Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnii Ion Predescu, secretar al Senatului, şi Borbély László, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună având pe ordinea de zi continuarea lucrărilor la proiectul de Lege privind aprobarea bugetului de stat pe anul 2004.

Vă anunţ că din totalul de 485 de parlamentari şi-au înregistrat prezenţa 411, 74 colegi fiind absenţi.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Lege pentru ratificarea Acordului privind amendarea Acordului Central European de Comerţ Liber (CEFTA), semnat la Cracovia la 21 decembrie 1992 şi la Bled la 4 iulie 2003;
• Lege pentru ratificarea Protocolului adiţional nr. 13 şi a Protocolului adiţional nr. 14, semnate la Bled la 4 iulie 2003, la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), semnat la Cracovia la 21 decembrie 1992;
• Lege privind aprobarea plăţii unor contribuţii voluntare ale României la bugetul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi la bugetul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru finanţarea programelor de asistenţă umanitară internaţională;
• Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare;
• Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernlui nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor;
• Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2002 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creanţelor deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăţi comerciale de pe platformele industriale Arad şi Harghita;
• Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat;
• Lege privind conferirea decoraţiilor de război.

Stimaţi colegi,

Continuăm dezbaterile asupra proiectului de Lege privind adoptarea bugetului de stat pe anul 2004.

Conform celor convenite, reluăm discuţia la art. 14 alin. 2.

S-a derulat întâlnirea între ministrul de finanţe şi liderii de grup.

Domnule preşedinte Solcanu, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule preşedinte,

Îngăduiţi-mi să informez pe distinşii colegi asupra întâlnirii de dimineaţă, cea convenită la solicitarea de ieri a domnului deputat Anghel Stanciu, dintre liderii grupurilor parlamentare şi ministrul finanţelor, domnul Mihai Tănăsescu.

Dimineaţă a avut loc această întrevedere a liderilor grupurilor parlamentare cu ministrul finanţelor, domnul Mihai Tănăsescu, la care au participat toate grupurile parlamentare, toţi reprezentanţii grupurilor parlamentare, unde am reluat solicitarea Comisiilor de învăţământ în legătură cu majorarea fondurilor pentru acest domeniu.

Trebuie să recunosc de la bun început că domnul ministru Tănăsescu a avut toată deschiderea pentru a veni în întâmpinarea solicitării Comisiilor de învăţământ din Cameră şi Senat şi a identificat fonduri la nivelul a 126 miliarde lei, subvenţii pentru căldură în căminele studenţeşti, şi alte 50 miliarde lei pentru investiţii, astfel încât se va modifica anexa în mod corespunzător, de la 250 miliarde la 300 miliarde.

Fireşte că este un efort, solicitările şi nevoile învăţământului sunt însă imense, dar înţelegem foarte bine şi eforturile pe care le face Ministerul Finanţelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Evident că m-am dus la târg cu o traistă mare. M-am întors cu una mai mică, dar nu goală. Şi, în consecinţă, noi spunem că este un semnal. Se putea mai mult, se putea mai bine, dar am acceptat un lucru pe care domnul ministru l-a promis, introducerea unui nou articol şi, la o eventuală rectificare de buget, învăţământul va primi cu prioritate fondurile necesare spre a continua reforma în învăţământ şi, totodată, a accelera această reformă pe calea restructurării, dar nu a disponibilizării, pentru că nu poţi planifica copiii cum planifici, să spunem, maşini, buldozere şi aşa mai departe.

Mulţumesc domnului ministru. Este un gest. Este, spun eu, un simbol. Nu răspunde în totalitate solicitărilor noastre, dar sperăm că acel articol 49, ultimul, care se va introduce, să aducă şi pe uliţa noastră lumină.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc tuturor liderilor grupurilor parlamentare care au dovedit înţelegere şi cooperare.

Mulţumesc şi domnului ministru. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Doamna deputat Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Şi eu aş vrea să-i mulţumesc domnului ministru pentru înţelegere, pentru că aceşti bani s-au alocat pentru căminele studenţeşti, pentru mărirea subvenţiilor la cămine, în aşa fel încât cota care revine fiecărui student să coboare semnificativ în anul 2004 şi, în acelaşi timp, cele 50 de miliarde care s-au alocat investiţiilor sunt cu prioritate destinate investiţiilor pentru căminele studenţeşti, aşa încât nu pot decât să-i mulţumesc domnului ministru pentru această înţelegere.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu -ministrul finanţelor publice:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aş vrea decât să completez faptul că, într-adevăr, învăţământul este o ramură foarte importantă. Trebuie să i se acorde atenţia necesară. Aceşti bani suplimentari sper să rezolve şi să creeze condiţii mai bune în special în cămine, pentru căldură, aşa cum ne-am înţeles cu Asociaţia Studenţilor, şi aş vrea să transmit pe această cale mesajul Parlamentului şi, sigur, al Guvernului vizavi de cerinţele care a fost formulate de dânşii şi, sigur, suplimentarea cheltuielilor pentru investiţii la căminele care într-adevăr au nevoie de asemenea investiţii.

Prin proiecte de hotărâre de Guvern vor fi identificate aceste proiecte de investiţii în mod ţintit, în aşa fel încât cele 300 de miliarde care sunt alocate investiţiilor să fie cheltuite în locurile care necesită această nevoie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenţii?

Stimaţi colegi,

În condiţiile acestea, supun votului dumneavoastră alin. 2 de la art. 14 în formularea prezentată de către Comisiile de buget, finanţe şi bănci, la care se va introduce această sumă suplimentară, acceptată de Ministerul Finanţelor.

Vă rog să votaţi.

Cine este împotrivă? Abţineri?

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Votat în unanimitate.

Supun acum votului dumneavoastră art. 14 în totalitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Cu o abţinere, art. 14 a fost votat de către Parlamentul României.

Continuăm cu art. 22.

Intervenţii?

Domnul deputat Avramescu, aveţi cuvântul.

Să vă referiţi şi la poziţie, ca să o identificăm exact.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Art. 22 prevede că, în completarea subvenţiilor acordate unor agenţi economici coordonaţi de către Ministerul Economiei şi, respectiv, Ministerul Transporturilor, se pot face nişte scutiri de plată, în limita unui plafon maxim aprobat, la obligaţiile către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fonduri naţionale şi aşa mai departe. Consider că scutirea la plată numai a unor agenţi economici care sunt coordonaţi de către ministerele menţionate este o măsură discriminatorie şi încalcă principiul tratamentului egal al agenţilor economici adică, în frumoasa limbă românească, pentru unii mumă, pentru alţii ciumă.

Aceste scutiri reprezintă ajutoare de stat, aşa cum sunt ele definite în proiectul de Lege privind ajutorul de stat la art. 2 alin. 6. Proiectul de lege a fost elaborat în vederea închiderii documentaţiei de aderare, capitolul 6 privind concurenţa şi ajutorul de stat.

Vreau să atrag atenţia că pe plan european ajutorul de stat se alocă o singură dată şi în urma unui studiu care să demonstreze că prin alocarea ajutorului de stat agenţii economici respectivi se vor reface, formulare care nu se găseşte în proiectul de lege menţionat, adică se încearcă iar o eludare a unor probleme de bază, în stilul nostru, pur dâmboviţean.

În respingerea amendamentului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci argumentează că aceste ajutoare sunt plafonate la niveluri aprobate de Guvern şi oricum vor fi supuse autorizării Consiliului Concurenţei, conform art. 23 din proiectul de buget.

Dacă este aşa, atunci, implicit, nu mai avem nevoie de aceste paragrafe. Ele devin fără obiect, iar plafonarea la anumite niveluri, aceasta este o treabă internă a Guvernului. Cu alte cuvinte, este suficient art. 23, care specifică că "ajutorul de stat se acordă cu respectarea legislaţiei în domeniu, după autorizarea de către Consiliul Concurenţei".

Stimaţi colegi,

Eu cred că eliminarea acestor prevederi înlătură în oarecare măsură suspiciunea că nu avem o economie de piaţă funcţională pentru că este evident că discriminarea nu este caracteristică economiei de piaţă.

În al doilea rând, acceptând acest amendament al opoziţiei, eu zic că este în spiritul celor afirmate de domnul prim-ministru şi înlătură aspectul formal în care se desfăşoară, din păcate, dezbaterile noastre parlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt.

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să daţi un răspuns.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi şi Comisiile de buget, finanţe şi bănci, aţi văzut, am respins acest amendament.

Mă simt dator să dau câteva explicaţii de ce a fost nevoie să respingem acest amendament. Atunci când s-a calculat subvenţia, ea a avut în vedere şi acest ajutor de stat. Ea a fost calculată pe sold. Având în vedere acest lucru, este nevoie să păstrăm aceste alineate ale art. 22.

Mai mult, dacă am fi făcut sau dacă am face conform celor spuse sau propuse de către amendamentul respectiv, ar trebui să mărim în mod artificial şi veniturile, şi cheltuielile cu sumele respective. Dar, făcând acest mecanism, pe de o parte, ştim foarte clar că banii respectivi din subvenţie se duc unde trebuie şi vor fi alocaţi cu destinaţia care trebuie să fie alocată.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat argumentele şi de o parte, şi de cealaltă.

Domnul deputat Avramescu a propus eliminarea art. 22, neacceptată de Ministerul Finanţelor Publice şi de Comisiile de buget, finanţe şi bănci pe argumentele date.

Supun votului dumneavoastră această propunere de eliminare a art. 22 alin. 1, 2 şi 3.

Cine este pentru eliminare, deci pentru amendamentul domnului deputat Avramescu. Vă rog să votaţi. 42 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cine este împotrivă? Vă rog să votaţi. 148 de voturi împotrivă.

Deci amendamentul a căzut.

Nu mai avem alte amendamente. În consecinţă, supun votului dumneavoastră art. 22 în formularea prezentată de iniţiator.

Cine este pentru? Mulţumesc. 146 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 45 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Articolul a fost adoptat.

Trecem la art. 23.

Intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră art. 23, în formularea prezentată de iniţiator.

Cine este pentru? Mulţumesc. 146 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

A fost votat art. 23.

Trecem la art. 24.

Comisiile de buget finanţe au un amendament la alin. 1 şi 2.

Alte intervenţii la art. 24?

Domnul deputat Palade, aveţi cuvântul.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să iau cuvântul o singură dată, deşi am mai multe amendamente respinse, dar ele au legătură unul cu altul.

Aşa cum arătam, în amendamentul propus Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi, de fapt, aprobat de Comisia pentru învăţământ, este vorba de cheltuielile aferente cercetării.

Pe de o parte, am solicitat ca cercetarea ştiinţifică să fie trecută la un articol nou, nu la "Alte acţiuni". Asta a fost una din propuneri.

A doua propunere. Ţinând seama de trendul alocat anual cercetării, creşterea lui, vreau să reamintesc că în 2000 a fost 0,119, în 2001 a fost 0,247, în 2002, 0,211, în scădere, în 2003, 0,197, iar o scădere, şi acum urcă la 0,2144 din PIB. Dar, ca să atingem 1% în 2007, cum am semnat documentul de închidere, ar însemna ca panta să fie extrem de abruptă şi să lăsăm guvernărilor viitoare o sarcină deosebit de grea. Din acest motiv eu am propus un 0,34, mi se părea mai normal, şi asta ar fi însemnat un spor de aproape 2.690 miliarde lei, din care 2.000 am propus să intre la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru noi programe.

Menţionez că din anul 2000 nu s-au mai lansat alte programe de cercetare, pentru programele-nucleu şi pentru programele sectoriale. Din acest motiv am propus un număr de amendamente la o serie de ministere, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, pentru alocarea unor fonduri pentru programele sectoriale. Conform Legii nr. 324/2003, care aproba Ordonanţa nr. 57/2002, aceste ministere au dreptul să aibă programe proprii, sectoriale, de cercetare, ca să le finanţeze după cum doresc şi cum au strategia lor. Aceste fonduri lipsesc, ministerele nu au aceste fonduri prevăzute şi din acest motiv se va regăsi câte un amendament, bineînţeles respins de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, la fiecare din aceste ministere, în care solicitam să se acorde fonduri pentru programele sectoriale, programele proprii acestor ministere, de cercetare-dezvoltare.

Acestea au fost cele două amendamente care au fost respinse.

Mi se pare că amândouă sunt importante, dar primul ar trebui, totuşi, dacă nu se alocă fonduri suplimentare, măcar finanţarea cercetării să fie prinsă într-un articol nou.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt şi alte intervenţii la art. 24?

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ar trebui să fac câteva clarificări vizavi de acest amendament şi motivaţia respingerii lui.

Conform clasificaţiei bugetare a Uniunii Europene, cea pe care am folosit-o şi noi în proiectul de buget care este supus dezbaterii astăzi, avem partea care se numeşte "Alte acţiuni", această parte având două capitole: un capitol de buget distinct, care se cheamă "Cercetare", şi un alt capitol distinct, care se cheamă "Alte acţiuni". Deci, din acest punct de vedere, am respectat întocmai clasificaţia bugetară pe care o adoptă şi Uniunea Europeană.

Legat de sumele care au fost alocate acestei acţiuni de cercetare, vă pot spune că sumele totale pentru anul viitor reprezintă peste 5.000 de miliarde, în creştere cu 1.000 de miliarde faţă de perioada anului 2003.

În ceea ce priveşte fondurile alocate de la bugetul de stat cercetării ştiinţifice în anul 2004, acestea cresc cu 25%, respectiv 4.596 miliarde lei în 2004, faţă de 3.683, în condiţiile în care inflaţia estimată pentru anul următor este doar de 9%. Este foarte adevărat că în perioada anilor care urmează va trebui să fie depuse eforturi suplimentare pentru creşterea cheltuielilor cu cercetarea, dar acest lucru se va face în momentul în care cheltuieli aferente unor obiective de investiţii, cum ar fi Cernavodă şi aşa mai departe, vor fi disponibilizate şi ele se vor îndrepta către capitolul de cercetare, învăţământ şi aşa mai departe.

De aceea, domnule preşedinte, vă propunem respingerea acestui amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul deputat Palade, respins de către Ministerul Finanţelor şi Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci pe argumentele arătate.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 58 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 148 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 24 alin. 1 şi 2, în formularea Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Cine este pentru? 150 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Alin. 1 şi 2 de la art. 24 au fost adoptate.

Supun votului dumneavoastră alin. 3 în formularea propusă de Ministerul Finanţelor, de Guvern.

Cine este pentru? 153 de voturi pentru.

Împotrivă? 58 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Alin. 3 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 24, în totalitatea sa.

Cine este pentru? 152 de voturi pentru.

Împotrivă? 58 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Art. 24 a fost adoptat.

Art. 25.

Vă rog, intervenţii la art. 25?

Domnul senator Popa, vă rog.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art. 25 lit. a) am avut un amendament de reducere a Fondului de rezervă al Guvernului de la 888 la 700 de miliarde.

Amendamentul meu, deşi este înregistrat şi la Comisia economică, şi la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi deşi în parte a fost admis, nu figurează nici la amendamente respinse, nici la amendamente admise.

Vă rog să luaţi act de acest lucru pentru că este parţial admis şi, ca atare, trebuie trecut în documente.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi materialul pe care-l aveţi în faţă.

Îmi pare rău pentru domnul senator Popa. Probabil că aţi trimis amendamentele după ce Comisiile pentru buget finanţe au... (Discuţie la masa prezidiului între domnul Nicolae-Vlad Popa şi domnul Nicolae Văcăroiu.)

Vă rog să urmăriţi la art. 25 şi să observaţi că Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci au preluat şi au majorat sumele respective destul de substanţial, diminuând fondul de rezervă cu 453 miliarde.

S-a admis, deci nu mai este cazul.

Dacă mai există vreo intervenţie la articolul respectiv?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Pentru că am impresia că este la fel de importantă şi forma, ca şi conţinutul, aş dori să fiţi de acord să facem nişte modificări de redactare care să asigure coerenţa şi mai clarul înţeles al textului.

Astfel, la art. 25 propun câteva modificări de redactare. Prima dintre ele...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De redactare, am înţeles bine, da?

Domnul Dan Brudaşcu:

Eliminarea virgulei după "se utilizează", iar la lit. a) şi b), următoarele modificări: eliminarea cuvântului "care" şi "sau neprevăzute", pentru alin. a), deci "urgente" şi se elimină "sau neprevăzute", şi am să explic şi de ce, iar la alin. b), din nou, eliminarea cuvântului "care".

În ce priveşte acest "sau neprevăzute", amendament pe care îl regăsiţi şi la poziţiile respinse, se justifică eliminarea acestei sintagme având în vedere coerenţa redactării alin. b), întrucât acţiunile urgente sunt de genul calamităţilor în general şi ele nu cred că, dacă punem acest "sau neprevăzute", dăm o mai mare consistenţă ideatică textului respectiv.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, Ministerul Finanţelor Publice.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Legat de propunerile de redactare ale art. 25, sunt două comentarii pe care vreau să le fac. Primul comentariu este legat de această sintagmă "care". În principiu, suntem de acord, dacă credeţi că este mai bine din punct de vedere gramatical acest lucru, dar, repet, acest text a fost făcut împreună cu Departamentul juridic, care a acceptat acest lucru. Dar, repet, nu am nici un fel de problemă dacă doriţi eliminarea lui.

Însă, în ceea ce priveşte sintagma "sau neprevăzute", ea corespunde legislaţiei în vigoare aprobate de dumneavoastră. Conform Legii finanţelor publice nr. 500/2002, la Fondul de rezervă se spune foarte clar că banii care se folosesc din Fondul de rezervă trebuie să fie inclusiv pentru neprevăzute. De aceea, pentru acurateţe, am trecut în Legea bugetului de stat această sintagmă care, repet, corespunde cu Legea finanţelor publice nr. 500/2002.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci dacă doresc să intervină? Nu.

Stimaţi colegi,

Legat de art. 25 s-au făcut două propuneri: la lit. a)

să eliminăm "sau neprevăzute". Aţi ascultat argumentele, nu se poate pentru că este prevăzută în lege această sintagmă. Deci s-a propus eliminarea cu care Ministerul Finanţelor Publice nu este de acord.

În consecinţă, sunt obligat să supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Brudaşcu.

Supun votului dumneavoastră lit. a), cu eliminarea cuvântului "sau neprevăzute". Supun votului dumneavoastră această propunere, acest amendament respins de către Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi Guvern.

Cine este pentru? 58 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. 165 voturi împotrivă.

A fost respins.

S-a propus eliminarea sintagmei "care". Ministerul Finanţelor Publice a fost de acord.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră art. 25 în totalitate, cu eliminarea acestui cuvânt.

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Eu am un amendament la art. 25 lit. c)!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveţi la lit. c)?

Vă rog.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

La art. 25 alin. c) am propus să se defalcheze din Fondul repartizat pentru relaţiile cu Republica Moldova pus la dispoziţia Guvernului României o sumă de 5,7 miliarde lei pentru a finanţa publicaţiile menţionate în amendament, publicaţii care servesc interesele populaţiei româneşti din acel spaţiu. Amendamentul a fost respins.

Argumentele nu le cunoaştem.

Noi am făcut un asemenea amendament şi anul trecut. Domnul ministru îşi reaminteşte. Ni s-a promis atunci că nu este cazul să nominalizăm titlurile acestor publicaţii, că ar deranja relaţiile noastre cu administraţia de la Chişinău. Dânsul a spus că va urmări repartizarea acestor bani din acest fond şi că se va onora amendamentul nostru în realitate. Noi am şi dat atunci o listă din partea societăţii civile din Basarabia şi din partea societăţii civile din ţara noastră şi am constatat cu surprindere că acea listă n-a fost onorată. De-abia în iulie s-a constatat că fondurile au fost utilizate în alte proiecte de către noul nostru ambasador la Chişinău, Filip Teodorescu, fără să se ţină seama şi de tradiţia din anul precedent şi de votul nostru din acest plen pe tema respectivă.

De aceea, noi susţinem încă o dată. Este interesul nostru general să sprijinim aceste publicaţii şi cerem domnului ministru să onoreze promisiunea făcută şi anul trecut, care a fost onorată foarte târziu şi teribil de trunchiat, s-o onoreze anul acesta la parametri maximi, cu atât mai mult cu cât condiţiile sunt ceva mai delicate.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi...

Doamna Leonida Lari Iorga (din sală):

Daţi-mi şi mie cuvântul!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveţi cuvântul, doamna deputat.

Nu vă supăraţi, nu v-am observat.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Înainte de a spune câteva cuvinte în legătură cu amendamentul ce l-am făcut la acest articol, vreau să reamintesc domnului Văcăroiu şi domnului Tănăsescu nişte cuvinte pronunţate de ei anul trecut, la dezbaterea Legii bugetului.

Deci domnul Tănăsescu ne-a rugat pe noi, senatori şi deputaţi, şi ambele Grupuri parlamentare ale P.R.M., să nu insistăm la nominalizarea acestor publicaţii de orientare naţională din Basarabia şi unicele care mai apără ideea naţională de acolo. Mă rog, a spus domnul ministru Tănăsescu acest lucru, ca să nu afectăm relaţiile dintre România şi Republica Moldova, să nu dăm apă la moară unor forţe antiromâneşti. Noi l-am ascultat, l-am înţeles şi n-am insistat să fie nominalizate, deşi domnul Văcăroiu ne-a preîntâmpinat, şi citez din stenograma de anul trecut: "Comisiile pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă trebuie să aibă grijă în timp ca defalcarea să fie bună, pozitivă, în execuţie." Ei, uite, comisiile, şi cea de la Senat, şi cea de la Camera Deputaţilor, au avut foarte mare grijă. Mai puţină grijă a avut însă domnul ministru Tănăsescu, încălcându-şi propriul său cuvânt, adică pierzându-şi cuvântul de onoare, de fapt.

Şi acum trec la amendamentul făcut de câţiva deputaţi şi senatori cu privire la acest articol.

Stimaţi colegi,

Acum, în Republica Moldova este o situaţie foarte gravă. Ştiţi foarte bine ofensiva slavă asupra acestei palme de pământ românesc. Se pune problema federalizării din anul 2000. Acum suntem în 2003. Statul român nu s-a implicat deloc. Ba a fost scos din joc, în ce priveşte garanţiile. Garanţii Republicii Moldova pentru pace şi convieţuire paşnică sunt lupii de la stână: Rusia,

Ucraina şi, în ultimul timp, chiar OSCE.

De la tribuna acestui Parlament am vorbit marţi, săptămâna aceasta, că, o dată ce şeful contraspionajului american a fost cumpărat de ruşi şi America e mai departe, peste ocean, de ce să nu admitem că şi aceşti membri ai OSCE au fost cumpăraţi de ruşi? Dacă şi unii membri ai partidelor din ţară, nu le mai numesc, au făcut parte din filiera KGB la Bucureşti, de ce nu admitem şi trebuşoara asta, că OSCE nu prea este acel organism democratic la care visăm noi?

Aşadar, domnule ministru Tănăsescu, răspundeţi în faţa acestui Parlament de ce v-aţi încălcat cuvântul de onoare şi de ce se propune respingerea acestui amendament. Noi chiar nu înţelegem.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc. (Domnul Dan Brudaşcu cere cuvântul.)

Numai o secundă, domnule Brudaşcu! Nu aveţi nici un amendament aici.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Potrivit regulamentului, pot să susţin amendamentele colegilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să susţineţi.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, mulţumesc că îmi permiteţi să-mi exercit drepturile asigurate de regulament.

Având în vedere cele întâmplate, lucru foarte grav, respectiv faptul că unul dintre membri marcanţi ai Executivului a dovedit că sunt momente în care nu se poate pune bază pe cuvintele Domniei sale, aş dori să cer, din acest punct de vedere, explicaţii foarte clare domnului ministru pentru ce motiv nu şi-a respectat aceste obligaţii asumate în faţa Parlamentului la votarea bugetului pe anul în curs.

Pe de altă parte, tot timpul se invocă sensibilitatea de excepţie a Guvernului de la Chişinău faţă de afişarea sprijinului material şi financiar pentru diverse acţiuni ale grupurilor de conştiinţă, pentru că aşa trebuie numite cele care funcţionează încă în Republica Moldova.

Vă aduc aminte şi dumneavoastră, domnule ministru, şi celorlalţi membri ai Cabinetului că Ungaria face acest lucru fără ca Guvernul României să fi protestat vreodată faţă de infuzia masivă de bani pentru diverse acţiuni de destabilizare în activitatea internă a României. Niciodată n-am văzut ca Guvernul României să sesizeze organisme internaţionale pentru aceste sume care sunt la discreţia unora şi altora să creeze disensiuni de natură etnică şi de alte feluri în spaţiul românesc.

De ce nu trataţi aceeaşi chestiune cu egală măsură?

O măsură pentru minorităţile etnice din România care sunt sprijinite de către statele mamă. N-am văzut să protestaţi niciodată, spre exemplu, dacă Germania a sprijinit diverse proiecte, mai ales cele care susţin refacerea monumentelor importante de cultură şi de patrimoniu. N-am văzut să protestaţi niciodată dacă ucrainenii intervin şi sprijină acţiuni, inclusiv prin difuzări de publicaţii şi carte pentru minoritatea etnică ucraineană în România.

De ce numai noi manifestăm această maladivă teamă că vom deranja Guvernul comunist de la Moscova?

Oricum, indiferent ce am face, Guvernul comunist de la Chişinău, scuzaţi-mă, niciodată nu va agrea, indiferent ce acţiune minoră sau majoră am face în sprijinul ideii de românitate în Republica Moldova.

De aceea, consider că este obligaţia morală şi a acestui Guvern, care s-a angajat peste tot să sprijine acţiunile românilor de pretutindeni, să-i sprijine şi pe cei foarte apropiaţi de noi.

Şi, nu în ultimul rând, aş vrea să atrag atenţia că abandonarea aceasta înseamnă un semnal foarte prost pentru românii de dincolo de Prut.

Cheltuim prin diverse instituţii ale statului român sute de miliarde de lei pentru publicarea în ediţii de lux, în limba engleză sau franceză, a operelor preşedintelui României, dar nu avem bani să dăm să sprijinim actuala cultură sau adevărata cultură a românilor din Basarabia. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc, conform regulamentului, în susţinerea unui amendament ia cuvântul câte un coleg de grup.

Deci, domnule Marius Constantinescu, numai o secundă.

Asta nu înseamnă că nu putem lărgi discuţia noastră.

De asemenea, vă rog să vă uitaţi pe articolul, pe propunerea făcută de către iniţiator, domnul deputat Brudaşcu, ca să fim în cunoştinţă de cauză.

Dumneavoastră nu ridicaţi problema privind nivelul sumei, ci, pur şi simplu, ca din 105 miliarde lei pentru alte acţiuni, inclusiv cultură, să se spună, pe câteva publicaţii din Moldova, suma. Argumentaţia, vă rog eu, atunci când faceţi argumentaţie la tribună, s-o faceţi în mod corect.

Are cuvântul domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Eu nu am amendament, nu sunt nici basarabean şi nici n-am de gând să cer socoteală Guvernului. Intervin ca parlamentar român, ca român care cunosc situaţia dramatică a celor care se străduiesc şi se luptă s-şi păstreze limba şi tradiţia într-o provincie românească pe care unii doresc s-o rusifice. De aceea, consider că amendamentul propus de colegii noştri de a se defalca, aşa cum spunea şi domnul preşedinte, din suma alocată acestor activităţi cinci miliarde şi ceva pentru cele câteva publicaţii care sunt în stare de comă şi care, în curând, dacă nu primesc acest sprijin, pur şi simplu trebuie să dispară, adică să dispară singura încercare pe care noi, din România, putem s-o facem ca şi conaţionalii noştri s-şi păstreze tradiţia şi limba.

Cred că acest amendament trebuie să fie admis.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Radu F. Alexandru.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnilor membri ai Cabinetului,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

De ani de zile, la discuţia despre buget, capitolul Moldova este un capitol dureros, este un capitol în care, mereu şi mereu, se reamintesc condiţiile cu totul şi cu totul incredibile - folosesc o sintagmă care deja este aproape golită de sens - totuşi românii şi fraţii noştri de peste Prut, condiţiile cu care se confruntă.

Dacă am venit astăzi la microfon, stimaţi colegi, domnilor preşedinţi şi domnule ministru al finanţelor, este că, dincolo de consideraţiile de ordin general, dincolo de consideraţiile care, să spunem, s-au cronicizat, în urmă cu puţină vreme s-a întâmplat un lucru fără precedent.

Domnul... tovarşul Voronin a acuzat Uniunea Scriitorilor din Moldova, condusă de ilustrul critic şi istoric literar, academicianul Cimpoi, de extremism. Şi pentru că nu a îndrăznit să desfiinţeze Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, a creat o uniune paralelă, o uniune care se va bucura de tot sprijinul, de un sprijin copios din partea autorităţilor pentru a duce la lichidarea actualei Uniuni a Scriitorilor, a căror singură formă de "extremism" - şi spun în ghilimele îngroşate - este ataşamentul, este dragostea pentru cultura, pentru limba, pentru istoria poporului căruia îi aparţin, poporului român.

Deci astăzi nu se pune problema să ajutăm nişte publicaţii în limba română, astăzi se pune problema să salvăm aceste publicaţii în limba română.

Am fost de câteva ori în Republica Moldova, m-am întâlnit cu scriitorii din Republica Moldova, m-am întâlnit cu oamenii de cultură din Republica Moldova, m-am întâlnit cu elevii de liceu din Republica Moldova. Nu vreau să dramatizez sub nici o formă şi fiecare cuvânt îl exprim cu maximă decenţă. Vă rog însă să înţelegeţi că, oricât de multe sunt problemele cu care ne confruntăm, acest amendament şi tot ce înseamnă Republica Moldova este o datorie de conştiinţă, este o datorie de la care nu putem să ne sustragem şi nu avem voie să votăm împotriva acestui amendament.

Domnule preşedinte al Senatului,

Vreau să vă reamintesc că, în urmă cu puţină vreme, în Senatul României s-a discutat despre această desfiinţare a Fondului pentru Moldova, hotărâre luată de Guvernul român. Nu-mi amintesc dacă chiar dumneavoastră aţi condus şedinţa, dar sunt sigur că cunoaşteţi aceste dezbateri. Îmi amintesc de intervenţia preşedintelui Comisiei pentru politică externă a Senatului, domnul senator Prisăcaru, îmi amintesc de intervenţia domnului senator Adrian Păunescu, îmi amintesc de intervenţia domnului senator Solcanu, preşedintele Grupului parlamentar P.S.D. Toţi şi-au exprimat solidaritatea cu scriitorii din Moldova, toţi şi-au exprimat sprijinul pentru lupta pe care o duc aceşti oameni în Republica Moldova.

Domnule ministru,

Vă rog încercaţi să găsiţi acea soluţie de salvare pentru aceşti purtători de cultură şi de limbă românească care sunt revistele Uniunii Scriitorilor din Moldova, revistele pentru care trebuie prevăzută în mod expres această defalcare pentru a avea siguranţa că aceşti bani ajung, într-adevăr, la aceste reviste, pentru a avea siguranţa că aceşti bani ajung în mâna oamenilor care vor să citească în limba română.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Probabil că, dacă aţi citit avizul trimis de Comisia pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă, mă găsiţi şi pe mine printre autorii acestui amendament.

Sunt autorul acestui amendament doar în sensul în care am propus modalitatea în care să se insereze acest articol. Şi am propus această modalitate, ajutându-mi colegii care au venit cu o problemă, pentru că, spre deosebire de alţi colegi, chiar din unul din partide care a propus această rezolvare, eu sunt convins că e bine ca, în primul rând, fiecare ţară să aibă grijă de minorităţile naţionale din ţara respectivă, totodată să aibă grijă şi de conaţionalii săi care locuiesc dincolo de graniţă.

Numai că, vedeţi dumneavoastră, poate iniţiatorii amendamentului n-au observat că la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci s-a propus o modificare într-un sens care rezultă dintr-o lege existentă, adică să se elimine lit. c) de la acest capitol, pentru că toţi banii trebuie transferaţi la un departament care s-a creat, care să se ocupe de românii de pretutindeni. Mi se pare că însăşi această soluţie este salutară, de înfiinţare a unei astfel de autorităţi care se ocupă cu toate problemele românilor de pretutindeni şi ca sumele respective să se regăsească acolo, ca să ştim că se dau pentru asta.

Ca atare, eu propun modificarea acestui amendament, în sensul că partea care s-a propus, "din care 5,7 miliarde pentru...", să se facă o steluţă la art. 3/65 şi la steluţă să se treacă această precizare a textului pentru că, într-adevăr, având în vedere legislaţia în vigoare, propunerea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări de a transfera banii la acest departament este legală şi justă.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul senator Eugen Marius Constantinescu. (Doamna Leonida Lari Iorga doreşte să ia cuvântul.)

Doamnă, vă rog să luaţi loc, vă invit eu, dumneavoastră doar ridicaţi mâna.

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Domnule ministru,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am să încep prin a repeta esenţa acestei propuneri.

Este vorba de folosirea unei sume din Fondul alocat pentru relaţiile cu Republica Moldova. Am să amintesc că foarte recent Guvernul de la Chişinău a desfiinţat comisia sau partea de comisie care discuta modul în care se folosesc aceste fonduri. În replică, Guvernul român a trebuit să desfiinţeze comisia română care se ocupa de dezbaterea problemelor respective şi, în acest fel, s-au tăiat punţile, nu mai există posibilitate de dialog, deci nu mai există posibilitate de control al modului cum se folosesc fondurile respective.

Mai mult decât atât, aşa cum ştim cu toţii, Guvernul român a fost acuzat, într-un mod cu totul nejustificat şi într-o formă de-a dreptul inacceptabilă, că nu pune la dispoziţia Guvernului de la Chişinău, Guvernului comunist de la Chişinău, fondurile pe care le repartizează pentru Republica Moldova. Ce să facem în felul acesta? Să sprijinim şi cu bani româneşti toată acţiunea pe care o desfăşoară Guvernul de la Chişinău pentru distrugerea limbii române, pentru distrugerea oricăror elemente de menţinere a conştiinţei populaţiei româneşti din Moldova?

Nu cred că putem să acceptăm o asemenea situaţie.

De aceea, indiferent unde se vor afla aceşti bani, că vor rămâne la articolul acesta, lit. c), că vor merge în altă parte, cred că este absolut necesar să facem această menţionare, suma de 5,7 miliarde să fie repartizată pentru publicaţiile nominalizate de către Comisiile de cultură şi să deschidem, în felul acesta, o cale de acces direct al publicaţiilor respective la această sumă. Numai aşa putem să ajutăm aceste publicaţii care - vreau să ne credeţi, ne-am dus destul de des acolo - sunt într-o situaţie disperată. Anul acesta, deşi au fost bani repartizaţi pentru aceste publicaţii, n-au primit nici un leu. Se descurcă extrem de greu. Dacă nu-i vom ajuta, dacă nu vom asigura aceste fonduri în cel mai scurt timp, aceste publicaţii dispar şi atunci ne facem vinovaţi de un lucru foarte grav faţă de românii din Republica Moldova. Or, nu cred că avem dreptul să ne facem vinovaţi de aşa ceva.

De aceea, am să rog toţi colegii prezenţi să susţină nominalizarea acestor publicaţii cu sumele propuse, repetând că nu este vorba de a solicita alte fonduri, ci, pur şi simplu, de a valorifica o parte din această sumă pentru susţinerea acelor publicaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, doamna deputat Leonida Lari.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimaţi colegi,

Eu încerc să înţeleg temerea Guvernului, în genere, a statului român, de a nominaliza aceste publicaţii, de a nominaliza şi alte activităţi, dar, dacă s-ar fi respectat promisiunea domnului ministru Tănăsescu, nu ne făceam probleme nici unul dintre colegi. Dar această promisiune nu a fost respectată, iar ordonanţa de urgenţă s-a făcut acum. Deci e ca şi cum ai schimba regulile jocului în timpul jocului. Orice mârşvie ar face Guvernul - ziceţi comunist?, nu comunist, prorus - de la Chişinău, România, ţara-mamă, nu trebuie să răspundă prin replică pentru că acolo e vorba de o populaţie de 4 milioane de români şi 4 milioane de români este o cifră. Adică ar ieşi că ne supărăm ca văcaru' pe sat.

Stimaţi colegi,

Vă repet, situaţia din Basarabia este de o gravitate cum nu a fost nici până la 1989. În 1990, 1991, hotarele dintre România şi Republica Moldova erau fraterne, nu mai erau hotare între România şi U.R.S.S. Şi în 1990, şi în 1991 se putea face liber reunificarea, pentru că U.R.S.S. era într-o agonie cumplită, mai ales că mai venise şi puciul de la Moscova. Toate ţările europene aveau să se smerească, să plece capul, că nimănui nu-i ardea atunci de Republica Moldova şi de chestia cu reunificarea.

Am pierdut două trenuri. Situaţia a devenit mult mai tensionată acum pentru că imperiul rus a reuşit să se revigoreze şi uitaţi-vă ce somaţii face României. Domnul Voronin, Tarlev, domnul Pulbere cu plângeri pe la Consiliul Europei, or, statul român nu trebuie să se uite la aceste somaţii. Dimpotrivă, trebuie să riposteze, cred eu, în felul următor: "Dar Moscova de ce finanţează toate publicaţiile ruseşti de la Chişinău?" Sunt pline chioşcurile cu ziare ruseşti şi nu destul de des mai vezi câte un ziar românesc. Cu ce sprijinim noi populaţia românească de acolo? E o datorie, e obligaţia statului român să aibă grijă de 4 milioane de români.

Eu consider că trebuie să stăm strâmb şi să judecăm drept, şi să nu căutăm unii la alţii din ce partide facem parte. Să votăm pentru interesul naţional şi să respectăm acest vot.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Leonăchescu, vă rog.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Această insistenţă a noastră n-ar fi avut loc dacă mecanismul care ni s-a propus anul trecut n-ar fi arătat nişte limite. Noi am fost de bună-credinţă, am crezut în promisiunea şi în angajamentul domnului ministru Tănăsescu făcute în faţa plenului, că se va onora lista de publicaţii, conform amendamentului propus de noi pentru proiectul de buget pe anul 2003. Or, s-a dovedit că angajamentul n-a dat roade, filiera n-a funcţionat.

Nu suntem împotriva unei noi încercări, dar vreau să vă spun dramatismul în care s-au găsit redacţiile, nominalizate în amendamentul nostru, astă-vară. Practic, "Florile Dalbe" şi-a încetat apariţia pe timpul verii şi este publicaţia care se adresează tineretului şcolar din Republica Moldova. Am fost, împreună cu membri ai redacţiei şi în frunte cu Ion Anton, redactorul-şef, în circa 30 de localităţi din Basarabia şi revista este foarte citită, copiii fac colecţii tematice, decupând articole din revista "Florile Dalbe". Este revista care apare ca şi cum unirea ar fi făcută. Noi nu reuşim să o sprijinim.

Vă atrag atenţia asupra dramatismului în care s-a găsit revista lui Volontir, "Noi". N-a primit nici măcar un sfert din suma propusă.

Mie îmi pare rău că domnul Filip Teodorescu, noul ambasador, a dat peste cap amendamentul propus de noi şi acceptat tacit, mă rog, aprobat în varianta propusă de domnul Tănăsescu.

Îi mulţumesc, însă, domnului Adrian Bălănescu, de la Departamentul pentru relaţiile cu Republica Moldova, care, la apelul meu disperat făcut în iulie, a găsit o soluţie ca, târziu, târziu de tot, iată, în octombrie, sfârşitul lui septembrie, să se dea o parte din suma alocată, prin bugetul pe 2003, redacţiilor respective.

Noi nu vrem ca o asemenea situaţie să se repete, pentru că asta ar însemna dispariţia unor publicaţii româneşti din acel spaţiu. Or, cu cât provocarea este mai mare, angajamentul nostru ar trebui să fie mai mare. Cu cât apar mai multe greutăţi, cu atât noi trebuie să le depşim. Nu trebuie să cedăm. Şi poate că este bine să reamintim că trei tancuri nenorocite ruseşti, la sfârşitul războiului, au ocupat "inutul Herţa, pentru că ai noştri soldaţi români n-au fost fermi. Nu se răspunde la forţă cu precepte morale.

De aceea, trebuie să fim hotărâţi în a sprijini redacţiile româneşti din Basarabia.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vedeţi că ne învârtim într-un cerc, aşa. Toată lumea este de acord, stimate colege şi stimaţi colegi, cu chestiunea aceasta. Problema este cum s-o înscriem în buget? Asta este marea problemă. Avem nişte reguli ale jocului şi în plan politic, şi cum vreţi dumneavoastră. Deci trebuie să găsim formula adecvată.

Domnul deputat Olteanu, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnilor preşedinţi,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Cred că ar trebui să depşim nota emoţională, pasională chiar, a acestor dezbateri privind acest amendament. Eu n-am să spun decât că mie, unul, îmi este greu, dacă nu chiar imposibil, să susţin acest amendament şi, prin urmare, să spun una la Bucureşti, în condiţiile în care am afirmat altceva la Strasbourg.

Normele europene stabilite în această materie, cu prilejul examinării Raportului Jurgens privind Legea statutului maghiarilor din afara graniţelor, sunt foarte clare. N-am să insist asupra acestui lucru, cu care am înţeles că toată clasa politică, de la stânga la dreapta, din România a fost de acord şi a sprijinit concluziile Raportului Jurgens şi Recomandarea Consiliului Europei, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la aceste standarde în materie.

Am să mă străduiesc să fiu foarte scurt şi să spun că, în condiţiile în care este vorba de proiecte de integrare, în condiţiile în care aceste proiecte cu privire la afirmarea culturală, a identităţii culturale a unei populaţii, deci în condiţiile în care avem o asemenea referire şi este vorba de relaţii bilaterale între două state, noi nu putem, oricât am dori-o pe plan subiectiv, să indicăm exact cine şi în ce scop va utiliza sumele respective.

Eu cred că rezonabil este să lăsăm Guvernului posibilitatea de a gestiona fondurile privind această relaţie între două state, având în vedere că noi putem, fără îndoială, pe calea controlului parlamentar, să verificăm modul în care au fost utilizate sumele respective şi care sume au avut o anumită destinaţie sau alta.

Ce vreau să spun este că, nu întâmplător, fondul la dispoziţia Guvernului cu privire la această relaţie trebuie regândit, mai exact regândită strategia utilizării acestor fonduri din perspectiva politică a respectării standardelor europene, standardele Consiliului Europei, care sunt valabile atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova. Avem, fără îndoială, legitimitatea aceasta, nimeni nu contestă. Există o nevoie imperioasă de a sprijini identitatea culturală a fraţilor noştri de peste Prut, dar, dincolo de această chestiune, există chestiunea coerenţei şi a responsabilităţii şi, mai ales, a consecvenţei noastre pe planul respectării standardelor europene.

Iată de ce acest amendament nu este admisibil, după părerea mea, pentru a fi coerenţi cu noi înşine, cel puţin.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, dacă veniţi cu o soluţie, vă rog, vă ascultăm.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Întâmplător, tocmai cu o soluţie am venit. Solicit, cu tot respectul, având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 112 din 24 ianuarie anul curent pentru reglementarea unor măsuri financiare, care precizează, la art. 1: "Se desfiinţează Fondul la dispoziţia Guvernului României pentru relaţiile cu Republica Moldova.", să încredinţăm Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări rediscutarea acestui alineat, să ţină cont şi de aspectele, motivate de antevorbitori, privind necesitatea precizării în clar a destinaţiei sumelor şi să ne fie supus acest text, aşa cum s-a procedat cu art. 14 alin. 2, ori după-masă, ori mâine dimineaţă, să ne fie supus, din nou, spre dezbatere, pentru că altfel noi contravenim, prin ceea ce vom vota, unei ordonanţe a Guvernului. Deci Parlamentul neagă ceea ce a stabilit Guvernul.

Pe de altă parte, vreau doar să amintesc antevorbitorului că europenismul exagerat, de care s-a dat dovadă în intervenţia Domniei sale, nu este susţinut şi de o serie de alte ţări foarte europene, chiar mai avansate în procesul lor de integrare decât noi, cărora nu le pasă de aceste prevederi şi pompează sume imense de bani pentru susţinerea, pe faţă, nu pe ascuns, a tot felul de acţiuni în sprijinirea minorităţilor lor etnice, spre cinstea lor şi mai puţin a noastră.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

Doamna Leonida Lari Iorga (din sală):

Solicit dreptul la replică, domnul preşedinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna deputat, am înţeles, vă rog eu frumos să luaţi loc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Permiteţi-mi, domnule preşedinte, să reiterez soluţia propusă de mine, un asterisc şi un text de subsol la 3/65, cu precizarea acelei sume de 5,7 miliarde lei pentru, asta tocmai pentru că sunt convins că acel Raport Jurgens, din contră, permite astfel de intervenţii pentru protecţia exprimării identităţii minorităţilor naţionale, sprijinirea activităţii într-o limbă, apropierii de o cultură. Şi, într-adevăr, asta se uzitează inclusiv de Franţa, foarte masiv, în România pentru promovarea culturii şi limbii franceze, şi pot să dau şi alte exemple.

Deci interpretarea justă a acelui raport asta este şi, ca atare, noi putem să dăm această soluţie la acest amendament, zic eu.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna deputat Lari.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă promit că ultima oară iau cuvântul, dar pe mine un pic m-au mirat standardele europene de care vorbeşte domnul Muntean sau Munteanu, în fine. Domnul Munteanu sau Muntean... (Discuţii în sală.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Olteanu!

Doamna Leonida Lari Iorga:

Da, Muntean. Domnul Muntean, mă scuzaţi!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Olteanu, nu Munteanu!

Doamna Leonida Lari Iorga:

Munteanu, dar e şi mai bine, mai româneşte, e mai româneşte. Deci, domnul Munteanu, aceste standarde europene, anul trecut, erau cunoscute? Pentru că anul trecut tot plenul Camerei Deputaţilor şi al Senatului a votat pentru acelaşi amendament. De când? În timp de un an s-au schimbat standardele europene?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-au cam schimbat, doamna deputat, dar vă rog eu să...

Doamna Leonida Lari Iorga:

Dar francofonia ce e? Francofonia ce e? (Discuţii în sală.)

Iată ce vă spun: hai să nu fim mai catolici decât Papa de la Roma, că noi nu vorbim cu emoţie sau cu pasiune, noi vorbim cu durere, domnul Munteanu, cu durere. Eu vin din acele locuri unde mor oamenii, dar acum o să fie moarte nu fizică, moartea sufletului românesc de acolo. Asta e chestiunea. Ruşii nu se tem s-şi finanţeze toate ziarele şi revistele din Basarabia.

Românii de ce se tem? De ce?

Această teamă continuă ne va ştirbi şi alte bucăţi de ţară.

Eu vă spun să nu glumim cu viaţa, că ne arată acum, ruşii vor să facă limba română limbă de stat în Basarabia şi limba... Limba rusă, limbă de stat în Basarabia şi limba română să fie la coada vacii, la bucătărie. Asta vreţi?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am senzaţia că încercăm prea mult să politizăm pe un text unde suntem puşi de acord cu toţii.

Domnul deputat Podgorean.

Domnul Radu Podgorean:

Domnilor preşedinţi,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Cred că pornim de la o ipoteză falsă, că există în această sală vreun grup de deputaţi sau senatori care este împotriva unei atitudini corecte şi ferme de sprijinire a identităţii populaţiei româneşti majoritare din Republica Moldova. Este o ipoteză falsă. Problema pe care o avem noi de discutat astăzi, dacă vă aduceţi aminte, este cea a bugetului Guvernului, a bugetului României. Am făcut o largă paranteză în care am discutat foarte multe lucruri privind relaţiile cu Guvernul de la Chişinău, privind modul în care acţionează politic Guvernul de la Chişinău, şi am mai discutat şi ceva despre fondurile pe care le alocăm.

În primul rând, atâta timp cât în buget există o sumă prevăzută care urmează a fi utilizată în aceste scopuri, ceea ce nu exclude utilizarea ei pentru sprijinirea acelor publicaţii sau a altora, pentru că nu putem să ştim în acest moment dacă nu vom analiza din nou şi nu vom constata că putem găsi şi alte modalităţi de sprijinire...

Din acest punct de vedere, eu cred că este corect cum s-a decis la nivelul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, ca acest fond să fie prevăzut unitar, lăsând departamentului respectiv posibilitatea de a stabili modul şi oportunităţile în utilizarea acestor fonduri. Acesta este primul aspect.

Al doilea aspect. Cred că deja au existat, domnilor preşedinţi, suficiente exprimări şi pentru o soluţie, şi pentru alta. Nu cred că mai putem aduce în continuare prea multe lucruri noi în acest sens.

De aceea, vă rog să propuneţi sistarea discuţiilor la acest punct, să trecem la vot şi să vedem, sigur, după ce vom avea şi punctul de vedere al Ministerului Finanţelor Publice, ce vom decide.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă propun să oprim discuţiile aici.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Am discutat, toţi suntem interesaţi, există o formulă pe care o să v-o propunem.

Domnul ministru Tănăsescu, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Aş vrea să fac câteva comentarii, referitor la aceste observaţii care au fost făcute la amendamentul respectiv.

Aş vrea să subliniez faptul că şi noi dorim să alocăm mai mulţi bani românilor de pretutindeni. Şi acest lucru se vede clar prin proiectul de buget care vă este supus dumneavoastră. Sunt 135 de miliarde lei, mai mult cu 15 miliarde lei decât anul acesta.

În al doilea rând, ştiţi foarte bine ce s-a întâmplat în anul acesta, când Guvernul Moldovei şi-a retras partea în discuţie, Guvernul român fiind obligat să facă la fel şi să introducă sau să desfiinţeze Fondul Moldova, prin Ordonanţa de urgenţă pentru reglementarea unor măsuri financiare nr. 112/2003, şi să înfiinţeze un nou departament în cadrul Secretariatului General al Guvernului, numit Departamentul Românilor de Pretutindeni.

În afară de aceşti bani, 135 de miliarde lei, aş vrea să vă informez că România face eforturi absolut deosebite pentru românii din Moldova. Sunt peste 5.000 de studenţi care vin şi studiază în România pe banii românilor; sunt peste 5.000 de elevi care vin şi studiază în România pe banii noştri, masă, casă, transport, bani de buzunar; sunt sute de doctoranzi din Republica Moldova care vin în România. Toţi aceşti bani sunt cuprinşi în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Mai mult, sunt bani care se acordă ca extensii universitare în Republica Moldova, cum bine ştiţi, la Chişinău, la Cahul, la Soroca. Sunt bani care vin să susţină românii din Republica Moldova şi acest lucru trebuie să-l ştim.

Aş vrea să vă fac o propunere, pentru a încerca să răspundem cerinţelor dumneavoastră. Şi, ca atare, propunerea pe care dorim s-o facem este legată de o steluţă sau un asterisc, care să fie trecut la anexa corespunzătoare. Vreau să vă spun că am discutat în timpul acestor prelegeri cu şeful Departamentului Românilor de Pretutindeni şi am ajuns la concluzia că acest asterisc poate să sune în felul următor: "Sumele care vor fi utilizate pentru susţinerea presei scrise în limba română se vor utiliza împreună şi cu consultarea Comisiilor de cultură din Senat şi Camera Deputaţilor."

Deci vor fi sume mai mari de 5,7 miliarde lei, cât aţi propus dumneavoastră, iar toată presa scrisă în limba română pentru românii de pretutindeni va avea alocate sume mult mai mari.

De aceea, propunerea noastră este ca Guvernul, împreună cu Comisiile pentru cultură, să sublinieze şi să arate care sunt publicaţiile şi ce bani se vor aloca pentru presa scrisă din străinătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Cred că este singura formulă pe care o putem accepta cu toţii, şi anume, ca să stabilesc în mod concret, să traduc în mod concret ce a spus domnul ministru Tănăsescu, la lit. c) să mergem pe formula Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, deci nu avem altă variantă, în care toate aceste sume din propunerea iniţială să fie transferate la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, anexa nr. 3/12, şi aici, în anexă, la punctul 3/12/06, să punem o steluţă în care să menţionăm că pentru presa scrisă, publicaţiile, în general, sumele care se alocă, sumele respective şi destinaţia acestora se stabilesc împreună cu Comisiile pentru cultură din cele două Camere.

De acord aşa, domnul ministru? Mai aveţi de adăugat ceva? (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu (de la prezidiu):

Aş avea o explicaţie pentru lit. e) din anexa nr. 3/12.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Lit. e)? O să vedem acolo, anexa nr. 3/12, lit. e).

Şi atunci rezolvăm în totalitate şi poate venim în întâmpinare chiar cu sume mai mari, pentru că interesul există, indiscutabil, din partea noastră, a tuturor.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră această formulă, formularea propusă de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, respectiv eliminarea lit. c) de la art. 25, cu modificarea corespunzătoare a anexei nr. 3/65 a Ministerului Finanţelor Publice, deci când ajungem la anexă, şi suplimentarea cu suma respectivă a bugetului Secretariatului General al Guvernului pentru Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, unde vom scrie acest text.

Vă rog să votaţi. Suntem la lit. c).

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere, domnul Olteanu.

Votat în unanimitate.

Avem grijă, vă rog să notaţi, şi la anexe vom face corecturile.

Rog Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci respective.

Tot la art. 25, doamna senator Maria Petre propune introducerea a două alineate noi.

Vă ascultăm, doamna senator.

Doamna Maria Petre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

La acelaşi articol, şi anume la art. 25, al cărui scop, până la urmă, dacă îl citim cu atenţie, este acela de a asigura o bază legală anumitor categorii de cheltuieli care sunt incluse fie în bugetul Secretariatului General al Guvernului, fie în alte zone, ceea ce eu propun este introducerea a două alineate noi, lit. d) şi lit. e), care să aducă din anexa privind bugetul Secretariatului General al Guvernului în textul legii, ca atare, şi mi se pare un lucru corect să facem asta, două fonduri care sunt incluse, aşa cum spuneam, în bugetul Secretariatului General al Guvernului: fondul de un miliard lei aflat la dispoziţia primului-ministru pentru comunităţile româneşti de pretutindeni şi un al doilea fond care, de asemenea, este prevăzut în bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Şi în opinia mea, şi a Comisiilor reunite de administraţie publică şi organizarea teritoriului, trebuie prevăzut ca atare şi în textul legii un al doilea fond de 7 miliarde lei, care este Fondul la dispoziţia primului-ministru.

Ceea ce am propus, şi comisiile au acceptat în prima fază, mă refer la Comisiile pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, însă, din păcate, nu s-a întâmplat acelaşi lucru şi la Comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci, este ca aceste sume prevăzute, cum vă spuneam, în bugetul Secretariatului General al Guvernului, să fie prevăzute ca atare şi în textul Legii bugetului de stat.

Deci nu e vorba de nici un fel de modificare de fond, este vorba de aducerea sumelor dintr-o anexă în textul legii.

V-aş ruga, ca atare, stimate colege şi stimaţi colegi, să reanalizăm propunerea mea şi să fiţi de acord că nu schimbă cu nimic lucrurile. Cred că avem un plus de claritate şi de rigoare şi, până la urmă, un plus de bază legală, aşa cum susţineam în motivarea amendamentului meu.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată colegă,

Am discutat o jumătate de oră acest lucru şi eu am crezut că aţi înţeles de ce nu se poate.

În al doilea rând, eu cred că putem opera pe anexe.

Asta este problema. Anexele fac parte din lege, au aceeaşi putere. Deci la anexe, când ajungem la anexa nr. 3/12, la poziţia respectivă, e), putem veni, dacă e cazul, cu precizări. Asta a fost explicaţia şi concluzia discuţiilor pe care le-am făcut.

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog, dacă există un alt punct de vedere, vă rog să-l expuneţi.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte,

Noi propunem în continuare respingerea acestui amendament, fiindcă legea existentă, la ora actuală,

Legea nr. 40/1991, arată foarte clar care este modul de utilizare a sumelor care se află la dispoziţia şi a primuluiministru, dar şi a celorlalţi demnitari, şeful Senatului, şeful Camerei Deputaţilor. Aşadar, aceşti bani sunt foarte bine reglementaţi în modul în care trebuie să fie cheltuiţi prin Legea nr. 40/1991. Deci a pune în Legea bugetului de stat pe anul 2004 o reglementare de genul acesta ar contraveni Legii nr. 40/1991, care reglementează modul de utilizare a sumelor respective, care se află la dispoziţia primului-ministru şi a celorlalţi demnitari.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea doamnei senator Maria Petre - doriţi să mai adăugaţi ceva? -, legat de introducerea celor două litere noi la art. 25, lit. d) şi lit. e). Aţi ascultat argumentele de ce nu se poate şi argumentele susţinute de doamna senator Maria Petre.

Supun, totuşi, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Înţeleg că numai din solidaritate...

12 voturi pentru.

Abţineri? Voturi împotrivă?

Deci n-am avut abţineri, 12 voturi pentru, 168 de voturi împotrivă.

Dacă mai sunt intervenţii la art. 25? Nu sunt.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

La art. 25 avem următoarea situaţie, în urma discuţiilor: la art. 25 alin. 1 lit. a) am votat formula propusă de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, cu acea reducere a Fondului de rezervă; la lit. b), stimate colege şi stimaţi colegi, s-a mers pe formula iniţială prezentată de iniţiator, cu corectura făcută de domnul deputat Damian Brudaşca. De asemenea, am fost de acord cu eliminarea lit. c) şi soluţionarea problemei, aşa cum a fost explicată, şi, în aceste condiţii, supun votului dumneavoastră art. 25 în ansamblu.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. 165 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Art. 25 a fost votat.

Trecem la art. 26, stimate colege şi stimaţi colegi. Nu avem amendamente respinse, nici propuneri ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Dacă sunt, totuşi, intervenţii?

Supun votului dumneavoastră art. 26 în formula prezentată de iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 165 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Art. 26 a fost votat.

Trecem la art. 27. Nu avem, stimate colege şi stimaţi colegi, amendamente, nici admise, nici respinse.

Supun votului dumneavoastră art. 27.

Cine este pentru? Mulţumesc. 165 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

3 abţineri? 3 abţineri, scuzaţi-mă! Nu le-am observat.

Capitolul IV, titlul capitolului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art. 28.

Dacă sunt intervenţii? Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art. 29, stimate colege şi stimaţi colegi, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

La art. 29 ţin să precizez că la alin. 5 Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci au venit cu reformulare.

Ministerul Finanţelor Publice este de acord.

Supun votului dumneavoastră alin. 5 de la art. 29.

Cine este împotrivă? Abţineri?

Voturi pentru?

Deci, cu mare majoritate, s-a adoptat acest alineat.

Supun votului dumneavoastră art. 29 în totalitatea sa, cu alin. 5, alineat nou, pe care tocmai l-am votat.

Cu 166 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi nici o abţinere, s-a adoptat.

Capitolul V, titlul capitolului.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Cine este împotrivă? Abţineri?

Voturi pentru?

S-a adoptat în unanimitate.

Art. 30, stimaţi colegi.

Dacă sunt intervenţii?

Domnul deputat Brudaşcu, vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Eu aş dori, domnule preşedinte, să fiţi de acord cu o reformulare atât a art. 30, cât şi în cadrul lit. a), astfel:

"din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat se defalcă sumele transferate bugetelor locale".

Mie mi se pare că este mai coerentă această exprimare, decât formularea "se stabilesc sumele defalcate", pentru că defalcarea se face pe baza unei logici, nu se face aleatoriu.

Iar la lit. a), o singură modificare de acord, este vorba de "beneficiari ai ajutorului social şi ai ajutorului pentru încălzirea locuinţei", deci este vorba de formulare mai clară.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, Ministerul Finanţelor Publice.

Domnul Gherghina, poftiţi.

Domnul Gheorghe Gherghina - secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:

În legătură cu prima propunere, noi, practic, aici stabilim sumele defalcate, deci ne trebuie cuvântul "se stabilesc". Cealaltă propunere, de la lit. a), poate fi acceptată.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun, aveţi...

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog să-mi daţi voie!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La această problemă? Am ascultat, domnule deputat.

Îmi face plăcere să vă văd mereu la tribună.

Poftiţi.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnul ministru se pare că nu a înţeles. Păi, sumele sunt deja stabilite, pentru că altfel enumerările acestea nu mi se pare motivate. Deci ele sunt stabilite, stabilirea lor s-a făcut printr-o defalcare, nu are rost să folosim această exprimare redundantă, "se stabilesc sumele defalcate", spunem direct, "se defalcă sumele transferate bugetelor locale, din care...", şi aici se precizează destinaţiile acestor sume. De ce să ne scărpinăm aşa, dacă...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Este o tehnică legislativă practicată de 50 de ani şi în ultimii 12 ani în mod deosebit. Vreţi să supun la vot propunerea dumneavoastră?

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Renunţ.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aţi renunţat, vă mulţumesc foarte mult.

La lit. a) Ministerul Finanţelor Publice a acceptat observaţia.

Supun votului dumneavoastră la art. 30 lit. a), cu corectura respectivă.

Cu 168 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere, s-a adoptat. Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii, stimaţi colegi, la art. 30?

Vă rog, domnul senator Păcurariu, aveţi cuvântul.

De când vă aşteptam să veniţi la tribună!

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule preşedinte,

Nu mai reiau, ce am avut de spus am spus ieri dupămasă.

Este vorba de introducerea unui alineat nou la art. 30, prin care să sancţionăm nerespectarea de către consiliile judeţene a criteriului introdus de Ordonanţa Guvernului nr. 45/2003.

Deci, practic, de 14 ani în România avem criterii de repartizare a sumelor defalcate pe unităţi administrative şi nimeni nu le respectă. În mod normal există o strategie naţională de dezvoltare a teritoriului. Asta se pune în aplicare prin bugetele locale, dăm nişte criterii şi, practic, nu le respectăm, cu consecinţele pe care le ştiţi: la fiecare patru ani, migraţie de primari către partidul preşedintelui de consiliu judeţean, fie că e P.D., P.S.D.

sau oricine altcineva.

Deci amendamentul meu asta susţine: pentru a crea o cale de atac simplu la contencios, hotărârile de consiliu judeţean care nu respectă criteriile introduse de art. 29 din Ordonanţa nr. 45/2003 să fie lovite de nulitate.

Renunţ la celelalte două amendamente, care sunt corecte, ştiţi foarte bine. Ordonanţa nr. 45/2003 a intrat în dezbatere la Senat în această săptămână, urmând ca pe data de 26 să fie întocmit raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Dar acest amendament pe care eu îl propun nu are legătură, sigur, poate fi amendat şi de Ordonanţa nr. 45/2003, dar, datorită importanţei pe care o are, şi anume respectarea prevederilor bugetare, cred că poate fi acceptat aici.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnul secretar de stat Gherghina, vă ascultăm.

Domnul Gheorghe Gherghina:

Aş dori să subliniez faptul că Ordonanţa nr. 45/2003 privind finanţele publice locale este în procedură parlamentară, deci ea poate fi amendată.

Ne-am consultat cu juriştii, nu putem pune sancţiuni de nici un fel prin legile bugetare anuale. Rugămintea noastră este să fie examinată şi eventual introduse sancţiuni, dacă se doresc, în Legea de aprobare a Ordonanţei nr. 45/2003.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, trebuie să modificăm legea, domnule Păcurariu.

Vă rog foarte mult.

Aveţi cuvântul.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnul Gherghina ştie foarte bine, este tatăl bugetului României pe ultimii 5, 6 ani de zile şi ştie foarte bine că în fiecare an am introdus, la nivelul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, acel amendament pentru a corecta acea repartiţie a veniturilor unităţilor administrative şi, practic, am corectat Legea finanţelor publice locale unde, în anul 2000, s-a produs o greşeală faţă de textul din 1998.

Deci, domnule Gherghina, se poate face o asemenea prevedere şi acum. Până la urmă, este vorba de o situaţie pe care o ştim cu toţii: consiliile judeţene nu respectă criteriile pe care noi le-am impus în fiecare an, de 10 ani de zile. Cum rezolvăm problema?

Eu nu am deloc siguranţa că amendamentul va fi admis cu ocazia dezbaterii Ordonanţei nr. 45/2003 la Senat, nu a fost admis nici în dezbaterea Ordonanţei nr. 45/2003 la Camera Deputaţilor, deci, practic, dacă astăzi respingeţi acest amendament, cred că se va respinge la fel şi la dezbaterea Ordonanţei nr. 45/2003.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

O singură problemă. Avem lege, singura formulă posibilă este să urgentăm luarea în analiză a Ordonanţei de urgenţă nr. 45/2003 şi să aducem corecturile necesare în ceea ce priveşte criteriile.

Repet, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Iuliu Păcurariu care - aţi ascultat argumentele - a fost respins de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi de Ministerul Finanţelor Publice.

Vă rog să votaţi.

Cu 14 voturi pentru, 168 de voturi împotrivă şi nici o abţinere, s-a respins.

Dacă mai sunt intervenţii la art. 30? Înţeleg că nu.

Stimaţi colegi,

Avem două amendamente ale Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, este vorba de art. 30 alin. 1 şi lit. c), propuse de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, cu care Ministerul Finanţelor Publice a fost de acord.

Supun votului dumneavoastră aceste două amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Cu 168 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi o abţinere, s-au adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 30 pe ansamblu, cu toate aceste modificări.

Cu 168 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi două abţineri, art. 30 s-a adoptat.

Trecem, stimaţi colegi, la art. 31. Nu avem amendamente.

Dacă sunt, totuşi, intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 31, în formula propusă de iniţiator.

Cu 168 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi două abţineri, art. 31 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 32.

Dacă sunt intervenţii la art. 32?

Doamna deputat Paula Ivănescu, aveţi cuvântul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La art. 32 alin. 1, Grupul parlamentar al Partidului Democrat a propus ca acel vestit Program "Cornul şi laptele" să se extindă de la clasele I până la clasa a VIII-a, nu aşa cum prevede articolul din buget, de la clasa I până la clasa a IV-a.

Motivaţia este găsită în starea acestor copii care suferă de grave distrofii, ai căror părinţi se găsesc în aceeaşi situaţie precară, din punct de vedere material, ca şi a celor care învaţă până la clasa a IV-a.

Aş dori, stimaţi colegi, să fiţi alături de noi. Este un amendament respins, dar acest lucru înseamnă un pic mai bine pentru o generaţie de copii care, conform recensământului efectuat în anul 2002, a scăzut cu circa 1,5 milioane persoane.

Chiar nu dorim să mai pierdem din aceştia în continuare şi chiar dorim să apară mai mulţi copii bine hrăniţi, educaţi şi, desigur, ajutaţi şi de noi.

Stimaţi colegi, vă rog să susţineţi acest amendament.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Indiscutabil că nu putem fi decât toţi de acord pe o problemă de genul acesta, este bine venită, bani să avem. Din păcate, aici stăm...

Haideţi să dăm fiecare, din buzunar, senatorii, câte jumătate de salariu, timp de un an şi vedem de unde mai aducem şi să facem rost de bani.

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Dacă este vorba de senatori, sunt de acord!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A, deputaţii, nu?!

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

V-aţi referit numai la senatori!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult pentru sprijin.

La alin. 1?

Vă ascultăm, domnule deputat Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Şi Partidul România Mare susţine această idee privind necesitatea extinderii alocării produselor lactate şi de panificaţie pentru elevii claselor din învăţământul primar şi gimnazial, având în vedere starea de pauperizare accelerată din ultima perioadă, mai ales din mediul rural.

Din această cauză, din cauza acestei sărăcii şi a lipsei alimentaţiei, sunt şi foarte multe cazuri de nefrecventare a şcolilor.

Pentru a elimina aceste element şi pentru a preîntâmpina extinderea exagerată a fenomenului de analfabetism, considerăm că este nevoie de această intervenţie, cu un efort, poate, de la alte capitole, închiderea robinetelor în alte părţi, unde se cheltuiesc sume în mod nu întotdeauna justificat.

Şi, dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, pentru că tot am venit la microfon, să mă refer şi la două modificări de redactare la alin. 2 şi 3. Nu mă refer la conţinutul lor, ci doar la redactarea propriu-zisă. Pot?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Eu aş propune ca la alin. 2 să avem următoarea formulare: "Sumele defalcate... se repartizează de către consiliul judeţean.", iar la alin. 3, în partea finală a acestuia să eliminăm sintagma: "...locale... ale acestora", pentru că autorităţile administraţiei publice locale nu au altele decât bugete locale şi să înlocuim cu sintagma "proprii", deci: "autorităţile administraţiei publice locale vor aloca şi sume din bugetele proprii...". Mi se pare că este mai clară această formulare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ministerul Finanţelor Publice, legat de extinderea la clasele I-VIII, alin. 1, şi de cele două propuneri de redactare.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Legat de amendamentul propus la nr. 65 din amendamente respinse, ne menţinem punctul de vedere, în sensul respingerii acestui amendament. Este vorba de o influenţă financiară de peste 2.000 de miliarde dacă această extindere s-ar face şi la clasele V-VIII şi de aceea nu avem cum să susţinem acest lucru. Mai mult, bugetul a fost construit pe o legislaţie existentă, şi anume acea Ordonanţă a Guvernului nr. 96/2002 care reglementează foarte clar cine sunt beneficiarii acestor sume de bani.

În ceea ce priveşte amendamentele de redactare propuse, nu putem fi de acord cu ele. În primul rând, acele bugete proprii nu sunt proprii, ci sunt bugetele locale, deci trebuie specificat foarte clar şi sintagma "locale", subliniază foarte bine, de aceea dorim păstrarea acestei formulări, aşa cum este ea prevăzută în alin. 3 şi, respectiv, alin. 2 al art. 32.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, Ştiţi foarte bine, în tehnica legislativă exprimarea trebuie să fie foarte clară, chiar dacă cuvintele se repetă.

Este o regulă a jocului pentru claritate.

Legat de alin. 1 prezentat de către doamna deputat Paula Ivănescu, aţi ascultat argumentele, argumente care nu pot fi combătute de nimeni. Problema este de bază legală şi de bani. Aţi ascultat şi argumentele pentru care ministrul finanţelor şi Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci nu au putut accepta şi, în afară de asta, avem o Lege a finanţelor publice care ne obligă să respectăm tot ce înseamnă procedură în materie de elaborare a bugetului.

Supun votului dumneavoastră art. 32 alin. 1 în formularea propusă de către doamna deputat Paula Ivănescu, respinsă de comisii şi de Ministerul Finanţelor Publice.

Cu 26 de voturi pentru, 165 de voturi împotrivă şi nici o abţinere, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 32 alin. 1 în formularea Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci. Deci s-a dat o majorare faţă de propunerea iniţială, Ministerul Finanţelor Publice a fost de acord.

Vă rog să votaţi acest alineat.

Cu 165 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 5 abţineri, s-a adoptat.

S-au făcut propuneri de corectare la alin. 2 şi 3, care nu au fost acceptate pe motivele arătate, în consecinţă, nu avem alte intervenţii.

Supun votului dumneavoastră art. 32 în totalitate, în formula prezentată de iniţiator, cu excepţia alin. 1, unde a preluat formula Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, pe care am votat-o.

Vă rog să votaţi.

Cu 165 de voturi pentru, 21 voturi împotrivă şi 4 abţineri, s-a adoptat.

Stimaţi colegi,

Trecem la următorul articol, art. 33. Nu avem amendamente respinse, nici amendamente admise.

Dacă sunt, totuşi, intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 33 în totalitate, în formula prezentată de iniţiator.

Vă rog să votaţi.

Cu 165 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi o abţinere, s-a adoptat.

Art. 34, dacă sunt intervenţii? Este o trimitere la anexă.

Vă rog să votaţi.

Cine este împotrivă? Abţineri?

Pentru?

Votat în unanimitate.

Capitolul VI, titlul capitolului.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Cine este împotrivă?

Pentru? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art. 35, dacă sunt intervenţii? Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră art. 35 în formula prezentată de iniţiator.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Dacă mai sunt intervenţii la acest capitol? Nu mai sunt intervenţii.

Trecem la capitolul VII, titlul capitolului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri?

Din sală:

Aţi sărit peste art. 36!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi cer scuze, atunci. Colegii de la Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, domnul Florin Georgescu şi domnul Ştefan, eu sper că dumneavoastră mă urmăriţi, da? Atunci, dacă am sărit peste art. 361, de ce nu mi-aţi atras atenţia?

Stimaţi colegi,

La capitolul VI Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci au propus introducerea unui articol care este foarte important şi era păcat să sărim peste el, şi anume autorizarea Casei Naţionale pentru Asigurări de Sănătate ca toate sumele suplimentare care apar în exerciţiu, fiind Casă autonomă, să fie la dispoziţia ei şi să poată îmbunătăţi situaţia din sănătate.

Supun votului dumneavoastră acest art. 361 în formula prezentată de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului VII.

Din sală:

L-am votat!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

L-am votat.

Art. 37, stimaţi colegi, dacă sunt intervenţii la art. 37?

Domnul senator Horga, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Încercasem să renunţ la a mai susţine acest amendament, însă evenimente ulterioare şi argumentaţia respingerii făcută de către colegii mei din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci m-au făcut să revin asupra acestei decizii.

În primul rând, vreau să vă spun că, cu câteva cuvinte înainte de eliminarea pe care am propus-o eu la acest alineat al art. 36, comisia a votat în unanimitate, deci am fost de acord şi eu, şi colegii mei din Grupul parlamentar al Partidului România Mare cu acest amendament, în sensul ca, pentru salariaţii care lucrează în entităţi cu capital majoritar de stat, să se stabilească un procent de 2% din fondul total de salarii pentru anumite activităţi utile pentru aceşti salariaţi.

Dar mai departe urma amendamentul meu, care nu făcea altceva decât să elimine o sintagmă, adică acest procent să se aplice întregului fond de salarii efectiv realizat, şi nu numai asupra fondului de salarii aferent salariaţilor cu contract individual de muncă.

De ce am propus acest amendament? Pentru simplul fapt că astăzi, când avem o legislaţie socială solidă, când avem un Cod al muncii pe care l-am adoptat prin voinţa Guvernului şi prin voinţa Parlamentului, noi am considerat că toţi salariaţii, astăzi, sunt încadraţi cu contract individual de muncă, fie că este cu timp parţial, fie că este cu timp total, astfel încât această sintagmă nu mai avea rost în cuprinsul legii.

Argumentaţia comisiei a fost că în fondul total de salarii se mai cuprind şi altele, asimilate salariilor, printre care, indemnizaţiile membrilor consiliilor de administraţie şi ale celor din adunările generale ale societăţilor respective, care sunt nişte sume derizorii, şi dacă la aceste sume derizorii aplicăm şi 2% vă daţi seama cam în ce procent ar beneficia acei salariaţi. De fapt nu salariaţii, direct, beneficiază de aceste sume, ci beneficiază grădiniţa, cantina, biblioteca, sănătatea socială, adică dispensarele din acele entităţi.

Practic, am considerat atunci că prin acceptarea acelui amendament, de la 1,5 la 2%, unde bugetul acestor entităţi era grevat cu aproape 240 miliarde, şi mai departe nu s-a acceptat un amendament în care probabil că suma nici nu conta, nici nu mai are rost să discutăm despre cuantumul sumei respective, aceasta a constituit, practic, un fel de răutate din partea puterii, astfel încât să nu accepte nici un fel de amendament care să vină de la opoziţie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, nu faceţi afirmaţii nefondate!

Domnul Vasile Horga:

Sunt fondate, domnule preşedinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

P.R.M.-ul are destule amendamente acceptate, propuse de colegii dumneavoastră.

Domnul Vasile Horga:

Nu ştiu dacă sunt...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă nu ştiţi, vă informez eu. Nu afirmaţi ceva dacă nu vă informaţi.

Domnul Vasile Horga:

Îmi daţi voie să vorbesc? Dacă există un timp limită, trebuia să îmi spuneţi de la început.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu, chiar vă aşteptăm, vă rog să vorbiţi, că sunteţi în formă.

Vă ascultăm.

Domnul Vasile Horga:

Revin, faptul că suma respectivă era derizorie reflectă încă o dată că acest buget este folosit ca un instrument politic.

De ce spun acest lucru? Pentru că acel amendament despre care vorbeam, adică creşterea de la 1,5, la 2%, era un amendament al domnului Pavel Todoran.

Ştim cu toţii cine este domnul Pavel Todoran, ştim cu toţii ce poate să facă domnul Pavel Todoran pentru putere. Nu ştim, însă, cine este senatorul Vasile Horga.

Ştim însă că senatorul Vasile Horga nu poate să facă nimic pentru actuala putere.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Tot la această problemă, domnul deputat Chiriţă, vă rog foarte mult.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dumitru Chiriţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

La art. 37 am mai multe observaţii, pe care le-am făcut în cadrul Comisiei pentru industrii şi servicii şi în cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, dar aş începe prin a mulţumi Ministerului Finanţelor Publice şi Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci pentru faptul că în acest an au crescut cheltuielile pentru acţiuni sociale deductibile din punct de vedere fiscal, pentru angajatori, de la 1,5 la 2%. Este un lucru pozitiv. Asta pune în evidenţă faptul că Guvernul Adrian Năstase promovează o politică socială activă şi din acest punct de vedere nu pot decât saluta această idee.

Însă, la art. 37 alin. 1 consider că trebuie avut în vedere amendamentul respins de comisie de la poziţia 72, prin care se elimină sintagma "cu capital majoritar de stat", de la rândul 3, deci să rămână "celelalte societăţi comerciale", incluzându-le şi pe cele care sunt şi cu capital privat, pentru că şi ele au angajaţi cărora le pot acorda drepturile pe care le reglementează art. 37 alin. 1, 2 şi în continuare, şi cred că şi aceştia trebuie să se bucure de acelaşi tratament ca şi salariaţii şi angajatorii care lucrează în unităţi cu capital de stat şi beneficiază de aceste drepturi deductibile din punct de vedere fiscal. Dacă s-ar ţine cont de propunerea mea, atunci alin. 4 din art. 37 ar fi aplicat nediscriminatoriu pentru toţi salariaţii din România.

De asemenea, iau în considerare ceea ce Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci au precizat, şi anume că nu este necesar să aducem în discuţie problema deductibilităţii, pentru că această problemă o regăsim în legile speciale şi în acest sens renunţ la ceea ce s-a precizat de către Comisia pentru industrie şi servicii, şi anume la sintagma "care sunt deductibile la calculul profitului impozabil", dar susţin să fie eliminată sintagma "cu capital majoritar de stat", pentru a da posibilitatea, repet, tuturor angajatorilor să acorde aceste drepturi tuturor salariaţilor din România.

De asemenea, mai am un amendament care se referă la biletele de odihnă şi tratament, amendament pe care-l regăsim în alin. 2, în sensul în care să introducem fraza:

"Suportarea parţială a costului serviciilor de tratament sau de odihnă...", pentru că sintagma "bilete de odihnă şi tratament" vine din istorie, sunt noi situaţii astăzi, unde salariaţii pot s-şi petreacă perioade de odihnă sau tratament şi trebuie să se bucure de aceste drepturi prin înlocuirea sintagmei "biletelor de odihnă" cu "servicii de tratament sau odihnă", pentru că cei care se odihneau în agroturism, practic, nu beneficiază de bilete, ci doar de chitanţe şi facturi fiscale şi în acest sens trebuie să aibă dreptul s-şi deconteze o parte din aceste cheltuieli.

În legătură cu primul amendament, fac precizarea că în Legea bugetului din 2003 nu era sintagma "cu capital majoritar de stat", ceea ce nu face altceva decât să susţină ceea ce am propus eu, să nu fie un tratament discriminatoriu.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Din sală:

Bravo!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bravo, bravo, dar trebuie să fie şi legal.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, suntem de acord cu amendamentul comisiei.

În al doilea rând, legat de această propunere de amendare a alin. 1 al art. 37, aş vrea să vă spun care este raţiunea lui şi din ce cauză considerăm neîntemeiat acest amendament. În primul rând, după cum bine ştiţi, în aceste zile se discută în comisiile de specialitate ale Parlamentului Codul fiscal, care la ora actuală este singura lege fiscală care va guverna ceea ce înseamnă politica fiscală a ţării. Acolo se recunosc ca cheltuială deductibilă pentru toate societăţile comerciale, indiferent că sunt cu capital de stat sau capital privat, aceste cheltuieli legate de cheltuielile sociale. Acest alin. 1 vine şi dă dreptul regiilor şi tuturor societăţilor comerciale cu capital de stat să poată să efectueze acest tip de cheltuială. De aceea am specificat în acest alineat al art. 37 doar propunerea ca companiile de stat să poată să cheltuiască în limita a 2% cheltuieli cu această destinaţie.

Legat de alin. 2, suntem de acord cu această propunere de modificare a cuvântului "biletelor" cu "servicii de tratament", este corect aşa, şi, sigur, propunem şi noi şi suntem de acord cu această modificare.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră alin. 1 al art. 37, în formula propusă de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi susţinută de Guvern.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc. 143 de voturi pentru.

Împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Supun votului dumneavoastră alin. 2 de la art. 37, cu modificarea propusă, în loc de "costul biletelor", "costul serviciilor de tratament", propus de domnul deputat Chiriţă.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru?

Domnule Chiriţă, nu votaţi împotrivă?

Mulţumesc. 165 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu avem.

Abţineri? O singură abţinere.

A fost votat.

Supun votului dumneavoastră art. 37 pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc. 164 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

A fost votat.

Art. 38.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 38.

Cine este pentru? Mulţumesc. 165 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Capitolul VIII, titlul capitolului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art. 39.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 39, în formula propusă de iniţiator.

Cine este pentru? 165 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 39 a fost votat.

Art. 40.

Nu avem intervenţii, amendamente.

Supun votului dumneavoastră art. 40.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art. 41.

Nu avem amendamente.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împtorivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art. 42.

Nu avem amendamente.

Dacă sunt intervenţii?

Supun votului dumneavoastră art. 42.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art. 43 nu are amendamente.

Supun votului dumneavoastră art. 43, cu cele două alineate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Capitolul IV, "Dispoziţii finale".

Cine este pentru titlul capitolului? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art. 44.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 44, în formula prezentată de iniţiator.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 45.

Sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 45.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art. 46 dacă sunt intervenţii?

Vă rog, poftiţi. Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul Costică Canacheu:

O scurtă intervenţie în legătură cu o posibilă explicaţie pe care o vom avea astăzi de la domnul ministru al finanţelor, domnul Tănăsescu.

La prezentarea bugetului pentru anul 2003, la prezentarea lui în faţa Grupului parlamentar al Partidului Democrat, am avut o intervenţie în care am cerut domnului ministru Tănăsescu ca fondurile pentru despăgubirile în legătură cu aplicarea Legii nr. 9/1998 să fie crescute, deoarece situaţia acelor concetăţeni, care au suferit atunci, în 1940, sunt primii în ordine cronologică care încep să piardă şi să sufere din cauza ororilor războiului şi mai târziu a dictaturii roşii, aceia din teritoriile moldoveneşti şi din teritoriile de peste Dunăre, ca urmare, în bugetul pe anul 2003, domnul ministru anunţa aşa, uşor triumfalist: "Vom avea o alocare de 2.500 miliarde!", faţă de alocarea pentru 2002 care era numai de 500 şi ceva de miliarde, deci o creştere semnificativă. Rezultatul exerciţiului bugetar 2003 până la 1 octombrie 2003? S-au acordat despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998 în sumă de 216 miliarde. De la 2.500 miliarde prevăzuţi în capitolul general, "Despăgubiri civile şi alte asemenea cheltuieli judiciare, extrajudiciare derivate", nici măcar 10% nu s-au folosit pentru aplicarea Legii nr. 9/1998. Aşa că acest amendament este pe deplin justificat, pentru că susţine stabilirea clară a unei sume care şi aşa va face ca cei care beneficiază de prevederile acestei legi, adică acele 7.400 de familii, în următorii 6, 7 ani, să primească, totuşi, despăgubirile pentru furtul de la 1940.

Trebuie să revin şi să spun că motivaţia acestor familii este cu atât mai mare cu cât statul român, după 1945, a încheiat înţelegere cu statul bulgar şi a finalizat acest proces prin transferuri de sume, aşa că statul român, prin exerciţiul lui bugetar, trebuie să-i despăgubească pe aceşti cetăţeni cu celeritate, nu la calendele greceşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Naidin, vă rog.

Domnul Petre Naidin:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi, Şi eu sunt unul din iniţiatori sau cred că eu l-am promovat şi am fost sprijinit de cel puţin 70 parlamentari din Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului din Senat, Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret şi sport, Senat, Comisia pentru administraţie publică, Camera Deputaţilor.

Sunt, într-adevăr, 7.400 de hotărâri care se află centralizate la Ministerul Finanţelor Publice, răspunsul domnului ministru Tănăsescu la interpelările colegilor mei, şi dacă facem o estimare, beneficiar, moştenitor, nepoţi, ce-or mai fi, din judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Călăraşi, Ialomiţa, Bucureşti, Giurgiu, sunt cel puţin 100.000 de români care aşteaptă de ani de zile şi nu se mai indexează această sumă, aşteptă aceste despăgubiri.

Şi în condiţiile zilelor de astăzi ştim foarte bine că orice ban cuvenit prin lege este bine venit acasă, în condiţiile în care sănătatea, nivelul de trai... Şi nu mai detaliem.

Susţin acest amendament şi mă bucur că am fost susţinut, şi cred că împreună cu colegul meu am reuşit să tragem un semnal de alarmă şi dumneavoastră să meditaţi atunci când veţi da votul final de aprobare sau de respingere a acestui amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnul Tănăsescu, din partea Ministerului Finanţelor Publice, după care are cuvântul domnul Florin Georgescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Anul trecut, într-adevăr, prin Legea bugetului, aşa cum a fost ea aprobată, s-au alocat 2.500 miliarde lei. Din păcate, însă, aceşti bani nu au putut să fie cheltuiţi. Din execuţia finală a anului acestuia vor fi cheltuiţi maxim 800-900 de miliarde de lei. Există constituită o comisie interministerială care funcţionează şi care acordă viza de plată pentru sumele respective. Sunt foarte multe dosare, mii de dosare, aşa cum s-a spus aici. Această comisie interministerială, care se întâlneşte o dată pe săptămână, o dată la două săptămâni, e formată din funcţionari publici, din funcţionari care lucrează şi au alte domenii de activitate, au alte funcţii, alte probleme de rezolvat, nu răspunde în totalitate cerinţelor pe care dorim să le facem. De aceea am iniţiat un proiect de hotărâre de Guvern prin care propunem constituirea unei comisii permanente, care să lucreze zi-lumină, zi lucrătoare numai pe această problemă, ca să accelerăm plata sumelor respective.

Repet, este o problemă de gestiune. Nu întotdeauna toate documentele sunt corect întocmite, se reîntorc dosarele pentru completare, vin înapoi, deci este o administrare foarte, foarte complicată a acestui proces.

Sperăm ca în anul care urmează să accelerăm această eliberare de bani pentru familiile îndreptăţite de lege şi sumele care sunt propuse în proiectul de buget, chiar dacă sunt mai mici decât anul trecut, sunt doar 1.500 şi ceva de miliarde, dacă modul de administrare şi dacă aceste dosare vor fi mai repede eliberate, dacă convenţiile respective, dacă certificatele vor fi mai repede eliberate, vom suplimenta la rectificarea bugetului cu sumele necesare pentru a se plăti tuturor celor care sunt îndreptăţiţi.

De aceea, domnule preşedinte, vă propun pentru momentul actual să mergem pe propunerea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, de respingere a amendamentului respectiv.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Eu cred că aţi reţinut esenţialul, că nu se pune problema în ce priveşte lipsa sursei financiare, ci pur şi simplu este vorba de urgentarea activităţii comisiilor pentru a efectua plăţile în timp. Deci sunt banii puşi deoparte, chiar mai mult decât acea mie de miliarde.

Dacă, totuşi, doriţi să mai interveniţi aici?

Vă rog, domnule deputat Mardari, vă rog.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

În urmă cu aproximativ doi ani am făcut o interpelare la adresa domnului ministru Tănăsescu tocmai pe tema refugiaţilor din Cadrilater şi atunci domnul ministru a spus acelaşi lucru: "Urmează să urgentăm finalizarea dosarelor." Iată că a trecut atâta timp şi n-a luat nici un fel de măsură şi s-ar putea ca şi la anul să spună acelaşi lucru. Din această cauză eu zic că nu era rău ca sumele necesare - o estimare există - să fi fost cuprinse în bugetul de stat pe 2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Costică Canacheu:

Şi în anul 2003, anul acesta, domnul ministru a beneficiat de buna-credinţă şi încrederea noastră în legătură cu execuţia bugetară. Pe toate capitolele, însă, aplicarea acestei legi a suferit. Faţă de anul 2002 este la jumătate ca dosare analizate, ca dosare validate, ca sume eliberate. În nici un caz o soluţie viitoare, ipotetică, nu ne îndreptăţeşte să stabilim un lucru cert: pentru anul 2004, o mie de miliarde vor fi alocate pentru această lege.

Dacă administraţia nu va reuşi, atunci administraţia trebuie să plătească. Nu va reuşi să analizeze atâtea dosare şi să elibereze această sumă către cei îndreptăţiţi.

Administraţia trebuie să plătească, aşa cum plăteşte orice administraţie care nu-şi face datoria faţă de contribuabili.

Este evident că încadrarea acestei sume într-o sumă generală a despăgubirilor îi pune pe contribuabilii îndreptăţiţi să primească aceste despăgubiri într-o situaţie în care nu pot controla procesul. Nu se ştie, a fost plătită despăgubirea către Compania "Glencor", de 350 de miliarde lei, înainte de a fi despăgubiţi cei îndreptăţiţi de Legea nr. 9/1998? Am întrebat acest lucru la Ministerul Finanţelor Publice într-o scrisoare şi n-am primit răspuns. Am fost îndreptat către un alt departament. Dacă din bugetul acesta a fost achitată despăgubirea către Compania "Glencor", al cărei proces, cu semne de întrebare, s-a desfăşurat din 1999 până în 2003, şi aceşti bani s-au dus în altă parte decât acolo unde ar fi trebuit, adică către cei îndreptăţiţi să primească despăgubiri, este o eroare a administraţiei noastre.

Nu trebuie să amestecăm aceste sume cu sumele pentru aplicarea Legii nr. 9/1998. De aceea cerem să fie prevăzute distinct în buget 1.000 de miliarde pentru Legea nr. 9/1998.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru Tănăsescu, mergeţi şi luaţi o 1.000 de miliarde de undeva şi băgaţi-le într-un depozit.

Stimaţi colegi,

Despre ce discutăm noi aici? Despre faptul că nu funcţionează comisia, care trebuie să vină să încaseze banii. Vi s-a spus că se reface din nou, se reorganizează, Parlamentul are drept de verificare, de control, de ce nu-şi face datoria? Nu e problemă de lipsă de bani, ci de finalizarea dosarelor, şi eu vă spun cu sinceritate, am zeci de cazuri în audienţă care vin la mine cu dosare pe tema asta şi n-am ce să le fac pentru că nu au documentele în ordine. E foarte complicat...

Supun votului dumneavoastră acest amendament de la art. 46, cu includerea sumelor respective, la lit. a) şi b)

alin. 2, respins pe motivele pe care le-aţi auzit de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi Ministerul Finanţelor Publice.

Cine este pentru? 33 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 145 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Supun votului dumneavoastră art. 46 în formularea prezentată de iniţiator.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc. 146 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 46 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

La art. 47 dacă sunt intervenţii?

Vă ascultăm, domnule deputat Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnilor preşedinţi,

Onoraţi colegi,

La nr. 85 în raportul cu amendamentele respinse se află un amendament al Grupurilor liberale, care cer introducerea unui articol 461 nou şi care face referire la crearea şi alimentarea unor fonduri prevăzute de două legi, de restituire a unor fonduri de despăgubiri. Aceste fonduri de despăgubiri sunt prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind imobilele şi de Legea nr. 1/2000 privind fondul funciar.

În susţinerea acestui amendament vine şi o critică, din multele critici ale Uniunii Europene în ultimul Raport de ţară, referitoare la problema restituirilor - depăgubirile sunt tot o formă de restituire -, şi, în al doilea rând, am un recent răspuns primit de la Guvern cum că aceste sume vor fi prevăzute în bugetul pe anul 2004. Deci există un răspuns al Guvernului pe care l-am primit acum câteva zile şi faptul că s-a "uitat", ca să folosesc ghilimele înainte şi după uitat, acest mic detaliu cu alimentarea acestor fonduri din bugetul pe anul 2004 de către cei care l-au iniţiat mă face să cred că în cadrul Guvernului nu ştie stânga ce face extrema stângă, pentru că e Guvernul de stânga, nu pot să spun că nu ştie dreapta ce face stânga. Asta este.

Ca atare, am propus un amendament...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ca atacantul central merge...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte, atac şi eu cum pot, nu?! Politic.

Deci aici avem o mare problemă. Trebuie create aceste fonduri. Există presiunea Uniunii Europene, există presiunea miilor de proprietari, de care cred că clasa politică din România nu mai are dreptul s-şi bată joc în continuare.

Ca atare, solicit ca, în primul rând, să ştiu de ce Guvernul îmi răspunde că va fi inclus în bugetul pe anul 2004, printr-o adresă oficială, şi aceste fonduri nu se află în bugetul pe anul 2004, şi, în al doilea rând, ce are de gând Guvernul să facă în cazul în care nu intră aceste fonduri cu problema despăgubirilor, pentru că asta e o problemă care începe să creeze presiune mare asupra României.

Vreţi să aruncaţi această problemă pentru anul 2005 pentru cei care vor veni atunci la guvernare? E un angajament pe care şi l-a luat actualul Guvern, să înceapă rezolvarea problemei despăgubirilor. Nu este simplă. Este un motiv pentru care am vrut să ajutăm Guvernul, făcând acest amendament care, vă spun, este susţinut şi de o adresă a Guvernului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Respingem acest amendament pe următoarele motivaţii.

În primul rând, Ordonanţa Guvernului nr. 111/2003 se află în dezbatere parlamentară. Ea este în discuţii la comisiile de specialitate. Mai mult, această propunere care vine astăzi, prin acest amendament, este o propunere constructivă, dar care trebuie să fie utilizată la legea respectivă, atunci când va fi aprobată Ordonanţa Guvernului nr. 111/2003.

Am decis ca, în lucrările comisiei de specialitate, la această ordonanţă să fie trecute domeniile de activitate pe care Parlamentul le va aproba pentru utilizarea sumelor din privatizare, şi este foarte corect acest lucru.

Pe lângă sume legate de proiecte de infrastructură, susţinerea pilonului II de pensii, putem introduce ca parte din ele să fie folosite şi pentru această destinaţie, pe care colegul nostru o propune astăzi aici.

Mai mult, aş vrea să vă spun că este o impresie că aceşti bani se pot cheltui şi că sunt nişte bani cu care Guvernul poate face ce vrea cu ei. Este o impresie falsă şi daţi-mi voie să vă explic de ce. Fondurile din privatizare care se colectează vor putea fi utilizate pe destinaţiile pe care Parlamentul le va aproba numai în limita cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat, aprobat de dumneavoastră, cu ocazia aprobării Legii bugetului de stat. Deci nu poţi face cheltuieli suplimentare pentru alte lucruri decât numai în limita cheltuielilor şi a deficitului bugetar aprobat prin Legea bugetului. Singura deosebire a utilizării acestor surse din privatizare este faptul că statul nu trebuie să se mai ducă pe piaţă să se împrumute pentru ele, fiindcă există sursa de finanţare.

Dar cheltuiala ca atare din sursă existentă, numită "Venituri din privatizare" se va face în limitele, repet, constituite şi aprobate de Parlament prin buget.

De aceea am intervenit şi vă propun a respinge acest amendament aici, la Legea bugetului, cu rugămintea ca în dezbaterile parlamentare la Ordonanţa Guvernului nr. 111/2003 să fie introdus şi acest domeniu de activitate care, repet, este un lucru foarte important în posibilităţile de cheltuire a banilor din privatizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Aşa, judecând între noi, mi-ar fi plăcut o propunere în care veniturile din privatizare, reprezentând capital, să propuneţi să fie utilizate tot pentru cheltuieli de capital, şi nu pentru consum. Asta e viaţa!

Stimaţi colegi,

Aţi auzit argumentele legate de faptul că bugetul se face pe legile existente. Când vom adapta legile noastre cu alte cerinţe şi cu modificări, putem opera. Deci a fost respins de Ministerul Finanţelor Publice şi de Comisiile pentru buget, finanţe.

Supun votului dumneavoastră art. 46¹, propus şi susţinut aici de domnul deputat Chiliman.

Cine este pentru? 32 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

142 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Amendamentul a căzut.

La art. 47 sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 47.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

La art. 48, cu referire la anexe. Aici mi-e greu să cred că va fi vreo intervenţie.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a aprobat.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu avem alte intervenţii.

Stimaţi colegi, vă rog să-mi permiteţi să trecem mai departe. Intrăm pe anexe.

Stimaţi colegi,

Discuţia se referă la faptul că am venit cu o corecţie legată de învăţământ. Domnul Stanciu văd că lipseşte acum.

Să introducem un art. 49, practic art. 48 care va deveni art. 49. Deci să introducem un articol nou în care să prevedem...

Vă ascultăm, domnule ministru Tănăsescu, că este bine să rezolvăm şi această problemă.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Conform celor discutate de dimineaţă cu liderii grupurilor parlamentare, am agreat, pe lângă acest surplus financiar pentru învăţământ, să fie introdus un articol nou, cu următorul conţinut, ca la o eventuală rectificare, din sumele care vor fi potenţial valabile la acea dată, ele să fie folosite cu prioritate pentru acţiunea de învăţământ.

De aceea vă propunem acest alineat nou al art. 48, domnule preşedinte. Sau 49?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu. E alineat nou, care va fi 48 şi 48 devine 49, că face trimitere la anexe.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

De acord. Deci, cu această rugăminte de a introduce acest alineat nou, vă rog să fiţi de acord cu el pentru a-l introduce în Legea bugetului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Deci este articol nou.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a aprobat.

Stimaţi colegi,

Legat de anexa nr. 1, anexa de sinteză, ca şi anexa nr. 2, ele se votează de principiu, având în vedere că intervenţiile la restul anexelor corectează anexele de sinteză, aşa cum este normal.

Sunt intervenţii la anexa nr. 1?

Doamna Maria Apostolescu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Prin amendamentul nostru am urmărit ca populaţia să fie informată în ceea ce priveşte sancţionarea evaziunii fiscale, potrivit Legii nr. 87/1994 şi modificărilor ulterioare.

Noi, de fapt, ne-am referit doar la sumele colectate din amenzile potrivit acestei legi şi care sume să fie colectate într-un cont separat prin care populaţia să fie informată de cuantumul lor.

Ce greşeală am făcut noi? Am indicat şi destinaţia acestui cont, o destinaţie socială. Noi sperăm că dacă ne retragem această recomandare, sperăm că nu mai este nici un impediment ca acest amendament să fie aprobat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată colegă, sunt puţin în ceaţă. (Discuţii, râsete.)

Localizaţi la ce poziţie este amendamentul dumneavoastră!

Doamna Maria Apostolescu:

88.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu eram în ceaţă, nu dumneavoastră. Scuze! Deci la 88.

Doamna Maria Apostolescu:

Nu la anexa nr. 1 mi-aţi dat cuvântul?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, doamna deputat Apostolescu, acum am localizat.

Vă rog, doamna deputat, vă ascultăm.

Doamna Maria Apostolescu:

Noi am cerut acest amendament pentru că un astfel de cont ar conduce la creşterea transparenţei luptei împotriva fenomenului criminalităţii economice în domeniul fiscal şi, totodată, ar reprezenta un barometru al sănătăţii sistemului social şi al eficacităţii acţiunii de asanare a corupţiei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înţeles. Am ieşit din ceaţă. V-am înţeles foarte bine.

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat Apostolescu.

Are cuvântul domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte,

Dacă ne uităm la pagina 32, vom vedea că acolo avem acel cont la care se referea doamna deputat, se cheamă "Venituri din amenzi şi alte acţiuni", care sunt evidenţiate la capitolul 22.01, subcapitolul 03. La pagina 32, doamna deputat.

Pe de altă parte, potrivit Legii finanţelor publice, veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare, ele se depersonalizează. Deci, ca atare, nu pot fi de acord cu această propunere a doamnei deputat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce ar însemna ca fiecare sumă pe care o încasăm să o dăm pe destinaţie? Ar fi frumos.

Stimaţi colegi, aţi auzit argumentele.

Supun votului dumneavoastră acest amendament susţinut de doamna deputat.

Mai doriţi să luaţi cuvântul?

Vă rog, domnule deputat. Domnul deputat Eugen Popescu, da?

Aveţi cuvântul.

Domnul Costel Eugen Popescu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Cred că nu am fost înţeles. Această destinaţie la care dumneavoastră vă referiţi a fost retrasă din amendament.

Era singura obiecţie care ne-a dat amendamentul.

Nemaifiind obiecţie, nu văd nici un motiv ca amendamentul să nu fie bun.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Să nu fie nici un dubiu, supun votului dumneavoastră acest amendament, respins de Ministerul Finanţelor Publice şi comisiile pentru buget, finanţe.

Cine este pentru? 39 de voturi pentru.

Împotrivă? 146 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul a căzut.

Mai sunt intervenţii la anexa nr. 1?

Supun votului dumneavoastră, de principiu, anexa nr. 1, urmând ca modificările sau eventuale aprobări de anexe să le corectăm şi în sinteză.

Cine este pentru? 146 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? O singură abţinere.

La anexa nr. 2 nu avem intervenţii, dar este tot de sinteză. O votăm tot de principiu.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 2.

Cine este pentru? 146 voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

A fost adoptată.

Anexa nr. 3/01, "Administraţia prezidenţială".

Dacă doriţi să daţi sume în plus? Nu sunt încercări de genul acesta. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/01.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

S-a votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/02, "Senatul României". Nici o intervenţie.

Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

S-a votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/03, "Camera Deputaţilor".

Sunt intervenţii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/04, "Curtea Supremă de Justiţie".

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu (din sală):

Este amendament al comisiei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, eu îmi fac temele de acasă. Vă rog eu foarte mult. Nu vă faceţi probleme.

La anexa nr. 1, dacă vreţi să vă spun, avem şi un amendament acceptat de Comisiile pentru buget, finanţe, şi avem un amendament respins.

Domnule deputat Boc, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Aşteptăm bilele albe manifestate în voturile dumneavoastră pozitive pentru amendamentul în favoarea justiţiei române, nu v-aţi gândit la altceva, bănuiesc.

Amendamentul nostru - al nostru, adică al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat şi Camera Deputaţilor - porneşte de la actuala situaţie a Curţii Supreme de Justiţie.

În primul rând, prin revizuirea Constituţiei, Curtea Supremă de Justiţie s-a transformat în Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, cu competenţe diferite şi sporite faţă de cele existente. Guvernul, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 138, în această toamnă a amplificat atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie. În ce sens? Dumneavoastră ştiţi că, începând cu 28 august, toate recursurile din această ţară ajung în ultimă instanţă să fie judecate la Curtea Supremă de Justiţie. Deci chiar dacă este vorba de o pensie alimentară, care se judecă la Judecătoria Dragomireşti, să spunem, din judeţul Maramureş, apelul este la Curtea de Apel din Cluj şi recursul la Curtea Supremă de Justiţie. Asta a însemnat şi înseamnă cel puţin o triplare a volumului de activitate al Curţii Supreme de Justiţie, la o primă apreciere, globală.

Evident că această sporire a atribuţiilor Curţii Supreme de Justiţie nu trebuie să rămână fără consecinţe în plan material, în plan bugetar. Dacă îi dăm atribuţii, trebuie să îi dăm şi buget. A-i da doar competenţe, doar atribuţii, doar sarcini, doar volum de muncă, fără a le pune la dispoziţie şi resursele necesare, înseamnă, în fapt, să afectăm buna funcţionare a puterii judecătoreşti, a Curţii Supreme de Justiţie, care se află în vârful piramidei puterii judecătoreşti din România.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a ţinut cont de constrângerile bugetare existente şi nu a exagerat. Şi-a dat seama că avem un buget unde resursele sunt limitate şi trebuie drămuite foarte atent. Dar dacă dorim să avem o justiţie independentă, dorim ca în Rapoartele de ţară justiţia să nu mai figureze în continuare ca o bilă neagră a Guvernului - sper ca cei care au urechi de auzit să audă...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă bila neagră loveşte unde trebuie, e bună.

Domnul Emil Boc:

Bila neagră la o moţiune de cenzură dacă o pui în urna albă are un avantaj care conduce la căderea Guvernului, din punctul nostru de vedere.

Deci dacă dorim, într-adevăr, şi acum revin la partea serioasă, trebuie să-i conferim şi sumele necesare. Noi am propus o sumă modică, vă daţi seama, 50 de miliarde lei. Este o sumă care nu face altceva decât să asigure funcţionarea la cote minimale a Curţii Supreme de Justiţie, fiindcă ea în momentul de faţă se află în stare de avarie sub aspectul funcţionării legate de cheltuielile bugetare.

Această sumă de 50 de miliarde lei vizează cheltuielile de personal şi cheltuielile cu serviciile de capital şi cheltuielile materiale. Pentru personal am demonstrat de ce: triplarea volumului de activitate.

Pentru cheltuielile materiale vă pot menţiona faptul că acum se pregăteşte un nou sediu pentru Curtea Supremă de Justiţie. Şi aici, din nefericire, s-a pus căruţa înaintea cailor. Trebuia înainte să se asigure infrastructura, adică sediul, să pregătească judecătorii necesari pentru a face faţă triplării volumului de activitate. Nu s-a făcut. Bun.

Suntem în activitate, ce putem face? Nu avem banii cu care să plătim judecătorii, nu avem spaţiu unde să se judece cauzele. Ce se întâmplă cu justiţia în aceste condiţii?

Această sumă modică, repet, potrivit aprecierii formulate de reprezentanţii Curţii Supreme de Justiţie, ar scoate pe moment Curtea Supremă de Justiţie din starea de avarie în care funcţionează, într-o stare de funcţionare la limită, urmând ca pe parcursul anului, prin rectificări bugetare, să putem oferi şi alte soluţii financiare Curţii Supreme de Justiţie.

Sediul în care se află în acest moment nu mai poate face faţă provocărilor de activitate la care este supusă Curtea Supremă de Justiţie. Banii pe care vi-i solicităm vizează şi modernizarea sediului pe care îl va primi Curtea Supremă de Justiţie.

Din acest punct de vedere sperăm ca dumneavoastră să fiţi de acord, şi domnul ministru al finanţelor să găsească resursele financiare, aşa cum a reuşit de foarte multe ori să găsească prin abilitatea Domniei sale, locul de unde să fie transferate 50 de miliarde lei pentru a fi oferite Curţii Supreme de Justiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O singură precizare. La intervenţia pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a făcut-o...

Domnule deputat Boc! Domnule deputat Boc!

...dumneavoastră aţi propus 50 de miliarde şi Comisiile pentru buget, finanţe şi cu Ministerul Finanţelor Publice au acceptat 37 miliarde. Deci amendamentul dumneavoastră în proporţie de 75% a fost acceptat.

Sigur că dumneavoastră aţi vrea încă 50 de miliarde, dacă se poate peste, dar la propunerea comisiilor s-a mers pe formulă. Greşesc, domnule Tănăsescu?

Domnule ministru Tănăsescu, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Nu vreau decât să completez doar un lucru din ceea ce aţi spus dumneavoastră, domnule preşedinte. Am aprobat această suplimentare cu 37 miliarde, aferente a 45 de posturi noi. Această sumă a fost stabilită de comun acord cu ordonatorul principal de credite, respectiv Curtea Supremă de Justiţie, urmând ca pe parcursul execuţiei bugetare necesităţile de creştere a numărului de oameni din această instituţie să fie acoperite corespunzător cu resursele financiare respective.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este adevărat că a existat din partea Ministerul Finanţelor Publice, şi am subliniat acest lucru, o disponibilitate de a înţelege situaţia Curţii Supreme de Justiţie. De fapt, a fost situaţia creată de Guvernul României prin ordonanţă de urgenţă. Nu a fost o situaţie creată de altcineva şi era firesc ca reacţia Guvernului să se regăsească. Dar, din discuţiile pe care le-am avut în Comisiile juridice reunite, suma minimală care ar fi scos, repet, Curtea Supremă de Justiţie din actuala stare de avarie nu era 37 de miliarde, ci 50 de miliarde. Pentru că în acest moment, după cum dumneavoastră ştiţi, un nou sediu al Curţii Supreme de Justiţie încă nu este funcţional. Acel sediu trebuie să fie pregătit pentru cea mai înaltă instanţă a ţării. Dacă din perspectiva numărului de persoane, cele 45 de posturi, pe moment, probabil că reuşesc, dacă dumneavoastră aţi avut discuţii cu ordonatorul principal de credite, acoperă, din perspectiva dotărilor materiale, însă, în acest moment Curtea Supremă de Justiţie nu poate funcţiona fizic şi de aceea suplimentarea pe care noi am cerut-o, până la 50 de miliarde, ar fi aceea de a permite un sediu funcţional Curţii Supreme de Justiţie.

Deci, în consecinţă, dacă am făcut un pas, haideţi să-l facem şi pe celălalt, pentru a da un aspect de întreg funcţionării Curţii Supreme de Justiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doleanţa s-a înţeles.

Domnule ministru păstraţi...?

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu (din sală):

Ne păstrăm răspunsul precedent.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci Ministerul Finanţelor Publice, Guvernul, îşi păstrează punctul de vedere legat de această suplimentare de 37 miliarde.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Boc, legat de această suplimentare.

Domnul Emil Boc (din sală):

Al comisiei!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cine este pentru suplimentare la suplimentare? Al comisiei, în general, dar susţinut de dumneavoastră.

17 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Împotrivă?

Deci amendamentul a căzut.

Din sală:

Câte voturi pentru?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

100 şi vreo 64...

Supun votului dumneavoastră amendamentele Comisiei pentru buget, finanţe, această suplimentare de 37 de miliarde, la propunerea tot a Comisiilor juridice.

Vă rog, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Domnul Eugen Lucian Pleşa (din sală):

Împotrivă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Împotrivă să dăm bani în plus la justiţie? Am înţeles.

Un vot împotrivă, două.

Abţineri?

185 de voturi pentru.

Vă consult, întrucât - şi îmi cer scuze că nu am spus-o de la început - deja începem să primim la instituţii documentele oficiale cu antetul "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", dacă sunteţi de acord să schimbăm denumirea şi să mergem pe denumirea din Constituţie, în loc de "Curtea Supremă". De acord. Nu este cazul să supunem votului, că ne obligă Constituţia. Rog Ministerul Finanţelor Publice, în anexa nr. 3/04 şi peste tot, să folosim "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".

La anexa nr. 3/05, "Curtea Constituţională."

Sunt intervenţii? Nu avem amendamente.

Cine este pentru propunerea iniţiatorului? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

S-a votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/06, "Consiliul Legislativ". Nu sunt amendamente.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

S-a votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/07, "Curtea de Conturi".

Avem, stimaţi colegi, un amendament al Comisiilor pentru buget, finanţe, diminuarea bugetului Curţii de Conturi cu 78,3 miliarde, întrucât am scos jurisdicţia de acolo.

Sunt observaţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Comisiei pentru buget, finanţe la anexa nr. 3/07.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

S-a votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/08, "Consiliul Concurenţei". Nu avem amendamente, nici admise, nici respinse.

Vă rog, cine este pentru?

Împotrivă? Abţineri?

S-a votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/09, "Avocatul Poporului". Nu avem amendamente de nici un fel.

Sunt intervenţii? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abţineri?

S-a votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/10, "Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii".

Sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această anexă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Aveţi o abţinere, doamna deputat?

Doamna Maria Apostolescu (din sală):

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu două abţineri, cu marea majoritate, a fost adoptată.

Anexa nr. 3/11, "Secretariatul General al Guvernului".

Aici vom introduce corecturile, inclusiv steluţa legată de fondurile...

A! Scuzaţi-mă! Consiliul Naţional al Audiovizualului este anexa nr. 3/11.

Nu avem amendamente.

Sunt intervenţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Împotrivă?

Abţineri? 5 abţineri.

Cu marea majoritate, a fost adoptată.

Anexa nr. 3/12, "Secretariatul General al Guvernului", stimaţi colegi.

Avem 3 amendamente propuse de Comisiile pentru buget, finanţe, plus steluţa, şi rog să se corecteze de către Comisiile pentru buget, finanţe aşa cum am discutat-o.

Vă propun să reluăm votul după-amiază. Rog Comisiile pentru buget, finanţe, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, să introducă corecturile la anexa nr. 3/12/06 lit. e) cum am stabilit, cu steluţă, "pentru românii de pretutindeni", da? Inclusiv cu Moldova.

De acord?

Vă propun să ne oprim aici. Ne revedem la ora 15,00 în sală pentru a continua lucrările noastre. Vă aşteptăm, stimaţi colegi.

DUPĂ PAUZĂ

Şedinţa s-a reluat la ora 15,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, şi de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Puskás Valentin-Zoltán, secretar al Senatului, şi Tudor Mohora, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Începem a doua parte a şedinţei de astăzi.

Înainte de a trece la dezbaterea anexelor următoare, daţi-mi voie, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, să prezint colegilor mei, spre aprobare, o comisie de mediere.

Este vorba de comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 74/2003, unde sunt propuşi domnii Radu Bara, Florin Iordache, Maria Lazăr, Gheorghe Dinu, Paul Şnaider, Ioan Oltean, Viorel-Gheorghe Coifan.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abţineri?

S-a aprobat în unanimitate.

De asemenea, doresc să prezint colegilor mei deputaţi o mică notă cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent, care au fost trimise pentru avizare în fond comisiilor următoare:

1. Propunerea legislativă privind instituirea voluntariatului în armată.

În fond a fost sesizată Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 28 noiembrie.

Aici, cameră decizională este Senatul.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2003 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a unor creanţe bugetare în vederea încasării şi virării lor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

A fost sesizată în fond Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avize, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 noiembrie 2003.

În acest caz se aplică procedura de urgenţă.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2003 pentru desfiinţarea închisorii contravenţionale, adoptat de Senat în şedinţa din 13 noiembrie 2003.

În fond a fost sesizată Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru aviz, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 25 noiembrie 2003.

Şi aici se aplică procedura de urgenţă.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2003 pentru reglementarea unor măsuri financiare.

A fost sesizată în fond Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avize, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 25 noiembrie 2003.

Se aplică şi în acest caz procedura de urgenţă.

5. Propunerea legislativă pentru scutirea de taxe notariale şi de intabulare a persoanelor care redobândesc proprietăţi mobiliare şi imobiliare de la statul român.

Sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru aviz a fost sesizată Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru raport: 23 decembrie.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996.

A fost sesizată în fond Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru raport: 23 decembrie 2003.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală.

A fost sesizată în fond Comisia pentru sănătate şi familie, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru raport: 17 decembrie 2003.

8. Propunerea legislativă privind încheierea de contracte individuale pentru consumurile de apă rece, apă caldă menajeră, căldură şi gaz metan din clădiri colective.

A fost sesizată în fond Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru raport: 23 decembrie 2003.

Vă mulţumesc.

Trecem la anexa nr. 3/12.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi, continuăm dezbaterile asupra proiectului de Lege privind bugetul de stat pe 2004.

Am rămas la anexa nr. 3/12. Ordonator principal de credite, Secretariatul General al Guvernului.

Doresc să vă informez, legat de textele care au fost elaborate, legat de această anexă, cu privire la sumele destinate pentru presa scrisă în limba română din străinătate.

Deci la anexa nr. 3/12/06 avem următorul text:

"Destinaţia sumelor prevăzute în bugetul Secretariatului General al Guvernului la capitolul 59.01, ŤCultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineretť, titlul ŤTransferuriť, a căror utilizare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la indicatorul ŤSprijinirea activităţilor românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestorať", la suma de 165 miliarde lei se introduce un asterisc cu următorul conţinut, citesc: "Sumele care se vor utiliza pentru sprijinirea presei scrise în limba română din afara graniţelor României se vor stabili împreună cu Comisia pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisia pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor."

Dacă sunt observaţii la acest text? Dacă nu, îl supun aprobării dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Abţineri?

A fost votat în unanimitate.

De asemenea, introducem la lege un articol nou, i-am spus noi 49, dar, aşezat în ordine, este 47 prim: "La o posibilă rectificare a bugetului de stat pe anul 2004, din eventualele sume suplimentare se vor aloca cu prioritate fonduri pentru finanţarea acţiunii de învăţământ.", conform celor convenite cu liderii de grupuri parlamentare.

Dacă sunt observaţii la text? Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi, continuăm cu anexa nr. 3/12, "Secretariatul General al Guvernului".

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Vă precizez că cele două Comisii de buget, finanţe, în baza amendamentelor făcute de colegii parlamentari şi de către comisiile permanente, au venit cu trei amendamente la anexa nr. 3/12/06: o modificare la lit. a);

de asemenea, la anexa nr. 3, "Destinaţia sumelor" avem modificări la litera a) - aveţi în faţă anexele - şi la 3/12/09, de asemenea, o propunere de text a Comisiilor de buget, finanţe şi bănci.

Dacă sunt observaţii asupra acestor amendamente ale Comisiilor de buget, finanţe şi bănci? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aceste amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Două abţineri.

Au fost votate cu marea majoritate a colegilor prezenţi.

Stimaţi colegi, supun votului acum anexa nr. 3/12 în totalitate.

Cine este împotrivă?

Abţineri? Două abţineri.

Voturi pentru? 220 de voturi pentru.

La anexa nr. 3/13, "Ministerul Afacerilor Externe", nu avem nici un fel de amendamente, nici admise, nici respinse.

Dacă sunt, totuşi, intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/13.

Cine este împotrivă?

Abţineri? Două abţineri.

Voturi pentru? 220 de voturi pentru.

La anexa nr. 3/14, "Ministerul Integrării Europene", dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/14, "Ministerul Integrării Europene".

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi pentru? 223 de voturi pentru.

Anexa nr. 3/15, "Ministerul Finanţelor Publice".

Dacă sunt intervenţii?

Vă rog, domnul deputat Mardari, aveţi cuvântul.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă refer la poziţia 104 de la amendamente respinse.

Este vorba de viitorul sediu al Direcţiei Finanţelor Publice din Judeţul Timiş, a cărui construcţie a început în anul 1999, estimându-se o durată de 8 ani până la terminare.

Având în vedere sumele mici alocate anual, se poate presupune că finalizarea va avea loc peste mai mult de 20 de ani, timp în care Direcţia Finanţelor Publice Timiş va plăti sume considerabile, drept chirie, pentru spaţiul neadecvat în care îşi desfăşoară activitatea în prezent.

Dacă aveţi curiozitatea să verificaţi în Legea bugetului de stat pe 2003, veţi constata că Guvernul şi-a luat angajamentul ca în anul 2004 să aloce pentru această investiţie suma de 60 de miliarde lei. Nu s-a ţinut de cuvânt, alocând doar 23 de miliarde lei.

După cum puteţi constata, prin solicitarea unei suplimentări de 37 de miliarde lei, m-am gândit să contribui la salvarea onoarei Guvernului. În amendament puteţi citi că am solicitat 60 de miliarde, în loc de 23, cât s-a prevăzut în proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt şi alte intervenţii la acest subiect?

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog.

Observaţi că e în sprijinul dumneavoastră. Domnul Ludovic Mardari vă susţine.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Eu îi mulţumesc domnului deputat pentru această grijă pe care o are pentru Ministerul Finanţelor Publice. Şi noi am vrea să alocăm mai mulţi bani direcţiilor de finanţe publice, ca să le putem termina. Din păcate, aceste restricţii bugetare atacă şi Ministerul Finanţelor Publice.

Sigur, suma alocată, de 23 de miliarde lei, nu va duce la finalizarea acestui obiectiv de investiţii în anul următor, dar va concluziona, zic eu, în mare parte, finalizarea lui şi, probabil, darea în folosinţă în anul 2005.

Principiul care a stat la baza repartizării sumelor, şi nu numai ordonatorului de credite Ministerul Finanţelor Publice, a fost acela ca sumele să fie alocate acelor obiective de investiţii care, într-adevăr, pot să fie terminate în anul care urmează. Deci să nu ne mai Omprştiem cu banii pe un număr mare de obiective de investiţii, ci să ne localizăm acolo unde, într-adevăr, rezultatele alocării banilor respectivi se şi văd.

De aceea, îmi pare rău că nu pot fi de acord cu acest amendament, cu toate că mi-aş dori-o. Cu certitudine, în anul 2005, acest obiectiv de investiţii va fi finalizat.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Poate, totuşi, în cursul anului, la rectificare, să faceţi un efort, pentru că, într-adevăr, sediile astea trebuie terminate.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

E început în 1992, pe vremea dumneavoastră, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E adevărat, l-am început în 1992, dar trebuie făcut un efort şi se găsesc pe parcurs soluţii.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Pe parcursul execuţiei, mai facem un efort.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult pentru sprijin.

Deci aţi ascultat argumentaţia. Sunt convins că şi ministrul de finanţe este interesat în finalizarea acestor sedii. Eu cred că se pot face puţine eforturi, în exerciţiul funcţiuni, prin redistribuire, astfel încât clădirea să fie gata şi dotată corespunzător.

Supun votului dumneavoastră acest amendament susţinut de domnul deputat Ludovic Mardari.

Vă rog, cine este pentru acest amendament, respins de Ministerul Finanţelor Publice, din păcate? 31 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 230 de voturi împotrivă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenţii la anexa nr. 3/15? Înţeleg că nu sunt.

Stimaţi colegi,

Avem un amendament propus de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci. Este vorba de trecerea sumei de 1.591 de miliarde lei de la Ministerul Finanţelor Publice la Autoritatea Naţională de Control, prin preluarea acelor instituţii, Garda Financiară şi Vama.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Cine este pentru? 230 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Nu avem voturi împotrivă.

Cu două abţineri, a fost votată această propunere.

Supun votului dumneavoastră acum anexa nr. 3/15, cu modificarea pe care tocmai am votat-o.

Cine este pentru? Mulţumesc. 230 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Anexa a fost votată.

Anexa nr. 3/16, "Ministerul Justiţiei".

Dacă sunt de susţinut amendamente?

Domnul deputat Emil Boc, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În cadrul amendamentelor respinse, la capitolul consacrat Ministerului Justiţiei sunt mai multe amendamente. Mă voi referi doar la unul dintre ele, cel care a fost propus atât de către Comisia juridică, cât şi de către Comisia pentru apărare şi care vizează suplimentarea cu 500 de miliarde a bugetului Ministerului Justiţiei, care, în principiu, ar trebui să aibă următoarea acoperire:

1. Direcţia Generală a Penitenciarelor are nevoie de un supliment de fonduri pentru a acoperi deficienţele consacrate în Raportul de ţară cu privire la raportul dintre numărul de deţinuţi şi situaţia numărului de peniteniciare, având în vedere supraaglomerarea penitenciarelor din România, iar în Raportul de ţară există menţiunea expresă cu privire la această situaţie.

2. Această sumă ar acoperi, în parte, nevoile Ministerului Justiţiei cu privire la dotările materiale ale instanţelor de judecată şi la reparaţiile care au loc în toată ţara, cu privire la sedii, pentru ca justiţia să se desfăşoare într-un cadru coerent, civilizat şi, evident, sub semnul solemnităţii specifice acţiunii de judecată. Nu este firesc să desfăşori activităţi de judecată în săli improprii, care nu îţi inspiră nici pe departe sentimentul încrederii în actul de justiţie şi în solemnitatea sentinţei pronunţate de judecător.

Nu vreau să enumăr aici câte sedii şi câte alte instituţii ale puterii judecătoreşti ar avea nevoie de aceste sume de bani.

3. Cheltuielile legate de personal.

După cum aţi putut observa, în raportul de ţară prezentat în luna noiembrie de către Comisia Europeană se arată foarte clar faptul că numărul de cauze alocate unui judecător a crescut de la 350 la 510. Cu alte cuvinte, volumul de activitate al unui judecător, în loc să scadă la norma din Uniunea Europeană, în jur de 200-250, a crescut aproape geometric, iar în momentul de faţă calitatea actului de justiţie are de suferit datorită supraaglomerării cu un număr prea mare de cauze a judecătorilor. Deci această sumă ar acoperi şi aceste lucruri legate de o bună administrare a actului de justiţie prin reducerea numărului de cauze pe care un judecător trebuie să le judece într-un an.

Nu în ultimul rând, această sumă a fost avută în vedere pentru informatizarea sistemului instanţelor judecătoreşti. Nu este firesc să avem instanţe judecătoreşti unde se judecă după stilul din Evul Mediu, cu dosare slinoase, fără o bază informatică, fără calculatoare, fără un acces la zi la legislaţia noastră, când există judecătorii şi chiar tribunale, uneori, care nu sunt conectate la sistemul informaţional, şi o lege adoptată de către Parlament ajunge într-o judecătorie la o săptămână sau chiar la două.

Nu este firesc să facem o justiţie după ureche, fără să-i punem la dispoziţie mijloacele informatice necesare.

Chiar dacă, din partea Ministerului Justiţiei, prin anumite proiecte externe s-a încercat în câteva centre-pilot să se facă progrese, această acţiune de justiţie nu poate viza numai anumite centre-pilot. Informatizarea instanţelor de judecată este o chestiune care vizează, de fapt, sistemul administrării dreptăţii în România şi nu putem spune că administrăm dreptate numai în anumite centre-pilot, pentru că nu asigurăm un sistem informatic necesar.

Iată de ce, doamnelor şi domnilor, sper că dumneavoastră veţi admite, în principiu, amendamentul care figurează la punctul 115 din cadrul amendamentelor respinse şi veţi da justiţiei ceea ce merită.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Din păcate, nu prea avem personal, nu prea avem jurişti. E o criză mare de jurişti, domnule Boc. Trebuie să specializăm mai mulţi prin facultăţi.

Vă rog, dacă mai sunt şi alte intervenţii?

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

La poziţia 116, o investiţie din municipiul Călăraşi, Tribunalul Călăraşi, începută exact din vremea când dumneavoastră conduceaţi Guvernul Văcăroiu. Şi au trecut atâţia ani, dar nu s-a reuşit a se finaliza. Suma pe care o cer eu, în numele a cel puţin 30 de parlamentari de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, nu ar fi deosebit de mare. A fost o soluţie: Fondul de rezervă. Poate să fie prin redistribuire. Orice, numai ca această investiţie să capete finalitate.

De ce? Pentru că nu poţi funcţiona în municipiu cu patru instituţii din Ministerul Justiţiei. Mai mult cheltuieşti pe întreţinere şi reparaţii şi este evident că trebuie să le concentrezi într-o singură instituţie.

În al doilea rând, "Călăraşi, te vrem oraş", într-adevăr, dacă şi această investiţie ar fi finalizată.

Domnilor colegi,

Aveţi posibilitatea să reflectaţi şi să mă sprijiniţi, să sprijiniţi cele două comisii prin votul dumneavoastră, prin alocarea suplimentară, pentru această investiţie, a unei sume care nu este deosebit de mare.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenţii?

Domnul preşedinte Mircea Ionescu-Quintus.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Stimate şi stimaţi colegi,

Mă alătur pentru susţinerea amendamentului prezentat de domnul deputat Boc, pentru că, întâmplător sau neîntâmplător, încă de multă vreme cunosc situaţia foarte serioasă, foarte grea, a penitenciarelor din România.

Doresc să vă spun că, cu mult timp în urmă, când eram ministrul justiţiei, aproape toate vizitele pe care le primeam ajungeau întotdeauna la vizitarea penitenciarelor.

Şi în momentul de faţă... S-au făcut eforturi de-a lungul timpului, însă nu s-a ajuns la o situaţie care, într-adevăr, să ne aşeze nu la nivelul ţărilor europene, dar în nici un caz să nu se mai ajungă ca în acelaşi pat să stea doi sau două deţinute.

Nu ştiu dacă e posibil să se dea întreaga sumă, dar o îmbunătăţire a acestei sume, destinate în primul rând situaţiei penitenciarelor, se impune.

Ştim că magistraţii au retribuţii, au o recompensă bănească bună. Nu este suficient şi, dacă dorim ca justiţia, într-adevăr, să corespundă standardelor şi pretenţiilor europene îndreptăţite, trebuie să facem... Şi îl rog pe domnul ministru al finanţelor să se încerce o soluţie, pentru că, într-adevăr, ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în penitenciarele din România nu îngăduie reeducarea oamenilor care ispşesc o pedeapsă.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Mai doriţi să interveniţi? Vă rog.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,

Cred că amendamentul propus de domnul Petre Naidin pentru suplimentarea investiţiei "Tribunalul Călăraşi" este justă şi nu este prea mare pentru a nu-i putea acorda dreptul de a trece prin Parlament şi a se aviza ca atare.

Municipiul Călăraşi, într-adevăr, are nevoie de această instituţie, într-o clădire nouă, adecvată, care poate fi terminată mai repede, în folosul justiţiei şi al bunei sale funcţionări pe teritoriul judeţului Călăraşi.

Probleme sunt foarte multe şi investiţia o socotesc absolut necesară. De aceea o susţin, ca deputat de Călăraşi, care cunosc de la faţa locului necesitatea acestei investiţii.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt intervenţii, stimaţi colegi?

Dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu. (Discuţii la masa prezidiului.)

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să fac câteva comentarii la aceste amendamente care au fost propuse de domnii parlamentari şi respinse de către Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci.

Vizavi de cererea care a fost făcută prin amendamentul nr. 115, respectiv de suplimentare cu 500 de miliarde lei pentru cheltuieli materiale, servicii şi aşa mai departe, sigur, acest lucru nu este posibil, fiindcă Fondul de rezervă, după cum bine ştiţi, este limitat, dar ceea ce vă pot spune eu e că prin actuala proiecţie a bugetului... Sigur, şi noi susţinem Raportul de ţară, la fel ca şi domnul deputat Boc, şi noi dorim să întărim capacitatea justiţiei, şi tocmai acest lucru am făcut. La bugetul rectificativ care a fost aprobat de către dumneavoastră acum câteva zile s-a suplimentat numărul magistraţilor cu 1.624 de posturi, cu un efort bugetar de peste 400 de miliarde lei, lucru care se regăseşte, la ora actuală, în bugetul pe anul 2004.

Deci venim în întâmpinarea şi a criticilor, dar şi a nevoilor acestui sistem juridic din România. Mai mult, vă pot spune că sumele care sunt alocate în acest an justiţiei sunt peste 9.500 de miliarde lei, iar pentru penitenciare 3.500 de miliarde lei, cu 7%, respectiv 8% mai mari decât în anul trecut.

În ceea ce priveşte amendamentul propus, de majorare a sumelor pentru investiţii la Tribunalul Călăraşi, de asemenea, vă pot spune că Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului are valori limitate şi de aceea nu poate să fie utilizat cu această destinaţie.

Ceea ce vă pot spune însă este că pe parcursul execuţiei bugetare, dacă, sigur, unele obiective de investiţii au un ritm mai încet faţă de altele, se pot acorda redistribuiri între obiective de investiţii, în aşa fel încât şi acest obiectiv din judeţul Călăraşi să poată fi finalizat.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Tarcea.

Doamna Cristina Tarcea - secretar de stat în Ministerul Justiţiei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am asistat la o prezentare a situaţiei justiţiei, situaţie pe care eu aş percepe-o, din luările de cuvânt, oarecum denaturată.

Sigur că sunt anumite instanţe, anumite locuri, în care condiţiile nu sunt exact aşa cum ar trebui să fie pentru moment, dar trebuie remarcat faptul că bugetul Ministerului Justiţiei, aşa cum a fost construit bugetul întregului Guvern, s-a bazat în primul rând pe priorităţi, pentru că este cert că sumele necesare fiecărei instituţii, şi nu numai Ministerului Justiţiei, în nici un caz, nu puteau acoperi necesarul de lucrări.

Tocmai pentru că am lucrat pe ideea de priorităţi, aş dori doar în câteva cuvinte să amintesc faptul că în acest an s-au făcut lucrări de investiţii care s-au şi finalizat. La Tribunalul Olt, la Judecătoria Novaci, la Tribunalul Constanţa, la Tribunalul Giurgiu. De asemenea, s-au făcut lucrări de capital la Judecătoria Întorsura Buzăului, Târgul Secuiesc, Lipova.

S-a menţionat aici şi situaţia de la Tribunalul Călăraşi.

Vreau să fac precizarea că în prezent la Tribunalul Călăraşi lucrările sunt realizate în proporţie de 60% şi, pe bugetul anului 2004, Tribunalul Călăraşi figurează printre priorităţile Ministerului Justiţiei. Celelalte lucrări, sigur că da, în măsura în care ele vor deveni prioritare, urmează să fie tratate în bugetului anilor următori.

S-a făcut menţiune şi cu privire la sistemul de informatizare a instanţelor de judecată. Aş vrea să fac remarca că printr-un efort financiar consistent Ministerul Justiţiei a reuşit să achiziţioneze, sigur, prin procedura licitaţiilor publice, un număr suficient deocamdată pentru posibilităţile tehnice de calculatoare. Există şi o hotărâre de Guvern prin care s-a acordat un credit extern pentru realizarea unui sistem informatic pus la punct.

Repet, bugetul Ministerului Justiţiei este construit pe priorităţi în limita permisă de către bugetul naţional.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Am rugămintea, copiii de la balcon, să nu existe riscul să ne trezim cu dumneavoastră pe postul senatorilor şi deputaţilor.

Deci fiţi atenţi, balustrada este mică şi Doamne fereşte...

Vă rog, dacă mai sunt şi alte intervenţii?

Stimaţi colegi,

Aţi auzit argumentele. Necesităţile sunt enorme şi sigur că se fac eforturi pentru a intra în normalitate.

Sunt, după cum cunoaşteţi, pe lângă cele două amendamente, sunt trei amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, acceptate de Ministerul Finanţelor Publice, care sunt propuse tot de către Comisiile juridice ale celor două Camere şi care înseamnă şi o anumită suplimentare prin preluarea jurisdicţiei de la Curtea de Conturi.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, în ordine, în primul rând, amendamentul de la poziţia 115, susţinut de către domnul deputat Emil Boc, respins de către reprezentanţii Guvernului şi, respectiv, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, nu pentru că nu ar fi o necesitate, ci din lipsă de resurse.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 26 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 238 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cel de-al doilea amendament, cu referire la Tribunalul Călăraşi, suplimentarea de la 3 miliarde la 12 miliarde, de asemenea, respins. După cum aţi auzit din cuvântul doamnei secretar de stat Tarcea, va fi obiectiv prioritar şi se va încerca finalizarea lui, dar nu avem, înţeleg, sursa pentru a-l include în buget.

Supun votului dumneavoastră acest amendament susţinut de către domnul Petre Naidin.

Cine este pentru? 17 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 238 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Stimaţi colegi,

Avem trei amendamente propuse de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, acceptate de către Ministerul Finanţelor Publice, sigur, amendamente venite tot la propunerea Comisiilor juridice din cele două Camere.

Dacă sunt observaţii asupra acestor amendamente?

Nu sunt observaţii.

Le supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. 278 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 11 abţineri.

Supun votului dumneavoastră, acum, în totalitate, anexa nr. 3/16.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 238 de voturi pentru.

Voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? 23 de abţineri.

Trecem la anexa nr. 3/17, "Ministerul Apărării Naţionale".

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/17.

238 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 15 abţineri.

Anexa nr. 3/17 a fost votată.

Anexa nr. 3/18, "Ministerul Administraţiei şi Internelor".

Dacă sunt intervenţii?

Vă rog, domnul senator, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor-Marius Munteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de anexa nr. 3/18/24, la capitolul legat de parcuri industriale, unde solicităm majorarea cu 30 de miliarde a sumei alocate, ea reprezentând cheltuielile pentru acoperirea susţinerilor bugetare stabilite potrivit legii pentru parcurile industriale şi tehnologice care au obţinut deja titlurile până la sfârşitul acestui an.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce poziţie, vă rog?

Domnul Tudor-Marius Munteanu:

Anexa nr. 3/18/24.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu am aşa ceva, stimate coleg... (Discuţii la prezidiu.)

Bun.

Dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Legat de această problemă, suntem de acord să majorăm cu 30 de miliarde lei suma care este alocată parcurilor industriale, respectiv anexa nr. 3/18/06, "Ministerul Administraţiei şi Internelor", tocmai pentru a veni în întâmpinarea accelerării eforturilor care trebuie făcute pentru punerea în funcţiune a acestor parcuri industriale.

De aceea, faţă de suma de 32 de miliarde, cât este prinsă în buget la ora actuală, suntem de acord cu suplimentarea cu încă 30 de miliarde a acestei poziţii.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Domnul senator Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule preşedinte, permiteţi să fac o mică precizare.

Într-adevăr, există un amendament la poziţia 124, la anexa nr. 3/18/06, privind majorarea cu 32 de miliarde pentru parcurile industriale din judeţul Braşov. Deci acesta este amendamentul.

Eu mulţumesc domnului ministru pentru această majorare, dar dacă nu se respectă cererea din amendament, şi anume ca suma să fie direcţionată către parcurile din judeţul Braşov în care, într-adevăr, avem o situaţie specială, mai ales la parcul de la "Roman" -

S.A., totalmente subfinanţat, nu rezolvăm nimic.

Cred că este corect ca amendamentul să fie preluat, aşa cum este el formulat, şi suma să fie direcţionată către aceste parcuri.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulţumesc foarte mult.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu poate fi vorba de o repartizare punctuală către parcul Braşov sau către parcul din alt oraş. Suma globală care este aprobată, respectiv de 62 de miliarde, va fi împărţită şi va fi repartizată de către ministerul de resort conform priorităţilor pe care acesta le consideră.

De aceea, considerăm că nu putem fi de acord cu această propunere de amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, s-a reţinut. Oricum, domnul senator Popa să stea liniştit, Braşovul este prima prioritate la parcuri industriale.

Stimaţi colegi, mai sunt intervenţii aici?

Deci s-a acceptat majorarea cu 30 de miliarde, pentru poziţia parcuri industriale, la anexa nr. 3/18.

Doriţi la această problemă?

Să supun votului şi vă dau cuvântul după aceea.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră acest amendament, acceptat de Ministerul Finanţelor Publice, majorarea cu 30 de miliarde pentru parcuri industriale, de la poziţia 3/18/06.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a votat.

Domnul deputat Emil Boc, aveţi cuvântul.

Din sală:

Poc! Poc! Poc!

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc foarte mult pentru anticiparea rezultatului pozitiv.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă face publicitate, după cum observaţi.

Domnul Emil Boc:

Eu am revenit repede la microfon să nu-l pierd pe domnul ministru Tănăsescu care, având un elan de a ne aproba un amendament, sper să nu uite şi să continue în acelaşi sens şi cu următorul amendament, pentru că propunem tot o sumă de 31 de miliarde, dar pentru trei amendamente, şi sper ca Domnia sa să fie de acord în generozitatea de care dă dovadă în această dupăamiază. Este ora 16,10.

Vorbesc, domnule preşedinte, de amendamentele respinse de la poziţiile 128, 129 şi 130.

Primele două amendamente vizează solicitarea unor sume, de 11 miliarde, respectiv 5 miliarde lei, pentru efectuarea lucrărilor de cadastru imobiliar şi edilitar în municipiile Turda şi Câmpia Turzii şi finalizarea lucrărilor de cadastru imobiliar şi edilitar în municipiul Dej. Pe de o parte, fără a intra în detalii, aceste sume sunt absolut necesare pentru a finaliza unele lucrări, sunt în domeniu, cunosc, şi, pe de altă parte, pentru a începe lucrările de cadastru absolut necesare în aceste localităţi.

Al treilea amendament, cel de la poziţia 130, vizează o sumă de 15 miliarde lei pentru acoperirea cheltuielilor legate de drepturile economice ale locuitorilor Munţilor Apuseni reglementate de Legea nr. 33/1996, privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni.

V-aş ruga să vă gândiţi, şi o să spun doar un cuvânt, că pentru foarte mulţi cetăţeni din Munţii Apuseni lemnul reprezintă, poate, unica sursă din care pot s-şi asigure un nivel de trai. Şi, în condiţiile acestea, aceste drepturi care vizează acoperirea cu până la 50% a preţului pentru un metru cub de lemn nu ar face altceva decât să dea o mână de ajutor acestor oameni pentru care, trăind în zone unde, prin excelenţă, lemnul reprezintă unica sursă de existenţă, să le dăm posibilitatea, pe de o parte, s-şi asigure un nivel de trai decent, garantat şi consacrat de Constituţie, iar, pe de altă parte, de a dezvolta în continuare spiritul tradiţional al prelucrării lemnului în Munţii Apuseni.

Argumentul potrivit căruia aceste sume sunt incluse în capitolul ordonatorilor principali de credite, şi mă refer la Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, v-aş ruga, domnule ministru, să verificaţi că în fiecare an ne-a fost dat acest răspuns şi că în fiecare an acest lucru nu s-a aplicat. Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului are întotdeauna alte priorităţi în vedere şi aceste sume nu sunt acordate pentru locuitorii din Munţii Apuseni.

În concluzie, domnule ministru, domnilor colegi, având în vedere generozitatea dumneavoastră, sperăm că şi acest amendament, la fel ca şi cel anterior, va întruni susţinerea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu, legat de cele trei amendamente.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi pare rău că trebuie să-l dezamăgesc pe domnul deputat Boc, dar nu putem fi de acord cu aceste amendamente propuse de dânsul.

Aş vrea să subliniez faptul că la primul amendament, la cadastru, sunt alocate pentru anul care urmează 292 miliarde lei la fişa respectivă. De asemenea, la cel de-al doilea amendament, propunem respingerea.

Pentru cel ce-al treilea amendament propus de dânsul, respectiv amendamentul de la poziţia 130, vreau să vă informez de faptul că sumele pentru aplicarea Legii nr. 33/1996 sunt regăsite şi la alţi ordonatori principali de credite. Astfel, la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cheltuielile de transport. La Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, cheltuielile aferente.

Deci există în bugetele ministerelor respective sume care să răspundă cerinţelor punerii în aplicare a Legii nr. 33/1996.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Domnul deputat Emil Boc a prezentat cele trei amendamente, în spate se regăsesc şi propuneri ale comisiilor, Domnia sa le-a susţinut, aţi auzit răspunsul pentru care au fost respinse din partea Ministerului Finanţelor Publice, e acelaşi cu cel al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, dar nu vreau să-l obosesc prea mult astăzi pe domnul Florin Georgescu.

Vă rog să-mi permiteţi să supun la vot aceste amendamente.

La poziţia 128, legat de Câmpia Turzii, un amendament care a fost respins îl supun votului.

Cine este pentru? 31 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 234 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Deci amendamentul a căzut.

La poziţia 129, legat de municipiul Dej, tot cadastru, 5 miliarde, de asemenea, respins.

Cine este pentru acest amendament susţinut de domnul deputat Boc? 11 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 232 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

De asemenea, a căzut.

La poziţia 130, Munţii Apuseni, 15 miliarde, amendament prezentat de domnul deputat Boc.

Cine este pentru? 32 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 232 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Deci a căzut şi acest amendament.

Stimaţi colegi,

Avem, însă, trei amendamente propuse de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi care au în spate şi propuneri ale comisiilor, la poziţiile 32, 33 şi 34.

Dacă sunt intervenţii?

Supun votului dumneavoastră aceste amendamente acceptate de către Ministerul Finanţelor Publice.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

239 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Nu avem voturi împotrivă, avem 4 abţineri.

Vă mulţumesc foarte mult.

Supun acum votului dumneavoastră anexa nr. 3/18, în totalitate.

Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. 239 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? 29 abţineri.

Trecem la anexa nr. 3/19, "Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale".

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Aveţi dumneavoastră o intervenţie? Poate ne faceţi o surpriză plăcută, domnule ministru.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Intervenţia mea este legată de ceea ce s-a aprobat, domnule preşedinte, şi anume aprobarea pentru Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a sumei de 176 miliarde lei.

Aşa cum v-am propus, această sumă urmează să fie diminuată din prevederile Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei la poziţia "Ajutoare sociale pentru încălzire": 126 miliarde lei vor merge, de fapt, pentru aceeaşi destinaţie, dar aferentă căminelor studenţeşti, 126 miliarde, tot pentru subvenţii la încălzire, iar 50 miliarde, pentru cheltuieli de investiţii la cămine.

De aceea, domnule preşedinte, vă rog să aprobaţi diminuarea bugetului Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Familiei cu această sumă care va fi redistribuită în plus Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt observaţii la această propunere?

Deci este o redistribuire de sume, eu cred că este bine să le dăm pentru căminele studenţeşti.

Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră propunerea Ministerului Finanţelor Publice.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 239 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri. 6 abţineri.

Supun votului dumneavoastră poziţia 34, propusă de Ministerul Finanţelor Publice şi acceptată de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci.

Dacă sunt obiecţii, observaţii, intervenţii? Nu sunt.

Supun votului.

Cine este pentru? Mulţumesc. 232 voturi pentru.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? 9 abţineri.

A fost votat.

Supun acum votului dumneavoastră anexa nr. 3/19, în totalitate.

Cine este pentru? 232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? 13 abţineri.

A fost votat.

Anexa nr. 3/20, "Ministerul Economiei şi Comerţului".

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/20.

Cine este pentru? 232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Anexa a fost votată.

Trecem la anexa nr. 3/21, "Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului".

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Stimaţi colegi,

Avem trei amendamente la anexa nr. 3/21 acceptate de către cele două Comisii pentru buget, finanţe şi bănci, sigur, au în spate amendamente prezentate de către comisii şi o serie de colegi senatori şi deputaţi.

Deci la poziţiile 35, 36 şi 37 dacă sunt intervenţii?

Supun votului dumneavoastră aceste amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Cine este pentru? Mulţumesc. 232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

Aceste amendamente au fost votate.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/21, în totalitate. (Discuţii la prezidiu.)

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Liana-Elena Naum:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un amendament referitor la lucrările de impermeabilizări pentru terasa Carasuci şi terasa Seimeni, în cadrul cărora se află concentrate 72% din suprafeţele care vor funcţiona în campania agricolă din 2004, care au fost executate şi recepţionate.

Solicit prin nominalizare decontarea acestora, în ianuarie 2004, prin redistribuire.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ministerul Finanţelor Publice, de acord? De acord şi Ministerul Finanţelor Publice.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? 258 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Deci, practic, avem unanimitate.

Supun acum votului dumneavoastră anexa nr. 3/21 în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 15 abţineri.

Anexa nr. 3/22, "Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului".

Dacă sunt intervenţii?

Vă rog, domnul senator Popa, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă reţin atenţia cu o problemă deosebită din judeţul Braşov.

Am cerut ministerului 80 de miliarde pentru terminarea primului tronson la ocolitoarea Braşovului. Vreau să vă spun că Braşovul este punctul prin care trec cinci drumuri europene, toate trec prin oraşul pe care dumneavoastră îl iubiţi, cu siguranţă, şi distrug zi de zi, ceas de ceas mediul, dar şi infrastructura oraşului.

Această ocolitoare, unde avem nevoie de 80 de miliarde lei, ar descongestiona 30% din circulaţia care vine din zona Cheia-Oituz şi Vama Buzăului şi ar ocoli prin acest tronson centrul oraşului.

Vreau să vă spun că suntem într-o situaţie ieşită din comun deoarece ministerul nu a direcţionat nici un leu către infrastructura Braşovului. Ştiu, va veni autostrada.

Va veni autostrada Bucureşti-Braşov. Va veni autostrada Oradea-Târgu-Mureş-Braşov. Dar fără această ocolitoare toată circulaţia de care v-am spus trece în continuare prin Braşov.

Vom fi siliţi, nu este o ameninţare, este o declaraţie fermă, vom fi siliţi să facem bariere şi la Predeal, şi la Poiana Braşov, pentru că altfel, vă spun sincer, Braşovul se sufocă în acest transport greu care trece prin oraş.

Sunt 80 de miliarde, domnilor! Vă rog foarte mult să existe şi o solidaritate pentru acest oraş care, în ultima perioadă, a ajuns pe primul loc, e ruşinos, la şomaj, datorită încetării activităţii celor două mari uzine. Două mari uzine care, de la câte 25.000 muncitori, au ajuns să lucreze cu 2.000 actualmente.

Vă rog să înţelegeţi această situaţie deosebit de gravă şi să acordaţi un sprijin de 80 de miliarde Braşovului.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă i-am fi avut, i-am fi dat la Ministerul Justiţiei, că era mai necesar, apropo de ce susţine domnul Popa.

Da, vă rog, domnul ministru Tănăsescu sau domnul Gherghina. Cine-i? (Discuţii între membrii Guvernului.)

Da, domnule secretar de stat, în orice caz, sunteţi favorizaţi, trece autostrada pe acolo, rezolvă multe.

Domnul Traian Panait - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Interlocutorul meu a răspuns, în parte, la această întrebare.

Din sumele care sunt acordate pentru reabilitare, pentru reabilitare primară şi din sumele care se acordă pentru drumurile judeţene se poate face îmbunătăţirea infrastructurii rutiere în zona Braşov.

Pentru o rută ocolitoare consider că cel mai înţelept e ca să se prindă în programul autostrăzii BucureştiBraşov şi Braşov-Borş.

Întotdeauna o autostradă trece printr-o margine a oraşului şi nu va mai traversa municipiul Braşov.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mi se pare corect! Am vrut să o spun eu, dar nu am spus-o.

O autostradă de trei miliarde de dolari înseamnă toată infrastructura de jur-împrejur.

Supun votului dumneavoastră, totuşi, această suplimentare de 80 de miliarde, neacceptată pe motivul care l-aţi ascultat.

Cine este pentru? 34 de voturi pentru.

Abţineri? Două abţineri.

Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. 234 de voturi împotrivă.

Vă rog, dacă mai sunt amendamente la anexa nr. 3/22?

Domnul deputat Mircea Ifrim, vă rog.

Să ne spuneţi şi poziţia.

Domnul Mircea Ifrim:

Tot la anexa nr. 3, poziţia 224.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc.

Propunem o sumă de 8 miliarde de lei pentru amenajarea şi consolidarea drumului judeţean E 184 între Ţara Chioarului şi Târgu-Lăpuş. Problema este foarte acută, în sensul că reprezintă un drum foarte important pentru judeţul Maramureş şi, în acelaşi timp, în perioada 1998-2000 s-a realizat infrastructura pentru acest drum, astfel încât, dacă nu se finalizează, el se va distruge în totalitate.

Este o sumă minimă, care ar putea să reprezinte, într-adevăr, un factor benefic pentru tot ce se întâmplă în zona Maramureşului.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat Mircea Ifrim.

Domnul secretar de stat, cine dă răspuns?

Domnul Traian Panait:

În bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, sunt prinse pentru drumurile judeţene 295 miliarde lei.

Dacă consiliul local va considera că este foarte importantă alocarea din suma globală care i se va repartiza, alocarea a 8 miliarde lei pentru acest drum judeţean, este la latitudinea sa să o facă.

Deci acest drum judeţean poate fi amenajat din fondurile care îi sunt la dispoziţie, date de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, şi stabilite de către el.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Deci, respins acest amendament. Aţi ascultat şi argumentaţia.

Supun votului, totuşi, acest amendament.

Cine este pentru acest amendament propus? 12 voturi pentru.

Abţineri?

Voturi împotrivă? 234 de voturi împotrivă.

Dacă mai sunt intervenţii?

La anexa nr. 3/22, vă ascultăm domnule deputat Gheorghe Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La anexa nr. 3/22 poziţia 23, tot la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, am propus suplimentarea sumei la capitolul "Reparaţia capitală a elementelor de infrastructură a căii ferate publice scadente la RCA sau cu durată normată de servicii expirate" cu 500 miliarde lei, prin diminuarea cu aceeaşi sumă a poziţiei 62, şi anume de la "Modernizarea transportului public de călători", asta în ideea că sunt instalaţii de siguranţa circulaţiei, dar şi linie a cărei perioadă de RCA a expirat sau are dublul perioadei de RCA netrecută prin acest proces de reparaţie capitală, iar în anul 2003, pentru modernizarea infrastructurii vagoanelor de călători şi locomotivelor, s-a prevăzut suma de 17.000 miliarde, nota bene, iar în 2004, doar 9.784 miliare lei. Deci, oricum, semnificativ, dar cu o diminuare de la un an la celălalt cu 50%.

Mi se pare că nu suferă aşa de mult modernizarea transportului de călători dacă mai dăm 500 miliarde la infrastructura feroviară. Spun asta pentru că degeaba vom avea noi un parc de locomotive şi vagoane modernizat dacă vor circula pe o infrastructură periculoasă din punctul de vedere al siguranţei circulaţiei.

Am solicitat mutarea acestor 500 miliarde, suplimentarea pentru RCA-ul la o infrastructură periculoasă la acest moment, în contul, puţin, al stopării sau diminuării efectului de modernitate la călători şi aş sugera - că este aici domnul ministru Traian Panait - să nu mai cumpere locomotive Diesel electrice pe care să le pună să remorce trenuri sub linia de contact, totalmente poluante, în detrimentul locomotivelor electrice fabricate de Craiova şi care s-au dovedit deosebit de bune pentru transportul feroviar, şi nu ştiu cum se va încheia capitolul de mediu atâta timp cât noi luăm locomotive Diesel electrice din Vest, mâna a doua, şi le băgăm să funcţioneze sub linia de contact, unde statul român a făcut, de-a lungul timpului, investiţii de miliarde de dolari.

Şi dacă tot am venit aici, la acelaşi capitol, la aceeaşi anexă nr. 3/22, dar la anexa 3/22/27, ca să numai revin, am solicitat suplimentarea subvenţiei în sumă de 7,2 miliarde lei pentru transportul public de călători cu 0,5 miliarde lei de la "Metrorex". Nu spun că "Metrorex"-ul o duce grozav de bine, dar mi se pare anormal ca "Metrorex"-ul să aibă 18% din ceea ce se oferă transportului public de călători, pe seama faptului sau justificând, totuşi, că reţeaua feroviară, şi e cel puţin de 1.000 de ori mai dezvoltată decât reţeaua de metrou...

Nu mi se pare normală această discrepanţă între ceea ce se acordă ca subvenţie pentru "Metrorex", în comparaţie cu toată reţeaua feroviară la capitolul "Călători". "Metrorex" îşi desfăşoară activitatea doar în Bucureşti şi pe câteva sute de kilometri, ca linie de desfăşurare, în timp ce întreaga reţea feroviară pe tot cuprinsul ţării este de cel puţin de ordinul sutelor, dacă nu al miilor de kilometri mai extinsă.

Mulţumesc.

Poziţiile sunt 3/22 şi 27 prima şi, respectiv, 3/22/23.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Le ce număr curent, că nu le regăsesc?

Domnul Gheorghe Dinu:

La anexele nr. 3/22... Deci o poziţie este 205 şi cealaltă este la numărul de ordine 226.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Este forte interesant că mai adineaori ne justificaţi, la primul, că nu avem nevoie să avem 500 miliarde lei la călători şi dincoace veniţi să propuneţi 0,5 la călători.

Domnul secretar de stat Traian Panait, vă rog.

Domnul Traian Panait:

Domnule preşedinte,

Domnilor parlamentari,

Domnule deputat Gheorghe Dinu,

Vreau să fac precizarea că metroul este un mijloc de transport feroviar şi are o mare deosebire faţă de calea ferată. El circulă printr-un tunel, deci cheltuielile lui de funcţionare sunt ceva mai ridicate decât cele de la tren.

Chiar şi aceste cheltuieli, subvenţii care au fost prevăzute în buget sunt la limita cea mai de jos, dar noi considerăm că îl vom ţine în funcţionare şi va funcţiona la parametrii tehnici pentru care a fost proiectat.

Noi nu putem să facem această mişcare, întrucât şi el are cheltuielile lui şi calea ferată a primit în ultima perioadă o dotare tehnică mai bună decât a primit metroul.

Referitor la acea cerere a dumneavoastră, ca să nu mai folosim locomotivele Diesel sub linia electrică, aş vrea să vă aduc la cunoştinţă că noi folosim automotoarele chiar şi sub linie, întrucât consumul energetic al unui automotor faţă de o locomotivă electrică este mult diminuat. Numai din raţiuni economice facem această înlocuire.

Vreau să vă mai precizez că C.F.R. Călători are în anul 2004 prevăzută o creştere a TUI-ului până la 2,4 euro/km. Deci el are nevoie de o subvenţie şi el va fi dotat, începând din anul 2004, cu locomotive moderne, dintr-un credit extern, în număr de 57 de bucăţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, vreţi să mai adăugaţi ceva?

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Îmi cer scuze, dar cred că nu vorbim aceeaşi limbă, nu am acelaşi numitor comun cu domnul ministru. Dacă mai bagă bani în 54 de locomotive, când parcul de locomotive electrice al ţării, locomotive fabricate la "Electroputere" Craiova, este mai mult decât suficient, mi se pare o risipă impardonabilă de resurse.

Deci această chestie cu modernitatea, că venim, dar venim cu Diesel, ne întoarcem în comuna primitivă, undeva, cu transportul acesta iar, să ştie şi domnul ministru şi rog să se intereseze la specialişti, poate Domnia sa este de altă meserie decât de cale ferată, locomotiva electrică absoarbe atâta curent câtă tracţiune trebuie să depună în echivalent cu motorina care o consumă Diesel-ul. Cu alte cuvinte, o locomotivă de 600.000 sau 500.000 de cai putere absoarbe atâta energie cât trebuie să ducă tona pe kilometru transportat.

Deci nicicum nu se pot face comparaţii fără aceeaşi unitate de măsură.

Rugămintea mea a fost, vrem sau nu vrem să suplimentăm RCA-ul la linie şi la instalaţie, care suferă, şi oricând este posibil să se întâmple o catastrofă, sau nu? Continuăm cu modernizări de genul locomotive electrice când ţara e plină de locomotive electrice?

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Răspunsul a fost clar. Nu avem surse.

Sigur că se poate discuta mult pe acest subiect. Dacă avem nevoie de locomotive, nu avem, este o discuţie tehnică.

Stimaţi colegi, aţi auzit argumentele pentru care s-a respins.

Supun la vot amendamentul susţinut de domnul deputat Gheorghe Dinu, de la poziţia 205, cu aceeaşi suplimentare de 500 miliarde, respins de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi de Ministerul Transporturilor,

Construcţiilor şi Turismului.

Vă rog, cine este pentru acest amendament? 51 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. 232 de voturi împotrivă.

Amendamentul a căzut.

Supun votului dumneavoastră al doilea amendament, legat de poziţia 226, "Suplimentare la transport feroviar public de călători" cu 0,5 miliarde lei. De asemenea, respins.

Cine este pentru? 7 voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? 232 de voturi împotrivă.

Dacă mai sunt intervenţii?

Domnul deputat Emil Boc, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a trece la prezentarea amendamentelor respinse, v-aş ruga, domnule preşedinte de şedinţă, ca în temeiul art. 201 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, e adevărat, să asiguraţi prezenţa în sală, la lucrări, a acelor deputaţi miniştri care trebuie să fie, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, prezenţi, atunci când se dispută şi se discută proiecte de legi sau propuneri legislative din domeniul Domniilor lor de activitate.

Din acest punct de vedere, nu ştiu reglementările din Regulamentul Senatului, dar cert este că Regulamentul Camerei Deputaţilor solicită prezenţa deputatului ministru în sală atunci când se discută proiecte de acest fel, şi mă gândesc în primul rând la domnul ministru Miron Mitrea, sper că este în sală sau în preajmă, pentru a fi în concordanţă cu prevederile regulamentului, şi, având în vedere că mai urmează şi alte ministere care urmează a fi dezbătute cu ocazia Legii bugetului de stat sub aspectul alocaţiilor bugetare, să asiguraţi respectarea regulamentului.

Domnule preşedinte,

O să mă refer la amendamentele cuprinse la punctele 212, 213, în primul rând, din cadrul amendamentelor respinse şi care vizează municipiul Cluj-Napoca, cu privire la centurile de ocolire ale acestui oraş.

Din nefericire, în ultimii ani şi nu numai, municipiul Cluj-Napoca a fost vitregit sub raportul alocaţiilor bugetare directe, date de către Ministerul Transporturilor,

Construcţiilor şi Turismului pentru finalizarea unor asemenea lucrări în municipiul Cluj-Napoca.

Nu vreau să intru în detaliile sau în considerentele care au stat la baza, probabil, nealocării unor sume pentru municipiul Cluj-Napoca, dar credem că acum, prin Legea bugetului de stat, se poate corecta o nedreptate prin alocarea unei sume de 40 miliarde pentru finalizarea centurilor de ocolire vestică a municipiului Cluj-Napoca pe drumuri judeţene în direcţia Turda şi Zalău şi a unei sume care se ridică la 55 miliarde lei pentru lucrările la centura de ocolire estică a municipiului Cluj-Napoca în direcţia Dej.

Este cunoscut faptul că centurile de ocolire sunt indispensabile în vederea fluidizării şi întăririi siguranţei traficului rutier, iar din acest punct de vedere nu credem că alte argumente ar mai trebui să fie adăugate.

În afară de aceste două amendamente, aş vrea să vă mai supun atenţiei dumneavoastră amendamentul de la punctul 214, care vizează alimentarea cu apă şi canalizarea în următoarele sate din judeţul Cluj: Săvădisla, Câţcău, Iclod, Moldoveneşti, Poieni, Cşeiu.

Suma este modică, 5 miliarde lei, şi nu am face altceva decât să racordăm la civilizaţie câteva sate şi comune din judeţul Cluj, fără a mai insista aici asupra importanţei acestor demersuri.

Şi aceeaşi categorie de amendamente de la acest capitol vizează agroturismul, mă refer la amendamentul de la punctul 209, dezvoltarea agroturistică a judeţului.

Nu vreau să intru în detaliu, cei care sunt din zonă cunosc, iar pentru ceilalţi, sunt convins, Clujul reprezintă inima Transilvaniei. Este suficient argumentul pentru a impune alocarea unei sume de 10 miliarde lei pentru dezvoltarea agroturismului.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aproape că dacă acceptăm amendamentele domnului deputat Emil Boc mai că facem încă un buget. În afară de asta, Clujul este un oraş frumos şi este păcat să-l ocolim. Aţi venit cu ocoliri.

Domnul secretar de stat Traian Panait, vă rog.

Domnul Traian Panait:

Domnule preşedinte,

Domnule senator,

La fel ca şi la Braşov, centura de ocolire, cel puţin pe una din zonele oraşului, va fi cea care va fi cuprinsă în cadrul autostrăzii Braşov-Borş.

Referitor la cealaltă latură, întrucât această centură de ocolire nu este stabilită la nivel de drum judeţean sau drum naţional, ea se face din fondurile consiliului local.

Referitor la solicitările dumneavoastră la pietruiri de drumuri şi alimentări cu apă, în bugetul ministerului sunt cuprinse, la fiecare capitol, 210 miliarde şi, la solicitările consiliului judeţean şi împreună cu programul pe care dânşii îl prezintă, ministerul aprobă fonduri pentru alimentările cu apă şi pentru drumurile comunale privind pietruirea acestora.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu alte cuvinte, v-a trimis în plan local.

Stimaţi colegi,

Supun, totuşi, votului aceste amendamente, chiar dacă ele au fost respinse, aţi ascultat argumentaţia, legat de amendamentul la poziţia 209, "Dezvoltarea agroturistică a judeţului Cluj", 10 miliarde lei, respins de Guvern, de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 18 voturi pentru.

Abţineri? Voturi împotrivă?

Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în bancă, să putem vota.

232 de voturi împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

La poziţia 212, prima ocolire a Clujului. Supun votului dumneavoastră... Aţi ascultat argumentul, o bandă va fi preluată de autostradă, cealaltă înţeleg că mai vedem.

Cine este pentru amendamentul susţinut de domnul deputat Emil Boc? 22 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. 232 de voturi împotrivă.

Şi amendamentul de la poziţia 213, tot ocolire, 55 miliarde lei, de asemenea respins.

Cine este pentru? 11 voturi pentru?

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. 232 de voturi împotrivă.

Dacă mai sunt intervenţii, stimaţi colegi?

Stimaţi colegi,

Avem trei propuneri ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, le aveţi în anexa cu amendamente admise. Este vorba de poziţiile 38, 39 şi 40.

Dacă sunt obiecţii la aceste amendamente? Dacă nu, supun votului dumneavoastră aceste amendamente.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentele au fost acceptate.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/22 în totalitate.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 34 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

A fost aprobată anexa nr. 3/22.

Anexa nr. 3/23.

Dacă sunt intervenţii? Aveţi intervenţie?

Vă rog, vă ascultăm.

Domnul Ştefan Păşcuţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă refer la amendamentul de la poziţia 253, care la rândul său se referă la spaţii cazare, sală gimnastică la Clubul Sportiv "Cetate" Deva.

Suntem cu toţii mândrii când gimnastele noastre obţin rezultate extraordinare pe plan sportiv internaţional. Acest Club "Cetate" Deva a dat în decursul anilor sportive de mare excepţie. Ne-am mândrit la rândul nostru, cei din judeţul Hunedoara, dar iată că nu suntem în stare să ajutăm acest club pentru a continua lucrările de construcţie a acestei investiţii, este vorba de spaţii de cazare şi sală de gimnastică, care au început în anul 2001 şi au termen de finalizare anul 2008.

Valoarea rămasă de finanţat este de aproape de 36 miliarde lei. Pentru anul 2004 sunt alocate doar 100 milioane lei, şi acelea din surse proprii.

Propunerea mea este de a aloca suma de 8 miliarde lei, deci cu un miliard mai mult decât în anul 2003, pentru a continua aceste lucrări şi a ne încadra în programul de finalizare pentru 2008.

Ca sursă de finanţare, propun să asigurăm prin reducerea alocaţiei de la Societatea Română de Televiziune, care pentru anul 2004 are o creştere de 6,8%, or, dacă luăm aceste 8 miliarde lei, rămân doar 6,6%. Cred că nu este foarte mult.

Mulţumesc.

Vă rog, domnul ministru Alexandru Athanasiu ne dă un răspuns?

Domnul Alexandru Athanasiu - ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului:

Domnilor preşedinţi,

Distinşi colegi parlamentari,

Aş dori să fac câteva precizări în legătură cu bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în partea sa, referitoare la sistemul de învăţământ.

Dorim să susţinem unele din amendamentele propuse în cadrul dezbaterilor proiectului de buget, după cum urmează.

La poziţia 235 din raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, referitoare la cheltuielile de capital, susţinem suplimentarea celor 250 miliarde lei cu încă 56 miliarde lei, în vederea susţinerii investiţiilor în spaţiile de învăţământ, reabilitări cămine studenţeşti.

Totodată, facem precizarea, în legătură cu amendamentul mai înainte arătat, că vom avea în vedere, suplimentând suma destinată cheltuielilor de capital, ca într-o anumită prioritate pentru "Cetate" Deva, pentru spaţiul respectiv, să se aloce prin hotărâre de Guvern suma de 8 miliarde lei la care a făcut referire colegul deputat şi vom avea în vedere ca această sumă să fie alocată în vederea finalizării lucrării.

De asemenea, susţinem amendamentul de la punctul 237 privind majorarea subvenţiei pentru cantină şi cămine la 120 miliarde lei, astfel încât să asigurăm o subvenţie de 620.000 lei pentru lunile de iarnă, în vederea acoperirii într-o măsură şi mai mare a cheltuielilor pe care le fac studenţii cu suportarea acestor cheltuieli legate de cămin.

Totodată, domnilor preşedinţi, vă supun atenţiei o deducere a unei sume de 36 miliarde 760 milioane aferente capitolului 57.01 din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării la poziţia "Indemnizaţii de merit", care să fie translatată în bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, care se va majora corespunzător cu suma menţionată.

Mulţumesc colegilor din Parlament care au susţinut acest buget şi au venit şi cu idei care s-au dovedit pertinente şi care duc la o majorare, aş spune sensibilă, a bugetului, având în vedere şi faptul că se alocă 416 miliarde lei şi pentru transportul studenţilor, respectiv pentru susţinerea subvenţiei pentru studenţi. E adevărat, în capitolul aferent Ministerului Transporturilor, Construcţiei şi Turismului, dar care servesc, de asemenea, sistemul de învăţământ.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul ministru Mihai Tănăsescu, înţeleg că sunt sumele care le-a pus de acord, care vor fi operate, le-am discutat. Nu le supunem la vot.

De asemenea, domnule deputat, legat de Deva, problema este soluţionată. Nu mai este necesar să supunem la vot. Domnul ministru v-a confirmat că se va da suma respectivă.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Stimaţi colegi,

Avem, de asemenea, trei amendamente la poziţiile 41, 42 şi 43, ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, care au în spate, sigur, preluări, amendamente de la Comisiile de educaţie din cele două Camere.

Dacă sunt observaţii la cele trei amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră cele trei amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, deci poziţiile 41, 42 şi 43.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 262 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Deci, practic, în unanimitate au fost votate toate cele trei amendamente.

Supun acum votului dumneavoastră anexa nr. 3/23 în totalitate.

Cine este împotrivă? Abţineri?

Voturi pentru? Mulţumesc.

Votat în unanimitate.

Trecem la anexa nr. 3/24, "Ministerul Sănătăţii".

Domnul Augustin Lucian Bolcaş (din sală):

Procedură!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E o mare onoare pentru noi să vă avem în mijlocul nostru, domnule deputat Bolcaş.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Domnilor preşedinţi,

Nu am încercat să intervin într-o dezbatere care, de data aceasta, s-a cantonat mai mult în sfera tehnicului, din respect pentru specialişti. Dar în aceste Camere reunite s-a creat un precedent pe care eu îl consider extraordinar de valoros şi care a dat rezultatele cele mai bune, fiind o expresie, dacă-mi daţi voie, în primul rând, a colegialităţii şi, dacă vreţi, nu în ultimul rând, a democraţiei.

De aceea, îmi permit, deşi nu îmi place să merg pe căi bătute, dar de data aceasta îmi permit să reiterez o propunere pe care grupul nostru parlamentar a făcut-o şi cu un alt prilej, şi anume la capitolul buget al Ministerului Sănătăţii să se realizeze o întâlnire între liderii grupurilor parlamentare, evident la nivel de specialişti, cu domnul ministru al finanţelor pentru a se găsi căile comune necesare rezolvării unor situaţii bugetare stringente. Nu vreau să vă insult capacitatea de informare vorbindu-vă despre importanţa şi problemele actuale din sănătate. Din păcate, mulţi dintre noi le putem simţi chiar pe pielea noastră. Nu vreau ca să vă vorbesc despre reacţiile oamenilor care ne-au trimis în Parlament, în legătură cu acest capitol bugetar care este sensibil. Nici nu vreau să vă vorbesc, ci numai să enunţ importanţa soluţionării unor problematici chiar în lumina şi în viziunea Raportului de ţară.

Deci propunerea mea procedurală este o şansă a rezolvării. Nu vă ascund că fac această propunere procedurală în calitate de lider al grupului parlamentar, dar la instigarea şi la motivarea preşedinţilor Comisiilor de sănătate din cele două Camere. Vă rog să apreciaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Pentru toţi constituie o preocupare deosebită şi sănătatea, şi educaţia, domnule preşedinte Bolcaş, şi am dori să facem mai mult. Suntem după o perioadă destul de îndelungată de când discutăm sănătatea nu numai pentru 2004 şi nu e săptămână în care să nu abordăm acest subiect. Legat de buget au fost discuţii pe tot acest interval de timp de o lună de zile. Pot să vă spun că este singura secţiune unde sunt cele mai multe amendamente acceptate...

Domnul Augustin Lucian Bolcaş (din sală):

Şi cele mai multe respinse!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

...amendamente acceptate ale colegilor la dimensiunea care sunt: 10 miliarde, 30 de miliarde. Dacă doriţi o întâlnire care să însemne o soluţie de fond, dacă putem aloca mâine 20.000 miliarde lei la sănătate... Au fost multe discuţii şi ştiţi foarte bine care este situaţia. Vreţi să luăm o pauză de jumătate de oră, că asta este problema pe fond? (Discuţii, comentarii.)

Credeţi că ce s-a discutat pe parcursul a 2, 3 luni de zile se soluţionează prin întâlnirea liderilor de grup?

Din sală:

Da! (Discuţii, comentarii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să nu mă înţelegeţi greşit! Eu nu resping.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Nu-mi plac lucrurile formale şi numai de spectacol, dar avem 43 de amendamente respinse, majoritatea dintre acestea, 38, fiind respinse pe ideea neindicării unor surse de finanţare. Este foarte simplu de a găsi împreună cu domnul ministru, care şi-a arătat disponibilitatea, şi sursele de finanţare sau, eventual, disponibilitatea de modificare a acestor sume. Este o cercetare punctuală care ne scuteşte de dezbateri inutile şi care trebuie făcute de la tehnician la tehnician.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru înţelegere.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Boc, vă rog!

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

În primul rând, sub raport procedural, solicitarea de consultare nu poate fi respinsă şi ea trebuie să fie acceptată, iar, în al doilea rând, Grupul parlamentar al Partidului Democrat solicită această consultare politică şi, după aceea, tehnică cu domnul ministru al finanţelor.

Pentru că - nu vreau să rostesc aici fraze mari - au fost foarte bine explicitate de colegii noştri, domnii preşedinţi ai Comisiilor de sănătate, sunt convins că au multe alte argumente în plus pentru a susţine necesitatea unei asemenea abordări, aşa că vă rugăm, aşa cum am procedat în cazul educaţiei, să avem o discuţie cu domnul ministru pentru a găsi aceste resurse la o situaţie reală, la o criză reală, care nu este inventată.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Personal nu am nimic împotrivă. Eu chiar cred că aş aplauda cu două mâini ca dumneavoastră să găsiţi surse financiare suplimentare.

Vă propun, stimaţi colegi, să continuăm lucrările, ministrul de finanţe să se retragă împreună cu liderii de grup în sala Biroului permanent. Aveţi la dispoziţie un sfert de oră şi, repet, vă aşteptăm cu sursele financiare.

Stimaţi colegi, mergem mai departe.

Dacă mai sunt intervenţii aici?

Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc, vă rog să luaţi loc.

Dacă la anexa nr. 3/24 mai aveţi intervenţii?

Vă rog. Spuneţi şi poziţia.

Domnul Dorel Bahrin:

Poziţiile 289 şi 290.

Stimaţi domni preşedinţi,

Onoraţi reprezentanţi ai Guvernului,

Stimate şi stimaţi colegi,

Fără să vă plictisesc, aş vrea să prezint situaţia spitalelor din judeţul Ialomiţa. Dacă în municipiul, capitala de judeţ, Slobozia, cât de cât, spitalul judeţean şi, automat, şi municipal au nişte dotări la nivelul anilor '80, din secolul trecut - nivelul maxim! -, în celelalte două municipii, respectiv municipiul Urziceni şi municipiul Feteşti... În Urziceni, spitalul din anul 1898 arată mult mai bine decât spitalul din Feteşti, din 1912.

În aceste condiţii, am propus poziţiile 289 şi 290 în ideea în care ambele obiecte de investiţii, deşi aveau filă de plan de investiţii până în anul 2006, au fost scoase din actualul buget şi dacă trebuie să privim obiectiv filozofia Ministerului Sănătăţii, respectiv dacă pentru Spitalul din Urziceni într-adevăr lucrarea este finanţată în jur de 40-45% şi, încă o dată repet, în actuala filozofie a bugetului nici noi nu vedem o finalitate clară, cu totul alta este situaţia privind Spitalul din Feteşti, şi anume, în primul rând, investiţia pe diferite zone, cum ar fi policlinica, este gata cam în proporţie de 90%, şi spitalul, aproximativ 70%. Autorităţile locale vizau să deschidă, să inaugureze parţial policlinica la jumătatea anului 2004. În fila de plan din 2003, care e de fapt 2001-2006, erau prevăzute 17 miliarde lei. Prin actuala filozofie s-a scos de tot finanţarea.

În acest context, am analizat cu autorităţile locale ce-i de făcut şi nu ne-am speriat, chiar am zis că ne-a stimulat autorul principal de filă de buget, anume Ministerul Sănătăţii, şi am găsit să capacităm mediul local de afaceri să vină să contribuie la această finanţare cu o anumită sumă de bani, în special în dotarea Policlinicii din Feteşti. Bineînţeles că poziţia mediului de afaceri local a fost, totuşi, dacă acest obiectiv pentru Guvern sau pentru statul român este mort, în cine să investească aceşti bani? Şi atunci, venim cu un apel către Ministerul Sănătăţii, căruia i-am dat şi sursa de finanţare, "Alte cheltuieli de investiţii", am solicitat 2,5 miliarde lei care nu fac altceva decât să reintroducă în fila de plan acest obiectiv, urmând, sperăm, ca toată această filozofie... Şi am spus că pentru anul 2004 ne angajăm noi, ca, deschizând din nou filă de plan, să finalizăm policlinica şi facem un apel către Ministerul Finanţelor Publice şi către Ministerul Sănătăţii să ne dea această gură de oxigen.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Tot la astea două poziţii? Eu credeam că v-aţi lămurit că sursele cam astea sunt...

Domnul secretar de stat Pavelescu.

Domnul George Pavelescu - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii:

Domnule preşedinte,

Vreau să vă informez că în prezent

Ministerul Sănătăţii derulează un program de investiţii pentru 57 de obiective. Acestea au fost începute din 1991, parte din ele sunt nefinalizate sau sunt la stadii fizice de realizare între 0 şi 95%. Noi am făcut e evaluare asupra oportunităţii de dezvoltare a infrastructurii spitaliceşti, luând în calcul cele 6 centre zonale, care să asigure, pe lângă îngrijirile specifice în reţea, ambulatorie, spitalicească, dezvoltarea sau modernizarea, construcţia unor spitale de specialitate în cele 6 zone. În momentul de faţă pentru cele 57 de obiective de investiţii se alocă suma de 245.000,3 miliarde lei, din care 125.000 miliarde lei investiţii în continuare şi 120.000,3 miliarde lei consolidări.

Foarte multe dintre aceste obiective începute din 1991 nu mai pot fi de actualitate. Aţi văzut că am şi transferat la consiliile locale, prin hotărâre de Guvern, anumite investiţii în domeniul sănătăţii, care nu se mai justificau.

Vreau să vă spun că avem un deficit important în încadrarea specialiştilor, mai ales în oraşele mici, unde există pericolul ca la investiţiile aflate în derulare, care în următorii 2, 3 ani să fie terminate, să nu avem posibilitatea să încadrăm specialiştii care să deservească.

Ne gândim să luăm alte măsuri care să determine stabilitatea sau acceptul specialiştilor din aceste zone.

Deci noi am analizat fiecare dintre aceste obiective, dacă este oportun să-l construim, dacă doar îl construim, îl terminăm şi-l dăm la cheie, dacă nu a fost prins în planul de dotare cu aparatură. Dacă nu avem resursa umană înseamnă că sunt investiţii inutile la acest moment. Ca urmare, toate obiectivele care au un stadiu fizic de realizare mai mare de 75% au fost luate în discuţie şi, pe baza criteriilor de evaluare, de eligibilitate, s-au alocat anumite sume. Sigur că sumele care sunt alocate prin buget nu satisfac, dar aceasta este situaţia.

Mai mult de atât...

Nu sunt surse financiare în acest moment şi încercăm să realizăm exact acolo unde este necesar şi oportun structuri de asistenţă medicală spitalicească. Nu e nici o noutate pentru dumneavoastră că, în general, infrastructura spitalicească din centrele universitare este veche. De asemenea, în oraşele reşedinţă de judeţ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat,

Vă rog eu, nu ne ţineţi o lecţie. Ne-aţi spus că nu aveţi bani, e suficient. Dacă ne ţineţi şi o lecţie, ştim cum stăm cu spitalele.

Domnul George Pavelescu:

Nu, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu foarte mult. Mulţumesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Gherghina, legat de cele două cazuri concrete... Deci haideţi să nu vorbim la general.

Domnul Gheorghe Gherghina:

Având în vedere strategia Ministerului Sănătăţii, nu putem susţine realizarea acestor investiţii la parte din clădiri, şi sunt şi acestea puse sub semnul întrebării, dacă nu cumva le transferăm la Ministerul Transporturilor pentru a le face locuinţe de serviciu.

Vă mulţumim.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu am înţeles! (Discuţii, comentarii.)

Domnule Gherghina şi domnule Pavelescu, problema se pune... Înţeleg de la dumneavoastră că Policlinica din Feteşti, terminată în proporţie de 90%, nu mai e necesară? Deci, concret, e necesară sau nu?

Vă rog să-mi răspundeţi la microfon dacă Policlinica din Feteşti mai este necesară sau nu şi dacă o transformaţi în locuinţe, măcar spunem acum oamenilor de acolo. S-a ridicat o problemă punctuală: Policlinica de la Feteşti. Pe strategia dumneavoastră de restructurare se închide sau nu?

Domnul George Pavelescu:

Policlinica de la Feteşti este necesară, domnule preşedinte. Spitalul din Feteşti este foarte vechi, deci nu are dotările respective, circuite... Policlinica este necesară.

Ea are un stadiu fizic de 72%.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Problema este dacă puteţi să daţi 2,5 miliarde lei aici?

Ministerul Finanţelor Publice? Nu 2.500 miliarde lei, ci 2,5 miliarde lei.

Domnul Gherghina?

Eu vă propun să puteţi, măcar policlinică să avem la Feteşti şi supun votului plenului acest amendament cu 2,5 miliarde lei la Policlinica Feteşti.

Cine este pentru?

E cineva împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Domnul Mardari, asta nu înseamnă că vom proceda de acum încolo la fel. (Râsete în sală.)

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă refer la poziţia 276 de la amendamente respinse.

Este vorba de investiţia Spitalului Municipal Timişoara, începută în anul 1994, pe timpul celei mai eficiente guvernări postdecembriste. A fost adusă în stadiul de structură de rezistenţă cu 6 niveluri şi, practic, abandonată din anul 1997. Am făcut amendamente cu ocazia dezbaterii bugetelor de stat pe 2001, 2002, 2003.

Am interpelat pe doamna Bartoş pe domnul Beuran, foşti miniştri ai sănătăţii înaintea domnului Blănculescu.

Doamna Bartoş mi-a răspuns că nu sunt bani, că va căuta un investitor privat, că obiectivul în cauză va fi transformat în bloc de locuinţe. Domnul Beuran mi-a răspuns că va insista pentru alocarea de bani de la bugetul de stat în vederea continuării investiţiei. Nu a mai avut posibilitatea s-şi onoreze promisiunea, fiind schimbat din funcţia de ministru.

După aceste demersuri pe care le-am făcut în cei 3 ani de când sunt deputat, am ajuns la concluzia că statul este incapabil să ducă la bun sfârşit obiectivul menţionat. Din acest motiv, în amendamentul de la poziţia 276 am solicitat alocarea a 250 milioane lei pentru organizarea unei licitaţii, în vederea găsirii unui investitor care să finalizeze construcţia. În şedinţa Comisiilor reunite de buget, finanţe şi bănci mi s-a răspuns că Ministerul Sănătăţii nu stă în aceşti bani şi că, dacă doreşte să organizeze o astfel de licitaţie, nimeni nu-l opreşte.

Solicit reprezentantului Ministerului Sănătăţii să spună în faţa Parlamentului dacă se va organiza sau nu o astfel de licitaţie şi dacă este posibil să fie avansat un termen. La urma urmei, legea domnului deputat Mohora ar putea fi extinsă şi asupra obiectivelor începute şi abandonate după 1990.

În prezent, secţiile Spitalului Municipal Timişoara îşi desfăşoară activitatea în mai multe clădiri, unele de pe vremea turcilor, insalubre, improprii actului medical, dispersate la diferite adrese din localitate. În consecinţă, finalizarea clădirii începute în 1994, care să adune într-un singur loc toate aceste secţii, este mai mult decât necesară.

Pe de altă parte, mai este o altă soluţie pe care a sugerat-o domnul preşedinte de şedinţă, domnul Nicolae Văcăroiu. Nu ar fi rău să se aloce o sumă modică, un miliard sau două, astfel încât această investiţie să fie recuprinsă în bugetul de stat ca poziţie.

Vă mulţumesc tare mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Stimate coleg,

Timişoara are realizări multe în domeniul sănătăţii. Cel mai modern centru cardiologic e făcut acolo, şi vă aduceţi aminte. Sigur că mai sunt multe de făcut. Vor apărea şi spitale private mai rapid în Timişoara decât în alte părţi.

Stimaţi colegi,

Sincer vorbesc, nu văd de ce să prindem în buget o poziţie de 250 milioane lei pentru licitaţie. Nu se pune problema, dacă se doreşte o formulă, că Ministerul Sănătăţii nu găseşte din resursele actuale să suplimentăm noi cu 250 milioane. Ca să fim foarte direcţi. Deci să se analizeze, să fie făcute intervenţii şi Comisiile pentru sănătate şi Ministerul Sănătăţii să găsească o formulă legat de scoaterea la licitaţie a clădirii ca, pe sistem privat, să se facă acolo un spital modern. Cred că asta e soluţia.

Eu supun la vot această poziţie, dar, repet, dăm 250 milioane lei la un minister care are câteva mii de miliarde. Eu vă înţeleg că dumneavoastră vreţi să prindeţi poziţia ca să forţaţi nota. Asta e altă poveste. Dar, mă rog, s-a înţeles.

Domnule secretar de stat Pavelescu, vă ascultăm.

Domnul George Pavelescu:

Domnule preşedinte,

Timişoara beneficiază de o reţea spitalicească de performanţă: clinici universitare, sunt 6 spitale în Timişoara de diferite specialităţi. Anul acesta am putut...

Din acest buget am alocat 7 miliarde lei Spitalului clinic judeţean.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Adică, domnule Mardari, vă rog să mă înţelegeţi. E, din punct de vedere sanitar, aproape cea mai bună situaţie din ţară, chiar mai bună decât Bucureştiul.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am impresia că nu am fost înţeles de către domnul secretar de stat. Se cunoaşte că în Timişoara sunt medici foarte bine pregătiţi profesional, există o Universitate de Medicină, vin pacienţi din foarte multe judeţe ale ţării. În 1994 s-a considerat că este bine să se construiască un spital municipal care cuprinde foarte multe secţii cu totul şi cu totul speciale. Aceste secţii nu se regăsesc la spitalul judeţean la care a făcut referire domnul secretar de stat.

Şi, la urma urmei, eu am cerut să promită aici că după 7 ani de zile în care nu s-a întâmplat nimic se va întâmpla în trimestrul I 2004, că va scoate la licitaţie, datorită faptului că statul este incapabil să finalizeze construcţia. Care e problema? E chiar atât de dificil s-şi ia acest angajament, că va scoate la licitaţie obiectivul?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Mardari, s-a înţeles.

Domnule secretar Pavelescu, vă rog să scoateţi la licitaţie, dar nu are ce căuta ca poziţie, după părerea mea.

Supun, totuşi, votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? 46 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 234 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins cu 46 voturi pentru, 234 voturi împotrivă, nici o abţinere.

Deci am stabilit şi mă ocup şi eu de scoaterea la licitaţie. Veniţi şi la mine, domnule deputat.

Domnul senator Vintilă.

Domnul Vintilă Matei:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă supun atenţiei dumneavoastră poziţia 278. Este vorba despre amendamentul propus la Spitalul Orşenesc Horezu. Această investiţie a început în 1993. Este executată peste 60%, inclusiv anul acesta au fost alocaţi 3,6 miliarde lei, iar pentru 2004 a fost scos, în condiţiile în care oamenii din 20 de localităţi limitrofe oraşului Horezu au o cincime din populaţia judeţului Vâlcea şi sunt beneficiarii serviciului acestui spital.

În momentul de faţă, spitalul îşi desfăşoară activitatea în nişte cazărmi ale habsburgilor şi în clădirea primăriei.

Primarul şi consilierii şi cu personalul angajat îşi desfăşoară activitatea numai în trei camere. Eu propun...

Acolo greşit s-a trecut 78 miliarde, 7,8 miliarde lei pentru terminarea parterului, care parţial e funcţional, şi a etajului I. Este păcat ca populaţia din această zonă, acest bazin Horezu, să facă deplasarea tocmai la Râmnicu-Vâlcea, având în vedere că în zonă s-a desfiinţat şi Spitalul Sineşti. Domnul secretar de stat Pavelescu ştie situaţia.

Eu cred că trebuie să găsim o formă şi să alocăm aceste 7,8 miliarde lei, pentru că nu mai este nici o unitate spitalicească în zonă pe o rază de 50 kilometri.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles. Noi speram, că tot aţi făcut dumneavoastră vreo 2, 3 case acolo, ce contau 7,8 miliarde lei pe efort privat...

Domnul secretar de stat Pavelescu.

Deci nu 78, ci 7,8 miliarde lei. Domnule Pavelescu, nu ştiu... Dacă într-adevăr avem o rază de 50 kilometri fără nimic acolo, dumneavoastră ştiţi dacă în urma reorganizării, restructurării e necesar sau nu.

Domnul George Pavelescu:

Spitalul din Horezu are o locaţie veche, în jur de 20 de clădiri. Se încălzeşte cu lemne, cam 350 tone lemne pe an.

Domnule preşedinte,

Vom analiza posibilitatea să redistribuim de la alte investiţii şi să asigurăm o sumă pentru continuarea lucrărilor. El a primit 10,8 miliarde lei în 2002, 3,8 miliarde lei în acest an. Singura soluţie e să revedem celelalte investiţii...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule senator Vintilă, aţi reţinut. În cadrul fondurilor alocate se va face o redistribuire ca să se continue lucrările acolo. Nu e nevoie de votat, îl aveţi pe domnul secretar de stat care vă ajută. De acord, da?

Mulţumesc foarte mult.

Sunt alte intervenţii?

Domnul deputat Winkler.

Domnul Winkler Iuliu:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Intervenţia mea se referă la poziţia 50, pagina 26 din amendamente admise. Este o intervenţie care ţinteşte să rectifice o eroare. Deci ea nu implică sume suplimentare, decât rectificarea unei erori, şi anume faptul că cele 5,8 miliarde lei suplimentare prevăzute la acest punct, numărul 50 din amendamente admise, se referă la alt obiectiv de investiţii decât cel la care a fost trecut, şi anume se referă la obiectivul de investiţii "Spital Clinic Judeţean Târgu-Mureş", cod 2458010134, şi s-a comis o eroare materială în cursul înregistrării dezbaterilor. Cred că se poate accepta această rectificare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles. S-a înţeles, domnul... De acord, da? Deci să faceţi corecţia, în loc de iacoperiş şarpantă Spital Municipal Harghita", "Spitalul Clinic Judeţean TârguMureş".

Stimaţi colegi,

Vreau să reţineţi, nu votăm acum anexa, până nu vin sursele acestea, cu suplimentare.

Avem însă propunerea Ministerului Finanţelor Publice la poziţiile 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53 şi 54, sunt 10, dacă nu mă înşel, propuneri ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, cu corectura care s-a făcut aici, acceptată de Ministerul Finanţelor Publice.

Vă întreb dacă aveţi obiecţii sau intervenţii.

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră toate aceste amendamente propuse de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, în baza propunerilor Comisiilor pentru sănătate.

Cine este pentru? 258 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? 3 abţineri. Vă mulţumesc.

Anexa nr. 3/24 o vom vota după ce se întorc colegii noştri.

Trecem la anexa nr. 3/25, "Ministerul Culturii şi Cultelor".

Dacă sunt intervenţii?

Vă ascultăm, domnule deputat Bălăeţ.

Din sală:

Ce am votat?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Toate amendamentele Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, inclusiv poziţia 55. Aşa am supus la vot.

Domnul deputat Bălăeţ.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La poziţia 305, anexa nr. 3/25, "Ministerul Culturii şi Cultelor" eu propuneam acolo realizarea unui capitol cu titlul "Parteneriat cu consiliile locale pentru construcţia şi amenajarea de biblioteci".

Noi, în sistemul Ministerului Culturii, avem peste 2.000 de biblioteci comunale şi aproape 500 de biblioteci orşeneşti şi municipale, cu filiale în cartiere de oraşe şi municipii. Situaţia acestor biblioteci este jalnică, în sensul că atât fondurile lor, dar mai ales modernizarea serviciilor şi a tuturor activităţilor de bibliotecă este imposibilă fără să se realizeze nişte investiţii în acest sens. Occidentul merge pe drumul dublei finanţări, pentru a se accelera procesul de modernizare a activităţii bibliotecilor. Ei concentrează activităţile culturale pe direcţia informaţiei culturale şi a modernizării acestui domeniu, unde toţi oamenii pot să participe liberi la o activitate culturală de sine înţeleasă. La noi, lucrul acesta este încă neînţeles şi se reflectă în bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor.

Pe coloana a treia, domnule preşedinte, uitaţi-vă, motivaţia respingerii: "lipsa de surse de finanţare indicată de către cel care a făcut propunerea", adică de mine. Eu nu am făcut o asemenea propunere, sursa de finanţare se află în interiorul bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor, prin reorganizarea acestui buget, ceea ce reprezintă viitorul în cultură, faţă de ceea ce reprezintă trecutul, bibliotecile reprezentând viitorul cultural.

În jurul lor se concentrează toată activitatea culturală şi eu sper să urmărm acest drum unde mediatecile, având în centrul lor sursele de informare indicate de carte şi de publicaţii, se află în centrul activităţii.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Deci trebuie să fim cu faţa spre Occident şi investiţiile pe care le face Occidentul pentru dezvoltarea reţelelor de biblioteci publice ne indică încotro trebuie să mergem şi noi. Mie îmi pare foarte rău că Ministerul Culturii, cu care am discutat problema înainte, şi există propunerea ca de anul trecut să mergem pe acest drum, nu a luat în seamă propunerea aceasta de modernizare. Mai devreme sau mai târziu va trebui să pornim şi noi pe acest drum.

Cu cât mai repede, cu atât mai bine.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îmi cer scuze că trebuie să vă spun, dar, dacă la nivelul unei localităţi, comune nu se poate face o modernizare de bibliotecă, primarul şi consiliul local nu au ce căuta acolo.

Nu este nevoie de nici un ban, domnul Bălăeţ. Toate comunele au avut sedii de bibliotecă. În România nu a existat comună fără bibliotecă. Vă iau la mine, în Argeş, şi vă arăt că aproape toate comunele şi-au făcut biblioteci ultramoderne, fără un leu. Aceasta este realitatea.

Îmi cer scuze că o spun de la tribuna aceasta, dar noi avem probleme grele, cu sănătatea, cu medicamentele, ne batem aici pentru surse pentru sectoare de-astea. Biblioteca este extrem de importantă, dar nu necesită nici un leu. Vă spun eu. (Domnul Dumitru Bălăeţ îşi exprimă dorinţa de a reveni la microfon.)

Nu luaţi cuvântul, că ne-aţi lămurit!

Este o părere personală. Rog colegii să nu ţină seama de ea.

Domnul ministru Gherghina, vă rog să răspundeţi.

Domnul Gheorghe Gherghina:

La art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002 se stabileşte clar cum se finanţează bibliotecile. Bibliotecile naţionale se finanţează prin Ministerul Culturii, celelalte biblioteci, locale, se finanţează prin bugetele locale.

Legea bugetului este făcută în baza actelor normative, legilor în vigoare şi nu avem cum să acceptăm această propunere. (Domnul Dumitru Bălăeţ îşi exprimă dorinţa de a reveni la microfon.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, nu veniţi, că s-a înţeles!

Domnul Dumitru Bălăeţ (din sală):

Nu s-a înţeles!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles perfect! Nu vă dau cuvântul! Vă rog foarte mult!

Stimate coleg,

Toţi avem circumscripţii electorale şi vă spun eu că nu avem nicăieri această problemă.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Aveţi două minute la dispoziţie, dar vă rog să nu ne ţineţi discursuri.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am vizitat Franţa în 1970, când rămăsese în urmă în acest domeniu faţă de Germania şi faţă de Statele Unite. Problema pe care au pus-o conducătorii Franţei atunci a fost acest sprijin dat consiliilor locale, administraţiilor locale pentru a încuraja pe cei care porneau pe acest drum. Noi nu putem să finanţăm de la centru toate bibliotecile, dar cei care au iniţiativă în această privinţă pot şi trebuie încurajaţi.

100 de miliarde pentru acest domeniu, prin reorganizarea bugetului Ministerului Culturii, se pot găsi.

Chiar la monumentele istorice, care, slavă Domnului, reprezintă trecutul, de acolo se pot lua nişte bani pentru a se da acestui domeniu care reprezintă viitorul. Dacă în Franţa s-a putut mări de la 30% la 50%, aici putem să facem şi noi ceva pentru a porni pe acest drum.

Rog pe stimaţii colegi din grupul majoritar să privească puţin mai atent lucrurile în acest domeniu şi cred eu că prin unirea eforturilor de la centru şi din teritoriu se poate ajunge la pornirea pe acest drum. Nu trebuie să facem toate bibliotecile deodată, dar este necesar să începem.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumim foarte mult.

Nu am reuşit să vă lămuresc.

Supun la vot amendamentul dumneavoastră, respins pe motivele pe care le-aţi auzit de Ministerul Finanţelor şi Comisiile de buget, finanţe şi bănci.

Vă rog, cine este pentru acest amendament? 22 de voturi pentru.

Abţineri? 7 abţineri.

Voturi împotrivă? 236 de voturi împotrivă.

Stimaţi colegi,

Avem două amendamente propuse de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, la propunerea unor colegi senatori şi deputaţi şi a comisiilor. Poziţia 56 şi poziţia 57.

Intervenţii?

Vă rog.

Domnul Pavel Cherescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Intervenţia mea este legată de amendamentul nr. 56 din anexa nr. 3/25/06, amendamente aprobate. Cer respingerea acestui amendament, care introduce discriminări vădite, deoarece Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Senat şi Camera Deputaţilor a respins solicitările Secretariatului de Stat pentru Culte, de suplimentare a bugetului destinat sprijinirii unităţilor de cult. Vezi numărul curent 323 din amendamente respinse.

Cred că este imoral ca cei care au săvârşit acest gest să dispună, după bunul plac, de bugetul alocat sprijinirii cultelor, şi ţin să vă reamintesc că doar Ministerul Culturii şi Cultelor are atribuţii în acest sens, fiind ordonator de credite, şi, în baza prevederilor legale, a unor norme bine statuate, oferă sprijin financiar unităţilor de cult. Dacă nu acceptaţi respingerea acestui amendament, propun să introduceţi, la nr. 56, amendamentele respinse din anexa nr. 3/25/02, numerele curente 319, 320, 321, 322, şi pe cele din anexa nr. 3/25/27, numerele curente 326, 327, care se referă la obiectivele de cult din Arad, Oneşti, Bacău, Deta, Mediaş, Şeica Mică, Valea Lungă, Baia Mare, Mânăstirea Rohia,

Catedrala Greco-Catolică din Cluj şi altele, în valoare de 60 miliarde de lei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, ne bucură intervenţia dumneavoastră, o susţinem.

Domnul Pavel Cherescu:

Cer opinia Ministerului Culturii şi Cultelor, reprezentat de domnul secretar de stat Laurenţiu Tănase.

Vă mulţumesc. (Domnul Florin Iordache doreşte să intervină.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Avem şi noi un amendament propus de tot spectrul politic, semnatari senatori şi deputaţi din tot spectrul politic se regăsesc în amendamentele acestea. (Discuţii, comentarii în sală.)

Vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Intervenţia mea se referă la amendamentul de la poziţia 57, amendament admis, prin care s-au acceptat 3 miliarde pentru Teatrul Naţional din Caracal, dar la motivaţie se spune că "pentru finalizarea lucrărilor". Vreau să spun că cu această sumă ne apropiem de finalizare, pentru că, probabil, prin surse locale sau prin alte surse atrase putem finaliza aceste lucrări.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul şi vă rog să vă şi prezentaţi.

Domnul Nicu Cojocaru:

Am propus şi susţin, la anexa nr. 3 din capitolul 59.01, subcapitolul 15, "Culte religioase", 10 miliarde de lei pentru finalizarea celei mai mari catedrale ortodoxe din Transilvania, care se construieşte în Arad.

An de an, acest lăcaş de cult a fost uitat de guvernanţi şi, în proporţie de 80%, toate lucrările au fost făcute cu contribuţia arădenilor şi a românilor de peste hotare. Nu este posibil ca în judeţul Arad să se construiască o puşcărie modernă, vămi mai mici sau mai mari, care vor fi desfiinţate cât de curând, iar un lăcaş de cult, ortodox, de fapt, la cererea tuturor românilor din Transilvania, să fie uitat.

Susţin acest amendament şi datorită faptului că a fost aprobat şi discutat câteva ore în cadrul Comisiei pentru drepturile omului şi Comisiei pentru cultură din Senat şi am avut toată speranţa că cele 10 miliarde de lei vor fi alocate acestei mari catedrale care va fi la Arad.

Sursa de finanţare, totdeauna ne cereţi acest lucru.

Sursa de finanţare nu poate fi alta decât bunul-simţ faţă de arădenii care-şi achită conştiincios datoriile faţă de bugetul de stat, prin impozite şi taxe.

Nu uitaţi că mai sunt câteva zile, şi drumul Unirii a plecat de la Arad. Va fi prezent şi domnul preşedinte şi ar fi păcat ca noi, senatorii şi deputaţii de Arad, să ne prezentăm cu "0" la activitate în cadrul Parlamentului.

Mulţumesc. (Discuţii, comentarii în sală.)

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este pentru prima oară când asist la o chestie ciudată: colegi de-ai noştri să solicite ca amendamente admise, cu suplimentări de fonduri, să nu fie aprobate.

Este ciudat şi nu pot să apreciez decât negativ o asemenea stare.

Domnule preşedinte,

Consideraţi că amendamentele aprobate de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci sunt corecte. Orice altă intervenţie mi se pare total nefirească.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

La amendamentele acestea aveţi, domnul...? La astea două?

Stimaţi colegi, aţi ascultat argumente pro şi contra.

Avem poziţia 56 şi poziţia 57 ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, care au în spate propunerile colegilor noştri senatori şi deputaţi şi ale comisiilor. Eu le supun la vot pe rând. Dacă nu sunt adoptate, mergem pe formula propusă de colegul nostru mai devreme.

La poziţia 56, legat de sumele acestea pentru susţinerea cultelor.

Cine este pentru? 249 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Două abţineri.

Cu două abţineri, a fost votat.

Domnul Marcu Tudor:

Am o întrebare mai curând de procedură, domnule preşedinte. Dacă eu am acum o intervenţie pentru o propunere nouă, care nu a fost dată la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, nu este primită, o asemenea intervenţie de eliminare, dacă ea nu a fost pusă anterior la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, de ce o primiţi?

Dacă eu nu am voie să propun nimic, nici eliminare, nici suplimentare, de ce primiţi pe alţii, cu eliminare?

Este aceeaşi propunere. Nu a făcut-o, nici nu mai staţi de vorbă cu el.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de la poziţia 57, este vorba de restaurarea Teatrului Naţional din Caracal, de asemenea, susţinut de toţi colegii, propus de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci.

Cine este pentru? 262 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

A fost o propunere a domnului senator Cojocaru care nu a fost acceptată de minister. (Discuţii, comentarii.)

Domnul Nicu Cojocaru (din sală):

Nu cred că 10 miliarde pentru Catedrala din Arad...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Veniţi la mine să vă spun cât am dat eu pentru catedrala din Arad când eram prim-ministru. Ştiu ce trebuie acolo, acoperiş, tablă, mai găsim şi alte surse pentru Arad, am să vin şi eu acolo... (Discuţii, comentarii.)

Supunem la vot.

A fost respins, 10 miliarde pentru Catedrala de la Arad, de către Comisiile pentru buget finanţe şi bănci şi de către Ministerul Finanţelor.

Vă rog, cine este pentru? 14 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 235 voturi împotrivă.

Vom găsi alte surse pentru Arad, domnule coleg.

Vă mulţumesc foarte mult.

Aveţi cuvântul, domnule deputat, şi îmi cer scuze că nu v-am dat cuvântul mai devreme, nu a fost intenţia mea.

Domnul Bereczki Endre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La poziţia 321 din lista de amendamente, am solicitat suplimentarea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor cu suma de 3 miliarde, necesare finanţării Catedralei Ortodoxe din Oneşti, judeţul Bacău.

Vreau să vă informez că în ultimii trei ani nu s-a reuşit finanţarea acestor lucrări, acestea continuând mai mult din fonduri proprii, iar alocarea de fonduri pentru anul 2004 ar putea debloca această situaţie.

Vă mulţumesc. (Discuţii la masa prezidiului.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce sumă? Deci 3 miliarde pentru catedrala aceasta de la Bacău, şi eu vă propun atunci să reconsiderăm şi Aradul şi să dăm 3 miliarde şi pentru Arad. (Discuţii, comentarii.)

Vă rog, aveţi cuvântul.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog, treceţi la tribună şi susţineţi.

Domnul Florin Georgescu:

Stimaţi colegi,

În afară de cele menţionate în anexa specifică Ministerului Culturii şi Cultelor pentru componenta "Culte", şi sunt acolo specificate o serie de obiective care au fost considerate de către domnii senatori şi deputaţi ca fiind prioritare, propun să se acorde câte 3 miliarde, aşa cum aţi menţionat dumneavoastră, şi pentru aceste obiective,

Arad şi, respectiv, Oneşti, şi să închidem discuţiile pe această temă, pentru că altfel nu le mai finalizăm niciodată, iar diferenţa de alocaţii pentru obiectivele de cult, de circa 130 de miliarde, poate sta în atenţie şi există resurse alocate în acest sens la Departamentul cultelor, pentru a le stabili priorităţile şi a le ierarhiza în raport cu ceea ce se consideră mai urgent.

Deci 3 miliarde la Arad şi 3 miliarde la Oneşti.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

L-am chemat pe domnul fost ministru şi actual preşedinte al comisiei pentru corectitudine.

De acord, domnule...? (Discuţii, comentarii în sală.)

Stimaţi colegi,

Pentru corectitudine, eu am fost puţin răutăcios mai devreme, dar să mergem cu cele două soluţii, Oneşti şi Arad, care vor fi înscrise la anexa nr. 56, cu steluţă, în continuare, cele două, cu sumele respective.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 260 de voturi.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptat.

Stimaţi colegi,

Mai sunt intervenţii la această poziţie? Înţeleg că nu.

Vă rog, domnul Bălăeţ.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La poziţia 328, anexa nr. 3/25/27, este vorba de investiţia "Biblioteca Naţională". Este foarte bine şi eu felicit Guvernul că a restituit clădirea Bibliotecii Naţionale pentru a fi finalizată ca bibliotecă. Ceea ce mă nemulţumeşte, însă, este că ritmul finalizării acestei investiţii este mai lent decât în Guvernele fostei coaliţii.

Atunci aveam prevăzute anual pentru bibliotecă 70 miliarde, iar acum s-au acordat numai 60 miliarde.

Ţinând cont de faptul că Guvernul a luat de la Biblioteca Naţională investiţia şi a folosit banii timp de doi ani în alte scopuri, ţinând cont de faptul că acolo, în timpul pazei pe care a organizat-o Guvernul la investiţia aceasta, s-au furat peste 20 de miliarde, normal ar fi ca reprezentanţii Guvernului şi, în special, domnul ministru de la finanţe, să restituie aceşti bani în favoarea investiţiei şi să dea posibilitatea ca aceasta să se realizeze mai repede, pentru că este nevoie în momentul de faţă de un creier organizat al culturii române, or, lucrul acesta se face prin Biblioteca Naţională şi se conexează la sistemul universal de cultură prin intermediul ei.

Propunerea admisă de către Comisia de cultură, Comisiile de cultură ale Parlamentului, era o suplimentare de 30 miliarde. La Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, acest amendament admis a fost respins şi mie îmi pare foarte rău că domnul ministru de finanţe nu şi-a arătat disponibilitatea pentru ca de la Secretariatul General al Guvernului să se admită o investiţie suplimentară de 30 miliarde.

Eu atrag atenţia că faptul acesta este în defavoarea ţării şi a culturii, iar prelungirea acestei investiţii sine die constituie o mare eroare de gândire culturală.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Anul viitor am aprobat 60 de miliarde. Este, cred eu, de şase ori mai mult decât s-a aprobat anul acesta. Este limita maximă care a putut să fie acceptată pentru acest obiectiv de investiţii.

Sigur, este un obiectiv important. Pe parcursul execuţiei, funcţie de mersul ei, o să vedem dacă se pot aloca bani în plus. Dar vă pot spune că la rectificarea bugetului s-au acordat 10 miliarde pentru Biblioteca Naţională pentru următoarele câteva luni de zile şi deci există în această perioadă de timp sursele necesare ca să fie redemarate lucrările.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Stimaţi colegi, supun la vot. Aţi auzit de ce a fost respins. E un obiectiv important. Pe măsură ce se consumă aceste fonduri, mai alocăm altele. Dar a fost respins din motivele respective, legate de posibilităţile bugetului.

Supun, totuşi, votului dumneavoastră acest amendament. Vă rog.

Cine este pentru? 20 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 233 voturi împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Anexa nr. 3/25.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Tot la Ministerul Culturii şi Cultelor, domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, ca urmare a redistribuirii acestor 1.500 prime de merit, trebuie adăugat la Ministerul Culturii şi Cultelor suma de 65,06 miliarde lei, prin diminuarea corespunzătoare a sumei de 36 miliarde lei de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi un plus de 28 miliarde lei din Fondul de rezervă, în aşa fel încât să răspundă cerinţelor Academiei, respectiv de acordare a 700 premii de merit la Ministerul Culturii şi Cultelor, deci să fie alocate şi sursele necesare acordării acestor stimulente.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, practic, o redistribuire.

Vă rog, dacă aveţi observaţii? Este o lege pe care trebuia s-o punem în vigoare, legat de indemnizaţiile de merit.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

S-a adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/25 în totalitate.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abţineri?

Adoptată în unanimitate.

Revenim, stimaţi colegi, la anexa privind sănătatea. Au fost discuţii cu liderii grupurilor.

Vă rog să-l ascultaţi pe domnul ministru, ceea ce s-a convenit, ca să supunem votului.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma discuţiilor purtate cu liderii grupurilor am convenit următoarele suplimentări de sume: 5 miliarde lei la Spitalul de Copii din Cluj, deci suma suplimentară care va fi acordată acestui spital va fi de 10 miliarde, având în vedere că 5 miliarde au fost aprobate de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, suma integrală în plus va fi de 10 miliarde; 5 miliarde în plus la Spitalul din Târgul Secuiesc, prin redistribuire, şi anume anularea acestei suplimentări de 5 miliarde de la Spitalul din Ineu şi alocarea acestei sume către Spitalul din Târgul Secuiesc, deci o suplimentare cu 10 miliarde, având în vedere că 5 miliarde au fost aprobate şi de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; o altă modificare este suplimentarea cu 20 miliarde a Spitalului de Urgenţă din Iaşi şi, o ultimă modificare, 5 miliarde lei în plus la Spitalul din Sighetul Marmaţiei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă sunt intervenţii la aceste propuneri?

Le supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Aprobat în unanimitate.

Supun votului anexa nr. 3/24 în totalitate.

Cine este pentru? (Domnul Mircea Ifrim cere cuvântul.)

Domnule Ifrim, suntem în timpul votului. Aveţi la această anexă?

Domnul Mircea Ifrim:

Da, la aceasta.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveţi cuvântul! Îmi cer scuze, nu l-am observat. Domnule profesor, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Spuneţi-ne poziţia.

Domnul Mircea Ifrim:

Voi vorbi în legătură cu poziţiile 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267. (Rumoare în sală.)

Nu vă speriaţi, că nu vorbesc la fiecare în parte.

După o discuţie fructuoasă, sigur, şi schimb de experienţă, uneori poate pe un ton mai alto pentru care eu personal îmi cer şi scuze faţă de cei în cauză, aş dori să spun că s-a ajuns la aceste suplimentări care reprezintă 30.

Situaţia însă... Îmi fac datoria pentru că sunt amendamente ale comisiilor. Comisiile, în totalitatea lor, împreună cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai Casei Naţionale pentru Asigurări de Sănătate au susţinut aceste amendamente. Trebuie să spun faptul, fără a vă repeta şi a vă plictisi, situaţia în sănătate este foarte gravă, cum nu a mai fost niciodată, iar bugetul, la ora actuală, se găseşte cu 380 milioane sub bugetul din anul precedent, dacă scoatem fondurile nerambursabile. Sigur, putem să nu le scoatem, dar bugetul este total insuficient.

Noi am cerut în aceste amendamente doar o creştere de la 14.893 la 800.324, exact cât ne-ar fi făcut să ieşim din situaţia de avarie. Nu s-a putut găsi o soluţie.

Aş dori să vă spun, stimaţi colegi, că sănătatea este prejudiciată de ani de zile şi situaţia este pe an ce trece mai gravă. Dacă 4.016, cât avea Ministerul Sănătăţii în 1997, adus la rata inflaţiei, în ziua de astăzi reprezintă 35.180, noi acordăm 14.893, în care, dacă scoatem creditele externe, care nu sunt contribuţia bugetului de stat, dacă scoatem fondurile nerambursabile şi dacă mai scoatem faptul că trebuie să plătim credite în valoare de 4.222, ajungem la 6.785.

Unul din amendamente priveşte şi salariile medicilor care sunt sub limita decenţei, un medic primar având 8 milioane, în timp ce la Debreţin are 1.890 dolari.

Sigur, am înţeles situaţia, rămânem optimişti. Sperăm că vom rezolva nişte lucruri, dar situaţia este extrem de gravă şi, cu aceşti parametri ai Ministerului Finanţelor, pun întrebarea: cui foloseşte dacă în spitale bolnavii sunt în situaţia actuală?

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înţeles, domnule profesor, şi sunt convins că şi dumneavoastră înţelegeţi situaţia. Şi noi ştim cât e de grea. N-aţi cerut să supunem la vot. Doar pentru precizare.

Vă mulţumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/24 în totalitate.

Cine este pentru? 238 voturi pentru.

Împotrivă? 29 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Trecem la anexa nr. 3/26.

Dacă sunt intervenţii?

Avem o propunere, stimaţi colegi, a Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, la poziţia 58. Este vorba de completarea fişei programelor. Este propusă de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi acceptată de Ministerul Finanţelor.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 3 abţineri.

Adoptat cu marea majoritate de voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/26 în totalitate.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 7 abţineri.

Anexa a fost adoptată.

Trecem la anexa nr. 3/27. Avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci. E vorba de o redistribuire.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? 5 abţineri.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/27 în totalitate.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? 4 abţineri.

Anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 3/28.

Dacă sunt intervenţii?

Avem o propunere a Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Dacă sunt intervenţii la această propunere? Când spun Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, sunt amendamente ale comisiilor permanente, care au fost analizate şi acceptate. Ministerul Finanţelor este de acord cu acest amendament.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Două abţineri.

A fost adoptat amendamentul.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/28.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 3 abţineri.

Anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 3/29.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/29.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. 234 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Adoptată în unanimitate. O abţinere, scuzaţi-mă.

Anexa nr. 3/30, "Serviciul Informaţii Externe". Nu are amendamente admise sau respinse.

Dacă sunt intervenţii?

Cine este pentru? 234 de voturi pentru.

Împotrivă? Abţineri?

Adoptată în unanimitate.

Anexa nr. 3/31, "Serviciul de Protecţie şi Pază".

Dacă sunt intervenţii?

Vă rog frumos, domnule deputat, chiar îmi face plăcere să vă ascult.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc pentru că-mi acordaţi cuvântul pentru un minut deoarece noi, la această anexă nr. 3/31, la Serviciul de Protecţie şi Pază, avem două propuneri, una însuşită de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi, de fapt, şi cu votul meu, care solicita suplimentarea bugetului cu o sumă de 120 miliarde lei, solicitare făcută la intervenţia şefului Serviciului de Protecţie şi Pază care a justificat necesitatea acestei sume. Eu o susţin pe aceasta, cu toate că trebuia s-o susţină domnul ministru Stănescu, al industriilor, şi doamna Norica Nicolai, care nu sunt aici.

Dar îmi fac datoria, ca membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, să o susţin. Sunteţi de acord, da? (Se adresează doamnei Norica Nicolai, care se află în spatele sălii.) E în ordine.

În cazul în care - ca să nu mai revin o dată - nu se aprobă această sumă care este destul de măricică, eu mi-am făcut datoria să solicit minimum necesar, dar necesar propus de către Serviciul de Protecţie şi Pază, şi anume 10 miliarde lei, la cheltuielile de personal, şi, la cheltuieli materiale şi servicii, 14 miliarde. Le sunt foarte necesare. Nu este un serviciu pentru mine sau pentru altcineva dintre noi, ci este un serviciu necesar pentru paza demnitarilor străini, pentru paza demnitarilor români care au legătură cu aceştia, pentru preşedinte, pentru Guvern şi aşa mai departe.

Eu îmi fac datoria şi o susţin pentru că, în acelaşi timp, motivaţia respingerii, a Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci... Să vă spun şi sursa pe care am indicat-o noi: din fonduri recuperate de la A.V.A.B., reprezentând suma din bugetul aprobat pentru acest serviciu în anul 2003 şi neprimită, iar Domniile lor, de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, spun că aceste fonduri au altă destinaţie. Nu ştiam de această destinaţie.

Totuşi, ca să mai deschid o paranteză în această dispută între Ministerul Finanţelor şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci împreună versus oricare dintre noi care face o propunere de suplimentare de fonduri şi se invocă art. 138 din Constituţie, lit. f), parcă, prin care se spune aşa: "Orice suplimentare de fonduri sau orice aprobare de fonduri se face cu indicarea sursei.", dar nu spune că eu trebuie să indic sursa aceasta. Eu nu am acces la toate posibilităţile Ministerului Finanţelor. Ar fi o aberaţie să ştiu despre ce este vorba în totalitate la acel minister care poate mişca fondurile cum vrea. Constituţia nu s-a gândit la noi, la parlamentari, când a spus că este necesară indicarea sursei, ci, ca să nu se facă abuzuri, fraude sau ştiu eu ce alte propuneri imposibil de rezolvat, a pus această frază, dar ea cade în sarcina organelor care ştiu să argumenteze, să justifice în cunoştinţă de cauză aceste fonduri. În nici un caz nu putem noi, poate doar domnul Florin Georgescu care este colegul nostru, aici, dar este fost ministru al finanţelor, este şeful Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi are legătură strânsă şi, fiind în temă cu...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles, stimate coleg, vă rog eu.

Domnul Marcu Tudor:

Acum, vă rog, ca procedură, să puneţi în ordinea susţinută de mine ambele propuneri, aceea de 120 miliarde şi aceea de 14,5 plus 10, în a doua ipostază.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul ministru Tănăsescu.

Într-adevăr, este una din instituţiile care are cu mult sub nivelul anului trecut, dar probabil că este ceva ce nu ştim.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Legat de primul amendament, de suplimentare cu 120 miliarde, ne menţinem punctul de vedere şi al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci de respingere a acestui amendament. Fondurile respective cuprinse în bugetele ministerelor şi, în speţă, la S.P.P. sunt dimensionate la strictul necesar, iar ele au fost convenite cu ordonatorul principal de credite. Mai mult, vă pot spune că la cheltuieli de personal creşterea la acest serviciu este de 124%, deci cu 24% mai mult au cheltuieli de personal în perioada anului 2004 decât în perioada anului 2003.

Legat de amendamentul celălalt, de suplimentare cu 10 miliarde lei, prin diminuarea cu 14 miliarde lei a fondurilor recuperate de A.V.A.B., acest lucru nu se poate accepta datorită faptului că sumele care sunt recuperate de A.V.A.B. sunt folosite la diminuarea stocului de datorie publică internă, datorită faptului că sumele care au fost trecute la A.V.A.B. au avut drept finanţare datoria publică internă. Ca atare, toate sumele care se recuperează la A.V.A.B. vin şi diminuează stocul de datorie publică internă. De aceea, nu putem să fim de acord nici cu acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles.

Stimaţi colegi, aţi auzit de ce au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră poziţia 334, cu 120 miliarde lei, respinsă de Ministerul Finanţelor.

Cine este pentru? 4 voturi pentru.

Abţineri? 6 abţineri.

Voturi împotrivă? 235 voturi împotrivă.

Cel de-al doilea amendament, poziţia 335, de asemenea, respins, 24 miliarde lei.

Cine este pentru? Două voturi pentru.

Abţineri? Nici o abţinere.

Împotrivă? 235 voturi.

A fost respins.

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/31 în totalitate.

Cine este pentru? 235 de voturi pentru.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

A fost adoptată.

Anexa nr. 3/32. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? 237 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

A fost adoptată anexa nr. 3/32.

Anexa nr. 3/33. Nu are amendamente.

Dacă sunt intervenţii?

Cine este pentru? 236 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

A fost adoptată şi această anexă.

Anexa nr. 3/34. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? 236 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptată.

Anexa nr. 3/35.

Dacă sunt intervenţii?

Vă rog, vă ascultăm, domnule ministru.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Este vorba de o redistribuire de fonduri pentru indemnizaţiile de merit, domnule preşedinte, respectiv suplimentarea cu 13,32 miliarde lei la Academia Română.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului această propunere.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 247 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptat.

Anexa nr. 3/36. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? 236 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 3 abţineri.

Anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 3/37. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? 238 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptată.

Anexa nr. 3/38.

Dacă sunt intervenţii?

Domnul deputat Marcu, vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de o sumă mică pe care o solicită Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, de 4 miliarde lei, pentru că de atâta mai avea nevoie anul viitor ca să poată s-şi termine investiţiile făcute deja în clădirea pe care au primit-o şi care a fost construită cu totul cu alt scop. Domniile lor au nevoie de multe intervenţii pentru secretizarea activităţilor lor şi pentru birotica necesară. De asemenea, nici clădirea încă nu este terminată. Aceste 4 miliarde lei...

Eu m-am făcut exponentul cererii domnului Petrescu, care este directorul general al O.R.N.I.S.S., şi vă solicit înţelegerea necesară deoarece nu reuşesc să fac o propunere mai pertinentă de a aduce fondurile acestea, de a lua fondurile acestea, decât aceea din rezerva premierului, deoarece art. 138 alin. (5), despre care vorbeam, mă obligă să spun de unde. Nu ştiu de unde.

Păi, eu vă pot spune de la Ion Nicolae, de la "Tutunul Românesc" sau de la "Nu mai ştiu cine", de la...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am înţeles, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor:

Care zicea că nu poate plăti, dar el şi-a cumpărat nişte hoteluri. Deci din execuţia financiară a marilor datornici. V-am dat două surse. Eu sunt convins că mai mult decât mine doreşte şi domnul Tănăsescu să-i execute, dar nu poate. Nu ştiu din ce motive. Vă dau totuşi informaţia aceasta. Dacă reuşiţi...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles, domnule deputat.

Vă mulţumim foarte mult.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Dânsul nu ştie din ce sursă, dar o să vă spun eu din ce sursă. Putem acorda un miliard lei din Fondul de rezervă pentru această instituţie. Cred că, într-adevăr, are nevoie de nişte bani, dacă sunteţi de acord să aprobăm această suplimentare de un miliard.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Amendamentul de la poziţia 342, o suplimentare de un miliard lei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptat.

Anexa nr. 3/39. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Împotrivă? Abţineri?

A fost adoptată în unanimitate.

Anexa nr. 3/40. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Împotrivă? Abţineri?

A fost adoptată în unanimitate.

Anexa nr. 3/41.

Dacă sunt intervenţii?

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 234 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Două abţineri.

A fost adoptată.

Anexa nr. 3/42.

Dacă sunt intervenţii?

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/42.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Două abţineri.

Cu mare majoritate, a fost adoptată.

Anexa nr. 3/43.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 236 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

A fost adoptată.

Anexa nr. 3/44.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului.

Cine este pentru? 236 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Mulţumesc foarte mult.

A fost adoptată.

Anexa nr. 3/65. Avem o propunere a Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, cu care sunteţi de acord.

Dacă mai este ceva?

Vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt dator să informez plenul celor două Camere că în urma discuţiilor purtate astăzi fondul de rezervă care se află la această poziţie, "Ministerul Finanţelor - acţiuni generale" a fost diminuat cu încă 101 miliarde lei. Deci, faţă de propunerea Guvernului, la fondul de rezervă, de 888 miliarde lei, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci au aprobat amendamente în valoare de 434 miliarde lei.

Astăzi, în seara aceasta, au mai fost aprobate amendamente de 101 miliarde lei. Deci fondul de rezervă se diminuează faţă de valoarea care a fost prezentată dumneavoastră cu 535 miliarde lei.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Sunt operaţii pe care le-am aprobat în cursul acestor dezbateri.

Avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, legat de fondul de rezervă. Îl supun votului dumneavoastră. La acestea se adaugă cele spuse de către domnul ministru.

Cine este pentru? 260 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abţineri?

A fost adoptat în unanimitate.

Anexa nr. 4.

Dacă sunt intervenţii?

Vă ascultăm, domnule deputat Avramescu.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Amendamentul se află la punctul 370, domnule preşedinte.

Vă rog să observaţi că sumele totale defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale sunt în 2004 cu 15% mai mari decât în 2003, ceea ce ar fi cam aceeaşi sumă dacă ţinem cont de cota de inflaţie.

La Bucureşti această suplimentare este numai de 4%, deci cu mult sub cota de inflaţie, mai puţin ca anul trecut. Vă rog să observaţi că Bucureştiul se află în urma unor judeţe pentru care am toată simpatia, dar care sunt mult mai mici, Iaşi şi Suceava, faţă de Bucureşti, unde este 10% din populaţia ţării.

Mai adaug că şi prin bugetul rectificat pe 2003, influenţele faţă de Legea bugetului de stat pe 2003 aprobate, la Bucureşti au fost cele mai mici valori, situându-se la nivelul judeţelor Covasna şi Tulcea, situaţie mai dezavantajoasă înregistrându-se numai la judeţul Ilfov.

În comisie mi s-a răspuns de către reprezentanţii Ministerului Finanţelor că aceste alocări se fac după criterii obiective, cum ar fi: populaţia, veniturile proprii sau capacitatea proprie de absorbţie. Este evident că nici unul din argumente nu este în defavoarea Bucureştiului.

Chiar dacă nu am intenţia de a blama subiectivismul, nu pot să nu mă gândesc că ar putea exista dorinţa de a-l pune într-o situaţie defavorabilă pe primarul Traian Băsescu, dar aceasta este între Guvern şi domnul Traian Băsescu. Nu înţeleg de ce trebuie penalizate cele două milioane de locuitori ai Bucureştiului.

În argumentaţia Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, se face referire la faptul că nu se indică sursa de finanţare. Vă spun sincer că nu mă gândesc la o redistribuire în defavoarea altor judeţe pentru că ştiu că toate judeţele sunt totuşi în criză, dar dacă autorii proiectului bugetului de stat s-ar apleca asupra acestui amendament, ceea ce, vă mărturisesc, nu cred că se va întâmpla, văzând cum au decurs discuţiile până acum, s-ar putea avea în vedere totuşi o parte din fondurile obţinute din privatizare şi puse la dispoziţia Guvernului.

Susţin acest amendament, chiar dacă am convingerea că va fi respins.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulţumesc foarte mult.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Amendamentul, într-adevăr, în propunerea noastră, este de respingere, dar nu datorită faptului că nu ne-am aplecat asupra lui, ci că respectăm legea. Legea spune foarte clar care sunt criteriile de repartizare.

Nu putem să ignorăm, respectiv, capacitatea financiară, 70%, şi suprafaţa teritorială, 30%, la municipiul Bucureşti. Subliniez faptul că municipiul Bucureşti, aşa cum este legal şi cum spune legea, nu beneficiază de sume de echilibrare, cum beneficiază celelalte cu bugete.

Municipiul Bucureşti beneficiază de cote defalcate de 63%. Deci nu putem compara un judeţ cu municipiul Bucureşti, sunt două funcţii diferite. De aceea, probabil, analiza pe care aţi făcut-o dumneavoastră nu este corespunzătoare.

Vă propun, domnule preşedinte, să respingem acest amendament.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da.

Supun, totuşi, votului dumneavoastră acest amendament al domnului deputat Avramescu, respins pe motivele arătate.

Vă rog, cine este pentru acest amendament? Două voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Împotrivă? 236 de voturi împotrivă.

Supun votului dumneavoastră cele...

Domnul deputat Mardari.

Să spuneţi şi poziţia.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Mă refer la poziţia 364 de la amendamente respinse.

Suma repartizată judeţului Timiş pentru protecţia socială privind asigurarea ajutorului social, a ajutorului pentru încălzirea locuinţei şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap este de 203,607 miliarde lei, cu peste 9 miliarde lei mai puţin decât în 2003.

Nu s-a luat în considerare că pentru anul 2004 numărul dosarelor aferente persoanelor asistate social a crescut în acest judeţ cu 1.570. Nu s-a luat în considerare creşterea preţurilor la energia electrică, la combustibil, la gazul metan, precum şi creşterea baremului de hrană de la 40.000 de lei pe zi la 55.000 de lei pe zi. Am prezentat o fundamentare, în cadrul amendamentului, din care reiese că este necesară o suplimentare cu 44,268 miliarde lei.

În Comisiile reunite de buget, finanţe, bănci mi s-a răspuns că, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003, în cazul încălzirii în sistem centralizat şi cu gaze naturale, se suportă 3.526 miliarde de către bugetul de stat, prin Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Această precizare venită din partea domnului ministru Tănăsescu nu are nici o legătură cu amendamentul meu.

Anexa nr. 4 din buget se referă, printre altele, la ajutorul acordat în cazul încălzirii cu lemne, nu la încălzirea în sistem centralizat sau cu gaz metan.

Pentru anul 2003 judeţul Timiş, chiar şi după rectificarea bugetului de stat, n-a reuşit să acopere decât 61,7% dintre solicitările de ajutor la încălzirea cu lemne.

În judeţul Timiş sunt 80 de comune care solicită aproximativ un miliard de lei fiecare. Suplimentarea cu 44,268 miliarde lei pentru acoperirea restanţelor şi pentru ajutorul la încălzirea cu lemne pe anul 2004 este pe deplin justificată.

Eu nu zic să se aloce Timişului la fel de mult ca judeţelor Suceava, Neamţ, Botoşani, care se bucură de un tratament preferenţial din partea partidului de guvernământ, dar strictul necesar trebuie să fie asigurat.

Să nu uităm că judeţul Timiş se află pe locul 4 privind contribuţiile la bugetul de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunem respingerea acestui amendament pe următoarele consideraţii: această coloană de aici, care are în ea atât protecţia socială privind asigurarea ajutorului social, a ajutorului pentru încălzirea locuinţei şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, este diminuată cu sumele care, aşa cum v-am spus, sunt aferente încălzirii centrale şi se regăsesc în bugetul Ministerului Muncii: 3.500 de miliarde lei. În această coloană sunt incluse şi cheltuielile care se fac cu susţinerea sistemului de încălzire pe lemne.

Există la nivelul fiecărui judeţ o prioritizare a acestor cheltuieli şi eu cred că judeţele respective şi conducerea acelor judeţe trebuie să aloce din aceşti bani care sunt puşi în această anexă, cu prioritate, spre această destinaţie pe care dumneavoastră aţi menţionat-o. De asemenea, dacă facem o comparaţie a cifrelor cu anul trecut sau, respectiv, cu anul acesta, 2003, o să vedeţi că prin includerea acestor sume privind încălzirea locuinţei în sistem centralizat, plus aceste fonduri care sunt alocate pe această coloană în structura actuală, o să vedeţi că sumele sunt mult, mult mai mari faţă de anul 2003, aşa cum se propune alocarea lor prin buget în anul care urmează, 2004.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai veniţi, domnul deputat Mardari. V-am înţeles foarte bine. Vă rog eu! Vă rog eu foarte mult!

Domnul ministru, o întrebare. Numai o secundă. O întrebare de principiu pentru toţi colegii. Deci la anexa nr. 4 avem... Toţi colegii au amendamente în care solicită suplimentare. Vreau să-mi spuneţi: aveţi vreo soluţie de suplimentare pentru anexa nr. 4?

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu (de la prezidiu):

Nu!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pentru că o să vină toţi, o să vină domnul NicolaeVlad Popa cu Braşovul. Vă spun eu că nu mai există nici o soluţie.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnul preşedinte, răspunsul scurt este...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar, ca să nu mai vină domnul ministru Tănăsescu la microfon...

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Răspunsul scurt este nu, iar sumele pe care le vedeţi aici, repartizate pe judeţe, sunt convenite cu fiecare judeţ în parte, pentru fiecare coloană în parte: pentru culte, pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului, pentru ajutoare de încălzire şi aşa mai departe.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Îmi acordaţi cuvântul, domnule preşedinte?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Legat - imediat vă dau cuvântul! - de poziţia 364, amendamentul domnului deputat Mardari Ludovic, supun la vot. Aţi auzit argumentul, nu e sursă.

Cine este pentru? 22 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 235 de voturi împotrivă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. (Discuţii.)

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Nu mai întreb ministerul. Doar vreţi să vă auziţi că ridicaţi această problemă, înţeleg? Ministrul de finanţe, vi s-a spus, a convenit cu judeţele, nu există nici un fel de sursă suplimentară. Dar nu fiţi supăraţi. Staţi, zâmbind, acolo!

Domnul senator Popa, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule preşedinte,

Simţim, vedem că aceste cereri ale noastre sunt respinse, evident, de maşina de vot, dar eu vreau să învederez un lucru: eu am cerut - este vorba de amendamentul de la punctul 351 privind sumele defalcate pentru judeţul Braşov - ca această mărire a sumei pe care o primeşte Braşovul să fie asigurată din Fondul de rezervă, am cerut reducerea Fondului de rezervă, Fondul de rezervă s-a redus cu 500 de miliarde lei, 400 şi ceva de miliarde lei şi, deci, consider îndreptăţită cererea noastră.

Problema este foarte simplă: nici măcar rata de inflaţie nu s-a respectat. Noi avem un buget care se poate compara cu cel al Covasnei, se poate compara cu judeţe cu o populaţie mult mai mică, dar nu ne putem compara cu judeţul - deci avem vreo 260 de miliarde lei alocate - Suceava, cu 425 de miliarde lei, sau cu judeţul Botoşani, sigur că da, suprafinanţat, cu 331 de miliarde lei.

Am arătat, am motivat, am făcut anexe, tabele în care am arătat că aceste sume pe care le cer sunt minime, pentru ca judeţul Braşov, Consiliul judeţean să se finanţeze. Sigur că n-are rost, faţă de modalitatea aceasta formală de respingere a cererilor noastre, făcută şi în comisie, şi, se pare, în plen, să mai insist.

Vreau să fac doar, pentru stenogramă, o menţiune, că judeţul Braşov nu va rezista cu această sumă şi, evident, dumneavoastră, politic, o să plătiţi la alegerile viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Popa, respins de Finanţe pe motivele arătate.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Abţineri? Două abţineri.

Împotrivă? 235 de voturi împotrivă.

Domnul Ioan Timiş (din sală):

Solicit cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftiţi, domnul deputat.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am solicitat la punctul 367 din anexa nr. 4 finanţarea a două obiective pentru judeţul Hunedoara. Este vorba de 20 de miliarde lei, pentru lucrare de extindere reţea gaze în municipiul Brad, şi 20 de milioane lei, pentru lucrarea de reabilitare a reţelei de apă potabilă din Valea Jiului.

Am făcut lucrul acesta pentru că situaţia socială din judeţul Hunedoara este foarte dificilă datorită disponibilizărilor repetate din minerit şi, mai nou, din industria siderurgică, la Hunedoara şi Călan.

De asemenea, un alt motiv obiectiv este faptul că municipiul Brad este un municipiu aproape depopulat, fără investiţii private de referinţă şi cu restrângerea activităţii din minerit, zi de zi. Situaţia din Valea Jiului nu o mai menţionez, pentru că ea este foarte cunoscută.

Din toate nevoile pe care le-ar avea judeţul Hunedoara, ne-am oprit la două, mai ales că prin desfiinţarea Ministerului Dezvoltării şi Prognozei judeţul Hunedoara a avut de pierdut, pentru că am avut un program special pentru dezvoltarea judeţului Hunedoara.

De aceea, îl rog pe domnul ministru al finanţelor să deschidă punga şi pentru acest judeţ. Dacă se poate, banii nu trebuie neapărat din Fondul la dispoziţia primului-ministru, poate să fie din altă parte, poate să fie vorba de o altă sumă, dar să fie.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Răspunsul este acelaşi, al domnului ministru, mai ales că...

Vă rog, domnul ministru.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Sigur, răspunsul este acelaşi, dar voiam să fac o clarificare: nu este locul de defalcare a acestor obiective de investiţii în bugetul de stat. Aceste obiective de investiţii se stabilesc de către colectivităţile locale separat şi sunt aprobate prin bugetele colectivităţilor locale respective.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aţi reţinut răspunsul, nu există, de asemenea, sursa financiară.

Cine este pentru? 5 voturi pentru.

Împotrivă? 236 voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Deci a căzut acest amendament.

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

Vă rog să-mi acordaţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Tot la anexa nr. 4?

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta numai de dragul de a supune eu la vot de fiecare dată.

Vă rog, vă ascultăm, domnul deputat.

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

N-am vrea să vă supărăm prea mult, domnule preşedinte, dar...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, foarte pe scurt. Rezultatul îl cunoaşteţi:

n-avem sursa. Scurt de tot.

Domnul Gheorghe Dinu:

Dar mai vreau să aud ceva legat de Braşov, încă o dată.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Lăsaţi, tractoare vă dau eu. Veniţi la mine, că am două...

Domnul Gheorghe Dinu:

Am solicitat sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local în 2004, suplimentarea cu 61 de miliarde lei de la judeţele Bacău, Botoşani,

Constanţa.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înţeles.

Domnul Gheorghe Dinu:

Asta ca urmare a faptului că de 3 sau 4 ani de zile încontinu se reduce numărul de salariaţi la marii coloşi industriali din judeţul Braşov. De unde se mai doreşte să mai fie fonduri rezultate din salarii, când numărul de oameni, încontinu, s-a diminuat şi aţi văzut...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, propunerea, vă rog eu frumos!

Domnul Gheorghe Dinu:

Am spus, încă o dată, propunerea: 61 de miliarde lei, cu diminuarea 25-25 miliarde lei de la Bacău, respectiv Botoşani, şi 11 miliarde lei de la Constanţa.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Supun la vot. A fost respinsă de Finanţe.

Cine este pentru? 26 de voturi pentru.

Abţineri? 4 abţineri.

Împotrivă? 235 de voturi împotrivă.

Domnul Ludovic Mardari (din sală):

Vă solicit cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveţi alt judeţ? Aveţi două judeţe?

Domnul Ludovic Mardari (din sală):

Nu, dar am ceva de adăugat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Vă rog, foarte pe scurt, domnul deputat Mardari.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La ce poziţie?

Domnul Ludovic Mardari:

E vorba de poziţia 366, chiar dacă nu se aprobă, măcar pentru stenogramă. Poate o să citească domnul ministru Tănăsescu şi, cu ocazia rectificării bugetului, va ţine cont de ceea ce am spus eu astăzi, aici.

Suma repartizată din impozitul pe venit pentru echilibrare, repartizată judeţului Timiş, este de 211,28 miliarde lei. Ar fi fost necesar să se aloce aproximativ 500 de miliarde lei, pentru a se putea aborda şi reparaţia de drumuri, şcoli, grădiniţe şi cămine culturale. Din lipsă de bani, aceste activităţi vor fi amânate, în continuare, pentru vremuri mai bune.

Am considerat de strictă urgenţă acoperirea, deocamdată, numai a aspectelor sociale. Din acest motiv, am solicitat doar o suplimentare cu 71 de miliarde lei, 11 miliarde lei pentru cele 6 unităţi de asistenţă socială, cămine de bătrâni şi centre de recuperare şi asistenţă, unde baremul de hrană a crescut de la 40.000 de lei pe zi la 55.000 de lei pe zi...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, stimate coleg, am reţinut.

Domnul Ludovic Mardari:

Nu, nu, domnul preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult, domnul deputat.

Domnul Ludovic Mardari:

Am acest drept, ca parlamentar al judeţului Timiş, să susţin interesele judeţului şi dumneavoastră trebuie să-mi acordaţi acele două minute prevăzute de regulament, şi promit că o să mă încadrez într-un minut şi jumătate.

De asemenea, 60 de miliarde lei pentru preluarea centrelor de asistenţă de pe lângă spitalele de psihiatrie din localităţile Gătaia şi Jebel. Aceste centre de asistenţă, conform legii, trebuiau să fie preluate de Consiliul Judeţean Timiş încă de anul trecut. N-a făcut-o, deoarece Guvernul n-a alocat banii necesari. Dacă nu veţi aproba acest amendament nici în 2004, centrele de asistenţă în cauză nu vor fi preluate.

În şedinţa Comisiilor reunite pentru buget, finanţe şi bănci s-a afirmat că n-am precizat sursa de finanţare şi s-a făcut referire la unele criterii, cum ar fi capacitatea financiară şi suprafaţa judeţului.

De precizat că judeţul Timiş are cea mai mare suprafaţă în comparaţie cu celelalte judeţe ale ţării şi se află pe locul 4 în ceea ce priveşte sumele virate la bugetul centralizat al statului.

Eu înţeleg că trebuie să existe solidaritate între judeţe, dar mi se pare pe deplin îndreptăţit să se aloce măcar strictul necesar judeţelor care sunt fruntaşe în ceea ce priveşte sumele virate la bugetul centralizat al statului.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu uitaţi că tot poporul ăsta, 50 de ani, a dezvoltat Timişul, stimate coleg, pe spinarea întregii ţări. Vă rog eu să nu mai faceţi aprecieri de genul ăsta. Lăsaţi-o-ncolo...

Domnul Ludovic Mardari:

Domnul preşedinte,

Aşa cum s-a dezvoltat judeţul Timiş, am constatat că se dezvoltă toată Moldova din '90 încoace.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Supun la vot acest amendament al domnului deputat Mardari Ludovic, respins de Finanţe pe motivele arătate.

Cine este pentru? 16 voturi pentru.

Abţineri?

Voturi împotrivă? 235 de voturi împotrivă.

Dacă şi judeţul Timiş se poate plânge, atunci nu ştiu ce să mai zic.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră cele trei propuneri ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci de la poziţiile 62, 63, 64.

Vă rog, cine este pentru? 235 de voturi pentru.

Împotrivă? Abţineri? Un vot împotrivă şi 7 abţineri.

Vă mulţumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 4 în ansamblu.

Cine este pentru? 235 de voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

Trecem la anexa nr. 5. Nu avem amendamente.

Dacă sunt intervenţii?

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 5.

Cine este pentru? Mulţumesc. 235 de voturi pentru.

Împotrivă? Abţineri? Nu avem voturi împotrivă.

5 abţineri.

Anexa nr. 6.

Dacă sunt intervenţii?

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 6.

Cine este pentru? 235 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Anexa nr. 7.

Dacă sunt intervenţii? Domnul Marcu Tudor.

Aveţi cuvântul, stimate coleg.

Vă rugăm frumos să aveţi răbdare, stimate colege şi stimaţi colegi!

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu nu am maşina de vorbit, cum are domnul Boc, şi îmi pare rău, trebuie să vorbesc mai rar, aşa că timpul îmi e puţin mai necesar.

Ce vrem noi? Eu, adică, la acest punct?

La punctul 387 din anexa nr. 7, la sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar, am făcut o împărţire a mai multor judeţe, la sumele alocate, considerând că datoria mea de deputat este să asigur un echilibru în toate judeţele ţării în privinţa unor sectoarecheie, cum ar fi învăţământul, sănătatea, poate şi altele.

În acest sens, am descoperit că judeţele Harghita,

Covasna şi Târgu-Mureş au primit, în ordine, sume mai mari decât numărul de copii pe care îl au în aceste judeţe, faţă de judeţul Prahova, unde sunt eu parlamentar, astfel: judeţul Covasna a primit cu 35% mai mult, raportat la numărul de copii; judeţul Harghita cu 30% şi Târgu-Mureş cu 20%.

Până să întreb de ce e nevoie ca unii copii din anumite judeţe să primească bani mai mulţi pentru a învăţa limba română, să dau un exemplu, vă las pe dumneavoastră să gândiţi de ce nu întreb şi îmi spun, în concluzie, convingerea că în nici un caz copiii unor judeţe nu sunt mai proşti decât copiii altor judeţe numai pentru că sunt repartizaţi pe criterii geografice.

Ca atare, am solicitat, fără să fie nevoie să indic sursa, pentru că nu vreau bani în plus, vreau un echilibru corect şi normal al învăţământului preuniversitar, atât în judeţele care vă sunt, oarecum, la suflet din nişte alianţe, nu ştiu din ce fel văzute sau nu ştiu în ce fel văzute, acum, post factum, şi să fie repartizate astfel: să se ia de la judeţul Covasna suma de 459 de milioane lei şi să se reducă la 399 de milioane lei, iar diferenţa, împreună cu diferenţele astea de la Harghita, 100 de milioane lei, şi de la Târgu-Mureş, alte câteva zeci de milioane, şi să se repartizeze judeţului Prahova, deoarece copiii din judeţul Prahova nu sunt extraordinar de dotaţi tehnic în şcoli, mai mult decât alte judeţe. Ca atare, au nevoie de aceşti bani.

Sper că parlamentarii judeţului Prahova, începând cu domnul deputat Cozmâncă şi terminând cu mine, să zic, că sunt de la P.R.M., 13, câţi suntem, plus senatorii, să-mi susţină punctul de vedere şi să se facă, astfel, un echilibru corect, care să nu ţină de interese politice în sumele repartizate, deoarece copilul are nevoie, indiferent în ce colţ de ţară e, în medie, de aceeaşi sumă de bani.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles, domnul deputat.

Dacă dumneavoastră, la Prahova, vă plângeţi, am să vorbesc cu domnul Năstase. (Discuţii în sală.) Am să vorbesc cu domnul prim-ministru Năstase.

Domnul preşedinte Mircea Ionescu-Quintus.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Este adevărat că şi copiii de la Prahova au nevoie.

Ca senator de Prahova, nu pot să nu recunosc acest lucru. Nu vom lua, însă, niciodată bani de la alte judeţe pentru copiii noştri. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru Tănăsescu. (Discuţii în sală.)

Domnul deputat Marcu Tudor, staţi, domnule, acolo!

Domnul deputat Tudor...

Domnul Marcu Tudor:

Dreptul la replică şi vă rog să mi-l acordaţi. (Discuţii în sală.)

Mi s-a stricat imaginea şi vreau să o repar. (Rumoare în sală.)

Nu am luat de la nimeni.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Oare mai e posibil?

Domnul Marcu Tudor:

Nu am luat de la nimeni, domnule Ionescu-Quintus.

Acei bani nu sunt ai lor. Noi acum îi repartizăm. E o mică mare diferenţă. Eu nu am luat de la nimeni. Eu vreau o repartiţie echitabilă. Nu-mi stricaţi mie imaginea în judeţele Harghita şi Covasna.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles, domnul deputat. (Discuţii în sală.)

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Daţi-mi voie să dau câteva explicaţii, ca să înţelegem că numărul de copii este acelaşi în... Deci care sunt criteriile pe care le-am avut în vedere pentru a pune aceşti bani aici.

În primul rând, este numărul de clase, în unele judeţe sunt mai multe clase, în alte judeţe mai puţine clase.

Sumele pe care le vedeţi dumneavoastră aici, în anexa aceasta nr. 7, sunt salariile. Sunt salariile cadrelor didactice, cadre didactice care sunt plătite în funcţie de numărul de clase. Dacă într-un judeţ, care este mai dens, sunt mai puţine clase, un număr de clase mai mic, sigur, este şi un număr mai mic de profesori. Dacă sunt judeţe care sunt mai greu accesibile şi au un număr de clase mai mare, cu un număr mai mic de copii, sigur că sunt profesori mai mulţi, care trebuie plătiţi mai mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul ministru, vă mulţumesc.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Deci aceasta este explicaţia, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înţeles.

Supun votului dumneavoastră acest amendament al domnului deputat Marcu Tudor, respins pe motivele arătate.

Cine este pentru? 12 voturi pentru.

Abţineri? Două abţineri.

Voturi împotrivă? 237 de voturi împotrivă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Dacă sunt intervenţii la el?

Îl supun votului.

Cine este pentru? 237 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 22 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 7, cu acest amendament. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 238 de voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Anexa nr. 7 a fost votată.

Anexa nr. 7a), stimate colege şi stimaţi colegi. Nu avem amendamente, avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Dacă sunt obiecţii? (Discuţii în sală.)

De fapt, e amendamentul pe care tocmai l-am votat, deci nu e cazul să-l mai supunem la vot.

Nu aveţi amendament, domnul deputat Mardari, la anexa nr. 7a). Vă rog eu foarte mult.

Deci vorbesc de anexa nr. 7 şi anexa nr. 7a).

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 7a).

Cine este pentru? 238 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

A fost votată anexa nr. 7a).

Anexa nr. 7b).

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 7b).

Cine este pentru? 238 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 5 abţineri.

Anexa nr. 7b) a fost votată.

Anexa nr. 8. (Discuţii în sală.) Nu avem amendamente.

Stimate coleg, lasă-mă să-mi fac meseria!

Avem două amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Dacă sunt intervenţii, observaţii la aceste amendamente? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentele Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, care au în spate amendamentele comisiilor de specialitate şi ale parlamentarilor.

Cine este pentru?

Cu 236 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 10 abţineri, s-au adoptat cele două amendamente.

Supun acum votului dumneavoastră anexa nr. 8, cu cele două amendamente.

Cu 237 voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 15 abţineri, anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 9. Nu avem amendamente.

Vă rog să votaţi.

Cu 238 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 7 abţineri, anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 10. Nu avem amendamente.

Vă rog să votaţi.

Cu 238 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 7 abţineri, anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 10/01, "Asigurări sociale de sănătate", avem două amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Dacă aveţi obiecţii la ele? Le supun votului.

Cu 242 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 8 abţineri, amendamentele au fost adoptate.

Dacă aveţi alte amendamente la anexa nr. 10/01?

Domnul deputat Ifrim, vă ascultăm.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am amendamentele, nu ale mele, ci ale Comisiilor pentru sănătate, ecologie, tineret şi sport, în unanimitate, împreună cu Casa pentru Asigurări de Sănătate, preşedintele Celea, amendamentele 392, 393, 394, 395 şi 396.

Noi, în esenţă, am solicitat să se respecte bugetul de cheltuieli pe care l-a cerut Casa de Asigurări de Sănătate, în valoare de 79.841, respectiv cu 15.070 mai mare.

Este perfect justificat, cu atât mai mult cu cât sunt categorii scutite de la asigurările de sănătate, astfel încât un număr de patru milioane de asiguraţi susţin toată populaţia României şi susţin şi un număr de cinci milioane de persoane pensionate care beneficiază de aceste scutiri.

Aş dori să vă spun că există posibilităţi de colectare şi, chiar dacă vom fi în dezacord cu stimatul domn ministru al finanţelor, raportul Curţii de Conturi, dacă am avea prezentă

Curtea de Conturi, ar arăta că fiecare an s-a terminat cu excedent bugetar care nu a fost reportat şi nu a fost dat spre cheltuire sistemului de asigurări de sănătate şi, de asemenea, actualizat la rata inflaţiei. Aş vrea să vă spun că fondul de asigurări de sănătate a scăzut. Cifrele actualizate la rata inflaţiei, de pildă, arată că în anul 2000 au fost 65.240, iar acum avem 64.435.

Noi am dori să se respecte propunerea cu 15.070 în plus. De asemenea, subliniem că sistemul informatic care trebuie să existe la nivelul Casei şi în care s-au investit peste 300 milioane nu poate fi finalizat fără o suplimentare de 763. Toate acestea sunt de natură să prejudicieze şi, încă o dată, iertaţi-mă că timpul este înaintat, însă problema sănătăţii este deosebit de gravă şi ar trebui să ne aplecăm odată asupra ei.

Dacă mergeţi în spitale şi vedeţi ce se întâmplă îmi veţi da, poate, dreptate pentru nepoliteţea de a vă reţine încă câteva minute.

Deci menţinem aceste amendamente, avem conştiinţa că vor fi respinse, ca în fiecare an, dar ne pare foarte rău că fiecare zi care trece, cu respectarea regulilor bugetare, duce la moartea pacienţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule profesor,

Repet, aveţi dreptate, cunoaştem care este situaţia, totuşi, sunt sume mult mai multe decât înainte... Imediat vă dau cuvântul! Reţineţi că la solicitarea dumneavoastră am introdus un articol special în buget: tot ce se încasează în plus peste nivelul care l-am considerat noi, deci nu am luat maximul, rămâne la nivelul Casei, pentru a soluţiona aceste probleme.

Domnul ministru Tănăsescu.

Dacă există o altă sursă, nu am nimic împotrivă.

Vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Nu este vorba de altă sursă, domnule preşedinte.

Unul dintre punctele pe care voiam să le subliniez în faţa dumneavoastră este exact ce aţi spus dumneavoastră.

Există acest text de lege care este foarte permisiv. În momentul în care se încasează venituri peste programul care este stabilit prin buget, aceste venituri se transformă, automat, în cheltuieli care vor fi folosite către sănătate. Deci este un text care va permite ca atunci când colectarea va fi foarte bună, şi eu sper ca de la 1 ianuarie să fie foarte bună.

Din păcate, vă spun, pe anul acesta planul de venituri la Casa de Sănătate nu va fi realizat cu 2.000 miliarde lei, ceea ce va însemna că va reduce cu această sumă soldul care există la ora actuală. Soldul acesta de 15.000 miliarde lei a scăzut în cursul anului 2003, astăzi este de 11.000 miliarde lei, va fi diminuat cu încă 2.000 miliarde lei, care vor fi venituri nerealizate, şi cel puţin încă 2.000 miliarde lei, care vor fi cheltuieli pentru acoperirea datoriilor care au fost făcute în perioada anterioară.

Deci soldul la finalul anului va fi, probabil, în jur de 6.000 miliarde lei, care va permite ce?! Va permite doar să acopere rulajul cheltuielilor Casei pe o lună de zile.

Avem pentru noiembrie şi decembrie, acum, 13.000 miliarde lei cheltuieli pentru Casa de Asigurări de Sănătate. Deci media cheltuielilor pe o lună este în jur de 6.000 miliarde lei, exact cât va rămâne acest sold la finele anului 2003. Deci va permite ca Casa de Asigurări de Sănătate să funcţioneze cu acest sold de 6.000 miliarde lei.

Dar, într-adevăr, suntem absolut de acord cu ce a spus domnul profesor aici, vom acorda, încă o dată, o atenţie absolut deosebită acestui sector care este, într-adevăr, un sector foarte, foarte important pentru noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Este o situaţie, aşa cum a explicat-o şi domnul Ifrim...

Nu are rost să insistaţi, domnule Ifrim.

Vă rog, aveţi un minut, un singur minut, ştim care este situaţia.

Domnul Mircea Ifrim:

Cu toată supărarea, îmi cer scuze colegilor, dar problema sănătăţii este extrem de gravă şi o puteţi vedea fiecare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aşa este, domnule profesor.

Domnul Mircea Ifrim:

Daţi-mi voie un minut.

Mulţumesc domnului ministru, care a spus că socoteşte problema sănătăţii gravă.

În al doilea rând, ceea ce vom strânge în plus să ne dea, este foarte bine. În toţi anii am strâns în plus, iar aceste fonduri s-au volatilizat. Dacă domnul ministru ne promite acest lucru, plus dreptul de control asupra a ceea ce adunăm de la asiguraţi, garantăm că în anul viitor situaţia medicală va fi mai bună.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Sunt obligat, însă, să supun votului dumneavoastră poziţiile 392, 393, 394, 395, 396, respinse pe motivele pe care le cunoaşteţi, nu din rea-voinţă, din neputinţă.

Cu 18 voturi pentru, 240 de voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentele au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 10/01, cu cele două amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, acceptate de Ministerul Finanţelor publice şi propuse de colegii noştri parlamentari.

Dacă sunt intervenţii?

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 5 abţineri.

Cu mare majoritate, peste 260 de voturi pentru, a fost votată şi această anexă.

Stimaţi colegi,

Avem o serie de anexe care nu au nici un fel de amendamente, se referă la fişe sinteză, programe, programul de integrare europeană, programul de investiţii publice, deci le aveţi în anexă.

Din sală:

La vot!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Urmăriţi-mă un moment: 10/02, 10/03, 10/04, 10/05, 10/06, 10/07, 10/08, 10/09, 10/10, 10/11 şi 10/12.

Dacă aveţi obiecţii la vreuna din aceste anexe?

Supun votului dumneavoastră toate aceste anexe.

Cu 246 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 18 abţineri, anexele au fost votate.

Stimaţi colegi,

Am ajuns la final. Înainte de a supune la vot proiectul de lege cu anexe cu tot, vă fac o propunere: având în vedere că s-a lucrat toată ziua, vă propun ca bugetul de asigurări sociale de stat să îl începem luni, la ora 15,00. (Aplauze.)

Supun votului dumneavoastră reluarea lucrărilor luni, la ora 15,00.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Cu 3 abţineri, a fost votată propunerea.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege de aprobare a bugetului de stat pe anul 2004.

Cu 248 de voturi pentru, nici un vot împotrivă... 44 de voturi împotrivă! şi nici o abţinere, a fost adoptat proiectul de buget. (Aplauze.)

Numai o secundă vă rog să luaţi loc, nu am închis şedinţa.

Are cuvântul domnul ministru Tănăsescu, la încheierea proiectului de Lege de aprobare a bugetului.

Vă ascultăm, domnule ministru.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Permiteţi-mi să vă mulţumesc pentru efortul depus în aceste zile şi aş vrea să vă asigur că, în execuţie, acest buget va fi aşa cum l-aţi votat dumneavoastră în această seară.

Vă mulţumesc încă o dată. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumim foarte mult, domnule ministru.

Mulţumim tuturor colegilor pentru efortul deosebit făcut în aceste două zile.

Vă doresc un week-end plăcut.

Închidem şedinţa noastră de astăzi, reluăm luni, la ora 15,00, în plen.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,15.