Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Puiu Haşotti şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Din cei 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 294, un număr de 51 de deputaţi fiind absenţi, iar din aceştia, 40 participă la alte acţiuni parlamentare.

Înainte de intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint ...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ţin să vă anunţ, conform Regulamentului, că Partidul România Mare a retras sprijinul politic deputatului Valentin Vasilescu, care a fost exclus din partid şi nu mai face parte din grupul nostru parlamentar. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act de această informare a dumneavoastră.

Deci, doresc să vă prezint Nota cu iniţiativele legislative care au fost înregistrate la Biroul permanent, şi care urmează să fie transmise spre avizare comisiilor permanente:

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Albania privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucureşti la 19 noiembrie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii:

- în fond: Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;

- pentru avize: Comisia pentru politică externă; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 februarie 2004

Cameră decizională: Senatul.

2. Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Tismana, judeţul Gorj, iniţiată de domnii parlamentari Iona Florescu, Scarlat Iriza, Gheorghe Popescu, Ion Hîrşu, membri ai Grupul parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă se propun a fi sesizate în vederea avizării următoarele comisii:

- în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;

- pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 1 martie 2004

Cameră decizională: Senatul

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor articole ale Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, iniţiată de un număr de 9 parlamentari aparţinând Grupurilor parlamentare ale PSD, PRM, minorităţilor naţionale şi 2 independenţi.

Cu această propunere legislativă se propun a fi sesizate în vederea avizării următoarele comisii:

În fond: Comisiei de învăţământ, cercetare, tineret şi sport

Pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 1 martie 2004

Cameră decizională: Senatul

4. Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, iniţiată de domnii deputaţi Dorel Bahrin, Silvian Ciupercă şi doamna senator Elena Sporea, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă se propun a fi sesizate în vederea avizării următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 martie 2004.

Cameră decizională: Senatul

5. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Bueşti prin reorganizarea comunei Albeşti, judeţul Ialomiţa, iniţiată de domnii deputaţi Dorel Bahrin, Silvian Ciupercă şi doamna senator Elena Sporea, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă se propun a fi sesizate în vederea avizării următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 martie 2004

Cameră decizională: Senatul

6. Propunerea legislativă "Legea turismului", iniţiată de domnul senator Nicolae Vlad Popa, membru al Grupului parlamentar al PNL.

Cu această propunere legislativă se propun a fi sesizate în vederea avizării următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru industrii şi servicii

Pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 martie 2004

Cameră decizională: Senatul

7. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Roşiori prin reorganizarea comunei Moviliţa, judeţul Ialomiţa, iniţiată de domnii deputaţi Dorel Bahrin, Silvian Ciupercă şi doamna senator Elena Sporea, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă se propun a fi sesizate în vederea avizării următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 martie 2004

Cameră decizională: Senatul

8. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, adoptat de Senat în şedinţa din data de 12 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 23 februarie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, adoptat de Senat în şedinţa din data de 12 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 11 martie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

10. Proiectul de lege privind unele măsuri de protecţie socială acordate ca urmare a restructurării Societăţii Comerciale "Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM" - s.a., personalului aeronautic civil, adoptat de Senat în şedinţa din data de 12 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 11 martie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

11. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, adoptat de Senat în şedinţa din data de 12 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 11 martie 2204

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

12. Proiectul de lege pentru modificarea art.3 din Legea nr.49/1999 privind pensiile I.O.V.R., adoptat de Senat în şedinţa din data de 12 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 martie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

13. Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului între România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuţi la 17 iunie 203, adoptat de Senat în şedinţa din data de 16 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizte următoarele comisii:

În fond: Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Pentru avize: Comisia pentru politică externă; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 4 martie 2004

14. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Hîrtop, prin reorganizarea comunei Preugteşti, judeţul Suceava, adoptat de Senat în şedinţa din 12 februarie 2004

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 19 martie 2004

15. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Săbăreni, prin reorganizarea comunei Joiţa, judeţul Ialomiţa, adoptat de Senat în şedinţa din 12 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 19 martie 2004

16. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Cosoba, prin reorganizarea comunei Joiţa, judeţul Giurgiu, adoptat de Senat în şedinţa din 12 februarie 2004

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 19 martie 2004

17. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, iniţiată de domnii deputaţi Puiu Haşotti şi Crin Antonescu, membri ai Grupului parlamentar al PNL

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii:

În fond, urmând a elabora un raport comun: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Termenul de depunere a raportului: 19 martie 2004

18. Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Ştefăneşti, judeţul Botoşani, iniţiată de domnii parlamentari Nelu Pujină, Octav Cozmâncă, Viorica Afrăsinei, Mihai Baltă, Marcu Gheorghe, Doina Dreţcanu, Mihai Mălaimare, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 23 februarie 2004

Cameră decizională: Senatul

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

19. Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Flămânzi, judeţul Botoşani, iniţiată de domnii parlamentari Nelu Pujină, Octav Cozmâncă, Viorica Afrăsinei, Mihai Baltă, Marcu Gheorghe, Doina Dreţcanu, Mihai Mălaimare, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 23 februarie 2004

Cameră decizională: Senatul

În conformitate cu aprevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă

20. Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Bucecea, judeţul Botoşani, iniţiată de domnii parlamentari Nelu Pujină, Octav Cozmâncă, Viorica Afrăsinei, Mihai Baltă, Marcu Gheorghe, Doina Dreţcanu, Mihai Mălaimare, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 23 februarie 2004

Cameră decizională: Senatul

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă

21. Proiectul de lege pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată: Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

Termenul de depunere a raportului: 4 martie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

Conform prevederilor art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, amendamentele vor fi depuse la această comisie în termen de 5 zile de la data anunţării în plen, după care, comisia urmează să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

22. Propunerea legislativă privind înfiinţarea satului Sînvăsii în componenţa comunei Găleşti, judeţul Mureş.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 4 martie 2004

Cameră decizională: Senatul

23. Propunerea legislativă privind completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă

Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 27 februarie 2004

Cameră decizională: Senatul

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor această propunere legislativă urmează a fi dezbătută în procedură de urgenţă.

Daţi-mi voie, în continuare, să vă supun aprobării câteva comisii de mediere:

Prima vizează Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.66/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

Sunt propuşi: Ion Burnei, Daniela Bartoş, Gheorghe Popescu, Mircea Ifrim, Popa Constanţa, Ion Luchian, Ana Florea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunilor acestora.

Sunt propuşi: Florin Iordache, Carmen Moldovan, Ioan Timiş, Angela Bogea, Văsălie Moiş, Emil Boc, Szekely Zoltan.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/200 privind organizarea Gărzii Financiare.

Sunt propuşi: Mihai Bar, Minică Boajă, Constantin Selagea, Ştefan Baban, Iancu Holtea, Eugen Nicolăescu, Sali Negiat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plată a impozitelor pe salarii şi/sau pe venituri realizate de consultanţii străini pentru activităţile desfăşurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut.

Sunt propuşi: Bar Mihai, Boajă Minică, Constantin Selagea, Ştefan Baban, Alexandru Mocanu, Gheorghe Nicolăescu, Winkler Iuliu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Bolcaş astăzi este de serviciu la ridicat excepţii de la regulament.

Aveţi cuvântul, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu este vorba de o excepţie.

În numele Grupul parlamentar al Partidului România Mare, un număr de 72 de deputaţi sunt semnatarii unei moţiuni simple cu tema: "prin vânzarea a mii de copii peste hotare, Guvernul Năstase pune în pericol procesul de aderare a României la Uniunea Europeană".

În temeiul art.112 din Constituţie şi a Regulamentului Camerei Deputaţilor, am cinstea să vă depun această moţiune.

Domnul Valer Dorneanu:

Potrivit Regulamentului, preşedintele va examina corectitudinea regulamentară a acestei moţiuni şi va anunţa în timp util data dezbaterii ei, dacă nu-şi va exercita dreptul de a o respinge.

Primul punct de pe ordinea de zi a proiectelor normative supuse dezbaterii dumneavoastră este proiectul de lege pentru ratificarea contractului de finanţare între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Municipiul Bucureşti, pentru finanţarea proiectului privind reabilitarea infrastructurii educaţionale în Bucureşti.

Rog iniţiatorul, doamna ministru Manolescu, aveţi cuvântul din partea Ministerului Finanţelor Publice.

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Contractul de finanţare între România şi Banca Europeană pentru Investiţii şi, respectiv, Municipiul Bucureşti, pentru finanţarea proiectului privind reabiltarea infrastructurii educaţionale în Bucureşti, a fost semnat la 1 octombrie 2003 la Bucureşti, şi la data de 7 octombrie 2003 la Luxemburg.

În baza acestui contract, Banca Europeană pentru Investiţii acordă un împrumut în valoare de 112 milioane euro pentru finanţarea proiectului privind reabilitarea infrastructurii educaţionale, proiect care este prevăzut a se realiza în perioada 2003-2008.

Acest împrumut va fi angajat pe o perioadă de 25 ani, din care 6 ani perioadă de graţie, şi cu o dobândă egală cu dobânda la care B.E.I. se împrumută pe piaţa de capital, plus o marjă care acoperă cheltuielile administrative ale băncii.

Activităţile finanţate prin acest proiect sunt lucrările de consolidare, reparare, modernizare, precum şi extinderi de săli de clasă, laboratoare, săli de sport, reabilitare garduri împrejmuitoare, reparare şi modernizare instalaţii electrice sanitare, termice ş.a.m.d., dotări cu echipamente şi tehnică de calcul.

Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor au întocmit raport de adoptare în forma prezentată de Guvern, iar Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raport. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul vicepreşedinte Grigoraş, aveţi cuvântul să prezentaţi raportul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării proiectului de Lege pentru ratificarea contractului de finanţare între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Municipiul Bucureşti pentru finanţarea proiectului privind reabilitarea infrastructurii educaţionale în Bucureşti, semnat la Bucureşti la 1 octombrie 2003, şi la Luxemburg la 7 octombrie 2003, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei, a proiectului de lege în forma prezentată de iniţiator.

S-au avut în vedere avizele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru învăţământ, cercetare, tineret şi sport, respectiv Consiliului Legislativ. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Art.3 şi 4. Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Art.5, care este ultimul. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Vom supune legea votului, în ansamblul ei, mâine, la ora destinată votului final.

La pct.3 de pe ordinea de zi: Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect.

Vă rog să urmăriţi raportul Comisiei de mediere.

La pct.1 şi 2 se propun textele Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se mai supun dezbaterii şi votului.

Pct.3: tot textul Camerei Deputaţilor.

Pct.4: textul Camerei Deputaţilor.

Pct.5: textul Camerei Deputaţilor.

Pct.6: textul Camerei Deputaţilor.

Pct.7: textul Camerei Deputaţilor.

Pct.8: textul Camerei Deputaţilor.

Pct.9, 10, 11, 12: idem.

Pct.13, 14: idem.

Pct.15, 16: textele Camerei Deputaţilor.

Pct.17, 18: textele Camerei Deputaţilor.

Pct.19 şi 20: aceeaşi soluţie.

Pct.21 şi 22: aceeaşi soluţie.

Pct.23, 24, 25, 26, 27, 28, 29: textele Camerei Deputaţilor.

Vom supune raportul votului dumneavoastră final, mâine.

Pct.4: Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.106/2003.

Pct.1: textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2: textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vom supune raportul votului final mâine.

Pct.5: Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/2003.

Pct.1: textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2 din raport: varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.3: varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vom supune votului final, mâine, raportul.

La pct.6: Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2003.

Pct.1: text comun ne propune Comisia de mediere.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

A fost singurul punct aflat în mediere. Vom supune raportul final votului dumneavoastră, mâine.

Pct.7: Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/2003.

La pct.1: varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2: varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate, nu se supune votului.

Pct.3: varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.4: textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vom supune votului final şi acest raport, mâine.

Pct.9: Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.117/2003.

Pct.1: varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2: varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.3: varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc. Vom supune votului final acest proiect.

Am sărit peste pct.8: raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2003 pentru modificarea Legii învăţământului.

Pct.1 şi 2: variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat şi nu se supun votului dumneavoastră.

Pct.3, 4: idem (aceeaşi soluţie).

Vom supune, în consecinţă, şi acest raport, votului final, mâine.

Pct.10: Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Beştepe.

Pct.1: varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2: varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pct.3, alin.1 de la art.4: varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Alin.2 de la art.4: textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.3, varianta Camerei Deputaţilor, tot de la art.4. Nu se dezbate, nu se supune votului.

Alin.4, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.4: varianta Camerei Deputaţilor. Pct.4, fiind şi ultimul, nu se dezbate, nu se supune votului.

Vot final mâine.

Proiectul de lege de la pct.11, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activităţii veterinare.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă anunţ că acest punct 11, împreună cu pct.18 şi 21, 26, 27 şi 28. Repet: pct.11, 18, 21, 26, 27 şi 28 sunt legi ordinare. Iniţial, s-a considerat că, fiind vorba de legi de armonizare, noi am fi prima Cameră sesizată. Cum aţi fost deja informaţi, reapreciindu-se caracterul acestor legi, s-a apreciat din punct de vedere constituţional că toate proiectele care vizează armonizarea legislaţiei române cu reglementarea din Uniunea Europeană nu sunt legi de aplicare a unor tratate, ci legi de punere în aplicare a dreptului comunitar. Şi, în consecinţă, acestea îşi urmează regimul juridic rezultat din propriul conţinut.

Cum toate acestea sunt legi ordinare, ele vor fi trimise Senatului pentru a decide, ca primă Cameră sesizată, urmând să se întoarcă la noi pentru a ne juca rolul de Cameră decizională.

În consecinţă, vă propun să fiţi de acord cu desesizarea Camerei Deputaţilor şi trimiterea lor Senatului, ca primă Cameră sesizată.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Vă mulţumesc.

La pct.12, proiectul de Lege privind înfiinţarea de comune noi, prin reorganizarea unor comune şi a unui oraş existente.

Vă rog să urmăriţi acest proiect care cuprinde mai multe propuneri, vizând mai multe comune. Găsiţi înşirate aceste proiecte, de la pag.3 din ordinea de zi, până la pag.5.

Dau cuvântul iniţiatorului, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Vă rog să vă prezentaţi proiectul.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordarea statutului de comună unor sate care dispun de un potenţial economic şi social dezvoltat, capabile să funcţioneze ca unităţi administrativ-teritoriale de sine stătătoare, se încadrează în prevederile Programului de guvernare în perioada 2001-2004, având ca scop dezvoltarea echilibrată, precum şi modernizarea localităţilor rurale şi urbane.

Îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului ţării este o cerinţă reală a actualei etape de dezvoltare a României, determinată de creşterea gradului de dotare a localităţilor rurale şi de îndeplinirea condiţiilor şi criteriilor legale pentru trecerea la rangul de comună.

Creşterea numărului de comune va permite o administrare mai eficientă a localităţilor din teritoriu, prin reducerea numărului de sate componente ale unităţii administrativ-teritoriale, şi o relaţie cu efecte benefice între autorităţile locale şi cetăţeni.

Având în vedere dorinţa cetăţenilor de a fi aduse unele îmbunătăţiri actualei organizări administrative a teritoriului, dorinţă exprimată prin referendum organizat, în condiţiile legii, şi votul favorabil al acestora pentru înfiinţarea noilor comune, sunt create noile condiţii pentru îmbunătăţirea vieţii şi activităţii locuitorilor acestor localităţi.

Fac precizarea că textul, în forma în care se prezintă astăzi, a fost discutat în mai multe rânduri în comisia de specialitate, şi, după cum vedeţi, multe propuneri legislative au fost incluse ca amendamente în textul legii. Drept consecinţă, chiar pe ordinea de zi de astăzi, este evident că la următoarele 29 de propuneri legislative se face propunerea de respingere de către comisie, tocmai pentru faptul că aceste unităţi administrativ-teritoriale au fost incluse în textul propus iniţial de Guvern.

Prin urmare, este o lucrare comună a Guvernului şi a comisiei, şi propun plenului să voteze textul în forma adoptată, cu amendamentele formulate la comisie. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreşedinte Bara, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a analizat proiectul de Lege privind înfiinţarea de comune noi prin reorganizarea unor comune şi a unui oraş existent.

Ţinând cont de avizele favorabile ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Consiliului Legislativ, şi în urma analizării acordării statutului de comună unor sate care dispun de un potenţial economic şi social dezvoltat, comisia propune plenului Camerei aprobarea proiectului de lege, cu amendamentele admise în raportul respectiv.

Aş dori să fac o singură observaţie. În ordinea de zi, la pct. 30, între 1 şi 29 sunt cuprinse propunerile legislative care au fost cuprinse în cuprinsul legii, iar la pct. 30 este proiectul cu comuna Alba. Când o să ajungeţi acolo, eventual, şi aceasta este cuprinsă în lista celor care nu au îndeplinit condiţiile. Nu de la 1 la 29, ci de la 29 la 34, de la 1 la 30 şi de la 30 la 34.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, am înţeles că de la domnul ministru că de la pct. 1 până la pct. 29 inclusiv sunt cuprinse în propuneri de înfiinţare. Iar la respingere, de la 30, 31, 32, 33.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbateri, cu privire la acest proiect?

Poftiţi, domnule deputat Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Avem în faţă o listă de vreo 120 de sate care urmează să fie calificate la statutul de comune şi vreo 20 de comune care urmează să fie calificate la statutul de oraş.

Pare suspect, de ce "hemoragia" aceasta de treceri de la o săptămână la alta sau de la un sezon de o lună de zile, să le înaintăm pe toate de la grade inferioare la grade superioare, când ştim cu toţii sărăcia care domneşte la sate, la comune, la oraşe.

Oare cetăţenilor acelora care au fost aduşi la referendum li s-a spus că trecere de la comună la oraş înseamnă, de fapt, impozite pe clădiri duble? Precis nu! Dacă acei cetăţeni care şi-au exprimat dreptul de vot ar fi fost sfătuiţi sau înştiinţaţi ce-i aşteaptă, sunt convins că referendumul n-ar fi avut şanse de trecere şi de calificare, pe de o parte.

Pe de altă parte, ştiau, oare, acei cetăţeni, de faptul: cât, ce cheltuieli vor naşte calificarea acestor sate la comune, înfiinţarea de consilii locale, de primari, de servicii care trebuie întreţinute şi aşa mai departe?

Noi credem că acest lucru, ceea ce se doreşte acum, este dintr-un politicianism ieftin, ca să pregătim alegerile locale din iunie, astfel încât prefectul care numeşte interimar un primar, să poată să dea şi să pregătească alegerile, în ideea în care favorizează un singur partid, şi anume acela de guvernământ.

De aceea, şi în Comisia de administraţie publică, membrii Partidului România Mare au votat împotrivă, pentru că nu se face altceva decât un politicianism ieftin. Nimic nu este pragmatic, numai cheltuieli inutile, care nu sunt prevăzute în buget!

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Distinsul nostru coleg care face parte din Comisia de administraţie în ultimii trei ani de zile are o abordare greşită. Indiferent de culoarea politică pe care o avem, suntem de acord că foarte multe din satele noastre nu întrunesc condiţiile pe care Comunitatea Europeană le cere în acest moment. Mă refer aici, în primul rând, la infrastructură, infrastructura fiind una dintre posibilităţile noastre de a oferi şanse egale cetăţenilor din comunele noastre de a accede la un loc de muncă, de a avea condiţii apropiate de zona urbană.

Şi analizele pe care le-a prezentat ministerul în ultimii 3 ani ne-au dus către ideea că distanţele dintre sate, faţă de satul de centru, aşa cum se spune, sunt destul de mari şi că fondurile pe care noi le avem din partea comunităţii europene nu sunt suficiente, de cele mai multe ori, pentru a face drumuri mai bune, pentru a avea acces la energie electrică, la canalizare sau la apă curentă.

Tocmai din această cauză, aceste iniţiative nu aparţin numai colegilor din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, ci din tot spectrul politic. Ele au fost reţinute de către comisie şi au fost înglobate în acest proiect de lege care aparţine Guvernului, tocmai pentru a nu fi această "hemoragie" în fiecare zi.

Dezbaterea a fost densă, a fost făcută o analiză pe toate criteriile privind Legea 351 pentru fiecare această comună nouă în parte şi toţi colegii, mai puţin cei de la România Mare, au fost de acord că în acest moment România are nevoie de aceste comune, care pot accede la fonduri SAPARD, în primul rând, şi putem într-o foarte scurtă perioadă de timp să avem o altfel de infrastructură. Marea majoritate a sondajelor arată că cea mai mare nemulţumire a oamenilor din comunitate este legată de transport.

De aceea, falsa problemă pe care distinsul meu coleg, domnul Dinu, a spus-o acum şi care se referea şi la comunităţile urbane, trebuie să rămână în zona irealităţii şi eu vă propun să votăm acest proiect de lege, care este indispensabil în acest moment. (Domnul deputat Emil Rus vorbeşte în sală).

Domnul Valer Dorneanu:

S-a transformat cumva Regulamentul, stimaţi colegi, se vorbeşte din sală, nechemat? Nu. Îmi cer scuze.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Alexandru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu vreau să fac o singură precizare: că proiectul de lege este un proiect care vizează o îmbunătăţire a activităţii administrative, că dincolo de propunerile Guvernului, în el au fost incluse şi au fost dezbătute foarte multe propuneri legislative, venite din tot spectrul. Legat de treaba aceasta - şi domnul deputat Dinu ştie, că a fost la comisie - eu am fost destul de exigent în legătură cu propunerile care au venit, indiferent de la ce partid, şi am venit cu legea pe masă, să văd dacă sunt întrunite condiţiile, iar proiectul Guvernului a fost foarte serios examinat de domnul preşedinte, la sugestia domniei sale şi la solicitarea domniei sale, a domnului Oltean Ioan, am venit cu fişa fiecărei comune, să vedem dacă sunt întrunite condiţiile.

În consecinţă, noi am propus un proiect de lege care are o conotaţie administrativă şi care vine în întâmpinarea cerinţei cetăţenilor de a face o administraţie mai apropiată de cetăţeni şi nu una peste văi şi sate. Deci am venit cu această propunere legislativă, din acest punct de vedere.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

A, v-aţi demascat, dumneavoastră eraţi cel care vorbeaţi în sală?

Domnul Dan Brudaşcu:

Nu eram eu!

Domnul Emil Rus (din sală):

Eu eram!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să-mi permiteţi să îl rog pe domnul ministru prezent la această dezbatere, să-l întreb, cu tot respectul, dacă nu cumva apreciază că, prin această măsură, una dintre iniţiativele aplaudabile ale actualului guvern va fi subminată.

Domnul prim-ministru a anunţat, în repetate rânduri, intenţia Guvernului de a contribui la reducerea birocraţiei, atât ca extensie, cât şi ca număr. Nu apreciaţi, domnule ministru, că prin această multitudine, această pletoră de comune care apare peste noapte şi numai din raţiuni de natură electorală, dumneavoastră subminaţi politica promovată de şeful cabinetului P.S.D. - U.D.M.R., aflat la conducerea României în acest moment?

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Mircea Alexandru:

Întotdeauna când vrei să faci ceva bun, poate veni cineva să spună că nu este prea bun, pentru că trebuia pusă problema altfel.

Aspectul esenţial din acest punct de vedere este următorul: că s-a avut în vedere o eficienţă administrativă. Deci s-a avut în vedere ca cetăţeanul să fie mai apropiat de autorităţile locale. Aceasta a fost concepţia, de la punctul acesta de vedere s-a plecat şi aceasta vă propunem să votaţi.

Această organizare, această îmbunătăţire administrativă vizează exact acest aspect: o apropiere, o îmbunătăţire administrativă, o mai bună conlucrare între cetăţeni, între comunităţi şi autorităţile locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Cum stăm cu birocraţia?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Brudaşcu, recunoaşteţi că aţi fost la tribună şi aţi spus ce aţi avut de spus?!

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Nu a răspuns la problemă!

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mie îmi pare rău că discutăm acum, după 6 luni de zile, despre aceste lucruri, pentru că aş vrea să arăt clar şi îmi pare rău că colegii care sunt cu noi în comisie ştiu foarte bine lucrul acesta: Guvernul, în proiectul de lege, nu a venit cu absolut nici o propunere. Deci, de la ideea aceasta trebuie să pornim. Toate aceste propuneri de comune nou înfiinţate au venit din judeţe, de la administraţiile locale. Guvernul nici măcar o comună nu a propus-o. Această acţiune durează de vreo 8 luni de zile. S-a discutat cu judeţele, s-au făcut propuneri! Guvernul nu a făcut altceva decât a căutat să trieze propunerile respective, să vadă dacă îndeplinesc condiţiile respective. Pentru că, din contră, la noi în comisie, colegi de-ai noştri au venit cu iniţiative care au fost cuprinse în anexa respectivă. Din punctul acesta de vedere, chiar nu pricep care este vina Guvernului aici?! Că a adunat propunerile de la judeţe, de la toate administraţiile, inclusiv de la parlamentarii, şi ai noşti şi ai P.R.M.- ului şi ai P.N.L.- ului?, dacă vreţi vi le pot da şi pe listă, şi le-a cuprins într-o lege unică. Aceasta este singura vină a Guvernului! Deci, nu se pune problema: Guvernul a venit cu o propunere legislativă şi cu propuneri de la dânşii! Deci, eu vă rog frumos să discutăm la obiect şi efectiv ceea ce discutăm astăzi este într-adevăr propunerea de la administraţiile de la judeţe şi de la parlamentari.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, poftiţi, ca să vă descurajez altă dată să mai vorbiţi din sală!

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc şi de aici.

Mie mi se pare foarte ciudată această pornire de a face comune din sate şi mai ales necontrolată şi mi se pare ciudat şi momentul în care se întâmplă aceasta, acum înainte de alegeri.

Domnule preşedinte,

Ciudat este felul cum aceste porniri, cum aceste iniţiative pornesc de la judeţe. Uitaţi-vă, eu am studiat câteva proiecte de legi şi am rămas uimit. Unele dintre ele primesc avize favorabile, altele nu.

Eu am avut o comună - cu care nu am nimic - eu sunt din judeţul Bistriţa Năsăud, am studiat-o, pe care o cunosc bine, deci o comună din Alba, se numeşte Vinerea, are 6.000 de locuitori. Are posibilităţi materiale şi, istoriceşte vorbind, e o comunitate românească, s-a apărat de-a lungul istoriei, sunt nişte oameni care au fost o dată şi premiaţi pentru iniţiativele lor locale, mai înainte de vreme. A fost ataşată la Cugir. În prezent nu are aviz favorabil, pentru că, sigur că da, cugirenii n-au vrut să voteze la referendum. Şi aceşti oameni rămân pe dinafară, aşa, pentru că ei n-au orientare politică, probabil cea dorită, pentru că cei de la Cugir au ce au cu vinerenii şi nu vor să-i lase, pentru că este o masă care se impozitează şi aşa mai departe.

Vedeţi dumneavoastră, eu cred că toate iniţiativele acestea trebuie studiate mai bine şi lăsate să meargă normal. Nu acum, înainte de alegeri, nu ştiu câte zeci de iniţiative, aşa, peste noapte!

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Epuizându-se dezbaterile generale, trecem la dezbaterea şi votarea textelor proiectului de lege.

La titlul acesteia. Vă rog să urmăriţi amendamentul 1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat titlul proiectului de lege.

La art. 1.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

La titlu aveam o nelămurire.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi? Când întreb, dumneavoastră nu spuneţi nimic. După ce trec la alt articol, vă prezentaţi publicului larg.

Vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Este o problemă esenţială!

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră nu puteţi ridica decât probleme esenţiale.

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc că aţi constatat acest lucru. Vreau să vă spun că mie mi se pare curioasă formularea exprimată: "Proiectul de Lege privind înfiinţarea de comune noi, prin reorganizarea unor comune şi a unui oraş existente". Adică, de aici se înţelege că dintr-un oraş facem o comună!? Aceasta este logica acestei legi, să facem din oraşe comune sau să facem dintr-o comună oraş?! Eu sugerez autorilor acestui proiect de lege, deosebit de important, să-l reformuleze singur, pentru că altfel se înţelege absolut pe dos, din ceea ce se intenţionează să se facă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, răspundeţi la această obiecţiune redacţională?

În primul rând, răspundeţi pe fond, dacă un oraş a fost transformat în mai multe comune.

Domnul Radu Liviu Bara:

Nu s-a pus problema dacă un oraş a fost transformat în comună... Nu ştiu, probabil că are dreptate colegul, pentru înfiinţarea de comune noi, prin reorganizarea unor comune... Deci, de la oraş s-a luat un sat; ţineau satele aparţinătoare şi au trecut la comuna nou înfiinţată. Aceasta este realitatea, de fapt.

Deci, oraşul, cum are Clujul, Feleacul sau nu ştiu care le mai are, a trecut la comuna respectivă. Probabil, dacă se găseşte un alt titlu mai bun, nici o problemă! În esenţă aceasta este problema: erau satele aparţinătoare de la oraşe, ori la înfiinţarea unei comune unul dintre aceste sate, care era mai apropiat de centru de comună, decât de oraş, a trecut la comuna respectivă prin voinţa locuitorilor din zona respectivă. Deci, aceasta este.

Dacă consideraţi că trebuie să schimbăm titlu: "unor comune şi oraşe", "prin înfiinţarea de comune noi, prin reorganizarea unor comune şi a unor oraşe".

Deci, reorganizarea oraşului respectiv, fiindcă el a rămas fără un sat, care aparţinea înainte la el.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu. Poate faceţi şi o formulă constructivă, nu numai criticaţi ce nu-i bine!

Domnul Dan Brudaşcu:

Îmi pare rău, domnule preşedinte, eu nu critic, atrag atenţia, ca să nu ne critice alţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră participaţi la procesul de legiferare, sunteţi părtaşi.

Domnul Dan Brudaşcu:

Eu aş vrea să fiţi de acord ca acest proiect de lege să fie puţin simplificat. Este evident că organizarea sau înfiinţarea de comune se face prin reorganizări. Este redundantă formularea aceasta.

Şi atunci, aş vrea să se menţioneze: "Proiect de Lege privind înfiinţarea de noi comune". Atât! De unde, cum, prin sciziune, prin parisciziune şi aşa mai departe, nu contează!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Ca să eliminăm orice discuţie şi orice neclaritate, reformulăm titlul "Proiectului de Lege privind înfiinţarea unor comune". Nici noi, nici vechi, nici prin reorganizare.

Şi în ceea ce priveşte chestiunea cu oraşul, totuşi, vreau să vă spun că la Iaşi, Târgu Frumos se reorganiza în două comune. Dar, ca să fie foarte clar: vorbim de "Proiect de Lege pentru înfiinţarea unor comune". Cât priveşte modalitatea, ea se va regăsi în cuprinsul textelor din lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Se pare că tot ce este mai simplu este mai valoros.

Supun votului dumneavoastră titlul propus acum de domnul ministru Gaspar: "Proiect de Lege pentru înfiinţarea unor comune".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 1 alin. 1. Domnule Marton, poftiţi. La titlu? Articolul 1 alin. 1. Vă rog.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu am avut un amendament depus în scris la acest proiect de lege care, printre altele, în mod evident, trebuia să se refere şi la art. 1, pentru că propunea înfiinţarea a două comune din judeţul Covasna.

Din considerente procedurale, propunerea mea nu a fost luată în considerare, nici ca amendament respins nu apare în acest raport. Eu am luat act de aceste considerente procedurale şi în mod evident nu voi încerca să îngreunez procedura de înfiinţare a altor comune, în speranţa că într-un viitor cât mai apropiat vom putea să dezbatem şi situaţia celor două comune din judeţul Covasna.

Vă mulţumesc.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, pot să-l asigur pe colegul că cele două, este vorba despre Bitfalău, sunt trecute pe ordinea de zi, ca şi iniţiative legislative, pentru data de mâine după-amiază sau miercuri dimineaţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marton este mulţumit de acest răspuns.

Domnul ministru Gaspar, cu privire la formularea art. 1 alin. 1.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Faţă de formularea pe care am dat-o titlului, se impune ca şi art. 1 alin. 1 să fie redactat şi reformulat, după cum urmează: "Se aprobă înfiinţarea unor comune, în judeţele: ".. " şi urmează enumerarea judeţelor în care se înfiinţează aceste comune. Deci, dispare formularea: "comune noi, prin reorganizarea unor comune, a unor oraşe".

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului această reformulare a alin. 1.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Domnul Emil Rus (din sală):

Sunt judeţe care o să fie supărate!

Domnul Valer Dorneanu:

Votează împotriva formulării dumneavoastră, domnule Dan Brudaşcu, colegii dumneavoastră.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

E opţiunea dumnealor! Aşa-i la noi în democraţie!

Domnul Valer Dorneanu:

Cu 7 voturi împotrivă, majoritatea pentru, art. 1 alin. 1 a fost adoptat.

La alin. 2 şi 3 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Votat în unanimitate în formularea iniţială.

La art. 2 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul 3 alin. 1 şi 2. Urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul în unanimitate, modificat textul art. 3 alin. 1, 2, 3 şi 4.

Articolul 4. Dacă aveţi obiecţiuni la textul iniţial? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Articolul 5. Dacă aveţi obiecţiuni la textul iniţial? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art. 5, însă, vă rog să observaţi amendamentul 4. Comisia propune introducerea unui alineat nou, 4.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi. Admis amendamentul, se adaugă alin. 4 la art. 5.

Articolele 6, 7 şi 8. Dacă sunt obiecţiuni la textele iniţiale? Nu sunt. Vă semnalez că art. 8 este şi ultimul. El cuprinde precizarea că "anexa face parte din acest text".

La anexă dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Adoptată anexa în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege. Îl vom supune votului final mâine. Urmare a adoptării pe texte a acestui proiect, va trebui ca în cursul zilei de mâine să constataţi că propunerile de la 12¹ până la 12³⁰ au rămas fără obiect, fiindcă toate aceste comune au fost incluse în anexa la proiectul de lege şi, în consecinţă, aceste propuneri vor fi respinse, ca lipsite de obiect.

Totodată, de la pct. 12³¹ până la 12³⁴, vă rog să constataţi, în special autorii propunerilor, că în aceste cazuri, comisia, pe baza consultării Guvernului, constatând că nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi transformate în comune, propunerile legislative respective sunt propuse pentru respingere. Le vom supune votului final aceste 4 cazuri pentru respingere tot în şedinţa de mâine.

La pct. 13, Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Ştefăneşti, judeţul Botoşani.

Iniţiatorul întâi. Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Simate domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă rog să observaţi că atât punctul acesta de pe ordinea de zi, cât şi următoarele două, şi anume declararea ca oraş a comunei Ştefăneşti, precum şi declararea ca oraş a comunei Bucecea şi ca oraş a comunei Flămânzi sunt trei proiecte iniţiate de colegii din Grupul parlamentar de Botoşani. Dar vreau să adaug, pe lângă faptul că îndeplinesc toate condiţiile prevăzute de lege privind declararea ca oraş a comunelor respective, aceste trei proiecte cu documentele necesare au fost şi în atenţia Guvernului. Faptul că referendumul s-a produs în iunie anul trecut, nu a fost luat în ansamblu, în proiectul mare, pe care tocmai l-am votat la Camera Deputaţilor. Acesta este şi motivul pentru care s-a solicitat procedură de urgenţă şi acesta este şi motivul pentru care ele au venit separat, ca procedură parlamentară.

Vă asigur că îndeplinesc toate condiţiile, lucru care, de altfel, poate fi certificat prin reprezentantul Guvernului, prin domnul ministru şi, ca atare, vă rog să aveţi amabilitatea să votaţi, să fiţi pentru ca cele trei proiecte de pe ordinea de zi, atât Ştefăneştiul, cât şi Flămânziul şi Bucecea, ca să nu revin la tribună, de aceea le susţin pe toate trei odată, să fie declarate oraşe.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte Bara, vă rog să prezentaţi raportul. Eventual, preluaţi şi dumneavoastră iniţiativa colegei noastre şi prezentaţi toate trei rapoartele.

Domnul Radu Liviu Bara:

Ţinând cont de avizele Consiliului legislativ şi că toate cele trei iniţiative îndeplinesc condiţiile conform Legii nr. 351 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea a IV-a, atât ca şi indicatori privind infrastructura, cât şi numărul de populaţie, precum şi dotările necesare.

În consecinţă, comisia analizând cele trei propuneri, a propus plenului Camerei Deputaţilor aprobarea, înfiinţarea oraşelor Ştefăneşti, Flămânzi şi Bucecea. În unanimitate de voturi a votat comisia în data de 18 februarie.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea celor trei proiecte în ordinea în care au fost anunţate.

La titlul proiectului de lege, urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat titlul.

La art. 1, urmăriţi amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat art. 1.

Articolul 2. Urmăriţi amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat textul art. 2. Articolul 2 a fost ultimul. O să supunem proiectul votului final mâine.

Al doilea proiect este cel cu privire la declararea ca oraş a comunei Flămânzi.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni? Comisia propune prin amendamentul 1 modificarea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni la amendament? Votat amendamentul, modificat titlul legii.

Articolul 1, urmăriţi amendamentul 2. Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul 2. Modificat textul art. 1.

La art. 2, urmăriţi amendamentul 3. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat titlul acestui articol. Vom supune propunerea votului final în cursul zilei de mâine.

Transformarea comunei Bucecea în oraş. La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni?

Poftiţi, domnule Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Eu am tot stat să mă gândesc dacă formulările acestea sunt corecte sau nu. Noi nu transformăm comuna Bucecea în oraş, ci localitatea Bucecea devine oraş. Pentru că această calitate nu o au şi satele aferente.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar de unde aţi scos dumneavoastră verbul "transformă", că eu nu-l văd aici.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, aici scrie aşa: "... pentru declararea ca oraş a comunei Bucecea". Păi, nu comuna Bucecea, ci localitatea Bucecea o facem oraş. Nu? Nu facem toată comuna oraş. Celelalte sunt sate aparţinătoare oraşului respectiv. Este oraşul Bucecea, oraşul Flămânzi, oraşul Ştefăneşti. Celelalte sunt sate aparţinătoare oraşului respectiv. Nu comuna, ci localitatea o transformăm în oraş.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Sigur că nu putem zice "localitatea", "pentru declararea ca oraş a localităţii Bucecea", pentru că sunt şi satele componente ale comunei respective. Acum, că centrul comunei este satul Bucecea, asta-i o altă problemă. Dar, în general, aşa este. În Constituţie este: comune, oraşe şi municipii. Deci, nu sate, nu există; comune.

Deci, "propunerea ca oraş a comunei Bucecea", având în vedere că sunt şi satele aparţinătoare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Eu aş propune, domnule preşedinte, ca să nu fie nici un fel de discuţie, să reformulăm titlul acestor legi, în sensul "Propunere legislativă pentru înfiinţarea oraşului Bucecea, Flămânzi, Ştefăneşti ..." şi aşa mai departe. Automat, în aceste condiţii, pentru că ele preiau activul şi pasivul fostelor comune, preiau şi satele aparţinătoare. Şi, în felul acesta, scăpăm de această formulă puţin nefericită din formularea iniţială a textelor.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, să mai discutăm această propunere a domnului Brudaşcu, dar, conform şi noului regulament, această iniţiativă legislativă ajunge la Senat, care este camera decizională. Şi, până acum, tot timpul aşa am folosit această ... Eu cred că poate se găseşte o soluţie când ajunge la Senat, eventual între cele două propuneri, încât să găsim cea mai fericită soluţie.

Noi ne susţinem în continuare punctul de vedere al comisiei: "... privind declararea ca oraş a comunei Bucecea". Fiindcă mi se pare şi constituţional.

Vă rog să supuneţi la vot acest lucru.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun titlul, aşa cum l-a propus comisia, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi cu toţii votul. 78 de voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul a fost adoptat cu 78 de voturi pentru, 12 împotrivă şi nici o abţinere.

La art.1, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.2, formulat de comisie? Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat amendamentul, modificat art.1.

Art.2.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.3?

Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat amendamentul, modificat art.2, care este şi ultimul.

Vom supune votului final acest proiect mâine.

Pct.16: Propunerea legislativă pentru completarea alin.3 al art.86 din Legea nr.19/2000.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune respingerea acestei iniţiative.

Doamna preşedinte Dobrescu, vă rog să susţineţi raportul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune respingerea acestei propuneri legislative, întrucât, prin Nota administrativă nr.1594 din 9 aprilie 2003, emisă de preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, se precizează faptul că, la solicitarea în scris a persoanei care se pensionează, se eliberează o cerere-fişă de calcul a pensiei. Drept urmare, existând o reglementare în materie, iniţiativa legislativă rămâne fără obiect.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină cu privire la această propunere? Nu.

O vom supune votului final mâine.

Pct.17: Propunere legislativă în legătură cu modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

De asemenea, Comisia pentru muncă şi protecţie socială ne sugerează aceeaşi soluţie de respingere.

Aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune respingerea acestei iniţiative, din următoarele considerente: în primul rând, indemnizaţia este considerată ca fiind adecvată dacă garantează un venit cel puţin echivalent celui pe care salariata l-ar primi în cazul întreruperii activităţii pe motive legate de starea sănătăţii sale.

În al doilea rând, indemnizaţia de maternitate este un venit de înlocuire, iar majorarea cuantumului la sută la sută, adică ceea ce se cheamă venitul salarial, pe lângă efortul financiar al bugetului asigurărilor sociale de stat, nesustenabil, creează o inegalitate de tratament a asiguraţilor care beneficiază de indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă.

Şi, în al treilea rând, indemnizaţia de maternitate, în cuantum de 85% din baza de calcul, este o reglementare chiar mai generoasă decât prevederile europene în materie, care stabilesc un cuantum de cel puţin 67% din ultimul venit salarial, în concordanţă cu directivele europene şi Convenţia nr.83 a U.I.M.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune votului final această propunere mâine.

La pct.19: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.126/2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenţă acordate cu elicopterele achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi repartizate operatorilor medicali prin Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic de Urgenţă din Tg.-Mureş.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia de sănătate şi familie?

Ministerul este, dar nu-i Comisia de sănătate şi familie.

Rog Comisia de sănătate şi familie să-şi trimită un reprezentant urgent în sala de şedinţă. Îi amintesc comisiei că n-a avut aprobare de la plen ca să lipsească de la lucrări.

Poftiţi, domnule deputat.

Propuneţi întâi timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Popescu:

5 minute total şi un minut pentru fiecare ...

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere propuşi? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Proiectul a fost adoptat de către Senat, iar comisia ne propune să adoptăm forma Senatului.

La titlul proiectului adoptat de Senat, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate forma Senatului.

Cuprinsul articolului unic din proiectul de lege.

Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Preambul.

Votat în unanimitate.

Art.1 şi art.2 din ordonanţă.

Votat în unanimitate.

Art.3 şi art.4.

Votat în unanimitate.

Art.5 şi art.6.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.7 şi art.8, care este ultimul.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votate ambele în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect în cursul zilei de mâine.

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi este cel de la pct.20 - Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Din partea iniţiatorului? Cine prezintă acest proiect?

Domnul ministru al sănătăţii. Poftiţi.

Domnul Vasile Cepoi (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Proiectul de Lege privind fabricarea, depozitarea şi comercializarea produselor din tutun.

Titlul proiectului: Proiect de Lege privind fabricarea, depozitarea şi comercializarea produselor din tutun.

Prezentul proiect de lege modifică şi completează Legea nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţierea proiectului de lege a avut în vedere necesitatea armonizării legislaţiei româneşti în domeniu cu prevederile din legislaţia comunitară, care să contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii şi calităţii vieţii populaţiei, reducând, în acelaşi timp, riscurile determinate de utilizarea unor asemenea produse, mai ales în rândul tineretului, cât şi preîntâmpinarea dezvoltării riscurilor unor îmbolnăviri grave, cum ar fi cancerul sau bolile cardiace.

Prezenta lege stabileşte normele tehnice şi de igienă la fabricarea şi comercializarea produselor din tutun, în conformitate cu prevederile directivelor europene, care reglementează acest domeniu, respectiv Directiva nr.37 din 2001 privind fabricarea, prezentarea şi comercializarea ţigaretelor.

Pe lângă faptul că permite armonizarea cu legislaţia europeană şi internaţională, aceasta înlătură şi barierele tehnice din calea comerţului.

Textul proiectului a fost revizuit substanţial, pe baza propunerilor pertinente, exprimate în şedinţele comisiilor de specialitate, în colaborare cu specialişti din Ministerul Agriculturii, Apelor şi Mediului şi Ministerul Integrării Europene.

Modificările mai importante au vizat: reformularea titlului actului normativ în concordanţă cu noul conţinut; păstrarea în textul legii numai a prevederilor care au corespondent în Directiva nr.37 din 2001, care face obiectul iniţierii prezentului act normativ şi nu au fost preluate reglementările anterioare; reformularea articolelor referitoare la conţinutul dosarului de notificare de către producător, conform prevederilor directivei; necesitatea promovării unui act normativ sub formă de lege pentru corectarea a două erori strecurate în textul legilor anterior aprobate, referitor la limitele concentraţiilor admise şi standardele de conformitate.

Obligaţia Ministerului Sănătăţii de a publica lista laboratoarelor agreate şi monitorizate, care să măsoare conţinutul de gudron, nicotină şi monoxid de carbon al ţigaretelor şi problematica legată de normele tehnice privind depozitarea produselor de tutun va fi reglementată prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului.

Domnul Valer Dorneanu:

În continuare, raportul Comisiei de sănătate şi familie.

Domnul Gheorghe Popescu:

Raport asupra Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.349 din 2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările şi completările ulterioare.

Cu adresa nr.739 din 15 decembrie 2003, Comisia de sănătate şi familie a fost sesizată cu dezbaterea şi avizarea în fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările şi completările ulterioare, adoptat de Senat în şedinţa din 8 decembrie.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii nr.6295 din 4 februarie 2003.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr.349, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu prevederile directivelor europene care reglementează acest domeniu.

În legislaţia comunitară există tendinţa de armonizare a legilor care reglementează fabricarea, producţia şi în special punerea în circulaţie pe piaţa internă a produselor din tutun, de asemenea manieră să păstreze echilibrul necesar între asigurarea protecţiei sănătăţii consumatorului, a populaţiei nefumătoare şi în general a mediului înconjurător cu respectarea principiilor ce vizează libera circulaţie a produselor.

Faţă de cele prezentate, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi aprobare proiectul de lege cu amendamentele care fac obiectul raportului.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, în conformitate cu prevederile art.76 din Constituţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Vă rog să urmăriţi, atunci, în paralel raportul şi textul proiectului de lege prezentat de Guvern.

La titlul proiectului nu sunt amendamente.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat titlul Senatului.

Preambulul art.I.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat textul Senatului.

La pct.1 şi pct.2 din legea adoptată de Senat.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate în formula prezentată de Senat.

La pct.3.

Întâi pct.3, pentru lit.k ¹, dacă aveţi obiecţiuni cu privire la substanţele precare? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat textul Senatului.

După pct.k ¹, vă rog să urmăriţi în raport pct.3.

Comisia propune ca, după pct.3, să se introducă un punct nou, 3 ¹.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Domnule ministru, poftiţi.

Domnul Vasile Cepoi:

Ministerul Sănătăţii nu este de acord cu schimbarea datei de interzicere de pe piaţă a pachetelor de 10 ţigarete, de la 31 decembrie 2004 la 1 ianuarie 2007, având în vedere că Ordonanţa nr.13 care completează această lege a prevăzut acest termen în urmă cu doi ani, deci producătorii de astfel de pachete de ţigări aveau timp să-şi modifice liniile tehnologice şi să le retragă de pe piaţă.

Deci, propunem menţinerea datei de 31 decembrie 2004, în loc de 1 ianuarie 2007.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eliminarea amendamentului.

Dacă există vreo intervenţie?

Stimaţi colegi,

Eu sunt obligat, după regulament, să propun întâi amendamentul şi, evident, dacă acesta cade, atunci rămâne textul Guvernului să-l votăm din nou.

La amendamentul nr.3.

Cine este pentru? Nimeni.

Împotrivă?

Marea majoritate. De fapt, dacă n-a fost nimeni pentru, n-are cum să fie admis.

Cine este pentru textul Guvernului? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Marea majoritate pentru.

a rămas varianta Guvernului la pct.3.

La pct.4 - cel cu privire la interzicerea comercializării produselor din tutun prin automate.

Comisia propune, prin amendamentul nr.4, eliminarea acestui punct.

Dacă există obiecţii?

Din partea ministerului, există obiecţii la pct.4 din raport?

Senatul a adoptat un text - art.3 alin.6: "Se interzice comercializarea produselor din tutun prin automate".

Comisia a spus să se elimine. Deci, să se păstreze posibilitatea comercializării.

Domnul Vasile Cepoi:

Ministerul Sănătăţii nu este de acord cu această modificare. Propune menţinerea articolului cum a fost.

Domnul Valer Dorneanu:

Interdicţia. Bun.

Domnul Vasile Cepoi:

Dorinţa noastră este să reducem fumatul. Să nu dăm acces tinerilor la fumat şi să reducem efectele.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Am reţinut, domnule ministru.

Domnul Dan Brudaşcu, care este un fumător înrăit.

Domnul Dan Brudaşcu:

Înseamnă că n-am înţeles bine formularea de la începutul expunerii de motive a domnului ministru.

Domnia sa spunea că dorim să aliniem legislaţia şi practica în materie la ceea ce se întâmplă în Europa.

Păi, dacă în Europa se vinde şi tutun la automate, atunci cum ne aliniem noi la Europa? Sau una spunem şi alta fumăm? - ca să fac trimitere la un citat celebru.

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteţi trimis al domnului Bolcaş, ştiu eu.

Domnul Márton. La dumneavoastră, la Sfântul Gheorghe, cum este?

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Domnule deputat Brudaşcu, o lege trebuie să fie aplicabilă. Dacă într-un text de lege interzicem să se vândă minorilor orice formă de produs din tutun, cum poate fi această prevedere legală aplicată, dacă se poate cumpăra prin automate? Nicicum, decât dacă vânzarea se face de către o persoană care este obligată să se ţină de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

S-a creat o confuzie aici. Dumneavoastră v-aţi referit la pct.4 din proiectul de lege, la art.3 alin.6 care are următoarea redactare: "Se interzice comercializarea produselor din tutun prin automate". Atât domnul deputat Brudaşcu, cât şi reprezentantul Ministerului Sănătăţii s-a uitat în raport la pct.4, numai că pct.4 din raport se referă la art.3 alin.8¹ care se abrogă. Şi aici a pledat dânsul ca să se menţină textul din lege şi nu ca să se propună eliminarea.

Deci, s-a discutat pe două texte diferite.

Domnul Valer Dorneanu:

Din cauza faptului că raportul aşa este făcut.

Pct.4. Stimaţi colegi, dacă aveţi obiecţiuni la punctul 4, aşa cum l-a votat Senatul. "Se interzice comercializarea produselor din tutun...". Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

la pct.5, Senatul a propus abrogarea alin.8¹ art.3. Şi la acesta, comisia propune să fie menţinut textul şi să se elimine...

Domnule ministru, vă rog să vă pronunţaţi! Deci, comisia propune menţinerea alin.8¹ al art.3.

Domnul Vasile Cepoi:

La art.3 alin.8¹, unde este vorba despre concentraţia de gudroane, rămânem pe varianta Senatului, deci menţinem textul din proiectul de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, să se abroge alin.8¹.

Domnul Vasile Cepoi:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu textul Senatului. Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a păstrat textul Senatului.

La pct.6 din legea adoptată de Senat. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pct.7. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate, în varianta Senatului.

Pct.8 şi 9. Nu sunt obiecţiuni. Votate ambele variante ale Senatului.

La pct.10, vă rog să urmăriţi amendamentul 5. Dacă sunt obiecţiuni la amendamentul 5 cu privire la pct.10.

Domnule ministru Gaspar, vă rog să vă consultaţi cu Ministerul Sănătăţii.

Nu sunt obiecţiuni. Se votează amendamentul 5, se corectează pct.10 în mod corespunzător.

Pentru pct.11 din legea votată de către Senat, urmăriţi vă rog amendamentul 6. Comisia propune eliminarea. Ministerul Sănătăţii, sunteţi de acord? Dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu. Admis amendamentul 6, se elimină pct.11.

Pct.12, 13, 14, şi 15. Dacă sunt obiecţiuni. Comisia n-a avut amendamente. Votate în toate cazurile textele Senatului.

La pct.16, urmăriţi amendamentul 7. Comisia propune eliminarea amendamentului. Mai exact, eliminarea pct.16.

Poftiţi, domnule ministru!

Domnul Vasile Cepoi:

La pct.16, propunem menţinerea textului din proiectul de lege, cel aprobat de Senat, pentru că altfel ar da posibilitatea stimulării fumatului prin sugerarea faptului că anumite tipuri de ţigări sunt mai puţin nocive.

Domnul Valer Dorneanu:

Se menţine textul Senatului care abrogă alin.7¹ al art.6.

Supun votului dumneavoastră menţinerea textului aprobat de Senat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.17, aceeaşi situaţie. Ministerul Sănătăţii.

Comisia propune menţinerea textului, adică a art.7 alin.1¹. Deci pct.7 din amendamentul 7 cu privire la pct.17 din legea adoptată de Senat. La pct.17, domnule Gaspar, textul adoptat de Senat abrogă alin.1¹ din art.17.

Domnul Acsinte Gaspar:

s-a discutat.

Domnul Valer Dorneanu:

La 16 am discutat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, nu, nu! Am discutat şi 17 şi s-a spus că se merge pe textul Senatului.

Acum, suntem la pct.18 şi suntem de acord cu amendamentul comisiei, întrucât redactarea este mai adecvată, se înlocuieşte sintagma "punerea pe piaţă" cu "comercializarea produselor din tutun".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, eu sunt de acord cu dumneavoastră, numai că eu am anunţat acum, mi-am şi însemnat, în plen, pct.17. Dacă şi în acest caz comisia susţine să se menţină textul Senatului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Noi suntem pentru textul Senatului, aşa cum este menţionat la poziţia 8 din raport şi care se referă la pct.17.

Domnul Valer Dorneanu:

Exact. Şi aici, şi în rapot, şi la pct.17 se propune abrogarea alin.1.

Şi la pct.17 se propune de către Guvern menţinerea textului Senatului. Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

La pct.18, Guvernul nu are obiecţiuni la amendamentul 9. Dacă aveţi dumneavoastră. Adoptat amendamentul, se modifică pct.18.

La pct.19, 20, 21, nu mai sunt obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Votate în toate cazurile variantele Senatului.

La pct.22, vă rog să urmăriţi amendamentul 10. Guvernul dacă are obiecţiuni la amendamentul 10. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Adoptat amendamentul comisiei, modificat pct.22.

Pct.23, 24, 25. Nu mai sunt amendamente din partea comisiei. Dacă aveţi obiecţuni. Nu. Votate în toate cazurile variantele adoptate de Senat.

Pct.26. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate, în varianta Senatului.

Art.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate varianta Senatului.

Art.III. Urmăriţi amendamentul 11. Guvernul dacă este de acord cu amendamentul 11. Poftiţi, domnule ministru! Data de intrare în vigoare a legii.

Domnul Vasile Cepoi:

Pentru a ne corela cu pct.5¹. de la art.I, art.III trebuie să se oprească la "prezenta lege intră în vigoare la data de 31 decembrie 2004".

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, să rămână textul adoptat de Senat.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, art.III, în varianta proiectului de lege şi a Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Domnul Vasile Cepoi:

Art.III spune: "Prezenta lege intră în vigoare la 31 decembrie 2004, cu excepţia art.3. alin.1 şi 2 care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007".

Propunem excluderea ultimei părţi, deci cu excepţia ultimei părţi "cu excepţia art.3 alin.1 şi 2 care intră la 1 ianuarie 2007". Legea să intre în vigoare la 31 decembrie 2004.

Domnul Valer Dorneanu:

Întreaga lege să intre în vigoare la 31 decembrie 2004.

Domnul Vasile Cepoi:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, având în vedere că e ultimul text unde sunt amendamente, vă rog să aveţi răbdarea şi înţelegerea necesară.

Supun din nou votului dumneavoastră art.III, în formularea pe care v-a prezentat-o domnul ministru.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul Senatului.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs, e adevărat cu greutate, din cauza raportului, proiectul de lege. Îl vom supune votului final în ziua de mâine.

V-aş ruga să trasmiteţi tuturor preşedinţilor de comisii permanente că, mâine, la ora 13,15, după votul final, ne vom întâlni în sala Biroului Permanent.

Stimaţi colegi,

Trecem la partea a doua a şedinţei de astăzi, şedinţă consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Pentru domnul deputat Dan Brudaşcu, răspunde domnul secretar de stat Aurel Encuţescu, cu privire la memoriul domnului Ioan Horaţiu Mureşan din Cluj-Napoca.

Domnul Aurel Sorin Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu privire la situaţia domnului Ioan Horaţiu Mureşan, preot militar până în anul 2003, vă prezint următoarele aspecte:

În anul 1996, moment în care domnul Mureşan a fost încadrat în structurile militare, în legislaţie nu era prevăzută o limită de vârstă pentru încadrarea în categoria clerului militar, preoţii militari fiind salariaţi civili.

Statutul acestora era reglementat prin protocolul încheiat la data de 11.X.1995 între Ministerul Apărării Naţionale şi Patriarhia Română care stipula la pct.8 că:"Preoţii încadraţi în structurile militare se bucură de toate drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de regulamentele pentru personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale".

Conform pct.18 din acelaşi document, preoţii angajaţi pe baza acestui protocol erau încadraţi şi salarizaţi la nivelul funcţiilor de consilier, expert, inspector de specialitate, după caz. Ulterior, necesităţile privind asistenţa religioasă în armată s-au modificat, astfel încât rolul instituţiei clerului militar, în perspectiva aderării la Alianţa Nord-Atlantică, a crescut proporţional cu noile angajamente asumate.

Astfel, prin Legea nr.195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar, preoţii militari s-au constituit într-o categorie socio-profesională nouă, cu un statut bine definit, fiind asimilaţi, potrivit art.15, corpului ofiţerilor.

În conformitate cu prevederile Constituţiei, în scopul satisfacerii cerinţelor religioase ale militarilor, dar şi în armonie cu canoanele bisericeşti, această categorie profesională cu pregătire distinctă, tocmai din acest motiv asimilată corpului ofiţerilor superiori, îşi desfăşoară activitatea de asistenţă religioasă conformându-se ordinelor comandanţilor, cărora li se subordonează, şi documentelor de planificare a instruirii militarilor.

Deşi au permisiunea de a nu purta armă pe considerente ce ţin de regulile bisericeşti, preoţii militari deţin un statut special, în sensul că împrumută elemente specifice atât din carierea preoţilor civili, cât şi din cea a ofiţerilor, aşa cum dispun normele juridice.

Astfel, de exemplu, conform art.21 din Legea 195/2000, limitele de vârstă până la care preoţii militari pot fi menţinuţi în funcţii sunt similare cu cele ale cadrelor militare.

În cazul domnului Ioan Horaţiu Mureşan, au fost aplicate prevederile art.92 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit cărora pentru gradul de colonel în activitate, limita de vârstă este de 55 de ani.

În raport cu datele prezentate, Ministerul Apărării Naţionale a procedat în mod legal la aplicarea dispoziţiilor normative incidente în speţă. Situaţia juridică creată de Legea nr.195/2000 nu este discriminatorie, fiind aplicabilă tuturor subiectelor de drept din sfera vizată, şi nici n-a prezentat caracter de noutate în anul 2003, moment în care legea a devenit aplicabilă şi domnului Mureşan.

Reanalizând situaţia preotului Ioan Horaţiu Mureşan şi luând în considerare aprecierile favorabile la adresa sa, precum şi meritele deosebite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, Ministerul Apărării Naţionale a dispus luarea măsurilor necesare pentru reîncadrarea acestuia la Corpul IV armată teritorial Constantin Brezan, pe funcţia de referent de specialitate.

Tot în sensul restabilirii dreptului său, preotul Ioan Horaţiu Mureşan s-a adresat instanţei competente, urmând ca sentinţa aceasta să decidă rezolvarea juridică a situaţiei create.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie să adresez mulţumiri domnului secretar de stat şi Ministerului Apărării Naţionale pentru această soluţie cu un caracter uman deosebit în cazul acestui preot, care la vârsta de 56 de ani ar fi riscat să fie primul preot român şomer, întrucât la încadrarea în armată nu i s-au făcut precizările despre care a făcut vorbire domnul secretar de stat şi întrucât el, la încadrarea în armată ca preot militar, a părăsit parohia civilă pe care a deţinut-o şi, o dată cu aceasta, şi toate celelalte drepturi legale ce-i reveneau.

Îi mulţumesc în mod special domnului secretar de stat pentru soluţie, pentru că e vorba de rezolvarea unui caz şi evitarea unei situaţii care ar fi riscat să creeze, din acest punct de vedere, probleme de ordine social şi de ordin uman.

Noi, câţiva deputaţi din mai multe partide politice, încercăm să sprijinim ministerul, în sensul ca în perspectivă, pentru celelalte cazuri care mai există la această dată, să se aibă în vedere, la momentul împlinirii vârstei de 55 de ani, prevăzută de art.22 lit.a) din Legea nr.195/2000, preoţii militari încetează să mai aibă această calitate, după împlinirea vârstei şi vechimii în serviciu, un aspect. Noi vom propune ministrului apărării să analizeze oportunitatea de a se considera la această împlinire luarea în considerare a întregii vechimi avute de cel în cauză şi în activitatea civilă înainte de încadrarea sa militară.

Ar fi o soluţie prin care să se rezolve de o manieră elegantă şi de o manieră umană cazuri de această natură care să nu aducă prejudicii corpului preoţilor militari.

Oricum, mulţumiri pentru soluţia găsită.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul Teodor Cladovan va răspunde domnul Andrei Grigorescu, la o întrebare cu privire la finalizarea lucrărilor de introducere a gazului metan în satele Abram, Marginea şi Satubarba din Bihor.

Domnule Grigorescu, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Grigorescu (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind situaţia lucrărilor de introducere a gazului metan în câteva sate ale judeţului Bihor, vă comunicăm următoarele:

În perioada 1999-2000, snp PETROM a demarat acţiunea de dezvoltare a propriilor reţele de gaze, în contextul în care în anii precedenţi se înregistraseră pierderi însemnate la bugetul de venituri din cauza unor cantităţi importante de gaze preluate de sistemul naţional de transport şi societăţile de distribuţie.

Dezvoltarea unor reţele de distribuţie a gazelor proprii, prin care să fie comercializate gazele produse, prezenta şi alte avantaje la momentul respectiv: reducerea cheltuielilor cu comprimarea gazelor, garanţia recuperării contravalorii gazelor livrate în ce mai scurt timp, crearea de noi locuri de muncă.

În acest context, această acţiunea a fost aprobată de către Consiliul tehnico-economic al SNP PETROM şi de adunarea generală a acţionarilor PETROM pentru comuna Abram, satele Abram, Marginea şi satubarba.

În baza acestor aprobări, au fost împuterniciţi reprezentanţii Sucursalei Suplac să încheie contracte de concesionare cu reprezentanţii administraţiei locale.

Trebuie precizat că lucrările executate din fondurile cetăţenilor celor trei localităţi au fost efectuate anterior încheierii contractului de concesiune între Primăria Abram şi SNP PETROM.

Distribuţia de gaze din zonă trebuia alimentată cu gaz, iar SNP PETROM trebuia să asigure gazele necesare pentru localităţile respective. Reevaluarea zăcămintelor din zonă şi construirea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de cogenerare de la Sucursala Suplac, au condus la situaţia în care PETROM nu mai dispune de resurse suficiente decât pentru doi-trei ani şi, în aceste condiţii, SNP nu poate realiza amortizarea investiţiilor.

Prin urmare, programul de investiţii al PETROM nu a mai inclus acest proiect. PETROM nu a mai investit în reţele de distribuţie gaze în zona de activitate a Sucursalei Suplac şi are în exploatare deja în zona respectivă două distribuţii de gaze pentru care a primit licenţa de distribuţie.

Începând cu intrarea în vigoare a Legii 241/6 iunie 2003, pentru modificarea anexei la Legea 213 din 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi apariţia Ordinului ministrului economiei şi comerţului nr.361 din 7.VIII.2002 pentru aprobarea Regulamentului de funcţionare a comisiei pentru activitatea de concesionare în domeniul distribuţiei energiei electrice şi gazelor naturale, Ministerul Economiei şi Comerţului are astăzi calitatea de concedent în domeniul distribuţiei energiei electrice şi gazelor naturale, primind până în prezent circa 400 de solicitări din acest punct de vedere.

Având în vedere cele prezentate, SNP PETROM va efectua o nouă evaluare a lucrărilor deja realizate, o analiză de eficienţă economică pentru a schimba soluţia tehnică, respectiv o nouă investiţie pentru conectarea distribuţiei din zona comunei Abram cu sistemul naţional de transport care să permită alimentarea cu gaze, indiferent de epuizarea resurselor proprii din zonă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Următoarea întrebare e adresată Ministerului Justiţiei de domnul deputat Metin Cerchez. Este? Nu este. Vă rog să-i transmiteţi în scris răspunsul.

Pentru domnul Nicolescu Mihai, va răspunde domnul Adam Crăciunescu, din partea Ministerului Agriculturii, Apelor, Pădurilor.

Domnul Nicolescu Mihai are să-i pună o întrebare legată de structura culturilor agricole.

Vreţi să dezvoltaţi interpelarea? Nu. Eventual, comentaţi la sfârşit.

Vă rog, domnule ministru!

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor şi Mediului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La întrebarea formulată de domnul deputat Mihai Nicolescu, vă comunicăm următoarele: Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, pe baza propunerilor primite de la direcţiile pentru agricultură, dezvoltare rurală judeţene şi a Municipiului Bucureşti, a realizat structura culturilor agricole şi a producţiilor ce se vor obţine în acest an. Astfel, suprafaţa arabilă de 9.393 de mii de hectare va fi ocupată cu cereale - 5908 mii ha; plante tehnice, 1404 mii ha; leguminoase boabe, 50.000 hectare; legume de câmp, 237.000 ha; plante furajere, vechi şi noi, 1258 mii ha; alte culturi, 253.000 ha.

Producţiile agricole programate la principalele grupe de culturi în anul agricol 2003-2004, se prezintă astfel: cereale, 16.558 mii tone; plante tehnice, 4430 mii tone; leguminoase, 84.000 tone; cartofi, 4245 mii tone; legume de câmp, 3794 mii tone.

De asemenea, a fost elaborat programul pregătirii campaniei agricole din acest an, stabilindu-se elemente necesare pentru realizarea producţiei agricole vegetale care să asigure în totalitate necesarul intern cât şi disponibilităţile pentru export.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, răspundeţi şi la a doua interpelare, pentru a face comentariile împreună. A doua întrebare tot pentru domnul Mihai Nicolescu, se referă la modalitatea de susţinere a producătorilor agricoli pentru realizarea culturilor în 2003-2004.

Domnul Adam Crăciunescu:

În legătură cu cea de-a doua interpelare: pentru aplicarea unor tehnologii ridicate la culturile agricole şi obţinerea creşterii producţiei şi a indicilor de calitate a produselor agricole pentru anul 2004, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului a promovat forme de sprijin financiar pentru producătorii agricoli, după cum urmează: sprijin direct al statului, 2 milioane lei pe hectar pe suprafeţe de până la 5 hectare inclusiv, în sumă totală de 8600 miliarde lei, conform Legii nr.596/2003; ajutor financiar pentru cumpărarea seminţelor certificate şi a materialului săditor din producţia internă în sumă totală de 928,6 miliarde lei, prin Hotărârea de Guvern 817/2003; sprijin direct al statului acordat producătorilor agricoli pentru producţia marfă în sumă totală de 1835 miliarde lei, prin Hotărârea de Guvern nr.1594/2003; susţinerea tratamentelor fitosanitare de interes naţional în sumă totală de 200 miliarde lei, conform Ordinului ministrului nr.27/1995 privind modul de finanţare a activităţilor de protecţia plantelor şi carantină fitosanitară; susţinerea corectării acidităţii şi alcalităţii solurilor, în sumă de 60 miliarde lei, conform Ordinului Ministrului pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanţarea de la buget a amendării solurilor acide şi alcaline; subvenţie pentru achiziţionarea de instalaţii de irigat, în valoare de 300 miliarde lei conform Hotărârii de Guvern nr.801 din 2003; subvenţii în achiziţionarea de tractorare şi maşini agricole, în sumă totală de 600 miliarde lei, conform Hotărârii de Guvern 1399/2003; despăgubiri pentru calamităţi şi subvenţii pentru prime de asigurare, în valoare totală de 723,7 miliarde lei, conform Legii 381 din 2002 şi a Hotărârii de Guvern nr.74 şi 1458 din 2003; alocaţii bugetare pentru sprijinirea producţiei agricole, prin credite pentru producţie, în sumă totală de 100 miliarde lei conform Legii nr.605/2003 privind modificarea Legii creditelor agricole pentru producţie nr.150 din 2003; subvenţionarea energiei electrice pentru pomparea apei de irigat şi a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii a sistemelor de irigat, în sumă totală de 1600 miliarde lei, conform Ordinului Ministrului nr.252 din 2003.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Mihai Nicolescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc domnului secretar de stat Crăciunescu pentru răspunsurile date la prima problemă, vizând structura culturilor agricole. Asistăm la o îmbunătăţire a acesteia. Cred că va trebui să realizăm, într-adevăr, capitolul acesta privind sfecla de zahăr, pentru că şi anul trecut am avut 90.000 prevăzut şi, în final, producătorii nu au realizat programul întreg, complet, deci va trebui să vedem, într-adevăr, să găsim măsurile de stimulare încât să sporim suprafaţa şi producţia de aşa manieră încât să asigurăm necesarul de sfeclă pentru zahărul de care avem nevoie în ţară. Lângă sfeclă, leguminoase, suprafeţe mai mari va trebui să avem şi la plantele tehnice.

În legătură cu problema a doua, modalitatea de susţinere. Susţinerea pe care Guvernul a dimensionat-o pentru anul 2004, pentru campaniile agricole din anul 2004, reprezintă, într-adevăr, aşa cum cunoaştem, dublu faţă de anul 2003, ca buget. Cred că este foarte important ca aceste informaţii să ajungă la producător, pentru că sunt o serie întreagă de acţiuni pregătitoare, pe care le pot realiza în vederea accesării fondurilor respective, în măsura în care cunosc foarte bine aceste demersuri pe care Guvernul le-a făcut.

De aceea, cred că prin tot aparatul pe care îl avem la nivelul direcţiilor agricole, trebuie să realizăm acest demers. Mi se par foarte importante încă două lucruri: să derulăm acest sprijin, conform programului, deci, cu alte cuvinte, la timp. Şi în mod deosebit, o atenţie deosebită pentru susţinerea financiară şi derularea programelor pentru dotarea cu tractoare, utilaje agricole şi pentru utilaje în vederea irigării.

Mulţumesc ministerului, domnului ministru, pentru informaţiile pe care le-a formulat.

Mulţumesc şi dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Liana Naum va primi două răspunsuri, din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, de la domnul Radu Damian.

Prima, cu privire la accesul echitabil la educaţie pentru copiii şi tinerii din mediul rural. Amândouă sunt la fel: de ce le-a împărţit în două, nu ştiu! Explicaţi dumneavoastră, domnule ministru.

Domnul Radu Mircea Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului):

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Prima întrebare se referă la modul în care ministerul sprijină învăţământul rural din România. Vă mărturisesc că mă aflu într-o situaţie difilă, întrucât întrebarea se referă la acţiuni susţinute ale ministerului, iar răspunsul meu, pe care l-am îl am şi în scris, se întinde pe un număr mare de pagini.

De aceea, o să cer permisiunea doamnei deputat, să scot în evidenţă numai elementele principale, care prezintă interes pentru distinsa Cameră a Deputaţilor.

Aş începe prin faptul că ministerul urmăreşte realizarea idealului educaţional, întemeiat pe tradiţii umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti, între care un rol foarte important îl are asigurarea accesului echitabil la educaţie al elevilor din mediul rural.

În acest scop, ministerul a întreprins demersurile necesare şi a obţinut un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în vederea finanţării unui proiect pentru învăţământul rural. Acesta este în valoare totală de 90.000.000 dolari SUA, este co-finanţat de Banca Mondială (60.000.000) şi Guvernul României - 30 milioane de dolari, şi urmează să fie implementat pe o perioadă de 6 ani, din 2003 până în 2009.

Acest proiect a fost ratificat cu Legea nr.441/2003, şi a fost pus în aplicare, efectiv, a început pe data de 17 noiembrie 2003. Obiectivul proiectului îl constituie îmbunătăţirea accesului elevilor din mediul rural la un învăţământ performant. Proiectul se adresează tuturor elevilor din învăţământul obligatoriu, cadrelor didactice şi comunităţilor din mediul rural din România, aproximativ 12.500 de şcoli, şi peste 2.600 de comune.

În continuare, răspunsul prezintă principalele căi de acţiune prin care proiectul îşi propune să intervină, ca de exemplu: dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a procesului de învăţământ, promovarea de programe educaţionale inovatoare.

Este structurat pe mai multe componente.

Prima componentă: îmbunătăţirea activităţilor de predare-învăţare în şcolile din mediul rural, care are ca obiectiv dezvoltarea competenţelor profesionale ale cadrelor didactice, este structurată pe patru componente.

Componenta a doua: îmbunătăţirea parteneriatului între şcoală şi comunitate în mediul rural, pe baza unor proiecte educaţionale inovative, are ca obiectiv îmbunătăţirea parteneriatului între şcoală şi comunitate.

Componenta trei: întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare şi realizare de strategii.

Componenta următoare: întărirea capacităţii de management a proiectului.

Totodată, ministerul a înscris în Programul de relansare a învăţământului rural Proiectul bilateral franco-român "Educaţia pentru informaţie în mediul rural defavorizat", care urmăreşte ţinte ca: promovarea unei pedagocii inovante, favorizarea muncii în echipă, asigurarea accesului liber la informaţie şi cultură a tuturor tinerilor şi a membrilor comunităţii locale, familiarizarea cu tehnici de informare şi comunicare în învăţământ, cultivarea spiritului antreprenorial.

A existat o fază-pilot timp de 2 ani, după care faza de extindere a fost prevăzută pentru alţi 2 ani. Obiectivele pentru 2002-2004 sunt: valorizarea experienţei câştigate în faza-pilot şi integrarea proiectului în acţiunile Băncii Mondiale pentru învăţământul rural.

În momentul de faţă, proiectul este generalizat la scară naţională, prin implantarea de centre de dezvoltare în 600 de centre şcolare, centre de documentare şi informare în 600 de centre şcolare.

Iată că sunt multe realizări şi, de asemenea, aş mai menţiona că există în acest moment granturi în valoare de până la 200.000 de euro, cu valori maxime de 400.000, pentru grădiniţe şi şcoli din comune dezavantajate din 10 judeţe.

În euro sunt granturi care se adresează pentru nivelul socio-economic local, nivelul instituţional şi celelalte.

Un alt program în derulare este Programul "Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate", pentru creşterea calităţii educaţiei în învăţământul preşcolar, pentru a stimula copiii să se înscrie în învăţământul obligatoriu.

De asemenea, aş menţiona că bugetul cuprinde 8,33 milioane de euro, din care 7 milioane de euro provin de la Uniunea Europeană, şi 1,33 de la Guvern.

Educaţia pentru cetăţeni e democratică, educaţia pentru mediu - sănătate, sunt componente active, care vizează asigurarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu o educaţie a tuturor copiilor, inclusiv a celor care provin din mediul rural.

Cred că, în ceea ce v-am spus pe scurt, şi doamna deputat va primi întregul material, am reuşit să surprind în bună măsură care sunt preocupările actuale şi de viitor ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării în sprijinirea învăţământului în mediu rural.

Cea de a doua întrebare se referă la o acţiune legată de modul în care ministerul sprijină universităţile pentru a obţine creditele prevăzute de Legea bugetului de stat.

Aş vrea să vă spun că, în vederea sprijinirii universităţilor în obţinerea creditelor prevăzute, ministerul - prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Parteneriatul Universităţilor cu mediul economic şi social, care se numeşte acronimic APART, a făcut numeroase demersuri pe lângă organismele financiare internaţionale, în scopul obţinerii de fonduri, a stabilit, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi Eximbank, documentaţia pe care universităţile trebuie s-o prezinte la Comitetul Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior, şi a asigurat consilierea instituţiilor de învăţământ superior în activitatea de elaborare a proiectelor care necesitau finanţare.

În acest an a fost pus în aplicare Programul "TRANSINO" privind utilizarea unor credite de către universităţi, iar până la 12 februarie 2004 au fost aprobate de Guvernul României, garanţii guvernamentale pentru creditele solicitate de următoarele 5 universităţi - prin Hotărârea de Guvern nr.352/2003 garantarea pentru 12 milioane de dolari pentru crearea Parcului tehnologic universitar "IT" la Universitate din Craiova; de asemenea, 10 milioane de dolari pentru Centrul de transfer tehnologic "TRANSINO" - Universitatea, din Piteşti.

O altă hotărâre de Guvern - garantarea creditelor pentru 12 milioane de dolari pentru Centrul de documentare, educaţie continuă şi transfer tehnologic la Universitatea Politehnica din Timişoara.

Hotărârea de Guvern nr.355 privind garantarea unor credite externe în valoare de 12 milioane de dolari pentru crearea Centrului de transfer tehnologic, informare şi documentare multimedia POLITEHTRANS, la Universitatea Politehnica din Bucureşti.

Şi hotărârea de Guvern nr.496 privind garantarea unor credite de 5 milioane de dolari pentru Parcul ştiinţific, pentru testări, tehnologii noi şi materiale, tes - mat la Universitatea din Braşov.

Sunt în analiză proiectele propuse de Universitatea de Agronomie şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Universitatea Dunărea de Jos, din Galaţi, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, şi Universitatea tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi.

Au fost făcute solicitări către U.S. Trade & Development Agency pentru obţinerea unui ajutor financiar nerambursabil din partea acestei instituţii, pentru realizarea unor studii de fezabilitate pentru proiectele propuse.

De asemenea, Agenţia Naţională "APART" a prezentat Programul "TRANSINO". S-a stabilit ca, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi Eximbank, să se finanţeze documentaţia pe care universităţile trebuie s-o prezinte la Comitetul Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior.

Aş putea să spun că în decursul anului 2003 au fost foarte multe acţiuni, şi ele sunt descrise, de asemenea, in extenso.

Nu aş mai insista, pentru că deja sunt foarte multe detalii. Aş vrea să spun că ministerul a transmis Ministerului Finanţelor Publice, scrisori însoţite de note de fundamentare privind încadrarea proiectelor propuse de universităţile "Politehnica" - Timişoara, Piteşti, Craiova, în priorităţile Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tehnologiei şi în priorităţile Planului naţional de dezvoltare a României pentru 2002 - 2005.

De asemenea, a existat un parteneriat chiar cu finanţatorul, care este Raiffeisen BANK, pentru ca aceste proiecte să fie sprijinite de firme puternice.

În concluzie, până în prezent 5 universităţi au beneficiat de astfel de garanţii guvernamentale pentru credite în valoare de 47 milioane de dolari. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului reuşeşte să vină, astfel, în întâmpinarea nevoii de fonduri a universităţilor, contribuind în mod direct la ridicarea calităţii procesului educaţional şi la formarea unor noi generaţii deosebite de profesionişti. Sigur că acţiunea este în curs de desfăşurare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru,

Aţi cumulat dumneavoastră două întrebări, dar şi pe acestea le-aţi cam depăşit. Un expozeu de raport.

Domnul Radu Mircea Damian:

Am încercat să-l fac cât mai scurt, şi dacă au fost multe realizări, cred că poate era şi cazul să le audă cineva în această importantă... Dacă erau mai puţine, sigur că vorbeam mai puţin.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputată Naum, dacă sunteţi mulţumită de răspuns. Da.

Vă mulţumim.

Domnul Viorel Coifan, dacă este? Nu este.

Domnule Radu Damian, să-i transmiteţi răspunsul în scris.

Domnule deputat Dan Brudaşcu, aveţi vreo 12 întrebări: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. La care din cele nouă renunţaţi, că numai la două aveţi dreptul? Uitaţi-vă în Regulament, şi veţi vedea ...

Doamna Marta Tărnea, vă rog să-i răspundeţi, cu privire la memoriul doamnei Balint Angela. Rugămintea este să fiţi succintă în răspuns, pentru că domnul deputat v-a spus că va fi mulţumit cu orice răspuns îi daţi.

Doamna Marta Ţărnea (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Nu cred.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cazul doamnei Balint Angela este unul tipic pentru informaţiile pe care le primim şi care lungesc procesul de rezolvare, pentru că informaţiile pe care le primim nu corespund exact realităţii din teren.

În urma interpelării dumneavoastră şi a acţiunii noastre, Direcţia noastră pentru dialog, familie şi solidaritate socială s-a deplasat la domiciliul petentei, şi iată ce am găsit: că este casnică; are în întreţinere pe fiul ei, Samoilă Lucian, născut în 16.04.1990, elev la şcoala specială din Dej.

Ulterior, doamna Balint s-a mutat în municipiul Dej şi s-a căsătorit cu domnul Balint Ovidiu, care din luna septembrie 2003 a părăsit domiciliul.

Doamna Balint Angela şi minorul Samoilă Lucian locuiesc la adresa mai sus-menţionată, într-o casă compusă din: 2 camere, bucătărie, baie. Casa este proprietatea soţului dispărut şi a fraţilor acestuia. Nebeneficiind de ajutor social, conform Legii nr.416/2001, doamna Balint a fost consiliată ca să depună actele necesare să obţină acest ajutor social.

Deoarece cheltuielile pe care le are doamna cu locuinţa, depăşesc cu mult ceea ce am putea noi să-i acordăm printr-un ajutor, am considerat că măsura încadrării în muncă ar fi cea mai bună măsură pentru această petentă.

Drept urmare, am acţionat în acest sens, şi vă putem informa că începând din data de mâine, pe baza Repartiţiei nr. 330/23.02.2004, se va angaja la Primăria municipiului Dej, unde va lucra ca: confecţionar cabluri electrice, şi în felul acesta am considerat că am rezolva mai bine decât printr-un ajutor punctual, redăndu-i un loc de muncă, să-i dăm şi demnitate şi să-şi şi ajute fiul, care este într-o situjaţie dificilă.

Dumneavoastră aţi mai pus o întrebare, dacă doriţi să vă răspund, faţă de cazul domnului Ioan Pipaş, domiciliat în comuna Baciu, satul Săliştea, 9-29, judeţul Cluj, care avea o problemă de stabilire a pensiei.

Acum avem două modalităţi. Ori vă citesc îngtreaga procedură, sau vă dau în scris şi vă spun care sunt cele trei soluţii posibile.

Domnul are trei opţiuni: trebuie să-şi stabilească vechimea. Şi o poate stabili în trei locuri: la primărie, la IAS - dacă vreun IAS a preluat respectiva gospodărie, dar cel mai sigur, la Casa de Pensii Cluj, unde îi poate da, aşa-numitul prin definiţie "timp util de pensie", care a fost stabilit pentru fiecare cooperator.

Deci, din aceste trei locuri, indiferent unde se prezintă, i se fixează "timpul util", şi atunci poate să-şi deschidă dosarul de pensii. Vă dau şi în scris ceea ce are de făcut.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, vă declaraţi mulţumit cu ambele răspunsuri: şi cu privire la Balint Angela, şi Ioan Pipaş.

Următoarea întrebare o adresaţi doamnei Luminiţa Gheorghiu, cu privire la memoriul doamnei Ispas Maria.

Aveţi cuvântul, doamna Gheorghiu.

Doamna Luminiţa Gheorghiu (vicepreşedinte, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Hasndicap):

Domnule deputat Brudaşcu, referitor la întrebarea dumneavoastră, legată de doamna Ispas Maria, persoană cu handicap accentuat, deci gradul II, vă precizăm următoarele: dânsa a avut o pensie de întreţinere, stabilită prin hotărâre judecătorească, la care a fost obligat soţul.

Soţul, în prezent, a decedat. Deci, conform Codului Familiei, aceasta nu mai poate primi pensia, pentru că cel care era obligat să o plătească nu mai există.

Referitor la drepturile şi facilităţile de care poate beneficia doamna Ispas, acestea sunt prevăzute expres în art.19 alin.1 lit.a) din Ordonanţa de urgenţă nr.102/1999, devenită Legea nr.519/2002, şi anume: dacă nu are alte venituri cu excepţia pensiei de urmaş, are dreptul la o indemnizaţie de 1.400.000 - deci o primeşte; prioritate la instalarea postului telefonic, scutire la abonament (gratuitate 100 de impulsuri); gratuitate transport urban - rural - interurban; asistenţă medicală; medicamente gratuite; bilete de tratament; şi, conform Codului fiscal, deci Legii nr.571/2003, art.284, scutirea la impozitul pe clădiri şi pe teren, taxă pentru eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru activităţi economice.

Voiam să vă precizăm că s-a dispus efectuarea unei anchete sociale, prin serviciul de specialitate, care este în coordonarea Consiliului judeţean Cluj, şi în raport cu cele constatate se vor lua măsurile de asistenţă socială, pentru a veni în sprijinul doamnei care s-a adresat la cabinetul dumneavoastră parlamentar.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Foarte scurt, domnule preşedinte.

Eu am ataşat întrebării pe care am adresat-o ministerului, şi câteva acte justificative, între care cele legate de lipsa oricăror venituri, de lipsa oricăror proprietăţi, şi, bineînţeles, este vorba şi de un document medical din care rezultă gradul accentuat de handicap al persoanei în cauză.

Deci, răspunsul îl aveaţi deja, acolo, la dumneavoastră. Este bine că aţi dispus şi direcţiei de specialitate să facă această verificare. Şi atunci sunt convins că aceste facilităţi asigurate de lege vor parveni şi femeii în cauză, care, altfel, este condamnată să devină muritoare de foame, întrucât în momentul de faţă nu are nici un câştig real cu care să-şi asigure existenţa zilnică.

Mulţumesc, oricum, pentru demararea acestui proces, şi sper că la sfârşitul lui să aibă câştig de cauză un om ajuns în situaţia disperată pe care v-am expus-o prin întrebarea adresată.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florin Iordache, veţi primi un răspuns de la domnul ministru Vasile Cepoi - cu privire la aplicarea Legii spitalelor - domnule ministru.

Domnul Vasile Cepoi (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Referitor la întrebarea domnului deputat, privind motivele neaplicării prevederilor Legii spitalelor nr.272/2003, vă comunicăm următoarele.

La analiza actului normativ în vederea punerii în aplicare a prevederilor legii, au fost constatate în textul legii unele neconcordanţe şi neclarităţi, care puteau conduce la dificultăţi în aplicarea acesteia, situaţii sesizate de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Astfel, pentru eliminarea confuziilor care ar putea apărea la interpretarea sistematică a tuturor articolelor legii, a fost necesară emiterea Ordonanţei de Guvern nr. 40/2004 pentru modificarea şi completarea legii, care conţine modificări ale prevederilor referitoare la componenţa şi atribuţiile Comitetului Director, la numărul membrilor şi atribuţiile Consiliului de Administraţie, la condiţiile de ocupare a postului de director general, la modalitatea de aprobare şi avizare a regulamentelor de organizare şi funcţionare a spitalelor, precum şi cele referitoare la aprobarea şi avizarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale spitalelor.

În prezent, proiectul de lege pentru aprobarea actului normativ mai sus-menţionat se află în dezbatere la Senat. De asemenea, direcţiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii elaborează acte normative secundare, ce decurg din textul legii, şi care sunt necesare pentru aplicarea operaţională a legii, care reglementează domenii precum stabilirea competenţelor spitalelor, atribuţiile şi competenţele Consiliului de Administraţie al spitalelor, regulamentele pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de director general, director general adjunct medical, şi a celorlalte funcţii de director din spitalele publice, modelul contractului de administrare, metodologia elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli ş.a.

Având în vedere toate aspectele sus-menţionate, a fost aprobată Ordonanţa de Guvern nr.94/2003, prin care termenul de intrare în vigoare a Legii spitalelor s-a prorogat până la data de 1 martie 2004.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florin Iordache, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Vreau să mulţumesc domnului secretar de stat Vasile Cepoi pentru răspunsul pe care l-a oferit. Se demonstrează, încă o dată, seriozitatea de care dă dovadă Ministerul Sănătăţii, şi, prin măsurile întreprinse, demonstrează că, într-adevăr, este aproape de problemele cu care se confruntă societatea. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot domnul secretar de stat Vasile Cepoi va răspunde la două întrebări adresate de domnul Dan Brudaşcu, cu privire la situaţia repartizării pe judeţe a fondurilor pentru medicamente compensate şi gratuite.

A doua, referitoare la un abuz în serviciu al directorului Institutului Oncologic din Cluj-Napoca.

Acolo nu se pot întâmpla abuzuri, domnule deputat.

Domnul Vasile Cepoi:

Referitor la prima întrebare a domnului deputat, este vorba de trei tabele în care se găsesc prevederile bugetare la care dumnealui se referă. Sintetizând, pentru judeţul Cluj, prevederea bugetară la medicamente pentru tratamentul în ambulator a fost de 285.942.000.000 în 2003; de 280.915.000.000 în 2004, o scădere corespunzătoare scăderii de la nivel naţional.

În anul 2003, la nivel naţional, suma alocată pentru medicamente în ambulator a fost de 8.787 miliarde, iar în 2004 de 8.100 miliarde.

Cred că nu doriţi să citesc lista pe farmacii.

Referitor la a doua întrebare, privind accidentul rutier în care a fost implicat directorul Institutului Oncologic - Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele:

În zilele de vineri şi sâmbătă - 23 şi respectiv 24 ianuarie 2004, domnul doctor Alexandru Irimia, director general la Institutul Oncologic prof. dr. "Ion Chiricuţă" - Cluj-Napoca, s-a deplasat în judeţul Cluj la unităţile sanitare cu paturi, printre care şi la spitalele din Gherla şi Dej, în vederea analizării stadiului derulării Programului Naţional de Oncologie.

Menţionăm că domnul director este consilierul domnului ministru în zona Cluj, având atribuţii de îndrumare şi control în această zonă.

Accidentul rutier care s-a produs în acest interval s-a datorat culpei exclusive a celuilalt conducător auto, situaţie constatată de către organele de poliţie în cadrul anchetei care a avut loc.

n acest context, nu se poate vorbi despre un abuz în serviciu, domnul doctor Alexandru Irimia aflându-se în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Cu toate acestea, analizând situaţia creată, ministrul sănătăţii a dispus ca aceste deplasări la unităţile sanitare din teritoriu să aibă loc, pe cât posibil, în zilele lucrătoare ale săptămânii.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, aceasta este ca şi chestia aceea de săptămâna trecută, cu iepurele. N-aţi fost aici! A fost culmea răspunsurilor parlamentare!

Daţi-mi voie să-mi exprim totala dezamăgire faţă de modul în care s-a analizat această situaţie. Cel în cauză, respectiv directorul Institutului Oncologic, a declarat că s-a deplasat în interes politic, însoţind delegaţia politică a P.S.D.-ului la o manifestare prilejuită de ziua de 24 ianuarie. Deci, nici vorbă de poveştile inventate peste noapte, la ministerul de resort. Acest incident s-a produs în momentul în care s-a întors delegaţia oficială de la Dej, unii dintre participanţi fiind şi sub influenţa alcoolului, bineînţeles că nu şoferul care a participat la incident sau la accident, ci cei care erau în maşină.

O asemenea ascundere a adevărului, domnule preşedinte şi domnule secretar de stat, dovedeşte faptul că dumneavoastră nu aveţi capacitatea să sancţionaţi abuzurile care se petrec în teritoriu şi din această cauză şi şi prin acest exemplu dumneavoastră periclitaţi imaginea României faţă de cei care ne monitorizează şi constată că legea se aplică după ureche.

Dacă cei care săvârşesc o ilegalitate nu sunt de la putere, se aplică legea. Dacă sunt de la putere, se inventează asemenea poveşti, absolut incredibile, ca cea pe care am ascultat-o astăzi.

Nu ştiu unde, în lumea aceasta, s-ar mai admite o asemenea formulă de escamotare a adevărului pentru salvarea unor infractori!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu comentez accidentul, pentru că nu-i cunosc împrejurările, dar am vaga senzaţie că acuzaţiile dumneavoastră, de-a valma, ca să mă exprim aşa, cu privire la colegi de-ai dumneavoastră sau politicieni din Cluj, care s-ar fi aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, este totuşi o chestiune cam necolegială.

Mai aveţi de adăugat ceva, domnule Cepoi?

Domnul Vasile Cepoi:

Vreau doar să repet faptul că domnul doctor Irimia este consilierul ministrului şi că poate să se deplaseze, în zona de care răspunde, cu maşina instituţiei, care este tot a Ministerului Sănătăţii.

Sigur, nu eu am condus ancheta şi nici nu vreau să intru într-o dispută cu dumneavoastră, dar datele pe care le avem duc la acest lucru.

Mi se pare nefondată acuzaţia dumneavoastră adusă Ministerului Sănătăţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la întrebarea următoare. Pentru domnul deputat Mogoş, care nu se află în sală o să primească răspunsul scris.

Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor a venit cineva? Pentru domnul Dan Brudaşcu să-i răspundeţi cu privire la memoriul domnului Stan Sabin din municipiul Dej.

Domnul Mircea Alexandru:

În legătură cu întrebarea domnului deputat Dan Brudaşcu, referitoare la cazul domnului Stan Sabin şi luarea măsurilor legale de punere în posesie a petentului cu terenurile ce au apaţinut părinţilor săi, am onoarea să comunic următoarele: în urma analizării datelor prezentate în interpelare a rezultat că în baza Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată, s-a aprobat o suprafaţă de 1,67 hectare pe raza satului Cetan, numiţilor: Stan Petru, Stan Sabin, Stan Ion, în calitate de moştenitori ai defunctei Stan Valeria.

La data de 31 ianuarie 1996 a fost emis titlul de proprietate cu nr. 28.834 pentru suprafaţa de 0,58 ha în tarlaua Prund.

În urma memoriilor pe care numitul Stan Sabin le-a înaintat primăriei comunei Vad şi prefecturii judeţului Cluj s-au întreprins cercetările neceare şi s-a solicitat Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului comunei Vad, să efectueze punerea în posesie pentru suprafaţa aprobată, rămasă neatribuită, de 1,09 hectare.

Iniţial, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului comunei Vad a procedat la punerea în posesie pe vechile amplasamente ce au aparţinut părinţilor petentului, mai puţin parcelele Valea Căprarului şi Gura Dumii, în suprafaţă totală de 0,4 hectare, deoarece acesta le-a refuzat.

În schimbul celor două parcele de teren menţionate i s-au oferit suprafeţele situate în Ţelina lui Toma şi Podul de Sus.

Precizăm că pentru diferenţa de 1,09 hectare a fost întocmit procesul - verbal de punere în posesie nr. 2.132 din 02.04.2003, care nu a fost înaintat pentru emiterea titlului de proprietate, deoarece petentul a refuzat semnarea acestuia.

În acest proces - verbal sunt cuprinse terenurile amplasate în zonele Dobreţ, Gura Dumii, Podul de Sus, Ţelina lui Toma şi Grădina intravilan.

Menţionăm că numitului Stan Sabin i s-a prezentat ultimul proces - verbal de punere în posesie sus-menţionat şi urmează să se prezinte la sediul Primăriei comunei Vad pentru a-l semna şi pentru a se putea emite titlul de proprietate pentru terenurile mai sus menţionate.

Dincolo de precizările făcute cu privire la cazul reclamat trebuie să avem în vedere faptul că în conformitate cu prevederile art. 120 alin. 1 şi art. 121 alin. 1 din Constituţia României autorităţile publice locale funcţionează pe baza principiului autonomiei locale, fapt consacrat şi de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, care prevede că: "Administraţia publică locală în unităţile administrativ - teritoriale se organizează şi funcţionează pe principiul autonomiei locale".

Conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, litigiile privind reconstituirea dreptului de proprietate se soluţionează de către instanţele de judecată, şi nu de către autorităţile administraţiei publice centrale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot pentru domnul deputat Dan Brudaşcu, un memoriu al domnului Mârza Dumitru din comuna Câţcău.

Domnul Mircea Alexandru:

Şi care se referă tot la aplicarea Legii nr. 18/1991 a fondului funciar.

La data de 28.07.2003, în baza Legii fondului funciar nr. 18, numitul Mârza Dumitru a fost pus în posesia unui teren cu suprafaţa de 0,29 hectare, la solicitarea sa, de către Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din comuna Câţcău, judeţul Cluj.

Menţionăm că suprafaţa de 0,10 hectare intravilan, din suprafaţa totală de teren pe care îl deţine în prezent petentul - 0,29 - i-a fost predată de fostul C.A.P., în scopul construirii locuinţei atribuită de către comisia locală, în baza art. 24 al Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, care dispune că "terenurile situate în intravilanul localităţilor, care au fost atribuite de către cooperativele agricole de producţie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptăţite pentru construcţia de locuinţe şi anexe gospodăreşti pe care le-au edificat, rămân şi se înscriu în proprietatea actualilor deţinători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la foştii proprietari.

Foştii proprietari vor fi compensaţi cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă, cu teren situat în extravilan în imediata vecinătate".

Terenurile fostului C.A.P. au aparţinut defunctului Mureşan Iosif Ioan, potrivit extrasului de carte funciară nr. 778, care a fost expropriat prin Decretul - Lege nr. 83 din 1949.

Tot în scopul construirii de locuinţe, comisia locală a mai pus în posesie, la fel ca şi petentul Mârza Dumitru, alţi 12 cetăţeni, cu suprafeţe din terenul ce au aparţinut numitului Mureşan Iosif Ioan.

Pentru suprafaţa rămasă, de 2,020 hectare s-a emis un titlu de proprietate cu nr. 1559, pentru moştenitorii lui Mureşan Iosif Ioan, în baza art. 22 al Legii nr. 1/2001 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi cele forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18.

De asemenea, pentru suprafeţele de teren ce au fost atribuite altor persoane în baza Legii nr. 18, moştenitorii defunctului Mureşan Iosif au fost înscrişi în Anexa nr. 39, cu persoanele fizice cărora li se vor acorda despăgubiri.

Din aspectele prezentate reiese că sesizarea domnului Mârza Dumitru este neîntemeiată. Mai mult, acesta, împreună cu celelalte persoane cărora li s-au atribuit suprafeţe din terenul menţionat au continuat să folosească în extensie şi suprafaţa de teren atribuită moştenitoriului defunctului Mureşan Ion, fapt ce a dus la apariţia unui litigiu despre care se face referire în întrebare.

Şi aici fac precizarea că neînţelegerile privind aplicarea Legii fondului funciar se judecă de către autorităţile abilitate, şi nu se soluţionează de către Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Brudaşcu avea dreptul la un comentariu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Ţin să mulţumesc domnului secretar de stat pentru cele două răspunsuri. Este foarte adevărat că potrivit Legii administraţiei publice locale se asigură autonomia funcţională a acestor instituţii. Nu doar la aceste aspecte m-am referit. Eu m-am referit şi la cazurile de abuzuri, pentru că în cazul primului răspuns pe care l-aţi precizat, domnule secretar de stat, s-a refuzat semnarea procesului - verbal de punere în posesie, pe considerentul că nu s-a făcut pe vechiul amplasament această retrocedare. Pe vechile amplasamente, potrivit datelor culese de la faţa locului, au fost repartizate suprafeţe care includ cele ce reveneau petentului, unor apropiaţi ai primarului. Şi nu este singurul caz cel pe care vi l-am prezentat, dar celelalte persoane, fiind vorba de persoane în vârstă, ţărani cu mai puţină educaţie, n-au îndrăznit să îl atace pe primar, să sesizeze organele competente.

De altfel, vreau să vă spun, din acest punct de vedere, că am purtat în mai multe rânduri discuţii cu prefectul judeţului Cluj, care a dispus organului de control din subordinea sa verificarea situaţiei la faţa locului. Acesta a constatat veridicitatea celor spuse, dar atunci când a fost să aplice legea, replica a fost următoarea: "De ce v-aţi adresat unui deputat din opoziţie, şi mai ales de la P.R.M., pentru rezolvarea acestui caz?".

În cel de-al doilea, domnule secretar de stat, eu aflu acum că este vorba de familia Mureşan. Mie mi s-a spus în memoriul care mi s-a înaintat că este vorba de o altă familie: Voith Gergey, deposedat potrivit legii din anii '20, Legii reformei agrare. Voi verifica acest lucru şi în cazul în care cele menţionate de dumneavoastră sunt ultimul adevăr în materie, ţin să vă mulţumesc, totuşi, pentru răspunsul pe care l-aţi dat.

Dacă este vorba, totuşi, de această familie Voith, deposedată legal în baza Legii reformei agrare din anii '20, atunci, dispoziţia dată de către primarul comunei Câţcău, de a se elibera titluri de proprietate pe terenuri expropriate în baza legii, reprezintă o infracţiune destul de gravă, pentru că legea respectivă, până în momentul de faţă, din câte ştiu eu, n-a fost abrogată, nu a fost anulată în efectele ei, dar rămâne să verific şi dacă este cazul vă voi prezenta elementele concrete, după o deplasare la sfârşitul acestei săptămâni la faţa locului.

Pentru răspunsurile date, ţin să vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Urmaţi să mai primiţi, stimate coleg, un răspuns din partea Ministerului Finanţelor, cu privire la cazul firmei RMB Inter Auto S.R.L. Ministerul vă solicită amânarea prezentării răspunsului oral.

Domnule deputat Dan Brudaşcu, cu privire la cazul doamnei Balint Angela aţi primit un răspuns oral de la Ministerul Muncii. Aveţi un răspuns scris şi din partea domnului ministru, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Vi-l prezintă acum.

Domnul deputat Petre Posea dacă este? Nu este.

Stimaţi colegi,

S-au înscris pentru a prezenta interpelări 37 de colegi. Majoritatea dintre ei au depus în scris. V-aş sugera şi dumneavoastră să le depuneţi în scris, pentru că oricum le veţi prezenta atunci când aşteptaţi răspunsul.

Domnul Ştefan Baban (din sală):

Prezentăm pe scurt, cum zice Regulamentul.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine doreşte, să le prezinte, eu nu pot să încalc Regulamentul, dacă dumneavoastră vreţi să le prezentaţi de două ori.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-am să vă răpesc prea mult. Eu am să le depun în scris. Una este adresată domnului Alexandru Athanasiu şi se referă la perspectivele învăţământului superior şi a doua se referă la agricultura entuziastă a domnului Ilie Sârbu şi se referă la grâul de anul acesta.

Dar aş vrea să observ că am făcut o interpelare din 09.02.2004 către doamna ministru Elena Dumitru şi nu am primit nici un semn că ar fi luat act de cele cerute de mine, în legătură cu evidenţa paralelă care se ţine la ora aceasta, conform noului Cod al Muncii.

Vă mulţumesc. Sper să primesc răspunsul la acea interpelare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ioan Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am două interpelări adresate domnului ministru Ilie Sârbu, referitoare la fondul silvic şi la fondul cinegetic şi o interpelare adresată domnului ministru al sănătăţii, privind un cabinet medical dintr-o comună din judeţul Bistriţa Năsăud.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Eugen Pleşa.

Domnul Eugen Lucian Pleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt, aşa cum am zis, sesizez modul defectuos şi neprofesionist prin care reclamaţiile din partea acţionarilor firmei S.C. Recorom Dorobanţi S.A. sunt tergiversate şi interpretate intenţionat mincinos de salariaţii Poliţiei Capitalei şi Secţia a 3-a, de exemplu, Goicea Gabriel sau Crăciun Voicu şi alţi şefi intermediari.

Aceştia - caz unic în lume - consideră normal ca falsificatori de identitate ce folosesc ştampile false şi neautorizate, să defileze nestingheriţi la instituţiile statului, să distrugă bunuri ce nu le aparţin, fără a fi sancţionaţi prin lege, cu toate că sesizările s-au depus începând cu august - septembrie 2003 şi suntem la sfârşitul lui februarie 2004.

Curăţenia din Poliţie este o afirmaţie exagerat lăudăroasă, iar practica tergiversărilor spre acoperire a rămas de "actualitate", cu toate că se consideră depăşită. Păcat de eforturile ministrului, domnul Ioan Rus, şi ale domnului general Tutilescu, întinate de unii subordonaţi fără calificativ. Voi prezenta detaliile în scris.

Şi o singură întrebare, stimate domnule preşedinte, adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase: dacă art. 1 din Legea contenciosului administrativ, Legea nr. 29/1990, este valabil şi pentru instituţia condusă de domnul ministru Ovidiu Muşetescu, domnul ministru APAPS.

Am ajuns la recurs pentru un răspuns la o cerere. Voi da detalii în scris. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi prezentat pe larg acum interpelarea. O să primiţi răspunsul direct, fără să o mai prezentaţi iar. Nu, ca să nu avem discuţii! Şi pentru cei care vor fi tentaţi să facă în continuare aşa! La data prezentării se spune doar obiectul interpelării, şi când veţi fi în faţa ministrului care va răspunde, atunci dezvoltaţi, că sunteţi tentaţi să dezvoltaţi de două ori.

Domnul Ştefan Păşcuţ nu este.

Domnule profesor Mincu, vă aştept cu prezentarea obiectului interpelării.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Obiectul interpelării mele se adresează Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi este rezultatul unei cercetări făcut pe un număr de 4.371 de elevi, recrutaţi din 200 de şcoli, născuţi în 1987, cercetare care s-a făcut în toate ţările Uniunii Europene şi în toate ţările candidate la intrarea în Uniunea Europeană. Şi se adresează, mai ales, la trei probleme: consumul de alcool, care începe la vârsta de 16 ani, pentru că vârsta elevilor a fost de 16 ani, şi respectiv fumatul şi ceea ce este foarte grav, domnule preşedinte, este folosirea drogurilor injectabile, care a crescut cu peste 50% şi cu 85%, mai ales amfetaminele. Am rezumat pe scurt, urmând ca data viitoare să dau pe larg detaliile.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Ştefan Baban a depus. Domnul Valeriu Gheorghe nu este.

Doamna Mihaela Ionescu.

Doamna Mihaela Ionescu:

Am o interpelare şi două întrebări adresate domnului ministru al sănătăţii, Ovidiu Brânzan, şi ele se referă la lipsa acută de sânge cu care se confruntă ţara noastră şi care are ca rezultat direct faptul că România ocupă penultimul loc în Europa în materie de donatori.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ionescu.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea se adresează ministrului finanţelor publice, domnului Mihai Tănăsescu, şi are ca obiect: verificarea situaţiei datoriilor către CAS, a depunerii bilanţurilor anuale şi a veridicităţii declaraţiilor la CAS de către S.C. "Delta Asim", "Euro Media Invest", "Double C MEN PRODESSIGNPRINT", "Decvatom".

Şi a doua chestiune: verificarea condiţiilor în care a fost încheiat contractul de colaborare cu nr. 2418/15.05.2000 între Consiliul Judeţean Iaşi şi S.C. "Delta Asim" Iaşi prin prisma obligaţiilor financiare.

Anexez, pentru edificare, 35 de pagini.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Onisei este absent.

Domnul Petre Naidin este absent.

Domnule Ludovic Mardari, aveţi cuvântul.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Mihai Tănăsescu, ministrul finanţelor publice. Se referă la birocraţia excesivă, suportată de agenţii economici din judeţul Timiş, dar şi din alte judeţe ale ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ion Mocioi.

Domnul Ion Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să mă adresez domnului prim-ministru, într-o problemă cu totul deosebită, sesizându-i că în judeţul Gorj, preşedintele P.S.D. şi al Consiliului Judeţean a interzis parlamentarilor din opoziţie dialogurile cu alegătorii, poruncind directorilor de cămine culturale şi de şcoli să nu aprobe folosirea pentru dialog a spaţiilor acestor instituţii. Mi-au fost oprite astfel întâlnirile ca parlamentar cu cetăţenii din comunele Turburea, Padeş şi Plopşoru. Doresc să fie atenţionat preşedintele Consiliului judeţean să-şi retragă ordinele date în acest sens, pentru că rupe relaţiile Parlamentului cu cetăţenii, şi să creeze, în acelaşi timp, un cadru legal pentru constituirea de săli de dialog social, politic, în toate localităţile.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Florentin Moraru:

10 secunde, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru al României, Adrian Năstase, şi domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei şi resurselor.

Conţinutul interpelării: autoritatea naţională de reglementare în domeniul gazelor naturale ANRGN.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt colegi care doresc să prezinte interpelări? Nu.

Vă rog să constataţi că a fost epuizată şi această parte a ordinii de zi de astăzi şi să-mi permiteţi să declar închisă şedinţa de azi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,45.