Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchesc şi Puiu Haşotti, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Propun ca un reprezentant al Grupului Liberal să fie vicepreşedinte permanent, de drept.

Sincer îmi cer scuze, pentru începerea lucrărilor cu întârziere. Nu am nici un vicepreşedinte care să mă înlocuiască. La ora 16,30 l-am primit pe primul-ministru al Poloniei. Mai mult decât atât nu am ce să vă spun.

Uitaţi-vă la agenda de lucru a vicepreşedinţilor şi veţi vedea că 2 sunt plecaţi în străinătate şi unul este angajat într-o altă acţiune. De aceea am spus că propun să mai alegem încă un vicepreşedinte în plus.

Am rugămintea, domnule deputat Gheorghiof, să poftiţi la tribună, după ce încep şedinţa, şi să spuneţi ce aveţi de spus.

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 282; 63 sunt absenţi; 22 participă la alte acţiuni parlamentare.

Doresc, înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, să vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative care sunt înregistrate la Biroul permanent, şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2004 pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului "Săli de Sport", semnat la Bucureşti la 23 ianuarie 2004 şi la Paris la 28 ianuarie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

În fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 martie 2004

Cameră decizională: Senatul

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2.Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Florica, prin reorganizarea comunei Mihăileşti, judeţul Buzău, iniţiată de domnii deputaţi Petre Posea şi Aurel Gubandru, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 5 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

3. Propunerea legislativă privind declararea satului Tălmăcel în comună prin reorganizarea oraşului Tălmaciu din judeţul Sibiu, iniţiată de domnii deputaţi Radu Podgoreanu şi Gheorghe Suditu, membri ai Grupului parlamentar al PSD

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, iniţiată de domnii deputaţi Valer Dorneanu şi Acsinte Gaspar şi domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, membri ai Grupurilor parlamentare ale PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Termenul de depunere a raportului: 2 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, modificată şi completată prin Legea nr.181/2002, iniţiată de domnii deputaţi Valer Dorneanu şi Acsinte Gaspar şi domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, membri ai Grupurilor parlamentare ale PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şiComisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale

Termenul de depunere a raportului: 2 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

6. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobată prin Legea nr.64/2002, iniţiată de domnii deputaţi Miron Tudor Mitrea, Viorel Hrebenciuc, Ioan Bivolaru şi Aurelia Vasile, membri ai Grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în şedinţa din data de 15 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şiComisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 martie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7. Proiectul de Lege privind declararea ca abrogate a unor acte normative, adoptat de Senat în şedinţa din data de 15 martie 2004.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 21 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2004 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, adoptat de Senat în şedinţa din data de 15 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize -Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei nr.7 la Ordonanţa Guvernului nr.36/2002 privind taxele şi impozitele locale, republicată, iniţiată de domnii deputaţi Popescu Kanty Cătălin şi Ţibulcă Alexandru şi domnul senator Hriţcu Florin, membri ai Grupulurilor parlamentare ale PSD, respinsă de Senat în şedinţa din data de 15 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci:; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

10. Proiectul de Hotărâre de modificare şi completare a Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Amendamentele vor fi depuse la Secretariatul Comisiei pentru Regulamentul şedinţelor comune până la data de 31 martie 2004.

La proiectul de Hotărâre de modificare şi completare a Regulamentului şedinţelor comune, anunţul vi-l facem pentru a primi proiectul şi pentru a depune amendamente la secretariatul Comisiei pentru Regulamentul şedinţelor comune.

Termen: până la 31 martie 2004.

Mai există o notă cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale:

• Legea pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie;
• Legea pentru aprobarea participării României la Grupul Australia pentru controlul exporturilor în vederea neproliferării armelor chimice şi biologice;
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă;
• Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plată a impozitelor pe salarii şi/sau pe venituri realizate de consultanţii străini pentru activităţile desfăşurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului;
• Legea privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun;
• Legea privind unele măsuri de protecţie socială acordate, ca urmare a restructurării Societăţii Comerciale "Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM" - S.A., personalului aeronautic civil;
• Legea pentru modificarea art.3 din Legea nr.49/1999 privind pensiile I.O.V.R.;
• Legea pentru ratificarea Tratatului între România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuţi la 17 iunie 2003;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2004 privind transferul pachetului de acţiuni şi al terenurilor deţinute de stat la Societatea Comercială SERPLO-S.A. în proprietatea privată a judeţului Prahova şi în administrarea Consiliului Judeţean Prahova;
• Legea pentru modificarea Legii nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.28/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială;
• Legea pentru modificarea Legii nr.326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centre maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti;
• Legea pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român;
• Legea pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.1/2004 privind măsuri financiare în sistemul sanitar;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.12/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare în sistemul sanitar;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2004 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pentru anul 2004;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind auditul intern;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.93/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.59 alin.(1) din Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2004 privind transferurile transfrontaliere;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.45/2003 privind finanţele publice locale;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.89/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.360/2002 privind Statutul poliţistului;
• Legea privind majorarea unor drepturi salariale ale personalului de specialitate artistică din cadrul Filarmonicii George Enescu din Bucureşti;
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2003 privind protecţia socială a salariaţilor disponibilizaţi prin concedieri colective din sectorul sanitar în cadrul procesului de restructurare şi reorganizare.

Primul proiect normativ înscris pe ordinea de zi de astăzi este Proiectul de Lege privind modificarea art.2 din Ordonanţa Guvernului nr.66/1999 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine.

Rog iniţiatorul să prezinte proiectul.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, domnule deputat Florin Iordache, vă rog să luaţi loc pentru a prezenta proiectul. Din partea ministerului, vă rog.

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin Ordonanţa Guvernului nr.66/1999, România a aderat la Convenţia de la Haga, din 1961, eliminându-se astfel cerinţa asupra legalizării, singura formalitate fiind aceea a punerii apostilei de către autoritatea competentă.

Cum, în textul ordonanţei, autorităţile competente în România erau Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe, prin modificarea propusă se numesc autorităţi competente Curţile de Apel, pentru situaţiile stabilite de lege, şi Prefecturile, cu scopul de apropia această categorie de servicii de cetăţean.

Pentru toate aceste considerente, vă rugăm să aveţi amabilitatea şi să adoptaţi Proiectul de Lege de adoptare a Ordonanţei Guvernului nr.66/1999.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule secretar al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a analizat proiectul legii privind modificarea art.2 din Ordonanţa Guvernului nr.66/1999; a ţinut cont de avizul Consiliului Legislativ, favorabil pentru acest proiect de lege; de asemenea, a ţinut cont de avizul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, cât şi de avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu majoritate de voturi, să fie supus spre adoptare, plenului Camerei Deputaţilor, prezenta lege cu amendamentele respinse.

Vreau să vă spun că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor.

La titlul proiectul de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Textul articolului unic. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate şi textul şi titlul legii.

Vom supune proiectul votului final la data la care se va stabili de Comitetul ordinii de zi.

Stimaţi colegi, am spus la data care va fi stabilită pentru Comitetul ordinii de zi. Mâine la ora 12,00 este stabilită oră de vot final pentru proiectele pe care le-am votat până acum.

Doresc să anunţ plenul despre faptul că în programul care ni s-a anunţat a intervenit o modificare: Comitetul ordinii de zi a aprobat ca mâine să nu se lucreze după amiază în comisii, ci să dezbatem în continuare Codul penal. Deci, la ora 13,00 va fi pauză de masă, şi de la ora 14,00 până la ora 19,00 vom dezbate Codul penal.

Al doilea proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Adiţional între România şi Comunitatea Europeană privind regulile aplicabile comerţului cu anumite specii de peşti şi produse din peşte.

Domnul ministru Eugen Dijmărescu prezintă proiectul de lege.

Domnul Eugen Dijmărescu (ministru delegat pentru comerţ, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deci, în conformitate cu procesul de apropiere a României de Uniunea Europeană în domeniul comerţului, şi aici mă refere la prevederile Acordului European, pe de o parte, la Cap.26 privind relaţiile economice externe, şi la Cap.8 privind pescuitul, în cursul anului 2003 s-au derulat negocieri între România şi Uniunea Europeană vizând liberalizarea comerţului cu peşte şi produse din peşte, stabilindu-se de ambele părţi o formulă potrivit căreia, până la la momentul aderării României la Uniunea Europeană, respectiv anul 2007, să fie eliminate obstacolele tarifare şi netarifare din calea comerţului cu peşte şi produse din peşte, din categoria nesensibililor, după un calendar de reducere graduală, care să se încheie odată cu aderarea, şi pentru produsele din 25 de specii de peşte şi 2 produse prelucrate din peşte acest calendar să înceapă odată cu momentul aderării şi să se încheie în 4 ani de la data în care România devine membră, respectiv să încheiem procesul de confundare a pieţei româneşti în domeniul comerţului cu peşte, cu piaţa unică europeană.

Este o procedură pe care a urmat-o şi celelalte state candidate, şi care, inclusiv partenerii noştri de la Sud, şi care vizează liberalizarea comerţului, în conformitate cu normele Uniunii Europene.

Acesta este un Protocol care se adaugă la Acordul European, încheiat de România cu comunităţile europene, devenite Uniunea Europeană ulterior, şi care în acest domeniu al comerţului cu produse din peşte încheie capitolul referitor la comerţ în acest domeniu. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Gheorghe Marin.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Adiţional între România şi Comunitatea Europeană privind regulile aplicabile comerţului cu anumite specii de peşti şi produse din peşte, semnat la Bruxelles, la 15 ianuarie 2004, la Acordul European instituind o asociere între România - pe de o parte - şi comunităţile europene şi statele membre ale acestora - pe de altă parte - semnat la Bruxelles, la 1 februarie 1993.

La întocmirea prezentului raport, comisia avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru buget-finanţe şi bănci, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia, în unanimitate, a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma prezentată.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină la dezbaterile generale? Nu. Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului care conţine dispoziţia de ratificare a Protocolului Adiţional, pe care îl aveţi anexat în continuare, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Mâine, la ora 12,00, vom supune acest proiect votului final.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2003.

Raportul Comisiei de mediere cuprinde un singur punct: cel cu privire la art.I, pct.100¹.

Comisia ne propune varianta Senatului, respectiv eliminarea acestui text. Dacă aveţi obiecţiuni?

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La acest text, care sună în felul următor: "În mod excepţional, pentru persoanele numite de preşedintele României, de către Parlament, la propunerea preşedintelui României, sau, potrivit legii, de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Birourile permanente ale Camerelor, în şedinţă comună, pot aproba, la sesizarea preşedintelui României, îndeplinirea în continuare a funcţiei care a generat cazul de incompatibilitate, dacă un interes public impune aceasta".

Este vorba de acele situaţii de incompatibilitate ...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, cred că este o mică eroare. Textul care a fost în mediere se referă la alin.2, art.100¹, care aici în raport este prezentat în felul următor: "Aprobarea Birourilor permanente ale Camerelor este validată de plenul Camerelor, în şedinţă comună".

Dumneavoastră aţi prezentat alt text.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Aveţi perfectă dreptate. Eu am prezentat textul din Ordonanţă, de la alin.1, pentru că nu puteam explica alin.2 fără să explic ce este la alin.1.

Aveţi perfectă dreptate, domnule preşedinte, spunând că în mediere se află alin.2, şi pe care acum o să-l discut, ca să se înţeleagă despre ce este vorba.

Deci, alin.1 ce ne spune? Avem incompatibilităţi pentru deputaţi şi senatori, potrivit procedurii stabilite de Legea nr.161 şi de Regulamentul Camerelor, unde în, mod excepţional, Biroul permanent al Camerei poate aproba o situaţie de incompatibilitate. În rest, demisionează de drept, dacă nu-şi prezintă în termenul prevăzut de lege demisia.

Pentru persoanele, altele decât parlamentarii, numite de preşedintele României sau de către Parlament, la propunerea preşedintelui României se instituie următoarea procedură: ea să fie făcută de Birourile permanente reunite în şedinţă comună. Aşa a vrut Ordonanţa Guvernului nr.40/2003; a vrut ca aceste aprobări să fie date în şedinţa comună a Birourilor permanente, pentru că este vorba de persoane numite de preşedintele României, la propunerea preşedintelui României, şi nu este vorba de un parlamentar care să facă parte dintr-o Cameră individuală a Parlamentului, deputat sau senator.

Soluţia propusă în Parlament de Camera Deputaţilor la dezbaterea acestei ordonanţe a fost ca aprobarea Birourilor permanente ale Camerelor să fie validată de plenul Camerelor în şedinţă comună. Adică, s-a spus aşa: nu este suficient să lăsăm doar la dispoziţia celor două Birouri permanente să aprecieze asupra incompatibilităţii propuse, ca situaţie excepţională, de către preşedintele României, să nu lăsăm la îndemâna doar a Birourilor permanente, ci să supunem decizia validării plenului celor două Camere. Aceasta a fost soluţia noastră, a Camerei Deputaţilor.

Soluţia Senatului a fost să nu fie aşa, şi să fie ca în Ordonanţă.

Soluţia Comisiei de mediere a fost să se menţină soluţia din Ordonanţă, adică soluţia Senatului, prin eliminarea validării în plenul celor două Camere ale Parlamentului.

Şi acum, de ce spun eu că soluţia Camerei Deputaţilor, adică soluţia noastră, este mai bună? pe linia principiului care trebuie să coordoneze legea transparenţei decizionale, legea declarării averii demnitarilor, legea conflictului de interese, lupta anticorupţie în ansamblu. Cred că este mult mai eficient şi decizia este mult mai corectă, şi nu mai planează nici un fel de suspiciune dacă o asemenea decizie vine în plenul celor două Camere ale Parlamentului şi validează sau invalidează o propunere a Birourilor permanente.

Propunerea noastră este să nu lăsăm la îndemâna Birourilor permanente tranşarea acestor decizii, într-un cerc relativ închis, care nu are caracter public - şedinţele Birourilor permanente nu sunt publice, şi, prin urmare, accesul la o asemenea informaţie este limitată - să venim cu o asemenea dezbatere în plenul Camerei Deputaţilor, pentru că este o chestiune de interes public.

Incompatibilităţile sunt chestiuni de interes public, pentru că - potrivit Constituţiei - incompatibilităţile se stabilesc prin lege organică, şi aceste incompatibilităţi, derogările exprese trebuie să fie discutate nu în şedinţă separată sau o şedinţă comună, în spatele uşilor închise, în Biroul permanent, ci în plenul celor două Camere ale Parlamentului.

Deci, cerinţa transparenţei ne-ar cere să venim în plenul celor două Camere. Evident, o asemenea soluţie poate fi acceptată votând textul Camerei Deputaţilor, adică textul pe care noi l-am adoptat în această Cameră. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Timiş, care a făcut parte, ca şi domnul Boc, din Comisia de mediere.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Din câte îmi amintesc eu, în Comisia de mediere şi domnul deputat Boc a fost de acord cu soluţia Senatului. Iar dacă am greşit, am greşit.

De ce vă rog să votaţi soluţia Senatului?

Am considerat, împreună cu deputaţii şi senatorii din comisie, că pentru a acoperi o stare de incompatibilitate, instituţia prezidenţială vine şi face o propunere. Această propunere este discutată în Birourile permanente comune ale celor două Camere, deci altă instituţie; de fapt, două instituţii reprezentate prin Birourile permanente ale acestor instituţii. Vin şi confirmă sau infirmă starea de incompatibilitate.

Am considerat că nu mai este nevoie să supunem plenului celor două Camere, să convocăm o şedinţă comună a celor două Camere - Senat şi Camera Deputaţilor - pentru a se pronunţa pe această soluţie, pe această stare.

Considerăm că este suficient şi este destul de transparent ca instituţia prezidenţială să propună, şi cele două Birouri permanente - al Camerei Deputaţilor şi al Senatului - să confirme sau să infirme propunerea preşedintelui.

În consecinţă, vă rog să votaţi şi să fiţi şi dumneavoastră de acord cu textul Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc doreşte să mai facă o intervenţie.

Domnul Emil Boc:

În primul rând, aş vrea să insist pe această soluţie. Şi în Comisia de mediere, împreună cu colegul, domnul deputat de la PNL, Ştirbeţ, am făcut aceste menţiuni şi observaţii: 10 voturi pentru.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, că aici apare că a fost o singură abţinere. Şi de unde aţi scos două?

Domnul Emil Boc:

O singură abţinere în privinţa acesta, dar a fost susţinută în ... comisie propunerea de către cei doi colegi, de către PD şi PNL. Formula apare aici: o abţinere. Deci, nu este adevărat că noi am susţinut în unanimitate acolo un asemenea punct de vedere. Dar nu acesta este...

Domnul Valer Dorneanu:

Înseamnă că au fost două jumătăţi de abţinere.

Domnul Emil Boc:

...obiectul discuţiei, în ultimă instanţă, ci care soluţie este viabilă?

În acest caz, potrivit Ordonanţei, avem de-a face cu persoane pe care noi nu le cunoaştem. Nu sunt parlamentari, ca şi în cazul când discutăm individual, un parlamentar, un deputat sau un senator, când Birourile permanente iau o decizie pe baza informaţiei oferite de către deputaţi sau senatori, unde toţi deputaţii au acces la asemenea informaţii.

Aici este vorba de persoane pe care preşedintele României le numeşte, la propunerea Parlamentului sau la propunerea Consiliului Superior de Apărare a Ţării, deci sunt persoane pe care noi nu le cunoaştem. Şi atunci, a lăsa la îndemâna Birourilor permanente, într-o şedinţă care nu se publică, să decidă, nu este în concordanţă cu spiritul de transparenţă cerut de Legea nr.161/2003. Această lege cere un climat de transparenţă. Regula este incompatibilitatea; aceasta este regula generală care coordonează această lege, şi orice excepţie trebuie să fie foarte bine argumentată, precizată şi explicată, pentru că orice excepţie de la regulă trebuie să fie cu adevărat o excepţie.

Nu avem nici o garanţie că excepţiile de regulă sunt bine fundamentate dacă decizia se ia doar în cadrul închis al celor două Birouri permanente. În condiţiile în care venim în plenul celor două Camere, din start avem un avantaj: soluţia este publică, este în văzul opiniei publice, transparent, se analizează - este oportun sau nu - puncte de vedere contrare, diferite pe acest subiect, şi decizia este ca atare mult mai transparentă decât o soluţie luată în spatele uşilor închise, în cadrul Biroului permanent.

Deci, încă o dată, cerinţa transparenţei ne cere ca decizia să nu fie luată în spatele uşilor închise, ci într-un cadru deschis, în faţa plenului celor două Camere ale Parlamentului, fiind vorba de o decizie care, repet, nu vizează aprobarea decât unei Camere individuale, ci este aprobarea de către Parlament. Că dacă ar fi fost aprobarea decât a unei Camere individuale, puteam spune că Biroul Camerei sau Biroul Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră varianta Senatului propusă de Comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi cu toţii votul. 40 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 37 voturi împotrivă. (Rumoare, discuţii.)

Stimaţi colegi, nu este nici un secretar de la Putere. V-aş ruga frumos, mai abţineţi-vă cu manifestările acestea de stadion.

Abţineri? Mulţumesc.

Deci, varianta Senatului a fost adoptată cu 40 voturi pentru, 37 împotrivă.

Vom supune raportul de mediere votului final, mâine, la ora 12,00.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2003.

La pct.1 - textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Poftiţi, domnule deputat Ştirbeţ.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În situaţia în care adoptăm acest raport al Comisiei de mediere cu privire la Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2003, cred că am înregistra o premieră absolută în ce priveşte aprobarea unei ordonanţe sau aprobarea unui raport de mediere, cum vreţi s-o denumim.

De ce spun acest lucru? Pentru că în varianta adoptată de Camera Deputaţilor, noi am aprobat modificarea, deci aprobarea Ordonanţei nr.77/2003 privind completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Senatul vine şi spune: Aprobăm Ordonanţa nr.77/2003, dar modificăm şi completăm Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice.

Sincer să fiu, nici nu cred că ne aflăm în faţa unui raport de mediere. Cred că s-a greşit când s-a tratat această diferenţă ca o ..., adică adoptarea diferită a celor două variante, ca o divergenţă care se poate soluţiona prin mediere.

Opinia mea este, că în momentul în care Senatul a aprobat Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2003, dar nu pentru modificarea şi completarea Legii nr.51, ci pentru modificarea şi completarea Legii nr.161/2003, ne aflăm în situaţia în care Senatul respinge, de fapt, modificarea Legii nr.51/1995, respectiv - implicit Ordonanţa Guvernului - şi nu putem să mediem, în această situaţie, în raport cu aprobarea dată de Camera Deputaţilor, care susţine aprobarea ordonanţei aşa cum a fost ea adoptată.

De altfel, din acest punct de vedere cred că şi reprezentantul Guvernului ar trebui să aibă o poziţie. Nu ştiu care sunt dedesubturile acestei mişcări, dar în orice caz, nu cred că putem rezolva această problemă prin mediere şi cu atât mai puţin să aprobăm ordonanţa care modifică, de fapt, Legea nr. 51, s-o aprobăm ca şi când ar fi valabilă şi pentru modificarea Legii nr. 161/2003, aceasta neajungând să dezbatem textele aflate în divergenţă în conţinutul lor.

Ca urmare, eu solicit respingerea raportului de mediere şi tratarea în modul în care se tratează procedural situaţiile în care se respinge o lege şi se admite de către una din Camere aceeaşi lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, aţi fost în comisia de mediere? Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat Ştirbeţ are dreptate. De ce? Noi am fost sesizaţi de către Guvern cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Aceasta este ordonanţa care a venit spre aprobare la Parlament.

Am dezbătut-o, s-a adoptat în forme diferite în cele două Camere şi acum în prezenţa cărui act normativ suntem? Potrivit textului de mediere, se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, care se schimbă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind completarea Legii nr. 161/2003.

Deci, practic, în acest moment, suntem în prezenţa a două acte normative distincte: Guvernul ne-a sesizat pe noi cu un anumit act normativ, cu o ordonanţa de urgenţă privind completarea Legii nr. 51/1995, iar noi transformăm această ordonanţă în Ordonanţa privind completarea Legii nr. 161/2003. Altfel spus, dacă am fi avut, de exemplu, o ordonanţă de urgenţă privind trimiterea de trupe în Irak, noi în Parlament am fi schimbat-o şi am fi zis "Ordonanţa de urgenţă privind trimiterea trupelor în Afganistan". Cum rămâne cu acelea din Irak? Mai pleacă, nu pleacă, cum rămâne? Soluţia legală este următoarea şi am textul Constituţiei, textul 115 alin. 7: "Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege". Ordonanţa respectivă ori se admite, ori se respinge. Admiţându-se, se poate admite cu modificări, dar cu modificări în conţinutul textului, nu în fundamentul ei de ansamblu, să modificăm o altă lege. Pentru că, repet, este vorba de raportare la două acte diferite: Guvernul ne-a propus modificarea unui anumit act normativ, aceasta a fost voinţa lui, dacă noi nu suntem de acord, soluţia pe care o avem este, fie adoptarea, fie respingerea. Deci, din punct de vedere legal şi constituţional, soluţia ar fi trebuit să fie respingerea ordonanţei prin lege şi adoptarea unei alte ordonanţe de urgenţă, dacă Guvernul dorea, de modificare a Legii nr. 161 sau iniţierea unui proiect de lege, de modificare a Legii nr. 161, care să urmeze procedura legislativă respectivă.

Din acest punct de vedere, acest hibrid legal şi constituţional nu poate fi acceptat. El va figura, probabil, în manualele respective ca fiind o încălcare de către Parlament a procedurii legislative şi obiecţia noastră - repet - este de natură procedurală, pentru a respecta litera şi spiritul Constituţiei.

Iată de ce, soluţia pe care ne-o propune comisia de mediere nu este corectă şi varianta pentru care optăm este, evident, varianta Camerei Deputaţilor. După cum puteţi observa, deputaţii sunt mai înţelepţi decât senatorii şi întotdeauna merg pe soluţii legale. Senatorii ne propun combinaţii juridice care nu au numai tangenţial lucruri în comun cu Constituţia, pentru că fac referire la textul Constituţiei, dar pe fond, soluţiile sunt nelegale şi neconstituţionale.

Deci, să avem încredere în ceea ce Camera Deputaţilor a hotărât aici şi să mergem pe votul Camerei Deputaţilor şi nu pe votul Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

S-au pus nişte întrebări foarte pertinente, reprezentatul iniţiatorului, al Guvernului nu este aici, v-aş sugera să amânăm dezbaterea acestei legi ca să vină şi reprezentantul Guvernului. De acord? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală. Comisia pentru administraţie publică. Cine sunt iniţiatorii? Hotărâţi-vă care ia cuvântul. Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Este vorba de o primă propunere legislativă ce vizează şi activitatea mea viitoare de primar, aşa că mă bucur că sunt susţinut din acest punct de vedere. Vedeţi, nu m-am pregătit numai acum pentru funcţia de primar, ci şi cu mult timp înainte am avut în vedere o asemenea perspectivă; aceasta nu înseamnă că este o invitaţie ca dumneavoastră să respingeţi o asemenea propunere, dimpotrivă este o invitaţie...

Domnul Valer Dorneanu:

Faceţi o propunere să fiţi declarat primar de Camera Deputaţilor, pentru că de simpatie vă bucuraţi, poate scutim clujenii de alegeri.

Domnul Emil Boc:

N-am fost atent la ce aţi spus dumneavoastră, nu s-a auzit bine la microfon.

Domnul Valer Dorneanu:

Să faceţi o propunere ca să dăm noi o hotărâre pentru alegerea dumneavoastră în funcţia de primar. Aşa scăpaţi mai uşor de domnul Funar.

Domnul Emil Boc:

Soluţia noastră era în alt context propusă, cu migraţia politică, dar nu face obiectul dezbaterii de faţă.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Doamnelor colege,

Prezenta propunere legislativă urmăreşte modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale, pentru a da posibilitate cetăţenilor să iniţieze proiecte de hotărâri pentru Consiliul local şi pentru Consiliul judeţean.

Prin Constituţie noi avem posibilitatea să oferim cetăţenilor dreptul de a iniţia propuneri legislative pe care să le supună Parlamentului şi este o chestiune firească, normală.

La nivel local, însă, nu există, din nefericire, până în acest moment un cadru legislativ prin care se dă posibilitate cetăţeanului să vină cu o propunere de hotărâre de consiliu local sau cu o propunere de hotărâre pentru Consiliul judeţean. Şi am în vedere şi experienţa de la Cluj, că dacă o asemenea soluţie exista, probabil în lege, s-ar fi deblocat mult mai repede criza sau conflictul din administraţia locală de acolo. Şi, din acest punct de vedere, propunerea noastră este una în concordanţă cu exigenţele europene în materie şi propunem ca cetăţenii să aibă dreptul şi posibilitatea legală de a propune adoptarea de hotărâri la nivelul administraţiei publice locale, nivel la care pot fi soluţionate o mare parte din problemele cu care se confruntă cetăţenii.

Am acceptat cu mare plăcere şi vreau să le mulţumesc sincer colegilor din Comisia de administraţie publică locală care s-au dovedit că sunt mult mai bine pregătiţi decât iniţiatorii şi au modificat în sens pozitiv conţinutul propunerii legislative, în sensul că promovarea unui proiect de hotărâre poate fi iniţiată de unul sau mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă proiectul de hotărâre este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a localităţii sau judeţului. Noi am avut o propunere iniţială cu 1%, dar considerăm că este justă şi firească propunerea comisiei de a accepta 5%, pentru ca acea propunere să aibă un caracter cât de cât reprezentativ pentru comunitatea respectivă şi a găsi echilibru între exigenţele de a promova proiecte în favoarea comunităţii şi a nu şicana Consiliul local cu orice iniţiativă legislativă. Iată motivul pentru care le mulţumesc sincer colegilor din Comisia de adminstraţie pentru diligenţele depuse şi vă rugăm să adoptaţi propunerea legislativă, în formula propusă de către comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Oltean, vă rog să prezentaţi raportul. Poftiţi. Reprezentantul Guvernului.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că în legătură cu această propunere legislativă Guvernul a format un punct de vedere, vizând textul legii în ansamblul ei, fără să aibă vreo consideraţie legată de persoană sau de localitate.

Guvernul nu a fost de acord cu propunerea legislativă, în special cu textul art. 120 alin. 2, unde spunea că "promovarea unui proiect de hotărâre poate fi iniţiat de unul sau mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă proiectul de hotărâre este susţinut prin semnături de cel puţin 1%", considerând că acest procent este prea mic şi putea să determine apariţia unor iniţiative fără relevanţă, care ar încărca în mod nejustificat activitatea autorităţilor administraţiei publice sau vor duce chiar la blocarea acesteia.

În discuţiile care s-au făcut şi dezbaterile care s-au făcut în Comisia de administraţie publică, acest procent de 1% s-a reconsiderat, că numărul de semnături trebuie să fie de cel puţin 5%, ceea ce pare mai rezonabil şi poate face propunerea legislativă de un interes real pentru comunitate.

Prin urmare, în forma adoptată, suntem de acord cu raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte al comisiei, Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică a analizat, pentru a se pronunţa pe fond, propunerea legislativă care viza modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, prin care se încearcă transpunerea unui principiu la nivel constituţional, prin care cetăţenii au drept de iniţiativă legislativă la nivel local, pentru a crea aceeaşi posibilitate pentru cetăţeni, în ce priveşte propunerea şi promovarea unor hotărâri de Consiliu local.

Comisia a ţinut cont de avizele Comisiei pentru drepturile omului, de avizul Consiliului legislativ, a luat în considerare şi punctul de vedere al Guvernului şi până la urmă a îmbunătăţit în mod substanţial textul propunerii legislative, încât şi reprezentantul Guvernului şi-a însuşit acest punct de vedere şi raportul întocmit este unul favorabil, votat cu 22 voturi pentru şi 1abţinere.

Drept consecinţă, solicit şi plenului Camerei Deputaţilor să susţină acest raport în forma în care este prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă cineva dintre dumneavoastră doreşte să participe la dezbateri generale? Domnul Viorel Coifan.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă reprezintă o ameliorare pozitivă, evident, în Legea nr. 215 a administraţiei publice locale, s-a deschis o nouă cale iniţiativelor cetăţeneşti, ne-am apropiat de legislaţia europeană în materie şi credem că prin munca comună a colegilor din Comisia de administraţie textul a devenit un text bun, Grupul liberal îl susţine şi, prin urmare, îi rog şi pe ceilalţi colegi să aibă încredere să voteze acest text, pentru că este un text bun.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul proiectului de lege dacă există obiecţii? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul, astfel cum a fost propus prin amendamentul nr. 1, deci nu propunere legislativă, ci lege, pentru că o propunere trebuie să aibă potrivit Legii nr. 24 forma unui proiect de lege.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi, iniţiatorii şi comisia, această rigoare este valabilă şi pentru expunerea de motive la proiectul de lege. Mulţumesc.

Prin amendamentul 2 comisia propune ca preambulul de modificare a Legii nr. 215 care acum este prevăzut într-un art. I să fie transformat în articol unic.

Urmăriţi, vă rog, amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Adoptat în unanimitate amendamentul 2.

La pct. 1 al art. I, cel cu privire la art. 46, urmăriţi amendamentul 3.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu sunt. Votat în unanimitate. Se modifică alin. 5 de la art. 46.

La pct. 2, cel cu privire la art. 109, introducerea unui alineat nou, 1¹.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Admis amendamentul, se modifică alin. 1¹, potrivit acestui amendament.

Punctul 3, urmăriţi amendamentul 5. Admis amendamentul 5, se introduce un capitol nou, 6¹.

La Capitolul 6¹, comisia nu are obiecţiuni.

Titlul Capitolului 6¹ "Iniţiativa cetăţenească". Dacă aveţi dumneavoastră? Adoptat în unanimitate.

La art. 120¹ din acest capitol, urmăriţi amendamentul 7. Admis amendamentul 7, modificat art. 120¹.

Articolul 120². Urmăriţi amendamentul 8. Admis amendamentul, modificat art. 120².

La art. 120³ urmăriţi amendamentul 9. Nu sunt obiecţiuni. Aprobat în unanimitate amendamentul, modificat acest text.

Articolul II, urmăriţi amendamentul 10. Comisia propune eliminarea acestuia.

Dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat amendamentul comisiei de eliminare a acestui articol. Vom supune votului final mâine acest proiect.

Stimaţi colegi, în legătură cu punctele 6, 7, 8, 9 şi 10... Numai puţin!

La pct. 6 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 am adoptat-o acum, o s-o supunem votului final mâine.

Punctul 7, Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Mădăraş, judeţul Mureş.

Comisia propune respingerea.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Comisia a apreciat că nu sunt întrunite condiţiile de fond şi de formă privind înfiinţarea comunei Mădăraş, de aceea a întocmit un raport de respingere şi vă rugăm să-l susţineţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doreşte cineva să intervină? Nu. Mulţumesc.

Vom supune propunerea votului final mâine.

La pct. 8, înfiinţarea comunei Corunca, judeţul Mureş. De asemenea, comisia a propus respingerea.

Vă rog, domnule Oltean, să vă susţineţi această propunere.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia a propus respingerea, întrucât această propunere legislativă se găseşte cuprinsă în anexa la Legea privind înfiinţarea unor comune, proiect de lege propus de către Guvern şi adoptat de către Camera Deputaţilor.

Propunerea a rămas fără obiect. Din aceste considerente, propunem respingerea acesteia.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Vom supune această propunere votului final mâine.

Propunerea legislativă privind trecerea satelor Dobricel şi Dumbrăviţa din componenţa comunei Căianu Mic în componenţa comunei Spermezeu.

Dacă iniţiatorii sunt aici? Domnule Oltean, cine sunt iniţiatorii şi cine prezintă raportul? Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Propunerea legislativă care a fost supusă spre dezbatere plenului Comisiei de administraţie publică, are în vedere reglementarea situaţiei satelor Dobricel şi Dumbrăviţa, care se află în componenţa comunei Căianu Mic, pentru a fi trecute în componenţa comunei Spermezeu, judeţul Bistriţa Năsăud.

Elementele care au determinat o asemenea iniţiativă legislativă sunt următoarele: satele Dobricel şi Dumbrăviţa au aparţinut din punct de vedere administrativ şi teritorial de comuna Spermezeu, încă din anul 1895.

În anul 1966, în mod forţat, cele două sate au fost trecute din componenţa comunei Spermezeu, în componenţa comunei Căianu Mic, întrucât prezentau elemente evidente de cooperativizare, în timp ce comuna Spermezeu a rămas o comună necooperativizată.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, în februarie 1990, printr-o decizie a Prefecturii judeţului Bistriţa Năsăud, cele două sate au fost trecute în componenţa comunei Spermezeu.

De atunci şi până astăzi locuitorii celor două sate au aparţinut, de fapt, de comuna Spermezeu.

Cei ce au aplicat Legea nr. 1, Legea nr. 18 şi toate actele normative sunt autorităţile comunei Spermezeu. Din punct de vedere al sănătăţii, din punctul de vedere al îndrumării pe linie de şcoală, toate aceste prerogative sunt îndeplinite de către autorităţile comunei Spermezeu.

Ceea ce se doreşte astăzi este doar să se constate şi să se legifereze o stare de fapt incontestabilă, existentă din 1990 încoace.

Din aceste considerente, comisia a apreciat că sunt întrunite condiţiile necesare admiterii acestei propuneri legislative şi a întocmit un raport favorabil, pe care, vă rog, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să îl susţineţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbaterea acestui proiect?

Trecem la dezbaterea textelor atunci, dacă la dezbateri generale nu sunt doritori.

La titlul proiectului nu sunt doritori. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţii? Votat în unanimitate.

La art. 1 nu există propuneri din partea comisiei. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Votat articolul în forma iniţială în unanimitate.

La art. 2 urmăriţi, vă rog, amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat art. 2.

La art. 3 urmăriţi amendamentul 4. Admis amendamentul 4, modificat art. 3 în mod corespunzător.

La art. 4 urmăriţi amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art. 4.

La art. 5 urmăriţi amendamentul 6. Admis amendamentul 6, modificat art. 5.

La art. 6 nu există nici un fel de propuneri din partea comisiei. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Admis art. 6, în varianta iniţială.

Vă mulţumesc.

O să supunem acest proiect votului final mâine.

Ultimul proiect, înainte de a trece la interpelări şi întrebări.

Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Bixad, prin reorganizarea comunei Malnaş.

Aveţi cuvântul. V-aş ruga mult să fiţi foarte scurt, că altminteri nu ne putem încadra în timp.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Foarte scurt, domnule preşedinte.

Comuna Malnaş are o populaţie de peste 1.800 de locuitori, a fost o comună de sine stătătoare, are toată infrastructura necesară, are o carieră, activitate chiar industrială, punct de pornire către Lacul Sfânta Ana, deci o posibilitate de dezvoltare economică.

Vă mulţumesc. Vă rog să susţineţi proiectul de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Referitor la această propunere legislativă, suntem în următoarea dilemă: pe ordinea de zi a Senatului este raportul Comisiei de administraţie publică privind adoptarea Proiectului de Lege privind înfiinţarea unor noi comune.

În anexa acestui proiect de lege, ca amendament al Comisiei de administraţie publică a fost propusă înfiinţarea comunei Bixad. În această situaţie, propunerea legislativă ar rămâne, normal, fără obiect, pentru că din moment ce Senatul adoptă în forma în care raportul este întocmit, nu mai există nici un fel de justificare a se adopta în plenul Camerei Deputaţilor această propunere legislativă, deşi raportul este unul favorabil, întrucât toate condiţiile prevăzute de către lege sunt îndeplinite în ce priveşte această propunere legislativă.

Există două variante: fie îl respingem şi Senatul în mod cert îl va adopta, pentru că eu am văzut raportul, fie adoptăm şi lăsăm Senatului varianta de a-l respinge, atunci când va fi pe ordinea de zi a Senatului.

Sigur, eu ştiu că Senatul deja a adoptat raportul Comisiei de administraţie publică, în formula aceasta, dar ca să nu fie nici un fel de surprize, sigur, rămâne să adoptăm raportul în forma în care este şi să constate acest lucru Senatul şi să avem această respingere.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Indiferent cum o votăm, adoptăm legea sau o respingem, Senatul este cameră decizională şi Senatul va vedea "..

Ce supun votului?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

În această situaţie, eu propun respingerea, rămânând ca Senatul să analizeze care va fi soluţia. Oricum, este cameră decizională, cu motivaţia că această propunere este cuprinsă în proiectul de lege adoptat de către Senatul.

Domnul Valer Dorneanu:

În această situaţie, vom supune această propunere votului final mâine la ora 12,00.

Stimaţi colegi,

a sosit şi ora destinată prezentării răspunsurilor la interpelări şi întrebări.

Vom începe cu două întrebări: prima este pusă de domnul Florin Iordache domnului ministru Aurel Encuţescu.

Vă rog să răspundeţi în legătură cu îmbunătăţirea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, este întrebarea domnului deputat. Vă rog.

Domnul Aurel Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Conducerea Ministerului Apărării Naţionale este preocupată în permanenţă de starea socială a cadrelor militare, sens în care au fost făcute mai multe demersuri legislative, printre care şi cel referitor la situaţia locativă a acestora şi care a avut ca rezultat adoptarea Legii nr. 516/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 pentru Statutul cadrelor militare. Prin acest act normativ s-a aprobat majorarea compensaţiei lunare pentru chirie de la 25% până la 50% din solda lunară a cadrelor militare, precum şi a indemnizaţiei pentru soţie/soţ neîncadraţi în muncă, în acelaşi procent, la numirea în prima funcţie sau la schimbarea garnizoanei.

Această iniţiativă a avut ca fundament condiţiile reale, concrete, în care îşi desfăşoară activitatea cadrele militare din armată, influenţate de implementarea unui nou sistem de management al resurselor umane. Aplicarea acestuia conduce, de multe ori, la încadrarea cadrelor militare în unităţi militare aflate în alte localităţi decât cele în care aceştia îşi au asigurat spaţiul locativ.

Mai mult, obligarea schimbării funcţiei la un interval de 4 ani, conform Ghidului carierei militare, presupune mutarea cadrelor militare în altă garnizoană, de cele mai multe ori, cu aceeaşi periodicitate.

La acestea, se adaugă insuficienţa locuinţelor de serviciu şi numărul limitat de locuri de cazare în căminele de garnizoană, cuantumul soldelor ofiţerilor cu grade inferioare, maiştri militari şi subofiţeri.

Nu în ultimul rând, prin măsura propusă s-a urmărit prevenirea pierderii unor cadre militare de valoare, prin părăsirea sistemului militar din cauza situaţiei locative.

Potrivit art. 20¹ alin. 3 din Legea nr. 80/1995, aşa cum a fost modificată şi completată, s-a dispus stabilirea cuantumului concret al compensaţiei pentru chirie şi condiţiile de acordare a acesteia prin hotărârea Guvernului. Criteriile ce au stat la baza elaborării proiectului de hotărâre care a fost adoptat de Guvern în data de 11 martie 2001 sunt următoarele: nivelul ridicat al chiriilor în unele localităţi cu statut special - municipii, staţiuni turistice şi balneare; nivelul redus de dezvoltare economică al zonelor geografice în care sunt dispuse unităţile militare; existenţa deficitului de personal militar din unele unităţi situate în localităţi care vor fi nominalizate prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Pentru cadrele militare numite în prima funcţie sau mutate în unităţi militare din localităţi aflate într-una dintre situaţiile menţionate anterior s-a prevăzut o compensaţie pentru chirie în cuantum de 50% din solda lunară, iar în celelalte cazuri compensaţia fiind de 40%.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi acest răspuns?

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu cred că ar mai fi ceva de completat la răspunsul pe care l-a dat domnul secretar de stat Encuţescu. Vreau decât să apreciez faptul că Ministerul Apărării Naţionale s-a preocupat şi se preocupă în continuare de situaţia pe care o au cadrele militare, ţinând cont că, conform Ghidului carierei militare, aceştia sunt obligaţi, din 4 în 4 ani, să avanseze şi, din această cauză, există riscul să nu aibă unde locui.

Încă o dată, apreciez răspunsul deosebit de complex şi competent pe care l-a oferit domnul secretar de stat Encuţescu şi preocuparea pe care o are în permanenţă Ministerul Apărării Naţionale. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Următoarea întrebare este adresată de domnul Becsek Garda Dezideriu. Este? Nu este.

Doamnă ministru Tarcea, vă rog să-i comunicaţi în scris răspunsul.

În aceste condiţii, trecem la interpelări, pe care urmează să le prezinte colegii noştri, astăzi.

Reamintesc prevederile regulamentare: interpelarea nu se dezvoltă, se prezintă pe scurt doar obiectul acesteia.

Domnul Adrian Moisoiu doreşte să facă 4 interpelări, îi amintesc că, potrivit regulamentului, un grup parlamentar poate să facă una. Nu este aici dumnealui.

Domnul Andrei Ioan? Nu este.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu a depus în scris.

Domnul Gheorghe Dinu? Vă rog, domnule deputat. Repet rugămintea şi dispoziţia regulamentară.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, o să mă conformez.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al transporturilor, locuinţei şi turismului, Miron Mitrea, şi este legată de modul cum se pot folosi cei 24 de milioane de euro acordaţi de BERD Companiei Naţionale C.F.R. S.A. în nişte lucrări care, practic, nu au legătură cu problemele de bază ale căii ferate. Atât.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean a depus interpelarea în scris.

Domnul Radu Ciuceanu? Absent.

Domnul Gelil Esergep? Nu este.

Domnul Ioan Miclea? Nu este.

Domnul Mircea Nicu Toader? Nu este.

Domnul Andrei Chiliman? Nu este.

Domnul Kanty Cătălin Popescu a depus-o în scris.

Domnul Nicolae Vasilescu? Nu este.

Domnul Ştefan Baban le-a depus în scris.

Domnul Radu Stroe le-a depus în scris.

Domnul Ioan Onisei a depus în scris.

Domnul Emil Boc a depus în scris.

Domnul Iulian Mincu.

Domnul Iulian Mincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea va fi foarte scurtă şi se bazează pe probleme legate de Constituţia României, publicată şi aprobată în 2003, art. 32 alin. 4, care afirmă: "Învăţământul de stat de toate gradele este gratuit potrivit legii".

Cum se explică, atunci, că peste 190 de mii de studenţi din România, din cei 450 de mii înscrişi la universitate în anul şcolar 2003-2004, plătesc anual taxe ce valorează între 350 şi 600 de dolari, iar taxele de înscriere la facultate sunt obligatorii pentru toţi studenţii şi la toate specialităţile? Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ioan Mogoş? Lipseşte.

Domnul Nicu Cojocaru? Lipseşte.

Doamna Mona Muscă? Lipseşte.

Domnul Victor Dobre a depus în scris.

Domnul Alexandru Mocanu a depus în scris.

Domnul Vekov a depus în scris.

Domnul Mircea Costache? Una, domnule deputat! Una o depuneţi şi una o prezentaţi!

Domnul Mircea Costache:

Atunci, să convenim, 0,5...

Domnul Valer Dorneanu:

Conveniţi cu ascultătorii!

Domnul Mircea Costache:

Domnule preşedinte,

Şi dacă prezint una şi dacă prezint două, eu, tot timpul acela îl consum, dacă aşa îmi programez.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu e vorba de timp, e vorba de număr, uitaţi-vă la regulament.

Domnul Mircea Costache:

Şi, cum sunt programat de acasă ca să mă exprim, dumneavoastră ştiţi că eu o şi fac! Şi fără să enervez pe nimeni!

Într-o interpelare m-am adresat domnului ministru al sănătăţii, Ovidiu Brânzan, cu un caz special, în legătură cu doctorul Radu Boja de la Spitalul de Urologie Târgu Mureş.

Într-o altă interpelare, m-am adresat domnului ministru Cristian Diaconescu, ministrul justiţiei, cu un dosar de la Parchetul Târgu Mureş, care este blocat undeva şi am vrea să-şi urmeze cursul normal în instanţă.

De asemenea, m-am adresat cu 3 interpelări domnului ministru Ioan Rus, ministrul administraţiei şi internelor, cu nişte cazuri deosebite, pe care nu le-am putut rezolva la nivel local, unde primarii nu obişnuiesc să răspundă la adrese.

Mulţumesc, domnule preşedinte şi sper că n-am abuzat?

Domnul Valer Dorneanu:

Nu.

Domnul Ioan Sonea? Vă rog, domnule coleg.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Ioan Rus. Este vorba de o relaţie între un sindicat, de la Probitem Bistriţa şi consiliul local, privind o lipsă de transparenţă în relaţia dintre aceste două instituţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Vreau să vă amintesc că doar interpelările se prezintă pe scurt, întrebările le adresaţi direct în scris.

Domnul Eugen Pleşa. Vă rog, încercaţi să vă apropiaţi de "obiectiv"...

Domnul Lucian Eugen Pleşa:

Sunteţi mai amabil ca niciodată, astăzi...

Domnul Valer Dorneanu:

Spuneţi că sunt mai amabil decât data trecută!

Domnul Lucian Eugen Pleşa:

Vă întreceţi pe dumneavoastră în cavalerism şi nu putem concura cu dumneavoastră! Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se referă la faptul că sunt, în continuare, din ce în ce mai multe evacuări din locuinţe ale chiriaşilor, oameni ajunşi în condiţii legale în locuinţe care au fost în proprietatea statului înainte de '89 şi au fost şi în continuare.

În plus, sunt anulări de contracte de cumpărare realizate prin efectul Legii nr. 112/1995.

Şi toate acestea se petrec printr-o indiferenţă totală a justiţiei, a instanţelor judecătoreşti, care dau aceste sentinţe în dispreţul legilor: Legea nr. 112, Legea nr. 10. România este singura ţară în care, chipurile, "reparaţiile" pentru daunele aduse unor proprietari înainte de '89 se derulează, cel puţin formal, pe trei căi.

Problema este aceasta, vreau să-mi spună domnul prim-ministru, prin subordonaţii dânsului, dacă e corect ca atunci când o familie este evacuată să se spună simplu: "evacuare" şi nu mai există obligaţia care era cuprinsă în art. 5 din Legea nr. 112, care spunea: "Evacuarea se va face numai după acordarea efectivă a unei locuinţe corespunzătoare".

Interpelarea este şi de forma întrebării: "Domnilor judecători, magistraţi, nu uitaţi, unde pleacă aceşti oameni, unde sunt azvârliţi?" Pentru că pe vremea deportărilor sau a strămutărilor, cel puţin, se ştia destinaţia!

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Szekely Ervin? Nu este.

Domnul Valeriu Gheorghe a depus-o în scris.

Domnul Ştefan Păscuţ a depus în scris.

Domnul Nicolae Enescu a depus în scris, întrebarea.

Domnul Paul Magheru, de asemenea.

Domnul Bălăeţ, de asemenea.

Doamna Mihaela Muraru a depus-o în scris.

Domnul Dorin Popescu, la fel.

Domnul Cornel Ştirbei, la fel.

Domnul Damian Brudaşca, la fel.

Domnul Paul Şnaider. Vă rog.

Domnul Paul Şnaider:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Finanţelor, domnului ministru Mihai Tănăsescu, şi are ca obiect datoriile posturilor de radio şi de televiziune şi ale presei scrise către bugetul de stat. Cred că răspunsul pe care îl voi primi ar putea clarifica suspiciunile cu privire la echidistanţa mass-media faţă de viaţa politica în perioada campaniilor electorale din anul 2004. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai este cineva neînscris pe listă? Toţi ceilalţi figurează pe această listă că au depus în scris interpelările. Poftiţi, domnule coleg.

Domnul Emil Crişan:

La poz. 40 sau 41 trebuia să fiu, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

La poz. 40 apare alt coleg, Eugen Nicolăescu, care a depus în scris. La poz. 41 este domnul Aurelian Semcu şi a depus în scris. Dumneavoastră sunteţi la poz. 42. Poftiţi.

Domnul Emil Crişan:

Am greşit. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar şi dumneavoastră apăreţi că aţi depus în scris.

Domnul Emil Crişan:

Am trei, dar o să vă prezint doar una.

Domnul Valer Dorneanu:

Una puteţi.

Domnul Emil Crişan:

Este adresată domnului Miron Mitrea, ministru al transporturilor, construcţiilor şi turismului.

Domnule ministru, am primit la biroul parlamentar un memoriu semnat de un număr 365 persoane, navetişti, care circulă pe ruta Blaj-Târnăveni-Praid, Televiziunea locală Târnăveni a anunţat că, începând cu data de 1.05.2004, vor fi suspendate toate trenurile pe această rută. Semnatarii memoriului doresc menţinerea în continuare a trenurilor pe ruta respectivă, deoarece nu au altă soluţie pentru deplasarea la serviciu. Vă trimit şi tabelele cu cele 365 de semnături.

În speranţa rezolvării favorabile a acestei solicitări, vă mulţumesc.

Celelalte două le-am transmis deja în scris. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Ionescu.

Domnul Marian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să prezint pe scurt numai una din cele două interpelări. Una se adresează domnului Alexandru Athanasiu, ministrul educaţiei şi cercetării, a doua se adresează domnului ministru al administraţiei publice şi internelor, Ioan Rus. Pe aceasta o să o prezint în câteva cuvinte.

Filiala PRM Dâmboviţa a întreprins numeroase demersuri pentru completarea Consiliului judeţean Dâmboviţa cu 2 consilieri ai partidului nostru pe locuri rămase vacante, ca urmare a incompatibilităţii, conform Legii nr. 161/2003 cu privire la funcţionarii publici, a domnilor Lifu Constantin şi Dinu Vasile. Aceste demersuri au început în urmă cu circa 9 luni, prin Adresele cu nr. 132/1.07.2003, 154/16.09.2003, 172/4.12.2003, 63/9.01.2004 şi, ultima, din data de 20.01.2004.

În urma acestor adrese Consiliul judeţean Dâmboviţa nu a dat curs solicitărilor Partidului România Mare, tergiversând numirea pe locurile rămase vacante, din diverse motive, care, de fapt, nu au bază legală, obstrucţionând astfel, cu bună ştiinţă, activitatea partidului nostru în judeţul Dâmboviţa.

Vă rugăm să interveniţi urgent şi să rezolvaţi această situaţie deosebită. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Ne vedem mâine.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,45.