Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Constantin Niţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Puiu Haşotti, secretari.

Domnul Constantin Niţă:

Stimaţi colegi, începem şedinţa noastră de astăzi, informându-vă că, din totalul de 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 268; sunt absenţi 77, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 26 de deputaţi.

Sperăm să avem o săptămână liniştită şi în pace, în concordanţă cu săptămâna în care trăim, aceea a Patimilor. Sper să avem o săptămână de înţelegere.

Trecem la informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională, prin Rezoluţia MSC.124(75) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 24 mai 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; - pentru avize, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovacia privind cooperarea în combaterea criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, a terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Bucureşti la 16 octombrie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; - pentru avize, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

3. Propunerea legislativă pentru reînfiinţarea satului Dămileni, din comuna Cristineşti, judeţul Botoşani, iniţiată de domnii parlamentari Viorica Afrăsinei, Mihai Baltă, Marcu Gheorghe, Doina Dreţcanu, Mihai Mălaimare, Octav Cozmâncă, Nelu Pujină, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; - pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

4. Propunerea legislativă pentru reînfiinţarea satului Slobozia din comuna Cordăreni, judeţul Botoşani, iniţiată de domnii parlamentari Viorica Afrăsinei, Mihai Baltă, Marcu Gheorghe, Doina Dreţcanu, Mihai Mălaimare, Octav Cozmâncă, Nelu Pujină, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; - pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

5. Propunerea legislativă pentru reînfiinţarea satelor Vatra şi Başeu din comuna Hudeşti, judeţul Botoşani, iniţiată de domnii parlamentari Viorica Afrăsinei, Mihai Baltă, Marcu Gheorghe, Doina Dreţcanu, Mihai Mălaimare, Octav Cozmâncă, Nelu Pujină, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; - pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.35 din 13 martie 1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, iniţiată de domnii deputaţi Borbely Laszlo, Marton Arpad şi Varga Attila, membri ai Grupului parlamentar al UDMR.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; - pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, adoptat de Senat în şedinţa din data de 25 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; - pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, adoptat de Senat în şedinţa din data de 25 martie 2004.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată: - în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

9. Propunerea legislativă privind completarea art.15 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, iniţiată de domnii deputaţi Petre Naidin, Voinea Florea, Voinea Olga Lucheria, Nicu Cojocaru, Cherescu Pavel, fără apartenenţă la grup parlamentar, respinsă de Senat în şedinţa din data de 25 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art.4 din Legea nr.50/1991 - republicată - cu modificările şi completările ulterioare, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, iniţiată de domnii parlamentari Popescu Kanty Cătălin, Ţibulcă Alexandru, Hriţcu Florin, membri ai Grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în şedinţa din data de 25 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; - pentru avize, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale ARO-S.A. Câmpulung Muscel, adoptat de Senat în şedinţa din data de 25 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 aprilie 2004

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2004 pentru completarea Anexei V/1b la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.191/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariului de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit Anexelor nr.II şi III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, adoptat de Senat în şedinţa din data de 29 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; - pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 aprilie 2004

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.9/2004 privind unele contracte de garanţie financiară, adoptat de Senat în şedinţa din data de 29 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

14. Propunerea legislativă privind completarea art.15 din Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, iniţiată de domnii deputaţi Maria Apostolescu, Emil Crişan, Adrian Mărăcineanu, membri ai Grupului parlamentar al PRM, respinsă de Senat în şedinţa din data de 29 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

15. Propunerea legislativă privind modificarea art.15 alin.2 din Legea nr.87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale, iniţiată de domnii deputaţi Lucian Augustin Bolcaş, Maria Apostolescu, Daniel Ionescu, Emil Crişan, Adrian Mărăcineanu, membri ai Grupului parlamentar al PRM, respinsă de Senat în şedinţa din data de 29 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

16. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.401/7 octombrie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, iniţiată de domnii deputaţi Gheorghe-Viorel Coifan, Ovidiu-Virgil Drăgănescu, membri ai Grupului parlamentar al PNL, Andea Petru, Alexandru Sassu, membri ai Grupului parlamentar al PSD, Ludovic Mardari, Gheorghe Pribeanu, Mircea Purceld, membri ai Grupului parlamentar al PRM, Toro Tiberiu, membru al Grupului parlamentar al UDMR, Ana Florea, Petre Mirciov, membri ai Grupului parlamentar al Minorităţilor Naţionale, respinsă de Senat în şedinţa din data de 29 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; - pentru avize, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

17. Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluţii de către Organizaţia Maritimă Internaţională la Londra la 24 mai 2002 şi, respectiv, la 12 decembrie 2002, la anexa la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, amendată, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizat următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; - pentru avize, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

- Legea privind îmbunătăţirile funciare;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2004 privind înfiinţarea direcţiilor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2004 pentru modificarea Legii nr.381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură;

- Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.203/1999 privind permisele de muncă;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2004 pentru completarea Legii nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.8/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.34/2004 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii legale privind serviciile publice de gospodărie comunală;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române;

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.127/2003 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare;

- Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.30/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale;

- Legea pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2003 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române.

Avem şi două comisii de mediere. V-aş propune să le aprobăm.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, şi a altor acte normative cu incidenţă asupra acestei proceduri: domnul deputat Florin Iordache - Grupul parlamentar al PSD; Gheorghe Marcu - Grupul parlamentar al PSD; Ioan Timiş - Grupul parlamentar al PSD; Nicolae Enescu - al Grupul parlamentar PRM; Mircea Stoian - Grupul parlamentar al PRM; Mircea Toader - Grupul parlamentar al PD; Szekely Ervin Zoltan - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru această comisie de mediere? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt. Mulţumesc.

A doua Comisie de mediere se referă la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Au fost propuşi următorii deputaţi: Tudor Baltă - PSD, Victor Bercăroiu - PSD, Aurel Gubandru - PSD, Ştefan Baban - PRM, Iancu Holtea - PRM, Alexandru Mocanu - PD, Eugen Gheorghe Nicolăescu - PNL.

Cine este pentru această componenţă? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt. Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat Boc, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul Regulamentului Camerei Deputaţilor, înainte de începerea propriu-zisă a lucrărilor, în cazul în care, în Comitetul Ordinii de zi au fost puncte de vedere care au fost exprimate şi care nu au întrunit majoritatea, liderii grupurilor parlamentare pot să precizeze punctul de vedere al grupului respectiv în faţa plenului Camerei.

Din acest punct de vedere, vreau să menţionez, domnule preşedinte, domnilor colegi, faptul că Grupul parlamentar al Partidului Democrat din Camera Deputaţilor solicită, în temeiul Regulamentului Camerei Deputaţilor, introducerea pe ordinea de zi a Camerei, a proiectului de Lege privind statutul aleşilor locali.

Menţionez faptul că, potrivit Anexei nr.2 la proiectul ordinii de zi săptămânale, există proiecte de lege şi propuneri legislative pentru care a expirat termenul de raport sau pentru care nu s-a precizat un termen pentru raport, şi în temeiul Regulamentului, aceste proiecte de lege pot fi supuse plenului Camerei Deputaţilor.

Solicităm acest lucru pentru că am observat că există, în acest moment, un relativ consens al clasei politice pentru incriminarea migraţiei politice la nivel local, şi locul unde migraţia politică la nivel local, sau locul prin care migraţia politică la nivel local poate fi oprită este Legea cu privire la statutul aleşilor locali, iar această lege se află pe rolul Camerei Deputaţilor.

În consecinţă, nu mai este nevoie ca Guvernul să vină cu un proiect de lege sau noi să fim nevoiţi să mai propunem un alt proiect de lege, deşi am avut Legea cu privire la autorităţile administraţiei publice locale. Astfel încât, dacă există voinţă politică în acest moment pentru a stopa migraţia politică, acest lucru se poate realiza prin dezbaterea în Camera Deputaţilor a Statutului aleşilor locali.

Menţionez că acest proiect de lege a trecut de Senat şi se află la Camera Deputaţilor. Şi, dacă reuşim să impunem în acest statut al aleşilor locali o limitare a migraţiei politice, prin simpla procedură de mediere la Senat, în maximum 30 de zile, înainte de alegerile locale, putem rezolva această problemă.

Sper ca declaraţia făcută de primul-ministru săptămâna trecută să nu fi fost doar o simplă declaraţie de intenţie. Majoritatea guvernamentală are această posibilitate, să demonstreze că au fost intenţii reale, şi nu simple vorbe în vânt.

Aşteptăm, cu alte cuvinte, ca acest proiect de lege, cât mai urgent posibil, să apară în plenul Camerei Deputaţilor, pentru a realiza ceea ce ne-am propus. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Aşa cum bine ştiţi, în Biroul permanent s-a stabilit, prin ministrul de resort, care a participat la dezbatere, ca Ministerul Administraţiei şi Internelor să prezinte cât mai rapid acest punct de vedere.

Am luat act de cele spuse de dumneavoastră, şi sigur vom ţine cont.

Stimaţi colegi, trecem la punctul doi de pe ordinea de zi, şi anume, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunii acestora.

La pct.1 din raportul Comisiei de mediere, observaţi că ...

Vă rog, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La pct.1 din raport, aşa cum aţi menţionat dumneavoastră, se află două texte: textul Senatului şi textul Camerei Deputaţilor.

Soluţia pe care o propun colegilor noştri este cea care a fost adoptată de către Senat, pentru că Senatul a decis în felul următor: "Casele de ajutor reciproc ale salariaţilor, constituite potrivit alin.1, se asociază în uniuni teritoriale aflate la Uniunea Naţională a Caselor de Ajutor Reciproc", în timp ce varianta Camerei Deputaţilor spune: ... " se pot asocia ...".

În condiţiile în care avem un cadru legal, pe care îl stabilim, cu privire la casele de ajutor reciproc, regula trebuie să fie următoarea: dacă doreşti să faci parte din sistemul caselor de ajutor reciproc, atunci trebuie să respecţi toate regulile care vizează asocierea.

A lăsa formula aceasta laxă "se pot asocia", înseamnă de fapt să distrugem cadrul unitar legislativ cu privire la asocierea în acest sistem. Argumentul potrivit căruia nimeni nu poate fi obligat să se asocieze, după părerea mea nu rezistă. Nimeni nu poate fi obligat să se asocieze în ceva, dar în momentul în care a decis că doreşte să se asocieze într-o structură, trebuie să respecte regulile jocului, stabilite printr-un act normativ în vigoare.

Din acest punct de vedere, credem că formula propusă de Camera Deputaţilor este laxă şi este în contradicţie cu spiritul legii. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Eu cred că, totuşi, există un regulament, şi aici se spune foarte clar: "La rapoartele Comisiei de mediere, atunci când există un text în care Camera Deputaţilor s-a pronunţat, nu există nici dezbateri, nici vot". Prin urmare, am luat act doar ca o propunere din partea dumneavoastră.

Poftiţi, domnule deputat Tamas.

Domnul Tamas Sandor:

Vă mulţumesc.

Desigur, cunosc şi eu procedura, şi are dreptate domnul preşedinte, dar domnul coleg Emil Boc, dacă totuşi a luat cuvântul, dacă îmi permiteţi, am şi eu două observaţii.

Una procedurală: domnul deputat Emil Boc trebuia să spună această observaţie chiar în Comisia de mediere, în care dânsul a fost desemnat de Grupul parlamentar al PD, şi aprobat de plenul Camerei Deputaţilor; însă, dacă întoarcem foaia, la procesul-verbal, acolo observăm că a absentat, din partea Camerei Deputaţilor, chiar domnul coleg, domnul deputat Emil Boc. Asta este o observaţie procedurală.

Cealaltă observaţie procedurală, însă, este că, Comisia de mediere, cu unanimitatea membrilor prezenţi, a adoptat varianta Camerei Deputaţilor, şi acum intru şi în observaţia de fond: varianta Camerei Deputaţilor este, de fapt, textul Ordonanţei de urgenţă emisă de Guvernul Adrian Năstase. Deci, şi cei din Senat, şi cei din Camera Deputaţilor, în Comisia de mediere, au mers pe varianta textului din Ordonanţa de urgenţă emisă de Guvern şi semnată de primul-ministru, care este - de altfel - şi doleanţa caselor de ajutor reciproc.

Deci, ştiu că nu mai are rost să pledăm pro şi contra. Procedural trebuie să adoptăm textul propus spre adoptare de Comisia de mediere, totuşi am ţinut neapărat să menţionez. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Aveţi dreptate în ceea ce priveşte invocarea Regulamentului. Vă felicităm pentru faptul că aţi fost foarte vigilent, şi într-adevăr aţi observat faptul că, în cazul în care este varianta Camerei Deputaţilor, nu se mai supune la vot, este adevărat.

Doream, însă, să supun atenţiei colegilor acest lucru. Vreau, însă, sub aspect procedural să menţionez faptul că eu am fost la şedinţa Comisiei de mediere când s-a ţinut prima dată această şedinţă, de la care colegul meu a lipsit - domnul Tamas - şi nu ştiu pentru ce motiv această şedinţă a comisiei de mediere a fost reprogramată. Eu nu am fost anunţat de reprogramarea şedinţei, motiv pentru care nu am fost prezent. Dar, la prima şedinţă de la Senat, am aici pe colegul Ştirbeţ, care este prezent, când am discutat cu colegul meu, Florin Iordache, care îşi aminteşte, am fost prezent. Am luat o decizie şi decizia atunci era exact contrară celei de astăzi, dar voinţa majorităţii este voinţa majorităţii şi mă supun acesteia. Dar am vrut doar să subliniez aceste aspecte, şi de procedură şi aspectele de conţinut pe care dumneavoastră le-aţi sesizat aici. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Deci, la pct.1 nu se fac nici dezbateri, nici vot.

Pct.2, de asemenea, varianta Camerei Deputaţilor, nu se fac nici dezbateri, nici vot.

Pct.3, de asemenea.

Vom supune votului final acest raport de mediere.

La pct.3 al ordinii de zi avem Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2003 privind modificarea Codului de procedură penală.

De asemenea, pct.1 din raport - text Camera Deputaţilor; nu se fac nici dezbateri, nici vot.

Pct.2 din raport - text comun.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru textul comun?

Vă rog, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Procedural, numai la acest articol pot interveni, întrucât celelalte texte sunt ale Camerei Deputaţilor. Aş vrea doar să fac o menţiune, că prin adoptarea acestui text de mediere, realizăm un pas înapoi în ceea ce priveşte modernizarea actului de justiţie din România. Spun acest lucru în legătură cu faptul că, prin modificarea Codului de procedură penală, noi am instituit obligaţia instanţelor judecătoreşti de a înregistra dezbaterile din instanţa de judecată, prin mijloace tehnice audio. Iar aceste înregistrări să fie transcrise şi să se afle la dosarul fiecărei cauze, în aşa fel, încât în căile superioare de atac să poată fi folosite argumentele, mărturiile, probele care au fost administrate cu ocazia instanţei de fond.

Din nefericire, prin textul adoptat la Camera Deputaţilor, aceste posibilităţi sunt restrânse de aici înainte în favoarea părţilor actului de justiţie, şi dacă am realizat o dată un lucru, în iulie, este păcat, ca acum iată, la mai puţin de un an de zile, să venim şi să instituim o altă regulă, care, limitează practic dreptul părţilor la transcrierea înregistrărilor din sala de judecată.

O justiţie modernă nu se poate desfăşura cu note ale grefierului, care mai obosit sau mai puţin obosit, mai bine dispus sau mai puţin bine dispus, poate nota lucruri sau nu poate nota lucruri importante pentru activitatea de judecată. În condiţiile în care am fi avut ad-litteram o transcriere a celor dezbătute în sala de judecată, n-ar mai fi existat nici un fel de comentariu cu privire la actul de justiţie.

Repet, stă în puterea dumneavoastră să respingeţi acest text aflat în dezbatere. Dacă îl veţi respinge, nu veţi face altceva decât să fiţi de acord cu ceea ce noi am votat în sesiunea februarie-iunie 2003, când am finalizat Codul de procedură penală, şi am stabilit o regulă în concordanţă cu exigenţele funcţionării unei justiţii moderne, a unei justiţii europene. Astăzi realizăm un pas înapoi. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Cred că v-aţi referit la alt text, pentru că aici era altceva, dar mă rog.

Supun aprobării dumneavoastră textul comun.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Cine este împotrivă?

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Deci, a fost adoptat cu 51 de voturi pentru, 12 împotrivă şi nici o abţinere.

Pct.3 - text Camera Deputaţilor; nu se fac nici dezbateri, nici vot.

Vom supune raportul votului final.

Pct.4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze cu privire la schimburile de stagiari, semnat la Paris la 20 noiembrie 2003.

Iniţiatorul, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În temeiul art. 75 din Constituţia României, revizuită, Guvernul supune plenului Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze cu privire la schimburile de stagiari, semnat la Paris la data de 29 noiembrie 2003. Prevederile acordului sunt aplicabile cetăţenilor români sau francezi, angajaţi deja în viaţa profesională sau care îşi încep viaţa profesională şi care se deplasează pe teritoriul celuilalt stat pentru a-şi aprofunda cunoştinţele şi a cunoaşte condiţiile de viaţă şi limbă ale statului gazdă.

Stagiarii sunt autorizaţi să ocupe un loc de muncă, în condiţiile stabilite de acord, fără a fi luată în considerare situaţia pieţei muncii a statului gazdă.

Potrivit acordului, acesta se încheie pentru o perioadă de un an şi poate fi reînnoit anual, dacă nici una dintre părţi nu va face cunoscut celeilalte părţi, în scris, prin intermediul unui preaviz de trei luni, intenţia sa de a nu îl prelungi.

Prin acest acord, pe de altă parte, se contribuie şi la dezvoltarea relaţiilor româno-franceze.

Proiectul de lege a fost dezbătut şi avizat în fond de către Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor, are şi avizul Consiliului legislativ.

Pentru aceste considerente, vă rog să aprobaţi proiectul de lege în forma care a fost înaintată Camerei Deputaţilor de către Senat, urmând ca în ceea ce priveşte camera decizională, potrivit Constituţiei, aceasta este Senatul.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Dobrescu, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernele României şi Republicii Franceze, privind schimbul de stagiari.

Comisia de muncă propune plenului adoptarea proiectului de lege, întrucât prin acest acord se stabileşte egalitatea de tratament juridic al stagiarilor, în domeniul relaţiilor şi condiţiilor de muncă, în regim de reciprocitate.

Proiectul a fost aprobat de membrii Comisiei de muncă, în forma prezentată, cu unanimitate de voturi.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci trecem la dezbaterea legii.

La titlul legii dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Punctul 5 din ordinea de zi - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru persoanele cu handicap.

Din partea iniţiatorului, vă rog, doamna preşedinte.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

În faţa domniilor voastre este Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru persoanele cu handicap.

Prin modificările care sunt puse în faţa domniilor voastre, se face o transferare a competenţei efectuării plăţilor drepturilor pentru persoanele cu handicap vizual de la serviciile de asistenţă socială, din cadrul Consiliilor judeţene, respectiv a Consiliilor locale ale Municipiului Bucureşti, la direcţiile pentru dialog, familie, solidaritate judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, urmând ca plata să se facă prin casele de pensii.

A reieşit ca o necesitate această modificare, în urma dialogului dintre ONG-uri, care apără persoanele cu handicap vizual şi modalităţile de efectuare a plăţii în teritoriu, pentru că s-au întâmplat dezechilibre, s-a căzut de comun acord să se treacă la această plată.

De asemenea, toate ONG-urile persoanelor cu handicap sprijină, la solicitarea persoanelor cu handicap, la încheierea documentaţiei necesare pentru obţinerea drepturilor. Sunt organizaţii bine organizate, cu filiale în teritoriu, atât Asociaţia nevăzătorilor, cât şi a surzilor au vechime peste 100 de ani. De altfel, suntem chiar în faţa constituirii la nivel naţional a Consiliului Naţional pentru persoanele cu vizabilităţi, la sfârşitul lunii aprilie.

De asemenea, avem stabilite şi modalităţile de stabilire a drepturilor şi efectuării plăţii pentru nevăzători, solicitare a dânşilor, care a adus, de fapt, liniştea în acest domeniu, unde sunt cele mai multe persoane cu handicap. La nivel de ţară sunt 83.000. Raportat la avizele obţinute de la Consiliul legislativ, CES, Comisia juridică, de sănătate, familie, Comisia de administraţie publică şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială, supunem adoptării din partea domniilor voastre, acest proiect de lege.

Vă mulţumim.

Domnul Constantin Niţă:

Aş dori întâi comisia, normal, şi apoi dacă sunt observaţii.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 14/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru persoanele cu handicap.

Comisia de muncă vă propune dumneavoastră adoptarea acestui proiect de lege, întrucât se impune transferarea competenţei efectuării plăţii drepturilor pentru persoanele cu handicap vizual de la serviciile de asistenţă socială la Direcţiile pentru dialog, familie şi solidaritate judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, propunându-se în acelaşi timp, prin aportul membrilor comisiei, o întărire a parteneriatului public privat, în domeniul acordării protecţiei de drepturi.

Vă mulţumim.

Domnul Constantin Niţă:

La dezbateri generale, vă rog, doamna deputat Muscă. Doriţi la dezbateri generale, da? Vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Ştim cu toţii sau o parte dintre noi, care am primit multe solicitări din teritoriu şi mulţi oameni în audienţă, că de foarte multe ori s-a întâmplat, aşa cum spunea şi doamna subsecretar de stat, că oamenii nu şi-au primit banii la timp. Sigur că felul în care vă organizaţi vă aparţine. Ştiu şi eu că unele organizaţii neguvernamentale, asociaţii ale nevăzătorilor au dorit această reorganizare.

Întrebarea mea, doamnă subsecretar, este următoarea: ce garanţii au oamenii aceia că această reorganizare nu va repeta erorile şi întârzierile în plată care s-au făcut până acum, şi vă mulţumesc anticipat pentru răspuns.

Domnul Constantin Niţă:

Nu suntem la întrebări şi răspunsuri acum. Mai încolo.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule preşedinte, la dezbateri generale, eu ca să pot vota şi colegii mei liberali ca să poată vota, au pus o întrebare, ca să fim în cunoştinţă de cauză. Nu este vorba de interpelări!

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu am ascultat cu foarte multă atenţie intervenţia reprezentantului Autorităţii Naţionale pentru persoanele cu handicap. Trebuie să vă spun că nici din expunerea de motive, nici din intervenţia domniei sale, n-am înţeles de ce a fost nevoie de elaborarea unei ordonanţe pentru modificarea şi completarea altei ordonanţe şi de ce nu s-a mers pe sistemul de promovare a unei propuneri legislative sau proiect de lege, din iniţiativa Guvernului. Deci este, încă o dată, dovada nerespectării prevederilor Constituţiei modificate, tot prin voinţa aceluiaşi Guvern.

Pe de altă parte, doamna subsecretar de stat a lăsat să se înţeleagă că există un entuziasm extraordinar în ce priveşte justeţea acestei modificări propuse prin recenta ordonanţă a Guvernului.

Vreau să vă spun că lucrurile nu stau chiar aşa. La biroul meu parlamentar de la Cluj am primit din partea Asociaţiei de nevăzători a judeţului Cluj un semnal, un SOS de intervenţie pentru că cei în cauză se consideră nedreptăţiţi.

Având în vedere faptul că aceste direcţii judeţene pentru dialog, familie şi solidaritate socială sunt supraîncărcate şi cu alte activităţi, n-au personalul necesar pentru preluarea şi acestei activităţi, au activităţi defectuoase la munca de ghişeu cu persoanele care beneficiază de serviciile respectivelor direcţii, se presupune că în loc să se rezolve o problemă se creează persoanelor cu handicap probleme nenumărate. Să nu se uite că acestea nu se pot deplasa cu uşurinţă, au nevoie de cele mai multe ori de însoţitori şi în loc să se stea la o singură coadă, este posibil să li se ofere posibilitatea de a se prezenta în mai multe zile la mai multe cozi, fără şansa soluţionării, aşa cum s-a dorit a acestui aspect.

Ei, reprezentanţii Asociaţiei nevăzătorilor din judeţul Cluj, solicită să nu se voteze o asemenea modificare adusă Ordonanţei Guvernului nr. 14/2003, nici ea foarte fericit în ceea ce-i priveşte şi să li se permită ca în continuare şi asociaţiile şi serviciile de asistenţă socială de la nivelul structurilor adminstraţiei publice locale să-şi desfăşoare ca şi până acum activitatea.

Pe de altă parte, n-am înţeles foarte bine nici care sunt raţiunile prevederilor art. 3, ale celor trei alineate, de ce este nevoie de reducerile respective de sume şi de transferul acestora.

Făcându-mă purtătorul de cuvânt al acestei Asociaţii a nevăzătorilor judeţului Cluj, solicit plenului Camerei Deputaţilor să nu se ţină cont de această iniţiativă a Guvernului, de modificare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2003.

Domnul Constantin Niţă:

Mai doreşte cineva? Vă rog, domnule deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu o să reiau corectele argumente prezentate de către distinsul meu coleg. Şi eu, în calitate de deputat de Cluj, am fost sesizat cu aceste probleme cu care se confruntă Asociaţia nevăzătorilor şi sunt convins că aceste probleme nu sunt doar în judeţul Cluj, ele există peste tot în ţară. Din nefericire, acest proiect de lege, sub acest aspect, complică şi amplifică birocraţia în mod inutil, punând greutăţi suplimentare în calea acelora care ar trebui să găsească mult mai uşor drumul spre rezolvarea problemelor lor.

În aceste condiţii, îmi exprim speranţa că prin dezbaterile care vor avea loc aici, în plenul Camerei Deputaţilor şi, în ultimă instanţă, în Senat şi în Comisia de mediere, să reuşim să punem un text care să fie în concordanţă cu exigenţele moderne şi nu să complice birocraţia într-o manieră excesivă şi acele prevederi din lege care - repet - nu fac altceva decât să găsească un drum ocolitor în calea rezolvării problemelor, în condiţiile în care sistemul funcţiona bine până în prezent, nu trebuie să acceptăm schimbări doar de dragul efectuării unor schimbări, acolo unde nu era cazul.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule deputat Kovacs.

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, este o problemă reală, nu numai în judeţul Cluj, ci şi în judeţul Braşov, Asociaţia nevăzătorilor a sesizat aceste aspecte şi, aşa cum sublinia antevorbitorul, cred că în toate judeţele din ţară apare acest aspect.

Eu cred că noi trebuie să fim conştienţi de faptul că şi persoanele care nu suferă de un handicap au mult de furcă cu birocraţia care există în momentul de faţă în aceste sisteme, dar tocmai faţă de nevăzători să se creeze o asemenea situaţie care implică nişte greutăţi deosebite pentru ei. Pentru că nu toată activitatea este trecută într-o parte, cel puţin la cei din Braşov, sesizările întotdeauna le fac de maniera aceasta, că trebuie să meargă de acum înainte în două părţi şi de ce să-i pedepsim, pentru că, săracii de ei sunt şi aşa destul de pedepsiţi. Haideţi să ne gândim de două ori sau de trei ori, înainte de a tăia odată, pentru că efectele, după aceea, sunt mai greu de remediat.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Vă propun cu mult calm să privim încă o dată aşa cum ni se prezintă în momentan de faţă problema persoanelor cu handicap grav şi accentuat, şi anume nevăzătorii.

Aşa cum dumneavoastră aţi fost sesizaţi la cabinete cu problemele dumnealor, noi, în momentul în care am primit această ordonanţă, ne-am întâlnit cu Asociaţia centrală a persoanelor nevăzătoare, care ne-au rugat ca în afară de prevederile ordonanţei şi complementar faţă de ce a hotărât Senatul, să adăugăm posibilitatea ca acestea să poată să împartă membrilor organizaţiilor biletele de transport şi adeverinţele pentru reducerea la abonamentul de energie electrică, radio şi televiziune.

Deci, aceasta a fost dorinţa tuturor asociaţiilor de nevăzători, reprezentate de asociaţia centrală.

În privinţa plăţilor. De ce a inervenit în vara lui 2003 acea ordonanţă care reglementa plata pentru nevăzători? Întrucât ani de zile, între 1991 şi 2003, aceste plăţi s-au făcut în afara legii, adică ele erau drepturile pentru nevăzători, plata lor era făcută prin asociaţia de nevăzători, prin exceptare de la toate celelalte drepturi care erau plătite într-un cadru general şi bineînţeles nu de către asociaţie.

Legea spune cine anume poate să plătească, cine este ordonator de credit. Or, nu se poate. Şi aici Curtea de Conturi a intervenit cu putere. Nu se poate ca un ONG, care nu este ordonator de credit, ci se află doar într-un parteneriat de sprijin, de dialog în special, cu instituţiile publice, nu poate să împartă nişte bani.

Întrucât evidenţa trebuia refăcută, întrucât expertiza trebuia refăcută, aşa cum spune Legea nr. 519, expertiza are un termen de validare şi de revalidare, a intervenit ordonanţa care a spus: plata drepturilor trebuie făcută exact cum se face, descentralizat, dar cum se face pentru toate tipurile de handicap, de comunităţile locale. Şi spune exact şi în ce formă.

Prin această ordonanţă, deci în momentul în care în 2003 au revenit la matcă, la mamă, dacă vreţi, la Legea nr. 519 şi plata pentru nevăzători, această ordonanţă vine şi spune că dacă plăţile nu s-au putut face la timp, atunci prin intermediul direcţiilor de solidaritate socială şi familie din teritoriu care întocmesc actele - atât - întocmesc actele, pe baza situaţiei şi deciziilor comisiilor de expertiză din cadrul consiliilor locale, din cadrul serviciilor sociale ale Consiliilor locale, iar plăţile se fac prin Casa de pensii.

Mai mult, am venit noi, Comisia de muncă, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu Asociaţia nevăzătorilor şi am propus şi nu era de natură să ne treacă nouă prin minte, decât în urma unei solicitări exprese, să le acordăm, totuşi, ca legătura între asociaţie şi membri să rămână puternică şi încrederea între conducerea asociaţiei şi membri să se păstreze ca şi până acum, ei să aibă posibilitatea, în continuare, să le dea lor, în mână, bucurându-se de vechiul şi binecunoscutul traseu, să le dea biletele de călătorie pe care le decontează, conform unor reguli pe care le-am stabilit şi, în acelaşi timp, adeverinţele prin care au scutire de plata la abonamente.

Deci, aceasta este totul şi este făcut strict în coincidenţă cu Asociaţia centrală de nevăzători.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Doamna ministru, vă rog să mai completaţi şi dumneavoastră, să răspundeţi la întrebarea doamnei deputat Muscă.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Stimaţi parlamentari, la completarea doamnei preşedinte Smaranda Dobrescu, care a reliefat exact situaţia reală, vrem să vă precizăm că Asociaţia nevăzătorilor din România este foarte bine organizată, are filiale în toată ţara.

Această modificare şi completare s-a făcut la solicitarea expresă a ANR-ului, prin preşedinte, domnul Lepădatu Teodor, în urma discuţiilor purtate în toată ţara.

De ce s-a dat o ordonanţă? S-a dat în perioada de abilitare, pentru că problemele au devenit stringente, la sfârşitul anului. Pentru că prin Ordonanţa nr. 14, dacă s-a pus un termen pentru a se preda dosarele de la ANR, care a fost o situaţie atipică de plata drepturilor din 1991 până în 2003, pe baza unei adrese a unui director de la fostul SSH. Deci, totul era în afara legii.

Pentru că au fost disfuncţionalităţi în predare şi dosarele nu erau complete, atunci, tot la solicitarea ANR-ului, pentru a se evita disfuncţionalităţile, s-a ajuns la această formulă.

Între perioada votului final de la Senat şi Camera Deputaţilor, având în vedere modalităţile de a obţine acele facilităţi, persoanele nevăzătoare au făcut cozi pe perioadă de ploaie, atunci s-a găsit formula de a veni aici în faţa domniilor voastre cu amendări suplimentare. Adică, "asociaţiile - şi vedeţi că de data aceasta dăm dreptul la toate asociaţiile persoanelor cu nevăzători din România - la solicitarea persoanelor cu handicap, pot sprijini la întocmirea documentelor", tocmai pentru a evita acele stări la coadă.

Mai mult, această asociaţie este foarte bine organizată şi au baza de date şi pot sprijini persoanele cu handicap din evidenţa dânşilor.

Avem convingerea, pentru că pe baza parteneriatului şi a discuţiei cu ANR-ul avem convingerea că această formulă, care este supusă spre vot domniilor voastre, este cea care acordă garanţia deplină, pentru a elimina orice disfuncţionalitate şi nemulţumire la adresa persoanelor cu handicap din România.

Dar, în mod expres, am să vă spun că înainte de a veni aici l-am contactat pe domnul preşedinte Teodor Lepădatu, preşedinte la Asociaţia Nevăzătorilor din România, şi vă mulţumeşte, prin mine, pentru acest proiect de lege, în forma care este prezentată astăzi în faţa domniilor voastre, cu aceste amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat, tot la dezbaterii generale?

Domnul Dan Brudaşcu:

Am ascultat din nou cu atenţie şi încercând să înţeleg ce s-a spus aici. S-a spus, între altele, că Asociaţia Naţională a nevăzătorilor este entuziastă în receptarea acestui proiect de lege.

Atunci, scrisorile primite de mai mulţi parlamentari sunt o fantezie a noastră sau sunt o realitate?

2 S-a vorbit despre faptul că se menţine în continuare acel raport existent, cu instituţiile administraţiei publice de stat locale sau judeţene, după caz.

Dar, înseamnă că cei care au vorbit înaintea mea n-au citit bine această ordonanţă, pentru că la art. 2 alin. 1 se precizează cât se poate de clar "documentaţia şi baza de date necesare plăţii drepturilor cuvenite se vor preda" şi se spune de la cine, către cine.

Păi, atunci, dacă ele se menţin la instituţiile amintite, nu este o chestiune de întărire a birocraţiei? Nu este, de asemenea, o chestiune redundantă? Dacă tot se predau, atunci, ce raporturi mai există între instituţiile amintite şi noile instituţii care au obligaţia de a direcţiona plăţile?

Pe de altă parte, sentimentul pe care-l am este că, de fapt, aceasta este o manevră electorală. Se doreşte să se conştientizeze şi aceşti nefericiţi nevăzători, că de fapt, tătucul stat, partidul-stat este cel care le aduce fericirea, prin banii care le sunt daţi, graţie intervenţiei sale, prin aceste direcţii judeţene, care politic sunt în totalitate subordonate puterii.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Dacă sunt observaţii la titlul legii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic are două modificări. Urmăriţi în raport pagina 4, pct. 5. Comisia a avut o altă redactare, un alt text.

Dacă sunt observaţii la comisie? Iniţiatorul, aveţi observaţii?

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Dacă-mi permiteţi, cred că este o lipsă la dactilografiere. La pct. 1 "2) Asociaţiile persoanelor cu handicap sprijină persoanele cu handicap în vederea întocmirii şi prezentării la instituţiile cu competenţe în domeniu a documentaţiei necesare acordării drepturilor prevăzute de lege, la solicitarea acestora".

Deci, această formulare a fost acceptată şi în cadrul comisiei, dar cred că este o disfuncţionalitate de dactilografiere. Deci: "Asociaţiile persoanelor cu handicap sprijină... " şi la final "...la solicitarea acestora".

Domnul Constantin Niţă:

La ce articol? Noi vorbim la titlul legii, nu în dezbaterea ordonanţei. Cred că faceţi o eroare.

Noi discutăm la articolul unic al legii, care se modifică şi are două puncte această modificare. Dacă urmărim pct. 5 din pagina 4, redactarea comisiei.

Dacă sunt observaţii la acest lucru? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct. 2. Urmăriţi la pagina 6, pct. 7, prin care comisia propune eliminarea acestui text.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanţei.

La titlul ordonanţei. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. I, după pct. 1 se introduce pct. 1¹. Urmăriţi pct. 1 din raport, pagina 2.

Dacă sunt observaţii? Redactarea art. 17, cu alin. 1 şi 2, în redactarea comisiei. Aici dacă aveţi observaţii?

Punctul 1. Sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct. 2. Vă rog, doamnă.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

La pct. 2: "Asociaţiile persoanelor cu handicap sprijină" - deci se elimină sintagma "pot" - şi la final se adaugă sintagma "la solicitarea acestora".

Domnul Constantin Niţă:

Comisia este de acord? Vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Nu, aceea cu "sprijină", în loc de "pot sprijini", cu toată prietenia şi respectul, îi atrag atenţia doamnei secretar de stat că era vorba şi aşa a şi votat-o comisia, la pct. 2¹, 2² şi 2³. Când acel protocol cu SPAS-urile din consiliile locale, "se pot face la solicitarea acestora". Deci, acolo era vorba de "sprijină şi fac". Aici, însă, am venit cu o insinuare care nu este corectă, şi anume o intruziune practic a ONG-urilor într-o sarcină a instituţiei publice.

Deci, acest "pot sprijini" este corect aici.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule Buzatu, vă rog.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că formularea aceasta este corectă, totuşi eu ţin să-i reamintesc, şi putem aduce procesul-verbal, că la propunerea mea de amendare, acolo am spus "sprijină", pentru că "pot sprijini" nu are nici un sens. Tocmai acesta este scopul asociaţiilor nonguvernamentale, de a-şi exercita voinţa atunci când vor ele.

Deci, "pot sprijini", în raport cu o instituţie publică sau prin raportare la o instituţie publică, nu are nici un fel de relevanţă. De aceea am spus "sprijină", că aceasta este expresia unui parteneriat pe care acele organizaţii nonguvernamentale ale persoanelor cu handicap îl susţin cu instituţiile statului care se ocupă de rezolvarea acestei probleme.

Îi rog pe stimaţii colegi care au redactat raportul să-şi amintească că, la propunerea mea de amendare, votul a fost favorabil acesteia şi, de aceea, vă rog să acceptaţi formula "sprijină".

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Constantin Niţă:

Deci, suntem de acord cu propunerea domnului deputat.

Cine este pentru, ca să fim democraţi? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Aşadar, alin. 2 de la art. 17 va avea modificarea formulată de domnul deputat Buzatu.

La pct. 2 din art. I, observaţi pct. 2 de la pag. 3 din raportul comisiei. Alin. 1¹ are o nouă redactare, care a fost făcută de comisie

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

La art. II pct. 1, urmăriţi pag. 3 pct. 3 din raport.

Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Referitor la cele 3 alineate ale acestui art. II, eu aş avea, domnule preşedinte, câteva propuneri de redactare, modificări de redactare. Pentru eliminarea exprimărilor redundante, în primul rând, şi, în al doilea rând, pentru eliminarea formulelor mai vagi.

Astfel, v-aş propune ca la alin. 1 să avem forma: "Documentaţia şi baza de date necesare plăţii drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap vizual se vor preda, în vederea organizării evidenţei, prin protocoale încheiate între direcţiile pentru dialog familie ş.a.m.d.". Eliminăm "aceste baze", pentru că avem anterior "baza de date".

Alin. 2: "Modificările privind înscrierea, suspendarea sau încetarea drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap vizual se comunică direcţiilor", nu "se vor comunica".

Şi la alin. 3 consider că este mai bună formularea: "Documentele de plată a drepturilor pentru persoanele cu handicap vizual se întocmesc de către Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de Asigurări Sociale". Pentru că avem "întocmirea se efectuează", e o formulare, care mie, cel puţin, mi se pare mai puţin inspirată.

Domnul Constantin Niţă:

Comisia este de acord cu aceste propuneri.

Iniţiatorul? De acord.

Supunem la vot acest lucru.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc, votat.

La pct. 2 din ordonanţă, urmăriţi pct. 4 din raport, de la pag. 4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Cred că am omis, tot la ar. II, faptul că după alin. 2 se introduc 5 alineate noi: 2¹, 2², 2³, 2⁴, 2⁵.

Dacă sunt observaţii la aceste puncte? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Trecem la art. III, cu pct. 1, 2 şi 3.

Dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art. IV. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art. V. Votat în unanimitate.

Anexa la această ordonanţă.

Sunt observaţii? Nu sunt.

Votată în unanimitate.

Vom supune legea votului final într-o şedinţă viitoare.

Proiectul de Lege privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.

Din partea comisiei, vă rog, iniţiatorul neputând participa la şedinţă noastră.

Domnul Petru Andea:

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere şi avizare Proiectul de Lege privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi de către Consiliul Legislativ.

De asemenea, comisia a avut în vedere şi punctul de vedere pozitiv al Guvernului.

Iniţiatorii, care nu sunt prezenţi, sunt întru totul de acord cu formularea adoptată de comisie şi, ca atare, supun atenţiei dumneavoastră raportul asupra proiectului de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

La dezbateri generale, dacă sunt intervenţii? Vă rog.

Domnul Petre Moldovan:

Onoraţi colegi,

Acest Proiect de Lege privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare vizează introducerea unor norme deontologice, în conformitate cu care trebuie să se desfăşoare aceste activităţi deosebit de importante pentru dezvoltarea societăţii noastre.

Legea a devenit necesară, cu atât mai mult cu cât, în perspectiva integrării europene, România este asociată la cel de al VI-lea Program-Cadru de Cercetare adoptat de către Consiliul European şi de către Parlamentul Europei.

Proiectul de lege pe care îl aveţi în faţă a fost dezbătut în amănunţime în Comisia pentru învăţământ şi cercetare a Camerei Deputaţilor, aducându-i-se importante îmbunătăţiri, care, credem noi, la ora aceasta, reprezintă toţi factorii care trebuie luaţi în considerare în desfăşurarea, din punct de vedere etic şi moral, a activităţii de cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare.

În consecinţă, consider că adoptarea acestui proiect de lege este oportună, având în vedere şi faptul că el a fost amplu dezbătut şi îndeplineşte toate cerinţele necesare ca să poată fi adoptat. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Altcineva? Domnule profesor, vă rog.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin proiectul de faţă, România se va alinia la practicile mondiale şi, în special, la cele europene în domeniu, la responsabilităţile în respectarea principiilor etice din Codul revenind instituţiilor şi personalului de cercetare.

Prezenta propunere legislativă este alcătuită pe baza experienţei legislative internaţionale, consultând numeroase acte. Voi enumera câteva dintre ele: Declaraţia de la Helsinki, Directivele Comisiei Europene din 82, 86, 219/2001, Decizii ale Comisiei Europene şi, în sfârşit, Royal Society of New Zealand Acts? şi Professional Standard of Ethic in Science and Technology din Noua Zeelandă, Documentele oficiale ale Oficiului de Politica Ştiinţei şi Tehnologiei al Casei Albe.

Acesta este motivul pentru care noi susţinem această lege. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai sunt observaţii? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă sigur că vine să completeze un domeniu care poate că nu era bine definit şi lipsea din legile specifice cercetării ştiinţifice, dar vreau să vă reamintesc că anul trecut noi am votat Legea Statutului personalului din cercetare dezvoltare, în care erau trecute o serie de măsuri care, practic, au fost preluate de această lege. Presupunem că această lege, al cărei raport favorabil întocmit de comisia de specialitate îl avem în faţa noastră, este mai amplă decât ceea ce se prevăzuse în Legea Statutului personalului din cercetare dezvoltare, rugăm numai Autoritatea de Stat pentru Cercetare (păcat că nu sunt aici), nu cumva să înceapă să repete nişte hotărâri de Guvern sau alte acte legislative şi să se dubleze cu legea votată cu un an înainte. Deci, Autoritatea trebuie să aibă grijă să nu apară aceste dublări în activitatea viitoare. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea legii.

La titlul legii, dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut.

Rămâne varianta Senatului.

Titlul Cap. I.

Dacă sunt observaţii? Senatul nu a avut.

Rămâne varianta Senatului.

Art. 1. Comisia a propus modificarea acestuia.

Dacă sunt observaţii la varianta comisiei? Nu.

Votată varianta acesteia, la art. 1 pct. 1.

Pct. 2 şi 3, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art. 2 pct. 1, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat.

Lit. a), b), c), d) de la art. 2. Comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptată varianta comisiei.

La pct. 2 din art. 2, textul rămâne nemodificat, deci, varianta Senatului.

Pct. 3 se modifică, în varianta comisiei, cu lit. a) şi i) nemodificate.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Varianta comisiei.

Pct. j), varianta comisiei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată această variantă.

Lit. k) şi m). Comisia nu a avut observaţii.

Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votată varianta Senatului.

Pct. n). Comisia propune o altă redactare.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votată varianta comisiei.

Pct. 4. Comisia propune eliminarea.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Adoptată varianta comisiei, de eliminare.

Pct. 5 din lege, pct. 4 din raport. Comisia a modificat acest punct.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votată varianta comisiei.

Pct. 6 din lege, pct. 5 din raport. Comisia a modificat acest punct.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votată varianta comisiei.

Art. 3. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votată varianta comisiei.

Art. 4. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La pct. 6 din raport, art. 4 subalineatul b), se dă o definiţie: "Confecţionarea de date -..." şi acum, se dă semnificaţia acestui concept "... înregistrarea şi prezentarea unor date din imaginaţie, care nu sunt obţinute prin metodele de lucru prezentate în cercetarea..." Acest "prezentate" este incorect folosit aici, probabil că s-a gândit cineva: elaboratorul, comisia, la "prezente în cercetare" - "metode de lucru prezente în cercetare". Dar, pentru că mai avem, mai sus cu două rânduri, "prezentarea", eu propun, în loc de "prezentare" - încă o "prezentare", termenul de "folosite".

Deci, propunerea mea sună în felul următor, ca definiţie: "Înregistrarea şi prezentarea unor date din imaginaţie, care nu sunt obţinute prin metodele de lucru folosite în cercetare".

A doua observaţie, la acelaşi articol, dar la alin. d). Se dă definiţia "plagiatului": "Însuşirea ideilor, a proceselor, rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obţinute, prezentându-le drept creaţie personală". Aici, "însuşirea proceselor" mi se pare că este neclară formularea, pentru că "procesul" este natural, nu poate fi însuşit de nimeni. Ceea ce am putea noi însuşi printr-un plagiat sau ar vrea cineva să-şi însuşească bănuiesc că se referă la "tehnologii" sau "metode", oricum, în nici un caz "procese", care sunt naturale şi nu ai cum să ţi le însuşeşti printr-un plagiat, ele există ca atare, sunt cunoscute sau necunoscute. Acestea sunt observaţiile mele la acest art. 4 pct. 6 din raport.

Deci, în loc de "proceselor", trebuie să găsim împreună un alt termen, eu spuneam "tehnologiilor": "Însuşirea ideilor, metodelor sau procedurilor sau tehnologiilor", avem variante. Vă mulţumesc mult.

Domnul Constantin Niţă:

Comisia?

Domnul Petru Andea:

Comisia consideră că ambele amendamente sunt corecte, deci, la pct. b): "Metode de lucru folosite în cercetare", iar, aici, în loc de "procese", putem folosi "proceduri".

Şi celelalte, dar... De acord.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog să spuneţi cum, că trebuie să rămână: "proceduri" şi "metode"?

Domnul Petru Andea:

"Metode, proceduri şi tehnologii, rezultatelor sau textelor ş.a.m.d." Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

La art. 4 alin. a), dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Alin. b), cu observaţia făcută de domnul Leonăchescu, în loc de "prezentate", "folosite".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt împotriviri? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. c). Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. d), cu observaţia făcută de domnul deputat Leonăchescu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Pct. e), text nemodificat, varianta Senatului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta Senatului.

Cap. II.

Titlul Cap. II.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat titlul Cap. II.

Art. 5 alin. 1, varianta comisiei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin. 2.

Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule deputat.

Deci, domnul deputat propune, în loc de: "Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Etică", "ale Consiliului". Corect.

Cu această observaţie, cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Votată varianta comisiei, cu modificarea propusă.

Pct. 3, varianta comisiei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Pct. 4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

După art. 5, se introduce un articol nou, art. 6, care este prezentat în raport.

Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule ministru.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Să dăm denumirea actuală a ministerului: "Ministerul Educaţiei şi Cercetării, întrucât, în 10 martie, Parlamentul a aprobat eliminarea din structura ministerului a activităţii legate de tineret.

Domnul Constantin Niţă:

Corect.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Votată varianta, cu observaţia domnului ministru Gaspar.

Art. 6 devine art. 7, cu subpunctele a), b), în varianta comisiei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Pct. c), varianta Senatului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta Senatului.

Pct. d) şi e), comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată eliminarea.

Pct. d) şi e) în formularea comisiei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Pct. h), comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată eliminarea pct. h).

Pct. f) şi g), în varianta comisiei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art. 7 devine art. 8. Comisia nu a avut observaţii.

Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat art. 8, în varianta Senatului, cu alin. 1, 2 şi 3.

Cap. III.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat titlul Cap. III.

Art. 8 devine art. 9. Alin. 1, text nemodificat, varianta Senatului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta Senatului.

Alin. 2. Dacă sunt observaţii la varianta comisiei? Nu sunt.

Votată această variantă.

La alin. 3 din art. 9, comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin. 4 devine alin. 3, cu modificările propuse de comisie.

Dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art. 9 devine art. 10. Alin. a), varianta comisiei, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin. b), varianta comisiei.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votată această variantă.

Pct. b), c), d) şi e). Comisia propune eliminarea.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votată varianta comisiei.

Art. 10. Comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptată varianta comisiei.

Art. 11 alin. 1.

Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule profesor.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Suntem în cadrul unei legi care constată abateri - şi aici, la art. 11, chiar aşa începe alin. 1: "În cazul abaterilor de la buna conduită...". La lit.b) se specifică: "Desfăşurarea corectă şi într-un timp rezonabil a anchetei propriu-zise..." Când am spus "timp rezonabil" am lăsat totul la liberul arbitru. Al cui? Nu ştiu al cui.

Nu mai are sens să mai trecem într-o lege aşa ceva, mai ales că la alin.2 se spune: "Termenul de răspuns la sesizare este de maximum 30 de zile..." Deci fac sesizarea. Ancheta o fac într-un timp rezonabil neprecizat dar răspunsul îl dau în maximum 30 de zile de la începerea anchetei. Ceva nu este în regulă. Până la urmă, cred că lit.b) trebuie eliminată, pentru că mai jos, la alin.2 se spune: "Termenul de răspuns la sesizare este de maximum 30 de zile de la începerea anchetei."

Eu îi rog pe iniţiator şi Comisia să gândească pe această temă, pentru că o singură persoană, şi eu am gândit secvenţial, aici, la art.11 ar putea greşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Comisia, vă rog.

Domnul Petru Andea:

Legătura logică este bine formulată şi Comisia propune să renunţăm la alin.b) pentru că şi desfăşurarea anchetei nu poate fi decât corectă, nu am putea prevedea o desfăşurare incorectă, iar timpul rezonabil este subînţeles prin alin.2 cu termenul de răspuns.

Deci, noi propunem eliminarea alin.b).

Toată legea are un caracter moral normativ greu de normat. În consecinţă, se potriveşte.

Domnul Constantin Niţă:

Supun votului dumneavoastră art.11 alin.1 cu subpunctul a).

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Votat alin.a).

Pct.b). Comisia propune eliminare.

Cine este pentru eliminare? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Votată eliminarea subpunctului b).

Pct. c) devine, atunci, pct. b). Comisia a adoptat varianta Senatului.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votată varianta Senatului.

Alin. 2, varianta comisiei.

Dacă aveţi observaţii la varianta comisiei? Nu.

Votată această variantă.

Alin. 3.

Dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut. Nu sunt.

Votată varianta Senatului.

Art. 12. Comisia a modificat acest articol, cu alin. a) şi b).

Dacă sunt observaţii? Nu.

Adoptată varianta comisiei.

După art. 12, se introduce un articol nou, art. 13.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată în unanimitate varianta comisiei.

Art. 13 devine art. 14, cu alin. 1, subpunctele a), b), c), d), e), f), g).

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

La alin. 2, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Cap. IV. Titlul capitolului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta Senatului.

Art. 14 devine art. 15, cu varianta comisiei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art. 15 devine art. 16, varianta Senatului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată această variantă.

Vom supune legea aprobării votului final într-o şedinţă viitoare.

Proiect de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Este procedură de urgenţă. Aş ruga Comisia pentru industrie şi servicii să propună timpii.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Permiteţi-mi, totuşi, ca, pe scurt, să vă informez despre conţinutul acestei ordonanţe de urgenţă, care are obiectul de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002, şi anume: componenţa Comisiei mixte pentru compensarea achiziţiilor de tehnică specială, transferul autorităţii de coordonare a Agenţiei de la compensarea pentru achiziţii de tehnică specială şi reducerea valorii contractelor de achiziţie din import pentru produse, servicii sau lucrări necesare domeniului apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale pentru care este obligatorie introducerea clauzei de compensare.

Propun, pentru dezbateri, 5 minute şi câte 1 minut pentru intervenţii, dacă sunt. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este pentru timpii propuşi? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii.

Dacă sunt observaţii? u sunt.

Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votate în unanimitate.

art.II, cu subpunctele 1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

art.III. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.IV. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege aprobării votului final.

Stimaţi colegi,

Trecem la pct.13 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru completarea art.325 din Codul Penal.

Iniţiatorul, dacă este aici. Iniţiatorul nu este.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, v-aş ruga să prezentaţi raportul, care este un raport de respingere.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba de un raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru completarea art.325 din Codul Penal.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în plenul său, a luat în dezbatere proiectul de lege şi a hotărât cu unanimitate de voturi să menţină propunerea de respingere a iniţiativei legislative.

Din cei 24 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, la dezbatere au participat 22 de deputaţi.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Constantin Niţă:

La dezbateri generale dacă sunt luări de cuvânt. Nu sunt.

Având în vedere că este un raport de respingere, vom supune proiectul de lege votului final de săptămâna viitoare.

Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art.4 alin.1 al Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.

Iniţiatorul dacă este. Nu este.

Din partea comisiei.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat în primă şedinţă în data de 11 decembrie 2003 şi a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea iniţiativei legislative, iar în data de 17 martie 2004 membrii Comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să menţină propunerea iniţială de respingere.

La lucrările şedinţei au participat 22 de deputaţi, din cei 24.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Sunt unul dintre iniţiatorii acestei propuneri legislative.

În urma discuţiilor avute în şedinţa anterioară a plenului Camerei Deputaţilor şi cu membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, iniţiatorii au înaintat o nouă propunere legislativă pe aceeaşi problematică, drept urmare noi ne retragem această propunere legislativă, considerând-o ca rămânând fără obiect.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Oricum propunerea va intra la votul final.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea instanţelor pentru minori.

Raport de respingere.

Iniţiatorul, dacă este aici. Nu este.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 11 decembrie 2003 şi a hotărât cu majoritate de voturi respingerea iniţiativei legislative. S-a revenit, şi vă prezint raportul suplimentar al şedinţei Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din data de 17 martie 2004, care a hotărât cu unanimitate de voturi să menţină propunerea iniţială, de respingere a iniţiativei legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

La pct.16, iniţiatorul a cerut să amânăm pentru mâine dezbaterea acestui punct, şi sper că sunteţi de acord.

Pct.17. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiatorului este aici?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

După cum se vede, această propunere legislativă a fost înregistrată cu numărul 275 în 2001. Este o propunere care face parte de fapt dintr-un pachet legislativ care a fost depus de către Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal pentru asigurarea reformei în justiţie.

Din păcate, se propune respingerea atât a acestei propuneri legislative, cât şi a Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Codului Penal, care se află înscrisă acum pe ordinea de zi la pct.19, dar nu doresc să mai revin, pentru că vreau să spun cam acelaşi lucru, după ce am adoptat Proiectul de Lege privind modificarea Codului Penal şi după ce la pct.35 se propune adoptarea Proiectului de Lege privind organizarea judiciară.

Ce observaţii ar fi aici: în primul rând, ar fi observaţii de procedură - sunt două propuneri legislative care s-au luat în discuţie după trei ani, cu motivaţii mai mult sau mai puţin puerile, pentru că Guvernul nu a venit sau va veni săptămâna viitoare cu propuneri care să completeze sau să aducă unele modificări acestor propuneri. Deci, în fapt, s-a realizat un lucru extrem de neplăcut, cel puţin pentru noi, şi cred că s-au încălcat toate procedurile parlamentare, luându-se în dezbatere aceste proiecte după ce s-au adoptat proiectele legislative cu un conţinut asemănător. Foarte multe din propunerile noastre - atât la Legea de organizare judecătorească, cât şi de modificare şi completare a Codului penal - au fost preluate integral şi, practic, s-a realizat un plagiat în multe situaţii în proiectele legislative înaintate de Guvern.

Nu cred că este în spiritul colegialităţii şi parlamentarismului o astfel de abordare a unor propuneri legislative, chiar dacă vin din partea Opoziţiei, şi cu atât mai mult cu cât reforma în justiţie a întârziat, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, şi suntem în situaţia să fim atacaţi pe această temă, sau să nu ni se recunoască mai nimic ca realizat în această direcţie.

Cred că această intervenţie a mea se leagă şi de discuţia pe care am avut-o referitor la Proiectul de Lege privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.

Cred că în aparatul Guvernului şi la nivelul cel mai înalt al miniştrilor se practică plagiatul, este admis plagiatul, şi chiar în multe situaţii se fac promovări după ce se demonstrează o asemenea faptă penală.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a analizat acest proiect de lege la data de 11 decembrie 2003 şi, dat fiind faptul că era deja în dezbatere Legea privind organizarea judecătorească şi Proiectul de Lege privind statutul magistraţilor, a propus respingerea acestui proiect de lege. S-a revenit şi s-a rediscutat în şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi în data de 17 martie 2004, în care s-a menţinut propunerea iniţială, de respingere a acestei iniţiative legislative.

La şedinţa din 17 martie au participat 22 de deputaţi, din cei 24 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Vom supune propunerea legislativă votului final.

Propunerea legislativă privind modificarea art.169 şi 298 din Codul Penal.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Nu.

Comisia, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi am discutat săptămâna trecută în plenul Camerei Deputaţilor noul Cod Penal.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât cu majoritate de voturi să respingă propunerea legislativă formulată la acest proiect.

Prezenta propunere legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Constantin Niţă:

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Codului Penal.

Iniţiatorul dacă este aici. Nu.

Comisia, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, la data de 17 martie 2004, în plenul său, a hotărât cu majoritate de voturi să menţină propunerea de respingere formulată în raportul iniţial, din 11 decembrie 2003.

Prezenta propunere legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Constantin Niţă:

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Fiind raport de respingere, vom supune proiectul de lege votului final.

Pct.20 din ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere; Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere; Propunerea legislativă privind declaraţiile de avere şi controlul veridicităţii acestora.

Iniţiatorii, dacă sunt aici, doresc să ia cuvântul? Nu.

Comisia, v-aş ruga să ne prezentaţi raportul.

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a ţinut cont de avizul Consiliului Legislativ.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 24 octombrie 2003.

După dezbateri, s-a hotărât ca Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere să fie supus spre dezbatere.

La lucrările şedinţei au participat 25 de deputaţi din cei 25 de membri ai Comisiei.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Constantin Niţă:

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Fiind un proiect de respingere, îl vom supune votului în şedinţa de vot final de săptămâna viitoare.

Propunerea legislativă privind reforma activităţilor de consultanţă, asistenţă şi reprezentare judiciară.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul.

Vă rog.

Domnul Ludovic Abiţei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă venea de fapt din partea uniunii colegilor consilieri juridici din România; eu am făcut doar curieratul de a o înregistra şi a o supune atenţiei Parlamentului. Ea se dorea, în ultimă instanţă, şi o reparaţie morală asupra faptului că doi colegi de la aceeaşi facultate, învăţând cu aceiaşi profesori şi după aceleaşi cărţi, nu aveau aceleaşi drepturi pentru că unul se angaja la o întreprindere şi era consilier juridic, iar celălalt ajungea în Baroul Avocaţilor.

Comisia a respins această propunere legislativă, deşi ţin să vă reamintesc faptul că în 1997, sub semnătura actualului prim-ministru, domnul Adrian Năstase, s-a depus tot la acest Parlament o iniţiativă prin care consilierii juridici să devină "avocaţi de afaceri". Noi le propuneam varianta "avocaţi de întreprindere".

În ultimă instanţă, nu s-a acceptat o asemenea iniţiativă.

Eu aş propune colegilor din Camera Deputaţilor să respingă propunerea Comisiei, de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Comisia, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă voi da câteva motive pentru care Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi nu a avizat prezentul proiect de lege.

În primul rând, Consiliul Legislativ a avizat negativ această iniţiativă legislativă. De asemenea, punctul de vedere al Guvernului a fost că nu susţine promovarea acestei iniţiative, iar Comisia nu a avizat acest proiect de lege, de ce: prin concepţia de ansamblu, dispoziţiile propunerii legislative sunt greşite şi contradictorii, făcând imposibilă aplicarea în practică a acestora.

Propunerea legislativă instituie anumite categorii de avocaţi, prin includerea jurisconsulţilor şi consilierilor juridici în tabloul Baroului Avocaţilor.

De asemenea, în cuprinsul propunerii legislative lipsesc dispoziţiile absolut necesare, care să reglementeze drepturile şi obligaţiile avocaţilor proveniţi din rândul consilierilor juridici.

Pentru toate acestea şi multe altele, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a propus respingerea acestei propuneri legislative.

La lucrările şedinţei au participat 22 de colegi, din cei 24 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Vom supune propunerea legislativă votului final de săptămâna viitoare.

Propunerea legislativă privind asistenţa judiciară gratuită.

Iniţiatorul, dacă este aici şi doreşte să ia cuvântul. Nu.

Vă rog, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a luat în discuţie prima dată propunerea legislativă în data de 19 decembrie 2003, când a propus plenului respingerea acestei propuneri legislative. S-a ţinut cont de punctul de vedere al Guvernului şi al Consiliului Legislativ. S-a rediscutat în data de 17 martie 2004 şi, cu majoritate de voturi, s-a hotărât menţinerea primei propuneri, de respingere a iniţiativei legislative privind asistenţa judiciară gratuită, formulată în primul raport iniţial.

Din cei 24 de membri ai Comisiei, au participat 24.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Vom supune proiectul legislativ votului final.

Propunerea legislativă privind reglementarea datoriilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, inclusiv a penalităţilor cumulate de unităţile şi instituţiile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.

Iniţiatorul? Nu este.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Propunerea legislativă privind reglementarea datoriilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, inclusiv a penalităţilor cumulate de unităţile şi instituţiile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică şi a propus cu 23 de voturi pentru şi 2 voturi împotrivă respingerea acestei iniţiative legislative, din următoarele motive.

Prin această iniţiativă se doreşte să fie trecute la datoria publică toate plăţile restante la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, inclusiv majorările şi penalităţile pentru întârzieri la plată ale unităţilor şi instituţiilor care fac parte din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare.

În această situaţie, în conformitate cu prevederile Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, ar fi trebuit ca iniţiatorii să prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri, şi respectiv de creştere a cheltuielilor, lucru care nu s-a prevăzut în iniţiativa respectivă.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte soluţia preconizată, şi anume preluarea la datoria publică a debitelor restante, inclusiv a penalităţilor de întârziere, această soluţie vine în contradicţie cu prevederile Legii datoriei publice, nr.81, conform căreia datoria publică internă înseamnă partea din datoria publică care reprezintă totalitatea obligaţiilor statului, provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de pe piaţa internă, inclusiv sumele provenite temporar din sursele statului. Or, sumele pe care le are de recuperat statul de la diverşi debitori au natura juridică a unor creanţe bugetare care pot fi stinse sub alte forme, şi anume prin modalităţile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanţelor bugetere - plată, respectiv compensare, executare silită mobiliară şi imobiliară, insolvabilitate ori faliment; sau pot fi anulate, conform art.135 din acelaşi act normativ.

În aceste condiţii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Argumentele prezentate din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci evident că sunt pertinente, şi ele evidenţiază şi unele stângăcii pe care iniţiatorii acestei propuneri legislative le-au avut în redactarea textului prezentat iniţial comisiei şi acum plenului Camerei Deputaţilor, dar problema pe care o abordează această propunere legislativă este o realitate, una dintre cele mai crunte, în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnologice după 1990.

Ca urmare a faptului că acest domeniu a devenit Cenuşăreasa activităţii economice a tuturor guvernelor care s-au perindat de atunci şi până în momentul de faţă, marea majoritate a instituţiilor de profil sunt astăzi într-o situaţie dezastruoasă, situaţie din care ar fi putut fi scoase numai printr-o asemenea măsură de anulare a datoriilor pe care le au în prezent, pentru a li se permite relansarea activităţii, activitate utilă evident pentru dezvoltarea economică-socială a României.

Pe de o parte, neluarea în seamă a acestei situaţii şi, pe de altă parte, condamnarea în continuare a acestor instituţii, prin fondurile extrem de mici care le sunt afectate, mult sub standardele recomandate de către Uniunea Europeană sau cele practicate de alte state aflate în situaţia României de accedere spre structurile europene, vor conduce în final la înrăutăţirea şi mai mult a situaţiei cu care se confruntă aceste instituţii de cercetare ştiinţifică şi tehnologică.

Indiferent care sunt argumentele privind stângăciile de redactare, privind existenţa altor modalităţi de rezolvare, vreau cu tot respectul să atrag atenţia colegilor de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci că nu au rezolvat problema de fond. Ideea de respingere, chiar dacă îşi găseşte argumentele logice, nu este însă ideea cu care să rezolvăm această problemă importantă, care afectează fundamental activitatea de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, aflată în momentul de faţă în România în cea mai critică situaţie existentă.

Să nu se uite că dezvoltarea prezenţei noastre pe marile pieţe ale economiei mondiale nu se face numai pe baza întâmplării, ci pe baza inventivităţii, creativităţii, pe baza înnoirilor tehnologice de care au nevoie absolut toate societăţile comerciale de profil.

Prin urmare, chiar dacă astăzi, cu entuziasmul ce ne caracterizează, vom respinge şi această propunere legislativă, atrag atenţia colegilor şi implicit Guvernului să se aplece cu mai multă atenţie asupra acestui domeniu sensibil.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Vom supune proiectul votului final săptămâna viitoare.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Dorobanţi, prin reorganizarea oraşului Curtici, judeţul Arad.

Iniţiatorul? Nu este.

Domnul Kovacs, din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Vă rog.

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţa din 17 martie 2004 şi a hotărât respingerea acestuia întrucât această propunere este cuprinsă în Proiectul de Lege privind înfiinţarea unor comune, act normativ care a fost adoptat de Cameră şi transmis Senatului în vederea dezbaterii şi adoptării.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Iniţiatorul este aici? Nu este.

Comisia, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Vă mulţumesc.

Această iniţiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea lit.a) a art.11 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în sensul de a se cuprinde în categoria înalţilor funcţionari publici a funcţiilor de şef al Corpului de control al Guvernului şi de adjunct al şefului Corpului de control al Guvernului pentru a se conferi instituţiei publice respective mai multă eficienţă în lupta anticorupţie.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative în esenţă pentru faptul că atât şeful Corpului de control al Guvernului, cât şi adjunctul său sunt funcţii de demnitate publică şi, ca atare, aceste funcţii nu pot fi incluse în categoria funcţionarilor publici.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Prin decizia care a fost luată se încurajează transformarea acestor funcţii importante, este adevărat, de demnitate, dar ele trebuie să fie în egală măsură şi echidistante, să fie neinfluenţate de dimensiunea politică sau de factorul politic, pentru că ele sunt puse să slujească interesului întregii comunităţi, întregii societăţi.

Neincluderea acestor categorii, automat permite în continuare folosirea acestor funcţii ca elemente de manevră, de sancţionare, de intervenţie pentru tracasarea celor care sunt în Opoziţie.

Am fi dorit să se modifice Statutul funcţionarilor publici şi prin includerea celor două funcţii în categoria funcţionarilor publici, care le asigurau o bună manifestare a profesionalismului şi competenţelor, fără ingerinţa politicului în activitatea pe care o desfăşoară.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.362/2003 privind regimul metalelor preţioase în România.

Comisia pentru industrii şi servicii.

Domnul Antal Istvan.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Comisia îşi menţine punctul de vedere şi propune respingerea iniţiativei legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul.

Vă rog. Domnul deputat Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Sunt nevoit să intervin, de data aceasta, domnule preşedinte, datorită faptului că sunt unul dintre iniţiatorii acestei propuneri legislative care a avut în vedere introducerea unei stări de disciplină în retrocedarea unor cantităţi însemnate de metale preţioase, fără ca persoana care pretinde aceste metale să facă dovada obţinerii legale a acestora. În aceste condiţii, trebuie să vă avertizez că sunt în pericol o serie de obiecte de patrimoniu cultural intrate pe căi ilicite în patrimoniul sau în posesia unor persoane. Pe de altă parte, nu se introduce elementul de obligativitate, din partea celor care pretind statului român retrocedarea, să facă şi dovada că, în momentul confiscării lor, ei au fost deţinătorii legali. În aceste condiţii, dacă, spre exemplu, la graniţa română, indiferent în ce parte a acesteia, se prezintă persoane care au asupra lor cantităţi de metale preţioase pentru care nu au documentele necesare, prin coruperea unora dintre reprezentanţii justiţiei, ei pot să intre în posesia acestor metale preţioase, iar ulterior, pe baza hotărârii instanţelor, ei devin automat şi proprietarii de drept ai acestor cantităţi de metale preţioase. În felul acesta, asistăm la un fel de spălare de bani murdari sau spălare de metale preţioase murdare, prin comparaţie, în felul acesta neexistând posibilitatea, acum sau în viitor, unui control riguros al celor care pretind statului român să li se retrocedeze anumite cantităţi de aur care le-au fost luate, în condiţiile legii de atunci.

Regret faptul că nu se doreşte să se introducă disciplină în acest domeniu, regret faptul că, în felul acesta, oricine poate pretinde statului român să beneficieze, fără să facă dovada bunei credinţe, respectiv posesiei şi deţinerii, în condiţiile legii, a metalelor preţioase pe care le-au avut şi care le-au fost, în cele mai multe situaţii sau în foarte multe situaţii, preluate, cu respectarea prevederilor legale.

Regret că cele două comisii, Comisia de buget şi Comisia pentru industrii, şi-au menţinut raportul, neţinând cont de argumentele logice care au fost prezentate cu prilejul dezbaterii iniţiale a acestei propuneri legislative.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În această intervenţie pe care am ascultat-o, au fost aduse mai multe elemente, unele care nu se leagă chiar de această lege. În primul rând, în cazul obiectelor de patrimoniu, avem o lege aparte care defineşte care este situaţia obiectelor din patrimoniu. Ca atare, se va aplica această lege. Cel de al doilea element care s-a invocat aici, posesia, dovedirea posesiei, posesia nu se dovedeşte, posesia se constată. Or, în cazul bunurilor mobile, posesia prezumă şi situaţia acelei persoane de a fi chiar proprietarul obiectului. Cine nu e de acord cu această prezumţie trebuie să dovedească că persoana respectivă a ajuns în posesia obiectului prin fraudă, l-a furat, sau alte modalităţi ilicite. Ca atare, nu se pot invoca şi nu se pot cere anumite documente, mai ales dacă ele nici nu au existat. Şi aici, data trecută, s-a invocat o situaţie în care s-au impozitat astfel de bunuri, dar trebuie să vă spun că faptul că cineva plăteşte un impozit pe ceva nu dovedeşte că este şi proprietarul acelui obiect, fiind el mobil sau imobil. Ca atare, se doreşte să se introducă în lege o prevedere de a prezenta un act care nu a existat. În majoritatea cazurilor, pentru aceste obiecte nu a existat, în România, legislaţia care să permită..., nu are cum să oblige să ai un document prin care să ateşti provenienţa obiectului respectiv şi cazul că eşti proprietar sau nu eşti proprietar. Ca atare, din punct de vedere juridic, nu poate fi susţinut acest proiect de lege. Este inaplicabil acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte, mai doriţi să completaţi? Vă rog.

Domnul Antal István:

Având în vedere faptul că cele două comisii, respectiv Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, au avut o şedinţă comună pe data de 24 martie 2004, eu nu fac altceva decât vă citez exact ceea ce s-a întâmplat cu ocazia dezbaterii, respectiv a întocmirii raportului suplimentar: "În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au hotărât cu 17 voturi pentru şi 4 împotrivă, iar cei ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci cu 12 voturi pentru şi 4 voturi împotrivă să menţină respingerea propunerii legislative, deoarece, faţă de dispoziţiile constituţionale care consacră principiul dobândirii ilicite a averii, s-ar afecta prezumţia de nevinovăţie, instanţa de judecată având competenţa de a se pronunţa cu privire la restituirea metalelor preţioase sau la acordarea de despăgubiri, după caz, pe baza dovezilor administrate în cauză". Acestea fiind zise, vă rog să aprobaţi respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnul secretar Leonăchescu, şi închidem dezbaterile generale la această lege, după acest punct de vedere.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Îmi permit să intervin în calitate de iniţiator, în afara dezbaterilor generale, la care colegul meu Dan Brudaşcu a participat.

Eu aş dori să observ faptul că în acest dosar nu există nici o menţiune a Comisiei juridice privind legalitatea propunerii, privind ilegalitatea formulărilor din text. Deci alte avize mai mult sau mai puţin competente în domeniu nu am de unde să iau pe această temă. Probabil că trebuia cerut un aviz juridic la Comisia juridică.

O a doua chestiune este legată de prezumţia de nevinovăţie formulată în termeni incorecţi aici, dar noi cerem tocmai să se dovedească. Îl declar nevinovat indiferent ce a făcut şi dacă este nevinovat sigur va avea acte de proprietate, de dovedire a moştenirii etc. Dar când fură elemente dintr-un muzeu şi, după 30 de ani sau 50 de ani, le prezintă ca ale lui sau i se confiscă şi acum i le dau înapoi şi nu au figurat, la un moment dat, în acel element de patrimoniu, cum tratezi problema, cum rezolvi problema? Şi rândul trecut am semnalat faptul că legea se referă la o varietate foarte mare de situaţii pe care noi o tratăm superficial. Această propunere de respingere ne va costa enorm de mult. Eu vă rog să vă gândiţi dacă nu e nevoie şi de avizul Comisiei juridice, la această temă, propunere pe care o formulez şi o susţin.

Domnul Constantin Niţă:

Conform Regulamentului, fiecare reprezentant al grupurilor parlamentare a luat cuvântul. Închidem dezbaterile generale. Proiectul de lege va fi supus votului final.

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi. Constataţi că programul s-a încheiat pentru prima parte, trecem la răspunsuri la întrebări.

Începem cu doamna deputat Liana Naum, care are trei întrebări. Este aici doamna deputat? Nu este. Regretăm, data viitoare.

Pentru domnul Dan Brudaşcu, răspunde, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, domnul Mircea Alexandru, secretar de stat. Este aici?

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră referitoare la tergiversarea nejustificată a cercetărilor într-o serie de dosare de urmărire penală de către Inspectoratul de poliţie al judeţului Cluj, am onoarea să comunic următoarele. La Inspectoratul de poliţie al judeţului Cluj, ca de altfel la toate inspectoratele de poliţie, în toate dosarele de urmărire penală, activitatea de cercetare penală a Poliţiei judiciare este condusă, supravegheată şi controlată, în mod nemijlocit de către procuror, potrivit Secţiunii 4 a art.3, punctele 2 şi 3 ale Legii nr.281/24 iunie 2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale în care se prevede că: organele de Poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea în mod nemijlocit sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire toate dispoziţiile acestuia. Lucrătorii de Poliţie judiciară din structurile teritoriale îşi îndeplinesc atribuţiile în mod nemijlocit sub autoritatea şi controlul prim-procurorilor parchetelor de pe lângă judecătorii şi tribunale, corespunzător arondării acestora. Deci procurorul este singurul competent să îndrume şi să dea dispoziţii organelor de cercetare penală privind cercetarea penală, şi nu autorităţile ierarhic superioare ale acestora.

Precizăm că nu este posibilă rătăcirea sau nesoluţionarea, în timp îndelungat, a dosarelor, deoarece acestea se înregistrează cu număr unic, şi la Poliţie, şi la Parchet, astfel încât procurorul poate constata cu uşurinţă lăsarea, de către Poliţie, în nelucrare a unui dosar.

Dat fiind faptul că actele de urmărire penală se desfăşoară, aşa cum am arătat anterior, sub directa conducere şi supraveghere a procurorului, nu pot exista situaţii în care să se folosească anumite acte sau documente în dosare, pentru acoperirea unor fraude sau acte de corupţie care să rămână nedescoperite. Controlul efectuat de către Corpul de Control al Ministrului Administraţiei şi Internelor, al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj, în cursul lunii februarie 2004, nu a evidenţiat existenţa unor dosare penale de natura celor la care vă referiţi.

În contextul arătat, este exclusă existenţa unor dosare penale, în cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj, la care, în mod voit, nu se finalizează cercetările, urmărindu-se, aşa cum se susţine în interpelare, folosirea acestora în actuala campanie electorală împotriva adversarilor Partidului Social Democrat. Totodată, facem precizarea că Inspectoratul de Poliţie al judeţului Cluj este o structură de ordine publică a Ministerului Administraţiei şi Internelor, şi nu poate fi folosit în lupta politică, existând, în acest sens, garanţii constituţionale şi legale.

Având în vedere caracterul ipotetic al aspectelor semnalate, vă învederăm, că, dacă dumneavoastră deţineţi date concrete cu privire la nesoluţionarea intenţionată a unor dosare penale de către poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj, în care se urmăreşte intervenirea prescripţiei răspunderii penale în cazul unor infracţiuni comise de anumite persoane, vă puteţi adresa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, potrivit punctului 7 al art.3, Secţiunea a IV-a din Legea nr.281/2003 privind modificarea Codului de procedură penală, poate solicita ministrului Administraţiei şi Internelor eliberarea din funcţie a unor lucrători de Poliţie judiciară, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor ce le revin în efectuarea activităţii de constatare a infracţiunilor şi de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale şi de cercetare penală.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă aveţi scurte observaţii la răspunsul primit.

Domnul Dan Brudaşcu:

În primul rând, domnule preşedinte, e politicos să-i mulţumesc domnului secretar de stat pentru faptul că a dat acest răspuns, chiar dacă eu nu sunt în totalitate decât teoretic de acord cu ceea ce spune domnia sa.

Vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că informaţiile pe care vi le-am furnizat prin această interpelare sunt provenite din rândul procurorilor din municipiul Cluj-Napoca. Din păcate, am încercat, înainte de a şti că este pe ordinea de zi răspunsul pentru această interpelare, să-i contactez pentru a-mi permite să le folosesc numele, ca răspuns la ceea ce bănuiam că o să mi se comunice. Nu am reuşit. Dacă acest lucru mi se va permite, fiţi convins că, în foarte scurtă vreme, voi veni cu cazurile concrete pe care domniile lor le-au semnalat în legătură cu întârzierile nejustificate sau modul superficial în care se întocmeşte această lucrare de urmărire penală în dosarele la care am făcut trimitere.

Vreau să vă spun că teoretic dumneavoastră aveţi perfectă dreptate, dar între teorie şi practică este o diferenţă mare. Ţiganul spunea: practica ne omoară. Ăsta este şi cazul problematicii pe care am ridicat-o.

Cu tot respectul, trebuie să vă spun că, din 1996 şi până în momentul de faţă, la Inspectoratul judeţean de poliţie Cluj, absolut toate dosarele în care au fost implicate persoane din rândurile puterii au primit întotdeauna, din partea Inspectoratului judeţean de poliţie Cluj, indicaţia de neîncepere a urmăririi penale, ulterior procurorii însărcinaţi să lucreze dosarele au beneficiat de această recomandare şi au pus-o în practică. Datorită acestei situaţii, am asistat şi asistăm, în continuare, la fraude de zeci de miliarde de lei, dacă nu sute de miliarde de lei, ca urmare a modului părtinitor şi subiectiv în care Poliţia, devenită instrument politic, îşi desfăşoară activitatea cel puţin pe raza judeţului Cluj. Când în cauză sunt persoane aparţinând partidelor din opoziţie, sunt extraordinar de activi şi fac mai mult decât le permite legea. Când însă cei în cauză sunt reprezentanţi ai puterii, trec luni şi trec adeseori ani, până când să se soluţioneze dosarele respective.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule ministru, şi dumneavoastră aveţi dreptul, conform Regulamentului, să-i răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru:

Am reţinut observaţiile domnului deputat. Eu fac încă o dată precizarea că pare o chestiune interesantă aceea ca procurorii să se plângă ei unui distins deputat de faptul că Poliţia nu-şi desfăşoară în mod corespunzător activitatea de cercetare penală, în condiţiile în care, prin lege, s-a conferit instrumentul juridic de control şi, mai mult decât atât, instrumentul juridic care permite procurorului să ia măsuri nemijlocite de sancţionare a acelor poliţişti care-şi desfăşoară în mod corespunzător activitatea de cercetare penală. Deci este o chestiune care este, în momentul de faţă, contrar sistemului judiciar românesc. Atât.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Corect.

Pentru domnul Ludovic Mardari, dacă puteţi rămâne, domnule ministru, să răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, urmare întrebării dumneavoastră, în care prezentaţi situaţia cetăţeanului Vulpe Laurenţiu, cu domiciliul în Timişoara, susţinând că nu-şi poate exercita dreptul de proprietate asupra unui teren de 5.000 m.p., în comuna Miroslava, judeţul Iaşi, deşi există o hotărâre judecătorească definitivă care-i consfinţeşte dreptul, am onoarea să vă aduc la cunoştinţă următoarele. În baza propunerii Comisiei comunale pentru aplicarea Legii nr.18/1991 şi a prevederilor Legii nr.18 însăşi a fondului funciar, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a terenului a emis domnului Vulpe Laurenţiu titlul de proprietate nr.82584/1992. Ulterior, terenul atribuit a fost revendicat de un fost proprietar, motiv pentru care Comisia comunală pentru aplicarea legii s-a adresat instanţei de judecată, solicitând anularea titlului de proprietate emis pentru Vulpe Laurenţiu.

Întrucât procesul a stat în nelucrare mai bine de un an de zile, prin Decizia nr.351/19.12.1996, Curtea de apel Iaşi a constatat perimarea cauzei. Nefiind atacat fondul, nu poate fi invocată autoritatea de lucru judecat, întrucât hotărârea judecătorească nu este definitivă, aşa cum se arată în interpelare, motiv pentru care fostul proprietar al terenului se consideră, în continuare, îndreptăţit să-l revendice. Din această cauză, secretarul comunei Miroslava este în imposibilitatea să elibereze dovada publicităţii ofertei de vânzare prevăzută de art.6 din Legea nr.54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor. Refuzul conducerii primăriei de a trimite înscrisul susmenţionat este întemeiat, dar poate fi cenzurat, în acest moment, doar de către instanţa de judecată. Prin urmare, ministrul Administraţiei şi Internelor nu are competenţa să intervină în acest caz, aşa cum se solicită în întrebare, iar în temeiul art.64 din Legea nr.18/1991, republicată, petentul se poate adresa instanţei de judecată, pentru a hotărî cu privire la obligarea primarului să elibereze actul solicitat.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspunsul pe care l-a formulat, dar apare, aici, o inadvertenţă în cele spuse de domnia sa, şi anume rezultă că domnul Vulpe Laurenţiu va trebui să aştepte ani de zile până când persoana care a revendicat terenul va acţiona în judecată, timp în care nu va beneficia de dreptul de proprietate asupra terenului în cauză. Mi se pare anormală o astfel de situaţie. Deci, deocamdată, nu există nici o acţionare în judecată. El, deşi are titlul de proprietate, deşi a pierdut ceva timp în justiţie, e adevărat că apare o pronunţare a justiţiei, în sensul că perimă acţiunea, dar asta nu înseamnă că el trebuie să aştepte 20 de ani până când fostul proprietar va acţiona în judecată. Deocamdată nu există aşa ceva.

Dacă domnul secretar de stat poate să-mi răspundă la această întrebare, revin încă o dată la microfon.

Aş vrea, domnule preşedinte, să protestez asupra faptului că nu am primit răspuns la o întrebare pe care am adresat-o domnului Mihai Tănăsescu, ministrul finanţelor publice, în data de 26 februarie a.c. şi a fost înregistrată cu nr.1833-A. Deci, oricum, timpul prevăzut de Regulament pentru răspuns a fost depăşit. E adevărat că nu am cerut decât răspuns în scris, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să mi se acorde atenţia necesară.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Aveţi dreptate aici şi va trebui să luăm măsuri pentru acest lucru.

Domnule ministru, vă rog. Scurt.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, fac precizarea că, în speţă, este un litigiu, a fost un litigiu de natură civilă, în care au fost implicate Comisia judeţeană Iaşi, care a chemat în judecată pe Vulpe Laurenţiu şi Consiliul Miroslava, pentru anularea titlului de proprietate care a fost emis de Comisia locală. Şi acest proces nu s-a putut desfăşura şi a intrat în perimare pentru faptul că părţile nu s-au prezentat la proces.

Dacă domnul Vulpe Laurenţiu s-ar fi prezentat să valorifice, la timpul respectiv, drepturile procesuale şi dreptul real al său, în ultimă instanţă, cauza ar fi fost soluţionată de la momentul respectiv şi nu mai era nici o problemă în momentul de faţă.

Domnul Constantin Niţă:

E în regulă.

Conform Regulamentului, nu se mai poate. Discutaţi bilateral cu domnul ministru.

Din partea Ministerului Sănătăţii, domnul George Pavelescu.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Sunt pentru amândouă. Prezentaţi-le pe amândouă. Vă rog frumos.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Doamnelor şi domnilor,

Stimate domnule deputat,

Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Cameră cu nr.1876/2004, prin care, de altfel, reveniţi la întrebarea care priveşte activitatea profesorului doctor Alexandru Irimie, directorul Institutului oncologic din Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele.

Referitor la situaţia de incompatibilitate între calitatea de consilier judeţean şi aceea de lider al Organizaţiei judeţene Cluj a PSD, la care faceţi referire, precizăm faptul că aceasta, chiar dacă ar exista, nu poate fi supusă controlului Ministerului Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii poate să verifice şi să ia măsurile legale care se impun, numai în ceea ce priveşte starea de incompatibilitate a domnului profesor, în calitatea sa de director general al Institutului oncologic din Cluj-Napoca.

Postul de director general, pe care dânsul l-a ocupat prin concurs şi îl îndeplineşte în prezent, nu face parte din categoria posturilor de funcţionari publici ci din aceea de personal contractual şi, prin urmare, poziţia domnului director, respectiv doctor, nu intră sub incidenţa normelor prevăzute de Legea nr.188, respectiv Legea nr.161 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. Raportul de muncă în care se află dânsul cu instituţia şi respectiv cu Ministerul Sănătăţii se supune prevederilor Codului Muncii.

Referitor la accidentul produs în 24.01, în care a fost implicat autoturismul în care circula, organele de cercetare abilitate au stabilit că accidentul s-a produs exclusiv din vina celuilalt conducător auto.

La cea de a doua interpelare privind multitudinea actelor necesare obţinerii, reînnoirii, de fapt, a autorizaţiei de liberă practică pentru medicii pensionari. În conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr.74 privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea şi funcţionarea Colegiului medicilor din România, exercitarea profesiunii de medic se poate face pe baza autorizaţiei de liberă practică care se acordă de către Ministerul Sănătăţii. Autorizaţia de liberă practică are o valabilitate de 5 ani, deci ea se reînnoieşte după 5 ani şi pentru eliberare sunt necesare următoarele acte prevăzute, de altfel, de legea pe care v-am menţionat-o: diplomă eliberată de către institutul de învăţământ superior medical acreditat, în condiţiile legii, certificatul de cazier judiciar, certificatul de sănătate, avizul Colegiului Medicilor din România. Pentru reînnoirea autorizaţiei de liberă practică a medicilor pensionari, se cer aceleaşi documente, alături de care se va prezenta şi autorizaţia de liberă practică din anul anterior, deci nu alte documente.

Conform Ordinului ministrului sănătăţii nr.84 privind autorizaţia de liberă practică medicală pentru personalul medical din reţeaua Ministerului Sănătăţii, aceste autorizaţii se eliberează de către Direcţiile de sănătate publică judeţene.

Celelalte categorii cu pregătire superioară, chimişti, biologi, biochimişti, psihologi, care-şi desfăşoară activitatea conex actului medical în domeniul asistenţei medicale, cu excepţia farmaciştilor şi personalului medical cu pregătire medie, autorizaţia de liberă practică se eliberează de Ministerul Sănătăţii prin DSP-uri.

Este adevărat, aşa cum dumneavoastră aţi sesizat în interpelarea făcută şi unele semnale primite la Ministerul Sănătăţii, anumite Direcţii de Sănătate Publică exagerează, solicitând o serie de acte în plus decât cele care sunt prevăzute în Legea nr.74.

Ca urmare a interpelării pe care dumneavoastră aţi adresat-o, în Camera Deputaţilor, ministrul sănătăţii a emis şi transmis o circulară către toate Direcţiile de sănătate publică, pe care o anexăm, prin care sunt specificate, în mod expres, documentele necesare în vederea eliberării autorizaţiei de liberă practică pentru medicii pensionari.

Faptul că autorizaţia pentru medicii pensionari se solicită anual, este o prevedere în cadrul Legii nr.74, art.9, alin.3. Persoanele care au depăşit limita de vârstă sunt pensionare, dar până la cât îşi pot continua activitatea, dar sunt obligate ca, anual, să obţină autorizaţia de liberă practică, nu mai mult pentru a desfăşura actul medical, ci pentru a fi acreditat, pentru că intră în relaţie contractuală cu Casa. Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la prima intervenţie, din răspuns s-a ocolit o problemă foarte importantă; s-a împins răspunsul pe problema incompatibilităţii şi a lipsei de competenţă a ministerului de a o soluţiona şi s-a uitat că la accidentul la care s-a făcut vorbire, domnul doctor era prezent cu maşina instituţiei după ce participase la o activitate politică. Am demonstrat că în zilele invocate în primul răspuns, domnia sa nu s-a deplasat nici la Dej, nici la Gherla pentru a verifica activitatea pe linie de oncologie, cu atât mai mult cu cât nici unul dintre unităţile spitaliceşti de acolo nu au secţii specializate în tratamentul oncologic.

Prin urmare, dacă s-a mai emis răspunsul, înseamnă că s-a ajuns la concluzia că într-adevăr, domnul doctor Irimie nu avea ce căuta să folosească maşina instituţiei în interes politic şi prin urmare este în culpă. Orice tăcere înseamnă o afirmare.

În ceea ce priveşte cel de al doilea răspuns, eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat, este vorba într-adevăr, de medicii pensionari, aceştia ar solicita ca obligatorie, de vreme ce şi-au depus toate documentele care le dovedesc faptul că sunt absolvenţi de studii de specialitate, faptul că au înregistrat în timp anumite specializări pe linie profesională ş.a.m.d., toate acestea se găsesc în dosarele lor. Ei ar solicita ca numărul acestor documente care li se cer şi pentru care trebuie să depună eforturi şi să cheltuiască bani, să fie redus la minimum, eventual să fie obligatoriu examenul de sănătate, pentru ca să poată confirma capacitatea lor fizică şi mentală pentru a exercita în continuare libera practică în domeniul medicinii.

Poate că dumneavoastră, analizând cu atenţie şi în interesul slujitorilor medicinii româneşti aspectele pe care vi le-am semnalat, veţi interveni ulterior printr-o ordonanţă sau printr-un proiect de lege pentru a reduce birocraţia, pentru că esenţial, în foarte multe localităţi ale ţării, este să folosim potenţialul acestor persoane cu înaltă calificare şi cu experienţă, nu să-i izolăm sau să-i punem în situaţii greu de depăşit ca urmare a unei birocraţii excesive. Oricum, este un pas pozitiv dacă aţi reuşit să determinaţi ca la nivelul tuturor direcţiilor judeţene de sănătate să existe o conduită identică în sensul eliminării oricăror excese în privinţa documentelor care se pretind medicilor pensionari pentru reînnoirea autorizaţiei de liberă practică.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru domnul Dumitru Bentu răspunde doamna secretar de stat Rovana Plumb. Are 7 întrebări, aş ruga-o, cu acordul domnului deputat, să facă o sinteză în aşa fel încât să cuprindă toate aspectele cerute.

Doamna Rovana Plumb (preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor):

Bună seara! Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi cu permisiunea domnului deputat, o să răspund succint, pentru că s-au depus şi în scris răspunsurile la întrebări.

În ceea ce priveşte instituţiile cu care colaborează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sunt toate instituţiile guvernamentale care au drept scop protejarea cetăţeanului, dar şi instituţii neguvernamentale, asociaţiile de protecţie a consumatorilor. Cu acestea avem protocol de colaborare încheiat, iar coordonarea sistemului se face de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, este vorba de sistemul de supraveghere a pieţei produselor şi serviciilor în care intră toate aceste instituţii. Detailat îl aveţi în răspunsul scris. În ceea ce priveşte proiecte special derulate de către instituţia noastră cu adresabilitate către mediul rural în afară de controalele periodice pe care le realizăm în colaborare cu celelalte servicii descentralizate în mediul rural, şi pot să vă spun că 30% din numărul total de acţiuni de control se realizează în mediul rural, avem un proiect special de informare şi educare a consumatorilor, dar care are şi componentă de supraveghere a pieţei. Proiectul se intitulează "Siguranţă pentru consumator şi linişte pentru cetăţeni" şi se efectuează în colaborare şi cu sprijinul Jandarmeriei naţionale.

Avem drept obiectiv combaterea consumului de alcool de către minori, cât şi combaterea consumului de ţigarete de către minori, scopul principal, targetul fiind acela de a conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Referitor la campania naţională de educare şi informare a consumatorilor, cea de a treia întrebare, rezultatele sunt următoarele. În perioada 2001- 2003, imediat de după ce s-a încheiat prima campanie naţională de educare şi informare, numărul de consumatori care s-au adresat instituţiei noastre, fie aparatului central, fie oficiilor teritoriale, a crescut cu 68% faţă de perioada 1997-1999.

În ceea ce priveşte acţiunile de control, de verificare pentru a răspunde reclamaţiilor sosite din partea acestor consumatori, 99 din acţiunile pe care noi le-am derulat au fost soluţionate în favoarea consumatorilor, fiind despăgubiţi cu o sumă de 52 de miliarde de lei în perioada 2001-2003, faţă de 3,5 miliarde de lei în perioada 1997-1999.

Ce este important, este că avem un semnal pozitiv în ceea ce priveşte alinierea agenţilor economici la normele europene, transpus în legislaţia naţională în domeniul protecţiei consumatorilor, înregistrând cu 24% mai puţini agenţi economici care nu respectă prevederile legale în domeniul protecţiei consumatorilor faţă de perioada 1997-1999.

În ceea ce priveşte nivelul de funcţionalitate al sistemului de supraveghere a pieţei produselor şi serviciilor, am să citez concluzia raportului Comisiei Europene care a desfăşurat, cum bine cunoaştem, acţiuni de monitorizare suplimentară, în termeni tehnici, ultima fiind realizată la nivelul României pentru acest sistem de supraveghere a pieţei produselor şi serviciilor în luna iulie, comisia făcând public raportul în luna decembrie 2003, Comisia Europeană recunoaşte Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ca fiind instituţia responsabilă din România pentru supravegherea pieţei produselor şi serviciilor şi protecţia consumatorilor. În raport se subliniază că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor: "a demonstrat o impresionantă capacitate de angajare, precum şi cunoştinţe în domeniul protecţiei consumatorilor, o bună conştientizare a noii abordări, a metodelor de supraveghere a pieţei, precum şi a priorităţilor. Activitatea de supraveghere a pieţei desfăşurată de Autoritate are atât caracter activ, cât şi reactiv, iar supravegherea activă se desfăşoară în concordanţă cu un plan care poate fi verificat prin obiective măsurabile", se arată în raport. În acest sens, a fost apreciată funcţionarea Comitetului interministerial pentru supravegherea pieţei produselor şi serviciilor şi protecţia consumatorilor.

Referitor la cea de a cincea întrebare, sprijinul pe care-l acordă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor societăţii civile, care are obiect de activitate în acest domeniu şi mă refer aici în mod expres la Asociaţiile pentru consumatori, în anul 2001, de la bugetul de stat, prin bugetul Autorităţii noastre a fost transferată suma de 284 de milioane de lei pentru funcţionarea Centrului de Consultanţă şi Informare a Consumatorilor din cadrul Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România. În anul 2002 a fost transferată suma de 400 de milioane de lei, iar în anul 2003, suma de 500 de milioane de lei.

De asemenea, specialiştii instituţiei noastre au participat la activităţi de consiliere şi consultanţă care a fost acordată Asociaţiilor de protecţie a consumatorilor 113 astfel de acţiuni de consultanţă în urma solicitărilor de sprijin din partea asociaţiei pentru întocmirea cererilor de finanţare pentru asociaţii privind programele PHARE-ACCES. Mai multe detalii se regăsesc în răspunsul în scris formulat.

În ceea ce priveşte criteriile de performanţă pe care le-am stabilit la nivelul oficiilor noastre teritoriale, ele sunt în număr de 9 şi sunt stabilite după cum urmează: numărul total de acţiuni de control desfăşurate, numărul de acţiuni de control în colaborare cu alte activităţi publice, controale tematice la nivel naţional, valoarea totală a mărfurilor controlate, numărul de produse prelevate pentru analize de laborator, număr de acţiuni de control în vamă pentru depistarea produselor din import care ar prezenta eventuale abateri, valoarea vărsămintelor la bugetul de stat, numărul total de acţiuni de informare şi educare pentru consumatori, precum şi procentul reclamaţiilor soluţionate din totalul celor înregistrate.

După cum se poate vedea, nu există un indicator de performanţă privind aplicarea unui cuantum anume de amenzi.

În ceea ce priveşte stadiul negocierilor cu Uniunea Europeană (cea de a şaptea întrebare a dumneavoastră), în anul 2001, în luna iulie în ziua de 27, la Conferinţa de aderare România - Uniunea Europeană, România a deschis şi a închis capitolul 23, capitolul de negociere pentru protecţia consumatorilor şi a sănătăţii, menţionăm că, la acea dată, România era singura ţară dintre cele în curs de aderare care nici nu deschiseseră capitolul "Protecţia consumatorilor şi a sănătăţii".

În ceea ce priveşte transpunerea legislaţiei, ne-am respectat angajamentele asumate, pot să aproximez că în jur de 97% din acquis-ul comunitar este în momentul acesta transpus în legislaţia naţională, de asemenea, este urmărită pas cu pas implementarea legislaţiei naţionale care transpune aquis-ul comunitar. În şedinţa de Guvern din 1 aprilie au fost aprobate pentru a fi transmise la Parlament 4 proiecte de legi care transpun 4 piese de acquis, urmând ca în şedinţa din cursul acestei săptămâni, ultima directivă privind creditul pentru consum să fie aprobată de către Guvern pentru a fi transmisă către dumneavoastră spre adoptare sub forma unui proiect de Lege privind creditul pentru consum.

În rest, actele normative secundare sunt deja transpuse în legislaţia naţională. Vă mulţumesc

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule deputat, vă rog să spuneţi dacă sunteţi mulţumit sau nu. Vă rog.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc doamnei ministru pentru răspunsurile edificatoare furnizate, pentru calitatea acestora, reflex al seriozităţii ce animă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi în acelaşi context, doresc să exprim deosebite aprecieri pentru modul în care domnia sa s-a implicat în crearea la Bârlad a unui subsistem funcţional al Autorităţii judeţene pentru protecţia consumatorilor, deosebit de util şi foarte bine primit de populaţia municipiului.

Mulţumesc încă o dată, mulţumesc şi dumneavoastră domnule preşedinte.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Tot pentru dumneavoastră 2-4-6-7 întrebări pentru Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, domnul Emilian Cutean, secretar de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog să sintetizaţi, pentru că timpul pentru întrebări şi răspunsuri a expirat şi dorim să finalizăm cât mai repede.

Domnul Emilian Vasile Cutean (secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor):

Am înţeles, domnule preşedinte.

Răspund interpelării nr.1930 prin care s-a formulat întrebarea "Ce măsuri de îmbunătăţire a Legii 42 aţi întreprins?"

Vă aduc la cunoştinţă faptul că în Senatul României se află un proiect de lege care va înlocui Legea 42 şi va răspunde cerinţelor anului 2004. Pentru acest proiect de lege, Secretariatul de Stat şi Guvernul a acordat aviz favorabil. Mai există un proiect de lege care vine să îmbunătăţească Legea 42 care se află la Secretariatul General al Guvernului şi pe site-ul instituţiei noastre.

La interpelarea nr. 1931, "Cum colaboraţi cu organele administraţiei publice şi cu organizaţiile neguvernamentale pentru rezolvarea problemelor specifice revoluţionarilor din decembrie", vă comunicăm următoarele: Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor are în teritoriu angajaţi 11 inspectori care răspund tuturor solicitărilor revoluţionarilor şi împreună cu aceştia încearcă să rezolve problemele lor. Pe lângă Secretariatul de Stat funcţionează un Colegiu al revoluţionarilor din care fac parte preşedinţii asociaţiilor. Deci, toate problemele cu care se confruntă ajung la noi şi împreună le rezolvăm în limita posibilităţilor şi atribuţiilor pe care le are SSPR-ul.

La interpelarea nr. 1932 prin care ne rugaţi să precizăm chiar şi enumerativ programele proprii privind cinstirea eroilor martiri şi sprijinirea revoluţionarilor din decembrie, vă comunicăm că în anul 2003, programele proprii privind cinstirea eroilor martiri şi sprijinirea revoluţionarilor din decembrie au fost: în primul rând, au fost acordate un număr de 10 autoturisme hicomat pentru răniţii invalizi cu deficienţe locomotorii în valoare de 1 miliard 688 milioane lei.

Alt program al Secretariatului de Stat a fost trimiterea în tabere de odihnă în vacanţa şcolară a unui număr de 2440 de copii ai beneficiarilor Legii 42, efortul financiar pentru acest program fiind de 4 miliarde 817 mii 579 de lei. S-au acordat materiale sanitare de strictă necesitate răniţilor şi marilor mutilaţi în valoare de 521 de milioane de lei; s-au plătit subvenţiile de 50% la dobânda plătită la creditele acordate pentru investiţii cu caracter productiv; s-au acordat un număr de 235.000 de milioane de lei şi s-au distribuit un număr de 300.000 de bilete beneficiarilor Legii nr.42, bilete CFR, clasa I-a dus-întors; s-au finanţat şi cofinanţat din bugetul SSPR în municipiul Bucureşti 22 de asociaţii cu suma de 1 miliard 518 milioane lei, iar în ţară un număr de 40 de asociaţii au primit suma de 2 miliarde 182 de milioane lei. S-au plătit indemnizaţiile reparatorii soţului supravieţuitor care are în întreţinere unul sau mai mulţi copiii, pentru vacanţa de vară a anului 2003, SSPR şi Universitatea Biotera au conlucrat pentru realizarea în comun a unui protocol prin care s-au cazat în spaţiile de odihnă ale acestei universităţi aproximativ 100 de persoane cu titlu gratuit. S-a mai încheiat un protocol cu aceeaşi Universitate Biotera şi cu Universitatea Ovidiu din Constanţa prin care beneficiarii Legii nr.42 s-au înscris şi urmează cursurile acestor universităţi gratuit. S-a realizat pagina web a instituţiei prin care toţi cei interesaţi pot verifica şi sunt puşi la curent cu toate programele desfăşurate de SSPR şi pot verifica pe toţi cei care au certificate de revoluţionari.

În trimestrul IV al anului 2003, în colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor s-a lansat concursul privind proiectul Monumentului revoluţiei din Decembrie 1989, monument care în acest an, la 15 ani de la Revoluţie, se va inaugura. La sediul Organizaţiei Secretariatului de Stat s-a organizat o expoziţie permanentă cu imagini de la Revoluţia din decembrie, s-a încheiat cu Ministerul Turismului în anul 2003 un protocol prin care beneficiarii Legii 42 cu posibilităţi materiale reduse au beneficiat de programul "Mare pentru toţi".

Pentru Ziua eroilor din 2003 s-au acordat 50 de milioane de lei asociaţiilor pentru a comemora această zi. Pentru anul 2004, SSPR va continua aceste programe şi în plus s-au organizat alte programe care cuprind comemorarea şi sărbătorirea a 15 ani de la Revoluţia din decembrie.

La interpelarea nr.1933 prin care ne întrebaţi în ce stadiu de îndeplinire se află obiectivul dumneavoastră prioritar care se referă la acordarea drepturilor cu caracter social şi a indemnizaţiei reparatorii pentru toţi urmaşii eroilor martiri, vă comunicăm următoarele: acordarea drepturilor cu caracter social se finanţează anual din bugetul instituţiei noastre la art.21 din "Drepturi cu caracter social", iar în anul 2003 a fost alocată suma de 14 miliarde 374 milioane lei. Pentru anul 2004 s-a alocat o sumă de 14 miliarde 62 de milioane lei. În prezent, indemnizaţia reparatorie se acordă conform Legii nr.42, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, aceste drepturi sunt cuprinse şi în proiectul nou de lege înaintat de SSPR Secretariatului General al Guvernului.

La interpelarea nr.1934, prin care ne solicitaţi să precizăm dacă urmărim în continuare starea de sănătate a revoluţionarilor, vă comunicăm faptul că Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie, în anul 2003 a alocat sumele necesare pentru finanţarea programelor de cumpărare şi acordarea autoturismelor, conform art.10, alin.1, lit.m) din Legea 42 s-au acordat materiale sanitare şi dispozitive medicale răniţilor în luptele pentru victoria Revoluţiei sau în legătură cu acestea, iar în anul 2004 se vor finanţa în continuare aceste programe, precum şi programul privind achiziţionarea de medicamente ce nu sunt cuprinse în contractul-cadru al CNAS şi sunt de strictă necesitate pentru marii mutilaţi şi răniţi de gradul I de invaliditate în valoare de 500 de milioane lei.

La interpelarea nr.1935, prin care s-a formulat întrebarea...

Domnul Constantin Niţă:

Pe scurt, domnule secretar de stat, pe scurt!

Domnul Emilian Vasile Cutean: (secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor.)

Am dori să aflăm dacă mai sunt solicitări, SSPR nu are o bază de date prin care să putem să vă răspundem acestei întrebări, deoarece solicitările pentru atribuirea de teren se fac către primării, noi am înaintat Ministerului Administraţiei şi Internelor o adresă prin care solicităm primăriilor evidenţele nominale a celor care au solicitat drepturile Legii 42.

La interpelarea nr.1936 prin care ne solicitaţi să vă spunem de ce facilităţi dispun copiii beneficiarilor Legii 42, republicată, vă comunicăm faptul că copiii de urmaşi ai eroilor martiri beneficiază de o indemnizaţie reparatorie conform art.8, lit.e) din Legea 112, acordată pe baza coeficientului de multiplicare de 0,60%, aplicat asupra salariului mediu brut, indemnizaţie reparatorie plătită lunar de către SSPR soţului supravieţuitor care are în întreţinere unul sau mai mulţi copii; acces gratuit la creşele şi grădiniţele subvenţionate de stat, burse pentru elevi şi studenţi în instituţiile de învăţământ de stat sau acreditate conform art.10, alin.1, lit.m) şi r) a Legii 42. Copiii de luptători pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 beneficiază de art.10, alin.1, lit.m) şi lit.r), respectiv acces gratuit la creşele şi grădiniţele subvenţionate de stat şi bursele pentru elevi şi studenţi în instituţiile de învăţământ acreditate. Pentru ambele categorii, în colaborare cu Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar, în baza protocolului încheiat, trimitem, anual, gratuit în taberele de odihnă copiii persoanelor prevăzute de Legea 42, preşcolari, elevi sau studenţi care urmează cursurile de învăţământ de stat sau acreditate.

Cam acestea sunt răspunsurile la întrebările şi la interpelările formulate. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Mulţumesc foarte mult.

Trecem la interpelări. Aş dori, colegii noştri să prezinte interpelările cât mai scurt. Domnul Mircea Costache a depus în scris.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc. Prima interpelare se adresează domnului ministru Miron Mitrea, este vorba de o relaţie pe C.F.R. la judeţul Sălaj, a doua interpelare se adresează domnului Mihai Tănăsescu, ministrul finanţelor. Este vorba de o problemă privind Legea 118/1990 privind drepturile unor persoane persecutate pe motive politice. Este vorba de o situaţie a unui cetăţean tot din Zalău. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Domnul Eugen Lucian Pleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea, pe scurt, se referă la o întrebare pe care o adresez Guvernului în legătură cu ultima mărire a accizelor aplicată maşinilor, autoturismelor pe care românii cu dare de mână mai mică sunt obligaţi să o plătească la vamă. Practic s-a dublat taxa la vamă atunci când cumperi o maşină din străinătate, lucru care mi se pare înrobitor. Vreau să ştiu care a fost motivaţia luată în calcul şi dacă s-a ţinut cont de puterea de cumpărare a românilor şi de factorul social. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de o interpelare adresată domnului ministru al justiţiei, Cristian Diaconescu, în legătură cu reforma în justiţie, iar a doua interpelare este legată de recentele simulări de examene de la capacitate şi bacalaureat, situaţia şi degringolada din şcolile româneşti şi este adresată domnului ministru Alexandru Athanasiu.

Vă mulţumesc. Voi dezvolta pe larg la momentul potrivit.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul Dan Brudaşcu nu este aici.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte, interpelarea mea se adresează ministrului educaţiei şi cercetării, domnului Alexandru Athanasiu.

La ultimele alegeri de consilii profesorale şi de senate universitare, o serie de nereguli care frizează legalitatea au dus la mari nemulţumiri atât în rândul profesorilor, cât şi al studenţilor, manifestate prin proteste vehemente.

Având în vedere că, în ultima analiză, autonomia universitară nu este sinonimă cu ilegalitatea şi haosul demonstrat, ce poziţie va adopta ministrul învăţământului şi cercetării, care de fapt este responsabil pe întregul proces de învăţământ din România, inclusiv cel universitar, faţă de neregulile flagrante şi iresponsabilitatea celor care le-au patronat, motivaţia nefiind alta decât setea de putere sau avantajele materiale.

În Legea pentru statutul cadrelor didactice art.72, alin.3 se afirmă clar: o persoană nu poate ocupa funcţia de rector mai mult de două mandate succesive. Aceeaşi prevedere se aplică şi pentru funcţia de decan. Aceasta nu înseamnă ca rectorul să se autoproclame decan în locul postului de rector în cadrul aceleiaşi facultăţi şi universităţi, propunând ca înlocuitor o persoană necorespunzătoare sau ataşată lui din punct de vedere personal.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Ilie Merce.

Domnul Ilie Merce:

Interpelarea mea se adresează domnului Ioan Rus, ministrul administraţiei publice şi internelor.

Insecuritatea cetăţeanului municipiului Bucureşti, indiferent unde s-ar afla, a ajuns una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă omul simplu.

Deşi efectivele celor care trebuie să asigure paza şi ordinea în Bucureşti s-au înzecit, pe raza tuturor secţiilor de poliţie din municipiul Bucureşti se înregistrează zilnic un număr impresionant de spargeri de locuinţe, de furturi de autoturisme şi din autoturisme, agresiuni de toate felurile etc., fără ca, în majoritatea cazurilor, hoţii să fie prinşi şi pedepsiţi, iar victimele - despăgubite.

În cele mai multe cazuri, însă, ineficienţa Poliţiei nu se datorează exclusiv lucrătorilor de poliţie, cât mai ales lipsei de preocupare a conducerii acestei instituţii, pentru ca echipajele care intervin în astfel de cazuri să fie dotate cu cele necesare.

Întrebăm pe domnul ministru Ioan Rus: care este politica ministerului pe care-l conduce şi ce măsuri înţelege să întreprindă, pentru ca omul simplu, cu avutul lui, să fie respectat şi în România?

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ioan Miclea este aici? Nu este.

Domnul Ludovic Mardari are două interpelări.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului Adrian Năstase, primul-ministru al României, şi se referă la 200 de persoane care domiciliază în Timişoara, Str.Muzicescu nr.6, aflate în situaţia de a fi evacuate din spaţiile în care locuiesc pe baza unor contracte de închiriere sau ordine de repartiţe.

A doua interpelare este adresată domnului Ovidiu Brânzan, ministrul sănătăţii, şi se referă la situaţia dificilă în care se află unii absolvenţi ai Universităţii de Medicină din Timişoara, care nu primesc ajutor de şomaj dacă nu-şi găsesc un loc de muncă. Este vorba de cei care sunt respinşi la examenul de rezidenţiat, rămânând medici cu drept de liberă practică, dar fără a li se oferi o şansă pentru a-şi exercita profesia.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Aurel Daraban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Cristian Diaconescu, ministrul justiţiei, şi domnului Ioan Rus, ministrul administraţiei şi internelor.

Primăria Constanţa şi Regia de Transport în Comun sunt în proces de revendicare pentru suprafaţa de 7,8 hectare, care reprezintă terenul aferent construcţiilor de hale de reparaţii şi întreţinere, precum şi platforme de parcare. Terenul este revendicat de foştii proprietari.

Curtea de Apel Constanţa, prin decizia civilă nr.33 din 2004, a hotărât că regia trebuie să restituie întreaga suprafaţă de teren familiilor reclamante, în acest sens, trecându-se, practic, la execuţie.

Având în vedere că pe o mare parte din terenul revendicat sunt edificate construcţii reprezentând hale de producţie, de întreţinere şi reparaţii, care susţin transportul public de persoane, considerăm că decizia instanţei nu poate fi pusă în aplicare, datorită consecinţelor dezastruoase asupra sistemul public de transport.

Practic, hotărârea dată conduce la demolarea întregului patrimoniu, perturbând definitiv transportul public în municipiul Constanţa.

Solicităm intervenţia dumneavoastră, domnule ministru, în găsirea unei soluţii convenabile ambelor părţi, astfel încât să fie satisfăcute şi cerinţele proprietarilor, cât şi ale locuitorilor municipiului Constanţa, de a avea un performant transport public de persoane.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, închidem şedinţa noastră.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,30.