Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Constantin Niţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Alexandru Albu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că şi-au înregistrat prezenţa 262 de colegi din cei 345. Sunt absenţi 83; 14 participă la alte acţiuni parlamentare.

Ieri, stimaţi colegi, am amânat dezbaterea unui raport de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare şi dezvoltare din domeniul agriculturii.

Colegii noştri din comisie au avut nevoie de o consultare cu colegii de la Senat şi au ajuns la concluzii care ne ajută să evităm intrarea într-o procedură de divergenţă în şedinţă comună a celor două Camere.

Vă rog să urmăriţi textele raportului.

La pct.1, comisia de mediere ne-a propus varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2, variantă comună, mai exact un text comun a propus comisia de mediere.

Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.3, s-a propus textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot.

La pct.4, comisia a propus iniţial textul Camerei Deputaţilor, dar în urma consultărilor dintre membrii comisiei de mediere şi dintre membrii comisiilor de agricultură, s-a propus în final textul Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, la pct.4 s-a adoptat textul Senatului.

La pct.5, s-a propus varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.6, care e mai lung, vă rog să analizăm are mai multe texte, fiecare din texte în parte.

Pentru pct.7, deci la punctul 6 din raportul de mediere care se referă la pct.7 din art.unic, îl aveţi la pagina 7, comisia a propus un text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni la acesta. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Vă mulţumesc.

Pentru alin.2 de la art.I, pct.7, îl găsiţi la pag.8, comisia a propus varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin.3, pe care îl găsiţi tot la pag.8, comisia a propus un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. La textul acesta comun însă care este desfăşurat pe pag.8-9, colegii noştri din cele două Camere vă propun ca, în finalul textului comun, unde este vorba de cum se dau suprafeţele de teren agricole necesare desfăşurării activităţii instituţiilor, acest lucru să se facă nu cum s-a precizat iniţial, numai la propunerea Academiei, ci numai cu avizul Academiei. Deci, sintagma "la propunerea" se înlocuieşte cu sintagma "cu avizul Academiei de Ştiinţe Agricole".

Cu această precizare, supun votului dumneavoastră textul comun refăcut în acest sens.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.7, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri nici vot, potrivit regulamentului nostru.

La pct.8 şi 9, variantele Senatului de această dată, deci nu este vorba de un text al Camerei Deputaţilor.

Dacă aveţi obiecţiuni la pct.8 şi 9. Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.10, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.11, text comun, dacă aveţi obiecţiuni.

Este text comun şi pentru 14¹ alin.1 şi pentru alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.12, tot text comun ne propune comisia. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.13, textul Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate, nu se supune votului.

Pct.14, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Textul comun este pentru art.17 alin.1. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru art.17 alin.2, comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.15, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate, nu se supune votului.

La pct.16 sunt două soluţii; pentru art.22 alin.1 ni se propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin.3, ni se propune varianta Camerei Deputaţilor, aceasta, potrivit regulamentului, nemaifiind supusă dezbaterii şi votului.

pct.17 cu privire la art.unic, pct.23, varianta Senatului pentru articolul nou introdus, 22¹.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru art.22² de la acest punct, comisia ne-a propus text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru art.22³, text comun, ca şi 22⁴. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru art.22⁵ Cameră, 22³, Senat, comisia propune o variantă comună, un text comun mai exact pentru art.22⁵. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.18 din raportul de mediere, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.19, cel cu privire la anexele 1 A, 1 B, 3 şi 4, comisia propune la 1 A, text comun şi vă rog să urmăriţi şi anexa 1 A. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru anexa 1 B, pe care o aveţi în continuare în raport, textul Senatului. Vă rog să urmăriţi şi pct.19 la pag.27, dar să urmăriţi şi anexa. Nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La anexa 3 şi 4, anexe pe care le aveţi în continuare, comisia ne propune câte un text comun la fiecare anexă. Dacă aveţi obiecţiuni la vreunul din acesta. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Vă mulţumesc.

Am parcurs punctele raportului de mediere; vom supune raportul votului final la data pe care o va stabili comitetul ordinii de zi.

Intrăm la pct.18, care priveşte Legea privind organizarea şi funcţionarea... iertaţi-mă, mai aveam un proiect amânat, cel de la pct.14, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2004 privind completarea art.41 din Legea nr.98/1994.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare completarea corespunzătoare a art.41 din Legea nr.98/1994, în sensul prevederilor art.28 alin.1, teza finală din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată prin Legea 180/2002. Şi anume, posibilitatea contravenientului de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, cu condiţia ca în actul normativ de stabilire a contravenţiilor, această posibilitate să fie menţionate în mod expres.

Senatul a aprobat propunerea de modificare creându-se astfel o dispoziţie armonizată şi eficientă cu aplicabilitate unitară în întreg sistemul de sănătate publică.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei de sănătate, doamna deputat Daniela Bartoş. Vă rog să prezentaţi raportul.

Doamna Daniela Bartoş:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru sănătate a fost sesizată cu dezbaterea şi avizarea în fond în procedură obişnuită a proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2004 pentru completarea art.41 din Legea nr.98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică.

Modificarea prevăzută în actul normativ este necesară pentru corelarea cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor care precizează că, în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare a contravenţiilor, sub semnătură, contravenientul să se poată angaja să achite jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ pentru fapta săvârşită.

Faţă de cele prezentate mai sus, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi aprobare, proiectul de lege în forma înaintată de Senat.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate în forma adoptată de către Senat.

Titlul ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.I. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.III. Nu sunt obiecţiuni. Votat şi acesta în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la data pe care o va stabili comitetul ordinii de zi.

Pct.18. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei.

Dau cuvântul domnului Gabriel Năstase, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru întreprinderi mici şi mijlocii, să prezinte proiectul Guvernului.

Domnul Gabriel Năstase:

Domnule preşedinte,

Stimate şi stimaţi deputaţi,

Guvernul României s-a angajat, prin programul de guvernare pentru perioada 2001-2004, să creeze un cadru legislativ favorabil care să contribuie la promovarea şi dezvoltarea mişcării cooperatiste în toate sectoarele de activitate.

Crearea unui cadru legislativ este necesară pentru asigurarea promovării principiilor cooperatiste consacrate pe plan internaţional, autonomiei deciziei şi a libertăţii de acţiune, a liberei asocieri a societăţilor cooperative, precum şi pentru a se asigura realizarea şi revitalizarea sectorului cooperatist.

Proiectul de lege are ca scop crearea unui cadru legal unitar pentru organizarea şi funcţionarea cooperaţiei în România, în vederea dezvoltării sistemelor cooperatiste existente, precum şi crearea condiţiilor pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de societăţi cooperative în alte domenii de activitate, având în vedere faptul că la baza organizării şi funcţionării organizaţiilor cooperatiste stau aceleaşi principii în acord cu cele ale mişcării cooperatiste internaţionale, respectiv asocierea voluntară şi deschisă, controlul democratic al membrilor, participarea economică a membrilor, autonomia şi independenţa, educarea, instruirea şi informarea membrilor cooperatori, cooperarea între societăţile cooperative şi preocuparea pentru comunitate.

La elaborarea proiectului de lege au fost avute în vedere principiile şi valorile mişcării cooperatiste internaţionale, recomandarea privind promovarea cooperativelor adoptată de Conferinţa Organizaţiei Internaţionale a Muncii, care a avut loc la Geneva în iunie 2002, precum şi specificul, istoricul şi tradiţia cooperaţiei în România.

În prezent, sectorul cooperatist este reglementat prin Legea nr.109/1996 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit şi prin Decretul-lege nr.66 din 1990 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti.

Având în vedere stadiul actual de organizare şi funcţionare a cooperaţiei, experienţa mişcării cooperatiste din România şi a mişcării cooperatiste internaţionale, precum şi tendinţa de armonizare a legislaţiei cooperatiste pe plan european, s-a considerat necesar ca, prin acest proiect de lege, să se evidenţieze rolul statului în dezvoltarea societăţilor cooperative, indiferent de grad şi formă, şi a formelor asociative, în garantarea libertăţii şi autonomiei acestora, în asigurarea aplicării şi respectării prevederilor legale privitoare la organizarea şi funcţionarea cooperaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiilor economice şi pentru industrii şi servicii, domnul vicepreşedinte Gheorghe Marin prezintă raportul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate în fond cu Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei. Această lege a fost luată în dezbatere în cele două comisii şi s-a întocmit actualul raport avându-se în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

De asemenea, s-au primit puncte de vedere de la Agenţia Naţională pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaţie, UCECOM, CENTROCOOP, diverse organizaţii cooperatiste din ţară, Institutul de studii juridice al Academiei Române.

La dezbaterea proiectului de lege au fost avute în vedere principiile şi valorile mişcării cooperatiste internaţionale, recomandarea privind promovarea cooperativelor, adoptată de Conferinţa Organizaţiei Internaţionale a Muncii care a avut loc la Geneva în anul 2002, precum şi recomandările Alianţei Cooperatiste Internaţionale.

Totodată, s-a ţinut seama şi de cadrul legislativ care funcţionează în diverse ţări din cadrul Uniunii Europene: Legea privind reforma legislaţiei cooperatiste din Republica Italiană nr.59/1992, Legea cooperativelor din Spania nr.27/1989, Legea privind statutul cooperaţiei din Franţa nr.47 din 1947 şi ultima variantă din 1997 şi Legea societăţilor cooperatiste din 1973 cu modificările ulterioare.

Prezentul proiect de lege are ca scop crearea unui cadru legal pentru organizarea şi funcţionarea cooperaţiei în România în vederea dezvoltării sistemelor cooperatiste existente precum şi crearea condiţiilor pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de societăţi cooperative în alte domenii de activitate, având în vedere faptul că la baza organizării şi funcţionării organizaţiilor cooperatiste stau aceleaşi principii în acord cu cele ale mişcării cooperatiste internaţionale, asocierea voluntară şi deschisă, controlul democratic al membrilor, participarea economică a membrilor, autonomia şi independenţa, educarea, instruirea şi informarea membrilor cooperatori, cooperarea între societăţile cooperative şi preocuparea pentru continuitate.

La lucrările celor două comisii au participat invitaţi din partea Agenţiei Naţionale pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaţie, precum şi din partea UCECOM şi CENTROCOOP.

În concluzie, membrii comisiilor au hotărât cu 45 de voturi pentru şi 4 abţineri să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de Lege pentru organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, cu amendamentele admise şi amendamentele respinse.

Vă mulţumesc.

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, aş dori să fac o precizare având în vedere că acest proiect de lege al cooperaţiei care vine să reglementeze un domeniu foarte important al economiei naţionale, un domeniu specific, în care România a avut şi are încă tradiţii foarte importante, v-aş ruga ca în şedinţa de astăzi să putem să facem dezbaterile generale pe această lege, urmând ca dezbaterile pe articole, având în vedere numărul mare de articole pe care-l are această lege, să le facem într-o şedinţă următoare, cred că este foarte important ca această dezbatere să aibă o continuitate, să poată fi începută şi terminată în aceeaşi şedinţă.

De aceea, v-aş propune să amânăm pe săptămâna viitoare dezbaterea pe articole, eventual în ziua de marţi când putem să o dezbatem în integralitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Mie mi se pare logică şi pertinentă cererea dumneavoastră, dar decide plenul.

Cine este pentru ca după dezbaterile generale să amânăm dezbaterea pe articole săptămâna viitoare într-o singură zi, pe care va trebui s-o decidă Comitetul ordinii de zi.

Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Din partea grupurilor parlamentare, cine doreşte să intervină? Domnul Avramescu, reprezentând Partidul Naţional Liberal. Poftiţi!

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Elaborarea unei legi a cooperaţiei care să ţină seama de transformările instituţionale care s-au petrecut în ţara noastră şi, mai ales, să elimine sistemul autoritar de organizare, caracteristic legislaţiei anterioare, este binevenită şi subscriem la lansarea ei. Nu pot să nu amintesc că un prim proiect în acest sens a fost în anul 1991, altul în 1992 şi proiectul din partea Guvernului a venit anul trecut, în 2003, iar aici, în Camera Deputaţilor, s-a depus o muncă laborioasă de definitivare şi de îmbunătăţire a textului, rezultând o lege, care, trebuie să recunoaştem, are foarte multe calităţi, trecând şi peste faptul că este absolut necesară.

Sunt însă câteva probleme de fond care, zicem noi, atentează grav la caracterul său democratic, respectiv în legătură cu dreptul de decizie a membrilor cooperatori şi dreptul de a dispune asupra proprietăţii, un drept garantat prin Constituţie.

Astfel, prevederea "un om, un vot", indiferent de numărul de părţi sociale deţinute, este contestată de mulţi cooperatori. De unde ştim de mulţi cooperatori: avem şi o sesizare din partea Preşedinţiei României care vine cu nişte propuneri care contestă acest sistem "un om, un vot".

Sigur, noi recunoaştem că în legislaţia interbelică exista această prevedere şi există şi unele menţionări la nivel european asupra cărora vom reveni cu ocazia discutării pe articole.

De asemenea, o altă prevedere care zicem noi că limitează dreptul de dispunere asupra proprietăţii, este că societăţile cooperative nu se pot transforma în societăţi comerciale. Amintesc pentru cei care nu au lucrat la această lege, deja aproape 200 de cooperative din România au trecut şi au şi emis acţiuni şi o parte din personalul respectiv este acţionar, nu numai posesor de părţi sociale.

În fine, o altă prevedere cu care nu suntem de acord, se referă la lichidare, unde se spune că "după returnarea părţilor sociale, patrimoniul indivizibil se transmite către o altă societate cooperativă. Şi asta într-un mod gratuit. În Decretul-lege nr.66 din 1990, se prevedea cel puţin ca această transmitere se face contra plată, iar acum se face gratuit.

La toate aceste observaţii, pentru că am participat la discuţii şi în subcomisia care s-a ocupat de această problemă, precum şi în comisiile reunite, mi s-a răspuns că prevederile din legislaţia europeană şi românească interbelică, am mai amintit, precizează că proprietatea cooperatistă este o formă specială de proprietate. Cu alte cuvinte, având alte reguli care îngrădesc libertatea de acţiune a membrilor cooperatori, sub motivaţia că aceste îngrădiri menţin modul de proprietate cooperatist.

Noi considerăm că nici o lege nu poate îngrădi dreptul de posesie, de folosinţă şi dispunere asupra proprietăţii, aşa cum este el definit în Codul civil şi în Constituţia României.

Pe de altă parte, apreciem că asemenea îngrădiri nu contribuie la menţinerea şi dezvoltarea sistemului cooperatist ci, dimpotrivă, la micşorarea interesului pentru asemenea activitate. Lumea a evoluat şi oamenii devin din ce în ce mai conştienţi asupra drepturilor ce le conferă proprietatea.

Revin, o dovadă o reprezintă şi sesizările care s-au strâns la Preşedinţie, care a luat poziţia de care am amintit mai sus.

Rugămintea mea personală, dintr-o eroare neimputabilă, amendamentele pe care le-am făcut nu au mai fost înscrise la amendamente respinse, motiv pentru care solicit, cu asentimentul celor două comisii, să pot interveni la momentul respectiv. E vorba de trei amendamente care se referă la art.9 alin.3 lit.b), art.21 şi, în fine, art.89 alin.2.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Poftiţi, domnule deputat Palade.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, acest proiect de lege a necesitat o discuţie prelungită atât în colectivul de lucru, în colectivul de raportori cât şi în şedinţa celor două comisii.

Vreau să fac o singură observaţie, nu e cazul să dezvolt, mă rog, amendamentele admise, respinse şi de unele prezentate de grupul nostru parlamentar. Vreau numai să amintesc că în raport este precizat că la dezbateri au participat în permanenţă şi reprezentanţii celor două entităţi cunoscute în România cu îndelungă tradiţie, e vorba de UCECOM şi de CENTROCOOP, ele au participat la un moment dat şi de la un anumit moment nu au mai fost prezenţi la lucrările subcomisiei care a elaborat proiectul de lege care a fost discutat ulterior în plenul celor două comisii.

Deci, acest proiect de lege nu conţine - dacă vreţi - punctul de vedere final al acestor două unităţi, pe care eu consider că trebuie să-l avem neapărat la dezbaterea generală, sau cel puţin să fie şi ei invitaţi la dezbateri. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Toader, din partea Partidului Democrat.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această Lege de organizare a cooperaţiei a suscitat mare interes, mare dezbatere publică şi, practic, timp de peste 5 ani de zile a fost în centrul atenţiei publice.

Trebuie să remarcăm că această lege a intrat în dezbaterea comisiei sau Comisiilor reunite economică şi pentru industrii, pe un proiect lege iniţiat de Guvern, mai bine zis de fostul Minister al întreprinderilor mici şi mijlocii, fără să ţină cont că exista la vremea respectivă un proiect de lege care trecuse de Senat şi un proiect de lege depus de un coleg deputat, Ioan Rus.

A trebuit să le discutăm pe toate trei, iar în final, după câteva luni de zile de dezbatere pot să spun că a apărut o lege foarte stufoasă, o lege care doreşte să creeze un cadru organizatoric pentru toate sistemele de cooperaţie, şi care - cred eu - nu îşi va atinge imediat scopul pe care vrea să-l aibă această lege, scop corect, fiindcă scopul incorect al acestei legi este pentru a crea un sistem de încetare a activităţii corecte a acestei activităţi economice care, trebuie să spun, încă din istorie, că a fost singura activitate recunoscută ca formaţiune particular-capitalistă în România, chiar pe vremea comunistă.

A fost prima activitate economică care s-a reorganizat în 1990, prin cele două acte normative - Decretul nr.66 şi apoi prin Legea nr.109 -, şi sigur, care în timpul activităţii, datorită începutului de economie de piaţă, a necesitat destul de multe schimbări, şi erau necesare, într-adevăr, modificări la aceste legi.

Dar, de aici şi până a duce spre subordonarea acestei activităţi unui minister, de aici şi până a crea o lege care, practic, va bloca foarte multe din legile speciale, cred că este destul de departe.

Mai mult decât atât, termenele în care trebuie să se reorganizeze toată activitatea cooperaţiei sunt foarte strânse. În 12 luni şi maximum 18 luni, ştiind foarte bine că, o dată cu desfiinţarea Decretului nr.66 şi Legii nr.109, trebuie să punem la loc alte legi speciale.

Nu sunt pregătite aceste legi, nu ştim cine le iniţiază. Le iniţiază, practic, Agenţia Naţională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, le iniţiază Cooperaţia, şi subscriu şi eu la ce a spus domnul Palade, că dacă la prima parte a discuţiilor au participat reprezentanţii CENTROCOOP şi UCECOM, la partea finală, privind reorganizarea pe principii administrative şi teritoriale a formelor de Uniuni judeţene şi naţionale, n-au mai participat, motiv pentru care multe din aceste probleme vor fi ridicate de noi în cadrul amendamentelor.

Ceea ce vreau să subliniez încă o dată, că în mod greşit s-a încercat să se spună că numai conducerea acestor organizaţii, acestor cooperaţii a hotărât destinele cooperaţiei la nivel organizatoric, la nivel inferior, şi eu am participat la o conferinţă naţională extraordinară a Cooperaţiei Meşteşugăreşti, care în unanimitate, deci totuşi democraţia este democraţie, în unanimitate a aprobat planul de măsuri pe care şi l-a propus conducerea Uniunii privind modificarea acelui proiect de ordonanţă.

Şi mai au o situaţie, în care s-au dezbătut toate aceste modificări ale legii pe care noi o dezbatem astăzi, şi, practic, din cele 42 de organizaţii judeţene care au participat, respectiv 57.000 de reprezentanţi, 55.811 au votat pentru a nu modifica ceea ce s-a propus, şi numai 875 au fost pentru această modificare.

Deci, dacă vrem într-adevăr să păstrăm o democraţie, trebuie să ţinem cont de aceste propuneri, fiindcă altfel riscăm, prin nişte decizii politice, de dragul de a desfiinţa un sistem care, cât de cât a funcţionat, să ne aducem într-o situaţie foarte gravă, să desfiinţăm şi această activitate economică, care are ca principal scop să atragă forţă de muncă, o forţă de muncă care nu are posibilitatea unui capital, să aducă foarte mult capital, ci are în special munca şi ceea ce poate să aducă ea.

Şi, aş vrea să închei cu un singur lucru: este foarte necesar să creăm în agricultură sistemul cooperatist, sistemul cooperatist modern, care să aibă posibilitatea creării unei asocieri între producători, între cei care furnizează diferite imputuri, şi, de asemenea, cei care comercializează produse, şi ar trebui să stăm pe loc cu această lege, tocmai datorită acestei legi-cadru, care cred că, dacă într-adevăr va putea fi dezbătută, va mai dura cel puţin două-trei luni de zile până la promulgare, şi toată acţiunea cooperatistă, cu bunele intenţii, ajunge să fie întârziată. Vă mulţumesc.

În amendamentele care au fost respinse am să-mi susţin punctul de vedere, şi poate, împreună cu dumneavoastră, vom reuşi să mai îndreptăm ceva din această lege, unde trebuie să recunosc că foarte multe amendamente au fost şi acceptate.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Din partea Grupului UDMR are cuvântul domnul Antal, preşedintele Comisiei pentru servicii şi industrii.

Domnul Antal Istvan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a da citire punctului de vedere al UDMR-ului, al Grupului UDMR, aş dori să fac o precizare. Cele două instituţii menţionate, respectiv UCECOM-ul şi CENTROCOOP-ul, de la bun început au participat la toate dezbaterile pe articole ale acestui proiect de lege. Practic, de 3 ani de zile s-a purtat o corespondenţă, s-au purtat discuţii cu aceste organisme reprezentative ale cooperativelor din România.

La ultima dezbatere care a avut loc, pentru a clarifica două articole, altfel formulate de către cele două comisii, respectiv Comisia economică şi Comisia pentru industrii şi servicii, într-adevăr, nu au participat domnii, pentru că noi am dorit să finalizăm, în sfârşit, această lege, având în vedere faptul că, conducerile celor două instituţii, în ultimul an, nu au făcut altceva decât au încercat să blocheze această lege, făcând fel şi fel de demersuri şi dezinformând opinia publică, prin ziarele editate de UCECOM despre aceste dezbateri şi despre conţinutul acestei legi-cadru. Vă citesc doar o singură frază şi un singur titlu de articol din acest ziar, în care am fost numiţi "cârcotaşi", parlamentarii, cei care lucram la dezbaterea acestei legi, iar această lege prezentată şi iniţiată de Guvernul României a fost denumită "o lege bolnavă".

Mă rog, este problema dumnealor. În acest lucru eu n-o să insist, şi nu mai intru în polemică cu dumnealor, cu cei care consideră în continuare că centralismul democratic trebuie să fie linia de conducere a acestei activităţi foarte importante.

ca atare, continuu cu punctul de vedere al UDMR-ului. Un interes reînnoit pentru problema cooperativelor, la nivel internaţional, a apărut după adaptarea recomandării privind promovarea cooperativelor de către Biroul Internaţional al Muncii, în iunie 2002, la Geneva.

Alianţa cooperatistă internaţională şi Organizaţia internaţională a muncii sunt singurele organizaţii mondiale care promovează dezvoltarea societăţilor cooperatiste. Definiţia cooperativei, unanim acceptată prin documentele adaptate în domeniu şi statuată şi în Recomandarea privind promovarea cooperativelor, este următoarea: "Cooperativa este un grup autonom de persoane, asociat în mod voluntar într-o activitate deţinută în comun, la capitalul căreia contribuie în mod echitabil şi îşi asumă o cotă acceptabilă de riscuri şi beneficii, participă activ la conducerea acestei activităţi şi exercită un control democratic, în scopul satisfacerii intereselor lor economice, sociale şi culturale".

La ora actuală, în Uniunea Europeană sunt în jur de 300.000 de cooperative, care dau de lucru la 4,8 milioane de persoane; ele sunt prezente în toate statele membre şi în ţările candidate, şi au influenţă asupra vieţii cotidiene a mai mult de 140 de milioane de cetăţeni care sunt membrii lor.

Dezbaterea privind rolul cooperativelor a intrat în centrul atenţiei publice, după adoptarea de către Consiliul Europei, în iulie 2003, a Regulamentului nr.1.435, referitor la statutul societăţii cooperative europene, şi Directivei nr.2003/72 a Consiliului Europei privind participarea lucrătorilor la procesul decizional al societăţii cooperative europene.

Comisia europeană consideră că în ţările candidate la aderare, în pofida unor reforme profunde, instrumentul pe care îl reprezintă cooperativele nu este cunoscut şi utilizat pe deplin, drept pentru care solicită autorităţile naţionale şi părţile în cauză să modifice legislaţia, îmbunătăţind-o, astfel încât să instaureze un mediu mai favorabil funcţionării şi creării acestor cooperative.

Conform recomandărilor, promovarea şi întărirea identităţii cooperatiste trebuie să se bazeze pe valorile cooperatiste: întrajutorarea, responsabilitatea personală, democraţia, egalitatea, echitatea, solidaritatea şi o etică bazată pe onestitate, transparenţă, responsabilitate socială şi altruism.

Decalajul existent între definiţia cooperativei, care însumează principiile enunţate, şi realitatea constatată în parcursul mişcării cooperatiste în diferite ţări, în multe cazuri considerabil, a motivat un număr mare de guverne să reformeze sistemul cooperatist.

Astfel, legea, ca instrument şi sprijin al ajustărilor structurale, constituie obiectivul revizuirii. Scopul declarat al îmbunătăţirii legislaţiei este dezvoltarea armonioasă a sistemelor cooperatiste autentice, pe fondul necesităţii adaptării la cerinţele pieţei, ca urmare a liberalizării comerţului şi a liberei circulaţii a persoanelor şi a bunurilor.

Totodată, este necesară conştientizarea rolului din ce în ce mai important şi pozitiv al cooperativelor, de a atinge un număr mai mare de obiective comunitare ca: dezvoltarea regională şi rurală, agricultura, politica locurilor de muncă, integrarea socială şi altele.

În România, fenomenul cooperativ este cunoscut de la jumătatea secolului al XIX-lea, prima dată în Transilvania; atunci s-au elaborat primele documente juridice, dispoziţiunile referitoare la Societatea cooperatistă şi Codicele de comerciu, în 1887. Sunt cunoscute aceste organizaţii de tip raiffeisen, care au funcţionat cu mult succes, şi care la începutul secolului trecut, şi cu precădere în perioada interbelică, prin legislaţie au cunoscut o tendinţă dinamică de dezvoltare şi de modificări, izvorâte din realitatea slabei dezvoltări industriale, pentru care încurajarea cooperativei a reprezentat o alternativă viabilă.

Codul cooperaţiei, din 1928, urmează în mare aceeaşi structură a legislaţiei în materie, semnalată ca necesară şi în cadrul pentru legislaţia cooperatistă, eliberat de Oficiul Internaţional al Muncii.

În anul 1928, erau aproximativ 11.000 de cooperative, înregistrate în 1935, cu modificări până în 1941, când s-a promulgat Legea pentru organizarea cooperaţiei.

De evidenţiat că legislaţia anterioară regimului totalitar a cuprins legi-cadru similare cu legislaţia europeană în materie. Urmează - din păcate - 50 de ani în care mişcarea cooperatistă este confiscată de regimul comunist.

În 1949, este promulgat Decretul nr.133 pentru organizarea cooperaţiei. Potrivit acestui decret, iau fiinţă Uniunile cooperativelor şi Centralele Uniunilor Cooperativelor. Acestea au la bază organizarea raională şi regională şi funcţionează în baza planului de stat, care cuprinde planul general de activitate al organizaţiilor cooperatiste.

Oarecum este greşită aprecierea că în perioada comunistă a fost singura structură care a funcţionat altfel decât celelalte... Ar merita, totuşi, o dezbatere şi această problemă, pentru că încă nu este suficient de clarificată funcţionarea acestui sistem în cei 50 de ani de dictatură.

Prin acest decret se instituie imixtiunea statului în activitatea cooperatistă, prin impunerea unei organizări centraliste, care încalcă flagrant autonomia cooperativei, bazată pe asocierea voluntară şi planurile şi programele obligatorii, care contrazic total controlul democratic al membrilor.

Cadrul juridic aservit regimului totalitar este menţinut prin legile specifice tipurilor de cooperative care au existat între anii 1968-'70.

După 1989, două decrete de lege au avut destinaţia recunoaşterii formei de organizare cooperatistă în noul regim, respectiv Decretul nr.66/1990 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti, şi Decretul nr.67 privind cooperaţia de consum şi de credit.

Aceste decrete nu au putut suplini absenţa reînnoirii interioare. Prevederile statuate în Decretul nr.66 nu se referă la principiile de asociere voluntară sau la controlul democratic al membrilor, decât în capitolul introductiv şi la modul declarativ, cooperativele fiind obligate să funcţioneze în baza programelor economico-financiare şi social-culturale aprobate de organele prevăzute în statute.

În acest mod, structura cooperatistă scapă total controlului statului, iar cooperativele pot să nu fie recunoscute de structura oligarhică şi centralistă. Astfel, cooperativa îşi pierde total identitatea şi autonomia. Prin acest decret se încalcă principiile cooperatiste enunţate. Aceeaşi uniune stabileşte şi aprobă cuantumul, condiţiile de acordare şi organele competente să judece drepturile pensionarilor.

De asemenea, UCECOM are dreptul să organizeze banca centrală şi întreprinderi de comerţ. Activităţile bancare sunt specifice cooperativelor de credit. Atribuţiile organizaţiilor de cooperative sunt de a servi interesele cooperativelor membre (educare, instruire, reprezentare şi asistenţă juridică; în subsidiar - dacă legea permite - pot desfăşura activităţi economice numai în folosul membrilor şi sub controlul acestora). O să vă citesc, de altfel, o scrisoare adresată de o cooperativă, în acest sens, Comisiei pentru industrii şi servicii.

Un capitol special în Decretul nr.66 prevede măsuri de sprijinire acordate de stat cooperaţiei meşteşugăreşti; facilităţile menţionate sunt excluse controlului statului. În urma acestui decret au apărut forme denumite: SOCOM-uri (societate cooperativă, societăţi cooperative pe acţiuni şi cooperativele mici, pe bază de dirijări, care pot funcţiona cu minimum de 5 membri). Acest tip de cooperativă s-a format ca o formă de adaptare la cerinţele pieţei.

Prin societatea cooperativă pe acţiuni, principiul "o parte socială, un vot" a fost înlocuit cu "o acţiune, un vot". De menţionat că în mod specific cooperaţiei, capitalul constă din părţi sociale. În 1993, CASCOM a devenit insolvabil. CASCOM adunase sumele depuse pentru fondul de pensii în sistemul cooperatist din 1951, iar sub controlul direct statuat prin lege, al UCECOM, a devenit falimentar.

Casele de odihnă CASCOM au fost preluate de UCECOM, care a înfiinţat o societate cooperativă pe acţiuni, cu scop turistic, numită "HEFAISTOS".

Prin Legea nr.34/1993, clienţii CASCOM au fost preluaţi în sistemul asigurărilor de stat, împovărând un buget auster, la care cooperativele nu au contribuit, iar patrimoniul său a fost efectiv naţionalizat.

Un capitol aparte poate ar merita şi analiza acestei situaţii, începând din '92, să vedem efectiv această imensă avere privată, în mâinile căror cooperative... sau cine gestionează de fapt această avere imensă, lăsând pensionarii din cooperaţie în sistemul naţional.

Proiectul de lege, desigur, are o istorie lungă, pe care îl dezbatem astăzi, având în vedere faptul că în '95 s-a depus o lege pentru organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti, care a fost practic elaborată de UCECOM, dar poartă semnătura a trei senatori. Dar, din păcate, acest proiect de lege menţine structura centralistă a organizării cooperativelor, drept pentru care nu a fost agreat de comisiile din Camera Deputaţilor, având în vedere faptul că, Comisia economică, la vremea respectivă, a depus nu mai puţin de 806 poziţii, din care 58 de poziţii erau amendamente care urmau să schimbe total această lege.

La fel, în legislatura trecută, la Comisia pentru industrii şi servicii s-a dezbătut o lege-cadru, iniţiată de un grup de parlamentari; acest raport a fost depus la sfârşitul legislaturii trecute; din păcate, n-a mai apărut în 2003, în programul noului Parlament, drept pentru care 3 deputaţi din UDMR au întocmit şi au depus un nou proiect de lege, care avea la bază, practic, acea propunere legislativă care avea raportul depus în legislatura trecută.

Acest proiect de lege, din păcate, nu a fost avizat pozitiv, iar Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii a iniţiat, în iulie 2002, un proiect de ordonanţă privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, proiect care a preluat în proporţie de 90% propunerea legislativă privind legea cooperaţiei.

Acest proiect de lege a fost mult mediatizat şi mult discutat în cercurile cooperatiste. Din păcate, nu a ajuns acest proiect de lege niciodată, până la membrii cooperatori, care - într-adevăr - în cunoştinţă de cauză să aibă un cuvânt de spus, drept pentru care, după multe discuţii, o comisie mixtă Parlament-Guvern, cu participarea reprezentantului Consiliului Legislativ, reunită la sfârşitul lunii ianuarie 2003, a discutat pe marginea tuturor proiectelor de lege întocmite în domeniul cooperaţiei, şi a definitivat textul unei ordonanţe de Guvern privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei.

La 17 mai 2003, în urma demersurilor făcute de UCECOM, în sfârşit, Guvernul a depus un proiect de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei. Acest proiect de lege a fost dezbătut, aşa cum vi s-a mai prezentat, în foarte multe şedinţe ale celor două comisii, şi am ajuns, în momentul de faţă, să abordăm această discuţie.

Am considerat util să vă informez despre istoricul acestui proiect de lege, subliniind încă o dată faptul că Grupul UDMR a susţinut şi susţine în continuare necesitatea unei legi-cadru, care poate fi, şi fără legi speciale, bine primită în Europa, şi răspunde tuturor solicitărilor care ne-au fost transmise de cei care urmăresc această dezbatere.

Solicităm sprijinul dumneavoastră pentru dezbaterea rapidă, în vederea depunerii la Senat a formei adoptate de Camera Deputaţilor, în vederea finalizării legii în actuala sesiune parlamentară.

Menţionăm faptul că în perioada dezbaterilor am primit nenumărate solicitări din partea cooperativelor, şi vă citez doar o singură frază din ultima scrisoare: "Plecând de la cruda realitate privind greutăţile şi neajunsurile în care ne zbatem, vă rugăm ca în calitatea dumneavoastră de legiuitori, de coordonatori ai activităţii economico-sociale desemnaţi de către noi în organismele de decizie superioare să urgentaţi adoptarea Legii cooperaţiei, gândite şi structurate astfel încât să dinamizeze dezvoltarea economico-socială a acestui compartiment care timp de 100 de ani s-a dovedit util, în care statul nu a investit nimic, dar încasează.

Ca cetăţeni ai acestei ţări, vă informăm că ne-am achitat în permanenţă de toate obligaţiile impuse în plan financiar. Şi, oricum, vă informăm că în continuare nu vom aplica directivele emise de către UCECOM, de orice natură ar fi ele, prin care să ne impună conduită păgubitoare pentru bugetul unităţii noastre".

În încheiere, aş dori, totuşi, să vă citesc din comunicarea Comisiei comunităţii europene, adresată Consiliului Parlamentului European, Comitetului Economic şi Social şi Comitetului pentru regiuni privind promovarea societăţilor cooperative în Europa.

"Cooperativele nu au nevoie de nici un favor, ci de o legislaţie care să le permită să aibă şanse egale, în sensul de a fi autorizate să fie exceptate de la restricţiile şi obligaţiile, pe baza obiectivelor politice naţionale, la care nu sunt supuse celelalte forme de societăţi cu care se află în concurenţă într-o economie de piaţă modernă.

În calitate de organizaţii axate pe membri, cooperativele sunt înrădăcinate într-o comunitate, ele contribuie la menţinerea de locuri de muncă în zona respectivă, şi furnizează servicii locale, într-un context de mondializare economică.

Utilizatorii serviciilor cooperativelor, că este vorba despre producători, consumatori sau lucrători, fac dovada unei anumite stabilităţi geografice. Această înrădăcinare locală poate fi un zid de apărare contra depopulării zonelor şi contribuie la dezvoltarea regiunilor şi localităţilor defavorizate.

Statele membre sunt invitate să ia pe deplin în considerare rolul benefic al cooperativelor locale la nivel regional, precum şi în regiunile izolate şi în zonele urbane defavorizate, atunci când elaborează politici de sprijin pentru regiunile cu dezvoltare întârziată".

Legea prezentată răspunde acestor solicitări. Susţinem, în numele grupului UDMR, adoptarea, în forma prezentată de cele două comisii. Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Gheorghe Marin.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum menţionam atunci când am citit raportul, Legea Cooperaţiei vine să reglementeze un domeniu foarte important, o zonă a economiei naţionale, o zonă specifică, şi anume zona cooperaţiei, aşa cum spuneam, care are tradiţie în economia românească.

Acest proiect de lege este un proiect de lege-cadru, care vine să reglementeze organizarea şi funcţionarea cooperaţiei în general. În prezent, sectorul cooperatist este reglementat prin Legea nr.109/1996 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit, şi prin Decretul-lege nr.66/1990 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti.

Deci, aşa cum observaţi, aceste două legi sunt legi specifice, care reglementează cooperaţia de consum, de credit şi cooperaţia meşteşugărească.

Prin acest proiect de lege se doreşte crearea unui cadru legal unitar pentru organizarea şi funcţionarea cooperaţiei în România, în vederea dezvoltării cooperaţiei existente, acelea pe care vi le-am prezentat, dar şi cu posibilitatea, în viitor, pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de societăţi cooperative în alte domenii de activitate, având în vedere că această lege este o lege-cadru.

De ce a fost nevoie să se întocmească această lege-cadru, pe care şi Guvernul României a susţinut-o prin acest proiect de lege? este necesară pentru asigurarea promovării principiilor cooperatiste consacrate pe plan internaţional, pentru garantarea autonomiei deciziei şi libertăţii de acţiune, a liberei asocieri a societăţilor cooperative, precum şi pentru a se asigura revitalizarea sectorului cooperatist.

Şi pentru că vorbim de revitalizarea sectorului cooperarist, vreau să menţionez că aportul sistemului cooperatist în cadrul economiei naţionale a înregistrat o scădere continuă. Astfel, de la 3% din p.i.b., anterior anului 1989, s-a ajuns la 0,48% în anul 2000.

O dată, cu scăderea aportului, din punct de vedere al participării la economia naţională, s-a înregistrat şi o diminuare considerabilă a patrimoniului cooperatist şi a numărului de membri cooperatori. Astfel, în perioada 1997 - 2000, în ceea ce priveşte cooperaţia meşteşugărească s-a redus numărul de membri de la 118.000 la 73.000, iar în cooperaţia de consum, de la 2.797.000 la 1.600.000.

Aşa cum spuneam, acest proiect de lege vine să consacre principiile cooperatiste, aşa cum au fost ele enunţate de către asociaţia internaţională cooperatistă.

Ce vrea şi ce cred eu că realizează această lege? Realizează posibilitatea creării în continuare, dincolo de acest cadru general, a unor legi specifice, pe anumite zone şi, de asemenea, faptul că tot ceea ce înseamnă mişcare cooperatistă va avea un cadru unitar în care aceasta să se realizeze.

De asemenea, cred eu că prin acest proiect de lege se defineşte foarte bine ce înseamnă proprietate privată cooperatistă, cum funcţionează aceasta, care sunt principiile şi graniţele care separă proprietatea privată de tip cooperatist de cealaltă proprietate privată, reglementată prin Legea nr. 31, vine să arate de ce nu poate fi transformată o societate cooperatistă într-o societate comercială, tocmai prin existenţa acestor două tipuri de proprietăţi: proprietate privată de tip cooperatist şi cealaltă, de societate privată.

Având în vedere stadiul actual de organizare şi funcţionare a cooperaţiei şi, de asemenea, experienţa mişcării cooperatiste din România şi a mişcării cooperatiste internaţionale, precum şi tendinţa de armonizare a legislaţiei cooperatiste în plan european, s-a întocmit acest proiect de lege care va conduce la dezvoltarea societăţilor cooperative, indiferent de grad şi formă şi, de asemenea, a formelor lor asociative, şi care va garanta libertatea şi autonomia acestora.

Având în vedere cele prezentate, Partidul Social Democrat susţine acest proiect de lege, cu amendamentele care au fost făcute în cadrul dezbaterilor în cele două comisii şi în special în comisiile de subraportori, la care au fost invitaţi să participe tot timpul discuţiilor şi reprezentanţii celor două mişcări cooperatiste: cooperaţia meşteşugărească şi cooperaţia de consum.

Aş vrea să precizez că o dată cu realizarea acestui proiect, celelalte două iniţiative legislative care veneau să reglementeze această materie, au fost cuprinse prevederile lor în acest proiect de lege şi ele, în acest caz, aşa cum prevede Regulamentul, ele vor fi respinse, ideile din ele promovându-se în acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vom stabili în Comitetul Ordinii de zi săptămâna viitoare care din zile va fi afectată dezbaterii pe articole a acestei importante legi.

Daţi-mi voie, în continuare, stimaţi colegi, să trecem la următorul punct înscris pe ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Şi pentru că sunt iniţiatorul acestei legi, îl rog pe domnul Niţă să preia conducerea şedinţei.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Constantin Niţă.)

Domnul Constantin Niţă:

Rog iniţiatorul să prezinte proiectul de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Permiteţi-mi ca în numele colegilor mei, domnul deputat Gaspar şi domnul senator Doru Tărăcilă, să vă prezint această iniţiativă legislativă care îşi propune să înnoiască, să adecveze, dacă vreţi, actuala lege de organizare a Curţii Constituţionale, evoluţiei cadrului nostru constituţional şi în special să o adecveze noii noastre Constituţii, rezultate ca urmare a adoptării legii de revizuire a acesteia.

Curtea Constituţională, în orice stat democratic, este una din instituţiile sale fundamentale şi daţi-mi voie, ca profesionist şi ca om politic să-mi exprim mândria că Adunarea Constituantă a adoptat acest sistem de control al constituţionalităţii legilor, un sistem novator pentru România, pentru că în perioada interbelică un control al constituţionalităţii legilor îl făcea Înalta Curte de Casaţie.

Noi am adoptat tradiţia europeană şi ne-am înscris, alături de ţările cu o veche democraţie: Franţa, Spania, Germania şi majoritatea ţărilor europene, care asigură controlul constituţionalităţii legilor, prin curţi constituţionale.

Curtea noastră constituţională şi-a câştigat un binemeritat prestigiu în anii care au urmat constituirii sale, atât datorită calităţii de excepţie a judecătorilor care au alcătuit în ultimii ani această instituţie, cât şi datorită respectului pe care instituţiile statului, cetăţenii le-au manifestat faţă de activitatea ei.

Aş vrea să subliniez, dacă vreţi, exemplul ştiinţific pe care Curtea Constituţională l-a dat întregii sale activităţi, deciziilor sale, care au fost modele profesionale şi modele ştiinţifice.

Desigur, se impunea utilizarea experienţei căpătate şi mai ales se impunea ca în urma modificărilor intervenite prin Legea de revizuire a Constituţiei, legea să fie îmbunătăţită.

În primul rând trebuia subliniat ceea ce Constituţia a prevăzut: supremaţia Constituţiei şi, dacă vreţi, rolul de garant al supremaţiei Constituţiei, pe care să-l exercite Curtea Constituţională.

Prin noua lege pe care o propunem, de fapt prin modificările pe care le propunem Legii nr. 47, dorim să dăm o dimensiune şi mai substanţială rolului Curţii Constituţionale şi să sporim atribuţiile acesteia.

În consens cu noile prevederi constituţionale, proiectul Legii de modificare prevede o extindere a atribuţiilor, în sensul că în viitor Curtea Constituţională va avea atribuţii pentru soluţionarea conflictelor dintre autorităţile statului şi va avea un control al constituţionalităţii legilor de aprobare a tratatelor şi acordurilor internaţionale.

Sfera subiecţilor care vor putea să sesizeze Curtea Constituţională a fost sporită, în sensul că în urma creşterii şi a instituţiei Avocatului Poporului, acesta va putea sesiza Curtea Constituţională, atât pentru controlul anterior al constituţionalităţii legilor, cât şi pentru controlul posterior, în cadrul excepţiei de neconstituţionalitate.

A trebuit, urmare a acestor lărgiri a competenţelor Curţii Constituţionale, să se facă precizări suplimentare cu privire la procedura în contenciosul Curţii Constituţionale, pentru că trebuiau realizate unele puneri în concordanţă ale acestei proceduri specifice cu procedura pentru validarea alegerii preşedintelui, cu procedura pentru confirmare a rezultatelor referendumului.

De asemenea, un lucru nou care s-a realizat, apropo de referendum, asupra Constituţiei, legea prevede, vizavi de problemele care s-au ridicat după adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei şi înainte de referendum, posibilitatea atacării la Curtea Constituţională şi mai ales a sesizării din oficiu de către aceasta a textelor care au fost introduse în Legea de revizuire a Constituţiei, în timpul dezbaterilor parlamentare. Pentru că până la această dată Curtea Constituţională se putea pronunţa doar anterior începerii dezbaterilor asupra Legii de revizuire a Constituţiei.

Cred că cea mai importantă modificare pe care am dorit să o aducem Legii de organizare a Curţii Constituţionale, în consens cu cerinţele unui stat democratic, cu cerinţele echilibrării procesului de legiferare a atribuţiilor Parlamentului faţă de Curtea Constituţională, una din cele mai importante modificări este aceea care se referă la faptul că decizia Curţii Constituţionale este obligatorie în controlul constituţionalităţii legii, în controlul anterior, este obligatorie şi pentru Parlament, obligaţia erga omnes.

Ca atare, de acum încolo, deciziile Curţii Constituţionale nu vor mai putea fi înfrânte printr-o majoritate de două treimi de către Parlament. Dimpotrivă, Parlamentul va trebui să se supună deciziei Curţii Constituţionale, Parlamentul, ca şi Guvernul, şi într-un termen stabilit va trebui să ia măsuri pentru a înlocui textele declarate neconstituţionale sau pentru a înlocui o lege care a fost declarată neconstituţională.

Acestea sunt principalele modificări. Aş dori să adresez sincere mulţumiri Comisiei juridice, colegilor noştri care s-au aplecat cu mult profesionalism şi cu foarte mare operativitate asupra acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Consiliul legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil propunerea legislativă, în forma prezentată de iniţiator, cu avizul transmis în 23 martie 2004.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în concordanţă cu modificările introduse prin Legea de revizuire a Constituţiei României din anul 2003, fiind statuate şi norme procedurale, specifice contenciosului constituţional, în vederea corelării cu regulile procedurale stabilite prin alte reglementări.

De asemenea, sunt prevăzute şi reglementări speciale referitoare la autonomia bugetară şi la personalul propriu al Curţii Constituţionale, pentru armonizarea cu legislaţia europeană în materie.

Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, iar Senatul este cameră decizională.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat această propunere legislativă în şedinţa din 31 martie 2004. La dezbateri a participat în calitate de invitat, din partea Curţii Constituţionale, domnul judecător Ioan Vida.

La comisie s-au înregistrat un număr de trei amendamente formulate în scris de doamna deputat Iulia Pataki, din Grupul parlamentar U.D.M.R.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi din numărul total de 24.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în forma prezentată de iniţiator, cu amendamente respinse, redate în anexa la acest raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva? Domnule deputat Boc, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine această iniţiativă legislativă din cel puţin două motive. În primul rând că era absolut necesară, având în vedere procesul de revizuire a Constituţiei, şi, în al doilea rând, ea vine să desăvârşească un capitol din cadrul procesului de revizuire a Constituţiei, capitol consacrat Curţii Constituţionale.

Practic, ceea ce noi am realizat la revizuirea Constituţiei, capătă astăzi o formă concretă, prin această propunere legislativă. Altfel spus, acele noi atribuţii care au fost date Curţii Constituţionale prin Constituţia revizuită, astăzi capătă o formă concretă, procedurală, prin iniţiativa depusă de către colegii noştri deputaţi şi senatori.

Aş vrea să subliniez şi eu doar alte câteva argumente pentru care trebuie să susţinem această iniţiativă legislativă.

Prin Constituţia revizuită, Curtea Constituţională capătă atribuţii noi. Printre acestea amintim..., iar iniţiativa legislativă le reliefează într-un mod pragmatic. Este vorba de posibilitatea Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra constituţionalităţii tratatelor sau a acordurilor internaţionale. Este o prevedere foarte importantă şi, având în vedere procesul de integrare a României în Uniunea Europeană, această atribuţie va căpăta o pondere extrem de importantă.

2. Curtea Constituţională va avea posibilitatea, în premieră, să soluţioneze conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice.

Adică atunci când va fi în dispută o problemă constituţională, nu ne vom mai pronunţa noi, de aici, de la tribuna Parlamentului, într-un sens sau altul, avem autoritatea supremă în materie de constituţionalitate, care este Curtea Constituţională, care la sesizarea, fie a preşedintelui României, fie a preşedintelui Camerei Deputaţilor, a preşedintelui Senatului, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului superior al magistraturii, să sesizeze autoritatea supremă în materie de constituţionalitate, Curtea Constituţională, şi să tranşeze acest conflict juridic, eliminând dezbaterile politicianiste sau politice pe această temă.

În al treilea rând, se dă posibilitatea avocatului poporului de a sesiza direct Curtea Constituţională, atât pe calea controlului anterior, adică înainte ca o lege să intre în vigoare, cât şi după ce o lege sau ordonanţă guvernamentală a intrat în vigoare. Este un progres şi ceea ce înseamnă că cetăţeanul va fi mai bine protejat sub aspectul drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, având în vedere că atributul principal al avocatului poporului este de a apăra cetăţeanul în raporturile cu administraţia publică, cu potenţialele abuzuri care se săvârşesc de către aceasta. Dând dreptul avocatului poporului să sesizeze Curtea Constituţională, indirect sporim posibilitatea cetăţeanului de a se apăra împotriva abuzurilor la care ar fi supus din partea autorităţilor administrative.

4. Forţa deciziilor Curţii Constituţionale a fost probabil cea mai controversată problemă legată de Curtea Constituţională în ultimii 12 ani, pentru că Legea Curţii Constituţionale este din 1992. Întotdeauna s-a pus întrebarea care este întinderea forţei deciziilor Curţii Constituţionale şi mai ales a deciziilor Curţii Constituţionale pronunţate cu privire la legi şi ordonanţe aflate în vigoare. Pentru că în cazul controlului anterior, la legile care încă nu intraseră în vigoare, acolo era clar că Parlamentul putea să infirme o decizie a Curţii Constituţionale, cu o majoritate de două treimi în fiecare cameră a Parlamentului.

După revizuirea Constituţiei şi după adoptarea acestei iniţiative legislative, Parlamentul pierde acest drept. Adică Parlamentul nu va mai putea niciodată în România să infirme o decizie a Curţii Constituţionale. Nici până acum nu a făcut-o! Dar, a existat această posibilitate, ca printr-o majoritate de două treimi în fiecare cameră să nu ţină cont de arbitrul suprem în materie de constituţionalite şi să decidă politic.

De aici înainte Parlamentul este obligat să se conformeze deciziei Curţii Constituţionale, în cazul în care prin aceasta se constată că o dispoziţie dintr-o lege ce urmează să intre în vigoare este neconstituţională.

De asemenea, după ce o lege sau o ordonanţă intră în vigoare, dacă este atacată la Curtea Constituţională, printr-o excepţie de neconstituţionalitate, şi Curtea Constituţională spune că acea dispoziţie din lege sau din ordonanţă este neconstituţională, încetează efectele acelei legi sau ordonanţe, cu privire la dispoziţia concretă. Cum? În cazul propus de către iniţiator, potrivit Constituţiei, dispoziţiile neconstituţionale îşi încetează efectele la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, dacă în acest interval de timp Parlamentul nu pune de acord textul de lege cu decizia Curţii Constituţionale.

Şi ceea ce este foarte important de reţinut, că pe acest interval de 45 de zile, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale se suspendă.

Acest lucru este important, că în România supremaţia legii este asigurată, Curtea Constituţională, ca autoritate supremă în materie de constituţionalitate arbitrează definitiv jocul instituţional. Acum era această dispută. Nu se ştia ce se întâmplă cu forţa deciziei Curţii Constituţionale, pe calea de excepţie în faţa instanţelor judecătoreşti. Acea decizie producea efecte numai în acel caz concret. Nu se aplica în cazul concret unde a fost validată decizia Curţii Constituţionale, urmând ca în alte situaţii, unde nu s-a invocat decizia Curţii Constituţionale, să producă efecte juridice o asemenea dispoziţie.

Acum ştim foarte clar, sec şi fără echivoc, fără posibilitate de interpretare, că din moment ce Curtea Constituţională a spus că o decizie este neconstituţională, ea se suspendă, iar dacă în 45 de zile Parlamentul nu o pune de acord cu decizia Curţii Constituţionale, acea prevedere legală îşi încetează efectele.

Curtea Constituţională nu poate abroga un text de lege, pentru că nu este autoritate legiuitoare, nu poate să-l scoată din textul legii, dar îl declară neconstituţional şi spune că nu produce efecte juridice, lăsând la latitudinea Parlamentului dreptul să abroge norma respectivă sau să o modifice în consonanţă cu textul Curţii Constituţionale.

Curtea Constituţională, repet, nu poate să abroge un text, ci poate doar să-l declare neconstituţional, dar valoarea este în fapt de abrogare, din perspectiva efectelor pe care le produce.

Iată doar câteva din argumentele pentru care credem că este nevoie să susţinem această iniţiativă, să felicităm iniţiatorii pentru că au reuşit să pună într-un cadru coerent dispoziţiile din Constituţie cu legea în vigoare, motiv pentru care trebuie să fie susţinută. Avem un singur amendament, de corelare, după părerea noastră, pe care îl vom invoca la momentul potrivit.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Tot la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat de la Grupul U.D.M.R.

Domnul Varga Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Cu riscul de a repeta anumite idei, dar totuşi evit să repet aceleaşi argumente şi aceleaşi detalieri, permiteţi-mi să exprim anumite idei. Considerăm că existenţa şi funcţionarea Curţii Constituţionale constituie şi determină gradul de democratizare a unei ţări, respectiv a stării statului de drept în ţara respectivă.

Curtea Constituţională, fiind garantul supremaţiei Constituţiei şi unica autoritate în materie de justiţie constituţională, principala sa atribuţie este aceea de control al constituţionalităţii legilor, pe lângă alte atribuţii pe care le are, conform Constituţiei.

Această autoritate independentă, politico-juridică, este aceea care veghează asupra respectării Constituţiei, ca singura autoritate, şi poate impune un spirit al constituţionalismului, dacă vreţi, care este deosebit de important într-un stat în curs de democratizare. Acel spirit al constituţionalismului este, considerăm, deosebit de important.

Prestigiul Curţii Constituţionale, care trebuie să fie asigurat atât prin Constituţiei, cât şi prin Legea de organizare şi funcţionare, asigură într-un fel şi un prestigiu Parlamentului.

Curtea Constituţională este, de asemenea, singurul organ care, am putea spune, este deasupra organului legiuitor.

Nu doresc să repet acele motive care au impus această modificare a Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, care s-a impus datorită modificărilor intervenite în urma revizuirii Constituţiei, au fost detaliate toate aceste aspecte, şi eu doresc, totuşi, să subliniez poate cea mai importantă modificare ce a intervenit în activitatea Curţii Constituţionale, şi anume, aceea că de acum încolo Parlamentul nu va putea înlătura obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de către Curtea Constituţională. Altfel spus, deciziile Curţii Constituţionale de acum încolo sunt obligatorii pentru Parlament, şi Parlamentul trebuie să se conformeze deciziilor Curţii Constituţionale. Aceasta este importat nu numai pentru prestigiul pe care astfel îl redobândeşte Curtea Constituţională, dar este important şi pentru prestigiul Parlamentului, pentru că, poate, de acum încolo, Parlamentul va fi mult mai atent asupra activităţii sale, asupra propriei activităţi de legiferare.

În consecinţă, prin aprobarea acestor modificări ce se impun în urma modificării Constituţiei - poate avem şi şansa ca şi calitatea activităţii Parlamentului să fie mai bună.

Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va susţine acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ştirbeţ, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând, doresc să felicit şi eu iniţiatorii pentru modificarea acestui proiect de lege care întăreşte, de fapt, rolul Curţii Constituţionale în sistemul organelor statului din România şi ne apropie de legislaţia europeană şi de normalitate în ce priveşte competenţele şi modul de funcţionare a acestui organism constituţional.

Sigur că eu cred că modificarea Constituţiei impunea sine die modificarea Legii nr. 47, de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, însă propunerile făcute pentru modificarea legii asigură, aşa cum spuneam, o apropiere, o armonizare a legislaţiei noastre cu legislaţia europeană.

N-aş vrea să repet toate modificările care sunt de salutat în această propunere legislativă, aş vrea însă să atrag atenţia că nu trebuie să ne entuziasmăm, chiar dacă adoptăm o lege bună, pentru că dumneavoastră ştiţi că avem dificultăţi mai mari în aplicarea unei legi, decât în procesul de adoptare şi armonizare teoretică, să-i spun aşa, a unui act normativ.

Sigur că nu trebuie să uităm că încă în funcţionarea Curţii Constituţionale se simte foarte mult influenţa factorului politic şi cred că în această direcţie ar trebui ca după adoptarea modificărilor propuse în această iniţiativă să acţionăm mai mult şi să ne raportăm la modul de constituire, la delegarea şi la desemnarea membrilor Curţii Constituţionale, în aşa fel încât să înlăturăm orice posibilitate de imixtiune politică, să asigurăm într-adevăr independenţa acestui înalt for constituţional.

Nu pot însă să nu apreciez, încă o dată, calitatea şi importanţa propunerilor de modificare şi, ca urmare, şi Grupul parlamentar liberal va susţine această propunere legislativă.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Timiş, din partea Grupului parlamentar PSD.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că şi eu, împreună cu reprezentanţii celorlalte partide politice, că iniţiatorii acestui proiect de lege, ai acestei iniţiative legislative trebuie să fie felicitaţi, pentru efortul intelectual şi juridic, de a crea o nouă fizionomie şi a adăuga noi atribuţii Curţii Constituţionale, în acord cu noua Constituţie, revizuită, a României. Prin acest proiect de lege, Curtea Constituţională devine ceea ce trebuia din totdeauna să fie: o instanţă supremă în materie constituţională. Şi, dacă, până acum, în unele aspecte, în disputele constituţionale avea prioritate criteriul politic, în acest moment, prin această iniţiativă legislativă, Curtea Constituţională devine instanţă supremă şi criteriul juridic şi constituţional al deciziilor ei este esenţial.

Din atribuţiile pe care, în urma proiectului de lege, le dobândeşte Curtea Constituţională, aş insista asupra a trei aspecte.

În primul rând, atribuţia de a se pronunţa pe tratatele şi acordurile internaţionale, de a se pronunţa asupra constituţionalităţii lor. Ştiţi bine că aceste tratate şi acorduri internaţionale se fac în numele Guvernului sau în numele Preşedintelui ţării şi România, ca partener la aceste tratate, putea să facă cel mult rezerve. Acum, iată că o instanţă supremă în materie de Constituţie vine şi hotărăşte asupra acestor acte juridice, asupra acestor acorduri. Cred că lucrul acesta este foarte bun.

De asemenea, intervenţia Avocatului Poporului, dreptul de a sesiza Curtea Constituţională, este şi el un lucru extraordinar de bun, pentru că Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului. Iată că aceste drepturi şi libertăţi au încă un temei şi o motivaţie juridică să fie respectate în România.

Şi, nu ultimul rând, evident, dar destul de pregnant, este faptul că factorul politic în decizia Curţii Constituţionale a fost eliminat: Parlamentul nu este cel care decide asupra excepţiilor de constituţionalitate, ci însăşi Curtea Constituţională. Deci, orice încălcare a Constituţiei se reglează nu printr-o hotărâre politică, în cadrul Parlamentului, ci printr-o hotărâre a unei instanţe competente în materie de Constituţie, printr-o decizie judecătorească.

Cred că acestea şi celelalte noi atribuţii aduse Curţii Constituţionale reuşesc să facă din această instanţă ceea ce ea trebuie şi trebuia să fie. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai doreşte cineva, la dezbateri generale? Nu mai doreşte.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Aş dori, întâi, să mulţumesc distinşilor mei colegi pentru aprecierile pe care le-au făcut asupra calităţii propunerii legislative, dar, mai ales, aş dori să le mulţumesc pentru aprecierile pe care le-au făcut asupra importanţei legii, asupra perspectivei pe care ea o deschide pentru îmbunătăţirea activităţii Curţii Constituţionale şi pentru aprecierile pe care le-au făcut asupra activităţii Curţii. Buna funcţionare a unui stat de drept depinde, în foarte mare măsură, de modul cum instituţiile sale îşi îndeplinesc atribuţiile, dar depinde, tot în foarte mare măsură, de modul în care celelalte autorităţi, societatea civilă respectă deciziile fiecăreia din aceste autorităţi şi îi apreciază autoritatea. Modul cum v-aţi referit la activitatea Curţii Constituţionale demonstrează din plin acest lucru.

Vă mulţumesc că aţi subliniat în special faptul că Parlamentul, iată, a avut echilibrul, puterea şi înţelepciunea să renunţe la orgoliul lui de suveranitate exclusivă şi să accepte că deciziile Curţii Constituţionale cu privire la modul în care ea apreciază constituţionalitatea unei legi să fie definitive.

Vreau să vă asigur că noi, iniţiatorii, am conlucrat foarte bine şi, practic, împreună, am realizat acest proiect de lege, colegii noştri din Curtea Constituţională având, la rândul lor, maturitatea să renunţe la unele propuneri care nu puteau fi susţinute.

Vă mulţumesc tuturor.

Şi aş vrea să vă spun şi faptul că Preşedintele Curţii Constituţionale şi câţiva judecători ar fi dorit să participe la aceste dezbateri.

Domnul Constantin Niţă:

Chiar participă, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Au avut şedinţă. Iată, dovedind respectul pe care, la rându-le, îl manifestă faţă de noi şi interesul evident pentru felul cum noi o să adoptăm legea, sunt prezenţi aici. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe fond a legii.

La titlul legii, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. I.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 1. Se introduce un nou alineat.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct. 2, se propune ca alin. 3 al art. 1 să se abroge.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 3. La art. 2 subpunctele 1, 2 şi 3, se propune modificarea.

Dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate toate cele trei subpuncte.

La pct. 4, se propune ca alin. 1 şi 2 ale art. 3 să se modifice.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la modificare? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pct. 5. Se propune abrogarea art. 4.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 6, se propune abrogarea art. 5.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct. 7, se propune ca alin. 2 al art. 8 să se abroge.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 8. Se propune ca după alin. 1 al art. 9 să se introducă un alineat nou - 1¹.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 9, la art. 11 lit. a) şi b) ale alin. 1, se propune modificarea lor.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 10, după lit. b) a alin. 1 al art. 11, se introduce o nouă literă - b¹) cu cuprinsul din lege.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 11, după alin. 2 al art. 11, se introduce un alineat nou - 3.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 12, alin. 1 al art. 12 se va modifica, conform propunerii iniţiatorului şi comisiei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 13. De asemenea, partea introductivă a alin. 1 şi A a art. 13 se modifică.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat, art. 13, în noua variantă, respectiv, cu pct. 1.A şi subpunctele a), b), c), d), e), f).

Dacă sunt observaţii? nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 14. După alin. 2 al art. 13, se introduce un nu alineat - 3.

Dacă sunt observaţii la acest alineat? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 15. La alin. 1 al art. 14, se propune modificarea.

Dacă sunt observaţii, cu modificarea propusă de către iniţiator? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 16. Alin. 1 şi 2 ale art. 17 se modifică, în varianta propusă de iniţiator şi comisie.

Dacă sunt observaţii, cu cele două subpuncte - 1 şi 2? Nu sunt observaţii.

Votat în unanimitate.

La pct. 17, art. 18 se va modifica, în varianta propusă, respectivă, cu subpunctele 1, 2 şi 3.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Votat în unanimitate.

Pct. 18, alin. 1 al art. 19 se modifică, sub propunerea făcută de iniţiator şi de comisie.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 19. Se propune ca alin. 2 şi 3 ale art. 20 să se modifice.

Dacă sunt observaţii la cele două modificări? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 20, se propune ca la Cap. III Secţiunea a 2-a, după paragraful 1, să se introducă paragraful 1¹ şi 2¹.

Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Permiteţi-mi şi mie să salut prezenţa Preşedintelui Curţii Constituţionale, a domnului profesor Popa, şi a domnului profesor Vida, judecător la Curtea Constituţională, la şedinţa noastră şi le mulţumim pentru sprijinul pe care îl acordă funcţionării sistemului politic şi constituţional din România.

Domnule preşedinte, la articolul propus a fi introdus, 20⁵, aş avea doar o observaţie de corelare tehnico-legislativă. Prin acest articol introdus, noi curmăm şi o dispută, pe care am avut-o chiar în interiorul Comisiei constituţionale, cu ocazia Legii de revizuire a Constituţiei, când se punea întrebarea dacă putea, Legea de revizuire a Constituţiei, după ce a fost adoptată de Parlament, să mai facă obiectul controlului de constituţionalitate. Disputa, acum, este tranşată şi eu, personal, am susţinut şi atunci şi susţin şi acum acest text propus că, după ce Parlamentul finalizează Legea de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională trebuie să aibă posibilitatea să controleze dacă Legea de revizuire respectă rigorile Constituţiei şi nu încalcă acele limite care nu pot fi încălcate, potrivit Constituţiei.

Iniţiatorii, într-o manieră corectă, au spus că: "În termen de 5 zile de la adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională se pronunţă din oficiu asupra acesteia". Deci, nu se lasă doar la sesizarea parlamentarilor, aşa cum este în mod obişnuit cazul, ci, iată că, după ce Parlamentul sau ambele Camere adoptă în şedinţă separată sau în şedinţă comună, pe textele aflate în divergenţă, Legea de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională, din oficiu, analizează dacă nu cumva, în cadrul dezbaterilor parlamentare, au apărut articole noi, care, prin conţinutul lor, să încalce textul Constituţiei.

Obiecţia mea este următoarea, alin. 2 de la art. 20⁵ spune aşa: "Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputaţilor şi Senatului în vederea reexaminării Legii de revizuire a Constituţiei". Este corect acest lucru, Curtea Constituţională ne spune: "Un articol sau mai multe din Legea de revizuire este/sunt neconstituţionale". Prin simpla formulare, numai "reexaminare", s-ar putea înţelege că Parlamentul ar avea posibilitatea, la reexaminare, să nu modifice Legea de revizuire în sensul deciziei Curţii Constituţionale şi să rămână în continuare pe o formulă pe care a avut-o anterior. Şi pentru a pune de acord textul legii cu ceea ce noi am stabilit peste tot, în conţinutul legii, că, cu ocazia reexaminării se pun de acord dispoziţiile respective cu decizia Curţii Constituţionale.

Eu înţeleg că, şi în mod firesc, "reexaminarea", în sensul constituţional al revizuirii, ar trebui să vizeze punerea de acord cu textul deciziei Curţii Constituţionale, dar, pentru a nu lăsa nici o urmă de interpretare sau de pretext de dezbatere în Parlament, propun ca, la fel ca şi în cazul celorlalte situaţii, textul să fie completat cu următoarea sintagmă (recitesc încă o dată textul): "Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputaţilor şi Senatului în vederea reexaminării Legii de revizuire a Constituţiei - este textul actual şi completez - pentru punerea ei de acord cu decizia Curţii Constituţionale." Deci, Legea de revizuire se reexaminează "pentru punerea ei de acord cu decizia Curţii Constituţionale".

Cred că este o completare necesară, care ar elimina orice ambiguitate în ceea ce priveşte forţa deciziei Curţii Constituţionale şi obligaţia Parlamentului ca prin Legea de revizuire să nu fie cumva supus referendumului vreun articol care să fie contrar Constituţiei. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte Dorneanu, vă rog.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cred că propunerea distinsului nostru coleg este corectă. În primul rând, aceeaşi soluţie este prevăzută şi în cazurile obişnuite. Desigur, implicit s-ar deduce că Parlamentul nu poate să facă altceva, decât să pună de acord prevederile Legii de revizuire cu decizia Curţii Constituţionale, dar, pentru a nu putea exista o altă interpretare, cel puţin eu sunt de acord cu adăugirea pe care a propus-o domnul Boc.

Desigur, să facem împreună exact această completare. Nu ştiu dacă verbul "pentru punerea de acord" sau "pentru a fi pusă de acord"... Să stabilim împreună, exact, daţi-ne acest mandat tehnic, ca să completăm în maniera cea mai bună prevederea pe care a supunem acum a fi completată.

Domnul Constantin Niţă:

Reluăm pct. 20, pentru că mai avem câteva articole până acolo.

Aşa cum s-a propus, la pct. 20, la Cap III Secţiunea a 2-a, după paragraful 1 şi se introduc paragrafele 1¹ şi 1².

Deci, la denumirea paragrafului 1¹, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 20¹, 20², 20³, 20⁴, 20⁵, dacă sunt observaţii? Cu menţiunea că la pct. 5 să luăm în considerare propunerea făcută de domnul deputat Boc.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La paragraful 1², dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 20⁶, 20⁷ şi 20⁸, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 21, se propune abrogarea art. 22.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 22, se propune ca alin. 4 al art. 22 să se modifice.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 23, la Cap. III Secţiunea a 2-a pct. 3, va primi o altă denumire.

Dacă sunteţi de acord cu acest lucru? De acord.

Votat în unanimitate.

La pct. 24 alin. 1, 3 şi 6 se propune modificarea art. 23.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 25, se propune ca alin. 1 şi 4 ale art. 24 să se modifice.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 26, se propune ca alin. 3 al art. 24 să fie abrogat.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 27, după alin. 4 al art. 24, se propune introducerea unui nou alineat, 4¹.

Dacă sunt observaţii cu cuprinsul lui? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 28, alin. 3 al art. 25, se propune modificarea.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 29, la Cap. III Secţiunea a 2-a, după pct. 3, se introduc pct. 3¹, 3².

Dacă sunt observaţii la 3¹? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Bineînţeles, cu modificarea art. 25¹ şi 25².

Nu sunt observaţii, votat în unanimitate.

La paragraful 3², dacă sunt observaţii, la denumirea acestuia? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Şi, de aici, decurg art. 25³, 25⁴ şi 25⁵.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 30, se propune modificarea art. 26, cu cele două alin. 1 şi 2.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 31, se propune modificarea art. 27.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 32, alin. 1, 2 şi 4 ale art. 29, se propune modificarea acestora.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 33, se modificarea art. 30, cu alin. 1 şi 2.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 34, se propune modificarea alin. 3 al art. 31.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 35, alin. 1 al art. 32, se propune modificarea acestuia.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 36, se propune modificarea art. 34.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 37, la Cap. III Secţiunea a 2-a, după paragraful 7, se introduc paragraful 7¹ şi 7².

La 7¹, la titlul acestui paragraf, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 34¹ şi 34² din acest paragraf, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La paragraful 7², titlul acestuia, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Şi, de aici, decurg art. 34³ şi 34⁴.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 38, se propune abrogarea art. 35 şi 36.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 39, după Cap. III, se introduc Cap. III¹ şi III².

La titlul Cap. III¹, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 34⁵ şi 34⁶.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap. III², dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolele din acest capitol: 34⁷, cu subpunctele 1, 2 şi 3, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 34⁸, cu subpunctele 1, 2, 3, 4 şi 5.

Dacă sunt observaţii? nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 34⁹, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 34¹⁰, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 34^{11, 12, 13, 14, 15}, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 40. Titlul Cap. IV se modifică.

Dacă sunt observaţii la modificarea propusă? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 41, înaintea alin. 1 al art. 37, se introduc două noi alineate.

Dacă sunt observaţii la aceste două noi alineate? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 42, alin. 1 şi 2 ale art. 42 se modifică.

Dacă sunt observaţii la modificarea propusă? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 46, se propune modificarea acestuia.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 44, după art. 46, se introduc două noi articole: 46¹ şi 46², acesta din urmă cu subpunctele 1, 2 şi 3.

Dacă sunt observaţii la aceste două? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 45, Cap. V se va modifica şi va avea un alt cuprins.

Dacă sunt observaţii la propunerea făcută? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 46, după art. 46², se introduc două noi articole: art. 46³ şi art. 46⁴.

Dacă sunt observaţii cu aceste două articole? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 47, se modifică titlul capitolului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 48, alin. 2 al art. 49 se va modifica.

Dacă sunt observaţii la această modificare? Nu sunt observaţii.

Votat în unanimitate.

La pct. 49, se propune abrogarea art. 51.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 50, se propune o nouă modificare a art. 52.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 51, se propune abrogarea art. 53.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. II.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. III.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Am parcurs întreaga lege, ea va fi supusă votului final săptămâna viitoare. Mulţumesc.

Mulţumim iniţiatorilor şi domnului preşedinte al Curţii Constituţionale pentru participare.

Procedură? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Am o rugăminte, dacă aţi fi de acord să devansăm Opoziţia cu două proiecte din domeniul transporturilor, pe următoarele considerente: de la pct. 48, Proiectul privind abrogarea Ordonanţei 116/1998 privind instituirea regimului special pentru transportul maritim, care a modificat în esenţă această ordonanţă, şi e o prevedere prin care Guvernul e obligat ca, până în luna mai, să efectueze un program de dezvoltare şi modernizare a flotei, şi, dacă această ordonanţă nu iese în timp util, înseamnă că s-a mai pierdut încă un an, alături de cei 3 ani şi jumătate; şi, de asemenea, dacă aţi fi de acord ca şi Proiectul de la pct. 31, privind aprobarea Ordonanţei nr. 25/2004, care modifică Ordonanţa nr. 17/2002, privind perioadele de conducere şi de odihnă ale conducătorilor de vehicule, unde este o prevedere că tahografele trebuie să intre în funcţiune directă la 1 iunie şi, dacă se tergiversează cu această lege, există riscul să nu putem aplica, practic, prevederile Uniunii Europene. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

V-aş propune să luăm pct. 24, cu privatizarea Societăţi comerciale "Roman", după care să luăm cele două puncte propuse de dumneavoastră.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Mulţumesc.

Deci, pentru pct. 24, din partea APAPS, dacă este cineva? Domnule Dumitru, vă rog să prezentaţi proiectul de lege.

Comisia economică este aici? Este.

Vă rog, domnule preşedinte. Propuneţi şi timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiect de Lege privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2002 privind privatizarea Societăţi comerciale "Roman" S.A. şi constituirea parcului industrial pe platforma Societăţii comerciale "Roman" S.A.

Acest proiect de lege a fost adoptat şi de către Senat, iar Comisia, la întocmirea prezentului raport, a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea acestei ordonanţe, care prevede posibilitatea aplicării măsurilor de protecţie socială acelor salariaţi ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate conform legii, cu condiţia cumulativă a reluării activităţii, încetării raporturilor de muncă până la data de 31 decembrie 2004 şi a realizării unui stadiu total de cotizare în sistemul asigurărilor pentru şomaj de minim 12 luni.

În urma dezbaterilor, Comisia, în unanimitate, a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat.

Propun ca timp de dezbatere maximum zece minute şi un minut de intervenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este pentru timpii propuşi? Vă mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu.

Fiind procedură de urgenţă, trecem la dezbaterea legii.

La titlul legii dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La articolul unic dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.1. După art.13 se introduc art.13¹, 13² şi 13³. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.2. La alin.2 al art.15 se propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Votat în unanimitate.

La pct.3 se propune modificarea art.16, cu cele două alineate - alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.4. Se propune modificarea art.17, cu subpunctele a), b), c) şi d). Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.5. După art.17 se introduc art.17¹, 17² şi 17³. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.6 se propune modificarea art.18. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.7 se propune modificarea art.19. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.8 se propune modificarea art.21. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.9, după art.21 se introduc art.21¹ şi 21². Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.II dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.II observaţi subpunctele 1, 2, 3, 4, 5 şi 6. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.III. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.35/2004 privind unele măsuri de unificare a activităţii de transport a ţiţeiului şi produselor petroliere, precum şi instituirea drepturilor cuvenite acţionarilor societăţilor comerciale deţinute public cu capital majoritar de stat, aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului.

Iniţiatorul, vă rog.

Domnul Gavril Baican (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Baican, secretar de stat la Ministerul Economiei şi Comerţului.

În prezent, activitatea pe care o derulează "Conpet" S.A. Ploieşti, acţionar majoritar fiind Ministerul Economiei şi Comerţului, este transportul ţiţeiului, gazolinei şi etanului, iar Societatea "Petrotrans" Ploieşti, acţionar fiind Ministerului Economiei şi Comerţului, desfăşoară activitate de transport produse petroliere, respectiv benzină şi motorină.

Apare necesitatea desprinderii activităţii de transport produse petroliere prin conducte şi transmiterea acesteia către "Conpet". Această societate va fi singurul operator în domeniu, iar în urma desprinderii se va reduce patrimoniul şi capitalul social al "Petrotrans".

Bunurile proprietate publică ce fac parte din sistemul transporturi prin conducte vor fi concesionate Societăţii "Conpet". Totodată, o parte din patrimoniul "Petrotrans" Ploieşti, aferent exploatării sistemului de transport produse petroliere prin conducte, se va reduce şi va constitui un aport al statului la capitalul social al "Conpet".

Menţionăm că Societatea "Petrotrans" Ploieşti va rămâne în principal cu activitatea de transport produse petroliere pe cale ferată şi comercializarea acestora.

Societatea "Petrotrans" Ploieşti va rămâne proprietara tuturor bunurilor din patrimoniul său, privatizarea acestei societăţi fiind astfel posibilă.

Ministerul Economiei şi Comerţului, în calitate de iniţiator, a participat la analiza şi dezbaterea acestui proiect de lege în cadrul Comisiei pentru industrii şi servicii, unde ordonanţa a fost dezbătută.

În urma analizei Comisiei, s-a hotărât să se prezinte raport favorabil, cu amendamente.

Faţă de cele mai sus prezentate, propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.35/2004 privind unele măsuri de unificare a activităţii de transport a ţiţeiului, gazolinei şi produselor petroliere, precum şi instituirea drepturilor cuvenite acţionarilor societăţilor comerciale deţinute public cu capital majoritar de stat, aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului, cu amendamentele propuse de Comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Comisia, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege şi vreau să menţionez că proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2004.

La întocmirea prezentului raport, Comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul Comisiei pentru industrii şi servicii.

Acest proiect de lege are ca obiect întreprinderea demersurilor necesare în vedere concesionării bunurilor aferente sistemului de transport produse petroliere prin conducte, care sunt bunuri din natura bunurilor publice, de către Societatea Comercială "Conpet" SA Ploieşti. De asemenea, se prevede că această societate va întreprinde demersurile necesare încheierii cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în conformitate cu prevederile legale, a unui act adiţional la Acordul petrolier de concesionare a activităţii de operare a sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, inclusiv a conductelor magistralei şi a instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor anexe aferente sistemului.

Menţionez că proiectul de lege face parte din categoriilor legilor ordinare.

În urma dezbaterii, Comisia a hotărât în unanimitate ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamente.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Trecem la dezbaterea legii.

La titlul legii dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La articolul unic, v-aş ruga să observaţi la pct.1, pag.2 din raport, amendamentul comisiei. Dacă sunt observaţii la amendamentul comisiei. Nu sunt observaţii. Votat în unanimitate amendamentul comisiei.

Pct.1 de la acest articol unic. Observaţi la pct.2, pag.2 din raport, comisia propune eliminarea. Dacă sunt observaţii la amendamentul comisiei. Nu sunt observaţii. Votat amendamentul comisiei.

Trecem la dezbaterea ordonanţei.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.2, cu alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.3. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.5. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.6. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.7. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.8. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Am parcurs întregul proiect de lege, pe care îl vom supune votului final de săptămâna viitoare.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2004 privind autorizarea Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde de lei Societăţii Comerciale "Melana IV" - SA Săvineşti.

Iniţiatorul, vă rog.

Domnul Gavril Baican:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.171 din 27 noiembrie 2002 a fost înfiinţată Societatea Comercială "Melana IV", persoană juridică cu sediul în localitatea Săvineşti.

Această societate s-a înfiinţat ca urmare a transmiterii fără plata bunurilor aferente secţiei "Melana IV" Săvineşti din domeniul privat al statului şi din administrarea Autorităţii de Valorificare a Activelor Bancare în domeniul privat al statului şi în administrarea Ministerului Economiei şi Comerţului.

Societatea Comercială "Melana IV" SA Săvineşti nu a început producţia de fibre acrilice, pentru punerea în funcţiune a utilajelor şi pentru asigurarea de utilităţi fiind necesare fonduri de investiţii în valoare de peste 4.000.000 de dolari.

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.653/2003 pentru aprobarea strategiei de privatizare a unor societăţi comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului, în luna august 2003 s-a iniţiat procedura de privatizare a Societăţii "Melana IV" Săvineşti. Finalizarea acestui proces de privatizare şi transferare a dreptului de proprietate asupra acţiunilor către noul acţionar este estimată pentru luna iunie 2004.

Aceeaşi hotărâre de Guvern obligă ca în perioada de pregătire şi privatizare să fie asigurată conservarea şi protecţia patrimoniului societăţii prin instituirea administrării speciale şi supravegherii financiare.

Până la finalizarea procesului de privatizare şi transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor către viitorul acţionar, "Melana IV" nu va dispune de sumele necesare pentru finanţarea cheltuielilor materiale şi a lucrărilor de întreţinere şi conservare a instalaţiilor şi clădirilor, existând riscul degradării acestora, oferind eventualilor investitori argumentul pentru reducerea preţului de ofertă pentru cumpărarea acţiunilor. Totodată, nu se pot asigura salarii numărului minim de personal necesar pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi conservare a instalaţiilor.

Aceste fonduri nu constituie un ajutor de stat, deoarece "Melana IV" se află în pregătire pentru privatizare, şi nu afectează mediul concurenţial, deoarece aceste sume nu se folosesc pentru dezvoltare.

Luând în considerare şi dispoziţiile art.9 alin.6 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88 din 1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd faptul că instituţiile publice implicate nu pot aloca fonduri şi nu pot acorda credite societăţilor comerciale, este necesar a se crea cadrul legal pentru acoperirea unor cheltuieli Societăţii "Melana IV" pentru asigurarea lucrărilor de întreţinere şi conservarea instalaţiilor şi clădirilor, pentru asigurarea plăţii salariului numărului minim de personal, precum şi pentru asigurarea integrităţii patrimoniului acestei societăţi.

Suma necesară va fi alocată de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în industrie la capitolul "cheltuieli legate de plata onorariilor pentru consultanţă, agenţi de privatizare sau firme de avocatură" şi "cele pentru pregătirea şi realizarea privatizării", în baza unei convenţii încheiate între acesta şi Societatea "Melana IV", în limita bugetului de venituri şi cheltuieli al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în industrie pe anul 2004, în baza unei hotărâri de Guvern.

Ministerul Economiei şi Comerţului, în calitate de iniţiator, a participat la analiza şi dezbaterea acestui proiect de lege şi, în urma analizei, Comisia a hotărât să prezinte raport favorabil, cu amendamente.

Faţă de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marin, preşedintele Comisiei. Vă rog.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege.

Vreau să menţionez că acest proiect de lege a fost dezbătut şi adoptat de către Senat.

La întocmirea raportului, Comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege are ca obiect, aşa cum foarte pe larg prezenta iniţiatorul, alocarea sumei de 10,8 miliarde de lei Societăţii Comerciale "Melana IV" - Săvineşti pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi conservare a instalaţiilor şi clădirilor şi asigurarea pazei acestei societăţi comerciale până la privatizare, sume care ulterior vor fi acoperite prin privatizarea acestei societăţi.

În urma dezbaterii, Comisia propune admiterea, cu modificări, a acestui proiect de lege.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Da.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Din cele expuse aici rezultă că încă din luna august anul trecut s-a iniţiat procedura de privatizare a acestei societăţi. Iată că au trecut opt luni de zile şi nu s-a trecut la privatizarea efectivă, şi acum se propune termenul: luna iunie. Mai sunt două luni până atunci şi nu se spune dacă există clienţi potenţiali sau dacă nu există. Adică suntem puşi în situaţia, cu toate că suma este minoră - de 10 miliarde de lei, ca şi în continuare, până când, nu se ştie, să dăm bani pentru întreţinerea utilajelor şi pentru plata salariilor.

Fără aceste precizări şi fără certitudinea privatizării în termenul propus, suntem împotriva acestei ordonanţe şi propunem respingerea ei.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.1 se propune modificarea acestuia. Urmăriţi pct.1 din raport. Comisia propune modificarea articolului unic. Dacă aveţi observaţii la această modificare. Nu aveţi observaţii. Votată în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanţei.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Un vot împotrivă.

Art.2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Art.3. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Un vot împotrivă.

Abţineri?

Deci cu majoritate de voturi a fost votat acest proiect, pe care îl vom supune aprobării votului final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" SA Bucureşti şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" SA Târgu-Mureş şi a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice.

Din partea iniţiatorului, v-aş ruga să prezentaţi pe scurt proiectul de lege.

Domnul Gavril Baican:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Hotărârea Guvernului nr.556 din 2002 privind realizarea strategiei de privatizare a unor societăţi aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Resurselor, Guvernul României a aprobat mandatul ministerului în vederea realizării obiectivelor sus-menţionate, dispunând ca privatizarea Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" SA Bucureşti şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" SA Târgu-Mureş şi a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice se va face în cadrul programului PSAL II convenit cu Banca Mondială, cu consultanţi internaţionali, prin oferirea de acţiuni către investitorii strategici.

Având în vedere caracterul special al privatizării Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" SA Bucureşti, a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" SA Târgu-Mureş şi a filialelor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, caracter generat atât de dimensiunile societăţilor şi complexitatea activităţilor acestora, cât şi de importanţa strategică zonală a acestora pentru economia României, din perspectiva derulării accelerate şi în condiţii de eficienţă a privatizării acestor societăţi, se propun următoarele:

a) realizarea majorării de capital cu valoarea terenurilor prevăzute de art.12 din Legea nr.137 din 2002 să se facă prin derogare de la termenele prevăzute de acest act normativ;

b) reglementarea condiţiilor de exercitare a dreptului angajaţilor de achiziţionare de acţiuni la societăţile din domeniu.

Ministerul Economiei şi Comerţului, în calitate de iniţiator, a participat la analiza şi dezbaterea acestui proiect de lege în cadrul Comisiei de privatizare a Senatului, unde ordonanţa a fost dezbătută. În urma analizei, Comisia a hotărât să prezinte raport favorabil, cu amendamente.

Faţă de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Comisia, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" SA Bucureşti şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" SA Târgu-Mureş şi a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice.

Menţionez că proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, iar la întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi ale Comisiei pentru industrii şi servicii.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea condiţiilor de exercitare a dreptului angajaţilor Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" SA Bucureşti şi ai Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" SA Târgu-Mureş, ai Societăţii Comerciale de Distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica" SA, precum şi ai societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice de a achiziţiona acţiuni la aceste societăţi.

Vreau să menţionez că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. V-aş ruga să urmăriţi pct.1 de la articolul unic, unde comisia propune modificarea titlului acestui articol. Dacă sunt observaţii. Art.1 alin.1. Urmăriţi pct.1 din raportul comisiei, pag.4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat varianta comisiei.

La alin.2 şi 3 de la art.1, de asemenea comisia a modificat aceste articole. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi observaţii. Votată varianta comisiei la alin.2 şi 3 ale art.1.

La pct.2 din lege, art.2, urmăriţi pct.2, pag.7. Comisia propune nemodificarea acestui articol şi rămânerea lui în varianta iniţială. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu. Votată varianta comisiei şi varianta iniţială de fapt.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1 alin.1, pag.4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Alin.2 şi 3. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.3, pct.3, pag.7. Comisia a propus modificarea acestui articol. Dacă aveţi observaţii. Nu. Votată varianta comisiei.

Pct.4. Urmăriţi la pag.8 pct.4 din raport. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat conform raportului comisiei. De altfel, comisia propune rămânerea variantei iniţiale.

Am parcurs textul ordonanţei. Vom supune proiectul de lege votului final de săptămâna viitoare.

Trecem la pct.31, aşa cum dumneavoastră aţi votat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2004 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere.

Din partea inţiatorului, vă rog.

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Ordonanţa de faţă are menirea de a pune cap la cap o serie de reglementări care, la un moment dat, datorită anumitor elemente contradictorii, făceau să fie necesară o procedură mai complicată în vederea autorizării agenţilor care montează şi repară tahografe şi limitatoare de viteză.

S-a realizat prin această ordonanţă şi totodată am respectat cu ocazia aceasta şi legislaţia comunitară, respectiv aplicarea Regulamentului nr.3820 şi 3821 din 1985, având în vedere că România a aderat, prin Legea nr.101 din 1994, la Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Comisia, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru avizare şi dezbatere în fond a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2004 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în forma prezentată de Guvern.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil că Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Comisia, în şedinţa din 31 martie, la care au participat specialişti din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului şi din cadrul Biroului Român de Metrologie Legală, a aprobat în unanimitate.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Membrii Comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu.

Trecem la dezbaterea în fond.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii. Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii. Votat în unanimitate.

Art.II, cu subpunctele 1, 2, 3, 4 şi 5. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.III. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de săptămâna viitoare.

Trecem la punctul stabilit de către dumneavoastră - pct.42.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2004 privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acţiuni la Societatea Comercială "Aviaţia utilitară" SA Iaşi din proprietatea statului şi din administrarea Autorităţii pentru Privatizare în proprietatea privată a judeţului Iaşi şi în administrarea Consiliului judeţean Iaşi.

Iniţiatorul, vă rog.

Domnul Victor Florin Dumitru:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

În prezenta ordonanţă, e vorba de transferul cu titlu gratuit din administrarea APAPS către Consiliul judeţean Iaşi a Societăţii comerciale "Aviaţia Utilitară". După cum ştiţi, decizia de a trece acest pachet în subordinea Consiliului judeţean am realizat-o?, având în vedere nişte aspecte economice pe care le-am considerat oportune, era o companie la care nu am onorat privatizarea, ne-am trezit cu ea în portofoliu şi am considerat oportun ca, atât timp cât Consiliul judeţean coordonează activităţile, şi ale aeroportului din Iaşi, să întregim pachetul de servicii pe care această regie autonomă din subordinea Consiliului judeţean Iaşi îl poate avea şi cu zona de transport comercial, respectiv Aviaţia Utilitară.

În consecinţă, vă supunem şi vă rugăm să aprobaţi prezenta ordonanţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Comisia, v-aş ruga.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată în fond, spre dezbatere şi avizare, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2004 privind transferul cu titlu gratuit al pachetului integral de acţiuni la Societatea comercială "Aviaţia Utilitară" SA Iaşi din proprietatea statului şi din administrarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului în proprietatea privată a judeţului Iaşi şi în administrarea Consiliului judeţean Iaşi.

Menţionez că acest proiect a fost adoptat de Senat şi că, la întocmirea acestui raport, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi al Comisiei juridice.

Ce prevede acest proiect: transferul pachetului integral de acţiuni al Societăţii comerciale "Aviaţia Utilitară" SA în proprietatea privată a judeţului Iaşi şi în administrarea Consiliului judeţean Iaşi.

Menţionez că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia, în unanimitate, a hotărât ca acest proiect să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă sunt colegi care doresc să intervină? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.2, cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final săptămâna viitoare.

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producătorilor agricoli din judeţele Dolj şi Mehedinţi, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001 - iulie 2002.

Iniţiatorul.

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Aşa după cum vă este cunoscut, în 2001, am avut de înfruntat efectele unor fenomene naturale cu care nu ne mai întâlnisem demult: 18 judeţe au fost puternic afectate de secetă, din care două în mod deosebit, Doljul şi Mehedinţiul, pentru care Guvernul a hotărât să asigure, cu titlul gratuit, anumite ajutoare. Ele au constat în sămânţă şi motorină. În cadrul derulării procesului, au rămas câteva cantităţi de motorină, respectiv 22,8 tone la Mehedinţi şi 26 de tone la Dolj. Ele au fost preluate iniţial de rezerva de stat, nu pot fi restituite rezervei de stat fără un proiect, fără o lege, pentru că asta e regula. Din această cauză, am fost nevoiţi să promovăm acest proiect de lege, pentru că Direcţiile agricole rămân, în continuare, încărcate cu gestiunea lor, cu această cantitate de motorină. De aceea adresez rugămintea să votăm proiectul de lege în forma care e, ca să restabilim circuitul normal al acestor cantităţi.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere şi avizare cu acest proiect de lege, s-a întocmit raportul, proiectul de lege propune modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producătorilor agricoli din judeţele Dolj şi Mehedinţi, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001 - iulie 2002.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţie.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate în şedinţa din 30.03.2004. În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat, în şedinţa din 8 martie 2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă sunt colegi care doresc să ia cuvântul? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.I, legea propune modificarea ordonanţei de urgenţă: după art.4, se introduce art.5, cu subpunctele 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.II. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final săptămâna viitoare.

Trecem la punctul 29, Proiectul de Lege privind stimularea privatizării şi dezvoltării societăţilor comerciale din domeniul agriculturii.

Din partea iniţiatorului, v-aş ruga.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

În cadrul privatizării societăţilor comerciale agricole, au apărut o serie de fenomene care ne-au determinat la o analiză mult mai serioasă şi mult mai îndelungată a acestora şi depistând totodată şi cauzele care au dus la acumularea a peste 5.600 de miliarde de lei datorii. Ele sunt multiple cauzele, începând de la natură, începând de la lipsa unei legi despre care era vorba pentru asigurarea culturilor, dar cele mai multe datorii s-au acumulat din cauză că suprafeţe foarte importante care aparţineau, la început, acestor societăţi comerciale, ca efect al legilor fondului funciar, au trecut în proprietatea adevăraţilor, foştilor proprietari. Ei nu au preluat şi datoriile care trebuiau normal să le preia, au rămas la societatea comercială mamă şi, din această cauză, au greutăţi deosebite în a-şi mai desfăşura lucrările şi, sigur, având în vedere şi experienţa care s-a acumulat, în cadrul celorlalte sectoare economice, s-a promovat acest proiect de lege pentru a uşura această activitate, în sensul că datoriile bugetare, în conformitate cu prevederile legale existente şi cu această lege, să fie şterse, fie reeşalonate, în aşa fel încât să devină suportabile şi activitatea să devină eficientă a acestor societăţi comerciale care, majoritatea, acum, sunt privatizate iar terenurile concesionate.

Acesta a fost obiectul acestui proiect de lege şi vă adresăm rugămintea să fie votat aşa cum a fost prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Comisia, v-aş ruga. Suntem în procedură de urgenţă, totuşi v-aş ruga să spuneţi şi timpii de...

Domnul Ioan Bâldea:

5 minute, 1 minut pe intervenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este pentru timpul propus? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.1 alin.1, cu subpunctele a), b), c), d), e), observaţi raportul, punctul 1 din raport, pag.2, comisia propune modificarea punctului e). Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.2 al art.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.2 alin.1 şi 2, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.3. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.4. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.5. V-aş ruga să urmăriţi la pag.2 de la raport, punctul 2. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Art.6. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.7. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.8. V-aş ruga să urmăriţi punctul 3 din raport. Comisia a modificat acel articol, introducând alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii la modificările aduse de comisie? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Vom supune proiectul de lege votului final săptămâna viitoare.

Proiectul de Lege pentru modificarea alin.1 al art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Iniţiatorul, v-aş ruga.

Domnul Gheorghe Predilă:

Datorită importanţei deosebite pe care a căpătat-o Agenţia SAPARD, ea, practic, devenind, în momentul de faţă, cea mai puternică bancă pentru investiţii în agricultură, trebuia să-şi mărească şi numărul de personal, trebuia să se modernizeze în ceea ce priveşte procesarea datelor, a fost nevoie să se schimbe sediul, din Str.Negustori, de unde era, în Ştirbei Vodă şi, pentru acest lucru, prin lege, dacă s-a înfiinţat şi a avut un sediu nominalizat, este nevoie, la fel, de un proiect de lege să nominalizăm noul sediu în care îşi va desfăşura activitatea şi pentru aceasta am venit în faţa plenului Camerei Deputaţilor cu acest proiect de act normativ şi vă rugăm să-i acordaţi votul.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul Ioan Bâldea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raportul comisiei a fost adoptat, în unanimitate, în şedinţa din 6 aprilie 2004. În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat, în şedinţa din 18 martie 2004.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final, săptămâna viitoare.

Stimaţi colegi,

Constatând că timpul se apropie de sfârşit, mai sunt două minute, vă propun să închidem şedinţa.

Vă mulţumesc.

Ne vedem săptămâna viitoare.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,28.