Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Puiu Haşotti şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă spun bună ziua şi permiteţi-mi să deschid şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor de astăzi, cu anunţul privind prezenţa. Din cei 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 264, 81 sunt absenţi, 31 participă la alte activităţi parlamentare.

Înainte de a începe dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, o să vă prezint o scurtă informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, care au fost înaintate următoarelor comisii permanente pentru întocmirea rapoartelor şi avizelor.

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cetăţeni şi a străinilor, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind organizarea studiilor universitare.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

3. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Convenţia referitoare la Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia Adunării A.910(22), la Londra la 29 noiembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie, semnat la Bucureşti la 25 noiembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între România şi Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar în domeniul schimburilor electronice de date între administraţii (IDA), semnat la Geneva la 10 decembrie 2003 şi pentru aprobarea plăţii contribuţiei financiare aferente participării la acest Program în anul 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2004 pentru completarea art.26, alin.2 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9. Proiectul de Lege privind regimul juridic al adopţiei.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10. Proiectul de Lege privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107, alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

11. Propunerea legislativă privind acordarea primelor de odihnă şi tratament, iniţiată de domnul senator Puskas V.Zoltan, membru al Grupului parlamentar al UDMR.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi: Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Măgurele.

Comisia pentru administraţie propune respingerea.

Domnule vicepreşedinte Bara, vă rog să susţineţi şi să motivaţi propunerea dumneavoastră.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi avizul negativ, punctul de vedere al Guvernului care nu susţine această propunerea legislativă.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a examinat propunerea legislativă şi a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia, considerând neoportună promovarea proiectului de act normativ în această etapă de pregătire a alegerilor locale, care vor avea loc la data de 6 iunie. Practic, nu se mai poate realiza punerea în practică a acestei propuneri legislative.

Comisia a aprobat cu unanimitate de voturi respingerea acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final mâine.

Următorul proiect se referă la declararea ca oraş a comunei Pantelimon.

Comisia pentru administraţie, de asemenea, ne propune, prin raport, respingerea.

Domnule Bara, vă rog să motivaţi această propunere.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Ţinând cont de aceste considerente şi de punctul de vedere al Guvernului...

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin.

Reamintesc reporterilor ceea ce am convenit şi cu redactorii domniilor lor. Am rugămintea să nu facem regulamente pentru fiecare post de televiziune şi pentru fiecare cameraman. Locul dumneavoastră este acolo. Dacă doriţi imagini din sală, pe culoarele laterale.

Aveţi cuvântul, domnule Bara.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De altfel, Propunerea legislativă pentru acordarea statutului de oraş comunei Pantelimon a fost analizată şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este inclusă în Proiectul de Lege privind declararea ca oraş a unor comune. În consecinţă, s-a aprobat respingerea acestei iniţiative în unanimitate de voturi de către Comisia de administraţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva să intervină? Nu. Mulţumesc.

Vom supune propunerea de respingere votului final marţi.

Următoarea propunere legislativă se referă la declararea ca oraş a comunei Bragadiru.

De asemenea, Comisia pentru administraţie publică ne propune respingerea, prin raportul său.

Domnul Bara.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulţumesc.

Şi în acest caz, domnule preşedinte, Comisia pentru administraţie publică a analizat, ţinând cont, ca şi în cazul precedent, că Ministerul Administraţiei şi Internelor a cuprins declararea ca oraş a comunei Bragadiru, care va veni la Cameră, am înţeles că e la Senat, Comisia pentru administraţie propune respingerea acestei iniţiative legislative şi pentru respingere s-a votat în unanimitate, în Comisia pentru administraţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva dintre iniţiatori să ia cuvântul? Nu. Vă mulţumesc.

Vom supune propunerea comisiei votului final joi.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Copăceni, Ilfov.

Tot o propunere de respingere a formulat Comisia pentru administraţie publică.

Vă rog, domnule vicepreşedinte, motivaţi această propunere.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului comisiei s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului, care nu susţine propunerea legislativă, iar în cadrul comisiei, prin discuţiile care au avut loc, s-a propus respingerea acesteia, lucru care s-a aprobat cu unanimitate de voturi, din aceleaşi considerente ca şi primul caz al celorlalte două comune.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

E cineva dintre iniţiatori să intervină cu privire la propunerea comisiei? Nu.

Vom supune propunerea comisiei votului final mâine, la ora destinată acestui scop.

În continuare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitate de transport maritim internaţional.

Rog Comisia de industrii, pe domnul vicepreşedinte Bivolaru, să susţină şi să motiveze propunerea din raport.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această Ordonanţă nr.116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim internaţional a avut un circuit destul de complex şi complicat, în cadrul reglementării şi în cadrul dezbaterii, atât la Senat cât şi în Camera Deputaţilor. Trebuie avut în vedere că la Camera Deputaţilor, după ce a trecut pe la Senat această ordonanţă, reexaminându-se acest proiect de lege, ţinându-se seama de reglementările naţionale apărute între timp, precum şi de Directivele Comunităţii Europene în domeniu, a fost necesar ca să se revizuiască şi, în consecinţă, să se regândească întreaga structură a acestui proiect de lege de aprobare a ordonanţei.

Ministerul Transporturilor a înaintat o serie de propuneri cu care, împreună cu comisia, a stabilit textul final pe care l-am propus aprobării dumneavoastră în raportul respectiv, în care s-a ţinut cont şi de prevederile Reglementării Comisiei Europene nr.1540/1998 privind stabilirea de noi Regulamente pentru subvenţionarea construcţiei de nave, precum şi a Ordinului Consiliului Concurenţei nr.176/2003 pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor privind autorizarea ajutoarelor de stat în ce priveşte domeniul transportului maritim şi, în acest context, sigur, comisia propune acest raport privind admiterea proiectului de lege, cu modificările respective vizând atât acordarea de facilităţi pentru dezvoltarea flotei sub pavilion român, pentru navele maritime, extins şi pentru cele fluviale, de asemenea stabilirea facilităţilor care se pot acorda pentru dezvoltarea flotei române, flota care se află sub pavilion român, precum şi eliminarea unor prevederi care se găseau în paralel şi în Ordonanţa nr.42/1997 privind transportul naval.

În acest context, domnule preşedinte, comisia vă roagă să supuneţi dezbaterii şi aprobării plenului acest raport privind Ordonanţa nr.116/1998.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

După cum aţi putut constata, stimaţi colegi, eu eram într-o mică eroare: am văzut primul raport al comisiei, cel de respingere. În realitate, comisia a revenit cu un al doilea raport care înlocuieşte pe primul şi este pentru adoptare.

În aceste condiţii, trebuia să dau, mai întâi, cuvântul iniţiatorului. Cine e de la Ministerul Transporturilor?

Vă rog să prezentaţi proiectul.

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Generoasă iniţial, această ordonanţă, de-a lungul timpului, şi-a pierdut, prin modificările legislative aduse, importanţa ei, astfel că, în momentul de faţă, nu mai beneficia de regimul special maritim decât o singură navă, restul nefiind interesaţi, armatorii, vizavi de pseudofacilităţile care le reveneau în momentul de faţă. Din acest motiv, s-a discutat, în Comisia de industrii, pe îndelete fiecare punct, s-au eliminat paralelismele, s-au eliminat prevederile care intrau în contradicţie cu celelalte legiferări la zi, astfel că am ajuns la forma pe care v-o prezentăm astăzi şi pe care vă rugăm s-o analizaţi şi s-o aprobaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Toader, la dezbateri generale.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că am susţinut mult trecerea prin Parlament a acestei ordonanţe. Acum aproape trei ani de zile, am solicitat întoarcerea în comisie, deoarece era un proiect de respingere, tocmai motivat de necesitatea găsirii unei soluţii legislative pentru revigorarea flotei româneşti şi nu numai a celei maritime, cât şi a celei fluviale şi pot să spun că, după aceşti trei ani şi ceva de dezbateri asidue în comisie, a reuşit să treacă o formă care, cred eu, satisface atât armatorii fluviali cât şi cei maritimi şi poate să dea o gură de oxigen pentru dezvoltarea transportului maritim şi fluvial, este adevărat, foarte târziu.

Dacă în 1998 se aplica această ordonanţă, şi îmi pare rău că a fost un text interpretat greşit de către autorităţile vamale, motiv pentru care această ordonanţă n-a putut fi aplicată decât în final, pentru o singură navă, toată lumea şi-a retras navele din regimul special, tocmai pentru lipsa de facilităţi efective, ca să fie un avantaj. Nimeni nu-şi menţine un pavilion român, dacă nu ai nişte avantaje, altfel vor trece în pavilion de complezenţă, aşa cum sunt cele peste cele 72 de nave cumpărate de armatori români care, practic, au pavilioane de complezenţă. Sperăm să se întoarcă înapoi şi ceea ce este foarte important atât pentru Guvernul actual, cât şi pentru Guvernul care va veni după 2004, în 2005, există obligaţia, prin această lege, ca Guvernul respectiv să aibă un program special de dezvoltare a flotei maritime şi fluviale în care subvenţia de la stat reprezintă 25% din costurile de modernizare şi de dezvoltare. Şi trebuie să spun, iar cu regret, dacă pe flota maritimă, până în prezent, prin vânzare, s-au luat 370 de milioane de dolari, era suficientă această sumă, aşa cum prevede ordonanţa, să se întoarcă înapoi în dezvoltarea flotei, nu să se ducă aiurea prin alte părţi. Suma aceasta, 370 de milioane, însemna dezvoltarea cel puţin a 10% din flota maritimă care acum nu mai există.

Sper să acceptaţi aceste modificări ale ordonanţei şi să treacă prin votul dumneavoastră, pe articole, urmând ca la plen să treacă şi mai departe. Şi am să intervin, sunt două articole pe care o să le modific, când ajungem la ele.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate, în formula iniţială.

Cuprinsul articolului unic. Vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Admis amendamentul, completat şi renumerotat preambulul articolului unic, ca art.I, ca urmare a faptului că aprobarea ordonanţei va fi făcută cu modificări şi completări şi proiectul de lege va mai cuprinde un articol, cel puţin.

Titlul ordonanţei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Admis amendamentul, modificat titlul ordonanţei.

La capitolul 1, titlu, comisia, prin amendamentul 4, propune abrogarea acestuia, eliminarea acestuia. Aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, eliminat titlul.

La art.1 din ordonanţă, urmăriţi amendamentul 5. Admis amendamentul, se modifică art.1 din ordonanţă.

Art.2. Comisia propune abrogarea lui prin amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, abrogat textul.

Titlul capitolului 2. Comisia propune, prin amendamentul 7, abrogarea acestuia. Admis amendamentul.

Art.3. Prin amendamentul 8, comisia propune abrogarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se abrogă acest articol.

La art.4, urmăriţi amendamentul 9. De asemenea, comisia propune abrogarea. Admis amendamentul, se abrogă acest text.

Art.5. Urmăriţi amendamentul 10.

La amendamentul 10, domnul deputat Toader doreşte să intervină.

Domnul Mircea Nicu Toader:

La amendamentul 10, la alin.1, punctul c), e, totuşi, o greşeală de redactare, după părerea mea: "Înlocuirea impozitului pe profit cu..."

Domnul Valer Dorneanu:

E vorba de alin.2, dacă nu mă înşel, nu alin.1.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Da. Alin.2, pardon. Mă scuzaţi. Alin.2, punctul c), unde e "cu impozit anual fix", nu virgulă, ci linioară "taxă de tonaj", fiindcă tehnica legislativă nu permite acest lucru şi cred că este bine să fie redactat, în loc de virgulă, linioară.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord?

Supun votului dumneavoastră această propunere a domnului deputat Toader, pe amendamentul 10 al comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

La art.6, comisia propune, de asemenea, abrogarea, prin amendamentul 11. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, abrogat textul.

Prin amendamentele 12 şi 13, comisia propune abrogarea art.7 şi 8. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se abrogă aceste texte.

La art.9, comisia propune, prin amendamentul 14, de asemenea, abrogarea art.9. Admis amendamentul, abrogat textul.

La art.10, de asemenea, comisia propune abrogarea acestuia, prin amendamentul 15. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, abrogat textul.

Titlul capitolului 3. Prin amendamentul 16, comisia propune abrogarea. Admis amendamentul.

La art.11, comisia, de asemenea, propune abrogarea, prin amendamentul 17. Admis amendamentul, abrogat textul.

La art.12, comisia propune, prin amendamentul 18, abrogarea. Admis amendamentul, abrogat textul.

Am vrut să întreb comisia dacă a mai lăsat vreun text, că, până acum, le-a tot abrogat!

Deci s-a abrogat şi titlul capitolului 4.

Art.13. Prin amendamentul 20, comisia propune iar abrogarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, abrogat textul.

La art.14, prin amendamentul 21, comisia propune modificarea acestuia.

Domnul secretar Leonăchescu are o intervenţie.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La art.14, alin.d), pag.15 şi 16, sunt redactări neunitare în ce priveşte unităţile de măsură. La punctul c): 368 kilowaţi cu litere mici, iar la e) kilowaţi - kW, aşa cum este corect, provenind de la Watt. Deci propun, la c), kW. În acelaşi timp, la acelaşi articol, notăm tone prescurtat, aşa cum se practică, cu t - 500 t (tone) la paragraful a) şi mai departe, la e), 900 tone. Vă propun să mergem cu "t" sau "tone" peste tot.

Corect ar fi că, dacă am adoptat enunţul simplificat al unităţilor de măsură, să fim unitari în tot textul.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreşedinte Bivolaru, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la observaţia domnului Leonăchescu.

Domnul Ioan Bivolaru:

Observaţia în legătură cu kilowatul este corectă, kW, iar la tone să scriem complet, la litera a) de la alin.2, să completăm cu "tone", pentru că, în sectorul maritim, există riscul confuziei cu tona dadwight şi trebuie să scriem "tone", de data aceasta, deci tone, întreg cuvântul.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră observaţia domnului Leonăchescu, cu completarea care a fost făcută de către domnul vicepreşedinte.

Dacă sunteţi de acord?

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Art.15. Urmăriţi amendamentul 15 şi 16. În ambele cazuri, comisia propune, prin amendamentele 22, 23, abrogarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis ambele amendamente.

Prin amendamentele 24, 25 şi 26, comisia propune abrogarea.

V-aş ruga să întrerupem puţin lucrările, ca să dăm posibilitatea colegului nostru să-şi asculte telefonul! (Din sală: E o muzică frumoasă!) E o muzică frumoasă, într-adevăr.

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Deci dacă aveţi obiecţiuni la amendamentele 24, 25 şi 26 care propun abrogarea art.17, 18 şi a titlului capitolului 5? Nu sunt. Adoptate toate trei amendamentele.

Prin amendamentul 27, comisia propune abrogarea titlului 6. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 27.

La art.24, urmăriţi, vă rog, amendamentul 28. Şi mă sesizează distinsul meu coleg Leonăchescu despre faptul că titulatura ministerului trebuie actualizată.

Cu această observaţie, vă întreb dacă mai există alte obiecţiuni la amendamentul 28.

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Este actualizată.

Domnul Valer Dorneanu:

Este actualizată? Nu spune şi "Construcţiilor şi Turismului".

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Aşa este, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Deci textului amendamentului 28 rămâne aşa cum a fost propus de către comisie.

La art.25, urmăriţi amendamentul 29. Admis amendamentul, modificat acest text.

Art.26, urmăriţi amendamentul 30. Comisia propune abrogarea. Admis amendamentul, abrogat textul.

Art.27, urmăriţi amendamentul 31. Admis amendamentul, modificat acest articol.

La art.28, urmăriţi amendamentul 32. Admis amendamentul, modificat art.28.

Art.29, urmăriţi amendamentul 33. Admis amendamentul, modificat art.29.

Art.30, urmăriţi amendamentul 34. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.31, urmăriţi amendamentul 35. Admis amendamentul, modificat art.31.

Art.32, urmăriţi amendamentul 36. Admis amendamentul, modificat art.32.

Art.33, comisia propune abrogarea lui, prin amendamentul 37. Admis amendamentul, abrogat textul.

Art.34, urmăriţi amendamentul 38. Admis amendamentul, modificat acest text.

Titlul capitolului 7. Comisia propune, prin amendamentul 39, abrogarea. Admis amendamentul.

Art.35, urmăriţi amendamentul 40. Admis amendamentul, modificat art.35.

Comisia, prin punctele 41, 42, 43, propune menţinerea, în forma actuală, a art.36, 37, 38. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis textele iniţiale.

Prin amendamentul 44, comisia propune un articol nou după art.38, urmăriţi-l la pag.30-31. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se introduce acest text.

Prin amendamentul 45, comisia propune abrogarea anexei, intitulată "Metodologia de calcul a taxei anuale pe tonajul net al navei". Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, abrogat anexa.

Stimaţi colegi, revenim la art.36 care a fost propus să rămână nemodificat, pentru că a intervenit o inadvertenţă. Îl rog pe domnul vicepreşedinte al comisiei să vă explice despre ce este vorba şi să facă şi propunerea concretă.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art.36 din ordonanţă, iniţial, a rămas, dintr-o scăpare, că anexa face parte integrantă din prezenta ordonanţă, dar noi, în final, la poziţia 45 am abrogat anexa. În consecinţă, la art.36, trebuie să-l abrogăm şi pe acesta. Deci, poziţia 41, art.36, din partea noastră trebuie să plece abrogat. Se abrogă.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, este evidentă inadvertenţa.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră la pct.41 din raport, abrogarea art.36.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Vă mulţumesc

Am trecut de pct.45. La pct.46, la amendamentul 46 care propune data de intrare în vigoare a legii. Domnul Toader.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Tot pentru claritatea textului, cred că este corect să se spună "prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data", nu "în termen", "la 60 de zile" mi se pare mai corect şi este şi de fapt remarca Consiliului Legislativ.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, cred că a fost o scăpare a comisiei şi nu a fost nici domnul Gaspar aici, că altfel, precis o vedea dânsul.

Supun votului formularea propusă de domnul Toader pentru art.II.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.III, cel pe care urmează să-l analizăm şi votăm, la poziţia 47, propunerea comisiei, dar e şi aici o completare.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Da, am o completare, tot pentru claritatea textului. După "Ordonanţa Guvernului nr.116 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim internaţional", "cu modificările ulterioare", că altfel, Ordonanţa 116 a fost dată şi dacă nu introducem "cu modificările ulterioare"..., că au mai fost două modificări de-a lungul ei.

Domnul Valer Dorneanu:

De acord, că oricum, altfel trebuia să se spună, "astfel cum a fost modificată", dar exprimarea dumneavoastră este mai corectă. Dacă au fost mai multe modificări, este corectă formula pe care o propune domnul Toader.

Supun votului dumneavoastră propunerea de reformulare a domnului Toader.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege şi a ordonanţei Guvernului. Vom supune proiectul de lege votului dumneavoastră final mâine.

În continuare, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României. Comisia pentru cultură, domnul preşedinte
Bahrin, preşedintele Comisiei speciale pentru decoraţii.

Domnul Dorel Bahrin:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Propunerea legislativă îşi propune să pună în aplicaţie intenţia Ministerului de Externe care a dorit să dispună de o decoraţie proprie, respectiv decoraţia "Nicolae Titulescu". În acest sens, în Legea nr.269/2003 privind statutul corpului diplomatic, ministerul a stipulat un articol privitor la această decoraţie, fără însă a face trimitere la Legea nr. 29/2000, deci, practic era inaplicabilă.

Comisia a venit cu această iniţiativă de a amenda în spiritul Legii nr. 269/2003, Legea nr. 29/2000, propunând ordinul şi medalia "Nicolae Titulescu", să fie stipulate în Legea nr. 29/2000.

De la această iniţiativă legislativă, propunerea legislativă a suferit două amendări importante, respectiv Senatul a adoptat soluţia să nu se mai cheme ordinul şi medalia "Nicolae Titulescu", să se cheme ordinul şi medalia "Meritul diplomatic", având în vedere că nici o decoraţie românească nu avea o titulatură cu nume propriu.

O a doua amendare importantă s-a făcut de către Comisia de cultură, pe care o să o prezint, care avea două obiective, o eroare materială şi punerea în aplicare a Legii nr. 50/2004, care amenda la rândul ei Legea nr. 29/2000. Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia de cultură a luat în dezbatere acest proiect de lege. La dezbateri au participat 18 deputaţi din numărul de 19 membri. Am primit până la dezbatere punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei speciale pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României, aceasta din urmă a propus amendarea legii, propunere pe care am luat-o în considerare.

Ca atare, în unanimitate, Comisia de cultură a votat adoptarea proiectului de lege în forma propusă prin modificarea pe care o aveţi în anexă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege în formula adoptată de către Senat şi cu amendamentele propuse de Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni?

Admis în forma Senatului.

Preambulul art.I. Admis în forma Senatului.

Pct.1, 2 şi 3 dacă aveţi obiecţiuni? Adoptate toate trei punctele în formularea Senatului.

La pct.4 vă rog să urmăriţi amendamentul 1 al comisiei. Pct.4 se referă la art.31 alin.1, pct.6 până la 25. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Admis amendamentul 1, modificat pct.4 din legea adoptată de către Senat. (Domnul deputat Dorel Bahrin se consultă cu membrii prezidiului.)

Mă scuzaţi, stimaţi colegi, am avut câteva nelămuriri cu iniţiatorul şi acestea au fost elucidate în sensul că la enumerarea punctelor de la art.31, între aceste puncte erau trecute nişte semne care nu aveau o semnificaţie exactă.

La art.II în formula adoptată de Senat dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate în această formă.

Şi cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs textele acestui proiect de modificare a Legii nr. 29/2000.

Vom supune votului dumneavoastră acest proiect de lege mâine.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2004 pentru completarea art.4 din Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale.

Poftiţi, domnule ministru! Vă rog să vă prezentaţi.

Domnul Gavril Baican (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cadrul legislativ instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8 din 2003 privind stimularea procesului de restructurare, organizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat creează premisele pentru reglementarea unor măsuri de acompaniament social destinate persoanelor disponibilizate ca urmare a restructurării sau reorganizării unităţilor menţionate.

În vederea atenuării impactului social estimat a se produce datorită disponibilizării unui mare număr de persoane dintre salariaţii unităţilor din sectorul minier se impune intensificarea măsurilor de protecţie socială acordate celor concediaţi.

Salariaţii din sectorul minier beneficiază de pensii pentru limită de vârstă dacă au realizat un stagiu de cotizare în condiţiile speciale de muncă de cel puţin 20 de ani, conform prevederilor art.43 din Legea nr. 19 din 2000. Considerarea ca stagiu de cotizare a perioadei de acordare a veniturilor de completare şi a plăţilor compensatorii în condiţii normale de muncă, conform prevederilor art.4 alin.5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.8 din 2003 nu permite salariaţilor din sectorul minier cu o vechime mare în condiţii speciale de muncă să beneficieze de pensii pentru limita de vârstă la expirarea perioadelor de acordare a venitului de completare şi a plăţilor compensatorii şi implică măsuri şi costuri suplimentare pentru reintegrarea acestora în vederea completării stagiului de cotizare. Apare astfel necesitatea ca pentru personalul angajat din sectorul minier cu o vechime în muncă în condiţii speciale de cel puţin 17 ani, perioada acordării plăţilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr.8 din 2003 să constituie stagiul de cotizare în sistemul public de pensii pentru condiţii speciale, condiţii deosebite de muncă.

Având în vedere importanţa deosebită a acestor reglementări pentru desfăşurarea proceselor de restructurare, de organizare şi privatizare a unor mari unităţi economice din sectorul minier, în condiţiile asigurării unei protecţii sociale consistente şi durabile, în temeiul art.1 pct.2 din Legea nr.559/2003 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanţe, s-a întocmit alăturat un proiect de ordonanţă pentru completarea alin.5 al art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8 din 2003 privind stimularea procesului de restructurare, organizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, cu modificările şi completările ulterioare, pe care vă rugăm să-l aprobaţi. Vă mulţumesc

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Smaranda Dobrescu, preşedinta Comisiei pentru muncă. Vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La întocmirea acestui raport, comisia a avut în vedere avizele primite de la Consiliul Legislativ şi de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat în scopul asigurării unor măsuri de protecţie socială pentru salariaţii concediaţi din unităţile sectorului minier.

Având în vedere considerentele expuse de colegul, reprezentant al iniţiatorului, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a votat în forma prezentată de Senat acest proiect de lege cu unanimitate de voturi.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege. Dacă la titlul acesteia în formula Senatului aveţi vreo obiecţiune? Adoptat titlul în formula Senatului.

Articolul unic al proiectului de lege. Adoptat în forma Senatului, nefiind obiecţiuni.

Titlul ordonanţei. Adoptat în forma adoptată de către Guvern.

Art.I. Adoptat în aceeaşi formulă.

Art.II. Adoptat în aceeaşi formulare.

Vă rog să constataţi că am parcurs textele proiectului de lege şi ale ordonanţei. Vom supune proiectul votului final mâine.

La pct.20 avem propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 586/2002 pentru modificarea art.1 lit. c) din Ordonanţa nr.105/1999. Cine este iniţiatorul? Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Dorian Dorel:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Susţin pentru a doua oară propunerea aceasta legislativă privind modificarea Legii nr.586. Ea a mai fost adusă în faţa plenului. A fost un mal entendu pentru care a fost retrimisă la comisie. Comisia a avut amabilitatea să se aplece asupra propunerii, iniţiativei cu bunăvoinţă şi totul a fost în ordine.

Este vorba în fapt, ca să vă rezum un lucru, despre acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimul antonescian, instaurat la 6 septembrie 1940; în 1941 a fost o lege de romanizare; au fost evacuate câteva sute de familii de evrei din locuinţele lor. Este vorba doar despre nişte despăgubiri care se acordă şi nu este vorba de restituirea locuinţelor sau ceva în genul acesta şi comisia a înţeles lucrul acesta, a cercetat lucrul şi cred că am ajuns la un punct de vedere comun. Vă mulţumesc

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Doamna preşedintă a Comisiei pentru muncă, doamna Smaranda Dobrescu vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La întocmirea prezentului raport care înlocuieşte raportul comisiei din 23 februarie, comisia a avut în vedere avizele primite de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare conform prevederilor constituţionale şi are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, astfel cum a fost aprobată, modificată şi completată prin Legea nr.189/2000 şi prin Legea nr. 586/2002.

Această propunere legislativă desfiinţează, pe de o parte, termenul de depunere a dosarelor solicitanţilor şi, pe de altă parte, lărgeşte categoria beneficiarilor cu cea a celor evacuaţi din locuinţe în perioada la care se referă legea prin titlul său.

În urma dezbaterilor, Comisia de muncă vă propune adoptarea acestei propuneri legislative cu amendamentele care vi le-am prezentat în raport. (Doamna deputat Smaranda Dobrescu se consultă cu prezidiul.)

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu doreşte. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, urmăriţi vă rog amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, reformulat titlul legii.

Articolul unic. Vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat cuprinsul art.I, fostul art.I, comisia propune prin amendamentul 3 eliminarea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni? Eliminat art.I.

Fostul art.II, prin amendamentul 4, comisia propune de asemenea eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, eliminat şi acest text. De asemenea, se propune prin amendamentul 5 eliminarea art.III. Nu aveţi obiecţiuni. Admis eliminarea art.III.

Prin amendamentul 6, comisia propune următorul text, pct.1 la art.1, lit.f) va avea următorul cuprins. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Admis amendamentul 6, modificat textul lit.f) de la art.1.

Prin amendamentul 7, comisia propune introducerea unei litere noi, lit.g). Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 7, introdus lit.g).

Prin amendamentul 8, comisia propune introducerea unui alineat nou, respectiv indice 4 la art.2. Urmăriţi-l la pag.4. Admis amendamentul, introdus alin.4.

Prin amendamentul 9, comisia propune modificarea alin.1 al art.7. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 9, modificat... Nu este alin.4, ci este alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 9? Admis amendamentul, modificat art.7 alin.1.

Prin amendamentul 10, comisia propune ca după alin.1 al art.7 să se introducă un alineat nou 1¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 10, introdus alin.1¹ la art.7.

Prin amendamentul 11, comisia propune modificarea art.9. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat textul art.9.

Prin amendamentul 12, comisia propune un art.II nou. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, introdus art.II.

Prin amendamentul 13, comisia propune un art.III de asemenea nou. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, introdus textul art.III.

Am parcurs proiectul de lege, îl vom supune votului final în şedinţa de mâine.

Urmează în continuare proiectul de Lege privind protecţia animalelor. Cine este iniţiator? Poftiţi. Vă rog să vă şi prezentaţi.

Domnul Sorin Mitrea:

Mitrea mă numesc, sunt director general al Agenţiei veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Această lege, propunere legislativă de fapt, a venit ca un proiect cadru de lege pentru protecţia animalelor şi aduce în legislaţia noastră principii etice şi ştiinţifice, fundamentale corespunzătoare în aspectele ei de bază cu standardele internaţionale actuale în domeniu.

Printre principiile de bază, în acest proiect de lege se înscriu respectul faţă de animale, de viaţă în general, odată cu necesitatea adoptării normelor internaţionale şi a celor naţionale cu caracter ştiinţific şi etic.

Deci, este vorba despre o lege care prevede foarte clar modurile exacte de protecţie a animalelor în timpul transportului, în timpul creşterii, norme specifice pentru condiţiile în care acestea pot fi sacrificate sau ucise în caz de nevoie, în aşa fel încât să nu provoace traume nici animalelor, nici oamenilor din jurul acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Vă rog. Domnul profesor Nicolescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege privind protecţia animalelor.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru asigurarea condiţiilor elementare de viaţă şi bunăstare a animalelor, cu sau fără deţinător.

Proiectul de Lege privind protecţia animalelor face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 33 de deputaţi, membri ai comisiei. Raportul a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 30 martie 2004. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 martie 2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale?

Poftiţi, stimate coleg.

Domnul Ion Bozgă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Proiectul de Lege privind protecţia animalelor a apărut pentru a proteja fiinţele vii care sunt de origine animală şi apropiate nouă, de violenţele la care sunt supuse, în anumite situaţii, de către fiinţele umane.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru asigurarea condiţiilor elementare de viaţă şi bunăstare a animalelor cu sau fără deţinător.

Vă propun, domnilor colegi, să votaţi acest proiect de lege, pentru că este, din punctul nostru de vedere, foarte important.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, începând cu titlul acestuia.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate titlul în formularea Senatului.

La art.1, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1 al comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul; modificat art.1.

Art.2, art.3, art.4.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Comisia nu a avut amendamente.

Adoptate în formularea Senatului.

La art.5, urmăriţi amendamentul nr.2.

La art.5, amendamentul nr.2, domnul Leonăchescu ne semnalează o mică inadvertenţă gramaticală, pe care o supun atenţiei comisiei şi staffului tehnic.

Pe pag.3, ultimul rând, după ce sunt numerotate şi enumerate obligaţiile deţinătorilor de animale, se face următoarea precizare referitor la tratamente rele: "lovirea, schingiuirea şi altele asemenea cazuri"; se va elimina particula "le" şi va deveni: "lovirea, schingiuirea şi alte asemenea cazuri".

Şi comisia este de acord? Da.

Cu această precizare, dacă mai sunt alte observaţii la amendamentul nr.2? Nu.

Art.5 se modifică potrivit propunerii comisiei şi observaţiilor domnului Leonăchescu.

Art.6. Urmăriţi amendamentul nr.3.

Admis amendamentul, modificat art.6.

La art.7, comisia n-a avut obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră?

Adoptat textul iniţial.

Art.8. Urmăriţi amendamentul nr.4.

Admis amendamentul, modificat art.8.

Titlul Capit.II.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în formularea Senatului.

La art.9, urmăriţi amendamentul nr.5.

Admis amendamentul nr.5, modificat art.9.

La art.10, urmăriţi amendamentul nr.6.

Admis amendamentul, modificat art.10.

Art.11. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în formularea Senatului.

Art.12. Urmăriţi amendamentul nr.7.

Admis amendamentul, modificat art.12.

Titlul Capit.III.

Votat în formularea Senatului.

Art.13. Urmăriţi amendamentul nr.8.

Admis amendamentul, modificat art.13.

Art.14 - amendamentul nr.9.

Admis amendamentul, modificat art.14.

Art.15 şi art.16.

Comisia nu a avut amendamente la aceste articole.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votate, ambele, în formularea Senatului.

Titlul Capit.IV.

Admis în formularea Senatului.

Art.17. Urmăriţi amendamentul nr.10.

Admis amendamentul, modificat art.17.

Art.18, art.19, ca şi titlul Capit.V.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat, toate, în formularea Senatului.

Art.20. Urmăriţi amendamentul nr.11.

Admis amendamentul, modificat art.20.

Art.21, titlul Capit.VI şi art.22.

Admis, toate, în formularea Senatului.

Titlul Capit.VII, art.23 şi art.24.

Admis, toate, în formularea Senatului.

Art.25. Urmăriţi amendamentul nr.12.

Admis amendamentul, modificat textul.

Titlul Capit.VIII.

Admis în formularea Senatului.

Art.26. Urmăriţi amendamentul nr.13.

Admis amendamentul, modificat art.26.

Art.27 şi art.28, care este şi ultimul.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admise textele în formularea Senatului.

Vă mulţumesc.

Am parcurs textele acestui proiect.

Îl vom supune votului final mâine.

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind siguranţa alimentelor.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Sorin Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Este vorba despre Legea privind siguranţa alimentelor - un proiect de lege care, în contextul accelerării procesului de pregătire pentru aderare la structurile europene, a fost înaintat către dezbatere şi propus dumneavoastră spre adoptare.

Siguranţa alimentelor şi punerea în aplicare a normelor care reglementează acest domeniu reprezintă o cerinţă obligatorie pentru aderarea României la Uniunea Europeană, unde toleranţa faţă de orice abatere de la aceste norme sau standarde este zero.

Având în vedere angajamentele României, recomandările Comisiei Europene şi necesitatea transpunerii în legislaţia naţională cu prioritate a actelor normative comunitare care reglementează în mod unitar domeniul agro-alimentar, era necesară elaborarea unei legi-cadru privind siguranţa alimentelor.

Această lege este o lege-cadru care, de acum încolo, va da posibilitatea ca nou înfiinţată Agenţie Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor să elaboreze norme şi legislaţia secundară care derivă din această lege, norme care sunt conform directivelor şi reglementărilor europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice?

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege privind siguranţa alimentelor, a întocmit raportul. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei de sănătate şi familie şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi, în egală măsură, şi avizul Comisiei de industrii şi servicii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor dispoziţii privind siguranţa alimentelor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a animalelor, cerinţă obligatorie pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 33 de deputaţi. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate în şedinţa din 30 martie 2004. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 4 martie 2004.

Acest proiect de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi art.86 alin.3 pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi la dezbateri generale, cine doreşte.

Domnul Ion Bozgă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Siguranţa alimentelor de origine animală şi vegetală reprezintă un deziderat al nostru care a devenit realitate astăzi, prin apariţia acestui proiect de lege.

Siguranţa alimentelor reprezintă un complex de măsuri menite să ne pună pe piaţă alimente salubre.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor dispoziţii privind siguranţa alimentelor, în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi animalelor, cerinţă obligatorie pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Domnilor colegi, vă propun să votaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textului acestui proiect.

La titlul proiectului de lege?

Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat în unanimitate, în formularea Senatului.

Titlul Capit.I.

Adoptat în unanimitate.

Art.1. Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.3.

Admis amendamentul, modificat art.1.

La art.2, urmăriţi amendamentul nr.4.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, modificat art.2.

Art.3. Urmăriţi amendamentul nr.5.

Vă rog.

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La pag.6, art.3 lit.d), apare "persoană fizică sau juridică care ...". Aş propune "... abilitată să răspundă de îndeplinirea cerinţelor legislaţiei în domeniul alimentelor, în întreprinderea proprie"; pentru acurateţea exprimării.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru evitarea unei exprimări nedorite.

Mai aveţi?

Domnul Dumitru Bentu:

Aceeaşi observaţie, la pct.i al art.3: "persoană fizică sau juridică care ..."; propun "... abilitată să răspundă de îndeplinirea cerinţelor legislaţiei ..." - şi textul curge mai departe.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

La art.3, la amendamentul nr.5, supun votului dumneavoastră corectarea celor două formulări de la lit.d) şi de la lit.i).

Dacă mai sunt obiecţiuni din partea dumneavoastră la textul comisiei? Nu.

Cine este pentru corectarea propusă de colegul nostru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La titlul Capit.II, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în formularea Senatului.

Titlul Secţiunii I.

Votat în formularea Senatului.

La art.4, urmăriţi amendamentul nr.8.

Admis amendamentul, modificat textul.

Titlul Secţiunii a II-a nu s-a modificat.

La art.5, urmăriţi amendamentul nr.10.

Admis amendamentul, modificat art.5.

Art.6. Urmăriţi amendamentul nr.11 care vizează, practic, modificarea doar a alin.3.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat art.6, alin.1 şi alin.2, în formularea Senatului, iar alin.3, în forma din amendamentul nr.11.

Art.7, art.8 şi art.9.

Comisia nu are amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră?

Votate, toate aceste articole, în formularea Senatului, inclusiv titlul Secţiunii a III-a.

Vă rog să mă scuzaţi, am primit un amendament nescris de la domnul deputat Chiliman, cu care am fost de acord.

La art.10, stimaţi colegi, dacă sunt obiecţiuni la amendamentul nr.16? Nu sunt.

Admis amendamentul, modificat art.10.

Art.11. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.18?

Admis amendamentul, modificat art.11.

Art.12. Urmăriţi amendamentul nr.19.

Admis amendamentul, modificat art.12.

Art.13. Urmăriţi amendamentul nr.20.

Admis amendamentul, modificat art.13.

Titlul Secţiunii a V-a rămâne nemodificat.

Art.14. Urmăriţi amendamentul nr.22.

Admis amendamentul, modificat textul.

Art.15. Urmăriţi amendamentul nr.23.

La amendamentul nr.23, poftiţi, stimate coleg.

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule preşedinte,

O intervenţie de acelaşi tip la art.15 lit.b): "... având în vedere destinaţia ei" - este hrana pentru animale; nu "... destinaţia lor".

Domnul Valer Dorneanu:

Aştept precizarea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Domnul Mihai Nicolescu:

Este corect. Am schimbat "hrana pentru animale" şi nu s-a mai acordat cu ceea ce am schimbat. Este bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.23 cu privire la art.15, astfel cum a fost propus, pentru ameliorarea formulării.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.16, urmăriţi amendamentul nr.24.

Admis amendamentul, modificat art.16.

Art.17. Urmăriţi amendamentul nr.25.

Admis amendamentul, modificat art.17.

Art.18. Urmăriţi amendamentul nr.26.

Admis amendamentul, modificat acest text.

La art.19, urmăriţi amendamentul nr.27.

Admis amendamentul, modificat textul.

La art.20, urmăriţi amendamentul nr.28.

Admis amendamentul, modificat textul.

Art.21. Urmăriţi amendamentul nr.29.

Admis amendamentul nr.29, modificat acest text.

Art.22. Urmăriţi amendamentul nr.30.

Admis amendamentul, modificat textul.

Art.23 - care este şi ultimul.

Comisia nu are amendamente la acesta.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptat textul în formularea iniţiatorului.

Vă rog să constataţi că am parcurs toate textele acestui proiect; urmează să-l supunem votului final.

Pct.24: Proiectul de Lege pentru abrogarea art.8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.32/2002 privind comasarea prin absorbţie a Regiei Autonome LOCATO.

Cine prezintă proiectul din partea Guvernului?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege care urmează să fie dezbătut de plenul Camerei Deputaţilor are ca obiect de reglementare abrogarea art.8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.32/2002 privind comasarea prin absorbţie a Regiei Autonome "LOCATO" de către Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat".

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ, a fost dezbatere şi adoptat de către Senat în forma în care a fost propusă de către Guvern, iar Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a Camerei Deputaţilor, comisie sesizată în fond, a examinat proiectul respectiv şi propune aprobarea în forma în care a fost adoptată de Senat.

Ca atare, vă rog şi pe dumneavoastră să vă exprimaţi votul favorabil asupra acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia sesizată în fond are un raport favorabil.

Mai doreşte cineva din partea comisiei să facă vreo precizare? Nu.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune şi acest proiect votului final.

Cu aceasta, vă anunţ că am epuizat partea întâi a ordinii de zi de astăzi.

Trecem la partea a doua, care se referă la răspunsuri la interpelări.

Stimaţi colegi,

Începem partea a doua a şedinţei, destinată răspunsurilor orale la interpelări.

Primul răspuns îl va da domnul Sergiu Sechelariu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, la o interpelare a domnului Ioan Miclea. Este domnul Miclea? Nu este. Vă rog să-i răspundeţi în scris. Trimiteţi răspunsul în scris, pentru că nu este domnul deputat în sală.

La următorul punct, domnul Cristian Dumitrescu, dacă este aici? Este absent. Şi dânsului îi trimiteţi răspunsul scris.

Domnul Ioan Sonea.

Vă rog. Doriţi răspunsul?

Domnule Sechelariu, vă rog să prezentaţi răspunsul domnului deputat Sonea.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua, domnilor deputaţi!

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea şi înregistrată la Camera Deputaţilor, vă comunicăm următoarele:

Mersul trenurilor de călători se elaborează anual, având în vedere solicitările cetăţenilor şi ale agenţilor economici interesaţi. La aceasta se ţine seama de realizarea unei eficienţe minime, adică acoperirea cheltuielilor de exploatare efectuate din veniturile rezultate din încasări.

Prin urmare, menţinerea în circulaţie a unui tren este impusă de criteriile de eficienţă economică.

Odată cu intrarea în vigoare a noului mers de tren, grupa de vagoane care a făcut legătura între Bucureşti şi Zalău a fost scoasă din circulaţie, din cauza slabei utilizări. Pentru a veni în întâmpinarea călătorilor care se deplasează spre şi dinspre Bucureşti la Zalău, s-au introdus în circulaţie trenuri la legătură cu trenurile de rang superior, fiind necesară pentru aceasta transbordarea călătorilor în Staţia Jibou.

Întrucât fluxul de călători a înregistrat o creştere semnificativă a solicitărilor de călătorie în relaţia directă cu oraşul Bucureşti, începând cu data de 1.04.2004, în relaţia Bucureşti-Zalău şi retur s-a introdus în circulaţie o grupă formată dintr-un vagon AB şi care se ataşează la trenul nr.1641, cu plecarea din Bucureşti-Nord la ora 21,03 şi sosirea la Zalău, ora 8,48, respectiv la trenul nr.1.642, cu plecarea din Zalău la ora 17,30 şi sosirea în Bucureşti-Nord la ora 5,25.

Prin aceasta, considerăm că am răspuns pozitiv solicitărilor călătorilor şi am soluţionat favorabil elementele prezentate în interpelare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, doriţi să faceţi vreun comentariu?

Poftiţi, domnule Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vreau să mulţumesc ministerului de resort pentru rezolvarea favorabilă a interpelării.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Nu mai avem interpelări pentru dumneavoastră.

Dacă domnul deputat Nicolae Enescu este prezent?

Domnule deputat Nicolae Enescu, doriţi să repetaţi, pe scurt, conţinutul unei interpelări? Nu.

Vă rog, domnule Mircea Alexandru, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, să-i oferiţi răspunsul colegului nostru.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră nr.1429/B prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din 5 aprilie a.c. prin care solicitaţi sprijin în favoarea soluţionării cererilor formulate de 15 familii din municipiul Mediaş care revendică un teren pe care acestea îl deţin în calitate de chiriaşi, am onoarea să vă comunic următoarele. Atât din conţinutul intervenţiei dumneavoastră, cât şi al documentelor anexate rezultă că situaţia expusă face obiectul unor dosare civile şi penale aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Potrivit art.124 din Constituţia României republicată, Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, fiind unică, imparţială şi egală pentru toţi, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Totodată în art.129 din legea fundamentală se stipulează că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate au la dispoziţie căile de atac pe care le pot exercita în condiţiile legii. În contextul acestor dispoziţii legale cu caracter imperativ şi în conformitate cu principiul separaţiei puterilor în stat, ministrul administraţiei şi internelor nu are competenţa să soluţioneze cererile care fac obiectul memoriului adresat dumneavoastră de către petenţi. Cu toate acestea, verificările întreprinse au evidenţiat faptul că terenul revendicat de petenţi nu a constituit niciodată proprietatea acestora sau a antecesorilor şi a fost folosit numai în calitate de chiriaş.

Prin urmare nu se pune problema reconstituirii proprietăţii. În ceea ce priveşte acuzaţia de atribuire ilegală a unei suprafeţe de 2900 mp din terenul închiriat de petenţi înainte de aplicarea prevederilor Legii nr.18/1991 urmaşilor lui Popa I. Matei, respectiv Barbu Elena şi Frâncu Maria, precizăm faptul că la baza reconstituirii dreptului de proprietate au stat actele de carte funciară, iar punerea în posesie s-a făcut pe vechile amplasamente, fapt dovedit de numeroasele expertize judiciare şi măsurătorile care s-au efectuat în urma sesizărilor formulate de către petenţi la diferite organe ale statului, inclusiv la instanţele de judecată. Menţionăm totodată faptul că în momentul de faţă numai două dintre familiile petenţilor de pe strada Măgurii, respectiv Vaciu şi Mihaiu nu au înţeles să-şi retragă graniţele grădinilor până la limita suprafeţei închiriate de primărie.

În prezent, Primăria Municipiului Mediaş caută totuşi o soluţie legală pentru rezolvarea solicitării petenţilor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, dacă sunteţi mulţumit de răspuns, doriţi să faceţi un comentariu? Poftiţi.

Domnul deputat este mulţumit de răspuns.

Mai aveţi încă două interpelări, stimate coleg, vă rog să vă luaţi toate răspunsurile.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră nr.1427/B prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din 5 aprilie a.c. prin care solicitaţi să fiţi informat cu privire la măsurile întreprinse pe linia verificării aspectelor care fac obiectul a 6 hotărâri ale Consiliului local Sânicolaul Mare, judeţul Timiş am onoarea ca în contextul unei abordări punctuale să vă comunic următoarele: 1. Hotărârea Consiliului local nr.6 din 16 ianuarie 2004 prin care se solicită organelor competente ale statului verificarea legalităţii cheltuielilor efectuate în afara bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 de către primarul oraşului. Deci această hotărâre a fost comunicată Curţii de Conturi a judeţului Timiş şi Direcţiei Generale de Finanţe şi Controlului Financiar de Stat ale căror verificări sunt în curs de desfăşurare; 2. Hotărârea Consiliului local nr.21 din 3 februarie a.c. prin care a fost aprobată sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânicolaul Mare şi a Parchetului Naţional Anticorupţie Timiş în legătură cu încheierea abuzivă de către primar a unor contracte de închiriere privind unele spaţii comerciale, precum şi pentru încheierea unor contracte de concesionare de terenuri face obiectul dosarului nr.102/P/2004 în cadrul căruia poliţia Sânicolaul Mare efectuează cercetarea aspectelor semnalate, cercetările fiind în curs de desfăşurare; 3. Hotărârea Consiliului local nr.26 din 19.02.2004 prin care a fost aprobată sesizarea Parchetului Naţional Anticorupţie şi a Camerei de Conturi a judeţului Timiş cu privire la desfăşurarea de către primar a unor activităţi similare celor menţionate în hotărârea Consiliului local nr. 21/2004 considerate ilegale, deci această hotărâre face obiectul cercetărilor aflate, de asemenea, în curs de desfăşurare la nivelul Camerei de Conturi fiind angrenată şi poliţia Sânnicolau Mare; 4. Hotărârea consiliului local nr.30 din 12 martie a.c. prin care a fost aprobată înaintarea către Camera de Conturi a judeţului Timiş a unei sesizări în legătură cu unele acţiuni întreprinse de primarul oraşului în calitatea sa de ordonator de credite, face obiectul unor verificări desfăşurate de către această autoritate, respectiv Camera de Conturi; 5. Hotărârea Consiliului Local nr.31 din 12.03.2004 prin care s-a aprobat sesizarea prefecturii judeţului Timiş în legătură cu abuzul primarului oraşului care a propus comisiei judeţene de fond funciar eliberarea unor titluri de proprietate pe o suprafaţă de teren aflată în proprietatea privată a statului care era destinată, în baza unei hotărâri a consiliului local anterioare înfiinţării unui parc industrial pe teritoriul oraşului Sânnicolau Mare, deci această hotărâre face obiectul unor verificări întreprinse de comisia judeţeană de fond funciar împreună cu oficiul judeţean de cadastru şi amenajare a teritoriului. În funcţie de cele ce se vor constata, dacă va fi cazul, vor fi promovate acţiuni judecătoreşti pentru anularea titlurilor de proprietate nelegale, urmând ca împotriva membrilor comisiilor locale de fond funciar care au săvârşit nelegalităţi să fie aplicate, dacă este cazul, deci dacă se impune acest lucru din punct de vedere legal, măsurile prevăzute de art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 aprobată cu modificări prin Legea nr.400/2002; 6. Hotărârea Consiliului Local nr.32/12 martie a.c. prin care s-a aprobat înaintarea unei plângeri penale împotriva primarului oraşului Sânnicolau Mare către Parchetul Naţional Anticorupţie a fost transpusă în fapt, în sensul că aceasta a fost înaintată procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi ministrului de stat, ministrului administraţiei şi internelor.

Menţionăm că toate activităţile de cercetare penală se efectuează în dosarele la care ne-am referit şi sunt coordonate şi supravegheate conform dispoziţiilor codului de procedură penală de către primul procuror al parchetului de pe lângă judecătoria Sânnicolau Mare. Precizăm, de asemenea, că prefectul judeţului Timiş a solicitat Camerei de Conturi Timiş şi Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Timiş ca după verificări, finalizarea verificărilor de specialitate să-i fie comunicate concluziile şi constatările pentru a putea să dispună măsurile administrative prevăzute de Legea nr.215/2001.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulţumesc la amândoi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

E mulţumit, domnule.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai sunt şi mulţumiţi unii de la dumneavoastră, domnule Chiliman.

Domnul Ilie Merce, dacă este? Absent.

Domnule ministru Mircea Alexandru, comunicaţi domnului Ilie Merce răspunsul scris.

Domnul Gheorghe Dinu? Vă rog să vă prezentaţi, sau aşteptaţi răspunsul?

Domnul Gheorghe Dinu:

Aştept răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Marin Popescu, vă rog să răspundeţi domnului deputat Gheorghe Dinu cu privire la starea fondului forestier în zona Sinaia-Comarnic.

Domnul Marin Popescu (secretar de stat, Autoritatea Naţională de Control):

Interpelarea adresată de domnul deputat Gheorghe Dinu, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1405 din 6.04.2004, atât Ministerului Agriculturii, cât şi Autorităţii Naţionale de Control, se referea la doborâturile de vânt din zona Sinaia - Comarnic şi din verificările efectuate de Garda Naţională de Mediu care se află în subordinea Autorităţii Naţionale de Control au rezultat următoarele: În luna iulie 2001 în urma unei furtuni puternice în zona Sinaia-Comarnic a fost afectată de doborâturi de vânt o suprafaţă de 2299 de ha, în treimea mijlocie superioară a versanţilor Văii Prahovei care a fost exploatată operativ. Faţă de situaţia astfel creată, pe versantul stâng al Văii Prahovei au fost plantate 71,2 ha.

În ceea ce priveşte versantul drept al Văii Prahovei aceasta a fost afectată de o doborâtură de vânt pe o lungime de 4 kilometri, masa lemnoasă afectată aparţinând firmei S.C. Marillo SRL. Deoarece mişcarea lemnului putea afecta terasamentul căii ferate şi liniei electrice din imediata apropiere, societatea în cauză a renunţat la exploatarea acestei cantităţi de masă lemnoasă şi din alt considerent, cheltuielile de exploatare al masei lemnoase erau mai mari decât valoarea materialului lemnos.

Din informaţiile obţinute de la Ministerul Agriculturii au rezultat că au fost afectate porţiuni unde panta este de peste 60 de grade, iar exploatarea nefiind posibilă, a rămas neexploatată o cantitate de aproximativ 20 de metri cubi de masă lemnoasă doborâtă care însă nu constituie pericol de infestare, având volum relativ redus şi dispersat.

Am solicitat regiei naţionale a pădurilor să analizeze contractul cu S.C. Marillo SRL şi să ia măsurile care se cuvin.
Ministerul Agriculturii va prezenta în continuare informaţii suplimentare cu privire la această problemă.

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, am rugămintea să aşteptaţi şi ce răspunde ministerul Agriculturii, răspunde imediat după mine şi după aceea venim cu suplimentări.

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Dacă îmi permiteţi, consider că domnul secretar de stat de la Autoritatea Naţională de Control a prezentat un răspuns destul de competent cu toată situaţia de fapt care este în teritoriu. Dar, având în vedere că zona implicată este inclusă în zonă de parc naţional, aplicarea unor măsuri silviculturale de gospodărire se face cu maximum de precauţie, numai în scopul menţinerii stării de sănătate a pădurilor. Vegetaţia forestieră existentă în condiţii deosebite, energie mare de relief, teren stâncos, apropierea de căi de comunicaţie, a impus analiza detaliată a condiţiilor de micromediu pentru fiecare lucrare propusă.

Prin urmare, în această situaţie, administratorul pădurii din zonă nu poate efectua lucrări de extragere, integrare a materialului lemnos, chiar dacă acesta rămâne în teren. Singura măsură care se aplică în cazul rămânerii de lemn care prezintă pericol de infestare în cazul răşinoaselor este decojirea trunchiurilor. Pentru cazul de faţă nu există acest pericol.

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnilor miniştri,

Vă rog să-mi permiteţi să fiu totalmente decepţionat de modul cum mi-aţi răspuns. Adică nimeni nu-i vinovat acolo...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,...

Domnul Gheorghe Dinu:

Poftiţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi trimis aceeaşi întrebare la două ministere.

Domnul Gheorghe Dinu:

Trei.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, eu două văd aici.

Domnul Gheorghe Dinu:

Da, şi la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi, mă rog, pentru că şi primăriile sunt interesate de starea în care se află zona respectivă cu copaci care, văzuţi din tren,... pare a fi un domeniu al nimănui, undeva într-o sălbăticie...

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să aşteptaţi totuşi şi răspunsul celuilalt minister.

Domnul Gheorghe Dinu:

Nu, dar am referire doar la răspunsul...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Dinu, nu se face un serial din răspunsul la aceeaşi interpelare a dumneavoastră adresată la mai multe ministere. Să obţineţi răspunsul de la toate ministerele şi pe urmă comentaţi.

Vă rog frumos.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte, dar este dreptul meu de parlamentar să întreb ceva şi au venit doi miniştri care au răspuns. Dacă îmi luaţi şi dreptul acesta, atunci nu mai vin şi vă las pe dumneavoastră să hotărâţi în numele Camerei, dacă şi dreptul acesta...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, încă o dată vă spun...Nu eu hotărăsc în numele Parlamentului. Aţi făcut o interpelare şi aţi adresat-o la două ministere.

Domnul Gheorghe Dinu:

La trei, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, aţi ascultat de la unul, ascultaţi şi de la celălalt.

Domnul Gheorghe Dinu:

De la două ministere am ascultat, respectiv la Garda de mediu şi la Ministerul Agriculturii... şi Administraţiei şi internelor la care nu am ...

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Gheorghe Dinu:

Cei care mi-au răspuns, trebuie să mă declar nemulţumit de faptul că au spus că dânşii nu pot să facă nimic. Păi, cine să facă ceva în ţara asta? De trei ani de zile copacii aceia stau şi atârnă acolo, când mergi pe Valea Prahovei din tren observi numai doborâturi de furtună şi nimeni nu-i vinovat. Nimeni nu-i vinovat că nu le adună de acolo, e un peisaj din acesta selenar, ca şi cum ţara asta este nestăpânită de nimeni şi de la Garda de mediu nu se bagă, de la Ministerul Agriculturii, firma societatea comercială, nu ştiu care, nu are nici o problemă şi stăm în continuare aşa. Eu nu pot să fiu mulţumit de răspunsul celor doi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru Ilie Merce întreb încă o dată: s-a prezentat? Nu. E absent, o să primească răspunsul în scris.

Am întrebat de vreo trei ori, stimate coleg, dacă sunteţi aici, eu mă uitam în sală la locul dumneavoastră, nici n-a răspuns nimeni şi atunci i-am spus să vă comunice răspunsul scris. Acceptaţi răspunsul în scris? Serios, chiar vă rog, şi colegii deputaţi şi miniştrii, nu mai faceţi şedinţe separate şi eu nu vă pot urmări. Nici dumneavoastră pe mine şi nici răspunsul. Am întrebat de două ori în sală, domnul Merce este aici, ca să primească răspunsul. Nu mi-a răspuns nimeni şi am zis să vă comunice răspunsul în scris.

Bun, dacă doriţi să vi-l facă acum din nou public, domnule Mircea Alexandru, vă rog.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Urmare interpelării dumneavoastră nr. 1434/B/2004 prin care solicitaţi să vi se comunice care este politica Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ce măsuri vor fi întreprinse pentru securitatea cetăţenilor din capitală şi a bunurilor acestora, am onoarea să vă comunic următoarele.

În conformitate cu prevederile Legii nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, poliţia exercită atribuţiile privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice în condiţiile legii. Activitatea Poliţiei Române constituie serviciu public specializat şi se realizează în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv în baza şi în executarea legii. Având în vedere necesitatea gestionării unitare a întregii problematici pe linia asigurării ordinii şi siguranţei publice şi folosirii cu mai multe eficienţă a resurselor umane şi materiale aflate la dispoziţia structurilor cu responsabilităţi în acest domeniu, se impune ca acestea să acţioneze într-un sistem integrat la nivelul unităţilor administrativ teritoriale. În acest sistem se integrează ca principale structuri, poliţia română, jandarmeria, corpul gardienilor publici care, pe timpul executării activităţii de ordine şi siguranţă publică, se află în relaţii de interdependenţă, fiind obligate să coopereze permanent şi să intervină împreună pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale şi asigurarea climatului de siguranţă publică.

Conform concepţiei de reorganizare a activităţilor efectivelor de ordine publică a Inspectoratului General al Poliţiei Române se urmăreşte, în principal, apropierea de populaţie a poliţiei prin asigurarea prezenţei poliţistului în mijlocul comunităţii, în vederea rezolvării cu operativitate şi profesionalism a problemelor cu care se confruntă cetăţenii. Este adevărat că în Municipiul Bucureşti se produc zilnic acte de violenţă şi se aduc atingeri patrimoniului public şi privat, însă numărul acestora este în continuă scădere, ca urmare a activităţilor pe care le desfăşoară poliţia capitalei, în colaborare cu structurile menţionate anterior.

În acest context, precizăm că atâta timp cât este recunoscut faptul că rata criminalităţii în Municipiul Bucureşti este cu mult mai mică decât cea înregistrată în majoritatea capitalelor europene, acest lucru confirmă pe deplin eficienţa acţiunilor poliţieneşti, deşi resursele materiale şi umane sunt încă insuficiente.

În acest sens, menţionăm câteva elemente din evidenţa operativă la nivelul capitalei şi anume: în trimestrul I al anului 2004 au fost înregistrate 8974 de infracţiuni săvârşite de autori necunoscuţi, faţă de 10120 înregistrate în trimestrul I al anului 2003. În aceeaşi perioadă au fost rezolvate prin identificarea autorilor 2628 de cauze, care iniţial au fost înregistrate ca infracţiuni săvârşite de autori necunoscuţi. Tot în trimestrul I - 2004 au fost învinuiţi, inculpaţi 5200 de autori de fapte penale, din care 2641 au fost prinşi în momentul săvârşirii faptei. Este adevărat că nu în toate cazurile victimele infracţiunilor pot intra în posesia bunurilor şi valorilor cu care au fost prejudiciate însă, în primul trimestru al acestui an, prejudiciul a fost recuperat într-o proporţie de 59%.

În legătură cu nivelul actual de dezvoltare al dotării logistice a poliţiei capitalei, despre care se pune problema în interpelare, trebuie precizat că în ultimul an s-au făcut acumulări importante, atât ca urmare a alocării unor resurse bugetare, cât şi prin atragerea de fonduri externe prin care s-au finanţat programe sectoriale de dezvoltare logistică şi s-a achiziţionat tehnică de calcul, reţele pentru transmisii de date on line. Nivelul dotării nu poate fi comparat cu cel al poliţiei din capitalele europene, însă programele investiţionale pe termen mediu şi scurt prevăd o apropiere de aceste standarde.

Potrivit legii, poliţia nu mai execută activităţi de însoţire a coloanelor oficiale şi, în consecinţă, vă rugăm să observaţi că "poliţiştii nu-şi pierd timpul supraveghind traseele şi cortegiile interminabile ale demnitarilor aflaţi la putere", ci îşi desfăşoară în mod onest activitatea în limitele stabilite prin legile în baza cărora funcţionează. Singurul punct în care, într-adevăr, aveţi dreptate este acela că poliţiştii beneficiază de mijloace reduse, echipament şi tehnică, dar, aşa cum am arătat încercăm să asigurăm alinierea din acest punct de vedere la standardele europene şi mondiale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă domnul deputat doreşte să facă vreun comentariu la acest răspuns?

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Îmi permit să fac un scurt comentariu cu privire la răspunsul pe care l-am primit. Deci, am reţinut cu atenţie răspunsul pe care l-am primit cu privire la interpelarea pe care am adresat-o acum două săptămâni. Eu am adresat o întrebare, o interpelare Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru că am constatat de mai multă vreme că insecuritatea cetăţeanului simplu din Bucureşti şi nu numai, este cea mai gravă problemă sau una dintre cele mai grave cu care se confruntă omul, cetăţeanul simplu, indiferent că se află pe stradă, la domiciliu în autoturismul personal. Siguranţa cetăţeanului în municipiul Bucureşti este sub orice critică şi ar trebui să facem efortul să înţelegem acest lucru şi îndeosebi factorii responsabili care au sarcină să asigure siguranţa cetăţeanului. Nu cred că este bine şi nu cred că este normal să ne îmbătăm cu apă dulce şi să operăm cu date statistice şi comparaţii cu alte ţări. Pe noi trebuie să ne preocupe ceea ce facem la noi aici în ţară, or, acest lucru se omite şi am constatat de mai multe ori, în mai multe ocazii şi împrejurări că la interpelările parlamentarilor se răspunde în mod superficial. Răspunsuri de dragul de a ne afla în treabă, or, aici noi ridicăm pe diverse domenii şi probleme, probleme esenţiale pe care le recepţionăm de la cetăţeni, de la cei care ne-au trimis în Parlament, nu pentru noi neapărat, o facem în interesul general şi dacă acest lucru s-ar înţelege de către cei care au datoria să rezolve problemele în diverse domenii de activitate, noi am fi deosebit de satisfăcuţi. Aşteptăm deci în continuare ca interpelările parlamentarilor să fie mai serios analizate, iar răspunsurile să fie mult mai bine gândite şi echilibrate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru doamna deputat Liana Naum, rog pe domnul Adam Crăciunescu, secretar de stat, să răspundă cu privire la subvenţiile la produsele animaliere. Mai înainte a stat 5 minute lângă mine şi mi-a comunicat că aşteaptă să asculte răspunsurile şi dacă va fi nemulţumită o să-le comenteze. (Vociferări în sală.)

Domnul Adam Crăciunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, stimate coleg.

Deci, comentaţi la faptul că nu este chiar acum în sală şi este pe hol?

Domnule ministru, transmiteţi-i răspunsul în scris ca să nu am discuţii.

Domnul Adam Crăciunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îi transmit răspunsul în scris.

Domnul Miron Vasile dacă este? Transmitem răspunsul în scris.

Pentru domnul Aurel Daraban? Este. Aş fi dorit să vină şi din partea Ministerului Justiţiei, pentru că aţi adresat interpelarea la două ministere, dar Ministerul Justiţiei nu s-a prezentat şi atunci rog pe domnul secretar de stat Mircea Alexandru să vă răspundă în numele Ministerului de Interne. Doriţi să comentaţi puţin? Bun.

Aveţi cuvântul, domnule Mircea Alexandru, să oferiţi acest răspuns la interpelarea domnilor Marian Motoc, Aurel Daraban şi Tudor Baltă.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimaţi domni deputaţi,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră nr.1408 prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din 5.04 prin care solicitaţi intervenţia în favoarea Regiei RATC Constanţa cu privire la obţinerea unei suprafeţe de teren, am onoarea să vă comunic următoarele.

Aşa cum rezultă din conţinutul demersului, suprafaţa de teren în litigiu a fost atribuită foştilor proprietari prin decizia civilă nr.33/C din 2004 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa. Potrivit art.124 din Constituţia României republicată, Justiţia se înfăptuieşte în numele legii fiind unică, imparţială şi egală pentru toţi, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Totodată, în art.129 din Legea fundamentală se stipulează că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate au la dispoziţia căile de atac pe care le pot exercita în condiţiile legii. În contextul acestor dispoziţii legale cu caracter imperativ şi în conformitate cu principiul separaţiei puterilor în stat, ministrul administraţiei şi internelor nu are competenţă să intervină pentru anularea, desfiinţarea sau modificarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţată într-un dosar civil de către o instanţă de judecată.

În aceste condiţii, părţile angrenate în proces pot negocia pentru a ajunge la o soluţie convenabilă şi amiabilă cu privire la destinaţia suprafeţei de teren pe care o dispun sau trebuie să se conformeze hotărârilor instanţei de judecată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a prezentat şi Ministerul Justiţiei? Nu.

Domnule Daraban dacă aveţi vreun comentariu de făcut la acest răspuns? Nu. Vă mulţumesc.

Pentru domnul deputat Ştefan Baban, domnul Metin Cerchez, dacă s-a prezentat din partea Ministerului Justiţiei? Poftiţi?

Din partea Ministerului Sănătăţii s-a prezentat cineva? Da.

Răspundeţi atunci domnului deputat Andrei Chiliman cu privire la situaţiile de conflict, de interese ale membrilor Comisiei Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi al Consiliului Ştiinţific al Agenţiei.

Domnul Aurel Nechita (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Andrei Ioan Chiliman, înregistrată la Camera Deputaţilor, privind situaţiile de conflict de interese ale membrilor conducerii Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi ai Consiliului Ştiinţific a Agenţiei Naţionale a Medicamentului, referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, vă pot spune următoarele:

Agenţia Medicamentului din Franţa, cu denumirea actuală Agenţia franceză de securitate sanitară a produselor de sănătate, are în prezent atribuţii mai largi decât Agenţia Naţională a Medicamentului, având în jurisdicţie şi produse cosmetice, reactivi, produse lavabile din sânge, motiv pentru care gestionarea tuturor acestor activităţi se sprijină, în afară de personalul propriu, pe un consiliu ştiinţific, pe un consiliu de administraţie, numeroase comisii, comitete, subcomisii, grupuri de lucru şi experţi externi.

Membrii consiliilor, comisiilor, comitetelor, subcomisiilor, grupurilor de lucru, precum şi experţii externi trebuie să-şi declare interesele la numire şi să aducă la zi aceste declaraţii de interese ori de câte ori intervin modificări.

Pe web site-ul agenţiei, este publicată lista membrilor consiliilor, comisiilor, comitetelor, subcomisiilor, grupurilor de lucru precum şi experţilor externi împreună cu interesele pe care le deţin. (Sunt prevăzute în anexă).

Se poate observa că membrii consiliilor, comisiilor, comitetelor, grupurilor de lucru, precum şi experţii externi deţin o paletă largă de interese pornind de la acţiuni în industria farmaceutică până la sponsorizarea participării la congresele de specialitate.

Reglementările prevăd că membrii instanţelor ştiinţifice care au interese conflictuale să se recuze şi să nu participe la şedinţe sau să facă obiectul unor cereri de derogare pentru situaţii excepţionale.

Tipul de interes care creează probleme în discuţii şi motivele derogării trebuie să fie consemnate în procesul-verbal al şedinţei respective. Explicaţia acceptării acestui sistem constă în faptul că majoritatea experţilor din domeniul medico-farmaceutic şi de alte agenţii ale medicamentelor din Uniunea Europeană colaborează ocazional sau regulat cu industria farmaceutică pentru cercetare, evaluare, consiliere şi sunt plătiţi de industrie pentru aceste activităţi.

Agenţia europeană pentru evaluarea medicamentelor de la Londra care autorizează prin procedură centralizată medicamentele realizate prin înaltă tehnologie îşi desfăşoară activitatea ştiinţifică în comitete, grupuri de lucru şi folosesc un corp de 3000 de experţi europeni.

Membrii comitetelor, grupurilor de lucru şi experţii trebuie să-şi declare interesele conform modelului din anexa 2.

Tot pe web site este publicată componenţa diferitelor comitete ştiinţifice, precum şi lista experţilor. Consultarea intereselor acestora se poate face pe bază de solicitare scrisă.

Agenţia Naţională a Medicamentului a preluat din modul de organizare al Agenţiei franceze existenţa consiliului ştiinţific şi consiliului de administraţie, a comisiilor de autorizare, de punere pe piaţă, de certificare a regulilor de bună practică, de fabricaţie, de practică în stadiul clinic precum şi utilizarea experţilor externi.

Conform Ordonanţei de urgenţă nr.125 din 1998, atribuţiile Consiliului ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului constă în emiterea de reglementări referitoare la activitatea profesională a agenţiei, reglementări care transpun în majoritatea reglementărilor europene, iar atribuţiile consiliului de administraţie constau în stabilirea politicii financiare a agenţiei.

Atribuţiile referitoare la autorizarea de punere pe piaţă sunt îndeplinite de personalul agenţiei, experţii externi ai agenţiei şi comisia de autorizare, de punere pe piaţă care este formată numai din personalul Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

Conform modelului francez, în ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.125/1998 a fost introdusă ideea declarării intereselor de către membrii consiliului ştiinţific şi consiliului de administraţie. Modelul de declaraţii de interese folosit iniţial de agenţie a fost modelul agenţiei europene.

Există declaraţiile de interese ale membrilor Consiliului ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului, constituit în baza Ordinului Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr.30 din 15.I.2002 şi nr.995 din 11.XII.2002, şi Consiliul de administraţie al agenţiei, constituit în baza Ordinului Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr.852 din 6.XI.2002 şi nr.994 din 11.XII.2003 precum şi Ordinul nr.299 din 3.IV.2003, precum şi modificările ulterioare care sunt prevăzute în anexă.

Prin Hotărârea Consiliului ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr.6/2004 şi Hotărârea Consiliului de administraţie al agenţiei nr.7/2004, au fost aprobate forme mai detaliate ale declaraţiilor de interese cu referiri şi la membrii familiei lor (anexele 4 şi5), având ca model declaraţia de interese ale Agenţiei europene.

În cel mai scurt timp, pe web site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului vor fi publicate declaraţii de interese ale membrilor conducerii Agenţiei Naţionale a Medicamentului, Consiliului ştiinţific şi Consiliului de administraţie în noul format aprobat de Consiliul ştiinţific şi Consiliul de administraţie al agenţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Chiliman doreşte să comenteze răspunsul care l-a primit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Sigur, conflictul de interese rămâne conflict de interese oricât de frumos ar fi ambalat în diverse ţări din Europa. Iar la noi conflictul de interese generează monştri. Ca atare, eu nu am pus întâmplător aceste întrebări ministerului, pentru că de fapt în aceste două organisme de conducere ale Agenţiei Naţionale a Medicamentului, în consiliul de administraţie şi în consiliul ştiinţific sunt persoane care au interese evidente în industria medicamentului. Şi există, din păcate, o serie de situaţii în care aceste persoane au favorizat firme ale familiilor lor sau a unor cunoscuţi, tocmai pentru că se aflau în aceste poziţii. Nu voi da acum exemple, voi lăsa libertatea unei noi interpelări pe care sper ca ministerul să o analizeze cu toată responsabilitatea şi să vadă exact la ce poate să ducă conflictul de interese şi de ce nu este bine ca să adoptăm în aceste organisme ca să facă parte persoane care sunt în situaţii de conflict de interese.

Am mai avut nişte întrebări acolo la care, din păcate, nu mi s-a răspuns, de câte ori s-au recuzat persoanele de acolo când s-au aflat efectiv în faţa unor decizii care priveau firmele lor sau ale familiei lor. Sigur, că eu nu cred că s-a recuzat vreunul pentru că aş fi primit răspuns, s-a recuzat de cinci ori domnul Popescu, domnul Ionescu sau nu ştiu cine...

Or, sistemul nu funcţionează la noi. La noi, oamenii nu înţeleg sau se fac că nu înţeleg legile. Şi dacă există o lege, ştiţi foarte bine că mai sunt tot felul de interpretări în aplicarea ei. Tocmai din cauza asta nu este bine să avem persoane aflate în situaţii evidente de conflict de interese care să ocupe funcţii de decizie în asemenea instituţii.

Or, această derogare, făcută sigur la cererea actualei majorităţi P.S.D. la lege, eu am avut amendamentele mele, au fost respinse. Am cerut, dimpotrivă, să nu facă parte nimeni care e în conflict de interese din aceste două organizaţii. Puteau să angajeze experţi, aşa cum fac alţii, afară, să angajeze experţi punctuali pe anumite chestiuni foarte tehnice, foarte precise care, într-adevăr, persoanele respective să-şi declare interesele şi să spună exact în situaţia respectivă care este cea mai bună soluţie de adoptat.

Dar nu să îi aibă ca oameni de decizie permanenţi pe aceşti oameni care sunt în situaţii de conflict de interese. Deci, asta este o problemă care rămâne şi care este, după părerea mea, o pată pe modul în care funcţionează, din păcate, anumite instituţii şi această chestiune generează forme de corupţie instituţionalizată şi cred că ar trebui să nu adoptăm neapărat primul model care ne convine din ce se întâmplă pe afară, ci dimpotrivă să adoptăm un model care să blocheze orice formă de corupţie din faşă la noi în ţară unde, sigur, fenomenul are şi altă dimensiune şi oamenii nu au practica acestor lucruri.

Acesta a fost motivul acestei interpelări. Eu vreau să spun că, sigur, răspunsul este un răspuns tehnic, dar eu nu sunt de acord cu faptul că în loc să mi se răspundă la întrebările pe care le-am pus, mi s-au adus exemple din străinătate.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi, domnule ministru, să mai faceţi vreun comentariu la comentariul domnului deputat? Nu.

Pentru domnul deputat Ştefan Baban va răspunde doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, cu privire la reforma în justiţie.

Vă rog, doamna ministru!

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1396/2004, adresată ministrului justiţiei, referitoare la reforma justiţiei, vă comunicăm următoarele:

Un aspect esenţial în realizarea reformei sistemului judiciar, îl reprezintă adoptarea legilor cu privire la organizarea judiciară, statutul magistraţilor şi Consiliul Superior al Magistraturii. În prezent, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind statutul magistraţilor au fost retrimise de către plenul Camerei Deputaţilor la Comisia juridică, după ce au fost adoptate de Senat, la sfârşitul anului 2003.

Proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii este în curs de definitivare.

Independenţa şi imparţialitatea justiţiei reprezintă principiile care guvernează întreaga reglementare, instituindu-se obligaţia respectării independenţei judecătorilor de către toate persoanele, organizaţiile, autorităţile şi instituţiile, ţinându-se seama de faptul că şi Uniunea Europeană acordă o importanţă deosebită respectării acestui principiu.

În statele candidate, proiectul urmăreşte atât consolidarea independenţei justiţiei ca putere de stat, independenţa funcţională, cât şi a independenţei membrilor corpului magistraţilor, independenţa personală. În desfăşurarea carieri magistraţilor, rolul esenţial va fi acordat Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent, a cărui organizare şi funcţionare se reglementează prin lege organică.

Consiliul Superior al Magistraturii, garant al independenţei justiţiei, are rol activ în organizarea şi desfăşurarea concursurilor de admitere în magistratură, de capacitate, promovare precum şi în cadrul procedurilor de evaluare a activităţii profesionale, ori de selectare a candidaţilor pentru funcţiile de conducere sau în elaborarea regulamentelor adoptate potrivit legii.

De asemenea, sunt înaintate spre dezbatere Parlamentului proiectul noului Cod penal şi proiectul noului Cod civil.

Referitor la selecţia, pregătirea şi perfecţionarea magistraţilor, precizăm că la data de 8 noiembrie 2003, Ministerul Justiţiei a organizat, în baza dispoziţiilor art.65 din Legea nr.92/1992, astfel cum a fost republicată, modificată şi completată şi Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea unor posturi vacante de judecător, concursul pentru ocuparea unui număr de 350 de posturi vacante de judecător la nivelul judecătoriilor.

Numărul total al candidaţilor declaraţi admişi a fost de 9 şi după numirea în funcţie, prin Decretul Preşedintelui României nr.11 din 2004, aceştia au fost cuprinşi în programele de pregătire şi perfecţionare continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

În ceea ce priveşte formarea profesională continuă şi evaluarea periodică a magistraţilor, aceasta urmează a fi aprobată printr-un program de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

Promovarea magistraţilor şi accesul la funcţiile de conducere se va face prin concurs organizat anual de Institutul Naţional al Magistraturii din dispoziţia Consiliului Superior al Magistraturii şi a ministrului justiţiei.

Măsurile de combatere a corupţiei asumate de Ministerul Justiţiei, prin adoptarea strategiei naţionale anticorupţie 2001-2004, vor fi continuate prin adoptarea strategiei pe perioada 2005-2007, ca unic instrument de politici publice anticorupţie. Aceasta va fi orientată spre implementarea cadrului legislativ şi instituţional deja creat în colaborare cu toate instituţiile publice afectate de fenomenul corupţiei sau care prezintă vulnerabilităţi la corupţie cu societatea civilă, organizaţiile nonguvernamentale şi organizaţii internaţionale.

În analiza activităţii puterii judecătoreşti trebuie să se ţină seama de o serie de factori obiectivi care după 1990 au determinat nemulţumirea cetăţenilor cu privire la înfăptuirea actului de justiţie.

Modificările legislative de amploare din ultimii ani, complexitatea şi creşterea numărului de cauze cu care sunt sesizate instanţele, în condiţiile în care numărul judecătorilor nu a fost majorat semnificativ, iar mulţi dintre aceştia sunt la începutul carierei şi nu au suficientă experienţă, sunt doar câteva dintre elementele care au condus la o percepţie negativă asupra actului de justiţie.

Reforma va privi în primul rând consolidarea independenţei justiţiei, Ministerului Justiţiei îi va reveni un rol nou, acela de administrator al sistemului judecătoresc, având ca preocupări asigurarea celerităţii actului de justiţie, crearea tuturor condiţiilor materiale necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţelor de judecată, aprofundarea relaţiei cetăţean-justiţie şi stabilirea principalelor obiective ale politicii penale şi elaborarea noilor acte normative pe care le impune fiecare etapă de dezvoltare economico-socială a României.

Prin urmare, Ministerul Justiţiei rămâne responsabil de funcţionarea justiţiei ca serviciu public, investiţii şi administrare, motorul legislativ de integrare europeană şi de relaţii internaţionale.

În ceea ce priveşte Consiliul Superior al Magistraturii, prin legea organică de organizare şi funcţionare a sa, se are în vedere eliminarea oricăror suspiciuni privind posibilitatea puterii politice de a influenţa activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, căruia îi sunt transferate toate competenţele ministrului justiţiei legată de statutul şi cariera magistraţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna ministru.

Domnul Ştefan Baban doreşte să comenteze acest răspuns.

Domnul Ştefan Baban:

Foarte scurt, domnule preşedinte. Rămân dezamăgit de ceea ce a spus doamna ministru, cu tot respectul pe care i-l port, altceva aşteptam de la dumneaei. Am să revin şi am să fac o altă interpelare în care am să cer mai concret pe puncte să-mi răspundă la nişte treburi. Consider în continuare că reforma în justiţie e o fata morgana.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Mircea Toader doreşte să primească un răspuns de la Ministerul Sănătăţii cu privire la implicaţiile desfiinţării secţiei de medicină internă de la Spitalul municipal Galaţi.

Domnul Aurel Nechita:

Referitor la interpelarea domnului deputat Mircea Toader, privind implicaţiile desfiinţării secţiei de medicină internă de la Spitalul municipal Galaţi, vă pot confirma următoarele:

Conform prevederilor art.3 din Ordinul ministrului sănătăţii nr.217/2003, Ministerul Sănătăţii a aprobat trecerea secţiilor de medicină internă şi chirurgie generală, a bunurilor şi personalului din cadrul acestor secţii de la Spitalul municipal "Elisabeta Doamna" Galaţi, care s-a reorganizat în Spitalul de psihiatrie "Elisabeta Doamna", la Spitalul judeţean de urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" Galaţi.

Prin reorganizarea noilor secţii de medicină internă 1, 2 şi medicină internă 3 ale Spitalului judeţean de urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" Galaţi, secţii rezultate prin aplicarea prevederilor ordinului sus menţionat, paturile secţiei de medicină internă preluate au fost redistribuite conform noii structuri aprobate.

Afirmaţia referitoare la retrogradarea şefului secţiei de medicină internă din fostul Spital Municipal "Elisabeta Doamna" Galaţi, nu corespunde realităţii deoarece a fost preluat postul de medic de medicină internă şi nu funcţia de şef de secţie medicină internă, dat fiind faptul că la spitalul judeţean existau deja trei şefi de secţie prin concurs care aveau ocupată această funcţie la Spitalul de urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi.

Secţia de chirurgie generală a fostului Spital Municipal "Elisabeta Doamna" Galaţi funcţionează ca secţie "Chirurgie III" a Spitalului judeţean Galaţi, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.217/2003, conducerea acestei unităţi revenindu-i obligaţia de a organiza modul în care funcţionează secţia nou preluată, astfel încât să-şi poată desfăşura activitatea în condiţii corespunzătoare evitându-se evenimentele nedorite ce ar putea să apară din motive profesionale, organizatorice şi ale nerespectării condiţiilor igienico-sanitare.

În conformitate cu regulamentul nr.76/1982, funcţionează în cadrul Spitalului judeţean de urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi două linii de gardă pentru chirurgie generală, organizarea graficului de gărzi este o obligaţie ce revine conducerii Spitalului "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi.

La solicitarea conducerii spitalului de urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi, s-a aprobat încă o linie de gardă de chirurgie.

De asemenea, pot afirma că la solicitarea Spitalului judeţean de urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi, a fost pusă în vedere adresabilitatea crescută faţă de aceste servicii, s-a înfiinţat cu aprobarea Ministerului Sănătăţii, prin Ordinul Ministrului nr.406/2003, un compartiment de geriatrie şi gerontologie.

În structura Spitalului judeţean de urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" nu se află nici un compartiment de balneologie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Toader dacă doriţi să comentaţi acest răspuns.

Domnul Mircea Toader:

Da, domnule preşedinte.

Domnule ministru, sigur că vreau să comentez.

De la data când am făcut eu această interpelare, am avut mână bună, domnul director al Direcţiei de sănătate publică Galaţi, domnul Nechita a ajuns secretar de stat, îl felicit. Probabil că noi trebuie să facem sesizări şi promovăm permanent oameni din Galaţi, cred că o să mai fac acest lucru.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin! Doamna ministru Constantinovici, vă rog să-i transmiteţi în scris răspunsul la interpelarea transmisă de domnul deputat Metin Cerchez care nu este în sală.

Domnul Mircea Toader:

Da. Să revin, domnule preşedinte...

Domnul Valer Dorneanu:

Mă scuzaţi...

Domnul Mircea Toader:

Sigur că obiectul interpelării era o situaţie pe care domnul secretar de stat Nechita o cunoaşte foarte bine. Trebuie ca secţia de medicină internă din Spitalul municipal să se mute efectiv cu toate structurile spitalului judeţean, lucru de altfel solicitat chiar de domnia sa printr-o adresă 3097/17.IV., prin care dă şi noua structură a Spitalului de urgenţă cu cele trei secţii, unde practic trebuia să-şi desfăşoare activitatea fosta secţie de chirurgie din cadrul Spitalului municipal.

Până în prezent nu s-a făcut acest lucru. Sigur că după cele semnalate de mine sper în continuare că se va efectua acest transfer. Dacă domnul Nechita a ajuns la această poziţie, cred că va dispune actualului director al Direcţiei de sănătate publică şi directorului de la Spitalul judeţean Galaţi să intre în legalitate fiindcă, de peste un an de zile, se merge în această ambiguitate în defavoarea clară a sănătăţii publice la nivelul oraşului Galaţi sau municipiului Galaţi, ca să nu mai spun că practic trei medici de valoare de la secţia de chirurgie a Spitalului municipal nici măcar nu fac gărzi, gărzile la nivelul celei de-a 3-a ture de gardă, cum spunea domnul ministru, le fac alţi medici decât cei care sunt specializaţi, din datele care le am, nefiind specialist în domeniu.

Rog personal acum, pe domnul secretar de stat, să intervină cu autoritatea dânsului şi să intre în legalitate, să poată fi mutat, trecând peste problemele personale, ştiu că e foarte delicat în acest sistem medical, sunt destul de multe orgolii, dar e spre binele cetăţeanului din Galaţi să se mute o dată pentru totdeauna această secţie şi cred că o va face, neavând nici un termen, nu mi-a spus nici un termen dânsul, dar poate-mi spune în completarea răspunsului meu când va intra practic această mutare efectiv.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriţi să faceţi un comentariu, la comentariul domnului deputat, domnule ministru? Nu.

Pentru domnul deputat Ioan Miclea. O să-i transmiteţi în scris răspunsul pentru domnul deputat.

Domnul Mircea Costache doriţi răspunsul pe loc şi comentaţi după aceea? Da.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Aurel Nechita:

Referitor la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, vă putem comunica următoarele:

Ancheta disciplinară declanşată în cauză s-a realizat prin intermediul comisiei de disciplină din cadrul Colegiului judeţean al medicilor Mureş care, în urma administrării probelor necesare soluţionării cauzei, a constatat că moartea pacientei Guţă Loredana a fost neviolentă. Moartea s-a datorat anemiei acute posthemoragice consecutive intervenţiei nefrilotonomiei percutanate, cu hemoragie masivă postoperatorie nediagnosticată.

În ceea ce priveşte tehnica operatorie, s-a apreciat că domnul profesor doctor Boja Radu a procedat corect, a efectuat drenajul traiectelor de nevrostomie şi al cavităţilor în scop hemostatic şi nu cu tuburi simple de nefrostomie, lucru care demonstrează maturitatea profesională şi anticiparea posibilelor complicaţii hemoragice. Prezenţa lichidelor sangvinolente în cavitatea pleurală şi peritoneu nu se datorează unor leziuni accidentale ale pleurei plămânului sau organelor intraperitoneale, afecţiunea urologică completă, cu risc hemoragic major, impunând o intervenţie chirurgicală pe măsură la o bolnavă cu imunocompetenţă diminuată, marcată de o hepatită cronică, factor care au putut contribui spre o evoluţie nefavorabilă a cazului cu un final nefericit.

S-a constatat că abordul percutanat al calculului coraliform de tip C, presupune cel mai mare risc hemoragic şi deci un profesionalism şi o tehnică pe măsură şi că cea mai frecventă complicaţie la această intervenţie este hemoragia ca urmare a unei leziuni vasculare la puncţia sau dilatarea traiectului de defrostonie percutanată, în timp ce postoperator hemoragia poate fi asociată cu ruptura unei fistule arteră venoase sau a unui pseudoanevrism atât bolnavei cât şi aparţinătorilor acesteia, recomandându-li-se nefrolitotomia clasică, fiindu-le expuse riscurile majore care grefează nefrilototomia percutanată, riscuri asumate de pacientă sub semnătură.

În concluzie, în urma unei anchete bine fundamentate, a rezultat nevinovăţia domnului doctor Radu Boja. Argumentaţia de mai sus este fundamentată pe următoarele documente pe care le anexăm: decizia comisiei de disciplină nr.20 din 13.XII.2001, validată de Consiliul judeţean al Colegiului medicilor Mureş; decizia comisiei de disciplină nr.167 din 21.III.2002, precum şi sentinţa civilă nr.6530 din 16.VII.2002 prin care Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a respins cererea părinţilor decedatei care contestau deciziile susmenţionate.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat, dacă vreţi să comentaţi.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De obicei, subiectele interpelărilor parvin cum e şi normal din teritoriu, din circumscripţia electorală pe care o reprezentăm în Parlament. De data aceasta, problema în discuţie a rezultat în urma unei audieri la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

Este un caz dramatic. Familia care a cerut audiere ne-a făcut cunoscut, cu documente, şi ne-a relatat în amănunt cum fiica lor de 25 de ani a murit la câteva ore după o intervenţie chirurgicală făcută de Radu Boja la Clinica de urologie din Târgu - Mureş.

Problema este ceva mai amplă şi mai complicată decât a prezentat-o domnul ministru, şi este şi de competenţa justiţiei, întrucât un dosar aflat la Parchetul Târgu - Mureş stagnează, la intervenţia unui domn senator, de foarte multă vreme.

Eu aştept un răspuns mai pertinent şi mai util în cauză, pentru că se pare că au existat nişte incidente neplăcute şi cu alte persoane, înainte de cazul în discuţie, şi după acesta. Se poate întâmpla ca un cadru medical, un chirurg reputat, la un moment dat, datorită vârstei, problemelor personale şi în contexte cu totul deosebite să nu mai poată avea performanţa cunoscută, ci, dimpotrivă, să aibă eşecuri foarte multe, care se finalizează cu astfel de cazuri cu totul şi cu totul ieşite din comun.

Nu intrăm în terminologia ştiinţifică de strictă specialitate, care a vrut să dea aici impresia că oamenii se află întotdeauna acolo pe mâini bune; dimpotrivă, familia care a suferit o asemenea grea pierdere, a încercat printr-o acţiune în justiţie, să preîntâmpine, să nu mai ajungă şi alţii în asemenea situaţii.

Aştept, deci, şi un răspuns de la Ministerul Justiţiei în aceeaşi problemă, iar domnului ministru îi amintesc un lucru pe care dânsul nu l-a pomenit în răspunsul pe care mi l-a dat, şi anume că Institutul de specialitate "Mina Minovici" a dat un cu totul şi cu totul alt verdict, arătând că, de data aceasta, a fost responsabil şi chirurgul.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Ştefan Baban, tot domnul Aurel Nechita va răspunde la o interpelare legată de bolile spitalelor româneşti.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Aurel Nechita:

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, vă putem comunica următoarele: infecţiile nozocomiale sunt o categorie aparte de infecţii, care apar în relaţii cu actul medical, atât la pacienţi, cât şi la personalul de îngrijire.

Acest tip de infecţii se înregistrează în mod curent în toate unităţile sanitare, în special în cele cu paturi, din întreaga lume.

În România, infecţiile nozocomiale sunt boli cu raportare obligatorie, numerică, de către toate unităţile sanitare cu paturi. Datele înregistrate în cursul anului 2003 sunt prezentate în anexă.

După cum se poate observa, incidenţa raportată a infecţiilor nozocomiale în România este cu mult sub nivelul celor din ţările Europei de Vest şi din Statele Unite ale Americii, respectiv sub 1% în România, faţă de 7, până la 10% în celelalte ţări.

Pentru supravegherea infecţiilor nozocomiale, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a elaborat o serie de acte normative, precum Ordinul Ministrului nr.190/1982, care aprobă normele tehnice privind prevenirea şi combaterea infecţiilor intraspitaliceşti, modificat şi completat prin Ordinul nr.185/2003 pentru aprobarea normelor tehnice privind asigurarea curăţeniei, dezinfecţiei şi sterilizării în unităţile sanitare, şi Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr.984/1994 privind supravegherea, prevenirea şi controlul infecţiilor nozocomiale.

În prezent, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a elaborat un proiect de ordin privind condiţiile minime de autorizare sanitară a unităţilor sanitare cu paturi, care se află în curs de avizare. Este un act normativ care este prevăzut şi în Legea nr.270, Legea spitalelor.

Se află în curs de elaborare, de asemenea, un ordin privind supravegherea, prevenirea şi controlul infecţiilor nozocomiale, care va actualiza Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.984/1994 în domeniul atribuţiilor şi responsabilităţilor ce revin unităţilor sanitare cu paturi.

Monitorizarea permanentă a problemei infecţiilor nozocomiale este efectuată prin acţiuni tematice, de inspecţie sanitară, organizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cât şi prin acţiuni de inspecţie sanitară care se desfăşoară periodic la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene, având ca obiectiv respectarea normelor igienico-sanitare şi utilizarea substanţelor de curăţenie, decontaminare şi dezinfecţie.

Astfel, la începutul acestui an, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a organizat acţiuni de inspecţie a respectării normelor igienico-sanitare, în special în maternităţi. Au fost controlate 195 de maternităţi din ţară şi au fost aplicate 41 de sancţiuni contravenţionale.

Problema actuală cu care se confruntă Ministerul Sănătăţii şi Familiei este subraportarea infecţiilor nozocomiale, sau mai bine zis neraportarea lor corectă şi reală de către unităţile cu paturi.

Prin urmare, obiectivele ministerului în acest domeniu sunt orientate în mod deosebit pe creşterea numărului de raportări al infecţiei intraspitaliceşti, adică pe situaţia reală din spitale. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Baban înţeleg că doreşte să comenteze acest răspuns. Poftiţi.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule ministru, nu ştiu cum aţi făcut dumneavoastră procentul ăla. Probabil că aţi făcut procentul înainte de a desfiinţa spitale, şi nu după ce le-aţi desfiinţat.

A doua problemă, şi foarte importantă. Aceste spitale au fost predate spre administrare Consiliilor judeţene. Consiliile judeţene nu se ocupă de a le aduce la o stare de funcţionare normală, înţelegând prin asta reparaţii curente şi capitale. Şi ar merita să vizitaţi, şi vă invit chiar în judeţ la mine, să vizitaţi şi să vedeţi cam cum arată spitalul judeţean. Să vedeţi de ce pături, cearceafuri, ca să nu vorbesc de aparatură, deci de ce dotare se bucură acel spital.

Pot să vă mai informez că anul acesta, cam în fiecare an, în municipiul Botoşani a fost o înmormântare. Comentariile sunt de prisos. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ioan Miclea tot nu s-a prezentat.

Vă rog, domnule ministru.

Domnule Ştefan Baban, daţi-mi voie să dialoghez cu domnul ministru, care urmează să-îi răspundă în scris domnului Ioan Miclea, care nu s-a prezentat pentru a primi răspunsul.

În continuare, vă rog să răspundeţi domnului Ludovic Mardari, în legătură cu situaţia dificilă în care se află absolvenţii Universităţii de Medicină din Timişoara.

Domnul Ludovic Mardari (din sală):

Data trecută am prezentat doar o parte.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să prezentaţi pe scurt. Vă rog, acum prezentaţi două sau trei.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

În primul rând, vreau să-mi exprim nemulţumirea că de foarte multă vreme sunt plasat spre sfârşitul listei pentru acordarea de răspunsuri la interpelări sau întrebări.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am întocmit eu această listă, stimate coleg.

Domnul Ludovic Mardari:

Sau, se mai întâmplă să primesc doar răspunsuri în scris, deşi de fiecare dată am solicitat ca aceste răspunsuri să fie date şi de la tribuna Parlamentului, ca să pot da o replică.

Totuşi, am impresia că intenţionat se procedează în acest mod. Poate că s-a întâmplat ca la una dintre interpelări să fiu puţin mai vehement. Îmi cer scuze, dacă am deranjat pe cineva, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ovidiu Brânzan, şi are următorul conţinut.

Abordez în cele ce urmează situaţia dificilă în care se află unii absolvenţi ai Universităţii de Medicină din Timişoara, care după stagiatură, dacă nu reuşesc la examenul de rezidenţiat, se află în imposibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă.

Demersurile pe care le fac pentru a primi ajutor de şomaj sunt sortite eşecului, deoarece un astfel de sprijin financiar se acordă doar cu negaţie de la Ministerul Sănătăţii şi Familiei, că nu există locuri de muncă, negaţie care se obţine foarte greu.

În comparaţie cu alte categorii de absolvenţi cu studii superioare, este o discriminare ca tinerii medici, care au primit drept de liberă practică, să nu beneficieze de ajutor de şomaj, dacă nu-şi pot exercita profesia pentru care s-au pregătit ani de zile.

În sprijinul celor afirmate anterior, vă ofer exemplul medicului Gabriel-Dragoş Vişan, domiciliat în Timişoara. A primit drept de liberă practică a medicinii generale, în ianuarie 2004. La examenul de rezidenţiat a acumulat doar 894 de puncte, faţă de minimum 910, pentru a fi declarat admis.

Negăsindu-şi de lucru, s-a adresat Direcţiei de Sănătate Timiş, în vederea primirii unui ajutor de şomaj. I s-a răspuns că ajutorul de şomaj se poate acorda numai dacă obţine negaţie de la Ministerul Sănătăţii şi Familiei, că nu există locuri de muncă în judeţul Timiş. A solicitat negaţia la minister, în data de 16 ianuarie 2004, revenind la 1 martie 2004, dar n-a primit nici un răspuns.

Domnule ministru, vă rog să-mi răspundeţi, atât privind situaţia generală prezentată, cât şi cazul particular al medicului Gabriel-Dragoş Vişan, din Timişoara. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Aurel Nechita:

Referitor la interpelarea dumneavoastră, domnule deputat, vă pot comunica următoarele.

Conform Legii nr.41/16.01.2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar, în art.7 se prevede: "Persoanele prevăzute la alin.3 nu beneficiază de dreptul la ajutor de şomaj pe o durată de 2 ani de la data încheierii perioadei de stagiatură, decât în condiţiile în care prezintă dovada că nu există posturi vacante în reţeaua sanitară, corespunzătoare nivelului de pregătire al acestora, eliberată de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei".

Alin.2 al art.8 prevede: "După stagiatură, medicii de medicină generală, medicii stomatologi şi farmaciştii pot lucra în condiţii contractuale în cabinetul medicului specialist de medicină de familie, de stomatologie generală, respectiv al farmacistului specialist.

Faţă de cele sus-menţionate, precizăm că, respectând prevederile Legii nr.41/2002, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a solicitat, începând cu ianuarie 2004, Direcţiilor de sănătate publică, posturile vacante de medic de medicină generală, medic stomatolog şi, respectiv, farmacist cu drept de liberă practică în unităţile sanitare aflate în subordinea acestora. Aceste posturi sunt publicate săptămânal de Ministerul Sănătăţii şi Familiei în ziarul "Viaţa medicală".

În concluzie, prin aplicarea Legii nr.41/2002, care se referă strict la categoriile profesionale de medic de medicină generală, medic stomatolog şi farmacist cu liberă practică, Ministerul Sănătăţii şi Familiei nu poate elibera respectivele negaţii, atât timp cât unităţile sanitare din reţeaua sanitară organizează concursuri de ocupare pe post pentru absolvenţii facultăţilor de medicină şi farmacie cu drept de liberă practică.

Şi mai pot adăuga, în acest moment, că dacă în judeţul Timiş marea majoritate a posturilor sunt ocupate, sunt judeţe în România unde nu avem medici, nu avem farmacişti. Sunt sate, sunt comune şi, practic, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, atât timp cât are locuri vacante, nu poate elibera această negaţie, chiar dacă unui tânăr îi este foarte greu să se depărteze de casă.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat Mardari.

Domnul Ludovic Mardari:

Aş vrea doar să precizez că nu am ce să comentez în ceea ce priveşte prima parte a răspunsului primit de la domnul secretar de stat.

Mă nemulţumeşte partea ultimă a acestui răspuns. Face referire la faptul că acel tânăr care are domiciliul în Timişoara ar putea să practice meseria de medic în altă parte, în alt judeţ din ţară, dar uită să precizeze că venitul pe care îl obţine acel medic este atât de mic, încât - practic - nu-şi poate plăti cazarea şi nu se poate descurca departe de domiciliu; cheltuielile pe care trebuie să le facă sunt mult mai mari decât cele pe care le-ar face cu propria existenţă în judeţ.

Din acest motiv, eu consider că, dacă s-a pregătit timp de 6 ani şi nu i se oferă posibilitatea să-şi exercite profesia în condiţii bune, de exemplu, această sugestie de a lucra în alt judeţ, ar trebui susţinută şi cu nişte fonduri suplimentare - nu? -, având în vedere că el va trebui să se mute în alt judeţ.

Ei, în ceea ce priveşte această parte a răspunsului, sunt total nemulţumit. Oricum, problema rămâne. În judeţul Timiş sunt foarte mulţi absolvenţi ai Facultăţii de Medicină, care n-au nici un fel de venit, nu desfăşoară nici un fel de activitate şi nu beneficiază de ajutor de şomaj, aşa cum se întâmplă în cazul absolvenţilor cu studii superioare de altă specialitate, care beneficiază de astfel de ajutor de şomaj.

Rămâne, totuşi o discriminare. Nu li se solicită inginerilor sau, ştiu eu, altor categorii profesionale, să se deplaseze în alt judeţ pentru a-şi exercita profesia. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Mai sunt şi alte interpelări? Nu mai sunt.

În aceste condiţii, daţi-mi voie să închei şedinţa de astăzi destinată prezentării răspunsurilor orale la interpelări.

Ne vedem mâine dimineaţă, întâi la intervenţii politice, şi apoi pentru dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Bună seara!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,20.