Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Constantin Niţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu şi Puiu Haşotti, secretari.

Domnul Constantin Niţă:

Începem programul nostru de intervenţii. Sunt înscrişi un număr de 64. Vă reamintesc că programul nostru se termină la ora 9, 25, pentru că am întârziat eu 5 minute. V-aş ruga să vă încadraţi în acest termen, care este prevăzut de Regulament.

Să începem în ordinea înscrierii. Alexandru Stănescu este aici? Nu este.

Liviu Bara. Vă rog, domnule Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul intervenţiei mele de astăzi este "Şi sălăjenii ştiu să facă politică".

După ce, în nenumărate rânduri, s-au bătut cu cărămida în piept spunând că pentru ei campania electorală n-a început, colegii din opoziţie şi în special cei de la PNL desfăşoară acţiuni care nu reprezintă decât "campanie electorală".

Şi asta nu numai în Bucureşti, unde mijloacele media ni le prezintă zilnic în toată splendoarea lor, dar şi în judeţe mai mari sau mai mici cum ar fi, spre exemplu, judeţul Sălaj.

Bunăoară, încă din luna martie, pe lângă problemele cotidiene cuprinse în presa sălăjeană, au apărut câteva articole care au relatat principalele probleme abordate în conferinţa de presă a PNL Sălaj, vizita în judeţul nostru a lui Traian Băsescu şi declaraţiile acestuia, precum şi declaraţia parlamentarilor din celebra şi deja defunctă coaliţie făcute ziarului "Graiul Sălajului".

Astfel, întreaga conferinţă a liderilor PNL Sălaj a fost axată pe atacuri la adresa Partidul Social Democrat şi a preşedintelui Ion Iliescu, nefăcându-se nici o referire la programele proprii cu care aceştia se prezintă în faţa electoratului, pentru simplul motiv că, aşa cum ar spune Caragiale, "ele sunt sublime dar lipsesc cu desăvârşire".

Dintre subiectele abordate care, aşa cum spuneam, a reprezentat numai procese de intenţie, denigrări şi încercări de manipulare a opiniei publice, menţionăm: "PSD nu se poate reforma şi nu mai poate oferi nimic"; "PSD - Corupţie instituţionalizată, integrare europeană ratată şi autostradă fără licitaţie". Pentru sălăjeni, 80 de Km de autostradă vă daţi seama ce mare lucru înseamnă!

Cel mai interesant subiect care este desprins din proverbul "Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău", a fost cel privind faptul că PSD va începe în perioada următoare să denigreze, să insulte, să facă atacuri la persoană, să răstălmăcească unele acţiuni ale opoziţiei, numai şi numai pentru a-i determina pe oameni să voteze cu P.S.D.-ul.

Stimaţi colegi din PNL, dumneavoastră acţionaţi ca "hoţul care strigă hoţii", pentru că prin acţiunile dumneavoastră faceţi ceea ce ne atribuiţi nouă. Şi apoi, vă rugăm să nu credeţi că sălăjenii sunt atât de proşti încât să nu discearnă singuri cu cine vor vota. Dacă aşa credeţi dumneavoastră, înseamnă că nu cunoaşteţi cetăţenii Sălajului, şi dacă nu-i cunoaşteţi, este evident că nu aveţi ce să le oferiţi pentru a-i determina să vă voteze.

Din toate cele relatate am sesizat însă deruta de care este cuprinsă această formaţiune politcă, fapt ce mi s-a confirmat ulterior prin alte informaţii oferite din ziarele din zilele trecute.

Iată, spre exemplu, unii lideri PNL cum ar fi Adrian Cioroianu şi Theodor Meleşcanu încearcă să inducă opiniei publice faptul că PNL ar putea guverna cu PSD, vezi Doamne, pentru a salva ţara de posibilitatea participării PRM-ului la guvernare. S-a mers până acolo încât s-a afirmat că această ipoteză este "singurul scenariu realist, dacă vrem să privim lucrurile în faţă". Interesant este faptul că niciodată nu s-a menţionat că Alianţa DA va colabora cu PSD, ci numai PNL.

Oameni buni, deşteptaţi-vă şi spuneţi clar ce vreţi, pentru că nu puteţi fi în acelaşi timp şi la guvernare şi în opoziţie, dar cunoscând caracterul duplicitar al dumneavoastră, sunt sigur că încercaţi acest lucru.

Dar subiectul cel mai spumos al ultimei săptămâni l-a constituit marea bătălie a PNL-iştilor pentru funcţiile din guvernare la care n-au nici o şansă să ajungă. Un fost ministru al industriilor ridică pretenţia numirii sale în funcţia de prim-ministru, spunând că el a fost loial an de an partidului său. Dar primul ministru ar vrea să fie şi un fost ministru de exterrne PSD-ist, fost APR-ist şi actual PNL-ist, care însă s-ar mulţumi şi cu funcţia de ministru de externe. Un fost CDR-ist lider al UFD, de origine armean şi PNL-ist de frunte, în prezent vrea neapărat un minister economic şi exemplele ar putea continua.

Supărătoare au fost, însă, şi intervenţiile în care un candidat la preşedinţie, fiind sălăjan, ar fi trebuit să se preocupe de interesele noastre.

Inepţiile debitate ca: "Zalăul n-are nevoie de alte surse de apă", "aducţiunea preconizată nu se va realiza niciodată" sau "Primăria Zalău are personal supradimensionat" demonstrează superficialitatea cu care candidaţii partidelor din opoziţie privesc principalele probleme ale noastre.

Noi, PSD-iştii, ştim că sunt încă multe de făcut. Am inventariat aceste aspecte şi le vom realiza în perioada următoare a câştigării alegerilor din 2004.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Domnul Napoleon Antonescu dacă este aici? Vă rog.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea se intitulează "Câteva aspecte şi consideraţii privind Congresul European al Ştiinţei, organizat la Bruxelles în zilele de 6-7 aprilie 2004"

Parlamentul European, prin "Comitetul pentru Industrie şi Comerţ Exterior, cercetare ştiinţifică şi energie" a organizat în zilele de 6-7 aprilie 2004, la sediul Parlamentului European din Bruxelles "Congresul European al Ştiinţei".

La acestă importantă manifestare ştiinţifică, dar şi cu majore implicaţii de natură politică, economică şi socială, au participat reprezentanţi ai parlamentelor, guvernelor, academiilor, universităţilor, instituţiilor de cercetare-dezvoltare, a marilor companii industriale şi altor instituţii de stat şi private, din toate ţările membre ale Uniunii Europene, inclusiv cele 20 nou admise, la care s-au adăugat România şi Bulgaria.

România a avut la acest congres o delegaţie apreciabilă, din care am făcut şi eu parte, formată din 4 parlamentari (2 deputaţi şi 2 senatori), experţi parlamentari şi guvernamentali, repezentanţi ai Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, studenţi ş.a.

În primul rând vreau să remarc faptul că România şi Bulgaria, deşi sunt în faza de preadere, au un statu privilegiat, fiind invitate la toate manifestările importante organizate pentru ţările membre ale Uniunii Europene, inclusiv la acest congres, lucru ce arată clar susţinerea puternică şi totală din partea Uniunii Europene pentru integrarea, în anul 2007, a ţărilor noastre în această comunitate.

De asemenea, membrii delegaţiei noastre au fost primiţi cu toată consideraţia şi au avut numeroase contacte cu personalităţi din conducerea Parlamentului European, precum şi cu membri importanţi din delegaţiile celorlalte ţări participante.

La acest congres au avut intervenţii, deosebit de interesante, înalte personalităţi din conducerea Uniunii Europene sau ţărilor membre, dintre care remarc pe G. Dimitrokopoulas şi A. Vidal-Quadras - vicepreşedinţi ai Parlamentului European, Romano Prodi - preşedintele Comisiei europene, N.Dempsey - ministrul educaţia şi ştiinţei al Irlandei, M. Kleiser - ministrul ştiinţei din Polonia, M. Pekkorinen - ministrul comerţului şi industriei din Finlanda, numeroşi membri şi specialişti ai Parlamentului European, academicieni, rectori, directori ai unor mari companii şi institute etc.

Este evident că toate intervenţiile şi materialele au avut ca obiectiv major probleme privind stadiul actual al cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice în ţările Uniunii Europene, în comparaţie cu alte ţări din lume, cu rezultate deosebite în acest domeniu, cum sunt Statele Unite, Canada, Japonia, China ş.a.

Plecând de la necesitatea obiectivă că cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică constituie priorităţi de cea mai mare importanţă pentru viitorul omenirii, s-a pus în discuţie cu mare tărie hotărârea ca în toate ţările Uniunii Europene, până în anul 2010, să se aloce pentru acest domeniu cel puţin 3% din p.i.b., dintre care cel puţin 1% din bugetul de stat, iar restul din alte surse, în special private.

Din materialele prezentate a rezultat clar că în momentul de faţă numai Finlanda a reuşit să atingă şi să depăşească acest prag de 3%, ţară în care pe lângă contribuţia esenţială a Guvernului, un aport apreciabil îl au universităţile şi companiile particulare, dintre care concernul NOKIA are o contribuţie de excepţie.

De asemenea, s-a discutat extrem de mult şi interesant despre principalele domenii şi direcţii fundamentale cărora trebuie să li se acorde o atenţie cu totul specială, dintre care menţionez: noile tehnologii industriale şi agrare, materiale speciale, informatică şi automatică, mediu, sănătate şi industria medicamentelor, alimente curate şi sănătoase etc.

De remarcat că pe lângă rolul deosebit pe care trebuie să-l joace în acest domeniu institutele de cercetare-dezvoltare, naţionale şi internaţionale sau alte mari companii, o sarcină extrem de importantă revine universităţilor, atât pentru implicarea lor directă în aceste programe de cercetare-dezvoltare (apreciată ca valoare la circa 0,8-1% din p.i.b.), cât şi prin contribuţia acestora de a forma viitorii cercetători capabili să se implice în această activitate de vârf, la nivelul actual, precum şi la cel ce se întrevede în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat.

Un mare rol s-a pus pe dezvotarea de programe comune de cercetare-dezvoltare, folosind surse diferite de finanţare internaţională şi în special din cele alocate pe Programele directivă cadru, la care au acces toate ţările Uniunii Europene şi nu numai.

Din cele câteva aspecte prezentate mai sus, rezultă extrem de clar că aceste sarcini sunt valabile şi pentru ţara noastră, ca viitoare membră a Uniunii Europene. În plus, trebuie să înţelegem acum, corect şi complet, importanţa şi rolul hotărâtor pentru viitorul ţării al cercetării şi dezvoltării şi ca urmare să acţionăm în consecinţă. Este evident că la noi în ţară problema esenţială a cercetării şi dezvoltării-cercetării este cea a subfinanţării de la bugetul de stat, care trebuie să aloce, până în 2010, 1% din p.i.b. şi circa 2% din alte surse, în special private.

Ca urmare, guvernele şi parlamentele actuale şi mai ales cele care vor veni trebuie să ia măsuri cu totul speciale pentru creşterea progresivă a fondurilor alocate cercetării şi dezvoltării, astfel ca în 1010 să se ajungă la acest minim 1% din p.i.b. din bugetul de stat şi 2% din alte surse.

În acelaşi timp, sunt convins că trebuie să ne schimbăm total şi poziţia faţă de cercetările care se finanţează, în sensul că nu mai trebuie risipiţi banii pe tot felul de teme, care fie nu au o valoare semnificativă şi mai ales finalizare teoretică sau practică, fie că abordează probleme deja rezolvate în alte ţări, fie că ele reprezintă aspecte extrem de limitae sau particulare etc. Este evident că trebuie finanţate, în specioal acele teme de importanţă majoră, ştiinţifică, tehnologică, economică, socială, mediu ş.a., precum şi faptul că în marea majoritate finanţarea trebuie să se facă pe bază de programe şi proiecte, atent şi corect analizate şi selecţionate, eliminând pe cât posibil subiectivismul, clientelismul, relaţiile personale sau de altă natură.

În concluzie, vreau să relev încă o dată rolul extrem de important pe care îl are cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. De asemenea, sunt convins că toţi factorii de decizie politici, economici, de educaţie etc., se vor implica total pentru ca, în mod gradual şi progresiv, să atingem obiectivele stabilite de Uniunea Europeană din convingere şi nu pentru că aceasta este o sarcină impusă în mod subiectiv din afară.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Petre Posea a depus în scris.

Domnul Mihai Nicolescu, după care se pregăteşte domnul Ştefan Baban, de la P.R.M. Este aici? Să ştiţi că doresc să iau cât de echilibrat este posibil. Vă mulţumesc că aţi observat.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Intervenţia mea se referă la câteva aspecte vizând zootehnia românească în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.

În ziua de 6 aprilie 2004, la Bucureşti s-au desfăşurat lucrările Consfătuirii naţionale pe tema "Zootehnia românească în perspectiva integrării în Uniunea Europeană", organizată sub înaltul patronaj al domnului Adrian Năstase, primul ministru al Guvernului României, la iniţiativa conducerii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti".

La lucrările acestei manifestări zootehnice au fost prezenţi peste 300 de participanţi, în rândul cărora s-a remarcat un număr mare de crescători de animale, manageri ai unor societăţi comerciale de industrie alimentară, specialişti în zootehnie şi medicină veterinară, cadre din cercetarea ştiinţifică şi învăţământul zootehnic şi veterinar.

A onorat cu prezenţa această interesantă dezbatere reprezentanţi ai Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, organizaţiilor profesionale, societăţilor bancare şi de asigurare, precum şi oficiali şi experţi ai Uniunii Europene în România.

O bună prezentare a avut-o presa scrisă şi audiovizuală.

Analiza efectuată la un înalt nivel de profesionalism şi responsabilitate asupra îndeplinirii strategiillor şi programelor din zootehnia românească, precum şi proiecţiile pentru viitorul imediat şi de perspectivă evidenţiază faptul că declinul din acest domeniu a fost stopat încă de la mijlocul anului 2002, înregistrându-se creşteri ale efectivelor şi ale producţiilor animaliere, cu valori cuprinse între 1,5 şi 28%.

În prezent, producţia zootehnică reprezintă 41,6% din totalul producţiei agricole, aceasta înregistrând în anii 2002 şi 2003 ritmuri superioare de creştere faţă de producţia vegetală.

O mare importanţă - realizarea unei activităţi eficiente în acest domeniu - a constat în elaborarea şi adoptarea unor acte legislative şi de reglementare, între care pot fi menţionate: Legea zootehniei, Programul naţional de ameliorare genetică a efectivelor de animale, Programul privind managementul durabil al resurselor genetice al animalelor domestice în România, Legea apiculturii etc.

Au fost elaborate o serie de ordonanţe, hotărâri de Guvern şi ordine ale ministrului prin care s-au stabilit măsuri în sprijinul dezvoltării zootehniei româneşti, atribuirea gratuită a spaţiilor zootehnice dezafectate, construirea de noi ferme şi popularea acestora cu juninci de rasă, cu o subvenţie de 50% din costuri.

Stoparea declinului şi începerea procesului de dezvoltare în zootehnie, ca obectiv important din planul de acţiuni al programului de guvernare al Partidului Social Democrat au fost posibile de realizat ca urmare a antrenării unui număr sporit de crescători de animale, precum şi a organizaţiilor profesionale ale acestora şi care în perioada 2001 - 2003 au beneficiat de un sprijin financiar de la bugetul de stat de circa 7.000 miliarde lei.

În bugetul Ministerului Agriculturii, pentru anul 2004, este prevăzută o sumă de peste 4.600 miliarde lei, de 20 de ori mai mare decât în anul 2000. Aceste mijloace financiare au fost şi vor fi acordate crescătorilor de animale pentru susţinerea fondului genetic din zootehnie, introducerea de tineret femel din toate speciile în circuitul de reproducţie, extinderea biotehnologiei însămânţărilor artificiale, ca şi pentru livrarea de carne şi lapte la fondul pieţei.

Intensificarea procesului de ameliorare a efectivelor de animale, asigurarea necesarului de nutreţuri şi a unei nutriţii echilibrate, asigurarea unei bune stopări a bolilor şi o bună stare de sănătate a animalelor şi salubrizarea produselor, precum şi procesarea primară şi valorificarea producţiei animalelor reprezintă domenii importante cuprinse în strategiile şi programele de dezvoltare a zootehniei în România, elaborate în baza politicii agrare a Partidului Social Democrat, în vederea îndeplinirii condiţiilor şi a exigenţelor pentru integrarea în anul 2007 în structurile europene.

Intervenţia domnului prim-ministru în cadrul Consfătuirii naţionale pe problele de zootehnie, într-un spirit de maximă responsabilitate, a reţinut atenţia participanţilor, că această analiză trebuie să reprezinte un moment important pentru declanşarea unor acţiuni ample în zootehnie, pornind de la dificultăţile şi complexitatea negocierilor în cadrul Capitolului VII "Agricultură".

Au fost formulate precizări în legătură cu necesitatea dimensionării optime a exploataţiilor zootehnice, care să asigure producţie, productivitate şi eficienţă economică.

Dimensiunea reală şi performanţele acestui sector de activitate trebuie să rezolve în mod eficient şi durabil problema securităţii alimentare, în condiţiile unei funcţionalităţi care să asigure o bună protecţie a mediului.

Va trebui să se acţioneze în sensul consolidării asociaţiilor profesionale, precum şi o mai bună armonizare a activităţii între producători şi procesatori, în scopul sporirii producţiei animale şi a calităţii acesteia.

Este necesar ca şi în acest domeniu să lucrăm cu mult profesionalism, în spirit de maximă exigenţă, încadrându-ne în limitele calitative ale standardelor europene.

Prin astfel de acţiuni, Guvernul condus cu multă competenţă de domnul prim-ministru Adrian Năstase înţelege să asigure performanţa şi competitivitatea necesară zootehniei româneşti atât în perioada de preaderea, cât mai ales în cea după integrare în structurile Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Rugămintea mea este...

Domnul Mihai Nicolescu:

Îmi cer scuze pentru depăşirea timpului.

Domnul Constantin Niţă:

... să ne încadrăm în cele trei minute, aşa cum prevede Regulamentul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Ce se întâmplă azi în România?"

Pentru populaţia din mediul urban, cu pretenţii mai mari de cultură şi civilizaţie, situaţia din România din acest moment este caracterizată prin următoarele cuvinte: sărăcie, corupţie, nesiguranţă, dezastru etc.

Viaţa cotidiană arată că toate acestea nu sunt străine nici marii majorităţi a populaţiei: sărăcia este exprimată prin reducerea puterii de cumpărare pe parcursul unei luni, cetăţeanul de rând observând că, pe zi ce trece, leafa lui nu mai face faţă valului de scumpiri a luminii, gazului, benzinei sau, mai tragic, al produselor alimentare. Corupţia este la tot pasul, începând de la acele mici atenţii pe care trebuie să le dai funcţionarilor de la ghişeu pentru o ştampilă, medicilor pentru a-ţi prescrie tratamentul corect, deşi eşti asigurat în sistem şi un bun plătitor, profesorilor care trebuie să-ţi înveţe copilul, deşi asta este menirea lor etc. Nesiguranţa este exprimată de lipsa unei dezvoltări economice, a unei reforme clare şi care să aibă şi rezultate practice, nu numai teorii dogmatice, care toate coroborate duc la lipsa locurilor de muncă care să asigure un trai decent pentru marea majoritate a populaţiei. Nu este de mirare că din ce în ce mai mulţi români, şi mai ales tinerii, aleg drumul pribegiei prin lumi străine, sperând că banii obţinuţi din munca depusă de ei (şi nu numai ei ştiu la ce compromisuri se supun) să le asigure o viaţă liniştită, o locuinţă decentă şi speranţa.

Dezastrul este fenomenul întâlnit la tot pasul în această ţară, începând de la privatizările suspecte, care au adus foarte mulţi bani celor din anturajul partidului aflat la guvernare, continuând cu desfiinţarea agriculturii, indiferent dacă era zootehnia, viticultura, pomicultura sau creşterea păsărilor şi terminând cu lipsurile majore şi stare de delăsare din cultură, învăţământ, asistenţă medicală, toate zugrăvesc un tablou real şi grotesc care este definit prin dezastrul naţional.

Încrederea cetăţeanului de rând în instituţiile statului este nulă, singura fiind Biserica, unde speranţele omului de rând sunt susţinute. Şi cum poate fi altfel când justiţia este supusă în permanenţă presiunii politice, semnal tras şi de organismele europene, armata este dinamitată de desele scandaluri de corupţie şi luare de mită, iar Guvernul, indiferent dacă este sau nu remaniat, urmăreşte doar să-şi atingă ţelurile preelectorale. Despre Parlament ştiţi cu toţi destul ca să îl mai putem încadra în instituţiile care inspiră încredere populaţiei.

Trei sferturi din populaţia ţării susţine că actualul guvern susţine cu precădere firmele private în care sunt implicate rude sau prieteni de-ai demnitarilor sau cele care cotizează la partidul de guvernământ. Ambele afirmaţii sunt valabile, dacă ne reamintim de scandalul "Puwak", de concesionările făcute pentru construiri şi/sau reparaţii de drumuri, fără licitaţii, de către baronii locali care au vărsat bani frumoşi în visteria partidului sau dacă ne întoarcem în timp la devalizările bancare făcute de firme ale unor personalităţi din actualul partid care, culmea ironiei, au mai fost susţinute şi de membri marcanţi ai acestuia (vezi cazul Bivolaru Gabriel).

Dacă privim la nivelul fiecărui judeţ din ţară şi vedem cum în ultimii patru ani cei care fac parte din PSD au reuşit să controleze în totalitate viaţa economică şi politică, nu e de mirare că afirmaţia "este multă corupţie în Guvern şi în România" pare să fie lozinca întâlnită cel mai des în această perioadă.

Se apropie cu paşi repezi campania electorală. Între vorbe şi fapte este deja un paralelism total. Se mizează foarte mult pe sondajele de opinie, care în ultima perioadă sunt din ce în ce mai dese. Rezultatele sunt favorabile pentru cei care le comandă. Se pune întrebarea dacă aceştia cunosc mai întâi situaţia reală şi apoi le ajustează sau ajustarea lor se face direct de la sursă, înainte de a fi prezentate potenţialului client.

În acest caz, toată lumea se îmbată cu apă rece, crezând că populaţia nu este conştientă de haosul economic şi politic în care se zbate ţara noastră. Poate părerea orăşenilor care consideră că în acest moment corupţia, dezastrul, nesiguranţa şi sărăcia sunt cuvintele de ordine, pot trezi la realitate atât partidul de guvernământ, cât şi restul clasei politice. Pentru că dacă nu conştientizăm ceea ce se întâmplă în această ţară şi mai ales dacă nu luăm măsuri pentru a le rezolva, ele vor fi cele care vor demola România pe toate planurile, dând naştere haosului. Iar ce face omul cu mâna lui, nici Dumnezeu nu mai poate îndrepta.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Radu Ciuceanu este? Nu este. Absent.

Domnul Nicolae Vasilescu este? Nu este. Absent.

Domnul Ion Mogoş de la Grupul P.D. este? Nu este. Absent.

Domnul Cornel Ştirbeţ. Vă rog.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am intitulat intervenţia mea de astăzi "P.S.D. a fraudat, fraudează şi se pregăteşte să fraudeze alegerile".

Cinismul premierului Năstase, transformat în impertinenţă, în urma preluării şi dezvoltării amenintăţilor la adresa opoziţiei de către alţi lideri P.S.D. pe tema fraudării alegerilor, mă determină să fac această declaraţie politică.

O reacţie atât de virulentă din partea liderilor P.S.D. este explicabilă numai dacă se datorează folosirii cuvântului fraudă în locul sinonimului hoţie şi gândului că pronunţarea acestui cuvânt evocă imaginea şi provoacă spaime celor care asigură corectitudinea alegerilor şi libertatea de exprimare în România, prin declaraţii similare cu cele ale marilor dictatori.

Ceea ce s-a întâmplat în România după anul 2000, în domeniul libertăţii de exprimare, reinstaurarea dictaturii partidului-stat, furturile de tot soiul şi demagogia ridicată la nivelul politicii de stat, toate împreună şi alte asemenea au condus la pierderea speranţei că lucrurile se mai pot îndrepta sub actuala conducere politică.

Iată, însă, că premierul Năstase infirmă din nou orice previziune de bun simţ şi cere dovezi pentru a da de lucru biroului de avocatură angajat de domnia sa.

Soluţia propusă de premier este salvatoare şi ne vom conforma, cu menţiunea că toate faptele concrete analizate de instituţiile naţionale şi internaţionale conduc la concluzia că în România, P.S.D. a fraudat alegerile locale din anul 2000.

Peste 50% din populaţia România care a votat cu partidele de opoziţie este reprezentată în prezent, la nivelul consiliilor locale, şi de primari ai Partidului Social Democrat. Un exemplu foarte concret îl reprezintă Judeţul Sibiu, unde P.S.D., la alegerile locale din anul 2000, a obţinut un număr de 8 mandate de primar, din totalul de 62, iar în prezent are 54 de primari şi majoritatea consilierilor locali în consiliile locale.

Culmea ipocriziei este că acum, în prag de campanie electorală, Guvernul şi P.S.D.-ul înfierează migraţia politică, se pronunţă vehement împotriva celor care au promovat-o şi o vor sancţiona drastic.

Curată democraţie, coane Viorele, care aduce multe servicii pe plan extern României, spre deosebire de orice voce a opoziţiei, denigratoare pentru destinul dumneavoastră european.

Cum să nu afirmăm că P.S.D. fraudează şi în prezent alegerile din 2000 şi se pregăteşte să fraudeze alegerile din 2004, când, deşi ne aflăm cu mai puţin de 3 săptămâni înaintea începerii campaniei electorale, P.S.D.-ul continuă să folosească orice metodă pentru a acapara şi ultimele redute ale administraţiei locale.

Este exemplul elocvent şi foarte concret al primarului ales al oraşului Tălmaciu, judeţul Sibiu, care deşi a obţinut o hotărâre judecătorească definitivă şi executorie de anulare a ordinului prefectului de Sibiu, prin care se constată încetarea mandatului, este împiedicat de acelaşi prefect să-şi exercite prerogativele legale. Aceasta pentru că, în perioada campaniei electorale, oraşul să fie conduse de un viceprimar numit de către prefect, trecut la P.S.D. din funcţia de consilier P.R.M.

Fărâmiţarea administrativă fără nici o noimă, cu singura raţiune a câştigului electoral, prin transformarea în ultimele 6 luni a sute de sate în comune, cu o conducere numită de prefect, nu are alt scop decât înşelăciunea şi iluzia cetăţeanului că P.S.D.-ul se gândeşte la autonomia locală.

Este exemplul concret al localităţilor Voiţa şi Tălmăcel, aparţinând oraşului Tălmaciu, care prin modul în care una a devenit comuna şi alta nu, pe baza a trei referendumuri comandate de prefect şi prin nerespectarea procedurilor parlamentare şi constituţionale pot face, domnule premier, obiectul unui studiu de caz pentru avocaţii dumneavoastră.

Nu continuăm, domnule premier, cu elementele concrete şi extrem de multe şi cunoscute cum sunt presiunile politice asupra judecătorilor şi procurorilor implicaţi în procesul electoral, subordonarea şi politizarea întregii administraţii, mita electorală, concretizată în bani, pungi cu alimente, mici, sarmale, vin şi aşa mai departe. Trebuie să recunoaşteţi, domnule prim-ministru, că majoritatea elementelor din cadrul "democratic" asigurat de Guvernul şi partidul pe care le conduceţi, se asociază cu minciuna, frauda, corupţia, şmecheria şi aroganţa, ceea ce îl determină pe orice om normal să-şi pună întrebări în legătură cu viitoarea fraudă electorală, care nu se va realiza la numărătoarea voturilor.

În ce priveşte biroul de avocatură, vă solicităm clemenţă, domnule prim-ministru şi vă rugăm...

Domnul Constantin Niţă:

Aţi depăşit 5 minute, domnule deputat!

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Închei, domnule preşedinte, "..şi vă rugăm să fie la fel de valoros şi eficient ca cel care a soluţionat magistral frauda privind afişele electorale ale P.S.D. din 2000 şi cea legată de eterna şi fascinanta Românie a domnului Hrebenciuc, iar frauda să fie acoperită din banii publici.

În rest, să auzim numai de bine!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Eu vă atrag atenţia că, peste ora 9,30, nu stau un minut. Vă rog să vă încadraţi în termenul prevăzut de Regulament: 3 minute!

Dau cuvântul domnului Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, sub înaltul patronaj al domnului Ion Iliescu, a organizat o şedinţă festivă, unde preşedintele României s-a arătat dezamăgit de faptul că numai o parte a presei a luat parte la eveniment, neparticipând reprezentanţii marilor instituţii de presă. Preşedintele ţării i-a numit pe aceştia din urmă "baronii presei". Domnia sa a uitat însă să pomenească de suferinţele acelor ziarişti care aveau curajul să înfrunte bariera mafioţilor potentaţi care, prin art.26 din Codul penal, au intentat procese de calomnie împotriva celor aveau curajul să scrie despre adevăr. Printre ei se află renumita poetă de limba maghiară Gal Eva-emese, cu o recunoaştere internaţională, care, timp de doi ani, era nevoită să suporte jignirile aduse de către avocatul mafioţilor la judecătoriile şi tribunalele din Bucureşti şi Craiova.

Poeta, care a publicat 11 volume, mărturiseşte în felul următor despre procesul penal care i s-a intentat: "Ca ziaristă, nu am avut niciodată alt scop decât slujirea societăţii şi, în primul rând, a comunităţii în care trăiesc, prin înştiinţarea corectă despre evenimente şi prezentarea problemelor sociale, conform adevărului şi întâmplărilor adevărate.

Cum se poate că, totuşi, sunt pârâta unui caz penal? Oare judecătorii nu ar trebui să facă o preselecţie, înainte de a da drumul unui proces penal faţă de un om cinstit? Pe mine nu mă apără legea, în cinstea mea, faţă de procese penale, fără o bază adevărată?"

Domnule preşedinte Ion Iliescu,

În timp ce dumneavoastră pledaţi pentru o presă mai sudată, o parte dintre ziarişti, care luptă pentru democratizarea structurilor socio-politice, împotriva mafiotismului şi corupţiei, sunt purtaţi prin tribunale, sunt molestaţi şi jigniţi de avocaţii infractorilor. Intimidarea ziariştilor care au curajul să scrie despre adevăr, prin procese de calomnie, va contribui la decăderea morală a societăţii româneşti.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Vreau să vă spun că domnii deputaţi Iriza Scarlat, Anton Miţaru, Minodora Clivetti, Pavel Târpescu au depus în scris, la Secretariat, intervenţiile.

Domnul Ioan Timiş este aici? Este aici.

Vă rog, domnule Timiş.

O să urmeze domnul Nicu Spiridon, după care o să ne întoarcem la PRM.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

România nu va ezita, în noua ei calitate de membru cu drepturi depline al NATO, să pună problema Transnistriei pe agenda discuţiilor Alianţei Nord-Atlantice, a declarat, cu mult timp în urmă, ministrul afacerilor externe, domnul Mircea Geoană. Şeful diplomaţiei române a afirmat că României nu-i poate fi indiferent faptul că, la câteva sute de kilometri de propria sa graniţă, continuă să existe un conflict îngheţat care poate periclita, o dată cu posibila lui reactivare, atât securitatea României, cât şi cea a Europei. Mircea Geoană şi-a exprimat convingerea că lărgirea NATO va fi un motiv de încurajare pentru găsirea unei soluţii acceptabile la conflictul transnistrean, subliniind că este esenţială implicarea Federaţiei Ruse în acest caz.

Faţă de extinderea NATO, proces care a cuprins şi România, ministrul afacerilor externe de la Chişinău a dat publicităţii un comunicat care nu aminteşte nimic despre o posibilă implicare a Alianţei în conflictul de dincolo de Nistru. Întrebat de corespondentul Europei Libere dacă apropierea NATO de graniţele Republicii Moldova ar putea contribui la soluţionarea conflictului, şeful diplomaţiei de la Chişinău a ocolit cu dibăcie răspunsul şi a declarat că este binevenită asistenţa oricărei instituţii internaţionale de natură să contribuie la reglementarea conflictului. Domnia sa ar dori însă o implicare mai accentuată a OSCE.

Cum se vede, de fapt, de la Chişinău extinderea NATO, şi, prin extindere, soluţionarea conflictului transnistrean? Adevărul este că, cel puţin până acum, autorităţile din capitala Republicii Moldova au ezitat să comenteze pe larg extinderea Alianţei până la propriile lor graniţe. Reprezentanţii diplomaţiei de la Chişinău sunt de părere că orice atitudine exprimată public la acest subiect poate dăuna, pe de o parte relaţiilor dintre Moldova şi Rusia, iar pe de altă parte relaţiilor Moldovei cu Uniunea Europeană. Deocamdată, acest subiect este abordat doar de jurnalişti. Presa independentă care apare la Chişinău, aceea care mai există, a salutat aderarea la NATO a celor 7 ţări, calificând acest eveniment un triumf al democraţiei şi, în acelaşi timp, o înfrângere pentru Rusia, în timp ce presa oficială de la Chişinău, cât şi de la Tiraspol, se arată îngrijorată faţă de soarta Comunităţii Statelor Independente. În acest sens, se fac trimiteri diverse la anumite teorii potrivit cărora Statele Unite încearcă să plaseze regimuri proamericane în ţările ex-sovietice, ceea ce, în consecinţă, ar duce la o destrămare rapidă a actualei CSI.

Singurul lider politic de la Chişinău care a acceptat să comenteze fără nici o rezervă extinderea NATO a fost, bineînţeles, Iurie Roşca. El a calificat acest eveniment ca pe o reparaţie morală adusă României şi Bulgariei, după anul 1944, când cele două ţări au fost cedate, de către puterile occidentale, celor sovietice. În acelaşi timp, Iurie Roşca spune că extinderea NATO va avea un impact deosebit asupra situaţiei politice interne din Republica Moldova, sperând că extinderea Alianţei nu se va opri la Prut. Pe de altă parte, unul dintre deputaţii comunişti din Parlamentul de la Chişinău, Mihai Sidorov, fost ministru al justiţiei în autoproclamata Republică Transnistreană, este de părere că apropierea hotarelor NATO de Republica Moldova nu va conduce la soluţionarea diferendului transnistrean, ci, dimpotrivă, ar putea destabiliza şi mai mult situaţia în regiune. "Eu nu văd până acum, nici o legătură", spunea Sidorov, "între problema extinderii NATO şi soluţionarea problemei transnistrene. Eu cred că NATO trebuie să rămână un mecanism pentru stabilitate în regiune. Eu am în vedere că apropierea hotarului NATO nu trebuie să facă destabilizare".

Poziţia acestuia nu diferă cu nimic de aceea a Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, care a votat cu o majoritate covârşitoare Rezoluţia cu privire la extinderea NATO. Documentul solicită imperativ reanalizarea participării Rusiei la tratatele internaţionale privind armele convenţionale. Se are în vedere şi dezvoltarea arsenalului nuclear rusesc, dacă Alianţa Nord-Atlantică nu va oferi garanţii de securitate Rusiei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Nicu Spiridon este absent. Domnul Cristian Sandache a depus în scris. Domnul Endre Bereczki a depus în scris.

Domnul Aurel Gubandru. Se pregăteşte domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "S-a stins din viaţă buzoianul A.I.Zăinescu, scriitor reprezentativ al literaturii române".

Fulgerător, aproape ca şuierul agresiv al versurilor sale, a trecut în lumea umbrelor poetul, eseistul şi publicistul Aurel Zăinescu, scriitor reprezentativ al literaturii române, născut în satul Dara, comuna Pietroasele, judeţul Buzău.

Ştia că suferă de o boală incurabilă, dar, cu încrâncenarea şi demnitatea pe care toţi cei care i-au fost aproape i le-au recunoscut dintotdeauna, a ţinut ca totul să rămână o taină, singurul buzoian căruia i s-a destăinuit fiind dr.Stanciu Paraschiv, directorul Spitalului judeţean care, de altfel, l-a şi vizitat în Bucureşti.

Mă îngrozesc numai la gândul cum au primit cumplita veste părinţii lui: nea Ion, în vârstă de aproape 91 de ani, şi mama, Maria, podgoreni din moşi - strămoşi, a căror casă este lipită de şcoala cu ziduri de piatră din Dara, unde a descifrat slovele cel ce avea să devină scriitorul Aurel I.Zăinescu.

După 1990, a rămas un apropiat al preşedintelui Ion Iliescu, fiindu-i "sfetnic de taină", iar în public, consilier. O revanşă în faţa istoriei, ca recuperare a clipelor risipite, este şi cazul poetului Mircea Ichim, sau doar fatalitate şi destin. Greu de răspuns.

Cultivând parabola, el a transformat elementele locului în simboluri, în arte poetice ale existenţei, de la relieful de natură arheologică, Aurel Zăinescu încearcă un salt de lumini spre relieful de natură spiritualizată, ceea ce îl plasează într-o condiţie aparte faţă de viziunea "bahică", îndeobşte cunoscută.

Prin opera lui, ni-l vom reaminti întotdeauna: "Zeii neatenţi" - 1967, "Recviem într-un cimitir de maşini" - 1969, "În zale albe" - 1971, "Grădinile ascunse" - 1974, "Legea viei" - 1976, "Abatoarele de greieri" - 2002.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu. Domnul Emil Rus este aici? Da. Se pregăteşte domnul Emil Rus.

Domnul Adrian Moisoiu:

"Ce a mai promis P.S.D. maghiarilor la referendumul pentru modificarea Constituţiei României?"

"P.S.D., la referendumul pentru modificarea Constituţiei României, ne-a promis că art. 1 va figura doar simbolic, acesta fiind singurul motiv pentru care proiectul Legii Statutului Autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost respins de Comisia Legislativă a Camerei Deputaţilor" a declarat sâmbătă seara, 17 aprilie 2004, la Târgu-Mureş, deputatul U.D.M.R. - Vekov Károly János, în cadrul şedinţei Consiliului Scaunului Secuiesc Mureş.

Aceasta este ştirea pe care mass-media ne-a adus-o la cunoştinţă şi care ne face să ne punem cu groază în suflet întrebarea: în afară de aceasta "ce a mai promis P.S.D.-ul în frunte cu premierul Adrian NĂSTASE maghiarilor, la referendumul pentru modificarea Constituţiei României"? Mai grav decât dezmembrarea teritorială a Ţării poate să fie şi altceva? Fiindcă art.1 alin.1 şi art.3 alin. 3, la care s-a făcut referire, spun: "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil", şi respectiv "Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe." Totodată, deputatul U.D.M.R. s-a arătat indignat de atitudinea deputaţilor români, care în urmă cu aproape o lună au dezbătut şi respins propunerea legislativă privind Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, ocazie ce a prilejuit domnului deputat Lucian Bolcaş, liderul Grupului parlamentar al P.R.M. din Camera Deputaţilor, să-i definească pe iniţiatori drept "infractori", iar propunerea drept: "o infracţiune îndreptată împotriva ordinii constituţionale, un atentat infam împotriva caracterului naţional şi unitar al statului român, care are ca scop să împiedice aderarea României la structurile europene".

Este mai mult decât clar. Scopul urmărit - exprimat prin "protecţia identităţii naţionale maghiare", stabilirea unei "ordini administrative" separate, bazată pe "condiţii geografice, economice, sociale şi culturale" specifice, în scopul realizării "dezideratului istoric al asigurării autonomiei" şi al ocrotirii "realizării intereselor teritoriale", ca şi revendicarea, pentru "colectivitatea majoritară autohtonă a ţinutului istoric" a dreptului de a dispune de "prerogative de ordin statal" şi multe altele, vizează practic crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român.

Proiectul de rezoluţie adoptat de Consiliul Secuiesc Mureş, care prevede sesizarea Consiliului Europei referitor la faptul că România nu-şi respectă angajamentele luate privind dreptul la autoguvernare, reprezintă o "încercare de şantajare de cea mai joasă speţă", de nerecunoaştere a faptului că România respectă Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale adoptată la Strasbourg la 1 februarie 1995, care garantează fiecărei persoane aparţinând unei minorităţi, în principal, egalitate deplină şi efectivă în faţa legii cu cele aparţinând majorităţii, dar nu conferă drepturi colective minorităţilor naţionale. A se acorda drepturi speciale şi sporite, de autoadministrare, unor entităţi administrativ-teritoriale organizate pe baze etnice, pe baza ponderii unei minorităţi naţionale, înseamnă a admite încălcarea principiului egalităţii dintre cetăţenii aceluiaşi stat, indiferent de apartenenţa lor la o majoritate sau la una dintre minorităţi, contravenind flagrant normelor de drept internaţional în materie.

Aşa cum am arătat, propunerea legislativă contravine ordinii constituţionale a statului român, încălcând legile sale. Referindu-mă la aspecte concrete, mă întreb pe ce bază se propune un referendum...

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat, aţi vorbit 5 minute. Domnului Rus îi mai rămâne un minut!

Domnul Adrian Moisoiu:

...pe un segment de judeţ convenabil din punct de vedere al populaţiei, în speţă judeţul Mureş, şi cum se imaginează autonomia în acele localităţi în care totuşi populaţia română este majoritară (cazul municipiului Târgu-Mureş, a oraşului Ungheni sau a comunei Sâncraiu de Mureş)? Dar problema limbii? Este logic ca un Ţinut Autonom Secuiesc să nu aibă limbă proprie, adică pentru ce i se propune acestuia ca limbă oficială limba maghiară, şi nu limba secuiească, adică a celor doar 224 de persoane care de bună voie şi nesilite de nimeni s-au declarat secui cu ocazia ultimului recensământ al populaţiei, din martie 2002? Se urmăreşte transformarea României într-un stat federativ?

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Adrian Moisoiu:

Ce caută în permanenţă prin Transilvania, conducătorii FIDESZ, de tipul Orbán Viktor şi Nemeth Zsolt? Pentru activitatea lor iredentistă pe care o desfăşoară, nu ar trebui declaraţi persoane non grata şi azvârliţi peste graniţă? (Proteste în Grupul Partidul Social Democrat şi susţineri din partea domnilor deputaţi din Grupul PRM.) A fost Guvernul Năstase dispus să prezinte un protest oricât de debil Guvernului Maghiar?

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Adrian Moisoiu:

Da, domnule preşedinte!

În cadrul politicii paşilor mărunţi, este pregătită o anexă secretă... (Vociferări în sală)

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog linişte în sală!

Domnul Adrian Moisoiu:

Repet încă o dată, domnule preşedinte, pentru că e o treabă foarte importantă.

În cadrul politicii paşilor mărunţi, este pregătită o anexă secretă a protocolului de colaborare P.S.D. - U.D.M.R., ca la alegerile locale, în fruntea Consiliului judeţean Mureş să fie ales, cu sprijinul consilierilor P.S.D., din nou un preşedinte maghiar, care să poată promova nestingherit o politică în care, pentru judeţul Mureş, soarele să răsară la Apus, adică la Budapesta!

Este clar! Nu se doreşte un Ţinut Autonom Secuiesc, ci o Ungarie Mică, autonomă, cu o limbă proprie, cu însemne de stat (drapel, stemă) maghiare! Oare ce înţelegeri aţi mai făcut, domnule Năstase? Care este preţul lor?

O mare personalitate americană spunea că votul este cea mai teribilă sabie!

Românii, la 6 iunie, vor avea posibilitatea să aibă în mână ştampila de vot. S-o folosească ca pe o sabie! Români, sancţionaţi toate umilinţele îndurate! Pentru România, soarele va răsări totdeauna la Bucureşti! Exponentul doleanţelor Dumneavoastră este Partidul România Mare!

Domnul Constantin Niţă:

Da. Vă rog insistent respectaţi... Luaţi din timpul colegilor dumneavoastră.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emil Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Două minuni, între multe altele, ale Guvernului Adrian Năstase sau mai precis ale premierului, fac obiectul declaraţiei mele de astăzi.

Prima se referă la neimpozitarea profitului reinvestit şi a doua la înfiinţarea Biroului de avocatură pentru a ataca în instanţă partidele şi politicienii care vor mai face acuzaţii de posibilă fraudare a alegerilor locale.

Renunţarea Guvernului Adrian Năstase la impozitul pe profitul reinvestit a fost anunţată, cu surle şi trâmbiţe, ca o adevărată minune, joi 15 aprilie a.c., în faţa camerelor, de la care au vorbit două mari personalităţi ale politicii româneşti de pe malul Dâmboviţei, întâi premierul Adrian Năstase şi pe urmă celălalt, Dan Voiculescu, Preşedintele Partidului Umanist, proprietarul postului TV Antena 1, iertat până de cealaltă parte de datoriile de sute de miliarde de lei către stat. Şi lumea ştie bine de ce pensionarii, şomerii, învăţământul, sănătatea şi toţi oamenii de rând duc o lipsă acută de bani. Nu sunt bani pentru hrană, medicamente, lumină şi căldură!

Dar imaginea e imagine şi ea trebuie să fie înainte de orice, de aceea stilul prin care s-a anunţat minunea a fost american, cu pupitre transparente şi numai gazonul Casei Albe a lipsit pentru a fi mai ceva decât în America.

La propunerea Partidului Umanist, reprezentat cu strălucire telegenică de domnul Voiculescu, - care şi-a făcut un ideal din sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, - spune de parcă celelalte partide nu ar fi avut în vedere nicicând acest lucru!

Şi ce victorie în preajma alegerilor, ce victorie istorică, al cărui rezultat sigur se va aplica de la 1 ianuarie 2005. Uită domnul Adrian Năstase, social-democratul cel mai liberal, că această facilitate a fost reclamată în continuu, pe toate căile şi că mediul de afaceri a suferit şi suferă din cauza fiscalităţii exagerate. Abia acum a plecat urechea la şoaptele lui Dan Voiculescu. Acum pune premierul mâna şi rana se vindecă peste 8 luni, tocmai după alegeri. aşa zic şi eu ispravă!

A doua minune este crearea scutului din juriştii psd-işti în războiul, - ba, pardon! - în campania alegerilor locale. Domnul prim-ministru nu vrea să mai audă de fraude, de strategia fraudării alegerilor, de parcă alegerile trecute ar fi fost fraudate de opoziţia de acum, iar Referendumul pentru schimbarea Constituţiei ar fi fost fraudat de Partidul România Mare, membrii acestuia au umblat cu urna volantă şi au votat pentru cei care nu erau acasă, au votat şi pentru cei din lumea cealaltă.

Atât de mult s-a dorit acest lucru, încât mulţi bătrâni credeau că-l votează pe Iliescu, cel care le va mări pensiile.

Stăm şi ne minunăm de minunile acestui Guvern, care nădăjduim noi că se vor termina o dată ce lumea va alege SCHIMBAREA, şi atunci Guvernul va fi Guvern, Parlamentul Parlament şi preşedintele ţării, preşedinte, aşa cum se cuvine şi doreşte poporul român.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Dinu a depus în scris. Domnul Emil Boc absent. Doamna Iulia Pataki absentă. Domnul Eugen Nicolăescu a depus în scris. Domnul Napoleon Pop a depus în scris. Domnul Dan Coriolan Simedru absent.

Domnul Viorel Coifan.

Vă rog.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea se intitulează "Politica discriminatorie a Guvernului PSD faţă de infrastructura rutieră din judeţul Timiş".

Prin Hotărârea de Guvern nr.514/7 aprilie 2004, Guvernul a dispus repartizarea a 1000 de miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru realizarea unor obiective de investiţii şi efectuarea unor lucrări de reabilitare şi modernizare a drumurilor judeţene şi comunale.

În anexă, judeţului Timiş i s-au repartizat 7,2 miliarde lei, fiind plasat pe ultimul loc în cadrul celor 42 de judeţe ale ţării. Toate celelalte judeţe au obţinut peste 20 de miliarde de lei, indiferent de mărimea lor, în termeni de suprafaţă şi de număr de locuitori. Sumele repartizate provin din impozitul pe venit. Or, este un lucru binecunoscut că judeţul Timiş este unul dintre cei mai importanţi contribuabili la acest capitol. Pe de altă parte, judeţul dispune de o reţea rutieră de interes judeţean local, cu peste 2.400 km. Atât drumurile naţionale care traversează judeţul, cât şi drumurile judeţene şi comunale ce fac legătura între localităţile judeţului sunt într-o stare critică. Municipiul Timişoara are 900 km de străzi, dintre care unele sunt încă de pământ.

Fondurile pentru repararea, modernizarea şi întreţinerea drumurilor provin atât din resurse proprii, cât şi din cele atrase. Neexistând o reală descentralizare financiară, o cotă semnificativă din aceste fonduri se alocă de la nivel central. Se constată că, în mod repetat, Guvernul consideră judeţul ca fiind doar bun de plată, iar la repartizarea fondurilor este ruda săracă. Astfel, în 2002, din Fondul special al drumurilor, au fost repartizaţi, numai oraşului Bacău, 40 de miliarde de lei, în timp ce întregului judeţ Timiş doar 37,2 miliarde lei. Ca şi român, m-am simţit mândru, dar ca bănăţean am fost umilit.

În 2003, Guvernul promovează Legea nr.203/16 mai 2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european. În Anexa nr.3, Construcţia autostrăzii Nădlac - Arad - Timişoara - Lugoj - Deva - Sebeş - Sibiu - Piteşti era prevăzută pentru perioada 2000 - 2015. În 2004, acelaşi Guvern inversează priorităţile: declară viitoarea autostradă Borş - Oradea - Cluj - Tg.Mureş - Braşov ca fiind de maximă prioritate. Din nou judeţul Timiş, şi prin extensie întreaga regiune de dezvoltare V - Vest, este ocolită. Criteriul politic a primat în faţa celui tehnic. Şi exemplele pot continua.

Ce să înţelegem din aceste atitudini? Că există o discriminare politică? Nu este cazul, pentru că actuala conducere a administraţiei publice judeţene este psd-istă. Că în cadrul PSD există două categorii de membri? În acest caz, băieţii PSD din Timiş sunt cei răi, fiind pedepsiţi în faţa cetăţenilor timişoreni şi, cu siguranţă, sancţionaţi în 2004, 6 iunie. Răspunsul este mult mai simplu: în lipsa unei reale descentralizări financiare şi a unei minime transparenţe în alocarea banului public, totul este posibil, inclusiv abuzul.

Alungarea investitorilor străini din Banat, exasperaţi de starea proastă a drumurilor, în speranţa deşartă că vor investi în altă parte a ţării, s-a dovedit o politică păguboasă, sortită eşecului. Integrarea în Uniunea Europeană începe de la vest la est, iar judeţul Timiş este cel mai vestic judeţ al ţării.

Guvernul actual ar trebui să ia în considerare această realitate şi un prim pas spre credibilitate l-ar constitui o reală schimbare de atitudine în ceea ce priveşte alocarea de fonduri pentru repararea, modernizarea şi întreţinerea drumurilor timişorene.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Domnul Cornel Boiangiu, după care o să mai luăm maxim 4 persoane, câte un minut fiecare, şi închidem şedinţa.

Domnul Cornel Boiangiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Această declaraţie politică a mea se referă la "Un secol şi jumătate de luptă în slujba intereselor naţionale ale poporului român", pe care, aşa cum ştiţi, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat, de-a lungul timpului, l-a sacrificat în această bătălie, şi priveşte atitudinea faţă de Grupul Ilaşcu, tot ceea ce s-a întreprins în acest sens şi în special în oraşul pe care-l reprezint din partea ţărăniştilor doljeni, Craiova, în acest Parlament, şi anume faptul că aici, pentru prima dată, s-au declarat cetăţeni de onoare, în 9 noiembrie 1993, toţi cei aparţinând Grupului Ilaşcu, că au fost ajutate familiile de la Chişinău, au fost aduse la Craiova, au fost duse în diferite staţiuni, pe banii noştri, şi am ajutat ulterior la trecerea dincolo, în lumea occidentală, a unora dintre ei care erau condamnaţi la moarte de către autorităţile comuniste instalate din nou la conducerea aşa-zisei Republici Nistrene şi, de ce nu, a Republicii Moldova. unul dintre ei, împreună cu familia, a primit azil politic în Franţa, şi prin ajutorul domnului Doru Novacovici, fost deţinut politic şi fost preşedinte al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, cu ajutorul Internaţionalei Creştin-Democrate, mai mult decât atât, altul, pe Nicolae Bodnarciuc, am reuşit să-l aducem la Craiova, să-l facem cetăţean al Craiovei şi să-i dăm chiar locuinţă de serviciu, să fie împreună cu soţia şi să-i asigurăm şi un post, aşa cum s-a putut, pentru el, ca să asigure existenţa la cei doi copii care sunt la şcoală, la ora actuală, la Craiova.

Vrem să accentuăm, cu acest prilej, faptul că ajutorul pe care l-am dat combatanţilor s-a concretizat în ceea ce vedeţi şi dumneavoastră aici: Mişcarea Combatanţilor din Republica Moldova mi-a acordat mie, subsemnatului, Diploma de onoare, titlul de membru de onoare pentru merite deosebite în ajutorarea combatanţilor. Sunt mândru de asta şi vreau să vă spun că Asociaţia Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni s-a înfiinţat la Craiova, ea are sedii, filiale în celelalte oraşe, inclusiv în Bucureşti, însă sediul central este la Craiova. Aceşti copii au fost ajutaţi de către noi. lor li s-au alăturat şi românii de pe Valea Timocului şi nu întâmplător Constantin Timoc participă astăzi, cetăţean româno-american, din partea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat, la Preşedinţia României.

Am făcut aceste precizări pentru că am toată stima pentru iniţiativa civică română, care redeschide acest capitol al deţinuţilor politici, singurii deţinuţi politici din Europa, la ora actuală, cei care au fost întemniţaţi la 31 de ani unul dintre ei, şi anume Andrei Ivanţoc, altul la 38 de ani, Leşko, şi celălalt, Teodor Petrov Popa, la numai 29 de ani, fiind ţinuţi în continuare în teroare de aşa-zisele forţe nistrene, forţe ale răului, cum ştim, care vor să readucă şi Moldova în acest cerc al Comunităţii Statelor Independente, de ce nu, departe de ceea ce a spus un distins deputat înainte, din partea PSD-ului, că trebuie să fie, şi anume această ţară să fie alături de lumea civilizată, alături de noi în Uniunea Europeană şi, de ce nu, în NATO.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Bentu:

Întrerupeţi când consideraţi că este necesar, domnule preşedinte.

Declaraţia politică se numeşte "Tentaţia".

De câteva săptămâni, panoplia tactică a Opoziţiei, modestă şi fără piese autentice, a ridicat prezumţia la rang de certitudine - alegerile din 2004 vor fi fraudate de către însuşi organizatorul lor, partidul aflat la putere, Partidul Social Democrat. O astfel de atitudine trădează, de fapt, mai multe inconsecvenţe de analiză ca şi prefigurarea unor scuze pentru rezultate posibile a plasa Opoziţia pe un nou orizont de aşteptare.

În primul rând, este desconsiderat electoratul român care în cei 15 ani trecuţi de la Revoluţia din Decembrie 1989 a fost arbitrul exclusiv al alternanţei la putere, fapt ce demonstrează că a votat întotdeauna în cunoştinţă de cauză, prin propriul exerciţiu de voinţă.

În al doilea rând, în condiţiile în care lansezi sloganuri electorale hazlii de tipul "Rezistaţi, că venim", uitând că dacă nu rezistam în 1997-2000, receptorii mesajului ar fi avut o altă soartă, dovedeşti în continuare şi lipsă de imaginaţie şi exclusivism. Exclusivism, pentru că apelul la rezistenţă este adresat propriilor simpatizanţi care, derutaţi, nu înţeleg cum partidele ce propun o astfel de atitudine se prezintă ca virtuale învingătoare la scrutinele din vara şi toamna acestui an.

Reluarea cu obstinaţie a marotei alegerilor trucate este contraproductivă pentru promotorii ideii şi se poate repercuta asupra electoratului, sporind numărul celor care nu s-ar prezenta la vot. Mesajul negativ direcţionat asupra competitorilor din spaţiul politic este perceput ca atare doar de 10-14% dintre cetăţeni şi are efect iluzoriu în planul câştigurilor electorale.

Dimpotrivă, soluţiile proprii, programele, valoarea candidaţilor sunt factori de ridicată influenţă şi asigură succesul. Or, din acest punct de vedere, oferta Opoziţiei nu depăşeşte nivelul precarităţii, iar rezultatele previzibile frisonează de pe acum pe actanţii respectivi.

Grijile mari, într-un an electoral mai ales, vin şi din zona popularităţii partidelor respective, or, acestea se încăpăţânează să rămână în zona unor procente incapabile să se convertească în succes electoral.

Iată de ce Partidul Social Democrat condamnă aceste practici, iar Guvernul îşi propune să organizeze de aşa manieră alegerile pe parcursul semestrului electoral 2004 încât să nu existe nici un dubiu vis-a-vis de corectitudinea procesului respectiv.

Renunţarea de către Opoziţie la tentaţia insinuărilor ar fi oportună, pornindu-se de la constatarea că "rezistenţa la tentaţie este măsura adevăratului caracter". Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Costel Marian Ionescu (din sală):

Dacă a predat materialul de ce mai vorbeşte?

Domnul Traian Dobre:

Deci, materialul l-am predat pentru stenogramă. Pentru dumneavoastră vreau să vă spun doar atât, că în data de 5-6 aprilie, la Bruxelles a avut loc Comitetul Parlamentar Mixt, Uniunea Europeană - România. Şi de ce vă spun acest lucru? Pentru că s-a făcut încă un pas spre normalitate, în sensul că delegaţia României a fost compusă din parlamentari din Parlamentul României şi delegaţia României a fost o delegaţie unită, care a reprezentat şi reprezintă politica externă a României, care trebuie să fie o politică unică, nu o politică de partid.

Ca rezultat al acestei componenţe a acestei delegaţii condusă de domnul Viorel Hrebenciuc, în raportul Comitetului Parlamentar Mixt - Uniunea Europeană - România, la pct.1 este inserat, raport care va fi aprobat de Parlamentul Uniunii Europene şi care va avea caracter de recomandare pentru Comisia Europeană; la pct.1 este inserat următorul articol. "Accentuează, în acest moment unic în care Comitetul Parlamentar Mixt se reuneşte în ultima sa şedinţă în pragul primei etape a celei de a 5-a extinderi, care va implica aderarea de 10 noi state la Uniunea Europeană şi înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, susţinerea sa puternică şi constructivă pentru aderarea României la Uniunea Europeană în ianuarie 2007, pe baza realizărilor ţării în respectarea şi implementarea criteriilor de la Copenhaga, şi subliniază faptul că instituţiile Uniunii Europene continuă să lucreze pornind de la ipoteza că ţara va deveni membru al Uniunii Europene în 2007".

Iată, stimaţi colegi, cum atunci când parlamentarii români reprezintă România, tonul care astăzi este în Uniunea Europeană a redevenit, după raportul din 11 iunie a baronesei Nicholson, a devenit un ton optimist pentru integrarea României în Uniunea Eurpeană.

Acestea sunt motivele pentru care v-am deranjat, a completa ceea ce am depus pentru stenogramă şi istorie la secretariat, noi trebuind să facem astăzi istoria României.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Domnul Virgil Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Subiectul declaraţiei mele politice este intitulat "Preocupările opoziţiei când nu are ce face".

Este tot mai evident în peisajul politic românesc că partidele politice ale opoziţiei, deşi există în evidenţe, deşi se manifestă la nivelul unor structuri "centrale" şi unele au chiar reprezentare parlamentară, nu au nici un fel de contribuţie, de propuneri viabile, de aport constructiv sau idei benefice, în amplul proces de pregătire a ţării noastre pentru integrarea europeană.

Atitudinea de negare, apriorică chiar, a oricărui efort sau acţiuni pe care guvernarea PSD le pune în slujba creării unei imagini mai bune pentru ţară, a ridicării standardului economic sau social, determină partidele din opoziţie să adopte poziţii, aşa - zis politice, care concurează ridicolul.

În timp ce în Parlament, cu puţin timp în urmă, a fost introdus Proiectul de Lege privind alegerea autorităţilor publice locale, în mai multe judeţe, toate formaţiunile de opoziţie ce şi-au înregistrat titulatura folosind cuvântul "partid" au semnat la repezeală un protocol pentru realizarea unei coaliţii "antifraudă electorală".

În loc să contribuie cu propuneri concrete la proiectul legislativ pentru a-şi înlătura fantasmele, în locul susţinerii unor amendamente menite să le protejeze angoasele, somnul raţiunii acestor formaţiuni le-a determinat să adopte vechea atitudine privind "drobul de sare".

Apelul pe care Partidul Social Democrat l-a reînnoit şi cu acest prilej, pentru o campanie electorală nu numai corectă dar şi civilizată, demnă de un standard european, nu a putut fi înţeles de aceste formaţiuni politice, preocupate prioritar să inventeze posibile pericole şi să le prezinte deformat la dimensiuni naţionale.

Protocoalele "antifraudă electorală" născocite cu mare uşurinţă au fost semnate cu mare disponibilitate de aceste formaţiuni politice, dat fiind că acest subiect le consemna pentru prima oară prezenţa pe scena politică, pentru o mare parte din ele.

Dar, dincolo de mecanismele şi scopurile originare, trebuie remarcat şi subliniat faptul că documentul nu avea nici o susţinere, exemplificare, probare, nici în proiectul de lege, nici în atitudinea politică oficial exprimată cu fermitate de către Guvern, în favoarea unui climat politic responsabil şi serios în desfăşurarea alegerilor "

Spaimele apriorice ale acestei coaliţii a opoziţiei dovedesc, poate, o bună cunoaştere a unor manevre electorale pe care le-au exersat anterior.

În aceste condiţii este deplin justificată atitudinea Guvernului, de a considera orice luare de poziţie, nesusţinută de probe, a acestor formaţiuni politice, ca fiind o acuză nejustificată, care atrage răspunderea conform legii.

În acelaşi timp însă, asistăm la poziţii luate în mass-media faţă de acest subiect conform cărora orice acuză nejustificată este în sprijinul exerciţiului democratic al libertăţii de expresie "

Cu aceeaşi uşurinţă, în mass-media, preşedintele ţării este făcut responsabil de toate activităţile şi acţiunile private ale unor funcţionari publici, chiar înainte de documentarea şi probarea încadrării în legalitate a acestora.

Corelând aceste atitudini şi acţiuni, este limpede că se încearcă crearea unui climat de neîncredere înaintea desfăşurării alegerilor locale şi că subiecţii acţionează din mai multe direcţii, cu intenţia de a atinge cât mai multe autorităţi la statului.

Efectul acestor intervenţii aşa - zis " politice" ale opoziţiei, este însă contrar celui urmărit, dovedeşte incapacitatea acesteia de a avea responsabilitate politică, obiectivitate şi luciditate, programe politice viabile, imposibilitatea de a convinge electoratul prin forţa faptelor în sprijinul alegătorilor, prin forţa demnităţii şi onoarei.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Domnul Mihai Baciu:

Mă grăbesc, oameni buni, mai ales cei care aţi vorbit acuma... mă înghiontiţi să termin eu mai repede şi nu mai terminaţi dumneavoastră.

Două vorbe numai. De 113 ani, după calculele mele, lumea civilizată sărbătoreşte 1 Mai ca Zi a muncii şi solidarităţii între oameni. Extrema stângă a mişcării socialiste, comunismul, a confiscat, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, în ţările unde temporar a învins şi această sărbătoare, deformându-i semnificaţia şi numind-o, pe lângă "Zi a muncii", şi "Zi a luptei de clasă", a luptei împotriva burgheziei şi imperialismului. Vă amintiţi foarte bine. A umplut-o cu ura unora împotriva altora, cu intransigenţa şi inflexibilitatea faţă de duşmanul de clasă şi cu alte sensuri, care trimit la dezbinare între oameni şi grupuri sociale.

Partidul Social Democrat consideră că a venit timpul să se revină la normal, iar normalul înseamnă şi cuvenita cinstire a marilor simboluri şi semnificaţii care au sprijinit evoluţia oamenilor spre civilizaţie şi solidaritate. Ziua de 1 Mai are tocmai o asemenea semnificaţie pe care social-democraţii vor să o sporească şi să-i dea un plus de nobleţe, adăugându-i noile achiziţii ale umanismului de la începutul acestui mileniu.

Aşadar, Partidul Social Democrat, pentru acest partid, ziua de 1 Mai are, în primul rând, o încărcătură general umană, ea este o cinstire a muncii, a efortului creator faţă de care nu există om, nu există societate, progres şi nici istorie.

Ştiţi foarte bine că 1 Mai la români este şi ziua primăverii numită "armindeni" - ziua învierii naturii ş.a.m.d.

Închei prin a vă spune că Partidul Social Democrat, în spiritul pe care l-am amintit şi sigur putem adăuga aici şi alte conotaţii nobile, va desfăşura în preajma lui 1 Mai şi de 1 Mai, manifestări de cinstire a acestei zile, în buna tradiţie social-democrată şi în spiritul în care această sărbătoare era cinstită în România înaintea perioadei comuniste. Ea este cinstită - vă aduc aminte - încă din 1890.

În încheiere, îndemn toate forţele politice ale ţării, parlamentare şi neparlamentare, să fie măcar cu sufletul alături de noi, pentru că astfel vom fi alături de nobilele valori ale muncii şi solidarităţii. Îndemn pe toată lumea, întregul popor român să sărbătorească această zi, pentru că social-democraţia este, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, încă de la început, o doctrină a umanismului, a solidarităţii, a apropierii între oameni.

Am încheiat, domnule preşedinte, şi vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc că aţi dovedit că puteţi să vă ţineţi de cuvânt.

Domnul Radu Ciuceanu:

O singură pagină, domnule preşedinte, deci, un minut şi câteva secunde din scurta mea experienţă.

Azi noapte a intrat Iisus în celulă.

Ce înalt şi ce trist părea Christ!

De câte ori în momente de deznădejde, dar şi de neputinţa înţelegerii am rostit în gând această poezie a rugăciunii de taină ce-l aduce pe Mântuitor lângă noi, cândva, în întunericul temniţei, martor omniscient al faptelor noastre şi ultima speranţă a înţelegerii şi iubirii între oameni.

Zilele trecute, în Duminica închinată veşnicei îndoieli umane, în forţa adevărului şi dreptatea cauzei, în ziua Apostolului menit prin îndoiala sa să garanteze marea Înviere, Toma, mi-am dus paşii către locul unde din poruncă domnească ar urma să se ridice, din piatră şi zid, Catedrala unui neam ce a sângerat din sute de mii de trupuri pentru a dobândi mântuirea lui prin suferinţă şi jertfă.

Şi m-am gândit atunci, auzind glasul încrâncenat al norodului, de ce inimile s-au învolburat în patimă, ochii s-au aprins de ură şi mintea de zminteală. Şi m-am gândit atunci pe loc dacă începutul n-a fost strâmb, dacă Biserica cea mare este peste putinţele noastre de acum, ale unui popor sărăcit şi flămând.

Dar adusu-mi-am aminte de gloata cea mare a celor bogaţi, cu averi de-a lungul şi de-a latul Europei, şi mi-am zis că dacă şi-or vărsa pungile, chiar şi cele mai mărunte, s-ar aduna cu prisosinţă grămezile de aur (euro).

Şi tot atunci m-am gândit când i-am prefirat pe meşterii mari, calfe şi zidari, ctitori ai mândrei Catedrale cine sunt. Pe unii îi cunoşteam, pe alţii îi ignoram şi mai ales pe aceia care ziua construiau, iar noaptea furau!

Dar, Dumnezeu, în marea Lui înţelepciune şi milă, mai întoarce către El minţile şi cele mai dăruite Satanei.

Şi tot aşa am crezut că mai marii Bisericii noastre îşi vor cerui urechile la orice ispită ce le-ar putea întuneca dreapta măsură a credinţei într-un singur Stăpân Atotputernic, depărtându-se de la orice înţelegere ce ar aduce, în troc şi învoială, Bisericii lui Hristos vremelnice câştiguri.

Dar nepriceperea mea nu s-a oprit aici şi adusu-mi-am aminte de rătăcirea dintâi, la nebunia celor doi care îşi zburătăceau braţele ziua, iar noaptea se aşternea deşertul peste ceea ce fusese cândva cămine, familii, destine. Şi văzând cum se muşcă din nou marmura, mi-am zis că rătăcirea din urmă va fi mai mare decât cea dintâi.

De ce atâta încrâncenare pe istoria unui popor, şi mai ales de ce atâta ipocrizie. Biserica Mântuirii nu se ridică pe vatră de ambiţii şi mândrii; cărămizile ei întruchipează jertfa sutelor de mii de români de pe cuprinsul Rusiei bezbojnicilor sau pe oasele celor ce au scotocit măruntaiele pământului în mine sau au tăiat "Canalul Morţii" Dunăre-Marea Neagră, şi printre ei, şi în frunte, s-au găsit aproape 2000 de preoţi, monahi şi monahii.

Să se ia aminte că orice lucrare ce se ridică pe zurba de gâlceavă e menită pieirii, şi nu înălţării către duh şi slavă lui Dumnezeu. Vă mulţumesc

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul Ioan Miclea dacă este. Nu este, este absent.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de azi priveşte un subiect nu tocmai comod, dar de mare actualitate. Este vorba de amplasarea construcţiei Catedralei Mântuirii Neamului.

S-au spus în presă multe lucruri în legătură cu acest subiect, s-au iniţiat acţiuni de protest, s-a deschis şi un proces administrativ pe tema procedurilor judiciare şi a distrugerii Parcului Carol.

Esenţa problemei este, după părerea noastră, alta. Ea poate fi formulată sub forma unei întrebări. Este bine să se înalţe Catedrala Mântuirii Neamului pe un loc blestemat? Răspunsul este evident: Nu!

Locul blestemat se cunoaşte. Este vorba de locul funerar al conducătorilor comunişti. În general poporul nostru are oroare de profanatorii de morminte. Dar aici nu este numai atât. Este vorba de morminte blestemate de biserică. Se ştie, comuniştii au făcut mult rău bisericii. Unii zic: le mutăm mormintele! Şi s-au mutat. A mai rămas monumentul lor funerar acolo. Nu e nimic, îl mutăm şi pe acesta! Zic alţii. Şi Guvernul oferă multe miliarde din banii poporului, pentru această mutare, fără să înţeleagă că, de fapt, mutarea se poate face, dar locul blestemat rămâne tot acolo, orice s-ar face. El există în conştiinţa poporului, e înscris în mituri şi în cutume, unde se spune clar ca lumina zilei: Fereşte-te de locul blestemat! Ca să nu te ajungă blestemul!

Şi, mă rog, de ce nu se fereşte Guvernul nostru de blestem? De ce nu se feresc înaltele noastre feţe bisericeşti?

Pentru că - şi aici e aici - le vizitează Cel cu coarne. Se ştie că acesta din urmă nu ocoleşte casele mari, ba, dimpotrivă. Prin cine ştie ce manipulări şi tertipuri, el a întunecat minţile Guvernului nostru şi ale înaltelor noastre feţe bisericeşti ca să pună temeliile Catedralei Mântuirii Neamului pe un loc blestemat, când se ştie că pe asemenea locuri, blestemul se transferă, şi din Catedrala Mântuirii Neamului, se poate ajunge la Catedrala Nenorocirii Neamului. Cam pe un astfel de drum, deja ne aflăm.

Temeţi-vă, Domnilor, de locurile blestemate! Ocoliţi-le! Aveţi pe unde să le ocoliţi, slavă Domnului!

Aceste locuri blestemate există în realitate şi în conştiinţa poporului. Dacă nu aveţi această conştiinţă, întrebaţi poporul. Faceţi, dacă nu un referendum, măcar un sondaj de opinie serios, cum se fac pentru atâtea fleacuri politice. Pentru o asemenea situaţie vitală, puneţi întrebarea simplu. Este bine să se construiască Catedrala Mântuirii Neamului pe un loc blestemat?

Şi cred că veţi avea un răspuns clar şi categoric: Nu! Şi veţi putea scăpa, măcar în felul acesta, şi de ispita celui ce ne pândeşte pe toate drumurile. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Au depus în scris, până vine domnul Ionescu, Florin Iordache, Ion Mocioalcă, Liana Naum, Cristian Nechifor, Vasile Miron, Adrian Ionel, Marian Motoc, Eugeu Arnăutu, Mihai Tudose, Tiberiu Zbârcea şi Ion Bozgă, Grupul parlamentar al PSD şi domnul Emil Rădulescu - Grupul parlamentar al PRM.

Domnule Ionescu, vă rog.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Materialul este intitulat "Averea la control!" şi face parte din ciclul "Matrapazlâcurile unui primar PSD-ist din Dâmboviţa". Acesta este în sprijinul politicii pe care-l duceţi dumneavoastră, actual, cu privire la lansarea unei legi privind averea făcută ilicit, deci, venim în sprijinul dumneavoastră, şi acesta este un studiu tipic.

Nicolae Constantin, primarul psd-ist din Conţeşti - judeţul Dâmboviţa, încă din 1992, este unul dintre ciocoii noi ai capitalismului tot mai autentic şi de tip sălbatic. De meserie învăţător, persoana în cauză a profitat de noua sa funcţie, devenind, în timpul celor trei mandate, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai locului.

Primarul comunei şi-a permis să dea de-o parte legile şi să se înfrupte din bunurile comunităţii locale. Averea sa nu putea fi făcută decât în circa 100 şi ceva de ani şi toate acestea în situaţia în care averea familiei sale înainte de a fi alesul comunei era modestă, fiind compusă din circa un hectar de teren arabil şi o casă modestă. Toate acestea vi le-am prezentat în ideea reliefării avarismului acestuia, deoarece a ajuns până acolo încât să construiască pe terenul fostei biserici un magazin cu cârciumă, în interes propriu.

Având în vedere că toată comunitatea locală din satul Gămăneşti, comuna Conţeşti, cunoaşte faptul că pe acest teren a existat o biserică cu 1,5 ha teren aferent acesteia şi un cimitir, din toate nerămânând decât nişte ruine, la solicitarea localnicilor, m-am adresat Arhiepiscopiei Târgovişte, Consiliului judeţean Dâmboviţa şi Federalcoop Dâmboviţa.

Prin răspunsul înregistrat cu nr.12383, din 31 octombrie 2003, Arhiepiscopul Târgovişte, IPS Nifon Mihăiţă, a precizat că "În prezent, curtea bisericii demolate figurează în inventarul Parohiei Ghergani, la nr.5, în lista cu terenuri proprietate a parohiei".

Pe vremea comunistă, Uniunea Cooperatistă Dâmboviţa a construit un chioşc, care a fost demolat chiar de către actualul primar în anul 2003. Uniunea Cooperatistă, prin Federalcoop Dâmboviţa, mi-a comunicat, prin Adresa nr. 1123, din 13 noiembrie 2003, precum şi prin Adresa nr. 194, din 24 ianuarie 2004, că terenul pe care fusese amplasat chioşcul nu aparţine cooperaţiei şi că suprafaţa în cauză a fost solicitată şi predată Primăriei Conţeşti.

Mare a fost uimirea localnicilor când au văzut că ruinele bisericii, compuse din pereţi şi fundaţie, au fost demolate cu buldozerul adus chiar de primarul Nicolae Constantin. Cu această ocazie, au fost scoase la iveală oseminte, care provin atât din moaştele puse, după datină, la fundaţia oricărei biserici, cât şi oseminte vechi de peste un veac, din fostul cimitir din apropierea bisericii. După cum se vede, primarul Nicolae Constantin nu-şi bate joc numai de cetăţeni, ci şi de morţi, pentru el memoria acestora devenind monedă de schimb în afaceri ce-i sunt din ce în ce mai profitabile.

Pe acest teren pângărit, primarul psd-ist, avar afară din cale, a construit un nou magazin cu cârciumă, cam la 50 de metri de magazinul şi cârciuma veche, şi tot la aceeaşi distanţă de casa sa.

Din răspunsul dat de Consiliul judeţean Dâmboviţa cu privire la autorizaţiile legale pe care trebuie să le aibă primarul PSD-ist, prin adresa nr.335/27.01.2004, aflăm că "Terenul a fost preluat de către primărie, adică de către dânsul, şi atribuit, prin Ordinul prefectului nr.459/2003, doamnei Sfetcovici Camelia", care nu este alta decât secretara Consiliului local Conţeşti. Familia doamnei secretare, originară din satul Boteni, nu a avut niciodată teren în satul Gămăneşti, aşa cum reiese din această adresă. Ilegalitatea continuă prin înstrăinarea acestui teren, în anul 2003, prin act de vânzare-cumpărare, către doamna Bursali C. Elena-Monica, care este o persoană şi mai apropiată de domnul primar, şi anume, fiica acestuia. Aceasta, în condiţiile în care primarul psd-ist a refuzat punerea în posesie a multor cetăţeni, cu acte conform legilor şi care domiciliază în satul Gămăneşti şi au avut din moşi strămoşi terenuri în satul respectiv.

Prin aceeaşi adresă se menţionează faptul că: "Primăria Conţeşti a emis certificatul de urbanism nr.69/4.08.2003 şi autorizaţia de construcţie nr.16, tot din aceeaşi dată, în vederea construirii unei locuinţe proprietate personală", şi nu a unui magazin cu cârciumă. Având în vedere acest abuz, solicit organelor în drept, respectiv Inspectoratului General pentru Siguranţă în Construcţii, verificarea situaţiei şi luarea de măsuri în consecinţă, respectiv demolarea construcţiei. Aşadar, s-a ajuns în situaţia în care cetăţeanul Nicolae Constantin a folosit în cu totul alt scop autorizaţia de construire eliberată de... funcţia sa.

O dată cu luarea la cunoştinţă de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, din cadrul Camera Deputaţilor, în data de 5 martie 2004, sub nr.34/15.077, preşedintele acesteia a trimis domnului prefect memoriul prin care comisia a constatat "abuzul şi faptele de corupţie ale primarului din comuna Conţeşti - Nicolae Constantin", solicitând verificarea urgentă a situaţiei prezentate, precum şi comunicarea constatărilor şi a măsurilor adoptate. Prefectul Victor Sanda, în loc să procedeze legal şi să răspundă solicitării comisiei în termen, de fapt, nici până acum nu a răspuns, existând un termen foarte mare, de peste 50 de zile, a înmânat documentele trimise de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, chiar incriminatului. Având aceste documente la îndemână, primarul a trecut la ameninţarea directă a familiei mele.

Aşa stând lucrurile, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a sesizat şi Parchetul Naţional Anticorupţie, în data de 19 martie 2004, prin care se arată că prefectul de Dâmboviţa, în loc să-şi facă datoria şi să solicite anchetarea primarului din Conţeşti, i-a pus materialele în braţe, în cel mai clar spirit psd-ist. PSD Dâmboviţa şi-a făcut o adevărată stare de a fi din a-şi păstra rufele murdare în familie cu acest caz. Prin Adresa nr.2036/427/2004, din data de 29 martie 2004, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, a anunţat comisia parlamentară cu privire la transmiterea dosarului privind abuzurile şi faptele de corupţie ale primarului, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Am solicitat prefectului de Dâmboviţa, încă din anul 2002, iar ulterior, cu Adresa nr.3 din 25 martie a.c., găsirea oportunităţii prin care satul Gămăneşti, care aparţine din 1956 de comuna Conţeşti să revină în administrarea comunei Răcari. Eu am preluat de la cetăţenii din Gămăneşti problema trecerii acestui sat la comuna Răcari. În acest sens, localnicii au trimis numeroase adrese către Senat, către Preşedinţia României, iar răspunsurile au cuprins în totalitate responsabilitatea rezolvării acestei probleme de către Prefectura Dâmboviţa.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat, haideţi că aţi exagerat. 3 minute s-au făcut 13.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Fără nici o indoială, toate cele prezentate mai sus intră în marea horă, făcute de unul dintre... iată, primarii PSD-ului, Nicolae Constantin, şi care este acoperit iată, deci, de către actualul prefect, care se fac vinovaţi de impunerea unei adevărate dictaturi. Mulţi săteni se întreabă ce se va întâmpla dacă nici în vara aceasta nu vor putea scăpa de primarul psd-ist Nicolae Constantin, câte fărădelegi vor mai avea de suportat?

Vă mulţumesc pentru atenţie.

(Următoarele declaraţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Tudor Mohora:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi, intervenţia mea se referă la: "Intensificarea utilizării eficiente a fondurilor alocate de Uniunea Europeană - cerinţă importantă pentru România".

Uniunea Europeană a oferit prin programele sale fonduri importante pentru finanţarea unor proiecte de infrastructură şi transporturi (ISPA), pentru îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, asistenţă tehnică (Programul SAPARD), pentru protecţia copilului, acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate, cu prioritate pentru romi, dezvoltarea managementului serviciilor publice, întărirea capacităţii administrative, îmbunătăţirea eficienţei energetice la sistemele municipale de încălzire, precum şi investiţii în coeziunea economică şi socială prin proiecte de dezvoltare regională.

Din analiza efectuată de autorităţile publice competente, rezultă că, până în prezent, valoarea proiectelor aprobate prin:

• Programul ISPA reprezintă 2 miliarde euro, din care 1,5 miliarde euro este asistenţa financiară nerambursabilă, însă valoarea contractelor încheiate se ridică la numai 500 milioane euro, respectiv cca 25% din totalul asistenţei financiare;
• Programul SAPARD reprezintă 491 milioane euro, din care 204 milioane euro au fost alocate, însă valoarea plăilor efectuate reprezintă numai 11 milioane euro, ceea ce înseamnă numai cca. 2%, respectiv 5% din aceste sume;
• Programul PHARE reprezintă 2,2 miliarde euro, iar proporţia absorbirii fondurilor alocate a fost de peste 98%.

Rezultă că au fost întâmpinate greutăţi însemnate în absorbţia şi gestiunea fondurilor alocate prin programele ISPA şi SAPARD. În esenţă principalele greutăţi se referă la:

• constrângeri financiare legate de lipsa fondurilor în bugetele locale sau în bugetul de stat pentru asigurarea cotei de 25% privind confinanţarea proiectelor;
• dificultăţi în obţinerea creditelor bancare;
• lipsa capacităţii administrative de gestionare a proiectelor tip SAPARD;
• lipsa personalului calificat în cadrul consiliilor locale;
• numărul mare de acte adiţionale la contractele de finanţare încheiate, ceea ce determină prelungirea durata de execuţie a proiectelor;
• dosare de plată incomplete, care necesită informaţii şi documente suplimentare;
• aria de risc pentru eligibilitatea cheltuielilor aferente proiectelor datorită unor posibile "conflicte de interese" etc.

În perioada 2004-2006, fondurile alocate prin programele Uniunii Europene vor creşte sensibil, chiar se vor dubla, iar fondurile neconsumate la sfârşitul unui an financiar nu se raportează. De asemenea, în cazul în care capacitatea de absorbţie a acestor fonduri este sub 75%, fondurile pentru anul următor sunt diminuate cu o treime din sumele neconsumate.

Pentru evitarea unor astfel de situaţii sunt necesare măsuri pentru înlăturarea greutăţilor întâmpinate până în prezent şi pentru îmbunătăţirea derulării programelor U.E. În acest scop ar fi necesar să se aibă în vedere:

• întărirea, în continuare, a capacităţii administrative a României de a gestiona fondurile nerambursabile acordate de Uniunea Europeană;
• asigurarea prin bugetul de stat şi bugetele locale a fondurilor necesare pentru cofinanţarea proiectelor ISPA şi SAPARD;
• descentralizarea funcţiei de autorizare a plăţilor la nivelul birourilor regionale în scopul pregătirii din punct de vedere instituţional şi procedural al vârfurilor de plăţi;
• instruirea personalului pentru aplicarea uniformă a procedurilor specifice;
• reevaluarea procedurilor în vederea fluidizării, simplificării şi armonizării.

Cred că deputaţii din toate circumscripţiile electorale pot aduce o contribuţie importantă la îmbunătăţirea derulării programelor finanţate de Uniunea Europeană, atât prin urmărirea prevederii în bugete a fondurilor necesare pentru cofinanţarea proiectelor, cât şi prin sprijinirea autorităţilor locale pentru înlăturarea greutăţilor semnalate până în prezent.

Domnul Petre Posea:

Declaraţie politică: "Hristos a înviat!"

Acest salut creştinesc freamătă văzduhul şi înconjoară pământul de la un capăt la celălalt. La vestea lui, întreaga natură îmbracă haină de sărbătoare, iar inimile credincioşilor, după şapte săptămâni de post şi rugăciune, saltă de bucurie pentru că sunt chemaţi la o viaţă nouă, la Isus Hristos cel ce a înviat din mormânt.

Mântuitorul Isus Hristos stă la temelia mântuirii noastre, El ne întăreşte credinţa că Domnul este cel ce a murit pentru păcatele noastre, ne-a lăsat viaţa sa pildă de urmat, este Dumnezeu adevărat care a rupt zapisul păcatelor noastre, a sfărâmat puterea morţii şi ne-a dăruit viaţa veşnică. Bucuria mare a Învierii Mântuitorului Isus Hristos o simţim cu adevărat numai dacă privim prin contrast dialectic faptele dureroase din Vinerea Sfintelor Patimi. În această zi, stau faţă în faţă Dumnezeu cu omul demonizat, Lumina cu întunericul, Adevărul şi Binele absolut cu minciuna şi răutatea, binefacerea, recunoştinţa şi prietenia sinceră cu laşitatea, dreptatea cu lipsa de răspundere, iubirea şi jertfa cu ura egoistă, iertarea cu răzbunarea, viaţa cu moartea.

Atunci, de frică, ni se cutremură toată fiinţa, pentru că vedem triumful forţelor întunericului asupra luminii, pe omul îndrăcit lovind, batjocorind, omorând şi punând în groapă pe cel mai bun dintre toţi oamenii. Astfel plecăm de la mormântul domnului cu inimile pline de durere şi cu sufletul tulbrat, zicându-ne în tăcere: "Dacă acesta este sfârşitul Celui mai bun dintre toţi oamenii, viaţa noastră este o tragedie şi nu trebuie să trăieşti, să te frămânţi, să te jertfeşti, să faci binele, să fii virtuos, căci sfârşitul tuturor strădaniilor este înfrângerea, căderea şi moartea. Omul este singur în lume, răul şi moartea ne urmăresc pretutindeni, mântuirea noastră este zadarnică, totul este haos şi întâmplare". O concepţie pesimistă despre lume şi sensul existenţei a pus stăpânire pe viaţa noastră. Dar iată, a venit ziua Învierii, când toate se umplu de lumină, de veselie, de bucurie, ea ne cheamă la o viaţă nouă, pentru că Isus Hristos a înviat din mormânt şi a sfărâmat porţile iadului, a zdrobit puterea celui rău şi ne-a adus nouă mântuirea.

Învierea Domnului Isus Hristos ne arată nouă că viaţa este lucrul cel mai de preţ pe care l-am primit de la Dumnezeu, El ne-a dat-o şi îngrijeşte de ea şi că viaţa aceasta merită să o trăieşti, să lupţi şi să te jertfeşti pentru promovarea valorilor absolute, pentru Adevăr, Bine şi Frumos, Sfinţenie, Dreptate, Libertate, după pilda şi viaţa Domnului nostru Isus Hristos, căci urmând şi murind cu el pentru împlinirea voii şi poruncilor Lui vom Învia împreună cu El.

Învierea Domnului Isus Hristos ne arată că Dumnezeu este mai tare decât omul demonizat, forţele luminii sunt mai puternice decât forţele întunericului, care se sting numai după trei zile. Adevărul şi binele absolut biruie minciuna şi răutatea feroce, dreptatea iese la suprafaţă, gândirea şi iertarea sunt mai tari decât ura şi răzbunarea, virtutea triumfă peste păcat şi fărădelege, viaţa a învins moartea.

Învierea Domnului este pentru noi, creştinii, cea mai înaltă lecţie de optimism sănătos, ea ne arată că la cârma vieţii noastre este Dumnezeu, părintele care îngrijeşte de fiecare dintre noi, care ne trimite hrană, ploaie şi soare la bună vreme. Învierea Domnului ne învaţă că viaţa noastră nu este numai o zi de sărbătoare, dar nici o zi de temniţă, ci este o zi de muncă încordată, serioasă, de luptă insistentă, cu înfrângeri şi căderi, cu nesocotirea binelui făcut de multe ori, cu batjocorirea valorii şi a muncii tale cinstite, corecte, închinate unui ideal măreţ, slujit cu sfinţenie, decenii de-a rândul.

Nu te teme în asemenea momente, căci e încercarea cea mare pentru tine, numai peste Golgota se ajunge la Înviere, după cum Isus prin Cruce, prin Moarte, a adus Învierea, Izbăvirea şi Mântuirea.

Ziua Învierii să coboare peste fiecare dintre noi lumina cea Dumnezeiască care să lumineze întreaga fiinţă omenească, după cum se cântă în stihurile Paştilor, "Să ne luminăm cu prăznuirea şi unii pe alţii să ne îmbrăţişăm şi să zicem "fraţilor" şi celor care ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigăm: Hristos a Înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le".

Vă mulţumesc.

Domnul Pavel Târpescu:

"Alianţa PNL - PD cultivă demagogia"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am urmărit cu atenţie luările de poziţie ale liderilor alianţei PNL - PD. Toate se află sub semnul demagogiei. Nu putem uita perioada 1997 - 2000, când cei ce dau lecţii astăzi PSD-ului au făcut parte din coaliţia de tristă amintire, care a reuşit contraperformanţa de a scade cu 15% valoarea produsului intern brut al României. Sunt aproape aceleaşi figuri, iar cei care li s-au adăugat nu se deosebesc aproape prin nimic sub aspectul discursului.

Emil Boc face abuz de declaraţii, intervenţii, comentarii - multe dintre ele atât de deplasate încât ar trebui să-l deranjeze şi pe domnia sa. Nu cred că nu-şi dă seama de aceasta, pentru că este, totuşi, un om inteligent. Traian Băsescu este omul care caută în permanenţă nod în papură, are nevoie de un război permanent - fie cu câinii, fie cu comercianţii, fie cu tarabele, fie cu ploaia, fie cu norii. Băsescu este incapabil să se stăpânească, starea lui naturală fiind scandalul. Ce fel de om politic este acesta care atacă, acuză mereu, calomniază?

Teodor Stolojan s-a erodat ca imagine, din 2000 încoace, devenind rigid, mecanic în atitudini, repetând obsesiv aceleaşi şi aceleaşi teme. Nu-l văd, sub nici o formă, în postura de şef al statului român. În rest, liberalii şi democraţii se agită continuu, pe aceleaşi coordonate ale demagogiei lor structurale, arătând acuzatori cu degetul, de parcă acum ar fi apărut, pentru prima dată pe scena politică românească şi ar fi pur şi simplu nevinovaţi sau inocenţi. Domniile lor cred că românii au memoria atât de scurtă încât le vor uita eşecurile şi le vor acorda din nou încrederea. Noi, cei din PSD, credem că nu. Noi ştim că românii sunt oameni cu scaun la cap, care judecă după fapte. "Fapta, nu vorba", ca să parafrazăm o veche expresie populară românească...

Domnul Adrian Ionel:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dezbaterile referitoare la Catedrala Neamului, unul dintre subiectele care au ţinut prima pagină a ziarelor şi au umplut ediţiile de ştiri ale emisiunilor informative de la radiourile sau televiziunile naţionale şi locale în ultimul timp au fost provocate efectiv de două partide politice care se arătau până acum a fi aliate. Curios şi bizar în acelaşi timp este faptul că aceste formaţiuni, mă refer la partidul Democrat şi Partidul Naţional Liberal, s-au aliat pentru a câştiga încrederea populaţiei şi a accede la conducerea executivă a ţării. În acest context se pot pune o grămadă de semne de întrebare în privinţa intereselor care macină şi distrug şi în fapt arată adevărata faţă a alianţei dintre cele două structuri politice bolnave fiecare în parte şi muribunde împreună. V-aşi pus vreodată întrebarea: La ce s-ar putea aştepta naţiunea din partea unor oameni care nu se pot înţelege nici măcar în privinţa unui obiectiv naţional cu importanţă istorică?

Vă întrebaţi, stimaţi colegi, unde am putea ajunge ca naţiune presupunând prin absurd că această alianţă şubredă ar câştiga alegerile din acest an?

Nici în visurile cele mai urâte nu se pot imagina scenarii care să sperie mai tare milioane de oameni care îşi doresc stabilitate şi coerenţă politică, financiară, socială şi economică. Nimeni, niciodată, nu va şti ce s-ar putea întâmpla pentru că sunt convins că acţiunile aşa zişilor lideri din cele două partide conving, cu vârf şi îndesat, cetăţenii acestei ţări de intenţiile mizere şi macabre cu care sunt înarmaţi până în dinţi. În acest context nu rămâne decât să sperăm şi să asistăm la o dizolvare vremelnică a coaliţiei împotriva naturii şi a firii. Fapt care, în accepţiunea românilor nu poate decât să însemne o revenire la starea de normalitate. Fapt care ar asigura, cel puţin pentru o perioadă, restabilirea unei situaţii politice normale şi ar justifica încrederea românilor într-o clasă politică rasată, elevată, în adevăraţii lideri politici, în valorile unei democraţii consolidate.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

"România este în NATO"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest eveniment s-a lăsat aşteptat o bună bucată de timp, dar nu în zadar. Începând cu 329 martie 2004, România capătă un statut internaţional bine definit, care nu mai lasă loc de interpretări şi aprecieri.

O dată cu aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, avem garantată situaţia că indiferent de cum gândesc unii sau alţii, direcţia ţării nu mai poate fi decât spre Occident.

Aşa cum premierul Adrian Năstase a afirmat că "România oferă o locaţie strategică de cinci stele" spusele dânsului se bazează pe calculele americane pentru România şi Bulgaria.

Se încheie, astfel, un proces început în noiembrie 2002 la Praga, când s-a hotărât extinderea Alianţei Nord-Atlantice cu încă şapte state foste comuniste.

Ziua de 2 aprilie 2004 a reprezentat un moment istoric, care a marcat intrarea oficială a României în structurile NATO, prin care se conferă un nou statut României, oferind pentru fiecare cetăţean român apartenenţa la cea mai puternică forţă de securitate mondială.

Data de desfăşurare a ceremoniei de primire în NATO alături de alte şase state candidate a fost sărbătorită la nivelul ţării şi la nivelul fiecărui cetăţean român şi, aşa cum era firesc, Guvernul României a hotărât printr-un act normativ ca data de 2 aprilie să fie declarată şi sărbătorită ca zi nelucrătoare.

Pentru România, acest moment este cu adevărat istoric.

Pentru prima dată, securitatea ţării noastre se garantată în mod real. Cea mai mare alianţă politico militară a tuturor timpurilor a devenit chezaş pentru integritatea şi suveranitatea României.

Să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulţumesc.

Doamna Minodora Cliveti:

"Din nou despre Parlamentul României..."

În urmă cu două săptămâni am participat la o şedinţă mai puţin obişnuită a uneia dintre comisiile APCE a cărei membră sunt, cea de migraţii, şedinţă care a avut loc în Hermosillo, capitala statului Sonora, Mexic.

Mexicul are statut de observator la Consiliul Europei, şi cum fenomenul migraţiei s-a mondializat, multe state de origine devenind state de destinaţie (cum este, de pildă şi cazul României), comisia a răspuns insistenţelor acestui stat care se confruntă cu mari probleme la frontiera cu SUA şi a organizat această şedinţă. În fapt, a fost o audiere, un număr impresionant de experţi în domeniu: profesori, consultanţi, reprezentanţi ai guvernului şi ai Parlamentului, precum şi mass-media participând la eveniment.

A fost, aşadar, primul forum euro-mexican pe problema migraţiei, care s-a încheiat cu redactarea unei declaraţii în care meritele şi deficienţele migraţiei, problemele specifice, mai ales respectarea drepturilor omului, importanţa fenomenului din punct de vedere economic (una din sursele de venituri importante ale Mexicului fiind sumele de bani pe care emigranţii mexicani în SUA le trimit în ţară) etc., fiind subliniate.

De ce vreau să dau detalii despre această vizită?

Pentru că am constatat încă o dată, respectul de care se bucură o acţiune a Parlamentului, participarea senatorilor şi deputaţilor fiind susţinut mediatizată, canalele de televiziune redând imagini şi comentând evenimentul;

Pentru că am remarcat autoturismele cu care se deplasează parlamentarii - mari jeep-uri "Ford" - însoţite de Poliţie la fiecare deplasare;

Pentru că am constatat că un canal de televiziune transmite aproape non-stop activitatea Senatului federal şi a Camerelor deputaţilor statale: transmisiuni directe, înregistrări, interviuri, precum şi date despre activitatea zilnică a fiecărei comisii permanente parlamentare, astfel încât orice persoană interesată poate să ştie cu precizie programul fiecărei comisii, sala în care se desfăşoară şedinţa, ordinea de zi etc;

Prin modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, în sensul punerii accentului pe munca în comisii, s-a câştigat enorm: s-a pus capăt lungilor dezbateri sterile şi cronofage din plen, s-a muncit mai mult efectiv, s-a adoptat un număr impresionant de legi.

Reversul acestei medalii este însă următorul: activitatea parlamentarilor în comisii este invizibilă pentru oamenii obişnuiţi, care nu au altă sursă de informare decât presa sau televiziunea. Internetul nu este încă la îndemâna oricui, pentru ca oricine este interesat să intre pe site-ul Camerei. Şi chiar dacă ar face-o, acolo nu scrie cine participă la şedinţe, unde, care sunt poziţiile exprimate, ce se decide în mod direct şi nemijlocit.

Înainte de a fi membră a Parlamentului, figurile multor parlamentari îmi erau familiare, pentru că îi vedeam la TV cu ocazia lungilor (şi uneori plictisitoare) transmisiuni directe. Azi presa este plină de liste de parlamentari "necunoscuţi", de "mari muţi", care nu se manifestă şi care, nu-i aşa, mănâncă degeaba banul public.

Şi asta pentru că: voturile nu se contabilizează nominal în "zestrea" fiecărui parlamentar care votează aşa cum se face în Anglia; şedinţele comisiilor permanente nu se fac cunoscute în direct publicului, cum se face în Mexic, decât în măsura în care o anume problemă interesează, şi care, în general, devine interesată la sugestia Opoziţiei; televiziunea publică nu se interesează de activitatea de rutină a unei instituţii publice, cum este Parlamentul.

Propun, aşadar: de fiecare dată când un parlamentar se deplasează în numele Parlamentului la o acţiune, raportul pe care acesta îl întocmeşte şi îl prezintă Biroului permanent al Camerei respective să fie făcut public, adică comunicat cel puţin jurnaliştilor acreditaţi la Parlament; televiziunea publică să aloce câteva minute zilnic activităţii parlamentare, informând publicul despre programul camerelor, a comisiilor şi altor activităţi; conducerea camerelor să facă săptămânal o conferinţă de presă la care să participe şi parlamentari, precum şi comunicate de presă despre activitatea curentă a camerelor şi parlamentarilor, mai ales despre deplasările în străinătate, rostul şi rezultatele acestora.

Dacă nu vom vorbi despre activitatea noastră, dacă nu vom explica în ce fel cheltuim banii publici, dacă nu vom şti să spunem contribuabililor în ce constă cu adevărat munca de parlamentar, vom ajunge, fără îndoială, să fim siliţi a achiesa la acuzaţia de risipitori ai banului public care ni se aduce din ce în ce mai des. Şi de aici până la cerinţa reducerii numărului parlamentarilor la câte unul pentru fiecare judeţ, ori, de ce nu, a desfiinţării Parlamentului, nu mai e decât un pas. Sau doi...

Domnul Anton Miţaru:

"Să înceteze calomniile inutile"

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În ultima vreme, au apărut, din partea reprezentanţilor partidelor aflate în opoziţie, tot felul de declaraţii referitoare la o posibilă fraudare a alegerilor locale. Este o campanie murdară, iresponsabilă care are drept ţintă crearea unei stări de neîncredere, în organizatorul acestora, Guvernul României, precum şi slăbirea credibilităţii ţării în exterior. Acest fapt l-a determinat pe premier să ia atitudine şi să anunţe că Executivul va ataca în instanţă orice astfel de afirmaţie din partea unui om politic, a unui partid. Susţin o asemenea poziţie şi cred că se cuvine a fi prelungită până la nivelul judeţelor, unde Instituţia prefectului, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, trebuie să reacţioneze ferm atunci când se fac astfel de acuzaţii, lipsite de orice bază reală, şi să apeleze la instanţă pentru ca aceia care le susţin să plătească pentru iresponsabilitatea lor. Cine are dovezi de fraudare a alegerilor, de intenţie trebuie să demonstreze în faţa completelor de judecată, nu prin presupuneri în faţa camerelor de luat vederi, ori la conferinţele de presă.

Executivul condus de domnul Adrian Năstase face eforturi foarte mari pentru organizarea, în condiţii corespunzătoare, a alegerilor, şi toată această muncă enormă este denigrată de reprezentanţii partidelor care au participat la elaborarea legilor electorale şi ştiu foarte bine că acestea conţin sancţiuni dure pentru orice neregulă dovedită în procesul electoral.

Cadrul legal este asigurat, cunoscut de toată lumea. Sistemul este perfect transparent. Se cunoaşte că la organizarea alegerilor, la controlul şi urmărirea lor, la stabilirea rezultatelor participă toate partidele, organizaţiile neguvernamentale, precum şi observatori interni şi extern. În acest sens, s-au făcut invitaţii la Consiliul Europei şi la Congresul Puterilor Locale, pentru a trimite observatori care vor merge absolut oriunde doresc. Mai mult chiar, premierul a anunţat că s-a luat decizia de a solicita sprijinul Congresului Puterilor Locale şi Regionale de la Strassbourg, care să ajute la monitorizarea modului în care se vor desfăşura alegerile.

Dacă după 14 ani de runde şi de voturi care se desfăşoară în România, nu s-a ajuns să se înţeleagă că unul dintre elementele de maturitate politică este capacitatea de a asigura desfăşurarea alegerilor pe o formulă de cooperare între partidele politice, pe bună dreptate, cei din exterior se vor întreba ce fel de ţară este aceasta unde nu se poate organiza un proces electoral corect ? De aceea nu mai poate fi acceptată iresponsabilitatea unor astfel de declaraţii, doar pentru motive politicianiste, doar pentru a arunca umbre de îndoială asupra procesului electoral, şi vă chem pe toţi oamenii politici responsabili să luăm atitudine şi să combată asemenea calomnii care fac mare rău imaginii României. Vă mulţumesc.

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

S-au împlinit, la începutul acestei luni, 154 de ani de la înfiinţarea, de către domnitorul Alexandru Ghica, a Jandarmeriei Române. Permiteţi-mi, abia acum, să rostesc câteva cuvinte despre semnificaţia evenimentului menţionat.

Documentul domnitorului Ghica constituie actul de naştere al Jandarmeriei naţionale, instituţie care a funcţionat până în anul 1949, când a fost desfiinţată de regimul totalitar. Atunci, cadre cu o înaltă pregătire de specialitate au fost disponibilizate în masă, persecutate şi cu mari restricţii pentru înmcadrarea lor în muncă.

După Revoluţia din decembrie 1989, Jandarmeria a fost repusă în drepturile ei legitime, înfăptuindu-se astfel un act de dreptate.

Această sărbătoare exprimă preţuirea societăţii româneşti pentru bărbaţii de arme aflaţi permanent în serviciul credincios al legii, cetăţeanului şi comunităţii.

Tin să evoc îndeosebi contribuţia remarcabilă a Jandarmeriei în războiul pentru reîntregirea naţională din anii 1916-1919, ca şi în luptele desfăşurate în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva forţelor revizioniste şi fasciste. Jandarmeria, atât pe câmpul de luptă, cât şi în spatele frontului, şi-a îndeplinit nobila misiune de apărare a idealurilor sacre ale poporului nostru, de libertate, independenţă, ordine, legalitate şi dreptate.

Renăscută în contextul de după victoria Revoluţiei din 1989, Jandarmeria Română s-a afirmat, în perioada care a urmat, prin bravură, devotament şi spirit de sacrificiu, ca o continuatoare demnă a tradiţiilor ostăşeşti şi civice din perioada interbelică, aducându-şi o contribuţie meritorie la consolidarea instituţiilor statului de drept şi a democraţiei româneşti. Indeosebi în ultimii ani, progresele din domeniul reformei instituţionale au determinat creşterea rolului şi extinderea competenţelor Jandarmeriei în cadrul sistemului naţional de ordine şi siguranţă publică.

Deputat Eugen Arnăutu:

Declaraţie politică: "Despre fraude electorale"

Speriată de posibilitatea de a nu face faţă campaniei ce se apropie, opoziţia, în frunte cu Partidul Naţional Liberal, atacă fără discernământ. Un astfel de caz s-a produs săptămâna trecută când Theodor Stolojan a declarat că "liberalii au învăţat lecţia referendumului" şi că "vor lua toate măsurile pentru prevenirea fraudării alegerilor". De prisos să amintim că un astfel de demers este inutil din moment ce, în Legea alegerilor locale, fraudarea este condamnată cu închisoarea între un an şi cinci ani şi că guvernul a invitat la alegeri observatori internaţionali, deşi, din 1992, aceştia nu au mai fost prezenţi la alegerile generale. Mai alarmant este modul în care PNL, prin vocea liderului Theodor Stolojan, foloseşte un limbaj denigrator, fără acoperire, care nu face decât să dăuneze imaginii României.

Isteriile PNL-ului sunt cel mai bine exprimate prin declaraţiile domnului Nicolăescu care califică orice demers drept abuziv, simte ameninţări acolo unde nu există, şi care prezic întotdeauna nenorociri care nu vor avea niciodată loc.

Eşuările unei opoziţii care abordează mesaje lipsite de sens, care afişează slogane frizând hilarul, "Rezistaţi, că venim", precum şi cu propuneri de programe de guvernare fără coerenţă, ar trebui asumate şi înlocuite cât mai este posibil.

Domnul Endre Bereczki:

Revoluţia maghiară anticomunistă din 1956 a arătat întregii Europe că poporul ungar nu va renunţa niciodată la demnitatea sa, iar faptul că civilii din Budapesta au înfruntat în majoritatea situaţiilor cu piepturile goale blindatele sovietice va rămâne întotdeauna unul dintre exemplele antologice ale istoriei contemporane.

Revoluţia română din 1989 s-a născut din acelaşi spirit anticomunist ca şi revoluţia maghiară a anului 1956. Români şi maghiari s-au aflat împreună pe baricadele luptelor şi ale suferinţei dorind cu orice preţ să evadeze dintr-un teritoriu al morţii lente, al cenuşiului uniform şi fără de vreo speranţă.

Astăzi, guvernarea P.S.D., guvernare a spiritului democratic, european, performant dovedeşte prin actele sale că reconcilierea istorică româno-maghiară (considerată de către unii pesimişti sau extremişti - fie ei români sau maghiari - o utopie) este o realitate. Drumul României spre marea familie occidentală trece automat prin Budapesta, iar vecinătatea şi faptul că atât România cât şi Ungaria fac parte din NATO, constituie argumente puternice în acest sens.

Reconcilierea istorică franco-germană reprezintă din acest punct de vedere un model european excepţional. Rivalitatea tradiţională dintre Paris şi Berlin, rivalitate concretizată dureros prin numeroase ciocniri armate de-a lungul vremurilor, a rămas acum doar un capitol din tratatele de istorie.

Acelaşi lucru se poate spune şi despre diferendumurile istorice din România şi Ungaria. Destinul nostru european ne obligă aproape să cooperăm şi să ne armonizăm interesele fundamentale. Câştigul e reciproc şi se transpune în planul politicii un nou concept internaţional care exprimă de fapt noul spirit al timpurilor pe care le trăim. Un spirit flexibil, luminat, adaptat sensibilităţilor şi valorilor omului contemporan.

Domnul Ion Mocioalcă:

Mulţi dintre dumneavoastră poate aţi citit, poate vă mai amintiţi de un excelent scriitor, Damian Stănoiu, şi de neuitatele lui povestiri din viaţa mănăstirească.

"Plâng şi mă tânguiesc"..., psalmodia, în adagio, un diacon într-o scriere a lui Stănoiu. Cam artificial, cam ipocrit era sfinţia sa...

La fel se "tânguieşte", de ceva timp încoace, Biroul Permanent al Partidul Naţional Liberal Caraş-Severin. Ca toţi liberalii, năpădiţi de griji, năpădiţi de o bolnăvicioasă febrilitate. Ca principal jucător în fragila echipă încropită de Partidul Naţional Liberal cu PD, liberalii reflectă, prin acţiunile lor evident precipitate, nu atât dorinţa de a câştiga alegerile, cât, mai ales, teama de pierde aceste alegeri, situaţie cu urmări greu de prevăzut pentru cele două partide.

Liderul liberal Stolojan, de pildă, cerea vehement Guvernului, imediat după oficializarea primirii României în NATO, să prezinte repere Parlamentului, un program concret de măsuri, să stabilim acţiunile următoare, să folosim mai bine propria industrie de apărare...

Ca şi cum partidul de guvernământ, guvernul n-ar fi avut de gând să facă nimic după primirea în NATO şi noroc că ne cer asta liberalii! Vorbe de câştigat voturi de la cei din industria de apărare, de exemplu.

Nou, acum, este doar timpul de conjugare al incriminatoriului verb "Se vor fura alegerile!" Nu strică, adică să fii prevăzător, dar, vedeţi dumneavoastră, la nevoie...Nu au ei acum argumente, dar, vedeţi dumneavoastră, au presimţiri!

Dincolo de acest ton amar-acid, treaba este totuşi serioasă. Cum să nu mă deranjeze când sunt făcut hoţ? Liberalii, Alianţa D.A., sunt mânaţi de interese, să pactizeze şi cu P.R.M.-ul, de care, mai ieri, se fereau ca dracul de tămâie! S-au înţeles cu P.R.M.-ul la moţiunea simplă "Jos Guvernul", se înţeleg şi cu zisa "supraveghere antifurt".

Încet-încet pot gândi şi la o formulă de guvernare în comun. Este pe rol un protocol care, nici nu ne mai miră, îndârjită, canină: Cu toţii, cu oricine, numai cu P.S.D.-ul, nu.

La Buzău, un astfel de protocol este deja parafat de "alianţa lărgită" P.N.L.-PD-P.R.M.-P.U.R. şi cine o mai veni, nu contează! Un fel de "mare coaliţie" de compromis. Nu ne îndoim că şi la Reşiţa se va produce un asemenea compromis şi poate în mai toată ţara. Un compromis total, adică!

Ceea ce văd oamenii este că alianţa P.N.L.-P.D., care se vrea un fel de "pumn al opoziţiei democrate", este fragilă şi nu reprezintă nici pe departe o singură idee. Ea este, mai degrabă, o alianţă de egouri, de Narcişi şi de ambiţii departe de a urî. Chiar şi în interiorul fiecărei formaţiuni politice există fracturi. Îmi permit să vă reamintesc doar câteva:

Puţin despre aşa-zisele "noutăţi" de la Alianţa Populară, dacă doamna cu cipilică, Doina Cornea, înseamnă...noutate!

La o relativ recentă emisiune TV, care trebuia să fie o emisiune de opinie civică, dar a ieşit de umor, numita doamnă veche a fost resuscitată, scoasă cumva de la naftalină şi, vorba ceea, primele ei cuvinte după ce şi-a revenit au fost că...Emil Constantinescu a fost (şi mai poate fi o dată) un fel de "preşedinte de preşedinte" ca "băieţii de băieţi" ai comicilor Ţociu şi Palade.

Să nu-l atingem pe Emil nici cu o floare!

Pe când, Iliescu este un rău, şi că (ţineţi-vă) ar trebui să-şi ceară iertare!

La P.R.M., tot nimic nou pe frontul de vest. Aici încă n-a început gâlceava publică, dar capacul saltă de pe oală şi va da pe afară curând. Se pune, zice gura lumii, de un candidat de import pentru Primăria Reşiţa, fost liberal-aripa Câmpeanu, şi înfocat P.R.M.-ist. Şi la Caransebeş, asta v-o spun sigur, s-a importat deja un candidat pentru primăria acestui oraş. De data asta de la P.S.D.!

Dacă stai să le aduni pe toate astea (şi n-am pomenit nimic de P.D., din lipsă de timp azi), poţi să te şi minunezi: când mai au timp vajnicii opoziţiei să cugete la fericirea noastră viitoare?

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Conform unui studiu al Transperency International, România este cea mai coruptă dintre ţările membre ale Uniunii Europene şi candidate la integrare în Uniunea Europeană.

În ţara noastră, indicele de percepţie al corupţiei (măsurat de la 1 - corupţie generalizată la 10 - nu există corupţie) a fost în 2003 de 2,8 faţă de 3,1 în Turcia, 3,9 în Bulgaria, 4,8 în Ungaria, 6,9 în Franţa şi 9,7 în Finlanda.

România se situează astfel pe locul 83 din 133 de ţări, la egalitate cu India şi Malawi şi după state ca Mali, Panama, Sri Lanka ori Senegal.

Şi nu e nevoie de studii sofisticate pentru a vedea că gradul de răspândire a corupţiei este atât de mare.

Conform sondajelor de opinie, bucureştenii cred că cei mai corupţi angajaţi lucrează în sănătate, administraţie publică şi poliţie, fiindcă veniturile sunt mai mari faţă de restul ţării şi nivelul sumelor cerute este mai mare, uneori dublu sau triplu faţă de provincie.

În zona de vest sunt destul de frecvente actele de corupţie de la graniţă. Angajaţi ai Poliţiei de Frontieră au încasat sume între 50 şi 100 euro pentru a permite proprietarilor unor autoturisme introduse în ţară să se poată sustrage de la plata taxelor vamale.

Una din şpăgile specifice bucureştenilor, dar nu numai, este cea oferită ziariştilor de către politicieni sau oameni de afaceri.

Pentru un articol care trebuie (sau, din contra nu trebuie) să apară, preţul începe cu 100 de euro şi poate ajunge foarte departe.

La Braşov se "cotizează" la primărie şi finanţe. Cei de la primărie primesc bani şi cadouri pentru a grăbi mersul actelor. Se găsesc tot felul de hibe în actele prezentate (cum ar fi proiectele tehnice, de pildă) şi pentru ca beneficiarul să nu mai piardă timp preţios i se recomandă o anumită firmă care, în schimbul unei sume deloc neglijabile, îl poate scăpa în cel mai scurt timp de nereguli.

În Biserica Ortodoxă din Cluj există tarife deja încetăţenite pentru admitere, examinare, apoi numirea pe posturi. Bani, tablouri, autoturisme, chiar apartamente ajung în mâinile celor de la arhiepiscopie, protopopiat şi la teologie.

Cât despre învăţământ, dau şi elevii şi studenţii, dar dau şi profesorii pentru titularizări pe post.

Băcăoanii spun că cel mai adesea dau banii ca să-şi rezolve problemele de la Primărie, Prefectură şi Finanţe.

Găsirea unui loc de muncă în cadrul administraţiei locale, al sistemului sanitar sau de învăţământ costă şi el. Dacă pentru un post de suplinitor pe un an se plăteşte salariul pe o lună, un loc de muncă "cu perspective" ajunge la câteva zeci de milioane de lei.

În mediul rural se poartă şpaga fără e-uri. Cea mai frecventă şpagă aici se dă pentru titlurile de proprietate. Ea nu depăşeşte câteva milioane de lei şi, mai des, se calculează în natură (un porc, câteva găini ori nişte saci cu cereale). De multe ori şpăgile se pot plăti şi în muncă prestată pentru primar, poliţist ori profesor.

Când vine vorba să stabilească cauzele corupţiei, atât specialiştii, cât şi oamenii de rând au păreri împărţite. Unii dau vina pe lefurile mici ale bugetarilor, alţii pe lăcomia omenească, în timp ce unii blamează o tradiţie veche de secole.

Însă când în discuţie sunt puse rezultatele şpăgii pe care o plătim funcţionarelor statului, opiniile converg în acelaşi punct: fenomenul ne afectează standarul de viaţă, fie direct, căci o parte din venituri trebuie alocată şpăgii, fie indirect, prin înrăutăţirea climatului de afaceri şi scăderea interesului investitorilor străini.

Nici companiile nu sunt ocolite de problemele create de corupţie. Firmele plătesc cca. 3% din venituri drept mită, sub diverse forme şi în diverse scopuri.

Potrivit unui studiu realizat la cererea Băncii Mondiale, s-a demonstrat că în România persoanele cu venituri mici alocă 11% din acestea pentru mită şi diverse atenţii, în timp ce clasa medie alocă doar 5%, iar cei cu venituri mari, doar 2%.

O estimare grosieră arată că un pensionar alocă lunar cca. 200.000 de lei pentru şpagă, iar în cazul unui salariat suma este de 300.000 de lei. Un calcul simplu arată că cei 6 milioane de pensionari plătesc anual 15.000 de miliarde de lei şpagă, în timp ce cei 4,3 milioane de salariaţi alocă mitei şi "atenţiilor" cam aceeaşi sumă.

Conform unui studiu al Băncii Mondiale, 51% dintre români cred că, din cauza corupţiei, nivelul de trai scade, respectiv că cei mai săraci devin şi mai săraci, în timp ce bogaţii devin şi mai bogaţi. 17% consideră că se pune în pericol siguranţa statului, 16% că sunt încălcate drepturile omului, 14% blamează corupţia pentru declinul moral al societăţii, în timp ce 11% consideră că fenomenul îndepărtează investitorii străini.

Efectele negative ale corupţiei pot fi cuantificate şi matematic: anual, românii, fie ei salariaţi, pensionari sau şomeri, plătesc şpagă circa un miliard de dolari. O sumă asemănătoare este achitată şi de firmele private.

Domnul Florin Iordache:

"Guvernul rezolvă problemele comunităţilor locale"

În ultima şedinţă a Guvernului României s-au aprobat alocarea de sume importante pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor de investiţii.

Judeţul Olt va primi în urma acestei hotărâri de Guvern suma de 23 de miliarde pentru repararea şi întreţinerea drumurilor judeţene şi comunale. Cu aceşti bani printr-o repartizarea judicioasă a Consiliului Judeţen Olt drumurile vor fi reparate şi întreţinute mai bine.

În alte judeţe s-au alocat sume importante pentru lucrări de alimentare cu apă, gaze şi lucrări edilitare.

Încă o dată am putut constata cu toţii că Guvernul este receptiv la problemele cu care se confruntă cetăţenii, cât şi administraţiile locale, intervenind cu sume pentru rezolvarea acestor probleme importante.

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Visul integrării României în NATO a devenit realitate. România este acum recunoscută de către ceilalţi aliaţi ca făcând parte din familia statelor democratice, care preţuiesc libertăţile individului şi statul de drept ca valori fundamentale. Revenirea în spaţiul de securitate trans-atlantic este un act de reparaţie istorică, după ce Europa a fost împărţită în sfere de influenţă, prin aranjamentul de la Yalta, după cel de-al doilea război mondial.

NATO, ca şi alte organizaţii multinaţionale create după cel de-al doilea război mondial, a suferit destule schimbări. Multe evoluţii ce ţin de integrarea europeană au avut efecte neaşteptate asupra Alianţei, erodând parteneriatul nord-atlantic. România, ca şi celelalte state est-europene care au devenit membre NATO, va avea un rol extrem de important în menţinerea echilibrului NATO.

Care sunt implicaţiile aderării pentru România?

Din punctul de vedere al securităţii sale naţionale, România va beneficia de sistemul de apărare al NATO. In esenţă, pe bază de reciprocitate, aceasta înseamnă că în cazul în care România este atacată de un stat ne-membru, celelalte state membre ale Alianţei vor acţiona pentru apărarea României. In plus, în calitate de membru, România va fi chemată să participe la acţiuni militare sau de menţinere a păcii, hotărâte de NATO sau pe care ONU le mandatează acesteia.

Din punct de vedere militar, România va putea să achiziţioneze echipamente militare de un înalt nivel tehnologic, la care statele nonmembre nu au acces. In acelaşi timp, România va putea participa la diferite programe de producere de echipamente militare, ceea ce va avea un impact economic pozitiv. De asemenea, diferite proiecte de infrastructură militară la standarde NATO, care se vor derula în România, vor ajuta sectorul civil.

Pe plan politico-diplomatic, deşi îşi va pierde statutul de neutralitate militară, România va putea să îşi proiecteze statutul de forţă regională aliată în relaţia cu alte ţări ne-membre.

Din punct de vedere financiar, România va avea de alocat costuri de retehnologizare militară semnificative. Cu toate acestea, deşi avantajele economice ale aderării nu sunt evidente la prima vedere, mulţi analişti consideră însă că aderarea va fi, în final, pozitivă pentru România. Tara noastră este acum privită de investitorii majori ca o ţară sigură, iar investiţiile, atât cele americane, cât şi cele ale UE, vor creşte spectaculos.

Drumul post-NATO al României va fi unul cu eforturi considerabile, având în vedere că, în paralel cu asumarea responsabilităţilor de membru al Alianţei, România îşi va continua drumul de integrare în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Napoleon Pop:

Scrisoare deschisă adresată actualilor şi viitorilor membri ai Parlamentului României de confederaţiile sindicale.

Am fost onorat să primesc scrisoarea deschisă a celor patru confederaţii sindicle adresată actualilor şi viitorilor membri ai Parlamentului României, un adevărat apel la raţiune faţă de provocările integrării României în UE.

Este aproape totul adevărat în ceea ce se susţine, însă, cu marele păcat că am devenit mai conştienţi de riscul provocărilor pe măsură ce data integrării de jure se apropie.

Considerând că integrarea, la limită, priveşte fiecare cetăţean, sunt de acord că era mai bine ca întreaga clasă politică, indiferent de poziţie - în executiv sau legislativ, trebuia să conştientizeze opţiunea integrării prin mai multă informare şi transparenţă în ceea ce priveşte evoluţia atât în UE cât şi a negocierilor noastre cu această entitate, ambele procese fiind într-adevăr deosebit de complexe.

Trebuie însă să fim şi sinceri cu noi, întrucât retrospectiva tranziţiei lungi, grele, obositoare şi mai ales costisitoare fără efecte benefice asupra cetăţeanului trebuie să ne asumăm cu toţii. Tocmai această tranziţie cu "calităţile" ei - despre care alte ţări au încetat să mai pomenească deşi au pornit cam de la aceeaşi linie de start cu noi - ne face mai puţin cinste.

Raportarea acestei tranziţii la "pregătirea românului" pare să ne înfricoşeze de prespectiva iminentă a aderării la UE şi finalizarea - pe cale să se întâmple - a Constituţiei Europene.

Responsabilitatea situaţiei de astăzi este şi comună - clasa politică şi sindicate - pentru că în primul rând ar fi trebuit, imediat după Revoluţie, să negociem viziunea pentru viitorul României şi evident sacrificiile sau costurile noastre, ale tuturor, pentru o adevărată tranziţie spre integrarea României în Uniunea Europeană.

Din păcate, am negociat salarii şi modalităţile de a încetini, până la evitare, restructurarea întreprinderilor şi privatizarea, fiecare dintre noi temându-ne de pierderea privilegiilor şi drepturilor: politicienii de a nu fi realeşi şi de a se bucura de imunităţi, iar sindicaliştii de a nu trăi cu spectrul şomajului şi sărăciei.

Este evident că dorim să fim şi noi într-o Europă socială, dar înţelegerile dintre clasa politică şi sindicate nu ne-au permis decât să fim în rândul codaşilor la aderare şi, ca urmare, să avem şansa de a fi auziţi în conformitate cu acest clasament.

Indiferent de alternanţa la putere, toate guvernările au fost sociale, iar condiţiile în care am ajuns - scumpirea vieţii, nivelul salariului minim şi al pensiei medii, puţinătate locurilor de muncă şi sărăcia - după 15 ani de continuă încercare de a ajunge la o economie de piaţă funcţională, pune în lumină oarecum eşecul parteneriatului noastru, din lipsa obiectivelor comune la baza cărora să punem, în primul rând, interesele acestei ţări.

Personal, în calitate de parlamentar, primesc apelul şi provocarea confederaţiilor sindicale, acceptând de la bun început faptul că în unele privinţe acestea sunt mai bine pregătite decât mine în domeniul socialului, cât mai apropiat şi compatibil cu politica europeană. Dar îmi doresc să încercăm, în ultimul ceas, acel parteneriat care să ne ajute în primul rând la îndeplinirea criteriilor economice ale integrării economice în UE: economia de piaţă funcţională şi rezistenţa la competiţie, criterii la care avem responsabilităţi comune împreună cu patronatul român.

Îmi exprim speranţa că această scrisoare, în an electoral, nu este o formă mascată de a renunţa la reformele economice absolut necesare pentru integrarea României în calendarul convenit.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Evenimentele din ultima perioadă în ceea ce priveşte integrarea României în NATO au arătat că ţările membre ale alianţei au încredere în noi. Faptul că aliaţii şi-au arătat încrederea, precum şi îndeplinirea criteriilor impuse de către instituţiile române implicate au demonstrat, încă o dată, interesul Guvernului Năstase pentru atingerea obiectivelor naţionale şi internaţionale importante promise în urmă cu câţiva ani de zile.

Contextul internaţional din ultimul timp şi, în special, din ultimele săptămâni a impus luarea unor decizii foarte importante în privinţa implicării României în strategia NATO. Faptul că organismele decizionale de la nivelul Executivului au stabilit menţinerea trupelor româneşti în Irak a demonstrat dorinţa ţării noastre de implicare activă în acţiunile NATO.

Ţările membre ale alianţei au salutat această decizie şi, ca atare, este evident faptul că apreciază implicarea şi stabilitatea decizională a factorilor executivi ai României. Mai mult decât atât menţinerea trupelor româneşti în spaţiul irakian s-a realizat cu acordul cetăţenilor români care au înţeles perfect ce înseamnă calitatea de membru NATO şi ce implică aceasta.

Nu în ultimul rând aş vrea să precizez, şi cu aceasta revin asupra unui aspect deosebit de important, anume acela că aprecierile primite cu ocazia intrării în NATO au fost dublate de decizia Guvernului Năstase de a participa la toate activităţile importante ale structurii militare mondiale. Aprecieri care nu pot veni decât în contextul în care militarii români sunt pregătiţi cu adevărat să facă faţă misiunilor complexe şi strategiilor operative ale NATO în diferite zone ale lumii.

Cred că nu mai este necesar să spun acum că NATO nu a acceptat niciodată ajutor din partea naţiunilor care nu îl puteau oferi cu adevărat sau a celor care nu aveau un cuvânt de spus în privinţa pregătirii cadrelor militare operative.

Aceasta fiind starea de fapt care îşi produce efectele în continuare cred cu convingere că nu ne rămâne de făcut decât să ne menţinem pe locul pe care l-am obţinut cu greu în cadrul alianţei şi să mergem în continuare cel puţin cu aceiaşi paşi cu care merg şi aliaţii noştri.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Domnul Ion Bozgă:

Declaraţie politică: "Nu importurile omoară zootehnia României"

O anume parte a presei se preocupă foarte mult de soarta zootehniei româneşti şi a ajuns la concluzia că singura cauză care a determinat zootehnia să ajungă în situaţia de azi e determinată de importurile de carne care, spune presa, omoară zootehnia.

Nu este însă mai puţin adevărat faptul că România face importuri de carne de porc în viu şi de carcasă congelată. Sigur, presa prezintă punctul de vedere, părerile unor oameni politici care actualmente se află în opoziţie şi care acum au soluţii pentru toate problemele apărute în România.

Noi, Partidul Social Democrat, partid aflat la guvernare, suntem foarte mulţumiţi de faptul că unii oameni politici, aflaţi azi în opoziţie, foşti ieri la guvernare, se zbat şi spun dânşii că au soluţii pentru rezolvarea acestor probleme. Îi rugăm să le prezinte, tot în presă.

Doamnelor şi domnilor, sunt convins că nu au astfel de soluţii pentru că dacă le aveau le aplica, iar dacă le-ar avea, le-ar prezenta.

Că vrem, că nu vrem noi importuri de animale vii şi de carcasă de porc se fac şi se vor face în continuare, din multe considerente.

Unul este acela că din punct de vedere al calităţii, carcasa de import este superioară prin stratul de grăsime foarte mic. În România, acest aspect este rezolvat numai parţial, deocamdată.

Preţul la care se poate cumpăra un kilogram de carcasă de porc este mai mic decât cel aflat pe piaţa românească. De ce ? Pentru că cerealele din care se compune furajul combinat sunt produse la un preţ foarte ridicat datorită secetei din ultimii trei ani.

Posibilităţile de subvenţionare a cărnii de porc în România sunt limitate, 8000 lei/kg carne în viu. Acestea sunt posibilităţile Guvernului României în prezent.

Dar să nu uităm că numai în anul 2004, Guvernul României a subvenţionat agricultura cu 20.000 milioane lei. Politicienii care critică azi au subvenţionat toată agricultura în perioada când au guvernat cu 250 miliarde lei. În 2004, numai pentru zootehnie sunt alocate 5000 miliarde lei - situaţie fără precedent. Şi totuşi, oamenii politici din opoziţie critică.

Noi îi informăm cu tot respectul pe care li-l purtăm că realizările Guvernului Năstase sunt vizibile, cel puţin la fel de vizibil cum a fost şi dezastrul făcut de guvernarea trecută, făcut în acest sector al agriculturii.

Subvenţiile acordate pentru procurarea de animale de reproducţie cu performanţe superioare celor din România pentru procurarea de material seminal performant din import, pentru construcţia de adăposturi, reprezintă numai o parte din efortul pe care-l face Guvernul României în vederea dezvoltării acestui sector de activitate.

Celor care nu văd acest efort financiar făcut de Guvernul României le recomand să consulte un medic oftalmolog, cu ajutorul unor ochelari performanţi sigur vor vedea realizările.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Scarlat Iriza:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi

Intervenţia mea de astăzi se referă la recalcularea pensiilor în perioada 2005-2007, o acţiune de mare complexitate şi responsabilitate.

La începutul lunii februarie a.c., premierul Adrian Năstase a făcut cunoscute principiile care vor sta la baza iniţiativei Partidului Social Democrat de recalculare a pensiilor din sistemul asigurărilor sociale de stat, şi anume: aplicarea recalculării pentru toţi pensionarii prin corelarea cu evoluţia salariului mediu pe economie în perioada 1990-2005; echivalarea tuturor pensiilor pe baza refacerii raportului existent între nivelul drepturilor de pensie obţinute şi salariul mediu net pe economie în luna octombrie 1990; punerea în plată a pensiilor recalculate se va face începând cu 1 ianuarie 2005, eşalonat pe 3 ani în perioada 2005-2007 şi va necesita fonduri în sumă totală de 20.000 miliarde lei.

Fără îndoială, recalcularea pensiilor din cca. 3 milioane de dosare de pensii reprezintă o acţiune de mare complexitate care necesită un volum uriaş de muncă, care va cere un număr suplimentar de salariaţi, cheltuieli însemnate şi o perioadă de timp destul de mare. În plus, pensiile recalculate vor putea fi contestate, ceea ce, evident, va necesita un volum de muncă suplimentar.

Totodată, recalcularea unui număr atât de mare de pensii individuale presupune o mare responsabilitate. Ea trebuie să se reflecte în elaborarea cât mai clară şi corectă, precum şi în timp util, a proiectului de act normativ care să reflecte principiile stabilite.

Mai ales, realizarea în timp util a proiectului de act normativ şi aprobarea acestuia presupune din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, a Guvernului şi a Parlamentului manifestarea responsabilităţii faţă de milioanele de pensionari care aşteaptă de peste un deceniu eliminarea inechităţilor care s-au produs pe parcurs în stabilirea pensiilor, precum şi a nivelării acestora. Din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat, în prezent, 73 % au pensii mai mici decât salariul minim pe ţară, de 2.800.000 lei pe lună.

Această responsabilitate privind aprobarea în timp util a proiectului de act normativ trebuie să ţină seama şi de faptul că, odată cu trecerea anilor, mulţi pensionari nu vor mai ajunge să se bucure de o pensie recalculată în mod echitabil. Numai în perioada ultimilor 3 ani, numărul pensionarilor înscrişi la pensie până în anul 1975 s-a redus cu 28%, al celor înscrişi la pensie până în 1984 cu 24%, a celor înscrişi până în 1989 cu 21% şi a celor înscrişi până în 1998 cu 15%, ceea ce reprezintă aproape 550.000 persoane. Se poate aprecia că până în 2007 acest număr se va dubla.

Săptămânal, la cabinetul parlamentar din circumscripţia mea electorală din judeţul Gorj, vin numeroşi pensionari necăjiţi care solicită lămuriri în legătură cu recalcularea pensiilor şi sprijin pentru aplicarea acesteia într-un termen cât mai scurt.

Iată de ce, cred că toţi factorii de răspundere ar trebui să-şi propună ca obiectiv elaborarea şi aprobarea proiectului de act normativ privind recalcularea pensiilor din sistemul asigurărilor sociale de stat până la finele lunii mai a.c.

Doamna Liana Elena Naum:

"Protocolul împotriva democraţiei"

Partidul Social Democrat a semnalat în repetate rânduri strânsa colaborare a Alianţei D.A., adică... departe de Dreptate, departe de Adevăr, cu Partidul România Mare. Termenii în care este formulat acest protocol - care stipulează susţinerea reciprocă a partidelor semnatare - nu lasă nici un fel de îndoieli asupra dorinţei părţilor de a colabora pre şi post-electoral. Astfel, în acest moment, această coaliţie care nici măcar nu reuşeşte să colaboreze aşa cum ar fi scris în statut, PNL-PD s-a întregit, cum era şi de aşteptat, cu Partidul România Mare, considerat de Departamentului de Stat al SUA, "extremist şi xenofob" şi care devine astfel nucleul dur al coaliţiei de opoziţie.

Primul pas a fost deja concretizat în teritoriu. Astfel, filialele maramureşene ale PNL-PD, PRM şi PNŢCD au anunţat, la începutul lunii aprilie, semnarea unui protocol de colaborare prin care îşi exprimă în mod public dorinţa de a constitui o opoziţie dură pe plan local, fapt care este oarecum caraghios.

Prevederile protocolului ne impun constatarea că aportul discursului extremist al PD în coaliţia D.A. se va amplifica prin cooperarea cu Partidul România Mare.

Interesant este dacă nu cumva, prin multiplicarea unor astfel de protocoale, Alianţa nu îşi pregăteşte şi o alternativă prezidenţială la Theodor Stolojan. Aceasta deoarece este de aşteptat ca partidul majoritar în noua coaliţie de opoziţie - Partidul România Mare - să-şi impună noul lider ca manager general al strategiei de opoziţie. De altfel, această opţiune a făcut-o publică şi preşedintele PD, Traian Băsescu, în cazul proiectatei moţiuni de cenzură.

Fiind ataşat ideii de apărare a democraţiei şi statului de drept şi respingând constant colaborarea cu partidele extremiste, Partidul Social Democrat va semnala această apropiere negativă a Partidului Democrat de ideologia extremistă, prin mesaje adresate Internaţionalei Socialiste.

Este regretabil faptul că într-un moment crucial pentru România, când obiectivul nostru primordial este integrarea în Uniunea Europeană, începe ascensiunea extremismului în rândul opoziţiei. Acest lucru nu face decât un contraserviciu României, distanţându-ne de lumea civilizată şi democratică. Din 2001 până în prezent, PSD a luat măsuri concrete privind apropierea de marea familie transatlantică din care facem parte, deja, politic şi militar.

Nu putem permite alianţa unor grupuri de persoane ce urmăresc realizarea imediată a unor interese personale şi le plasează pe acestea mai presus de interesul naţional. Tocmai de aceea condamnăm această alianţa pre şi post-electorală a acestei coaliţii mincinoase şi caraghioase, precum şi semnarea protocolului semnate de acestea împotriva democraţiei.

Domnul Mihai Tudose:

Declaraţie politică: "Puzzel-uri liberale"

Proiectul de buget propus de Alianţă ca substitut al unui program de guvernare nu face decât să rememoreze trista întâmplare a "Contractului cu România" propus de Victor Ciorbea în cursa electorală din 1996. Potrivit proiectului propus de Alianţă, peste 20 de legi vor reforma economic şi social România.

Dacă ne amintim corect, în afară de "Contractul cu România" a mai existat în perioada guvernării CDR-iste contractul pe care întreaga coaliţie l-a făcut şi care nu s-a respectat. Pentru a fi realişti, să ne amintim de primele două sute de zile ale guvernării CDR-iste, consacrate unui grup de teme majore precum integrarea formală în NATO, cursa pentru integrarea formală în Uniunea Europeană, lupta anticorupţie şi aplicarea algoritmului pentru repartizarea poziţiilor de conducere in administraţia publică şi locală, inclusiv la nivelul agenţilor economici. Nici una din cele patru teme nu a avut vreun succes notabil. Cursa pentru NATO - o campanie de propagandă - s-a incheiat cu un politicos refuz diplomatic. La Madrid, in iulie 1997, a fost spus clar că nu aparţinem încă bazinului de expansiune NATO. Acelaşi răspuns de la Uniunea Europeana în decembrie 1997. Lupta anticorupţie s-a încheiat absolut dezastruous în iulie 1998 când preşedintele Constantinescu a declarat oficial că fenomenul corupţiei a fost eradicat în România. Astfel, pe un asemenea fundal caracterizat de o lipsă a îndeplinirii promisiunilor făcute, de o lipsă a performanţelor economice relevante pentru perioada respectivei guvernări, dorind să îngroape toate "realizările" unei guvernări eşuate, şi dorind să împroaşte succesele actualei guvernări; echipa de strategie a Alianţei PNL-PD a prezentat "Evaluarea Guvernării PSD în perioada 2001-2003" şi a ameninţat cu o ofertă electorală în premieră. Numai că premierele Alianţei sunt doar reiterări ale unor eşecuri mai vechi.

Mă întreb pe ce se poate baza încrederea populaţiei vis-a-vis de Alianţă ? Oare pe promisiunile unor viitoare performanţe economice, aşa cum s-au făcut şi nu s-au realizat în perioada 1996 - 2000?

Domnul Marian Adrian Motoc:

"Iluzii preelectorale"

Recent, în cadrul unor întruniri preelectorale, micile partide aproape inexistente, ca de exemplu PUR, PNŢCD, PNG, AP şi altele, au început să vehiculeze diferite scenarii privind alegerile din acest an. De observat însă că aceştia se bazează pe nişte calcule nereale, încercând să împartă cele 10 procente ale votanţilor compromisei Alianţe PNL-PD, în cazul în care aceştia s-ar putea gândi la o reorientare a opţiunilor de vot, situaţia fiind numai dacă aceste partide ar reuşi să obţină mai multă credibilitate în faţa alegătorilor.

Dick Morris, strateg electoral angajat de PUR, încearcă să-i inducă pe aceştia în eroare, inventând diferite scenarii prin care încearcă să mintă şi electoratul nedecis şi cel al compromisei Alianţe "D.A." susţinând în acelaşi timp că, potrivit unui studiu, românii consideră că simpatizanţii umaniştilor ar putea câştiga încrederea în electoratul menţionat în cazul în care umaniştii vor lupta mai hotărât împotriva corupţiei.

Strategul american le-a dat totodată şi un răspuns umaniştilor că aceştia nu prea au mari şanse, deoarece alegătorii se tem că, votând pentru PUR, voturile lor se vor împrăştia, iar Partidul Social Democrat va câştiga alegerile.

Faptul că va câştiga PSD alegerile nu este o noutate pentru nimeni, deoarece electoratul român are încredere în reformele întreprinse de Guvernul Adrian Năstase, iar rezultatele nu l-au înşelat pe alegător, pentru că românii simt nivelul crescut de viaţă, pentru că românii circulă liber în Uniunea Europeană, pentru că românii fac parte din cea mai mare familie politico-militară, alături de cele mai mari democraţii ale lumii.

De asemenea, a mai ieşit la iveală un lucru interesant, şi anume că românilor nu le place la PNL "dosarul din trecut", la PD "programul actual", iar la PUR faptul că nu cred că poate câştiga alegerile.

Faptul că, în conformitate cu ultimele sondaje preşedintele PSD, domnul Adrian Năstase, este plasat pe primul loc cu 41%, iar Partidul Social Democrat se consideră că va câştiga alegerile cu 42%, constituie un fapt care îi sperie pe membrii opoziţiei, aceştia încercând să contrazică sondajele, după vechiul tipar preelectoral. Totodată, este un lucru îmbucurător pentru partidul de guvernământ, dar şi pentru români, pentru că prin aceasta demonstrăm că PSD a reuşit să creeze situaţii favorabile pentru o dezvoltare durabilă şi de succes a României. Cu toate speculaţiile care se fac şi cu pronosticurile care încearcă să se dea pentru a-şi face iluzii partidele mici, acestea, până în pragul alegerilor, tot nu vor reuşi să convingă românii indecişi în prezent, iar aceştia nu vor vota aşa cum speră partidele care au drept obiective atingerea pragului de 5%, ci cu Partidul Social Democrat, pentru a continua procesul de integrare în Uniunea Europeană, pentru a continua strategiile începute, pentru a creşte nivelul de trai în România, pentru a continua reformele etc., etc.

Domnul Vasile Miron:

"Municipiul Bacău - oraş de talie europeană"

Călătorind cu microbuzul pe ruta Bucureşti - Botoşani, nepoata mea, Cojocaru Andreea, studentă la facultatea de Drept din Bucureşti, la coborâre în Bacău a primit din partea şoferului cuvinte de laudă la adresa primarului Dumitru Sechelariu: "Să fii mândră, domnişoară, că locuieşti în oraşul acesta care are un primar foarte destoinic. A făcut din Bacău un oraş de talie europeană."

Ca parlamentar de Bacău, nu o dată a trebuit să cer şi apoi să dau explicaţii despre activitatea primarului municipiului Bacău. La întrebarea mea pusă multora dintre cei care din rea credinţă sau necunoaştere îl blamau pe domnul primar al Bacăului "Ce ştiţi dumneavoastră despre activitatea ca edil local a acestui om ?", am primit cam de fiecare dată acelaşi răspuns. "Nu-l mai apăraţi atâta, domnule deputat. Dumneavoastră nu auziţi ce spune lumea."

Răspunsul meu: Care lume, domnule, cei 15% care nu l-au votat în legislaturile 1996-2000 sau 2000-2004 sau nostalgicii după un fost primar al Bacăului, de tristă amintire, care intra când intra în primărie, şi atunci când intra se închidea în biroul său şi nu mai ieşea decât la plecare către domiciliu ?

Intraţi, domnule, în municipiul Bacău pe unde doriţi, dinspre Adjud, dinspre Oneşti, dinspre Moineşti, dinspre Piatra Neamţ, dinspre Roman, dinspre Bârlad sau Vaslui şi veţi avea de fiecare dată senzaţia că aţi intrat într-adevăr într-un oraş european. Străzi largi ca nişte adevărate bulevarde cu trotuare şi stâlpi din beton sau fier, având fiecare lămpi de iluminat, pomi ornamentali, curăţenie cât cuprinde, staţii moderne "Selena" pentru transportul în comun, blocuri cărora le-a fost schimbată culoarea cenuşie amintind de epoca socialistă, în culori foarte plăcute vederii şi multe altele.

Toată noaptea în municipiul Bacău este un adevărat furnicar de la serviciile de salubritate, care veghind şi la somnul locatarilor, nu fac zgomot aproape deloc, mătură străzile şi aleile dintre blocuri, udă florile, pomii şi strada, transportă conţinuturile tomberoanelor la groapa de gunoi etc.

În acest fel, nu-i de mirare că la primele ore ale dimineţii oraşul Bacău arată ca o farmacie.

Am enumerat doar câteva dintre activităţile primarului Dumitru Sechelariu, secondat de doi viceprimari tineri, Dragoş Benea şi Laurian Lucaş, la fel de buni gospodari ca şi domnia sa.

N-o fi domnul primar Dumitru Sechalariu chiar Ştefan cel Mare şi nici mai baron decât alţii din Opoziţie, dar un lucru este cert. Va câştiga din nou din primul tur un al treilea mandat de primar cu peste 80% din numărul voturilor valabil exprimate la alegerile locale din 6 iunie 2004.

Domnul Gheorghe Dinu:

Declaraţie politică: "Bucurii de Paşti - anulări de trenuri cu grămada"

În ultimii ani, Compania Naţională "CFR" S.A. a contractat o serie de împrumuturi externe, garantate de statul român, care se adaugă sumelor alocate de la bugetul de stat şi care sunt destinate, potrivit expunerilor de motive la legile de garantare, executărilor de reparaţii capitale, modernizărilor pentru îmbunătăţirea confortului şi siguranţei călătorilor, creşterea activităţilor comerciale în staţiile de cale ferată etc.

Această masivă infuzie de fonduri, vizând aparent reabilitarea transportului feroviar de călători, ar trebui să fie justificată în creşterea ofertei de transport a căii ferate.

Dar, în realitate, nu este aşa, deoarece recentele sărbători ale Paştelui ne-a pus în faţa unui paradox: în loc ca în acele zile oferta de trenuri de toate rangurile şi pe toate secţiile să crească, am asistat consternaţi la o adevărată ploaie de ... anulări de trenuri, astfel că fluxul sporit de călători (pentru că oamenii se mişcă de sărbători!) a fost dirijat către firmele private ale transportatorilor rutieri. Până nu demult, cu ocazia sărbătorilor dintr-un an, SNCFR (atunci când mai exista, ca administratoare unică a CFR) punea în circulaţie, pe aproape fiecare magistrală, trenuri suplimentare de călători, iar la alte multe trenuri ataşa vagoane suplimentare.

Ce se întâmplă acum prin aceste măsuri şi cu bună ştiinţă? Volumul transportului feroviar de călători este împins spre o cădere liberă, nescăpându-se nici o ocazie pentru a anula trenuri şi a închide secţii de circulaţie.

Şi atunci la ce bun amanetarea viitorului naţiei române prin împrumuturi externe destinate căii ferate?

Potrivit art.5, alin.1 din OUG nr.12/1998 privind transportul pe CFR, "transportul feroviar public de călători are caracter de serviciu public social", iar la art.7 se prevede că MTCT trebuie să "sprijine dezvoltarea şi funcţionarea transportului feroviar public".

Deci, această prevedere legală nu este respectată de actuala conducere a MTCT, decât numai când este de dat fonduri căii ferate (cu interese, probabil), fără a se preocupa şi de funcţionarea căii ferate după ce a primit fondurile. Deci, în realitate politica guvernanţilor actuali este de a demola şi acest sector (după minerit şi industrie), nu de a-l dezvolta.

Este mai profitabil, probabil, să asiguri exclusivitatea transportatorilor rutieri, de unde pot veni comisioane grase, decât să măreşti numărul trenurilor sau să ataşezi vagoane suplimentare, spre a asigura cererea sporită de deplasare a românilor în timpul sărbătorilor.

Oare, populaţia acestei ţări să nu mai aibă nevoie de calea ferată, aşa cum nu mai are nevoie de locuri de muncă în economia autohtonă? Se pare că aşa cred vremelnicii diriguitori în ale transporturilor de astăzi.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

De nenumărate ori am arătat că între vorbele şi faptele reprezentanţilor PSD este o prăpastie de nedescris, dar şi că demagogia, propaganda, manipularea şi diversiunea sunt instrumente la care aceştia excelează.

Ultimul exemplu este cel referitor la subiectul posibilelor fraude la viitoarele alegeri locale.

Sub pretextul că afirmaţiile privind o potenţială fraudare a alegerilor aduc o gravă atingere intereselor României, prim-ministrul Adrian Năstase, preşedintele PSD, a anunţat că Guvernul va da în judecată pe cei care vor mai spune ceva în acest sens şi că Guvernul a angajat o firmă de avocaţi care să se ocupe de procesele care se vor intenta reprezentanţilor opoziţiei.

În acelaşi timp, încă nu am aflat dacă firma respectivă a fost angajată de Guvern, aşa cum afirmaseră oficiali guvernamentali sau de PSD, cum şi-au schimbat poziţia unii pesedişti, ca urmare a criticilor aspre venite din partea opoziţiei şi a presei.

Pe lângă faptul că o asemenea atitudine este de o stupiditate ieşită din comun, comportamentul PSD pune în pericol democraţia, care înseamnă luptă politică între putere şi opoziţie, iar rolul opoziţiei este tocmai acela de a feri democraţia de tendinţele totalitare, dictatoriale de care PSD este tot mai vinovat.

Amintim PSD că România este criticată că nu mai îndeplineşte criteriul politic, printre altele fiind evidenţiate grave deficienţe ale procesului democratic, iar noua zbatere a PSD nu face decât să pună în pericol integrarea europeană a României.

Dacă România are probleme externe, pentru că cele interne sunt cunoscute şi foarte grave, vinovat este cabinetul Adrian Năstase, care din disperare că va pierde alegerile, se încurcă în diverse ameninţări, presiuni asupra opoziţiei, organismelor statului şi încearcă să acrediteze ideea că, cine nu va susţine PSD, va avea de suferit.

Greşeală mai mare politică nu cred că poate fi tocmai în perioada în care România ar trebui să dea dovadă de înţelepciune, deschidere, transparenţă, dialog şi respect pentru adversarii politici.

Preşedintele PSD trebuie să lămurească opinia publică în ceea ce priveşte: cine a angajat firma de avocaţi, cât costă această colaborare, din ce fonduri va fi plătită şi de ce ameninţă opoziţia cu acţiuni penale pentru simplul motiv că îşi îndeplineşte atribuţiile politice.

Domnul Ştefan Valeriu Zgonea:

Declaraţie politică: "Diplomaţia parlamentară".

Ne aflăm într-un moment istoric caracterizat, printre altele, prin situaţii speciale înregistrate în diverse entităţi geopolitice ale lumii: Europa occidentală, consolidată democratic şi economic, manifestă propriile-i dubii legate de Constituţia Europeană; Europa centrală, care include România, este încă parţial aspirantă la Uniunea Europeană. Orientul apropiat şi mijlociu se află într-o zbatere decisivă; alte zone asiatice sunt beneficiarele urmărilor boom-ului.

România poate juca rolul de punte între entităţile geopolitice şi economice ale lumii contemporane. Ca parlamentar, am în vedere, în speţă, diplomaţia parlamentară.

Conceptul diplomaţiei parlamentare defineşte cadrul care permite parlamentarilor fie să joace rolul diplomaţilor, fie să faciliteze forurilor legislative intervenţia în formularea politicii externe sau în controlul ei.

Desfăşurându-se simultan faţă de diverse ţări, şi având deseori un caracter comunitar, diplomaţia parlamentară se deosebeşte de cea - să-i spunem - clasică. Nefiind o extensie a acesteia, şi nedorind a o înlocui, ea reprezintă un domeniu distinct, cu caracteristici şi scopuri bine definite. Oferă elemente care permit o anume democratizare a procesului diplomatic, dobândind chiar un loc aparte în cadrul eforturilor de soluţionare a unor tensiuni ce se dovedesc refractare la soluţiile diplomaţiei tradiţionale.

Aceste trăsături au determinat o utilizare remarcabilă a mijloacelor diplomaţiei parlamentare în ultima perioadă fie şi numai pentru că, indiferent de modul în care este percepută astăzi evoluţia Europei, comună tuturor abordărilor, este premisa că, la sfârşitul proceselor ce se desfăşoară în prezent, se vor contura ferm raporturile ce vor defini Europa Mileniului III.

Nu doar tensiunile fac obiectul diplomaţiei parlamentare, ci şi consolidarea economiilor de piaţă în Europa Centrală şi de Est. Datorită rolului jucat de Parlament în promovarea cadrului legislativ al reformei, dimensiunea relaţiilor parlamentare ale României a sporit considerabil.

Permiteţi-mi să supun atenţiei dumneavoastră, nu doar o dezbatere în plan teoretic a temei diplomaţiei parlamentare, ci argumentele unei iniţiative concrete.

Toate abordările privind Europa pornesc de la abandonarea spiritului conflictual în favoarea unei atitudini integraţioniste. În Europa sfârşitului de Mileniu II şi, încă, la începutul Mileniului III, între cei doi poli integratori - Uniunea Europeană şi Comunitatea Statelor Independente - s-a conturat zona Europei Centrale. Orice analiză privind configuraţia continentului european trebuie să pornească de la acest complex geopolitic.

Europa centrală nu este - cum ar putea părea la prima vedere - doar un spaţiu geografic. Ea trebuie definită ca ansamblul acelor state care, după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, s-au aflat în zona de influenţă a integratorului estic şi care - după sfârşitul războiului rece - au ieşit din numitul spaţiu gravitaţional, regăsindu-şi aderenţa la valorile europene tradiţionale. Existenţa acestor state în spaţiul de influenţă sovietic are astăzi o valoare specială, aceasta necesitând o reparaţie prin reîntoarcerea la matca tradiţională.

Paradoxul prezentului este că, deşi toţi actorii acestui proces au un obiectiv comun, unii acţionează, de multe ori, competitiv. Configuraţia geopolitică se opune unei asemenea abordări a schimbării prin eforturi izolate. Fenomenul atomizării Europei Centrale - spaţiu geopolitic - poate genera tensiuni de natură a antrena disfuncţionalităţi la scară continentală. Soluţia este trecerea de la comportamentul concurenţial la conclucrare (să nu uităm că CEFTA va dispărea rapid, fără a-şi atinge scopul iniţial).

Europa, eliberată de confruntări ideologice, se află în faţa altor tipuri de sfidări: lupta cu terorismul, şi, pe alt plan, o nouă integrare la nivel continental. Aceste sfidări aduc în actualitate necesitatea unui nou exerciţiu de diplomaţie parlamentară, presupunând efortul fiecăruia dintre noi.

La obiect, propun organizarea - la nivel parlamentar - a unei Conferinţe a statelor aspirante la statutul de membru Uniunea Europeană (indiferent de stadiul în care se află), cu invitarea reprezentanţilor Parlamentelor statelor din Europa Centrală care, la 1 mai 2004, vor dobândi statutul de mebru Uniunea Europeană.

Conferinţa va contribui la armonizarea eforturilor de integrare şi la deblocarea proceselor de adaptare reciprocă, ca premise ale viitoarei integrări. Demersul va potenţa eforturile participanţilor de a demonstra Uniunii Europene capacitatea de conlucrare.

Conferinţa va apărea astfel, ca un exerciţiu practic de pregătire pentru noul statut ce va fi dobândit şi de România: de membru al Uniunii Europene. Conferinţa trebuie privită ca un scop în sine, ei revenindu-I rolul de catalizator al procesului de integrare.

Este momentul ca Parlament României să-şi formuleze opţiunea în sensul unei soluţii care să opereze prin includere, înglobându-i pe toţi cei care îşi recunosc apartenenţa la spiritul şi problematica europeană.

Domnul Petre Posea:

"Cum e turcu' ... şi pistolul!"

Dacă, aparent, până nu demult, preşedintele PD, Traian Băsescu, şi fostul secretar general al PSD, Cosmin Guşă, erau înverşunaţi adversari politici, în realitate, nu cu mult timp în urmă, situaţia a căpătat un reviriment paradoxal, "răsturnându-se" cu exact 360 de grade.

Timpul a demonstrat că disputa lor nu avea nimic comun cu dezbaterea elevată, cu polemica purtată în termeni urbani, nici pe departe cu aspectul civilizat al competiţiei ideologice.

De fapt, cei doi nu făceau decât să se măscărească reciproc ca două ţaţe ieşite în faţa cortului pentru a-şi pune poalele în cap. Oare nu zicea Traian Băsescu că-l va jumuli pe Cosmin Guşă până la ultima pană şi nu răspundea presupusul jumulit că pentru el respectivul jumulitor nu e decât un nimic care se chinuie zadarnic să devină ceva?

Te-ai fi putut gândi că aceşti doi indivizi aveau o aversiune genetică unul faţă de celălalt, că duşmănia dintre ei nu era doar politică, ci de-a dreptul instictuală? (Să ne amintim că sunt persoane pe care nu le cunoaştem, care nu ne-au făcut nici un rău şi pe care, doar privindu-le, îţi vine să le iei la palme).

Aveam impresia că între Traian Băsescu şi Cosmin Guşă există această incompatibilitate ancestrală. Nimic mai fals. Comedia invectivelor jucată de cei doi ascundea o mare şi copleşitoare prietenie. Ei încă nu-şi dăduseră seama că erau făcuţi pentru a fi împreună şi la bine şi la rău, că erau destinaţi să se completeze reciproc la modul ideal.

Să recunoaştem că o asemenea răsturnare de situaţie este rar întâlnită chiar şi pe meleagurile noastre, unde popularitatea lui "mă, boule" o întrece pe cea a lui "măi, dragă". Concilierea în relaţiile cuplului Traian Băsescu-Cosmin Guşă depăşeşte, însă, orice limită a bunului-simţ, înscriindu-se în categoria celei mai crase imoralităţi politice. Este, în mod evident, o conciliere atipică aidoma sindromului acut respirator (SARS). Sperăm că alţi politicieni n-au contactat periculosul virus şi ne gândim , în primul rând, la cei ce l-au propulsat pe anonimul Cosmin Guşă în importanta funcţie de secretar general al PSD şi care ar putea să descopere dintr-o dată că nu mai are nimic să-i reproşeze fostului său subaltern după ce acesta s-a aruncat în braţele primitoare ale primarului general al Capitalei. Adică ne este teamă ca imoralitatea politică din România să nu fi ajuns o boală contagioasă.

Într-o societate care are grijă de sănătatea populaţiei, Traian Băsescu şi Cosmin Guşă ar trebui băgaţi în carantină, iar cei ce intră în sediul PD, obligaţi să poarte o mască de protecţie antibacteriană.

Sfatul nostru este de a sta cât mai departe de cei doi, în special, şi de asemenea specimene, în general, pentru a elimina orice risc al unei posibile contaminări.

Sperăm ca exemplul nostru să fie urmat şi de alţi cetăţeni care au minima decenţă de a nu confunda lupta politică cu interesele personale. Un vechi proverb spune: "Cine se aseamănă se adună".

Din păcate, menajeria politicienilor cu corn în frunte este tot mai încăpătoare. Şi ne întrebăm, aidoma personajului lui Eugen Ionescu: "Pe rinocerii ăştia îi mai poate opri cineva?"

Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Sandache:

"Piticul Vadim şi omul Ion Iliescu"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Atacurile inserate în revista "România Mare" împotriva Preşedintelui României, domnul Ion Iliescu, sunt de o constantă turpitudine. Mai nou, în numărul de vineri, 16 aprilie 2004, al acestei publicaţii, la rubrica "Săptămâna pe scurt", putem citi: "(...) La 28 noiembrie 2004, Ion Iliescu o să umble de nebun, după regatul pierdut, părăsit de toată lumea şi hăituit de duhurile celor 1000 de tineri pe care i-a trimis la moarte, în decembrie 1989. Cam asta e soarta tuturor indivizilor posedaţi de diavol. Ion Iliescu reprezintă partea aceea rea şi laşă a corciturilor din Balcani, care le-a sucit capul unor babe zăpăcite, cu zâmbetul lui prefăcut. Nu se poate ca, după alegerile din toamnă, un asemenea om de nimic să cadă tot în picioare! Ar fi strigător la cer! Pleacă moşule, du-te unde-a-nţărcat mutu iapa, lasă tineretul să respire, scuteşte-ne de mutra ta cadaverică, de Belzebuth afumat cu tămâie, fiindcă şmecheria de Ferentari nu poate ţine loc de destin istoric".

Nu putem trece cu vederea faptul că pe frontispiciul publicaţiei "România Mare", în dreptul rubricii "redactor-şef", putem citi numele lui Corneliu Vadim Tudor. Un lucru paradoxal observăm astăzi: în numele libertăţii de expresie, o astfel de publicaţie împroaşcă în dreapta şi în stânga cu tot felul de acuze şi invective, la fel ca şi cotidianul PRM-ist "Tricolorul". Unii spun: lăsaţi-l pe Vadim, ignoraţi-l, e schimbat acum, e democrat, iubitor de evrei, european şi cu o "inimă nouă" - marca 2004. În acest timp, insultele curg cu nemiluita, iar autorul lor moral e lăsat în pace sub pretextul că "aşa e el, e omul nostru, patriot, un pic într-o dungă, dar e mare pamfletar şi mare orator".

Între Ion Iliescu şi C.V.Tudor e o diferenţă ca între Munţii Himalaya şi munţii tociţi ai Măcinului. Preşedintele Iliescu nu s-a bătut niciodată cu pumnii în piept că e creştin, iubitor de oameni, tolerant sau patriot. Vadim a strigat-o pe toate drumurile, utilizând o scenografie de teatru prost. Preşedintele Ion Iliescu este un om al bunului-simţ şi al raţiunii, pe când C.V.Tudor e un halucinat periculos. Ion Iliescu are o forţă interioară care vine din dragostea sa pentru oameni. Vadim iubeşte câinii şi pe cei care-l slăvesc. Ion Iliescu a asimilat biblioteci întregi şi nu s-a lăudat niciodată cu erudiţia sa. A suportat cu stoicism o sumedenie de atacuri şi a avut tăria să dea în cele din urmă mâna cu criticii săi cei mai vehemenţi. Pocăinţa lui C.V.Tudor e de faţadă. Omul vrea cu orice preţ fotoliul de la Cotroceni. A declarat-o de altfel că e dispus la orice compromis în acest sens. Domnule C.V.Tudor, de te vei naşte de încă zece ori de-acum încolo, nu te vei putea compara cu Ion Iliescu. Eşti mărunt, ca un tufiş pitic, ca o bălărie bătută de soare sau ca un brotăcel care zadarnic încearcă a se umfla pentru a părea mai impozant! Nu poţi sări peste umbra ta, sărmane posedat!

Domnul Traian Dobre:

"Încă un pas spre normalitate"

După cum bine ştiţi, în cadrul reuniunii Comitetului Parlamentar mixt România - U.E., desfăşurată în zilele de 5 şi 6 aprilie a.c., a fost prezentat stadiul actual al negocierilor de aderare.

Concluzia generală a acestei reuniuni este că România se află în orarul stabilit de Consiliul European şi în aceste condiţii avem posibilitatea să demonstrăm că încheierea negocierilor de aderare în 2004 nu reprezintă doar un obiectiv politic pentru România, ci reflectă stadiul intern de pregătire, necesar pentru a deveni un stat cu drepturi depline în cadrul Uniunii Europene.

Este foarte adevărat că cele 8 capitole de negociere, respectiv - "Libera circulaţie a serviciilor", "Concurenţa", "Agricultura", "Energia", "Politici regionale şi coordonarea instrumentelor structurale", Capitolul "Mediu", "Justiţie şi afaceri interne", precum şi Capitolul "Prevederi financiare şi bugetare" sunt cele mai dificile pentru România, gândindu-ne la faptul că reformele specifice acestor domenii sunt în plină desfăşurare.

Trebuie menţionat că România a încheiat provizoriu 22 dintre cele 31 de capitole de negociere, care se referă la alinierea legislaţiei româneşti la acquis-ul comunitar, iar cele 8 capitole aflate în stadiul de negociere necesită implicaţii financiare serioase, precum şi transformări dure la nivel intern. Cu toate acestea, în timpul preşedinţiei irlandeze a Consiliului European, care se va încheia la sfârşitul primului semestru al acestui an, exista şanse reale pentru finalizarea negocierilor a 2-3 capitole, dintre care "Libera circulaţie a serviciilor".

Un pas important către închiderea provizorie a trei capitole care presupun cele mai multe implicaţii financiare, respectiv "Agricultura", "Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale" şi "Dispoziţii financiare şi bugetare", a fost făcut în momentul în care Consiliul UE a aprobat propunerea Comisiei Europene. Aceasta face referire la pachetul financiar pentru România şi Bulgaria, în perioada imediat următoare aderării la Uniune, fiind vorba aici despre o sumă de 15,4 miliarde de euro pentru perioada 2007-2009.

Pentru îndeplinirea rapidă şi punctuală a criteriilor de performanţă, trebuie spus că ghid de orientare sunt şi rapoartele întocmite în mod regulat de diverse comisii specializate din cadrul Parlamentului European. De altfel, ca urmare a acestor rapoarte, Guvernul României a luat o serie de măsuri pentru rezolvarea problemelor identificate de către Parlamentul European. Un exemplu în acest sens îl reprezintă reglementările legislative din domeniul protecţiei copilului, ca o dovadă clară a angajamentului luat de autorităţile române în vederea accelerării pregătirilor pentru aderarea la UE.

În calitate de raportor pentru Capitolul 6 - "Concurenţa", trebuie să vă spun că am avut satisfacţia deplină când delegaţia României a fost apreciată pentru ceea ce reprezenta eficienţa şi implicarea fermă în găsirea şi implementarea celor mai bune soluţii pentru problemele cu care ne confruntăm în acest moment.

În concluzie, pentru a-şi îndeplini obiectivul - integrarea în Uniunea Europeană în 2007 -, România este pregătită să urmeze toţi paşii necesari pentru a obţine statutul unei ţări membre a UE.

La nivel intern, pregătirile negocierilor continuă fără a fi afectate de procesul electoral, lucrându-se la toate nivelurile: politic, economic şi legislativ, integrarea reprezentând una dintre priorităţile Guvernului de la Bucureşti. În acest context, criteriul politic, în special problemele care se referă la Capitolul "Justiţie şi afaceri interne" reprezintă prioritatea numărul 1. Reforma economică, privatizarea companiilor de stat şi restructurarea în domeniul energetic reprezintă, de asemenea, priorităţi, precum şi obţinerea statutului de economie de piaţă funcţională.

Domnul Constantin Niţă:

Cu aceasta, şedinţa consacrată intervenţiilor a luat sfârşit.

Trecem la programul nostru de azi. Înainte trebuie să vă anunţ că din totalul de deputaţi de 345 şi-au înregistrat prezenţa 258, sunt absenţi 87, participă la alte acţiuni parlamentare 38.

O să începem şedinţa noastră de astăzi. Vă rog, domnule deputat, problemă de procedură.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

V-aş ruga să fiţi de acord cu discutarea propunerii legislative de la pct.8 în acest moment, deci să începem cu această propunere legislativă, iar proiectele de lege de la pct.7, pct.9, pct.10, pct.11 şi pct.12 să aveţi amabilitatea să le trecem în partea a doua a dezbaterii, deoarece nu sunt prezenţi aici preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi iniţiatorii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Supun la vot propunerea domnului deputat.

Dacă sunteţi de acord?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci, vom începe cu pct.8, propus de domnul deputat Timiş.

Înainte de aceasta, aş vrea să vă dau citire unei note. În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi alin.3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea pentru înfiinţarea comunei Mădăraş, judeţul Mureş, prin reorganizarea comunei Band;
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001;
• Legea privind trecerea satelor Dobricel şi Dumbrăviţa din componenţa comunei Căianu Mic în componenţa comunei Spermezeu, judeţul Bistriţa-Năsăud;
• Legea pentru modificarea art.2 din Ordonanţa Guvernului nr.66/1999 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, şi
• Legea pentru ratificarea Protocolului adiţional între România şi Comunitatea Europeană privind regulile aplicabile comerţului cu anumite specii de peşti şi produse din peşte, semnat la Bruxelles la 15 ianuarie 2004, la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi comunităţile europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993.

Trecem la dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului, modificată şi completată prin Legea nr.181/2002 şi Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.35 din 13 martie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului.

Iniţiatorul, dacă doreşte să prezinte câteva elemente?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Constituţia din 1991, aprobată prin Referendumul naţional din 8 decembrie, a instituit, printre alte instituţii ale statului de drept, Instituţia Avocatului Poporului, pentru apărarea drepturilor şi libertărilor persoanelor fizice.

În urma revizuirii Constituţiei, aprobată prin Legea nr.429 din 2003, Instituţiei Avocatului Poporului i s-au adus o serie de îmbunătăţiri, ţinând seama de modul de organizare şi funcţionare în perioada din decembrie şi până la acea dată.

În acest sens, doi deputaţi şi un senator au iniţiat o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1997, care cuprinde, în principal, următoarele reglementări:

• Avocatul Poporului este numit pe o perioadă de 5 ani de Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, mandatul putând fi reînnoit;
• textul prevede, de asemenea, procedura de numire, modul în care se depun candidaturile, cum se realizează audierea în cadrul comisiilor de specialitate ale celor două Camere şi dezbaterea în plen;
• de asemenea, sunt reglementate aspectele referitoare la specializarea adjuncţilor Avocatului Poporului pe domenii de activitate, şi anume: drepturile omului, drepturile copilului, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap, ale celor cu nevoi speciale, minorităţilor şi familiei, armată, justiţie, poliţie, penitenciare şi culte religioase, proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe. Aceştia vor îndeplini atât atribuţii ce le revin potrivit domeniului de specializare, precum şi orice alte atribuţii care sunt stabilite prin lege şi care le sunt încredinţate de Avocatul Poporului;
• sunt completate atribuţiile Avocatului Poporului cu cele referitoare la posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea legilor înainte de promulgare şi, direct, cu excepţii de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor.

Propunerea legislativă a fost examinată în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, a primit şi avizul Consiliului Legislativ.

Cu prilejul examinării în comisie, s-au făcut o serie de amendamente care au fost însuşite de autorii propunerii legislative, de comun acord şi cu profesorul Ioan Muraru, Avocatul Poporului în funcţie.

De asemenea, în cadrul comisiei a fost examinată şi o propunere legislativă care a fost formulată de unii deputaţi şi care, în final, a dus la concluzia ca să facă corp comun cu propunerea de bază.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm ca, pe baza raportului comisiei sesizate în fond, să adoptaţi această propunere legislativă, ţinând seama de rolul pe care urmează să-l îndeplinească în continuare Avocatul Poporului.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia. V-aş ruga să prezentaţi raportul.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu două iniţiative legislative privind modificarea şi completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului.

Datorită faptului că, în general, ambele iniţiative legislative aveau acelaşi conţinut, de comun acord cu iniţiatorii şi cu Avocatul Poporului în funcţie, comisia a dezbătut ambele propuneri legislative şi s-a pronunţat asupra lor.

Iniţiativele legislative au avut ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.35/1997, ca urmare a revizuirii Constituţiei României, cu dispoziţii referitoare la: numirea Avocatului Poporului pe o durată de 5 ani, de către Camera Deputaţilor şi Senat; numirea a patru adjuncţi ai Avocatului Poporului specializaţi pe domenii de activitate; completarea atribuţiilor Avocatului Poporului cu cele referitoare la posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea legilor înainte de promulgare şi, direct, cu excepţii de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor; protecţia legală a Avocatului Poporului restrânsă doar la opiniile exprimate şi la actele îndeplinite în exercitarea atribuţiilor pe care acesta le are.

La dezbateri, au participat atât iniţiatorii, cât şi Avocatul Poporului, prof.univ.dr. Ioan Muraru.

După dezbateri generale, s-a trecut la examinarea iniţiativei legislative nr.134, concomitent cu examinarea amendamentelor depuse în scris în termen, sau formulate verbal în cursul dezbaterilor de către membrii comisiei, precum şi cu discutarea ca amendamente a propunerilor susţinute de iniţiatorii propunerii legislative P.L.X.nr.149/2004.

Faţă de cele constatate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1997.

În raport de obiect şi de conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

La dezbateri generale, dacă grupurile parlamentare doresc să ia cuvântul?

Domnul deputat Boc. Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine această iniţiativă legislativă, din cel puţin următoarele motive:

1. După revizuirea Constituţiei, era absolut necesar ca Legea Avocatului Poporului să fie modificată, pentru ca noile atribuţii conferite prin Constituţia revizuită, prin Legea de revizuire a Constituţiei, să capete o consistenţă reală în cadrul legii care vizează organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului.

2. Prin această iniţiativă legislativă, practic, sunt întărite mecanismele de protecţie a drepturilor şi libertăţile cetăţeanului în raporturile acestuia cu administraţia locală, cu autorităţile publice şi-l protejează mai bine faţă de abuzurile la care este supus din partea autorităţilor menţionate. Altfel spus, această iniţiativă legislativă are câteva componente care vin în sprijinul cetăţeanului, motiv pentru care ea trebuie să fie susţinută.

Această instituţie "Avocatul Poporului" nu are o tradiţie îndelungată în România, ca în Suedia, de exemplu - din secolul al XIX-lea. Ea funcţionează după 1997, când a apărut pentru prima dată Legea de organizare şi funcţionare a instituţiei, dar a reuşit, în aceşti ani, - şi mai ales în ultimii patru ani -, să se impună în conştiinţa publică ca o instituţie cu rezultate, ca o instituţie la care cetăţeanul merge cu speranţe şi, de foarte multe ori, a reuşit să găsească soluţia prin intermediul medierii realizate de Avocatul Poporului. Avocatul Poporului nu împarte dreptatea, el nu dă sentinţe, dar îşi pune la dispoziţie bunele oficii şi sesizează, acolo unde constată abuzurile respective. Cred însă că, pe viitor, ne revine şi nouă datoria - mă refer aici la factorul politic, fie că este vorba de Guvern, fie că este vorba de Parlament, de prefecturi - ca vocea Avocatului Poporului să fie auzită de către noi, iar noi să-i sancţionăm pe aceia privitor la care Avocatul Poporului sesizează că încalcă drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Sancţionându-i pe aceia, de fapt, facem auzită vocea cetăţeanului prin intermediul Avocatului Poporului.

Din nefericire, nu prea ne-am afirmat în acest domeniu în ultima vreme şi multiplele sesizări realizate de Avocatul Poporului nu au fost sancţionate de factorul politic, aşa cum ar fi trebuit. În ţările occidentale, în urma publicării unui raport al Avocatului Poporului, se ajunge la demisii spectaculoase pentru că, atunci când eşti menţionat acolo, imediat autorităţile competente trec la sancţiuni şi se ajunge până la demisia şi demiterea acelora care exercită abuzuri în raporturile cu drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.

Revenind la conţinutul acestei propuneri legislative, - şi, iată, să nu mai fim acuzaţi că doar criticăm Puterea, distinşii noştri colegi din Cameră, autorii acestei iniţiative, sunt reprezentanţi ai P.S.D. -, susţinem cu toată convingerea această iniţiativă legislativă. Mă refer la domnul profesor Dorneanu, la domnul ministru Gaspar, la domnul ministru Tărăcilă, la colegii noştri de la UDMR care au avut o propunere similară ce a fost preluată; nu am la mine numele lor exact şi, pentru aceasta, nu vreau să greşesc, dar sunt convins că vor spune domniile lor.

Deci, fiind vorba despre un proiect de interes general, cred că trebuie să-l susţinem, indiferent de culoarea politică a iniţiatorilor; dimpotrivă, trebuie să subliniem faptul că vine în interesul cetăţeanului.

Alte argumente: aşa cum s-a spus aici, se instituie adjuncţii Avocatului Poporului. Pentru prima dată vom avea, pe domenii de activitate, adjuncţi ai acestei instituţii. Vom avea adjuncţii Avocatului Poporului, şi anume:

• un adjunct se va ocupa de problemele drepturilor omului, cultelor religioase şi minorităţilor naţionale;
• altul se va ocupa de problemele drepturilor copilului, ale familiei, ale tinerilor, ale pensionarilor şi ale persoanelor cu handicap; aşa că mult discutata temă a înfiinţării Avocatului Copilului capătă consistenţă, unul dintre adjuncţii Avocatului Poporului ocupându-se de această problemă; după părerea mea, ar trebui să mai venim şi cu o completare legislativă, pentru a-i da forţă acestui adjunct, aşa cum există şi în alte ţări, unde avem această instituţie a Avocatului Copilului distinctă, condusă de unul dintre adjuncţii Avocatului Poporului sau de o altă persoană, având în vedere problemele cu care se confruntă copiii în România şi recentele legi care vizează adopţiile internaţionale, ceea ce demonstrează necesitatea unui asemenea adjunct al Avocatului Poporului pentru problemele legate de drepturile copilului;
• de asemenea, ar fi un adjunct pentru armată, justiţie, poliţie, penitenciare şi un adjunct al Avocatului Poporului pentru proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe.

În toate aceste domenii de activitate, cetăţeanul va fi mai bine protejat din perspectiva modificării legislative.

3. Posibilitatea Avocatului Poporului de a sesiza direct, pe cale de excepţie, Curtea Constituţională. Este o inovaţie constituţională care-şi capătă consistenţă în lege. Dacă până acum, după ce intra o lege în vigoare sau o ordonanţă, pentru a o ataca la Curtea Constituţională puteai să faci acest lucru numai în cadrul unui proces în faţa unei instanţe de judecată, iată că acum, fără să fie nevoie de un proces în faţa unei instanţe de judecată, Avocatul Poporului poate el direct să atace la Curtea Constituţională o normă pe care o apreciază că este neconstituţională, ceea ce este şi în interesul protejării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Deci, iată o garanţie suplimentară dată cetăţeanului - că niciodată o lege neconstituţională nu-l va afecta şi nu-i va produce prejudicii; o modificare constituţională absolut necesară.

De asemenea, cred că înfiinţarea, prin lege, a birourilor teritoriale ale Instituţiei Avocatului Poporului reprezintă un mare pas înainte şi, din acest punct de vedere, trebuie să existe după modelul curţilor de apel. Şi aici depinde de noi dacă vom reuşi ca prin legea bugetară să alocăm fondurile necesare - şi sperăm că vom reuşi să facem acest lucru, este absolut necesar. Vom avea filiale ale Instituţiei Avocatului Poporului, după modelul curţilor de apel, în Alba Iulia, în Piteşti, în Bacău, în Oradea, Suceava, Braşov, Alexandria, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Tg.-Mureş şi Timişoara. La aceste localităţi se vor aronda judeţele apropiate, după modelul curţilor de apel.

Deci, iată, cetăţeanul nu va mai fi nevoit să vină până la Bucureşti, ci va putea merge acolo, mai aproape de domiciliul lui, şi să depună plângerile, sesizările la adresa Avocatului Poporului, să aibă audienţe din acest punct de vedere.

Şi tot un text cu noutate absolută - şi depinde de noi în primul rând -, se spune în iniţiativa legislativă: prin legile bugetare anuale, poate fi aprobat un fond la dispoziţia Avocatului Poporului pentru acordarea de ajutoare. Nu sunt ajutoare de căldură sau de hrană. Este vorba de o dispoziţie generoasă, care-i dă posibilitatea Avocatului Poporului ca unui petent dintr-un colţ al ţării care nu are resursele materiale să se deplaseze la Avocatul Poporului la Bucureşti, sau la un birou teritorial, să-i poată pune la dispoziţie cheltuielile legate de transport, de tren, pentru ca el să vină şi să ajungă la Avocatul Poporului şi să spună problema pe care o are; să poată, cu alte cuvinte, avea acces la o primă formă de justiţie ca, după aceea, Avocatul Poporului, prin demersurile pe care le va face, să-l sprijine în soluţionarea problemei.

Depinde, iar, de noi dacă prin legile bugetare vom da consistenţă acestei iniţiative legislative. Fără voinţă politică, această iniţiativă legislativă rămâne pe jumătate; fără voinţă politică bugetară vreau să spun. Dacă prin legile bugetare, însă, noi vom demonstra că această instituţie merită - lucru pe care noi l-am gândit în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pornind de la iniţitiva distinşilor colegi -, atunci, această instituţie va fi şi mai auzită în peisajul politic românesc.

Eu cred că merită să-i acordăm toată susţinerea, să acordăm în continuare creditul şi girul actualei conduceri a instituţiei care a făcut din Avocatul Poporului o instituţie de referinţă în România, cu menţiunea că rămâne de datoria factorului politic să ţină cont de vocea cetăţeanului prin intermediul Avocatului Poporului.

Iată motivele pentru care Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine această iniţiativă legislativă a colegilor din PSD şi UDMR.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR. Vă rog.

Domnul Varga Attila:

Domnule preşedinte,

Domnule Avocat al Poporului,

Onorată Cameră,

Instituţia Avocatului Poporului, activitatea acesteia, rolul său de a apăra drepturile şi libertăţile persoanelor fizice, astfel cum este prevăzut în art.58 din Constituţia revizuită, precum şi experienţa anilor trecuţi, când activitatea sa a avut un impact social deosebit ce s-a exprimat prin numeroasele sesizări din partea cetăţenilor, toate acestea justifică pe deplin existenţa şi importanţa acestei instituţii, dovedind, în acelaşi timp, că s-a integrat perfect în sistemul autorităţilor publice, evident, cu particularităţile sale specifice.

Prin urmare, pe de o parte se confirmă justeţea deciziei Constituantei din 1991, când s-a înfiinţat această instituţie a Avocatului Poporului, iar, pe de altă parte, - întărirea şi eficientizarea instituţiei atât din punct de vedere al competenţei, cât şi al structurii, cu ocazia revizuirii Constituţiei în 2003.

Principalele modificări care au impus însăşi Constituţia revizuită privesc, pe de o parte, aspecte funcţionale, de competenţă, iar, pe de altă parte, - aspecte structurale, de organizare.

Cea mai importantă modificare în competenţa Avocatului Poporului este aceea că poate interveni direct - atât în procedura a priori, cât şi în procedura a posteriori - în controlul constituţionalităţii legilor. Aceasta este deosebit de importantă în privinţa eficientizării activităţii instituţiei, pe de o parte; pe de altă parte, implicaţia Avocatului Poporului în activitatea de control al constituţionalităţii legilor este de asemenea de o deosebită importanţă, pentru că s-a creat un nou factor care exercită, sau poate declanşa, controlul constituţionalităţii legilor şi, prin urmare, există o garanţie în plus pentru acest control şi, implicit, pentru valorificarea supremaţiei Constituţiei.

În privinţa aspectelor structurale organizatorice, sunt o serie de modificări care, însă, au şi vor avea mai degrabă un impact puternic şi asupra funcţionării instituţiei. Astfel, Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani, faţă de cei 4 ani, cum este acum.

Cea mai importantă modificare este, însă, apariţia la nivelul Constituţiei a adjuncţilor Avocatului Poporului pe diferite domenii de activitate.

Atribuţia principală a Legislativului - deci a noastră - este aceea de a determina aceste domenii de activitate. Deşi noi, în propunerea noastră legislativă, am determinat sau oarecum am grupat în mod diferit aceste domenii faţă de iniţiativa colegilor de la PSD, dar, în urma dezbaterilor în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi mai ales în discuţiile avute cu Avocatul Poporului, cu distinsul profesor Ioan Muraru, s-a ajuns la un compromis acceptabil şi pentru noi. Astfel, apar patru adjuncţi ai Avocatului Poporului pe următoarele domenii: drepturile omului, culte religioase, minorităţi naţionale; drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap; un alt adjunct al Avocatului Poporului - pe domeniul problemelor armatei, justiţiei, poliţiei, penitenciarelor; un alt adjunct - pe probleme de proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe. Toate acestea considerăm că sunt pe deplin acoperitoare în privinţa protecţiei drepturilor persoanelor fizice.

În privinţa numirii adjuncţilor, în propunerea noastră am avut o poziţie diferită faţă de iniţiativa PSD, dar care a fost acceptată şi însuşită de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Noi am considerat că este justificat datorită creşterii legitimităţii adjuncţilor ca aceştia să fie numiţi de către Parlament, la fel cum este numit şi Avocatul Poporului, evident, într-un sistem structural şi de raport de subordonare-supraordonare determinat atât de Constituţie, cât şi de lege.

Astfel, creşterea legitimităţii, dar şi a responsabilităţii adjuncţilor, - care era, în opinia noastră, un element pozitiv -, nu ar afecta integritatea, unicitatea sau funcţionalitatea instituţiei.

La urmă, s-a acceptat ideea ca adjuncţii să fie numiţi de către Avocatul Poporului, pe bază de concurs, astfel creând o mai clară unitate a instituţiei.

Considerăm că s-au confruntat două concepte legate de organizare care, deopotrivă, pot fi valabile şi pot asigura buna funcţionare, dar opţiunea politică s-a exprimat pentru aceasta din urmă, pe care, de asemenea, o putem accepta.

În final, o ultimă problemă pe care am propus-o şi care a fost acceptată este aceea a înfiinţării birourilor teritoriale regionale, pentru asigurarea unei mai bune funcţionări a instituţiei, pentru evitarea centralizării excesive şi inutile a activităţii instituţiei şi, nu în ultimul rând, pentru asigurarea unei mai bune accesibilităţi pentru cetăţeni.

Toate aceste modificări - atât la nivelul Constituţiei, cât şi în prezent, la nivelul legii, - pe care urmează să le adoptăm, sunt subordonate unui singur scop, care este acela ca instituţia să fie un instrument eficient - şi, evident, nu singurul - în apărarea drepturilor persoanelor fizice, ale cetăţenilor, precum şi de a garanta, şi pe această cale, respectarea principiului legalităţii şi al valorificării drepturilor fundamentale ale omului.

Evident, vom susţine această iniţiativă legislativă, astfel cum a propus-o Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Doamna Angela Bogea, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Doamna Angela Bogea:

Şi Grupul parlamentar al PRM susţine iniţiativa legislativă a colegilor noştri de la PDSR şi UDMR şi v-aş sugera, domnule preşedinte, să găsiţi o modalitate, pentru că la nivelul cetăţeanului importanţa acestei instituţii, atribuţiile şi rolul pe care-l are se cunosc mai puţin; de asemenea, se cunoaşte foarte puţin despre aceste birouri teritoriale.

Deci, cred că atât instituţia ca atare, cât şi administraţia teritorială, administraţia locală, ar trebui să facă mai mult pentru mediatizarea rolului acestei instituţii.

În rest, repet, susţinem iniţiativa legislativă.

Şi, pentru că am avut şi un amendament la această lege, aş vrea să vă propun să-l luaţi în considerare cu toată seriozitatea şi, chiar dacă a fost respins în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, să-l acceptaţi şi mă gândesc să-i schimbăm şi locul. Am în vedere la art.6 alin.1 lit.a) - "Drepturile omului, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi ..." şi după aceea textul curge.

Deci, consider că este o coordonare cu legislaţia care există în unele ţări membre ale Uniunii Europene. Eu nu zic că în toate ţările membre ale Uniunii Europene există această egalitate de şanse prevăzută la o anumită direcţie a Avocatului Poporului, dar sunt ţări în Uniunea Europeană care au prevăzut acest domeniu. Şi, prin urmare, pentru ca mai târziu, peste luni de zile, să nu ne găsim în situaţia de a modifica legea, vă propun să o facem acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

O să discutăm acest aspect la punctul respectiv.

Domnul deputat Ştirbeţ, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne alăturăm şi noi colegilor noştri de la celelalte grupuri parlamentare şi susţinem modificarea şi completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului, bazându-ne pe faptul că aceste propuneri de modificare corespund nevoii de armonizare cu normele constituţionale şi cu normele europene în materie.

Sigur că propunerile privind posibilitatea de intervenţie a Avocatului Poporului în ce priveşte controlul constituţionalităţii legilor, lărgirea sau stabilirea domeniilor de activitate în care pot să funcţioneze adjuncţii sau avocaţii poporului la nivel teritorial, sunt elemente care credem că vor conduce la eficientizarea acestei instituţii şi nu ne rămâne decât să punem în aplicare şi să respectăm întru totul prevederile legale care vor fi adoptate, pentru ca această instituţie să ajungă într-adevăr la nivelul de eficienţă pe care îl atinge şi în alte ţări şi care este necesar şi României.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul legii, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.I urmăriţi pct.1 din raport. Dacă sunt observaţii? Comisia n-a avut.Votat în formularea iniţiatorului.

La pct.1. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.2. Dacă sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Pct.3, respectiv modificarea art.7 cu alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.4. Modificarea art.8 cu alineatele 1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.5, respectiv modificarea alin.2 şi 3 de la art.9. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.6. Alin.1. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La subpunctul a), modificarea propusă de doamna Angela Bogea, respectiv drepturile omului, egalitate de şanse, culte religioase, minorităţi naţionale. Dacă sunt obiecţiuni? Comisia este de acord. Toată lumea este de acord. Sala este de acord cu această problemă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Pct.b) din pct.2 din raport. Comisia a modificat acest punct. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu sunt. Votate în formularea comisiei.

Pct.c), de asemenea, comisia a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în varianta comisiei.

Pct.d) text nemodificat şi varianta iniţiatorului, votată în unanimitate.

Pct.7. Aici observaţi pct.3 la pag.4 din raport, comisia a modificat art.1 introducând noul alin.1¹. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

La pct.8 alin.1 al art.11, urmăriţi la pag.5, pct.4 din raport. Comisia a modificat acest articol. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Pct.9, urmăriţi pct.5 din raport la pag.5. Comisia a modificat varianta iniţiatorului. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Pct.10, urmăriţi pag.6, pct.6 din raport, respectiv la pct.c¹ textul rămâne în varianta iniţiatorului. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.c². Dacă aveţi observaţii? Comisia n-a avut. Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.c³ urmăriţi raportul, a fost modificat de comisie. Dacă aveţi dumneavoastră observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Pct.11, la alin.1 şi alin.2 urmăriţi pct.7 de la pag.6. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Dacă nu, varianta comisiei.

Pct.12, urmăriţi alin.1 al art.19 respectiv pct.8 din raport. Comisia a modificat varianta iniţiatorului. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Pct.13, comisia n-a avut observaţii, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.14 urmăriţi pct.9 de la pag.8 din raport. Comisia a modificat acest articol. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

Plct.15, respectiv modificarea art.28 cu alin. 1, 2 şi 3. Comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu sunt. Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.16 cu modificarea art.29 alin.1 şi 2. Comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.17 cu modificarea art.30. Comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Votată varianta iniţiatorului.

Pct.18 cu modificarea art.31. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi, votată varianta iniţiatorului.

Pct.19 cu modificarea art.32. Dacă aveţi observaţii? Comisia n-a avut. Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.20. V-aş ruga să urmăriţi pct.10 din raport, pag.9, respectiv modificarea alin.3. Dacă sunt obiecţiuni? Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

Pct.21, se propune ca alin.2 al art.33 să se abroge. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votată varianta iniţiatorului.

Pct.22 cu abrogarea art.34. Comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votată varianta iniţiatorului.

Pct.23, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în varianta iniţiatorului.

După pct.23, urmăriţi raportul la pag.9.11, comisia propune introducerea pct.24. Vă rog, există o observaţie aici.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

După pct.23 se propune un nou pct.,24, cu o anexă privind birourile teritoriale ale instituţiei Avocatului Poporului. În această listă sunt enumerate judeţele, aproape toate, cu excepţia judeţului Dâmboviţa care nu figurează cu nici un sediu pe nicăieri. Noi propunem să fie arondat la Piteşti, unde merg şi judeţele Argeş, Vâlcea, deci şi Dâmboviţa, pentru care optează, fiindcă o parte din judeţul Dâmboviţa a făcut parte din fosta regiune Argeş şi dialoghează mult mai apropiat. În acelaşi timp, observaţi la poz.7 din anexă, merg 5 judeţe la Alexandria, iar oraşul Bucureşti nu apare pe nicăieri, este mult mai bună propunerea UDMR-ului ca sediul să fie fixat în Bucureşti, iar în lista judeţelor să figureze şi oraşul, municipiul Bucureşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, iniţiatorul?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte omiterea judeţului Dâmboviţa, este exact, s-a omis, suntem de acord să fie introdus acest judeţ la Piteşti, unde, de fapt, e şi sediul Curţii de Apel. Însă în ceea ce priveşte judeţele din jurul Bucureştiului, ne-am consultat şi cu iniţiatorul şi credem că sensul birourilor teritoriale, acela de a aduce mai aproape de oameni adjuncţii Avocatului Poporului, aici nu se realizează cel mai bine, că va trebui practic cei din Ialomiţa să meargă prin Teleorman. Să punem în text că pentru judeţele din jurul Bucureştiului, Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Ialomiţa, aici nu se organizează birouri teritoriale şi se adresează direct instituţiei Avocatul Poporului.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Comisia este de acord cu aceste propuneri?

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este de acord cu aceste propuneri, ca judeţele din jurul Bucureştiului să vină la Bucureşti şi cu introducerea judeţuluiDâmboviţa la pct.2.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, pct.24 care se introduce acum în lege v-aş propune să aibă următoarea redactare: "Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se completează cu anexa care face parte integrantă din prezenta lege." Şi vom avea anexa la lege cu textul în ceea ce priveşte cuprinsul ei.

Domnul Constantin Niţă:

Da. O altă observaţie, vă rog, domnule deputat.

Domnul Timotei Stuparu:

În calitate de teleormănean, domnule preşedinte, daţi-mi voie să-mi exprim regretul pentru intervenţia colegilor mei şi vă propun să rămână anexa aşa cum este făcută, nu numai din raţiuni de descentralizare, dar eu cred că e bine ca şi Alexandria să figureze în cadrul acestor centre de organizare a birourilor teritoriale. Dacă aveţi ceva de rezolvat la acest punct, poate asupra judeţului Ialomiţa şi Călăraşi, într-adevăr, aici se poate discuta, dar eu cred că e normal ca Alexandria să rămână centru pentru Giurgiu, pentru Ilfov, pentru Teleorman. De ce toată lumea să vină la Bucureşti, nu am înţeles aceasta. Să rămână la Alexandria.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, iniţiatorul şi comisia.

Domnul Valer Dorneanu:

În mod sigur, dacă stabileam sediul la Slobozia, colegul meu ar fi venit să ţipe că nu e corect. Deci v-aş ruga să-i întrebaţi pe cei de la Slobozia dacă sunt de acord să traverseze Bucureştiul şi să ajungă la ".. criteriul după care s-au constituit aceste birouri teritoriale a fost criteriul Curţilor de Apel. Toate judeţele din jurul Bucureştiului vin la Bucureşti la Curtea de Apel.

Şi va fi şi o situaţia mai favorabilă pentru dumneavoastră că nu vă veţi adresa unui birou teritorial, ci direct instituţiei Avocatul Poporului.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Supun votului dumneavoastră pct.24 în varianta comisiei, cu modificarea adusă de domnul deputat Acsinte Gaspar şi cu modificarea pct.7 din anexă.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Deci cu marea majoritate s-a votat varianta comisiei.

Trecem la art.II, urmăriţi pag.12 pct.12, comisia a modificat acest articol, dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în varianta comisiei.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Stimaţi colegi,

Trecem la pct.25, aşa cum am stabilit la începutul şedinţei, respectiv proiectul de Lege privind semnul onorific "Vulturul României", comisia pentru decoraţii, dacă este aici.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Dorel Bahrin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Propunerea legislativă privind semnul onorific "Vulturul României", iniţiată de comisia noastră, are la bază art.79 din Legea nr.29/2000.

Considerându-se esenţială activitatea parlamentarilor pentru edificarea unei Românii moderne, s-a instituit în 1933 semnul onorific "Vulturul României", constituit la acea dată pe 5 grade. Prezenta propunere legislativă preia modelul general al însemnului, model 1933 şi împărţirea pe 5 grade, astfel: în actuala formă însemnul reprezintă o acvilă cu aripile semideschise împărţit pe 5 grade, cavaler, ofiţer, comandor, mare ofiţer şi mare cruce.

Criteriul de bază în acordarea semnului onorific "Vulturul României" este criteriul vechimii în Parlament, având la bază premisa că un parlamentar cu mai multe mandate efectuate acumulează mai multă experienţă, iar criteriul funcţiei reprezintă excepţia.

Proiectul de lege a fost dezbătut la Senat pe data de 18 martie 2004. În urma dezbaterii proiectului de lege, transmis de Senat, în şedinţa din 7 aprilie 2004, comisia noastră a propus admiterea acestuia în forma adoptată de Senat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, fiind de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Ţin să subliniez faptul că deşi este un semn onorific, ca ierarhie este echivalent cu Ordinul "Serviciul credincios", ce reprezintă în ierarhia sistemului naţional de decoraţii a doua decoraţie ca importanţă naţională. În acest fel, comisia noastră îşi aduce o modestă contribuţie la începutul unei proces firesc de punere în valoare a parlamentarismului românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc. Dumneavoastră aţi vorbit şi în calitate de iniţiator şi în calitate de preşedinte al comisiei, presupun.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Trecem la dezbaterea legii. Titlul legii. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1 cu alin.1, 2, 3 şi 4 " Sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.2 cu alin.1 şi 2. Sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.3 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.4 cu alin.1 şi 2. Sunt observaţii? Nu sunt. Unanimitate.

Art.5. Sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.6 cu alin. a), b) c) d) e). Sunt observaţii? Nu sunt. Unanimitate.

Art.7 cu alin. 1şi 2. Sunt observaţii? Nu sunt. Unanimitate.

Art.8. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.9, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.10. Sunt observaţii? Nu sunt. Unanimitate.

Art.11. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Trecem al dezbaterea Regulamentului cu Anexa nr.1.

Titlul Regulamentului, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.2 cu alin. a), b), c), d), e). Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.3 cu alin.1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 7. Sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.4. cu alin.a), b), c), d), dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.5 cu alin.1, 2, 3, 4, 5 şi 6. Sunt observaţii, cu menţiunea că la alin.1 avem 1a şi 1b. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate art.5.

Art.6, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.7 cu alin.1 şi 2. Sunt observaţii? Votat în unanimitate.

Art.8, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.9. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.10 cu alin.1, 2, 3, 4, 5, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.11. Sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.12 cu alin.1, 2 şi 3. Sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.13 cu alin.1, 2 şi 3. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.14 cu subpunctele A, B, C, D şi E. Sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.15 cu alin.1, 2, 3 şi 4, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.16 cu alin.1, 2 şi 3, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.17, art.18 cu alin.1 şi 2. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.19, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

De asemenea, Anexa 2, dacă sunt observaţii cu modelele prezentate în Anexa 2? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Am parcurs proiectul de lege, îl vom supune votului final de astăzi.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic? Iniţiatorul, dacă este aici? Este. comisia v-aş ruga să prezentaţi raportul.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, a Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are în vedere modificarea prevederilor unor articole din legea sus menţionată pentru a satisface un număr cât mai mare de cereri ale tinerilor care vor să-şi construiască o locuinţă proprietate personală. Se apreciază că prin modificările propuse prin actul normativ se asigură condiţii de realizare a unor locuinţe accesibile tinerilor contribuind în acest fel la o stabilizare a cadrelor tinere absolut necesare participării la creşterea economică din ţara noastră.

Proiectul a venit de la Senat şi în urma discuţiilor pe care le-am avut în comisie, membrii comisiei au fost de acord şi au votat în unanimitate pentru aprobarea acestei iniţiative legislative cu amendamentele admise conform raportului.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.I. Sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.1 din lege dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.2.Sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.3. Sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.4. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.5. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.6. Sunt observaţii? La pct.6 urmăriţi pag.2 din raport, pct.1, după art.9 se introduce un art.nou art.10, iar la alin.1 de la art.10 comisia nu a avut observaţii, deci votată varianta textului iniţial.

Pct.2, de asemenea, la pct.3 comisia a avut un alt punct de vedere. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la pct.3? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La pct.7 din raport se propune modificarea art.7. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.II. dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege dezbaterii votului final de astăzi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2004 pentru completarea anexei V/1b la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 191/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariului de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor II şi III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariului de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică. Procedură de urgenţă.

Comisia, vă rog, timpii pentru luarea de cuvânt la articole şi durata acestora.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte, vă propunem 5 minute total discuţii şi un minut luări de cuvânt.

Domnul Constantin Niţă:

Sunt observaţii? Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Trecem la dezbaterea proiectului conform Regulamentului.

La titlul legii, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.unic, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.unic, dacă aveţi Sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supun proiectul de lege votului final de astăzi.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Codului penal în domeniul infracţiunilor în ciberspaţiu. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este aici. Iniţiatorul, dacă este aici? Da. Este.

V-aş ruga să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a prezentat un raport suplimentar, vă prezint astăzi un raport suplimentar în care constată următoarele, referitor la această propunere legislativă. Legea nr.161/2003, în cuprinsul titlului III - Cartea ONU, prevede prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice. Proiectul noului Cod penal, dezbătut deja de comisie, conţine în cadrul titlului 10 intitulat "delicte contra datelor şi sistemelor informatice" prevederi referitoare la acest gen de fapte. În urma reexaminării s-a hotărât, pentru a se evita dubla reglementare, cu unanimitate de voturi, menţinerea propunerii de respingere a iniţiativei legislative privind modificarea şi completarea Codului penal în domeniul infracţiunilor în ciberspaţiu.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni. Vom supune proiectul de lege votului final de astăzi.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Iniţiatorul, dacă este aici? Nu este. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Obiectul de reglementare al iniţiativei legislative îl constituie completarea art.5 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, în sensul de a se putea organiza un nou referendum cu acelaşi obiectiv după împlinirea unui termen de 6 luni, în situaţia în care la referendumul precedent nu s-a întrunit majoritatea cerută de lege pentru valabilitatea acestuia. Comisia a hotărât cu unanimitate de voturi să respingă propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Da. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte. Vom supune proiectul de lege votului final.

Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei 7 la Ordonanţa Guvernului nr.36/2002 privind taxele şi impozitele locale, republicată.

Din partea iniţiatorului? Vă rog.

Din partea comisiei. Vă rog!

Domnul Dumitru Boabeş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma examinării propunerii legislative pentru modificarea anexei nr.7 din Ordonanţa Guvernului nr.36/2002 privind taxele şi impozitele locale, în şedinţa din 1 aprilie 2004, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea din următoarele considerente: Ordonanţa Guvernului nr.36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost în mod expres abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2004, prin art.298 alin.1 din pct.27 din Legea 571/2003, Codul fiscal.

Potrivit art.269 lit.c) din Codul fiscal, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor nu se datorează pentru certificatul de urbanism sau autorizaţiile de construire pentru lucrările de interes public, judeţean sau local.

Având în vedere cele de mai sus, propunerea legislativă a rămas fără obiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva. Nu.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.75/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată.

Iniţiatorul dacă doreşte să ia cuvântul. Nu doreşte. Din partea comisiei. Vă rog, domnule deputat!

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere şi avizare, a întocmit raportul. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ nr.1629/25.XI.2003.

Propunerea legislativă are ca obiect ca reglementare modificarea şi completarea alin.1 al art.8 din Ordonanţa Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicat în Monitorul Oficial al României nr.122 din 26 februarie 2003, cu modificările ulterioare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au participat toţi membrii comisiei. Propunerea legislativă a fost respinsă în unanimitate, în şedinţa din 6.IV.2004. În urma dezbaterii, comisia propune respingerea iniţiativei legislative pentru următorul considerent: modificările şi completările cuprinse în propunerea legislativă au fost preluate şi îmbunătăţite în proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, prin proiectul de Lege nr.258/2003.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi art.86 alin.3 pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni. Vom supune proiectul de lege votului final.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.109/1997 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social.

Comisia pentru muncă. Iniţiatorul dacă este aici. Nu este. Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu, v-aş ruga!

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia de muncă vă propune respingerea acestei iniţiative legislative din următoarele considerente. Prima motivaţie: modificările şi completările propuse nu sunt de natură să accentueze rolul şi atribuţiile Consiliului Economic şi Social.

În al doilea rând, având în vedere dispoziţiile art.2 din legea 109/1997 cu modificările şi completările ulterioare, nu este necesară completarea art.5 cu un text nou referitor la îmbunătăţirea dialogului social propus la pct.1.

În al treilea rând, termenul de 90 de zile calendaristice prevăzut la pct.3 din propunere este nejustificat de mare în raport cu celelalte termene prevăzute în cuprinsul aceluiaşi alineat şi nu este favorabil procesului legislativ.

În al patrulea rând, având în vedere modificările de substanţă aduse textelor din Constituţie, referitoare la domeniile restructurării şi dezvoltării economiei naţionale, protecţiei sociale şi ocrotirii sănătăţii, relaţiilor de muncă şi politicii salariale, Ministerul Justiţiei împreună cu Ministerul Muncii şi-au propus, prin programul legislativ pentru anul 2004, program trimis Parlamentului ca, până la finele trim.II al acestui an, să elaboreze proiectul de lege pentru modificarea Legii 109/1997 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, cu consultarea instituţiei în cauză şi a partenerilor sociali.

Ca urmare, având în vedere aceste consideraţii, membrii comisiei au propus respingerea propunerii legislative cu unanimitate de voturi.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.74 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Iniţiatorul dacă doreşte să ia cuvântul. Nu este.

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu. Mai trebuie să mai precizaţi încă o dată. Ar trebui să staţi aici, lângă noi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia vă propune, de asemenea, respingerea acestei iniţiative legislative din următoarele considerente. Întâi: în conformitate cu prevederile art.2 din Legea nr. 19 modificată şi completată, sistemul public de pensii, ca orice sistem redistributiv, are la bază principiul contribuţiei şi repartiţiei conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin numai corelativ achitării contribuţiei de asigurări sociale.

În al doilea rând, iniţiativa legislativă aduce atingere principiului egalităţii de tratament între beneficiarii dreptului la pensie prevăzut expres la art.2 din Legea nr.19.

Având în vedere aceste neajunsuri, membrii comisiei cu trei abţineri au propus respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni. Vom supune proiectul de lege votului final.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.180 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Iniţiatorul dacă este. Vă rog, domnule deputat! Domnul deputat Dinu Gheorghe, de Braşov.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţiativa legislativă se referă la modificarea art.180 din Legea 19/2000, în sensul că Legea nr.19/2000 a fost aprobată de vechea majoritate parlamentară şi pusă în aplicare de actuala majoritate parlamentară. Deci, ea a intrat în vigoare la 1 aprilie 2001. Şi calculul punctajelor medii anuale prevăzute pentru pensionari se făcea pe baza raportului dintre salariul brut primit ca salariat şi salariul mediu brut pe economie în întreaga perioadă de cotizare sau perioadele asimilate.

Cu alte cuvinte, Legea nr.19/2000 este o lege teoretic morală pentru că surprinde întreaga perioadă de cotizare, de la momentul zero de când s-a angajat individul, şi până la ieşirea la pensie, 35-40, în funcţie de cum a cotizat şi respectiv, a activat omul.

Din neferire, la aplicarea legii cu 1 aprilie 2001, s-a constatat prin Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale că nu se poate pune în aplicare, în sensul că nu existau date privind întreaga perioadă de cotizare. Cu alte cuvinte, s-au desfiinţat şantiere, s-au desfiinţat întreprinderi care au funcţionat, mă rog, acum 30-40 de ani, nu existau documente pe baza cărora să se poată face calculul după noua lege.

Cu două zile înainte de aplicarea legii, Guvernul Năstase a dat o ordonanţă, şi pe bună dreptate, observând faptul că nu se poate pune în aplicare legea. Şi a zis, printr-o împărţire comodă a cuantumului pensiei la 1.IV. 2001, a împărţit deci pensia de atunci, la valoarea punctului de pensie din 2001 şi a rezultat un punctaj, dar logica aceasta nu respectă în nici un fel Legea 19/2000.

Modificarea pe care am propus-o se referă la faptul că, având în vedere că sunt în datele de pensie, respectiv în calculatoare perioadele de cotizare pe 5 respectiv 60 de luni, 5 ani, respectiv 60 de luni de activitate consecutivă, să se utilizeze acest mod de calcul, respectând Legea 19/2000, deci, baleind şi împărţind perioada de cotizare pe cinci ani de activitate, date care sunt certe în calculatoare, la salariile medii pe economie, cu referire la aceşti cinci ani de activitate.

Ecuaţia ar fi foarte simplă, ar fi morală, ar respecta Legea 19/2000 şi în cazul recalculărilor sau recorelărilor, că niciodată n-am înţeles ce înseamnă recalculare şi recorelare, totdeauna se folosesc doi termeni care, practic, nu ştie prea multă lume ce înseamnă, în cazul acesta, deci, s-ar putea păstra legea şi ar fi un mod simplu şi moral, mai just, de calculare a pensiei, respectiv a punctajelor medii şi apoi prin Legea bugetului naţional, când se aprobă valoarea punctului de pensie, se stabileşte pensia pentru fiecare.

S-ar înlătura toată babilonia aceasta existentă prin recalculări, prin ordonanţe de urgenţă, prin hotărâri de guvern care, până la urmă, nu dă prea mare consistenţă legii. Legea este totalmente neaplicată la ora aceasta.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Vă mulţumesc.

Comisia, vă rog să prezentaţi raportul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia de muncă, ţinând cont de avizele negative primite de la Comisia de buget, Comisia pentru drepturile omului, Consiliul Economic şi Social, punctul de vedere al Guvernului, şi nu în ultimul rând faptul că Senatul a respins-o, ţinând cont de următoarele considerente, vă propunem şi dumneavoastră respingerea acestei iniţiative legislative.

Aceste considerente sunt: aplicarea în cazul vechilor pensionari a formulei de calcul din Legea 19/2000 care prevede alte condiţii de stagiu şi de cotizare şi vârstă, ar crea inechităţi şi mai mari între aceşti pensionari şi cei înscrişi la pensie, în baza Legii nr.19.

Acelaşi fenomen s-ar înregistra şi în cazul celor pensionaţi cu reducere de vârstă, conform legislaţiei anterioare, pentru activitatea desfăşurată în grupe superioare de muncă, întrucât Legea 19 nu conţine prevederi conform cărora pentru sporul de grupă să se calculeze punctaj.

În al treilea rând, persoanele ale căror drepturi de pensii au fost stabilite înainte de data intrării în vigoare a Legii 19, sunt supuse unui regim juridic diferit în ce priveşte condiţiile de stabilirea pensiei pentru limită de vârstă şi, ca atare, nu se află într-o situaţie identică cu persoanele ale căror drepturi s-au deschis în baza Legii nr.19/2000, situaţie care să justifice aplicarea unui tratament egal.

Şi, în ultimul rând, extinderea prevederii Legii nr.19 asupra unor situaţii din trecut ar avea efect retroactiv, ceea ce contravine dispoziţiilor art.15 din Constituţie.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au propus respingerea acestei propuneri legislative, cu 14 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă.

Domnul Constantin Niţă:

Da. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni. Vom supune proiectul de lege votului final de astăzi.

Stimaţi colegi, am parcurs majoritatea ordinii de zi, în afara celor 6 proiecte pe care am stabilit că le vom face spre final. Având în vedere că iniţiatorii încă n-au ajuns, au solicitat ferm acest lucru, vă propun 30 de minute pauză. Revenim la 12 fără un sfert, după care vom merge în continuare pentru voturi finale. Vă reamintesc că vom face apelul dacă nu vom avea cvorumul necesar.

- după pauză -

Domnul Valer Dorneanu:

Reluăm lucrările în plen cu pct.6: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale.

Ministerul Administraţiei şi Comisia pentru administraţie publică. Suntem în procedură de urgenţă.

Domnule Bara, vă rog să propuneţi timpi de dezbatere.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că această lege a venit de la Senat şi sunt două amendamente, propun câte un minut pentru fiecare articol şi 5 minute în total.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere. Dacă e cineva împotrivă. Nu este. Abţineri? Nu. Mulţumesc.

Stimaţi colegi nefiind alte intervenţii, vă propun să începem dezbaterea textelor proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în formula iniţială.

La cuprinsul art.unic vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1 din raportul comisiei. Nu sunt. Am rugăminte la cei doi colegi care par că s-ar certa, să ne lase să continuăm lucrările. Domnule Toader, vă rog nu participaţi la acţiuni extraparlamentare în timpul lucrărilor?!

Art.unic s-a modificat potrivit amendamentului 1.

La titlul ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.1, nu sunt obiecţiuni. Votat în forma adoptată de Guvern.

La art.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Domnul ministru Gaspar doreşte să intervină la acest amendament.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În cadrul măsurilor de reorganizare la nivelul administraţiei centrale, printre altele, era şi problema desfiinţării Corpului de control al Guvernului. Nici redactarea pe care am avut-o noi când am promovat proiectul de ordonanţă şi nici redactarea care a fost dată de către comisie prin amendamentul său nu este cea mai fericită, în sensul că art.2 are partea introductivă următoarea: "Cancelaria primului-ministru preia Corpul de control al Guvernului, instituţie publică în coordonarea primului-ministru şi în subordinea Autorităţii Naţionale de Control cu personalitate care se desfiinţează".

Deci, nu pot să spun că ei preiau ceva care se desfiinţează, când, în realitate, ceea ce preia Cancelaria primului-ministru este patrimoniul şi personalul aferent Corpului de control al Guvernului, care se desfiinţează.

Deci, aş propune ca art.2 lit.a) să aibă următoarea redactare: "Cancelaria primului-ministru preia patrimoniul şi personalul aferente Corpului de control al Guvernului care se desfiinţează".

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord? Da.

Supun în aceste condiţii votului dumneavoastră lit.a) de la art.2, în redactarea propusă de domnul ministru Gaspar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat lit.a) în formularea propusă de către domnul deputat Gaspar.

La art.3 din ordonanţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.4, 5, nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

La art.6, 7. Votate în unanimitate.

Art.8, 9, 10 şi 11. Votate în unanimitate.

Art.12, 13 şi 14. Votate în unanimitate.

Art.15, 16 şi 17. Votate în unanimitate.

Art.18. Votat în unanimitate.

Art.19. Votat în unanimitate.

Art.20, 21 şi 22. Votate în unanimitate.

Art.23. Votat în unanimitate.

Art.24, care este şi ultimul, votat în unanimitate.

Vă rog, distinşi colegi, să constataţi că am parcurs proiectul de lege şi ordonanţa 11/2004. Vom supune votului final.

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Domnul ministru Gaspar are o intervenţie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care Guvernul l-a înaintat Parlamentului privind modificarea şi completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, a fost adoptat de către Senat, a fost înaintat Comisiei noastre juridice, de disciplină şi imunităţi şi în cadrul dezbaterilor din comisie s-a făcut un amendament la pct.15 care se referă la art.42. Acest amendament vreau să spun că schimbă oarecum concepţia legii.

Pe de altă parte, este insuficient totuşi redactat sub unele aspecte şi v-aş propune, domnule preşedinte, întrucât este vorba de un amendament de fond şi cu mare importanţă în ceea ce priveşte structura legii, să transmitem Consiliului Legislativ ca să-l avizeze şi el, ţinând seama de rolul pe care-l are Consiliul Legislativ în procesul de concordanţă a legilor cu normele de tehnică legislativă.

Deci, rugămintea este ca să transmitem raportul comisiei, Consiliul Legislativ să se pronunţe asupra acestui amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Comisia este de acord? Da.

Supun votului dumneavoastră cererea domnului deputat Gaspar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Transmitem proiectul Consiliului Legislativ pentru a se pronunţa asupra amendamentului.

La pct.9, Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei.

Domnul ministru Gaspar va prezenta proiectul Guvernului şi urmează apoi raportul Comisiei juridice.

Aveţi cuvântul, domnule ministru!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului şi a unor funcţii publice, a fost dezbătut de către Senat, a fost discutat şi în comisie. Totuşi, am propune ca să amânăm dezbaterea acestui proiect având în vedere că Guvernul urmează să completeze unele dintre reglementările care sunt cuprinse în acest proiect pe baza unor sesizări şi a unor propuneri care au venit pe diverse canale.

Ca atare, v-aş ruga să amânăm dezbaterea lui cam un interval de 10 zile. Lucrul acesta este posibil având în vedere că, potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională şi nu este legată de termenul de 45 de zile pentru dezbaterea şi adoptarea lui.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră...Domnule deputat Boc, interveniţi în calitate de lider de grup sau de membru al Comisiei juridice?

Domnul Emil Boc:

Ca lider de grup.

Domnul Ioan Timiş:

Procedural, nu poate.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură, evident, vreau să discut, nu pe fond, pentru că fondul îl discutăm dacă rezolvăm chestiunea de procedură. Întotdeauna procedura bate fondul...

Domnule preşedinte, noi ne opunem solicitării formulate de către Guvern de a amâna dezbaterea pentru că în primul rând, este vorba de un proiect de lege al Guvernului şi nu înţelegem de ce Guvernul vine cu amânarea la propriul său proiect de lege. Doi. Trebuie să reglementăm într-o manieră foarte clară şi precisă regimul cadourilor sau bunurilor primite cu titlu gratuit de către demnitari şi credem că orice amânare nu demonstrează decât faptul că nu avem o voinţă politică necesară de a reglementa în cadre corecte acest sistem.

Pe fondul problemei, veţi vedea că noi am propus coborârea nivelului valorii cadourilor pe care le poate primi un demnitar, de la 300 de euro, la 70 de euro şi la maxim 300 de euro într-un an. A tergiversa înseamnă a perpetua o situaţie care este criticată şi criticabilă şi, din acest punct de vedere, soluţia pe care noi o avem şi v-o propunem este să dezbatem proiectul de lege şi să acceptaţi amendamentele formulate de către Grupul parlamentar P.D. cu privire la regimul cadourilor şi care ar contribui la normalizarea acestei situaţii.

Orice altă soluţie contrară înseamnă iarăşi trimiterea problemei în eternitatea parlamentară, aşa cum s-a întâmplat cu statutul aleşilor locali care, iată, de mai bine de un an de zile, stă pe agenda Parlamentului şi puteam rezolva migraţia politică. Acum, iarăşi ne întoarcem şi mai iniţiem un alt proiect de lege prin care să modificăm proiectul de lege care este pe agenda Parlamentului.

Eu cred că un act legislativ coerent presupune dezbaterea proiectelor la data când ele sunt pe agenda Parlamentului. El este pe ordinea de zi şi orice altă amânare nu ar face altceva decât să amâne problema şi reprezintă probabil o altă tactică a partidului de guvernământ, care, mai nou, nu spune nu la iniţiativele noastre, nu spune nu nici la migraţia politică, după ce a spus-o o lungă perioadă de timp şi spune "Vom mai elabora un alt proiect de lege". Nu spune nu nici acestei iniţiative a noastre, de limitare a cadourilor demnitarilor şi spune "Vom mai vedea".

Nu, trebuie o dată să demonstrăm că avem voinţă politică şi să punem punctul pe "i" şi să dezbatem proiectele de lege la momentul potrivit.

De aceea, noi ne pronunţăm pentru dezbaterea lui şi acceptarea amendamentelor Grupului parlamentar al P.D.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am impresia că domnul deputat, colegul meu de comisie, nu a înţeles sensul intervenţiei. Eu am făcut precizarea, tocmai dimpotrivă, vrem să completăm, să venim şi în întâmpinarea unor propuneri care au fost făcute şi de către dumneavoastră, şi am cerut să fie amânat până luni. Dacă până luni consideraţi că este târziu, asta este altceva, dar să nu îi dăm o altă turnură, un alt sens intervenţiei pe care Guvernul a făcut-o pe această linie.

Deci, domnule preşedinte, rugămintea este ca să fie amânată dezbaterea până luni, iar noi vom prezenta până la acea dată, sigur, propunerile pe care le vom considera necesare în vederea integrării în proiectul de lege care este supus dezbaterii în ziua de astăzi.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat cererea Guvernului şi motivele care îl determină să o formuleze.

Supun votului dumneavoastră amânarea dezbaterii acestui proiect până luni.

Cine este pentru? 120 voturi pentru.

Împotrivă? 17 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Vreau să vă anunţ că domnul Boc a votat cu două mâini, în speranţa că aşa se va desfăşura şi numărarea voturilor pentru candidatul de primar.

Deci, s-a amânat dezbaterea acestei legi până luni.

Pct.10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.5 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Proiectul de lege referitor la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin. 5 din Legea nr.24 privind normele de tehnică legislativă are o strânsă legătură cu proiectul asupra căruia plenul s-a pronunţat în sensul de a se trimite la Consiliul Legislativ amendamentul formulat de către comisie la acel proiect de lege, şi vă solicităm ca aceste două proiecte să fie dezbătute împreună, urmând ca textul din această ordonanţă să fie preluat în legea de bază, primul proiect de lege, care este mai consistent în ceea ce priveşte modificarea Legii nr.24.

Şi, de asemenea, propun ca şi acest amendament al comisiei să fie transmis spre examinare Consiliului Legislativ, pentru considerentele pe care le-am arătat şi la proiectul de lege anterior, şi asupra căruia Camera s-a pronunţat prin vot.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tot pe procedură, nu neapărat pentru a fi în contradicţie astăzi cu domnul ministru, pentru că la proiectul cu Avocatul Poporului l-am susţinut cu toată sinceritatea. Dar, de data aceasta, chiar că nu are nici o legătură.

Noi avem aici de discutat un raport suplimentar la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2003 privind modificarea art.31 alin.5, deci o chestie punctuală.

Nu este nici un fel de problemă. În conţinutul proiectului de lege pe care l-am discutat anterior, şi l-am trimis la Consiliul Legislativ, acest articol nu este vizat. Art.31 alin.5 nu face obiectul discuţiei. Nu are nici o legătură.

Aici este o chestiune simplă, pe care nu trebuie s-o mai tot tergiversăm, pentru că o tergiversăm de mai bine de un an de zile, în detrimentul interesului general. Şi când spun asta, mă refer la următorul aspect: acest art.31 alin.5 stabileşte unde trebuie să fie prezentate expunerile de motive şi notele de fundamentare. În viziunea Guvernului, aceste expuneri de motive şi notele de fundamentare la ordonanţă, expunerile de motive sunt la legi, iar notele de fundamentare sunt la ordonanţe, ar putea să fie publicate în Monitorul Oficial al României sau pe site-ul de INTERNET. Deci, ori acolo, ori acolo.

Evident că soluţia pe care comisia a avut-o în vedere, a fost una în interesul general, în interesul public, a modificat optica Guvernului, şi a spus ca expunerile de motive, adică motivaţia elaborării unei legi, de ce este nevoie o lege, să fie publicate în Monitorul Oficial al României, la care ajunge toată lumea, şi nu pe site-ul de INTERNET, unde foarte puţini au acces la INTERNET, şi să vadă de ce este necesară o lege.

Iată că e mai bine de un an de zile, Guvernul profită de această amânare, de această tergiversare pe care o face şi acum, pentru a fi scutit de obligaţia să publice în Monitorul Oficial al României, aşa cum dorim noi, adică membrii comisiei, expunerile de motive şi notele de fundamentare la ordonanţe. Pentru că, dacă cetăţenii ar vedea în Monitorul Oficial al României multe expuneri de motive, ar spune: "Domnule, cam nu prea-s bune legile acestea, şi acum înţelegem de ce sunt proaste".

Neavând nici o legătură cu Consiliul Legislativ, neavând nici o legătură cu proiectul de lege anterior menţionat, ci doar cu privire la faptul că vizează aceeaşi lege, dar subiectul este total diferit, vă propunem să tranşăm în plen, o dată pentru totdeauna, acest subiect. Repet: iniţial, comisia a modificat punctul de vedere al Guvernului; plenul a retrimis la comisie; comisia a menţinut acelaşi punct de vedere pe care l-a avut iniţial, contrar Guvernului; şi este cazul să tranşăm această dispută, fără a mai amâna la nesfârşit, şi a trimite la calendele greceşti un subiect care este simplu la prima vedere, neimportant, dar cu mari implicaţii, cu implicaţii majore pentru viaţa publică.

De aceea, ne opunem, încă o dată, retrimiterii la comisie sau a avizului Consiliului Legislativ. N-are ce căuta aici Consiliul Legislativ, cu tot respectul, nu are ce se pronunţa pe acest subiect. Este o chestie de voinţă politică. Consiliul Legislativ este un organ tehnic de specialitate al Parlamentului, şi nu ia decizii de oportunitate politică. Asta se ia aici, în Parlament, şi în consecinţă nu se justifică trimiterea la Consiliul Legislativ. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deşi domnul deputat Boc a anunţat că intervenţia dânsului va fi o chestiune strict de procedură, aşa cum îi este caracteristic, dânsul a luat şi a vorbit în plus, peste ceea ce înseamnă chestiuni de procedură. În momentul în care am solicitat ca acest proiect de lege să fie discutat împreună cu proiectul anterior, am mers de la un principiu pe care îl ştiţi şi dumneavoastră. Este principiul conexiunii actelor normative: ori de câte ori două proiecte de acte normative abordează aceeaşi problemă, sub aspectul reglementării, acestea se discută împreună.

Dumneavoastră vreţi să dăm două legi pentru o singură problemă, legată de normele de tehnică legislativă. Or, în momentul în care asupra proiectului de lege prim, care aduce modificări substanţiale legii de bază, vom discuta, vom prelua în acest proiect de lege fie forma care a fost propusă de comisie, fie forma pe care a propus-o Guvernul, sau, ceea ce va decide plenul Camerei Deputaţilor.

Şi atunci, pentru că tot trimitem primul proiect, am zis că nu există nici un impediment ca din punct de vedere... - este vorba de normele de tehnică legislativă, or tocmai aceasta este sarcina principală a Consiliului Legislativ, aceea de a asigura sistematizarea proiectelor de acte normative, modul în care ele se integrează în ansamblul legislaţiei.

Deci, acestea sunt considerentele pentru care am cerut conexarea lor, şi nicidecum o idee de tergiversare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, eu v-aş sfătui să exersaţi mai mult problemele gospodăreşti, decât astea de tehnică legislativă.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Vă asigur, că la Cluj, deja oraşul este pe roate şi merge foarte bine, pregătind instalarea unei administraţii a Alianţei.

Domnule preşedinte,

Distinsul ministru Gaspar ar avea dreptate, dacă ar vorbi ca un reprezentant al Opoziţiei. Numai că, domnia sa ar trebui să facă aceste prelegeri în faţa membrilor Guvernului, că nu noi am elaborat ordonanţa de urgenţă, ci Guvernul; şi nu noi am elaborat proiectul de lege de modificare a legii, ci tot Guvernul.

Deci, dacă Guvernul avea o viziune unitară, avea un cadru coerent, nu trebuia să vină cu două acte normative: cu o ordonanţă de urgenţă şi cu un proiect de lege, şi să ne deranjeze pe noi. Trebuia să stea aşezat, să gândească, să nu se repeadă la ordonanţe de urgenţă. Deci, nu este vina noastră că suntem sesizaţi cu două acte normative de către acelaşi autor. Trebuia Guvernul să analizeze.

2. Domnule ministru, eu sunt de acord cu teza aceasta de a discuta concomitent, numai că nu pot fi absorbite aceste două acte normative: una este ordonanţă, altul este proiect de lege. Ordonanţele, potrivit Constituţiei, se aprobă sau se resping prin lege.

În concluzie, această ordonanţă pe care dumneavoastră aţi emis-o trebuie să fie aprobată sau respinsă prin lege separat de proiectul de lege separat, pe care l-aţi iniţiat dumneavoastră. Deci, din acest punct de vedere, susţinerea nu se justifică. Art.115 alin.6 din Constituţie este expres din acest punct de vedere: ordonanţele de urgenţă se aprobă sau se resping prin lege. Or, noi suntem în prezenţa unui proiect de lege de aprobare sau de respingere a ordonanţei. Iarăşi, nu se justifică decizia dumneavoastră de a amâna. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din nou domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Îmi pare foarte rău, dar aici vreau să vă spun că nu sunteţi acasă, cu materia aceasta.

Păi, în momentul în care preiau dintr-un proiect de act normativ într-un altul, actul care a fost preluat rămâne fără obiect. Deci, în momentul în care conţinutul ordonanţei va fi preluat în lege, urmează ca după aceea Camera Deputaţilor să o respingă - este corect -, o respinge printr-o lege, întrucât a rămas fără obiect.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg Boc, nu ştiu cât s-ar pricepe domnul Gaspar la gospodăria Clujului, în orice caz, la tehnică legislativă vă bate.

Supun votului dumneavoastră cererea domnului Gaspar, de a fi trimis şi acest proiect Consiliului Legislativ, organismul autorizat să rezolve problemele de tehnică legislativă.

Cine este pentru? 120 voturi pentru.

Împotrivă? 23 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 120 voturi pentru, 23 împotrivă ... (nu numărasem voturile din stânga), deci 46 voturi împotrivă. Cu 120 pentru şi 46 împotrivă a fost trimis proiectul Consiliului Legislativ.

Pct.11. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

O chestiune de procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, tot procedură cerea şi doamna vicepreşedintă a Comisiei Juridice.

Stimate coleg, nu încă ...

Nu trebuia să cedaţi aşa uşor, doamna vicepreşedintă a comisiei.

Doamna Florina-Ruxandra Jipa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă rog, ca pct.11, respectiv Legea de organizare a avocaturii, care este trecută la pct.11, având acelaşi obiect cu încă un proiect de lege, care este înregistrat la noi, ca propunere legislativă, cu nr.202, şi este trecut de Senat, v-aş ruga să îl restituiţi Comisiei juridice, pentru a se ajunge la un numitor comun într-o anumită problemă, care, zic eu, este de o importanţă deosebită. Este vorba de exercitarea meseriei de avocat, în viziunea şi în ceea ce urmează, adică în intrarea noastră în Uniunea Europeană, avocaţii români să poată pleda, alături de avocaţi străini, de avocaţii din Uniunea Europeană; iar la momentul actual ne aflăm într-o situaţie în care nu s-ar putea. Adică, cele două proiecte de lege nu-şi pot produce acest efect, pentru că sunt anumite situaţii pe care trebuie să le mai rezolvăm în cadrul Comisiei juridice.

Şi, ca să nu vă mai reţin atenţia, v-aş ruga să-l restituiţi comisiei spre dezbatere, împreună cu celălalt proiect de lege, trecut de data aceasta de Senat. Vă mulţumesc.

Sper să am asentimentul şi al colegilor mei. Văd că şi domnul Boc are acelaşi punct de vedere. M-am consultat şi cu ceilalţi colegi, şi presupun că nu există nici o problemă în acest sens. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles că se opune domnul Gaspar, ca să ...

Domnul Boc s-a opus de două ori, şi acum se opune şi domnul Gaspar (Rumoare).

Tot la asta interveniţi, domnule Ştirbeţ?

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Tot la asta, dar cu o altă problemă, nu cu aceeaşi problemă.

Eu sunt de acord, în principiu, cu cele propuse de doamna vicepreşedintă, dar ...

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, dacă o restituim, nu mai are rost să mai vorbim altceva.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Aş vrea să vă mai aduc în atenţie faptul că acest proiect de lege, înscris pe ordinea de zi la pct.11, trebuie discutat cel puţin împreună, dacă nu cel de la pct.51 înaintea celui de la pct.11, datorită faptului că la pct.51 există amânat de trei săptămâni raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77 pentru completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Este vorba de acel proiect de lege care s-a mediat între Cameră şi Senat, Senatul propunând modificarea Legii nr.216/2003, pe când Camera Deputaţilor a menţinut modificarea Ordonanţei de urgenţă privind Legea nr.51/1995. Nu cred că putem discuta altă modificare a Legii nr.51, până nu discutăm sau nu rezolvăm problema acestui raport al Comisiei de mediere, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă este din anul 2003, deci precede proiectul de modificare şi completare a Legii nr.51, pe care îl discutăm la pct.11.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, în principiu aţi avea dreptate, numai că acel proiect, de la 51, se află în situaţia de mediere.

V-aş propune să supunem votului trimiterea la comisie, şi comisia - dacă va găsi vreo legătură cu 51 - va opera eventualele modificări.

Poftiţi, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Nu mai reiau argumentele colegilor mei. Sunt justificate. Retrimiterea la comisie este binevenită, mai ales că mai există şi o propunere legislativă cu privire la modificarea Legii notarilor, care are strânsă legătură cu Legea avocaturii, şi cred că este cadrul coerent pentru a discuta o dată ce este mai util pentru cetăţean, în vederea scăderii taxelor notariale, ca şi avocaţii să aibă dreptul de a autentifica anumite... de a constata consimţământul părţilor, ceea ce va conduce la scăderea taxelor aferente, sau numai notarii, aşa cum este în momentul de faţă.

Şi, cred că o discuţie care să vizeze cele două acte normative, ar fi binevenită în comisie. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat Tamas.

Domnul Tamas Sandor:

În numele Grupului UDMR, aş vrea să cer să sistăm discuţia şi să trecem la votarea propunerii doamnei vicepreşedintă Jipa, pentru că nu am auzit contraargumente faţă de dumneavoastră.

Desigur, şi UDMR-ul susţine retrimiterea în comisie a acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră trimiterea proiectului la comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ultimul proiect, ca să ne încadrăm în termen, este cel de la pct.12: Proiectul de Lege pentru declararea ca abrogate a unor acte normative.

Domnul ministru Gaspar, vă rog să prezentaţi acest proiect.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Proiectul de lege pe care Guvernul îl supune spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor are ca obiect de reglementare abrogarea unor acte normative.

Constituţia României din anul 1991 a fost adoptată în condiţiile existenţei în ţara noastră a unei legislaţii specifice statului totalitar, noua Constituţie promovând ca principii de bază instituirea statului de drept, a unei economii de piaţă şi protecţie a proprietăţii private, a creat un puternic impact asupra vechii legislaţii.

Consiliului Legislativ i-a revenit sarcina de a degreva ansamblul legislativ de vechile acte normative contrare Constituţiei. Activitatea Consiliului Legislativ de reexaminare a legislaţiei, având ca obiectiv degrevarea ansamblului legislativ de acte normative, anacronice, specifice fostului stat totalitar, care creau disfuncţii legislative, s-a desfăşurat într-o arie mai largă, adoptându-se drept criterii: contradicţia acestora cu prevederile Constituţiei; contradicţia cu noi acte legislative adoptate, care au promovat noi concepţii în plan legislativ; caracterul desuet al reglementărilor.

Proiectul de lege pe care îl prezint cuprinde, în raport de normele de competenţă, un număr de 9 legi, 61 de decrete ale Consiliului de Stat, 10 decrete prezidenţiale şi 7 decrete-lege.

Având în vedere considerentele pe care le-am precizat, vă rog, stimaţi colegi, să adoptaţi proiectul de lege pe care Guvernul vi l-a prezentat, în legătură cu abrogarea unor acte normative. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu.

Cine prezintă raportul Comisiei juridice?

Domnul Timiş, vă rog.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat, avizat favorabil de Consiliul Legislativ, şi are ca obiect de reglementare declararea ca abrogate a unor acte normative, în condiţiile noii Constituţii, care promovează principiile de bază ale statului de drept, ale unei economii de piaţă şi a protecţiei proprietăţii private, fapt ce a creat un puternic impact asupra vechii legislaţii.

În aceste condiţii şi pe această motivaţie, Comisia juridică vă propune, cu unanimitate de voturi, spre supunere şi adoptare acest proiect de lege. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni, la forma adoptată de Senat? Nu.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic.

Votat în unanimitate.

La anexă dacă aveţi vreo obiecţiune? Nu aveţi.

Votată şi aceasta în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect.

Stimaţi colegi,

Mai există un singur proiect astăzi, cel pentru instituirea "Zilei NATO".

Rog pe iniţiator să-l prezinte foarte pe scurt.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiatorii acestui proiect de lege - Timiş Ioan, Clivetti Minodora, Iosif Armaş, Tamas Sandor - au dorit să marcheze printr-o zi importantă, prin instituirea "Zilei NATO", graniţa dintre comunism şi democraţie, graniţa dintre securitate şi insecuritate, şi să exprime, prin aceasta, despărţirea definitivă a României de comunism şi intrarea ei, pentru totdeauna, în imperiul libertăţii şi democraţiei.

În viziunea autorilor, această iniţiativă, această zi, de fapt, are o importanţă deosebită pentru poporul român, în aceeaşi măsură sau poate la fel de importantă este cum a fost Ziua de 1 Decembrie 1918, pentru că şi acea zi, şi aceasta, s-au realizat pe fondul unei mari voinţe populare.

În ceea ce priveşte integrarea în NATO, voinţa românilor de integrare a fost unică în Europa. Într-un anume fel, putem spune că nu politicienii români au reuşit să integreze România în Organizaţia Pactului Nord-Atlantic, ci însuşi poporul român. Politicienii nu au fost decât ceea ce în mod obişnuit ar trebui să fie, nişte simpli executanţi ai acestei voinţe.

Acesta a fost mesajul pe care noi am dorit să-l transmitem dumneavoastră, am dorit să-l transmitem civilizaţiei euro-atlantice, ca o contribuţie specifică românească la tezaurul acestei lumi. Acestea sunt motivele noastre.

Vă rugăm să fiţi de acord cu ele şi să susţineţi şi să aprobaţi proiectul de lege. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei juridice, vă rog, domnule deputat Tamas.

Domnul Tamas Sandor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru instaurarea "Ziua NATO în România".

După mai multe discuţii, în urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, completarea raportului iniţial, cu un raport suplimentar, cu amendamente admise şi, desigur, şi cu amendamente respinse, aşa cum rezultă din anexele raportului, care au fost difuzate.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată în raportul distribuit.

Aş vrea să menţionez că în raport de obiectiv şi conţinutul său, ce vizează modificarea unei legi organice, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Din partea comisiei propun 5 minute pentru dezbateri generale, şi câte un minut pe articole. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu ...?

Domnul Tamas Sandor:

Dacă-mi permiteţi, ca să nu mai vin la microfon, din partea Grupului parlamentar al UDMR, aş vrea să subliniez că susţinem nu numai iniţiativa legislativă la care suntem şi iniţiatori, prin subsemnatul, ci şi intrarea - desigur - a României în NATO, la care UDMR a contribuit timp de 14 ani cu consecvenţă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Evident că tot spaţiul politic a susţinut şi susţine România în NATO. Aici nu cred că există vreun element de divergenţă, dar noi am apreciat şi apreciem că sărbătorirea intrării în NATO nu trebuie să îmbrace doar un caracter festivist, declarativ, cu zile libere... Ea trebuie să fie materializată în acţiuni pragmatice concrete. Intrarea în NATO în primul rând presupune o armată de profesionişti. Aceasta este cerinţa fundamentală legată de integrarea României în NATO. Aşa că părerea noastră este că înainte de a sărbători triumfalist tot felul de intrări în NATO, ar fi bine să demonstrăm voinţă politică şi să satisfacem criteriile şi exigenţele NATO cu privire la armată, şi din acest punct de vedere noi apreciem că o adevărată sărbătorire a intrării României în NATO ar reprezenta-o trecerea la serviciul militar bazat pe profesionişti, pe voluntari şi renunţarea la serviciul militar obligatoriu, aşa cum s-a votat la Constituţie.

Credem că în România este timpul ca faptele să ia locul vorbelor şi a festivismului şi înainte de a mai continua cu acest festivism să facem acţiuni pragmatice concrete, în interesul NATO şi în interesul celor care se află în pragul satisfacerii serviciului militar. Credem că numai o asemenea abordare pragmatică ar servi cu adevărat intereselor României în NATO. Formal nu ne opunem unei asemenea iniţiative legislative. Ea se preconizează a fi sărbătorită în fiecare an în prima duminică a lunii aprilie, deci nu implică o zi liberă, aşa cum a fost anul acesta, anunţată în pripă, dar repet, dacă vom rămâne doar la stadiul de demagogie şi triumfalism, nu ne vom vedea cu adevărat interesele noastre în NATO. Vom sărbători cu adevărat intrarea în NATO când vom avea o armată bazată pe voluntariat în România.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Puiu Haşotti doreşte să ia cuvântul. Două minute a promis, în numele P.N.L.-ului.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

N-am să vă reţin prea mult atenţia. Sigur că şi noi suntem de acord cu această iniţiativă legislativă. Îmi este teamă, totuşi, că există un triumfalism din acesta care nu întotdeauna are acoperire.

A spune că intrarea României în NATO este comparabilă cu actul de la 1 decembrie 1918 mi se pare chiar exagerat. Mă gândesc dacă nu cumva sunt vreunii care-şi închipuie că noi, aleşii neamului, aici de faţă, ne comparăm cumva cu generaţia de la 1918, şi ar fi chiar scandalos să-mi imaginez aşa ceva. Cred că nici unul nu-şi imaginează!

Sigur că suntem de acord cu această iniţiativă legislativă, o vom vota, dar este o iniţiativă legislativă care exprimă triumfalismul, fără acoperire, al societăţii româneşti în care trăim astăzi.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea acestui proiect, stimaţi colegi. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei.

La titlul legii? Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

La art. 1 alin. 1, urmăriţi amendamentul 2.

Vă rog, domnule deputat Avramescu.

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Textul propus spune: "Se instituie "Ziua NATO în România", ce va fi sărbătorită în fiecare an în prima duminică a lunii aprilie". Aş propune să fie completat: "cu condiţia să nu cadă pe ziua de 1 aprilie". (Râsete în sală.)

Domnul Valer Dorneanu:

Intervenţia a descreţit frunţile. Probabil că aşa vor face cei superstiţioşi.

La alin. 2, dacă aveţi obiecţiuni la textul iniţial? Comisia nu a avut. Votat textul iniţial.

La art. 2 dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul iniţiatorului.

La art. 3 urmăriţi amendamentul 4. Admis amendamentul 4, modificat art. 3. Am parcurs textele acestei legi.

Trecem la votarea proiectelor. Aş vrea să vă propun să fiţi de acord, stimaţi colegi, cu ceea ce am convenit împreună cu şefii grupurilor parlamentare, având în vedere faptul că se încheie programul şi noi avem şedinţă în plen şi joi, să votăm astăzi doar acele proiecte asupra cărora intervine termenul aprobării tacite, în calitate de primă cameră.

Disputa cu privire la data sărbătoririi NATO s-o purtaţi şi în preajma ziariştilor, ca să fie mai constructivă.

Domnul Mălaimare, după vot vă dau cuvântul pentru procedură.

Primul proiect aflat în situaţia pe care v-am spus-o este Proiectul de Lege pentru ratificarea ".. Domnul Mihai Mălaimare se lasă apărat de opoziţie. Poftiţi.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule Boc. Contam pe sprijinul dumneavoastră. O să vă rog să-mi permiteţi să apelez la o soluţie care nu se găseşte în Regulamentul nostru de funcţionare. Un element de procedură, ca să zic aşa, sentimentală, să vă mulţumesc pentru excelentele momente pe care le-am trăit alături de dumneavoastră în aceşti 3 ani şi ceva şi să vă anunţ că v-am dedicat o premieră, este vorba de cea mai recentă premieră a teatrului "Masca", pe care am realizat-o în nopţile ultimilor 4 luni. Se numeşte "Intrusa", de Borges. Reprezentaţiile vor avea loc luni, miercuri şi joi, 26, 28 şi 29 aprilie. Pentru cei care doresc să fie prezenţi la premieră, invitaţiile vă stau la dispoziţie la Comisia pentru cultură.

Încă o dată, este un spectacol care este dedicat în întregime dumneavoastră, cu mulţumirile mele.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Sunteţi dator faţă de sprijinul domnului Boc să daţi un spectacol gratuit la Cluj şi să-i uraţi succes candidatului pe care-l susţineţi dumneavoastră. (Aplauze.)

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, cu privire la schimburile de stagiari.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. S-a propus respingerea propunerii.

Cine este pentru? 176 voturi pentru propunerea de respingere.

Împotrivă? Vă rog să vă exprimaţi votul. 17 voturi împotrivă.

Abţineri? 18 abţineri.

Propunerea a fost respinsă cu 176 voturi pentru respingere, 17 împotrivă, 18 abţineri.

Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Măgurele. De asemenea, s-a propus respingerea.

Cine este pentru propunerea de respingere? 176 voturi pentru respingere.

Împotrivă?

Abţineri? 5 abţineri. Mulţumesc.

Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Pantelimon. De asemenea, se propune respingerea.

Cine este pentru? 176 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Bragadiru.

Cine este pentru propunerea de respingere, făcută de către comisie? 176 pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Copăceni. De asemenea, comisia ne-a propus respingerea.

Cine este pentru această soluţie? 176 voturi pentru respingere.

Împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Stimaţi colegi,

V-aş ruga foarte mult, eventuale comunicări, după ce termin lista de vot. Nu pot să urmăresc lista, pentru că veniţi fiecare cu o problemă personală.

La 60 este Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, cea pe care am dezbătut-o astăzi.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Stimaţi colegi,

Am sărit din greşeală proiectul de la pct. 4 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2003 privind Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 181 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Cine este pentru? 181.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

S-a omis, de asemenea, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, pe care am discutat-o acum câteva minute.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivă? un vot împotrivă.

Abţineri?

Este, de asemenea, Proiectul de Lege de la pct. 6, pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractul de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Domnule ministru Gaspar, mai aveţi din cele la care le expiră termenul la prima cameră sesizată?

Vă mulţumesc pentru prezenţă. Mâine activitate în comisii - vă doresc succes - şi joi în plen. Şi astăzi activitate în comisii, după amiază, ca şi mâine.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,05.