Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Constantin Niţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Puiu Haşotti, secretari.

Domnul Constantin Niţă:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa noastră de astăzi. Din totalul de 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 254, sunt absenţi 91 de deputaţi, din care participă la alte activităţi parlamentare 28 de deputaţi.

O să începem cu informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., pentru finanţarea Proiectului de construire a autostrăzii Arad - Timişoara - Lugoj, etapa I, semnat la Bucureşti la 24 decembrie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2004 pentru declararea zilei de 2 aprilie 2004 ca zi liberă, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2004 privind utilizarea veniturilor proprii obţinute de instituţiile şi unităţile de învăţământ care organizează pe lângă acestea activităţi finanţate integral din venituri proprii, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.45/2004 pentru finalizarea privatizării unor societăţi comerciale din portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, aflate în dificultate, adoptat de Senat în şedinţa din data de 19 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

5. Proiectul de lege privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, adoptat de Senat în şedinţa din data de 19 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

6. Proiectul de lege privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, adoptat de Senat în şedinţa din data de 19 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

7. Proiectul de lege privind exercitarea profesiei de medic, precum şi organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România, adoptat de Senat în şedinţa din data de 19 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

8. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, iniţiată de domnul deputat Nicolae Păun, membru al Grupului parlamentar al Minorităţilor Naţionale, respinsă de Senat în şedinţa din data de 19 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

10. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 cu modificările şi completările ulterioare - Legea nr.400/2002, iniţiată de domnii deputaţi Viorel Hrebenciuc, Iulian Ţocu, Culiţă Tărâţă, Ţibulcă Alexandru, Ion Bivolaru, domnul senator Marius Tudor Munteanu, membri ai Grupurilor parlamentare ale PSD, domnul senator Sorin Adrian Vornicu, fără apartenenţă la grup parlamentar, respinsă de Senat în şedinţa din data de 19 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

11. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 16 decembrie - ziua Iertării, a Împăcării şi a Ajutorării Aproapelui, iniţiată de domnul deputat Metin Cerchez, membru al Grupului parlamentar al Minorităţilor Naţionale, respinsă de Senat în şedinţa din data de 19 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

12. Propunerea legislativă privind regimul acordării burselor private, iniţiată de un număr de 28 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al PD, respinsă de Senat în şedinţa din data de 19 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961, iniţiată de domnii deputaţi Titu Nicolae Gheorghiof, Viorel Coifan şi Veleriu Gheorghe, membri ai Grupului parlamentar al PNL, respinsă de Senat în şedinţa din data de 22 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961, iniţiată de domnul senator Nemeth Csaba, membru al Grupului parlamentar al UDMR, respinsă de Senat în şedinţa din data de 22 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

15. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale Siderurgica - S.A. Hunedoara, adoptat de Senat în şedinţa din data de 19 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

16. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap;
• Legea pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2004 privind ratificarea Acordului - cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea proiectului Săli de sport, semnat la Bucureşti la 23 ianuarie 2004 şi la Paris la 28 ianuarie 2004.

Stimaţi colegi,

Începem dezbaterea proiectelor de lege cu Proiectul de Lege privind instituirea bursei speciale "Guvernul României" pentru formarea viitorilor manageri din sectorul public.

Având în vedere că domnul ministru Athanasiu este aici, o să rog iniţiatorul să prezinte acest proiect şi rog Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport să vină să-şi ia locul.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Alexandru Athanasiu (ministrul educaţiei şi cercetării):

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi deputaţi,

Acest proiect de lege al Guvernului României instituie bursa "Guvernul României" pentru acei studenţi sau pentru acei absolvenţi de studii universitare care doresc să urmeze cursurile unei universităţi în străinătate sau cursuri doctorale. Premisa normativă de la care am pornit şi premisa de facto constau în aceea că România are nevoie de specialişti care să fie pregătiţi la un nivel cât mai înalt calitativ, educaţional şi care, prin experienţa dobândită, prin studiile absolvite să contribuie într-o măsură consistentă la conducerea instituţiilor publice din România. Din acest motiv, noi considerăm că diversificarea susţinerii financiare a cheltuielilor necesare pentru studii universitare trebuie să fie o preocupare şi totodată un obiectiv principal al politicilor educaţionale în România. România se pregăteşte pentru integrare în Uniunea Europeană, România trebuie să doteze toate instituţiile publice cu specialişti formaţi la nivel internaţional şi la un nivel cât mai înalt.

În esenţă, acest proiect prevede, în limita unui fond anual stabilit prin Legea bugetului de stat, susţinerea acestor cheltuieli sub forma unor burse de învăţământ, unor burse de studii care să aibă în vedere o selecţie riguroasă a acelor absolvenţi sau a celor studenţi cu rezultate cât mai bune şi care să aibă un potenţial de performanţă evaluabil. Întrucât în cadrul discuţiilor din comisia sesizată cu elaborarea raportului pe fond, s-au făcut o serie de amendamente pe care noi le acceptăm ca fiind utile pentru o mai bună clarificare a chestiunilor legate de conţinutul proiectului de lege şi care, desigur, vor facilita o bună şi rapidă implementare a acestui proiect, domnule preşedinte şi distinşi colegi, vă rog să fiţi de acord cu acest proiect de lege. Ne însuşim, cum spuneam, în totalitate amendamentele făcute de comisie şi sperăm ca acest proiect să parcurgă ciclul legislativ cât mai repede, în aşa fel încât el să poată fi implementat rapid pentru a crea o posibilitate reală, concretă şi binevenită acestor tineri pentru a putea dobândi calificări profesionale înalte în binele, evident, al lor, dar şi al României şi mai ales al capacităţilor instituţiilor publice româneşti de a asimila şi de a funcţiona după precepte, reguli şi proceduri europene.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Comisia, vă rog, prezentarea raportului.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Nu are nici un rost să repet ideile formulate de domnul ministru, idei pe baza cărora, desigur, în comisie s-a adoptat în forma prezentată acest proiect de lege. Vreau doar să adaug faptul că la lucrările comisiei au fost prezenţi un număr de 23 de deputaţi din totalul de 26 membri ai comisiei, la dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul Radu Damian, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, şi domnul Alexandru Pop, consilier al primului ministru.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 11 martie 2004. Camera Deputaţilor este Cameră decizională şi, în urma dezbaterilor în şedinţa din 20 aprilie 2004, comisia, cu unanimitate de voturi, aprobă proiectul de lege cu amendamentele care se află în faţa dumneavoastră. Deci, în numele comisiei, propun să votaţi, să acceptaţi forma adoptată de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni. Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii. Comisia a modificat, din anumite motive, dacă dumneavoastră aveţi observaţii la titlul legii. Nu aveţi. Adoptată varianta comisiei.

Art.1, de asemenea, pentru îmbunătăţirea redacţională, comisia a modificat acest articol, dacă dumneavoastră aveţi observaţii la acest lucru? Nu aveţi, votată varianta comisiei.

Art.2. De asemenea, pentru îmbunătăţirea redacţională, comisia a modificat acest articol. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.3, alin.1, comisia a modificat. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Alin.2. De asemenea, comisia a modificat. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu sunt.

Alin.3, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Alin.4. Comisia n-a avut observaţii. Varianta Senatului. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi, votată varianta Senatului.

Art.4, alin.1, de asemenea, comisia, pentru îmbunătăţirea redacţională, a modificat acest alineat. Dacă aveţi observaţii la acest lucru? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Alin.2. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate, textul comisiei, bineînţeles.

Alin.3. Comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votate în varianta Senatului.

Alin.4, de asemenea, comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votată varianta Senatului.

Art.5, alin.1 cu subpunctele a), b), c). Dacă sunt obiecţiuni? Comisia n-a avut. Votată varianta Senatului.

Alin.2, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votată în unanimitate, varianta Senatului.

Art.6 alin.1, comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi, votată în unanimitate, varianta Senatului.

De asemenea la alin.2 şi 3, comisia n-a avut observaţii. Votată varianta Senatului.

Art.7, subpunctele a), b), c), d). Comisia n-a avut modificări. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votată varianta Senatului.

Art.8 alin.1. Comisia a modificat acest articol. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Art.8 alin.2 şi 3, dacă aveţi observaţii? Comisia a modificat aceste alineate. Nu aveţi. Votate în varianta comisiei.

Alin.4. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.9, comisia a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.10. Dacă sunt obiecţiuni? Comisia nu a avut observaţii. Votată varianta comisiei.

Alin. a) şi b). Comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votată varianta Senatului.

Art.11, alin.1, 2 şi 3. Comisia a avut observaţii, a modificat alineatele.

Dacă sunt obiecţiuni din partea dumneavoastră? Nu sunt. Votate în varianta comisiei.

Art.12, de asemenea, comisia a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

Art.13, alin.1. Vă rog.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Avem aici o completare. Având în vedere faptul că la art.1, votat deja de noi, în textul articolului se face trimitere la instituţii publice, la regii autonome, agenţi economici etc. acelaşi text trebuie să apară şi la art.13 şi în continuare unde, mă rog, se face referire la această înşiruire. Deci, propunerea comisiei este ca după art.13, după instituţii publice să apară regii autonome şi testul curge în continuare.

Domnul Constantin Niţă:

Da.

Iniţiatorul este de acord cu această observaţie. De acord. Dacă dumneavoastră mai aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei, cu modificarea adusă de către comisie în plen.

Alin.2, dacă sunt observaţii? Comisia a avut observaţii. Nu aveţi, votată varianta comisiei.

Alin.3, de asemenea, comisia a modificat acest articol.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

Alin.4. Dacă aveţi observaţii? Comisia a avut observaţii. Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

Art.14, alin.a). Dacă aveţi observaţii? Comisia a modificat acest articol. Nu aveţi. Votat în varianta comisiei.

Alin.b). Comisia nu a avut observaţii. Votat în varianta Senatului.

Alin. c) şi d), de asemenea, comisia n-a avut observaţii. Votat în varianta Senatului.

La alin. e) comisia a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în varianta comisiei.

Alin. f) şi g), comisia n-a avut observaţii. Aveţi observaţii? Vă rog.

Domnul Asztalos Ferenc:

Deci la pct.g) procedura de organizare prevăzută la art.13 alin.3, în loc de alin. 3 trebuie să apară alin.4. Atât.

Domnul Constantin Niţă:

La ce punct v-aţi referit? Da. Să fie alin.4, da? Corect. Iniţiatorul nu are observaţii. Cu această modificare am votat şi pct.g) în varianta Senatului.

Anexa, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votată în varianta propusă de Senat.

Cu aceasta vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Urmăriţi raportul. La pct.1, text Camera Deputaţilor în unanimitate, nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct., de asemenea, text Camera Deputaţilor, nu se fac dezbateri şi nici vot.

La pct.3, de asemenea, text Camera Deputaţilor. Nu facem dezbateri.

La pct.4, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor, nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct. 5, de asemenea.

Pct.6, de asemenea, text Camera Deputaţilor, nu se fac dezbateri nici vot.

La pct.7, 8, 9, 10, 11 nu se fac dezbateri nici vot, pentru că sunt textele Camerei Deputaţilor.

Pct.12, 13, 14, de asemenea, nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct.15, 16, de asemenea, textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri. Nici vot.

Pctx.17, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor.

Pct.18, textul Camerei Deputaţilor.

Pct.19, 20, 21, 22, 23, 24, 25,26, 27, 28 textele Camerei Deputaţilor, nu se fac dezbateri, nici vot. Vom aproba prin vot, mâine la vot final acest raport.

Raportul Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor. Observaţi raportul comisiei de mediere.

La pct.1, textul Senatului. Dacă sunt obiecţiuni? Dacă nu, votat în unanimitate.

La pct.2, text comun. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate textul comun.

La pct.3, text Camera Deputaţilor, nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct.4, text comun. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Vom supune raportul votului final de mâine.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2003 pentru completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului.

Urmăriţi pct.1 din raport, text comun. Dacă sunt obiecţiuni la textul comisiei de mediere? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.2, de asemenea, text comun. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune raportul votului final de mâine.

Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului pentru cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic?

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Vă rog?

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de lege în discuţie se propune ratificarea Acordului prin cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie, semnat la Bucureşti la 25 noiembrie 2003.

Prin acordul supus ratificării, au fost stabilite domeniile infracţionalităţii cărora se aplică prevederile acordului. Domeniile de cooperare, autorităţile competente din România care cooperează cu Europolul, ca punct naţional de contact între Europol şi alte autorităţi competente din România, a fost desemnat punctul naţional focal din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

De asemenea, se reglementează modalităţile concrete de furnizare, respectiv de protecţie a datelor personale şi a celorlalte informaţii, precum şi cele de păstrare şi ştergere a acestora, atribuţiile concrete ale ofiţerilor de legătură desemnaţi de fiecare parte contractantă, responsabilitatea părţilor pentru prejudiciile cauzate; modalităţile de soluţionare a diferendelor ocazionate de aplicarea prevederilor acordului, dispoziţii legate de aplicarea în timp, respectiv de modificarea, completarea şi denunţarea acordului.

În conformitate cu prevederile legislaţiei române în materie, pentru a intra în vigoare, acest acord trebuie să fie ratificat de Parlament prin lege.

Având în vedere raportul favorabil întocmit de comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul de lege, în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia, vă rog.

Domnul Liviu Radu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Prezentul proiect de lege are ca drept obiect ratificarea Acordului privind cooperarea dintre România şi Oficiul european. Prin semnarea sa, s-a urmărit stabilirea de relaţii de cooperare cu Europol, în scopul creşterii eficienţei activităţii de combatere a formelor organizate ale criminalităţii şi potrivit cerinţelor operative ale acestui organism.

Având în vedere importanţa prezentului proiect de lege, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acestuia.

Proiectul de lege a fost aprobat cu unanimitate de voturi în comisie.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul de Lege privind modificarea art.4 din Legea nr.157/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Fondul pentru cooperare economică internaţională - Japonia, privind proiectul de dezvoltare a Portului Constanţa-Sud, semnat la Tokyo, la 27 februarie 1998.

Din partea iniţiatorului, vă rog.

Vă rog să vă prezentaţi.

Domnul Jiru Enache (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mă numesc Enache Jiru, sunt secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

Prezentul acord de împrumut a fost ratificat în 1999. El este un împrumut la Banca de Dezvoltare a Japoniei. Este destinat dezvoltării Portului Constanţa-Sud. A fost contractat într-o valoare de 12,8 miliarde yeni japonezi, ceea ce înseamnă echivalentul a 12 milioane de dolari. Proiectul respectiv de dezvoltare a capacităţii de operare şi creşterea traficului de mărfuri este finanţat 75% de JBIC, Banca de cooperare japoneză, şi 20% din surse proprii şi completat de la bugetul de stat.

Iniţial, acordul de împrumut a fost prevăzut cu rambursarea din surse proprii Portul Constanţa. deoarece diferenţele de curs pe care le-a înregistrat această societate comercială au fost foarte mari ducând la unele pierderi financiare, prin actul normativ, respectiv cel care este supus acum spre aprobare, se preiau obligaţiile de rambursare ale Portului Constanţa de către bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Ministerul de Finanţe susţine forma actuală prezentată pentru aprobare.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Ţi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget. Vă rog, domnule Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat proiectul de lege privind modificarea art.4 din Legea nr.157/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Fondul pentru cooperare economică internaţională - Japonia, privind proiectul de dezvoltare a Portului Constanţa-Sud, semnat la Tokyo, la 27 februarie 1998, a întocmit raport favorabil.

Propune dezbaterea şi adoptarea în forma adoptată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1 cu referire la art.4, la modificarea art.4 din Legea nr.157. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final mâine.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cetăţeni şi a străinilor, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2003.

Din partea iniţiatorului dacă doreşte cineva.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Proiectul de Lege în discuţie se propune ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cetăţeni şi a străinilor, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2003.

Acordul supus dezbaterii stabileşte modalităţile concrete de cooperare între cele două părţi contractante în ceea ce priveşte readmisia persoanelor şi transportul bunurilor legal dobândite de acestea, protecţia datelor personale, decontarea cheltuielilor ocazionate de aplicarea prevederilor acordului şi dispoziţii legate de aplicarea în timp, respectiv de suspendarea aplicării, modificarea, completarea sau denunţarea acestui acord.

În conformitate cu prevederile legislaţiei române în materie, pentru a intra în vigoare, acest acord trebuie să fie ratificat de către Parlament prin lege.

Având în vedere raportul favorabil întocmit de comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Comisia juridică, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, ţinând cont de avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă, avizul favorabil al Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, avizul favorabil al Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, de asemenea, ţinându-se cont şi de avizul Consiliului Legislativ care a avizat favorabil această iniţiativă legislativă, a dezbătut în plenul său şi a aprobat în unanimitate şi supune spre dezbatere plenului Parlamentului, acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cetăţeni şi a străinilor, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2003, în forma prezentată de iniţiator.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

La dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, din câte ştiu, denumirea recunoscută internaţional la ceea ce numim noi Republica Macedonia este FYROM, fosta republică a Iugoslaviei, parte componentă a fostei Federaţii iugoslave.

Prin urmare, eu aş dori să se clarifice de către reprezentantul Guvernului dacă există vreun act normativ prin care noi, spre deosebire de restul comunităţii internaţionale, am adoptat o altă denumire oficială cu valabilitate internaţională pentru Republica Macedonia.

Domnul Constantin Niţă:

Nu cred că putem face această modificare, domnule deputat. E deja un act încheiat. Dar, mă rog, reprezentantul Guvernului, vă rog să vă prezentaţi punctul de vedere.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Domnilor deputaţi,

Acordul este încheiat între părţi semnatare, şi partea semnatară ca atare s-a identificat ca fiind Republica Macedonia.

Domnul Dan Brudaşcu:

Din câte cunosc, în toate organismele internaţionale, este vorba de "Former Yugoslav Republic of Macedonia". Dacă dumneavoastră aveţi alte dovezi în acest sens, vă rog să le faceţi publice pentru că altfel există chiar riscul real al unui conflict în care să fie afectate interesele ţării noastre. Această recunoaştere unilaterală a unei decizii care aparţine exclusiv autorităţilor Macedoniei ar putea să compromită interesele pe termen mediu şi lung ale României.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Domnul deputat Bahrin.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule preşedinte,

Stimate şi stimaţi colegi,

De curând, am fost într-o acţiune organizată şi prin Camera Deputaţilor în Republica Macedonia. Toate acordurile care le-a semnat Republica Macedonia cu diferite state, toate sunt semnate sub titulatura Republica Macedonia. Republica Macedonia n-a recunoscut FYROM şi n-a semnat nici un tratat internaţional cu nici o ţară decât sub denumirea de Republica Macedonia. Este singura condiţie care poate să semneze un tratat este cu acest nume.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Corect.

Vă rog.

Domnul Dumitru Bentu:

Pe aceeaşi temă, eu am fost în Macedonia astă-vară şi în paşaport scrie "Republica Machedonia".

Domnul Constantin Niţă:

În regulă. Deci, punctele de vedere sunt clare.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic, dacă sunt observaţii.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Propunerea legislativă pentru reînfiinţarea satului Dămileni din comuna Cristineşti, judeţul Botoşani.

Iniţiatorul, dacă este aici. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Baltă:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Acest sat Dămileni din comuna Cristineşti este un sat care practic fiinţează de 400 de ani. A fost desfiinţat în 1968, este situat la o distanţă de aproape 4 km de centrul de comună şi, în situaţia în care este la această dată, nu poate beneficia de nici unul din avantajele pe care le oferă programele de dezvoltare SAPARD, FRDS, FRF şi aşa mai departe.

Aş ruga să se aprobe acest proiect de lege pentru a da posibilitatea celor 600 de locuitori să aibă acces la programe de dezvoltare, fiind un sat cu populaţie tânără şi cu posibilităţi care asigură toate utilităţile.

Domnul Constantin Niţă:

Raportul comisiei, vă rog. Comisia pentru administraţie publică.

Domnul Liviu Radu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului, Comisia a avut în vedere şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ precum şi punctul de vedere al Guvernului, care susţine adoptarea propunerii legislative.

Satul Dămileni propus pentru reînfiinţare are o populaţie de 405 locuitori, are dotările necesare pentru a exista ca un sat de sine stătător, rezultatele referendumului sunt favorabile pentru înfiinţarea acestui sat. Din totalul de 24 de deputaţi, 23 fiind prezenţi, toţi cei prezenţi au votat pentru înfiinţarea acestui nou sat, Dămileni, din cadrul comunei Cristineşti.

Domnul Constantin Niţă:

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc pentru atenţie. În primul rând aş vrea să nu se înţeleagă că am ceva împotriva acestei idei de a se reda localităţilor ţării importanţa pe care o merită. Dar, s-a venit aici cu câteva afirmaţii care nu rezistă. Una dintre ele este că acest sat, dacă nu este reînfiinţat nu poate beneficia de fonduri PHARE şi alte fonduri enunţate de către iniţiator.

Din câte ştiu eu, fondurile nu se alocă individual satelor componente ale comunelor, ci entităţilor administrativ-teritoriale constituite şi cu drept de reprezentare legală, respectiv comunelor.

În al doilea rând, reprezentantul comisiei de specialitate spune că are toate instituţiile aferente. Păi, care sunt instituţiile aferente într-un sat? Pentru că eu ştiu că nu are alte instituţii decât eventual şcoala şi biserica care şi aşa, că există sau nu există structura respectivă, ele îşi desfăşoară activitatea.

Eu sesizez încă o dată că suntem într-o teribilă, într-o acerbă goană după voturi. Consider că această iniţiativă dacă era sinceră trebuia făcută la începutul acestei legislaturi, să se dea posibilitatea de atunci până acum cetăţenilor să-şi manifeste dorinţa de dezvoltare, să li se asigure accesul la fondurile internaţionale, dar cred că este o încercare a unora dintre noi, în general a celor de la putere, de a mai obţine şi prin aceste reînfiinţări de sate, fără impact de nici un fel în plan economic sau social, de a mai obţine nişte voturi la confruntarea care ne aşteaptă curând.

Prin urmare, Partidul România Mare nu agreează această idee şi va vota împotriva acestei iniţiative.

Domnul Constantin Niţă:

Da. La dezbateri generale dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul. Nu mai doreşte.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Dacă sunt observaţii. Comisia a modificat acest titlu. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.1, dacă sunt observaţii. Comisia a modificat art.1 în două alineate. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la alin.1. Vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Ca să nu rezulte din stenogramă că toţi într-un entuziasm pionieresc am votat acest titlu şi articolele ce urmează, v-aş ruga, după procedura cunoscută, să supuneţi votului cine este pentru, împotrivă sau abţineri.

Domnul Constantin Niţă:

Am înţeles. Totuşi, eu am spus dacă are cineva observaţii. Neavând observaţii la titlul legii, evident că am trecut mai departe.

Da. Deci, la art.1 alin.1. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Vă rog să votaţi. 50 voturi pentru.

Împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Alin.1 a fost votat cu 50 voturi pentru, 8 împotrivă şi nici o abţinere.

Alin.2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Tot la fel.

Împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 50 de voturi pentru, 13 împotrivă şi nici o abţinere, s-a votat alin.2.

La art.2, comisia n-a avut nici o observaţi. Rămâne textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune legea votului final, mâine.

Propunerea legislativă pentru reînfiinţarea satului Slobozia din comuna Cordăreni, judeţul Botoşani.

Iniţiatorul. Vă rog.

Domnul Mihai Baltă:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Acest sat Slobozia din actuala comună Cordăreni a fost înfiinţat în anul 1659. Denumirea actuală a satului datează din anul 1794, dar tot printr-o decizie din anul 1968, acest sat nu a mai avut această denumire. La această dată, populaţia acestui sat, aflată la 4 km de centrul de comună, este de 800 de locuitori. Activitatea preponderentă este agricultura şi creşterea animalelor.

Prin reînfiinţarea satului Slobozia nu se creează disfuncţionalităţi în domeniul administrativ, economic sau de altă natură în cadrul comunei Cordăreni. Fostul sat Slobozia întruneşte elementele şi nivelul de dotare prevăzute de ierarhizarea localităţilor, făcută prin Legea nr.351 din 2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea a IV-a.

Cetăţenii satului Cordăreni au fost consultaţi prin referendum în data de 20 octombrie 2002 şi din totalul de 1397 de locuitori, au participat la vot 907 locuitori. au votat favorabil pentru reînfiinţarea satului Slobozia un număr de 897 de persoane.

Propun reînfiinţarea acestui sat.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Comisia, vă rog, raportul.

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia, ţinând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului, analizând şi observând că se îndeplinesc condiţiile din anexa nr.4 la Legea 351 referitoare la elementele şi nivelul de dotare al localităţilor rurale, propune plenului Camerei aprobarea, înfiinţarea noului sat Slobozia din comuna Cordăreni, judeţul Botoşani.

Aş vrea, ca să nu mai intervin încă o dată, probabil că şi colegul de la P.R.M., aş vrea să îi spun că nu ştiu cum reprezintă Grupul P.R.M. aici, că nu votează, pentru că în Comisia pentru administraţie, aş vrea să-i spun că sunt 5 colegi de-ai dânsului care au votat pentru înfiinţare. Probabil că toate aceste inadvertenţe care apar între dânşii, ar fi bine să le rezolve în grup, nu aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii, comisia a modificat titlul. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Supunem la vot.

Cine este pentru varianta comisiei? Vă rog să votaţi. 58 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat titlul legii, în propunerea comisiei.

La art.1. Comisia a modificat acest articol. Art.1 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.1, cu alin.1 şi 2.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 58 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Adoptată varianta comisiei.

Art.2. De asemenea, comisia a propus modificarea acestui articol. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 59 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Adoptată varianta comisiei.

Vom supune proiectul de lege votului final la o şedinţă de vot final.

Propunerea legislativă privind reînfiinţarea satelor Vatra şi Başeu din comuna Hudeşti, judeţul Botoşani.

Iniţiatorul, vă rog.

Doamna Doina-Micşunica Dreţcanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În temeiul art.73 alin.4 din Constituţia României, vă supunem în vederea declanşării procedurii pentru dezbatere şi adoptare propunerea legislativă privind reînfiinţarea satelor Vatra şi Başeu din comuna Hudeşti, judeţul Botoşani.

Cele două sate aparţinând comunei Hudeşti se bucură de o atestare documentară, Vatra, încă din anul 1866, însă primele înregistrări făcute în Moldova în anii 1774-1862 atestă faptul că în multe nume de familii ce erau trecute în satul Hudeşti trăiesc şi astăzi în satul Vatra.

Populaţia actuală a satului Vatra este de 1323 de locuitori, fiind în creştere continuă, prin transferul masiv a populaţiei de la oraş către sat.

De asemenea, satul Vatra dispune de utilităţile necesare pentru a deveni de sine stătător, în speţă, şcoală, cu amendamentul colegului de la P.R.M., îndeplinind astfel condiţiile prevăzute de anexa nr.4. pct.3 din Legea nr.351/2000.

Devenind sat de sine stătător, Vatra, nu afectează în nici un fel indicatorii prevăzuţi în anexa 4, pct.2 din Legea nr.351/2001, referitor la satul reşedinţă de comună, Hudeşti.

În aceeaşi situaţie se află şi satul Başeu din aceeaşi comună, sat atestat documentar încă din 1605, având în prezent o populaţie de 621 de locuitori.

Cele două sate au fost supuse referendumului dorinţele locuitorilor în data de 15 decembrie 2002, rezultatele fiind într-un vot favorabil de 97,78% pentru satul Vatra şi 97,23% pentru satul Başeu.

De asemenea, aş vrea să menţionez că un proiect SAPARD se acordă pentru o singură localitate, iar în cazul în care colegul nu ştie, având înfiinţate două sate, se pot acorda în acelaşi timp, având în vedere că sunt localităţi diferite. Nu este singura motivaţie aceasta, ci şi distanţa de la centrul comunei până la satele propuse pentru înfiinţare, şi nu cred că dumnealui i-ar conveni să facă zilnic 5-8 km pentru a ajunge la instituţiile de care ar avea nevoie.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Vă mulţumesc.

Raportul comisiei, vă rog.

Domnul Liviu Radu Bara:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a analizat această iniţiativă legislativă şi la întocmirea raportului a ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului, care susţine adoptarea propunerii legislative, iar având în vedere că marea majoritate, aş putea spune chiar peste 95% din cei care au fost la referendum, au votat pentru înfiinţarea celor două sate, Vatra şi Başeu, propune plenului Camerei să aprobe înfiinţarea celor două sate, cu amendamentele admise în comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

La dezbateri generale. Da, domnule deputat Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dacă iniţiatoarea nu m-ar fi incitat, n-aş fi cerut cuvântul. Domnia sa spunea că aceste sate dispun de instituţiile necesare, dar s-a limitat să precizeze că este vorba de şcoală. Amintesc că într-un sat care se pregăteşte pentru a intra masiv în mileniul III şi a deveni parte componentă a Europei unite, pentru civilizaţia necesară cred că se impun şi alte instituţii în afara celei unice menţionate.

Cred că ar fi necesar să existe în afară de şcoală şi grădiniţă, puncte sanitare, să existe, de asemenea, şi unităţi comerciale, punct sanitar-veterinar şi aşa mai departe. Nu rezultă din expunerea din motive şi nu rezultă nici din cele spuse de reprezentantul comisiei de specialitate dacă se dispune de asemenea dotări.

Pe de altă parte, cred că nu se rezolvă problemele cetăţenilor doar prin reînfiinţarea acestor sate. Oricum, ei vor fi nevoiţi să plece în continuare la centrul de comună atunci când au nevoie să-l consulte pe primar şi să obţină adeverinţe de toate felurile, vor trebui să se adreseze postului de poliţie care nu cred că în mod special îşi va înfiinţa puncte de lucru stabile şi constante în aceste sate.

Din nou, am sentimentul că nu este decât praful electoral care se încearcă să se arunce în ochii celor care urmează să voteze.

Domnul Constantin Niţă:

Nu ştiu ce vom face cu atâta praf, dar, mă rog!

La dezbateri generale, dacă mai doreşte cineva. Nu mai doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Comisia a modificat varianta Senatului. Deci, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră art.1 cu alin.1 şi 2.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 70 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Adoptat art.1 cu alin.1 şi 2.

Art.2. Comisia a modificat varianta Senatului. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 70 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Adoptat şi art.2.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice. Este procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru administraţie publică să propună timpii.

Domnul Radu Liviu Bara:

Având în vedere că este procedură de urgenţă, domnule preşedinte, propun câte 2 minute pentru fiecare articol, şi în total 10 minute. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Dacă sunteţi de acord cu timpii propuşi?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Vă rog, domnule ministru Gaspar!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, într-o şedinţă anterioară a plenului Camerei, a fost restituit la comisia sesizată în fond iniţial, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic pentru a fi corelat cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.11/2004, ca urmare a modificării structurii şi componenţei Guvernului, prin Hotărârea Parlamentului nr.5.

Raportul suplimentar al comisiei este în concordanţă cu textul Ordonanţei nr.11/2004. Şi cu aceste modificări care sunt sugerate în raportul suplimentar, vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La articolul unic. Dacă sunt observaţii? Urmăriţi pag. 1, pct.1 din raport. Comisia a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la art.I.? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

Pct.1 din lege. Urmăriţi, la pag.2 din raport, pct.3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

Pct.2 din lege, pag.3, pct.4. Comisia nu are observaţii. Rămâne, deci, în varianta iniţiatorului.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votată varianta iniţiatorului.

La pct.3 din lege, urmăriţi pag.5, pct.7. Comisia nu a avut observaţii. Rămâne în varianta propusă de iniţiator. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.4, urmăriţi, la pag.7, pct.10. Comisia propune ca art.23, pct.23 să se abroge. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votată varianta comisiei.

Trecem la ordonanţa de urgenţă.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.1 cu alineatele a), b), c), d), e), f), g), h), i), j), k), l), m), n), o), p), r), s). Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Alin.2, 3 şi 4 - dacă aveţi observaţii? - din art.1? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.2 alin.1, cu subpunctele a), b), c), d), e), f), g). Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Alin.2, 3, 4 şi 5, dacă aveţi observaţii? - din art.2. Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Art.3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.4 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.5 cu alin.1, 2, 3, 4, 5 şi 6. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.6 alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.7 alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.8 alin.1, 2, 3, 4, 5, 6. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.9. Urmăriţi, la pag.9 din raport, pct.2. Comisia propune abrogarea acestui articol. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

Art.10 cu alin.1, 2, 3, 4 şi 5. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.11 cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.12. Urmăriţi pag.3, pct.5 din raport. Comisia propune abrogarea acestui articol. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.13 cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.14. Urmăriţi pag.4, pct.6 din raport. Comisia propune o nouă redactare a acestui articol, şi anume: la art.14, alin.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

Alin.2 şi 3. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta comisiei.

Comisia propune introducerea alin.4. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta comisiei cu privire la alin.4.

Art.15 cu alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.16 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Alin.3. Urmăriţi, la pag.5 din raport, pct.8. Comisia propune ca alin.3 şi 4 din art.16 să fie abrogate. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat varianta comisiei.

Alin.5 cu subpunctele a), b), c). Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat alin.5 al art.16.

Alin.6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 al art.16. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Aveţi vreo observaţie? Vă rog, domnule deputat Dobre.

Domnul Victor-Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Cred că este bine să fie luat în considerare amendamentul care este la art.16 alin.12, respectiv personalului din aparatul propriu al Autorităţii Naţionale de Control, precum şi celui din Corpul de Control al Guvernului să i se aplice prevederile Legii nr.188/1999 privind statutul funcţionarului public. Este extrem de important ca această Autoritate Naţională de Control să aibă corpul format din funcţionari publici, pentru că ar creşte şi credibilitatea şi le-ar consolida independenţa în activităţile extrem de importante pe care le au.

Domnul Constantin Niţă:

Comisia, vă rog.

Domnul Radu Liviu Bara:

Sigur, acest amendament a fost cuprins la acele respinse. Noi am discutat acest amendament la momentul potrivit. Aş dori să-i aduc aminte domnului coleg, că în urma apariţiei Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11, unde se modifică tot ceea ce înseamnă Corpul de Control, cu atât mai mult nu se poate accepta acest amendament, având în vedere că Corpul de Control al Guvernului se desfiinţează şi rămâne patrimoniu, conform Ordonanţei nr.11, nu mai poate fi încadrat în propunere.

Atunci când a făcut amendamentul dânsul, într-adevăr, probabil că ar fi avut o şansă. Dar, o dată cu apariţia Ordonanţei nr.11, nu cred că mai este cazul. Deci, propun să rămână aşa cum s-a propus în prima variantă a comisiei, a raportului, să nu fie funcţionari publici. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Mai doreşte cineva la acest punct? Vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnilor colegi,

Cred că propunerea făcută de către colegul liberal este motivată, este justificată. Ea ar avea un impact de imagine corespunzător şi în perceperea modificărilor favorabile produse în atitudinea şi în structura organismelor administraţiei centrale de către forurile europene, pentru că noi trebuie să lăsăm impresia, cel puţin, dacă nu reprezintă o realitate absolută, asupra faptului că aceste organisme de control acţionează în baza legilor în vigoare, şi nu în baza dispoziţiilor politice. Şi, de aceea, este absolut necesar să existe controlori de specialitate, şi nu controlori cu mandat politic.

Consider, din acest punct de vedere, că indiferent de modificările la care s-a făcut trimitere, ar fi de bun augur să profesionalizăm acest Corp al Controlului; chiar dacă aparţine Guvernului, el trebuie să fie subsumat intereselor naţionale, şi nu intereselor de partid.

Domnul Constantin Niţă:

Supun aprobării dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 64 voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Am datoria să supun votului şi amendamentul domnului deputat Dobre.

Cine este pentru? 14 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votaţi. 64 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul a căzut.

Alin.13 şi 14 de la art.16. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art.17 alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.18 alin.1, 2, 3, 4, 5 şi 6. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.19. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.20 cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.21. V-aş ruga să urmăriţi, la pag.6 din raport, pct.9.

Punctele a), m) şi n), comisia propune eliminarea, abrogarea lor. Dacă aveţi observaţii la această propunere? Nu aveţi.

Votat varianta comisiei.

Alineatele b), c), d), e), f), g), h), i) k), l). Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art.22. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.23 cu alin.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.24 - dacă aveţi observaţii? - cu alin.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19 şi 20. Dacă aveţi observaţii la aceste alineate? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Art.25 cu alin.1, 2, 3, 4, 5, 6. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.26. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Vă cer iertare, dar la proiectul de lege avem, la pct.11 din raport, - la art. II - o propunere făcută de către Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Dacă sunt observaţii la acest articol II, la sfârşitul legii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Proiectul de lege va fi supus votului final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.

Comisia pentru apărare, vă rog. Suntem în procedură de urgenţă şi v-aş ruga să propuneţi timpii.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule preşedinte,

Propunem pentru dezbaterea generală un sfert de oră şi pentru fiecare intervenţie nu mai mult de 2 minute.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este pentru? Vă rog să votaţi pentru timpii propuşi. Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc.

Fiind în procedură de urgenţă, trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

La titlul legii - dacă sunt observaţii? Comisia a propus modificarea acestuia. V-aş ruga să urmăriţi pct.1 din raport, la pag.3. Nu sunt observaţii.

Votat în unanimitate.

La art.1, observaţi modificările propuse de către comisie. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.1 din ordonanţa de urgenţă, urmăriţi pag.3, pct.2 din raport. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat art.1.

Urmăriţi, după art.1, se introduce art.1¹. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

După art.1¹, se introduce art.1². Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat art.1².

La art.2, urmăriţi pct.5 din raport. Comisia a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta comisiei.

La art.3, urmăriţi pag.4, pct.6 din raport. Comisia modifică acest articol cu alineatele a) şi b). Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.4. Urmăriţi pag.5, pct.7. Art.4 se modifică în varianta comisiei. Dacă sunt observaţii? Nu.

Votat varianta comisiei.

La art.5, comisia nu a avut nici o observaţie, dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.6. Urmăriţi la pag.6 pct.8. Comisia propune abrogarea acestui articol. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La art.7, urmăriţi pag.6, pct.9 din raport. Comisia propune modificarea alin.1 şi 2 din art.7. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat alin.1 şi 2 în varianta comisiei.

La art.8, urmăriţi pag.7, pct.10. Comisia propune abrogarea art.8. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La art.9, urmăriţi pag.7, pct.11 din raport. La alin.1, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La alin.2, în art.9, comisia propune abrogarea. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta comisiei.

La Cap.II. Titlul Cap.II. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în varianta comisiei.

La art.10 comisia nu a avut propuneri de modificare. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în varianta iniţiatorului.

Art.11. Dacă sunt observaţii? Nu.

Votat în varianta iniţiatorului.

Art.12. Dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut.

Votat în varianta iniţiatorului.

Art.13. Urmăriţi pct.13 de la pag.7. Comisia propune modificarea art.13. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.14 alineatele a) şi b). Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în varianta iniţiatorului.

La pct.c), comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

După pct.c), comisia propune - la pag.8, pct.14 - introducerea pct.c)¹. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alineatele d), e) şi f). Comisia nu a avut observaţii.

Votat în varianta iniţiatorului.

Art.15. Urmăriţi pag.8, pct.15. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La art.16, urmăriţi pag.8, pct.16. La alin.1 comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

La alin.2 comisia a avut modificări. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta comisiei.

La Cap.III - titlul capitolului. Dacă sunt observaţii? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.17, dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.18. Urmăriţi pag.9, pct.17. La alin.1, comisia a modificat acest alineat. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votat în varianta comisiei.

Alin.2, de asemenea, comisia propune modificarea acestui alineat. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta comisiei.

La alin.3, de asemenea comisia a propus modificarea acestui alineat. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta comisiei.

Comisia propune un nou alineat nr.4. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la el? Nu.

Votat în unanimitate alin.4.

Art.19. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.20. Urmăriţi pag.10, pct.18. Alineatul a): urmăriţi propunerea comisiei. Dacă sunt observaţii? Nu.

Votat varianta comisiei.

La pct.b), de asemenea, comisia a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat varianta comisiei.

Pct.c). Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

La pct.d), comisia propune modificarea acestui alineat. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta comisiei.

Alineatele e), f), g) h), i), j). Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Votat varianta iniţiatorului.

La alin.k), comisia propune modificarea acestuia. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta comisiei.

Alineatele l), m). Comisia nu a avut observaţii.

Votat varianta iniţiatorului.

La pct.n), comisia a modificat acest alineat. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta comisiei.

La alineatul o), comisia nu a avut observaţii.

Votat varianta iniţiatorului.

La alineatul p), urmăriţi la pag.11, pct.19. Se propune eliminarea acestuia, abrogarea acestuia. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta comisiei.

După art.20, comisia propune introducerea unui articol nou, art.20¹. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la această propunere? Nu.

Votat varianta comisiei.

La art. 21, alin. 1 se modifică în varianta comisiei. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu. Votată varianta comisiei.

La alin. 2 comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Votată varianta iniţiatorului.

La art. 22 urmăriţi pagina 12, pct. 22. Comisia a modificat acest articol. Dacă aveţi observaţii? Nu. Votată varianta comisiei.

Titlul Capitolului IV. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

La art. 23, urmăriţi pagina 12, pct. 24 din raport. Dacă la pct. 1 alin. a) aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Votat în varianta iniţiatorului.

La pct. b) comisia a modificat acest alineat. Dacă aveţi dumneavoastră observaţii? Nu aveţi. Votat în varianta comisiei.

La alin. 2 al art. 23, cu subpunctele a) şi b). Comisia propune modificarea lor. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu. Votat varianta comisiei.

La pct. c) urmăriţi la pagina 13 pct. 25 din raport. Comisia propune abrogarea acestui punct. Dacă aveţi observaţii? Nu. Votat varianta comisiei.

Comisia propune un nou articol, 23¹. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat varianta comisiei.

La art. 24, urmăriţi pagina 13, pct. 24. Comisia a modificat alin. a), b), c), d). Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la aceste alineate? Nu. Votat în varianta comisiei.

La alin. e) şi f) comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi, votată varianta iniţiatorului.

La alin. g) dacă aveţi observaţii? Comisia a avut observaţii şi a modificat pct. g) al iniţiatorului.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu. Votată varianta comisiei.

La pct. h) comisia nu a avut observaţii. Votat varianta iniţiatorului.

La Capitolul V, comisia a propus modificarea titlului Capitolului V. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în varianta comisiei.

Articolul 25. Urmăriţi la pagina 14 pct. 29. Comisia propune modificarea alin. a). Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în varianta comisiei.

La pct. b), c), d), e), f), comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în varianta iniţiatorului.

La pct. g) şi h), comisia propune abrogarea lor. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la acestea? Nu aveţi. Votat varianta comisiei.

La Capitolul VI urmăriţi pagina 15, pct. 31 din raport. Dacă sunt observaţii? Comisia a propus modificarea titlului Capitolului VI. Nu aveţi. Votat în unanimitate varianta comisiei.

La art. 26, comisia propune modificarea acestuia. La alin. 1, cu subpunctele a), b), c). Dacă aveţi observaţii? Comisia a modificat aceste puncte. Nu aveţi. Votat în unanimitate varianta comisiei.

La alin. 2 al art. 26, de asemenea, comisia a modificat acest alineat.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu. Votat varianta comisiei.

La titlul Capitolului VII dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Votat titlul Capitolului VII.

La art. 27, urmăriţi pagina 16, pct. 33. Articolul 27 este modificat de către comisie.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu. Votat varianta comisiei.

La pct. 28, alin. 1, urmăriţi pct. 34 din raport. Comisia a propus modificarea acestuia. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu. Votat varianta comisiei.

La alin. 2 al art. 28, comisia propune abrogarea acestuia. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu. Votat varianta comisiei.

La art. 29, urmăriţi pct. 36 din raport. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu. Votat varianta comisiei.

La art. 30 urmăriţi la pagina 17 pct. 37. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu. Votat varianta comisiei.

La art. 31, comisia propune abrogarea acestuia. Dacă aveţi observaţii? Nu. Votat varianta comisiei.

La art. 31 alin. 1, comisia nu a avut observaţii. Votat în varianta iniţiatorului.

La alin. 2, comisia propune abrogarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La titlul Capitolului VIII dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în varianta iniţiatorului.

La art. 32 urmăriţi pct. 39 din raport. Dacă aveţi observaţii? Nu. Votat varianta comisiei.

La art. 33, 34 dacă aveţi observaţii? Nu. Votat varianta iniţiatorului.

La art. 35 alin. 1, 2 şi 3 dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în varianta iniţiatorului.

La art. 36, urmăriţi la pagina 18 pct. 41. Dacă aveţi observaţii? Comisia propune abrogarea acestuia. Nu aveţi. Votat varianta comisiei.

La art. 37, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Votat în unanimitate.

La pct. 42 din raport, art. II. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate varianta comisiei.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Întrucât iniţiatorul de la pct. 14 nu este în sală, trecem la pct. 15, respectiv Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului psihologilor din România şi Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de psiholog.

Comisia de învăţământ, vă rog.

Iniţiatorul. Iertaţi-mă!

Domnul Matei Vintilă:

Pentru cine nu mă cunoaşte, sunt senatorul Matei Vintilă.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În prezent nu există nici o reglementare legală a exercitării profesiei de psiholog în România. Această reglementare se impune din următoarele motive: profesia de psiholog prezintă un puternic impact social, un grad ridicat de responsabilitate, pentru că se exercită în mod direct asupra celor mai variate categorii de persoane care lucrează în domeniul industrial, organizaţional, învăţământ, armată, justiţie, servicii şi aşa mai departe; psihologii utilizează instrumente, tehnici de evaluare extrem de variate, dar nesupuse unor exigenţe de standardizare, de licenţă, cerute de legislaţia internaţională, de utilizare a testelor psihologice. Mai grav este că aceste instrumente sunt folosite şi de către persoane care nu au calificarea necesară, ceea ce poate aduce prejudicii persoanelor examinate; inexistenţa unor reglementări de protecţie a publicului în faţa celor care oferă servicii psihologice, imposibilitatea legală a interzicerii asumării abuzive a titlului de psiholog de către persoane care nu deţin calificative şi experienţa necesară; necesitatea instituirii unui proces de instruire permanentă a psihologilor practicieni.

În aceste condiţii, proiectul de lege propune următoarele prevederi importante: protecţia titlului de psiholog, constituirea Colegiului psihologilor care va avea următoarele atribuţii mai importante: atestarea psihologilor pentru anumite domenii de specializare, promovarea unor standarde de practică profesională, prin impunerea unui cod etic şi a unui sistem adecvat de control, realizarea şi publicarea unui registru unic al psihologilor de liberă practică, drept instrument de informare a publicului şi de prevenire a asumării abuzive a acestor profesii, reglementarea utilizării metodelor de testare psihologică.

De asemenea, activitatea profesională din domeniul psihologiei este reglementată într-un fel sau altul în toate ţările Europei. Directiva 92 din 51 a Uniunii Europene introduce principiul subsidiarităţii care permite statelor membre reglementările naţionale specifice, cu condiţia respectării a două condiţii majore: asigurarea accesului neîngrădit şi evitarea discriminărilor în exercitarea unei anumite profesii.

Proiectul de lege propus asigură accesul neîngrădit şi nu impune vreo discriminare în exercitarea profesiei de psiholog.

Putem aprecia că prin adoptarea acestei legi asigurăm condiţiile unei libere circulaţii a profesioniştilor psihologi în şi dinspre România.

Concluzionând, prezentul proiect de lege reglementează modul de exercitare a profesiei de psiholog, cu drept de liberă practică, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului psihologilor din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Comisia, v-aş ruga să prezentaţi pe scurt raportul, altfel intrăm în criză de timp.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Desigur, domnul preşedinte cere să fiu cât se poate de scurt, dar să ştiţi că aceste iniţiative şi proiectul de lege care s-au discutat în comisie, de fapt, peste un an şi jumătate, au făcut obiectul acestor discuţii. Deci, este destul de greu să fiu scurt, dar eu, totuşi, încerc să fiu scurt.

Proiectul de lege şi propunerea legislativă au fost avizate de Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi de către Consiliul Legislativ.

În esenţă, actele normative menţionate stabilesc modalităţile de exercitare a profesiei de psiholog, organizarea controlului acestei activităţi, responsabilităţile persoanelor, ale psihologilor, precum şi condiţiile în care aceştia pot fi protejaţi în exercitarea activităţilor. Reglementările propuse ţin cont de legile existente în diferite domenii, în care activează psihologii şi se înscriu pe linia delimitării standardelor ocupaţionale ale diferitelor profesiuni, în conformitate cu reglementările similare din ţările europene, adaptate specificului ţării.

La pct. 2 noi am făcut o greşeală, fiindcă iată cum am formulat propoziţia: "Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României". Dar, având în vedere faptul că textul legii conţine şi articole, ca de exemplu, art. 58, în care sunt prevăzute infracţiuni penale, datorită acestui fapt nu este vorba de lege ordinară, ci de lege organică. Deci, propune modificarea acestui text.

La lucrările comisiei au fost prezenţi un număr de 25 de deputaţi, din totalul de 26 membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectelor de lege a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 51 şi 52, domnul Radu Damian, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, doamna Daniela Gârbea, director general M.E.C., domnul senator Matei Vintilă, în calitate de iniţiator, domnul profesor universitar doctor Nicolae Mitrofan şi domnul conferenţiar universitar doctor Mihai Aniţei, din partea Asociaţiei Psihologilor din România.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 13 mai 2002.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 25 februarie a.c. şi 3 martie a.c. comisia, cu unanimitate de voturi a aprobat proiectul de lege.

Desigur, v-am prezentat raportul în calitate de vicepreşedinte al comisiei, dar personal şi în numele grupului parlamentar, referitor la acest proiect de lege, avem câteva semne de întrebări, dar probabil că dintre distinşii mei colegi, la dezbateri generale o să vă spună care sunt aceste probleme.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. La dezbateri generale, pe scurt, dacă cineva doreşte să intervină? Domnul Moldovan. Vă atrag atenţia că mai avem cinci minute din program.

Domnul Petre Moldovan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau doar să precizez faptul că acest proiect de lege rezultă, de fapt, din unificarea a două proiecte de lege separate. Vreau să precizez că în comisie s-a depus un volum extrem de mare de lucru, dezbaterile au fost amănunţite şi s-au dus în prezenţa specialiştilor în domeniu şi a specialiştilor de la Ministerul Educaţiei Naţionale. Dacă vă uitaţi în raport veţi constata că, practic, toate articolele au fost reprelucrate şi modificate de către comisie, suntem de părere că rezultatul este unul bun, este un proiect de lege coerent, care poate servi foarte bine atât la reglementarea profesiei de psiholog cu liberă practică - şi fac această precizare că ne-am referit la reglementarea acestei laturi a activităţii psihologilor şi nu a tuturor psihologilor, ci din învăţământ, din alte domenii de activitate se conduc după reguli specifice domeniului respectiv şi, în consecinţă, vă solicit şi vă îndemn să votaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Márton Arpád, după care domnul profesor Iulian Mincu.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Se poate constata că în ultima vreme apar cel puţin două tipuri de legi. Una prin care se doreşte să se instaureze o zi pentru o anumită activitate, un anumit eveniment prin lege, iar cealaltă, de a înfiinţa diferite ordine şi colegii pentru diferite profesii.

Aceste colegii şi ordine - avem legea de faţă - este una a kinoterapeuţilor, este o astfel de iniţiativă Legea cărţii pentru colegiul editorilor şi pot să înşirui alte legi pe care le-am votat deja. Au, printre altele, un element important comun.

Aceste colegii şi ordine se realizează din persoanele care actualmente profesează în profesia respectivă, ei vor decide cine are dreptul, dintre cei care au urmat o facultate şi au luat licenţă, să activeze în acea profesie.

Ca atare, dacă vom merge în continuare, putem să închidem toate universităţile noastre, pentru că în majoritatea cazurilor ele vor produce şomeri, pentru că cei care au o diplomă de licenţă, fără ca să poată să intre în aceste colegii şi ordine, n-au ce să facă cu această diplomă.

Mai mult, chiar prin iniţiativa legislativă - şi felicit Comisia pentru învăţământ că a eliminat acea prevedere - acest for a dorit să fie el care să decidă acreditarea sau neacreditarea unor facultăţi.

Deci, proiectul de lege a devenit în comisie mai bun decât era iniţial, dar cu toate acestea, avem mari rezerve dacă nu face un rău foarte mare învăţământului nostru, dacă nu pune un semn de întrebare faţă de învăţământul superior din România noianul acesta de legi şi dacă mai avem nevoie de un învăţământ superior, din moment ce după ce termină, îşi iau licenţa, aceste persoane, în învăţământul superior, ce facem cu tineretul nostru, nu le dăm şansa de a profesa.

Deci, ar trebui să fim foarte atenţi dacă să mai votăm astfel de legi în Parlamentul României, sau să mai reducem din elanul nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule profesor, pe scurt v-aş ruga, că deja timpul este epuizat. Vă rog.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-aş fi luat cuvântul dacă nu aş fi auzit ce au spus antemergătorii mei sau ultimii dintre cei care au vorbit.

Aş vrea să vă spun că problema de psihologie sau problema psihologilor nu este o problemă care aparţine României. Psihologia este o ştiinţă care are un rol deosebit în întreaga lume şi psihologia este cea care combate ajungerea mai devreme sau mai târziu la gradul de degradare din punct de vedere neurologic şi din punct de vedere al conştiinţei, al funcţionalităţii creierului uman, pentru că ea depistează, este preventivă şi este obligatorie să acţioneze tocmai în acest sens.

Eu consider că legea organică pe care o susţinem noi astăzi este făcută tocmai să susţină problema psihologilor. Este problema să susţină că nu orice tânăr care termină o facultate de psihologie este obligatoriu şi devine dintr-o dată psiholog. Nu orice tânăr care termină facultatea de medicină devine specialist într-o ramură a medicinei şi trebuie să treacă prin diverse moduri de preparare pentru a ajunge acolo.

Eu aş vrea să susţin că în legea pe care o prezentăm astăzi şi care a fost aprobată în unanimitate de către Comisia de învăţământ, considerăm că punem bazele sistemului de practică a psihologiei ştiinţifice româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vom suspenda şedinţa, urmând ca proiectul de lege să fie dezbătut mâine, începând cu ora 10,00.

Înainte de a trece la partea a doua a şedinţei, vreau să vă informez că moţiunea simplă iniţiată de 72 de deputaţi se va dezbate luni, 3 mai 2004, ora 18,00.

Mulţumesc.

Trecem la partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată răspunsurilor la întrebări.

Pentru doamna deputat Liana Naum, răspunde domnul ministru Dan Nica.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Nica (ministru, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei):

Bună ziua, domnule preşedinte,

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prima întrebare adresată de doamna deputat Liana Naum se referă la: în ce modalitate portalul pentru acces la serviciile egovernment poate contribui la înbunătăţirea şi eficientizarea serviciilor publice?

Aceasta a fost una dintre preocupările constante ale Guvernului, de debirocratizare a administraţiei publice din România.

Cu toţii ne-am întâlnit cu aceiaşi funcţionari care sunt, fie nervoşi, fie au alte preocupări, ba beau o cafea, ba fac altceva, atunci când noi avem o treabă. Indiferent la ce sediu de instituţie te duci, practic întâlneşti în permanenţă această nepăsare.

Soluţia radicală pe care noi am adoptat-o a fost aceea de a pune la lucru funcţionarul perfect, care este calculatorul. El nu ştie nici de pile, nici de intervenţii, nu trebuie să-şi facă nici unghiile, nu bea nici cafea şi mai ales nu cere şpagă.

Din acest motiv, în baza Legii nr. 161, lege pentru care Guvernul şi-a asumat responsabilitatea anul trecut, am instituit obligativitatea fiecărei instituţii publice din România de a avea servicii desfăşurate şi prin intermediul calculatorului, serviciu on-line, ceea ce înseamnă că fiecare cetăţean al României are la ora actuală şi o altă posiblitate de a-şi rezolva problemele curente. Până acum, repet, eram cu toţii prizonierii unei singure opţiuni şi opţiunea era buna dispoziţie sau lipsa de dispoziţie pe care o avea la un moment dat funcţionarul de la ghişeu.

Acest lucru a însemnat, în primul rând: am introdus obligativitatea pentru toate primăriile şi am început etapizat - preşedinţii de judeţ, municipii, apoi oraşe şi comune care să ofere posibilitatea, de pildă, a plăţii taxelor şi impozitelor utilizând calculatorul şi cartea de credit. Am introdus obligativitatea existenţei pe toate site-urile de internet a tot ceea ce înseamnă formular de interes, astfel încât să nu trebuiască să te deplasezi în permanenţă, uneori la distanţe foarte mari atunci când ai nevoie de o simplă hârtie şi de un simplu formular.

Din acest punct de vedere am adoptat un număr important de legi - este vorba de peste 5 legi şi peste 10 hotărâri de Guvern - care s-au constituit în modalităţile de aplicare legislativă a acestui important domeniu, care este un domeniu important pentru fiecare din cei 22 de milioane de cetăţeni ai României.

Sistemul electronic naţional astăzi funcţionează, avem 7 servicii disponibile on line, am introdus multe servicii pentru firme, servicii care sunt importante pentru activitatea desfăşurată de fiecare firmă, fie că este vorba de posibilitatea de a-şi plăti taxa pe valoarea adăugată, fie că este vorba de declararea în vamă şi utilizând serviciul de vamă on line a bunurilor care sunt importate şi exportate. Vă repet că până acum orice agent economic din România era obligat să meargă la sediul vămii. Acum lucrurile pot fi desfăşurate altfel.

De asemenea, am introdus modalităţi care până acum nici nu puteau fi imaginate. În luna martie am aniversat doi ani de zile de când am introdus sistemul electronic de achiziţii publice, un alt serviciu important din domeniul sferei de servicii de tip egovernment, este cel mai mare sistem din lume. Avem peste 250.000 de licitaţii desfăşurate până acum, cu economii foarte importante - şi ceea ce este extrem de important -am redus la zero, am eliminat, practic, birocraţia şi corupţia în acest domeniu.

Oricine astăzi poate să verifice cum sunt cheltuiţi banii statului, care sunt firmele care câştigă un contract, la ce preţ şi toate aceste lucruri au fost posibile datorită unei voinţe politice extraordinare.

N-a fost uşor, nu este uşor să fii singura ţară din lume care adoptă un asemenea sistem, dar acest lucru a arătat două lucruri, pe de o parte: primul a fost acela că dacă ai voinţă politică poţi să faci orice, nu există limite.

Un al doilea element l-a constituit pentru noi sprijinul masiv pe care l-am avut din partea populaţiei şi a agenţilor economici.

Am demitizat faptul că doar anumiţi agenţi economici sau doar anumiţi români sunt deştepţi şi nu mai pot să utilizeze calculatorul. Vă dau un exemplu: am decis ca autorizaţia de transport auto internaţional de marfă să fie distribuită doar de către calculator şi prin intermediul acestui sistem.

Mi s-a reproşat la vremea respectivă că nu se poate, că sunt unele firme de transport în care patronul este şi şofer, n-a văzut în viaţa lui un calculator şi nu va merge.

Astăzi, după patru luni de zile am distribuit 130.000 de autorizaţii de transport internaţional de marfă şi pot să vă spun că n-am avut nici cea mai mică problemă de utilizare a calculatorului, de indiferent cine a fost persoana în cadrul firmei respective, însărcinată să lucreze la acest sistem, ceea ce arată că românii se adaptează extrem de uşor, dar sunt inteligenţi, iar cei care încearcă să creeze o altă idee sunt departe de adevăr.

Pot să vă spun că intenţia Guvernului României este de a generaliza acest sistem electronic de achiziţii publice, de la peste 1.000 de instituţii publice obligate astăzi să utilizeze acest sistem pentru 3.000 de produse şi servicii, să ajungem la un procentaj care să însemne cvasitotalitatea bunurilor şi serviciilor care pot fi achiziţionate electronic.

Acesta este un sistem care a fost apreciat de către toată lumea el a fost premiat, inclusiv de către Comisia Europeană, anul trecut la Conferinţa miniştrilor comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei din Italia. Sistemul electronic naţional, pentru numărul de servicii on line introduse a fost, de asemenea, premiat la summit-ul pentru societatea informaţională din decembrie de la Geneva.

Acestea au fost doar câteva cuvinte. Doamna deputat, vă rog să acceptaţi să primiţi răspunsul complet în scris şi să-mi daţi voie să trec la răspunsul la a doua întrebare.

Doresc să vă întreb în ce măsură sistemul informatic de ejob poate fi util agenţilor economici şi dacă poate facilita găsirea locurilor de muncă şi în special în sezonul estival?

Ejob înseamnă aşa: că pe un site de internet, cei care doresc să se angajeze îşi plasează oferta pe care o au, iar cei care caută un loc de muncă intră pe acest unic loc de acces, astfel încât, pe de o parte, poţi să selectezi mai bine posturile disponibile, iar şi tu ca angajator ai ofertă mai mare şi mai diversificată şi poţi să-ţi angajezi cei mai buni oameni de care ai nevoie.

Deci, este un sistem în care câştigă toată lumea. Şi o să mă întrebaţi de ce nu a fost introdus până acum, dacă toată lumea câştigă? Deci, dacă şi cel care-şi caută un loc de muncă poate să-şi aleagă şi să selecteze din mai multe locuri de muncă, fără să trebuiască să bată pe la poarta a zeci şi sute de instituţii, dacă şi agenţii economici câştigă, de ce nu a fost introdus mai devreme? Probabil, datorită unei lipse de viziune şi de a-ţi păsa de ceea ce se întâmplă. Pot să vă spun că acest model nu constituie invenţie românească. Eu l-am adoptat după modelul australian.

Australia, între 1996 şi 2000, a introdus acest sistem, iar Guvernul australian a economist 2 miliarde de dolari australieni, doar prin introducerea acestui sistem. De ce? Pentru că a eliminat foarte multă birocraţie, a facilitat accesul la găsirea unui loc de muncă pentru toţi cetăţenii - pentru că acesta este un sistem disponibil pentru orice cetăţean - şi, de asemenea, firmele au câştigat enorm, prin aceea că au putut să-şi selecteze mai bine personalul.

Acesta este proiectul pe care noi l-am pus în funcţie şi eu cred că pentru litoralul românesc aceasta constituie o sursă extraordinară. Pentru că, pe de o parte, fiecare trebuie să ştie un unic loc unde să-şi caute oferta de locuri de muncă disponibile, iar, pe de altă parte, şi firmele pot să-şi selecteze mai bine personalul. Vă imaginaţi că în loc să citească cineva zeci de C.V.-uri îşi pune oferta de loc de muncă, cu un chestionar, care este pre-pregătit, astfel încât, din prima, dacă nu îndeplineşti anumite condiţii, practic, nu mai plictiseşti lumea, trimiţând oferte de loc de muncă. De asemenea, eu, dacă vreau să-mi caut un loc de muncă, la fel, prin intermediul răspunsului la ofertă pot să spun că nu mă interesează un loc de muncă care care un salariu mai mic de 5 milioane de lei. Şi atunci, fiecare ştie la ce să se aştepte şi nu mai pierde nimeni timp în mod inutil.

Eu vă încurajez, doamnă deputat, şi sunt dispus să vă ajut în această acţiune, pentru că eu cred că, datorită cererii mari pe care o are litoralul românesc în perioada de vară, e nevoie de un asemenea sistem şi este nevoie să acordăm un sprijin pentru ca activităţile economice din această zonă să se desfăşoare în cele mai bune condiţii.

O a treia întrebare pe care mi-aţi pus-o, doamnă deputat, se referă la proiectul privind plata electronică a taxelor şi impozitelor locale. Vă spuneam, la serviciile de gouvernment, că am introdus acest sistem de plată a taxelor şi impozitelor locale, că am reuşit să schimbăm foarte multe din aceste lucruri. Trebuie să vă mărturisesc, cu neplăcere, că am întâmpinat o rezistenţă, în schimb, neaşteptată: extrem de mulţi funcţionari, necăjiţi de această decizie luată de către Guvern, de a impune şi acceptarea plăţii cu card (sunt 5 milioane de posesori de carduri astăzi în România), s-au speriat. S-au speriat că, la ghişeu, dacă vine cineva să plătească cu cardul, nu numai cu numerar, nu-i mai rămâne clasica "atenţie" (vedeţi ghilimele), clasicii bani care erau lăsaţi în permanenţă şi care se constituiau într-o sinecură pentru toţi aceşti oameni. Şi, din acest motiv, au început să-i refuze pe toţi cei care vin să plătească cu card, sub diferite pretexte, neadevărate toate.

Din acest motiv, acum 3 săptămâni, am adoptat o hotărâre de Guvern, prin care am instituit amenzi foarte severe pentru toţi cei care refuză nejustificat şi pun pe drumuri cetăţenii, fie, refuzând plata cu card, fie, refuzând să le dea acea parolă, ca să poată să plătească prin intermediul calculatorului.

O să mă întrebaţi: "Bun, dar cu calculatorul ce au?" Păi, vă spun ce au, au realizat că, în momentul în care îi dau parola unui cetăţean, 20 de ani nu mai calcă prin primărie cetăţeanul respectiv! Nimeni nu vine să stea la coadă de bunăvoie, să piardă vremea, fie că e dimineaţă, fie că e seară, fie că e frig sau cald afară! Şi au realizat că omul, odată intrat în posesia parolei, îşi va plăti taxele şi impozitele locale de acasă: sâmbăta, duminica, când are el timp, şi nu mai calcă prin primăria aia 20 de ani!

Şi atunci, a intervenit acest mecanism de conservare, pe care suntem decişi să-l distrugem. Să-l distrugem, pentru că opţiunea aceasta, de a moderniza România, noi nu o discutăm şi nici nu o negociem cu nimeni, cu atât mai puţin cu aceia care ne chinuiesc în fiecare zi.

Referitor la municipiul Mangalia, aici, sistemul de plată on-line funcţionează şi poate fi accesat la adresa de internet "taxe.mangalia.ro.http". Este un sistem care a fost introdus în beneficiul celor din Mangalia şi în beneficiul celor care vor veni în această perioadă.

Eu cred că ceea ce se întâmplă astăzi în România, când, practic, nu mai există firmă fără o adresă de internet, există foarte multe firme care îşi desfăşoară activitatea de comerţ prin intermediul internetului, primind comenzi, acceptând plăţi, făcând plăţi, constituie o adaptare a României la normalitate. Astăzi, în România nu există nici o deosebire din acest punct de vedere, nici faţă de Germania, nici faţă de Franţa, nici faţă de Italia, suntem la fel ca celelalte ţări dezvoltate şi civilizate din Europa. Şi acest lucru pentru că, în primul rând, cetăţeanul român îl merită şi noi, acest lucru, l-am făcut.

Doamnă deputat, domnule preşedinte, vă rog să-mi daţi voie ca răspunsurile complete să le înmânez doamnei deputat şi să vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamnă deputat, într-un minut, dacă aveţi observaţii, dacă sunteţi mulţumită?

Doamna Liana Naum:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ţin să-i mulţumesc domnului ministru Nica pentru modul în care mi-a răspuns la întrebări, deşi aş fi vrut mai multe exemple concrete, dar întotdeauna exemplele nu încap decât dacă le vedem într-o formă desfăşurată.

Şi felicitări pentru tânăra echipă pe care o conduce, care face ca totul să fie foarte flexibil şi dinamic în ministerul pe care îl conduce domnia sa. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnii Mircea Costache şi Dan Brudaşcu (din sală):

"Cântarea României" s-a încheiat, haideţi să trecem acum la interpelări!

Domnul Constantin Niţă:

Pentru domnul Dan Brudaşcu, răspunde doamna Maria Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Doamna Maria Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întrebarea formulată de domnul deputat Dan Brudaşcu, Grupul parlamentar PRM, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1941A/2004 şi având ca obiect activităţile desfăşurate precum şi obligaţiile faţă de bugetul de stat a două societăţi cu capital străin, având sediul în municipiul Cluj-Napoca, respectiv, Consortio Pantello şi Calisto Pantello, vă comunicăm următoarele:

1) Organizarea licitaţiei şi derularea contractelor de către două societăţi pentru executarea lucrărilor de consolidare şi reabilitare a Drumului Naţional D.N. 1, pe ruta Floreşti-Huedin.

Pentru executarea lucrărilor de consolidare şi reabilitare a drumuluil pe ruta Floreşti-Gilău-Lăpuşu Mare-Izvorul Crişului-Huedin, a fost organizată licitaţia internaţională, conform regulilor europene, de către Administraţia Naţională a Drumurilor Bucureşti, finanţarea acestor lucrări fiind asigurată de către Banca Europeană de Investiţii şi statul român. Urmare licitaţiei organizare, a câştigat Societatea comercială Energoconstrucţia S.A. Bucureşti, pe locul doi fiind Societatea Consortio Pantello Tirenascavi România S.A., cu sediul în Cluj-Napoca.

Deoarece Societatea comercială Energoconstrucţia nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale asumate, Administraţia Naţională a Drumurilor Bucureşti a reziliat contractul cu aceasta, atribuind lucrarea ocupantului locului doi, respectiv, Societăţi comerciale Consortio Pantello Cluj-Napoca.

Aceste informaţii au fost furnizate echipei de control de către conducerea societăţii, reprezentată prin domnul Borgheti Natale, confirmarea urmând să fie solicitată Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, care a preluat activitatea Administraţiei Naţionale a Drumurilor Bucureşti şi deţine date cu privire la licitaţia organizată.

Urmare atribuirii lucrării firmei din Cluj, este emisă scrisoare de acceptare de către Administraţia Naţională a Drumurilor, după care este semnată şi o convenţie de către cele două părţi.

Lucrările efectuate de către Societatea Consortio Pantello Tirenascavi România S.A. Cluj-Napoca la obiectivul menţionat au fost efectuate în baza autorizaţiilor de construcţie emiste de Consiliul judeţean Cluj şi au fost facturate de către Administraţia Naţională a Drumurilor în baza situaţiilor de lucrări verificate şi confirmate de o Firma de consultanţă acceptată de Banca Europeană de Investiţii.

În baza unui acord scris, termenul de executare a lucrării a fost stabilit iniţial la 31 octombrie 2003, ulterior, fiind prelungit până la 30 aprilie 2004.

2) Societatea Consortio Pontello S.A. a efectuat lucrări pentru Primăria Poieni, fiind emise facturi pentru suma de 225,6 milioane de lei, contravaloarea acestora nefiind încasată până la data verificării. De asemenea, nu a fost încasată contravaloarea lucrărilor efectuate Primăriei Huedin, reprezentând asfalt uzură, în valoare 72,2 milioane de lei.

3) A doua firmă, respectiv, S.C. Constructioni Calisto Pontello S.R.L., cu sediul în Cluj-Napoca, a fost dizolvată, fiind radiată de la Oficiul Registrului Comerţului la data de 23 decembrie 2002.

4) Achitarea obligaţiilor fiscale faţă de bugetul de stat de către Societatea Consortio Pontello Tirenascavi România S.A. este următoarea:

• la data de 22.04.2004, obligaţiile fiscale ale societăţii către bugetul de stat însumau 21,6 miliarde de lei, acesea fiind constituite din:
• restanţe din anul 2003, în sumă de 4,6 miliarde;
• debit în anul 2004 - 12,8 miliarde;
• majorări de întârziere - 4,2 miliarde.

Menţionăm că, din debit, obligaţiile fiscale constituite, în sumă de 73,6 miliarde lei, plăţile efectuate în perioada 1.01 - 22.04.2004 au fost de 52 de miliarde, iar soldul, la dat de 22 aprilie 2004, este de 21,6 miliarde.

Defalcate pe surse de venit, obligaţiile fiscale, în sumă de 21,6 miliarde, se prezintă astfel:

• impozit pe profit: debit - 5,6 miliarde; majorări - 0,7 miliarde;
• t.v.a.: 12 miliarde; majorări - 3,2 miliarde;
• impozit pe venit din salarii: - majorări - 0,3 miliarde.

Obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat constituie obiectul executării silite de către unitatea fiscală teritorială, prin emiterea de somaţii şi popriri bancare.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Ministerul Sănătăţii urmează...

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Şi Ministerul de Interne are tot un răspuns la această chestiune, haideţi să-l prezinte şi dânşii, ca să le răspund împreună!

Domnul Constantin Niţă:

Aşa este, mai aveţi şi de la Ministerul de Interne un răspuns la aceeaşi întrebare. Da, e în regulă.

Domnule Alexandru, mergeţi şi răspundeţi, ca să păstrăm aceeaşi temă.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Având în vedere că o întrebare identică a fost adresată şi Ministerului Finanţelor Publice, având în vedere că se referă la aceeaşi situaţie şi că realitatea este unică, între răspunsul formulat de doamna ministru Manolescu şi cel pe care ar urma să vi-l transmit nu sunt diferenţe semnificative. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat, dacă aveţi observaţii, pe scurt?

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc pentru faptul că îmi daţi posibilitatea să răspund celor două întrebări sau răspunsurilor la cele două întrebări.

În primul rând, apreciez răspunsul Ministerului Finanţelor, prin obiectivitatea de care se dă dovadă. Cu o singură excepţie, pct. 2, unde se face trimitere spre două primării în care titularii acestora nu sunt ai partidului de guvernământ, deci, implicarea politică este evidentă. Aş fi dorit să se refere răspunsurile şi la lucrările suplimentare executate la Căpuşu Mare şi Izvorul Crişului, localităţi unde sunt primari parteneri ai coaliţiei dumneavoastră.

În altă ordine de idei, ceea ce n-am reuşit eu să înţeleg din lectura paralelă a celor două răspunsuri este maniera părtinitoare în care, spre exemplu, Ministerul Administraţiei şi Internelor abordează această problemă, aproape că venindu-i să le plângă pe umeri celor de la firma italiană, care n-au reuşit să-şi achite la timp aceste restanţe de plată. Mai mult decât atât, se aminteşte că este vorba de faptul că şi Administraţia Naţională a Drumurilor ar avea o restanţă de 108 miliarde de lei.

Şi atunci, vă întreb eu, de vreme ce lucrarea este finanţată de către Banca Europeană de Investiţii şi statul român, de ce, la începerea ei, nu s-a asigurat integral sursa de finanţare?

În altă ordine de idei, observăm o indisciplină financiară evidentă, în această materie, prin faptul că se admite executarea de lucrări care n-au fost prevăzute în caietele de sarcini, lucrări care ar fi fost solicitate de către primarii localităţilor sau comunelor prin care această şosea trece. De ce s-a admis acest lucru, cine şi-a asumat responsabilitatea atribuirii lucrărilor respectivei firme fără organizarea de licitaţii?

Şi, nu în ultimul rând, aş vrea să mai sesizez încă un fapt, că aceste lucrări sunt, în general, de calitate îndoielnică, la fel de îndoielnică cum au fost şi cele pe tronsonul Brăişor-Oradea, unde, în momentul de faţă (am parcurs, în ultima vreme, de câteva ori acest tronson), au apărut foarte serioase defecţiuni, care pun în pericol însăşi calitatea constructorului de a realiza lucrările la drumurile publice din România.

Eu aş dori să se efectueze aceste verificări, răspunsul nu mi se pare complet, nici din partea Ministerului de Administraţie şi Interne (care "plânge" de mila executantului), nici din partea Ministerul Finanţelor, care, părtinitor, vede numai paiul din ochii unor primari sau ai unor primării, unde, n-am înţeles de ce, orice primar sau orice persoană poate solicita suplimentarea lucrărilor. Aceste lucrări poate că ar fi trebuit să intre în competenţa celor care au angajat lucrarea.

De asemenea, nu s-a explicat uşurinţa cu care s-a renunţat la prima firmă care a câştigat această licitaţie. Să fie de vină acuzaţiile făcute la adresa fostului subprefect, cu privire la interesele pecuniare proprii din această afacere?

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Tot pentru domnul Dan Brudaşcu, din partea Ministerului Sănătăţii, domnul George Pavelescu, secretar de stat.

Domnul George Pavelescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi domni deputaţi,

Domnul Brudaşcu a adresat o interpelare referitoare la criteriile de repartizare a fondurilor către casele judeţene de asigurări de sănătate către Casa OPSNAJ în anul 2003-2004. De asemenea, a cerut explicaţii specifice şi situaţia pe judeţe a membrilor aparţinând instituţiilor, respectiv, celor aflaţi în evidenţele caselor de asigurări de sănătate.

1) Deci, la repartizarea cheltuielilor pentru servicii medicale şi medicamente, s-au avut în vedere, pe lângă propunerile caselor de asigurări de sănătate, fondurile destinate fiecărui domeniu de asistenţă medicală, execuţia anului precedent, prevederile privind contractarea şi decontarea fiecărui tip de asistenţă medicală, cuprinse în contractul cadru şi în normele de aplicare ale acestuia pe anul 2004, precum şi date specifice, cum ar fi principalii indicatori: asupra morbidităţii, populaţie arondată, structura acesteia pe sex, pe boli, pe vârste şi alţi indicatori, care, de regulă, se au în evidenţă în stabilirea necesarului de îngrijiri medicale în profil teritorial.

2) Asistenţa medicală primară. Fondurile aferente acestui domeniu de asistenţă s-au stabilit în raport cu asiguraţii înscrişi pe listele medicilor de familie, pe grupe de vârste, calculându-se numărul de puncte/capita/serviciu pe anul 2004, raportat la valoarea minim garantată prevăzută în normele metodologice de aplicare a contractului cadru, respectiv, 10.690 de lei pentru un punct/capita şi, respectiv,6.130 de lei pentru un punct/serviciu.

La asistenţa medicală de specialitate din ambulatoriu pentru specialităţile clinice s-a avut în vedere numărul de puncte estimat pe anul 2004 şi valoarea minim garantată a punctului, de 3.160 de lei, precum şi cheltuielile aferente cabinetelor medicale, de TBC, laboratoarelor de sănătate mentală şi de planning familial, prevăzute conform contractului cadru şi normelor pe anul 2004 a fi suportate din fondurile aferente acestui domeniu de asistenţă medicală.

3) Pentru asistenţa medicală spitalicească, repartizarea fondurilor s-a efectuat pe spitale, avându-se în vedere datele clinice culese la nivel de pacient, pentru evaluarea riscului de boală al populaţiei şi alocarea de resurse în funcţie de riscul de boală calculat la număr de bolnavi estimat, conform raportărilor din anii precedenţi. Pe spitale s-a avut în vedere, conform anexei la Legea bugetului de stat pe 2004, şi detalierea fondurilor pentru cheltuieli de personal în raport cu numărul maxim de personal aprobat şi pentru cheltuieli materiale conform execuţiei anului precedent, influenţată de indicele de inflaţie prognozat pentru acest an.

4) Casei de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinei Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti i-au fost repartizate, în anul 2003, sume în valoare de 2.989,9 miliarde de lei, iar, în anul 2004, are aprobare un buget de venituri şi cheltuieli în sumă de 2.757,8 miliarde de lei, deci, cu aproape 231 de miliarde de lei mai puţin, la un număr de 2.201.455 de asiguraţi. Asiguraţii Casei OPSNAJ reprezintă un procent de 11,05% din totalul de asiguraţi la nivel naţional, respectiv, din 19.905.683 de asiguraţi, iar ponderea fondurilor repartizate Casei OPSNAJ este de 4,3% din suma totală alocată pentru anul 2004 din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, care este de 63.038 mii de miliarde de lei.

Detalii privind numărul de asiguraţi pe casele de asigurări de sănătate, de 2.201.455, bugetele, populaţia înscrise pe listele medicilor de familie şi fondurile alocate pentru fiecare categorie de servicii medicale prestate în raport cu casele de asigurări de sănătate la nivelul judeţului vă vor fi prezentate odată cu răspunsul scris. Vă mulţumesc pentru atenţie, domnilor.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule deputat Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Vreau să vă informez, ca să se ştie acest lucru, că experţii Partidului România Mare vor verifica acele comunicate ale dumneavoastră şi vor vedea dacă ele corespund, într-adevăr, unor criterii riguroase sau reprezintă o formulă de părtinire din partea dumneavoastră a unora dintre aceste case.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă, vizavi de un răspuns anterior, că aţi mers, pe sistemul: "Modificaţi, dar nu schimbaţi nimic!" E vorba de modul de acreditare a medicilor pensionari, de acordare a licenţelor de liberă practică. Din hârtia direcţiei care însoţeşte răspunsul dumneavoastră rezultă că aceeaşi formă birocratică, complexă şi neafectată, este, în continuare, în vigoare.

Domnul Constantin Niţă:

Mai doriţi să completaţi, domnule ministru, ceva? Nu.

Tot pentru domnul Dan Brudaşcu, domnul Radu Damian, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.

Domnul Radu Damian:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Urmare a întrebării formulate de dumneavoastră, înregistrate cu nr. 1939A/2004, înaintată Minsterului Educaţiei şi Cercetării, înregistrată cu nr. 9959/7.04.2004, vă comunicăm următoarele:

În anul universitar 2003-2004, universităţile din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării au în evidenţă un număr total de 326 de cămine, cu un grad de confort diferit, unele dintre necesitând intervenţii majore pentru consolidări, reparaţii capitale, amenajări interioare, refaceri de instalaţii sau dotări cu mobilier şi cazarmament. Dată fiind situaţia de mai sus, evidenţa căminelor ce necesită intervenţii majore şi imediate s-a făcut pe baza propunerilor înaintate de universităţi în luna ianuarie 2004, ca răspuns la solicitarea ministerului.

Din propunerile înregistrate, ce însumează un număr total de 180 de cămine, au fost selectate obiectivele la care nu s-au executat lucrări de consolidare sau reparaţii capitale în ultimii 10 ani sau la care astfel de lucrări, inclusiv cele de reabilitare, nu sunt în curs de desfăşurare. Pentru stabilirea priorităţilor, s-au identificat criterii care ţin seama, în principal, de caracteristicile tehnice ale clădirilor, respectiv: natura lucrărilor necesare, vechimea clădirii, zona seismică în care se află, indicele de cazare asigurat, numărul de studenţi cazaţi, capacitatea căminului, inexistenţa unor spaţii de cazare, precum şi de alte situaţii specifice.

Având în vedere suma de circa 10 milioane de dolari asigurată prin Programul de reabilitare a căminelor studenţeşti, costurile medii înregistrate în ultimii ani pentru lucrări de acest gen realizate la alte programe în curs de derulare sau la lucrări similare executate în cadrul universităţilor, ţinând seama de condiţia impusă de banca finanţatoare, de a se executa lucrări de reabilitare la 10 universităţi, şi în urma prioritizării, pe baza criteriilor stabilite, au fost propuse spre reabilitare, 10 cămine. În propunerile transmise Ministerului Finanţelor Publice au fost cuprinse şi 3 cămine studenţeşti ce aparţin unor universităţi din Cluj-Napoca: Căminul nr. 1 de la Universitatea Babeş-Bolyai şi Căminele 9 şi 10 de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţeganu, urmând ca acestea, împreună cu specialişti ai băncii finanţatoare, să definitiveze lista finală cu căminele ce vor fi reabilitate.

De asemenea, prin bugetul de stat au fost prevăzute fonduri de care beneficiază şi Universitatea din Cluj-Napoca, pentru lucrări de consolidare, reabilitare şi reparaţii capitale la căminele studenţeşti, a căror repartiţie s-a făcut în limita sumelor alocate în acest an.

Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru Alexandru Athanasiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat, vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Trebuie să-i mulţumesc domnului ministru pentru răspuns. Trebuie să-i aduc aminte că, totuşi, Cluj-Napoca este un centru universitar, în momentul de faţă, între cele mai mari din ţară. Beneficiile, din acest punct de vedere, financiar, pentru reabilitarea, repararea şi dotarea căminelor studenţeşti sunt la cote minime.

Supun atenţiei domniei sale şi ministerului pe care îl reprezintă, cu respect, ideea de a aloca cu mai multă dărnicie sume în viitorul apropiat, având în vedere că nu contează culoarea politică a rectorului sau a administraţiei publice locale, nu trebuie să ne răzbunăm pe studenţii care îşi perfecţionează pregătirea. Cred că ar trebui să se gândească, ministerul, în raport cu necesităţile reale ale acestor unităţi de învăţământ.

Din datele pe care le deţin, din suma evidenţiată, nu a rezultat că şi cele trei cămine menţionate de către domnul ministru ar fi incluse pe lista care să beneficieze de această asistenţă financiară necesară reparării şi dotărilor curente.

Domnul Constantin Niţă:

Pentru domnul Metin Cerchez. Lipseşte, nu dăm răspuns.

Tot pentru domnul Metin Cerchez, de la Ministerul Justiţiei. Lipseşte.

Pentru domnul Emil Rus, din partea Ministerului Justiţiei, doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat.

Domnul Rus este aici?

Domnul Emil Rus (din sală):

Da, ascult cu drag!

Domnul Constantin Niţă:

Mă bucur!

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Rodica Constantinovici:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

La întrebarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1945/2004, adresată ministrului justiţiei, referitoare la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 290/2003, vă comunicăm următoarele:

Dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 290/2003, precizează, în alin. 1, ce categorie de persoane are dreptul la despăgubiri sau compensaţii potrivit prevederilor acestui act normativ, respectiv, cetăţenii români deposedaţi ca urmare a părăsirii forţate a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa, precum şi ca urmare a celui de al doilea război mondial.

În alin. 2, se arată cine sunt beneficiarii acestor prevederi, respectiv, foştii proprietari sau moştenitorii legali ai acestora până la gradul al IV-lea inclusiv, dacă au, la data formulării cererii, cetăţenia română şi domiciliul în România. Este evident, deci, că textul de la alin. 2 se referă la calitatea de foşti proprietari a cetăţenilor români deposedaţi, care pot formula cererea în nume propriu sau la moştenitorii legali ai acestora.

Deci, răspunsul la această întrebare este că au calitatea de persoane îndreptăţite să solicite despăgubiri şi moştenitorii legali ai celor deposedaţi.

Punctul doi din întrebarea dumneavoastră. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 290/2003 nu au fost publicate şi nu avem competenţă să ne pronunţăm cu privire la acest aspect, sarcina elaborării lor aparţinând Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Punctul trei din întrebare. Răspunsul este cuprins în dispoziţiile art. 5 alin. 1 şi 2 lege, astfel, fiecare persoană îndreptăţită (deci, şi moştenitorii) va depune cerere proprie, iar în cazul în care sunt mai mulţi moştenitori fiecare este obligat să-i menţioneze pe ceilalţi în cererea formulată.

În cazul prezentat, apreciem că este necesar ca persoanele menţionate să se adreseze comisiei constituite în cadrul prefecturii, care poate oferi informaţii suplimentare în legătură cu solicitările acestora, legate de modul de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 290/2003.

Vă mulţumim.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Poftim, domnule deputat, dacă aveţi observaţii la răspuns?

Domnul Emil Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să-mi îngăduiţi să-i mulţumesc şi doamnei ministru secretar de stat.

Probabil că aceşti domni care au apelat la ajutorul meu au pornit acţiunea prea repede şi nu au lăsat ca legea să fie mai bine tălmăcită şi mai bine lămurită. Sigur că răspunsul care mi s-a dat de doamna ministru îmi va servi ca să le acopăr necesităţile lor, în ceea ce priveşte cunoştinţele pentru a face demersurile spre a fi despăgubiţi. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Având în vedere că domnul Metin Cerchez nu este, închidem şedinţa consacrată răspunsurilor.

Trecem la interpelări.

Avem 22 de interpelări, din care 17 sunt depuse în scris. Şi începem cu cei care nu au depus în scris.

Doamna deputat Iulia Pataki văd că lipseşte.

Domnul Paul Magheru? Nu este aici, absent.

Domnul Ion Sonea. Absent.

Domnul Iulian Mincu şi domnul Marian Ionescu, atât.

Domnul Ştefan Baban (din sală):

Şi eu!

Domnul Constantin Niţă:

Regret, nu sunteţi pe listă... Ba da, îmi cer scuze.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

În interpelarea mea de astăzi, care este adresată ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, doamna Elena Dumitru, mă refer la problema forţei de muncă din România, aşa cum e văzută ea din afară şi aşa cum este în realitate.

Aşa cum se afirmă în publicaţiile româneşti, fapt redat şi de Euro Start 2003", în studiul efectuat pe 10 state din Europa Centrală şi de Est, România se situează pe locul trei în ceea ce priveşte numărul de şomeri, adică, cu 7,2% şomaj, după Slovenia şi Ungaria, la nivelul Cehiei, şi mai puţin ca în Bulgaria, Slovacia, Polonia sau Ţările Baltice. După Euro Start, România ar avea, deci, mai puţin şomeri decât Uniunea Europeană - 8% şi mai puţini decât Spania, Germania, Finlanda, Franţa, Italia sau Belgia.

Este posibilă o astfel e afirmaţie la nivel oficial, este întrebarea pe care o adresăm noi ministrului, când noi cunoaştem situaţia economiei naţionale?

Dacă s-ar lua în evidenţă munca la negru şi pe cei care lucrează în străinătate - peste 1.700.000 în prezent şi încă 3.000.000 de cereri pentru plecare, şomajul ar depăşit 13%, după calcul.

Statul tolerează în continuare munca la negru, ceea ce înseamnă neplata asigurării de şomaj, sănătate şi pensii. Acestea vor apărea peste 10-20-30 de ani în statisticile protecţiei sociale, vor fi ţinuţi în spate de copiii de azi. Peste o treime din tineretul României, în vârstă de până la 24 de ani, trăieşte într-o sărăcie lucie, adică, sub limita oficială, de 1.075.000 de lei lunar (mai puţin de 45 de euro pe lună), sau, mai concret, cât se câştigă în Spania într-o zi.

Aştept răspunsul doamnei ministru. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Marian Ionescu.

Domnul Marian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea de astăzi se adresează domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: în urma adresei nr. 3/23.02.a.c., către Direcţia silvică Dâmboviţa, prin care am solicitat explicaţii cu privire la tăierile masive de copaci, care sunt protejaţi, din Pădurea Bolovanţi, judeţul Dâmboviţa, precum şi transportul acesta, în foarte multe maşini de transport special, în data de 23 şi 24, către direcţii diferite, pe care n-am putut să le determin, vă informe, domnule ministru, că nu am primit nici până acum, până la această dată, răspunsuri clarificator din partea conducerii Direcţiei silvice Dâmboviţa.

Vă rog, domnule ministru, să dispuneţi urgent verificarea celor sesizate, urmând ca în termenul prevăzut de Legea nr. 233/2002, art. 8 alin. 1, pe care, probabil, conducerea Direcţiei silvice Dâmboviţa nu o cunoaşte, să-mi comunicaţi constatările dumneavoastră. Şi, de asemenea, să-mi comunicaţi şi motivele pentru care conducerea Direcţiei silvice Dâmboviţa eludează legile şi nu răspunde solicitărilor făcute. Precum şi modul în care dumneavoastră consideraţi că trebuie să aplicaţi art. 15 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Baban. Pe scurt, vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

După ce că m-aţi sărit...

Domnul Constantin Niţă:

N-am vrut, să ştiţi, am crezut că aţi depus în scris.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte-foarte scurt, ca de obicei.

Prima interpelare, întâmplător, se referă la munca la negru, care continuă să existe. Întâmplarea face să mă adresez domnului ministru Marian Sârbu şi doamnei Mariana Basuc, inspector general de stat al Inspectoratului Muncii. Deci, nu am nici o înţelegere cu domnul coleg, care a avut tot aceeaşi temă.

Iar a doua interpelare se referă la fondurile SAPARD, fondurile europene între destinaţie şi destinatari.

Vă rog să îmi permiteţi ca data viitoare să dezvolt şi sper să găsesc şi răspunsurile competente şi corecte la întrebările mele. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, închidem şedinţa noastră de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,15.