Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Gheorghe Albu şi Puiu Haşotti, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Începem prima parte a şedinţei de astăzi cu secvenţa intervenţiilor deputaţilor.

Pentru început dau cuvântul domnului Petre Posea.

Va urma domnul Iordache sau domnul Bentu. Care doriţi, numai să nu alegeţi!

Domnul Petre Posea:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi prezenţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Risipitorul de promisiuni!".

Dacă ar fi să ne luăm după studiatele manifestări exterioare care îl prezintă pe preşedintele PD, fie sărutând icoane, făcând scurtă la mâini pentru repetatele semne ale crucii, ori legănând tradiţionalul platou cu colivă, poate în memoria decedatei flote comerciale - a treia din lume până în 1989 -, lumea ar putea crede că fostul matroz este un habotnic cu vechi ştate de serviciu. Gurile rele spun chiar că, prin post şi rugăciune, izbuteşte să menţină corabia partidului în derivă şi să ducă pe culmi de glorie meseria cam şifonată de primar general.

Liderul democraţilor, prea îndrăgostit de Primăria Capitalei, urmează să mai încerce să ocupe din nou fotoliul de prim-edil al Capitalei. A "nins" şi tot "ninge" cu declaraţii optimiste din partea democraţilor. Au fost puse la punct nişte sondaje de opinie colorate în roz pentru a influenţa opinia alegătorilor nehotărâţi încă.

Ne întrebăm: "Oare ce-l mai mână în luptă, de această dată, pe "stimabilul matroz" când prea bine ştim cu toţii că din "sforăiala" şi "fanfaronoda", afişate în campania electorală din anul 2000, s-a ales praful şi ... gropile?

Apropo's de gropi, a existat un timp când panourile montate din dispoziţia ex-ministrului transporturilor, domnul Traian Băsescu, la capătul fiecărei bucăţele de şosea proaspăt reabilitată suna cam aşa: "Aici sunt banii dumneavoastră". Dar acestea nu au rezistat prea mult, căci după nişte precipitaţii sau îngheţuri mai serioase, gropile apăreau parcă mai îmbunătăţite. Aşa că, fie din iniţiativa vreunui conducător auto, mai nevricos, fie cu acceptul "ex"-ului, panourile au dispărut.

Şi, la scurtă vreme după aceea, năstruşnicul "transportator" s-a metamorfozat în Primar general al Capitalei. Numai pasiunea pentru drumuri, pare-se că a rămas aceeaşi, căci, după "războiul " fără succes împotriva maidanezilor, a început acela cu hârtoapele. S-au scormonit kilometri întregi de şosele şi bulevarde, circulaţia a fost bulversată şi, în condiţii climaterice nu tocmai favorabile, s-a trecut la aşternerea de noi covoare asfaltice, care în destule cazuri au confirmat, nu după multă vreme de la încheierea lucrărilor, bârfele specialiştilor în domeniu.

Vinovaţii, după părerea Primarului General, nimeni alţii decât primarii de sectoare şi regiile de resort, ce au conductele de-a lungul şoselor. Firesc era ca, din aceste eşecuri în lanţ, să se tragă niscaiva învăţăminte. Ţi-ai găsit, spre începutul fiecărei toamne, acest calvar devine tot mai greu de suportat. Alţi bani, altă distracţie. De aici disputa dintre Primăria Generală şi primăriile sectoarelor a fost reluată sistematic, în fiecare an, aruncându-se pisica în curtea primarilor de sector şi invers.

Un singur lucru se uită: că după organizarea licitaţiilor, firmele câştigătoare au fost prea puţin sau deloc controlate, principalul lor scop constând în a obţine beneficii cât mai mari, cu cheltuieli minime. Dacă ne propunem să aflăm, aşa cu aproximaţie... cosmică, cam cât s-a cheltuit în ultimii patru ani în acest fel, răspunsul este năucitor: "..sute de miliarde de lei.

Mă întreb, şi nu aflu răspunsul, cum se va mai duce domnia sa "catindatul" Băsescu să promită că va face "pieţe de cartier, pieţe de stradă", ca să nu mai cheltuie cetăţeanul cu RATB-ul, să meargă la nu-ştiu-care piaţă istorică, pieţe deschise câteva ore pe zi, unde vor da năvală producătorii mulţi şi, deci, să fie mărfurile mai ieftine, atâta timp cât din acest slogan nu s-a realizat nimic? În acest caz, "Băsescu", se confirmă zicala: "Nebunu' făgăduieşte şi prostu trage nădejde".

Ce-i mai turuia guriţa: că va face, că va drege, c-o să pună la cale... Da, n-a făcut nimic... Câinii vagabonzi, de care s-a făcut atâta tapaj, tot mai sălăşuiesc în cohorte pe străzi! Copiii vagabonzi distrug blocurile, chiar şi în plin centrul oraşului... Sparg geamurile noaptea, sparg încuietorile de la uşi, ba sparg şi casele, ziua-n amiaza mare!

A făcut, şi face totuşi ceva: manifestări neghioabe de Crăciun, de Paşti, de Ziua Schengen..., ba nu ştiu şi cu ce alte prilejuri, în Piaţa Revoluţiei, şouri cu muzică violentă, care sparg geamurile la apartamente, te scoală nu doar din somn, dar te scoate din sărite, ţi-aruncă pe blocuri artificii, reamintindu-ne pârjolul ce a fost pe noi în vremea Revoluţiei din 1989.

Timpul şi spaţiul adecvat fiind restrânse, nu-mi mai rezerv decât următoarele remarci personale, vis-a-vis de titlul acestei intervenţii:

Partidul Democrat, membru deplin al Internaţionalei Socialiste, s-a metamorfozat în partid neo-liberal, care în perspectivă va deveni partid retro-liberal, iar Traian Băsescu, principalul vinovat al dezagregării flotei româneşti, încă face valuri aiuristice pe scena politică a ţării, fără să ţină seamă că istoria nu iartă.

Pentru aceste simptome, dau următorul diagnostic: este timpul ca Traian Băsescu să urmeze grabnic un tratament ambulatoriu de dezintoxicare ideologică şi verbală. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu.

Va urma domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "Mircea Geoană".

Este evident, candidatura domnului Mircea Geoană la Primăria Capitalei a upercutat zona Opoziţiei, care, revenindu-şi cu greu, încearcă diferitie tipuri de reacţie.

Incă o dată se confirmă proverbul: "Socoteala de acasă, din Modrogan, nu se potriveşte cu cea din târg". Astfel, unii nu acceptă că un arbitru al eleganţei atitudinale şi de discurs poate face faţă confruntării cu un candidat ce doreşte să-şi reitereze prezenţa de edil-şef al Bucureştilor, aruncând în lupta electorală doar propria ambiţie şi expresiile originale, culese de prin varii porturi ale lumii, cu care ne-am obişnuit, dar pe care nu le-am acceptat niciodată.

Bucureştean get-beget, domnul Geoană are în panoplia de prezentare o diplomă de inginer energetician, convertită în experienţă pe şantierele oraşului, studii la celebra ENA (Ecole Nationale d'Administration Paris), precum şi imaginea clară a ceea ce poate face pentru a conferi capitalei aură europeană.

Alţii atacă legalitatea acestei candidaturi, considerând-o incompatibilă cu actualul său statut de ministru al afacerilor externe. Este incompatibilă, însă, doar cu modul în care a fost gestionat Bucureştiul de primari ce au cunoscut problemele sale din surse exclusiv bibliografice.

Se fac trimiteri dinspre manevre venite dinspre Cotroceni, se invocă amanetarea viitorului politic al domnului Geoană. Toate acestea, şi multe altele care vor veni, sunt expresii ale derutei şi ale fricii nedisimulate de apariţia unui competitor redutabil.

Importante sunt opiniile bucureştenilor care, de la aflarea acestei nominalizări, gândesc în alţi termeni - şi tot mai mulţi consideră oferta PSD inspirată şi aşteptată. Tranziţia pentru Bucureşti trebuia să se termine odată şi odată şi acest lucru îl vor consfinţi locuitorii săi pe 6 iunie, prin votul acordat candidatului PSD - domnul Mircea Geoană.

Surprinşi "cu ochii dilataţi şi mistuiţi lăuntric", ceilalţi competitori nu mai văd idei. Este şi normal din moment ce nu mai pun "geană pe Geoană". Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Baban.

Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Doamna deputat Olga Voinea a depus la secretariat declaraţia.

De asemenea, domnul deputat Dan Brudaşcu.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Violenţa în familie în România".

Dorim cu ardoare să intrăm în rândul ţărilor civilizate. Ne chinuim cu tot felul de programe şi de reforme, care de care mai drastice, dar uităm de lucrurile banale, comune, pe care le întâlnim la tot pasul.

Unul dintre acestea este şi violenţa în familie, care, pe fondul sărăciei, a lipsei de cultură şi civilizaţie, sau, din contra, din prea multă cultură şi civilizaţie, se manifestă pregnant şi în România, în această perioadă de tranziţie.

Specialiştii au identificat peste 18 forme de violenţă în familie, aparţinând celor cinci categorii de violenţă: psihologică, fizică, socială, economică şi sexuală. Cele mai năpăstuite de soartă sunt femeile, care suportă cel mai des violenţa în familie, urmate apoi de copii, şi în special minori, care fie asistă la scene de violenţă în familie, fie sunt supuşi acestui fenomen.

Cel mai răspândit tip de violenţă în familie este reprezentat de violenţa psihologică, în timp ce violenţa sexuală este exclusiv destinată femeilor.

Cele mai frecvente tipuri de violenţă psihologică sunt înjurăturile, ameninţările repetate cu despărţirea, bătaia şi, în cel mai sumbru caz, moartea, de cele mai multe ori violentă, prin înjunghiere sau împuşcare.

Dintre victimele violenţei fizice, cele care au recunoscut de bună seamă, majoritatea au fost lovite sau pălmuite, iar în cel mai rău caz cu putinţă, lovite de pereţi sau podea.

Violenţa sexuală s-a manifestat atât în rândul persoanelor feminine divorţate, cât şi căsătorite, puţine dintre ele recunoscând că au fost violate de partenerii lor, indiferent dacă exista sau nu un document care să ateste legătura legală.

Principalii factori care dau naştere acestor forme de violenţă în familie sunt alcoolismul, sărăcia, traiul într-un mediu preponderent marcat de violenţă din copilărie până la bătrâneţe, precum şi modul patriarhal de organizare a familiei.

Cert este că violenţa domestică, după cum o mai numesc specialiştii, se regăseşte în toate formele familiei româneşti, începând cu cele analfabete sau aflate în cătune, şi terminând cu cele din marile oraşe, şi cu pretenţii, care din, punctul aceste de vedere, sunt neîntemeiate.

Victimele îşi găsesc refugiul momentan în rândul vecinilor şi/sau prietenilor. Puţine dintre ele cunosc legislaţia din domeniu şi/sau instituţiile create să le apere drepturile şi pe ele.

În afară de poliţie, victimele mai merg la spital, doar pentru a primi îngrijiri medicale sau a obţine un certificat care să ateste abuzurile la care au fost supuse, dar de cele mai multe ori aici se termină totul, nici una din părţi nedorind să acutizeze problema.

Concluzia tragică este că populaţia din România este semnificativ mai îngăduitoare faţă de violenţa în familie. Toleranţa ridicată faţă de această formă de manifestare animalică determină ca un comportament violent să fie considerat un comportament normal şi demn de urmat de generaţia tânără din familie, astfel că acest fenomen se transmite ca şi caracter ereditar, de la o generaţie la alta.

Surprinzător este şi faptul că, deşi există o legislaţie în domeniu care reglementează acest fenomen, armonizarea ei cu realitatea cotidiană lasă mult de dorit. Peste 80% din victimele violenţei în familie nu au apelat la instituţiile statului, stabilite pentru a gestiona această criză în familie.

Puţine victime apelează la instituţiile abilitate să le asigure şi, mai ales, să urmărească respectarea drepturilor umane, marea majoritate a lor ştiind doar că există adăposturi care să le asigure o perioadă de trecere până la revenirea acasă sau în familie şi până la reluarea programului de domesticire familială.

Şi mai puţine victime au avut curajul de a se rupe de trecut, şi de a porni la drum către o nouă viaţă. Multe dintre ele au recunoscut că mai aproape le-au fost organizaţiile non-guvernamentale, care au făcut tot posibilul să le acorde sprijinul material, financiar, şi mai ales moral, în acţiunile de consiliere psihologică pe care le-au desfăşurat pentru a încerca să le uşureze sufletul şi mintea de atrocităţile la care au fost supuse.

Indiferent de dorinţele noastre, ale ţării şi poporului român, de cerinţele Uniunii Europene, nu ne putem considera o ţară civilizată, indiferent dacă vom fi sau nu primiţi în marea comunitatea europeană, până nu vom reuşi să depăşim racilele şi metehnele învechite care încă mai guvernează celula de bază a societăţii - familia.

O fi bătaia ruptă din rai, dar nu este benefică nici pentru femei, copii, părinţi, pentru că o vorbă bună aduce mai multă pace şi linişte, dar arată şi dorinţa de comuniune şi respectul celui de alături. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Va urma doamna deputat Olga Voinea.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Primul-ministru al României, preşedintele PSD-ului, domnul Adrian Năstase, cu ocazia lansării candidaţilor partidului de guvernământ a afirmat la Cluj că principalul duşman al ţării este corupţia.

Nu pot să neg faptul că nu s-au făcut paşi importanţi împotriva mafiei din domeniul forestier.

Domnul ministru Ionel Blănculescu, prin Autoritatea Naţională de Control, a luat în serios bătălia împotriva corupţiei. Specialişti competenţi din partea Gărzii de mediu şi din partea Gărzii financiare, prin profesionalismul lor au dovedit fraudele aduse fondului forestier naţional.

Dar, încercarea de a scoate Garda financiară de sub autoritatea domnului Blănculescu, prin lozinca că acest lucru este cerut de Uniunea Europeană, ar putea bloca lupta împotriva corupţiei.

Primul-ministru al României ar trebui să convingă pe reprezentanţii Uniunii Europene că bătălia împotriva mafiei este eficientă numai prin instituţii viabile, cum este actuala structură a Autorităţii Naţionale de Control.

În anul 2004, am simţit o schimbare radicală şi din partea poliţiei române. Dacă timp de 3 ani, în judeţul Harghita poliţiştii au susţinut aproape oficial mafia lemnului, furturile şi ilegalităţile, după schimbarea din funcţie a domnului chestor Ion Negruşa, la Inspectoratul Judeţean de Poliţie din Judeţul Harghita, noua conducere a poliţiei judeţene şi-a luat în serios responsabilităţile.

Noul comandant al Inspectoratului Judeţean de Poliţie, domnul inspector-şef Radu-Sandu Moldovan, avea curajul să suspende din funcţie pe cei care au acoperit ilegalităţile, fraudele, infracţiunile domnului Ciby, şi să aresteze pe mafiotul din Mircurea-Ciuc. Domnia sa a luat poziţie şi faţă de mafia lemnului. Timp de 6 luni, poliţiştii din judeţul Harghita în loc să cerceteze corect infracţiunile dovedite de către Autoritatea Naţională de Control, nu şi-a făcut datoria. În loc să cerceteze corect fraudele, infracţiunile mafiei lemnului, ei nu au făcut altceva decât să caute căile prin care se putea muşamaliza corupţia din domeniul forestier.

Era nevoie ca în fruntea Inspectoratului de Poliţie să fie numit un comandant cu simţul răspunderii profesionale, ca cercetările finale să fie deblocate, ca cei care au păgubit fondul forestier naţional cu zeci de miliarde să nu mai fie protejaţi.

Din păcate, în prezent, mafioţii sunt susţinuţi de către Procuratura locală şi judeţeană, care refuză să dea soluţii în termenele prevăzute de lege.

Domnule ministru Adrian Năstase, dacă doriţi să susţineţi în mod real lupta împotriva corupţiei, care este duşmanul numărul unu al României, trebuie să-i ajutaţi pe aceşti oameni, care, prin profesionalism şi simţ de răspundere, au curajul să-şi ia în serios obligaţiile lor profesionale, dar întâmpină greutăţi din partea elitei politice a societăţii româneşti, atât la nivel central şi judeţean, cât şi la nivel local. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

O invit la microfon pe doamna Olga Voinea.

Va urma domnul deputat Gheorghe Firczak.

Doamna Olga Lucheria Voinea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi voi vorbi despre şomajul din judeţul Galaţi - un grav pericol social, consecinţa unei ineficiente concepţii manageriale şi economice.

Faptul că o strategie economică coerentă lipseşte în judeţul Galaţi îşi pune amprenta asupra dezvoltării şi evoluţiei normale a mecanismelor economice ale oraşului, cât şi ale judeţului.

Simpla prezentare a unei statistici a municipiului dezvăluie urmările carenţelor de management economic: peste 100 mii pensionari, 36 mii şomeri la 132 mii de salariaţi, astfel arată cifrele lunii iunie a anului trecut.

Procentul ridicat al şomajului în oraşul Galaţi (11% în luna ianuarie a acestui an) conduce la implicaţii serioase în privinţa nivelului de trai al cetăţenilor. Mai mult decât atât, şomajul în judeţ a devenit un fenomen din moment ce se menţine la aceleaşi cote ridicate în ultimii ani.

Toate întreprinderile şi instituţiile judeţului se află sub presiunea disponibilizărilor sau a autodisponibilizărilor. Anul acesta, încă 1.500 de salariaţi de la ISPAT - SIDEX sunt stimulaţi să accepte autodisponibilizarea în schimbul unei sume ce variază între 80 şi 100 milioane lei, fie a 6 - 12 salarii compensatorii pentru cei care au vechime corespunzătoare în muncă.

Perspectivele următorilor ani, însă, sunt şi mai sumbre. Până la 6.000 de salariaţi de la SIDEX vor fi disponibilizaţi până în 2010.

La DAMEN - Galaţi, începând cu 1 iulie vor fi disponibilizaţi încă 140 de salariaţi. Nu este scutit nici învăţământul de acest flagel al şomajului, din motive de natură demografică, sau APATERM care va intra în curând sub incidenţa sistemului de management european.

Acest tablou trist are explicaţii obiective în majoritatea cazurilor. Economia de piaţă impune reguli clare şi dure de reorganizare şi eficientizare a procesului de producţie.

Povara şi consecinţele serioase ale şomajului trebuie să şi le asume guvernarea, care nu a avut capacitatea de a oferi o alternativă la situaţiile nou create. Sume importante de bani s-au cheltuit pe plăţi compensatorii. Numai la SIDEX, pentru fiecare salariat această sumă ajunge la aproape 5.000 dolari.

Puţine sunt însă cazurile în care aceste sume au şi o finalitate benefică. Guvernarea a neglijat aproape în totalitate programele de reconversie,

Climatul de afaceri, sufocat de taxe şi impozite, nu poate absorbi un număr prea mare de şomeri, iar numărul de 1.258 de şomeri angajaţi în primele luni ale acestui an, nu constituie o rezolvare, întrucât foarte curând un număr şi mai mare de salariaţi vine să îngroaşe categoria şomerilor.

Lipseşte, la nivelul judeţului, fără îndoială, o viziune economică clară şi de perspectivă. Un cerc vicios face ca oamenii să fie amăgiţi şi abandonaţi fără speranţă, transformându-i în umili beneficiari ai ajutorului de şomaj, rău-platnici ai chiriei şi impozitelor.

Acelaşi cerc vicios face ca mari întreprinderi să nu-şi plătească obligaţiile faţă de stat: bugetul de stat, asigurările sociale şi ajutorul de şomaj. Casa de pensii are de recuperat aproape 1 miliard şi jumătate de la agenţii economici. Datoriile faţă de bugetul asigurărilor sociale se ridică la 2,7 miliarde.

Lipsa de corelare a mecanismelor sociale şi economice ne dau sentimentul că lucrurile curg fără un control clar al situaţiei. În Galaţi există 71 mii pensionari cu o pensie sub 1,4 milioane lei, care au fost ajutaţi să-şi plătească căldura. Doar în luna ianuarie, pentru aceste cazuri şi altele asemănătoare, s-au alocat şi plătit de la bugetul local 20 de miliarde lei.

Zilnic, pentru 46 mii de copii se plătesc 276 milioane lei pentru corn şi lapte. Sume imense se derulează pe calea ajutorului minim garantat. Sunt gesturi care se vor a fi considerate acte de generozitate şi protecţie socială, care nu fac însă decât să ascundă neputinţa de a rezolva problemele.

Să faci un spectacol penibil din sărăcia oamenilor şi demnitatea lor, nu este deloc demn pentru cei care conduc destinele acestei colectivităţi.

La fel de penibil este să constitui organisme fără viaţă şi fără rezultate, cum ar fi o România curată, despre care prefectul de Galaţi recunoaşte oficial că toţi primarii manifestă dezinteres.

Singura soluţie viabilă pentru rezolvarea problemei şomajului o constituie o gândire economică eficientă, în centrul căreia să se afle omul, cu interesele lui profesionale şi personale şi bunăstarea ţării.

O nouă stare de spirit la care face referire doctrina Partidului Umanist are o componentă umană şi una economică, care interferează. Astfel, omul care-şi redobândeşte demnitatea sa va evolua în climatul economic pe baza unei noi relaţii de parteneriat.

Munca cinstită va trebui să fie corect plătită, iar relaţia între patron şi salariat să fie una de conlucrare în interesul general al societăţii româneşti.

Promovarea unei strategii economice realiste, a unui mediu de afaceri corect, încurajarea capitalului autohton, respectarea legilor şi a demnităţii umane se pot constitui în elemente de bază pentru eliminarea statului de şomer pentru cei care nu acceptă această situaţie şi care doresc să-şi depăşească în societate statutul existent.

Foarte mulţi bani se risipesc fără a produce noi valori materiale. În locul încercării înlăturării cauzelor şomajului, ei sunt dirijaţi în mod eronat spre diminuarea efectelor.

Se formează o nouă mentalitate distrugătoare pentru societatea nemuncii plătite, care îl transformă pe om într-un obiect inutil, atât pentru societate, cât şi pentru el însuşi. Starea de descurajare a individului se accentuează şi mai mult din cauza polarizării societăţii: prăpastia dintre oamenii foarte bogaţi şi cei foarte săraci.

Şi aici umanismul politic dezvăluie o gândire realistă, de susţinere concretă a oamenilor de afaceri, care prin activitatea lor conlucrează la dezvoltarea economică sănătoasă şi, implicit, la ridicarea nivelului de bunăstare a individului şi societăţii în ansamblul ei.

Legea neimpozitării profitului reinvestit este un succes al gândirii noastre politice, o dovadă că există soluţii economice viabile pentru ameliorarea fenomenului şomajului, prin protejarea capitalului autohton, care va facilita relansarea activităţilor economice, creatoare de valoare şi de noi locuri de muncă. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Firczac. Va urma domnul deputat Virgil Popescu.

Domnii deputaţi Cristian Nechifor şi Adrian Ionel au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Gheorghe Firczac:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică se intitulează: "Rutenii şi huţulii".

La 6 mai a.c., la propunerea Uniunii Generale a Asociaţiei Etniei Huţule din România, s-a realizat un protocol de colaborare între organizaţiile de reprezentare ale celor două etnii (rutenii şi huţulii).

Esenţa colaborării o constituie sprijinul reciproc al părţilor pentru afirmarea identităţii etnice, religioase, culturale şi lingvistice ale celor două etnii, atât pe plan intern, cât şi cu ocazia unor manifestări mondiale ale rutenilor.

Participarea huţulilor la alegerile locale şi parlamentare din acest an pe listele Uniunii Culturale a Rutenilor din România, determină şi reprezentarea lor, prin uniunea noastră, în Consiliul pentru minorităţi naţionale, începând cu anul viitor, evident dacă rezultatele la alegeri vor susţine acest deziderat.

Colaborarea noastră, concretizată printr-un protocol, ilustrează încă o dată atitudinea României faţă de minorităţi, drepturile de care acestea se bucură în ţara noastră, pe baza cadrului legislativ creat şi a măsurilor pragmatice concretizate de autorităţile statului român.

Sperăm ca această colaborare să contribuie la afirmarea continuă a principiilor democraţiei, să determine o ilustrare a viitorului ţării noastre în structurile europene, evident, în proporţiile cu care noi putem contribui, astfel încât perspectiva europeană, spunem noi, presupune tocmai colaborarea pe multiple planuri. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Virgil Popescu.

Va urma domnul Ilie Merce.

Domnul deputat Florin Iordache a depus la secretariat declaraţia.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Subiectul declaraţiei mele de astăzi îl constituie ignorarea zilei de 9 mai de către actuala opoziţie politică.

Ziua de 9 mai are binecunoscutele semnificaţii în patrimoniul spiritual al ţării noastre, atât cu vechi rezonanţe istorice, cât şi cu importanţa deosebită pentru viitorul României în comunitatea ţărilor Europei.

Declararea şi câştigarea independenţei de stat, la 9 Mai 1877, de către Parlamentul ţării, a însemnat marcarea definitivă a dorinţei poporului nostru pentru libertate, pentru demnitate naţională, pentru afirmarea ca naţiune modernă în rândul naţiunilor europene.

În acelaşi timp, Europa modernă sărbătoreşte la 9 Mai ziua în care s-a afirmat dorinţa politică a statelor europene de a construi o comunitate ale cărei obiective să transforme viitorul fiecărei ţări într-un viitor liber consimţit, în spiritul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, într-o uniune modernă cu noi valenţe politice, economice, sociale.

În întreaga ţară au avut loc manifestări dedicate acestei multiple sărbători care au confirmat voinţa şi hotărârea noastră de a cinsti istoria şi de a privi cu încredere spre Uniunea Europeană, ai cărei membri vom fi din anul 2007.

Suntem nevoiţi, însă, să consemnăm că la aceste manifestări nu am putut să ne bucurăm, ca români, împreună cu reprezentanţi ai opoziţiei în majoritatea marilor oraşe şi municipii.

Fără a fi fost o manifestare cu caracter politic, parlamentarii Partidului Social Democrat au fost, în consecinţă, în marea majoritate a cazurilor, singurii reprezentanţi ai cetăţenilor care au participat alături de reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor locale la depunerea coroanelor de flori la monumentele eroilor şi alte manifestări pe plan local.

Disocierea demonstrativă, izolarea făţişă, fronda absurdă, abordate de opoziţie cu acest prilej, arată nu numai imaturitatea politică, degringolada principiilor care guvernează opoziţia politică, dar, mai grav, afişează în mod voit o atitudine ostilă faţă de istoria ţării şi faţă de reperele semnificative ale Uniunii Europene.

Opoziţia actuală a demonstrat nu numai poziţia politică pe care o are faţă de semnificaţiile acestei zile, dar şi faptul că nu-şi poate depăşi limitele dictate de interese minore, politicianiste.

Cred că este cazul să ne exprimăm regretul pentru atitudinea adoptată de opoziţia actuală cu acest prilej, să afirmăm că nu aceasta este poziţia populaţiei faţă de istoria ţării noastre şi faţă de viitorul pe care vrem să ni-l realizăm în interiorul Uniunii Europene.

Ca membru al PSD pot afirma cu claritate că partidul nostru doreşte să continue si să dezvolte idealurile de la 1877 şi să devină în acelaşi timp un partener activ şi eficient în arhitectura Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Ilie Merce.

Va urma doamna Iulia Patachi.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

PSD, încă partid de guvernământ, a creat un homo politicus grotesc, sfidător şi cinic, care a îngreţoşat, dar şi contaminat întreaga societate cotropind-o.

Corupţia şi abuzul au fost legitimate instituţional, devenind mai mult decât îngrijorătoare prin amploarea, şi mai ales prin indiferenţa în fapt, manifestată de factorii de decizie în legătură cu înlăturarea lor.

Oricâtă bunăvoinţă şi trudă ai depune pentru a provoca la curăţenie socială şi instituţională, te izbeşti de zidul clientelar al PSD.

Într-o declaraţie anterioară am exemplificat acest lucru prin prezentarea cazului Dragoş Şeuleanu, preşedinte impus la Societatea Română de Radiodifuziune, care vrând "să facă şi să desfacă" totul în Radio a reuşit - cu brio - să-i ştirbească prestigiul şi să provoace o vertiginoasă scădere a audienţei respectivei instituţii şi, mai mult, să provoace salariaţii la revoltă, ameninţând că-i dă pe mâna satrapilor PSD din judecătorii, pentru Dragoş Şeuleanu, legea devenind ceva nesemnificativ, derizoriu, în nici un caz ceva care trebuie respectat, ci mai degrabă distorsionat, în folos propriu.

Drept urmare, la Comisia pentru cercetarea abuzurilor au sosit noi memorii şi angajaţi care au cerut audienţă (insistând a rămâne "anonimi" din motive lesne de înţeles) pentru a ne aduce la cunoştinţă alte ilegalităţi săvârşite de "intangibilul" Dragoş Şeuleanu.

Astfel aflăm că domnul Şeuleanu dispune de organizarea de concursuri pentru ocuparea a tot felul de posturi de conducere sau de execuţie, care trebuie câştigate doar de cine "trebuie", după nişte criterii absolut aberante şi fără altă justificare, decât aceea că sunt "clienţii" preşedintelui director general Dragoş Şeuleanu şi acoliţilor lui. În acest sens, este notoriu "cazul Reşiţa". La postul local Reşiţa a fost instalat un întreg "clan Glăvan", o dată cu numirea ca director general adjunct cu derogare de studii a numitului Doru Dinu Glăvan, prin Ordinul 35. Respectivul director şi-a angajat rudele şi acoliţii, organizând concursuri de dragul concursurilor, pentru că oricum se ştia dinainte cine trebuie să obţină postul...

Cere Consiliului de administraţie să fie de acord (şi obţine acordul?!...) ca pensionaţii directori generali adjuncţi să fie încadraţi pe posturi de consilieri, păstrându-şi salariul de directori generali adjuncţi, chiar dacă pe posturile eliberate au fost angajaţi alţi directori generali adjuncţi - protejaţi mai tineri ai săi sau ai partidului de guvernământ - cu aceeaşi leafă... Ca de exemplu, fostul director general Manole, este pensionat dar reangajat consilier personal al preşedintelui-director general, cu leafă de director general adjunct, iar postul lui este ocupat "prin concurs" de unul din "aghiotanţii" lui Şeuleanu, care nu comentează, îndeplinind cu supunere orice cerere a şefului său... legală sau ilegală...

Gurile rele spun că Manole este "ţinut aproape", pentru că ştie prea multe despre ilegalităţile comise de preşedintele-director general al Radiodifuziunii şi mai ales cunoaşte prea bine povestea unor carduri în valută volatilizate prin bunăvoinţa "inatacabilului" domn Şeuleanu.

Aprobă concursuri de promovare profesională doar când îi convine, elimină profesioniştii care nu-i sunt pe plac, intervine aberant în politica editorială, cheltuie în continuare după bunul plac banii instituţiei (dispunând plecări în străinătate, fără efect, ale unor angajaţi sau "simpatizanţi" ai Radioului public...).

Fără îndoială, este stupefiant cum nimeni nu ia nici o măsură pentru a stopa un ins atât de ahtiat după putere - un impostor politic şi profesional - care jefuieşte o instituţie, după propriul plac.

Aşteptăm încă un raport pertinent şi la obiect al Comisiei pentru cultură, cu privire la situaţia unei instituţii atât de importante ca Societatea Română de Radiodifuziune.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Doamna Iulia Pataki:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se referă la o problemă majoră din societatea noastră, şi anume, intoleranţa faţă de comunitatea persoanelor de altă orientare sexuală din România.

Conform ultimelor statistici, oferite de către Galup, în 2003, acest grup minoritar este confruntat cu cea mai mare ostilitate socială.

Astfel, 40% din respondenţi consideră că nu sunt de acord ca în România să trăiască homosexuali sau lesbiene, în timp ce 19% afirmă acelaşi lucru despre musulmani, iar 13% despre rromi.

Săptămâna trecută am asistat la un eveniment deosebit pentru noi toţi, "Festivalul diversităţii", organizat de către comunitatea persoanelor cu altă orientare sexuală decât cea a majorităţii, un eveniment cu valoare de precedent care, sperăm, constituie doar începutul cunoaşterii reciproce, un act de curaj pentru o comunitate minoritară dezavantajată din toate punctele de vedere.

"Homosexualitatea este un viciu, un rău, ceva care trebuie extirpat", gândeşte majoritatea societăţii. "Homosexualitatea este un comportament sexual neacceptat de majoritate, care trebuie izolat, altfel ne va distruge în timp", susţin alţii.

Nu avem informaţii despre homosexualitate, nu avem nici decenţa de a încerca să le obţinem. Nu dorim să cunoaştem acest fel de a fi al unei persoane, iar cel mai simplu, dar şi cel mai primitiv fel de a ne manifesta este ura şi dispreţul, excluzând ceea ce nu înţelegem şi nu dorim să înţelegem. Şi ne mirăm că democraţiile occidentale ne atrag atenţia asupra criteriilor politice de integrare europeană, respectiv, respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităţilor sexuale, care în România lasă de dorit.

Este vorba de dreptul unei persoane de a-şi dezvolta liber individualitatea, de a nu fi supus discriminării. Este vorba de fiinţe umane care sunt diferite, au altă orientare sexuală.

Sunt într-o situaţie similară cu persoanele care vorbesc o altă limbă decât cea majoritară, cu cei care aparţin altei rase, au altă culoare a pielii, au altă religie decât cea majoritară. Nu există două fiinţe umane care să fie totalmente la fel. Fiecare dintre noi are o individualitate, personalitate aparte. Şi toţi avem dreptul, constituţional, dar şi nevoia de a ne manifesta, de a ne dezvolta personalitatea, de a trăi liber şi fără temeri în societate, de a alege apartenenţa noastră la o comunitate sau alta.

Din păcate, această libertate încă nu există pentru comunitatea homosexuală. Trăim într-o societate în care am fost îndoctrinaţi cu cele mai hidoase mituri, temeri şi stereotipii legate de homosexualitate.

Majoritatea acestor persoane - pot fi rudele, colegii, prietenii noştri - duc o viaţă dublă, se ascund în noi, datorită fricii de a pierde locul de muncă, familia, prietenii, locul în societate sau, în anumite cazuri, de a nu fi agresaţi fizic.

Îşi neagă identitatea, pentru că societatea sancţionează orice deviere de la normele acceptate de majoritate, încurajează politicile de contestare şi limitare a drepturilor şi libertăţilor celor care sunt diferiţi, limitează posibilitatea de a revendica aceste drepturi.

Avem legi care interzic discriminarea, instituţii pentru aplicarea legilor, dar care ignoră problemele grave cu care se confruntă această comunitate minoritară. Pentru instituţiile de stat această problematică nu constituie o prioritate.

Pe de o parte eliminăm prevederile legale, care incriminează orientarea sexuală, dar pe de altă parte introducem pe uşa din dos prevederi care limitează drepturile acestor persoane la anumite servicii, ca serviciile de sănătate, exemplu fiind Legea sănătăţii, în forma adoptată de Camera Deputaţilor.

Singura scuză a majorităţii este că societatea nu este pregătită pentru acceptarea diversităţii.

Cei 14 ani de libertate ne dovedesc, însă, contrariul. Am eliminat o serie de prejudecăţi sau stereotipii, cum ar fi aşa-zisul pericol maghiar. Am înţeles că a vorbi o limbă, o cultură sau tradiţii diferite ne îmbogăţeşte societatea, ori o altă stereotipie, că o femeie nu poate avea altă poziţie în societate decât cea de mamă.

Suntem o societate în schimbare, o schimbare în bine, tindem spre o societate europeană, al cărui nucleu de convieţuire socială îl constituie descoperirea diversităţii, respectul şi toleranţa faţă de individ, faţă de dreptul fiecărui individ de a-şi alege şi dezvolta identitatea, de a fi el însuşi.

Adevărata egalitate de drepturi există între indivizi liberi, conştienţi de valorile lor, deschişi şi toleranţi faţă de semenii lor.

Instituţiile statului sunt datoare a iniţia politici publice pentru promovarea toleranţei, diversităţii, pentru prezenţa culturală a comunităţilor minoritare şi altele decât cele naţionale. Au menirea de a asigura spaţiul necesar dezvoltării individualităţii complexe a persoanelor cu altă orientare sexuală, pentru ca în viitor să nu mai folosim termenul de "curaj" pentru cei care sunt homosexuali. Ei sunt şi trebuie trataţi ca cetăţeni cu drepturi depline, ca orice cetăţean al României.

Declaraţia mea s-a bazat pe broşura "Despre noi", concepută şi editată de Asociaţia Accept.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Amalia Bălăşoiu. Va urma domnul Ştefan Lăpădat. Deputaţii Liana Naum, Ioan Timiş, Minodora Cliveti, Cristian Sandache, Marian Motoc, Eugen Arnăutu, Mihai Tudose, Tiberiu Sbârcea şi Emil Rus au depus declaraţiile la secretariat.

Doamna Amalia Bălăşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Ziua Europei, 9 Mai, este şi ziua noastră".

Aniversările şi comemorările sunt făcute de oameni şi pentru oameni, iar dacă ecoul lor este slab, dacă mesajele nu sunt în sensul real al evenimentelor, avem toate temeiurile să considerăm că încă nu s-a găsit măsura corectă, penetrantă pentru cunoaşterea şi aprecierea trecutului de către cât mai mulţi dintre cetăţenii de astăzi ai României.

Se spune că oamenii care nu cunosc trecutul, nu-şi merită prezentul.

Aş reformula ideea sub un aspect mai pragmatic: "să ne cunoaştem trecutul, măcar pentru a nu repeta erorile care l-au marcat".

Sărbătorirea "Zilei Europei", în acest an, reprezintă un eveniment cu o încărcătură politică, dar şi emoţională deosebită.

Se împlinesc 54 de ani de la discursul istoric, rostit de Robert Schuman, la Paris, prin care propunea crearea unei instituţii europene supranaţionale, însărcinată cu administrarea industriei de cărbune şi oţel, care reprezenta la acea dată, baza puterii militare.

Considerată la momentul respectiv o iniţiativă de prevenire a unor conflicte între diverse naţiuni, marcate încă de experienţa devastatoare a războiului, a reprezentat, de fapt, piatra de temelie a construcţiei europene de astăzi.

Europa, ca atare, a existat de secole. Elementele care au unit-o, în absenţa unor reguli şi instituţii comune au fost, în trecut, insuficiente pentru a preveni tragedia celor două războaie mondiale.

Comunităţile iniţiale s-au dezvoltat treptat, evoluând de la o entitate interguvernamentală, spre una federală, cu un grad de convergenţă internă, socială şi culturală, unică în istoria Europei.

Dacă la început, obiectivul esenţial, imediat, era acela al cooperării paşnice între statele europene, astăzi ambiţia este diferită: construcţia unei Europe care respectă libertatea şi identitatea tuturor popoarelor ce o compun.

Numai prin unirea popoarelor sale, Europa îşi va putea controla destinul şi dezvolta un rol pozitiv în lume.

Uniunea Europeană este în slujba cetăţenilor săi. Păstrându-şi propriile valori, tradiţii şi propria limbă, cetăţenii europeni ar trebui să se simtă în largul lor, în ceea ce numim "casa europeană".

Cooperarea economică s-a accentuat, iar acesteia i s-a adăugat cooperarea din domeniul justiţiei şi afacerilor interne, a politicii externe şi de apărare.

Ca urmare, statele care şi-au manifestat dorinţa de a se alătura acestui proiect, au devenit tot mai multe, comunitatea mărindu-şi numărul de la 6 membri fondatori, la 15, iar de câteva zile la 25.

Mai mult, în 2007 vom fi martorii unei uniuni de 27 de membri, care va include România şi Bulgaria.

Lumea de astăzi, într-o continuă şi rapidă evoluţie, are nevoie de Europa.

Uniunea Europeană este dovada vie a ceea ce pacea, stabilitatea şi prosperitatea pot aduce unui continent altă dată măcinat de războaie. Modelul european arată lumii că o uniune mereu mai strânsă a popoarelor este posibilă, în măsura în care se bazează pe valori şi obiective comune.

Şi nu în ultimul rând trebuie, de asemenea, să ne amintim de ideea care a însoţit permanent demersul lui Monnet, realizatorul din umbră al proiectului lui Schuman: "Noi nu coalizăm state, ci unim oameni".

Simbolistica zilei de 9 mai, adoptată ca sărbătoare a Europei de către summitul de la Milano, din 1985, se îmbogăţeşte, astfel, cu fiecare pas făcut către extindere, de fapt unificarea continentului şi cu fiecare pas făcut către integrare.

Aderarea la Uniunea Europeană trebuie privită nu ca un scop în sine, ci ca mijlocul cel mai adecvat de a răspunde provocărilor secolului XXI, în special procesului de globalizare şi nevoii de dezvoltare durabilă.

În această nouă Europă, România are un rol bine determinat, confirmat şi reconfirmat de către vechile şi noile state membre, de către guvernele naţionale şi instituţiile Uniunii Europene.

Voinţa românilor pentru confirmarea locului pe care-l merită în marea familie europeană este o certitudine şi demonstrează că integrarea României în Uniunea Europeană reprezintă doar o chestiune de timp. De aceea, cât şi datorită faptului că suntem de facto europeni, Ziua Europei, 9 Mai, este şi ziua noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Ştefan Lăpădat. Va urma domnul Ioan Oltean. Domnii deputaţi Pavel Târpescu şi Aurel Daraban au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Declaraţia mea se intitulează "Ce vină au bolnavii?"

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cadrele medicale din întreaga reţea de spitale a ţării se străduiesc să compenseze lipsa medicamentelor şi a hranei, prin comportamentul profesionalist şi încurajator faţă de bolnavi. Cu toate că Ministerul Sănătăţii şi Familiei a acordat câteva miliarde de lei pentru acoperirea datoriilor farmaciilor către furnizorii de medicamente, spitalele nu dispun de cantitatea necesară tratării bolnavilor.

Dacă se adaugă hrana inconsistentă, lenjeria veche de aproape 15 ani, aparatura medicală uzată, ce speranţă de viaţă mai au cei condamnaţi de soartă să zacă prin spitale?

Circulaţia întreţinătorilor de bolnavi s-a intensificat în spitale, sfidând regulamentul de ordine interioară, sub privirea îngăduitoare a personalului medical de serviciu. Managerii justifică situaţia nedorită prin lipsa de bani. Întrebarea este: unde se duc banii salariaţilor contribuabili la fondul asigurărilor de sănătate? Ce găuri negre ale economiei mai sunt de acoperit?

Este adevărat că mai sunt şi cetăţeni de bună credinţă care, în schimbul unui serviciu medical de calitate, mai sponsorizează pe ici, pe acolo, amenajarea de birouri pentru cadrele medicale de conducere, dar saloanele de bolnavi internaţi n-au mai cunoscut zugrăveli de la revoluţia din decembrie 1989.

Medicamentele compensate sunt vândute în timp record de 5-6 ore în prima zi a luni, după care bolnavul mai aşteaptă prima zi a lunii următoare, angajându-se la rând de la orele 4 sau 5 dimineaţa. Pentru medicamentele gratuite se menţine sistemul birocratic de avizare a reţetelor de către Casa de Asigurări de Sănătate. Unii medici de familie nu mai dau nici acele reţete gratuite mamelor care au în întreţinere copii.

Controalele efectuate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Guvernul au constatat că există o proastă gestionare a banilor alocaţi sănătăţii, că sunt organizate licitaţii de medicamente în mod preferenţial, internări prelungite în mod nejustificat, comisioane pentru fel şi fel de achiziţii, de alimente şi alte medicamente.

Cu toate acestea, situaţia rea din sănătate se perpetuează, nimeni nu vede, nimeni nu aude, ursul merge, câinii latră.

Mulţumesc frumos.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Ioan Oltean. Va urma domnul Victor Bercăroiu.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică, pe care o fac şi în calitatea mea de preşedinte al Comisiei de administraţie publică, vizează o măsură pe care partidul de guvernământ a luat-o în ultimul moment, cea referitoare la aruncarea în bătălia electorală pentru alegerile locale a doi miniştri extrem de importanţi din Guvernul Năstase.

Şi, în special, cel care mă interesează pe mine este ministrul administraţiei şi internelor, domnul Ioan Rus.

Disperarea partidului de guvernământ că ar putea obţine rezultate modeste la alegerile locale sau chiar pierderea celor mai mari oraşe ale ţării a determinat liderii acestei formaţiuni politice să adopte pentru alegerile de luna viitoare, din 6 iunie, soluţii de-a dreptul radicale, dar şi foarte riscante, dacă privim acest lucru prin prisma negocierilor cu Uniunea Europeană.

Astfel, aruncarea în cursa competiţiei locale a domnului ministru Ioan Rus, ministrul administraţiei şi internelor, dar şi coordonator al capitolului justiţie şi interne şi cel al administraţiei publice, pune sub semnul întrebării nu numai posibilitatea închiderii capitolului justiţie şi interne în luna iunie şi chiar până la sfârşitul anului, cât şi corectitudinea desfăşurării alegerilor locale.

De asemenea, prin această decizie a P.S.D.-ului, reforma în domeniul administraţiei publice este compromisă total, ea fiind, de altfel, neglijată chiar de la desfiinţarea Ministerului Administraţiei Publice şi includerea acesteia în interiorul Ministerului Internelor.

Chiar dacă domnul ministru Rus nu mai este coordonator al Comisiei tehnice centrale pentru organizarea alegerilor, în locul domniei sale fiind numit domnul Gabriel Oprea, ministrul delegat pentru administraţia publică, semnele de întrebare persistă, pentru motivul că domnul Oprea nu este altul decât adjunctul domnului ministru Rus, iar simpla schimbare temporară, de altfel, nefiind de natură să preîntâmpine eventuale fraude electorale, domnul Rus rămânând în continuare ministru şi, deci, şef al domnului Oprea.

Candidatura domnului Ioan Rus pentru fotoliul de primar al Municipiului Cluj Napoca, demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, lipsa de scrupule a partidului de guvernământ, pentru care interesele de partid sunt mai presus decât interesele naţionale, mai presus de interesele României de rând, compromiţând în felul acesta aderarea în anul 2007 a României la Uniunea Europeană, prin întârzieri în negocierea capitolelor şi în restanţe, în adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar.

Afirmaţia reprezentanţilor partidului de guvernământ că participarea ministrului administraţiei şi internelor în cursa electorală este un semn clar a voinţei de eficientizare a administraţiei locale, ce va susţine aderarea la Uniunea Europeană a României, este de-a dreptul hilară, din moment ce domnul Rus, care răspunde de acest capitol şi are atribuţii precise pe această linie, face cu totul altceva, decât să urmărească procesul de aderare în structurile Uniunii Europene.

Oricum ar fi, sper ca liderii P.S.D.-ului să nu invoce drept scuză a întârzierilor participarea unui coordonator important de capitol la alegerile pentru câştigarea unui fotoliu de primar, fie şi el al Clujului, deoarece, în realitate, Guvernul încă o dată probează o crasă iresponsabilitate şi în acelaşi timp, repet, dovedeşte că interesul de partid este deasupra intereselor prioritare ale ţării.

Pentru a nu întârzia şi a nu compromite în mod irevocabil acest proces, solicit domnului ministru Rus să-şi dea demisia din funcţia de ministru sau demiterea acestuia, oricare din aceste variante fiind posibilă şi necesară, asigurându-se în acest fel continuitate în actul de negociere cu Uniunea Europeană şi garantarea, cel puţin în aparenţă, a unor alegeri libere şi corecte, nu doar în judeţul Cluj, ci în toată ţara.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Victor Bercăroiu.

Va urma domnul Iulian Mincu. Domnii deputaţi Eugen Nicolăescu şi Constantin Niculescu au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am să evoc astăzi un eveniment deosebit la care am participat în Municipiul Câmpina, judeţul Prahova, în data de 9 mai, şi anume, o sărbătoare cu triplu eveniment, Ziua Independenţei de Stat a României, ziua victoriei împotriva fascismului şi, nu în ultimul rând, Ziua Europei.

România a aniversat, într-o fericită coincidenţă evenimente cu o profundă semnificaţie istorică, determinată de procesul de modernizare şi de dezvoltare a naţiunii române în context european.

Prin actul de demnitate naţională cerut de cetăţenii români şi susţinut apoi, inclusiv prin jertfa de sânge a armatei române, pe câmpurile de luptă ale Bulgariei, proclamarea la 9 mai 1877 a independenţei absolute faţă de Imperiul Otoman, se deschideau ţării noi orizonturi şi îi confereau acesteia un nou statut.

Ţara noastră urma direcţia începută de revoluţia modernizatoare de la 1848, drum care ne conducea spre o viguroasă şi fermă aliniere la valorile occidentului european. Aceasta a implicat, pe de o parte, necesitatea consolidării şi dezvoltării structurilor şi instituţiilor naţionale, din nevoia alinierii lor cu cele din vestul Europei.

Pe de altă parte, s-a impus şi edificarea unei politici externe, în concordanţă cu noile interese şi responsabilităţi ale statului român.

La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu, într-un discurs memorabil a declarat, în mod hotărât, că ţara rupea orice legătură cu Poarta şi printr-o moţiune votată de Parlament se proclama independenţa.

Proclamarea independenţei de stat a fost apogeul unei politici bine pregătite, în toate detaliile sale, care a trebuit consfinţită apoi pe câmpul de luptă şi impusă spre recunoaşterea Europei.

Acest document de demnitate naţională ar fi rămas o simplă moţiune parlamentară, dacă soldaţii libertăţii, numiţi atunci dorobanţi şi călăraşi, nu s-ar fi luptat cu vitejie la sud de Dunăre, pentru a îndeplini năzuinţa seculară a tuturor românilor.

În urmărirea idealului unificator al naţiunii române, edificarea primului stat independent şi suveran român a pregătit actul Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, prin redefinirea şi dinamizarea idealului unităţii naţionale.

Pentru mulţi, independenţa României a fost incomodă şi de aceea ea a trebuit apărată în primul şi în al doilea război mondial.

9 Mai 1945 este ziua în care regimul totalitar al lui Adolf Hitler, cel care cufundase Germania şi marea parte a Europei şi a lumii în tenebrele sângeroase şi pline de atrocităţi ale celui de-al doilea război mondial, îşi recunoştea înfrângerea în faţa puterilor antifasciste, aliate sub acelaşi stindard, cel al luptei pentru libertate şi pentru democraţie.

La 9 Mai 1945, când Germania nazistă a semnat actul capitulării necondiţionate, victoria comunităţii internaţionale asupra ciumei brune se datora şi soldaţilor care au luptat sub tricolor pentru libertate.

Din nou armata ţării a asigurat perpetuarea naţiunii şi a statului român.

Iată de ce, ziua de 9 Mai este şi ziua în care planeta sărbătoreşte victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite împotriva agresiunii fasciste.

Ziua de 9 Mai este, în acelaşi timp, şi Ziua Europei, marcând începuturile unui proces care, după prăbuşirea Zidului Berlinului şi a Cortinei de Fier va permite reunificarea paşnică a continentului nostru.

9 Mai 1950 constituie punctul de pornire al construcţiei europene. În acea zi, ministrul de externe al Franţei, Robert Schuman a propus un plan de pace, al cărei scop era controlul internaţional asupra industriilor de război ale Franţei şi Germaniei, astfel încât nici unul din aceste state să nu se mai poată pregăti în secret de război.

La acel plan au aderat şi Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg, formând astfel prima dintre comunităţile europene, cunoscute din 1953 sub numele de Uniunea Europeană.

În anul 1973, celor şase membri fondatori li s-au alăturat Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca, iar în 1981 Grecia, iar Spania şi Portugalia în 1986.

În 1995, numărul membrilor a ajuns la 15, prin includerea Austriei, Finlandei şi Suediei.

Odată cu admiterea altor ţări, la începutul acestei luni, a devenit evident că şi România să depună ultimele eforturi necesare pentru a fi în măsură să respecte criteriile de aderare.

În acest scop, România va trebui să ducă la bun sfârşit dificilele reforme începute în domeniile administraţiei, justiţiei, economiei şi luptei împotriva corupţiei. Toate acestea presupun curaj şi hotărâre, iar România nu duce lipsă de aşa ceva, dovedind-o de-a lungul întregii sale istorii.

Independenţa câştigată va reprezenta o valoare înalt simbolică, atâta vreme cât actorii integrării rămân statele naţionale. Noua entitate politică, economică, socială şi unitară care se naşte în urma extinderii spre est a Uniunii Europene va fi, fără îndoială, una independentă şi suverană, aflată în raporturile de cooperare şi parteneriat cu toate naţiunile şi structurile multinaţionale care împărtăşesc valorile lumii libere şi democratice.

Ţara noastră s-a lansat după 1989 într-un lung şi dificil proces de recuperare a tradiţiei sale, de naţiune şi de stat european, de reintegrare într-un spaţiu căruia îi aparţine într-un mod firesc, organic, edificându-şi în aceşti ani o identitate de ţară democratică, refomele generând o economie de piaţă care va putea fi considerată drept una funcţională în cel mai scurt timp.

Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie ca noi toţi, autorităţi, instituţii publice şi private, cetăţenii acestei ţări, să contribuim activ la modernizarea României.

Integrarea europeană şi euroatlantică reprezintă obiectivele strategice ale acestui proiect de modernizare şi de occidentalizare.

Nu putem să nu fim conştienţi de slăbiciunile noastre, de progresele pe care trebuie să le facem în introducerea acquis-ului comunitar şi în compatibilizarea instituţiilor Statului român cu cele comunitare.

În acest context, costurile economice şi sociale care ne revin în acest proces, trebuie asumate în totalitate. Ştim, însă, că beneficiile aderării ne vor permite depăşirea mai rapidă a rămânerilor în urmă, dezvoltarea societăţii şi economiei româneşti şi creşterea nivelului de trai.

Manifestările legate de Ziua Europei, organizate la nivelul ţării noastre, sunt menite să permită cetăţenilor o mai bună cunoaştere a valorilor europene, integrarea lor firească în sistemul valorilor naţionale.

Avem cu toţii datoria să participăm activ şi creator la definirea identităţii noastre europene, apărând şi promovând în acelaşi timp identitatea noastră naţională şi culturală.

Fiecare dintre noi trebuie să recunoască şi să apere valorile pozitive ale Europei, democraţie, demnitate, libertate, solidaritate şi justiţie socială, umanism şi toleranţă, dialog şi cooperare între indivizi, comunităţi şi naţiuni.

Realizările memorabile ale trecutului şi succesele prezentului trebuie să constituie temeiul mândriei de a fi român, iar seriozitatea şi simţul de răspundere cu care ne vom îndeplini obligaţiile care ne revin în procesul de integrare în Uniunea Europeană, contribuţia la definirea viitorului Europei, vor constitui temeiul mândriei de a fi european.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la situaţia bolnavilor de maladii psihice care este dezastruoasă în România şi din păcate foarte bine cunoscută peste hotare.

În luna noiembrie 2003 şi în luna februarie 2004, o delegaţie Amnesty International a vizitat mai multe spitale de psihiatrie din România, printre care menţionez: Bucureşti, Poposchia, Macrea, Gătaia, Ştei, Nucet şi altele.

Situaţia întâlnită aici nu era cu mult diferenţiată de cea semnalată la începutul anului 2004, când 18 bolnavi psihici au murit de foame şi de frig, la spitalul de la Poiana Mare, iar 82 au avut aceeaşi soartă cu un an înainte, în anul 2003.

Mulţi dintre pacienţii internaţi în spitale nu suferă de probleme mintale acute şi nu au nevoie de tratamente psihiatrice, internarea lor în aceste spitale nu este justificată de prevederile Legii sănătăţii mintale şi trebuie considerată drept persoane private de libertate, fără motiv, conform art. 7 al Pactului internaţional cu privire la drepturile politice şi civile.

În schimb, neacordarea îngrijirilor medicale adecvate acelor persoane cu tulburări psihice sau cu dezabilităţi intelectuale reprezintă o violare a art. 12 al aceleiaşi legi. O parte dintre cei internaţi nemotivat sunt cazuri sociale, de tineri externaţi din instituţiile pentru copii cu dezabilităţi mintale. Aceştia au primit medicamente psihotropice în mod greşit. Exemple: Spitalul "Alexandru Obreja" din Bucureşti, Poroschia, Mocrea, Gătaia, Nucet.

La Târnăveni, clădirile sunt deteriorate, saltelele şi cearşafurile rupte şi murdare, este o lipsă totală de igienă. Femeile din secţia de femei sunt situate în două saloane mari şi încuiate, ţinute fără acces la apă şi toaletă, putând să se spele o dată pe săptămână. Iar alimentaţia, foarte săracă de altfel, este dată printr-o deschizătură în uşă, ca să nu se deschidă uşa.

La Gătaia, bolnavii stau în pijamale, fără aşternuturi, hrana este total insuficientă, sunt nesupravegheaţi suficient şi sunt, din aceste cauze, mari scandaluri şi bătăi.

La Socola, bolnavii nu au ce mânca, sunt într-o stare de înfometare cronică.

La Turceni, mizeria este deosebită, bolnavii sunt plini de păduchi, medicamentele şi hrana sunt insuficiente.

La Bacău, bolnavii din secţiile de psihiatrie ale spitalului judeţean stau câte doi în pat.

La Poroschia, fapt întâlnit, de fapt, şi la Spitalele "Alexandru Obreja" şi Socola, lipsa unei terapii adecvate, suficiente şi necesare, este, adesea, dezastruoasă.

Bolnavii internaţi, conform Codului Penal, o altă problemă, nu sunt separaţi de ceilalţi, ceea ce duce, uneori, la situaţii dezastruoase, care merg până la crimă: Găneşti, Brăila, Arad, Beclean.

În toate spitalele, dar absolut în toate spitalele, cadrele medicale sunt uneori insuficiente şi adesea necalificate.

Sunt şi situaţii frecvente când medicii şi asistentele îi tratează pe bolnavi fără respectul cuvenit. În martie 2002, la Poroschia, spre exemplu, 5 bolnavi au fost închişi într-o cameră cu patru paturi, iar unul legat cu lanţul de patul în care stătea, la mâna dreaptă, şi ţinut aşa săptămâni întregi.

Deşi Ministerul Sănătăţii a încercat să nege unele fapte, el a trebuit să recunoască realităţile. Această poziţie a avut-o şi Guvernul, considerând că unele afirmaţii sunt nemotivate sau exagerate. Care? Pentru că nu le justifică.

Fuga de realitate a autorităţilor este o practică obişnuită în ultimii ani, pe care, sunt sigur, Uniunea Europeană o va taxa ca atare.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Nicu Spiridon, va urma domnul Daniel Ionescu. Nu este domnul Nicu Spiridon? Nu.

Mai este cineva de la PSD, care are pregătită intervenţie? Doamna Maria Lazăr. domnul Daniel Ionescu urmează, ultimul vorbitor.

Doamna Maria Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea se intitulează "PSD militează pentru o campanie electorală civilizată".

Perioada preelectorală din acest an a scos în evidenţă anumite tendinţe negative ale actualei campanii, în special din partea partidelor de Opoziţie, care şi-au ales o conduită în care promovează dezinformarea, demagogia şi populismul. Principalele ţine de atac au devenit corupţia, migraţia politică, sărăcia, bineînţeles, toate puse în sarcina actualului Guvern.

Precizez că PSD nu este deranjat de faptul că trebuie să răspundă asupra modului cum a fost condusă ţara în aceşti 4 ani, din contră, există suficiente argumente, bazate pe realizările obţinute în activitatea economică şi socială, în refacerea imaginii României în lume şi, mai ales, apropierea cu paşi repezi de integrarea în structurile economico-sociale europene.

Însă, se constată, că, după 14 ani de tranziţie, în care cetăţenii au participat la nu mai puţin de patru campanii electorale, PNL şi PD au rămas tributare aceluiaşi mod primitiv în care atacul la persoană, acuzaţiile dure, neargumentate, iau locul confruntărilor de idei, de programe şi de soluţii. Este un mod tipic negativist, dăunător şi periculos de propagandă electorală, care induce în rândul cetăţenilor starea de lehamite, de apatie, descurajându-i şi îndepărtându-i de urnele de vot.

PSD şi-a propus să desfăşoare o campanie electorală pozitivă şi civilizată, menită să informeze corect cetăţenii asupra modului în care s-au înfăptuit promisiunile făcute în anul 2000 şi ce nu s-a putut realiza, hotărând împreună cu ei cele mai bune căi pentru rezolvarea problemelor ce preocupă comunităţile locale. Candidaţii noştri, la Capitală, la Cluj şi în aproape majoritatea localităţilor vor oferi un nou mod de a face campanie electorală, descurajând agresivitatea, concentrându-se pe un program credibil şi atractiv, de natură să motiveze electoratul, pentru a se prezenta la urne şi a vota cu încredere.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului Daniel Ionescu.

Domnul Daniel Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Starea existenţială a Partidului România Mare este controlată de interesul naţional real. Fiinţarea sa, închinată cu obstinaţie susţinerii şi dezvoltării drepturilor şi libertăţilor câştigate constituţional de cetăţenii României, nu permite ca drepturile şi libertăţile acestora să facă obiectul negocierii, ciuntirii sau, şi mai grav, anulării pe criterii politicianiste.

Evoluţiile efectiv ameninţătoare la adresa pluralismului, în fapt, a democraţiei, pe care le-am constatat cu ocazia depunerii dosarelor de candidaţi pentru alegerile locale de la 6 iunie, arată că Puterea instrumentează o fraudă fără precedent, incomparabilă cu cea înregistrată la referendum, arată că: "Năravul din fire nu are lecuire".

Dând dovadă de infantilism politic, de o lipsă crasă de interes pentru ceea ce înseamnă drepturi şi libertăţi democratice, mâna lungă a puterii în Vrancea, prefectura, consiliul judeţean, instituţiile fundamentale deconcentrate sau descentralizate în profil teritorial, au instruit în spiritul subsidiarităţii abjecte personalul din subordine. Şi exemplul îl dă, "peştele de la cap se-mpute", nu? preşedintele consiliului judeţean, mult contestatul Marian Oprişan, care, la fel ca la referendum, obstrucţionează flagrant, prin presiunile exercitate asupra cetăţenilor, procesul electoral de abia început.

Că PSD este un partid "corupt", care corupe", că frauda şi arivismul, inclusiv politic, au devenit însemnele cu ghimpi de necontestat ale trandafirilor, că PSD a frânt aripile viitorului tineretului României, că PSD este răspunzător de prăbuşirea nivelului de trai al populaţiei şi că PSD a devenit un factor de frânare a integrării României în Uniunea Europeană este clar. Că nu ştie că democraţia înseamnă drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, o demonstrează maniera penală în care înţelege "acquis-ul comunitar", sintagmă din care percepe vulgar doar "acquis"-ul, adică, "acumularea", în numele căreia a stabilit şi un slogan electoral, deja aplicat în Vrancea: "Cine votează cu noi, este cu noi; cine nu votează cu noi, va suporta toate mojiciile de care suntem în stare şi tot cu noi va vota!"

Şi mojiciile au început înainte de campanie. Mai întâi, de la centru, odată cu modificarea Legii alegerilor locale, a formularisticii, a conţinutului acesteia, precum şi prin adăugarea unei declaraţii total antidemocratice cu privire la avere. Apoi, la nivel local, prin imixtiunea oneroasă a factorilor puterii, de la prefect la preşedintele consiliului judeţean, la primari, viceprimari, consilieri locali şi reprezentanţi ai poliţiei, toţi obedienţii Puterii, până la SRI. Presiunea exercitată de aceşti "borfaşi politici", pentru care ţara înseamnă interesele strict economice ale PSD, se manifestă ca şi cum ţara ar fi un sat fără câini!

La depunerea dosarelor cuprinzând oferta de candidaţi ai Partidului România Mare, "excepţia a devenit regulă" şi aproape 50% din dosarele depuse au fost refuzate, pe motive de-a dreptul hilare, invocându-se ba lipsa siglei partidului, după denumirea partidului, în declaraţia de acceptare a candidaturii, ba omisiunea profesiei sau a ocupaţiei sau lipsa datei şi localităţii înaintea semnăturii. Concomitent, presiunile mai marilor comunei, fie ei, reiterez, primari, viceprimari sau agenţi ai organelor de ordine, au agresat conştiinţa cetăţenilor aflaţi pe listele de candidaţi, pentru a se retrage de pe aceste liste.

În comuna Coteşti, a doua zi după depunerea listelor de candidaţi, primarul comunei, un acolit al Puterii şi un parvenit al democraţiei sociale dâmboviţene, pe nume Iacob, a trimis poliţia la poarta candidatului nostru la funcţia de primar, domnul Dorin Oleacu, pentru a-l intimida şi a se retrage de pe listă. Poliţia, după cum ştiu eu, are ca sarcină expresă apărarea şi nu agresarea cetăţeanului, aceasta este diferenţa între fosta miliţie şi poliţie şi, evident, motivul demilitarizării acestei instituţii. Cum temeiurile constituţionale convin că organele de poliţie nu sunt organe represive, de coerciţie, ci organe dedicate apărării ordinii publice, plătite din bani publici, şi că, în exercitarea funcţiei, trebuie să respecte drepturile civile ale populaţiei, precum şi procedurile legale specifice, cercetarea cazului şi anchetarea cetăţeanului nu pot fi efectuate decât pe baza unui ordin al procurorului sau al judecătorului de instrucţie. În calitate de deputat de Vrancea şi de cetăţean, solicit Inspectoratului judeţean al poliţiei Vrancea o poziţie oficială faţă de incidentul de la Coteşti.

În comuna Bârseşti, primarul comunei, un alt "neica nimeni", ajuns în 2000 câştigător cu ajutorul PSD-ului, un anume Hârşu, a ameninţat că dacă candidaţii PRM de pe listele electorale nu se retrag comunei îi vor fi sistate ajutoarele sociale. Aceştia sunt reprezentanţii PSD în Vrancea! Oameni care, ajunşi la "pâine şi cuţit", ameninţă fără ruşine cetăţenii comunei aflaţi în nevoie cu înfometarea! Comanda politică de la centru prevalează asupra democraţiei şi asupra intereselor cetăţenilor comunei!

În comuna Urecheşti, doamna Goleşteanu Maria, candidatul Partidului România Mare la funcţia de primar al comunei, a fost subiectul unui incident care va face obiectul unei sesizări la Comisia Europeană pentru Drepturile Omului. În speţă, doamna Goleşteanu a fost contactată de domnul colonel Petrică Tâlvăr, cadru S.R.I., care, uitând de funcţiile şi atribuţiile Serviciului Român de Informaţii (fiul său este candidat pe listele PSD), s-a transformat în factor de presiune politică, obedient al PSD-ului, şi a ameninţat-o că, dacă nu renunţă la candidatură şi nu va trece pe listele PSD, va avea de-a face cu Puterea, cu poliţia şi cu S.R.I.-ul! Cum, deja, suntem în zona penalului, solicit oficial directorului S.R.I., domnul Radu Timofte, o poziţie oficială, mai ales că unul din ex-membrii SRI este deputat PSD de Vrancea.

După depunerea dosarelor de candidaţi, inclusiv legalizarea candidaturilor la judecătorie, presiunea reprezentanţilor Puterii a căpătat noi forme, toate de natura "penalului". În comuna Reghiu, primarul comunei, Hagiu Sterea, a cerut candidaţilor noştri, nici mai mult, nici mai puţin (atenţie, la o zi după ce Organizaţia PRM Reghiu a depus dosarele la primărie şi le-a legalizat la Judecătoria Focşani!), să facă o cerere către primăria comunei prin care să solicite ieşirea de pe liste, în caz contrar, urmând să-şi piardă serviciul. În acest caz, dată fiind dovada irefutabilă pe care o constituie existenţa declaraţiilor de acceptare, sub semnătură olografă, depuse la judecătorie, Filiala judeţeană Vrancea a Partidului România Mare va înainta o plângere penală împotriva primarului. Acelaşi tertip s-a folosit şi în comuna Vidra, numai că, aici, cei trei candidaţi au fost mai tari de ţâţână şi vor depune declaraţii în conformitate cu păţaniile la care au fost parte.

Faţă de cele menţionate, acuz PSD Vrancea că promovează în alegerile locale practici neloiale interesului naţional, practici frauduloase, ce contravin şi atentează flagrant la libertăţile şi drepturile constituţionale ale cetăţeanului, la democraţie şi la pluralismul politic.

Consider că reprezentanţii PSD Vrancea se fac vinovaţi de terorism politic făţiş nedisimulat şi solicit oficial preşedintelui Biroului electoral judeţean Vrancea şi preşedintelui Biroului Executoral Central să se autosesizeze şi să-şi respecte mandatele cu care au fost învestiţi, pentru a impune starea de drept în derularea campaniei electorale şi în desfăşurarea în condiţii de libertate politică neîngrădită a votului de la 6 iunie curent.

Concomitent, ca cetăţean, deputat de Vrancea şi membru al Delegaţiei parlamentare a României la Consiliul Europei, înţeleg să sesizez Comisia Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, Parlamentul European de la Bruxelles şi Amnesty International, în legătură cu comportamentul veros, decadent, imoral, antidemocratic şi profund contrar spiritului european pe care îl promovează Puterea în alegerile locale din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnii parlamentari: Ion Bozgă, Mircea Costache, Emil Rădulescu şi doamna Smaranda Ionescu au depus la secretariat declaraţiile.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la secretariatul de şedinţă)

Domnul Adrian Motoc:

Campania electorală se construieşte pe originalitate, obiectivitate şi pe creativitate. Fiecare candidat se impune prin afişe cât mai mari şi mai colorate, îşi alege strategi electorali cât mai cunoscuţi şi mai importanţi, se machiază înainte de a ieşi în public şi ţine discursuri cât mai pompoase şi mai lungi despre cum trebuie să fie în ţară ca să fie bine.

Care este însă diferenţa între campaniile diferitor partide din România? Unde se plasează acea distanţă care separă voturile, sau poate şi numai opiniile electoratului? Nu intenţionez să dau răspunsuri definite prin tratate sau cărţi, ci vreau doar să evidenţiez o realizate care este prea mult vizibilă.

Mulţimea de partide care şi-a propus candidaţii pentru alegerile locale îşi întemeiază discursul pe polemici, pe critici la adresa partidului de guvernământ şi pe multe şi goale vorbe despre cum vor face ei să se schimbe situaţia spre bine.

Partidul Social Democrat, însă, şi-a întemeiat sloganul în aceste alegeri pe faptele pe care le-a realizat în anii de când este la guvernare şi cred că acesta este cel mai grăitor lucru. România nu a mai cunoscut o asemenea dezvoltare şi o îndreptare pe calea europeană niciodată în cei peste zece ani de democraţie.

Partidul Social Democrat a reuşit să demonstreze că România poate continua calea aleasă şi că va reuşi să conducă ţara spre Europa Unită.

Sinceritatea este diferenţa care se face tot mai mult simţită în campania electorală. Din păcate, ea lipseşte la cele mai multe dintre partidele din România existente la ora actuală. La celălalt capăt, din fericire, aş spune, există un partid - PSD - care spune lucrurilor pe nume şi este sincer. Este sincer pentru că a reuşit că realizeze aproape toate promisiunile electorale precedente, pentru că a menţinut stabilitatea în ţară şi pentru că a luat cele mai bune decizii la momentul potrivit.

Diferenţe electorale vor mai exista, de asemenea cum vor exista şi asemănări. Cu siguranţă, însă, nu se va realiza niciodată acea îmbinare între promisiune şi minciună, nu se va crea liantul între propunere şi victorie, decât dacă se va veni cu aceleaşi situaţii realizate, concret şi cert, de către partidul de guvernământ în cei 4 ani.

Sinceritatea, deşi nu face totdeauna parte din strategiile electorale, este un fapt pe care nu prea reuşeşti să îl eviţi, cel puţin în confruntările directe cu electoratul, atunci când trebuie să dai socoteală despre tot ce ai realizat şi ce intenţionezi să realizezi în continuare. Sinceritatea este depistată uşor, fapt care face să fiu încrezut că partidele care nu o utilizează vor fi depistate mai înainte de a-şi crea impresia că sunt învingătoare.

Domnul Aurel Daraban:

Domnilor deputaţi,

Domnilor colegi,

Extinderea Uniunii Europene, de la 15 state la 25 de state, reprezintă, aşa cum s-a afirmat, un moment istoric. În felul acesta, Europa unită devine o a treia mare organizaţie statală şi piaţă de desfacere din lume, după China şi India. Din această perspectivă, economia românească, şi cu deosebire agricultura, are de făcut faţă unei mari provocări.

Avem obligaţia de a promova cu maximă responsabilitate acele politici care să conducă indubitabil la o creştere economică durabilă, în măsură să asigure nu numai reducerea decalajelor economice care ne despart de ţările mai dezvoltate din U.E., dar şi crearea sporită de noi locuri de muncă, precum şi ameliorarea calităţii vieţii pentru cetăţenii României.

Realizarea obiectivelor prevăzute pentru integrarea noastră în U.E. trebuie privită cu optimism. Progresele realizate în cei aproape patru ani de către Guvernul Adrian Năstase, pe baza programului P.S.D., creşterea economică de 5 la sută în medie pe an a produsului intern brut, stabilitatea macroeconomică, evoluţia pozitivă obţinută în direcţia reducerii inflaţiei, sporirea investiţiilor de capital intern şi străin pentru dezvoltarea producţiei şi a infrastructurii, precum şi ameliorarea puterii de cumpărare a veniturilor populaţiei, conferă o bază reală acestui optimism.

Şi totuşi, dacă privim şi analizăm sectorul agricol, constatăm că aici avem încă foarte mult de făcut. România este încă un importator net de produse agricole şi alimentare. Asistăm, din nefericire, la o inversare a tradiţiei, întrucât se ştie cu claritate că exportul de produse agricole româneşti depăşea, de regulă, importurile. Regresul acesta, pe care nu mă sfiesc să-l caracterizeze ca fiind enorm, se datorează în cea mai mare parte gestionării catastrofale a "reformei" în agricultură, în perioada guvernării CDR-PD.

Rezultatele de atunci s-au văzut: efectivele de animale au scăzut drastic - 18 la sută la bovine, 42 la sută la porcine, 21 la sută la ovine, iar cantităţile de îngrăşăminte chimice (substanţă activă) s-au redus cu 22 la sută.

Iată de ce Guvernul Adrian Năstase a trebuit să facă faţă unei situaţii fără precedent şi să aplice măsuri ferme şi urgente pentru redresarea şi eficientizarea acestui sector vital al economiei româneşti. În ciuda unor condiţii climaterice nefavorabile, producţia agricolă totală a crescut în 2003 cu 20 la sută faţă de anul 2000.

S-a acţionat pentru relansarea sistemelor de irigaţii şi pentru redresarea sectorului zootehnic. Pentru acest an, bugetul prevede 37 de mii de miliarde de lei pentru agricultori, de 6 ori mai mult decât în anul 2000 şi aproape de 3 ori mai mult decât anul trecut. Este un efort financiar considerabil. Nu putem să trecem cu vederea şi faptul că sprijinul statului pentru gospodăriile ţărăneşti a crescut substanţial, el fiind în prezent de 2,25 milioane de lei la ha, faţă de 1 milion de lei în 2001.

Dublarea, de la 1 ianuarie 2004, a pensiilor pentru agricultori, scăderea ponderii forţei de muncă ocupate în agricultură, de la 40 la sută în 2000, la 33,5 la sută în 2003, privatizarea agriculturii (88 la sută din totalul terenurilor aflate în proprietatea statului), creşterea producţiei pentru piaţă, reprezintă tot atâtea argumente că ne aflăm pe un drum bun.

Practic, creşterea producţiei destinate vânzării integrează economia rurală în piaţa naţională. Cum este şi firesc, reforma în agricultură continuă, iar principalele proiecte, aşa cum evidenţia zilele trecute premierul Adrian Năstase, trebuie să aibă în vedere reorganizarea forţei de muncă şi crearea de alternative de activităţi economice la nivelul comunităţilor rurale. Şi în continuare, trebuie depuse eforturi sporite pentru absorbţia fondurilor U.E. şi combaterea cazurilor de corupţie de la nivel local, legate de alocarea fondurilor SAPARD, pentru combaterea comerţului cu terenuri agricole în mediul rural, pentru informarea rapidă şi reală a populaţiei ocupate în această ramură în legătură cu marile facilităţi pe care le asigură Guvernul României pentru sectorul agricol.

Să conştientizăm că dezvoltarea agriculturii reprezintă o cauză naţională.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Parcă devenite reguli ale campaniei electorale, loviturile sub centură şi atacurile din ce în ce mai înverşunate ale unor lideri ai opoziţiei sunt pe cât de inoportune şi dezavuate de către electorat, pe atât de dezonorante şi lipsite de eficienţă.

De aceea, declaraţia de astăzi se constituie într-un veritabil apel către decenţă şi corectitudine în ceea ce priveşte conduita pe timpul campaniei, bazată pe dialog şi declaraţii argumentate. Este momentul să dovedim că în România se poate face politică şi altfel, corect şi cu maturitate, modern şi transparent, fără a apela la iureşul declaraţiilor calomnioase.

Prezenţa unor contracandidaţi de genul celor ca Mircea Geoană sau Ioan Rus, personalităţi de calibru ale politicii româneşti, este de natură să schimbe pentru totdeauna regulile campaniei electorale. Este păcat ca noua viziune europeană cu care candidaţii P.S.D. se prezintă în aceste alegeri, să aibă de suferit de pe urma unor lideri ca Traian Băsescu şi a altora asemenea lui, care preferă denigrarea şi demolarea, în locul concilierii şi atitudinii constructive.

În acest sens, atrag atenţia preşedinţilor de filială ai P.N.L. şi P.D., precum şi acelora care încă nu ştiu cum se desfăşoară o campanie curată, să lase deoparte uneltirile cu care au fost obişnuiţi; nu de alta, dar oricum acestea nu vor aduce decât mari deservicii, lor şi politicii româneşti, în general.

Vrem o campanie electorală curată!

Doamna Daniela Bartoş:

"Familia românească - factor de bază pentru integrarea euro-atlantica"

"Ocrotirea si sprijinirea familiei, dezvoltarea si consolidarea solidaritatii familiale, bazata pe prietenie, afectiune si intrajutorare morala si materiala a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes national". Am reprodus acest aliniat din Legea pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, din doua motive.

In primul rând, pentru ca mi se pare ca aceasta fraza exprima cel mai concret politica pe care o adoptam ca prtid de guvernamant, in scopul sustinerii si incurajarii familiei romanesti. In acest sens s-a infiintat si Agentia Nationala pentru Protectia Familiei care are ca obiectiv pomovarea valorilor familiale, a intelegerii si intrajutorarii in familie, prevenirea si combaterea violentei in relatiile dintre membri. Ne propunem sa sprijinim in continuare familia romaneasca deoarece constientizam ca familia reprezinta unul dintre factrii esentiali care contribuie la integrarea noastra in spatiul de civilizatie al lumii euro-atlantice.

O societate sanatoasa are la baza o familie sanatoasa si implinita; numai o societate sanatoasa , construita pe o baza puternica poate face fata tuturor cerintelor in vederea aderarii la UE.

In al doilea rind, am folosit pasajul din Legea pentru prevenirea si combaterea violentei in familie pentru a scoate in evidenta faptul ca familia si pachetul de politici sociale care i se adreseaza si aplicarea ei trebuie sa devina un subiect de reflectie pentru intreaga societate romaneasca - pentru partide, institutii politice si institutii ale societatii civile deopotriva.

O familie sanatoasa este mediul propice in care apar si se dezvolta mugrii viitoarei societati, copiii. Tinerele vlastare, care pentru noi toti sunt si vor fi preocupare constanta nu pot fi educati in spiritul de corectitudine si respect pentru valorile socio-culturale ale societatii noastre, decit daca se dezvolta intr-o familie echilibrata.

In mijlocul familiei se formeaza matricea personalitatii individului si inceputul tuturor deprinderilor, iar o societate formata din familii sanatoase este o societate sanatoasa, cu un enorm potential de munca si inovatie sociala.

Problemele societatii noastre afecteaza, in mod direct, atit conceptiile despre casatorie si familie, cit si conditiile materiale necesare realizarii acestora. Una dintre preocuparile esentiale ale actualei guvarnari trebuie sa se constituie in continuare actualelor programe si lansarea unora noi, rezultate din dezbaterile publice pe tema familiei si dezvoltarii potentialului de inteligenta social la care aceasta unitate fundamentala a societatii romanesti poate contribui. Trebuie sa fim constienti de faptul ca potentialul de cunoastere si instruire, constituirea matricei nationale de dezvoltare a inteligentei sociale si a creativitatii incepe aici, la baza, in familia romaneasca.

Acesta este motivul pentru care cred ca avem datoria sa legam programele pentu familia romaneasca si dezvoltarea acesteia de potentialul de creatie si inovatie al natiunii romane.

Ceea ce vreau sa afirm in mod raspicat este ca politica Guvernului Nastase trebuie sa continue politica de protectie si dezvoltare a familiei romanesti si sa o trateze in aceeasi termeni de pana acum : "obiectiv de interes national".

Va multumesc.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Obiectul declaraţiei mele politice îl constituie o scrisoare pe care am primit-o săptămâna trecută de la un cetăţean confruntat cu începutul actualei campanii electorale, şi eu nu fac altceva decât să redau o parte a acestui mesaj deosebit de interesant, după părerea mea :" Campania electorală, din tot spectrul politic, de la stânga la dreapta, şi de la dreapta la stânga, a devenit un spectacol din import în care cei prinşi în cursa electorală au apelat la experţi care au venit cu reţete care mai de care mai sofisticate, verificate - spun ei - în Mexic, sau în insule pierdute în Atlantic, spun eu.

Se face o campanie electorală cu spatele la realităţile din România, pentru că nu pot să cred că aceşti " iluştri experţi " ştiu prin ce a trecut România în ultimii 60 de ani, cu ce probleme s-a confruntat ţara noastră după 1990, ce "transformări" şi "experimente", unele dictate de foruri internaţionale în diversele conjuncturi de globalizare mondială, a trebuit să suporte economia românească, cât de mare este declinul nivelului de trai al românilor.

Ce ştiu aceştia despre tragedia poporului român, despre fatalismul românilor care în decursul istoriei au fost supuşi la situaţii determinate de această poziţie a ţării noastre la răscruce de vânturi ?

Ştiu ei cât de greu a fost pentru cei statorniciţi pe aceste meleaguri blagoslovite de Dumnezeu, mereu invidiaţi şi mereu loviţi de orgoliile venite atât din Occident cât şi din Orient ? Răspunsul este nu !

De aceea noi am dori o campanie electorală cu faţa la cei mulţi, cu aplecare şi atenţie la nevoile oamenilor, la tristeţile şi neîmplinirile lor, la durerile care în cei 14 ani, după marea schimbare, au lăsat urme adânci în sufletul şi viaţa lor şi a copiilor lor.

Este încă timp, arată autorul scrisorii, deoarece suntem la început de electorale pentru a vă verifica ţinuta, conştiinţa şi pentru a vă exprima adevărata credinţă în slujba celor care vă ascultă şi pe care, sub nici o formă, nu mai trebuie să-i duceţi cu vorba ".

Am încheiat acest pasaj, care nu mai are nevoie de nici un comentariu. El spune adevărul aşa cum îl simte cetăţeanul român.

Reflectând la rândurile acestei scrisori am deschis televizorul şi am butonat în toate direcţiile. Pe fiecare post din ţară erau : intervenţii, declaraţii, concursuri, crosuri pe aceeaşi temă " Ziua Europei ", uitându-se cu desăvârşire de Ziua Independenţei României. În logica scrisorii de care a fost vorba, mi-am zis : da, e nevoie să intrăm în marea familie a ţărilor continentului nostru, dar de ce e necesară această propagandă deşanţată, care ne compromite, care nu ne face absolut nici un serviciu, ci mai degrabă ne umileşte ? Totul parcă e făcut anume împotriva noastră, împotriva firii.

Domnul Eugen Arnăutu:

Declaraţie politică: "Asfaltările lui Băsescu"

Nu trebuie să facem un efort de imaginaţie pentru a realiza că asfaltările iniţiate de Băsescu se vor materializa în rateuri ce nu vor face decât să lovească în buzunarele contribuabililor.

După ce în anul 2002, programul de asfaltare a cuprins străzi şi bulevarde aflate în condiţii destul de bune pentru a mai fi practicabile încă doi-trei ani de atunci, asfaltarea s-a făcut în forţă, din simpla ambiţie a unui primar care a dispus continuarea asfaltărilor în octombrie 2002, deşi condiţiile nu erau respectate: turnarea asfaltului s-a făcut pe ploaie şi fără a se ţine cont de temperaturile stabilite prin lege. Ba, mai mult, nu s-a respectat nici promisiunea conform căreia nu se va permite nici o intervenţie la infrastructura subterană din acele zone.

Anul 2004 a adus cu sine rememorarea aceluiaşi scenariu păgubos. Acolo unde era nevoie doar de reparaţii minore, primarul a considerat necesară iniţierea unui program de la A la Z, blocând în mod inutil circulaţia, stricând şi ceea ce era bun, în loc să redirecţioneze lucrările spre zonele care într-adevăr necesitau reparaţii.

Deja gropile au apărut pe Calea Victoriei, în zona teatrului Odeon, iar fisurile ce sunt de-a lungul arterelor Magheru, Elisabeta ori Kogălniceanu vor deveni cu siguranţă adevărate gropi.

Mă întreb ce-şi vor dori alegătorii. Acelaşi calvar al bulevardelor impracticabile? Aceeaşi situaţie a străzilor lăturalnice ce vor deveni adevărate şanţuri dacă lucrările de întreţinere nu se vor direcţiona şi către acestea ? Un Bucureşti veşnic sub asediul prafului şi zgomotului de la lucrările de asfaltare din timpul verii ?

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Document obiectiv care surprinde în mod realist progresele înregistrate de societatea românească, Raportul pe anul 2003 al Comisiei Europene evidenţiază, pe de o parte, evoluţiile principalelor domenii de activitate, iar pe de altă parte arată punctele sensibile în care este necesară o concretizare a eforturilor Guvernului în perioada următoare.

În raportul anual al Comisiei Europene se subliniază că România a continuat să avanseze rapid, coerent şi eficient, atât la nivelul strategiei de ansamblu, cât şi în domeniile politic, economic şi al îndeplinirii obligaţiilor de membru.

În acest context, mă voi referi la principalele măsuri întreprinse de Guvernul României pentru întărirea capacităţii administrative de implementare a acquis-ului comunitar în domeniul agriculturii şi protecţiei mediului.

Considerând agricultura ca ramură prioritară a economiei naţionale, programul de acţiuni pentru aderarea la Uniunea Europeană are în vedere obiective importante pentru perioada imediat următoare vizând alinierea politicii agricole româneşti la politica agricolă comunitară.

Astfel, în anul 2004 va fi imprimat un ritm mai rapid procesului de adaptare în ceea ce priveşte organizarea instituţională, consolidându-se, în special, acele structuri organizatorice care vor aplica în mod efectiv prevederile actelor normative de transpunere a acquis-ului comunitar pe diverse domenii de activitate.

De asemenea, se va finaliza procesul de privatizare şi crearea unei pieţe funcţionale a terenurilor, acţiune ce facilitează concentrarea proprietăţii agricole şi, pe această bază, duce la constituirea unor exploataţii agricole viabile şi eficiente.

În acelaşi timp, se va crea cadrul instituţional al sistemului integrat de Administrare şi Control, absolut necesar în elaborare unei strategii în domeniul cadastrului. Toate acestea vor duce în final la îmbunătăţirea activităţilor desfăşurate pe piaţa financiară.

Guvernul României şi-a propus obiective îndrăzneţe - cea mai mare parte dintre ele au fost realizate iar restul sunt în curs de finalizare. Aceste obiective sunt clare atât în România, cât şi în Uniunea Europeană. Ele au fost confirmate de Consiliul European din decembrie 2003. Ne-am asumat misiunea clară şi responsabilă pentru atingerea ţintelor pe care ni le-am propus. Este un efort naţional de cea mai mare anvergură şi am convingerea că vom reuşi ca aderarea să fie îndeplinită la timp şi în folosul cetăţenilor noştri.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Elena Liana Naum:

"Ziua Europei este şi Ziua României"

Ziua de 9 mai a devenit o zi deja celebră, atribuindu-i-se semnificaţii şi importanţă diferite. Pentru noi, românii, ea tinde să devină o zi naţională, la fel cum este în momentul actual pentru mai multe ţări europene. Ziua Europei, cum mândri am sărbătorit-o cu toţii, este o zi a toleranţei, o zi a înţelegerii, care consacră unitatea de gândire şi ideile comune ale popoarelor europene.

Pe tot parcursul guvernării, Partidul Social Democrat a reuşit să consolideze o apropiere vie şi directă cu structurile europene, cu ţările membre ale acestora, dar şi cu cele care aderă sau vor adera în continuare. Merite incontestabile se pot asocia cu partidul condus de premierul Adrian Năstase: România a reuşit să se afirme pe plan european ca o ţară puternică şi dornică de a depune toate eforturile pentru a ajunge la standardele impuse pentru aderare; a reuşit să se dezvolte şi să genereze noi planuri pentru stabilitatea ţării; a reuşit să combată corupţia şi sărăcia. România a devenit, de 4 ani încoace, o ţară sigură, stabilă şi de viitor.

Pentru toate aceste motive, anul acesta am putut să sărbătorim ziua de 9 mai cu toată convingerea că suntem şi noi europeni, că suntem acceptaţi, în mare parte, în familia europeană, că peste puţin timp vom păşi cu drepturi depline în Europa. Am meritat această onoare numai pentru că Partidul Social Democrat a dat dovadă de competenţă şi seriozitate în tot ceea ce a întreprins.

Ziua de 9 mai este sărbătorită diferit şi chiar are o semnificaţie deosebită pentru alte popoare. Faptul că în ziua de 9 mai s-au organizat spectacole la Paris, Berlin sau Bucureşti a devenit un semn de solidaritate, un semnal că suntem aceeaşi, că ne-am apropiat în aceleaşi graniţe, nu numai economice, ci şi spirituale, mai repede decât ne aşteptam. Acum suntem europeni, nu numai din punct de vedere geografic, ci şi în ceea ce priveşte aspiraţiile şi ideile de viitor.

Astăzi, apropierea de Europa a devenit mai reală decât se putea spera. PSD a intersectat drumurile europene şi cu România, le-a adus mai aproape, fapt care sugerează că, dacă nu ar fi existat perioada guvernării 1997-2000, cu siguranţă România era şi de drept alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Românii au ales să fie europeni şi au obţinut acest lucru, meritându-l deplin. Dovadă a fost şi faptul că în ziua de 9 mai zeci de mii de români au ieşit în stradă să salute... Europa! Să salute viitorul european al acestei ţări! Să salute pe cei care au contribuit cu toată străduinţa pentru apropierea iminentă de ţările europene, pe cei care au muncit şi au condus ţara în direcţia corectă.

Cu siguranţă se vor sărbători şi alte evenimente cu o semnificaţie similară şi sperăm că vor fi cât mai multe astfel de evenimente. Totuşi, cel de anul acesta a fost unul cu totul deosebit, a fost ca o mulţumire pentru tot ce s-a făcut pentru apropierea de Europa, din partea populaţiei, destinată acelora care au depus eforturi cu adevărat semnificative în acest sens.

Domnul Mihai Tudose:

Declaraţie politică: "Falsele teatre de dispută"

România a devenit teatrul înfruntărilor dintre Washington şi Bruxelles datorită proiectului noii legi a adopţiilor. Statele Unite sunt iniţiatorii unei acţiuni de lobby în favoarea reglementării unui regim mai permisiv privind adopţiile internaţionale, în timp ce Comisia Europeană contrareacţionează.

România se află la mijloc, pe de o parte este ameninţată de încălcarea Convenţiei de la Haga privind regimul adopţiilor - care propune adopţia naţională şi internaţională înaintea altor forme de protecţie a copilului în dificultate, iar pe de altă parte, România respectă Convenţia ONU, adică acquis-ul comunitar.

Este evidentă diferenţa de interpretare dintre Convenţia ONU şi cea de la Haga. Această diferenţă necesită o armonizarea a poziţiei faţă de interesul superior al copilului la nivelul UE şi SUA. SUA nu a ratificat Convenţia ONU, iar unele state europene nu au ratificat Convenţia de la Haga.

Ne aflăm în faţa unor dispute al căror teren a devenit în mod nedreptăţit România. Şi resimt ca necesar existenţa unor explicaţii care să faciliteze demersul unui Guvern ce urmăreşte cu adevărat modernizarea sistemului de protecţie şi consolidarea capacităţii administrative din domeniu.

Doamna Smaranda Ionescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Primăvara anului acesta a fost foarte veselă. Numai sărbători. Cu mini şi maxi vacanţe, cu zile libere suplimentare şi bineînţeles cu nelipsitele şi uluitoarele focuri de artificii. Serbăm, serbăm mereu, aproape continuu diverse evenimente: intrarea în NATO, 1 Mai, intrarea în Europa, 9 Mai - Ziua Europei etc, etc, etc.

Suntem într-un perpetuu carnaval balcanic. Numai succese pe toate meridianele şi paralelele pe care calcă primul nostru ministru, numai felicitări şi contrafelicitări, numai muzică, dans şi voie bună.

Acum peste toată această abundenţă de sărbători şi sărbătoriri a început şi campania electorală.

Alt bun prilej de noi satisfacţii pentru unii şi amăgiri pentru alţii. Căci în sfârşit după aşteptări de luni de zile asistăm la asfaltarea tuturor străzilor deodată şi în toate oraşele! Se face curăţenie, se mătură arterele principale, se strâng gunoaiele, de obicei, de ochii soacrei. Dar mai sunt şi excepţii la ocazii deosebite când pentru a curăţa şi netezi calea viitorilor aleşi se mobilizează pentru un spectacol de câteva ore toate societăţile de curăţenie din Bucureşti care îşi trimit în coloană toate maşinile din dotare pentru a stropi şi aduna gunoaiele pentru a cosmetiza repede şi eficient, evident, cu ajutorul unui supra numerar de poliţişti imaginea cam obosită a unei viitoare capitale a Europei unite (este vorba de spectacolul oferit afară şi în incinta Sălii Polivalente în ziua lansării candidaţilor pentru alegerile locale din Bucureşti, când numărul baloanelor ce trebuiau lansate în sala a fost depăşit de numărul poliţiştilor şi al maşinilor ICAB de afară).

De mii de ani, mulţimile se încăpăţânează să ceară mereu aceleaşi lucruri, pâine şi circ, pane et circenses, guvernanţii ştiu şi au înţeles foarte bine acest lucru: câte puţină pâine cu mititei, cârnaţi sau sarmale după puterile şi darea de mână a fiecărui primar în diverse ocazii şi mult, deosebit de mult spectacol - bâlci înainte, dar mai ales în timpul diverselor campanii.

Important este însă să realizeze echilibru şi să dozezi astfel pâinea şi circul în aşa fel încât să dai întotdeauna de mâncare ca să poată veni mulţimea îndestulată la spectacol. Altfel, circarii nu mai au căutare şi sunt părăsiţi şi apoi uitaţi în favoarea brutarilor.

La noi, un popor elevat şi european, se găsesc bani din belşug pentru spectacolul circ de orice nivel, oriunde şi oricând, şi mai puţini, poate, din ce în ce mai puţini pentru pâine, Parlamentul prin zdrobitoarea sa majoritate PSD-DMR respingând pe bandă rulantă propunerile legislative care ar fi asigurat o sporire a veniturilor provenite din salarii sau pensii.

Este adevărat, se poate trăi şi din vise şi poate că este şi mai frumos şi mai uşor. Şi, atunci, de ce să nu le oferim alegătorilor cele mai frumoase şi îndrăzneţe vise bazate pe cele mai frumoase şi ferme promisiuni?

Fiecare o face cum vrea, dar mai ales cum poate. S-a făcut apel la corectitudine şi civilizaţie, că de, vrem să arătăm Europei întregi că facem parte din ea! De aceea, legislaţia electorală s-a îmbunătăţit prin contribuţia tuturor partidelor politice, s-au luat măsurile necesare care să asigure desfăşurarea liniştită şi normală a campaniei pentru alegerile locale, s-au creat organismele şi organele necesare care să asigure acest lucru. Autorităţi, comisii, secţii de votare şi afişaj, etc. etc.

Teoretic am putea fi citaţi ca model, practic însă iată un exemplu de acţiune din prima zi de campanie când noii "reprezentanţi ai poliţiei comunitare" au executat întocmai ordinul ministrului de interne şi al administraţiei şi viitor primar: sâmbătă 8 mai în Brăila, în prima zi de campanie, doi adolescenţi dintre care unul minor care lipeau afişe şi împărţeau fluturaşi pentru candidaţii PRM la primărie la Consiliul Judeţean şi la Consiliile locale, au fost luaţi de poliţie, duşi la secţie, reţinuţi, bătuţi cu bestialitate în beciurile acesteia şi obligaţi să dea declaraţii false, ameninţaţi fiind cu tratamente şi mai rele în caz de nesupunere sau refuz. Toate ziarele din Brăila au publicat pe prima pagină imaginile celor 2 tineri desfiguraţi, la cap, corp şi mâini, fiind bătuţi cu pumnii, picioarele şi bastoanele poliţiştilor şi necesitând ulterior îngrijiri medicale.

Oare acesta este profilul noului poliţist comunitar de "proximitate" de tip european, domnule ministru de interne şi viitor primar?

Oare aşa înţelege partidul de guvernământ să-şi instruiască reprezentanţii autorităţilor publice, oare acestea să fie alegerile libere şi democratice promise pentru 2004?!

Oare tot aşa s-ar fi comportat poliţiştii dacă afişele şi fluturaşii ar fi fost pentru candidaţii PSD?

Nu credeţi, domnule ministru primar sau primar ex-ministru, că dumneavoastră şi instituţiile dumneavoastră, în continuare balcanico-orientale, nu au ce căuta în adevăratul peisaj european?

Daţi-vă demisia din ambele funcţii, domnule ministru primar, restructuraţi din temelie de jure şi de facto aceste instituţii în continuare aservite şi cu mentalităţi învechite dacă nu vreţi să vă asumaţi eşecul pentru neintegrarea în Uniunea Europeană a unei administraţii şi politici necorespunzătoare acestui secol, ce cu onoare conduceţi şi patronaţi.

Domnul Ştefan Valeriu Zgonea:

"Egalitatea şanselor - o problemă de stringentă actualitate"

Societatea politică românească se află în faţa unei mari provocări, cu care se confruntă de fapt de 14 ani, şi a cărei rezolvare se impune azi poate mai mult ca oricând: lipsa egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei în promovarea pe eşichierul politic.

Puţinele reprezentante ale sexului frumos care au reuşit să acceadă pe scena politică românească au demonstrat că femeile sunt pe deplin capabile şi mai ales dornice să ajute la formarea unei veritabile societăţi democratice.

Aşa cum femeia dragă fiecăruia dintre noi (mamă, fiică, soţie) aduce în viaţa noastră căldură, lumină, farmec şi puritate, eleganţă şi un sentiment nobil de siguranţă, tot aşa femeile implicate în viaţa politică pot, şi cu siguranţă o vor face, să aplaneze conflicte, să găsească soluţii problemelor stringente ale societăţii şi, mai presus de toate, să inducă în rândul politicienilor o stare de echilibru, calm, eleganţă şi mai mult respect pentru adversarul politic.

Dincolo de dimensiunea obiectivă a aspectelor în discuţie - a căror rezolvare oferă frumuseţe şi echilibru unei societăţi - trebuie evitată transformarea temei egalităţii şanselor într-un instrument politic. Este necesară abordarea constructivă, identificarea a ceea ce este componentă a egalităţii şanselor în contextul problematicii drepturilor omului. Ceea ce este bun pentru Europa este bun şi pentru România. Nu avem a ne teme de standardele europene. Din contră, se impune să acţionăm pentru aplicarea lor perfectă, integrală, în România.

O problemă deosebită, cu mare încărcătură emoţională, rămâne situaţia contrastantă între nivelul declarativ şi cel al realităţii de fond în privinţa promovării femeii. Există o paradigmă des utilizată care procedează la identificarea în trecut a cauzelor unor fenomene prezente. Personal, consider că, deşi un asemenea demers poate fi eficient din punct de vedere cognitiv, este insuficient din punctul de vedere al abordărilor sociale, publice. Soluţia problemelor cu care ne confruntăm în privinţa egalităţii şanselor - implicit cea a promovării femeii în viaţa publică, socială - nu poate fi una care să privească spre trecut. Nu putem modifica astfel premisele istorice ale prezentului şi nici nu cred că, astfel, am realiza progrese. Statutul nostru de parlamentari ne impune să căutăm soluţiile problemelor prezentului în viitor. Aceasta presupune un act de voinţă şi acţiune menite să instituie realităţi noi, în conformitate cu valorile şi cu opţiunile unei societăţi democratice.

Societatea românească se va putea dezvolta echilibrat doar în măsura în care va reuşi să preia de la toţi membrii săi şi să armonizeze tot ceea ce este constructiv, tot ceea ce este pozitiv. Implicarea în viaţa publică, socială - politicul trebuind să fie circumscris socialului - în alegerile locale, a peste 10000 de femei, este simptomul însănătoşirii societăţii româneşti.

Adevărul trebuie rostit fără rezerve: în lupta pentru promovarea principiilor egalităţii şanselor - implicit a promovării şi susţinerii implicării femeii în viaţa publică - rolul cel mai activ a fost asumat de Partidul Social Democrat. Suntem mândri de a fi fost deschizători de drum. Ne bucurăm că ni s-au alăturat atitudinal şi celelalte partide.

Domnul Victor Bercăroiu:

Am sa evoc astăzi un eveniment deosebit la care am participat in municipiul Câmpina, judeţul Prahova, in data de 9 Mai, si anume o sărbătoare cu triplu eveniment: Ziua Independentei de Stat a României, Ziua Victoriei Împotriva Fascismului si, nu in ultimul rând, Ziua Europei.

România a aniversat printr-o fericita coincidenta evenimente cu o profunda semnificate istorica, determinante pentru procesul de modernizare si de dezvoltare a naţiunii romane, in context european.

Prin actul de demnitate naţionala, cerut de cetatenii romani si susţinut apoi inclusiv prin jertfa de sânge a Armatei Romane pe câmpurile de lupta ale Bulgariei, proclamarea la 9 mai 1877 a "independentei absolute" fata de Imperiul Otoman, se deschideau tarii noi orizonturi si ii confereau acesteia un nou statut.

Tara noastră urma direcţia începuta de revoluţia modernizatoare de la 1848, drum care ne conducea spre o viguroasa si ferma aliniere la valorile Occidentului european. Aceasta a implicat, pe de o parte, necesitatea consolidării si dezvoltării structurilor si instituţiilor naţionale, din nevoia alinierii lor cu cele din vestul Europei. Pe de alta parte, s-a impus si edificarea unei politici externe in concordanta cu noile interese si responsabilitati ale statului roman.

La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu, intr-un discurs memorabil, a declarat, in mod hotărât, ca tara rupea orice legătura cu Poarta si printr-o moţiune votata de Parlament se proclama independenta. Proclamarea Independentei de stat a fost apogeul unei politici bine pregătite in toate detaliile sale, care ar trebui consfintita apoi pe câmpul de lupta si impusa spre recunoaşterea Europei. Acest document de demnitate naţionala ar fi rămas o simpla moţiune parlamentara daca "soldaţii libertatii" - numiţi atunci dorobanţi si calarasi - nu s-ar fi luptat cu vitejie la sud de Dunăre, pentru a îndeplini nazuinta seculara a tuturor romanilor.

In urmărirea idealului unificator al naţiunii romane, edificarea primului stat independent si suveran roman a pregătit actul Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 prin redefinirea si dinamizarea idealului unitatii naţionale.

Pentru mulţi, Independenta româniei a fost incomoda si de aceea ea a trebuit apărata in primul si in al doilea război mondial.

9 mai 1945 este ziua in care regimul totalitar al lui Adolf Hitler, cel care cufundase Germania si mare parte a Europei si a lumii in tenebrele sângeroase si pline de atrocitati ale celui de-al doilea război mondial isi recunoştea ifrangerea in fata puterilor antifasciste, aliate sub acelaşi stindard, cel al luptei pentru libertate si pentru democraţie.

România, obligata de o conjunctura internaţionala ostila, si parasita de către aliaţii săi, a trebuit sa se alăture Germanei intr-un război din care a ieşi prin actul de curaj si demnitate de la 23 august 1944, pentru a se alătura naţiunilor unite.

La 9 mai 1945, când Germania nazista a semnat actul capitularii necondiţionate, victoria comunitatii internaţionale asupra "ciumei brune" se datora si soldaţilor care au luptat sub tricolor pentru libertate. Din nou, armata tarii a asigurat perpetuarea naţiunii si a statului roman. Iată de ce ziua de 9 mai este si ziua in care Planeta sarbatoreste victoria coaliţiei Naţiunilor Unite împotriva agresiunii fasciste.

Aducem omagiul nostru celor care, cu jertfa suprema au inteles sa apere interesul naţional si sa aleagă soluţia cea mai potrivita pentru România. Gândurile noastre se îndreaptă spre toţi acei eroi, cunoscuţi si necunoscuţi, care si-au dat viata pe câmpurile de lupta ale celui de-al doilea Război Mondial, atât in campaniile din est cat si cele din vest. Ei si-au făcut datoria fata de tara, si tara le este datoare cu recunostinta ei.

Cinstindu-ne eroii si inaintasii, aşa cum o facem intr-o astfel de zi comemorativa si aniversara, facem un gest firesc de civilitate si de apreciere a trecutului, gest propriu oricărei naţiuni civilizate, care isi asuma istoria, cu toate faptele bune sau mai puţin bune. Asumarea trecutului este o dovada de tărie si de maturitate a societatii romaneşti.

Ziua de 9 Mai este in acelaşi timp si "Ziua Europei ", marcând începuturile unui proces care, după prabusirea "Zidului Berlinului" si a "Cortinei de Fier " , va permite reunificarea paşnica a continentului nostru "

9 Mai 1950 constituie punctul de pornire a construcţiei europene. In acea zi, ministrul de externe al Frantei, Robert Schuman, a propus un plan de pace al carui scop era controlul international asupra industriilor de război ale Frantei si Germanei , astfel incat nici unul din aceste state sa nu se mai poata pregati in secret de război " La acest plan au aderat si Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg, formand astfel prima dintre comunitatile europene cunoscute din 1953 sub numele de Uniunea Europeana. In anul 1973, celor 6 membri fondatori li s-au alaturat Marea Britanie, Irlanda si Danemarca, in 1981 Grecia, iar Spania si Potugalia in 1986. In 1995, numarul membrilor a ajuns la 15 prin includerea Austriei, Filandei si Suediei.

Odata cu admiterea altor 10 tari, la inceputul acestei luni, a devenit evident ca si România sa depuna ultimele eforturi necesare pentru a fi in masura sa respecte criteriile de aderare. In acest scop, România va trebui sa duca la bun sfarsit dificilele reforme incepute in domeniile administratiei, justitiei, economiei si luptei împotriva coruptiei. Toate acestea presupun curaj si hotarare, iar România nu duce lipsa de aşa ceva, dovedind-o de-a lungul intregii sale istorii.

Independenta castigata va reprezenta o valoare inalt-simbolica atata vreme cat actorii integrarii raman statele naţionale. Noua entitate politica, economica , sociala si militara care se naste ca urmare a extinderii spre Est a Uniunii Europene va fi, fara indoiala, una independenta si suverana , aflata in raporturile de cooperare si parteneriat cu toate natiunile si structurile multinationale care impartasesc valorile lumii libere si democratice "

Tara noastră s-a lansat dupa 1989 intr-un lung si dificil proces de recuperare a traditiei sale de natiune si de stat european , de reintegrare intr-un spatiu caruia ii apartine intr-un mod firesc , Organic, edificandu-si in acesti ani o identitate de tara democratica, reformele generand o economie de piata care va putea fi considerata drept una functionala in cel maiscurt timp. Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie ca noi toţi, autoritati, institutii publice si private, cetateni ai acestei tari sa contribuim activ la modernizarea României.

Integrarea europeana si euro-atlantica reprezinta obiectivele strategice ale acestui proiect de modernizare si de occidentalizare.

Nu putem sa nu fim constienti de slabiciunile noastre, de progresele pe care trebuie sa le facem in introducerea aquis-ului comunitar si in compatibilizarea instituţiilor statului roman cu cele comunitare. In acest context, costurile economice si sociale care ne revin in acest proces trebuie asumate in totalitate. Stim insa ca beneficiile aderarii ne vor permite depasirea mai rapida a ramanerilor in urma, dezvoltarea societatii si economiei romanesti si cresterea nivelului de trai.

Manifestarile legate de "Ziua Europei" organizate la nivelulul tarii noastre, sunt menite sa permita cetatenilor o mai buna cunoastere a valorilor europene, integrarea lor fireasca in sistemul valorilor naţionale. Avem cu totii datoria sa participam activ si creator la definirea identitatii noastre europene, aparand si promovind in acelaşi timp identitatea noastră naţionala si culturala.

Fiecare dintre noi trebuie sa recunoasca si sa apere valorile pozitive ale Europei: democratie, demnitate, libertate, solidaritate si justitie sociala, umanism si toleranta, dialog si cooperare intre indivizi, comunitati si naţiuni.

Realizările memorabile ale trecutului si succesele prezentului trebuie sa constituie temeiul mândriei de a fi roman; iar seriozitatea si simţul de răspundere cu care ne vom îndeplini obligaţiile care ne revin in procesul de integrare in uniunea Europeana, contribuţia la definirea viitorului Europei.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

În repetate rânduri am atenţionat asupra agresiunilor la care este supusă democraţia din ţara noastră din perioadele în care la putere au fost descendenţii PCR regăsiţi astăzi în PDSR, rebotezat PSD.

Din 1990 şi până astăzi s-au făcut paşi importanţi ca urmare a voinţei societăţii civile şi a cetăţenilor, a unei părţi a clasei politice, dar rezultatele sunt cu mult sub eforturile tuturor celor care cred cu adevărat în valorile democratice.

Un capitol distinct îl reprezintă separaţia puterilor în stat, prin care puterile legislativă, judecătorească şi cea executivă sunt respectate de toţi cei care au răspunderi şi responsabilităţi.

În aceşti ani s-a observat că justiţia a trecut deseori din stadiul unei adevărate puteri într-o servilă slujitoare a unor interese politice, a comenzilor din partea potentaţilor zilei.

Criticile pe această temă au fost atât din interiorul ţării, cât şi din afară, întârzierea integrării europene fiind determinată chiar de politizarea justiţiei.

În acest context, recenta declaraţie a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, privind neprezentarea unui raport al activităţii acestei instituţii în faţa Parlamentului, reprezintă una din cele mai nepotrivite poziţii referitoare la democraţie şi la statul de drept.

Dacă slujitorul uneia din cele mai importante instituţii de luptă împotriva corupţiei are asemenea atitudini dubioase, dar şi nepermise, înseamnă că situaţia din România este bântuită de anarhie, de nesupunere faţă de lege a primului om pentru care legea ar trebui să fie sfântă.

Dacă nu era de acord cu legea după care funcţionează instituţia pe care o conduce, de ce a acceptat această înaltă responsabilitate, de ce nu a refuzat invocând argumentele pe care le prezintă astăzi.

Este clar că domnul Ion Amărie face jocuri politice, aruncă idei pe piaţa politică, urmăreşte să ascundă adevărul despre cazurile de corupţie pe care le instrumentează, dar pe care le ştie împreună cu domnul Ioan Talpeş, se face că este imparţial, dar promovează procurori compromişi, cu activitate contradictorie.

Probabil cu cât eşti mai puţin pregătit profesional, cu cât moralitatea este mai îndoielnică, cu cât răspunzi prompt la comenzi politice cu atât eşti mai bun în acest parchet autointitulat anticorupţie.

Forţele oculte ale societăţii sunt dispuse să facă pact cu diavolul pentru a ascunde de ochii lumii matrapazlîcurile corupţilor din PSD şi acoliţilor acestora, a celor care pot fi şantajaţi, mituiţi, manipulaţi.

Toate afirmaţiile domnului Ioan Amărie sunt de natură să provoace confuzie, să incite la nerespectarea legii, ceea ce este de neacceptat, iar un asemenea personaj trebuie demis imediat, pentru că nu va avea curajul să-şi prezinte demisia.

Oare ce va face ministrul justiţiei şi cum va acţiona preşedintele României la comentariile acestui personaj care nu răspunde decât puterii?

Domnul Florin Iordache:

"9 Mai - Ziua viitorului pentru România".

Data de 9 mai are o triplă semnificaţie pentru români. Este vorba de Ziua Independenţei, de Ziua eliberării de pericolul fascist şi de Ziua Europei. O Europă din care România face parte din punct de vedere geografic, dar şi o Europă din care ţara noastră va face parte efectiv politic şi economic începând cu 1 ianuarie 2007.

Prin eforturile pe care le-a depus Guvernul României, condus de domnul Adrian Năstase, începând cu anul 2001, România a îndeplinit foarte multe din condiţiile care o recomandă să facă parte efectiv din Uniunea Europeană.

Mai sunt 8 capitole de negociere de finalizat, 4-5 din ele vor fi gata în scurt timp, astfel încât până la sfîrşitul acestui an să fie finalizate toate.

Avem toate şansele ca începând cu 1 ianuarie 2007, Ziua de 9 mai care este Ziua Europei să fie ziua viitorului pentru România, alături de celelalte state membre ale U.E., pentru că prin tot ceea ce s-a realizat din 2001 ne recomandă să fim alături, cu drepturi depline, în marea familie a U.E.

Domnul Constantin Niculescu:

Vizita oficială în Republica Tunisia a delegaţiei parlamentare conduse de domnul Valer Dorneanu - preşedintele Camerei Deputaţilor".

În perioada 26-30 aprilie 2004 am participat la vizita oficială efectuată în Republica Tunisia de o delegaţie parlamentară condusă de către domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.

În calitate de preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie România - Tunisia, doresc să afirm că această vizită oficială a contribuit la amplificarea relaţiilor tradiţionale de cooperare între cele două ţări.

România a fost vizitată oficial în ultimii ani de către preşedintele Camerei Deputaţilor din Republica Tunisiană, preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului şi de secretarul general adjunct al Adunării Constituţionale Democratice (partidul de guvernământ). Se impunea ca o delegaţie a Camerei Deputaţilor să viziteze Republica Tunisiană.

Întâlnirile şi convorbirile avute de delegaţia condusă de domnul Valer Dorneanu au fost la cel mai înalt nivel al autorităţilor parlamentare şi executive ale Republicii Tunisia.

Pe întreg parcursul scurtei vizite oficiale s-a manifestat interesul Republicii Tunisia de a dezvolta legături bilaterale pe multiple planuri cu ţara noastră.

Punctul culminant al vizitei l-a constituit primirea domnului Valer Dorneanu de către preşedintele Republicii Tunisia.

Delegaţia parlamentară română a avut o întâlnire cu membrii Comisiei pentru probleme politice şi relaţii externe şi cu membrii Grupului parlamentar de prietenie Tunisia-România. Convorbirile au evidenţiat dorinţa de promovare a unei politici de sprijin şi înţelegere reciprocă asupra intereselor comune ale celor două ţări.

S-a apreciat că, în ultimii ani, relaţiile parlamentare dintre cele două camere legislative au avut un curs ascendent şi s-a convenit ca în a doua parte a acestui an, Grupul parlamentar de prietenie România-Tunisia să efectueze o vizită în Tunisia la invitaţia grupului omolog. S-a propus ca la vizită să participe şi un grup de oameni de afaceri români, care să impulsioneze relaţiile bilaterale în plan economic.

Ca preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie România-Tunisia, pot să afirm că recenta vizită a delegaţiei conduse de domnul Valer Dorneanu a reprezentat un important moment al relaţiilor bilaterale, a demonstrat că diplomaţia parlamentară poate juca un rol de primă mărime în relaţiile bilaterale şi a creat un cadru deosebit de lucru pentru ca în continuare să întreprindem demersuri în scopul amplificării relaţiilor româno-tunisiene pe întreaga gamă a dimensiunilor politice, economice şi sociale.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES) susţine că "datele economice din România nu desemnează un tablou îmbucurător", în perspectiva integrării în circuitul economic mondial şi în Uniunea Europeană.

Iată ce a declarat, în 28 aprilie, Constantin Boştină, preşedintele ASPES: "Dacă nu vom face o mişcare serioasă, de a folosi potenţialul real pe care îl are România, viitorul nu este foarte fericit. În plan intern, anunţăm creşteri, dar raportul publicat de World Economic Forum la 20.03.2004 arată că România ocupă locul 75 în clasamentul ţărilor cu cele mai competitive economii din lume, pierzând opt poziţii. Datoria externă continuă să fie mare, de peste 15 miliarde de euro, din care 10 miliarde sunt garantate de stat. Deficitul de cont curent a fost în februarie de două ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2003. Deficitul balanţei comerciale a crescut cu 50% în februarie 2004, faţă de februarie 2003".

Această situaţie din România a fost cauzată, potrivit reprezentanţilor ASPES, de faptul că a existat un "deficit de capacitate de planificare".

"Ne-a lipsit claritatea, viziunea asupra unei economii pe care trebuie să o construim în România. S-a vorbit mult despre reformă, restructurare, dar nu s-a prea făcut. Am trecut la privatizare. Dar nu la o privatizare generatoare de rezultate economice pozitive. De cele mai multe ori, am făcut-o doar s-o raportăm. În 1990, ponderea industriei în p.i.b. era de 40%. Acum este de 30%. Datoria externă nu s-a făcut în special pentru investiţii, iar importurile nu au vizat o creştere a producţiei. Problema este că anii trec şi s-ar putea să întâmpinăm probleme la rambursarea acestor bani", a spus preşedintele ASPES.

"România dispune de potenţial de resurse materiale, de forţă de muncă, de capacitate reală de se a adapta din mers la cerinţele unei competiţii economice mondiale. Este necesară însă o politică pe termen lung şi mediu care să pună în valoare acest potenţial. Dacă nu, există riscul să ne transformăm într-o economie de consum, consum ce nu va fi alimentat din intern, şi să devenim furnizor de forţă de muncă pentru servicii periferice.

În afara agriculturii, turismului şi serviciilor, trebuie să avem în vedere potenţialul industriei chimice, farmaceutice, electronice, IT. Este nevoie de o reindustrializare a României. Nu trebuie să ne gândim la industria care a fost înainte de 1989", a afirmat Constantin Boştină. Este nevoie de o politică fiscală care să încurajeze investiţiile, de o reducere a impozitului pe profit şi de o scutire de impozit a profitului reinvestit.

Semnalul de alarmă pe care îl trag în faţa dumneavoastră este că România riscă să se transforme într-o economie de consum.

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Declaraţie politică: "9 mai, o zi cu semnificaţii istorice deosebite".

Pentru istoria ţării noastre şi a poporului român, ziua de 9 mai este şi a rămas foarte importantă datorită faptului că în această zi a fost proclamată Ziua Independenţei de stat a României. Acest lucru a însemnat un moment înscris într-o logică a derulării fenomenului istoric românesc.

După o istorie frământată din punctul de vedere al dreptului internaţional, statul român împlinea astfel unul din dezideratele sale fundamentele încă din timpul Revoluţiei de la 1848 alături de unire - câştigarea independenţei.

Lupta diplomatică dusă de generaţii de oameni politici români a dus în mod oficial la apariţia în Europa a unui stat independent consemnat de Congresul de Pace de la Berlin (1 iunie 1878 - 1 iulie 1878).

Proclamată diplomatic şi consfinţită prin jertfa de sânge a ostaşilor români, independenţa a subliniat ulterior adevărata vocaţie politică externă a României, aceea de a milita pentru o politică de echilibru, fără a se uita de importanţa realizării statului naţional.

Cele mai importante iniţiative de politică externă ale României au scos în evidenţă dorinţa de stabilitate şi dorinţa de a completa integrarea europeană prin stabilirea celui mai bun acord între unitatea naţională şi politica externă.

Nicolae Titulescu, marele diplomat român, într-un discurs rostit în Adunarea Deputaţilor, la 4 aprilie 1934, afirma: "...izvorâtă din pornirile noastre naţionale, politica noastră externă are ca scop principal păstrarea ei, iar ca metodă constantă de lucru coordonarea progresivă a acţiunii noastre cu cea a statelor cu interes comun, până la integrarea ei în grupări internaţionale din ce în ce mai mari. De la naţional prin regional la universal, iată lozinca României peste graniţă."

Iată deci cum Titulescu a ştiut să prevadă foarte clar modul în care Europa se va transforma la nivelul relaţiilor internaţionale şi nu numai.

Data de 9 mai are rezonanţe extraordinar de puternice şi acum, aşa cum le-a avut şi atunci, când, în 1945, o puternică coaliţie antihitleristă a pus capăt celui mai cumplit coşmar prin care a trecut civilizaţia umană.

În zilele noastre, situaţia statelor care doresc să devină membre ale Uniunii Europene, cum este şi cazul României, va trebui să ţină cont şi de ceea ce respectivele state au adus pe plan european ca fiind valoros.

Se poate face referire la elemente de civilizaţie, de apreciere a unei istorii.

În mod simbolic, data de 9 mai a fost aleasă şi ca zi a Europei, ca o dovadă de încredere că ceea ce se configura la nivel ideatic se poate transpune în practică pentru a elimina spectrul unui război.

Europa doreşte să-şi menţină individualitatea, unicitatea printr-o desăvârşire care pleacă de la elementul geopolitc şi ajunge la specificul naţional şi cultural.

Domnul Pavel Târpescu:

Partidul Social Democrat şi-a făcut obişnuinţa de a lansa candidaturile de primari din municipii şi a consilierilor judeţeni şi municipali organizând aceste manifestări pe zone geografice. O astfel de acţiune a avut loc pe data de 4 mai 2004 la Galaţi, unde au fost prezenţi toţi candidaţii Partidului Social Democrat din Moldova şi Dobrogea pentru alegerile locale. Această lansare a candidaţilor Partidului Social Democrat a fost făcută în prezenţa domnului Adrian Năstase, preşedintele partidului.

Cu alte cuvinte, domnul Adrian Năstase a accentuat necesitatea de a propune şi promova în funcţii de primari, consilieri judeţeni şi municipali tineri bine pregătiţi şi dornici de afirmare, pe care să-i ajutăm pentru a prelua din mers conducerea şi gospodărirea localităţilor. De asemenea, în discursul său, preşedintele Partidului Social Democrat a insistat asupra necesităţii promovării unui număr mai mare de femei în aceste funcţii de conducere.

Întreaga manifestare s-a desfăşurat într-o atmosferă sărbătorească, participanţii manifestându-şi dorinţa de a participa activ la construirea destinului european al României.

Doamna Minodora Cliveti:

Declaraţie politică: "Primul euro-parlamentar român".

În ziua de 21 aprilie a.c., am participat la o audiere organizată de euro-parlamentara C. Hermange (Franţa) la sediul Parlamentului European din Strasbourg, pe tema adopţiilor internaţionale încuviinţate de instanţele româneşti. Audierea avea în vedere concluziile raportului doamnei Emma Nicholson şi pachetul de proiecte de legi depus de Guvernul României spre dezbatere în Parlamentul naţional.

Cu prilejul acestei acţiuni la care au participat, pe lângă un număr important de euro-parlamentari, şi reprezentanţi ai unor ONG interesate de situaţia copiilor din România, am fost contactată de "L'etoile de l'espoir", o organizaţie non-guvernamentală din Strasbourg.

Doamna Martine Lago, şefa acesteia, mi-a vorbit despre "Parlamentul copiilor", o manifestare ajunsă la a doua ediţie, care urma să se desfăşoare la 6 mai a.c., şi la care urmau să participe 250 de copii din ţările membre ale Uniunii Europene.

Am propus participarea unei delegaţii de copii din România, propunere primită cu entuziasm de către organizatori (printre care se numără şi UNICEF), aceştia rugându-mă să mă ocup de organizarea călătoriei copiilor la Strasbourg.

În aceste condiţii, în câteva zile, cu sprijinul Ministerului Învăţământului, doi copii români au plecat spre capitala Europei; unul din cei doi este băcăuanca Florina Năstase, de 12 ani, elevă în clasa a VI-a a şcolii Spiru Haret.

Copil dotat şi bine instruit de şcoala românească, Florina a transmis în plenul sălii Parlamentului European salutul copiilor din Bacău şi a fost desemnată ambasadorul Forumului European al copiilor pentru România.

Aşadar, începând din 6 mai 2004, Parlamentul European, cel al copiilor, e drept, cuprinde şi un euro-parlamentar român. Dar copiii sunt viitorii cetăţeni ai Europei unite şi mari, care va include şi România.

Acum putem fi şi mai siguri de asta ...

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Declaraţie politică: "Congresul naţional de chirurgie".

Îmi revine o deosebit de plăcută sarcină de a vă spune că în perioada 5-8 mai 2004, a avut loc una dintre cele mai prestigioase manifestări ştiinţifice româneşti - cel de al XXII-lea Congres Naţional de Chirurgie, cu participare internaţională, congres care s-a desfăşurat în premieră la Târgu Mureş - Sovata, organizat de Societatea Română de Chirurgie, The Royal College of Surgeons of England - Raven Department of Education şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş.

La această extraordinară manifestare prin care se recunoaşte incontestabila valoare medicală şi ştiinţifică mureşeană, la care au fost prezenţi peste 1.200 de participanţi, un aport hotărâtor l-a avut Comitetul de organizare avându-l ca preşedinte pe distinsul domn, profesorul universitar doctor Constantin Copotariu.

La întrebarea ziaristului: Cum motivaţi alegerea judeţului Mureş ca loc de desfăşurare a Congresului de Chirurgie? Domnul prof. univ. dr. Constantin Copotariu a răspuns citez: "Nu întâmplător Congresul Naţional de Chirurgie se ţine la Sovata. El vine ca o recunoaştere a aportului adus de specialiştii mureşeni la dezvoltarea chirurgiei româneşti. În acest sens, ne-am integrat în activitatea ştiinţifică, împreună cu alte centre universitare, numărându-se printre primele din ţară, ţinând cont de complexitatea intervenţiilor chirurgicale făcute, în jur de 40% dintre pacienţi fiind din alte judeţe.

Patologia pe care o tratăm este diversă, complexă, şi cu gravitate crescută, necesitând eforturi nu numai fizico-intelectuale, ci şi financiare deosebite".

Consider că răspunsul dat reprezintă aprecierea condensată a activităţii profesionale de care se bucură colectivul medical şi ştiinţific al cadrelor mureşene.

Există preocupări majore privind tratamentul cancerului - fiind cel mai grav flagel al acestor timpuri, în care sens au fost prezentate lucrări despre cancerul esofagian, gastric, hepatic, colo-rectal şi pancreatic.

De asemenea, s-au prezentat lucrări foarte interesante referitoare la patologia tiroidiană, chirurgia vascular - periferică.

Efortul cadrelor medicale este total, pentru a reda sănătatea pacienţilor, însă din păcate nu întotdeauna se pot realiza minuni.

La acest congres a fost o participare masivă a invitaţilor de peste hotare. În acest sens, trebuie să subliniem participarea chirurgilor din Asia, Africa, Moldova şi un grup de chirurgi ai Colegiului Regal din Anglia. Au fost prezentate peste 600 de lucrări.

Ca o concluzie generală, putem afirma fără să greşim că în România chirurgia începe să devină din ce în ce mai europeană, şi că în viitor este necesar să ne apreciem corect şi să ne punem în valoare realizările şi cunoştinţele. Dumnezeu să ne ajute.

Domnul Adrian Ionel:

În ultimul timp, mai ales o dată cu începerea campaniei electorale pentru ocuparea funcţiilor de primari şi consilieri judeţeni şi locali se tot aduce vorba despre guvernările trecute. Se tot vorbeşte despre guvernarea PNŢCD-ului, despre perioada 1996-2000, însă se pare că populaţia şi chiar unii dintre domniile voastre au uitat că acea perioadă a fost un amalgam de culori politice.

Cum oare s-a putut uita faptul că Partidul Democrat şi Partidul Naţional Liberal au fost, alături de PNŢCD, două piese de rezistenţă ale guvernării din perioada menţionată? De ce oare se confundă guvernarea precedentă doar cu defunctul PNŢCD? Vă pot răspunde eu! Pentru că se doreşte ca cele două partide care acum au forţat o alianţă contra naturii să fie absolvite de vina eşecului guvernului din anii 1996-2000.

Oare cele două partide, liderii lor nu sunt, de fapt, vinovaţi în aceeaşi măsură sau poate chiar mai mult pentru eşecul înregistrat? Eu sunt convins că aşa stă situaţia. Eu sunt convins că cele două partide au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a ascunde că sunt părtaşe la dezastrul pe care l-au creat.

Acum încearcă să revină pe poziţii pe care le-au avut dar din care au privit cu dezinteres naţiunea. Încearcă să pună mâna pe cârma unei ţări, care, cu eforturile Guvernului Năstase, a reuşit să iasă la liman. Să ne ferească Dumnezeu să ajungem pe mâna acestor oameni, acestor măscărici politici, actori de doi bani care nu speră mai mult decât îngroşarea buzunarelor lor proprii şi ale apropiaţilor. Eu cred că ar fi bine ca noi, românii, să ne gândim bine înainte de a alege. Pentru că cea ce semănăm, vom culege. Semănând vânt nu putem culege decât furtună... Ar fi păcat să revenim acolo de unde am plecat, să ni se închidă orizonturile doar pentru că ştim să uităm. Putem ierta, însă nu trebuie să uităm.

Domnul Ioan Timiş:

Anul 2004 va fi ultimul din perioada postdecembristă când se vor desfăşura alegeri pentru organele locale, Parlament şi Preşedinţie, deoarece în viitor, în conformitate cu modificările aduse Constituţiei, mandatul preşedintelui României va fi de 5 ani. Ca urmare, în anul 2008, electoratul român va fi chemat la urne numai pentru alegerile locale şi parlamentare, iar în anul 2009 pentru cele prezidenţiale.

Partidului Social Democrat îi revine misiunea să încheie un ciclu important al politicii româneşti şi să pregătească premisele dezvoltării unui nou sistem electoral. Vreau să subliniez de la început importanţa pe care P.S.D. o acordă procesului electoral în acest an deosebit de important, marcat de finalizarea negocierilor cu organismele Uniunii Europene. Insinuările iresponsabile ale opoziţiei cu privire la o eventuală fraudare a alegerilor pot aduce grave deservicii României în procesul de finalizare a negocierilor cu Uniunea Europeană.

Prin acest tip de comportament nedemocratic, prin calomnii la adresa oficialităţilor locale şi a organizaţiilor locale ale Partidului Social Democrat, opoziţia urmăreşte probabil integrarea în Africa sau în Orientul Mijlociu în care ne-au afundat în perioada 1996-2000.

Din informaţiile pe care le deţin încă din săptămâna trecută, la nivel guvernamental, s-a luat decizia de a solicita sprijinul Congresului Puterilor Locale şi Regionale de la Strasbourg, care să ajute la monitorizarea modului în care se vor desfăşura alegerilor în România. Prin acest gen de măsuri, Guvernul demonstrează încă o dată profesionalism, corectitudine şi responsabilitate faţă de procesul electoral şi faţă de alegători. Guvernarea ne onorează dar în acelaşi timp ne şi obligă la seriozitate şi, după cum evoluează scena politică din România, ne "condamnă" la câştig pe toate fronturile.

Toate încercările opoziţiei de a destabiliza situaţia politică din România vor fi sortite eşecului din mai multe motive. În primul rând, electoratul român s-a maturizat, înţelege foarte bine diferenţa dintre actul responsabil al guvernării şi simpla "gargară ieftină" de la colţul străzii. În al doilea rând, relaţiile bune de colaborare cu instituţiile europene, construite cu seriozitate de-a lungul a patru ani de guvernare responsabilă, nu pot fi zdruncinate de nişte declaraţii ale unor iresponsabili care, în toată carierea lor politică, nu s-au făcut remarcaţi decât prin scandaluri de corupţie, incompetenţă şi deturnare a fondurilor europene.

Sunt absolut convins că adevărul va triumfa şi îi va condamna pe mincinoşi la cel puţin un sfert de secol de tăcere parlamentară.

Domnul Cristian Sandache:

"O Românie puternică într-o Europă unită"

Există încă voci ostile conceptului de integrare europeană, considerându-se că s-ar "eroda" temelia individualităţii noastre naţionale, că ne-am transforma în slugi ale occidentalilor, ne-am depersonaliza etc. Din fericire, marea majoritate a opiniei publice din România, precum şi partidele politice reprezentate în Parlamentul de la Bucureşti au dat dovadă de suficientă înţelepciune, în sensul unei conexări a interesului naţional românesc cu exigenţele Uniunii Europene.

Drumul nu va fi uşor, dar este unica noastră cale de a ne redobândi respectabilitatea la care avem demult dreptul - graţie unei tradiţii cultural-istorice de excepţie. Vom fi mai puternici alături de cei puternici şi, în consecinţă, va trebui să fim tot mai motivaţi, mai performanţi şi mai imaginativi. România nu a depus armele, destinul ei având şansa unei revigorări aşteptate de atâta vreme. Avem un guvern alcătuit din oameni competenţi şi patrioţi care ştiu să gestioneze foarte bine departamentele de care răspund. Avem o naţiune remarcabilă în faţa căreia trebuie să ne înclinăm cu respect şi veneraţie în fiecare zi, pentru că ne oferă şansa de a fi şi noi parte componentă a sa.

Domnul Romeo Raicu:

"Poluarea din Bucureşti care bate recordurile europene"

Studiile de specialitate realizate în 26 de oraşe europene plasează capitala României pe primul loc în topul celor mai poluate localităţi de pe bătrânul continent în ceea ce priveşte calitatea aerului.

Poluare, morbiditate, mortalitate, copii născuţi cu malformaţii sau intoxicaţi cu plumb, tendinţa de creştere a temperaturii mai mare decât creşterea medie pe ţară - acestea sunt efectele poluării. Bucureştiul a ajuns cea mai poluată, aglomerată şi cea mai periculoasă capitală din această parte a lumii. Clima Bucureştiului se înrăutăţeşte continuu, principala cauză fiind nerespectarea normelor de mediu.

În contextul deschiderii negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a supus spre aprobare Guvernului documentul de poziţie privind Capitolul 22 - "Protecţia mediului înconjurător". Acest document prezenta angajamentele pe care România şi le asuma pentru preluarea şi aplicarea acquis-ului comunitar în domeniul mediului. Având în vedere exigenţele procesului de aderare, a fost elaborată şi Strategia protecţiei mediului în România pe termen scurt şi mediu (2000 - 2004), care prezenta priorităţile şi sarcinile ce reveneau instituţiilor şi structurilor cu responsabilităţi în protecţia mediului. Cu toate că acestea au fost adoptate la nivel guvernamental şi de intenţie, suntem încă departe de a asigura un mediu sănătos de viaţă, mai ales în marile aşezări urbane.

Cu toate responsabilităţile şi angajamentele asumate în faţa Uniunii Europene, Bucureştiul este cea mai nocivă capitală europeană, cel mai aglomerat oraş din Europa Centrală şi de est, bucureştenii înghit anual zeci de tone de praf, poluarea scurtează viaţa bucureştenilor cu patru ani, traficul rutier bucureştean este inamicul public numărul unu, centrul Bucureştiul este paradisul monoxidului de carbon şi riscurile pe care le putem enumera sunt mult mai multe.

Toate aceste constatări, cât şi înmulţirea "accidentelor" ce pun în pericol atât sănătatea mediului înconjurător, cât şi a oamenilor au devenit deja îngrijorătoare. Anunţatele şi aşteptatele măsuri care să contribuie la o schimbare efectivă de atitudine - mai ales a autorităţilor cu atribuţiuni în domeniu - întârzie nepermis şi nejustificat, şi consider că este cazul, acum când nu este prea târziu, să se facă ceva!

Altfel, vorbele vor rămâne frumoase, pe hârtie, iar orăşenii vor fi tot mai sufocaţi de flagelul poluării!

Domnul Cristian Nechifor:

În ultimele zece zile s-au petrecut evenimente importante în ceea ce priveşte structura Partidului Social Democrat şi asta dacă privim prin prisma alegerilor pentru funcţiile importante la nivelul administraţiei publice locale. S-a remarcat foarte clar grija partidului de guvernământ şi a liderilor acestuia pentru administraţia locală, pentru candidaţii care au fost trimişi să lupte pentru a obţine un câştig de cauză. De ce s-au întâmplat toate acestea? Pentru a face tot posibilul pentru a realiza ce a promis. Partidul Social Democrat nu a ţinut cont de eforturile uneori supraomeneşti de care a fost nevoie pentru îndeplinirea obiectivelor care au dus ţara noastră la un nivel de civilizaţie pe care îl doreau toţi neglijat. Pentru că funcţiile din administraţia publică locală sunt extrem de importante pentru partidul de guvernământ. Şi toate aceste argumente au contat mult în alegerea candidaţilor pentru primăriile oraşelor ţării sau comunelor.

Aţi văzut că ministrul de interne, Ioan Rus, va candida pentru ocuparea funcţiei de primar al Clujului, iar ministrul de externe, Mircea Geoană, accede la Primăria Capitalei. Sunt doi dintre cei mai importanţi miniştri ai Cabinetului Năstase. Sunt două piese extrem de greu de înlocuit în aparatul ministerial şi guvernamental, însă premierul Năstase a ales greul pentru binele funcţionării aparatului administrativ de la nivel local. Este evident deci că Guvernul Năstase pune binele populaţiei înaintea greului pe care trebuie să-l ducă cei din subordinea sa directă. Aceasta este încă o dovadă de coerenţă politică, aceasta este încă o dovadă de gândire lucidă, de maleabilitate, de întâmpinare a nevoilor naţiunii cu toată deschiderea şi interesul.

Cred că aceste decizii vor duce la dezvoltare şi progres administrativ, la o întâmpinare activă şi eficientă a problemelor administraţiei locale. Astfel, PSD este primul partid de guvernământ care pune interesul naţiunii înaintea interesului politic de partid. Sunt convins că aceasta este o dovadă clară şi indubitabilă de dăruire politică reală, făţişă, fără ascunzişuri.

Domnul Ion Bozgă:

"Extinderea Uniunii Europene - eveniment istoric"

Uniunea Europeană are, începând de la l mai 2004, 25 de membri după extinderea istorică, în urma căreia au aderat la Uniunea Europeană: Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Malta şi Cipru.

Aderarea a zece ţări la Uniunea Europeană reprezintă un moment de speranţă şi oportunităţi, care nu le ameninţă acestora identitatea.

Dintre cele zece ţări din Europa de Est şi de Sud care au devenit membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene conform calendarului stabilit, opt dintre acestea sunt ţări foste comuniste, pentru care aderarea la Uniunea Europeană marchează definitiv încetarea războiului rece în Europa.

Uniunea Europeană extinsă cu zece noi membri va avea un rol internaţional important şi, dacă va dispune de o Constituţie, va deveni o mare putere mondială.

Extinderea Uniunii Europene reprezintă o capodoperă politică.

Chiar dacă este vorba de aderarea simultană a celui mai mare grup de state din istorie, aceasta nu este decât o etapă a procesului de extindere, care va continua şi cu alte state. Romano Prodi a apreciat că "extinderea va permite noilor state membre să atingă o rată de creştere economică suplimentară de circa 2% pe an".

Guvernul României, condus de domnul Adrian Năstase, face eforturi să încheie toate capitolele până la finele anului 2004, urmând ca, din 2007, România să facă parte ca membru cu drepturi depline.

Felicit Guvernul României pentru efortul făcut în vederea atingerii celui mai important ţel - integrarea în Uniunea Europeană.

Domnul Dan Brudaşcu:

"Stopaţi hidra satanisto-pesedistă!"

După cum cunoaşteţi, la 14 iulie 1789 a avut loc Revoluţia Franceză, care a schimbat din temelii nu numai ţara în care s-a desfăşurat, ci întreaga Europă, iar ulterior întreaga lume. Valorile pe care le-au afirmat revoluţinarii francezi: "Legalite, Fraternite, Egalite" vor rămâne reperele fundamentale ale oricărei democraţii. Din păcate, ca urmare a contextului intern şi internaţional nefavorabil, programul revoluţiei de la 1789 nu a putut fi materializat, situaţia din Franţa post-revoluţionară agravându-se de la an la an, de la o lună la alta. După 15 ani, ca urmare a slăbiciunii forţelor politice revoluţionare, în Franţa s-a instaurat primul imperiu. În opinia unor specialişti, acesta a însemnat, în fapt, curmarea aspiraţiilor revoluţionare cu care s-a pornit la căderea Bastiliei. Deşi, aparent, imperiul napoleonian a adus măreţie şi glorie poporului francez, făcând din Franţa una din cele mai mari puteri militare ale epocii, pe plan internaţional el a însemnat insecuritatea statelor, agresiune, război, moarte, suferinţe şi distrugeri fără de număr.

200 de ani mai târziu, în 22 decembrie 1989, are loc şi în România un eveniment pe care unii îl consideră revoluţie, iar alţii lovitură de stat. Evenimentul de acum 15 ani punea capăt unui întreg şir de dictaturi de care, începând din 10 februarie 1938, poporul român nu a mai putut scăpa. Aproape la fel ca în Franţa, în perioada care s-a scurs s-au adâncit confruntările politice, iar ţara întreagă, din punct de vedere economic şi social, se prăbuşeşte cu fiecare zi. Nivelul de trai al populaţiei este la cote care evidenţiază caracterul dramatic cu care se confruntă populaţia ţării.

Spre deosebire, însă, de forţele politice franceze, în România şi-a afirmat caracterul malefic şi distrugător, în principal, o forţă politică, care, în mod cameleonic, şi-a schimbat fără încetare numele, crezând că astfel populaţia va fi indusă în eroare cu privire la responsabilitatea ce îi revine. În prezent, aceasta se numeşte PSD şi este principalul beneficiar al distrugerii, sub toate aspectele, a României post-revoluţionare.

În momentul de faţă, la fel ca Franţa începutului de veac XIX, România se află la răscruce, existând riscul real al restauraţiei unei forţe de tip dictatorial, care să arunce ţara într-o situaţie fără întoarcere. Pentru a pune capăt regimului imperial al lui Napoleon Bonaparte, a fost nevoie de coalizarea tuturor statelor europene. Se cunosc şi nu comentez acum şi aici rezultatele, inclusiv pentru poporul francez.

În cazul în care poporul român nu va da dovadă de maturitate, înţelepciune şi clarviziune, el riscă să repete greaşeala făcută de poporul francez, lăsându-se atras într-o aventură periculoasă de cei care au furat revoluţia română. Riscul unei asemenea întâmplări nedorite nu se repercutează doar asupra populaţiei, ci şi asupra echilibrului european, pentru că aceasta ar însemna, în fapt, reîntoarcerea la regimul de tip dictatorial pentru înlăturarea căruia şi-au dat viaţa sute de tineri în decembrie 1989. Un alt efect la fel de grav este îndepărtarea României de obiectivele integrării în structurile Uniunii Europene, Uniune care nu admite state cu regimuri dictatoriale, respinge limbajul dublu şi duplicitar, ideea restauraţiei partidului unic şi totalitar, încălcarea principiilor statului de drept, încurajarea corupţiei şi a clanurilor mafiote.

Iată de ce alegerile din 6 iunie 2004 sunt la fel de importante ca şi ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 15 ani. În cazul în care populaţia României ar opta pentru regimul compromis al clanului Iliescu-Năstase, ţara s-ar condamna la subdezvoltare, la izolare, la domnia unei forţe politice obişnuită să guverneze după metode şi principii de tip mafiot. Avem sub ochii noştri, astăzi, o Românie adusă la sapă de lemn, o Românie sărăcită, umilită, batjocorită în demnitatea ei naţională, cu milioane de şomeri şi cu peste 15 milioane de cetăţeni săraci şi foarte săraci.

Cealaltă variantă, de fapt, singura adecvată acestei situaţii dramatice, este schimbarea, dar adevărata schimbare, iar soluţia nu este decât una singură: sprijinul categoric acordat de populaţia ţării singurei forţe politice responsabile, ferm angajată în lupta pentruapărarea interesului naţional - Partidul România Mare. 6 iunie 2004 ar putea deveni, aşadar, "Thermidor-ul" poporului român, data când Hyidrei dictaturii patronate de foşti agenţi KGB şi de gineri de înalţi demnitari comunişti i se poate tăia definitv capul. Rezultatul votului în favoarea PRM şi a candidaţilor săi, inclusiv la Cluj-Napoca şi în judeţul Cluj este, aşadar, mai mult decât hotărâtor.

Iată de ce vă cer tuturor să votaţi candidaţii PRM, pentru a nu da satisfacţie Satanei, de ziua sa, votând pe reprezentantul său pe pământ românesc, respectiv PSD.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc tuturor pentru participare.

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Puiu Haşotti, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să declar deschisă partea a doua a şedinţei de astăzi, destinată dezbaterii proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Din cei 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 288. 57 sunt absenţi, 20 participă la alte acţiuni parlamentare.

Aseară, stimaţi colegi, am parcurs împreună proiectele de pe ordinea de zi până la pct.23.

Urmează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2004 privind utilizarea veniturilor proprii obţinute de instituţiile şi unităţile de învăţământ care organizează pe lângă acestea activităţi finanţate integral din veniturile proprii.

Suntem în procedură de urgenţă.

Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, este cineva? Nu.

Vă rog să anunţaţi.

Astfel, trecem la următorul punct.

Proiectul de Lege pentru completarea art.1 din Legea nr.60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice.

Domnule ministru Alexandru Mircea, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de lege supus astăzi dezbaterii se propune completarea art.1 din Legea nr.60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice.

Această completare a textului Legii nr.60/1991, aşa cum a fost ea modificată şi completată prin Legea nr.31/2004, este necesară pentru respectarea angajamentului asumat în acest sens de către România în "Programul de măsuri pentru intensificarea şi accelerarea pregătirilor în vederea aderării la Uniunea Europeană" la pct.10 al Capitolului 24 - "Justiţie şi afaceri interne".

Completarea art.1 din legea în discuţie cu un nou alineat vizează reglementarea declarării prealabile a tuturor competiţiilor sportive internaţionale şi a manifestărilor sportive internaţionale din România, indiferent de locaţia în care se desfăşoară acestea.

Precizez că actualul text al art.1 are în vedere declararea în prealabil doar a competiţiilor sportive care urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căi publice ori în alte locuri în aer liber.

Având în vedere raportul favorabil, fără amendamente, întocmit de Comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor, precum şi faptul că a fost adoptat de către Senat în forma prezentată de Guvern, vă adresez rugămintea să aprobaţi această lege.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, poftiţi, domnule coleg.

Domnul Ion Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum deja a rezultat din spusele iniţiatorului, Comisia a adoptat cu unanimitate de voturi acest proiect de lege, având în vedere avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţie şi a art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Având în vedere importanţa acestui proiect de lege, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acestuia în forma adoptată de Senat în şedinţa din 15 aprilie 2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, în forma adoptată de Senat, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final în şedinţa de astăzi.

Revenim la ordinea de zi iniţială, la proiectele care au fost fixate pentru ziua de astăzi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei internaţionale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, adoptată la New York la 15 decembrie 1997.

Suntem în procedură de urgenţă.

Vă rog, domnule secretar al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, să prezentaţi timpii de dezbatere.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune timp total de dezbatere 5 minute, câte un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri. Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul secretar general al Ministerului de Externe vă prezintă proiectul.

Domnul Ion Diaconu (secretar general, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este vorba de o convenţie care se înscrie în linia convenţiilor de drept penal internaţional. Ea stabileşte infracţiunile şi obligă fiecare stat care devine parte să le incrimineze în legea sa, să le urmărească şi să le pedepsească.

Proiectul de convenţie şi proiectul de lege au fost văzute de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, au fost avizate în unanimitate, şi se propune adoptarea.

România formulează, de asemenea, o declaraţie prin care se declară competentă să judece chiar şi infracţiuni care, chiar dacă nu sunt comise pe teritoriul său, sunt comise împotriva unui cetăţean, împotriva unui bun public, de un apatrid care îşi are reşedinţa pe teritoriul său sau cu scopul de a constrânge statul să îndeplinească acte sau să se abţină de la îndeplinirea unor acte.

Este o convenţie la care avem nevoie să fim parte, mai ales în acest an, în care avem calitatea de membru nepermanent al Consiliului de Securitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul secretar al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, ţinând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, ţinând cont de avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de asemenea, şi de avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, a dezbătut în plenul său în data de 5 mai 2004 şi a aprobat în unanimitate ca plenul Camerei Deputaţilor să dezbată Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei internaţionale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, adoptată la New York la 15 decembrie 1997.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului. Potrivit timpilor de dezbatere aprobaţi de către dumneavoastră.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect votului final la sfârşitul acestei zile.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001.

Vă rog, domnule Jelev, să prezentaţi proiectul, din partea iniţiatorilor.

Domnul Ioan Jelev (secretar de stat, Ministerul mediului şi Gospodăririi Apelor):

Domnule preşedinte,

Onoraţi parlamentari,

Convenţia privind poluanţii organici persistenţi a fost semnată la Stockholm în mai 2001. Ea prevede controlul şi, de asemenea, restricţionarea folosirii a 12 substanţe chimice, marea majoritate practic insecticide (dintre cele mai cunoscute, una este DTT-ul).

De asemenea, în această convenţie sunt prevăzute o serie de obligaţii privind cercetarea şi inventarea acestor substanţe. Aceşti poluanţi organici persistenţi au caracterul de a fi foarte mobili şi de a ajunge la mari distanţe şi, de aceea, s-a considerat necesară această restricţionare.

De altfel, ţara noastră a beneficiat şi de nişte programe finanţate de Banca Mondială, de Fondul Global de Mediu pentru identificarea şi punerea în evidenţă a acestor substanţe şi a măsurilor de eliminare.

Noi propunem ratificarea de către Parlament a acestei convenţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, poftiţi, domnule coleg.

Domnul Ion Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege a fost aprobat de comisie cu unanimitate de voturi.

Fac menţiunea că, prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbatere şi respectiv adoptare, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru industrii şi servicii; de asemenea, şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Vă rugăm, domnule preşedinte, să supuneţi spre dezbatere şi adoptare acest proiect de lege, în forma şi fondul prezentat.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină.

Stimaţi colegi,

La titlul legii dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a convenţiei, convenţie pe care o aveţi anexată. Dacă aveţi observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârşitul acestei zile.

Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor.

Poftiţi, doamna ministru, din partea iniţiatorului, mai exact din partea Ministerului Justiţiei.

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor îşi propune să vină în întâmpinarea nevoilor de protecţie a victimelor infracţiunilor din România, în concordanţă cu principii şi standarde europene în această materie, din care amintim Convenţia europeană privind compensarea victimelor infracţiunilor, adoptată de Consiliul Europei la 24 noiembrie 1983, Recomandarea nr.85/11 privind poziţia victimei în cadrul dreptului penal şi procedurii penale, Comunicarea Comisiei Europene din 14 iulie 1999 intitulată "Victimele infracţiunilor în Uniunea Europeană. Reflecţii privind standarde şi acţiune", Cartea verde a Comisiei Europene din 28 septembrie 2001 - "Compensarea victimelor infracţiunilor".

Proiectul instituie patru categorii de măsuri destinate nevoilor victimelor infracţiunilor, începând cu informarea completă şi corectă a acestora privind drepturile lor, consilierea psihologică reclamată de trauma emoţională pe care o infracţiune comisă cu violenţă sau care aduce atingere libertăţii sexuale o produce victimei, într-o asociere inevitabilă cu trauma fizică, asistenţa juridică gratuită şi compensarea financiară de către stat a victimelor infracţiunilor săvârşite cu violenţă, compensare fundamentată pe principiile echităţii, solidarităţii sociale şi reparaţiei integrale a prejudiciului produs victimei.

Acestor măsuri, care vizează acţiuni directe de protecţie a victimelor, li se adaugă obligaţia generală a Ministerul Justiţiei şi Ministerului Administraţiei şi Internelor de a asigura specializarea personalului care, în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege, intră în contact direct cu victimele infracţiunilor, evaluează nevoile acestora şi le satisfac adecvat fiecărei particularităţi.

Având în vedere eforturile organizatorice şi financiare pe care le implică punerea în practică a dispoziţiilor cuprinse în acest proiect de lege, pe care îl supunem spre dezbatere şi adoptare, intrarea în vigoare este prevăzută la data de 1 ianuarie 2005.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florin Iordache, poftiţi, şi prezentaţi raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, ţinând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, ţinând cont de asemenea că Senatul, în şedinţa din 19 aprilie 2004, a adoptat iniţiativa legislativă menţionată mai sus, în urma dezbaterilor a hotărât cu majoritate de voturi ca Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele prevăzute în anexa la prezentul raport.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină în dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe textele acestuia.

Vă rog să urmăriţi în paralel raportul comisiei şi proiectul de lege.

La titlul acestuia, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.I. Votat în unanimitate.

La art.1, urmăriţi amendamentul de la pct.3. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat amendamentul şi se modifică articolul.

La art.2, comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate în forma iniţiatorului.

Art.3. Votat în unanimitate în forma iniţiatorului.

Titlul Cap.II. Votat în unanimitate.

La art.4, urmăriţi amendamentul de la pct.7. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.7. Admis amendamentul şi se modifică art.4.

La art.5, vă rog să urmăriţi textul. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi observaţii. Votat în unanimitate în formula iniţiatorului.

La art.6 dacă aveţi observaţii. Votat în unanimitate în formula iniţială.

Titlul Cap. III. Votat în unanimitate.

La art.7, urmăriţi amendamentul de la pct.11. Admis amendamentul şi se modifică art.7.

La art.8, urmăriţi amendamentul de la pct.12. Admis amendamentul şi se modifică art.8.

La art.9, urmăriţi amendamentul de la pct.13. Admis amendamentul şi se modifică acest text.

La art.10, urmăriţi amendamentul de la pct.14. Admis amendamentul şi se modifică textul.

La art.11, urmăriţi amendamentul de la pct.15. Admis amendamentul şi se modifică articolul.

Art.12 şi 13. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi observaţii. Votate în unanimitate în formula iniţiatorului.

Titlul Cap.IV. Votat în unanimitate în formula iniţiatorului.

Art.14. Urmăriţi amendamentul de la pct.19. Admis amendamentul de la pct.19 şi se modifică art.14.

Art.15. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi observaţii redacţionale. Nu sunt. Votat în unanimitate textul iniţial.

Art.16. Urmăriţi amendamentul de la pct.21. Admis amendamentul şi se modifică art.16.

Art.17. Urmăriţi amendamentul de la pct.22. Admis amendamentul şi se modifică art.17.

Art.18. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi observaţii. Votat în unanimitate în formula iniţiatorului.

Art.19. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi observaţii. Votat în unanimitate în formula iniţiatorului.

Art.20. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi observaţii. Votat în unanimitate în formula iniţiatorului.

Titlul Cap. V. Urmăriţi amendamentul de la pct.26. Admis amendamentul şi se modifică titlul Cap. V.

Art.21. Urmăriţi amendamentul de la pct.27. Admis amendamentul şi se modifică art.21.

Art.22. Urmăriţi amendamentul de la pct.28, pag.26-27. Admis amendamentul şi se modifică textul art.22.

Art.23. Urmăriţi amendamentul de la pct.29. Admis amendamentul şi se modifică art.23.

Art.24. Urmăriţi amendamentul de la pct.30. Admis amendamentul şi se modifică art.24.

Art.25. Urmăriţi amendamentul de la pct.31. Admis amendamentul şi se modifică art.25.

Art.26. Urmăriţi amendamentul de la pct.32. Admis amendamentul şi se modifică art.26.

Art.27. Urmăriţi amendamentul de la pct.33. Admis amendamentul şi se modifică acest text.

Art.28. Urmăriţi amendamentul de la pct.34. Admis amendamentul şi se modifică textul.

Art.29. Urmăriţi amendamentul de la pct.35. Admis amendamentul şi se modifică textul.

Art.30. Urmăriţi amendamentul de la pct.36. Admis amendamentul şi se modifică art.30.

Art.31. Urmăriţi amendamentul de la pct.37, pag.40 şi 41. Admis amendamentul şi se modifică textul.

Art.32. Urmăriţi amendamentul de la pct.38. Admis amendamentul şi se modifică textul.

Art.33. Urmăriţi de la pct.39, pag.43-44. Admis amendamentul şi se modifică art.33.

Art.34. Urmăriţi amendamentul de la pct.40. Admis amendamentul şi se modifică textul.

Titlul Cap. VI. Dacă aveţi observaţii. Votat textul iniţial în unanimitate.

Art.35. Urmăriţi amendamentul de la pct.42. Admis amendamentul şi se modifică art.35.

Art.36. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat în unanimitate textul iniţial.

Stimaţi colegi,

Am parcurs textele acestui proiect de lege, pe care îl vom supune astăzi votului final.

Pct.5. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000, cu modificările şi completările ulterioare - Legea nr.400/2002.

Domnul Culiţă Tărâţă:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare reformularea art.36 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar, nr.18 din 1991, şi ale Legii nr.169 din 1997.

Prin adoptarea Legii nr.1/2000 s-a urmărit ocrotirea acelor persoane cărora li s-a aplicat Legea nr.187 din 1945, dar cărora fie nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul, fie atribuirea le-a fost anulată.

Textul art.36 a fost interpretat şi aplicat în mod diferit în practică în unele judeţe. Prin urmare, pentru interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art.36 din Legea nr.1/2000, s-a impus reformularea textului acestuia, aşa cum a fost însuşit de Guvern şi de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, ţinând seama de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Guvernului şi de amendamentul comisiei de specialitate.

Vă rog să susţineţi adoptarea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Nicolescu, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 cu modificările şi completările ulterioare - Legea nr.400/2002, a analizat şi a întocmit raportul.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.36 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar, nr.18 din 1991, şi ale Legii nr.169 din 1997.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.1/2000 cu modificările şi completările ulterioare face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederii art.73 lit. m) din Constituţia României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 32 de voturi pentru şi o abţinere în şedinţa din 4 mai 2004.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă opriţi puţin.

Stimate reporter, colegii dumneavoastră obţin aceleaşi efecte pe care le urmăresc respectând Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Vă rog.

Domnul Mihai Nicolescu:

Proiectul de lege, potrivit art.75 alin.1 şi 3 din Constituţia României, republicată, şi a art.86 alin.3 pct.2 lit.m) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

S-a încheiat raport favorabil, pe care îl supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Stanciu, vă rog să chemaţi înapoi reporterul pentru că a filmat scaunul dumneavoastră gol.

Vă rog să mă iertaţi pentru această pauză.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbaterile generale. Nu. Vă mulţumesc.

La titlul proiectului de lege, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.1. Admis amendamentul de la pct.1 şi se modifică titlul proiectului de lege.

La cuprinsul art. I, urmăriţi amendamentul de la pct.2. Comisia renumerotează acest text, fiind vorba de articolul unic, dar modifică şi cuprinsul articolului. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat amendamentul de la pct.2 şi se modifică textul.

Fiind vorba de un singur articol, vom supune proiectul votului final la sfârşitul acestei zile.

Stimaţi colegi,

Reluăm ordinea de zi de la pct.24, pe care îl amânasem.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2004 privind utilizarea veniturilor proprii obţinute de instituţiile şi unităţile de învăţământ care organizează pe lângă acestea activităţi finanţate integral din veniturile proprii.

Suntem în procedură de urgenţă.

Doamna preşedintă a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, vă rog să prezentaţi timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propunem un timp de discuţie de 10 minute, cu luări de cuvânt de un minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere propuşi de doamna Smaranda Dobrescu. Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului, nefiind intervenţii prealabile.

La titlul proiectului de lege în forma adoptată de Senat dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei. Doreşte cineva să intervină? Dacă sunt observaţii la articolul unic al proiectului de lege. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1, 2, 3, 4.

Poftiţi, domnule coleg.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

La art.1 lit.b), propun să se înlocuiască sintagma "cadre didactice necalificate", care nici nu există, cu "cadre didactice suplinitoare". Dacă ar fi necalificate, nu ar putea să fie cadre didactice.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vă supăraţi, dar eu nu văd nicăieri "cadre didactice".

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Este "personal didactic necalificat".

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles acum, dar dumneavoastră aţi spus "cadre didactice", şi textul nu este aşa.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Da, aşa este. Astfel, propun să fie: "personal didactic suplinitor".

Domnul Valer Dorneanu:

Este o problemă redacţională.

Supun votului dumneavoastră lit.b), în reformularea propusă de domnul deputat Antonescu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat lit.b), în formularea propusă.

Art.2, 3, 4. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.5, care este şi ultimul. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

Pct.26. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a propus respingerea.

Vă rog, domnule Florin Iordache, să motivaţi această propunere de respingere.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În data de 4 mai 2004, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a analizat Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

La dezbateri nu a participat iniţiatorul, deşi a fost anunţat despre ordinea de zi.

Cu prilejul examinării, membrii Comisiei au constatat că propunerea legislativă are în vedere modificarea alin.2 al art.98 din Secţiunea V "Incompatibilităţi privind funcţionarii publici". Această interdicţie nu poate viza funcţionarii publici care nu sunt membri de partid şi care participă la adunarea generală sau la activitatea organelor colegiale de conducere, dar cu condiţia de a nu avea funcţii de conducere în organele executive ale unui partid politic. Prin urmare, incompatibilitatea funcţionarilor publici apare în momentul deţinerii unei funcţii din structurile de conducere executive ale unui partid politic, de natura funcţiilor de preşedinte, preşedinte executiv, secretar general sau ale altor funcţii similare acestora.

În urma examinării, membrii Comisiei au hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină. Nu doreşte nimeni.

Vom supune astăzi votului final propunerea de respingere.

Pct.27. Propunerea legislativă privind completarea Legii cetăţeniei române.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a propus respingerea.

Aveţi cuvântul, domnule Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil prezenta propunere legislativă.

Senatul, în şedinţa sa din 1 aprilie 2004, a respins iniţiativa legislativă menţionată mai sus.

Guvernul, în punctul său de vedere, a precizat că nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor în comisie, s-a hotărât cu majoritate de voturi respingerea Propunerii legislative privind completarea Legii cetăţeniei române.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri cu privire la această propunere. Nu.

Vom supune astăzi votului final propunerea comisiei.

Pct.28. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale.

Comisia a propus respingerea acestei iniţiative.

Îl rog pe domnul Florin Iordache, secretarul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, să motiveze această propunere.

Domnul Florin Iordache:

Da, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu Avizul nr.491, Consiliul Legislativ a avizat negativ această iniţiativă legislativă.

De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ propunerea legislativă, iar Guvernul, prin punctul de vedere trimis Senatului, menţionează că nu susţine promovarea acesteia.

Senatul, în şedinţa sa din 26 aprilie 2004, a respins propunerea legislativă.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în plenul său, au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.121/ 2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină, eventual iniţiatorul, cu privire la această propunere. Nu.

Vom supune propunerea comisiei de respingere a iniţiativei votului final astăzi.

Pct.29. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/2003 privind alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală.

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu, aveţi cuvântul pentru a vă susţine propunerea de respingere a iniţiativei.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Asemenea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, asemenea punctului de vedere al Guvernului şi votului dat în Senat, membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, prin vot, au hotărât de asemenea respingerea acestei iniţiative legislative, întrucât art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.105/2003 prevede corectarea anuală a cuantumurilor alocaţiei familiale complementare şi a alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală în funcţie de evoluţia preţurilor de consum, această corecţie fiind aprobată prin hotărârea Guvernului.

De asemenea, principala critică exprimată în expunerea de motive cu privire la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească solicitanţii alocaţiilor este nejustificată şi nu se regăseşte în textul propunerii de modificare, care vizează doar cuantumul celor două alocaţii.

În consecinţă, membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială vă propun respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină, iniţiatorul sau alt coleg. Nu.

Vom supune propunerea de respingere a iniţiativei votului final astăzi.

Pct.30. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.147/2000 privind reducerea acordată pensionarilor pentru transportul intern.

Rog Comisia pentru muncă şi protecţie socială să îşi susţină propunerea de respingere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La Comisia pentru muncă şi protecţie socială s-a primit avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, punctul de vedere negativ al Guvernului, şi am luat act de respingerea făcută de Senat.

Membrii Comisiei au hotărât să propună plenului de asemenea respingerea acestei iniţiative întrucât o asemenea prevedere contravine scopului Legii nr.142/1992 privind tichetele de masă, care reglementează acordarea tichetelor de masă pentru salariaţii din cadrul societăţilor comerciale, regiilor autonome şi din sectorul bugetar, deci în general personal contractual, precum şi din cadrul unităţilor cooperatiste şi al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, suportându-se tichetele de masă pe costuri de către angajator.

Cu alte cuvinte, în afara unei relaţii de muncă, ele nu pot fi acordate. Acesta este motivul pentru care membrii comisiei vă propun respingerea iniţiativei legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte iniţiatorul sau cineva dintre dumneavoastră să intervină cu privire la această propunere? Nu.

O vom supune votului final astăzi.

La punctul 31: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.345/2002 privind Taxa pe valoarea adăugată.

Domnule vicepreşedinte Grigoraş, aveţi cuvântul să motivaţi propunerea de respingere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă în dezbatere are ca obiect de reglementare abrogarea alin.2 al art.27 din Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată. Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată a fost abrogată prin Codul fiscal care este în vigoare de la 1 ianuarie a.c. În aceste condiţii, constatăm că iniţiativa legislativă nu mai are obiect de reglementare şi vă propunem astfel respingerea acesteia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină, iniţiatorul sau alt coleg? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final astăzi.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu. Comisia pentru administraţie publică.

E cineva din Comisia pentru administraţie publică? Nu este nici un coleg din Comisia pentru administraţie publică? Domnul Florescu. Deci propunerea cu Fondul de mediu.

Domnul Ion Florescu:

Rog să fiu scuzat de întârziere.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia propune respingerea proiectului de lege, pentru că reglementarea de la lit. g), alin.1 al art.8 din Legea nr.73 privind Fondul pentru mediu se regăseşte şi în Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu, motiv pentru care prezentul proiect de lege nu-şi are obiect de reglementare. Aşadar, raportul comisiei este pentru respingere şi a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Guvernului este de acord cu propunerea comisiei.

Dacă dumneavoastră, dintre cei prezenţi, doriţi să interveniţi cu privire la propunerea comisiei de respingere a proiectului? Nu.

Vom supune propunerea votului final la sfârşitul programului anunţat.

Propunerea legislativă pentru modificarea alin.1 al art.101 din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii.

Comisia pentru muncă propune respingerea acestei iniţiative.

Aveţi cuvântul, doamnă preşedinte.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă a analizat această propunere legislativă împreună cu avizul negativ de la Comisia juridică şi de la Guvern şi a ţinut cont şi de respingerea de către Senat a acestei propuneri.

Vă propunem, şi noi, respingerea iniţiativei, din următoarele motive. În primul rând, reglementările privind convenţiile civile din Legea nr.130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, la care fac trimitere iniţiatorii au fost abrogate expres de art.IV al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19 privind sistemul public de pensii şi pentru modificarea art.II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.9/2000. În al doilea rând, problema ce se doreşte a fi rezolvată prin această iniţiativă legislativă a fost deja reglementată prin art.5 din Normele metodologice privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.400/2003 care prevede posibilitatea angajării administratorului pe bază de convenţie civilă de prestări servicii. Convenţiile civile de prestări servicii sunt supuse dispoziţiilor Codului civil, iar nu celor din Codul muncii.

Având în vedere toate aceste date, vă propunem respingerea iniţiativei legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte iniţiatorul sau altcineva dintre dumneavoastră să comenteze propunerea comisiei? Nu. O vom supune votului final astăzi.

Punctul 34. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor obligate de regimul comunist să-şi efectueze stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.

Comisia pentru muncă ne propune respingerea acestei iniţiative.

Aveţi cuvântul, doamnă preşedinte.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De asemenea, ne-am confruntat cu avizul negativ al Comisiei pentru buget, al Comisiei pentru apărare, cu punctul de vedere negativ al Guvernului şi cu respingerea Senatului.

Membrii Comisiei de muncă vă propun, de asemenea, respingerea acestei iniţiative legislative, din următoarele considerente. În primul rând, nu se poate face o asimilare între beneficiarii prevederilor Legii nr.309/2002 care au fost consideraţi tineri prisos de contingent şi au efectuat stagiul militar doar prin muncă prestată în detaşamentele serviciului muncii subordonat Ministerului Construcţiilor, pe criterii de selectare şi în condiţii discriminatorii şi înjositoare şi persoanele care şi-au efectuat stagiul militar în unităţi subordonate Ministerului Forţelor Armate, îndeplinindu-şi o îndatorire conform Constituţiei, fapt care nu presupune, în nici un caz, o reparaţie. În al doilea rând, includerea în rândul beneficiarilor dispoziţiei Legii nr.309 şi a persoanelor care şi-au satisfăcut stagiul militar în alte formaţiuni de muncă, în perioada 1950 - 1961, ar conduce la un tratament discriminatoriu faţă de cei care au executat lucrări în economia naţională pe timpul efectuării stagiului militar până în 1990.

Având în vedere aceste argumente, membrii Comisiei de muncă au respins propunerea legislativă şi vă propun, şi dumneavoastră, să faceţi acelaşi lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă iniţiatorul sau altcineva doreşte să intervină la această propunere? Nu. O vom supune votului final astăzi.

Propunerea legislativă privind constituirea Centrului cultural creştin-ortodox al Mănăstirii Cernica.

Comisia pentru cultură, dacă e cineva?

Domnule preşedinte Mihai Mălaimare, aveţi cuvântul să vă susţineţi propunerea de respingere a iniţiativei.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Cu părere de rău, pentru că e vorba de un coleg de al nostru la care noi ţinem, Comisia pentru cultură propune respingerea acestui proiect de lege. El, de altminteri, are şi aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi din partea Guvernului. Votul comisiilor, pentru că a fost vorba de un raport comun, în Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale 12 deputaţi, din totalul de 15 membri ai comisiei, iar în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă 18 deputaţi, din cei 19 ai comisiei, au fost prezenţi la lucrările noastre, s-a votat împotrivă, cu 11 voturi pentru şi 1 contra, în momentul votării. În adoptarea acestei decizii, comisiile au pornit de la constatarea faptului că propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înfiinţarea Centrului cultural creştin-ortodox al Mănăstirii Cernica şi restituirea proprietăţilor mobile şi imobile preluate abuziv din patrimoniul acesteia după anul 1945, dar că textul propunerii este confuz, conducând la un paralelism în cadrul legal deja existent pentru retrocedarea terenurilor şi bunurilor.

Înfiinţarea unui centru cultural, ca persoană juridică, se poate realiza în temeiul Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, şi nu printr-o lege specială, mai ales că în iniţiativa legislativă de faţă se vorbeşte de constituirea Centrului cultural creştin-ortodox al Mănăstirii Cernica, fără a se preciza scopul şi obiectivele pentru care se înfiinţează.

Sub aspect tehnic, propunerea legislativă este, deci, necorespunzătoare, aşa cum rezultă şi din avizul Consiliului Legislativ.

Guvernul, prin punctul de vedere, nu susţine promovarea propunerii legislative, considerând că dispoziţiile sale sunt neclare, nefiind prevăzută forma juridică de organizare a Centrului cultural, relaţia acestuia cu Mănăstirea Cernica, în vreme ce reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri în suprafeţe mai mari decât cele prevăzute în legislaţia din domeniul Fondului funciar ar crea o situaţie privilegiată pentru Mănăstirea Cernica, în raport cu celelalte mănăstiri, fiind nejustificată, în acelaşi timp.

În ceea ce priveşte bunurile mobile, modalitatea restituirii către mănăstire este neclară şi incompletă, având în vedere că acestea se află în proprietatea privată a unor persoane care nu pot fi expropiate fără a aduce atingere principiului constituţional privind ocrotirea proprietăţii de către stat. Pe de altă parte, pentru bunurile mobile clasate în patrimoniul cultural-naţional, există o procedură legală de restituire prevăzută în Legea nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.

Noi propunem respingerea proiectului de lege şi vă rugăm să adoptaţi raportul, aşa cum l-am redactat.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Iniţiatorul sau alţi deputaţi? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sigur că se poate spune orice despre o iniţiativă legislativă. Puteau fi formulate şi eu însumi am procedat la îmbunătăţirea propunerii legislative, lucrul era firesc şi necesar, dar se constată că între două compartimente ale Ministerul Culturii, şi anume Compartimentul de culte şi Compartimentul de monumente istorice, nu se comunică în mod normal, precum nu s-a comunicat în mod normal, nici între cele două comisii ale Camerei Deputaţilor care au fost chemate să discute în fond propunerea legislativă. De ce, pentru că pe malul stâng al lacului Cernica se află mănăstirea Cernica, iar pe malul drept, în apropiere, se află un sit arheologic format din patru straturi, două creştin-ortodoxe şi două antice, care coboară până la adâncimea de 6.000 de ani şi atestă o civilizaţie extraordinară în zonă. Necomunicarea între compartimente a dus la neînţelegerea faptului că fără cheltuieli, ci, dimpotrivă, cu venituri foarte bune se putea realiza un pelerinaj şi un turism adecvat între cele două părţi ale lacului, cu rezonanţă internaţională.

Dacă lucrul nu a fost înţeles ca atare şi atribuirea Mănăstirii Cernica, nu e vorba de o lege, ci de o atribuire, adică de o ridicare în rang pe care Parlamentul o putea face în limitele tradiţiei noastre străvechi în această privinţă, eu cred că, dacă ne ajută bunul Dumnezeu, vom relua propunerea administrativă şi, cu siguranţă, ne vom bate pentru ea, pentru că Mănăstirea Cernica merită altă situaţie între mănăstiri, ea fiind unicat, prin poziţie şi prin ceea ce atestă cultura românească străveche din jurul ei.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Vom supune propunerea votului final astăzi.

Stimaţi colegi,

Ne apropiem de ora 11,30, ora votului final şi, până atunci, vă propun să dezbatem şi cererea unui grup de parlamentari privind constituirea unei Comisii de anchetă cu privire la situaţia din sănătate.

Cine dintre iniţiatori doreşte să intervină? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ion Luchian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Este arhicunoscut că sistemul sanitar din ţara noastră o duce rău, de o bună bucată de vreme şi o duce din ce în ce mai rău, prin scăderea an de an a finanţării sau alocarea sumelor colectate la sistemul asigurărilor de sănătate disproporţionat. Întreaga comunitate medicală a semnalat direct şi prin intermediul presei că alocaţia bugetară este insuficient fundamentată şi că, în urma aprobării bugetului de către Parlament, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a calculat valori ale punctului care nu acoperă cheltuielile a până la 35% din cabinetele medicale.

Parlamentarii nu ar fi dat aprobarea pentru bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate dacă aceste calcule ar fi fost aduse la cunoştinţa Parlamentului, concomitent cu introducerea proiectului de buget. Aprobarea bugetului despre care Guvernul ştia că este insuficient ar fi trebuit să se facă cu indicarea modificărilor structurale ale sistemului sanitar, pentru a se putea face o încadrare în prevederile bugetare. Guvernul şi-a luat obligaţia de a achita datoriile pentru anul 2002 din bugetul aprobat de Parlament pentru anul 2003, fără ca această cheltuială să fie prevăzută în bugetul aprobat de Parlament.

Constituţia interzice aprobarea unor cheltuieli fără a fi indicată sursa, iar sursa indicată de Guvern prin ordonanţa de urgenţă avea altă destinaţie. Prin două ordonanţe de urgenţă aprobate la începutul anului, plăţile aferente datoriilor sistemului sanitar au început a se efectua chiar din bugetul anului în curs. Aceasta explică de ce, la această dată, sunt datorii încă neplătite de la sfârşitul anului 2002 şi nu mai vorbesc în 2003. Datorită acestor perturbări, au apărut semnale privind insuficienta finanţare a sistemului sanitar. Cel mai grav afectaţi de această subfinanţare sunt medicii de familie, mai ales cei care au un număr până la 1.000 - 1.200 de asiguraţi înscrişi, nu reuşesc să obţină venituri mai mari decât cheltuielile. Uneori, şi am semnale, pentru că s-au prezentat la cabinetul parlamentar şi mi-au spus că duc bani de acasă să plătească personalul şi nu au această obligaţie.

Totodată, spitalele au dovedit cu acte că bugetele pe anul în curs nu le ajung decât până în 2004. Situaţia asta există şi în Prahova. Semne de întrebare privind modul de fundamentare a bugetului consolidat al sistemului sanitar au fost ridicate şi de numărul impresionant de muncitori care pleacă în străinătate, astfel încât contribuţia a aproape 2 milioane de oameni nu se regăseşte în Fondul asigurărilor de sănătate.

Pentru a agrava şi mai mult situaţia sistemului sanitar Guvernul României a propus, prin hotărâri de guvern, scutiri de plată de ordinul sutelor de miliarde, scutiri care ar fi trebuit să se regăsească în Fondul asigurărilor de sănătate şi să nu fie plătite de contribuabili, prin alte mijloace. Pot să vă spun că, în foarte multe spitale din România, chiar dacă, prin sondajele pe care le-au făcut Ministerul Sănătăţii şi organele de control conduse de domnul ministru Blănculescu, a scăzut consumul de medicamente, pentru că cheltuielile se fac mai judicios. Vreau să vă spun că mai mult de 30% din cheltuielile spitalelor sunt acoperite de pacienţi. Vreau să vă spun că, chiar în Bucureşti, legat de o intervenţie chirurgicală, eu trebuie să plătesc 4 milioane să acopăr kit-urile care se folosesc la o operaţie, ceea ce nu este corect. Cu toate acestea, Guvernul afirmă că situaţia sistemului sanitar este sub control.

În prezent, există un număr inacceptabil de persoane care au beneficiat de amânări la plata contribuţiei la Fondul asigurărilor de sănătate...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu vreau să vă...

Domnul Ion Luchian:

Imediat termin.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Ion Luchian:

Şi Guvernul nu a o ferit posibilitatea recuperării acestor creanţe. Un singur exemplu al rezultatelor acestei politici guvernamentale: coşmarul prin care trec pacienţii, pe care-i ştiţi şi dumneavoastră, din maternităţi şi din spitalele de psihiatrie şi nu numai. Soluţia Guvernului: spitalele au trecut în subordinea administraţiilor locale, fără ca, în bugetele acestora, să se regăsească şi sume pentru a susţine aceste instituţii. În acest mod, odată cu descentralizarea, a dispărut şi finanţarea acestora, cu excepţia sumelor ce provin exclusiv din prestaţii medicale. Guvernul a luat, în anul 2003, decizia de a transforma aproximativ 25% din spitale în unităţi medico-sociale. Pentru acestea nu se regăsesc nicăieri bani. De altfel, ştiţi şi dumneavoastră, că veniţi din toate colţurile ţării, cam ce eficienţă au avut aceste unităţi medico-sociale, deşi ele sunt absolut necesare.

Deoarece situaţia gravă a finanţării sistemului sanitar are repercusiuni asupra întregii populaţii, considerăm că parlamentarii, deputaţii, reprezentanţi aleşi ai poporului român, au dreptul şi chiar datoria de a fi corect informaţi asupra cauzelor acestor disfuncţionalităţi. Deoarece majoritatea deciziilor au fost luate, în privinţa finanţării sistemului sanitar, adoptate doar prin ordonanţă de urgenţă, constatăm că Guvernul trebuie să prezinte Parlamentului, fiind responsabil de dezastrul din sistem, o informare corectă. De aceea noi solicităm formarea unei comisii parlamentare care să analizeze, să intre în posesia cuantumului fondurilor pentru sănătate, să vedem modul cum au fost repartizate, când şi cum se vor plăti datoriile din spitalele din România şi dacă spitalele, sistemul sanitar au acoperit financiar, până la sfârşitul anului, cheltuielile.

Eu cred, pentru că lucrez în sistem, că o afirmaţie că bugetul pe anul 2004 ar ajunge până la sfârşitul anului este doar o vorbă pe hârtie. Cred că dumneavoastră o să fiţi de acord că o comisie a Parlamentului trebuie să analizeze modul în care se utilizează fondurile din sistemul sanitar.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, din partea Grupului PD.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începând cu anul 2001, sistemul sanitar a intrat într-o criză cronică de profunzime nemaiîntâlnită până acum. Afirmaţiile specialiştilor în această privinţă au fost reluate şi de către fostul ministru al sănătăţii, domnul Mircea Beuran, obligat să recunoască că sistemul sanitar românesc traversează cea mai gravă criză din ultimii 60 de ani. Această afirmaţie sintetizează, în câteva cuvinte, starea deplorabilă a sistemului sanitar românesc, iar cifrele nu fac altceva decât să o confirme. Alocarea bugetară pentru sănătate, în jur de 4% din p.i.b., ne situează pe unul dintre ultimele locuri din Europa, în timp ce media ţărilor europene este de circa 6%. Cheltuielile totale pentru sănătate ale fiecărui locuitor reprezentau, în 2001, în România, 90 de dolari pe an, în timp ce, până şi în Bulgaria, suma era de 150 de dolari. Ani la rând, Fondul naţional de asigurări de sănătate a fost intenţionat planificat cu un excedent care nu s-a mai regăsit niciodată în cheltuielile pentru sănătate, ci a fost folosit pentru astuparea găurilor negre ale economiei româneşti sau pentru a echilibra deficitele altor fonduri sociale. Situaţia aceasta este agravată de proasta colectare a contribuţiilor pentru sănătate: circa 82% în 2001, conform Curţii de Conturi, care a făcut ca în septembrie 2002 sumele neîncasate să ajungă la un nivel de circa 27.000 de miliarde.

În timp ce statul este incapabil să-şi îndeplinească una din funcţiile sale de bază, aceea de a colecta banii, el găseşte de cuviinţă să stimuleze în continuare disciplina financiară, recurgând la reeşalonarea datoriilor şi anularea penalităţilor pentru sute de societăţi comerciale. Înţelegerea de care dă dovadă Guvernul se manifestă mai ales în cazul clienţilor şi prietenilor politici, cărora li se iartă sau li se convertesc în acţiuni datorii de mii sau zeci de mii de miliarde. În acest timp, sumele pe care medicii au dreptul să le folosească pentru fiecare pacient sunt de domeniul ridicolului - circa 2.200 de lei pentru medicamente şi 750.000 de lei pe lună pentru analize pentru fiecare cetăţean în anul 2002.

Salariile personalului medical continuă să fie printre cele mai scăzute comparativ cu cele ale colegilor din ţările europene, dar şi cu celelalte ramuri de activitate din România, deasupra acestora doar lucrătorii din industria textilă, conform statisticilor, se află sub nivelul sănătăţii. Toate acestea se referă în imposibilitatea României de a-şi depăşi condiţia de codaş al Europei în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, decesele materne, speranţa medie de viaţă, cazurile de SIDA infantilă, hepatita gen TBC, mortalitatea prin boli cardiovasculare. Aceşti indicatori folosiţi în toate statisticile serioase pentru a cuantifica nivelul calităţii vieţii unei populaţii arată, fără drept de tăgadă, mediocritatea care caracterizează, în acest moment, situaţia sănătăţii din ţara noastră. De aceea Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine ca extrem de necesară constituirea unei Comisii parlamentare de anchetă a situaţiei din sănătate, convins că cetăţenii au dreptul să ştie ce se întâmplă cu banii lor şi mai ales cine îşi bate joc de sănătatea lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Din partea UDMR-ului, doreşte cineva să intervină? A PRM-ului?

Domnul Alexandru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că discuţia despre ceea ce se întâmplă în sănătate este o discuţie care ne priveşte pe toţi şi multe lucruri sunt încă de făcut în domeniul sănătăţii şi asta este un lucru evident. Este dincolo de tăgadă faptul că există probleme mari în acest domeniu şi ele aşteaptă să fie rezolvate. Trebuie spus că, din păcate, aceste lucruri fiind de foarte mulţi ani şi încă, până acum, multe dintre ele nu s-au rezolvat, deşi există câţiva paşi care s-au făcut în domeniul acesta, unii din aceşti paşi fiind foarte importanţi.

Aş vrea să le reamintesc colegilor mei că atunci când am votat bugetul, una din discuţiile care au avut loc aici în plenul Parlamentului a fost legată de acest excedent de care se vorbea şi că prin demonstraţia făcută de către ministrul finanţelor la data respectivă şi acceptată de plenul Parlamentului s-a ajuns la concluzia că anul acesta în buget nu mai este vorba de nici un excedent la bugetul sănătăţii, la bugetul fondului naţional de sănătate. Pe de altă parte, trebuie spus că este adevărat, probabil că se colectează cam 90 de dolari de la fiecare cetăţean, numai că în urmă cu câţiva ani, prin anul 1998, 1999, 2000 era sub 70.

Aş vrea însă să vin puţin la cererea pe care colegii noştri au depus-o şi trebuie spus că din punct de vedere tehnic, această cerere nu poate fi baza unei comisii de anchetă. În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, art.71, care stă la baza constituirii unei comisii, noi aveam nevoie de un proiect de hotărâre, şi nu de o expunere de motive şi o simplă cerere. De altminteri, totdeauna aşa au fost făcute toate cererile de comisie de anchetă.

Pe de altă parte, ceea ce s-a spus aici nu este şi ceea ce scrie în expunerea de motive şi în cererea pe care grupurile parlamentare respective o fac, pentru că de fapt în expunerea de motive se vorbeşte despre Legea bugetului, care a fost votată de Parlament, se vorbeşte despre intenţii legislative care încă nu au fost votate de Parlament sau alte chestiuni de genul acesta, iar lucrurile spuse aici nu sunt deloc amintite, deşi, repet, unele dintre ele, fără a fi adevărate, constituie încă probleme care sunt în atenţia actualului Guvern.

Aş mai vrea doar să spun că aceste ipoteze sau suspiciuni pe care le au colegii mei, nu pot sta la baza unei hotărâri de a înfiinţa o comisie de anchetă, ele trebuiesc întâi rezolvate prin căile parlamentare care le stau la dispoziţie, cerere de informaţii, întrebări, interpelări, pentru a avea o bază documentară, eventual pentru o comisie de anchetă.

Trebuie să spun în încheiere că, din punctul nostru de vedere, această comisie de anchetă nu este justificată de nici un fel, nici prin ceea ce ne-au prezentat colegii noştri, nici prin ceea ce au susţinut astăzi şi în expunerea de motive pe care ne-au prezentat-o. De aceea, Grupul parlamentar al PSD va respinge această cerere de comisie de anchetă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să intervină? Da, poftiţi. Domnul Márton Árpád.

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să vă adunaţi în sală pentru că o să începem în curând procedura votului final, inclusiv asupra propunerii de judecător la Curtea Constituţională. Vă rog.

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Vă spun sincer, pe mine ieri m-a surprins acest document pe care l-am primit din partea unor grupuri parlamentare care au într-adevăr jurişti de marcă, deci, ar fi trebuit să observe acele elemente esenţiale de fond şi de formă pe care antevorbitorul le-a exprimat aici. Eu, când am citit această coală de nici jumătate de pagină scrisă, am crezut că stau în faţa unei noi moţiuni voalate. Termenul de 45 de zile de la data când am accepta, mă ducea iarăşi la o idee de nu ştiu de ce. Adică, iniţiatorii, în această perioadă, nu au ce face, deci, nefiind ocupaţi vor să investigheze câteva lucruri, poate pentru că doresc din când în când să mai apară pe sticlă cu declaraţii în domeniul sănătăţii. Este posibil, pentru că, într-adevăr, deşi foarte interesant, conform sondajelor de opinie, populaţia, din păcate nu este atât de interesată de acest domeniu pe cât de gravă este situaţia sănătăţii în România. Cu toate acestea, pur şi simplu nu le-am înţeles activitatea, decât că vor o dezbatere mai îndelungată asupra unei moţiuni voalate.

Mai departe, dacă pornim de la ideea reală, de la faptul în sine că sunt mari probleme în sănătate, incontestabil, acestea, într-adevăr, au cel puţin trei cauze; una - lipsa banilor, a doua - administrarea defectuoasă şi a treia - este incoerenţa legislativă, coerenţă care ar fi trebuit să fie impusă de Comisia pentru sănătate şi familie, condusă de o persoană dintr-un partid semnatar. Eu cred că, în primul rând, ar fi trebuit să se realizeze această coerenţă, aceasta intră în exigenţa legislativă încât să nu permită, de exemplu, administrarea defectuoasă a banilor puţini. Ca atare, nici noi nu putem susţine acest ceva despre care nici nu ştim ce este. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Ne vom exprima votul final asupra acestei cereri de constituire a unei comisii, şi, la aceste ore de vot final, v-aş propune în continuare să audiem raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi cu privire la numirea unui judecător la Curtea Constituţională, între timp sper să vină şi colegii noştri, şi numirea judecătorului să o facem la sfârşitul ordinii de zi, cu vot final, pentru că va fi vot nominal şi există riscul ca după ce şi-l exprimă fiecare să plece din sală.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei juridice, domnul profesor Neagu, să prezinte raportul comisiei. În sală se află doi dintre cei propuşi de către comisie: doamna Aspasia Cojocaru şi domnul Flavius Baias. Exista şi o propunere din partea PRM-ului, doamna Jipa. Doamna deputat Jipa nu este în sală? Să poftească în sală, să fie prezentă la audieri. Aveţi cuvântul, domnule profesor.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor cu audierea candidaţilor propuşi de către grupurile parlamentare în vederea numirii unui judecător la Curtea Constituţională pentru un mandat de 9 ani.

În conformitate cu prevederile art.7 alin.5 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, la Comisia juridică au fost depuse următoarele candidaturi: doctor în drept Flavius Baias - din partea Grupului parlamentar al PNL; doctor Aspasia Cojocaru - din partea Grupului parlamentar al PSD şi doctor Florina Ruxandra Jipa - din partea Grupului parlamentar al PRM.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, întruniţi în şedinţa din 6 mai 2004, au procedat la verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute în art.143 din Constituţia României, republicată, precum şi condiţiilor prevăzute în art.37 alin.1 şi art.38 din Legea nr.47/1992, republicată, condiţii pe care trebuie să le îndeplinească candidaţii propuşi pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

Cu această ocazie s-a constatat că dosarele depuse de candidaţii Flavius Baias, Aspasia Cojocaru şi Florina Ruxandra Jipa sunt complete şi conţin întreaga documentaţie prevăzută de dispoziţiile legale menţionate mai sus. Astfel, candidaţii îndeplinesc condiţiile privind pregătirea juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi vechimea de peste 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

Fiecare candidat şi-a dat acordul scris, precum şi angajamentul de a demisiona, în cazul numirii sale în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, din funcţie şi din partidul al cărui membru este. Fiecare candidat a depus declaraţie pe proprie răspundere că nu a fost agent sau colaborator al organelor de Securitate şi nu a făcut poliţie politică.

Potrivit prevederilor art.7 alin.5 din Legea nr.47/1992, republicată, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a audiat pe fiecare candidat în parte. Candidatul respectiv şi-a prezentat curriculum vitae şi a răspuns întrebărilor formulate de către deputaţi. De asemenea, membrii comisiei au făcut aprecieri asupra activităţii profesionale şi ştiinţifice desfăşurate de către candidatul audiat.

După audierea fiecărui candidat s-a trecut la procedura de vot, rezultatul exprimării acestuia fiind următorul: Florina Ruxandra Jipa - unanimitate de voturi; Aspasia Cojocaru - unanimitate de voturi; Flavius Baias - 4 voturi pentru şi 7 voturi împotrivă.

Faţă de aceste considerente, constatându-se că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.143 din Constituţia României şi ale art.37 alin.1 şi art.38 din Legea nr.47/1992, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în conformitate cu prevederile art.7 alin.4 din legea sus-menţionată, recomandă plenului Camerei Deputaţilor audierea celor 3 candidaţi, în vederea numirii unui judecător la Curtea Constituţională. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, aţi ascultat raportul comisiei, dacă cineva dintre dumneavoastră doreşte să facă vreun comentariu? Nu.

Domnul ministru Gaspar doreşte să facă o apreciere cu privire la raportul comisiei. Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea asupra raportului comisiei este în calitate de deputat, şi nu de membru al Guvernului.

Vreau să fac o precizare care cred că se impune pentru că din modul în care a fost redactat un pasaj din raportul comisiei, ar rezulta că cei care urmează să fie aleşi să-şi dea demisia din funcţie sau din partidul al cărui membru sunt, deci, este un angajament prealabil care se face, iar în ceea ce priveşte starea de incompatibilitate, deci, mă refer la funcţie, este vorba de o funcţie publică sau privată, pentru că toţi 3 candidaţii, vreau să vă spun că au titlul de profesori universitari şi sunt în activitate. Aşa cum este precizat, că urmează să-şi dea demisia din funcţie, eu înţeleg că, fără precizarea pe care am făcut-o, referindu-mă la starea de incompatibilitate între calitatea de judecător al Curţii şi cea a unei funcţii publice sau private, ar rezulta că şi din funcţia de cadru didactic. Această precizare am vrut să o fac, pentru că apreciez că este importantă, pentru a nu se lăsa posibilitatea de a se înţelege că ar urma, în situaţia cel care va fi ales de către plenul Camerei, să-şi dea demisia şi din activitatea didactică, ceea ce nu este corect.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Doreşte să intervină şi domnul deputat Avramescu. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Doamnelor şi domnilor,

Am citit cu atenţie curriculum vitae al celor trei candidaţi şi am constatat că partidele au propus oameni de o înaltă valoare profesională şi care se demonstrează prin faptul că toţi trei au doctoratul, toţi trei sunt cadre universitare, toţi trei au numeroase cursuri, monografii, articole şi studii publicate. În plus, doamna Cojocaru Aspasia are şi un premiu al Academiei Române. Domnul Baias vine în plus cu cursuri de specialitate la Strasbourg, Florenţa şi Cracovia, a fost conferenţiar invitat la Sorbona şi are un stagiu în cabinet de avocaţi la Paris.

Nedumerirea mea a fost când la voturile care s-au dat, cele două doamne au luat în unanimitate - şi eu zic că acel vot a fost justificat, pe când domnul Baias a avut 4 voturi pentru şi 7 împotrivă. Asta mă duce la concluzia că de această dată, jocurile politice - care nu are rost să ne ascundem - se practică de fiecare dată, acum au depăşit limita. Aceasta mă întristează şi mă îngrijorează asupra soartei înaltelor instituţii ale statului.

Am făcut acest comentariu, rugându-vă pe dumneavoastră, din consideraţie şi din grija pentru această instituţie care este Curtea Constituţională, să votaţi conform conştiinţei dumneavoastră, cu convingerea că veţi face un lucru bun. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, votul asupra candidatului la funcţia de judecător al Curţii Constituţionale se va da pe buletine, dar va fi plasat la sfârşitul listei de vot final.

Începem, în aceste condiţii, votul asupra proiectelor de acte normative înscrise pe ordinea de zi pentru a fi votate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2004 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică - lege organică.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 36 abţineri.

Adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative - lege ordinară.

Cine este pentru? 192 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.5 din Legea nr.24/2000. S-a propus respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 192 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată propunerea de respingere.

Proiect de Lege pentru instituirea Zilei presei române. Se propune respingerea.

Cine este pentru? 175 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere. Foarte multe voturi neexprimate.

Vreţi să explicaţi votul? Poftiţi, domnule profesor.

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota împotriva acestui proiect de lege, deci, aşa cum am votat în majoritate pentru respingere, dar din alte motive decât cele invocate în plenul Camerei Deputaţilor de către preşedintele comisiei. Legea, din păcate, de instituire a Zilei presei române, după cum s-a dovedit, este inutilă. Nu a fost cerută de nimeni, decât eventual pentru a capta bunăvoinţa presei.

De altfel, nu suntem pentru prima dată când se obişnuieşte ca prin proiecte sau facilităţi pentru magistraţi, de exemplu, cum a fost uneori, de a capta bunăvoinţa puterii judecătoreşti. De data aceasta s-a încercat captarea bunăvoinţei celei de a patra puteri. Ne bucurăm că nu s-a reuşit, inclusiv obştea gazetărească, prin grupul român de presă, a fost împotriva acestui proiect de lege. Nu avem nevoie de festivisme, nu avem nevoie de captare de bunăvoinţă, pentru că, până la urmă, în definitiv, tot corupţie se numeşte. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Poftiţi, domnule coleg.

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Partidul Naţional Liberal a votat pentru respingerea acestui proiect de lege din motivele pe care le-am susţinut pe parcursul discutării în plenul Camerei, dar ceea ce vreau să atrag atenţia este că înainte de a discuta de o lege a presei, partidul de guvernământ ar trebui să-şi pună problema de ce instituţiile statului nu iau în serios toate agresiunile la adresa libertăţii de exprimare şi la adresa libertăţii presei în România. Şi vreau să atrag atenţia aici că mare parte din anchetele derulate de către poliţie, vizavi de agresiunile asupra unor jurnalişti, sunt oprite chiar de la conducerea Ministerului de Interne.

Declar public aici că ministrul Ioan Rus a oprit ancheta în cazul agresării jurnalistului Ino Ardelean de la ziarul Evenimentul Zilei, ediţia de Vest din Timişoara. Şi cer, dacă tot sunteţi interesaţi de libertatea presei, să instituim o comisie de anchetă la nivel parlamentar pentru a vedea de ce Ministerul de Interne a oprit...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, dumneavoastră vă referiţi la Legea zilei presei. Dacă vreţi o comisie de anchetă, strângeţi atâtea semnături cât prevede Regulamentul, dacă vreţi să faceţi comentarii politice, există o oră, respectiv a fost astăzi, când puteaţi face aşa ceva.

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Dar era ultima mea frază şi dacă aveaţi bunăvoinţa să o ascultaţi, atunci nu s-ar fi consemnat acest moment neplăcut, să mă întrerupeţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Deci, ultima mea frază era în acest sens: dacă doriţi şi vă interesează libertatea presei în România, haideţi, împreună cu toţi parlamentarii din Parlamentul României, să instituim această comisie de anchetă. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul Alexandru Sassu doreşte şi dumnealui să explice votul Partidului Social Democrat.

Domnul Alexandru Sassu:

Aş vrea să fac câteva precizări. În primul rând, că nu este vorba de o lege a presei, ci este vorba de un proiect lege care instituia Ziua presei, nu are nici o legătură cu o lege a presei, pe care deocamdată nu a propus-o nici un partid sau grup parlamentar din Parlament.

Pe de altă parte, nu este iniţiativa Partidului Social Democrat sau a Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi este iniţiativa unor membri ai Parlamentului, iar Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat, aşa cum ştiţi foarte bine, împotrivă, iar raportul Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a fost şi el negativ.

Cred că iniţiativa a fost greşită, fie şi numai pentru că de două zile, la tribună, foarte multă lume se pronunţă şi spune tot felul de lucruri care nu au legătură cu nimic legat de subiectul acesta. Cred că iniţiativa, fie şi din acest punct de vedere, a fost o greşeală. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

La pct.6 - propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii. S-a propus respingerea acestei iniţiative.

Cine este pentru? 191 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 18 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

Am rugămintea să fiţi atenţi, stimaţi colegi, ca să nu interveniţi după ce trecem la alt punct.

Propunerea legislativă pentru abrogarea şi modificarea unor dispoziţii din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Cine este pentru respingere? 193 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă privind completarea art.15 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, a doua propunere legată de Codul fiscal. şi pentru aceasta comisia a propus respingerea.

Cine este pentru respingere? 193 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

Propunerea legislativă privind completarea art.15 din Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru? 175 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 37 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

Propunerea legislativă privind modificarea art.15 alin.2 din Legea nr.87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale. Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru această propunere? 178 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

A fost respinsă propunerea.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2004 privind aprobarea actului adiţional la contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.1.479/1997 şi pentru soluţionarea amiabilă a litigiului iniţiat de Pol am Pack - S.A. Polonia şi în faţa Curţii permanente de Arbitraj de la Haga. Este lege ordinară.

Cine este pentru? 178 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 38 abţineri.

Adoptat proiectul.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2004 pentru completarea anexei nr.1 la Ordonanţa Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte - lege ordinară.

Cine este pentru? 191 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2004 privind autorizarea unor împrumuturi.

Cine este pentru? 192 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării - lege ordinară.

Cine este pentru? 179 voturi pentru.

Împotrivă? 38 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat proiectul.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2003 privind privatizarea Societăţii comerciale Siderurgica - S.A. Hunedoara - lege ordinară.

Cine este pentru? 178 de voturi pentru.

Împotrivă? 38 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Domnul deputat Barbu doreşte să explice votul Partidului Democrat.

Domnul Gheorghe Barbu:

Partidul Democrat a votat pentru aprobarea acestei ordonanţe prin lege, cu toate că avem serioase îndoieli în legătură cu valoarea la care a fost privatizată şi modul în care s-a făcut privatizarea, prin corecturile aduse în Camera Deputaţilor în legătură cu scutirile privind datoriile şi penalităţile către administraţia publică locală din municipiul Hunedoara care au fost corectate, Partidul Democrat a susţinut acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

O singură problemă a votului nostru negativ: este un vot negativ care este dat întregului sistem şi tuturor principiilor găunoase care călăuzesc privatizarea. Cârpeala făcută prin această ordonanţă n-a reuşit să rezolve viciile fundamentale şi noi, când avem îndoieli serioase, ni le exprimăm prin votul negativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc. Iar aţi venit supărat de la instanţă. Mă refeream la cuvintele dumneavoastră, la metafore.

Domnul deputat Dan Ruşanu.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Partidul Naţional Liberal îşi exprimă acordul cu votarea în forma ultimă aprobată de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare cu amendamentele respective, prin faptul că a fost înlocuit articolul care prevedea scutirea totală atât a majorărilor şi penalizărilor de întârziere, cât şi a debitelor principale faţă de autorităţile locale, faţă de consiliul local, şi s-a trecut acel amendament care spune că acele facilităţi, acele majorări de întârziere, penalizări şi datoriile pe care le are Siderurgica Hunedoara faţă de consiliul local să fie negociate între cel care a făcut privatizarea, respectiv cumpărător, şi consiliul local. Aşa ar fi normal şi aşa ar trebui şi în viitor ca toate aceste diferende să rămână la o negociere dintre consiliul local, care este beneficiar al acestor surse de finanţare, şi cel care a făcut privatizarea efectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Gheorghe Marin, vicepreşedinte al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Domnul Gheorghe Marin:

Stimaţi colegi,

Din partea Grupului parlamentar al PSD, prin această lege, Autoritatea pentru Privatizare şi Administraţia Participaţiunilor Statului a considerat că poate să acorde acestei societăţi şansa relansării economice şi restructurării prin privatizare.

Societatea se afla într-o situaţie economico-financiară dificilă, având datorii de circa 10 ori mai mari decât capitalul social. Piaţa de desfacere a societăţii se găsea în restrângere, iar o mare parte din activele operaţionale fiind închise, datorită tehnologiilor învechite. Toate aceste fenomene prezentate au condus la o situaţie socială gravă, astfel încât numai în anul 2003 au fost disponibilizaţi peste 40% din numărul total de salariaţi.

Considerăm oportună această privatizare şi prezentul act normativ pe care l-am votat prevede acordarea unor înlesniri la plată cu privire la obligaţiile bugetare restante ale societăţii.

Deci, noi susţinem această lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2004 pentru declararea zilei de 2 aprilie 2004 ca zi liberă - lege ordinară.

Cine este pentru? 187 de voturi pentru.

Dacă este cineva împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? 20 de abţineri.

Adoptat proiectul.

17. Proiectul de Lege pentru completarea art.1 din Legea nr.60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice - lege ordinară.

Cine este pentru? 179 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 39 de abţineri.

Adoptat.

18. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei internaţionale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, adoptată la New York la 15 decembrie 1997 - caracter organic - lege organică.

Cine este pentru? 191 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

19. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 - lege ordinară.

Cine este pentru? 191 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

20. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor - lege ordinară.

Cine este pentru? 191 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

21. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 cu modificările şi completările ulterioare - Legea nr.400/2002 - lege organică.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 8 abţineri.

Foarte multe voturi neexprimate în stânga.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 181 de voturi pentru.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2004 privind utilizarea veniturilor proprii obţinute de instituţiile şi unităţile de învăţământ care organizează pe lângă acestea activităţi finanţate integral din venituri proprii - lege ordinară.

Cine este pentru? 193 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

23. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei - caracter organic.

S-a propus respingerea acestei iniţiative.

Cine este pentru? 185 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată propunerea de respingere.

24. Propunerea legislativă privind completarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991 - caracter organic.

Şi comisia a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Împotriva respingerii? Nu sunt.

Abţineri? 35 de abţineri.

Adoptat propunerea de respingere.

25. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2001, pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale nr. 347/2002.

S-a propus respingerea iniţiativei.

Cine este pentru această soluţie? 179 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 38 de voturi împotriva respingerii.

Abţineri? Nu sunt.

Domnul deputat Bolcaş doreşte să explice votul PRM-ului.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Problema este simplă. Ceea ce a declanşat această ordonanţă de urgenţă a Guvernului a fost un imens scandal referitor la memorandumurile de aprobare a unor excepţii de către Guvern.

Ideea era nu curmarea pentru viitor, în primul rând, ci curmarea desfăşurării procedurilor începute de aceste memorandumuri. Acesta a fost scopul modificării ordonanţei noastre şi nu există argumente juridice valabile pentru respingerea sa, aşa cum nu există nici argumente morale. Dar, răspunderea pentru continuarea a ceea ce organismele internaţionale spun că reprezintă o afacere, vă revine dumneavoastră, care aţi votat pentru respingerea ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

26. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105 din 24 octombrie 2003 privind alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală.

S-a propus respingerea iniţiativei.

Cine este pentru această soluţie? 175 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 49 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

A fost respinsă propunerea.

27. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluţie? Vă rog să participaţi la vot. 175 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 345 din 1 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 371 din 1 iunie 2002 privind Taxa pe valoarea adăugată.

S-a propus, de către comisie, respingerea iniţiativei.

Cine este pentru această soluţie? 184 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 39 de voturi împotriva respingerii.

Abţineri? Nu sunt.

A fost respinsă propunerea legislativă.

29. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru această soluţie? 174 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 44 de abţineri.

S-a respins propunerea legislativă.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.1 al art.101 din Legea nr.53/2003 Codul Muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.75 din 5 februarie 2003 - caracter organic.

S-a propus respingerea.

Cine este pentru această soluţie? 181 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? 35 de abţineri.

S-a respins propunerea.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor obligate de regimul comunist să-şi efectueze stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în unităţile militare cu profil de construcţii în fostele G.A.S. (I.A.S.-uri) şi alte formaţiuni de muncă în perioada 1950-1961.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru această soluţie? 174 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 42 de abţineri.

S-a respins propunerea.

Domnul deputat Bolcaş, în numele Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Sunt nevoit să intervin în faţa domniilor voastre pentru a vă explica poziţia grupului nostru parlamentar, care şi la acest proiect de lege, dar şi la multe altele, s-a abţinut.

Punctul nostru de vedere pentru toate acestea, inclusiv pentru cel în discuţie, este că anumite modificări sunt necesare - uneori imperios necesare -, dar nu întotdeauna în sensul în care au fost ele propuse. Este explicaţia abţinerii noastre succesive la mai multe proiecte de legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Ultimul proiect de lege înscris pe ordinea de zi de astăzi este, de fapt, o propunere legislativă.

32. Propunerea legislativă privind constituirea Centrului cultural creştin-ortodox al Mănăstirii Cernica.

Comisia a propus respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru această soluţie? 175 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 39 de voturi împotriva respingerii.

Abţineri? O abţinere.

A fost respinsă această propunere legislativă.

Domnul deputat Bolcaş, preşedintele Grupului parlamentar al PRM, doreşte să explice votul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Îmi permit să-mi exprim surprinderea, pentru a folosi un eufemism, că se poate vota în Parlamentul României împotriva unei instituţii care trebuie să fie în primul rând creştin-ortodoxă.

Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră ateu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la exprimarea votului cu privire la numirea judecătorului Curţii Constituţionale.

Vă amintesc că, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, numirile se votează pe buletine de vot. Buletinele pe care le veţi primi atunci când vă veţi auzi numele la apelul nominal cuprind cele trei nominalizări ale comisiei. Votul asupra unuia dintre cei trei se exprimă prin lăsarea numelui acestuia neatins şi prin tăierea celor pe care dumneavoastră nu doriţi să-i votaţi. V-aş ruga să fiţi atenţi la această procedură, pentru a nu fi puşi în situaţia să anulăm votul. Şi aşa prezenţa este la limită pentru a exprima un vot valabil, ceea ce înseamnă jumătate plus unu din numărul deputaţilor.

Începem apelul nominal.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal îmi semnalează că trebuia întâi să votăm constituirea comisiei de anchetă.

Este vorba de cererea mai multor parlamentari din Partidul Democrat, Partidul Naţional Liberal şi Partidul România Mare de a se constitui o comisie de anchetă în domeniul sănătăţii.

Cine este pentru constituirea acestei comisii? 59 de voturi pentru.

Împotrivă?

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ce aveţi împotriva anchetelor, parlamentarilor PSD?!

Domnul Valer Dorneanu:

188 de voturi împotriva constituirii comisiei.

Dacă sunt abţineri? Nu sunt.

A fost respinsă cererea de constituire a acestei comisii de anchetă.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ştiţi că nu vă reţin cu multe cuvinte. De data aceasta, o întrebare care se doreşte retorică, deşi dumneavoastră i-aţi răspuns: "De ce vă e frică?" N-o să scăpaţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PRM)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat explicaţiile cu privire la vot.

Domnule secretar Albu, v-aş ruga să începeţi apelul, iar pe domnii chestori îi rog să distribuie buletinele de vot.

Domnul Gheorghe Albu:

- Abiţei Ludovic - absent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - prezent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să-i permiteţi domnului secretar Albu să ia şi colegii care trebuie să plece imediat într-o acţiune. Citiţi cu voce tare numele celor care vin.

Domnul Gheorghe Albu:

Domnul Ion Bozgă - prezent; domnul Florin Georgescu - prezent; domnul Florin Iordache - prezent.

Domnul Valer Dorneanu:

Am rugămintea să nu abuzaţi de această procedură.

Numai puţin, domnule secretar.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Îmi daţi voie să protestez în faţa acestei bulibăşeli, care nu este demnă de Camera Deputaţilor. Vă solicit să se respecte procedura şi să se strige catalogul nostru aşa cum se cuvine. În caz contrar, suntem nevoiţi să părăsim lucrările.

Domnul Valer Dorneanu:

deci, domnule Albu, nu mai facem nici un fel de excepţie.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Albu:

Continuăm.

- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaş Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avramescu Constantin Gheorghe - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - absent
- Bara Radu Liviu - absent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoş Daniela - prezentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeţ Mitică - absent
- Bălăşoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - absent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - absent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudaşcu Dan - absent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - prezent
- Cazimir Ştefan - prezent
- Căşunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - absent
- Chiriţă Dumitru - absent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - absent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - absent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - absent
- Dan Matei-Agathon - prezent
- Daraban Aurel - prezent
- Dăianu Dorin - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Prezent
- Dragoş Liviu Iuliu - Absent
- Dragu George - Prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - Prezent
- Dreţcanu Doina Micşunica - Prezent
- Dumitrescu Cristian Sorin - Absent
- Dumitriu Carmen - Absent
- Duţu Constantin - Absent
- Duţu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - Prezent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Fâcă Mihail - Prezent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Ana - Prezent
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Frunzăverde Sorin - Absent
- Gaspar Acsinte - Prezent
- Georgescu Filip - Prezent
- Georgescu Florin - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Prezent
- Gheorghiu Adrian - Prezent
- Gheorghiu Viorel - Prezent
- Gingaraş Georgiu - Prezent
- Giuglea Ştefan - Prezent
- Godja Petre - Absent
- Grădinaru Nicolae - Prezent
- Grigoraş Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Haşotti Puiu - Prezent
- Hogea Vlad Gabriel - Absent
- Holtea Iancu - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Ianculescu Marian - Prezent
- Ifrim Mircea - Prezent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Absent
- Ionel Adrian - Prezent
- Ionescu Anton - Absent
- Ionescu Costel Marian - Absent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Daniel - Prezent
- Ionescu Mihaela - Prezentă
- Ionescu Răzvan - Prezent
- Ionescu Smaranda - Prezentă
- Iordache Florin - Prezent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Absentă
- Jipa Florina Ruxandra - Prezentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - Absent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Karoly - Prezent
- Konya-Hamar Sandor - Prezent
- Kovacs Csaba-Tiberiu - Prezent
- Kovacs Zoltan - Absent
- Lari Iorga Leonida - Prezentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lăpădat Ştefan - Prezent
- Lăpuşan Alexandru - Prezent
- Leonăchescu Nicolae - Absent
- Lepădatu Lucia Cornelia - Prezentă
- Lepşa Victor Sorin - Absent
- Longher Ghervazen - Prezent
- Loghin Irina - Prezentă
- Luchian Ion - Prezent
- Magheru Paul - Prezent
- Maior Dorin Lazăr - Prezent
- Makkai Grigore - Prezent
- Man Mircea - Absent
- Manolescu Oana - Prezentă
- Marcu Gheorghe - Prezent
- Mardari Ludovic - Prezent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Marton Arpad Francisc - Prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - Absent
- Mărăcineanu Adrian - Prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Prezentă
- Mândroviceanu Vasile - Prezent
- Mera Alexandru Liviu - Absent
- Merce Ilie - Prezent
- Meşca Sever - Absent
- Miclea Ioan - Prezent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalachi Vasile - Prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - Prezent
- Mincu Iulian - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mirciov Petru - Prezent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Manuela - Prezent
- Mitrea Miron Tudor - Absent
- Mitu Dumitru Octavian - Prezent
- Miţaru Anton - Prezent
- Mânzînă Ion - Absent
- Mocanu Alexandru - Prezent
- Mocioalcă Ion - Prezent
- Mocioi Ion - Absent
- Mogoş Ion - Absent
- Mohora Tudor - Absent
- Moisescu George Dumitru - Absent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moiş Văsălie - Absent
- Moldovan Carmen Ileana - Prezentă
- Moldovan Petre - Absent
- Moldoveanu Eugenia - Prezentă
- Moraru Constantin Florentin - Prezent
- Motoc Marian Adrian - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Prezentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - Prezent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Prezent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Naum Liana Elena - Prezentă
- Nădejde Vlad-George - Prezent
- Năstase Adrian - Absent
- Năstase Ioan Mihai - Prezent
- Neacşu Ilie - Absent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Prezent
- Neamţu Horia Ion - Prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - Prezent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - Absent
- Nica Dan - Absent
- Nicolae Ion - Prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Niculescu Constantin - Prezent
- Niculescu-Duvăz - Bogdan Nicolae - Prezent
- Nistor Vasile - Absent
- Niţă Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Ionel - Prezent
- Oltei Ion - Prezent
- Onisei Ioan - Absent
- Palade Doru Dumitru - Prezent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Paşcu Ioan Mircea - Absent
- Pataki Iulia - Prezentă
- Păun Nicolae - Absent
- Păduroiu Valentin - Prezent
- Păşcuţ Ştefan - Prezent
- Pecsi Francisc - Absent
- Pereş Alexandru - Absent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Absent
- Petruş Octavian Constantin - Prezent
- Pleşa Eugen Lucian - Prezent
- Podgoreanu Radu - Prezent
- Pop Napoleon - Absent
- Popa Constanţa - Prezentă
- Popa Cornel - Absent
- Popa Virgil - Prezent
- Popescu Dorin Grigore - Prezent
- Popescu Costel Eugen - Prezent
- Popescu Gheorghe - Prezent
- Popescu Ioan Dan - Absent
- Popescu Kanty Cătălin - Prezent
- Popescu Virgil - Prezent
- Popescu Bejat Ştefan Marian - Absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Prezent
- Posea Petre - Prezent
- Predica Vasile - Prezent
- Pribeanu Gheorghe - Prezent
- Priboi Ristea - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Prezent
- Puşcaş Vasile - Absent
- Puwak Hildegard-Carola - Absentă
- Puzdrea Dumitru - Prezent
- Radan Mihai - Prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - Prezent
- Raicu Romeo Marius - Absent
- Rasovan Dan Grigore - Prezent
- Rădoi Ion - Absent
- Rădulescu Grigore Emil - Absent
- Roşca Radu Vasile - Prezent
- Roşculeţ Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Prezent
- Rus Ioan - Prezent
- Ruşanu Dan Radu - Absent
- Sadici Octavian - Prezent
- Sali Negiat - Absent
- Sandache Cristian - Prezent
- Sandu Alecu - Prezent
- Sandu Ion Florentin - Prezent
- Sassu Alexandru - Prezent
- Saulea Dănuţ - Prezent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Săpunaru Nini - Absent
- Sârbu Marian - Absent
- Sbârcea Tiberiu Sergiu - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Sencu Adrian Emanuel - Absent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - Absent
- Simedru Dan Coriolan - Absent
- Sireţeanu Mihail - Prezent
- Sonea Ioan - Absent
- Spiridon Nicu - Absent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stana-Ionescu Ileana - Absentă
- Stanciu Anghel - Prezent
- Stanciu Zisu - Prezent
- Stănescu Alexandru-Octav - Prezent
- Stănişoara Mihai - Absent
- Stoian Mircea - Prezent
- Stroe Radu - Absent
- Stuparu Timotei - Prezent
- Suciu Vasile - Absent
- Suditu Gheorghe - Prezent
- Székely Ervin-Zoltan - Prezent
- Szilagyi Zsolt - Prezent
- Şnaider Paul - Absent
- Ştefan Ion - Prezent
- Ştefănescu Codrin - Absent
- Ştefănoiu Luca - Prezent
- Ştirbeţ Cornel - Absent
- Tamas Sandor - Absent
- Tărâţă Culiţă - Prezent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Ştefan - Absent
- Timiş Ioan - Absent
- Toader Mircea Nicu - Prezent
- Todoran Pavel - Prezent
- Tokay Gheorghe - Prezent
- Toro Tiberiu - Prezent
- Tudor Marcu - Prezent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tunaru Raj - Absent
- Ţibulcă Alexandru - Prezent
- Ţocu Iulian Costel - Prezent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Absentă
- Vasilescu Lia Olguţa - Prezentă
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Valentin - Absent
- Vekov Károly János - Prezent
- Verbina Dan - Prezent
- Vida Iuliu - Prezent
- Vişinescu Marinache - Prezent
- Voicu Mădălin - Absent
- Voinea Olga Lucheria - Absentă
- Voinea Florea - Absent
- Winkler Iuliu - Absent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Prezent
- Zăvoianu Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - Prezent

(Deputaţii care au intrat în sală ulterior şi-au înregistrat prezenţa la secretarul de şedinţă.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi din Biroul permanent, vă rog să poftiţi în sala de şedinţe pentru a număra voturile.

- Pauză -

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi atenţi pentru a vă prezenta procesul verbal cu privire la numărătoarea voturilor.

Domnul Gheorghe Albu:

Proces verbal privind rezultatul votului exprimat de către deputaţi cu privire la numirea unui judecător la Curtea Constituţională.

În urma verificării şi numărării voturilor exprimate de către deputaţi prin vot secret cu buletine de vot, potrivit art.118 din Regulament, asupra candidaţilor propuşi în vederea numirii unui judecător la Curtea Constituţională, în conformitate cu prevederile art.142 şi 143 din Constituţia României şi ale art.7 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor - 345;
• numărul deputaţilor prezenţi - 243;
• numărul total de voturi exprimate - 243;
• numărul de voturi anulate - 9;
• numărul total de voturi valabil exprimate - 234.

Din verificarea şi numărarea voturilor rezultă următoarele:

• Cojocaru Aspazia - voturi pentru - 153, voturi contra - 81.
• Jipa Florina Ruxandra - voturi pentru - 46, voturi contra - 188.
• Baias Flavius Antoniu - voturi pentru - 35, voturi contra - 199.

Potrivit art.7 alin.4 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale: "Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, cu votul majorităţii membrilor săi, la propunerea Biroului permanent şi în baza recomandării Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi". Din numărarea voturilor rezultă că nici unul dintre candidaţi nu a întrunit numărul necesar de voturi. Au semnat "...

Încheiat azi, 11 mai 2004. Au semnat membrii Biroului permanent.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulţumesc.

Urmează, stimaţi colegi, să se desfăşoară încă un tur de scrutin. Vom stabili, împreună în Biroul permanent şi cu Comitetul ordinii de zi, data următorului tur de scrutin.

Vă mulţumesc.

Cu acestea, vă rog să constataţi că am încheiat ordinea de zi de azi şi declar şedinţa plenului Camerei Deputaţilor închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,05.