Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Constantin Niţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Puiu Haşotti, secretari.

Domnul Constantin Niţă:

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa noastră de astăzi.

Invit secretarii să-şi ocupe locul la prezidiu.

Din totalul celor 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 264. Sunt absenţi 81. Participă la alte acţiuni parlamentare 15 deputaţi.

Vă voi prezenta o scurtă informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Proiectul de Lege cadru privind descentralizarea.

Cu acest proiect au fost sesizate: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 31 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, iniţiată de domnul deputat Metin Cerchez, membru al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, respinsă de Senat în şedinţa din 17 mai 2004.

A fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 4 iunie.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, iniţiată de următorii deputaţi: Anghel Stanciu, Marian Ionescu, Paul Magheru, Iulian Mincu, Adrian Moisoiu, Ştefan Lăpădat şi senatori: Gheorghe Bunduc şi Angela Bălan, membri ai Grupurilor parlamentare PRM, şi Ion Păun Otiman, membru al Grupului parlamentar al PNL.

Au fost sesizate: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 4 iunie 2004.

Cameră decizională. Senatul.

Avem două comisii de mediere:

Comisia de mediere nr.44 privind Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată: Florin Iordache, Ştefan Cazimir, Marin Cristea, Angela Bogea, Văsălie Moiş, Emil Boc şi Cornel Ştirbeţ.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Votat.

Comisia de mediere nr.43 privind soluţionarea textelor din Proiectul de Lege pentru organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale: Daniela Bartoş, Ion Burnei, Gheorghe Popescu, Mircea Ifrim, Constanţa Popa, Mircea Man şi Iulia Pataki.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Trecem la primul punct al ordinii de zi, respectiv începem cu pct.6.

Este vorba de Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind readmisia cetăţenilor statelor lor şi a străinilor aflaţi în situaţie ilegală pe teritoriile acestor state, semnat la Bucureşti la 19 ianuarie 2004.

Ne aflăm în procedură de urgenţă.

Invit Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să-şi ocupe locul şi să propună timpii, conform Regulamentului.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că ratificarea acestui acord s-a făcut în prealabil prin înţelegerea celor două guverne, eu propun în total 5 minute.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat timpul.

Pe scurt, vă rog.

Domnul Radu Liviu Bara:

Foarte pe scurt, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului s-a ţinut cont de avizul Consiliului Legislativ, de avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, de avizul Comisiei pentru politică externă şi de avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Încheierea acestui acord este în concordanţă cu angajamentele asumate de ţara noastră ca urmare a eliminării regimului de vize pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în spaţiul Schengen, iar semnarea sa are un impact deosebit asupra relaţiilor ambelor state cu Uniunea Europeană, în efortul comun de integrare în structurile europene şi euroatlantice, vizând mai ales angajamentele asumate de către acestea cu privire la circulaţia persoanelor şi securizarea frontierelor.

Proiectul de lege a fost aprobat cu unanimitate de voturi, şi propunem plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acestuia sub forma prezentată.

Domnul Constantin Niţă:

La titlul legii dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Lituania privind readmisia cetăţenilor proprii şi a străinilor, semnat la Bucureşti la 19 februarie 2004.

Suntem în procedură de urgenţă.

V-aş ruga să prezentaţi timpii.

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule preşedinte,

Având în vedere că acordul între cele două ţări s-a făcut de către executivele lor şi că nu au fost modificări la acord în cadrul comisiei, şi în acest caz propun 5 minute.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vă rog, pe scurt.

Domnul Radu Liviu Bara:

Şi în acest caz, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a ţinut cont de avizul Consiliului Legislativ, de avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, de avizul Comisiei pentru politică externă şi de avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Semnarea acestui acord, ca şi în celălalt caz, are un impact asupra relaţiilor ambelor state cu Uniunea Europeană, în efortul comun de integrare în structurile europene.

Având în vedere importanţa acestui act normativ, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acestuia, iar proiectul de lege în cadrul comisiei a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Domnul Constantin Niţă:

Trecem la dezbaterea proiectului legii.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La articolul unic dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Negreşti prin reorganizarea comunei Dobreni, judeţul Neamţ.

Vă rog, comisia.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi avizul Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere al Guvernului, care nu susţine propunerea legislativă.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, în şedinţa din 11 mai 2004, a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea ei, considerând inoportună promovarea propunerii legislative după declanşarea procedurilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice din data de 6 iunie a.c. întrucât ar perturba întregul proces electoral.

Comisia, cu unanimitate de voturi, propune respingerea ei.

Domnul Constantin Niţă:

Iniţiatorul, dacă este în sală şi dacă doreşte să ia cuvântul. Nu doreşte.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond este pentru respingere, aşa că vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Ciohorani, judeţul Iaşi.

V-aş ruga să prezentaţi raportul.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi în acest caz s-a ţinut cont de avizul Consiliului Legislativ şi de avizul negativ al Guvernului din aceleaşi motive ca şi în cazul precedent.

Comisia propune respingerea, considerând inoportună promovarea propunerii legislative ţinând cont că ar putea perturba întregul proces electoral din data de 6 iunie.

Această respingere a fost votată în unanimitate de voturi de către comisie.

Domnul Constantin Niţă:

Iniţiatorul fiind eu, sunt de acord cu dumneavoastră.

Dacă la dezbateri generale sunt observaţii. Nu sunt.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine, fiind propunerea de respingere.

Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Giroc-Ghişoda, judeţul Timiş.

Domnul Radu Liviu Bara:

Şi în acest caz, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere al Guvernului, care nu susţine adoptarea acestei propuneri.

Conform Legii nr.351 secţiunea a IV-a, în acest caz referitor la declararea ca oraş a comunei Giroc, populaţia este sub cea prevăzută de lege, de 4300 de locuitori; de altfel, nici alţi indicatori principali, cum ar fi reţeaua de alimentare cu apă şi reţeaua de canalizare nu sunt îndepliniţi.

În consecinţă, comisia propune respingerea, iar raportul de respingere a fost aprobat în unanimitate de voturi de către membrii comisiei.

Domnul Constantin Niţă:

Iniţiatorul este aici? Doreşte să spună ceva legat de proiectul său de lege? Nu este.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Surdiaş, judeţul Timiş.

Iniţiatorul este aici? Doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Comisia, vă rog.

Domnul Radu Liviu Bara:

La întocmirea raportului, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a ţinut cont de avizul Consiliului Legislativ şi de punctul de vedere al Guvernului, care nu susţine promovarea acestei propuneri.

Ca şi în primul caz, comisia, prin raportul întocmit, propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia întrucât, având în vedere reţeaua de localităţi, prin înfiinţarea acestei noi comune s-ar perturba complet procesul electoral din data de 6 iunie.

Domnul Constantin Niţă:

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea consorţiilor universitare.

Procedură de urgenţă.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

V-aş ruga să propuneţi timpii.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost sesizată spre dezbatere şi avizare pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind înfiinţarea consorţiilor universitare.

Universităţile publice şi private vor fi invitate să se asocieze prin negociere directă şi voluntară inclusiv pe zone de dezvoltare în aşa fel încât să se ajungă la un proces de asociere universitară sub formă de consorţii, cu respectarea autonomiei universitare.

În oraşele cu mai multe instituţii de învăţământ, asocierea universitară se poate concretiza în înfiinţarea unor poli de predare şi cercetare cu un mare potenţial de dezvoltare şi folosire a resurselor.

Consorţiile universitare pot deveni reprezentative pentru un nou model de predare şi cercetare şi pentru noul sistem de folosire a resurselor, contribuind în acelaşi timp la dezvoltarea zonală a comunităţilor şi regiunilor.

La lucrările comisiei au fost prezenţi un număr de 26 de deputaţi.

La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnii Radu Damian, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Mihnea Costoiu, secretar general în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ilie Dogaru, director în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, precum şi Ion Mihăilescu, rectorul Universităţii Bucrueşti, senatorul Avram Filipaş, rectorul Universităţii "Nicolae Titulescu", senatorul Ion Păun Otiman, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara.

Domnul Constantin Niţă:

Timpii, vă rog.

Domnul Asztalos Ferenc:

Comisia, în unanimitate de voturi, vă supune proiectul de lege spre adoptare în forma adoptată de comisie şi, având în vedere că este procedură de urgenţă, propunem câte un minut pe articole şi în ansamblu 10 minute.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este pentru timpii propuşi? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Aprobat.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

La titlul legii, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.1, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La alin.1 al art.2, comisia propune modificarea acestuia. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La alin.2, de asemenea, comisia propune modificarea. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La alin.3, comisia propune modificarea. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votată în unanimitate varianta comisiei.

De asemenea, comisia propune introducerea unui alineat nou, alin.4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat alin.4 în varianta comisiei.

Alin.1 al art.3. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2, 3, 4 şi 5. Comisia a adăugat aceste alineate. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Alin.1 al art.4. Comisia propune eliminarea. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată propunerea comisiei.

Alin.2, care devine alin.1. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.3 din lege devine alin.2. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.4 devine alin.3. De asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată în unanimitate varianta comisiei.

Alin.5 devine alin.4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.5. Comisia propune eliminarea. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votată eliminarea.

Art.6 devine art.5.

Alin.1. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2. De asemenea, comisia propune modificarea. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

Alin.3. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

Comisia propune un alineat nou, alin.4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat alin.4 în varianta comisiei.

Art.7 devine art.6.

La alin.1, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La alin.2, de asemenea, comisia propune modificarea. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.8 devine art.7.

Lit.a) rămâne în varianta iniţiatorului, text nemodificat. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată în varianta iniţiatorului.

Lit.b) a art.7. Comisia propune modificarea acesteia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La lit.c)-f), comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votată varianta iniţiatorului.

La lit.g), comisia propune modificarea acesteia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La lit.h), comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată lit.h) în varianta iniţiatorului.

Art.9 devine art.8.

Alin.1 lit.a). Comisia propune eliminarea. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

De la lit.b) până la lit.h), comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votate în varianta iniţiatorului.

La lit.i), comisia propune reformularea textului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Comisia propune un nou alineat, alin.2, care nu există în textul iniţiatorului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat alin.2 în varianta comisiei.

Art.10. Comisia propune eliminarea. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi. Votată eliminarea art.10.

Art.11 devine astfel art.9. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Art.12 devine art.10.

Alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votate în varianta comisiei.

Art.13 devine art.11.

Alin.1. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2, 3 şi 4. Comisia propune eliminarea. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată eliminarea acestor alineate.

Art.14 devine art.12, textul rămânând în varianta iniţiatorului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat art.12 în varianta iniţiatorului.

Art.15 devine art.13.

Alin.1 al acestui articol. Comisia propune eliminarea lui. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată propunerea comisiei.

Alin.2 al art.15 devine art.13 în varianta comisiei. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat art.13 în varianta comisiei.

Art.14, text nou, comisia propunând introducerea acestui articol. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Am finalizat de parcurs textul legii. Urmează să îl supunem votului final de mâine.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2004 pentru finalizarea vânzării unor pachete de acţiuni ale Băncii Comerciale Române S.A. către Banca Europeană pentru Reconstucţie şi Dezvoltare şi Corporaţia Financiară Internaţională, precum şi către Asociaţia Salariaţilor Băncii Comerciale Române S.A.

Procedură de urgenţă.

Invit comisia să propună timpii pentru dezbatere.

Domnul Gheorghe Marin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Acest proiect de lege are ca obiect crearea cadrului juridic necesar transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor cumpărate de către BERD şi IFS de la Banca Comercială Română S.A. şi în acelaşi timp reprezintă o condiţie pentru încheierea noului acord stand-by de supraveghere preventivă încheiat de Guvernul României cu Fondul Monetar Internaţional.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât ca acest proiect să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat.

Precizez ca timp de dezbatere 5 minute în total şi un minut pentru intervenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru timpii propuşi? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

La titlul legii dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.I. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.2 lit.a), b), c), d), e), f), g), h). Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.II. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.3 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.4 alin.1 şi 2. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.5 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.6 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.7 alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.8. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.9 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.10. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.11 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.12 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.13. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.14 alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.15 alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.16 alin.1, 2 şi 3. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.17. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.III. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat titlul cap.III.

Art.18 alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.IV. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.19 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.20 şi 21. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.22 alin.1, 2 şi 3. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.23 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.V. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.24 şi 25. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Am parcurs textul legii. Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2004 privind statutul personalului vamal.

Rog Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să propună timpii de dezbatere.

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule preşedinte,

Având în vedere că au fost trei articole care s-au modificat, propun pentru fiecare articol 3 minute şi în total 10 minute.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Doriţi să prezentaţi foarte pe scurt?

Domnul Radu Liviu Bara:

Da, foarte pe scurt.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog.

Domnul Radu Liviu Bara:

Potrivit Legii nr.106 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţii publice şi a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art.5 alin.1 din Legea nr.198 privind statutul funcţionarilor publici au obligaţia de a armoniza statutele speciale cu prevederile acestei legi cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. De fapt, acest proiect de lege tocmai acest lucru urmăreşte.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat, iar în cadrul comisiei noastre proiectul de lege a fost aprobat şi raportul a fost aprobat cu 19 voturi pentru şi o abţinere.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic, cu pct.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.I. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1, 2, 3 şi 4. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Titlul Cap.II. Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii. Votat în unanimitate.

Art.5 alin.1 şi 2. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.6 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.7 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.8 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.9 alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.III. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul secţiunii I. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.10 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.11. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.12 alin.1. V-aş ruga să urmăriţi raportul comisiei. Comisia propune modificarea alin.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.2, 3, 4 şi 5, varianta iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta iniţiatorului.

După alin.5, comisia propune introducerea unui nou alineat, 6. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei pentru introducerea alin.6.

Art.13 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.14 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.15 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.16, 17, 18, 19, 20, 21. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 2-a. Titlul secţiunii a 2-a. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.22, 23, 24, 25 cu alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.26, 27, 28, 29, 30. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.31 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului IV. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.32 şi 33. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului V. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.34 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.35 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.36. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii minelor nr.85/2003.

Comisia pentru industrii.

Din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna Maria Iuliana Stratulat (preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Resurse Naturale):

Dacă este nevoie.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, pe scurt. Vă rog să vă prezentaţi.

Doamna Maria Iuliana Stratulat:

Domnule preşedinte,

Onorată audienţă,

Sunt Maria Iuliana Stratulat, preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

Aderarea României la Uniunea Europeană implică şi necesitatea armonizării legislaţiei naţionale în baza căreia se poate acorda ajutor de stat, la practicile şi regulile existente pe plan european. În acest context, pentru alinierea actelor normative existente, prin care se instituie scheme de ajutor de stat, au fost stabilite măsuri pentru compatibilizarea lor cu acquis-ul comunitar, având ca rezultat eliminarea celor incompatibile sau amendarea lor în mod corespunzător.

În anul 2003, a fost adoptată de către Parlamentul României şi promulgată de către preşedintele României noua Lege a minelor, care reglementează desfăşurarea activităţilor miniere în România şi care vizează, printre altele, şi acordarea unor facilităţi de ordin fiscal titularilor de licenţă. Facilităţile acordate în baza art.50 al acestei legi se referă la scutirea de plată a taxelor vamale, pe întreaga durată a licenţei, pentru unele bunuri şi echipamente necesare executării diverselor activităţi miniere sau unor acţiuni de reabilitare a mediului deteriorat ca urmare a activităţlor miniere.

Acordarea unor asemenea facilităţi agenţilor economici nu este în concordanţă cu criteriile privind acordarea ajutorului de stat, întrucât, sub această formă, ajutorul respectiv nu este cuantificabil. În acelaşi timp, în această perioadă şi în perioada următoare, un nou capitol de negociere, vizând concurenţa, se negociază la Uniunea Europeană, capitol care, în momentul adoptării, devine deja obligatoriu. Deci România trebuie să se alinieze, în relaţiile cu ţările terţe, la tariful vamal comun, nemafiind posibilă acordarea unor facilităţi de o manieră unilaterală.

Faţă de cele de mai sus, apare necesară amendarea corespunzătoare a Legii minelor, vizând desfăşurarea activităţilor miniere în România, prin eliminarea prevederilor art.50, referitoare la facilităţile fiscale acordate titularilor de licenţă.

Prin acest amendament, se asigură compatibilitatea legislaţiei româneşti în domeniul minier cu reguli existente pe plan european cu privire la acordarea ajutorului de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei, raportul, pe scurt.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Raportul prezentat astăzi, practic, înlocuieşte raportul distribuit anterior, cu numărul de înregistrare 183/R din 1 aprilie 2004, având în vedere faptul că am dezbătut împreună, la o şedinţă, şi acest proiect de lege şi Proiectul Legii petrolului, în aşa fel ca cele două legi să aibă aceeaşi prevedere la un capitol foarte important.

Aşa cum vi s-a prezentat, obiectul de reglementare a acestei legi se referă la modificarea Legii minelor nr.85, în sensul compatibilizării legislaţiei româneşti în domeniul minier cu regulile existente pe plan internaţional cu privire la acordarea ajutorului de stat şi, deoarece facilităţile de natura ajutorului de stat în sectorul minier trebuie să fie similare şi altor domenii, cum ar fi cel petrolier, s-au admis amendamente la prezentul proiect de lege, în corelare cu cele din proiectul Legii petrolului, despre care v-am vorbit, dezbătut în aceeaşi şedinţă a comisiei.

Domnul Constantin Niţă:

Aţi terminat, domnule deputat?

Domnul Antal István:

Mai am o singură frază, să vă spun câţi au participat la dezbaterea legii.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog.

Domnul Antal István:

La lucrările şedinţei, au fost prezenţi 20 de deputaţi, din numărul total de 25 de membri ai comisiei. Şi în raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat titlul legii în varianta iniţiatorului.

La articolul unic, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Comisia, la punctul 1 al articolului unic, propune abrogarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.
Se abrogă punctul 1 al art.50.

La punctul 2, comisia, de asemenea, propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Comisia propune, de asemenea, după punctul 2, introducerea punctului 3, un alineat nou. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul Legii petrolului.

Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Pe scurt, vă rog, doamnă preşedintă.

Doamna Maria Iuliana Stratulat:

Domnule preşedinte,

Onorată audienţă,

După cum bine cunoaşteţi, în anul 1995, a fost adoptată Legea petrolului, prin care a fost reglementat regimul de punere în valoare a acestor resurse situate în subsolul ţării şi al platoului continental românesc al Mării Negre.

Pe parcursul perioadei de aplicare a legii au apărut însă ca fiind necesare o serie de prevederi în domenii mai puţin reglementate în legea anterioară, pe baza experienţei acumulate, ca urmare a desfăşurării activităţilor din domeniul petrolului.

Totodată, cerinţele de armonizare cu reglementările comunitare şi adoptarea directivelor impun revizuirea legii în ansamblul ei. Astfel, apare necesitatea introducerii unor noi reglementări, care să aibă în vedere următoarele:

• introducerea unor prevederi care reglementează accesul la sistemul naţional de transport şi de tranzit al petrolului, precum şi regimul proprietăţii asupra unor investiţii noi în domeniile menţionate. Trebuie să fac remarca, că prin petrol, în accepţiunea termenului internaţional, înţelegem atât ţiţei, cât şi gaze;
• introducerea unor obligaţii exprese privitoare la refacerea mediului şi la constituirea unor provizioane destinate acestui scop;
• o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte regimul concesiunilor şi organizarea rundelor de licitaţii;
• eliminarea unor prevederi percepute ca discriminatorii sau restrictive, cum ar fi folosirea cu precădere a forţei de muncă autohtone;
• dreptul de preemţiune al statului în achiziţionarea unor cantităţi de petrol şi acordarea unor concesiuni în baza unor acte administrative;
• menţionarea constituirii Fondului strategic de petrol;

De asemenea, a apărut necesitatea completării şi cu alte prerogative: introducerea unor reglementări noi cu privire la regimul transportatorului, prin sistemul naţional de transport al petrolului, al operării terminalelor petroliere, tranzitul produselor petroliere şi înmagazinărilor subterane; instituirea unor sancţiuni severe în cazul deteriorării sistemului de transport pe conductă; definirea atribuţiilor şi responsabilităţilor transportatorului comun, introducerea unor definiţii noi şi clarificarea unor noţiuni existente în actuala formă a Legii petrolului; precizări ale modului în care se face accesul la terenurile necesare efectuării unor operaţiuni petroliere; deschiderea pieţei, prin asigurarea unor condiţii nediscriminatorii între investitorii români şi străini cu capital de stat sau privat, făcând astfel posibilă asocierea acestora, transferul de drepturi şi obligaţii contractuale şi procesul de privatizare; eliminarea taxei de exploatare, percepută ca o impunere de aceeaşi natură cu redevenţa petrolieră; analizarea cuantumului amenzilor aplicate pentru nerespectarea dispoziţiilor legale.

De asemenea, au fost operate completări în ceea ce priveşte extinderea domeniului de aplicare a legii şi la activităţile de import-export desfăşurate pe terminalul petrolier de la Constanţa, precum şi privitor la regimul de tranzit al petrolului prin România.

Prevederile formei actuale a legii au fost completate cu acordarea dreptului autorităţii competente de a folosi anumite venituri constituite potrivit legii. Celelalte modificări propuse se referă la precizări, clarificări sau actualizări ale unor noţiuni existente şi la introducerea unor noi noţiuni legate de extinderea aplicabilităţii terminalului petrolier de la Constanţa şi de reglementări privind transportul şi tranzitul petrolului.

Faţă de cele prezentate, vă propunem aprobării acest proiect de lege.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia, vă rog raportul.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă informez că Comisia pentru industrii şi servicii a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic şi Social. De asemenea, s-au primit puncte de vedere de la Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Integrării Europene, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale şi Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" SA Mediaş.

Potrivit prevederilor din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au dezbătut acest proiect de lege în şedinţele din 14 aprilie, 28 aprilie, 4 mai şi din 5 mai 2004.

Aşa cum vi s-a mai prezentat, acest proiect de lege urmăreşte îmbunătăţirea cadrului legal de desfăşurare a activităţii în domeniul petrolier, pe baza cerinţelor de armonizare cu reglementările comunitare europene şi a experienţei acumulate în aplicarea actualei Legi a petrolului, nr.134/1995, cu modificările şi completările ulterioare. Se introduc noi reglementări privind accesul la sistemul naţional de transport şi de tranzit al petrolului, regimul proprietăţii asupra unor investiţii noi, o mai mare flexibilitate în regimul acordării concesionărilor.

Membrii comisiei au adus o serie de amendamente la legea prezentată, la proiectul de lege prezentat, care se referă, în principal, la următoarele: precizări legate de dreptul de uz şi servitute pentru titularii acordurilor petroliere, modul de stabilire a despăgubirilor cuvenite proprietarilor terenurilor incluse în perimetrul de operare, clarificări sau actualizări ale unor noţiuni existente conform altor acte normative.

În conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la lucrările comisiei au fost invitaţi, din partea Ministerului Economiei şi Comerţului, domnul Andrei Grigorescu, secretar de stat, doamna Rodica Dumitriu, director general, din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, doamna Iuliana Stratulat, preşedinte, domnul Mihai Gherman, director general adjunct, domnul Gicu Boroşi, din partea Ministerului Integrării Europene, doamna Veronica Ardelean, şef serviciu, din partea Ministerului Finanţelor Publice, doamna Tatiana Brega, doamna Nicoleta Georgescu, doamna Georgina Niţescu, domnul Nicu Voişteanu, din partea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, împreună cu doamna Ligia Medrea, director general.

După examinarea proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul Legii petrolului, cu amendamentele admise şi amendamentele respinse.

La lucrările şedinţei, au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut observaţii. Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Titlul capitolului I. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.1 alin.1, 2 şi 3. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.2 alin.1 şi 2. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Alin.3 al art.2. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Şi alin.4, 5, 6, 7 şi 8. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Alin.9. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.10. De asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.11, 12, 13, 14, 15. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Alin.16. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.17. Comisia propune, de asemenea, modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.18, 19, 20. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Alin.21. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.22. De asemenea, comisia propune modificarea. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30. Dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut observaţii. Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Alin.31, 32, 33, 34, 35, 36. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

La alin.37, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.3. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.4, cu alin.1, 2, 3 şi 4. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.5, cu alin.1 şi 2. De asemenea, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Titlul capitolului II. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.6 de la punctele a) - g). Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.7 alin.1, 2, 3 şi 4. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.8 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.9 alin.a), varianta Senatului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Alin.b). Comisia propune modificarea. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.10 alin.1. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Comisia propune introducerea alin.2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.11, 12 şi 13. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Titlul capitolului III. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.14 alin.1, 2, 3, 4, varianta Senatului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Alin.5 şi 6. Comisia propune modificarea acestora. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.15 alin.1. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.2 rămâne în varianta Senatului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Titlul secţiunii 1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.16, 17, 18. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Titlul secţiunii a 2-a. De asemenea, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.19. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.20 alin.1. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.2, cu subpunctele a), b), c). Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Alin.3. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.4 rămâne în varianta Senatului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.21 alin.1, 2, 3, 4. Dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut observaţii. Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.22. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.23 alin.1, 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.24. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.25 alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.26 alin.1. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate varianta comisiei.

Alin.2. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.3, care provine din alin.2 al articolului precedent, alin.1 fiind împărţit în două. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat alin.3, în varianta comisiei.

Titlul capitolului IV. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în varianta Senatului.

Art.27 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. votat varianta senatului.

Art.28 alin.1, 2 şi 3. Votat varianta Senatului, comisia neavând modificări.

Art.29 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut. Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.30 alin.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.31 alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.32. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.33 cu alin.1 şi 2, art.34 cu alin.1, 2, 3 şi 4, art.35, 36, 37, 38. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.39. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.40 alin.1, cu punctele a), b), c) şi d). Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Alin.2, 3, 4, 5. De asemenea, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.41, cu alin.1 şi 2. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.42, cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.43 alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.44 alin.1, 2, 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.45, 46. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Titlul capitolului V. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.47 alin.a). Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

La alin.b), comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.c), d), e), f), g), h), i), j), k), l), m). Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Art.48 alin.1, 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate varianta Senatului.

Titlul capitolului VI. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.49 alin.1 şi 2. La alin.2), observaţi punctul b). Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat punctul b) în varianta comisiei.

Alin.3, 4. Comisia nu a avut propuneri de modificare. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat varianta Senatului.

Alin.5. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Art.50 alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.51 alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.52 alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Titlul capitolului VII. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.53, 54, 55. Dacă sunt observaţii, comisia neavând observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Titlul capitolului VIII. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.56 alin.1, cu punctele a), b), c) şi d). Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.57, 58, 59, 60. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Titlul capitolului IX. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.61 alin.1. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.2, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.62, 63, 64, 65. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Comisia economică, vă rog, este procedură de urgenţă, vă rog să propuneţi timpii.

Domnul Gheorghe Marin:

Da, domnule preşedinte, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond în procedură de urgenţă cu proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/98 privind regimul zonelor defavorizate.

Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat. La întocmirea acestui raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Acest proiect de lege a rezultat din necesitatea armonizării cu prevederile acquis-ului comunitar în domeniul ajutoarelor de stat, a măsurilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/98. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În urma dezbaterii, comisia a hotărât ca acest proiect să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat. Având în vedere că este procedură de urgenţă, propunem 5 minute în total, un minut de intervenţie. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este pentru timpii propuşi? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic, dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule deputat, aveţi observaţii la articolul unic? Articolul unic este cel care de altfel modifică art.14, deci, la articolul unic aveţi o observaţie, vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am citit cu atenţie, de mai multe ori, alin.1 al art.14 prim şi constat nişte ambiguităţi. Eu nu am reuşit să înţeleg foarte bine, de aceea rog pe iniţiator, poate reuşeşte să clarifice ce înţelege prin aceste noţiuni. "Agenţii economici beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute în legislaţia în vigoare până la atingerea intensităţii maxim admise ajutorului de stat, conform Regulamentului privind ajutorul de stat, ajutorul de stat regional aprobat de Consiliul Concurenţei".

În primul rând, eu nu ştiu să existe stat regional în România; eu ştiu că este ajutorul regional de stat şi nu "stat regional".

În al doilea rând, legislaţia în vigoare nu se referă şi la Regulamentul privind ajutorul regional de stat? Deci, sunt nişte ambiguităţi pe care v-aş ruga să mă ajutaţi să le rezolv.

De asemenea, apare şi la alin.2 aceeaşi formulare ambiguă, "ajutorul de stat regional", eu ştiu că este "ajutorul regional", pentru că avem "dezvoltare regională" şi "ajutor regional" pe cale de consecinţă. Nu introducem noţiuni care nu sunt prevăzute în nici una dintre legile în vigoare.

Pe de altă parte, la alin.3 eu cred că există un dezacord, întrucât cuantumul ajutorului de stat se calculează, nu şi încadrarea în intensitate se calculează. Încadrarea, eventual, se stabileşte, calculezi numai cuantumul, nu calculezi încadrarea. Deci, şi aici sunt nişte elemente care au fost paraşutate în acest text şi creează confuziile menţionate. Eu insist pe ideea de a face modificarea respectivă pentru a nu induce în opinia publică ideea că România este un stat regional. Avem "ajutor regional de stat". Prin urmare, vă rog respectuos fie să se clarifice acest aspect de către iniţiator, fie să se retrimită acest proiect de lege la comisie pentru o redactare cu toată atenţia şi o prezentare a unui raport pe măsură.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc. Comisia sau iniţiatorul puteţi să daţi nişte explicaţii? Vă rog. Doamna Puwak vroia să intervină. Doamna Puwak, vă rog. Să o lăsăm pe doamna Puwak, pentru este o lady şi trebuie să fim politicoşi.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Pentru că s-a cerut o explicaţie, îmi permiteţi, domnule deputat, să v-o dau. Deci, noţiunea economică este de "ajutor de stat", el este un element aşa cum este deja legiferat şi în acquis-ul comunitar şi în legislaţia noastră şi este "ajutor de stat regional". Da, "ajutor de stat" este noţiunea, dacă vreţi echivalentă fiabilităţii, dar se cheamă "ajutor de stat", că dumneavoastră faceţi diferite asocieri, asta este, mă rog, treaba dumneavoastră. Noi, economiştii înţelegem foarte clar ce este "ajutorul de stat" şi cum influenţează concurenţa.

Pe de altă parte, intensitatea maximă a ajutorului de stat este o limită, deci, se încadrează într-o limită a intensităţii maxime a ajutorului de stat.

Domnul Dan Brudaşcu (din bancă):

Aia se stabileşte dinainte.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Nu se stabileşte dinainte, vă rog să luaţi legislaţia europeană şi să vedeţi cum se determină intensitatea maximă a ajutorului de stat. Deci, este o limită care trebuie să aducă ajutorul de stat la maxim 50% din investiţia pe care agentul economic o face în domeniul respectiv.

Vă rog domnule preşedinte, să nu supuneţi la vot retrimiterea la comisie, că nu există nici un fel de argumente în acest sens.

Domnul Dan Brudaşcu (din bancă):

Dar în privinţa primului alineat nu mi-aţi spus nimic. În legislaţia în vigoare nu este şi acest regulament...

Domnul Constantin Niţă:

Domnule profesor Brudaşcu, economiştii au alte reguli de exprimare, ce să facem?

Domnul Dan Brudaşcu (din bancă):

Dar trebuie claritatea textului.

Domnul Constantin Niţă:

Bun. Aici, dacă trecem la analiză literară, s-ar putea să aveţi dreptate, dar la analiza termenilor, este clar că economiştii au dreptate. (Doamna deputat Puwak se consultă cu domnul deputat Brudaşcu.)

Domnule Brudaşcu, aţi înţeles care sunt... mai stă un pic doamna deputat lângă dumneavoastră şi sunt convins că, sigur, o să înţelegeţi. Mulţumesc domnule preşedinte, lăsaţi..., e-n regulă, s-a înţeles, sigur. (Se adresează domnului preşedinte Gheorghe Marin.)

Deci, la articolul unic nu mai sunt observaţii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Mulţumesc.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat.

proiectul de lege îl vom supune votului final de mâine.

Proiectul de Lege privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte. Comisia juridică. Iniţiatorul este aici? Vă rog. Să lăsăm iniţiatorul, pe scurt, să ne spună câteva cuvine şi apoi dumneavoastră.

Domnul Eduard Gabriel Matei (vicepreşedinte, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului):

Mă numesc Eduard Gabriel Matei şi m-am prezentat în faţa dumneavoastră pentru a susţine proiectul de Lege privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte.

Stimate domnule preşedinte,

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

Prin Legea 37/2001 au fost transpuse parţial prevederile directivei nr.85/374 a Comisiei Economice Europene a Parlamentului European, fapt constatat ulterior şi de experţii Comisiei Europene care au considerat că dispoziţia legală rezultată nu corespunde integral cu directiva şi implicit va duce la diferenţe majore în aplicarea legislaţiei în practică.

Proiectul prezent de Lege privind răspunderea producătorului pentru pagubele generate de produsele cu defecte transpune integral prevederile legislaţiei europene, urmărind creşterea nivelului de protecţie a consumatorilor prin stabilirea în mod clar a situaţiilor şi a modului de angajare a răspunderii producătorilor. Cu acest prilej, legislaţia naţională se corelează în totalitate cu regimul juridic existent în ţările membre ale Uniunii Europene şi sunt prevăzute cazurile în care producătorii pot fi exoneraţi de răspunderea pentru prejudiciul creat prin punerea în circulaţie a produselor cu defect care sunt limitativ enumerate, stabilindu-se clar limitele răspunderii producătorului pentru pragul valoric de 2 milioane de lei în prezent şi respectiv suma echivalentă a 500 de euro pentru momentul aderării României la Uniunea Europeană.

Răspunderea producătorului se naşte din calitatea acestuia de a fi cel mai îndreptăţit să evalueze riscurile legate de produsele pe care le pune în circulaţie, stabilind şi măsurile necesare pentru diminuarea lor. Apare deci firească necesitatea ca producătorii să răspundă în mod direct pentru daunele provocate, răspunderea producătorului este angajată pentru deteriorarea sau distrugerea oricărui bun, altul decât produsul defectuos, dar în legătură cu acesta din urmă.

În condiţiile prezentului proiect, producătorul răspunde pentru prejudiciul actual şi pentru cel viitor, chiar şi în situaţia în care acesta este rezultatul cumulat al defectului produsului cu o acţiune sau o omisiune a unei terţe persoane.

În aceste condiţii, supunem adoptarea prezentului proiect de lege în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc foarte mult. Vă rog domnule deputat, Comisia juridică.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a analizat proiectul de Lege privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produse cu defecte, ţinând cont de avizul Consiliului Legislativ şi de avizul favorabil al Comisiei pentru industrie şi servicii. În plus, vreau să vă spun că Senatul a adoptat acest proiect de lege în data din 3 mai 2004, iar membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în urma dezbaterilor, vă propun şi vă supun spre dezbatere forma adoptată de Senat.

Vreau să vă spun că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni. Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii - dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Pe a asigura fluenţa ideii pe care o degajă acest titlu, aş sugera următoarea reformulare: Lege privind răspunderea producătorilor de produse cu defecte pentru pagubele generate de acestea, pentru că mi se pare că este mai corect, nu pentru producători, pentru orice fel de producători, ci specificăm în mod clar "de produse cu defecte".

Domnul Constantin Niţă:

Nu este corect. Nu este bine domnule deputat. Este răspunderea producătorilor, răspunderea mea dacă produc produse proaste.

Domnul Dan Brudaşcu (din bancă):

Pentru aceasta, normal nici nu avem nevoie de răspundere.

Domnul Constantin Niţă:

Răspundem pentru produsele defecte; dacă fac produs defect, trebuie să răspund.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi nu îmbrăţişează această idee, decât o reformulare...

Domnul Constantin Niţă:

Bun. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Brudaşcu de modificare a titlului.

Cine este pentru? 1 vot.

Împotrivă?

Cu marea majoritate de voturi se respinge propunerea domnului deputat Brudaşcu.

Cine este pentru titlul legii? Vă rog să votaţi! Mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Aprobat.

Titlul capitolului I. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat.

Art.1 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat.

Art.2, alin.1 şi 2 dacă sunt observaţii? Vă rog domnule deputat. La care...? La pct.3, 4 şi 5 ale subpunctului a) ale art.2, da?

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, eu consider că pct.3 şi 4, cu o singură diferenţă, aceea de "importă un produs", în pct. 3 este "în România", iar la pct.4 "din Comunitatea Europeană", în rest, textul este absolut identic. Este o formulare care mie mi se pare redundantă. Probabil că s-ar fi putut în momentul în care s-a dezbătut această lege să se fi găsit o formulă, astfel încât, din cele două puncte să fi rezultat doar unul singur. "Importă un produs în România din Comunitatea Europeană sau alte ţări în vederea vânzării"... şi atunci nu mai era nevoie de repetarea, absolut identică, în rest a textelor celor două puncte.

iar la pct.5 eu aş vrea să fiţi de acord să nu folosim cuvântul "va fi tratat drept producător", cred că mi se pare mai corect să spunem "va fi considerat producător", este mai simplă formula şi mai pe înţeles.

Domnul Constantin Niţă:

Bun. La 3 şi 4 poate că nu ştiu... Sunt momente diferite.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte, vă rog să supuneţi la vot propunerea comisiei. Respingem propunerea colegului meu.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Cine este pentru propunerea comisiei? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri dacă sunt? Nu sunt.

Deci, votat varianta comisiei la propunerile domnului Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu (din bancă):

Nici la 5 nu acceptaţi?

Domnul Constantin Niţă:

Poftiţi? Păi, nici la 5. Asta e, ce să facem?

Art.2, alin.1, 2 şi 3 cu subpunctele, deci, la alin.1 - 1, 2, 3, 4, 5 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta iniţiatorului.

La pct.b) şi c) dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.c) urmăriţi pct.1, 2, 3 - dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

La pct.d), de asemenea cu pct.1, 2 şi 3 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

Alin.2 şi 3 în varianta iniţiatorului dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Titlul cap.II dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.3, 4, 5, 6 şi 7 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta iniţiatorului.

Art.8, 9 şi 10 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul cap.III dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.11 şi 12 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul cap.IV dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.13, 14, 15, 16, 17 şi 18 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.4 lit.a), alin.2 din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Iniţiatorul, pe scurt, foarte pe scurt v-aş ruga şi din partea Comisiei pentru apărare să fie aici.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Legea de revizuire a Constituţiei a fost modificat şi textul art.16, alin.3 în sensul că funcţia publică militară poate fi ocupată de cetăţeanul român care are domiciliul în ţară, eliminându-se astfel condiţia existentă în textul adoptat din 1991 şi anume că pentru a ocupa o astfel de funcţie, cetăţeanul român trebuie să aibă doar cetăţenia română.

Prin proiectul de lege în discuţie se propune aşadar, modificarea în acest sens a art.4 lit.a) alin.2 din Legea nr.80 privind statutul cadrelor militare.

Având în vedere raportul favorabil întocmit de comisia de specialitate, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul în forma prezentată. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Comisia vă rog.

Domnul Virgil Popescu:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru dezbatere şi aprobare de fond cu acest proiect de lege; a avut avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar cei 25 de membri prezenţi la şedinţă au aprobat în unanimitate propunerea de a fi dezbătut şi adoptat în plen sub forma propusă de către Guvern. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.15/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare. Suntem în procedură de urgenţă, vă rog să prezentaţi timpii.

Domnul Gheorghe Marin:

Da, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu acest proiect de lege. Menţionez că proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Acest proiect de lege reglementează regimul unor obligaţii bugetare ale Societăţii Naţionale a Petrolului, PETROM S.A. Bucureşti, aflată în proces de privatizare, deoarece există obligaţia statului de a pune la dispoziţia potenţialilor investitori certificaţiile de obligaţii bugetare în vederea depunerii ofertelor finale. Legea face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât ca acest proiect să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat.

Timp total de dezbatere 5 minute şi 1 minut de intervenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc. Fiind procedură de urgenţă, trecem la dezbaterea pe articole a legii.

Titlul legii dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic dacă sunt observaţii? Vă rog domnule deputat.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Amendamentul care l-am propus în comisie şi care este inserat în raportul comisiei se referă la art.1 şi 2 cu paragrafele respective.

Domnul Constantin Niţă:

Dar noi vorbim de articolul unic, domnule deputat, la lege, când trecem la dezbaterea ordonanţei, vă invit să luaţi cuvântul, da? Mulţumesc.

Deci, la articolul unic dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Trecem la titlul ordonanţei de urgenţă dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.1 cu alin.1, 2, şi 3 vă rog.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Aşa cum am spus, totalul datoriilor care sunt exonerate astăzi sau amânate la plată totalizează 15 mii 300 de miliarde de lei.

Prin amendamentul meu am propus ca să rămână în continuare de plată datoriile curate care însumează 510 miliarde lei, respectiv 3,33% din totalul datoriilor.

Menţionez că, după cum se comentează că PETROM-ul va fi,... acţiunile care vor fi vândute se vor vinde la circa 500-600 de milioane de euro, suma aceasta înseamnă 12 milioane de euro, respectiv 4,70, mai puţin de 5%. Sigur că se pune întrebarea de ce pentru acest procent minor mai fac o intervenţie. Fac intervenţia din motive de principiu.

Trecând peste aceste dobânzi, penalităţi, majorări, eşalonări la plata dividendelor, scutirea de plată a dobânzilor şi penalităţilor care sunt elocvente pentru un sistem fiscal împovărător, a exonera de la plată şi datoria curată care nu a plătit-o, creează un precedent periculos care, după aceea, va fi cerut şi în alte ocazii şi chiar de către întreprinzători privaţi care nu şi le plătesc.

De fapt, se zvoneşte că însuşi Guvernul ar vrea să menţină acest principiu ca datoria curată, totuşi să fie plătită. Prin respingerea în comisie s-a spus că amendamentul meu contravine reglementărilor în domeniul fiscal. De fapt, întreaga ordonanţă de urgenţă contravine prevederilor Codului Fiscal.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Comisia îşi păstrează punctul de vedere.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, conform Regulamentului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Aprobat varianta comisiei.

Deci, art.1 alin.1, 2 şi 3 aprobat varianta comisiei.

Art.2 alin.1, 2 şi 3 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului, implicit a comisiei.

Art.3, 4 şi 5 de asemenea, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului, implicit a comisiei.

Mulţumesc. Vom supune votului final de mâine acest proiect de lege.

Ultimul proiect de lege pentru astăzi - proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.38/1998 privind acreditarea laboratoarelor şi organismelor pentru evaluarea conformităţii. Din partea iniţiatorului, pe scurt, vă rog domnule ministru.

Domnul Andrei Grigorescu (secretar de stat, Ministerul Industriei şi Comerţului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei nr.38 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor şi organismelor pentru evaluarea conformităţii în sensul identificării serviciilor oferite de organismul de acreditare pentru care se stabilesc şi se încasează tarife şi explicitări obiectului de activitate a organismului de acreditare.

Aceste modificări au fost convenite ca urmare a discuţiilor purtate de către misiunea de evaluare a Comisiei Europene privind deschiderea negocierilor pentru semnarea Protocolului PECA.

Astfel se creează un cadru legal unitar în materie, precum şi premisele iniţierii efective a negocierilor pentru semnarea acestui acord.

Faţă de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3 din 2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 38 din 1998. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu mulţumesc. Comisia?

Domnul Aurel Daraban:

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Cu avizul nr. 42 din 9.I.2004, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au avizat favorabil proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38 din 1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor şi organismelor pentru evaluarea conformităţii în sensul identificării serviciilor oferite de organismul de acreditare pentru care se stabilesc şi se încasează tarife şi explicităţi obiectului de activitate al organismului de acreditare.

Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a făcut unele amendamente care se referă la menţinerea organismului naţional de acreditare în coordonarea Ministerului Economiei şi Comerţului, precizări legate de veniturile organismului naţional de acreditare, eliminarea organizaţiilor sindicale din activitatea de acreditare, având în vedere neimplicarea lor profesională în activitatea de acreditare pentru evaluarea conformităţii.

După examinarea proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3 din 2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei 38 din 1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor şi organismelor pentru evaluarea conformităţii cu amendamentele admise.

La şedinţele comisiei au participat 19 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei.

În raport de obiectul şi conţinutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi mulţumesc. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii. Comisia nu a avut observaţii, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La articolul unic urmăriţi pag.3, pct.2 din raport. Comisia propune modificarea articolului unic din lege. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

Trecem la titlul ordonanţei Guvernului. Dacă sunt observaţii la titlu? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.1 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.1, 2, 3 şi 4 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.5 urmăriţi pag.3, pct. 3 din raport comisia propune modificarea acestora. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

La pct.6 dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut observaţii.

Votat varianta iniţiatorului.

La pct.7 al art.6 urmăriţi pag.4, pct.4 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Tot la pag.4, pct.5, la art.1 după pct.7 se introduce pct.7¹. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei, respectiv cu pct.a) şi b).

Pct.8. De asemenea, comisia propune modificarea acestuia.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

La pct.9, art.14, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia; urmăriţi pct.7, pag.6 din raport.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Pct.10 şi pct.11.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta iniţiatorului.

Art.II. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.III. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

Anexa. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Închidem prima parte a sedinţei.

Trecem la partea a doua a şedinţei, consacrată răspunsurilor la interpelări.

Pentru domnul Nicolae Enescu.

Este aici domnul Nicolae Enescu?

Nu este; absent.

Pentru domnul Adrian Moisoiu.

Domnule Adrian Moisoiu, doriţi să dezvoltaţi interpelarea dumneavoastră?

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Aştept răspunsul.

Domnul Constantin Niţă:

Aşteptaţi răspunsul.

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Am onoarea să prezint răspunsul la interpelarea formulată de domnul deputat Adrian Moisoiu, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1486/B, referitoare la "interpretarea antisocială a aplicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/2003, în cazul doamnei Popa Floarea".

În referire la interpelarea sus-menţionată, precizăm următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art.162 din Regulamentul Camerei, interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne, sau externe.

Cu toate că demersul nu vizează problematica amintită, comunicăm că, în conformitate cu art.3 al Hotărârii Guvernului nr.1206 din 14 octombrie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.81/2003, familiile şi persoanele singure, cu venituri reduse, care utilizează, pentru încălzirea locuinţei, energie termică furnizată în sistem centralizat, sau gaze naturale, beneficiază, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.5/2003, de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei, diferenţiat în raport cu venitul net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, precum şi de sistemul de încălzire utilizat, iar, în cadrul energiei termice, şi de modul de facturare pentru care acestea au optat.

Având în vedere că doamna Popa Floarea, domiciliată în Sighişoara, Str.Mihai Viteazu nr.77, s-a debranşat de la sistemul centralizat de încălzire a locuinţei cu energie termică şi nu beneficiază de altă sursă de încălzire pentru care să fi încheiat un contract individual cu furnizorul, nu poate beneficia, conform prevederilor art.5 al ordonanţei de urgenţă, de plata ajutorului pentru încălzirea locuinţei familiale pe perioada sezonului rece.

Menţionăm că toate cererile persoanelor sau ale familiilor aflate în situaţia doamnei Popa Floarea au fost respinse de la acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei, în baza actului normativ de subvenţionare şi ar fi incorect şi neconform legii să se facă o excepţie în cazul domniei sale.

Din evidenţele Primăriei municipiului Sighişoara rezultă, însă, că doamna Popa Floarea beneficiază de prevederile Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, încasând, lunar, cu titlu de ajutor social, suma de 825.000 de lei, fără să presteze orele de muncă prevăzute de lege.

De asemenea, a beneficiat, o perioadă de timp, de masă gratuită la cantina de ajutor social, iar, în cursul anului 2003, a beneficiat de un ajutor de urgenţă pentru plata energiei termice, acordat restanţierilor, într-un cuantum de 4.553.000 lei, conform art.19 alin.1 şi alin.2 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5 din 20 februarie 2003.

Conducerea Primăriei Sighişoara invocă comportamentul recalcitrant al doamnei Popa Floarea, pe care aceasta îl manifestă faţă de autoritatea publică locală ori de câte ori nu i se soluţionează în mod favorabil solicitările care se situează în afara cadrului legal."

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă aveţi observaţii la răspunsul dat, domnule deputat?

Vă rog.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să dezbatem un pic acest aspect al problemei doamnei Floarea Popa, pentru că este o idee foarte interesantă.

Domnul Constantin Niţă:

Nu putem să dezbatem... Dumneavoastră vă referiţi la observaţia domnului secretar de stat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnul secretar de stat, în primul rând, a accentuat acea problemă antisocială. În acelaşi timp, a accentuat asupra modului recalcitrant de comportare a doamnei Popa.

Perfect, dar întrebarea este: un om care este la limita subzistenţei şi care se adresează pentru ca să fie ajutat, acest om poate, tot timpul, să sufere şi să tacă şi să plece capul? Nu cred.

Deci, de la acest aspect trebuie să plecăm şi aici trebuie să vedem socialul şi modul în care un guvern social-democrat înţelege necazurile celor mulţi.

De asemenea, în legătură cu faptul că s-a debranşat de la energia termică. O clipă! Acolo, asociaţia de locatari este debranşată pentru motivul că a trebuit să se facă nişte lucrări de reparaţie şi, în consecinţă, doamna respectivă s-a încălzit în timpul iernii cu gazul metan de la soba din bucătărie. Cred că nicăieri, într-o lege, nu este prevăzut că gazul metan de la bucătărie poate fi folosit numai pentru prepararea alimentelor. Iată un caz disperat, în care gazul metan de la bucătărie este folosit pentru încălzire.

Doamna care răspunde la Primăria Sighişoara şi care probabil că a dat şi informaţii domnului secretar de stat, nu o poate suferi pe această doamnă Popa. Acesta nu este un motiv, este problema dânsei în particular. Dar o problemă socială, ca să ajute şi să fie ajutat un om necăjit, care vrea să plătească şi să aibă anumite drepturi, eu cred că stă în faţa noastră, a tuturor.

Deci, dacă a folosit gazul metan în bucătărie şi dacă de acolo a deschis uşa ca să intre încălzire şi în cameră, nu trebuie ca o funcţionară de la Primăria din Sighişoara să declare că soba de bucătărie nu poate fi folosită pentru încălzire. Uite că se poate, că n-are ce să facă şi din ce să trăiască.

Eu îl rog pe domnul secretar de stat să nu se lase convins de argumentele birocratice pe care Primăria din Sighişoara le aduce cu această ocazie şi, aşa cum este cazul, să ajutăm un om necăjit şi eu cred că aceeaşi situaţie ar putea fi şi în alte părţi ale ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai doriţi să faceţi un scurt comentariu. Vă rog; un minut.

Domnul Mircea Alexandru:

O singură precizare în 30 de secunde.

Am precizat că doamna nu se încadrează în prevederile art.5 din ordonanţă.

Am spus, anterior, că, totuşi, a primit ajutor social sub alte forme, găsindu-se încadrarea juridică adecvată, tocmai pentru a i se rezolva situaţia. Astfel, doamna Popa Floarea beneficiază, în temeiul Legii nr.416/2001, de un ajutor social în sumă de 825.000 lei lunar.

De asemenea, a beneficiat de un ajutor de urgenţă la plata energiei termice, acordat restanţierilor, în cuantum de 4.553.000 lei, în temeiul art.19 alin.1 şi alin.2 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5 din 20 februarie 2003, privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei acelor persoane care nu sunt branşate la sistemul centralizat.

În condiţiile date, cred că răspunsul este acoperitor şi pentru intervenţia ulterioară a domnului deputat.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Brudaşcu, pentru memoriul doamnei Deac Silvia, din comuna Palatca, judeţul Cluj.

Dacă doriţi să dezvoltaţi interpelarea, domnule deputat Dan Brudaşcu? Nu doriţi.

Domnule ministru secretar de stat Mircea Alexandru, vă rog să răspundeţi la interpelarea domnului Brudaşcu.

Domnul Mircea Alexandru:

În cuprinsul interpelării, domnul deputat sesizează starea conflictuală dintre două familii din comuna Palatca, judeţul Cluj, şi invocă arestarea abuzivă a domnului Deac Alexandru, de către un lucrător al postului de poliţie din localitate, pe fondul litigiilor care există între familiile respective.

Totodată, se invocă pasivitatea Poliţiei în luarea de măsuri împotriva domnului Solomon Silviu, atitudine ce ar fi determinată de relaţia de rudenie existentă între acesta şi un ofiţer superior din cadrul Inspectoratului de Poliţie Cluj.

Din verificările efectuate, rezultă că între familiile Deac şi Solomon există o stare conflictuală de peste 50 de ani, care a fost întreţinută din generaţie în generaţie.

În ultimii 10 ani, conflictele dintre Solomon Silviu şi Deac Alexandru s-au accentuat, acestea acuzându-se reciproc de lovire şi alte violenţe, fapte prevăzute şi pedepsite de art.180 Cod penal, aspecte ce s-au aflat pe rolul instanţelor de judecată.

În prezent, conflictul dintre cei doi vecini este generat de un teren agricol situat în faţa locuinţei familiei Deac şi peste drumul comunal, pe care domnul Solomon Silviu l-a împrejmuit. Familia Deac susţine că terenul respectiv, în suprafaţă de 0,6 hectare, îi aparţine de drept, iar, prin împrejmuire, Solomon Silviu şi-ar fi însuşit proprietatea acestuia în mod ilegal.

În vederea redobândirii acestei suprafeţe de teren, domnul Deac Alexandru şi Deac Silvia au solicitat deplasarea la faţa locului a Comisiei agricole din cadrul comunei Palatca.

Întrucât domnul Deac Alexandru are o afecţiune medicală încă din 1972 şi uneori se manifestă printr-un comportament agresiv, membrii Comisiei agricole au solicitat prezenţa la faţa locului a agentului de poliţie Varga Leonard. Afecţiunile domnului Deac Alexandru sunt consemnate într-o adeverinţă medicală eliberată de către medicul de familie.

În data de 28 aprilie 2004, membrii Comisiei agricole, însoţiţi de agentul de poliţie, au trecut la măsurătoarea terenului folosit de familia Deac, situat lângă casă şi au constatat că, în timp ce pe titlul de proprietate figurează 0,43 hectare, domnul Deac lucrează o suprafaţă de 0,52 hectare, aspect consemnat într-un proces-verbal.

În momentul în care comisia i-a comunicat domnului Deac rezultatul măsurătorilor, acesta le-a adresat injurii şi cuvinte jignitoare. Agentul de poliţie prezent la faţa locului l-a invitat verbal pe domnul Deac să se prezinte la postul de poliţie, pentru a lua măsuri cu privire la comportamentul său, însă acesta a refuzat.

Pe data de 3 mai a.c., domnul Solomon Silviu a depus la Postul de Poliţie Palatca o plângere împotriva vecinului său, Deac Alexandru, pe care l-a acuzat de ameninţări repetate la adresa lui şi a altor vecini, iar în data de 4 mai 2004 a depus o altă plângere având ca obiect distrugerea gardului de împrejmuire.

În dimineaţa de 5 mai 2004, poliţistul Varga Leonard s-a deplasat la domiciliul domnului Deac Alexandru, pentru a-l invita să se prezinte la post în vederea audierii cu privire la aspectele reclamate de Solomon Silviu, însă acesta a refuzat în mod violent, manifestat fizic şi verbal asupra poliţistului, având un comportament de natură a-i pune în pericol integritatea corporală. În această situaţie, agentul de poliţie Varga a trecut la imobilizarea lui Deac Alexandru, folosind cătuşele din dotare, conform prevederilor art.34 din Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Totodată, poliţistul a solicitat deplasarea, la faţa locului, a personalului medical de la serviciul de ambulanţă. Domnul Deac Alexandru a fost descătuşat în ambulanţă, întrucât gradul de agresivitate s-a diminuat. A fost internat la Clinica de psihiatrie a municipiului Cluj-Napoca de către medicii de pe salvare, de unde a fost externat pe data de 6 mai 2004, la solicitarea şi pe răspunderea fiului său.

Precizăm că împotriva domnului Deac Alexandru nu a fost luată măsura arestării de către poliţist, aşa cum se precizează în interpelare; această măsură se dispune doar de către instanţa de judecată.

Cu ocazia audierii, li s-a comunicat numiţilor Deac Alexandru şi Deac Silvia că, pentru soluţionarea litigiului cu privire la terenul pe care-l revendică, se impune să se adreseze instanţei de judecată civile care este competentă a se pronunţa, atrăgându-se atenţia tuturor persoanelor implicate în conflict să se abţină de la comportamente agresive, care intră sub incidenţa legii penale.

Din verificări, a rezultat că domnul Solomon Silviu este nepot de soră al unui fost poliţist, acum pensionar, care şi-a desfăşurat activitatea, până la 30 iunie 2003, în cadrul Inspectoratului de Poliţie Transporturi Cluj.

Din verificările efectuate, nu s-a constatat implicarea acestuia în starea conflictuală existentă între familiile nominalizate.

Mai precizăm că, în conformitate cu prevederile art.162 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne, sau externe, şi nicidecum referitoare la neînţelegerile dintre vecini.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Dacă aveţi un comentariu la răspunsul primit? Pe scurt.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Constat că, în loc să se răspundă în general la problemele pe care le ridicăm şi pe care le pun oamenii, reprezentanţii unor ministere încep să ne dea lecţii: ce înseamnă interpelare, ce înseamnă întrebare, când se poate pune, dacă se poate pune, sau dacă nu se poate pune.

Aş vrea să-l informez pe domnul secretar de stat, cu tot respectul pentru funcţia pe care o are, că eu nu cer aprobarea ministerului să reprezint interesele oamenilor care mi se adresează în probleme care-i privesc. Dacă aceste probleme n-ar exista, iar membrii Guvernului, reprezentanţii acestuia în teritoriu, şi-ar face datoria, n-ar fi nevoie de asemenea intervenţii.

Pe cale de consecinţă, am rugămintea, domnule secretar de stat, ca toate aceste indicaţii şi recomandări pe care ni le faceţi să le menţineţi eventual pentru conducerea ministerului şi să nu le proferaţi în plenul Camerei Deputaţilor, care nu este subordonată nicidecum ministerului dumneavoastră şi nu primeşte lecţii de la dumneavoastră.

Pe de altă parte, aş vrea să vă spun că această informare este inexactă. Poliţistul dumneavoastră l-a agresat pe acest cetăţean, care este bolnav de epilepsie, şi l-a internat în mod abuziv la clinica de psihiatrie. Un bolnav de epilepsie nu se internează într-o clinică de psihiatrie. Iată, şi prin această modalitate, dumneavoastră dovediţi că metodele poliţiei politice de altădată sunt în continuare în vigoare. Ieri am discutat cu acest domn Silviu Solomon în localitatea Palatca, în jurul orei 16,15. Vă poate confirma acest lucru inclusiv soţia lui. A încercat să-mi arate că a fost lovit. Şi l-am rugat: "da, domnule, arată-mi şi mie unde ai fost lovit". Nu avea nici un fel de urme cu privire la agresiunile care se invocă. Este o familie de unguri din Palatca, - o să vă surprindă că Partidul România Mare intervine în cazul ungurilor -, care este terorizată de acest cetăţean. Ei mi-au prezentat, cu prilejul audienţei, toate documentele pentru schimbul de teren în cauză, au extras de carte funciară, şi nicidecum cifrele şi suprafeţele pe care dumneavoastră le-aţi recitat din acel text pe care, probabil, l-aţi primit de undeva.

Cam acestea sunt lucrurile în ceea ce priveşte răspunsurile pe care le primesc.

Şi aş vrea să-i aduceţi aminte şi şefului ministerului dumneavoastră că eu am un nume. Declaraţiile pe care domnia sa le face cum că n-ar cunoaşte mă face să cred că are nişte amnezii care-l recomandă pentru tratamente la anumite instituţii. Dacă de 4 ani de zile semnează 200 de răspunsuri la interpelările mele şi nu ştie cum mă cheamă, este regretabil că este ministru de interne.

Domnul Constantin Niţă:

Mai doriţi? Pe scurt, un minut.

Domnul Mircea Alexandru:

Foarte pe scurt. Suntem în clădirea Palatului Parlamentului şi se ştie foarte bine, conform Constituţiei, că există un principiu al separaţiei puterilor în stat. Litigiile dintre vecini, inclusiv cele de natură patrimonială, cele funciare şi aşa mai departe, se judecă şi sunt de competenţa instanţelor de judecată, şi nu este dreptul şi nu este atributul ministrului, sau Ministerului Administraţiei şi Internelor să se implice în aceste litigii.

Cetăţeanul, despre care s-a spus aici că este bolnav de epilepsie, după cum am precizat în interpelare, a fost dus şi a fost internat de Serviciul de ambulanţă, şi nicidecum de către poliţist. Poliţistul nu are dreptul să facă internări, sau să interneze el în spital. Această decizie de internare într-un spital este dreptul şi este obligaţia Serviciului de ambulanţă, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul care a făcut obiectul acestei dezbateri, până la urmă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Tot pentru domnul deputat Dan Brudaşcu, din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, răspunde domnul Ion Giurescu, referitor la locuitorii din mediul rural din judeţul Cluj, care, în ciuda muncii prestate ca membri ai fostului C.A.P., nu beneficiază de pensii.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La interpelarea adresată Ministerului Muncii de către domnul deputat Dan Brudaşcu, referitoare la stabilirea pensiilor în cazul persoanelor care au desfăşurat activitatea în fostele c.a.p.-uri, Ministerul Muncii răspunde următoarele:

Începând cu data de 1 aprilie 2001, pensiile din sistemul public, inclusiv pentru persoanele care au desfăşurat activitate în fostele unităţi agricole cooperatiste, se stabilesc, conform prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Conform prevederilor art.162 din Legea nr.19/2000, punctajul anual pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, precum şi pentru fiecare an de contribuţie realizat de ţăranii cu gospodării individuale din zona necooperativizată, până la data intrării în vigoare a Legii nr.80/1992 republicată, reprezintă 0,25 puncte.

Referitor la majorarea cu sută la sută a pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări sociale ale agricultorilor, precizăm că, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.67/2003 aprobată prin Legea nr.383/2003, această măsură s-a aplicat persoanelor ale căror drepturi de pensii au fost stabilite conform legislaţiei aplicabile în sistemul de asigurări sociale ale agricultorilor până la data de 1 aprilie 2001 şi care nu beneficiază de alte categorii de pensii stabilite în sistemul asigurărilor sociale de stat.

Cazul celor două persoane din judeţul Cluj date spre exemplificare a fost transmis Casei Judeţene de Pensii Cluj, în vederea verificării.

Totodată, pentru corecta analiză a aspectelor semnalate, s-a cerut Casei Judeţene de Pensii Cluj o informare completă, urmând ca rezultatul să fie comunicat ulterior.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Comentarii, domnule deputat?

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul formulat.

Aş vrea să fac precizarea că, în cazurile pe care le-am indicat ca ilustrare a problemei pe care v-am adus-o la cunoştinţă, persoanele în cauză s-au adresat deja organelor judeţene care, însă, le-au menţionat faptul că domniile lor nu sunt pensionare C.A.P., deşi au vârsta şi au îndeplinit criteriile pe care le presupunea calitatea de fost membru al C.A.P.

Li s-a spus că lor nu li s-au majorat pensiile, sau nu li s-au dublat pensiile, ca lucrători în agricultură, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea cetăţenilor aflaţi în situaţii similare, pe motivul că în cazul lor este vorba de ajutoare sociale.

Deci, rugămintea pe care am avut-o este să se clarifice dacă sunt pensionari şi, dacă este aşa, să beneficieze de prevederile legii în materie de pensionare ca membri ai C.A.P., iar, dacă nu sunt pensionari, să li se explice de ce au fost decăzuţi din acest drept în urma anilor de muncă pe care i-au prestat în fostele c.a.p.-uri de pe raza comunei Vad, judeţul Cluj.

Este o chestiune de principiu, pentru care solicit verificarea şi soluţionarea până la capăt, pentru că aceste persoane reclamă, în repetate rânduri, şi au reclamat la diverse instanţe - începând de la primărie, direcţia judeţeană de pensii şi aşa mai departe -, iar răspunsurile pe care le-au primit nu le-au satisfăcut. Pe cale de consecinţă, ele mi-au cerut să intervin, pentru clarificarea la nivelul ministerului competent.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Tot pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Familiei, pentru domnul Nicolae Enescu, care este absent, trebuia să răspundă domnul Giurescu.

Din păcate, nefiind în sală, nu puteţi răspunde.

Pentru domnul Metin Cerchez, de asemenea, Ministerul Justiţiei, prin doamna Rodica Constantinovici, trebuia să-i răspundă domnului deputat. Din păcate, nu este în sală.

Pentru domnul Adrian Moisoiu, doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat, referitor la Societatea Comercială "Balneoclimaterica" Sovata.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1485 adresată ministrului justiţiei, referitoare la soluţionarea denunţurilor depuse de domnia voastră la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (fosta Curte Supremă de Justiţie) şi Parchetul Naţional Anticorupţie, referitoare la vânzarea ilegală a unui pachet de acţiuni al Societăţii Comerciale "Balneoclimaterica" Sovata, vă comunicăm că, din verificările efectuate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu a putut fi identificată nici o lucrare care să fie înregistrată sub nr.218/15 din 2 octombrie 2002.

După cum precizaţi în conţinutul interpelării, vi s-a comunicat de către Parchet, anterior, că lucrarea este în studiu.

Vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne precizaţi sub ce număr şi la ce dată vi s-au comunicat aceste răspunsuri, sau alte date pentru identificarea denunţului.

Având în vedere termenul scurt între data formulării interpelării şi prezentul răspuns, am cerut Parchetului Naţional Anticorupţie şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să facă verificări amănunţite şi, în măsură în care se vor identifica denunţurile, vă vom comunica răspunsul solicitat - informaţii complete.

Vă putem informa, însă, că, referitor la privatizarea Societăţii Comerciale "Balneoclimaterica" S.A. Sovata, a existat pe rolul instanţelor de judecată o acţiune, prin care s-a solicitat de către Societatea Comercială "Aluniş S.R.L." anularea formelor şi a actelor întreprinse în vederea vânzării pachetului de acţiuni avute de A.P.A.P.S. la Balneoclimaterica S.A. Sovata.

Prin decizia nr.2153 din 2003, pronunţată în dosarul nr.5832/2001, Curtea Supremă de Justiţie a respins recursurile formulate în cauză, menţinând, astfel, dispoziţiile sentinţei nr.117 din 23 mai 2001 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, prin care s-a dispus anularea formelor şi a actelor de privatizare întocmite în vederea vânzării prin negociere directă a pachetului de acţiuni menţionat.

Punerea în aplicare a acestei hotărâri judecătoreşti privind anularea formelor şi a actelor de privatizare a unei societăţi comerciale nu poate fi făcută, însă, pe calea executării silite prevăzute de Codul de procedură civilă, ci se realizează numai la cererea părţilor interesate.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat, dacă aveţi comentarii? Vă rog, pe scurt.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În primul rând, referitor la înregistrare, îi voi prezenta doamnei secretar de stat, după acest comentariu, numărul care este cel corect, pe care vi l-am spus - nr.218/15 din 2 octombrie 2002 -, şi care a ajuns la P.N.A.; mi s-a comunicat nr.670 din 8 octombrie 2002; a fost în discuţie şi am discutat personal, dacă numele domnului procuror-şef Suhart vă spune ceva. Cu dânsul personal am discutat, la dânsul a fost acest dosar pentru lămurire. Eu cred că vă spune.

În legătură cu Sovata, în fine, într-adevăr, s-a dat câştig de cauză în două situaţii, nu într-una: şi la Aluniş şi la Vila Ştefan. Deci, beneficiar este domnul Piroşca, respectiv domnul Márton, atunci, demult, deci la datele pe care dumneavoastră le-aţi spus. numai că, şi aici apare, nu ştiu, urâtul acestei probleme, numai că la privatizarea staţiunii Sovata, în momentul respectiv, valoarea hotelului Aluniş a fost apreciată la 4 sau 5 miliarde de lei, aproximativ, 5 miliarde de lei. Salina Invest - beneficiara pachetului de acţiuni, cea care a preluat staţiunea Sovata, după sentinţa la care doamna secretar de stat a făcut referire, i-a pretins domnului Piroşca suma de 31 de miliarde de lei. Iată, de fapt, ce înseamnă diferenţa între preţul cu care s-a vândut staţiunea sau un mijloc fix din staţiune, deci hotelul Aluniş, şi cât s-a valorificat în decurs de câteva luni de către acelaşi ".. de cel care a beneficiat de această privatizare.

Vă rog să reţineţi, doamnă secretar de stat, că întreaga staţiune Sovata, şi aici fac referire şi la celelalte hoteluri care mai sunt acolo, Brădet, Sovata, Făget, aşa, cât şi vilele care au fost acolo, un număr de zeci de vile, toată această staţiune s-a vândut către Salina Invest, la momentul respectiv, la suma de 40 de miliarde de lei, ceea ce este o sumă cu totul şi cu totul derizorie în clipa de faţă.

Subiectul şi obiectul care a fost în discuţie este faptul că nu a fost respectată legea de către APAPS. Acesta este adevărul, şi aceasta m-a determinat să depun denunţul penal la care am făcut referire, de fapt, la care nu am primit răspunsul nici în clipa de faţă. Pentru că, oricum, la un denunţ penal trebuie răspuns, ca să răspundă cineva. Că şi-a schimbat numele sau nu asta este altă poveste. Şi acest denunţ penal se referă foarte clar la ilegalitatea comisă, pentru că nu s-a respectat legea, s-a vândut staţiunea prin vânzare directă în momentul în care o lege era în vigoare şi iată că cel care beneficiază în momentul respectiv şi avea contractul pentru hotelul respectiv avea dreptul să o cumpere în leasing. Sunt multe ilegalităţi care s-au comis, nu vă cer să studiaţi tot dosarul, dar vă solicit, doamnă secretar de stat, să primesc răspunsul, deci din octombrie 2002 şi până în mai 2004, la un denunţ penal care, de fapt, a fost lămurit nu o dată.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Pentru domnul deputat Ştefan Baban, care a interpelat Ministerul Agriculturii cu tema explozia importurilor de produse agro-alimentare în România, răspunde domnul Gheorghe Predilă, secretar de stat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului):

La interpelarea formulată de domnul deputat Ştefan Baban, conducerea Ministerului Agriculturii prezintă următorul răspuns.

Noi suntem de acord că în ultimii ani România a apelat la importuri de produse alimentare, dar există şi o explicaţie plauzibilă, în sensul că în ultimii 3 ani România s-a confruntat cu cea mai mare secetă pe care a avut-o din 1947 încoace. Sigur că mai sunt şi alte cauze care îşi vor găsi rezolvarea într-o anume perioadă de timp şi se fac eforturi ca acest import de produse alimentare să fie diminuat, şi sunt două căi pe care Ministerul Agriculturii le-a propus Guvernului pentru diminuarea deficitului balanţei comerciale.

Prima măsură ar fi pentru creşterea exportului de produse agro-alimentare. Recolta anului 2004, aşa cum este estimată acum, pentru culturile care s-au înfiinţat în toamnă, este destul de bună, şi dacă nu se întâmplă alte fenomene, ne va permite să exportăm cantităţi însemnate de cereale, de vinuri, de produse de panificaţie, ulei de floarea-soarelui, animale vii, pentru că vom dispune şi de o bază furajeră mult mai consistentă decât până acum, şi deci vor fi cantităţi importante care vor putea fi disponibilizate. În acelaşi timp, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii, a aprobat un sistem de prime de export pentru stimularea livrărilor unor produse alimentare, şi acestea se referă la vinuri, la legume, la fructe şi la animalele vii.

vom utiliza în continuare instrumentele de susţinere şi promovare a exportului în cadrul programelor pe care le avem întocmite pentru creşterea competitivităţii produselor noastre pe piaţa internaţională şi, în acelaşi timp, vom participa la toate manifestările expoziţionale de unde avem de învăţat şi în acelaşi timp ne vom face cunoscuţi cu produsele noastre. Vom utiliza mai complet cotele preferenţiale de acces pe pieţele ţărilor membre ale Uniunii Europene, având o bază mai bună de lansare a acestor exporturi.

A doua categorie de măsuri o reprezintă diminuarea importurilor, renunţarea la multe importuri de cereale şi furaje, având în vedere producţia bună care se estimează. anul acesta, sigur, am fost nevoiţi să cumpărăm importante cantităţi de cereale atât pentru hrana populaţiei, dar şi pentru hrana animalelor şi, aşa cum am spus, previziunile noastre sunt încurajatoare. Acoperirea într-un grad mai mare a ofertei pentru consumul intern din producţia naţională. Eu am să încerc numai o producţie să vă spun, la legume. În 2001 am realizat 2784 de mii de tone de legume, în 2003 am realizat 3167 de mii de tone, este cea mai mare producţie înregistrată în ultimii 14 ani. Anul acesta estimăm o producţie şi mai bună şi vreau să vă informez că anul trecut nu am importat decât 166 de mii de tone de legume în stare proaspătă, ceea ce este puţin, în comparaţie cu producţia care s-a realizat, de 3167 de mii de tone. La fel, se prevede o producţie bună până acum şi la fructe şi, ca atare, şi aici cantitatea de fructe care va fi importată va fi diminuată. Producţia medie practic a crescut de la 3910 kg în 2001 la peste 6500 în 2003. Deci creşterea este de 64% faţă de 2001.

În acelaşi timp, pentru stimularea producţiei de legume venim cu susţinere, deci cu subvenţie de 3000 de lei pe kg de legume produse în sere încălzite, pentru a acoperi o parte din cheltuielile cu energia termică. Oricum, valoarea totală a subvenţiilor este de 240 de miliarde de lei. Stimulente acordăm şi la producţia autohtonă de carne de porc, pentru că şi aici am fost nevoiţi să importăm şi uneori nu am putut să facem mai mult datorită conjuncturii externe, am acordat 776 de miliarde de lei, din care 634 de miliarde au fost numai pentru producţia de carne de porc livrată la abatoarele autorizate. Sunt şi alte măsuri în programul nostru care vor crea condiţii bune pentru diminuarea pierderilor şi mai ales a cantităţilor de import de produse agro-alimentare.

Răspunsul este mai amplu şi cu permisiunea dumneavoastră vi-l înmânez ca să... nu putem să ţinem şedinţa...

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Aveţi comentarii, domnule deputat, da?

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Observ pentru a nu ştiu câta oară că discutăm de programe. Noi nu mâncăm programe, din păcate.

Din păcate, aducem totul din afară. Societatea noastră a ajuns una de consum asistat, deci ne împrumutăm mereu de bani şi am ajuns să avem, după ştiinţa mea, circa 18 miliarde de dolari datorie externă şi mai avem şi încă vreo 9 miliarde echivalentul datoriei interne. Agricultura..., eu unul umblu prin ţara asta românească şi văd ce se întâmplă în agricultură şi nu sunt deloc optimist. Poate că, cu prima ocazie, şi am să demonstrez Ministerului Agriculturii că nu e suficient să ai programe, trebuie să şi le îndeplineşti, să le înfăptuieşti, poate va veni şi domnul ministru şi alţi miniştri, fiindcă noi interpelăm aici şi nu există nici un ".. fără,... am tot respectul pentru domnul secretar de stat Predilă. Dar era bine, poate o dată şi o dată să vină şi câte un ministru din acesta plin, să-l mai vedem la faţă, că au venit foarte emoţionaţi şi încântaţi când i-am uns, ca să formăm Guvernul. Poate vin să ne răspundă la nişte întrebări din astea foarte clare, ce se întâmplă cu grâul, ce se întâmplă cu legumele, de ce mâncăm usturoi din import, conserve de fasole verde din Franţa etc. oricum, eu îi mulţumesc domnului că mi-a dat răspunsul acesta, este un răspuns formal, şi eu am să revin asupra subiectului.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Tot pentru domnul Ştefan Baban ar fi trebuit să răspundă Ministerul Sănătăţii, vom reprograma acest răspuns.

Pentru domnii deputaţi Mircea Costache şi Adrian Moisoiu, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a răspuns în scris, petenţii declarând că sunt mulţumiţi cu răspunsurile primite.

Cu aceasta, închidem şedinţa noastră consacrată interpelărilor de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,45