Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa! O zi deosebită!

Începem şedinţa declaraţiilor politice cu doamna Olguţa Voinea. Va urma domnul Mincu.

Doamna Olga Lucheria Voinea:

Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi voi vorbi despre formele fără fond.

Populaţia este supusă zilnic unui tir informaţional ce descrie acţiuni şi evenimente locale care în cea mai mare parte nu se regăsesc în realitatea cotidiană obiectivă. Paginile ziarelor au fost ocupate timp de câteva luni cu informaţii despre plantarea unui număr de un milion de arbori în municipiul Galaţi. Acţiunea s-a dovedit a fi irealizabilă din punct de vedere al timpului şi al materialului săditor, imposibil de procurat în asemenea cantitate. Intenţia de a lăsa impresia de activitate susţinută, fără un fond real, se aseamănă cu construcţia de locuinţe în cartierul Siret. După un an şi jumătate în acest cartier nu s-a ridicat încă nici un bloc de locuinţe şi încă se mai discută dacă terenul este adecvat scopului. Programul realizărilor primăriei anunţă darea în folosinţă a 954 de locuinţe, în anul 2003. În realitate, până la ora actuală, nici un gălăţean nu a beneficiat de o asemenea locuinţă, pentru simplul motiv că acestea nu au fost finalizate.

Programele administraţiei locale consemnează la realizări şi perspective de viitor, parcuri şi fântâni arteziene, în timp ce ziarele locale prezintă aceste aspecte într-o cu totul altă culoare. Parcurile, o mizerie. Administraţia locală vorbeşte permanent despre perfecţionarea personalului şi despre europenizarea relaţiilor funcţionar-cetăţean, în timp ce prefectul Traian Mândru atenţionează prin presă instituţiile, cu privire la obligaţia acestora de a informa cu corectitudine publicul.

Cea mai concludentă dovadă a contradicţiei dintre fond şi formă este inexistenţa transparenţei actului administrativ. Consiliul judeţean, după îndelungi dispute, a contractat un împrumut de 270 de miliarde de lei. Opoziţia a făcut numeroase demersuri pentru a afla cum va fi gestionată această sumă şi, mai ales, pentru ce obiective. Ultimul răspuns al preşedintelui Consiliului Judeţean a fost: "Veţi afla pe 7 iunie". La Capitolul "Neconcordanţe dintre fond şi formă" se înscrie şi viaţa unor organisme formale, ca "Anul colectivităţilor locale", despre care administraţiile locale îşi amintesc doar atunci când prefectul le adresează reproşuri severe, la intervale de un an.

Pentru a încheia cu cel mai convingător exemplu, amintesc afirmaţia subprefectului care precizează că vor fi sancţionaţi primarii care se vor opune prin activitatea lor acţiunii de occidentalizare a mediului rural, în timp ce primarul în exerciţiu consideră că în anul 2007 nu va exista nici o deosebire între oraşul Galaţi şi oricare alt oraş occidental.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Iulian Mincu, va urma domnul Petre Posea.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea politică de astăzi este o scrisoare deschisă adresată Excelenţei Sale Ion Iliescu, Preşedintele României.

Excelenţă, de aproximativ 2 ani se încearcă pe diferite căi, proiect de ordonanţă de urgenţă în anul 2002, proiect de lege în 2004, să se acrediteze ideea falsă şi profund dăunătoare practicii medicale româneşti că pentru transpunerea în practică a prevederilor directivelor europene care reglementează formarea iniţială în profesia de asistent medical, responsabil de îngrijiri medicale şi respectiv de moaşă, este imperativ necesar ca pregătirea acestora să se facă exclusiv în instituţii de învăţământ superior cu o durată a studiilor de 3 sau 4 ani. Acum, când legea privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de moaşă, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului asistenţilor medicali şi moaşelor din România a fost votată de Senat, de Camera Deputaţilor şi se află în promulgare, domnul ministru Alexandru Farcaş consideră că introducerea pregătirii postliceale pentru aceste două profesii, prin modificarea Secţiunii a 2-a din Capitolul I, formarea în profesia de asistent medical şi în profesia de moaşă încalcă angajamentele asumate de ţara noastră în cadrul procesului de negociere.

În consecinţă, este necesar, consideră domnia sa, să se revină la condiţiile de formare stabilite prin proiectul de lege în forma adoptată de guvern, adică pregătirea asistenţilor medicali şi a moaşelor să se facă exclusiv în instituţii de învăţământ superior, solicitând în acest sens retrimiterea legii la Parlament. Excelent. Din analiza atentă a directivelor europene în domeniul respectiv, Directivele consiliului nr.77/452 ale Comunităţii Europene, nr.77/453 ale aceleiaşi comunităţi, nr.77/453 iarăşi, nr. 80/154, nr. 80/155, nr. 2001, precum şi Acordul European de la Strasbourg, Legea nr.529 din 2002 promulgată de dumneavoastră, rezultă că în nici unul din aceste documente oficiale ale Uniunii Europene nu se stipulează expres că pregătirea asistenţilor medicali şi moaşelor să se facă exclusiv în instituţiile de învăţământ universitar, aşa cum se dezinformează prin expunerea de motive a prezentului proiect de lege şi, respectiv, la scrisoarea domnului ministru Alexandru Farcaş, adresată Cancelariei prezidenţiale.

Încercând ca profesionist în domeniu să clarific această discrepanţă majoră între ceea ce cuprind directivele Uniunii Europene menţionate, respectiv Acordul de la Strasbourg, minim 10 clase pentru acces şi 4600 de ore de pregătire din care circa o treime pregătire teoretică şi 2/3 pregătire practică, şi ceea ce se intenţiona într-o propunere de ordonanţă de urgenţă în anul 2002 şi se prevede în actuala propunere legislativă din anul 2004, am adresat o interpelare miniştrilor care coordonau la acea vreme activitatea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Integrării Europene.

Răspunsurile primite de la cele 3 ministere, deşi evită cu insistenţă să se facă referiri concrete la întrebările noastre, mi-au permis să formulez următoarele concluzii: a) pentru asistent medical generalist, directivele privind facilitarea liberei circulaţii asistenţilor medicali şi recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi altor calificări oficiale sunt reglementate numai de Directivele Comisiei Europene nr. 77/ 2001/19 ale Comitetului european din 14 mai 2001; b) pentru moaşe, reglementările oficiale sunt numai directivele consiliului nr.8081, 2001/19 ale Comitetului european; c) toate răspunsurile ignoră să facă vorbire despre prevederile Acordului european de la Strasbourg,devenit lege internă, prin ratificarea acesteia de către Parlamentul României, Legea nr.529 din 2002 şi promulgată de dumneavoastră; d) directivele consiliului şi Acordul de la Strasbourg, Legea nr.529 din 2002 - Capitolul II, prevăd o singură rută profesională pentru care condiţia de acces este reprezentată de absolvirea a minimum 10 clase şi parcurgerea a 4600 de ore, între care circa o treime pregătire teoretică şi circa 2/3 pregătire practică.

În consecinţă, constat indubitabil că decizia de instruire şi formare a asistenţilor medicali, cum rezultă cu claritate din răspunsurile Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi Ministerului Integrării, exclusiv prin învăţământ universitar este impusă de necesitatea armonizării sau compatibilizării cu Directivele Uniunii Europene, cum se invocă, intenţionat eronat şi cu scop clar de dezinformare a Guvernului şi Preşedinţiei în expunerea de motive a legii, reprezintă, de fapt, o dorinţă expresă, partizană şi relativ singulară în Europa a unor reprezentanţi ai acestor ministere. Acest fapt este demonstrat şi de existenţa în ţările europene a multor şcoli postliceale pentru pregătirea asistenţilor medicali.

În aceste condiţii, în calitatea mea de profesor universitar, doctor în medicină, membru al Academiei de Ştiinţe medicale şi de iniţiator al reformei în sănătate, ca deţinător al portofoliului de ministru al sănătăţii în 1992-1996, apreciez că prevederile actualului proiect de lege care impune formarea exclusivă a asistenţilor medicali din învăţământ superior constituie o exagerare cu consecinţe foarte grave în viitor privind calitatea îngrijirii bolnavilor din România.

Afirmam aceasta, deoarece: 1. Numărul de medici şi asistente medicale în România este deja sub cel înregistrat în multe ţări europene şi chiar în fostele ţări ale Uniunii Sovietice (Anexa nr.1) 2. Învăţământul superior medical nu are capacitatea în prezent de a pregăti numărul de asistenţi medicali necesar în condiţiile în care ne aflăm în situaţia de a avea 3,9 asistenţi la mia de locuitori, inferior multor ţări europene. 3. Medicalizarea profesiei de asistent medical, respectiv de moaşă, prin pregătirea exclusivă în învăţământul superior va îngreuna accesul obligatoriu cu bacalaureat, în proiectul de lege, faţă de opţional în Uniunea Europeană, spre aceste profesii al tinerilor cu vocaţie şi, în special, al celor din mediul rural unde, şi aşa, deficitul de asistenţi şi moaşe este foarte mare. 4. Îngrijirea bolnavului şi aplicarea tratamentelor medicale în viitor, numai de către absolvenţi de învăţământ superior, în tandemul asistent-medic va genera în acest nou parteneriat probleme de conlucrare-colaborare-subordonare cu implicaţii greu de evaluat în prezent. 5. Cheltuielile statului pentru formarea iniţială cresc prin renunţarea la învăţământul medical postliceal, în prezent cu taxă, atât în învăţământul public, cât şi din cel privat prin prevederea de a fi instruit exclusiv în instituţii de învăţământ superior, gratuit, în condiţiile legii. 6. Cheltuielile pentru îngrijirea bolnavilor vor cunoaşte o creştere substanţială având în vedere salariile mărite pentru asistenţii medicali care vor avea nu studii postliceale, ci superioare. 7. Discriminarea negativă a tinerilor români în propria lor ţară, prin impunerea generală de a urma 15-16 ani de pregătire pentru a ajunge asistent medical, absolvent la 21-22 de ani, faţă de 13 ani de pregătire a unui tânăr din Uniunea Europeană, absolvent la 19 ani, care poate, conform Directivelor Consiliului şi Legii nr.529 din 2002, profesa în România. 8. Inducerea de confuzii şi chiar stări de conflict între prevederile unui acord internaţional, Acordul de la Strasbourg, şi Legea nr.529/2002, în concordanţă cu învăţământul românesc. Anexăm Memorandumul pentru ratificare în Anexa nr.2 şi noua propunere legislativă a Guvernului care instituie o singură rută profesională faţă de cele două existente, aşa cum reiese din Legea nr.496/2002 - postliceal-universitar.

Faţă de cele precizate, vă adresez rugămintea, Excelenţă, ca pe baza înaltelor dumneavoastră atribuţii să reflectaţi asupra gravelor consecinţe ale unei astfel de decizii politice şi, pe cale de consecinţă, să susţineţi prin promulgarea legii menţinerea a două rute profesionale pentru pregătirea asistenţilor medicali, respectiv a moaşelor, armonizate cu directivele şi practica europeană, în concordanţă cu Legea nr.529/2002 şi cu realităţile concrete din România şi, în special, cu cele din mediul rural: a) învăţământ superior de scurtă şi lungă durată. b) învăţământ postliceal - învăţământ superior nonuniversitar cu o durată de 3 ani rămânând ca practica să consfinţească viabilitatea, eficienţa socială şi economică a uneia dintre acestea.

Cu alese sentimente, profesorul Iulian Mincu, şi, respectiv, denumirile respective - fost ministru al sănătăţii în perioada 1992-1996.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc. Poate data viitoare scrieţi una mai scurtă.

Dau cuvântul domnului Petre Posea şi va urma domnul Nicolae Leonăchescu.

Domnul Petre Posea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi prezenţi,

Declaraţia politică de astăzi, din nou despre alegeri - "Din nou despre alegeri la timpul trecut, dar mai ales la viitor!"

O veselie grotescă a cuprins o parte din mediile politice româneşti cu ocazia lansărilor de candidaţi pentru alegerile locale. Tot felul de figuri, unele cunoscute dinainte, altele totalmente noi au fost aruncate în arenă cu muzicanţi plătiţi şi focuri de artificii, bineînţeles, nimic pe gratis.

Cu o expresie ceva mai veche şi mai ţărănească, am spune: "parcă a dat strechea-n ei". Cei mai loviţi de acest rău campestru, sunt liberalii. Discursurile lor triumfaliste au întrecut orice aşteptări şi orice bariere ale bunului simţ, motiv pentru care eşti înclinat să crezi că realismul şi declaraţiile rezonabile nu mai au nici o priză la un public electoral înnebunit în fond de noianul lor de promisiuni.

În acest context, PSD constată şi dezaprobă populismul exacerbat demonstrat de aşa-zisa alianţă PNL-PD, în special în abordarea unor probleme economice, aceasta pentru dânşii reprezentând încă o limbă străină.

Aşa zişii analişti ai amintitei adunături nu scapă nici un prilej de a născoci fel de fel de texte, prezentate pompos drept studii şi documente şi de a le lansa acum în plină campanie electorală, încercând să prezinte populaţiei punctul lor de vedere, evident politizat, vis-a-vis de evoluţia economică a ţării sub guvernarea Partidului Social Democrat.

Pentru a demonta minciunile prezentate drept adevăruri absolute de către Theodor Stolojan et compania, este suficient să-i explicăm punctual o serie de măsuri economice care-i sunt străine, dar care se pare că-i trezesc nelinişti şi frisoane liderului PNL-ist.

Astfel, ar fi foarte indicat să se afle că, în perioada 2001-2003 sub guvernarea Partidului Social Democrat, datoria publică nou creată a fost utilizată pentru finanţarea deficitelor bugetare, pentru susţinerea proiectelor locale şi a balanţei de plăţi.

De asemenea, toate proiectele majore care au stagnat în perioada 1996-2000 au fost reluate în anul 2001. În plus, o parte a datoriei publice interne a fost transformată în datorie publică externă, ceea ce a dus la o scădere spectaculoasă a cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică cu peste 2% din p.i.b.

Încă din 2001, Guvernul PSD a fost preocupat de impozitarea forţei de muncă, elaborând în acest sens o politică de diminuare a contribuţiilor.

Astfel, în anii 2002 şi 2003, impozitarea forţei de muncă a scăzut de la 62% la 52,5%, iar în anul 2004 la 49,5%. Totodată, inflaţia a scăzut de la 40% în 2000 la 14% în 2003, urmând ca în acest an să scadă în jur de 9%, iar creşterea economică se menţine la o medie de 5%.

Ca urmare a politicilor fiscale aplicate în 2003, salariul mediu brut a crescut cu 11,4%, de la 5.350.900 lei la 6.612.800 lei, iar salariul minim a crescut cu 23,6% de la 1.750.000 lei la 2.500.000 lei în acest an, acesta situându-se la un cuantum de 2.800.000 lei lunar.

Cum rămâne atunci cu fanfaronada liberalilor? Unde şi care sunt realizările acestora în domeniu? De ce nu spun cinstit populaţiei ce-au realizat în 4 ani, timp în care au condus destinele economice ale ţării, împreună cu alţii de teapa lor?

Theodor Stolojan ar trebui să explice de exemplu de ce liberalii şi acoliţii lor la guvernarea de tristă amintire au crescut cotele de contribuţii aplicate forţei de muncă până la fabuloasa cifră de 62% în anul 2000? Din păcate, însă, preşedintele PNL nu are răspuns la nici o întrebare privind performanţele guvernării 1997-2000, obişnuind doar să mintă cu neruşinare de fiecare dată când iese în public.

În acest context, ca niciodată până acum, alegerile locale n-au dezlănţuit cu atâta putere lupte, chiar fratricide între diferitele forţe politice, toate în goană după sufragiile alegătorilor, nerenunţând uneori nici la loviturile sub centură. Nu este o noutate, am văzut şi altă dată, vedem şi acum cât rău ne-au adus şi încă ne mai fac propagandă electorală murdară, duşmănoasă şi atacurile lipsite de fair play ale falşilor sondori de opinie ai aşa-zisei opoziţii, care nu ştiu altceva decât să-i defăimeze pe oamenii cinstiţi şi de valoare ai PSD. Toată această faună a opoziţiei a adus de fiecare dată prin acţiunile lor mult rău ţării.

Mai mult, aceste sondaje, prin parţialitatea lor, încearcă să zăpăcească totul, pur şi simplu încercând să denatureze adevărul, evidenţa, realitatea, cu cifre aberante, dovedind nemernicia şi micimea celor care le lansează " În ceea ce mă priveşte sunt convins de un singur lucru: victoria în alegerile din acest an, locale, parlamentare şi prezidenţiale, nu poate fi decât a celui mai puternic şi mai drept, şi acesta nu poate fi decât Partidul Social Democrat.

Vă mulţumesc.

De asemenea, domnule preşedinte de şedinţă, permiteţi-mi să mai depun o declaraţie - "Manifestări de suflet în lumea satului românesc."

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, am reţinut din cuvântarea colegului meu, domnul Posea, în baza căreia ar exista o aşa-zisă opoziţie foarte, foarte slabă. Îi reamintesc că acolo unde nu există opoziţie nu există nici democraţie, iar varianta puterii ar putea să fie şi dictatura.

Şi acum permiteţi-mi să trec la tema pe care mi-am propus să o dezvolt.

Onorat auditoriu,

În aceste zile fierbinţi ale campaniei electorale în care ne propunem să promovăm un standard civilizat al competiţiei, mi-a fost dat să particip la multe acţiuni derulate în judeţul Argeş şi nu numai în cadrul cărora am stat de vorbă şi am aflat detalii privind modul de acţiune al oamenilor politici şi reacţia alegătorilor faţă de diferitele oferte şi practici politice.

Fără să vreau, fac mereu comparaţii şi verificări, pornind de la gândurile exprimate de alegătorii pe care i-am întâlnit şi cu care am discutat pe diverse teme de interes.

Reprezentanţii fiecărui partid caută să câştige încrederea electoratului spre a-i obţine, în final, votul favorabil.

Fiecare candidat la funcţia de primar sau la cea de consilier local îşi scoate în evidenţă calităţile şi realizările personale precum şi programul partidului său.

Toate ar fi bune şi la locul lor dacă actorii participanţi la această impresionantă competiţie ar demonstra în fapt valoarea democraţiei pe care o declară şi ar respecta caracterul de întrecere al acestui maraton politic.

Din păcate nu se întâmplă aşa! Am aflat cu stupoare că, în judeţul Argeş, mulţi candidaţi ai partidului aflat la conducerea ţării folosesc minciunaca armă de luptă. Spre a diminua atracţia pe care o exercită asupra electoratului liderul Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor şi partidul însuşi, se lansează zvonuri mincinoase care ne îndepărtează tot mai mult de standardele Uniunii Europene la care dorim să aderăm în anul 2007.

Despre liderul Partidului România Mare, în comuna Râca s-a făcut afirmaţia că va fi un al doilea Vlad Ţepeş! Câtă răutate suburbană, ce caractere de grotă!

Minciunile despre extremismul şi xenofobia liderilor P.R.M. nu mai sunt crezute de nimeni, prin raportarea la realităţi, dar se lansează minciuni noi în haine peticite!

În afara faptului că figura marelui voievod român, Vlad Ţepeş, este prezentată distorsionat, se minte acum pe alte teme.

Fermitatea discursului şi scrierilor politice ale lui Corneliu Vadim Tudor nu mai pot fi taxate drept acte extremiste pentru că nimeni nu mai ascultă asemenea minciuni. Extremiste sunt partidele care au avut puterea în mână şi care prin acte extremiste au generat sărăcie ca sursă de instabilitate socială.

O a doua minciună lansată despre Partidul România Mare este aceea că nu are bani şi că n-are cu ce ajuta la redresarea economică a ţării.

Vezi bine Doamne, alte partide în frunte cu P.S.D. au bani destui şi pot rezolva toate problemele grele ale tranziţiei.

Şi acum îmi sună în urechi declaraţia unui lider marcant al puterii cum că P.S.D. are şi bani şi soluţii pentru redresarea uzinei ARO din Câmpulung judeţul Argeş!

Rezultatul s-a văzut!

Să fim serioşi! Bugetul este al Ţării şi sursele de venituri se cunosc. Banii provin din munca noastră prin mecanismul impozitelor şi taxelor de tot felul, precum şi din împrumuturi externe prin care arvunim munca urmaşilor noştri.

Nici un partid n-are fabrică proprie de bani! A nu se confunda bugetul Ţării pe care Guvernul trebuie să-l execute conform legii, în condiţii optime, cu sursele de venit ale partidelor. Nu punem mâna în foc că partidele aflate la conducerea ţării un timp n-au confundat bugetul cu puşculiţa proprie!

Presa este plină cu exemple de deturnare a banului public spre interesele partidului aflat la cârma bugetului.

Şi atunci, cum rămâne cu minciunile electorale?!

O concluzie se impune: mint cei depăşiţi de realitate; capcana minciunii şi metoda inducerii în eroare a electoratului au ca rezultat prelungirea acestei tranziţii dureroase pentru marea majoritate a populaţiei!

Curajul de a înfrunta realitatea este o calitate rară, dar indispensabilă ieşirii din mizeria în care ne-au adus cei care au deţinut puterea.

Practicarea minciunii într-o campanie electorală condamnă Ţara la stagnare şi obligă tânăra generaţie să emigreze.

Până când?!

Vă mulţumesc!

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Becsek Garda Dezideriu, va urma domnul Napoleon Antonescu.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bătălia împotriva corupţiei de multe ori este stopată de atitudinea celor care ar trebui să cerceteze ilegalităţile, furturile şi prejudiciile aduse economiei naţionale, avutului obştesc şi proprietăţii private.

Cazul cel mai concret îl reprezintă raportul trimis de domnul comisar general Marian Paşulea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în care sunt prezentate constatările făcute ca urmare a verificărilor efectuate în perioada de 28 aprilie - 5 mai 2004 de către comisarii Comisariatului regional Braşov.

Comisia noastră a cerut verificarea unor abuzuri săvârşite de către fosta conducerea a Direcţiei silvice Miercurea - Ciuc şi a Ocolului silvic Gheorgheni la care am primit răspunsuri evazive care dovedesc că verificările cerute de comisie n-au fost realizate, după cum urmează: compensarea datoriilor de la Societatea comercială "Foresta Prim"- Gheorgheni privind existenţa utilajelor compensate şi existenţa lor evidenţiată în contabilitate, scriptic şi faptic; fondurile speciale create pentru rezervarea materialelor de construcţie pentru efectuarea reparaţiilor curente şi capitale la cantoanele silvice şi la alte construcţii; lucrările de investiţii executate pe baza devizelor aprobate; achitarea cantităţii de 368 mc de material lemnos de către firma Societatea comercială "Fazekas Istvan" - SRL, cu sediul în comuna Remetea, care nu a fost realizată nici până în prezent.

La aceste solicitări nu am primit nici un răspuns, iar cercetările nu erau aprofundate nici în cazul celorlalte probleme cerute pentru verificare. Datele pe care ei mi le-au furnizat ca date reale, au fost în prealabil verificate şi dovedite atât de către Garda de Mediu, cât şi de către Inspectoratul de poliţie Harghita. Din textul verificărilor reiese clar că persoanele care trebuiau să fie controlate au coordonat modul de efectuare a verificărilor.

Domnule ministru Ionel Blănculescu, în bătălia împotriva mafiei lemnului ne-aţi ajutat extrem de mult. Comisia noastră a fost mulţumită de obiectivitatea controalelor realizate de către Garda Financiară Arad, Bistriţa-Năsăud şi Târgu Mureş care, prin profesionalismul şi corectitudinea lor, au încercat să stopeze corupţia în domeniul forestier. Este păcat că la Garda Financiară din subordinea dumneavoastră mai sunt unii care nu îndeplinesc sarcinile de serviciu.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnule preşedinte de şedinţă, vreau să fac o scurtă declaraţie legată de campania electorală pentru alegerile locale intitulată "Realitate-informare şi exagerare-dezinformare".

Aşa cum este normal şi legal, în această perioadă are loc o intensă campanie electorală, în cadrul căreia au fost mobilizate toate forţele la nivel naţional şi nivel local al partidelor politice, se utilizează toate mijloacele mass media (în special televiziunea, radioul, presa scrisă şi la nivel central şi local). Se face o intensă propagandă vizuală stradală, discuţii de la om la om etc. se împart pliante şi alte materiale de prezentare a partidelor şi candidaţilor etc.

Aceste lucruri ar fi normale dacă în cadrul campaniei electorale nu s-ar folosi şi mijloace mai puţin elegante, ca să folosesc un termen blând, nu s-ar face numeroase promisiuni fără nici un fel de acoperire, ca să nu spun că uneori sunt de-a dreptul nereale sau chiar aberante, nu se explică populaţiei cum vor realiza obiectivele pe care şi le propun şi mai ales cu ce fonduri şi altele. De multe ori, atât în presa scrisă, dar mai ales la emisiunile t.v. şi de radio, unii candidaţi fac o campanie "murdară", în sensul că folosesc atacul la persoană sau fac afirmaţii fără acoperire care foarte uşor pot fi taxate drept calomnii şi altele.

Şi mai grav este faptul că uneori în presa scrisă, dar mai ales în dezbaterile radio sau televizate, unii candidaţi se pretează la un "stil" care aduce mai mult a teatru, show sau circ, dar în cadrul căreia aparent cu inocenţă sau glumă, adresează acuze fără acoperire şi chiar calomnii la adresa altor candidaţi care în plus nu sunt lăsaţi să răspundă fie datorită obrăzniciei şi tupeului celor care fac aceste acuze, fie faptului că unii moderatori nu sunt capabili să conducă corect şi imparţial aceste dezbateri.

Extrem de grav mi se pare şi dezinformarea crasă pe care o practică unii candidaţi. În acest sens, edificatoare este prestaţia domnului Traian Băsescu, actualul primar al Bucureştiului şi candidat al P.D.-P.N.L. la acest post, la diverse dezbateri televizate în care, pe lângă fapte şi realizări reale, mai mult sau mai puţin importante, făcute de Băsescu în ultimii patru ani, la primărie, şi în special de Consiliul municipal, îşi însuşeşte şi realizări care nu sunt ale dânsului. În acest sens, vezi emisiunea PRO TV "moderată", oarecum, de domnul Cristi Tabără, în care a afirmat textual că dânsul este sprijinit de realizările sale, cum ar fi 3 magazine Carrefour, un magazin Selgros, un magazin Bricostore şi altele. Acest lucru este evident o dezinformare departe de realitate, deoarece toate acestea nu au fost făcute cu banii dânsului sau ai familiei sale şi nici măcar cu fonduri aduse de domnul Traian Băsescu. Mai mult, nici măcar aprobările nu le-a dat dânsul, ci Consiliul Municipiului Bucureşti, unele chiar înainte ca dânsul să fie primar.

Cum este posibil ca cineva să-şi aroge cu un tupeu greu de imaginat realizări, cu adevărat remarcabile pentru Bucureşti. Ele au fost realizate cu sprijinul şi aportul a foarte mulţi factori locali, centrali şi chiar guvernamentali. De altfel, domnul Băsescu Traian nu este singurul candidat care procedează aşa, lucruri similare, mai mult sau mai puţin evoluate, având loc şi în alte judeţe, municipii, oraşe sau comune.

În concluzie, consider că în toată această campanie electorală, indiferent cât de agresivă ar fi, trebuie păstrată o decenţă, o informare corectă a electoratului, o prezentare de obiective realizabile şi plauzibile şi trebuie eliminate atacurile la persoană, teatralismul, circul, dezinformarea şi chiar coruperea prin mijloace care nu au nimic în comun cu democraţia.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Ifrim. Va urma domnul Florin Iordache.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta declaraţie are ca obiect problema respectării legilor şi a legislativului de către Executiv. Încep prin a spune că la Comisia de sănătate s-au promovat 182 de legi în această legislatură, în comparaţie cu 8 ani anteriori când s-au făcut 74 de legi, dintre care 48 sunt proiecte legislative ale membrilor comisiei şi ale deputaţilor şi un număr de peste 1500 de amendamente.

Situaţia în sănătate însă este, în ciuda acestui fapt, de o gravitate excepţională. Şi aş sublinia faptul că această criză a fost de aşa natură încât să facă distinşi oameni ai sănătăţii să spună că nu s-a mai întâlnit o asemenea criză din perioada interbelică până în prezent.

Faptul se regăseşte şi în nerespectarea legilor şi a legislativului. Şi am să exemplific cu câteva elemente. Legea sănătăţii mintale, care a fost făcută şi apărută în 2002, nu este respectată. Mai mult decât atât nu s-au făcut instrucţiuni de aplicare, astfel încât am ajuns în discuţia lui International Amnisty, Comitetului european pentru prevenirea terorii, Centrului pentru apărarea persoanelor cu handicap mintal, întrucât situaţia în spitalele de neuropsihiatrie este de un tragism de neimaginat, alocaţia de 60.000 de lei pentru medicamente este absolut insuficientă, personalul medical este sub numărul minim care ar putea să asigure această asistenţă, iar situaţia este din ce în ce mai gravă. Fără a mai menţiona psihiatria infantilă, în această zi de 1 iunie, ziua copilului, când spitalele de psihiatrie infantilă dovedesc faptul că nu avem nici cea mai elementară grijă faţă de copii.

Un alt exemplu, Legea spitalelor (la care s-a muncit foarte mult, amânată cu aproape un an întrucât nu se dorea autonomia spitalelor), la ora actuală, nu este respectată prin instrucţiuni care se emit şi care dau în anumite momente, şi prin interpretarea celor care le execută, dreptul direcţiilor sanitare de a se imixtiona în consiliile de administraţie, ducând la perturbări grave în activitatea spitalelor, citez situaţia de la Arad.

Al treilea, se emit ordonanţe de urgenţă la mai puţin de o lună după trecerea unei legi prin Parlament pentru a anula anumite prevederi legale. Este vorba de faptul că s-a emis ordonanţa de urgenţă prin care din nou se dau în administrarea primăriilor şi consiliilor locale clădirile clinicilor universitare. În condiţiile în care aceste autorităţi locale nu au fonduri şi se imixtionează în activitatea sanitară cerând chirii de la sistemul sanitar, dar, pentru a face propagandă electorală, redăm aceste clădiri, încălcând, la o lună de la intrarea în vigoare a unei legi, ceea ce Executivul a stabilit cu judiciozitate în decurs de mai mult de un an.

De asemenea, există legi blocate. Am făcut Legea asigurărilor de sănătate. Ea ar fi adus cei 2 miliarde de dolari ai oamenilor, adunaţi anual, în sistemul de sănătate şi ar fi făcut ca această criză să nu mai fie. Această lege votată pe articole este blocată la votul final prin Ordonanţă nr.150 care face cea mai mare naţionalizare de la 11 iunie 1948 până în prezent.

Mă adresez, dumneavoastră, domnule prim-ministru, cu rugămintea de a vă apleca atenţia asupra acestor aspecte, de a nu mai imixtiona Executivul în legislativ, de a respecta principiul de bază al democraţiei privind separarea puterilor în stat, legislativ-executiv şi judecătorească, a respecta legislativul, a respecta legile ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Florin Iordache. Va urma domnul Ioan Miclea.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se intitulează "1 Iunie, Ziua internaţională a copilului".

La 1 iunie, în întreaga lume se sărbătoresc copiii, adică tinerele vlăstare care vor asigura dezvoltarea şi perpetuarea în viitor a oamenilor. În această zi, în lume, copiii primesc daruri, sunt înconjuraţi cu mai multă grijă şi atenţie decât de obicei, iar ei încearcă, prin mici spectacole, să mulţumească cum ştiu ei mai bine celor care au grijă de ei.

În ultimii patru ani, copiii din România au avut parte numai de lucruri minunate din partea celor care le pregătesc viitorul. Mă refer la introducerea programului "Cornul şi laptele", în grădiniţe şi şcoli, la asigurarea de microbuze la şcolile unde copiii locuiesc mai departe, la dezvoltarea şi introducerea de calculatoare în şcoli şi licee, la bursele şcolare, la construcţii noi de creşe, grădiniţe, şcoli, licee şi săli de sport.

Iată că, începând cu anul 2001, de când soarta copiilor este gestionată foarte bine de actualul guvern condus de domnul Adrian Năstase şi pentru copiii României viitorul este mai sigur şi mai luminos.

Prin tot ceea ce s-a întreprins în ultima perioadă, s-a demonstrat că într-adevăr soarta României este pe mâini bune, iar direcţia ţării noastre este cea corectă, adică spre normalitate, spre integrarea în Uniunea Europeană.

"La mulţi ani!" copiilor din întreaga lume.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Ioan Miclea. Va urma domnul Gheorghe Dinu.

Parlamentarii: Ioan Timiş, Dumitru Bentu, Ştefan Baban, Mircea Costache, Constanţa Popa şi Corneliu Ciontu au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Ioan Miclea:

Declaraţia mea politică se intitulează astfel: "Să vă fie ruşine, domnule Elio di Rupo!".

Ne-a vizitat ţara în luna acesta domnul Elio di Rupo, preşedintele Comitetului Autorităţilor Locale al Internaţionalei Socialiste, cu scopul declarat de a susţine candidaţii PSD la alegerile locale.

Personal, gestul mi se pare firesc, ba chiar lăudabil, ca o persoană marcantă din Internaţionala Socialistă să-şi susţină colegii în campania electorală. Aş spune că gestul în sine face onoare ţării noastre.

Numai că, în loc să îşi laude colegii de la Internaţionala Socialistă, să le prezinte "marile realizări" pe baza cărora electoratul să fie motivat de a-i realege, domnul în cauză se dedă la atacuri murdare, suburbane, gratuite şi nejustificate la adresa Partidului România Mare, partid care, cu voia sau fără voia domnului Elio di Rupo sau al PSD, este al doilea ca mărime din ţară şi care reprezintă, în Parlamentul României, un important segment al electoratului român.

Iată de ce josnicii este în stare acest domn (citez din declaraţia publică a domniei sale): "Cu ocazia alegerilor locale din România, doresc să transmit, ca preşedinte al Comitetului Autorităţilor Locale al Internaţionalei Socialiste, sprijinul meu total candidaţilor social democraţi.

Mă gândesc în mod special la candidatul PSD, Ioan Rus, care va înfrunta, cu sprijinul comunităţii maghiare, în oraşul atât de simbolic, Cluj-Napoca, pe Gheorghe Funar, secretar general al partidului ultranaţionalist şi xenofob, România Mare".

Orişice om normal, citind declaraţia de mai sus, îşi pune logic cel puţin trei întrebări:

1. De ce domnul Elio di Rupo "se gândeşte în mod special" la candidatul Ioan Rus din Cluj-Napoca şi nu se gândeşte la domnul Mazăre de la Constanţa sau la Ionescu sau Popescu din Cucuieţii din Deal?

Vă răspund eu: domnul Ioan Rus are mari probleme cu electoratul clujean şi are în faţă, într-adevăr, un adversar redutabil în perioada domnului dr.ec.Gheorghe Funar şi în acest context nu este exclus ca declaraţia demnitarului socialist să fi fost sugerată chiar de către domnia sa, deoarece a simţit nevoia şi a unui asemenea sprijin.

2. Domnul Elio di Rupo îşi permite să eticheteze, absolut gratuit, grosier şi nedemn un partid românesc ca ultranaţionalist şi xenofob. Care acţiuni ale partidului în cauză îl îndreptăţesc să facă aceste afirmaţii? De unde cunoaşte domnia sa că Partidul România Mare are o asemenea politică, decât din "sugestiile" răuvoitoare ale celor interesaţi în denigrarea noastră şi pentru care suntem un adversar de temut?

Că domnul di Rupo vorbeşte în necunoştinţă de cauză, că nu cunoaşte statutul, programul şi activităţile partidului nostru, care dovedesc contrariul, ne face să credem că declaraţia i-a fost sugerată.

3. Domnul di Rupo vede câştigarea alegerilor la Cluj-Napoca de către domnul Ioan Rus: "cu sprijinul comunităţii maghiare", dar uită să spună care este preţul acestui sprijin. Vi-l spun tot eu.

Conform unei înţelegeri între PSD Cluj şi UDMR, acesta din urmă îşi retrage propriul candidat de la primărie şi îl sprijină pe domnul Ioan Rus, dacă acesta, devenind primar, le va satisface următoarele pretenţii:

1. astuparea gropilor provenite din săpăturile arheologice din centrul municipiului Cluj-Napoca (UDMR-ului îi este greu să digere originea latină a locuitorilor acestor meleaguri. "Gropile" despre care se vorbeşte sunt de fapt vestigii romane);
2. înfiinţarea a două facultăţi în limba maghiară la Universitatea Babeş-Bolyai (şi aceasta în ciuda opoziţiei Senatului Universităţii, care, împreună cu catedrele de naţionalitate maghiară, au respins categoric această cerere);
3. afişarea plăcuţelor trilingve (!?) la intrarea în municipiul Cluj-Napoca (şi aceasta în dispreţul total al legii, care pentru municipiul Cluj-Napoca nu prevede această obligativitate, deoarece nici o minoritate naţională nu depăşeşte 20%);
4. afişarea de inscripţii trilingve în staţia CFR Cluj-Napoca (fără comentarii!);
5. acordarea de sprijin material din partea statului român pentru învăţământul confesional al bisericilor tradiţionale maghiare (de ce nu şi pentru cele române, cehe, slovace, armene, ucrainene, ţigăneşti, sârbe, ruse, turceşti, tătare şi aşa mai departe?);
6. demontarea plăcuţelor care lezează sensibilitatea maghiarilor amplasate de primarul Gheorghe Funar (aceste plăcuţe citează articolele din Constituţia României ca cele privitoare la limba oficială şi la integritatea, suveranitatea şi independenţa României. De ce or fi lezând sensibilitatea unor cetăţeni români, chiar de etnie maghiară, aceste lucruri?).

Acesta este preţul pentru care domnul ministru Ioan Rus vinde demnitatea şi onoarea populaţiei româneşti din Cluj-Napoca, doar pentru a accede la conducerea primăriei.

Oare nu este un preţ prea mare, stimate domnule ministru?

În încheiere, aş dori să-mi exprim aici o altă nedumerire referitoare la această declaraţie: PSD a afirmat în nenumărate rânduri că va duce o campanie electorală cinstită şi curată, fără atacuri la persoane şi partide sau organizaţii politice.

Din păcate, declaraţia liderilor săi contrazice flagrant această poziţie. Pe cine trebuie să credem şi ce trebuie să credem despre PSD?

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul Costel Marian Ionescu.

Deputaţii Ion Mocioalcă, Tiberiu Zbârcea, Ion Bozgă au depus declaraţiile la secretariat.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Proasta gestionare a infrastructurii de transport, premisă de catastrofă".

În decursul exercitării mandatului meu de deputat, am avut numeroase propuneri legislative şi intervenţii de la tribuna Camerei Deputaţilor, prin care am încercat sensibilizarea Executivului la problemele grave ale sectorului transporturilor terestre. Din păcate, ultimele evenimente rutiere, care au culminat cu catastrofa rutieră de la Mihăileşti, Buzău, soldată cu numeroşi morţi şi răniţi, tind să-mi dea dreptate.

Proasta gestionare a modului de transport terestru, încărcarea excesivă a infrastructurii rutiere în timp ce infrastructura feroviară nu este utilizată nici 30% din capacitatea sa pentru transportul mărfurilor creează premise pentru accidente şi chiar catastrofe, aşa cum de altfel s-a şi întâmplat.

Reamintesc că, în anul 2002, am promovat o iniţiativă legislativă pe care Guvernul şi majoritatea parlamentară mi-au respins-o, ce viza completarea art.22 din Ordonanţa Guvernului nr.19/1997 privind transporturile, în sensul obligării Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, ca la acordarea autorizaţiilor şi licenţelor pentru efectuarea transportului pe drumurile publice, să întreprindă studii şi analize privind numărul de autorizaţii şi condiţiile de acordare pe fiecare relaţie şi mod de transport, astfel încât să se asigure utilizarea optimă atât a infrastructurii rutiere, cât şi a celei feroviare, potrivit cu capacitatea de trafic a fiecăreia, pentru creşterea gradului de siguranţă a transportului şi a protecţiei mediului.

Personal, mă deplasez între Braşov şi Bucureşti, săptămânal, şi nu pot să nu observ ce mastodonţi de zeci de tone circulă între Braşov şi Comarnic, autocisterne încărcate cu produse chimice sau combustibili, adevărate bombe pe roţi care, pe Valea Timişului sau Valea Posadei, spre a se putea înscrie în curbele de aproape 180 de grade, sunt obligate să ocupe ambele sensuri de circulaţie.

Nu mai departe cu zece-cincisprezece zile în urmă, la de-acum celebra curbă a morţii de la Comarnic, şi presa românească a făcut mult caz despre această situaţie, care parcă prevedea nenorocirea de la Mihăileşti, Buzău, un camion încărcat cu 20 de tone de fier vechi, la sfârşitul coborârii pe pantele Văii Posadei, nu mai poate frâna, se răstoarnă şi provoacă un accident rutier cu consecinţe extrem de grave pentru şofer, mijloc de transport, şosea şi zona înconjurătoare.

Acest gen de accident n-a fost singular. Cu câteva luni în urmă, un alt camion încărcat cu var se răstoarnă în acelaşi loc, iar într-un an destul de apropiat, înainte de a se construi parapetul de beton din zonă, construit de fapt din acelaşi motiv, un camion scăpat din efectul frânării s-a oprit în şcoala din zonă şi numai neconcordanţa între programul şcolar şi momentul accidentului, a făcut ca urmările acestuia să nu fie catastrofale.

Domnule ministru Miron Mitrea, mă adresez dumneavoastră ca specialist în transportul auto acum, nu consideraţi că trebuie luate măsuri necesare pentru a se introduce ordinea în acest domeniu? De ce se umblă doar la efecte şi nu la cauze? Cum puteţi dumneavoastră, şi nu numai dumneavoastră, ca specialist auto, dar şi specialiştii din administraţie şi internelor, care au văzut la viaţa domniilor lor foarte multe accidente, să nu observaţi că unui camion de 20 tone frâna pe o pantă de 20-30 la mie pe distanţe de 15-20 km, i se încing saboţii de frânare, iar sistemul de frânare este extrem de periclitat?

Nu este neapărat opinia unui specialist în transporturi auto, dar vă pot spune, ca fost feroviar, că transportul feroviar pe pante mari se desfăşoară de zeci de ani după reglementări europene stricte consacrate de o experienţă îndelungată. Astfel, un tren cu mai mult de 1500 de tone care este în drum de la Braşov spre Predeal, este descompus în Braşov în două cupluri, tocmai pentru a nu se pune în pericol efectele frânării.

De asemenea, la Predeal, absolut toate trenurile care vin spre Braşov sau se îndreaptă spre Bucureşti, au prevăzută proba frânei.

Tradiţiile arată, fără putinţă de tăgadă, că cel mai sigur mod de transport rămâne totuşi cel feroviar. De ce nu utilizăm infrastructura căii ferate pe care şi aşa trebuie s-o menţinem funcţională cu bani grei şi nu reducem drastic numărul mastodonţilor de pe şosele care pe lângă că ne deteriorează grav drumurile, şi aşa aflate în stare deplorabilă, mai pun în pericol şi securitatea celorlalţi participanţi la trafic.

Probabil că acordarea de autorizaţii şi licenţe de transport este profitabilă pentru unii.

Catastrofa de la Mihăileşti constituie un serios semnal de alarmă şi pentru braşoveni. De ani de zile, guvernanţii discută despre necesitatea unei şosele ocolitoare a Braşovului, pentru ca traficul greu în tranzit să nu mai străbată municipiul. Ce s-ar întâmpla dacă o asemenea explozie s-ar produce în oraş, pe bulevard, în dreptul gării, de exemplu?

De ce nu se întreprinde nimic pentru ca lucrările la ocolitoare să demareze şi să se execute de urgenţă, înainte de a se produce o catastrofă cu consecinţe imprevizibile şi incalculabile? Catastrofa de la Mihăileşti, pentru cei ce vă aflaţi astăzi la guvernare, vă îndeamnă să trageţi învăţămintele cuvenite din aceste accidente deosebit de tragice şi să vă determine, printr-o politică înţeleaptă în transporturi, alegerea mijlocului de transport cel mai potrivit felului mărfii, ţinând cont de această politică şi de semnalele venite de la opoziţie.

Domnule ministru Mitrea, repet, de ce trebuie ca infrastructura feroviară să stea nefolosită, în timp ce infrastructura rutieră trebuie să fie sufocantă de tot felul de tiruri, care mai de care mai încărcate şi mai periculoase, unele adevărate bombe pe roţi, aşa cum s-a întâmplat la Mihăileşti.

Chiar este necesar şi oportun să închideţi 3000 km cale ferată încărcând şi mai mult infrastructura rutieră? Oare, într-adevăr, în România nu mai e nevoie de cale ferată?

Răspunsul nu poate fi decât unul singur: actuala politică în transporturi este catastrofală. La propriu. Oare câţi oameni trebuie să mai moară pentru a se face ordine în transporturi?

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Costel Marian Ionescu. Va urma doamna Smaranda Ionescu.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi face parte din ciclul "Torţelul comportării pesediste".

Ca să mă explic: torţelul sau cuscuta, din punct de vedere ştiinţific, este o plantă parazitară care parazitează leguminoasele prin sufocare.

Am făcut această comparaţie deoarece partidul de guvernământ, PSD, se comportă cu toate partidele din opoziţie şi în special cu P.R.M.-ul în scopul diminuării prestigiului acestora şi a sufocării lui.

Demonstraţie de forţă pe uliţele din Conţeşti, Răcari şi Tărtăşeşti din judeţul Dâmboviţa. Sâmbătă, 28 mai, anul curent, de Moşii de vară, liniştea a trei localităţi din judeţul Dâmboviţa a fost tulburată de o delegaţie a P.S.D.-ului, condusă dintr-un Geep Mercedes ultimul tip, la volanul căruia se afla deputatul Valentin Calcan, în urma lui fiind un alai motorizat format din circa 50 de automobile, toate drapate cu steagurile partidului şi împopoţonate cu afişele electorale ale candidaţilor.

Bieţii săteni şi-au făcut semnul crucii când au văzut atâtea maşini cu farurile aprinse când încă soarele era sus, claxonând continuu, crezând că este vorba despre un cortegiu funerar. Lumea se întreba, totuşi, de ce nu bat clopotele?! Şi cine şi câţi or fi murit, de e aşa mare suita?! Nici orătăniile n-au avut linişte şi au început să alerge prin curţile oamenilor, de colo, colo, crezând că a venit sfârşitul lumii sau s-a ţicnit lupul! Toţi localnicii au intrat în panică. Doar cei de la volanul maşinilor, înşiruite după cea a şefului, rânjeau a dispreţ spre cei care nu mai înţelegeau nimic. Când şi-au dat seama despre ce este vorba, cetăţenii au avut doar sudălmi la adresa lor.

Spre exemplu, cetăţeanul Ioniţă M.Alexandru din comuna Conţeşti a exclamat cât l-au ţinut puterile: "De unde au pesediştii ăştia atâţia bani de benzină, când eu n-am nici pentru a cumpăra cârje pentru soţia mea care este paralizată?" Numai ţigănuşi de pe şoseaua Bucureşti-Târgovişte, din apropierea viitoarei pasarele Ghergani, i-au întâmpinat pe aceştia fluturându-şi mâinile cu buchete de maci, culese de pe câmpurile din apropiere, câmpuri de circa 30 de hectare ce au rămas pârloagă datorită ocupării acestora de către romi, prin politica nepăsătoare şi uneori de încurajare a acestora ce este practicată de actuala conducere a Primăriei Conţeşti, în total dispreţ faţă de proprietarii acestor loturi.

Când n-ai argumente pentru susţinerea unor idei, apelezi la forţă. Aşa a făcut şi PSD-ul în sâmbăta Moşilor de vară în Conţeşti, Răcari şi Tărtăşeşti, localităţi în care din 1990 încoace, toate guvernările au pus pe primul loc propriile interese, înavuţirea peste măsură a celor care au condus comunele respective, precum şi acoliţilor acestora.

În ceea ce-i priveşte pe cetăţeni, aceştia au fost amăgiţi cu deja celebrele sacoşe cu cei trei trandafiri. De fapt, reprezintă singurul sprijin concret pe care actualii guvernanţi l-au dat celor de la care acum vin şi cer voturile.

Din aceste motive, Partidul România Mare, Filiala Dâmboviţa, solicită electoratului să nu cadă în noua capcană întinsă de P.S.D. prin tot felul de tertipuri, aidoma sufocării culturilor de către torţel, şi să voteze aşa cum îi dictează conştiinţa şi credinţa, adică cu candidaţii Partidului România Mare, singurul partid care are demnitatea şi determinarea politică şi morală faţă de toate celelalte formaţiuni politice, că poate să schimbe cu adevărat situaţia dezastruoasă a ţării.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei Smaranda Ionescu. Va urma domnul Gheorghe Pribeanu.

Doamna Smaranda Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se adresează domnului prim-ministru.

În ziua de 24 mai 2004, a avut loc un groaznic accident rutier produs în zona comunei Mihăileşti, judeţul Buzău.

Atunci, şi-au pierdut viaţa 18 persoane nevinovate, dintre care 2 reporteri ai "Antenei 1" şi 6 pompieri eroi, toţi aflaţi la datorie, precum şi alţi civili care circulau pe şosea sau se aflau în locuinţele lor în acel moment. Mulţi alţii au fost răniţi în aceeaşi împrejurare.

Opinia publică a fost consternată de graba şi excesul de zel cu care autorităţile s-au grăbit să finalizeze ancheta la faţa locului şi să refacă carosabilul Drumului naţional nr.2, deteriorat de enormul crater provocat, dacă într-adevăr aceasta este cauza, de azotatul de amoniu transportat de un camion care s-a răsturnat.

Toţi deplângem cele întâmplate, Guvernul şi-a trimis miniştrii şi reprezentanţii la faţa locului după începerea astupării craterului, şi s-a ajuns la concluzia că ancheta s-a făcut cu profesionalism, iar în şedinţa sa de săptămâna trecută a hotărât să acorde ajutoare familiilor victimelor. Ieri, s-a stabilit chiar şi vinovatul: şoferul mort al autocamionului.

Dar acolo au murit şi au fost răniţi mulţi oameni. A fost o veritabilă catastrofă ale cărei cauze nu sunt încă pe deplin elucidate.

Nu credeţi, domnule prim-ministru, că şi în această ocazie s-ar putea decreta o zi de doliu naţional pentru memoria acestor persoane, multe dintre ele moarte în exerciţiul funcţiunii, aşa cum s-a procedat de altfel pentru soldaţii români morţi în diverse misiuni NATO, în afara graniţelor ţării, sau pentru românii care se aflau din diverse motive în Spania, în martie anul acesta, când a avut loc un atentat terorist?

Cei implicaţi în tragedia de la Mihăileşti sunt tot români, dar ei au avut neşansa să decedeze în România. Oare nu se pot bucura şi ei de aceleaşi drepturi şi tratament după moarte?

Dacă nu se poate face acest lucru, vă rog să comunicaţi opiniei publice care sunt motivele.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Gheorghe Pribeanu. Şi ultimul vorbitor, domnul Radu Ciuceanu.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Ghimpii celor trei roze au efect letal asupra democraţiei."

Aşa cum ne-a obişnuit cu brambureala dirijată, actualul Executiv, prin cele mai diverse metode de a distrage atenţia de la realitatea crudă şi suferinţa celor mulţi, asistăm şi în prezent mai pregnant ca oricând la zbaterile celor trei roze împreună cu partea verde a frunzuliţei udemeriste, împotriva a tot ceea ce se numeşte democraţie.

După cum am mai sesizat într-o declaraţie anterioară, formele de acţiune manifestate de Executiv sunt din ce în ce mai variate şi bine mascate, astfel încât cetăţeanului de rând să i se facă lehamite de atâta democraţie.

Înfiinţarea de noi localităţi pentru a pune în slujba actualei dictaturi primarii numiţi, dispuşi oricând, alături de cei de la interne, să acţioneze sub aceeaşi comandă a ministrului de stat Ioan Rus, actualmente şi candidat de primar la Cluj, având mai multe funcţii cumulate, având ca misiune comună fraudarea alegerilor.

În judeţul Timiş se continuă activitatea de împărţire de cadouri în pungă pentru a cumpăra votul nevoiaşilor. Exemplu: comunele Bogda şi Belinţ, unde mai-marele agriculturii timişene trimite pungi cu alimente prin mesageri, iar prin poştă trimite carnetele de partid pesediste. Soţia primarului pesedist din comuna Belinţ împarte cadouri în satele mărginaşe, la drum de seară, viitorilor votanţi.

Oare aceste acţiuni nu se definesc ca mită electorală? Dar cine să le observe, dacă poliţistul comunei trebuie să nu vadă, şi să tacă, altfel, cine-ştie? Dictatura pesedistă acţionează prin pârghii deja generalizate asupra mijloacelor mass-media, pentru a împiedica mediatizarea pozitivă a Opoziţiei. Dacă prezintă totuşi informaţii, acestea sunt denaturate sau tendenţios prezentate.

Astfel, în ziarul "Prima Oră" din Timişoara s-a prezentat cazul unor delapidări în trei primării, unde nu sunt primari ai Puterii, bineînţeles, şi se afirmă tendenţios că viceprimarul comunei Pişchia, Dumitru Secoşanu este membru PRM, deşi acesta a fost dat afară în urmă cu doi ani, fapt mult mediatizat la acea vreme, de acelaşi ziar în presa locală, ca fiind racolat de PSD.

Folosirea de informaţii false de acest gen vizează denaturarea imaginii organizaţiei judeţene PRM, Timiş. Am cerut, conform deontologiei jurnalistice, dreptul la replică, publicaţiei respective, drept care nu ne-a fost acordat. Se folosesc comunicate confuze în presă, pentru a bulversa desfăşurarea corectă a alegerilor. Preşedinţii secţiilor de votare au organizat trageri la sorţi pentru componenţa comisiilor la secţiile de votare, căutând să evite participarea delegaţiilor principalului partid de Opoziţie.

Se constată că primarii pesedişti deleagă secretarii primăriilor cu misiuni pe lângă circumscripţiile comunale ale secţiilor de votare, cu scopul de a influenţa voturile în beneficiul candidaţilor pesedişti. În comunele Ghiroda şi Şag din judeţul Timiş s-au cerut, conform legii electorale, afişarea corectă a listelor de alegători; deşi au fost sesizaţi în scris, conform legii, aceştia nu au luat măsurile ce se impun. Astfel, în comunele sus-menţionate au fost afişate listele de alegători, fără a fi menţionată strada pe care locuiesc, deşi ea este menţionată în actul de identitate al fiecărui cetăţean, făcând imposibilă verificarea.

La acelaşi număr de case menţionate apar mai multe nume de cetăţeni, cu acte de identitate diferite şi din familii diferite. Putem observa colaborarea fructuoasă dintre administraţie şi interne, respectiv prin primari, secretari şi poliţist, pentru a dirija alegerile conform dorinţelor şefului comun al administraţiei şi internelor.

Brambureala dirijată este pornită de la vârful piramidei Executivului, care organizează şi reorganizează ministere, unindu-le şi dezbinându-le de mai multe ori în timpul aceleiaşi legislaturi, pentru a nu se observa mişcările de fonduri. Mai mult, unele sunt transformate în agenţii prin care, chipurile, se reduce aparent birocraţia, dar ea în realitate se amplifică, majorând cheltuielile administrative, suportate tot de către bietul cetăţean.

Închei, exprimându-mi speranţa că inteligenţa poporului nostru ne va surprinde de data aceasta în mod plăcut, prin participarea la vot, punând ştampila acolo unde trebuie, evitând efectul letal al ghimpilor celor "trei roze". Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Radu Ciuceanu.

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule prezident,

Domnilor colegi,

În unele cotidiene de la începutul acestei săptămâni, dar şi la unele posturi de televiziune, s-au înfierat cu "mânie capitalistă", de data aceasta, observaţiile pe care, cu cutezanţă nepermisă, am îndrăznit să le fac în declaraţia de avere.

Am scris atunci, şi subscriu în continuare, că acel chestionar-declaraţie, pe care am fost obligat să-l completez, nu are meritul de a oglindi ceea ce nu poate fi dimensionat şi evaluat: iubirea de patrie şi rezistenţa directă împotriva bolşevizării ţării. S-ar putea ca această pretenţie-afirmare să nu aibă ecou într-o ţară unde uitarea e regină, iar ignorarea o regulă a istoriei.

În fond, de ce să ne mai aducem aminte de cei care au presărat cu trupurile lor câmpiile Rusiei (la Ţiganca, Dalnic sau Cotul Donului), la Budapesta, Balaton sau munţii Cehoslovaciei; sau zecile de mii de victime de la "canalul morţii", de la abatoarele temniţelor Gherla, Aiud, Sighet, Ocnele Mari, Piteşti, Râmnicu Sărat ş.a.m.d.? Peste tot şi toate s-a adunat stratul gros al unui colb adunat din indiferenţă, nepăsare şi spectrul modelelor. Toate la un loc conduc inexorabil către o singură ţintă: îngroparea unei istorii deranjante.

Ce rost mai are să-ţi aduci aminte de colonelul Uţă, de generalul Carlaonţ, de colonelul Arsenescu sau de faimosul maior Dabija? Odată morţi, n-are rost să le mai dezgropăm amintirea.

Dar, domnilor patroni de ziare, făcuţi nu născuţi, aveţi ghinion: au mai rămas câţiva, puţini ce-i drept, şi care nu au fost "persecutaţi" aşa cum insinuează R.N., autorul articolului "Naţionalul", ci au luptat efectiv, cu tot entuziasmul pe care ţi-l dă tinereţea; o generaţie care, fără emfază, a considerat că războiul nu s-a terminat în 1945, până când armata de ocupaţie şi năimiţii ei nu vor fi alungaţi. E cam greu, domnule R.N., să înţelegi acest lucru din istoria rezistenţei poporului român.

Cât priveşte protestul meu, mi se pare legitim: aveţi cunoştinţă de un fost luptător în rezistenţa armată - autentic, adaug eu - care să se fi îmbogăţit la umbra vreunui parlament din 1990 încoace? Am convingerea că nu-l veţi găsi. Poate îl veţi întâlni la cozile de la medicamente sau la oficiile poştale, după pensie; iar din cei 485 de parlamentari, numai 4 au avut parte, în Parlamentul actual, de un regim politic penitenciar.

Cam puţini după 14 ani de libertate, aş zice eu. Zilele trecute, poporul american şi-a adus aminte de cei 400.000 de americani morţi în cel de-al doilea război mondial. Cu această ocazie, preşedintele Bush a salutat de la tribună această generaţie de americani şi spiritul lor de sacrificiu.

Oare când se va ridica şi la noi un mausoleu închinat eroilor noştri, uitaţi în dulcea şi profitabila noastră nepăsare? Ar mai fi o soluţie, neaoş românească: să-i adunăm pe câţi mai sunt dintre autenticii veterani şi câţi mai sunt dintre cei care au fost, într-adevăr, mânaţi de un crez al convingerilor lor, şi să-i ducem într-o piaţă mai mare sau mai mică, şi să imităm pe cei care, după primul război mondial, au pus tulumbele cu apă pe invalizii care veniseră în Piaţa Teatrului Naţional să-şi ceară dreptate de la suveranul lor. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc, vă mulţumesc şi dumneavoastră, şi vă urez succes în alegeri.

(Următoarele declaraţii au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputaţi la secretariatul de şedinţă)

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelarea mea de astăzi se intitulează "Televizorul, principala distracţie a copiilor din România".

Un recent sondaj de opinie dat publicităţii de Consiliul Naţional al Audiovizualului a tras un puternic semnal de alarmă pentru societatea românească, dar în acelaşi timp ar trebui să ne pună pe gânduri pe toţi, cei maturi, începând de la părinţi, educatori şi terminând cu legiuitorii.

Buclucaşul sondaj de opinie, evidenţia, fără drept de apel, că privitul la televizor este ce mai frecventă modalitate de petrecere a timpului liber în cazul copiilor. Marea majoritate a acestora, adică peste 90%, se uită la televizor cel puţin 4-5 zile pe săptămână, în timp ce peste 75% se uită zilnic. Odată cu creşterea timpului pe care-l alocă copiii televizorului, scade cel alocat cititului sau practicării altor activităţi extraşcolare (sport, acţiuni culturale, plimbări, jocuri distractive în aer liber etc.). Este tragic că, pe an ce trece, numărul copiilor care citesc cărţi zilnic se află într-o continuă descreştere, multe dintre cărţile citite fiind cele şcolare. Spun că acest lucru este tragic pentru simplul motiv că individul nu-şi poate dezvolta un vocabular consistent care să-i asigure dezinvoltură în susţinerea unei conversaţii obişnuite, dar şi pentru banalul fapt că deşi urmează o şcoală, gradul lui de cultură şi civilizaţie se ridică doar la nivelul noţiunilor şcolare şi acelea în procentul pe care le-a asimilat.

Un alt rezultat al privitului la televizor constă în faptul că tânărul devine singuratic, preferând uitatul la emisiunile posturilor TV în locul integrării în colectivitate, unde spiritul şi iniţiativa personală se dezvoltă ca urmare a interferenţelor părerilor şi ideilor proprii asupra discuţiilor amicale. Mai trist este faptul că foarte mulţi copii preferă să se uite singuri la televizorul pe care-l au în camera lor, evitând astfel şi contactul cu propria familie.

Timpul dedicat televizorului de către copii se apropie de cel al adulţilor şi în acest fel putem spune de pe acum că ştim cum va arăta tipul intelectualului de mâine. Identică este şi preferinţa pentru primele posturi de televiziune, atât pentru copii cât şi pentru părinţi, după care desenele animate deţin interesul copiilor până la ore târzii din noapte, chiar dacă acestea nu au întotdeauna calitatea artistică şi frumuseţea necesară înţelegerii de către micuţi.

Tot privitul la televizor, în cazul copiilor, implică şi creşterea riscului urmăririi emisiunilor cu conţinut negativ, începând de la "banalele" ştiri de la orele 17,00, în care violenţa, băutura şi sexul predomină şi terminând cu reclamele de publicitate la băuturi sau chiar cu vizionarea unor filme erotice, de groază etc.

Sondajul la care m-am referit mai sus a evidenţiat că vizionarea unor astfel de filme începe de la vârste fragede, de 8-12 ani, şi poate cum avem explicaţii veridice pentru gesturile necugetate ale unor adolescenţi teribili care au plătit cu propria viaţă pentru că au încercat să imite acţiuni şi scene vizionate la televizor, majoritatea părinţilor considerând că violenţa din aceste programe reprezintă principala cauză a tragediilor produse.

Impactul programelor de televiziune asupra copiilor este foarte puternic. Lucrul acesta este evidenţiat şi de emisiunile favorite ale puştimii româneşti la ora actuală, precum "Ciao Darwin", "Surprize, surprize", "Vacanţa Mare", desene animate etc., dar şi de vedetele pe care le adoră şi al căror traseu artistic doresc neapărat să-l urmeze: Andreea Marin, Dan Negru, Mircea Radu, Teo etc.

Copilul are încredere în mass-media pentru că el crede că acolo sunt adulţi care au experienţă şi atunci sigur că tot ce spun ei este bine şi frumos. Ei, la vârsta fragedă pe care o au, se află în imposibilitatea de a discerne la ce emisiune se uită şi la ce emisiune nu se uită.

Mai trebuie avut în vedere că foarte mulţi părinţi se absolvă de componenta educativă, fiind preocupaţi de viaţa lor publică şi profesională, lăsând această componentă pe seama instituţiilor formale: grădiniţa, şcoala, astfel că de cele mai multe ori copilul se balansează între mai multe tipuri de atitudini şi comportamente: cel prezent în familie, cel de la şcoală şi cel vizionat pe canalele mass-media.

Părinţii nu conştientizează suficient posibilele manifestări comportamentale care pot apărea peste ani. Când totuşi apar probleme de asemenea natură (nu neapărat fapte antisociale sau penale), se pune întrebarea care este sursa. Fiecare din cei responsabili se va dezvinovăţi spunând că "eu n-am văzut, la mine n-a făcut".

Şi totuşi, a existat un punct de plecare!

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Literatura română - componentă de valoare a literaturii europene".

Suntem tentaţi în ultimii ani să extrapolăm sintagma "intrarea României în Europa" şi la mediul cultural, în speţă la cel literar. Să fim fermi şi să afirmăm - argumente avem suficiente - că România a fost din totdeauna a Europei, iar literatura, încă de la cronicari, se identifică literaturii europene.

Analizându-se creaţia literară în mod cronologic, asimilată curentelor literare ale vremii, vom observa că, începând cu "Umanismul", românii au avut ce să spună lumii.

Astfel, deşi intrate la noi mult mai târziu (secolul al XVII-lea-XVIII-lea, comparând cu secolul al XIV-lea în vestul Europei), ideile umaniste au prins rădăcini fireşti în cultura română.

Deschizătorul de drumuri în acest sens a fost Nicolaus Olahus, cu lucrarea sa "Hungaria", în care susţinea conştiinţa unităţii etnice a românilor. Cărturarii epocii au impus autentice direcţii ale culturii române. Într-o primă generaţie a fost Udrişte Năsturel, urmat de erudiţii Nicolae Milescu, Dosoftei, Miron Costin, Constantin Cantacuzino, cărturarul călător prin lume, umanist autentic, respectiv, cărturar-politician.

De factură profund umanistă este şi preocuparea lui Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce de a stabili identitatea poporului în context european: "Cu toţii de la Râm ne tragem".

Sinteză a Umanismului românesc, sinteză a culturii române din acea perioadă a fost Dimitrie Cantemir. Erudit, cunoscut în întreaga Europă, primit cu onoruri de către ambasadele străine (Franţa, Olanda, Rusia etc.), Dimitrie Cantemir poate fi numit pe bună dreptate "primul român european". Zoe Dumitrescu Buşulenga spunea: "Ceea ce au iubit cronicarii, dar mai ales Dimitrie Cantemir şi ceea ce interesează azi, poate mai mult talentul, erudiţia, multilateralitatea sa uimitoare, este faptul de a fi întreprins cu toate mijloacele să demonstreze spaţiul sud-est european, şi mai cu seamă ţara sa de obârşie, parte integrantă a Europei."

Mergând mai departe, lunecând în mod cronologic prin cultura română, ajungem în mod firesc la perioada efervescentă a mişcării revoluţionare a anului 1848. "Dacia literară" la l840 şi întreaga perioadă 1830-1860 nu fac altceva decât să ne ancoreze şi mai mult în context european.

Este un moment al asimilărilor, este o "ardere a etapelor", după cum spunea Paul Cornea, căci rămânând în urma literaturilor europene, literatura română, în plină formare, asimilează atât elemente clasice, cât şi romantice, ajungând să fie în pas cu veacul.

Chintesenţă a clasicismului, precum şi a romantismului românesc, Mihai Eminescu încununează o perioadă de asimilări şi de tatonări.

Constituită prin sinteza izvoarelor folclorice ale lirismului cu câteva din marile direcţii ale poeziei şi gândirii europene, sinteză săvârşită într-o structură creatoare purtând pecetea geniului, opera lui Mihai Eminescu are locul propriu nu numai în literatura română, ci şi în cea universală. Pentru că Eminescu este un poet reprezentativ care oferă lumii suma lirică a întregului romantism european învăluit în "dulcele aesthetis al baştinii sale carpato-dunărene". (Vl.Streinu).

Curentul modernist anunţat la noi, într-un fel, de capodopera lui Rebreanu, "Ion", a dat câteva titluri de referinţă, oricând în sincronism cu literatura europeană: Rebreanu va continua cu "Adam şi Eva", "Pădurea spânzuraţilor", "Ciuleandra"; Sadoveanu cu "Zodia cancerului"; Ionel Teodoreanu ci ciclul "Medelenilor"; Mateiu Caragiale cu ai săi "Crai de Curte-Veche"; H.P.Bengescu cu ciclul Halipilor, şi totul se continuă după 1930 cu Mircea Eliade, Camil Petrescu etc.

Oprindu-ne puţin la Mircea Eliade, am putea afirma că este cel mai mare om de cultură român din veacul al XX-lea, impunându-se, ca nici un alt cărturar, în cultura universală.

A fost intermediarul între cultura din Occident şi Orientul cel mai îndepărtat (India), între civilizaţia materială şi spirit, între cultură ştiinţifică şi mit, între modern şi primitiv, între religii şi credinţe tribale, între marile culturi şi culturile populare, a intermediat mereu între noi, românii, şi lumea cea mare a istoriei; ne-a preluat din "minoratul" nostru şi ne-a înscris în "pivotul" în jurul căruia ar trebui să se întâlnească cele două lumi extreme, răsăriteană şi apuseană.

Vorbind despre Mircea Eliade, am trecut deja la o altă categorie a scriitorilor români: cei plecaţi din ţară, dar care au făcut adevărate şcoli româneşti de literatură în Europa, precum Emil Cioran, Eugen Ionesco.

Franţa s-a dovedit pământul european cel mai fertil pentru românii împrăştiaţi prin Europa, sau, literar vorbind, pentru românii din diaspora. Avem în Franţa reprezentanţi ai tuturor genurilor literare: proză, poezie, eseu, dramaturgie, critică, istorie, şi teoria literaturii etc., recunoscuţi fiind ca scriitori români, dar şi ca reprezentaţi ai şcolii literare franceze.

Astfel, avem tot dreptul să susţinem că literatura română este o componentă de seamă a literaturii europene. Să amintim câteva nume: Matilda Ghyka, Mircea Iorgulescu, Virgil Tănase, Horia Vintilă, Paul Goma, Paul Celan, Petre Neagoe, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Victor Frunză, Max Bănuş, Petre Dumitriu, D.Ţepeneag, Matei Vişniec etc.

Sămânţa literaturii române este răspândită şi în Spania (George Uscătescu), Italia (Iosif Constantin Drăgan, Mihai Vulpănescu), Suedia (Gabriela Melinescu), Germania (Nicolae Balotă, Ion Caraion, Marian Popa etc.).

Putem afirma că, prin ei, lumea geto-carpatină face legătura cu lumea traco-getică şi-i aminteşte structura ei antic-balcanică.

Scopul literaturii noastre nu poate fi decât o demonstraţie a puterii de creaţie românească, cu notele ei specifice, o demonstraţie a contribuţiei literaturii naţionale la literatura universală.

George Călinescu afirma: "Noi suntem geto-romani ca şi francezii galo-romani, popor străvechi, adică primind limba şi literatura latină. În felul nostru am primit succesiunea spiritului roman, continuându-l realist, fără mimetisme..."

Domnul Costache Mircea:

Administraţia de grotă în ţara lui Vraişte-Vodă

M-am întrebat şi am întrebat de la microfonul Camerei Deputaţilor, în repetate rânduri, în ce ţară trăim şi ce tip de societate construim. Când din maşini luxoase sfidează mulţimea sărăcită analfabeţi, proxeneţi, paraziţi, rebuturi sociale fără o minimă pregătire, fără conştiinţă civică, închinători la Zeul Bacşiş, creaturi prădalnice, neîngrădite de nici o lege şi de nici o autoritate, atunci nu ne mai miră, sau, mai corect spus, nu ar trebui să ne mai mire nimic.

Suntem în plină campanie electorală şi abuzurile de tot felul se desfăşoară nestingherite sub ochii impasibili ai unei opinii publice surdomute şi perplexe. Candidaţii noştri sunt presaţi în fel şi chip să se retragă de pe liste. Li se trimit controale la firmă ori acasă. Li se măsoară imobilul şi se descoperă, brusc, că au depăşit proiectul cu 20 cm. Speriaţi că li se demolează casa, îşi retrag candidatura, ca în cazul lui Voinea Adrian din comuna Săgeata. Li se măsoară garajele şi dacă cetăţeanul a depăşit proiectul cu 15 cm e pus să şi-l taie cu flexul în faţa primăriţei. Ca în cazul lui Ispas Ştefan, preşedintele PRM din satul Găvăneşti. Unii sunt bătuţi şi băgaţi în spital, precum Teodor Gogean, candidat PRM la funcţia de primar al comunei Calvini. Altora li se aplică amenzi, sunt ameninţaţi , sunt pur şi simplu terorizaţi.

În comuna Buda, Opincaru George, membru PRM, a fost amendat cu 100 milioane lei şi i s-a oprit emisia postului de televiziune prin cablu, i se fură siguranţele electrice deteriorându-i-se aparatura. În comuna Vâlcele candidatului PRM la funcţia de primar, Sălbaticu Ion, i s-a interzis intervenţia la staţia locală de radio-amplificare pe motiv de neplată, deşi consiliul local a hotărât ca publicitatea electorală să se facă gratuit pentru toţi candidaţii. Mergând să se plângă primarului, acesta a fost găsit în stare de ebrietate, împreună cu preşedintele circumscripţiei electorale, şi pus pe harţă.

În comuna Boldu, lui Cireaşă Dumitru nu i s-a pietruit uliţa în faţa casei, iar lui Morogan Ion i s-a oprit conducta de gaz la 100 m de casă, reproşându-i-se că este membru PRM şi în acest caz să-şi tragă singur conducta, pe cheltuiala sa. Amândoi au fost chemaţi la postul de poliţie şi li s-au luat declaraţii scrise, sub presiune, că nu sunt membri PRM, deşi în anul 2000 candidaseră pe listele PRM pentru consiliul local. Lui Tănase Ionel i s-au dispus controale la firmă, a fost şicanat şi ameninţat până când a fost nevoit să părăsească comuna. Pe Tudorache Bogdan l-au bătut oamenii primarului pentru opţiunea sa politică, determinându-l să plece la muncă în Spania. Anghel Gheorghe, om în vârstă, nu a mai avut curajul să candideze de teama represaliilor, comuna Boldu fiind astfel singura localitate buzoiană în care PRM nu a depus listă de consilieri şi de candidat de primar.

Primarul comunei Balta Albă l-a ameninţat cu controalele la firmă pe preşedintele PRM Gurgu Cătălin, determinându-l să renunţe la candidatura de consilier şi de primar. Anterior, acesta fusese amendat de primar pentru că şi-a tăiat nucul din faţa casei deoarece îi deteriora cu crengile acoperişul. Tot în Balta Albă, Stefan Marin a fost chemat la poliţie şi ameninţat cu amenda pentru că a lipit afişe pe gardul propriu, iar afişele puse la afişierul primăriei, de către subsemnatul, au fost rupte imediat la indicaţia primarului de către un funcţionar al primăriei.

În comuna Robeasca, primăriţa a rupt cu propria mână afişele PRM de pe gard, după ce interzisese aplicarea lor pe afişier. Preşedintele circumscripţiei electorale comunale Balta Albă i-a refuzat comunicările pentru reprezentanţi la secţiile de votare lui Ştefan Marin, spunându-i să vină pe data de 30 mai a.c. când i s-a adus la cunoştinţă, în bătaie de joc, că a depăşit termenul legal.

Acesta să fie oare rolul oamenilor cu pregătire juridică pe mâna cărora se dau circumscripţiile electorale? Şi exemplele sunt cu mult mai numeroase. Întreb din nou, în ce ţară trăim? Ce tip de societate se edifică în România? Unde se poate ajunge mergând pe acest drum al primatului dictaturii neamului prost? Cum ne putem noi integra în rândul democraţiilor occidentale cu asemenea racile, cu un asemenea nivel al corupţiei şi cu o asemenea administraţie tribală?

Boicotul mediatic şi supremaţia oligarhiei mafiote care dijmuieşte fondurile publice comportându-se ca pe moşia proprie sunt tare care ne cufundă în obscurantism, mizerie şi debusolare. Aceasta să fie, oare, Ţara pentru care a pierit în lupte şi în convulsii sociale floarea tinerimii în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat şi în decembrie 1989? Unde vreţi să ne duceţi domnilor cârmuitori ai treburilor publice? În afară de chiverniseala personală mai aveţi vreun ideal? Ce lăsăm în urma noastră? Chiar nu vă temeţi de judecata lui Dumnezeu şi a Poporului?

Din panorama dezolantă a opulenţei cleptocrate care agresează comunităţile rurale nu lipsesc uriaşele caravane pesediste din care se aruncă tone de fluturaşi şi pliante ca o nouă sudalmă ciocoiască pe obrazul încreţit de nevoi al ţăranului obidit. S-a ajuns cu sfidarea până acolo încât pe deasupra capetelor buzoienilor plutea steagul pesedist purtat de un multiplu campion naţional de zbor cu parapanta. Numai că, bătaia lui Dumnezeu nu a întârziat. Parapantistul cu steagul PSD a căzut în faţa sediului PRM din Râmnicu-Sărat. Simbolistica e simplă şi dătătoare de speranţă. Curaj români, putem scăpa de hoţi!

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Guvernul condus atât de ineficient de Adrian Năstase a mai ratat o ocazie importantă pentru întărirea clasei mici şi mijlocii, respectiv acordarea de facilităţi fiscale, de încurajare fiscală a acestor întreprinzători.

De luni de zile, reprezentanţii Guvernului au promis marea cu sarea, au organizat simulacre de dezbateri publice pe tema modificării şi îmbunătăţirii prevederilor din Codul fiscal, au lansat fel şi fel de scenarii, unele mai îmbietoare ca altele.

Oamenii de afaceri, micii întreprinzători chiar au crezut că acest guvern specializat în minciuni poate fi cel puţin odată şi responsabil, că vorbele pot avea acoperire în fapte.

După multe discuţii, oscilări, petarde aruncate pentru opinia publică, vedem că Guvernul încă nu ştie cum să modifice Codul fiscal, mai nou avansând ideea că se negociază cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.

Neputinţa şi manipularea se aruncă pe umerii organismelor internaţionale care sunt ori nu de acord cu o relaxare fiscală necesară unei ţări care are nevoie de dezvoltare economică.

Dacă analizăm prevederile constituţionale şi regulamentelor celor două camere ale Parlamentului vom observa că nu mai există timpul necesar ca să se mai poată organiza dezbaterea şi aprobarea unui proiect de lege vizând modificarea Codului fiscal până la 3 iunie 2004.

Este clar că am asistat la o inducere în eroare a mediului de afaceri, a opiniei publice şi probabil că Executivul va încălca legea şi va emite o ordonanţă prin care să facă ceea ce vrea, ocolind din nou Parlamentul şi nerespectând chiar legea de bază care interzice modificarea Codului fiscal decât prin lege organică.

România a pierdut şansa ca anul 2005 să însemne o fiscalitate prin care întreprinzătorii să cunoască din timp viitoarele prevederi care vor acţiona asupra mediului de afaceri.

Domnul Ion Mocioalcă:

"Când timpul nu mai are răbdare"

Lupta electorală, ca orice luptă, scoate la suprafaţă tarele de caracter ale unor politicieni pentru care nimic nu este mai presus decât interesul personal, satisfacerea dorinţei de a accede la putere cu orice preţ şi prin orice mijloace. Disputa a evidenţiat, deja, neputinţa unor partide politice de structurare de programe pertinente, fundamentate ideologic, ancorate în realitate, care să ofere soluţii şi nu paleative sau slogane politicianiste problematicii cu care se confruntă societatea (judeţul nostru).

Sub masca vegherii respectării democraţiei, aceste partide recurg la dezinformare prin mistificarea adevărului sau prin exagerări. Spiritul critic nu se bazează pe informare, pe cunoaştere, pe interpretarea faptelor, pe puterea de separare a adevărului de minciună. Limbajul nu este în slujba toleranţei, ci a urii.

Liderii unor partide de opoziţie cred că electoratul judeţului nostru este naiv şi preia fără discernământ criticile aduse la adresa celor aflaţi la putere, acceptă propunerile politicianiste care nu sunt rodul sentimentului de responsabilitate, ci sunt emanaţia intereselor personale sau de grup, a dorinţei de guvernare. Cu siguranţă nu se va lăsa păcălit de propaganda de partid, nu va accepta politizarea actelor ce ţin de administrarea normală a comunităţilor. Este aproape timpul când fiecare va răspunde pentru ce a făcut rău.

Actuala opoziţie are un fel anume de a înţelege democraţia şi de construcţie a discursului politic. Liderii acestor partide sunt întruchiparea virtuţilor, deţinătorii adevărului absolut, singurii purtători de bine, în schimb, formaţiunea de guvernământ reprezintă tot ce este mai rău, mai vicios. Tot ce nu se află în sfera lor este nedemocratic, este antidemocratic. Demersul lor politic este negândit, conjunctural, din raţiuni politicianiste şi dominat de obsesia învingerii în alegeri a PSD. Numai aşa se poate explica construirea unor alianţe în care partenerii nu au nimic în comun.

Unele partide din opoziţie care sunt în cădere privind încrederea pe care o mai au la electorat, sunt într-un profund proces de destrămare prin pierderile pe care le înregistrează, recurg la manipulare şi diversiune în scopul destabilizării PSD-ului şi compromiterea lui în faţa electoratului.

Statul pe tuşă a devenit deranjant, de nesuportat pentru liderii locali ai opoziţiei. Problemele de moralitate şi decenţă legate de fosta guvernare se consideră uitate, păcatele acelei guvernări spălate. Unii dintre cei mai vehemenţi critici sunt pe alături, ei nu au mai făcut politică, sunt numai obsedaţi de politică.

Electoratul din România a învăţat un lucru. Au votat odată pentru schimbare în 1996 şi s-au păcălit cu binefacerile fostei coaliţii PNL, PD şi PNŢCD şi drept dovadă în 2000 au votat schimbarea schimbării. Până în prezent, nici PNL şi nici PD nu au îndrăznit să-şi recunoască eşecurile guvernării 1996-2000. Desigur, a pune vina pe alţii este mai uşor decât să-ţi recunoşti greşelile sau vinovăţia. Suferind de amnezie politică, vin şi ne propun din nou sloganuri: adevăr şi ordine, dreptate, eficienţă, investiţie, specialişti, înţelegere în cadrul coaliţiei PNL-PD şi alte sloganuri demagogice. Pentru fruntaşii opoziţiei, timpul nu mai are răbdare şi în aceste condiţii nu mai au nici n respect pentru electorat şi nici pentru dreptate şi adevăr.

Domnul Petre Posea:

"Manifestări de suflet în lumea satului românesc"

Domnilor colegi, cu permisiunea dumneavoastră doresc ca prin rândurile de faţă să vă fac cunoscute două manifestări diametral opuse din punct de vedere al genului, dar ambele fiind o consecinţă a obiectivelor strategice ale Partidului Social Democrat ce vizează toate domeniile, printre care cu prioritate cele din sfera socială, culturală, artă, sport etc.

Aplicând consecvent aceste obiective ale guvernării noastre în domeniile la care am făcut referire, pot afirma fără teama de a greşi, că, în ultima perioadă, judeţul Buzău a devenit beneficiarul unor proiecte culturale ample, începând cu creşterea rolului şcolii, aşezămintelor culturale, bibliotecilor, instituţiilor de cult, care se dovedesc a fi pioni indispensabili în viaţa spirituală a localităţilor, având în final ca nobil scop menţinerea şi promovarea civilizaţiei tradiţionale.

Astfel, duminică 16 mai a.c., dimineaţa, am avut deosebita plăcere să particip, în comuna Berca, la o manifestare de marcă, respectiv inaugurarea şi sfinţirea Centrului Social pentru Copii "Sf. Maria", aşezământ născut sub oblăduirea preotului paroh Daniel Necula, care la rându-i a găsit înţelegere şi sprijin financiar la domnul ministru secretar de stat, din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, Laurenţiu Tănase, născut pe aceste minunate locuri şi nu în ultimul rând la Consiliul local şi Schela de petrol Berca.

Manifestarea, în prima parte religioasă, a fost susţinută de un sobor de 12 preoţi din parohiile vecine localităţii, în mijlocul cărora s-a aflat P.S. Epifanie Norocel, episcopul Buzăului şi al Vrancei, care printre altele a elogiat importanţa socială a obiectivului inaugurat, precum şi strădania iniţiatorilor şi susţinătorilor acestui proiect. A fost prezent şi prefectul judeţului, domnul dr. Ion Vasile, precum şi alte personalităţi şi conducători ai serviciilor descentralizate de la nivelul judeţului şi localităţii. Din spusele edililor locali, în centru se vor afla în permanenţă un număr de 10 copii, cu vârste cuprinse între 3 şi 12 ani, proveniţi din familii defavorizate ce urmează a fi desemnaţi de Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului.

Asociaţia Ortodoxă "Filantropia" Berca se ocupă în mod direct de îngrijirea copiilor aflaţi în dificultate, asigurându-le acestora masă, educaţie şi cazare, într-un cadru dotat cu facilităţi de ultimă oră şi sclipind de curăţenie.

Centrul va fi ajutat financiar în continuare, fiind considerat un "eveniment mare într-o lume mică", un eveniment foarte frumos, moment de implicare a bisericii în acţiuni sociale, considerate ca foarte importante în susţinerea copiilor cu probleme.

Evenimentul s-a încheiat cu tăierea panglicii inaugurale şi vizitarea aşezământului.

Cea de-a doua manifestare cultural-artistică, de această dată, a avut loc în comuna Padina, sub patronajul Consiliului local şi al Centrului Judeţean al Creaţiei Populare, aflată la a doua ediţie, sub denumirea "Floare de salcâm" şi a reunit pe scenă formaţii artistice şi interpreţi, atât din localitate cât şi din comunele Siriu, Cătina, Mânzăleşti şi altele.

Înscrisă în rândul manifestărilor artistice desfăşurate în aer liber, deşi cu un statut de începător, "Floarea de salcâm" din acest an a reuşit să producă participanţilor o plăcută încărcătură emoţională şi un mesaj deosebit.

Desfăşurată într-un cadru natural de excepţie, înconjurat de arborii care-i dau numele, serbarea pare anume creată, astfel încât participanţii, în care măsură truditori ai pământului, dar şi alte categorii sociale, tineri, să uite măcar pentru o zi vicisitudinile vieţii, de noianul grijilor cotidiene şi să-şi încânte ochiul şi inima cu o bogată şi variată paletă de dansuri şi cântece populare.

Săteanul nostru aşteaptă nerăbdător ediţie de ediţie, pentru a întreţine discuţii cu prietenii şi cu rudele, să afle ce mai este nou prin sat, prin ţară şi prin lume, să schimbe păreri şi idei la un mic şi-o halbă de bere.

Pe de altă parte, simţi o deosebită satisfacţie când vezi feţe radiind de bucurie şi plăcere, încântaţi de momentul ce li se oferă, dar şi pentru faptul că noi, aleşii lor, suntem printre ei, nu i-am uitat, sfătuindu-i, consolându-i şi ajutându-i în limita posibilităţilor.

Închei, dar nu înainte de a mai aminti, dacă era cazul, importanţa acestui gen de manifestări ce se desfăşoară într-o manieră relaxată, lipsite de tensiunii, reproşuri sau încordare şi numai participarea efectivă la acestea te fac să trăieşti din plin emoţia, să receptezi mesajul şi încărcătura emoţională şi să aştepţi cu nerăbdare următoarea ediţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Bozgă:

"Siguranţa alimentelor în perspectiva integrării europene"

Siguranţa alimentelor începe cu sănătatea plantelor şi sănătatea animalelor.

Obiectivul major al Agenţiei Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în momentul actual este reprezentat de modernizarea strategiilor de apărare a sănătăţii animalelor şi asigurarea calităţii produselor alimentare.

Riscul alimentar pentru om, conform evaluării experţilor UE este determinat, în proporţie de 90% de alimentele de origine animală, economia de piaţă postindustrială confruntându-se cu crize majore, în ultimele două decenii, fiecare dintre ele antrenând pierderi de peste 1 miliard de euro.

Experienţa comunitară a demonstrat că economia de piaţă postindustrială a condus la producţii animaliere la nivelul şi peste nivelul necesar populaţiilor umane din ţările respective şi a creat disponibilităţi mari pentru export.

Experienţa comunitară referitoare la acest aspect a impus crearea şi dezvoltarea unei autorităţi (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor) pentru: evaluarea riscului alimentar, gestiunea (managementul) riscului alimentar, comunicarea riscului alimentar.

Gestiunea riscului alimentar are cele mai mari şanse să fie realizată sub coordonarea serviciilor veterinare, conform principiului "de la furcă la furculiţă".

Toate aceste considerente au determinat Guvernul României să adopte strategia Comunităţii Europene în domeniul siguranţei alimentare. Astfel a luat naştere Agenţia veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, înfiinţată prin Ordonanţa de Guvern nr. 42/2004, instituţie publică cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, autorizate a statului în domeniul veterinar şi al siguranţei alimentelor.

Când ne referim la siguranţa alimentelor, avem în vedere şi elemente de mediu (sol, apă, aer), plante furajere, toxice şi medicinale, furajele combinate, aditivi furajeri, medicamentele de uz veterinar şi pesticidele.

Strategia AVSA porneşte de la principiul conform căruia supravegherea sănătăţii animalelor, a salubrităţii produselor de origine animală şi a calităţii acestor alimente, constituie o garanţie a siguranţei întregului lanţ alimentar.

Guvernul României s-a implicat prin ministerul de specialitate în realizarea acquis-ului comunitar privind siguranţa alimentelor, motiv pentru care merită toate felicitările.

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte

Stimaţi colegi

În intervenţia mea de astăzi vreau să mă refer la două evenimente importante pentru istoria şi cultura româneasca, pe care le comemorăm săptămâna aceasta.

In primul rând aş dori să aduc în atenţia dumneavoastră un eveniment istoric ce a marcat evoluţia României moderne. Pe data de 4 iunie 1920 s-a încheiat la Trianon, Tratatul de pace între Puterile Aliate şi Ungaria. Acest tratat a însemnat recunoaşterea pe plan internaţional a Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei si Maramureşului cu România, împlinindu-se astfel un ideal naţional la care au visat generaţii întregi de români.

Tratatul de la Trianon nu a făcut decât să respecte voinţa unei naţiuni suverane si independente care a hotărât la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, ca toţi cei care vorbesc şi simt româneşte să fie uniţi sub acelaşi drapel, simbol al României Mari.

In al doilea rând, in partea a doua a intervenţiei mele de astăzi, as dori sa aduc un omagiu celui care a fost Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern romanesc. Gheorghe Lazăr s-a născut la data de 5 iunie 1779 la Avrig, în judeţul Sibiu. Comemoram anul acesta 225 de ani de la naşterea celui care si-a dedicat întreaga viata si activitate întemeierii si dezvoltării învăţământului naţional.

Programul de studii propus de Gheorghe Lazăr se desfăşura în patru trepte, ultima, cea superioara, incluzând dreptul si filosofia. A desfăşurat un program de învăţământ realist si a asigurat elevilor o pregătire multilaterala punând astfel bazele viitorului corp profesoral de excepţie. Prin programul sau şcolar, a impus învăţământului românesc un caracter laic, prioritate având discipline ca limba romana, istoria naţionala si, ca element de noutate absoluta, matematica.

Prin tot ceea ce a făcut pentru şcoala românească si pentru îndeplinirea idealurilor naţionale, Gheorghe Lazăr va rămâne pentru eternitate în memoria noastră ca vizionar, om de cultura si patriot.

Va mulţumesc pentru atenţie

Domnul Vasile Miron:

"Candidatul PNL, Viorel Miron, la funcţia de primar al oraşului Comăneşti, judeţul Bacău, este disperat"

Candidatul PNL la funcţia de primar al oraşului Comăneşti, judeţul Bacău, Viorel Miron, disperat ca pierde teren în faţa contracanditatului sau PSD, Dorinel Miron, distribuie la întâlnirile cu electoratul din cartiere si centrul oraşului la sediul PNL si la magazinele proprii numere ale cotidienelor Gazeta de Bacău si Ziarul de Bacău, în care este calomniat la comanda politica actualul primar al oraşului, Dorinel Miron. In ultimul număr al Gazetei de Bacău apare si aberanta acuzaţie adusa Organizaţiei PSD Comăneşti ca ar fi desemnat drept candidat la funcţia de primar pe actualul primar care are dosar penal. Domnul Viorel Miron trebuia să înveţe în cei patru ani cât a fost consilier local că principala sa obligaţie era de a cunoaşte şi respecta legile ţarii. Putea fi acceptata candidatura domnului Dorinel Miron dacă ar fi avut dosar penal? De ce nu a contestat in termenul legal conducerea PNL din localitate aceasta candidatura? Ce vor sa insinueze acum?

Domnul Viorel Miron a cam absentat la lucrările din cadrul şedinţelor Consiliului local iar atunci când a venit a fost tot timpul Gică contra în problemele care priveau obiectivele oraşului propuse spre rezolvare. Aşadar nu e de mirare ca nu cunoaşte legile, sau dacă le cunoaşte, nu le respectă. La toate întâlnirile cu electoratul, în loc să prezinte participanţilor ce a făcut şi ce are de gând să facă pentru binele oraşului, l-a calomniat în permanenţă pe contracandidatul sau, Dorinel Miron.

Chipul domnului Viorel Miron a apărut pe postere mari şi prin grădinile oamenilor, aceştia bucurându-se că după trecerea campaniei electorale le va rămâne suportul din ţeavă. A cheltuit o groaza de bani pentru afişe si bannere, a dat în stânga şi în dreapta bani pentru excursii şi banchetele multor clase de la şcolile generale şi Colegiul Dimitrie Ghica Comăneşti, a dat alimente şi alte bunuri pensionarilor şi altor categorii defavorizate, contrar legii, lansând cu această ocazie şi sloganul "V-am dat şi vă mai dau".

De unde atâţia bani, domnule Viorel Miron? Banii sunt ai oamenilor din Comăneşti şi din localităţile învecinate care cumpăra de la magazinele sale.

A apărut în toate locurile de afişaj fără consilieri, probabil doreşte să conducă oraşul de unul singur. Campania electorala pentru alegerile locale din 6 iunie s-a declanşat în ziua de duminica 9 mai iar dumnealui a umplut oraşul şi cartierele sale cu afişe cu chipul sau încă din ziua de sâmbătă 8 mai dimineaţa. PNL-ul şi PD-ul au condus ţara alături de PNTCD, ducând-o înapoi cu peste 100 de ani. Acum doresc să preia din nou puterea în tandemul PNL-PD pentru a ne mai chinui încă 4 ani.

Domnul Virgil Popescu:

Declaraţie politică cu subiectul "Atmosfera politică preferată de opoziţie"

Stadiul de pregătire a ţării noastre pentru integrarea în Uniunea Europeană în anul 2007, apreciat şi recunoscut drept corespunzător angajamentelor asumate de guvernarea PSD, ar trebui să imprime şi opoziţiei o minimă obligaţie de însuşire a unui comportament electoral civilizat, de ţinută, onest şi constructiv.

Ceea ce înseamnă normalitate nu este însă şi atmosfera în care opoziţia găseşte de cuviinţă să-şi desfăşoare campania electorală. Mai mult, campania sa electorală este orientată în principal pe atacarea tuturor activităţilor obişnuite ale autorităţilor statului, într-o încercare penibilă de a demonstra că îndeplinirea atribuţiilor şi preocuparea faţă de problemele cetăţenilor reprezintă o participare la campania PSD.

Orice participare a preşedintelui ţării - dl. Ion Iliescu - la evenimente majore interne sau internaţionale, care aduc în fapt o contribuţie la creşterea prestigiului ţării, este interpretată de opoziţiei ca o implicare electorală.

Rezolvarea curentă a problemelor guvernării, acţiunile privind integrarea în UE, implicarea în îndeplinirea programului de guvernare a primului ministru - dl. Adrian Năstase - însoţită de transparenţa democratică necesară, este în acelaşi mod, eronat, prezentată de opoziţie.

Activităţile obişnuite de organizare şi conducere în PSD, mobilizarea în faţa evenimentelor importante, este imperturbabil clasată ca activitate electorală.

În acelaşi timp, propagarea ideilor opoziţiei privind frauda electorală, premeditarea acesteia, răspândirea unor false informaţii privind corectitudinea organizării procedurilor de vot, constituie "armele oneste" cu care partidele aflate în opoziţie înţeleg să participe la un important scrutin.

De fapt, opoziţia nu face decât să demonstreze că îi este teamă de ceea ce ştie că a practicat în alegeri, arată că îi este frică şi de umbra ei, lucru explicabil luând în considerare asemănarea dintre umbră şi subiectul opac care o generează.

În acest fel, partidele din opoziţie desconsideră făţiş marea masă a electoratului, care judecă cu luciditate şi corectitudine şi fără "explicaţiile politice" ale opoziţiei.

Vă mulţumesc,

Doamna Constanţa Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În declaraţia mea politică de astăzi mă voi referi la campania electorală care se află în plină desfăşurare. Marţi, 25 mai, preşedintele PRM, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, a efectuat o vizită în judeţul Olt şi a avut o întâlnire cu cetăţenii la Casa de cultură a sindicatelor din oraşul Slatina. Sala de 1800 de locuri a fost plină de oameni, foarte mulţi fiind obligaţi de lipsa de spaţiu să rămână pe platoul din faţa clădirii. Discursul domnului senator Corneliu Vadim Tudor a electrizat sala care a răspuns cu foarte multă simpatie şi iubire scandând minute în şir "Vadim te iubim", "Vadim - Preşedinte", "Sus Patria, jos mafia". A fost o manifestare de bucurie spontană, plină de speranţa că la viitoarele alegeri, senatorul Corneliu Vadim Tudor va deveni preşedintele României în ziua în care va împlini 55 de ani, iar Partidul România Mare va fi partidul care va guverna România după anul 2004. Pentru foarte mulţi din locuitorii judeţului Olt, PRM reprezintă speranţa că o vor duce mai bine, că îşi vor putea creşte şi educa copii şi vor scăpa de caracatiţa mafiei. Vizita în judeţul Olt a preşedintelui PRM, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, a fost şi o întoarcere la originile oltene ale domniei sale, bunicii din partea tatălui, fiind în localitatea Cherleşti unde a depus o coroană de flori cu tricolor la mormântul lor.

Nici unul dintre ceilalţi preşedinţi de partide care au vizitat judeţul Olt nu s-au bucurat de astfel de dovezi de simpatie şi iubire. Ba dimpotrivă. Pentru unele vizite oamenii au fost scoşi obligatoriu la manifestaţii şi ţinuţi ore în şir în soare să-l aştepte pe "conducătorul iubit" de către un grup restrâns de potentaţi care urmăresc doar conservarea puterii lor. Oamenii însă, cei mulţi, dar nu şi proşti, îi simt pe cei sinceri şi pe cei devotaţi binelui poporului. Dacă întreaga clasă politică doreşte integrarea României în UE, de care unii, atât de la putere cât şi din opoziţia autointitulată democratică, fac atâta paradă, vor trebui să accepte şi democratizarea alegerilor din România. Vor trebui să accepte că cetăţeanul este suveranul votului său. Simpatia şi iubirea sinceră cu care a fost înconjurat preşedintele PRM, domnul senator Corneliu Vadim Tudor în vizita sa la Slatina, arată clar spre cine merg voturile oltenilor. Voturi care vor trebui să se regăsească şi în rezultatele finale ale alegerilor din iunie şi noiembrie 2004, dacă alegerile nu vor fi fraudate.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Declaraţie politică

Dezbaterea electorală de vineri seară a dezvăluit un nou candidat la Primăria Capitalei: cel al PNL. Buimăcit parcă de alianţe, partide, candidaturi pe liste separate sau comune, Traian Băsescu a părut a fi, mai degrabă, reprezentantul partidului aliat decât cel al propriei formaţiuni politice. Lipsit de chiar susţinerea membrilor PD, Băsescu s-a erijat, vrând, nevrând, într-un adevărat candidat PNL, mai agitat, mai dezorientat şi, în special, mai discreditat ca niciodată.

Deşi a încercat cu disperare să convingă electoratul că este candidatul Alianţei, Băsescu a eşuat lamentabil în discursul său, presărat cu veritabile amnezii şi glume care să compenseze lacunele din prestaţia sa. Ne gândim că la amalgamul de candidaţi şi de liste ale PD, PNL sau ale Alianţei în întregul ei, e dificil să reţii numele candidatului la Primăria Aradului. Doar o panică nemăsurată ar explica însă, modul penibil în care "naşul" a încercat în zadar să-şi amintească numele finului... Dar, cine ştie, or fi mai mulţi fini candidaţi la diferite funcţii în administraţia locală, pe care noi nu-i cunoaştem...

Distratul Băsescu a transformat astfel o dezbatere electorală care s-a dorit serioasă, în ceea ce el însuşi reprezintă pe scena politică: o sursă inoportună de umor negru. Din fericire, electoratul ştie că nu de acest lucru are nevoie politica românească ori Primăria Bucureştiului. De aceasta şi-au dat seama până şi puţinii susţinători pe care Traian Băsescu îi mai avea şi care îşi vor reorienta votul către candidaţi mai serioşi.

În această situaţie, mă întreb dacă, până la votul din 6 iunie, nu cumva se vor răzgândi chiar şi noii săi "simpatizanţi", membrii PNL din Bucureşti...

Domnul Ion Mocioalcă:

În această etapă finală a campaniei electorale, opozanţii noştri politici renunţă la orice aparenţă de demnitate şi etică elementară, radicalizând discursul politic şi mutilând fără jenă realităţile. Reprezentativ pentru ce afirm, dar deloc "academic", aşa cum pretinde, candidatul liberal la primăria Reşiţa cheamă electoratul "să dăm cu PSD-ul de pământ!" Argumentul de bază al zbaterilor sale: să plece PSD ca să aibă el loc!

Opoziţia uită sau ignoră faptul că judecăţile severe şi injuste, ca şi agresivitatea lipsită de raţiuni pot stârni şi îndepărta în loc să atragă aderenţi. Cu cât tună mai tare, cu atât plouă mai puţin!

În loc să aducă seninul, aşa cum demagogic declară, ei tulbură sentimentele noastre, ca un medic care-şi otrăveşte pacienţii. Prestaţia lor electorală dezvăluie clar nu dorinţa de a promova dezbateri constructive de idei şi soluţii pentru viitor, ci o veritabilă ură, împinsă până la paroxism, împotriva PSD.

Luaţi de avânt, opozanţii noştri - mai însemnaţi sau care se pretind redutabili - bat toaca în neştire, alimentând copios electoratul cu suspiciuni bolnave, în care expresii ca "dezastrul economiei judeţului", "politica falimentară a actualei guvernări PSD", "colapsul" etc. etc. sunt vânturate cu senină inconştienţă şi lipsă de respect pentru adevăr, dar şi pentru cei pe care încearcă să-i manipuleze.

Opunem acestei nedemne şi dezonorante proceduri o recentă şi succintă ştire, difuzată în mass-media de către Direcţia judeţeană de statistică. Cifre şi date care, dincolo de concizia lor specifică, dezvăluie realităţi generatoare de optimism şi încredere, confirmând eficienţa politicii noastre de redresare a economiei, de diversificare şi dezvoltare a acesteia, cu toate efectele ce decurg de aici.

În trimestrul I al acestui an, producţia industrială a judeţului Caraş-Severin este cu 14,4% mai mare ca în trimestrul I al anului trecut. Şi nu confecţiile în lohn au dus greul, ca în anii trecuţi. Acestea şi-au menţinut, practic, nivelul producţiei. În schimb, siderurgia şi industria prelucrătoare au cunoscut creşteri deosebite. Anul trecut, Combinatul Siderurgic reşiţean producea în primele trei luni abia 13 mii de tone oţel. În acest an, în aceeaşi perioadă, aici s-au produs 35 mii tone de oţel brut, de aproape 3 ori mai mult!

Au crescut spectaculos producţia de cherestea şi cea de mobilier, valorificându-se mai bine însemnată bază de materii prime şi forţa de muncă. Doar producţia de mobilă a crescut, în perioada menţionată, cu 12 miliarde lei - faţă de trimestrul I/2003. Întreaga producţie a judeţului este mai mare cu 20% faţă de trimestrul I al anului trecut. Iar în luna aprilie, creşterile prognozate de Direcţia de Statistică sunt sensibil mai mari.

Unde este "Adevărul" atât de trâmbiţat şi confiscat parcă de opoziţie? Minciuni sfruntate în loc de informaţie corectă, aceasta vi se oferă. Avem o şansă pentru a continua împreună ceea ce atât de încurajator pentru toţi am început.

Între vorbe otrăvite şi fapte, între meschina dorinţă de revanşă şi generoasa ofertă a PSD, să chibzuiască şi să hotărască alegătorii.

Aşa cum le dictează conştiinţa şi interesul general.

Domnul Tudor Mohora:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Tema intervenţiei mele de astăzi se referă la "Promovarea maturităţii politice în activitatea parlamentară în locul unor manifestări de superficialitate şi de paradă ieftină".

Ne aflăm la finele campaniei electorale pentru alegerile locale din acest an şi ne apropiem de încheierea penultimei sesiuni a actualei legislaturi.

În ciuda tuturor cerinţelor reclamate de campania electorală, activitatea parlamentară nu s-a întrerupt şi nu trebuie să se întrerupă. Camera Deputaţilor are datoria să rezolve probleme importante, cum sunt şi cele prioritare legate de adoptarea pachetului de legi care condiţionează încheierea negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, realitatea scoate în evidenţă că unii reprezentanţi ai opoziţiei caută nod în papură pentru amânarea dezbaterii unor importante proiecte de legi.

Astfel, deşi Comitetul ordinii de zi şi Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au analizat şi s-au pus de acord cu dezbaterea în plen a proiectului Legii Consiliului Superior al Magistraturii, domnul deputat Eugen Nicolăescu a cerut amânarea acesteia, în numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, pe motiv că nu s-a respectat termenul regulamentar pentru studierea textului.

Plenul Camerei Deputaţilor nu fost de acord cu această solicitare, prin care se revenea la cele convenite anterior, inclusiv cu reprezentanţii P.N.L. Ca urmare, cei câţiva deputaţi liberali prezenţi au părăsit sala de şedinţe.

Fără îndoială, nu este un secret pentru nimeni că adoptarea acestui proiect de lege reprezintă o prioritate pentru îndeplinirea cerinţelor Uniunii Europene în domeniul Justiţiei.

Este pe deplin justificat, cred, să punem întrebarea: cui foloseşte punerea de beţe în roate din partea deputaţilor liberali pentru întârzierea dezbaterii acestui proiect de lege? României, în nici un caz!

Acţionând într-o direcţie similară, Alianţa Dreptate şi Adevăr a pornit o campanie pentru strângerea de semnături pentru suspendarea Preşedintelui Ion Iliescu, deoarece, după părerea acesteia, vizitele pe care le-a făcut şeful statului în teritoriu nu respectă principiul imparţialităţii.

Încă o dată se dovedeşte că aceşti reprezentanţi ai opoziţiei dau prioritate unor probleme superficiale în scopul distragerii atenţiei electoratului, în loc să pună umărul la dezbaterea şi urgentarea adoptării unor legi importante în măsură să susţină interesele naţionale ale României.

Astfel de iniţiative sunt de natură să deterioreze climatul politic din ţara noastră şi să conducă la discreditarea eforturilor care se depun pentru consolidarea unei democraţii reale în ţara noastră. Ele demonstrează, în ultimă instanţă, un anumit infantilism şi lipsă de maturitate politică din partea unor partide cu pretenţia de tradiţie şi puritate ideologică, dar şi o lipsă de idei combinată cu o teamă legată de înfrângerea lor de către electorat în alegerile care se apropie.

Am evocat aceste exemple de abordări şi atitudini politice negative din partea parlamentarilor unor partide, în speranţa că în acest al 12-lea ceas, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană şi înaintea alegerilor parlamentare, forţele politice din România le vor combate şi îşi vor concentra eforturile, cu prioritate, în direcţia soluţionării problemelor care reprezintă interesul naţional al ţării noastre.

Ar fi acestea şi o dovadă de maturitate politică în locul unor manifestări de superficialitate şi de paradă ieftină.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ultimul barometru de opinie publică, realizat de Gallup Organization România şi Metro Media Transilvania, arată că o treime din populaţia ţării nu are venituri nici măcar pentru strictul necesar, 41% din cei chestionaţi consideră că veniturile de care dispun le sunt suficiente pentru a acoperi doar nevoile de bază.

Doar un procent reuşeşte să aibă tot ce îi trebuie, fără să se restrângă de la ceva. Această configuraţie s-a menţinut oarecum de-a lungul ultimilor şase ani, crescând însă procentul celor care nu-şi pot asigura din veniturile gospodăriei nici strictul necesar.

5% sunt destul de mulţumiţi de bunurile pe care le au în dotare, 56% au acest grad de mulţumire, cu şase procente mai puţin decât anul trecut. Potrivit aprecierilor publicului, pentru a trăi decent, o familie de patru persoane ar avea nevoie în medie de 18 milioane lei în mediul urban, adică 100 de euro fiecare şi de 11 milioane în mediul rural.

Tot pentru patru persoane, pentru un nivel de subzistenţă ar fi nevoie de 6,3, respectiv 3,6 milioane lei.

Când este vorba de suma totală de bani obţinută de către toţi membrii gospodăriei în luna aprilie 2004, într-o familie cu patru persoane, câştigul a fost de 9,5 milioane, cu aproape jumătate mai puţin decât le-ar fi fost necesar pentru a se descurca în mod rezonabil.

Studiul mai arată că, în ultimul an, într-un sfert din familii s-a micşorat cel puţin venitul cuiva din gospodărie.

România ocupă locul al 19-lea în ceea ce priveşte salariul minim pe economie cu 66,6 euro, într-un clasament european întocmit de Uniunea Angajatorilor din Europa (U.A.E.) luna aceasta, valoarea câştigului minim din această ţară reprezentând 73% din venitul mediu pe economie.

Ungaria are un salariu minim de 206,6 euro, deşi acesta este mai mic decât jumătatea celui minim din Slovenia, care este de 447euro.

După Ungaria, urmează în ordine Cehia - 365 euro, Polonia - 230 euro, Slovacia - 200 euro. Pe ultimele două locuri ale clasamentului se află Ucraina, cu un salariu minim pe economie de 29,7 euro, şi Rusia, cu 12,4 euro.

Puţinii bani pe care îi câştigă românii în ziua de azi abia dacă îi ajung să trăiască de la o zi la alta. Nu-şi mai pot permite o mobilă nouă în casă ori o vacanţă la mare sau la munte. Nu-şi permit nici o haină nouă sau o pereche de ghete.

Totul se moşteneşte, nimic nu se pierde.

Doamna Amalia Bălăşoiu:

"1 iunie - Ziua copilului. Copiii, viitorul omenirii"

Viitorul omenirii depinde de modul cum este pregătită tânăra generaţie, încă din copilărie, pentru viaţa socială de mai târziu. De aici decurge implicit viitorul fiecărei naţiuni sau fiecărui popor, care trebuie să pună mai presus de orice realizarea aspiraţiilor colective şi individuale la o viaţă demnă, bazată pe respect şi, în acelaşi timp, protejată.

Ţinând seama de caracteristicile acestor generaţii şi de importanţa deosebită a acestei probleme fundamentale pentru realizarea deplină a drepturilor omului, comunitatea internaţională s-a preocupat de crearea cadrului juridic şi instituţional în domeniul protecţiei copilului.

Încă de la începuturile ei, ONU, fondată după al doilea război mondial, şi-a înscris, în Carta Naţiunilor Unite, drepturile fundamentale ale omului, care au pus bazele ulterioare ale "Declaraţiei drepturilor copilului", adoptată în 1959.

ONU, preocupată de asigurarea drepturilor şi bunăstării copiilor lumii, a creat cel mai cunoscut organism al său în acest domeniu, şi anume UNICEF.

Prin programul său, acest organism lucrează pentru drepturile copiilor defavorizaţi din ţările în curs de dezvoltare, de a avea o protecţie socială completă şi asigurarea educaţiei necesare dezvoltării armonioase a personalităţii umane şi cu finalitate naţională.

Cadrul de lucru al UNICEF este asigurat de "Declaraţia drepturilor copilului", desprinsă din "Declaraţia universală a drepturilor omului".

Premisa de bază a declaraţiei este că "Omenirea datorează copiilor tot ceea ce este mai bun". Părinţii, persoanele particulare, organizaţiile voluntare, autorităţile locale şi guvernele sunt chemate "să recunoască drepturile şi libertăţile enunţate şi să lupte pentru respectarea lor". Declaraţia afirmă, de asemenea, că trebuie asigurată copiilor o protecţie specială, posibilităţi şi înlesniri care să-i ajute să crească într-un mediu sănătos şi normal, în condiţii de demnitate şi libertate.

Adunarea Generală a proclamat anul 1979 ca An Internaţional al Copilului, pentru a încuraja toate ţările să-şi revadă programele pentru promovarea bunăstării copiilor.

România, ca ţară devenită liberă, democratică, în urma revoluţiei din 1989, a ratificat Convenţia cu privire la drepturile copiilor la 25 decembrie 1990.

De asemenea, ţara noastră a acordat şi acordă permanent atenţie deosebită şi transpune, în acest domeniu, politica de protecţie socială a copilului, conform liniei generale de constituire a Comitetelor Naţionale UNICEF, care are filiale în aproape toate judeţele ţării. Programele acestora conţin atât acţiuni cu caracter umanitar, cât şi acţiuni dedicate formării şi dezvoltării personalităţii copiilor români, afirmării şi respectării drepturilor copiilor.

UNICEF a lucrat şi continuă să lucreze cu organizaţii nonguvernamentale care aduc sprijin în desfăşurarea activităţilor în favoarea copiilor. Astfel, se colectează fondurile necesare realizării programelor educative.

În multe cazuri, guvernele se implică în aceste activităţi încredinţând unor organizaţii neguvernamentale executarea unor părţi ale programelor la care cooperează cu UNICEF Internaţional sau cu alte organisme ale ONU (exemplu UNESCO, OMS, FAO etc.).

Aportul UNICEF este deosebit, în special în ţările sărace sau în curs de dezvoltare, unde copiii au o situaţie precară şi nu se realizează protecţia materială eficientă a copiilor, fiind binevenit sprijinul organismelor internaţionale.

În ţara noastră, în ultimii ani, în domeniul protecţiei copiilor, atât cu sprijinul UNICEF, dar şi cu o activitate susţinută de guvern şi organizaţii nonguvernamentale, s-au obţinut realizări semnificative. Permanent se urmăreşte soarta copiilor defavorizaţi aflaţi în plasamente familiale sau în forme instituţionalizate.

Dar se cuvine să amintim cu ocazia Zilei internaţionale a copilului, că toţi copiii ţării sunt în atenţia societăţii româneşti, care priveşte cu speranţă spre viitorul său, prin ei.

Nimic nu este mai important ca problema formării lor pentru viaţă, printr-o educaţie completă, care să asigure fiecărui copil, egalitatea şanselor într-o societate democratică românească.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În intervalul de timp care îmi este alocat, vreau să aduc un omagiu celui care a fost Avram Iancu, conducătorul revoluţiei române de la 1848 şi al armatei populare din Transilvania. Comemorăm luna aceasta 180 de ani de la naşterea "crăişorului munţilor", lider de necontestat al istoriei românilor.

Născut la Vidra de Sus în luna iunie a anului 1824, Avram Iancu s-a făcut remarcat cu ocazia celei de-a treia adunări a românilor de la Blaj, unde a avut o contribuţie decisivă la adoptarea unui program revoluţionar care cuprindea: schimbarea aşezămintelor sociale şi politice din Transilvania, prin recunoaşterea naţiunii române şi reprezentarea ei proporţională în toate verigile de conducere, respectarea autonomiei Transilvaniei, constituirea unui Guvern reprezentativ, respingerea uniunii silite cu Ungaria şi acceptarea Constituţiei liberale austriece din 25 aprilie 1848.

În acelaşi timp, a trecut la formarea armatei revoluţionare române, după modelul roman. Desemnat prefect al Legiunii "Auraria Gemina", Avram Iancu a reuşit să respingă atacurile maghiare de pe linia Mureşului. De asemenea, în zona Munţilor Apuseni, trupele de invazie s-au lovit de rezistenţa eroică a românilor conduşi de acelaşi Avram Iancu.

Chiar şi după înfrângerea Revoluţiei de la 1848, Avram Iancu a continuat lupta pentru emanciparea naţională a românilor. Maltratat şi arestat în mai multe rânduri, Avram Iancu s-a bucurat de iubirea şi preţuirea moţilor săi până la moarte. S-a stins din viaţă la 10 septembrie 1872, la Baia de Criş, şi a fost înmormântat la Ţebea, lângă "Gorunul lui Horea".

Stimaţi colegi, consider că cinstirea reprezentanţilor de seamă ai istoriei noastre este o datorie de onoare ce ne revine în calitatea pe care o avem, de aleşi ai neamului românesc. Aceşti eroi ai poporului român şi faptele lor de vitejie trebuie să constituie o pildă vie pentru generaţiile următoare şi un izvor de mândrie naţională.

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri de pe glob este fumatul, cu consecinţe extrem de grave asupra stării de sănătate a populaţiei.

Acest prost obicei care se transmite din generaţie în generaţie produce aproximativ 5 milioane de decese anual la nivel global , cifră care este apreciată de către OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii - să crească la circa 210 milioane până în 2030. Numărul morţilor nu include însă enorma cifră a celor care suferă de pe urma fumatului, suferinţă adresată adulţilor şi copiilor.

Un calcul simplu duce la o concluzie înspăimântătoare, şi anume că, la fiecare opt secunde, o persoană de pe glob moare în urma consumului de tutun.

Cifre statistice ale OMS, avertizează că fumatul produce, la nivel mondial, mai multe decese decât accidentele de circulaţie, sinuciderile sau consumul de droguri.

Statele membre ale OMS au hotărât ca, în fiecare an, începând din anul 1987, în 31 mai să se celebreze Ziua mondială anti-tutun, cu scopul de a atrage atenţia opiniei publice asupra efectelor negative pe care le implică consumul de tutun. Sănătatea este definită în Constituţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ca o stare fizică, psihică şi socială bună şi nu prin absenţa unei boli sau infirmităţi.

Impactul extrem de negativ al tutunului acum şi în viitor este motivul principal pentru o evidenţă exactă a fumătorilor de pe glob. Cunoaşterea pericolului cauzat de tutun este percepută ca una dintre cele mai grave ameninţări în sănătatea publică în secolul XXI. În acest moment există pe glob peste un miliard de fumători. Numărul cel mai mare se găseşte în Asia. Proporţia femeilor care fumează este mai mare în Europa şi America de Nord, comparativ cu alte părţi ale globului. Recentele estimări sugerează creşterea numărului de fumători în ţările în curs de dezvoltare, mai ales în rândul femeilor şi a tinerilor.

O creştere a numărului de adolescenţi care fumează s-a constatat în ţările unde, nu până de mult, fumatul era considerat ţinut sub control. Aşa că, în timp ce noi pieţe de tutun sunt deschise, vechile rămânând şi ele deschise, transformă tutunul într-o ameninţare globală permanentă.

Cu ocazia Zilei mondiale anti-tutun, care se sărbătoreşte la 31 mai, este momentul să ne reamintim că ţara noastră ocupă un neonorant loc 2 în Europa, după Bosnia-Herţegovina, cu privire la procentul populaţiei care fumează, şi anume 43,5% faţă de 48%.

Potrivit studiului Fumatul şi Sănătatea Publică în România, prelevanţa fumatului în rândul populaţiei este de 46,4% din bărbaţi şi 24,1% din femei.

Cei mai mulţi dintre viciaţi încep să fumeze de mici, chiar înainte de împlini 15 ani.

Cu toate că fumătorii îşi pierd săptămânal o zi din viaţă, pe parcursul unui an, românii posedaţi de acest viciu transformă în fum aproximativ un miliard de dolari. Un singur român împătimit cheltuieşte anual, pe acest "viciu", circa 15 milioane de lei.

Impactul economic al tutunului a fost analizat în multe ţări în ultimii ani. Aceste studii arată că beneficiile economice pe care le aduce industria tutunului sunt iluzorii. Există foarte multe costuri ce se adaugă daunelor directe şi indirecte cauzate de tutun. Şi aş exemplifica răul pe care îl produce cultivarea tutunului mediului.

În final aş lansa o lozincă "Se poate trăi şi fără tutun".

Vă mulţumesc.

Domnul Ionel Marineci:

Domnule preşedinte,

Încă de la începutul mandatului, Guvernul României condus de primul ministru Adrian Năstase a demarat o campanie susţinută de promovare şi apărare a drepturilor copiilor.

S-a iniţiat un proces amplu de revizuire a legislaţiei în materie de protecţia drepturilor copilului şi de înfiinţare a unor organisme de stat cu atribuţii în domeniu. Prin proiectele de legi aflate în dezbaterea Camerei Deputaţilor, sistemul de protecţie a drepturilor copilului va fi reconstruit pe baze moderne, cu respectarea moralităţii şi a legii. Administraţia publică centrală şi locală va dispune de un sistem imun la corupţie şi influenţe mercantile, clar din punct de vedere legislativ şi operaţional din punct de vedere executiv.

Se înregistrează o creştere permanentă a importanţei parteneriatului cu societate civilă şi sectorul privat, un sprijin internaţional consecvent.

Existenţa garanţia identificării şi aplicării corespunzătoare a unor soluţii viabile în materia protecţiei copilului, cu rezultate pe termen lung, în special în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor necesare pentru o dezvoltare armonioasă, din toate punctele de vedere, a tuturor copiilor României.

Simpla elaborare a noii legislaţii n-a rezolvat problemele existente în sistem, ea a fost însoţită de măsuri strategice destinate unei aplicări unitare la nivel de ţară şi de alte categorii de demersuri - programe de educaţie, acorduri bilaterale pe diverse problematici. Acestora li se adaugă formele de protecţie socială pentru familiile cu copii - alocaţii de stat, ajutoare financiare sau materiale, burse sociale, concediu de maternitate sau parental gratuit, alocaţie de însoţitor, asistenţi maternali plătiţi, asistenţa medicală gratuită, învăţământ obligatoriu gratuit etc.

Guvernul României condus de primul ministru Adrian Năstase a demonstrat că are voinţa politică şi poate să gestioneze corect şi responsabil problematica drepturilor copilului în România.

Le doresc tuturor copiilor României să crească sănătoşi şi să se bucure de viaţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Campania electorală pentru alegerile locale ilustrează situaţia gravă în care se află o mare parte a clasei politice din România. În campania electorală nu mai există lege care poate opri apetitul pentru funcţii şi putere a unora dintre politicieni. În campania electorală nu mai există reguli, bune maniere, principii morale. Orice mijloace sunt potrivite pentru obţinerea unor privilegii, iar candidaţii devin repere ale fraudei morale şi legale.

Societatea civilă a luat deja poziţie în chestiunea finanţării campaniilor electorale, atenţionând asupra faptului că legea este încălcată deliberat, cu nonşalanţă şi cu sentimentul că nimeni nu poate pedepsi aceste acte. Deşi avem o lege care stipulează clar că sumele care pot fi cheltuite în campanie de un candidat nu pot depăşi 42.000 de mii de dolari, există deja politicieni care recunosc public că au cheltuit dublul acestei sume în numai o săptămână de campanie. Deşi avem o lege care stipulează clar că sursele de finanţare se cer aduse la cunoştinţa opiniei publice, nimeni nu se grăbeşte să facă asta.

Deloc surprinzător, candidaţii partidului de guvernământ se bucură de cel mai consistent sprijin financiar, beneficiind, de bună seamă, de susţinători dispuşi să plătească sume exorbitante pentru alegerea sau realegerea lor. La jumătatea perioadei de campanie electorală, domnul Mircea Geoană a cheltuit în mod oficial 90.000 de dolari, Dan Darabont - 47.000 de dolari, Vasile Mihalache - 44.000 de dolari, Eugen Pleşca - 42.000 de dolari. În condiţiile în care, repet, limita maximă legală pentru întreaga campanie este de 42.000 de dolari, candidaţii PSD Bucureşti dovedesc un îngrijorător dispreţ pentru normele legale, iar cetăţenii sunt agresaţi cotidian de materialele electorale excesive atât prin dimensiuni, cât şi prin conţinut.

Partidul România Mare consideră că sumele imense alocate campaniei electorale creează premisele unui sistem clientelar extrem de nociv. Principiul este elementar: cine plăteşte pentru campania electorală a unui candidat va benefica de prietenia atentă a acestuia o dată cu alegerea sa în funcţie. Partidul România Mare apreciază că, după alegeri, finanţatorii anonimi, care sprijină cu generozitate campaniile electorale ale anumitor candidaţi, vor încerca să-şi recupereze investiţia. În aceste condiţii, traficul de influenţă şi licitaţiile aranjate se vor perpetua. Clientela primarului câştigă, cetăţeanul pierde.

Pe lângă sfidarea legii, asistăm în această campanie electorală la o sfidare a decenţei şi, implicit, a cetăţenilor. Străzile României sunt împânzite cu panouri opulente ale candidaţilor partidului de guvernământ. Numai producerea unui astfel de panou - dotat cu lumini pe timp de noapte şi instalat de veritabili alpinişti - necesită o sumă echivalentă cu pensia a peste 20 de pensionari. Repet: pentru un singur panou! Or, în acest moment, în România există, probabil, zeci de mii de astfel de panouri. Câţi oameni puteau fi ajutaţi cu aceşti bani? Câte medicamente cumpărate? Câte spitale sau biserici construite? Unii candidaţi beneficiază zilnic de clipuri TV de două sau trei minute. Montarea unui astfel de clip implică, în general, o sumă echivalentă cu 50 de salarii medii pe economie. Fiecare minut de publicitate plătită costă, la rândul său, zeci sau sute de milioane de lei. Şi exemplele pot continua: afişe, bannere, scrisori, fluturaşi - toate aceste produse electorale irosesc sume incalculabile. În anul 2000, conform unui calcul oficial, au fost cheltuite numai în campania electorală pentru Bucureşti circa zece milioane de dolari. În anul 2004, această sumă se va dubla. Şi nu rămâne decât să ne întrebăm: de unde toţi aceşti bani. Mai este România, în acest caz, o ţară săracă? Da, este o ţară cu cetăţeni sărăciţi de o minoritate a politicilor cu avei fabuloase.

În ceea ce-l priveşte, Partidul România Mare pune la dispoziţia opiniei publice şi a societăţii civile cifrele exacte ale fondurilor cheltuite în campanie. Ele provin, în marea lor majoritate, din cotizaţii lunare ale membrilor şi din suma alocată partidelor politice de la bugetul de stat. Noi nu am acceptat sponsorizări pentru a asigura linişte unor oameni de afaceri certaţi cu legea. Fiecare stradă a României depune mărturie pentru cinstea noastră Câte panouri ale Partidului România Mare aţi văzut? Câte focuri de artificii sau concerte cu muzică orientală au oferit candidaţii noştri?

Partidul România Mare crede cu tărie că o campanie electorală se face în limitele legii, având la bază respectul pentru cetăţeni. Oamenii din România sunt prea săraci şi prea trişti pentru a mai putea fi amăgiţi cu afişe frumos colorate. Românii au nevoie de angajamente ferme şi de primari incoruptibili.

Având în vedere toate aceste idei, Partidul România Mare cere Curţii de Conturi să deschidă o anchetă privind fondurile cheltuite în campania electorală. Din păcate însă, ne temem că instituţia Curţii de Conturi este deja mult prea contaminată de interese politice.

Prin implicarea organelor competente, cât şi a dumneavoastră, a cetăţenilor României, putem aduce un dram de normalitate în campania electorală. Lăsându-ne iluzionaţi de politicieni cu fonduri nelimitate, le vom da acestora ocazia să acumuleze, timp de patru ani, noi averi cu care, în anul 2008, îşi vor cumpăra din nou dreptul la putere. În acest caz, Uniunea Europeană va deveni un vis imposibil de atins.

Vă mulţumesc.

Doamna Iulia Pataki:

Aş dori să vorbesc astăzi despre o iniţiativă mai mult decât binevenită a Departamentului pentru Relaţii Interetnice împreună cu Uniunea Tătarilor Turco-Musulmani din România, şi anume seminarul organizat între 28-30 mai la Mamaia cu tema "Şanse egale pentru femeile minoritare şi participarea acestora la viaţa publică".

Seminarul face parte din noua abordare a situaţiei comunităţilor minoritare, bazându-se pe analiza segmenţială a acestora. Iniţiativa DRI-lui acoperă astfel vidul existent - statutul femeii minoritare etnic nu a fost o temă de interes până acum. Singurul subiect dezvoltat a fost şi este situaţia femeilor din comunitatea Rroma, având în vederea cazul specific, aparte a acestora.

Am avut posibilitatea de a ne cunoaşte noi, reprezentantele comunităţilor naţionale sau etnice. Am constatat că avem probleme comune, dar şi specifice fiecărei comunităţi. Cel mai important dintre acestea este necesitatea unei analize serioase a statutului femeii minoritare etnic, atât în contextul situaţiei existente în societatea românească, dar şi a situaţiei aparte a fiecărei comunităţi etnice, care diferă. Avem limbi, culturi, tradiţii diferite.

Am constatat însă că conservatorismul mentalităţii, stereotipiile privind rolul femeii în societate este aceeaşi în toate comunităţile: tendinţa de a limita rolul social al femeii. Este adevărat, menţinerea tradiţiilor a ajutat supravieţuirea multora dintre etniile care convieţuiesc astăzi în România. Dar, în drumul nostru către Europa, trebuie să ne ajustăm valorile cu cele europene. Putem să ne păstrăm identitatea etnică - ca comunitate - şi prin respectarea principiului egalităţii de şanse a femeilor şi implementării acesteia în toate domeniile vieţii sociale şi publice. Putem schimba gândirea mult prea tradiţionalistă a semenilor noştri prin educaţie - educaţia copiilor noştri, a noastră, a femeilor, dar şi a bărbaţilor noştri. Trebuie să aplicăm măsuri de discriminare pozitivă pentru femei. Trebuie să înfiinţăm structuri instituţionalizate, atât la nivelul comunităţilor noastre, cât şi la nivel naţional, necesare implementării conceptului egalităţii de gen în toate politicile domeniilor de activitate.

Concluzia principală a seminarului este că promovarea drepturilor femeii şi respectarea egalităţii de gen constituie o problemă prioritară pentru noi toţi, femei şi bărbaţi din toate comunităţile minoritare. Declaraţia noastră finală a statuat voinţa de a constitui o organizaţie a femeilor minoritare, la nivel naţional, în vederea realizării unei colaborări şi sprijin reciproc la nivel regional, naţional şi internaţional, urmând ca prin acţiuni, programe comune să schimbăm mentalitatea noastră, a tuturor, privind rolul femeii, în general, şi realizarea unei egalităţi de şanse reale pentru femeile din toate comunităţile.

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Daţi-mi voie să începem a doua parte a şedinţei de astăzi, anunţându-vă că, din cei 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 252; sunt absenţi 93; 24 participă la alte acţiuni parlamentare.

Astăzi urma să dezbatem întâi Legea privind statutul magistraţilor, dar v-aş propune să luăm, amânat de ieri, Proiectul de Lege privind securitatea generală a produselor, pentru că aici am lăsat neadoptat un singur articol: e vorba de art.9, despre care domnul Bolcaş spunea că "nu are ce căuta în acest text".

Dau cuvântul domnului profesor Neagu, preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Într-adevăr, parcurgând textul acesta din art.9, poziţia nr.15 din raport, constatăm că există acoperire în dispoziţia art.181 şi art. 182 Cod penal, dacă ar fi vorba de săvârşirea cu intenţie sau, eventual, art.184, când este vorba de vătămarea din culpă. De ce? Pentru că acolo legea, cum ştiţi, în penal, pornind de la sublinierea generală "fapta", ori nerespectarea şi altele sunt fapte, până la urmă, care şi-ar găsi acoperire în actuala reglementare din Codul penal.

De aceea, din punctul meu de vedere se poate renunţa cu uşurinţă la această dispoziţie legală, incidente fiind dispoziţiile din Codul penal, pe care mai înainte le-am amintit. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

În aceste condiţii supun votului dumneavoastră eliminarea acestui articol.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Textul a fost eliminat.

Vom supune proiectul votului final, astăzi, fără acest articol.

Luăm, stimaţi colegi, Proiectul de Lege privind statutul magistraţilor.

Am să-i dau cuvântul domnului ministru Diaconescu pentru a prezenta acest proiect. Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Cristian Diaconescu (ministrul justiţiei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Proiectul de Lege privind statutul magistraţilor, evident, are un scop extrem de important, şi anume: crearea unui corp de magistraţi de carieră. Aş vrea să vă spun că acest proiect de lege este o parte fundamentală a procesului de reformă a justiţiei, faţă de care Parlamentul este acum angajat, atât în ceea ce priveşte această lege, cât şi în ceea ce priveşte Legea legată de Consiliul Superior al Magistraturii şi cea privind organizarea judecătorească.

Foarte pe scurt, vreau să vă spun că prin Proiectul de Lege privind statutul magistraţilor, cum spuneam, avem în vedere crearea unui corp de magistraţi de carieră, alcătuit din judecători şi procurori care să se bucure de o independenţă reală, în vederea asigurării eficienţei actului de justiţie şi a creşterii responsabilizării acestora în exercitarea funcţiei.

Este prevăzută, de asemenea, transparenţa procedurilor de selecţie, promovare, numire în funcţiile de conducere, precum şi - evident - evaluarea profesională, ca şi de altfel creşterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, care va avea, în limitele acestui proiect de lege, exclusivitate în luarea deciziilor privind cariera magistraţilor, răspunderea disciplinară a acestora, apărarea împotriva actelor care le afectează independenţa şi imparţialitatea.

Aş vrea aici să adaug că o mare parte din reglementarea din cadrul acestui text de lege se referă la viitorul Institutului Naţional al Magistraturii, care - o dată asociat prin buget şi competenţe de Consiliul Superior al Magistraturii - va intra într-un nou nivel de reglementare şi într-un nou nivel de competenţă în ceea ce priveşte cariera magistraţilor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Neagu, vă rog să prezentaţi raportul suplimentar al comisiei.

Domnul Ion Neagu:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind statutul magistraţilor.

Proiectul de lege mai sus-menţionat a fost adoptat de Senat în şedinţa din 17 decembrie 2003.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare statutul magistraţilor, iniţiatorul urmărind formarea unui grup de magistraţi de carieră, consolidarea rolului Consiliul Superior al Magistraturii în cariera magistraţilor, eliminarea atribuţiilor ministrului justiţiei în numirea şi promovarea magistraţilor, şi trecerea acestor atribuţii în competenţa Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi creşterea rolului deontologiei profesionale a magistraţilor, în vederea asigurării eficienţei actului de justiţie şi a creşterii responsabilităţii acestora în exercitarea funcţiei.

La comisie au fost depuse, în scris, amendamente formulate şi acceptate. Alte amendamente au fost respinse, şi nu are rost să citez, să menajez pe cei care au depus amendamente, pentru că sunt mulţi deputaţi la număr.

Faţă de cele de mai sus, membrii comisiei au hotărât - cu unanimitate de voturi - să propună plenului Camerei Deputaţilor - spre dezbatere şi adoptare - Proiectul de Lege privind statutul magistraţilor, cu amendamente admise, prevăzute în Anexa nr.1, şi respinse, în Anexa nr.2.

Între timp, cum bine ştiţi şi dumneavoastră, s-a lucrat la proiectul de Lege privind CSM-ul - Consiliul Superior al Magistraturii -, care a şi trecut de Camera noastră; s-au corelat unele dispoziţii, dacă-mi îngăduiţi să spun aşa, din acest proiect de lege, cu cele din Proiectul de Lege privind statutul magistraţilor. Comisia noastră, ţinând seama de aceste corelări, a întocmit un raport suplimentar.

Îmi îngădui să selectez câteva aspecte din acest raport: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat proiectul de lege în şedinţele din 3, 4, 5, 9 februarie 2004; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a reluat dezbaterea asupra textelor respective în şedinţa din 26.05.2004.

La comisie au fost depuse amendamente şi din nou sunt citaţi cei care au depus amendamente. În urma dezbaterilor şi punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât - cu unanimitate de voturi - să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, prezentul Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind statutul magistraţilor, cu amendamente admise, care sunt redate în Anexa nr.1, şi amendamente respinse, în Anexa nr.2.

Prezentul raport suplimentar completează raportul iniţial şi înlocuieşte unele poziţii din acesta, astfel cum reiese din cele două anexe.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri?

Domnul Lucian Bolcaş, în numele Grupului PRM.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iau cuvântul din mai multe motive: desigur că la un proiect de lege de importanţă, este bine să se pronunţe toţi liderii grupurilor parlamentare, pentru că o lege, chiar dacă vrea să ducă la depolitizarea actului de justiţie, rămâne totuşi un act politic major şi o mare responsabilitate.

În al doilea rând, iau cuvântul pentru că, oricum, pro domo, trebuie să pledeze cineva.

În al treilea rând, iau cuvântul cu o imensă tristeţe, când un asemenea act, de o asemenea importanţă, se dezbate în prezenţa a circa 30 - 50 de deputaţi, şi mai ales în lipsa acelora pentru care această lege este de un vital interes.

Nu cred că trebuiau să aştepte invitaţii speciale preşedintele executiv sau onorific al Asociaţiei Magistraţilor, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi actualul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, ca să fie prezenţi măcar în lojile publicului, să asiste la aceste dezbateri.

De critici pe la colţuri, nu ale "Cârcotaşilor", pentru că acelea sunt simpatice, dar de cârcoteli pe la colţuri ne-am cam săturat, atunci când unii dintre noi înţelegem să muncim. Nu este un reproş, este o acuză directă, pentru că la acest proiect de lege s-a muncit, dovadă stufosul raport al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, augmentat cu un raport suplimentar întocmit în condiţiile în care procesul legislativ era deja în curs. Şi, pentru aceasta, permiteţi-mi ca - public - să adresez felicitări preşedintelui comisiei.

Problemele cardinale acestei legi reprezintă o nouă viziune asupra actului de justiţie, şi ele se îmbină fericit cu ceea ce trebuiau să fie, sau ar fi trebuit să fie, într-o altă viziune, pe care v-o propunem noi, legile privind organizarea Consiliul Superior al Magistraturii şi Legea privind organizarea judecătorească.

Păcatul cardinal al acestor trei legi, în care se regăseşte şi cea în dezbatere acum, este această nerealizare a unui echilibru corect între ceea ce însemnează atribuţiile Ministerului Justiţiei şi protecţia de politizare a actului de justiţie, care trebuie să fie realizat numai de judecători, prin judecători în cadrul propriei lor organizări. Nu s-a făcut un echilibru nici între responsabilităţi, sau mai ales nu s-a făcut un echilibru între responsabilităţi în acest sens, nu s-a făcut un echilibru între obligaţii şi drepturi. Acelaşi păcat se regăseşte şi în această lege a statutului magistraţilor.

Ne mai confruntăm cu un păcat al evoluţiei, dacă vreţi, şi această lege pentru mine nu poate să fie decât tranzitorie. Această dublă manşă - judecători - procurori -, de fapt cu statute duble, pe de o parte inamovibilitate, pe de altă parte stabilitate, pe de o parte dependenţă de hotărârile ministrului justiţiei, pe de altă parte totală desprindere de hotărârile ministrului justiţiei, se regăseşte şi în acest statut.

Şi, al treilea păcat, care este esenţial - după părerea mea - este că dacă am reglementat foarte bine răspunderea disciplinară în toate formele şi modalităţile ei, nu s-a reglementat în statutul magistraţilor răspunderea pentru calitatea actului de justiţie. Dacă încredinţăm judecătorilor, şi trebuie să le încredinţăm, dreptul de a-şi face curăţenie în propria lor ogradă, trebuie ca prin lege, şi avem acest drept, să-i atenţionăm că această curăţenie trebuie începută cu incompetenţii, ceea ce statutul nu l-a făcut.

Dincolo de limitele statutului, nu pentru dumneavoastră, ci pentru magistraţii lipsă şi pentru stenogramă, vreau să spun că statutul magistratului depinde de statutul personal al fiecăruia. Demnitatea sa se regăseşte în starea morală a justiţiei, şi eu am încredere în demnitatea fiecărui magistrat în parte, chiar dincolo de textele imperfecte ale acestei legi. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru a vă ridica starea de optimism, aş vrea să vă dau o veste care să vă înlăture puţin amărăciunea, domnule deputat Bolcaş. Domnule deputat Bolcaş, voiam să vă întăresc starea de optimism necesară în continuare, anunţându-vă că, la comisii, personalităţile despre care aţi vorbit au fost prezente şi şi-au susţinut cu profesionalism, şi chiar cu întârziere punctele de vedere.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc pentru completare, domnule preşedinte. Este adevărat, nu neg acest lucru, dar eu cred că momentul adoptării unei legi în Parlamentului României este totuşi un moment solemn. Aş vrea să redăm instituţiei noastre, a Parlamentului, demnitatea de care vorbeam înainte. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

V-aş ruga să urmăriţi în paralel cele două rapoarte: raportul iniţial, care va fi reperul de bază, şi raportul suplimentar.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Titlul Titlului I.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.I.

Votat în unanimitate.

Art.1 alin.1 - text nemodificat.

Alin.2 şi 3. Vă rog să urmăriţi amendamentul 4 al comisiei.

Admis amendamentul 4, modificat alin.2 şi 3.

La art.2, dacă aveţi obiecţiuni?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Credeam că începem pe la 30 încolo, nu chiar de la 1.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am foarte puţine, şi aici obiecţia mi se pare importantă. În textul iniţial, art.1 alin.2, "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii". Este calitatea lor intrinsecă, este un drept conferit, care le asigură, într-adevăr, independenţa. Textul comisiei a dorit să fie mai larg: "Judecătorii sunt independenţi imparţial şi se supun numai legii". Imparţialitatea nu este conferită. Imparţialitatea trebuie s-o aibă ei. Lipsa de imparţialitate poate să fie sancţionată, dar independenţa şi supunerea numai legii nu poate să fie sancţionată.

În aceste condiţii, mi se pare că amendamentul comisiei, care a dorit să fie completator, nu trebuie să se regăsească în acest text. Propun menţinerea textului iniţial, prin eliminarea imparţialităţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu pot fi de acord cu propunerea domnului Bolcaş, pentru că noi prin acest amendament, noi - membrii comisiei - am dorit să subliniem necesitatea ca aceşti magistraţi trebuie să fie obligatoriu imparţiali, echidistanţi în aplicarea legii. Tocmai de aceea am dorit să le atragem atenţia cu privire la această nevoie, de care oricare cetăţean care trăieşte într-o societate democratică are nevoie: imparţialitate în aplicarea legii.

De aceea, vă propun, stimaţi colegi, să votaţi textul de lege, aşa cum a ieşit din dezbaterile Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Bolcaş, vă amintesc că în Constituţie, este adevărat că dumneavoastră până la urmă v-aţi retras, dar în Legea de revizuire, nu la textul acesta pe care dumneavoastră îl citiţi cu dreptate, dar mai spre final am pus un text nou, tocmai pentru a dobândi autonomia, independenţa şi lipsa de ingerinţă. Şi, lăsaţi, că vine oarecum ca o impunere. Trebuie să fie imparţial.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, este corect ceea ce spune domnul general Bădoiu, şi este corect şi ceea ce spuneţi dumneavoastră. Şi eu îmi doresc din toată inima să fie imparţiali, numai că textul are altă conotaţie. Textul defineşte cum sunt judecătorii. Şi, vă jur, cu mâna pe inimă, că nu sunt toţi imparţiali. Aici scrie: "Judecătorii sunt independenţi". Aceştia sunt, toţi, le conferim noi, prin lege, această independenţă. "Judecătorii se supun numai legii". Da, pentru că le conferim noi, prin lege, acest lucru, dar judecătorii nu sunt imparţiali. Pentru că, dacă spun de la început că sunt imparţiali, n-o să pot acuza niciodată pe un judecător de lipsă de imparţialitate, pentru că el îmi spune "eu, prin efectul legii, sunt inamovibil şi imparţial". Nu se poate! Asta era ideea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Neagu are o propunere care o să pună de acord şi alin.2 din textul pe care l-aţi citat. Justiţia este unică şi imparţială.

Domnul Ion Neagu:

Domnul Bolcaş are dreptate în ceea ce spune, şi am putea găsi o formulare care, sunt convins, că o va agrea şi domnia sa: "Sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali". Este bine aşa?

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră alin. 2 în propunerea domnului preşedinte, inspirată de amendamentul domnului Bolcaş.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin. 3 dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei? Nu. Votat în unanimitate.

Articolul 2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate în formula iniţială.

Articolul 3. Urmăriţi amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art. 3.

Articolul 4, amendamentul 7. Votat în unanimitate amendamentul, modificat textul.

Articolul 5, amendamentul 8. Votat amendamentul.

Titlul Capitolului II. Votat în unanimitate în formula iniţială.

Articolul 6, amendamentul 10. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 7 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat textul iniţial.

Articolul 8, amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 9. Pentru primele trei alineate comisia nu a avut obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră? Votate toate în formula iniţiatorului.

La alin. 4 urmăriţi amendamentul 13, pagina 10. Admis amendamentul, modificat alin. 4.

La art. 10 dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul iniţial.

Titlul 2. Votat textul iniţial. Capitolul I, titlul. Votat textul iniţial.

Articolele 11, 12 şi 13. Nu sunt obiecţiuni, votate toate în formula iniţială.

La art. 14 urmăriţi, vă rog, din raportul suplimentar, amendamentul 1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 1 din raportul suplimentar, modificat art. 14.

La art. 15 urmăriţi amendamentul 21 din raportul iniţial. Adoptat amendamentul, modificat art. 15.

Articolul 16. Urmăriţi amendamentul 2 din raportul suplimentar. Admis amendamentul 2 din raportul suplimentar, modificat art. 16.

La art. 17 urmăriţi amendamentul 23, raport iniţial. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 18, amendamentul 24. Admis amendamentul, modificat art. 18.

Articolul 19, amendamentul 25. Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Îi atrag atenţia distinsului meu coleg, domnul deputat Bădoiu, că la art. 18 a avut un amendament foarte bun pe care, din păcate, comisia l-a respins. Este vorba de împrejurarea că "auditorii de justiţie care au promovat examenul prevăzut pot fi numiţi potrivit (...) numai în funcţiile pentru care au optat". Este un imperativ de care aceştia se pot prevala în orice litigii privind încadrarea lor, şi nu este corect.

În al doilea rând, este o obligaţie de optare numai la acele funcţii. Formularea domnului general Bădoiu este: "de regulă, în funcţiile pentru care au optat." şi mi se pare corespunzătoare şi deschide o marjă mai mare de siguranţă în încadrarea acestora.

Îl rog respectuos să şi-l susţină singur.

Domnul Valer Dorneanu:

Să înţeleg că este vorba de o înţelegere?

Domnul Cornel Bădoiu:

Nu, domnule preşedinte.

Aşa cum trebuie să constat şi să declar public că anterioara mea intervenţie, de fapt, nu era corectă şi că de fapt amendamentul domnului Bolcaş era cel corect, de data aceasta probabil că dânsul, în compensaţie, mi-a amintit de acest amendament, pe care îl susţin, fără doar şi poate, că nu întâmplător l-am formulat. Dar din alte considerente. Este foarte posibil ca auditoriul respectiv, în momentul când purcede la această perfecţionare, să aibă calităţile necesare pentru ocuparea unei funcţii, de pildă de procuror.

La finalul pregătirii, după 2 ani, datorită unor cauze obiective, de pildă, am în vedere sănătatea, rămâne fără un picior, este forţat, dar n-am încotro, el să nu mai poată face faţă funcţiei de procuror, pentru care a optat. Pentru că dacă vă amintiţi, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, şi sunt convins că vă amintiţi, un procuror este nevoit să se mai deplaseze şi în teren, să mai facă cercetări la faţa locului. El mai este obligat să facă percheziţii, să organizeze prinderea în flagrant. Îmi este greu să cred că un om fără un picior ar putea să îndeplinească în condiţii absolut de dorit, astfel de sarcini. Şi mai sunt şi alte exemple.

Domnul Valer Dorneanu:

Se pare că ne-aţi convins, vă rog, nu mai aduceţi şi alte argumente.

Domnul Cornel Bădoiu:

De aceea, eu zic că nu putem să-l obligăm, pentru că altcumva îl vom obliga să-şi dea demisia.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bădoiu, ne-aţi convins!

Domnul Cornel Bădoiu:

Daţi-mi voie, că n-am terminat!

Domnul Valer Dorneanu:

Atunci nu ne-aţi convins şi vă dăm!

Domnul Cornel Bădoiu:

Societatea investeşte doi ani în el, după care, omul, săracul, zice: "Domnule, nu mai pot să-mi îndeplinesc funcţia".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem de acord cu amendamentul pe care îl învederează domnul deputat Bădoiu. Deci, consultaţi sala.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră, la alin. 2 textul, astfel cum este rezultat din introducerea sintagmei "de regulă". Deci, "vor fi numiţi, potrivit legii, de regulă, numai în funcţiile pentru care au optat".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Aş ruga distinşii mei colegi care vor să intervină în continuare, să aibă în vedere că toată sala le cunoaşte elocinţa şi să se refere direct şi punctual la propunerea pe care o susţin.

Dacă în continuare mai sunt intervenţii la amendamentul 24, art. 18? Votat textul, potrivit amendamentului 24.

Articolul 19, amendamentul 25. Admis amendamentul, modificat art. 19.

Titlul Capitolului II. Votat în unanimitate textul iniţial.

Articolul 20, urmăriţi amendamentul 27. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 21. Dacă aveţi obiecţii? Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate.

Articolul 22. Urmăriţi amendamentul 29. Votat amendamentul, modificat art. 22.

Articolul 23, amendamentul 30. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 24, pentru primele două alineate comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţii? Votate textele iniţiale.

Pentru alin. 3 urmăriţi amendamentul 31, pagina 28. Admis amendamentul, modificat alin. 3, celelalte texte rămân în formularea iniţială.

La art. 25 urmăriţi amendamentul 3 din raportul suplimentar. Admis amendamentul 3, modificat art. 25.

Articolul 26, amendament 33 din raportul iniţial. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 27, amendament 34. Admis amendamentul, modificat art. 27.

Articolul 28. Urmăriţi amendamentul 4 din raportul suplimentar.

Domnule Lucian Bolcaş, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Sigur că este un amendament de corelare, iau cuvântul numai la acesta, pentru că este absolut ilustrativ pentru ceea ce vreau să vă demonstrez de atâta vreme.

Articolul 28, în redactarea iniţială, spune că: "rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabel de clasificare a candidaţilor, care se afişează la sediul Ministerului Justiţiei şi al Institutului Magistraturii şi apar pe site-ul Ministerului Justiţiei".

Acum, prin amendamentul comisiei, pentru a se corela cu textul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, dreptul Ministerului Justiţiei la afişaj a fost luat.

Dacă îmi permiteţi, neprocedural, să fac o interpelare directă domnului ministru al justiţiei: ce înţelege dânsul prin această spoliere de atributele sale de afişator?

Domnul Valer Dorneanu:

O să vă răspundă la ora de interpelări.

Aveţi obiecţii la text? Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul 4 cu o abţinere, modificat art. 28.

La art. 29 urmăriţi amendamentul 5 din raportul suplimentar. Admis amendamentul, modificat art. 29.

Domnul Cornel Bădoiu:

Alineatul 2 de la art. 29 trebuie corelat cu amendamentul pe care l-aţi admis anterior: "Judecătorii stagiari pot opta, de regulă, pentru postul ".." Articolul 29 alin. 2.

Domnul Valer Dorneanu:

Teza a doua?

Domnul Cornel Bădoiu:

Da, teza a doua.

"Judecătorii stagiari pot opta, de regulă, pentru...".

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, că aici este altceva. Pot opta numai pentru postul de judecător, dacă au dat examen pentru asta. Nu seamănă cu ce am votat data trecută, îmi pare rău.

Domnul Cornel Bădoiu:

Aveţi dreptate.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Rămâne art. 29 în alcătuirea rezultată din amendamentul 5, raport suplimentar.

Titlul Capitolului III. Votat nemodificat.

Articolul 30, urmăriţi amendamentul 38, raport iniţial. Votat în unanimitate amendamentul.

Articolul 31, urmăriţi amendamentul 6 din raportul suplimentar. Votat amendamentul, modificat textul.

Articolul 32, urmăriţi amendamentul 40, raport iniţial.

Domnul Lucian Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Textul este lacunar în ambele variante. Se referă la refuzul depunerii jurământului, care atrage de drept nulitatea numirii în funcţie. Mi se pare corect amendamentul şi aşa trebuie făcut. Dar încălcarea jurământului ce atrage? La aceasta nu ne-a răspuns nici amendamentul comisiei şi nici proiectul de lege. Este o lacună pe care o avem şi în Regulamentul nostru de funcţionare. Aşa că, este posibil ca, adăugând "refuzul depunerii jurământului sau încălcarea acestuia, atrag de drept nulitatea numirii în funcţie".

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, domnule deputat. Uitaţi-vă la amendamentul 40. La textul iniţial s-a introdus un alin. 1¹: "refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie".

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Perfect. Şi eu vroiam să spun: "Refuzul depunerii jurământului sau încălcarea lui atrag, de drept, nulitatea numirii în funcţie". Pentru că încălcarea jurământului nu este sancţionată nicăieri. Jurământul nu este un act platonic şi nu-l fac numai în faţa lui Dumnezeu, ci îl fac şi în faţa oamenilor...

Domnul Valer Dorneanu:

Cine constată încălcarea?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog?

Domnul Valer Dorneanu:

Cine constată încălcarea?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Consiliul Suprem al Magistraturii. Aşa cum refuzul depunerii jurământului, care atrage de drept nulitatea numirii în funcţie, trebuie constatată de Consiliul Suprem al Magistraturii, fără nici o discuţie. Orice nulitate, chiar dacă este absolută, trebuie constatată.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Neagu, doriţi să comentaţi puţin această propunere?

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o lege de organizare, este vorba de procedura de numire, de investire. Ceea ce vrea să introducem, colegul nostru, domnul Bolcaş, vizează activitatea ulterioară care ar implica, cum pe bune sesizaţi şi dumneavoastră, o procedură de constatare, de sancţionare etc.

De aceea, cred eu că la acest moment, refuzul depunerii să rămână în proiectul de lege. Fiindcă, altfel, apriori, aici, noi, ar trebui să introducem şi o procedură de constatare, de sancţionare etc.

Domnul Valer Dorneanu:

De aceasta întrebam şi eu cine constată!

Domnul Ion Neagu:

Vă propun să rămână în această formulare textul şi, ceea ce spune colegul nostru, pe bună dreptate, îşi găseşte rezolvarea ulterior, nu numai în economia acestui text de lege, ci şi a altor legi. În speţă, de pildă, Consiliul Superior al Magistraturii. Deci, dintr-o corelare de dispoziţii legale, de fapt, încălcarea jurământului conduce la înlăturarea din funcţie. Nu ştiu dacă îi spunem nulitate sau altfel, dar este o modalitate de sancţionare, prin conexiune de texte. Aici vă propun, însă, să rămână aşa.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Un singur cuvânt!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, eu n-am vrut să fiu neelegant, să vă întreb dacă aţi formulat un amendament pe care să-l susţineţi?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Cred că discuţia este constructivă şi de aceea îmi permit. Nu vă reţin decât cu un singur cuvânt. Această problemă, - cine constată? -, este o falsă problemă pentru acest text, pentru că cine îmi constată mie refuzul depunerii jurământului? Şi acesta trebuie constatat.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră alin. 1¹ din amendamentul 32, în raport de această obiecţiune.

Cine este pentru? Mulţumesc. Inclusiv domnul Bolcaş.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

titlul Capitolului IV. Votat în unanimitate.

Articolele 33 şi 34. Votate în unanimitate.

Articolul 35 alin. 1. Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate.

La alin. 2 comisia are un amendament, 40. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 40, modificat alin. 2.

Articolul 36 alin. 1. Votat textul nemodificat.

Articolul 36 alin. 2. Urmăriţi amendamentul 41. Adoptat amendamentul, modificat textul.

Pentru stenogramă, când nu anunţ din ce raport este amendamentul, se înţelege că este vorba de raportul iniţial.

La art. 37, amendament 46. Admis amendamentul, modificat art. 37.

Articolul 38, urmăriţi amendamentul 7 din raportul suplimentar. Rog comisia să se consulte după vot! Admis amendamentul, modificat art. 38.

Articolul 39, amendamentul 48, din raportul iniţial. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat textul art. 39.

La art. 40, amendamentul 8 din raportul suplimentar. Admis amendamentul, modificat art. 40.

Articolul 41, amendamentul 50, din raportul iniţial. Admis amendamentul, modificat articolul.

Titlul Capitolului V şi a secţiunii 1. Doar la titlul Capitolului V comisia nu a avut obiecţii sau amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat în unanimitate în formula iniţială.

Titlul Secţiunii 1 a fost modificat prin amendamentul 52. Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, modificat titlul Secţiunii 1.

Articolul 42, amendamentul 53. Admis amendamentul, modificat articolul.

Articolul 43, amendamentul 9, raport suplimentar. Admis amendamentul 9, modificat art. 43.

Articolul 44, amendamentul 55, din raportul iniţial. Admis amendamentul...

Domnule profesor Neagu, aveţi cuvântul la art. 44, amendamentul 55.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Amendamentul de la nr. 10 din raportul suplimentar cred că merge mai bine după 44, să-i zicem 44¹, nu 46¹. Şi i-aş ruga şi pe colegii mei să urmărească, care au raportul suplimentar. Fiind vorba de condiţii, merge mai bine la 44¹, decât la 46¹.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, dar la 44 în raportul suplimentar nu aveţi amendament.

Domnul Ion Neagu:

Am introdus noi 44¹ şi îl introducem...

Domnul Valer Dorneanu:

Unde l-aţi introdus?

Domnul Ion Neagu:

La nr. curent 55 din raportul iniţial, să fie transferat textul la 44¹.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar la fondul lui 44 nu aveţi...?

Domnul Ion Neagu:

Am ajuns la poziţia 55 şi după aceea... de aceea am intervenit. Urmăriţi, domnule Bolcaş, da? Mi se pare că este mai potrivit acolo, fiind vorba de condiţii, nu?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

"Pot participa"!

Domnul Ion Neagu:

Aşa. Aceasta era "..

Domnul Valer Dorneanu:

Art.44 rămâne ca în amendamentul 55 şi cu privire la art.46¹, îl aducem unde a propus domnul preşedinte. De acord, da? Toată lumea. Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Art.46¹ devine art.44¹.

Domnul Valer Dorneanu:

Exact. După art.44.

La art.45 urmăriţi amendamentul 56. Admis amendamentul, modificat art. 45.

La art. 46 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Rămâne textul iniţial.

Titlul Secţiunii a 2-a. Urmăriţi amendamentul 58. Admis, modificat titlul secţiunii.

La art. 47 urmăriţi amendamentul 11 de la pagina 20, din raportul suplimentar. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 11? Nu aveţi. Admis amendamentul, modificat art. 47.

Articolul 48, amendamentul 60, textul din raportul iniţial. Admis amendamentul, modificat art. 48.

Articolul 49, urmăriţi amendamentul 12 din raportul suplimentar, pagina 23.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 12? Admis amendamentul 12, raport suplimentar, modificat art. 49.

Titlul Secţiunii a 3-a rămâne nemodificat.

La art. 50 urmăriţi amendamentul 13, pagina 24. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 13.

Articolul 50 alin. 4... Până la alin. 4 dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 13? Nu. Votat... Împărţiţi-vă amendamentele în mod aritmetic, cursiv.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să mă scuzaţi, dar trebuie să le iau eu pe toate, nu ştiu de ce.

Domnul deputat Ionel Olteanu, pe care nu prea l-am văzut în ultima vreme, are un amendament bun la art. 50, în care cere...

Domnul Valer Dorneanu:

Am o rugăminte: după ce Regulament vă însuşiţi dumneavoastră amendamentele altora, că data trecută n-am zis nimic! Am crezut că este o "..

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă declară că nu şi-l susţine, eu n-am ce să fac! Îl rog pe domnul deputat să-şi precizeze poziţia.

Domnul Valer Dorneanu:

Nici aceasta nu este regulamentar. Domnul deputat nu a vrut să intervină. Deci, dumneavoastră dacă aveţi amendamente sau obiecţii la un amendament al comisiei, puteţi interveni, dar nu să susţineţi amendamentele nesusţinute ale altor colegi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Îmi pare rău că a făcut şi domnul Olteanu un lucru bun o dată şi nu poate fi susţinut! Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Olteanu, drept la replică, nu la amendament.

Domnul Ionel Olteanu:

Dincolo de maliţiozitate, trebuie să fie responsabilitate.

Personal, în condiţiile în care nu l-am atacat nici măcar în ghilimele pe domnul deputat Bolcaş, pe care de altfel îl apreciez şi se ştie, de altfel, în aceste condiţii: ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face! Sper că acest principiu, de bun simţ, românesc, poate fi însuşit chiar şi de către domnul Bolcaş.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunt alte obiecţiuni la amendamentul 13, până la alin. 4? Admis amendamentele comisiei de la pct. 13, cu privire la alin. 1 - 3.

La alin. 4.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte, am un amendament la alin. 4, am să-i dau citire: "Candidaturile prevăzute la alin. 3 se analizează de o comisie formată din Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care prezintă Consiliului Superior al Magistraturii un raport consultativ asupra promovării". Este vorba de candidaţii pentru înalta Curte Supremă de Justiţie.

În actuala redactare, candidaturile acestea se analizează de "o comisie - atenţie! - formată din preşedintele Curţii Constituţionale", care nu are ce căuta aici. Să ne amintim că, de fapt, Curtea Constituţională este o instanţă politică... şi politică, judiciar politică, domnule Ionel Olteanu, "din preşedintele Înaltei Curţi şi din ministrul justiţiei".

Atâta vreme cât preşedintele Înaltei Curţi şi ministrul justiţiei fac parte, de drept, din Consiliul Superior al Magistraturii, unde îşi pot manifesta opţiunea, prin vot, n-are rost să facă parte dintr-o astfel de comisie, care să propună candidaturile, cui? Consiliului Superior al Magistraturii.

De aceea eu vă spun, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, aceste candidaturi n-au decât a fi examinate de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi, adică format din cine? Din preşedintele Înaltei Curţi, vicepreşedinte, preşedinţii de secţii, după care propun consiliului sau prezintă consiliului un raport consultativ. Ce rost are să intre preşedintele Curţii Constituţionale? Mie mi se pare că într-un fel este şi degradant pentru o astfel de personalitate, să întocmească un raport consultativ pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

De aceea rog, şi pe domnul preşedinte al Comisiei juridice şi pe domnul ministru al justiţiei, să fie, totuşi, de acord cu amendamentul subsemnatului la alin.4. Vă rog să-l observaţi la pag.57, raport suplimentar.

Domnul Ion Neagu:

Stimaţi colegi,

Nu aş vrea să reiau discuţiile care s-au purtat, pe această temă, în Comisia juridică. Aş vrea să subliniez un singur lucru: noi, majoritatea din comisie, am gândit ca să facă parte şi cineva din afară, nu numai Colegiul Curţii Supreme să decidă cine vine la Curtea Supremă.

Acesta a fost motivul pentru care ne-am gândit că bine ar fi ca, în acest colectiv de promovare a unor oameni la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în acest colectiv, să fie şi cineva din afara Curţii, nu numai Curtea, prin Colegiu, să spună: vine la noi ăsta, nu vine. Şi am introdus preşedintele Curţii Constituţionale, care este, credem noi, o personalitate avizată în domeniu şi ar putea să facă parte din acest colectiv.

Acestea au fost argumentele pentru care am menţinut preşedintele Curţii Constituţionale, pentru a fi consultat, nu pentru altceva, cum încerca să sublinieze simpaticul şi colegul nostru de echipă Bădoiu. De aceea vă rog să menţineţi, şi în continuare, precizarea pe care am făcut-o noi în text, ca prezent să fie şi preşedintele Curţii Constituţionale.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Ion Neagu:

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul 13 cu privire la alin.4, amendamentul comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat amendamentul comisiei cu privire la alin.4 de la art.50, amendament 13 din raportul suplimentar.

La art.51, urmăriţi, vă rog, amendamentul 4, raport iniţial. Admis amendamentul, modificat în mod corespunzător acest text. De fapt, a fost introdus un alineat nou. Restul textelor au rămas cele iniţiale.

Art.52, amendament 14, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat art.52.

Art.53, urmăriţi amendamentul 66, raport iniţial. Admis amendamentul, modificat textul.

Titlul capitolului VI, votat textul iniţial.

Art.54, amendamentul 68, text iniţial. Admis amendamentul, modificat articolul.

La art.55, urmăriţi amendamentul 15, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat art.55.

Art.56, urmăriţi amendamentul 70, raport iniţial. Admis amendamentul, modificat articolul.

Art.57, amendament 71, raport iniţial. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.58. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votat textul iniţial.

Titlul capitolului VII. Votat textul iniţial.

La art.59, urmăriţi amendamentul 16, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat art.59.

Art.60, urmăriţi amendamentul 17, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat textul.

La art.61, urmăriţi amendamentul 76. Admis amendamentul, modificat art.61.

Art.62, urmăriţi raportul suplimentar, amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat art.62.

La art.63, urmăriţi amendamentul 78, raport iniţial. Admis amendamentul, modificat art.63.

Art.64. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis textul iniţial.

Art.65. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis textul iniţial.

Art.66, urmăriţi amendamentul 82, raport iniţial. Admis amendamentul, modificat art.66.

Art.67, 68. Comisia nu a avut amendamente. Votat textele iniţiale.

Art.69, amendamentul 85. Admis amendamentul, modificat art.69.

Art.70. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat textul iniţial.

Titlul capitolului III. Votat textul iniţial.

Art.71, amendamentul 88. Admis amendamentul, modificat art.71.

Art.72, amendamentul 89. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.73, amendamentul 90, raport iniţial. Admis amendamentul, modificat art.73.

Art.74, 75. Comisia nu a avut amendamente. Votate textele iniţiale.

Art.76, amendament 93. Admis amendamentul, modificat art.76.

Art.77, urmăriţi amendamentul 19, raport suplimentar. Admis amendamentul 19, modificat art.77.

Art.78, urmăriţi amendamentul 20 din raportul suplimentar. Admis amendamentul 20 de la pag.37 şi rămâne textul iniţial, potrivit acestui amendament, pentru că, în raportul iniţial, comisia propusese eliminarea.

Art.79, urmăriţi amendamentul 96. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.80, urmăriţi amendamentul 21 din raportul suplimentar. Admis amendamentul, modificat art.80.

M-am uitat la dumneavoastră special, că spuneaţi că aveţi un amendament şi nu a ridicat nimeni mâna şi după ce trec mai departe vă treziţi! (Se adresează domnului deputat Ionel Olteanu)

Art.80. Vă rog.

Domnul Cornel Bădoiu:

Înseamnă că am îmbătrânit.

Dacă aţi votat alin.3, 4 şi 5 la art.80, în contextul ăsta, trebuie să puneţi de acord alin.1 de la art.80 cu restul. Şi, în contextul ăsta, vă propun: "Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător sau procuror" şi textul continuă. Dacă-l puneţi de acord cu alin.3 şi 4 din acest articol, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă referiţi la textele din raportul suplimentar.

Domnul Cornel Bădoiu:

Exact.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu. Art.80, amendamentul 21, raport iniţial.

Domnul Bădoiu spune că celelalte texte de la alin.2, jos, nu sunt corelate cu alin. 1 care se referă la o vechime de cel puţin 25 de ani.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Propunerea domnului deputat Bădoiu, punctual, vizează două sublinieri, în calitate, - parcă aşa, am înţeles bine, nu? - de judecători sau procurori. Acum, depinde cum am interpreta noi sintagma pe care o găsim în text. Înţelegem, oare, în magistratură, şi altceva? Mă întreb. Dacă da, atunci e necesară sublinierea. Dacă nu, nu e necesară.

Domnul Valer Dorneanu:

Explicaţi-vă, raportat la cele două funcţii avute în vedere: judecător şi procuror.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

La alin.4, se vorbeşte aşa: "Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin.1, adică 25 de ani şi alin.3, adică între 20 şi 25 de ani, dar numai în funcţia de judecător sau procuror, pot beneficia de pensie de serviciu". De aceea eu zic că, în alin.1, trebuie să înlocuim sintagma "în magistratură" cu ce am zis la alin.4: "numai în funcţia de judecător sau procuror". Pentru că, altcumva, există o contradicţie în termeni.

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Asimilat!

Domnul Cornel Bădoiu:

Aia e!

Adică, dacă am o vechime numai în magistratură între 20 şi 25 de ani numai ca procuror sau judecător pot beneficia de pensie de serviciu, dar dacă am numai în magistratură un an, ca procuror sau judecător, dar pe total 25 de ani, iar beneficiez de pensie de serviciu, ceea ce mi se pare că nu e corect şi nu este just. De aceea, domnule preşedinte, trebuie să adăugăm, la alin.1, sintagma "numai în funcţia de judecător sau procuror".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Propuneţi, adică, nu trebuie!

Domnul Cornel Bădoiu (din sală):

E obligatoriu, pentru că aţi votat alin.4.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Dacă o să meargă un pic mai departe, o să observe că, la propunerea domniei sale, avem un text care sună aşa: "Chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie, în acest caz, pensia se stabileşte..." etc. Deci, dacă mi-l legi de judecător şi procuror, textul băgat la propunerea dumneavoastră, că scrie aici Cornel Bădoiu, cu altă ocupaţie, îl contraziceţi. De aceea, domnule preşedinte, hai să mergem mai departe. Respingeţi, pentru că se regăseşte propunerea colegului în textul domniei sale, dar, sigur, fiind multe texte, nu mai are vederea de ansamblu asupra economiei legii.

Întocmai, propunerea dumneavoastră este în text şi scrie: Cornel Bădoiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră art.80, în alcătuirea propusă de comisie în raportul suplimentar, la amendamentul 21.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Amendamentul 21 al comisiei a fost votat cu majoritate de voturi.

La art.81, dacă aveţi obiecţiuni?

Domnule Olteanu, aveţi la 81?

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

La 82.

Art.82 este legat şi de 80.

Domnul Valer Dorneanu:

Pe 80 l-am votat!

La 81, nu aveţi obiecţiuni. Votat textul iniţial.

La art.82, domnul deputat Olteanu Ionel.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Aşa cum v-am promis, o să iau cuvântul o singură dată pe fond, pe o problemă care mi se pare extrem de importantă. Este vorba de un amendament pe care l-am promovat ca urmare a sugestiei mai multor judecători şi procurori. Este o datorie de onoare, din partea mea, să-l susţin. Din păcate, însă, comisia, în eroare fiind, cred eu, a considerat că amendamentul care figurează la poziţia 100, la art.82¹, suplineşte necesitatea de a adopta amendamentul propus de mine, semnat şi de domnul Bădoiu şi de alţi 5 deputaţi. Din această perspectivă, e o problemă de procedură, în sensul că, dacă nu ne puteţi permite să susţinem, este contrară Regulamentului o asemenea procedură, câtă vreme comisia ar fi trebuit să treacă acest amendament al meu la amendamente respinse, pentru a putea să-l susţin.

Dacă, totuşi, îmi veţi da voie, în două minute, termin ce am de spus. Este vorba de faptul că, din păcate, legislaţia noastră nu este unitară în ceea ce priveşte pensiile. Pentru o reglementare unitară a pensiei de serviciu a magistraţilor, propunem să se adopte următorul text pe care l-am depus, de altfel, la comisie. Este vorba de alin.1: "Prevederile Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale referitoare la pensia anticipată şi pensia anticipată parţială se aplică, în mod corespunzător, la cerere, şi magistraţilor". Alin.2 ar suna astfel: "Magistraţii beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu anticipată, dacă au împlinit vârsta de 55 de ani şi au o vechime în magistratură de 30 de ani, la care se adaugă perioada studiilor şi stagiului militar". Alin.3: "Magistraţii beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu anticipată parţial, dacă au împlinit vârsta de 50 de ani şi au o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură, la care se adaugă perioada studiilor şi a stagiului militar". Alin.4: "Pensiile de serviciu ale magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul indemnizaţiei brute a magistraţilor în activitate".

Două argumente vă prezint, în susţinerea acestui amendament. În textul art.41, punctul 2 din Legea nr.19/2000, se menţionează că vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. La punctul 4, se prevede că stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi 35 de ani pentru bărbaţi. În art.49 al aceleiaşi legi, se menţionează că asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare pot solicita pensie anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare. Şi aici vin cu argumentul de fond: prin derogare de la aceste prevederi, la art.13 din Legea nr.164/10.04.2001 privind pensiile militare de stat, se stipulează că au dreptul la pensie de serviciu anticipată cadrele militare în activitate care au îndeplinit vârsta de 50 de ani şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de art.12, lit.b), respectiv vechime minimă în serviciu de 30 de ani bărbaţii şi 25 de ani femeile.

De asemenea, în art. 78, punctul 3 din Legea nr.360/24.06.2002 privind Statutul poliţistului, se stipulează că, până la adoptarea Legii privind pensiile poliţiştilor, le sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la pensionarea cadrelor militare.

Or, stimaţi colegi, având în vedere că avem de-a face aici cu o discriminare în raport de Statutul poliţiştilor, de militari şi că, în condiţiile de faţă, dacă nu s-ar adopta un asemenea amendament pe care vi l-am propus şi am avut onoarea să-l citesc, ar însemna ca un procuror militar să se poată pensiona anticipat, în nişte condiţii mult mai favorabile decât un procuror civil sau un judecător. Dintr-o asemenea perspectivă, în măsura în care ambii exercită aceeaşi activitate şi natura activităţii lor esenţiale vizează Statutul magistraţilor, cred că s-ar crea o discriminare nejustificată în mod obiectiv, contrară dispoziţiilor art.14 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi Protocolului 13 la această convenţie privind eliminarea oricăror forme de discriminare.

Avem situaţii identice, tratamente diferite, nejustificate în mod obiectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, în raportul comisiei, figurează că acest amendament a fost retras. (Domnul deputat Ionel Olteanu vine din nou la microfon) Deci îmi pare rău că v-am dat cuvântul în cadrul unei înţelegeri pe care nu o mai respectaţi.

Poftiţi.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte, potrivit Regulamentului, mai mulţi deputaţi pot iniţia un amendament, dar deputaţii prezenţi la dezbaterile în comisie nu pot retrage amendamentele şi în numele deputaţilor care nu sunt prezenţi la acele dezbateri. Al doilea lucru: personal, am acceptat să fiu membru al Comisiei de integrare europeană, în condiţiile pe care le cunoaşteţi, nemaifiind membru în Comisia juridică. Mi-a fost imposibil să particip cu drept de vot, pentru a susţine acest amendament, cu rigoarea pe care, sper, am dovedit-o în plen. Aceasta este chestiunea de procedură şi cred că ar fi nedemocratic să mă privaţi de dreptul de a susţine un amendament respins la comisie. Acest amendament trebuia trecut la amendamente respinse şi, în acest sens, comisia a fost în eroare.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

În raport, la partea a doua "amendamente respinse", acesta nu este prevăzut şi, în aceste condiţii, eu nu înţeleg să mai discutăm în continuare cu privire la un amendament care nu a fost formulat, din punctul de vedere al raportului comisiei.

A fost trecut la amendamente respinse sau nu a fost?

Domnul Cornel Bădoiu:

Daţi-mi voie, pentru că e o neînţelegere!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Cornel Bădoiu:

Eu sunt, pe lângă domnul Olteanu şi alţi trei colegi de Cameră, autorul acestui amendament. Când a fost luat în discuţie, am acceptat, din punctul meu de vedere, să nu-l mai susţin, întrucât am ajuns la concluzia, în urma dezbaterilor, şi vă rog să luaţi raportul mare, iniţial, domnule preşedinte, "..

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Haideţi că orgoliile văd că depăşesc...

Domnul Cornel Bădoiu:

Nu e vorba de orgolii!

Domnul Valer Dorneanu:

Susţineţi-vă pe fond argumentul.

Domnul Cornel Bădoiu:

Daţi-mi voie. Că amendamentul domnului Ion Neagu şi Ionel Olteanu, poziţia 100 din raportul iniţial, art.82¹, rămâne în raport, pentru că acolo se spune aşa: "Magistraţii pot fi pensionaţi anticipat în condiţiile Legii nr.19/2000" ş.a.m.d. Ce spune Legea nr.19? Că dacă ai, îndeplineşti condiţia de vechime minimă în activitate, cu 5 ani mai înainte de împlinirea vârstei standard, te poţi pensiona. Ăsta a fost motivul pentru care eu, din punctul meu de vedere, eu nu mi-am mai susţinut acel amendament scris formulat cu domnul Olteanu, înţelegând că art.82¹ face, în continuare, parte din raportul comisiei, dar, cu surprindere, eu constat că a fost eliminat şi amendamentul la care face trimitere domnul Olteanu şi ăsta la care mă refer eu acum, ceea ce nu este corect. Doi: domnul Olteanu greşeşte, ca să-i explic de ce i-am spus că nu există inegalitate de tratament. Magistratul militar, dacă nu îndeplineşte condiţia minimă de vechime, el se poate pensiona, dar nu ca magistrat, ci ca militar, domnule Ionel Olteanu. Ăsta-i motivul pentru care eu, din punctul meu de vedere, am înţeles să nu-l mai susţin şi să merg pe 82¹. De aceea, domnule preşedinte, pentru a respecta adevărul, realitatea, vă rog să fiţi de acord să supunem amendamentul 82¹, poziţia 100 din raportul iniţial.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bădoiu, numai puţin. Staţi un pic. Staţi un pic că m-aţi lăsat în ceaţă. Vă rog frumos.

Deci, la punctul 100 din raportul iniţial, este art.82¹. Aveţi ceva împotriva acestuia?

Domnul Cornel Bădoiu:

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi atunci de ce-l puneţi în discuţie, că eu nu am pus în discuţie acest amendament.

Domnul Cornel Bădoiu:

Am înţeles că ăsta a fost...

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles că vorbim degeaba, de 10 minute! Eu nu am pus în discuţie nici un fel de 82¹, care e propus de comisie spre votare.

Domnul Cornel Bădoiu:

Eu aşa am înţeles. Îmi cer scuze.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog eu frumos, fiţi atent!

Domnul Cornel Bădoiu:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

În aceste condiţii, "..

Doamnă, staţi puţin că nu am ce să supun votului, doamnă preşedinte a comisiei! Nu am ce să supun votului, după Regulament.

Vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Nu am exact textul în faţă, domnule preşedinte, dar, dacă cumva, se propune ca, prin exceptare de la prevederile Legii nr.19, să acceptăm alte condiţii de anticipat, este incorect. Nu putem să ne raportăm la militari, întrucât ei au o lege specială, ei nu contribuie la sistemul public de pensii, iar magistraţii contribuie la sistemul public de pensii şi trebuie să respecte ad litteram condiţiile de anticipată din sistemul public.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Poftiţi, domnule Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Cu tot respectul pentru doamna preşedintă a Comisiei pentru muncă, trebuie să spunem că este imposibil de acceptat stabilirea unui sistem diferit, preferenţial pentru militari, pentru poliţişti şi altul pentru magistraţi. În raport de rolul esenţial al justiţiei într-o societate democratică, cred că este necesară adoptarea unui sistem de pensionare anticipată pe care l-am propus. Pe de altă parte, un singur argument aş vrea să spun, în sensul că este o discriminare, totuşi, între Statutul magistratului care este magistrat militar şi magistratul civil.

În sfârşit, o ultimă chestiune este aceea că şi Legea Statutului magistraţilor este o lege specială, aşa cum s-a referit doamna Smaranda Dobrescu la existenţa unei legi sau raţiunea existenţei unei legi speciale pentru militari şi pentru poliţişti. Avem Statutul poliţistului, Statutul magistraţilor. Nici un magistrat nu va înţelege de ce Parlamentul României creează o situaţie mai favorabilă poliţistului, prin Legea Statutului poliţistului şi o situaţie mai grea pentru magistraţi, prin Legea Statutului magistraţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt convins, stimate domnule coleg, că în calitate de avocat, veţi fi bine privit, în pledoariile pe care le faceţi aici pro domo.

Dacă la 82 iniţial, aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

La poziţia 100 din raportul iniţial, există un amendament privind introducerea art.82¹. Dacă la acest text aveţi obiecţiuni? Votat art.82¹ potrivit amendamentului 100.

La art.83, urmăriţi amendamentul 22 din raportul suplimentar. La art.83, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 22 din raportul suplimentar? Votat amendamentul 22, modificat art.83.

La art.84, nu sunt obiecţiuni. Votat textul iniţial.

Art.85. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul iniţial.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Sunt obiecţiuni!

Domnul Valer Dorneanu:

85, poftiţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Art.85 din textul iniţial permitea preşedintelui României ca, la propunerea Consiliului Suprem al Magistraturii, să acorde diplomele "Meritul judiciar" în anumite condiţii. Comisia a propus eliminarea acestui text, pe considerentul că nu coincide cu atribuţiile preşedintelui României. Mi se pare argumentul fals şi nu mi se pare corectă această înlăturare. În primul rând, vă rog să constataţi că preşedintele României are atribuţia de a acorda distincţii, sub orice formă ar fi ele. În al doilea rând, este util ca această diplomă "Meritul judiciar" să fie dată de preşedintele României, pe două considerente: el este acela care, prin decretul de numire, conferă inamovibilitatea magistraţilor şi, prin aceasta, are o autoritate simbolică, imparţială, împărtăşindu-le din imparţialitatea sa constituţională, iar pe de altă parte există un rol al preşedintelui României, ca participant la lucrările Consiliului Suprem al Magistraturii.

În aceste condiţii, solicit menţinerea textului iniţial.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia îşi menţine punctul de vedere privind eliminarea textului.

Pentru că au existat obiecţiuni la acest amendament, îl supun votului.

Cine este pentru amendamentul 103 al comisiei? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

A fost adoptat amendamentul 103, cu marea majoritate a voturilor.

Art.86, urmăriţi amendamentul 104, raport iniţial. Admis amendamentul, eliminat textul.

Art.87, urmăriţi amendamentul 105.

Poftiţi.

Prin amendament, comisia propune eliminarea textului.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi, acum, vă citesc ceea ce se cere a fi eliminat: "Magistraţii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate". Mie mi se pare un text esenţial şi eliminarea sa este simptomatică.

Propun menţinerea textului iniţial, care prevede o datorie fundamentală a magistraţilor, cărora li s-au acordat suficiente, nu drepturi, dar atribute, până acum.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Este simbolică eliminarea aceasta. Adică magistraţii pot să facă orice? Poate ascultăm şi punctul de vedere al iniţiatorului în această privinţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru.

Domnul Cristian Diaconescu:

Cred că trebuie să rămână textul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte... ( Domnul preşedinte se cosultă cu domnul Ion Neagu şi cu domnul ministru Cristian Diaconescu.)

Stimaţi colegi, consultându-ne mai mulţi, inclusiv cu domnul ministru şi cu domnul ministru Gaspar, v-aş ruga să revenim la art.85 unde se propune eliminarea dreptului preşedintelui de a acorda distincţia "Diploma de merit" şi propunerea este ca să rămână toate în textele iniţiale, inclusiv 87 şi 88. Nu, până la 87 am discutat.

Deci, la art.85, 86 şi 87 comisia renunţă la amendament şi este de acord cu textele iniţiale.

Dacă la textele iniţiale aveţi obiecţiuni?

Votat textele iniţiale 85, 86 şi 87 şi se resping amendamentele 103, 104, 105.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Atâta tot.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi noi vă mulţumim pentru mulţumiri.

La art.88, amendamentul 106. Şi aici se propune eliminarea alin.1 şi 2. Aveţi obiecţiuni la amendamentul 106, alin.1 şi 2, eliminarea?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Pentru identitate de raţiuni cu art.87, solicit şi menţinerea art.88.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, sunteţi de acord să rămână art.88 alin. 1 şi 2 din aceleaşi raţiuni?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Păi, este în continuare.

Domnul Valer Dorneanu:

Întreb dacă aveţi obiecţiuni la textul iniţial 88? Nu sunt. Votat textul iniţial la art.88.

Pentru art.89 şi 90 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente, votat textul iniţial.

Titlul cap.IV. Votat textul iniţial.

Titlul cap.I. Votat textul iniţial.

Art.91 şi 92 dacă aveţi obiecţiuni până la alin.5, la 92?

Art.91, votat textul iniţial. La art.92 până la alin.5 nu sunt obiecţiuni, votate alineatele iniţiale, textele iniţiale.

La alin.5 urmăriţi amendamentul 112 de la pag.105.

Admis amendamentul, modificat alin.5.

Alin.6 nu sunt obiecţiuni. Votat textul iniţial.

Alin.7 urmăriţi amendamentul comisiei de la pag.105. Admis amendamentul, modificat alin.7.

Alin.8 nu are amendamente comisia, votat textul iniţial.

Art.93 urmăriţi amendamentul 113. Votat amendamentul, modificat art.93.

Titlul cap.II votat în unanimitate.

Art.94 dacă sunt obiecţiuni? Votat textul iniţial.

Art.95 urmăriţi amendamentul 116. Admis amendamentul, modificat textul.

La art.96 dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul iniţial.

La 97 urmăriţi amendamentul 23 din raportul iniţial. Admis amendamentul, modificat art.97.

Art.98, urmăriţi amendamentul 24. Admis amendamentul, modificat art.98.

Art.99, urmăriţi amendamentul 25, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat articolul.

Art.100, urmăriţi amendamentul 26, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat art.121.

Pct.122, urmăriţi amendamentul 27 tot din raportul suplimentar. Admis amendamentul, modificat pct.122.

Titlul cap.V, votat textul iniţial.

La art.102, urmăriţi amendamentul 28, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat articolul.

Art.103, urmăriţi amendamentul 125 din raportul iniţial. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat amendamentul 125, modificat art.103. Pentru a nu fi greşit, la art.102, m-am referit la un amendament 28 din raportul suplimentar. Nu sunt obiecţiuni la amendamentul 28, votat în unanimitate, modificat art.102.

Art.104, urmăriţi amendamentul 126, raport iniţial. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.105, urmăriţi amendamentul 127. Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

La art.105 alin.2 se creează dacă vreţi o discriminare pozitivă, nu îmi place acest barbarism, dar îl folosesc cu voluptate acum, în sensul că secretarii de stat din Ministerul Justiţiei se salarizează la nivelul funcţiei de procuror general al Parchetului. Vă rog să mă iertaţi, dar în aceste condiţii, cu tot respectul pe care îl am pentru funcţia de secretar de stat şi cu tot respectul pe care îl am pentru cei care ocupă această funcţie, este personal şi îl împărtăşesc, textul nu are absolut nici un fel de justificare.

Salarizarea secretarilor de stat să se facă în regimul normal de salarizare a secretarilor de stat de peste tot. Propun eliminarea acestui alin.2.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Diaconescu.

Domnul Cristian Diaconescu:

Nu cred că trebuie să facem nici o precizare legat de secretarii de stat şi eventual asociere cu statutul... secretarii de stat intră pe o altă formă de reglementare, sunt demnitari, au un salariu stabilit clar şi fix, deci, nu are nici o... textul nu are ce să caute aici.

Domnul Valer Dorneanu:

În nici o formulare, nici cea iniţială, nici...

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră eliminarea alin.2.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Textul art.105 rămâne în formularea iniţială fără alin.2.

La art.106 urmăriţi amendamentul 29, raport suplimentar. Admis amendamentul 29, raport suplimentar, modificat art.106.

La art.107 amendamentul 30 tot raport suplimentar. Admis amendamentul 30, modificat 107.

La art.108 amendamentul 31, raport suplimentar. Admis amendamentul 31, modificat art.108.

Art.109, urmăriţi amendamentul 131, raport iniţial. Admis amendamentul 131, modificat art.109.

Anexa "criteriile de evaluare a activităţilor profesionale a magistraţilor". Urmăriţi amendamentul 132. Admis amendamentul. Iertaţi-mă! Am trecut peste ... am greşit.

Vă rog să revenim la art.108, deci, celelalte texte rămân votate, inclusiv anexa, dar la art.108, unde eu m-am referit la amendamentul 31 din raportul suplimentar. Domnul preşedinte al Comisiei juridice.

Domnul Ion Neagu:

Da, şi vă rog să fiţi de acord că la art.108, la alin.1, lit.d) este pur şi simplu o eroare materială care ne-a scăpat şi nouă şi în redactarea iniţială: "Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură a personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor, avocaţilor şi notarilor", "avocaţilor şi notarilor" cred că nu are ce căuta aici. Aceasta era observaţia.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Ei, de fapt, n-au ce căuta nicăieri.

Domnul Ion Neagu:

Mă rog, asta-i altă chestie.

Domnul Valer Dorneanu:

Asta nu s-a înregistrat, nu s-a auzit.

Domnul Ion Neagu:

Şi atunci vă propun, stimaţi colegi, eu socot că este o eroare materială şi nu altceva, să punem după "magistraţilor;", dispare "avocaţilor şi notarilor" care au legile lor, socotelile lor, etc. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră eliminarea sintagmei "avocaţilor şi notarilor" de la lit.d).

Cine este pentru?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Să dispară "avocaţilor".

Domnul Valer Dorneanu:

Trebuie să dispăreţi şi dumneavoastră.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Aţi vrea dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunt voturi împotrivă? Vă rog să vă consultaţi. Dar culmea este că tot un avocat propune, deci, doi, unul de la prezidiu şi unul din sală. (În loja comisiei, cu domnul preşedinte Neagu se consultă domnii miniştri Diaconescu şi Gaspar.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Revin la lit.d). După consultări profunde, comisia, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Relaţiei cu Parlamentul ne propune ca textul să se oprească în magistratură: "Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură". De fapt, "magistratură;".

Dacă sunteţi de acord cu acest text? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Se pare că am parcurs toată legea. Mai este altă anexă, domnule preşedinte?

Deci, am aprobat şi anexa cu criteriile, nu mai sunt alte texte de dezbătut.

Bun, am parcurs proiectul de lege, o să-l supunem la sfârşitul acestei zile de lucru.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi un foarte scurt comentariu. Mă bucur o dată cu colegii din Comisia juridică de elaborarea şi finalizarea acestui proiect de lege deosebit de important pentru ceea ce înseamnă magistratură în ţara noastră în cadrul reformei juridice pe care o înfăptuim cu toţii.

În acelaşi timp, nu pot să nu îmi exprim într-un fel nedumerirea şi poate chiar şi frustrarea, în numele colegilor din Comisia de muncă, care până în 2003 erau sesizaţi pe fond cu absolut toate statutele privind indiferent orice meserie, iar cu acest proiect de lege nu am fost sesizaţi măcar pentru aviz. Este adevărat că statutul magistraţilor în forma Legii nr.92, cu ea am fost sesizaţi pe fond şi tot pe fond am fost sesizaţi cu toate modificările ulterioare. Deci, cunoşteam şi toate problemele de salarizare, ultima salarizare din 2003, cunoaştem şi problemele de pensionare. Ne-a părut rău că nu am putut interveni, nu prin amendamente, dar măcar să ne dăm părerea asupra amendamentelor care au fost făcute în cadrul comisiei, dar să sperăm că ne vom ocupa în continuare cu toate statutele şi cu toate problemele de armonizare, de corelare a salarizării şi a pensionării. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă îmi îngăduiţi un cuvânt?

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu credeţi, domnule Bolcaş, că ar trebui să se pronunţe comisia?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, dar dacă îmi îngăduiţi un cuvânt, să-i răspund doamnei deputat Smaranda Dobrescu care are dreptate.

Comisia de muncă a fost totdeauna sesizată cu statutele oricărei meserii, dar de data aceasta nu este vorba de o meserie, asta este un har şi o vocaţie. Vă mulţumesc. (Rumoare.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, o fi şi har şi vocaţie, dar este o meserie şi eleganţa ne determina să-i dăm dreptate doamnei preşedinte a Comisiei de muncă. Nici o profesie nu este mai profesie decât celelalte şi nici chiar avocatura.

Era nevoie, într-adevăr, de o corelare a statutelor profesionale între toate... şi mie îmi pare rău că nu am insistat când a fost trimis proiectul la aviz să nu fie solicitat şi avizul Comisiei de muncă.

Vă asigur că avea eleganţa să nu se refere la probleme de strictă specialitate.

Ieri am amânat pentru consultări cu Ministerul Justiţiei proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Se pare că s-au făcut toate corelările.

Stimaţi colegi,

Au fost prezentate şi expunerea iniţiatorului şi raportul comisiei, în consecinţă, trecem în continuare la dezbatere pe texte. La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Art.I preambul, dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul iniţial.

În continuare v-aş ruga să observaţi că faţă de textul adoptat de Senat, comisia noastră a intervenit cu foarte multe modificări la Legea nr.8/1996 şi de aceea, vă rog să urmăriţi amendamentele din raport, pentru că la primele texte sunt modificări noi care nu au fost avute în vedere de către Senat.

La pct.2 dacă aveţi obiecţiuni la textul propus de comisie? Votat în unanimitate.

Pct.3 votat în unanimitate.

Pct.4 votat în unanimitate.

Pct.5 din raport. Votat în unanimitate.

Pct.6. Votat în unanimitate.

Pct.7. Votat în unanimitate.

Pct.8. Votat în unanimitate.

Pct.9. Votat în unanimitate.

Pct.10. Votat în unanimitate.

Pct.11. Votat în unanimitate.

Pct.12. Votat în unanimitate.

Pct.13. Votat în unanimitate.

Pct.14. Votat în unanimitate.

Pct.15. Votat în unanimitate.

La pct.16 există o intervenţie. Poftiţi.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte, la pct.16 s-au strecurat câteva erori materiale la lit.c), d) şi e). Este vorba de 50.000, de la 50.000 la 200.000 la lit.c); la lit.d) de la 200.000 şi nu 200.001 şi la lit.e) de la 300.000, nu 300.001. Ne cerem scuze pentru ele.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Cu aceste corecturi supun votului pct.16.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.17. Votat în unanimitate.

Pct.18. Votat în unanimitate.

Pct.19. Votat în unanimitate.

Pct.20. Votat în unanimitate.

Pct.21. Votat în unanimitate.

Pct.22. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.23. Votat în unanimitate.

Pct.24. Votat în unanimitate.

Pct.25. Votat în unanimitate.

Pct.26. Votat în unanimitate.

Pct.27. Votat în unanimitate.

Pct.28. Votat în unanimitate.

Există o eroare materială la pct.22. Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Îmi cer scuze domnule preşedinte, nu am fost suficient de rapid. La pct.22, vă rog să urmăriţi art.34, alin.2. Trebuie virgulă după copii, concepute pentru realizarea de copii, ce permit reproducerea acestor opere. Deci, trebuie adăugat cuvântul "opere". Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră pct.22 cu această completare şi corectare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Revin la pct.28. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Pct.29. Votat în unanimitate.

Pct.30. Votat în unanimitate.

Pct.31. Votat în unanimitate.

Pct.32. Votat în unanimitate.

Pct.33. Votat în unanimitate.

Pct.34. Votat în unanimitate.

Pct.35. Votat în unanimitate.

Pct.36. Votat în unanimitate.

Pct.37. Votat în unanimitate.

Pct.38. Votat în unanimitate.

Pct.39. Votat în unanimitate.

Pct.40. Votat în unanimitate.

Pct.41. Votat în unanimitate.

Pct.42. Votat în unanimitate.

Pct.43. Votat în unanimitate.

Pct.44. Votat în unanimitate.

Pct.45. Votat în unanimitate.

Pct.46. Votat în unanimitate.

Pct.47. Votat în unanimitate.

Pct.48. Votat în unanimitate.

Pct.49. Votat în unanimitate.

Pct.50. Votat în unanimitate.

Pct.51. Votat în unanimitate.

Pct.52. Votat în unanimitate.

Pct.53, 54, 55, dacă la vreunul din acestea aveţi obiecţiuni? Votate în unanimitate.

De la pct.56 la 59 nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.60. Votat în unanimitate.

Pct.61. Votat în unanimitate.

Pct.62, 63. Votate în unanimitate.

Pct.64, 65. Votate în unanimitate.

Pct.66. Votat în unanimitate.

Pct.67. Votat în unanimitate.

Pct.68. Votat în unanimitate.

Pct.69. Votat în unanimitate.

Pct.70. Votat în unanimitate.

Pct.71, 72. Votat în unanimitate.

Pct.73, 74. Votat în unanimitate.

Pct.75, 76. Votate în unanimitate.

Pct.77, 78. Votate în unanimitate.

Pct.80, 81, 82, 83. Votate în unanimitate.

Pct.84. Votat în unanimitate.

Pct.85, 86. Votate în unanimitate.

Pct. 87, 88, 89. Votate în unanimitate.

Pct.90. Votat în unanimitate.

Pct.91. Votat în unanimitate.

Pct.92, 93. Votate în unanimitate.

Pct.94. Votat în unanimitate.

Pct.95. Votat în unanimitate.

Pct.96, 97. Votate în unanimitate.

Pct.98. Votat în unanimitate.

Pct.99. Votat în unanimitate.

Pct.100. Votat în unanimitate.

Pct.101. Votat în unanimitate.

Pct.102, 103. Votate în unanimitate.

Pct.104. Votat în unanimitate.

Pct.105. Votat în unanimitate.

Pct.106. Votat în unanimitate.

Pct.107. Votat în unanimitate.

Pct.108, 109. Votate în unanimitate.

Pct.110. Votat în unanimitate.

Pct.111. Votat în unanimitate.

Pct.112, 113. Votate în unanimitate.

Pct.114, 115. Votate în unanimitate.

Pct.116. Poftiţi. Există o intervenţie. Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Există două amendamente respinse. În fond a fost o opoziţie pentru o agravantă introdusă la acest capitol care conţine foarte multe articole noi. La art.139³ există o prevedere la alin.3 conform căreia: "în cazul în care contravenientul desfăşoară activităţi care implică, conform obiectului de activitate, utilizarea de opere sau de produse purtătoare de drepturi conexe, pentru repetarea săvârşirii faptelor prevăzute la alin.1 şi 2, în termen de un an, organul constatator aplică şi sancţiunea complementară a suspendării activităţii contravenientului până la plata remuneraţiei".

Deci, această prevedere de suspendare a activităţii unor persoane juridice sau chiar fizice, chiar dacă activitatea lor preponderent este alta, dacă utilizează opere care au un drept de autor şi încalcă anumite prevederi, li se suspendă activitatea de bază. Despre ce este vorba? O prăvălie care are un aparat radio nu a plătit taxa care se impune către drepturile de autor, unui medic de familie care are la cabinet un aparat de radio nu plăteşte această taxă i se suspendă activitatea şi îmi pun întrebarea: dacă a doua zi, noaptea, este chemat la un bolnav, se mai duce sau i-a fost suspendată activitatea din cauză că nu a plătit această taxă de drepturi de autor, deşi plăteşte celelalte taxe.

Deci, mi se pare că această suspendare a activităţii, a acelei activităţi care preponderent este alta şi nu de utilizare a unor opere de drepturi de autor cum sunt la discoteci, la cârciumi şi alte asemenea activităţi mi se pare că este exagerat şi ca atare, am fost împotriva acestui alin.3, drept pentru care propun eliminarea acestui alin.3, eventual la mediere să găsim o soluţie prin care persoanele care au, încă o dată spun, activităţi în domeniul discotecilor, cârciumilor şi alte asemenea să li se suspende activitatea.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica-Octavia Muscă:

Domnule preşedinte,

Cred că noi când am discutat la comisie, deşi ştiu toată discuţia acolo, au fost mai multe ingrediente decât par la prima vedere, dar când am discutat la comisie, eu cred că noi am făcut o greşeală, amendamentul propus de colegul meu, domnul Márton Árpád, este absolut îndreptăţit, este bizar, ca să nu spun aberant, să suspenzi activitatea cuiva, pentru că nu şi-a plătit drepturile de autor. Putem găsi o altă formulă, dar aceasta mi se pare aberantă, chiar aberantă, nu are nici o legătură drepturile de autor, ca să nu spun altfel, cu activitatea în sine.

Eu vă rog să ţineţi cont de treaba aceasta, îi rog şi pe colegii mei de la comisie, amendamentul este îndreptăţit 100%.

Domnul Valer Dorneanu:

Oricum, mai există o problemă, plata remuneraţiei, eu nu ştiu la ce se referă aceasta? Este vorba de amenzi şi trecem la plata remuneraţiei, este vorba de dreptul de autor, despre ce este vorba?

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Este o instituţie. Cu instituţia în sine n-am fost de acord, dar, din păcate, este o directivă.

Deci, un post de radio care are muzică plăteşte drepturi de autor. Deci, asta este clar, cu asta sunt de acord. Dar, orice societate comercială, sau oricare persoană fizică care are un aparat de radio, dincolo de faptul că plăteşte taxa radio, mai trebuie să plătească încă o dată dreptul de autor, pentru a asculta muzica ce a fost dată pe postul respectiv, pentru care, de fapt, s-a plătit o dată acest drept de autor. Deci, se plăteşte de două ori dreptul de autor.

Conform negocierilor între o.g.c.-uri, ORDA şi reprezentanţii plătitorilor - aici am eu, iar, o mică problemă -, se impun nişte taxe. Deci, dacă eşti o firmă mică, ori un butic de la ţară, un taximetrist, până acum plăteai 50 de mii de lei lunar, acum s-a mărit la 150 de mii de lei. Ei, bine, dacă nu plăteşti această taxă şi eşti detectat peste un an, doi, plăteşti taxa integrală, plus ceea ce se adună penalizare, ca orice penalizare de taxă. Dar, în completare, dacă de două ori ai fost prins asupra acestui fapt, ţi se suspendă activitatea de bază, adică nu mai vinzi produse în satul respectiv, se închide singura prăvălie, medicul nu are voie să plece la o urgenţă, pentru că i se suspendă activitatea etc., etc.

Această agravantă o consider o aberaţie. Deci, în forma prezentată - în general, pentru toate taxele -, până când nu se plăteşte acea diferenţă de taxă plus penalizările, se suspendă activitatea de bază, care este altceva decât utilizarea dreptului de autor, pentru simplul fapt că are un aparat de radio în taxi, în prăvălie, indiferent dacă ascultă muzică, dacă nu ascultă muzică; indiferent, are un aparat, plăteşte şi o taxă pentru aşa ceva.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Lucrurile sunt controversate ş eu v-aş propune, totuşi, să votăm textul, pentru a mai medita; dacă-l eliminăm, nu mai putem discuta. Este, totuşi, o problemă cu cei care nu-şi plătesc.

(Domnul preşedinte Valer Dorneanu se consultă cu iniţiatorul.)

Scrieţi "specifică" şi înlocuiţi şi "remuneraţia".

Vă mulţumesc foarte mult pentru înţelegere.

Propuneţi, domnule deputat.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Noi vă propunem aşa, domnule preşedinte: "În cazul în care contravenientul desfăşoară o activitate care se bazează exclusiv pe utilizarea de opere sau de produse purtătoare de drepturi conexe ..." şi, în loc de "remuneraţie", v-am propune "până la plata sumelor datorate".

Domnul Valer Dorneanu:

Corect.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această alcătuire a alin.3.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

La pct.117, dacă sunt obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Pct.118. Votat. Pct.119.Votat. Pct.120. Votat. Pct.121. Votat.

Pct.122. Votat. Pct.123. Votat. Pct.124. Votat. Pct.125. Votat.

Pct.126. Votat. Pct.127. Votat. Pct.128. Votat. Pct.129-pct.131, inclusiv. Votate.

Pct.132, ultimul, care se referă la art.II.

Votat şi acesta în unanimitate.

Am parcurs, stimaţi colegi, textele proiectului de lege.

Îl vom supune votului final.

Domnul preşedinte Mihai Mălaimare vrea să dea o explicaţie de ce a fost aşa de lungă legea aceasta.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Este una dintre legile cele mai importante care au trecut prin comisia noastră. Vreau să mulţumesc în mod deosebit membrilor comisiei, care au trudit câteva luni pentru ca să iasă o lege foarte bună, în opinia noastră.

Mulţumesc ORDA şi Ministerului Justiţiei şi tuturor celor care ne-au sprijinit, inclusiv o.g.c.-urilor şi radiodifuzorilor.

Vă mulţumesc tuturor şi pentru faptul că aţi acceptat să intervenim în plen şi să reparăm erorile materiale care s-au strecurat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Daţi-mi voie să mai felicit şi eu încă o dată Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. A fost o performanţă şi o dovadă de colaborare şi solidaritate.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Pe ordinea de zi, în continuare, este înscris Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.128 privind Statutul personalului didactic.

La Statutul personalului didactic, vă rog să prezentaţi raportul. Guvernul susţine, prin domnul ministru Gaspar, expunerea de motive.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

1. În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările intervenite prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.23/2003, cu adresa nr.PL-x.230 din 19 aprilie 2004, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost sesizată spre dezbatere şi avizare, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social.

Ca o consecinţă a modificării şi completării Legii învăţământului nr.88/1995, se impune şi modificarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Comisia a selectat din proiectul de lege menţionat numai acele texte care au tangenţă cu modificările intervenite în Legea învăţământului. Celelalte prevederi din proiect vor fi avute în vedere la modificările de substanţă ce trebuie aduse Statutului personalului didactic într-o etapă următoare, după adoptarea legislaţiei privind învăţământul superior şi postuniversitar.

În consecinţă, s-au adus modificări la articolele referitoare la ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, la salarizarea personalului de conducere, îndrumare şi control şi la nivelul indemnizaţiilor acestuia, precum şi la modificările de terminologie.

2. În raport de obiectul şi de conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României.

3. La lucrări au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 26 de membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.51 şi ale art.52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, doamna Irinel Chiran, secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, însoţită de doamna Cristina Iscociu, director general.

4. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii la şedinţa din 25 mai 2004, comisia, cu 17 voturi pentru şi o abţinere, aprobă proiectul de lege cu următoarele amendamente."

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Vă rog să aşteptaţi o clipă, pentru ca iniţiatorul să se consulte.

Stimaţi colegi,

La nivelul ministerului, există dubii cu privire la unele soluţii care vizează integrarea şi, pentru a nu mai apărea Parlamentul vinovat de asemenea intervenţii, eu vă propun să amânăm această dezbatere până marţea viitoare. Să vedem cu ce vine ministerul. S-o lăsăm în plen, dar amânăm dezbaterea până marţea viitoare. De acord?

Vă mulţumesc.

Până la ora votului final, mai putem adopta încă un proiect.

Domnule Bahrin, vă rog să veniţi pentru proiectul dumneavoastră.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem la aplicarea Legii-cadru nr.29/2000.

Comisia a iniţiat Propunerea legislativă privind Ordinul "Meritul agricol" şi Medalia "Meritul agricol".

Ordinul şi medalia au fost înfiinţate în 1932 şi la acea dată cuprindeau patru grade, recompensând serviciile ştiinţifice aduse agriculturii sau industriei agricole.

Prezenta propunere legislativă menţine însemnele heraldice specifice, modificate cu forma de guvernământ "republică" şi recompensează domeniile: agricultură, industrie alimentară, silvicultură, ape şi protecţia mediului în activitatea didactică şi cercetarea ştiinţifică.

Menţionăm faptul că la acea vreme a fost una dintre cele mai importante decoraţii pe domenii de activitate şi că este decoraţia care, în proporţie de 95%, şi-a menţinut atât titlurile, rangurile, cât şi semnificaţia heraldică.

În data de 10 mai 2004, Senatul a avizat favorabil această propunere legislativă, fără modificarea textului transmis Senatului de Camera Deputaţilor.

În urma dezbaterii proiectului de lege în şedinţa din data de 20 mai 2004, comisia propune admiterea acestuia în forma adoptată de Senat, cu unanimitate de voturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor.

Rog, între timp, pe toţi liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală, pentru ca la ora stabilită să putem începe derularea votului final.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Art.1 şi art.2. Votate în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Art.4. Votat. Art.5. Votat. Art.6. Votat. Art.7. Votat.

Art.8. Votat. Art.9. Votat. Art.10 şi art.11. Votate.

Art.12, art.13, art.14. Votate.

Art.15 şi art.16. Votate. Art.17. Votat.

Art.18 şi art.19. Votate. Art.20. Votat.

Anexa nr.1 - "Regulamentul privind descrierea şi acordarea ordinului".

La titlu.

Votat în unanimitate.

Art.1, art.2 şi art.3. Votate.

Art.4 şi art.5. Votate. Art.6 şi art.7. Votate.

Art.8 şi art.9. Votate.

Art.10, art.11 şi art.12. Votate.

Art.13. Votat. Art.14. Votat.

Anexa nr.II - "Regulament privind descrierea şi acordarea Medaliei Meritul Agricol". Votat.

Art.1 şi art.2. Votate.

Art.3 şi art.4. Votate.

Art.5, art.6 şi art.7. Votate.

Art.8 şi art.9. Votate.

Art.10 şi art.11. Votate.

Art.12. Votat.

Anexa nr.III. Urmăriţi modelul desenat al Ordinului Meritul Agricol. Votat.

Anexa nr.IV. Modelul desenat al Medaliei Meritul Agricol - găsiţi în continuare această medalie, cu modelul ei. Votat.

Am parcurs şi textele acestei legi.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Pe lista de vot final de astăzi există şi Raportul de mediere cu privire la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.51/1995.

Domnul profesor Neagu. Vă rog.

Domnul Ion Neagu:

Stimaţi colegi,

La art.82, vă propun să formulăm un alineat nou alin.3.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin.

Stimaţi colegi,

Noi am votat textele raportului de mediere, dar la pct.18, cu privire la acest articol, am găsit un lucru care poate afecta profesia de consilier juridic, şi domnul profesor Neagu vă propune o soluţie de remediere.

Domnul Ion Neagu:

Pentru a încunoştinţa pe colegii noştri, domnule preşedinte, îngăduiţi-mi să citesc art.82 alin.1: "La data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative, sau au fost încuviinţate prin hotărâri judecătoreşti să desfăşoare activităţi de consultanţă, reprezentare, sau asistenţă juridică în orice domenii, îşi încetează de drept activitatea".

Acest text, dacă nu-l rezolvăm cu un alineat nou, ar însemna că, practic, consilierii juridici nu-şi mai pot desfăşura activitatea potrivit Legii nr.514.

De aceea, vă propun să lăsăm alin.1 şi alin.2 aşa cum sunt redactate şi să introducem un alineat nou alin.3, deci art.82 alin.3, care să sune astfel: "Prevederile alin.1 şi ale alin.2 nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispoziţiilor Legii nr.514". şi, astfel, îi ferim de interdicţia pe care o cuprinde, implicit, precizarea "alte acte normative" din art.82 alin.1.

Deci, vă rog să fiţi de acord cu acest alineat - alin.3 -, pentru a-şi putea desfăşura activitatea în continuare consilierii juridici.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi atenţi la raportul Comisiei de mediere, deci la Legea avocaţilor.

La poz.19, supun votului dumneavoastră, pentru art.82, introducerea unui alineat nou - alin.2¹; cuprinsul vi l-a prezentat domnul profesor Neagu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vom supune, cu această modificare, raportul comisiei de mediere votului final, în ordinea în care este prevăzută pe listă.

Stimaţi colegi,

Mai sunt 5-10 minute până la ora votului final.

V-aş ruga să vă invitaţi colegii în sală, ca să nu fim obligaţi să facem apelul.

V-aş ruga să vă luaţi locurile dumneavoastră în bănci.

V-aş ruga, stimaţi colegi, să urmăriţi lista.

1. Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii - lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 175 de voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt. Votat.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995 - de asemenea, lege organică.

Cine este pentru? 190 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.3, raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată - caracter organic. Raportul pe care l-am modificat la pct.18.

Cine este pentru? 192 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind organizarea judiciară. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 178 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 21 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2004 privind trecerea satului Bichigiu din componenţa comunei Coşbuc în componenţa comunei Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. Lege organică.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

6. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Prăjeşti, judeţul Bacău, prin reorganizarea comunei Traian - caracter organic. Se propune respingerea acestei iniţiative.

Cine este pentru respingere? 205 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Două abţineri.

Respinsă propunerea cu acest scor.

7. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Buciumi, judeţul Bacău, prin reorganizarea comunei Ştefan cel Mare - caracter organic. De asemenea, se propune respingerea.

Cine este pentru respingere? 206 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

8. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.215/2000 - Legea administraţiei publice locale. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluţie? 206 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată propunerea de respingere.

9. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Gioseni, judeţul Bacău, prin reorganizarea comunei Tamaşi, caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 208 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

10. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Odobeşti, judeţul Bacău, prin reorganizarea comunei Secuieni - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 206 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Două abţineri.

Respinsă propunerea legislativă.

11. Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Dragomireşti, judeţul Maramureş - caracter organic Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Aşa a propus comisia. 206 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 3 abţineri.

Respins proiectul.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.84/1992 privind regimul zonelor libere, lege organică.

Cine este pentru? 197 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 23 de abţineri.

13. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind pensiile ocupaţionale. Lege organică.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

14. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei. Lege ordinară.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot contra.

Abţineri? 25 de abţineri.

Adoptat raportul.

15. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală. Lege ordinară.

Cine este pentru? 218 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

16. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 165/2002 pentru modificarea art. 138 şi art. 139 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate - lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 219 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

17. Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale "Siderurgica" - S.A. Hunedoara. Lege ordinară.

Cine este pentru? 190 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 25 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat raportul.

18. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art.31 alin. 5 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Lege ordinară.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere, dar foarte multe voturi neexprimate în partea stângă.

19. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. Lege organică.

Cine este pentru? 192 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu se votează în partea stângă.

Adoptat proiectul de lege cu 192 de voturi pentru, nici o abţinere, nici un vot contra.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea retragerii rezervei formulate de România la art.5 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptată la roma la 4 decembrie 1950. Lege ordinară.

Cine este pentru? 221 voturi pentru. Văd că acum votează toată lumea.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK- S.A. şi instrumentele specifice de susţinere a comerţului exterior. Lege ordinară.

Cine este pentru? 201 pentru.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 22 abţineri.

Adoptat.

22. Proiectul de lege privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare. Lege ordinară.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate. Lege ordinară.

Cine este pentru? 221 pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 4 abţineri.

24. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate. S-a propus respingerea acestei iniţiative.

Cine este pentru această soluţie? 221 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Respinsă propunerea.

25. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare. Lege ordinară.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2004 privind modificarea alin.2 al art.14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice. Se propune respingerea acesteia.

Cine este pentru soluţia de respingere? 221 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Respinsă propunerea.

27. Propunerea legislativă privind trecerea unor imobile concesionate din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului şi vânzarea acestora.

S-a propus respingerea propunerii legislative de către comisie.

Cine este pentru această soluţie? 223 de voturi. Au venit încă o parte din membrii Guvernului.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Respinsă propunerea.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate. S-a propus respingerea de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

29. Propunerea legislativă privind instituirea Titlurilor Naţionale. S-a propus respingerea propunerii legislative de către comisie.

Cine este pentru respingere? 201 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 24 de abţineri.

Adoptată propunerea de respingere.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 26 din 24 aprilie 1996 - Codul silvic. Lege cu caracter organic. S-a propus respingerea acestei iniţiative.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Cine este împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

S-a respins propunerea.

31. Propunerea legislativă privind finanţarea de la bugetul de stat a acţiunilor sanitare veterinare publice de interes naţional. Comisia a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluţie? 215 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 22 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

S-a respins propunerea.

32. Propunerea legislativă privind acordarea primelor de odihnă şi tratament. S-a propus respingerea.

Cine este pentru această soluţie? 221 de voturi.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă că unul se abţine.

Abţineri? O abţinere.

S-a respins şi această propunere.

33. Propunerea legislativă pentru completarea alin.2 al art.39 din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii. Lege cu caracter organic. S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 220 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Respinsă propunerea.

34. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961.

Cine este pentru respingere, cum a propus comisia? 221 pentru respingere.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Respinsă propunerea.

35. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961.

Cine este pentru respingere? A doua cu acelaşi conţinut, am vrut să spun. Vă mulţumesc. 221 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

S-a respins propunerea.

Mai sunt câteva propuneri, vă rog nu vă pierdeţi răbdarea.

37. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996. S-a propus respingerea ei.

Cine este pentru? 225 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins.

38. Propunerea legislativă pentru completarea art.13 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare. S-a propus respingerea.

Cine este pentru această soluţie? Cine este de acord cu această soluţie? Vă mulţumesc. 221 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă şi cu 1 - 8 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere. S-a respins propunerea.

Stimaţi colegi, am sărit peste o propunere de respingere.

La pct.36, Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 16 decembrie - Ziua iertării, a Împăcării şi Ajutorării Aproapelui.

Cine este pentru respingere? 227 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

39. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.2 al art.5 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind punerea în siguranţă a fondului construit existent, republicată. S-a propus respingerea.

Cine este pentru? 223 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Respinsă propunerea.

40. Propunerea legislativă de completare a art.22 a Legii nr.195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar.

Cine este pentru respingere, cum a propus comisia? 225 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri, iertaţi-mă.

respinsă cu acest scor propunerea.

Mai sunt încă 4 proiecte pe care le-am adoptat astăzi pe articole.

41. Proiectul de Lege privind securitatea generală a produselor. Lege organică prin acel text penal care a fost eliminat.

Cine este pentru? Numai un pic, de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cine e?

Legea figura având caracter organic prin acel text care a fost eliminat. Mai există alte texte care să fi atras această calificare.

Domnule Gaspar, v-aţi uitat cumva? Nu, nu, nu a mai existat şi alt text de lege organică? Legea nu mai are caracter organic, în condiţiile eliminării acelui articol cu o infracţiune.

Cine este pentru? 225 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Nu sunt nici voturi împotrivă, nici abţineri.

42. Proiectul de Lege privind statutul magistraţilor. Lege organică.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 26 de abţineri.

Adoptat cu 188 voturi pentru, 4 contra, 26 abţineri.

43. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, tot lege organică.

Cine este pentru? 187 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 22 de abţineri.

Adoptată legea.

44. Proiectul de Lege privind Ordinul Meritul agricol şi Medalia Meritul agricol - lege ordinară.

Cine este pentru? 228 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Puţină răbdare v-aş ruga să mai aveţi, ca să vă prezint Nota cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al camerei, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art.17 alineatele 2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.84/1992 privind regimul zonelor libere;
• Legea privind pensiile ocupaţionale;
• Legea privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.165/2002 pentru modificarea art. 138 şi art. 139 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale "Siderurgica" - S.A. Hunedoara;
• Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art. 31 alin 5 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative;
• Legea privind modificarea Legii nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice;
• Legea privind modificarea şi completarea Legii nr.96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. şi instrumentele specifice de susţinere a comerţului exterior;
• Legea privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare;
• Legea pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.16/2004 privind modificarea alin.2 al art.14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice;
• Legea privind securitatea generală a produselor;
• Legea pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm la 22 mai 2001;
• Legea privind Ordinul Meritul Agricol şi Medalia Meritul Agricol.

Stimaţi colegi,

Numai puţin v-aş ruga să rămâneţi în sală pentru a ne exprima împreună bucuria prezenţei în sală a unei delegaţii parlamentare britanice reprezentând Grupul parlamentar pentru extinderea Uniunii Europene din Parlamentul Marii Britanii. (Aplauze, domnii deputaţi se ridică în picioare şi salută invitaţii de la balconul sălii.)

Să le mulţumim pentru sprijinul pe care Parlamentul Marii Britanii ni-l acordă în permanenţă pe drumul nostru european şi pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Săptămâna viitoare, programul începe marţi dimineaţă şi avem program şi miercuri şi, dacă Biroul permanent o să fie de acord, şi joi, pentru că noi am crezut că sunt numai 7 zile până la turul 2, dar sunt 14 zile.

Rog membrii Biroului permanent şi ai Comitetului ordinii de zi să vină pentru 5 minute în sala Biroului permanent, pentru a confirma acest program, pe care vi l-am prezentat eu.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,50.