Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi. Ea este destinată în special răspunsurilor la întrebări şi interpelări.

Înainte de a parcurge această procedură, daţi-mi voie să vă prezint iniţiativele legislative care au fost înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul între statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951, şi la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaţionale, înfiinţate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952, primit de la Guvern.

Cu acest proiect a fost sesizată în fond Comisia pentru apărare, iar pentru avize, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 24 iunie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Macedonia privind asistenţa juridică în materie civilă, semnată la Bucureşti la 12 noiembrie 2003, primit de la Guvern.

A fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru aviz, Comisia pentru politică externă.

Termen pentru depunerea raportului: 28 iunie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.15 al Legii Concurenţei nr.21/1996, iniţiată de doamna deputat Amalia Bălăşoiu, membră a Grupului parlamentar al P.S.D.

Această propunere a fost trimisă Comisiei pentru industrii şi servicii să întocmească raportul în fond, iar pentru aviz, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 28 iunie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

Vă rog să fiţi de acord să aprobăm şi constituirea câtorva comisii se mediere: prima vizează Proiectul de Lege privind instituţiile publice de spectacole şi concerte. Sunt propuşi domnii: Adrian Mălaimare, Mădălin Voicu, Alexandru Sassu, Mitică Bălăeţ, Lia Olguţa Vasilescu, Arpad Francisc Marton, Ileana Stana Ionescu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi ultima comisie de mediere, cea privind Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Sunt propuşi următorii deputaţi: Smaranda Dobrescu, Marian Motoc, Gheorghe Suditu, Maria Apostolescu, Adrian Mărăcineanu, Gheorghe Barbu, Ghervase Longhen.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la parcurgerea procedurii răspunsurilor orale la întrebări.

Prima întrebare o adresează domnul Florin Iordache Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţiei. Ce s-a făcut pentru copiii instituţionalizaţi în cadrul unităţii pe care o conduceţi.

Doamna vicepreşedintă Sonia Botezatu.

Doamna Sonia Botezatu (vicepreşedinte, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie):

Având ca elemente principale de reper pentru intervenţie, programul de guvernare şi strategia guvernamentală în domeniul protecţiei copilului în dificultate în perioada 2001-2004, Guvernul României a demonstrat prin măsurile legislative, administrative şi financiare întreprinse pe tot parcursul, angajamentul politic ferm de a rezolva problema copiilor instituţionalizaţi.

În acest sens, raportul periodic pe anul 2003 al Comisiei europene afirmă că în domeniul protecţiei copilului, România a continuat să înregistreze progrese semnificative. Aceste rezultate sunt consecinţa concentrării intervenţiilor în domeniu pe următoarele arii prioritare: prevenirea instituţionalizării şi abandonului şi, respectiv, dezinstituţionalizarea copiilor aflaţi în sistemul rezidenţial de îngrijire, întărirea capacităţii instituţionale la nivel local pentru asigurarea unei aplicări unitare a cadrului legislativ existent, informarea asupra sistemului de protecţia copilului, trecerea de la o rezolvare punctuală a problemelor, la o abordare sistemică în domeniul protecţiei copilului, schimbarea regimului juridic al adopţiei pentru eliminarea practicilor identificate ca piedică în procesul de reformă, asigurarea calităţii serviciilor de protecţie a copilului prin introducerea unui mecanism de reglare a modului în care funcţionează sistemul de protecţie a copilului şi extinderea ariei de intervenţie de la protecţia copilului aflat în dificultate, la protecţia drepturilor copilului.

Dezinstituţionalizarea copiilor a reprezentat un proces continuu iniţiat în perioada 1997-1998 şi care a câştigat în amploare începând cu anul 2001.

Activităţile desfăşurate pentru atingerea acestui obiectiv au vizat, în principal, reducerea numărului de copii protejaţi în instituţii de tip vechi, închiderea instituţiilor de tip vechi, inclusiv a căminelor-spital, dezvoltarea reţelei de asistenţă maternală, dezvoltarea şi diversificarea gamei de servicii alternative pentru a răspunde nevoilor beneficiarilor, case de tip familial, apartamente pentru adolescenţi şi tineri, centre maternale, centre de zi, integrarea unor copii care frecventau învăţământul special în învăţământul de masă, integrarea socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie şi reducerea numărului de copii care trăiesc în stradă.

Rezultatele concrete obţinute pot fi cuantificate astfel: numărul de copii instituţionalizaţi a scăzut de la 57.181 la 37.000, a crescut numărul de servicii alternative de la 131 la 559, a crescut numărul de asistenţi maternali profesionişti de la 3228 la 11226 şi totodată a crescut numărul de copii protejaţi în familii substitutive, asistenţi maternali, rude de gradul patru, de la 30.572 la 47.406.

Totodată, din punct de vedere al instituţiilor de tip vechi, la sfârşitul lunii martie 2004, erau deja închise un număr de 160 de instituţii: 36 foste internate ale şcolilor speciale, 11 foste cămine spital şi 6 instituţii transferate de la Ministerul Sănătăţii şi 107 centre de plasament preluate în perioada 1997-1998. Astfel, numărul instituţiilor cu peste 100 de copii protejaţi a scăzut de la 205 instituţii, la începutul anului 2001, la 85 de instituţii la sfârşitul lunii martie 2004, urmând ca şi acestea să fie închise sau restructurate în perioada următoare.

Soluţiile identificate şi dezvoltate pentru închiderea instituţiilor de tip vechi au fost: reintegrarea copiilor în familiile naturale, protecţia copiilor prin alternativă de tip familial. Totodată, în funcţie de nevoile copilului şi ale familiei, aceştia au beneficiat şi de servicii de suport, consiliere, îngrijire de zi, servicii de recuperare pentru copiii cu handicap.

Ca urmare a eforturilor depuse, pentru asigurarea unui nivel corespunzător de îngrijire, dintre cei 37.000 de copii care mai sunt protejaţi astăzi în sistem rezidenţial, 4500 se află în unităţile de tip familial, şi mă refer la căsuţe, apartamente, dintre care o parte sunt dezvoltate şi de organizaţiile private autorizate care desfăşoară activitate în domeniul protecţiei copilului.

Referitor la câteva direcţii, intervenţii specifice, am să menţionez: în domeniul protecţiei copilului împotriva abuzului, neglijării şi exploatării, au fost aprobate standarde minime obligatorii pentru anumite tipuri de servicii şi mă refer la Centrul de consiliere pentru copiii abuzaţi, neglijaţi, exploataţi, Centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzurilor, neglijării şi exploatării copilului şi, totodată, a fost aprobat planul de acţiuni prioritare în domeniul protecţiei copilului împotriva abuzului, neglijării şi exploatării, prin hotărâre de Guvern.

În ceea ce priveşte protecţia copilului împotriva exploatării prin muncă, a fost oficializat, prin Hotărâre de Guvern, Comitetul Naţional Director pentru eliminarea muncii copilului şi totodată a fost elaborat proiectul planului naţional de acţiune pentru eliminarea muncii copilului.

În vederea prevenirii emigraţiei copiilor, protecţiei şi repatrierii acestora, suntem direct implicaţi în realizarea obiectivelor, acordurilor bilaterale încheiate cu Franţa şi Italia, precum şi în desfăşurarea unor proiecte specifice vizând evaluarea fenomenului de migraţie a copiilor neacompaniaţi.

Alte iniţiative ale autorităţii referitoare la protecţia copilului repatriaţi, s-au concretizat în aprobarea desfăşurării unui program de interes naţional, reintegrarea şi sprijinirea minorilor repatriaţi.

Activitatea în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de copii şi a reintegrării sociale a victimelor, s-a concretizat până în prezent prin participarea la lucrările Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea şi evaluarea activităţii de prevenire şi combatere a traficului de persoane, constituit în baza regulamentului de aplicare a Legii nr.778/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane.

Totodată, a fost elaborat planul naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii şi reintegrarea socială a victimelor prezentat în cadrului Reuniunii Pactului de stabilitate de la Belgrad.

Un rol important în obţinerea acestor rezultate în domeniul protecţiei copilului a revenit programelor de interes naţional finanţate de la bugetul de stat şi a celor cu finanţare externă implementată de autoritate în toată această perioadă.

Referitor la programele de interes naţional, am să le menţionez pe cele mai importante, şi anume: închiderea instituţiilor...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată doamnă vicepreşedinte, e adevărat că întrebarea este destul de generică, dar, totuşi, nu faceţi chiar un raport detaliat. O să-l daţi domnului deputat. Încercaţi să sintetizaţi pentru a da posibilitate şi celorlalţi colegi să ia cuvântul.

Doamna Sonia Botezatu:

Da. Am înţeles. Am să închei atunci prin a face o foarte scurtă referire la pachetul legislativ pe care îl considerăm deosebit de important. Astfel, au fost elaborate patru legi: Legea privind promovarea şi protecţia drepturilor copilului, Legea privind regimul juridic al adopţiei, a reorganizării Autorităţii Naţionale pentru protecţia drepturilor copilului şi înfiinţarea Oficiului Român pentru Adopţii.

Aceste patru legi au fost deja aprobate în plenul Camerei Deputaţilor şi se află în prezent la promulgare. Ele vor reprezenta baza unui sistem european model de abordare a drepturilor tuturor copiilor pe deplin armonizat cu toate tratatele internaţionale la care România este parte.

În momentul de faţă, a fost elaborată şi legislaţia secundară pentru implementarea acestui pachet legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă domnul deputat doreşte să comenteze. Poftiţi, domnule Iordache!

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc doamnei vicepreşedinte a Autorităţii Naţionale pentru această expunere. Vreau decât să spun că numai comparând aceste date, reiese foarte clar că pentru Guvernul Adrian Năstase problema copilului a reprezentat o prioritate. Prin toate măsurile legislative şi prin tot ceea ce s-a întreprins din 2000 încoace, vedem că de fapt în România problema copilului nu mai este o problemă, prin tot ceea ce s-a făcut şi prin ce este în derulare, se demonstrează că atât Guvernul, cât şi celelalte instituţii şi mă refer la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului a rezolvat problematica complexă şi iată că una din problemele pentru care eram criticaţi la instituţiile europene s-a rezolvat şi s-a rezolvat cu succes graţie Guvernului Adrian Năstase cât şi Parlamentului care a votat pachetul de legi privind problematica copilului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat în Ministrul Justiţiei, este invitată să răspundă domnului Paul Magheru.

Domnul Paul Magheru este? Nu este. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Ion Bozgă este? Vă rog, domnule Dogaru să-i răspundeţi în scris.

Domnul Tiberiu Sbârcea. Nu este. Şi dumnealui vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris.

De asemenea, de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, să-i transmiteţi răspunsul, în scris, domnului Tiberiu Sbârcea, cu privire la Asociaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii Coşereni, Ialomiţa.

Domnul Mircea Alexandru, secretar de stat din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, să răspundă în scris domnului Ion Bozgă cu privire la dezvoltarea poliţiei româneşti, strategia Ministerului Administraţiei şi Internelor privind dezvoltarea poliţiei române.

Cu aceasta, prima parte a şedinţei de astăzi s-a încheiat.

În continuare, urmează prezentarea unor interpelări pe scurt adresate de câţiva deputaţi unor ministere.

Domnul Florin Iordache a depus scris.

Domnul Ştefan Baban:

Având în vedere că suntem... sunt îngăduitor, domnule preşedinte! Nu ne-am mai întâlnit de mult pe aici.

"Coşul minim ascuns de privirile curioşilor?!" este întrebarea adresată doamnei ministru de la Ministerul Muncii, Solidaritate Socială şi Familiei, doamna Elena Dumitru.

Cea de-a doua, este vorba despre negocierile energetice în favoarea altora pe care le face domnul ministru Dan Ioan Popescu şi cer nişte explicaţii.

Şi, în sfârşit, întrebarea despre care vă vorbeam înainte, şi am cerut îngăduinţa să o prezint, "Cui lăsaţi sectorul privat?", şi este adresată domnului Eugen Ovidiu Chirovici, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Ludovic Mardari, vă rog să vă prezentaţi pe scurt interpelarea.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Ovidiu Brânzan, ministrul sănătăţii. Se referă la promisiunile făcute şi neonorate de către domnul ministru privind continuarea investiţiei Spitalul municipal Timişoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Mircea Costache. Le depuneţi în scris.

Domnul Ioan Sonea, din partea Partidului România Mare.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc.

Prima, se adresează domnului ministru Marian Florian Săniuţă. Este vorba de restabilirea dreptului de proprietate asupra unor păduri într-o localitate din judeţul Cluj.

A doua, se adresează domnului ministru Ioan Mircea Paşcu, este vorba de restabilirea dreptului asupra unui veteran, ale unui veteran de război.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Miclea doriţi să comentaţi pe scurt interpelarea sau o depuneţi în scris, cum aţi anunţat? Vă rog!

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Dan Ioan Popescu, ministrul economiei şi comerţului.

Interpelarea conţine patru puncte referitoare la gestionarea fierului vechi. Se ştie că şi actualmente o cantitate tot mai mare de fier vechi ia calea exportului, bazat pe acea reducere de circa 5% a taxelor de export.

Întrebarea conţine mai multe puncte printre care modul în care Guvernul are un program concret de gestionare a deşeurilor din fier vechi şi reducerea exportului acestora, cunoscând fiind faptul că cu numai 297 de kg de fier vechi, alături de peletele pe care le putem recupera în scurt timp din Ucraina, putem elabora o tonă de fontă. Dacă domnul ministru binevoieşte să îmi răspundă în scris şi oral de la tribuna acestei Camere referitor la această problemă majoră a siderurgiei româneşti.

Deci, cer în mod imperios să îmi răspundă personal dumnealui, să nu trimită vreun şef de serviciu care probabil că nu are nici cunoştinţele elementare despre siderurgie.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc să depună interpelările sau să le prezinte pe scurt în plen. Nu.

Rog stafful tehnic să transmită Guvernului toate aceste interpelări şi să fixeze termenul pentru a primi răspunsul cuvenit.

Cu aceasta închei şedinţa noastră de astăzi. Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,55.