Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

O zi bună la toată lumea!

Începem şedinţa noastră dedicată intervenţiilor deputaţilor.

Îi dau cuvântul domnului Makkai.

Domnul Makkai Grigore:

Bună dimineaţa şi dumneavoastră.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Domnul Makkai Grigore:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Inundaţiile, un semn al gravelor dezechilibre de mediu".

România se confruntă cu o serie de grave probleme de mediu. Amintesc aici doar de preconizata exploatare a aurului de la Roşia Montană şi de devierea unei cantităţi însemnate de ape dătătoare de viaţă lumii acvifere din Delta Dunării, prin Canalul Chilia-Bîstroe.

Aceste cazuri pot fi considerate însă mai mult cu caracter zonal, faţă de o altă categorie de fenomene, generate tot din cauza implicării omului în mersul fenomenelor naturii. Asistăm de câţiva ani încoace, cu tendinţă de amplificare în ultimii 3-4 ani, la apariţia, în cele mai neobişnuite circumstanţe, a unor fenomene hidrometeorologice periculoase.

Dacă pe meleagurile noastre apariţia inundaţiilor era un fenomen cunoscut şi acceptat în perioada topirilor de zăpadă, în anii din urmă, ele au devenit ameninţarea cea mai periculoasă pentru populaţie, în oricare din anotimpurile anului. Trecerea unui front meteorologic, care, cu ani în urmă, genera doar un disconfort trecător, astăzi, în doar câteva ceasuri, generează unde de viituri care doboară recorduri milenare. De fiecare dată se produc pagube de sute de mii sau de miliarde de lei şi se înregistrează, de regulă, şi victime din rândul populaţiei.

Fenomenul este cu atât mai grav cu cât este aproape incontrolabil, apare în cele mai neaşteptate locuri şi momente. Durerea celor dispăruţi şi pierderea bunurilor agonisite într-o viaţă de om, de regulă, sunt resimţite doar de cei afectaţi.

În condiţiile schimbării globale a climei terestre, aceste fenomene cu siguranţă vor deveni mai frecvente. Situaţia se agravează, în plus, prin faptul că la noi în ţară refacerea mediului natural puternic dezechilibrat întârzie neacceptat de mult. În loc de începerea reconstrucţii ecosistemelor naturale se continuă, încă, defrişarea fără control a pădurilor, colmatarea şi dispariţia albiilor de scurgere a apelor pluviale, din lipsă de fonduri, se întreţin din ce în ce mai greu lucrările de apărare împotriva inundaţiilor. Cu alte cuvinte, vremea pentru elaborarea şi implementarea unei strategii de reconstrucţie a mediului înconjurător, bazată pe principiul dezvoltării durabile, a sosit de mult.

Acest amplu proces se poate urni din loc numai printr-un efort comun al tuturor instituţiilor interesate. În opinia mea, şi Parlamentului României îi revine un rol esenţial, în primul rând, prin elaborarea cadrului legislativ necesar operaţiunii. Din acest punct de vedere, consider că instituţia noastră este pe un drum bun şi şi-a făcut datoria.

Însă, dincolo de activitatea legislativă, în opinia mea, tot Parlamentului i-ar reveni şi activitatea de monitorizare, de supervizare a întregului proces. Consider deci că în Parlamentul României ar trebui în sfârşit înfiinţată Comisia permanentă pentru problemele de mediu. Menţionez că în acest sens, în perioada legislaturii prezente, am depus la Biroul permanent, în două rânduri, materialele necesare, însoţite de un număr de peste 50 de semnături de susţinere, însă, până la această dată nu am primit nici un răspuns oficial.

Mă adresez din nou preşedintelui Camerei Deputaţilor, Biroului permanent, să manifeste în sfârşit voinţă în problema ridicată, căci, din păcate, natura nu aşteaptă. Ea se conformează legilor stricte şi logice din natură, şi nu comportamentului partidelor, dictat de conjunctura politică. Gândiţi-vă şi la aceste aspecte, când, pe ecranele televizoarelor vedem durerea profundă a oamenilor, care aşteaptă un ajutor din partea noastră. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc. Subscriu şi eu la această temă şi, ca membru al Biroului, voi susţine, de fapt, am susţinut şi altă dată, acest demers.

Domnul Grigore Makkai:

Vă mulţumesc. Ştiu că dumneavoastră sunteţi unul din cei care militaţi pentru acest aspect. Am discutat, de fapt, şi împreună, în mai multe cazuri. Şi sper că măcar cu viitoarea legislatură, în această legislatură, deja, este târziu, dar începând din ianuarie, din februarie poate se va înfiinţa şi această comisiei. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu. Domnul Petre Posea a depus la secretariat declaraţia.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea de astăzi este intitulată "Poporul român nu este un popor de asistaţi sociali".

"Scopul reformei este ca oamenii să trăiască mai bine. Criteriile principale de apreciere a competenţei Guvernului rămân rezultatele economice şi sociale. Acestea pot contribui la sporirea sau, în situaţia de azi, la pierderea de către Executiv a autorităţii", spunea Adrian Năstase, în mai 1999.

Oare premierul îşi mai menţine această părere şi astăzi, când învăţământul este sub presiune, şi la această oră încă nu se ştie dacă anul şcolar va începe sau nu la data stabilită?; când, în urmă cu o săptămână, membrii Federaţiei sindicale "Sanitas" au pichetat Ministerul Sănătăţii, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de nivelul scăzut al salariilor, de neacordarea tichetelor de masă şi a facilităţilor pentru sănătate?; când funcţionarii din administraţia locală au declanşat conflictul de muncă ce precede grevă generală, anunţându-şi calendarul acţiunilor de protest?

La Târgu - Mureş, acţiunile de protest ale acestora, de pichetare a prefecturii, au debutat în dimineaţa zilei de vineri, 10 septembrie, când circa 200 de funcţionari mureşeni din primăria Tîrgu - Mureş şi Consiliul Judeţean Mureş, s-au adunat în jurul orei 9,00 în faţa Palatului Administrativ, în care îşi desfăşoară activitatea Prefectura şi consiliul judeţean. În linişte şi cu pancarte în mâini, ei şi-au prezentat revendicările: finalizarea Proiectului de Lege privind salarizarea funcţionarilor publici, proiect care ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2005; revizuirea prevederilor legale privind modul de promovare în grade profesionale pe principiul competenţei, şi nu în limita posturilor vacante, cât şi a modului în care se realizează perfecţionarea profesională; corelarea sistemului de salarizare al personalului contractual cu cel al funcţionarilor publici; încheierea şi semnarea contractului colectiv-cadru pentru administraţia publică locală şi eliminarea din legislaţie a prevederilor care restricţionează unele drepturi ale omului, între care cel la asociere sindicală şi dreptul la negociere, garantate de Constituţia României şi de tratatele internaţionale care le reglementează; stabilirea unui sistem corect de atribuire a biletelor pentru odihnă şi tratament salariaţilor din administraţia publică locală; acordarea tichetelor de masă, a primelor de vacanţă şi a altor drepturi prevăzute de Statutul funcţionarilor publici, precum şi de actele normative în vigoare, dar suspendate în prezent.

Subliniez că până s-a ajuns la această formă de protest, au avut loc trei runde de convorbiri cu reprezentanţii instituţiilor care au competenţă în rezolvarea acestora şi s-a trimis o scrisoare deschisă în atenţia primului - ministru al României, la care însă nu au primit răspuns.

În cazul în care această formă de protest nu-şi va atinge ţinta, în 21 septembrie vor picheta Guvernul, după care, în 28 septembrie vor declanşa o grevă de avertisment, care va precede greva generală ce se va declanşa începând cu 5 octombrie.

Oare ce se vrea? Ca atunci când contribuabilul corect se prezintă la ghişeu pentru a-şi solicita un drept sau a-şi plăti o taxă, pe geamul acestuia să scrie "grevă generală"? Când Guvernul se va hotărî să înainteze Parlamentului o lege a salarizării bugetarilor, în care grilele de salarizare ale diverselor categorii de bugetari să fie poziţionate în mod corect, în funcţie de importanţa socială a muncii, numai atunci se vor putea stinge multele, dar îndreptăţitele nemulţumiri ale acestora!

De 14 ani, românul doreşte să simtă o stabilizare a economiei, că tranziţia a luat sfârşit, că poate să-şi asigure, lui şi familiei sale, un trai decent, că este un cetăţean demn al marii familii europene. Domnule Adrian Năstase, vă mai aduceţi aminte de cele declarate în mai 1999, când eraţi liderul Opoziţiei din Camera Deputaţilor, şi pe care le-am citat la început?

Poporul român nu este un popor de asistaţi sociali! Partidul România Mare nu a fost niciodată la guvernare, va fi la guvernare şi va demonstra că are soluţii pentru a împlini imperativul formulat de Constituţia României, art. 47: "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent". Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului Nicolae Leonăchescu, va urma domnul Iulian Mincu.

Domnul Iulian Mincu (din sală):

Nu urmez eu?

Domnul Corneliu Ciontu:

Păi, aşa v-aţi înscris aici, unul după altul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

Viaţa politică preelectorală a României se află într-o dinamică impresionantă.

Se înfiinţează partide noi şi se metamorfozează, aparent, cele vechi, se fac şi se desfac alianţe politice după inspiraţia de moment a unor lideri fie ca experiment posibil, fie ca punct final al unor scenarii sau speranţe punctiforme.

Se vânează erori de limbaj, se dau explicaţii savante sau se mimează cunoaşterea profundă a realităţii, într-un mozaic plin de surprize.

Improvizaţia şi superficialitatea analizelor sunt elemente definitorii ale oportuniştilor şi veleitarilor de tot felul, ale vânătorilor care stau la pândă pe traseele parvenirii sociale prin prestaţii politice fără fond.

Oare, electoratul român, chinuit de grijile unei existenţe cenuşii, la limita de supravieţuire, doreşte doar circ politic?!

Şi, în fond, când va veni şi momentul adevărului, al plonjării în realitate, al formulării corecte a diagnosticului pe care organismul nostru social, măcinat de boli profunde - de sistem - şi secătuit de vlagă, îl doreşte spre a i se oferi, apoi, soluţiile ieşirii din maladiile tranziţiei?!

Ne dorim cu toţii ca întreaga noastră clasă politică să devină performantă, prin cunoaştere şi competenţă, prin analize corecte şi capacitate mărită de creaţie a noului.

Nu reuşim să ne mobilizăm nici la momentele aniversare ca să punem sub control frustrările spre a ne prezenta în faţa electoratului cu aura nobilului sentiment de patrie! Suntem în stare, şi atunci, să aruncăm în cei care ne aşteaptă cu mititei şi bere, cu bani şi promisiuni care mai de care mai extravagante.

Printre altele mă surprinde spectacolul de estradă al alianţelor politice; ele au evident caracter electoral şi cochetează cu ideea alianţelor de guvernare.

Devine mai puternic, oare, un grup atunci când asimilează o structură mai slabă, care caută umbrele de protecţie indiferent de preţ?! Toxinele se elimină pe această cale ori se dezvoltă mai rapid?!

Am receptat ca un dat al realităţii politice apariţia alianţei D.A.prin apropierea intereselor Partidului Democrat de cele ale Partidului Naţional Liberal.

De curând a luat naştere o nouă alianţă, Uniunea Naţională, provenită din unirea forţelor Partidului Social Democrat cu cele ale Partidului Umanist Român.

Cine a câştigat din această ultimă coagulare politică vom vedea.

Putem afirma însă cu certitudine că electoratul a pierdut, pentru că n-a dispărut confuzia, ba chiar s-a accentuat.

Scrisă prescurtat, Uniunea Naţională devine U.N. iar prin citire în bustrofedon se obţine N.U.! De altfel, corespondentul în limba engleză este The National Union, prescurtat N.U.!

Avem, deci, DA şi NU, extremele! Variantele DA şi NU sunt de tip dictatorial: cine nu este cu noi este împotriva noastră şi trebuie distrus!

Variatele extreme produc doar cadavre politice.

Reglajele în mecanismul social, prin DA şi NU, sunt de genul TOT sau NIMIC!

Atragem atenţia că oamenii nu gândesc numai în două extreme - DA şi NU - modele exclusiviste de tip reducţionist, simple! Lumea este mai complexă iar interdependenţele sociale ne obligă la prudenţă. Oamenii gândesc în variante posibile: între DA şi NU admit şi POATE - TOT sau PUŢIN - reglaje în paşi de apropiere, care asigură o evoluţie neconvulsivă, cu eliminarea urii şi a incompetenţilor!

Partidul România Mare este un autentic laborator politic şi vă propune depăşirea mentalităţilor reducţioniste, spre a putea construi durabil în România.

Numai aşa vom descătuşa şi fructifica la maximum capacitatea de creaţie a poporului nostru, în condiţiile geopolitice actuale atât de favorabile.

Această ofertă a noastră presupune ca lumea politică românească să asimileze standardele cunoaşterii ştiinţifice de pe poziţiile Interesului Naţional şi ale culturii.

Vă mulţumesc!

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu, va urma domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Dezvoltarea unei naţiuni depinde de dezvoltarea a trei mari programe: cultura, sănătatea, învăţământul. Din păcate, toate acestea sunt în cădere liberă în România, pentru că ele trebuie să aibă la bază o dezvoltare economică.

E adevărat că premierul anunţă, cu câteva zile înainte, că la noi există o dezvoltare a p.i.b.-ului de 7%, şi aceasta, numai la două luni după ce anunţase 5,5%. Vreau să menţionez însă că tot premierul a mai anunţat că avem cel mai mic şomaj, mai mic decât multe ţări din Europa Occidentală, sub 6,7%. Dar premierul uită să spună - ba nu uită, chiar se laudă, la un moment dat - că peste 3 milioane de muncitori lucrează în momentul de faţă în străinătate, pentru că aici nu aveau unde munci.

Mă voi referi la această ultimă problemă şi voi trata problema sănătăţii. Şi voi trata în declaraţia mea politică una din problemele cele mai grave în ceea ce priveşte sănătatea, şi anume, exodul asistentelor medicale din ultimii ani. Foarte multe asistente medicale pleacă sau cer să plece la muncă în străinătate, unde salariile sunt mult mai mari. În Italia, spre exemplu, salariu minim lunar este de 1 mie de euro, în Anglia şi Statele Unite, de peste 5 mii de dolari.

În România, asistentul medical cel mai prost plătit este cel care lucrează cu medicul de familie: 2,8 milioane de lei lunar, de fapt, salariul minim pe economie. Şi să nu uităm că medicul de familie are un rol deosebit în menţinerea sănătăţii, mai ales în mediul rural. Consecinţa absenţei activităţii acestuia se resimte în mortalitatea în creştere, atât mortalitatea generală, cât şi mortalitatea infantilă. Ţin să precizez că acest medic de familie, şi el, rămâne, după toate cheltuielile, cu un salariu lunar ce nu depăşete 4 milioane, până la 5 milioane de lei.

În spitale şi clinici salariile sunt de 4-5 milioane de lei lunar, mai ales la asistentele de înaltă tehnicitate, cum sunt cele de la terapie intensivă şi chirurgie. Plecarea acestor cadre va face ca în scurt timp să se resimtă în asistenţa medicală o scădere drastică a calităţii îngrijirii bolnavului, de fapt, a sănătăţii întregului popor.

Pleacă în general tinerii ce lucrează în terapie intensivă, în chirurgie, în specialităţi medicale de mare tehnicitate. Pregătirea lor profesională îi fac să fie solicitaţi din ce în mai mult, în diverse ţări occidentale. Este o mândrie pentru noi că preparăm astfel de oameni, însă sunt valuri de cereri care sosesc la unităţile sanitare, care îi solicită. Plecarea lor este, prin contract, de 2 sau 4 ani, dar uneori pleacă definitiv. În general, cererile sunt pentru aceşti asistenţi despre care am vorbit. În plus, asistenţii generalişti, de pediatrie şi, respectiv, pentru îngrijirea bătrânilor.

Amploarea plecărilor este din ce în ce mai mare, fiindcă, altfel, n-aş pune-o astăzi în discuţie aici. Din Cluj, spre exemplu, în ultimii 2 ani, au plecat peste 1.000 de asistenţi medicali, aproape incredibil! Din Hunedoara, peste 120! Din Petroşani, în 2003 numai, au fost 300! În restul ţării, sunt peste 2.500 de cereri de plecare!

Este necesar să precizăm că în prezent sunt vacante circa 2.500 posturi de medici în România şi acestea în special în mediul rural. Plecarea asistenţilor va agrava şi mai mult modul de tratament al bolnavilor, pentru că ele erau de fapt unele care locuiau în mijlocul acelora din mediul rural.

Consider că este momentul ca organele Ministerului Sănătăţii să se gândească la o soluţie care să corespundă situaţiei sociale şi nevoilor acestor cadre de o deosebită valoare, pentru menţinerea stării de sănătate a populaţiei, şi să renunţe la declaraţiile demagogice, că fiecărui medic de familie i se vor da 2.500 de euro în momentul instalării. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Wittstock, va urma domnul Mircea Ifrim.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Titlul scurtei mele intervenţii este "Problema grâului".

Recent, am primit din partea Centrului judeţean pentru consultanţă agricolă Satu Mare un studiu semnat de directorul său executiv, doctor în ştiinţe economice Béla Scholtz, studiu ce reprezintă o analiză detaliată a efectelor economice datorate recoltei de grâu foarte bune din acest an. Conform datelor date publicităţii de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, citate în cadrul acestui studiu, s-a realizat la grâu o recoltă record de 7.700.000 tone. Din această cantitate, 1.500.000 tone au fost comercializate şi/sau procesate, 2.800.000 tone se găsesc în spaţii de depozitare adecvate ale societăţilor de tip Comcereal, Cerealcom etc., iar restul, de aproximativ 3.400.000 tone, se află în prezent în gospodăriile populaţiei, fiind depozitate în condiţii improprii. Totodată, se arată în materialul elaborat de specialiştii din Satu Mare că necesarul consumului de grâu al populaţiei ţării este de aproximativ 4.300.000 tone/an.

Având în vedere această situaţie, putem spune că ne aflăm în faţa unui fenomen de supraproducţie şi se pune întrebarea ce pot face fermierii, ţăranii, cu surplusul de grâu aflat în gospodăriile lor? Depozitarea acestuia până în anul viitor ar avea drept efect imediat diminuarea resurselor financiare necesre producătorilor agricoli pentru începerea noului an agricol. În această situaţie, este necesar un sprijin concret şi eficient dat producătorilor agricoli de autorităţile competente ale statului. Altfel, există riscul real al diminuării semnificative a suprafeţelor cultivate cu grâu în anul 2005, ceea ce va avea drept efect negativ recurgerea la importul masiv de grâu şi creşterea preţului acestuia, deci, implicit, al pâinii, în anul următor.

În materialul primit de la Centrul judeţean pentru consultanţă agricolă Satu Mare se fac mai multe propuneri pertinente pentru rezolvarea crizei datorate supraproducţiei de grâu din acest an, cum ar fi: creşterea taxelor vamale pentru importul de grâu la sută la sută, măsura fiind necesară deoarece foarte mulţi procesatori importă grâu, datorită calităţii superioare faţă de grâul autohton; achiziţionarea pentru rezerva de stat a unei cantităţi de grâu de 1.000.000 tone de calitate STAS, la preţul de 5.000 lei/kg, plata urmând să se facă în cel mult cinci zile; alocare unei prime pentru exportul de grâu.

În cazul în care s-ar realiza achiziţionarea pentru rezerva de stat, precum şi exportul unor cantităţi importante de grâu, grâul depozitat în condiţii improprii în gospodăriile ţărăneşti ar avea şanse reale de a fi cumpărat de firmele de procesare în următoarele două-trei luni de zile.

În privinţa propunerii de a introduce o primă de export, specialiştii consultaţi consideră că situaţia actuală s-ar putea ameliora dacă s-ar interveni pentru stimularea exportului,acordându-se o primă de export de 1.400 lei/kg, pentru cantitatea totală de 1.500.000 tone grâu de calitate STAS. Asta ar însemna aproxiamtiv 37% din preţ, în timp ce prima de export din ţările membre ale Uniunii Europene se ridică la 40%. Mai trebuie spus că acestă cantitate de 1.500.000 tone de grâu pentru export ar proveni în primul rând de la societăţile şi asociaţiile agricole care produc pentru piaţă şi plătesc impozitele şi taxele aferente sistemului fiscal românesc actual.

În încheiere, invit Guvernul, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurare, precum şi comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului să analizeze propunerile Centrului judeţean de consultanţă agricolă Satu Mare, în vederea luării măsurilor adecvate, prin care să se evite efectele negative ale producţiei record de grâu din acest an.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Ifrim, va urma domnul deputat Dumitru Bentu.

Domnii deputaţi Ştefan Baban şi doamna Constanţa Popa au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La ora actuală, criza din sănătate capătă accente paroxistice. Sindicatele cer demiterea preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Întreaga atenţie a opiniei publice este îndreptată spre modul în care sunt gestionate fondurile pentru sănătate.

În acest moment, mă adresez Guvernului României şi doresc să subliniez faptul că problema sănătăţii este o problemă de strategie politică, strategie care, în ultimii 4 ani, a ignorat total problemele de sănătate. Schimbând conduceri ale Casei de Asigurări, schimbând conduceri ale Ministerului Sănătăţii, se obţine pe moment un efect de imagine, găsindu-se vinovaţi, problemele însă sunt de fond şi trebuie rezolvate ca atare.

Voi da două exemple, rugând, în acest al doisprezecelea ceas, să se înţeleagă că sănătatea este o prioritate naţională.

Primul exemplu. În condiţiile în care personalul medical este atât de prost plătit, se produce o modificare a Legii spitalelor, pentru a reduce salariul oamenilor care slujesc medicina. Dacă în Legea spitatelor se stipula că indemnizaţia clinică poate fi de minimum 50% (deci, fiind şi mai mare), iar spitalele, în numele competitivităţii, au dat indemnizaţii de sută la sută pentru cei care muncesc, prin Ordonanţa Guvernului nr. 270/2003, emisă în timpul vacanţei parlamentare, indemnizaţia se reduce, rămând a fi doar 50%. Fără a mai menţiona faptul că după emiterea unei legi s-au emis deja trei ordonanţe de modificare a ei în timp de trei luni!

Al doilea exemplu, care este dramatic. Din p.i.b. se alocă 0,8% pentru sănătate, în mod real, în timp ce ţările europene alocă 6% minimum, iar restul de 3,2% este alocat prin Fondul de Asigurări de Sănătate, fond public privat, colectat de la asiguraţi. În aceste condiţii, controlul Curţii de Conturi arată că la sfârşitul anului 2002 a existat un excedent de 15 mii de miliarde, la sfârşitul anului 2003, un excedent de 7 mii de miliarde, deci, la ora actuală, există 22 de mii de miliarde care trebuiau folosite în construcţia bugetară. Bani, care, dacă s-ar înapoia sănătăţii, toate problemele ar fi absolut rezolvate.

La ora actuală, se desfăşoară un control al Curţii de Conturi la trezorerie, care, descifrând lucrurile, arată faptul că s-au făcut deturnări de fonduri.

În aceste condiţii, solicit Guvernului României să returneze cei 22 de mii de miliarde de lei Fondului de sănătate, ca să putem ieşi din această criză, şi nu să se caute soluţii care nu sunt de fond şi să se informeze corect opinia publică, de ce situaţia din sănătate se găseşte în acest moment într-o asemenea stare de criză. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu, va urma domnul Radu Ciuceanu.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se numeşte "Interviu".

În cascada de ştiri care se revarsă zilnic din presa centrală, era şi firesc ca un interviu, fie şi cu o personalitate indiscutabilă, cum este ambasadorul Marii Britanii în România, domnul Quinton Quayle, să aibă mai puţină vizibilitate. Revenim totuşi asupra a ceea ce poate fi considerat un eveniment de presă, deoarece în cuprinsul interviului sunt câteva aprecieri care, venind din partea unui oficial britanic, au valoare de sinceritate şi obiectivitate.

"Suntem deosebit de încântaţi de progresele înregistrate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană, şi aceasta din două motive. Mai întâi, noi am insistat foarte mult ca România să adere la Uniunea Europeană în 2007 şi să încheie negocierile în acest an, acesta fiind un obiectiv pe care l-am stabilit şi sprijinit.

În al doilea rând, deoarece avem în România aproape 25 de consilieri britanici care lucrează împreună cu autorităţile în diferite domenii, dar mai ales pentru a face din aderarea la Uniunea Europeană o realitate, şi nu doar o realitate, ci un succes.

Nu este doar o chestiune de a închide capitolele, ci şi de a ne asigura că procesul de integrare europeană va continua şi după ce un capitol a fost închis; evident, aici mai este de lucru.

Noi dorim ca România să intre în Uniunea Europeană ca un membru viguros şi dinamic, în stare să contribuie la toate aspectele Uniunii Europene. Să nu uităm că, atunci când va intra, va fi a şaptea ţară ca mărime din cele 27 de ţări membre, în raport cu populaţia, ceea ce în mod evident înseamnă voturi la nivel european." "Jurnalul Naţional", miercuri, 8 septembrie.

Nu cred că mai sunt necesare alte comentarii la cele afirmate de distinsul ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Putem face însă unele aprecieri la adresa unor membri ai Opoziţiei, care, în numele "interesului naţional", variantă proprie, ne văd decuplaţi, monitorizaţi, amânaţi, abandonaţi etc.

Am mai primit o lecţie de suedeză cu ceva timp în urmă; a venit cea de engleză şi, poate până la integrarea în Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, vor veni şi altele.

Important este să ne însuşim mesajul lor şi să contribuim onest la atingerea acestui obiectiv naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Radu Ciuceanu. Va urma domnul Mircea Costache.

Domnul deputat Ioan Oltean a depus declaraţia la secretariat.

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Aşa după cum cunoaşteţi, în conformitate cu prevederile art.58 pct.14 alin.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru cercetarea abuzurilor şi corupţiei a efectuat pe parcursul a mai mult de trei ani cercetări aprofundate, verificări, audieri de persoane privind modul în care a fost falimentată în mod fraudulos Banca Internaţională a Religiilor de către un grup de interese, denumit în numeroase materiale de presă ca fiind o adevărată "mafie a falimentelor bancare".

Trebuie să vă reamintesc de altfel faptul că falimentarea mai multor bănci româneşti a avut loc în perioada anilor 1996 - 2000, perioadă în care Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a fost şi continuă, din nefericire, să fie cel constituit în baza celebrului "algoritm politic" ce a dominat scena politică a României în perioada amintită.

Rezultatele cercetărilor şi verificărilor Comisiei noastre, completate cu expertize ale specialiştilor, au condus la concluzia certă că, în cazul Băncii Internaţionale a Religiilor, cazul cercetat de noi, ne aflăm cu certitudine în faţa unei acţiuni de crimă organizată şi corupţie instituţionalizată.

De altfel, rezultatul acestui asiduu travaliu al Comisiei noastre a constituit tema a trei volume a lucrării-document intitulată "Război total împotriva corupţiei în România", lucrare pe care am distribuit-o multor colegi ai noştri, fiind în acelaşi timp, pentru motive de transparenţă, pusă şi la dispoziţia opiniei publice.

În esenţă, stimaţi colegi, un grup de interese, în realitate o adevărată bandă, aşa cum rezultă din chiar declaraţiile fostului consilier guvernamental Fănel Păvălache, arestat şi condamnat în acest dosar, grup constituit din avocaţii Arin Stănescu, Călin Zamfirescu, Valeriu Stoica, Flavius Baias şi alţii, împreună cu doi viceguvernatori din Banca Naţională a României (Emil Iota Ghizari şi Mihai Bogza), au determinat emiterea unor aşa-zise "acte normative", respinse ulterior de Parlament, care au produs efecte juridice dezastruoase asupra victimelor (băncile româneşti). De precizat că, în complicitate cu magistraţi de la diferite instanţe, grupul menţionat a reuşit să-şi acopere activitatea infracţională de falimentare şi de lichidare prin jaf a acestor banci.

Iată ce spunea Păvălache despre toate acestea, citez extrase:

Începând cu anul 1997, patru foşti colegi de facultate, an şi chiar grupă au gândit un scenariu bine pus la punct, bine calculat, minuţios de intrare în serie în faliment a unor bănci româneşti (...)"

"Şi nu erau vizate orice bănci, ci numai bănci de primă mărime şi evident bănci româneşti ".. pentru că şi cele patru persoane nu erau oricine: primul, Valeriu Stoica, pe vremea aceea ministru al justiţiei; al doilea era secretar de stat în Ministerul Justiţiei ".. mâna dreaptă a lui Valeriu Stoica şi se numea Flavius Baias; cel de-al treilea era un avocat, devenit imediat după 1997 preşedinte al Uniunii Avocaţilor din România, şi se numea Călin Andrei Zamfirescu; cel de-al patrulea, ultimul, dar nu cel din urmă membru al echipei, ".. era primul lichidator din România, Arin Octav Stănescu (...)"

"Rolurile în această acţiune erau, de asemenea, bine împărţite: primul gira întreaga operaţiune şi le asigura imunitate în faţa legii; al doilea era interfaţa "... trebuind să asigure cadrul legal privind falimentarea băncilor; ".. al treilea asigura reprezentarea şi consilierea juridică a societăţii "Reconversie şi valorificare active"; cel de-al patrulea (Arin Octav Stănescu) era vârful de lance al echipei, având sarcina de a lichida cât mai multe bănci din sistemul bancar, a conduce şi administra efectiv firma RVA (...)"

"Cei patru nu ar fi reuşit performanţa de a introduce în faliment tot ce înseamnă bancă românească fără sprijinul nemijlocit al unor persoane din conducerea, din "board-ul" Băncii Naţionale a României ".. avizele BNR, acordate de viceguvernatorul Iota Ghizarie. ".. în antutajul lui Arin Stănescu se discuta destul de des de viceguvernatorul Mihai Bogza, precum şi de alţi colegi ai acestora...."

"Echipa găseşte soluţia pentru a duce în faliment "banca-ţintă" ".. dar ce face dacă nu obţine avizul BNR pentru preluarea procedurii de faliment?"

Stimaţi colegi, să nu credeţi cumva că domnul Păvălache a făcut aceste declaraţii fiind supus la cazne. Nu, desigur nu. El însuşi s-a aflat şi a acţionat în lumea acestei noi "bresle" a lichidatorilor. Totul, absolut totul, ceea ce a declarat Pavalache s-a confirmat şi s-a dovedit prin probe.

Şi ne întrebăm, atunci, pentru care motiv nici o autoritate abilitată a Statului care are atribuţiuni de luptă împotriva corupţiei nu acţionează?

Iată, aceştia sunt peştii mari despre care vorbea domnul Gunter Verheugen. De ce sunt sunt protejaţi? Cum se face că aceşti indivizi, în loc să fie arestaţi, îşi continuă nestingheriţi activitatea lor infracţională ?

Prin documente, prin probe indubitabile, s-a stabilit fără echivoc acţiunea de premeditare a falimentului Băncii Internaţionale a Religiilor şi lichidare a acesteia printr-o adevărată devastare a patrimoniului şi fondurilor sale. Aşa zisul lichidator, firma "Reconversie şi valorificare active" / "Moore Stephens (RVA)" a celor doi avocaţi, Arin Stănescu şi Călin Zamfirescu, şi-a însuşit şi cheltuit din fondurile BIR peste 550 de miliarde lei sub formă de proprii salarii, "bonusuri de performanţă", onorarii, comisioane etc., etc.

"Cooperarea şi colaborarea" dintre cei doi viceguvernatori ai Băncii Naţionale, Emil Iota Ghizari şi Mihai Bogza, şi grupul de interese menţionat sunt bine cunoscute. Susţinerile reciproce ale BNR şi ale firmei de lichidare în instanţele judecătoreşti demonstrează cu prisosinţă şi fac dovada clară a complicităţii lor.

În ceea ce priveşte modul în care magistraţii au aplicat legea în dosarul BIR, citez concluziile fostului Procuror General al României, domnul Joiţa Tănase, criticat absolut pe nedrept în acest dosar, care preciza încă din luna mai 2002 că "hotărârile au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat soluţionarea greşită a cauzei pe fond, şi că aceste hotărâri sunt vădit netemeinice". În iulie 2003, chiar doamna Rodica Mihaela Stănoiu, fostul ministru al justitiei, prin adresa nr.2266/IGAI/M/2003, comunica domnului Dan Lupaşcu, secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti, că "din verificările efectuate la Tribunalul Bucuresti, Sectia VII-a Falimente, în legătură cu instrumentarea dosarului privind falimentul Băncii Internaţionale a Religiilor, au rezultat concluzii care evidenţiază deficienţe".

Domnilor deputaţi,

Este de neimaginat cum acest grup, prin fostul ministru al justiţiei, domnul Valeriu Stoica, a reuşit ca, printr-o adevărată reţea de naşi şi de fini la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti, să poată controla şi dicta toate soluţiile juridice în dosarele ce interesează grupul ce formează "mafia falimentelor bancare".

Legat de acest fapt, a devenit de altfel de notorietate că judecătorii Secţiei a VII-a Comerciale de la Tribunalul Bucureşti sunt total aserviţi grupului de interese menţionat, dovedind permanent o atitudine de complicitate cu membrii acestuia, încălcând fără nici o jenă prevederile legale. Judecătorii sindici sunt convocaţi şi instruiţi chiar de către cei doi avocaţi, iar "deliberările" în dosarele ce-i intersează au loc prin apartamente, restaurante, vile etc.

Toate acestea au determinat pe reprezentanţii români şi străini ai celor 2.188 de acţionari ai Băncii Religiilor să cheme în judecată Statul Român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, stabilindu-se iniţial drept despăgubiri, în baza unei expertize, suma de 101 - 106 milioane dolari SUA, recent această sumă ridicându-se la 400 milioane dolari, dosarul respectiv aflându-se deja pe rolul Camerei a II-a a instanţei internaţionale menţionate.

Aşadar, în prezent nu numai că există riscul real ca pe baza probelor, a dovezilor existente în dosarul menţionat, Statul Român să fie obligat la plata unor despăgubiri enorme, dar în acest dosar vor fi prezentate probe ale unor instituţii fundamentale ale Statului Roman (Concluziile Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi corupţiei, Parchetului General, Ministerului Justiţiei), care vor confirma pe deplin încălcarea drepturilor celor 2.188 de acţionari ai BIR prin acţiunea de crimă organizată şi corupţie instituţionalizată pe care Comisia noastră a devoalat-o încă cu peste doi ani în urmă.

Dar şi din punct de vedere juridic acest dosar va deveni un caz fără precedent în analele Justiţiei internaţionale prin faptul că instituţii fundamentale ale Statului Român se vor afla în instanţa internaţională cu documente - mărturii chiar împotriva României.

Şi toate acestea pentru care motiv, stimaţi colegi? pentru că autorităţile române abilitate, în loc să întreprindă măsurile ce se impun, iar instanţele judecătoreşti să aplice corect prevederile legale, continuă să acopere cu aripa lor ocrotitoare un grup de escroci.

De aceea, m-am simţit obligat, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să vă reamintesc, că se impun măsuri grabnice pentru rezolvarea acestui caz pe plan intern.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ţin să vă informez cu mâhnire că, printr-o corespondenţă permanentă şi repetată, prin contacte personale, Comisia noastră a informat asupra rezultatelor cercetărilor în acest dosar, solicitând tuturor organelor competente ale Statului să întreprindă măsurile ce se impun pentru intrarea în legalitate.

Aflându-ne în mod evident în faţa unei acţiuni de crimă organizată şi corupţie instituţionalizată, am sesizat Parchetul General încă de la 13 februarie 2002, în prezent dosarul aflându-se la Parchetul Naţional Anticorupţie.

Am pus la dispoziţia autorităţilor competente toate probele, toate dovezile necesare rezultate în urma cercetărilor, verificărilor, analizelor şi expertizelor efectuate in conformitate cu prevederile art.58 pct.14 alin.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Aşa cum arătam, Comisia noastră a elaborat trei volume purtând titlul "Război total împotriva corupţiei în România", care prezintă concluzii clare ale acestui caz, demonstrându-se fără tăgadă premeditarea, organizarea şi programarea falimentului Băncii Religiilor.

În aceste lucrări-document elaborate de către Comisie se demonstrează cu probe certe:

• că grupul de interese menţionat s-a constituit încă din 1997, în timpul fostei guvernări, în scopul falimentării programate a unor bănci româneşti;
• că acest grup a reuşit să emită tot în perioada aceea aşa-zise acte normative pentru a-şi acoperi activitatea infracţională şi pentru a da aparenţa legalităţii operaţiunilor efectuate de acesta;
• că, în activitatea sa infracţională, grupul a reuşit să atragă magistraţi care au dat şi continuă să dea soluţii în dispreţul total al prevederilor legale.

Stimaţi colegi,

De curând am intrat în posesia unor noi documente, care demonstrează cu certitudine faptul că falimentul Băncii Internaţionale a Religiilor a fost organizat, a fost programat, pentru a i se putea devasta patrimoniul prin cheltuirea şi însuşirea de către acest grup de interese a sute de miliarde de lei într-un mod aşa-zis "legal".

Arăt spre exemplificare că Notele de fundamentare ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.186/1999 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/2000 atestă cu claritate premeditarea falimentului BIR; viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza, a ordonat în perioada premergătoare declanşării falimentului BIR măsuri prin care practic a interzis funcţionarea normală a BIR, pentru a se "fabrica" motivele de faliment şi a declanşa apoi procedura lichidării. Premeditarea falimentului BIR rezultă clar din Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2000, semnată tot de către Mihai Bogza, care, la sfârşitul lunii martie 2000, avea certitudinea că Băncii Internaţionale a Religiilor i se va declanşa falimentul în luna iulie acelaşi an.

În sentinţa de declanşare a falimentului BIR, magistrata Negru Cristina, care a judecat cauza, a minţit, afirmând că Banca Naţională este creditoarea BIR, lucru absolut nereal, această bancă neavând resurse împrumutate de la nici o instituţie financiar-bancară de stat sau privată.

Prin sentinţa de faliment a BIR, instanţa nici nu a dispus lichidatorului atribuţiuni de lichidare a băncii (art.10 din OUG nr.186/1999), ci numai atribuţiunea de a redacta un raport cu situaţia financiară a acesteia (art.9 din OUG nr.186/1999). Deci, în mod practic, Banca Religiilor a fost şi continuă să fie lichidată fără un titlu juridic legal.

Reţineţi, stimaţi colegi, faptul că, de la intrarea în BIR şi până la sfârşitul lunii martie a.c., patronii firmei de lichidare, adică grupul de interese menţionat, şi-a însuşit şi a cheltuit din fondurile acestei bănci, cu acordul celor doi viceguvernatori ai BNR, peste 550 miliarde lei, că tot cu acordul acestora au fost înstrăinate active ale BIR, bunuri mobile şi imobile de mare valoare la preţuri derizorii, că tot cu asentimentul lor au fost acordate la creanţele băncii aşa-zise discont-uri de sute de miliarde de lei, producând pagube enorme acestei bănci.

Cum puteau oare să tacă acţionarii BIR la un astfel de jaf?

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi, cei de aici, din această sală a Parlamentului României, în condiţiile în care toate forurile internaţionale ne atrag atenţia asupra flagelului corupţiei, cunoscând acest caz elocvent de corupţie instituţionalizată, devenit notoriu, în care un grup de adevăraţi mafioţi, cunoscuţi şi nominalizaţi, ce acţionează în stil mafiot, putem rămâne pasivi la faptul că autorităţile competente nu întreprind nici un fel de măsuri?

Ce explicaţii am putea găsi faptului că, în mod cert, în anii 1996 - 2000 au fost distruse intenţionat mai multe bănci româneşti? care ar putea fi motivele care împiedică autorităţile abilitate să ia măsuri în consecinţă? ce interese directe sunt prejudiciate şi ale cui?

În legătură cu cazul prezentat, în diverse cercuri s-a acreditat ideea, greu de combătut, că ar exista interese obscure sau/şi indicaţii ale unor persoane "sus-puse" care determină instanţele să dea soluţii neconforme cu legea, iar autorităţile abilitate (Parchetul Naţional Anticorupţie) să evite a lua măsurile legale, cei incriminaţi bucurându-se de protecţie, intangibilitate, de impunitate, pentru a-şi continua activitatea lor infracţională; că, datorită faptului că grupul menţionat "cotizează" la anumite partide, ar exista persoane cu funcţii de mare răspundere din cadrul unor înalte autorităţi de stat care sunt implicate în caz, protejând, acoperind şi apărând acest grup.

Şi, în legătură cu acest aspect, vreau să vă spun că chiar săptămâna trecută am primit o informare care vine să confirme cele spuse de mine. Am avut iniţial intenţia să dau citire acestei informări, considerând însă ca în această perioadă premergătoare campaniei electorale să nu fiu învinuit de părtinire politică, am evitat acest lucru, deşi, după cum ştiţi, Comisia noastră, în cazul cercetat, nu a făcut nici o deosebire între corupţii unui sau altui partid.

În final, mă adresez stimaţilor noştri colegi de Parlament, ca şi opiniei publice.

Am considerat, că este de datoria Comisiei noastre să vă reinformăm asupra acestui caz, este vorba de BIR, deosebit de grav de crimă organizată şi corupţie instituţionalizată, care, prin nerezolvarea sa pe plan naţional, continuă să determine agravarea imaginii negative asupra ţării noastre, întrucât acţionarii Băncii Religiilor au tot repetat şi continuă să repete demersurilor lor la unele foruri internaţionale, precum Consiliul Europei, Comisia Europeană, Parlamentul European, Departamentul de Stat al SUA etc. În plus de toate acestea, există, repet, riscul real ca Statul Român sa fie obligat la plata unor despăgubiri enorme, este vorba de 4.000.000 de dolari, efort financiar ce ar fi putut fi evitat.

Pentru toate acestea se impune, subliniez, ca Parchetul Naţional Anticorupţie, după o lungă tergiversare de peste doi ani de zile, nejustificată legal, să ia masuri operative împotriva grupului de interese menţionat şi să dispună măsuri asigurătorii pentru stoparea activităţii infracţionale a acestuia, colegii noştri din cadrul Comisiei buget, finanţe bănci să ia măsuri de suspendare sau revocare a celor doi viceguvernatori ai Băncii Naţionale, ca instanţele judecătoresti să aplice prevederile legale şi să nu mai dea soluţii dictate de membrii acestei "mafii a falimentelor bancare ", care, la un moment dat, prin doi capi ai acesteia, în timpul cercetărilor Comisiei noastre, au încercat să mă convingă chiar pe mine însumi că, citez, " am putea găsi alte căi de rezolvare a cazului".

Cerem domnilor Cristian Diaconescu, ministrul justiţiei, Ilie Botoş, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Ioan Amarie, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, care cunosc foarte bine cazul, să răspundă public Parlamentului, pentru care motiv este protejat acest grup de interese.

Întrucât în legătură cu acest caz am informat printr-o corespondenţă repetată pe domnul Ion Iliescu, preşedintele României, şi pe domnul Adrian Năstase, primul-ministru, cazul făcând şi obiectul unui punct de pe ordinea de zi a CSAT, în şedinţa din 17 iulie 2002, îi rog în modul cel mai insistent să dea dispoziţii celor în drept să rezolve de grabă dosarul menţionat, pentru a demonstra că lupta împotriva corupţiei în România nu constituie vorbe în vânt.

Aş vrea să adaug: nu cumva vrem să repetăm, într-o tradiţie valahă, originară, ceea ce s-a petrecut anterior, în celelalte legislaţii? Cazurile grave, cazurile acestea de corupţie în care sunt amestecate planuri politice cu interese financiare, economice, să fie pasate pentru a fi înmormântate în legislaţia viitoare?

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Mircea Costache.

Până la 9,20, mai aşteptăm amatori.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mă pronunţ astăzi în legătură cu unele aspecte ale fugii de răspundere a responsabililor şi voi vorbi despre eterna pantomimă a guvernanţilor.

Din foarte multe puncte de vedere, Parlamentul României a fost transformat într-un element decorativ care pe membrii Guvernului şi pe premier mai mult îi încurcă. Şi, ca să nu îi încurce prea tare, ei găsesc tot felul de subterfugii pentru a ocoli dezbaterea parlamentară, pentru a ocoli dezbaterea publică asupra unor probleme nevralgice. Aşa se explică ploaia de ordonanţe de urgenţă, când un grup restrâns acţionează discreţionar asupra intereselor majore ale populaţiei, asupra interesului naţional, fără demersul firesc şi necesar al reprezentanţilor aleşi în Parlament.

Dar şi atunci când ajung în Parlament cu vreun proiect se iau toate măsurile de ocolire a dezbaterii reale, de ocolire a punctelor de mare interes, pentru a nu trezi opinia publică, pentru a nu arăta cetăţenilor adevăratul substrat al unor demersuri.

Se vine uneori în Parlament în mod ciudat cu proiecte majore, precum cel al autostradei Bechtell, despre care aflăm recent dintr-o pagină de internet că angajează forţe străine, că de fapt firma Bechtell atribuie altora segmente de lucru, că foloseşte forţă de muncă mai mult străină şi că, de fapt, singura răspundere a României este de a achita nota de plată; în rest, de toate celelalte aspecte şi în special de marile avantaje se ocupă alţii.

Dacă vii în Parlament cu interpelări pe adresa unui minister, ţi se răspunde invariabil: Ministerul Administraţiei nu este abilitat prin lege să facă şi să dreagă în legătură cu activiatea primăriilor, că primarul poate semna convenţii sau să uzeze de tot felul de tertipuri pentru a-i deposeda de anumite suprafeţe de teren pe cetăţeni, că poate să procedeze în afara oricărei legi, inclusiv a legilor bunului-simţ, şi că noi, pasă-mi-te, nu avem dreptul să ne amestecăm, fiind vorba de autonomie locală. Când este vorba de bun plac şi de acţiune discreţionară se invocă autonomia, care, dacă o luăm puţin la amănunt, nici nu prea există.

Dacă te adresezi Ministerului Justiţiei, ţi se spune că "Noi nu ne implicăm în actul de justiţie." Toată lumea se plânge de caracterul anormal, în afara oricărei raţiuni, a justiţiei române, de faptul că rar găseşti un cetăţean căruia să i se fi făcut dreptate în justiţie, şi atunci când se adresează preşedintelui României, primului-ministru, miniştrilor, prefecţilor şi, în sfârşit, birourilor parlamentare, birourile parlamentare semnalează din nou miniştrilor de resort, care se spală frumos pe mâini, spunând că ei nu se amestecă, au cu totul altă treabă. Eu nu ştiu care o fi treaba lor, în afară de a servi cetăţeanul şi interesul nostru general, dar toţi se exonerează şi se derobează cu mare artă de la orice răspundere.

Vorbind în termeni muzicali, pentru că am impresia că unii sunt melomani (îşi ameţeau amantele cu Wagner, în loc să le propună soluţii mai practice, mai concrete la vârsta aceea), văd că piesa muzicală cea mai îndrăgită este "Fuga", fuga de răspundere, de orice răspundere.

Dacă vorbim despre închiderea capitolelor de aderare la Uniunea Europeană şi dacă îmi veţi spune că găsiţi un cetăţen român care a fost corect informat cu ce cuprinde între copertele sale dosarul cu agricultura, dosarul cu mediul, dosarul cu industria şi aşa mai departe, voi rămâne foarte surprins.

S-a ocolit cu obstinaţie dezbaterea parlamentară, dezbaterea publică pe teme grave care angajează destinul fiecăruia în parte şi destinul naţional.

Au negociat câţiva inşi ştiu ei ce, ştiu ei cum, am închis repede capitolele, le-au depus undeva în biblioraft, şi populaţia aşteaptă încremenită să vadă în ce rai va trăi ea în Uniunea Europeană şi cât de bine o va duce, fără să aibă habar de componentele, de angajamentele, de repercusiunile, de costurile închiderii acestor capitole de aderare.

Nu cred să existe vreo ţară în lume în care interesul naţional să fie atât de profund lezat ca în situaţia închiderii capitolelor de aderare fără dezbatere parlamentară, fără dezbatere publică, fără să fie înştiinţat cetăţeanul în legătură cu asemenea probleme care antamează pe termen lung viitorul ţării. Şi dacă dezbaterea publică ar fi adus un plus de acuitate în punerea problemelor majore care ne interesează pe toţi, nu ştiu ce i-a determinat pe guvernanţi să fie atât de circumspecţi şi atât de secretoşi în legătură cu aceste probleme de foarte mare importanţă.

Stau şi mă întreb dacă mai are rost să interpelăm un minister care întotdeauna se derobează de răspundere.

Stau şi mă întreb dacă trebuie să mai ridicăm mâna la un proiect megaloman de tip Bechtell, care târăşte ţara numai în datorii, iar avantajele sunt mereu ale altora.

Stau şi mă întreb dacă noi, în această structură, în care Regulamentul Camerei Deputaţilor nu prea îţi dă voie să iei parte la dezbateri - te mută în comisie, şi din comisie te mută în Parcul Izvor...

Stau şi mă întreb dacă nu cumva cineva, uşor-uşor, în 15 ani, a golit de sens noţiunea de parlamentar român şi dacă mai are vreo raţiune bătălia pentru a ne confrunta din nou în disputa electorală pentru ocuparea unui nou mandat în acest Parlament.

Pentru un cetăţean onest şi raţional este o problemă cardinală: are sau nu sens să mai apari într-o formă goală care acoperă numai şi numai interesele meschine ale altora.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Poate se mai trezeşte cineva în ţara asta.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Va urma doamna deputat Mihaela Ionescu.

Lăsăm lista deschisă pentru întârziaţi.

Doamna Mihaela Ionescu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea este adresată domnului ministru al educaţiei, învăţământului şi cercetării, precum şi domnului ministru al administraţiei publice şi internelor.

Partidul România Mare priveşte cu îngrijorare lipsa de preocupare şi de responsabilitate cu care este întâmpinată deschiderea noului an şcolar. De altfel, a devenit o obişnuinţă a autorităţilor să se mire iarna, când cantităţile mari de zăpadă împiedică circulaţia, primăvara, când se topesc zăpezile şi încep inundaţiile. Tot de mirare sunt şi furtunile şi ploile care strică recolta vara. Toamna este de mare mirare că se apropie ziua în care se deschid şcolile şi atât cadrele didactice, cât şi elevii şi părinţii sunt îngrijoraţi, suspinând: gri, gri, gri, toamnă gri, nu credeam c-o să mai vii până după de Crăciun, că puteam şi noi să terminăm vopsitul şcolilor săteşti, puteam şi noi să terminăm igienizarea şcolilor şi, în unele cazuri, chiar reabilitarea lor, dar nu şi a marilor licee şi colegii bucureştene, cum ar fi Colegiul naţional "Dimitrie Cantemir" şi Şcoala Centrală de Fete nr.10, monument istoric, construit conform planurilor celebrului arhitect Ion Mincu, a căror refacere absolut necesară este amânată de la an la an, punând viaţa elevilor şi a cadrelor didactice în pericol iminent.

Alte licee sunt puse în faţa unor situaţii insolite. De exemplu, la Liceul Odobreja din sectorul 5 s-a început pavajul cu plăci, dale, pe străzle din jurul liceului şi în curtea liceului, dar această acţiune s-a desfăşurat numai până la alegerile locale; după aceea, au venit camioanele şi au luat restul de dale electorale şi le-au direcţionat spre un stadion din sector. Acum, copiii trebuie să vină zilnic pe stradă prin noroi şi gunoaie, căci pavajul şi-a schimbat destinaţia.

Tot în sectorul 5, la şcoala 134, inspecţiile şcolare sunt direcţionate numai la parter. De ce numai la parter? Pentru că toate clasele de la etajele I şi II nu au geamuri, pentru că grupurile sanitare sunt neigienizate, iar apa caldă este o noţiune inexistentă; de asemenea, linoleumul este foarte deteriorat şi necesită imediată înlocuire.

Altă situaţie dramatică este şi la fostul liceu "Călinescu", actuala Şcoală nr.148, care nu mai are gard. Copiii sunt în pericol: pot sări direct în stradă şi suferi accidente, precum şi persoane depărtate de şcoală pot intra neîngrădite în şcoală. Gunoaiele zac peste tot în jurul şcolii, punând în pericol sănătatea elevilor.

Banii destinaţi reparaţiilor necesare deschiderii grădiniţelor sunt şi ei preferenţial repartizaţi. Astfel, unele grădiniţe, cum ar fi Grădiniţa nr.268 din sectorul 5, sunt dotate cu leptop-uri, că, de, şi acestea trebuiau vândute, şi de ce să nu le vindem unor grădiniţe?, în timp ce altele, cum ar fi Grădiniţa nr.205 din Ferentari, nu are încă terminată reparaţia, deschiderea grădiniţei fiind amânată ba pe 15 septembrie, acum pe 1 octombrie, şi chiar pe mai târziu.

Obişnuiţi ca ziarele să anunţe cu bucurie apropierea deschiderii noului an şcolar, citim cu tristeţe titluri ale articolelor, cum ar fi: "Un elev din trei este afectat de sărăcie în judeţul Vrancea", sau "Şcolile se zbat în mizerie". Exemplele sunt date de la Fălticeni, unde igienizarea şcolilor, dotarea cu mobilier sunt deficitare: parchetul este scorojit. Pe scurt, o imagine de totală indiferenţă, de delăsare în ceea ce priveşte deschiderea noului an şcolar.

Dacă igienizarea şi modernizarea şcolilor nu a constituit o prioritate, nici situaţia cadrelor didactice nu este de invidiat. Într-un dispreţ total faţă de profesori, măririle salariale mult aşteptate sunt nerespectate, profesorii fiind obligaţi să iasă în stradă şi să-şi ceară drepturile. Dar cui să lase ei copiii?

Dotarea precară, igienizarea nefinalizată, utilităţile nemodernizate, cadrele didactice nemulţumite şi în pragul grevei generale! Aceasta este situaţia şcolilor din ţara noastră la 14 septembrie 2004.

Ne întrebăm de asemenea: elevii sunt gata să înceapă şcoala? Unii da, foarte mulţi însă nu, pentru că, aşa cum au arătat interviurile tv spontan luate unor părinţi, este nevoie de 2.000.000 până la 4.000.000 de lei pentru a îmbrăca, încălţa, umple ghiozdănelul cu cărţi, caiete şi rechizite.

În unele cazuri, cum sunt copiii ai căror părinţi au pierit în accidente nefericite de muncă, începerea anului şcolar este un adevărat coşmar.

Patru copii, dintre care trei de vârstă şcolară, ai familiei Maxinese din Uricani, strada Brazilor, se zbat într-o sărăcie pentru că tatăl lor a pierit în luna mai într-un tragic accident de muncă la mina Uricani. Nici astăzi, după trei luni, copiii nu au primit pensiile de urmaş, deşi actele au fost depuse la timp, dar se pare că autorităţilor nu le pasă de aceşti copii care nu au altă sursă de existenţă.

Lista problemelor este lungă, şi numai dacă nu dorim să o cunoaştem putem declara că ea nu există şi că totul se va rezolva cu o pomană de cărţi şi caiete oferite de guvernanţi copiilor aparţinând familiilor pauperizate şi aduse în pragul disperării.

Partidul România Mare se declară îngrijorat de nepăsarea cu care autorităţile tratează deschiderea noului an şcolar, care, odată mai mult, a luat prin surprindere pe cei în a căror responsabilitate cădea acest lucru, adică Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi administraţia locală.

Partidul România Mare se solidarizează cu cadrele didactice şi susţine cererile salariale ale profesorilor, aşa cum a declarat preşedintele Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor, la conferinţa de presă de vinerea trecută, cerând totodată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, precum şi Ministerului Administraţiei Publice să acţioneze de îndată pentru finalizarea reparaţiilor şi igienizarea şcolilor şi a grădiniţelor şi pentru utilizarea lor cât mai grabnică.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnii deputaţi Eugen Nicolăescu şi Napoleon Pop au depus declaraţiile la secretariat.

Mai avem aproape zece minute din timpul afectat pentru declaraţii.

Poftiţi la microfon, domnule Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Iliescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este de fapt o scrisoare deschisă adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României.

Mă adresez dumneavoastră în primul rând pentru a vă reaminti un pasaj important din capitolul de politică extrenă al "Ofertei electorale a PDSR" din 2000, capitol ce a constituit o coordonată a programului de guvernare: "În vederea promovării unei politici externe active, corespunzătoare intereselor naţionale ale ţării, PDSR va acţiona pentru consolidarea situaţiei economice, sociale şi politice interne astfel încât România să fie un partener demn, cu o poziţie clară, proprie în viaţa internaţională. (...) O atenţie prioritară va fi acordată extinderii raporturilor cu statele vecine - Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria şi Ucraina, pornind de la prevederile tratatelor politice de bază existente şi de la interesele comune în zona noastră geografică".

Atitudinea Guvernului Adrian Năstase faţă de autorităţile ucrainiene în privinţa construirii canalului Bâstroe nu face decât să infirme total promisiunile din campania electorală din anul 2000.

Recentul eşec diplomatic al administraţiei Adrian Năstase în privinţa construirii canalului Bâstroe de către autorităţile ucrainiene, aceasta petrecându-se în condiţiile în care partea ucrainiană a încălcat prevederile Convenţiei internaţionale de delimitare a traseelor europene în Europa de la Copenhaga din 1998 şi ale Convenţiei de la Berna, confirmă faptul că politica externă promovată de actualul guvern a fost şi este doar un exerciţiu de imagine publică, de cosmetizare externă a unei realităţi interne, caracterizată doar de corupţie şi proastă administrare.

Guvernul Adrian Năstase a făcut dovada atitudinii umile faţă de autorităţile unui stat din fostul bloc sovietic şi incapacităţii de a-şi susţine interesele naţionale, lucru cu atât mai grav cu cât toată legislaţia internaţională, acordurile şi convenţiile ne erau sută la sută favorabile.

Nu puteţi nega, domnule prim-ministru, că guvernul pe care îl conduceţi a pierdut lamentabil o bătălie diplomatică în care aveam toate atuurile şi care va aduce imense prejudicii României.

În primul rând, pierderea supremaţiei pe gurile Dunării, cu consecinţe economice extraordinare. În al doilea rând, distrugerea ecosistemului din zona Delta Dunării.

Din aceste motive, domnule prim-ministru, vă solicit să vă asumaţi public responsabilitatea politică a acestui eşec diplomatic şi să procedaţi imediat la demiterea persoanelor vinovate de această situaţie. În primul rând, demiterea domnului Alexandru Cornea, ambasadorul României în Ucraina, pentru lipsa de reacţie mai bine de un an faţă de proiectul de construire a canalului Bâstroe de către autorităţile ucrainiene; în al doilea rând, demisia doamnei Speranţa Ianculescu, ministrul mediului, pentru lipsa de implicare în protejarea acestui ecosistem şi pentru nerealizarea unui studiu de impact de mediu asupra Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, ca urmare a construirii acestui canal; în al treilea rând, demisia domnului Miron Mitrea, ministrul Transporturilor, Locuinţei şi Turismului, pentru lipsa de reacţie la încălcarea prevederilor Convenţiei internaţionale de delimitare a traseelor europene din Europa, de la Copenhaga; şi, în ultimul rând, a domnului Mircea Geoană, ministrul Afacerilor Externe, pentru lipsa de demnitate şi fermitate în promovarea intereselor României şi pentru lipsa oricărui demers (proces internaţional) împotriva autorităţilor ucrainiene.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Ion Bozgă. Va urma doamna Amalia Bălăşoiu.

Domnii deputaţi Ion Mocioalcă şi Florin Iordache au depus declaraţiile la secretariat.

Domnul Ion Bozgă:

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea se intitulează "SAPARD, plăţi de încă 33.000.000 de euro".

Agenţia SAPARD a efectuat plăţi totale de 104 milioane de euro pentru măsurile "1 cu 1", adică "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole", şi măsurii "2 cu 1" - "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale". În ultima săptămână au mai fost autorizate plăţi de aproximativ 33.000.000 de euro pentru 174 de cereri de plată înaintate de beneficiari.

Până la 31 august 2004, Agenţia SAPARD a contractat 912 contracte, proiecte care au fost aprobate, în sumă de 559 de milioane de euro. Pentru "Măsura 1 cu 1" - "Îmbunătăţirea prelucării şi marketingului produselor agricole" - au fost depuse 167 de proiecte, dintre care s-au semnalat contracte de finanţare pentru 122, totalizând 61.000.000 de euro contribuţia publică, finanţare 75% de la Uniunea Europeană şi 25% de la Guvernul României.

În cadrul investiţiilor în exploataţiile agricole, măsura "3 cu 1", s-au contractat 93 de proiecte, care vizează achiziţionarea de utilaje agricole, tractoare, combine, înfiinţarea de ferme pentru animale sau de ferme vegetale şi alte tipuri de ferme. Contribuţia publică în cadrul acestor proiecte este de 5,75 de milioane de dolari.

Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative, adică măsura "3 cu 4", totalizează o contribuţie SAPARD de 3,11 milioane de euro pentru cele 99 de proiecte semnate de agenţie cu beneficiarii.

Proiectele contractate vizează turismul rural, apicultura şi creşterea melcilor.

Pentru măsurile "2 cu 1" - "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale" - au fost contractate 592 de proiecte, pentru care contribuţia SAPARD reprezintă 479 de milioane de euro, epuizându-se toate fondurile alocate măsurii pentru întreaga perioadă de implementare.

Până în acest moment, din măsura "2 cu 1" s-au realizat 785 de kilometri de drumuri, 2.087 kilometri de conducte alimentare cu apă şi 198 de kilometri conducte de canalizare.

Prin finalizarea proiectelor de infrastructură rurală, vor fi deserviţi peste 543.000 de locuitori din mediul rural.

Aceasta reprezintă numai o parte din activitatea Ministerului Agriculturii prin Agenţia SAPARD şi, deci, o parte din activitatea Guvernului României.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Amalia Bălăşoiu, care are onoarea să încheie lista.

Doamna Amalia Bălăşoiu:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Uniunea Naţională PSD + PUR, cea mai bună soluţie pentru continuarea procesului de integrare a României în Uniunea Europeană".

Apropierea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale activează forţele politice româneşti în direcţia găsirii unor soluţii cât mai bune pentru implementarea programelor acestora, în perspectiva următorului mandat parlamentar, pentru atingerea obiectivelor pe care şi le propun în următoarea perioada de guvernare.

Conştient de responsabilităţile care îi revin, atât ca partid de guvernământ, cât şi ca cel mai semnificativ partid aflat pe scena politică românească, PSD, conducerea sa, a luat decizia de a organiza în toate filialele judeţene ale partidului alegeri preliminare pentru desemnarea candidaţilor proprii pentru Camera Deputaţilor şi Senatul României.

Prin acest scrutin electoral intern, transparent şi democratic, s-a dorit ca şi în România să fie promovaţi, în forul legislativ al ţării, acei reprezentanţi care sunt în primul rând apreciaţi de către propriii colegi de partid din circumscripţiile electorale, deci oameni promovaţi pentru ceea ce au demonstrat, pentru ceea ce ştiu, pot şi vor să facă în numele cetăţenilor şi pentru cetăţeni.

Prin această metodă democratică de desemnare a viitorilor parlamentari, s-a apreciat că se înlătură orice subiectivism sau atitudini preferenţiale pentru un candidat sau altul.

Totodată, Partidul Social Democrat este primul partid care şi-a propus să promoveze, în Parlamentul României, un număr semnificativ de tineri şi femei reprezentând 30%, respectiv 25% din mandatele pe care le estimează că le va ocupa în viitorul Parlament, astfel încât să se asigure deoptrivă o reprezentativitate considerabilă a acestora, dar şi înnoirea clasei politice actuale, apreciindu-se că tinerii şi femeile au capacitatea, alături de mai experimentaţii seniori politicieni, să contribuie, cu dinamismul, curajul, tenacitatea, rigoarea şi profesionalismul lor, la continuarea procesului legislativ pentru adoptarea legilor necesare integrării României în Uniunea Europeană.

România are, acum, nevoie de o clasă politică progresistă, modernă, coerentă, eficientă, democratică şi de o concentrare a actului de guvernare în interesul oamenilor.

În perspectiva scrutinului electoral din toamnă, în ziua de 9 septembrie, s-au desfăşurat lucrările Congresului de constituire a Alianţei electorale Uniunea Naţională PSD plus PUR. Ţinând cont de noul climat politic existent şi de succesele înregistrate în actul de guvernare, atât în planul politicii interne ca şi în planul politicii externe, există premise şi chiar garanţii ale realizării obiectivelor pe care noua alianţă şi le propune. Din punctul meu de vedere, Uniunea Naţională PSD plus PUR este cea mai bună soluţie pentru continuarea eforturilor noastre, ale tuturor românilor, în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Sorin Lepşa. Domnul Corneliu Ciontu a depus la Secretariat declaraţia şi va urma domnul Antal István.

Domnul Sorin Victor Lepşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să-mi anunţ demisia din Grupul parlamentar al PD-ului şi, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, rămân ca deputat independent.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumim.

Domnul deputat Antal István.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, pentru înţelegere, dar subiectul pe care-l abordez cred că prezintă un interes general, având în vedere faptul că, peste tot, în zonele montane, există probleme cu animalele sălbatice.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Toamna este anotimpul când toţi gospodarii din ţară, cei care au semănat şi au lucrat pe proprietăţile lor toată primăvara şi vara îşi culeg recoltele. Anul 2004, prin voia bunului Dumnezeu, a fost un an bogat, în general, roadele muncii oamenilor fiind considerabile. Totuşi, există o categorie de gospodari care, după munca lor depusă, îşi văd recolta distrusă şi cu pagube imense din cauza urşilor şi a grupurilor de mistreţi din zonele montane, care distrug, de săptămâni bune, tot ce s-a semănat şi cultivat în imediata apropiere a pădurilor. Mai mult, în unele zone, urşii intră în grajdurile oamenilor, până şi în casele lor, reprezentând un pericol iminent pentru cei care se găsesc, în momentele respective, în calea lor.

Asemenea cazuri au fost semnalate în multe localităţi. Vă amintesc doar câteva dintre ele, din zonele de unde provin. Cazul de la Braşov este cunoscut, a fost dezbătut în presa locală şi centrală multă vreme. Cazul de la Tuşnad, întâmplat de acum două săptămâni, poate nu e chiar aşa de cunoscut, dar acolo o femeie bătrână s-a trezit cu ursul efectiv în gospodăria ei, în casă, iar în zona Lupeni, în judeţul Harghita, viţei şi porci distruşi de urşi, luaţi, pur şi simplu, din grajdurile oamenilor.

Nu doresc să enumăr motivele invocate de oameni, localnicii, alegătorii noştri, cei cu care ne întâlnim în fiecare sfârşit de săptămână, dar cred că, cu toţii, avem o responsabilitate faţă de acest eveniment trist. De obicei, oamenii invocă o lipsă de responsabilitate a autorităţii în domeniu, a celor care ar trebui să vegheze asupra bunurilor create cu atâta sudoare şi să aplice legea, ne întreabă dacă avem intenţia să armonizăm, să modificăm Legea nr.103/1996 - Legea fondului cinegetic, cu speranţa ca noua lege să le dea posibilitatea ca vânatul să aparţină proprietarului pădurii, aşa cum este reglementat în multe ţări europene şi, ca atare, să aibă şanse mai mari ca să negocieze mai hotărât şi mai corect cu asociaţiile vânătoreşti, în vederea ocrotirii bunurilor care, acum, sunt distruse de animale sălbatice, fără să aibă şansa reală de a beneficia de despăgubiri cât de cât onorabile.

De altfel, aş dori să dau citire, şi aici, art.14 din lege care prevede, actualmente, cum se desfăşoară posibilitatea despăgubirii oamenilor, şi anume: "Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vânatul din speciile care sunt grupate separat într-o anexă în lege revine gestionarului fondului de vânătoare, iar pentru cele cauzate de vânatul din specii mai aparte, prevăzute într-o altă anexă a legii, autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru pagubele produse de vânatul din speciile strict protejate, despăgubirile se suportă, în primul rând, din fondul de protecţie a vânatului. Pagubele se constată în condiţiile legii, la cererea persoanei păgubite, depusă la gestionarul fondului de vânătoare şi consiliul local, în termen de maximum 3 zile de la data la care persoana păgubită a constatat producerea pagubei, de o comisie formată din reprezentantul administraţiei publice locale, din împuternicitul gestionarului fondului de vânătoare şi persoana păgubită care încheie, în acest caz, un act constatator. În caz de neprezentare a împuternicitului gestionarului fondului de vânătoare, în termen de 48 de ore de la anunţarea sa, constatarea pagubelor se face de către rezentantul administraţiei publice locale, în prezenţa a doi martori şi a persoanei păgubite".

Iar în Normele privind protecţia culturilor agricole silvice şi animalelor domestice, împotriva pagubelor ce pot fi cauzate de vânat, sunt formulate unele lucruri destul de ciudate, având în vedere faptul că proprietarii au obligaţii ca să asigure paza corespunzătoare în culturile agricole şi silvice, în perioadele în care acestea sunt frecvent căutate de vânat pentru hrană". Deci este, totuşi, o problemă care ar trebui gândită şi reglementată puţin mai mult, ca să aibă responsabilitate comună, cel puţin proprietarii împreună cu cei care exploatează această valoare care este vânatul şi gestionarii fondului de vânătoare trebuie să întreprindă o serie de acţiuni pentru protecţia culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice.

La aceste acţiuni m-am referit când am spus că ar trebui să aibă o şansă reală proprietarii, gospodarii care cultivă ceva în zona pădurilor, în vederea discuţiilor cu cei care gestionează vânatul, pentru a fi în siguranţă, pentru ca, dacă se întâmplă să aibă pagube, aceste pagube să fie, într-adevăr, în mod decent, despăgubiţi de către cel care răspunde pentru protecţia vânatului.

A fost doar un semnal de alarmă şi a fost de datoria mea să atrag atenţia asupra acestor evenimente care, actualmente, în toamna acestui an, se întâmplă la nivelul întregii ţări, în acele zone montane despre care am făcut pomenire şi aş dori să atrag atenţia asociaţiilor generale ale vânătorilor şi pescarilor ca să aibă o atenţie sporită şi să dea un sprijin efectiv pentru proprietarii terenurilor, să aibă o comunicare decentă şi să respecte legislaţia în vigoare. Soluţii există, este nevoie de voinţă şi de o intervenţie imediată, din partea tuturor care au tangenţă cu problemele ridicate.

Am speranţa că, în legislaţia viitoare, Legea nr.103 va fi modificată, va fi dezbătută cât mai curând, spre folosul tuturor celor care solicită acest lucru, din întreaga ţară.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Florin Iordache:

"Uniunea Naţională PSD + PUR, singura capabilă să câştige alegerile din noiembrie"

Asistăm în ultima vreme pe scena politică la o cristalizare a forţelor politice. Astfel, fosta Convenţie din 1996 poartă numele de Alianţa D.A., cu aceiaşi oameni, acelaşi program de guvernare.

Ţărăniştii poartă negocieri pentru regrupare cu Alianţa Populară, doar, doar, prind pragul de 5%.

Singura forţă capabilă să continue cei 4 ani de creştere economică înregistrată sub conducerea Guvernului Adrian Năstase este Uniunea Naţională PSD + PUR.

Numai cu o forţă politică puternică şi credibilă România poate continua drumul spre Uniunea Europeană.

La alegerile din noiembrie, cetăţenii vor vota PSD + PUR, la alegerile parlamentare, şi candidatul acestei forţe, domnul Adrian Năstase, care va fi viitorul Preşedinte al României pentru următorii 5 ani.

Domnul Corneliu Ciontu:

Ce mai înseamnă, astăzi, România?

Nu mi-a plăcut niciodată să supraestimez importanţa României în sistemul internaţional, după cum nu i-am exagerat niciodată potenţialul economic sau spiritual; un politician nu are dreptul să-şi piardă luciditatea, să se lase înşelat de vise disproporţionate. Şi tocmai în temeiul acestei obiectivităţi pot spune - cu convingerea că nu amăgesc pe nimeni prin sloganuri - faptul că, în urmă cu 30 de ani, România reprezenta o importantă forţă diplomatică.

Din 1968 şi până spre 1985, ţara noastră avea un loc pe scena mondială, participa nemijlocit la luarea unor decizii grave şi, mai cu seamă, era respectată de marile puteri şi de vecini. De acelaşi statut s-a bucurat România şi în prima jumătate a secolului XX, începând cu anul 1912, când a demonstrat că reprezintă un arbitru în zona agitată a Balcanilor. Cu alte cuvinte, în decurs de numai un secol, în condiţiile unei istorii potrivnice, am reuşit în două rânduri să ne rezervăm un statut special în rândul naţiunilor europene, lucru care probează potenţialul nostru strategic şi diplomatic. Fireşte, ar fi inadecvat să ne gândim, măcar pentru moment, la un loc fruntaş în rândul statelor lumii. Totuşi, ştim cu certitudine că, în condiţiile unei politici externe responsabile, avem dreptul să pretindem respect din partea vecinilor.

Din nefericire, criza economică prelungită şi erorile diplomaţilor noştri par a ne priva de acest respect. În chestiunea Canalului Bîstroe, partea ucraineană a tratat România de pe poziţii inegale, impunându-şi în forţă punctul de vedere. Uniunea Europeană, NATO, UNESCO, Comitetul Convenţiei de la Berna - toate aceste foruri au luat poziţie în favoarea ţării noastre. În zadar, însă, până în acest moment. Şi asta pentru că, în raport cu vecinii noştri de la nord şi răsărit, nu-i suficient să ai de partea ta dreptatea şi nişte prieteni puternici. Trebuie să fii tu însuţi puternic, să-ţi câştigi respectul prin intermediul unei diplomaţii energice, inteligente, ferme. Trebuie să te afirmi ca o putere zonală pentru a face ca punctele tale de vedere să aibă câştig de cauză. Or, în ultimii 15 ani, România nu a reuşit acest lucru. Prăbuşirea economiei, disoluţia autorităţii, precum şi o politică externă bazată pe cedări fără sens au convins partea ucraineană că nu există motive pentru a lua în serios protestele formale ale ţării noastre. Din moment ce am renunţat, în 1997, prin Tratatul cu Ucraina, la părţi din teritoriul României care nu au aparţinut niciodată vecinilor de la nord, de ce am fi mai greu de convins acum? Ce sens mai are să primim consideraţia altora, când noi înşine ne tratăm cu lejeritate interesele?

În ultimele zile se conturează o nouă criză diplomatică, similară celei a Canalului Bîstroe. La Belene, în Bulgaria, la numai câţiva kilometri de ţărmul românesc, guvernul de la Sofia intenţionează să construiască o centrală atomo-electrică. După centrala de la Kozlodui, un nou pericol nuclear - de data aceasta mult mai grav - prinde viaţă în vecinătatea noastră. Locuitorii judeţului Teleorman sunt ameninţaţi de contaminarea radioactivă şi chimică a mediului, contaminare care afectează în mod direct şi grav apa, solul şi aerul. Dunărea însăşi este în pericol, pentru că în ea vor fi evacuate apele contaminate.

Nimic mai firesc decât dorinţa părţii bulgare de a construi o nouă centrala atomo-electrică. Dar de ce la doi paşi de ţărmul românesc? De ce să suporte România riscurile uriaşe ale unui astfel de proiect? De ce să sufere, din nou, tocmai Dunărea şi Delta? Ne place să credem că, în urma unui protest energic al statului român, autorităţile de la Sofia vor alege o nouă locaţie pentru centrala atomică. În cazul în care nu se va întâmpla aşa, vom fi confruntaţi cu un nou act de forţă al unor vecini care nesocotesc interesele fireşti ale părţii române. Vom fi prinşi în cleştele focarului de infecţie Bîstroe-Belene, iar acest focar de infecţie va avea consecinţe nu numai asupra mediului, ci chiar asupra credibilităţii Românei în lume. O ţară căreia vecinii îi pot impune acte unilaterale nu are dreptul să vorbească despre succesele sale în politica externă, şi, cu atât mai mult, nu are dreptul să se proclame o putere regională.

Programul de politică externă al Partidului România Mare are cinci direcţii prioritare de acţiune. În primul rând, suntem preocupaţi de integrarea în Uniunea Europeană, încercând să obţinem pentru România, prin negocieri responsabile, cât mai multe avantaje în cursul acestui proces. În al doilea rând, PRM ţinteşte o cât mai profundă implicare în viaţa NATO, printr-o reformă a armatei care să ne ofere siguranţă şi forţă. În al treilea rând, pe urmele lui Nicolae Titulescu, Partidul România Mare urmăreşte o profundă solidaritate cu deciziile ONU, acesta fiind singurul for care oferă legitimitate acţiunilor politice şi militare internaţionale. În al patrulea rând, dorim, pentru comerţul exterior românesc, recâştigarea pieţelor din Rusia, America de Sud si Africa, pieţe unde produsele şi expertiza noastră au fost mereu bine primite. În sfârşit, Partidul România Mare îşi propune ca, prin eradicarea corupţiei şi creşterea economică, precum şi printr-o diplomaţie verticală, să recâştigăm pentru România respectul vecinilor şi demnitatea naţională.

Domnul Ion Mocioalcă:

Modernizarea P.S.D. este la fel de importantă ca şi câştigarea alegerilor din noiembrie. Doar un P.S.D. mai bun, dovedind capacitate de adaptare şi înnoire instituţională, poate produce o guvernare mai bună.

În mod cert, alegerile preliminare din interiorul P.S.D. au marcat începutul modernizării acestuia, iar participarea masivă a membrilor P.S.D. din judeţul nostru ca şi din întreaga ţară, la alegerile din 5 septembrie, confirmă adeziunea organizaţiilor teritoriale faţă de acest proces necesar şi unic în peisajul politic românesc.

Fără a face acum comentarii asupra rezultatului acestor alegeri, cu inerente disfuncţionalităţi, dar nu în măsură să vicieze rezultatele, putem opina de pe acum că temerile unor lideri de partid care consideră că declanşarea modernizării P.S.D. poate duce la pierderea alegerilor sunt, de fapt, temerile că ei înşişi vor pierde. Iată că nu vom negocia competiţia "pe sub masă"!

Modernizarea P.S.D. nu este un risc, ci o şansă. Totul este ca miza personală să fie subordonată mizei partidului, aceea de a continua guvernarea social-democrată, oferind o alternativă mai bună la ce s-a întâmplat în mandatul 2000-2004.

Am convingerea că una din cheile de succes ale mesajului electoral al P.S.D. este aceea că alternativa la P.S.D. se află tot la P.S.D. şi nu într-o Alianţă care, din păcate pentru sănătatea politică, nu are nici strategii, nici oameni, nici lideri politici autentici; are doar o foame bolnavă pentru putere.

Opoziţia ia în derâdere eforturile noastre de înnoire. Pentru că ei n-ar putea să o facă chiar dacă ar vrea. Unde nu poate ajunge la struguri vulpea zice şi ea că sunt acri!

Noi căutăm formula optimă a succesului social-democrat a câştigării alegerilor de la sfârşitul acestui an, dar şi a victoriei P.S.D. asupra lui însuşi, prin modernizare, prin înnoire.

Dincolo de toate se află tema noastră centrală care a fost şi rămâne România Socială, tema cea mai actuală a majorităţii românilor.

Domnul Ştefan Baban:

Declaraţie politică: "Previziuni dramatice pentru viitorul României".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Conform unui studiu realizat de Biroul de referinţă al populaţiei din Washington, până în anul 2050 România va pierde circa 27% din populaţie, ajungând ca să depăşească la acea dată abia 15 milioane de locuitori.

Acelaşi studiu atrage atenţia că în ţara noastră se manifestă o accentuată scădere demografică, care va avea grave repercusiuni asupra generaţiilor viitoare, dar şi asupra celei actuale, caracterizată printr-un puternic fenomen de îmbătrânire a populaţiei.

Aceste informaţii ar trebui să tragă un semnal de alarmă pentru oficialităţile de la Bucureşti, care consideră că în ultimii ani au promovat o politică socială eficientă şi modernă şi ale cărei rezultate vor fi vizibile în anii următori, ce va fi vizibil, însă, ne atrage atenţia Washingtonul, şi nu este deloc îmbucurător.

La o analiză atentă a situaţiei economice şi sociale din România, avem explicaţiile cele mai exacte asupra fenomenelor demografice manifestate. Într-o ţară în care există deja formate două pături sociale: îmbogăţiţii peste noapte sau miliardarii de carton şi săracii care deţin supremaţia numerică, iar adevăraţii capitalişti sunt sufocaţi de legi şi fiscalitate, nu este de mirare pentru nimeni că tineretul preferă să rişte să plece în străinătate pentru a munci ca să-şi poată permite o casă sau un trai decent. Iar dacă au norocul să câştige mai mult decât au sperat, preferă să rămână acolo, chemându-şi şi familia pentru a le arăta cum se trăieşte în altă parte, unde corupţia, ipocrizia, minciuna şi prostia nu sunt promovate ca principii de viaţă.

Trist şi alarmant este faptul că din ce în ce mai mulţi tineri, bine pregătiţi profesional, acceptă, pentru că nu dispun de resursele financiare necesare pentru a-şi cumpăra un loc de muncă, să plece legal sau clandestin din ţară, să desfăşoare activităţi mai prost plătite decât cele pentru care au calificarea, iar în cele din urmă să se hotărască să vină în ţară doar în concediu. Păcat de faptul că tinereţea şi-o trăiesc într-o cursă infernală cu timpul pentru a putea acumula ceva bunăstare.

O altă cauză care poate determina această criză demografică este reprezentată de condiţiile precare de trai ale tinerilor căsătoriţi din România. Marea lor majoritate stau împreună cu părinţii, în spaţii modeste şi, deşi ar dori să aibă 2-3 copii, nu-şi permit decât unul singur, pentru că la lipsa spaţiului de locuit se adaugă lipsurile materiale zilnice, stresul cheltuielile enorme pentru creşterea şi educaţia unui copil, şi nu în ultimul rând viitorul nesigur care-l aşteaptă.

Nu este de mirare că populaţia ţării îmbătrâneşte sau nici nu mai apucă, în ultimul timp, să se bucure de pensie ca urmare a ratei crescute a mortalităţii, în timp ce doar anumite categorii sociale cu un grad redus de pregătire profesională şi morală aduc pe lume copii într-un număr destul de mare, pe care apoi fie că-i abandonează la casele de copii, fie îi cresc în condiţii mizere, creându-le de mici ideea că ăsta este stilul de viaţă pe care trebuie să-l urmeze.

Deci, pe lângă o rată redusă a natalităţii din ultimii cinci ani, nici materialul genetic care a fost luat în calcul la această rată nu este de cea mai bună calitate, şi nu neapărat numai din vina indivizilor societăţii româneşti actuale.

Fenomenul de îmbătrânire marchează acum cea mai mare parte din populaţia civilizată a Europei. Spre deosebire de ţările occidentale, noi mai avem ceva timp, pentru că semnalul de alarmă care s-a tras ne atenţionează că avem probleme majore, dar şi responsabilităţi faţă de trecutul, prezentul şi viitorul ţării.

Este momentul să analizăm cu atenţie fenomenele demografice, condiţiile social-economice şi politice din prezent, şi să încercăm să construim strategii care să poată fi aplicate şi care să dea rezultatele scontate, pentru că în caz contrar sumbrele previziuni se vor îndeplini, poate, mai curând decât anul prognozat.

Domnul Petre Posea:

Declaraţie politică: "15 septembrie. Un nou început. De fiecare dată, un nou început!"

Doamnelor şi domnilor,

Guvernarea social-democrată instaurată în urma alegerilor din noiembrie 2000 îşi bazează programele de dezvoltare şi pe forţa creatoare a intelectualităţii, care are de îndeplinit un rol esenţial în tranziţia spre un nou model de societate.

Educaţia, cercetarea, cultura sunt factori strategici ai dezvoltării, iar educaţia şi sistemul de învăţământ au devenit componente indispensabile ale relansării proceselor de dezvoltare şi modernizare socială, asigurând o viaţă decentă fiecărui cetăţean.

Investiţia în educaţie şi în formarea oamenilor este cea mai rentabilă pentru dezvoltarea pe termen lung, fapt pentru care instituţiile de învăţământ şi educaţie sunt privite ca instituţii strategice pentru destinul naţional.

Programul guvernării noastre porneşte de la ideea că performanţele noastre vor fi determinate, în primul rând, de competenţa şi pregătirea oamenilor, de felul lor de a munci, de capacitatea structurilor instituţionale de a valorifica eficient acest potenţial.

Educaţia reprezintă în concepţia noastră factorul strategic al dezvoltării de perspectivă, este cea care asigură modelarea multidimensională şi anticipativă a potenţialului uman, una din resursele majore ale României.

Sistemul de învăţământ este apreciat de Partidul Social Democrat ca o prioritate naţională, care trebuie să se bucure de o atenţie specială în politica de dezvoltare imediată şi pe termen lung. În vederea racordării la cerinţele contemporane, s-a asigurat deja o redimensionare a reformei sistemului de învăţământ, cu accent sporit pe modernizarea şi actualizarea programelor de educaţie, pe asigurarea bazei materiale şi tehnologice, în acord cu exigenţele pregătirii pentru societatea informaţională, stimulând motivaţiile unui învăţământ de performanţă.

Evident, asigurarea cu personal didactic de predare a unităţilor de învăţământ constituie o prioritate, unele cadre didactice transferându-se aproape de casă, altele s-au titularizat prin concurs, s-au efectuat procedurile de repartizare a cadrelor didactice suplinitoare pe posturi şi catedre, iar Inspectoratele Şcolare din judeţe, directorii de şcoli şi primăriile s-au preocupat cu simţ de răspundere ca acestor cadre să li se asigure condiţiile necesare pentru a putea funcţiona normal la unităţile respective.

Totodată, pentru reaşezarea şi revigorarea învăţământului la sate sunt în vigoare măsurile desfiinţării unităţilor cu predare simultană la gimnaziu, proces ce nu oferea un învăţământ de calitate, şi aducerea elevilor cu efective mai mici la şcolile mai puternice, mai bine dotate şi cu profesori calificaţi, iar pentru stimularea dascălilor, statutul cadrelor didactice şi H.G. nr.769/1998 prevăd un spor consistent pentru mediul rural.

Pentru a facilita deplasarea elevilor spre şi de la unităţile şcolare îndepărtate, Guvernul a instituit măsura dotării cu microbuze a acestora, iar pentru a-i ajuta pe elevii proveniţi din familiile sărace au fost alocate fonduri pentru procurarea de rechizite şcolare care să fie oferite gratuit acestora, de acest privilegiu beneficiind un însemnat număr de elevi.

De asemenea, pe lângă Programul "Cornul şi laptele", de care beneficiază un important segment de şcolari, tot prin grija Guvernului, mai nou, s-a procedat la acordarea unui sprijin financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare de către elevii şi/sau studenţii învăţământului de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu venituri mici.

Ar fi mai multe de spus despre învăţământ şi educaţie, dar pentru a nu plictisi mă opresc aici, dar nu înainte de a folosi acest prilej - începutul noului an de învăţământ 2004-2005 - pentru a saluta cu simpatie pe toţi cei care, de la catedră sau dintr-o simplă bancă de elev se află în slujba învăţământului românesc.

Printre primele gânduri pe care doresc să le transmit se află şi acela de recunoştinţă deplină şi de mulţumire pentru eforturile ce s-au făcut şi se fac în continuare, în vederea menţinerii procesului de învăţământ la cele mai înalte cote ale calităţii, relansarea învăţământului şi actului educaţional, în ciuda dificultăţilor şi obstacolelor multiple pe care a trebuit să le depăşim.

15 septembrie. Un nou început. De fiecare dată un nou început. Când toamna apare pe plaiurile româneşti, la jumătatea lui Răpciune, începe un nou an şcolar. Descătuşaţi de toate angoasele verii, intrăm în toamnă cu primăvară nouă în suflet, reîntâlnindu-ne cu noi înşine, cu gândurile, cu dorinţele şi visurile noastre.

Să ne unim deci aceste gânduri şi trăiri pentru a face din viitorul an şcolar încă o treaptă spre împlinirea menirii învăţământului din ţara noastră. Vă mulţumesc.

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Reprezentanţii de marcă ai PSD, precum şi membrii obişnuiţi au descins duminică, 5 septembrie 2004, la sediile organizaţiilor partidului, amplasate în toată ţara, pentru a-şi desemna candidaţii care urmează să apară pe listele pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat.

Majoritatea membrilor şi-au exprimat opţiunile electronic, folosindu-se de calculatoare, atât în oraşe, cât şi în aproximativ 3000 de comune. Centralizarea datelor arată că partidul a dovedit o mobilizare bună, lucru benefic pentru evenimentul cu adevărat important, şi anume alegerile din toamnă.

Preşedintele partidului, domnul Adrian Năstase, a apreciat participarea ridicată a membrilor partidului la procesul de vot, 82%, exprimarea opţiunilor, ideea de la care s-a pornit acest proces, fiind atinsă. Aşadar, aspiranţii la demnităţile de parlamentari au fost puşi în lumina reflectoarelor şi "obligaţi" să-şi prezinte un program coerent, competitiv, prin care să convingă membrii de partid că merită să le reprezinte interesele în următorii ani, o perioadă crucială în istoria ţării noastre.

Având în vedere faptul că procesul legislativ este mai mult ca oricând în vizorul Uniunii Europene, ideea propunerii celor mai buni oameni din partid pentru Parlament este cu atât mai binevenită.

"Reversul medaliei" a fost situarea pe locuri neeligibile a unor politicieni care s-au aflat în centrul atenţiei mult timp, atât în cadrul partidului, cât şi în diverse funcţii publice. Aceştia au contestat votul, încă preşedintele partidului a declarat că singurul lucru pentru care aceştia pot fi nemulţumiţi este doar prestaţia lor în mandatul care se va încheia în noiembrie.

Concluzionând, liderul partidului a arătat că alegerile preliminare au fost un succes, listele obţinute în urma acestora urmând să treacă prin alte "filtre", cum ar fi Consiliul de Integritate Morală, atingerea procentului destinat femeilor şi tinerilor, 10% fiind cota de candidaţi impusă de Biroul de Coordonare al partidului.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Mohora:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intervenţia mea de astăzi se intitulează "Oferta electorală a Alianţei D.A. în faţa alegerilor generale 2004: între dezideratul existenţei unui program de guvernare şi realitatea proliferării insultelor şi calomniilor calificate"

Liderii Alianţei PNL-PD au prezentat marţi, 7 septembrie a.c., într-o conferinţă de presă, o aşa numită listă a celor 101 candidaţi PSD la alegerile parlamentare. Pentru fiecare dintre aceşti candidaţi a fost făcută o prezentare referitoare la relaţiile de rudenie sau de afaceri cu liderul Adrian Năstase, respectiv o descriere a faptelor de corupţie sau a activităţii dinainte de 1989. Această lista dorea să evidenţieze faptul că alegerile preliminare pentru candidaţii la alegerile parlamentare din interiorul PSD sunt doar un exerciţiu de propagandă şi în nici un caz o ofertă credibilă pentru aceste alegeri.

Cu ocazia conferinţei de presă ţinută de copreşedinţii Alianţei D.A., Theodor Stolojan şi Traian Băsescu, ar fi fost de aşteptat ca aceştia să prezinte un program de guvernare. Dacă programul era greu de elaborat în ansamblu, ar fi fost de dorit să se enunţe principalele sale elemente concrete pentru a avea totuşi o dezbatere publică interesantă şi utilă pentru cetăţean. De asemenea, dacă nu exista o idee certă despre cum doreşte Alianţa să guverneze România, atunci ar fi fost necesar să se anunţe măcar numele variantei lor de prim ministru.

Mai nou, conform comunicatelor de presă, desi programul de guvernare al Alianţei D.A. PNL-PD a fost definitivat, el nu va fi dat publicitatii decat in apropierea alegerilor. Motivul invocat constă în împiedicarea PSD să nu se inspire din prevederile acestui program de guvernare. Folosirea unui astfel de motiv, sugerează o politică de evitare a unei dezbateri politice democratice bazată pe argumente concrete şi, totodată, o teamă faţă de rezultatele acesteia.

Un lucru este cert: cu 80 de zile înainte de alegeri, Alianţa D.A. nu are program de guvernare, nu are liste de candidaţi, şi nu are o concepţie şi o nominalizare clară privind primul ministru şi portofoliile ministeriale.

Doresc să reamintesc că oferta electorală PSD: "Proiectul social-democrat pentru o Românie europeană" a fost dat publicităţii încă de la 27 august a.c. Această ofertă electorală reprezintă răspunsul social-democrat la aşteptările îndreptăţite ale cetăţenilor pentru o viaţă mai bună şi mai demnă. Ea reprezintă rezultatul opţiunii pentru:

O societate guvernată de justiţie şi solidaritate naţională;

O societate prosperă şi echilibrată din punctul de vedere economic, social şi politic.

Prin principiile şi capitolele pe care este clădită oferta PSD, sunt identificate ţintele majore de interes naţional, cum sunt:

• Asigurarea creşterii nivelului de trai;
• Continuarea creşterii economice la ritmuri ridicate;
• Îmbunătăţirea serviciilor de sănătate;
• Dezvoltarea serviciilor publice de învăţământ;
• Consolidarea puterii judecătoreşti;
• Lupta împotriva corupţiei;
• Integrarea europeană, integrarea în NATO şi forţele de apărare;
• Protecţia medului înconjurător.

Fiecare din aceste principii şi capitole are date şi cifre concrete, la îndemâna tuturor.

Pentru o dezbatere responsabilă şi la obiect a ofertelor electorale este necesar ca PNL şi PD să prezinte în faţa opiniei publice şi a presei o ofertă proprie cu date concrete, astfel încât dezbaterile să fie la obiect, evitându-se generalităţile care nu folosesc nimănui.

Cetăţeanul român are dreptul şi trebuie să fie informat în legătură cu ceea ce va vota, cu proiectele şi angajamentele partidelor înscrise în luptă. El trebuie să ştie cine este vizat să conducă Guvernul care se va forma în urma alegerilor, căruia îi vor reveni sarcini de mare răspundere: integrarea României în Uniunea Europeană şi prosperitatea cetăţenilor.

În locul risipei de energie pentru înjurii de tot felul proliferate de reprezentanţii PNL şi PD, dezbaterea cu responsabilitate a problemelor esenţiale pentru dezvoltarea economică şi socială a României şi pentru fundamentarea temeinică a unui program de guvernare ar contribui nu numai la o mai bună edificare a electoratului, dar şi la crearea condiţiilor ca măsurile ce se vor adopta să fie într-adevăr în folosul cetăţenilor.

La conducerea României trebuie să se ajungă ca urmare a unor dezbateri, cu spirit de responsabilitate, a proiectelor şi programelor şi nu ca urmare a atacurilor murdare împotriv adversarilor politici.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Declaraţie politică: "Să spunem NU unui legislativ pur pesedist!"

Parlamentul este chemat să legifereze, să facă legi, să adopte acte normative care să aducă coerenţă, să producă o modificare în bine a societăţii româneşti, să slujească poporul prin reprezentanţii săi aleşi, să răspundă aşteptărilor cetăţenilor. Cu toate acestea, Parlamentul este una din instituţiile cu cea mai mică credibilitate în rândul oamenilor, este o instituţie fundamentală a democraţiei reale, dar care nu este stimată, nu este apreciată, chiar nu este considerată utilă.

Datorită felului în care au acţionat parlamentarii de circa 14 ani în România, datorită modului criticabil în care şi-au exercitat mandatul, datorită incompetenţei unora sau necinstei altora, Parlamentul este considerat ca u na din cele mai ineficiente şi corupte instituţii ale statului de drept. Dezbaterile parlamentare, care ar fi trebuit să demonstreze exigenţa intelectuală, expertiza profesională, au fost transformate în ocări adresate de un parlamentar altuia, în jigniri, în afirmaţii cu pretenţii de monopol al adevărului, în detrimentul fondului, problemelor adevărate. Deseori, parlamentarii nu-şi respectă propriile regulamente, procedee şi reguli necesare pentru procesul democratic şi, de aceea, oamenii, care văd şi aud, nu au cum să mai acorde încrederea celor care încalcă primii legea.

Acesta este Parlamentul pur pesedist şi sprijinit necondiţionat de udemerişti, care ar trebui să-şi asume prăbuşirea instituţiei parlamentare în ochii electoratului, dar şi în nerezolvarea problemelor României! De aceea, cred că acum, în ultima sesiune a actualei legislaturi, deputaţii Puterii ar trebui să înţeleagă că mai pot spăla ruşinea pe care au atras-o asupra Camerei Deputaţilor încercând să muncească cu mai multă responsabilitate, cu eficienţă şi mai ales cu gândul către cetăţeni şi să nu se mai comporte slugarnic faţă de Guvern.

Discutarea serioasă în cadrul comisiilor a proiectelor de lege şi nu numai trecerea lor în revistă, revenirea asupra multor neajunsuri în cadrul plenului Camerei Deputaţilor pentru a se obţine forme cât mai bune pentru viitoarele legi care va fi necesar să se aplice reprezintă o altă atitudine, reprezintă un semn de normaliatte.

Aş dori ca unii deputaţi ai Puterii să înţeleagă care este menirea lor, potrivit normelor constituţionale şi morale, care este răspunderea în faţa cetăţenilor români şi să cheme la raport un Guvern care face ce vrea, fără controlul parlamentar, Parlament transformat în apărătorul unui Guvern mincinos, corupt, populist, nesănătos pentru viaţa publică românească. Pentru că actualul Parlament pur pesedist a dovedit că este incapabil să contribuie la consolidarea democraţiei şi a permis derapaje către un stat totalitar, este bine să ne gândim ce ar mai însemna un Parlament format de convenţia pur pesedistă.

Doamna Constanţa Popa:

"În sistemul sanitar, promisiuni neonorate de Guvernul P.S.D."

"Asistenţa medicală în mediul rural"

În mediul rural din România anului 2004 trăiesc foşti lucrători ai CAP-urilor, ai uzinelor şi fabricilor, acum pensionari, şomeri şi disponibilizaţi din industrie, care nemaiavând unde să lucreze în oraş s-au retras la ţară, tineri care nu au avut niciodată un loc de muncă, pentru că nu-şi găsesc un loc de muncă, câteva cadre medicale şi din învăţământ, preotul, poliţistul şi câţiva "privatizaţi". Aceasta este structura locuitorilor satelor României, aproape în toate regimurile ţării. Sunt deputat P.R.M de Olt, un judeţ cu peste 50% locuitori în mediul rural şi i-am cunoscut foarte bine pe aceşti oameni.

Confortul în aceste localităţi? Un vis... Majoritatea localităţilor din mediul rural nu au alimentare cu apă în sistem centralizat, canalizare nici vorbă, curentul electric are dese întreruperi, căminele culturale unde mai aveau loc spectacole sau mai rula un film înainate de 1989 au căzut în paragină pentru că nu sunt bani la bugetul local pentru reparaţii...

Dacă a lucrat la o fabrică sau o uzină şi a ieşit la pensie, cetăţeanul care locuieşte la ţară se poate considera un om norocos. Poate să plătească întreţinerea casei, poate chiar plăti muncile agricole pentru o bucată de pământ, are acces la servicii medicale. Dacă însă a fost disponibilizat, a expirat şomajul, nu a lucrat niciodată, tânăr sau bătrân, femeie sau bărbat, existenţa acestui locuitor al satului este foarte grea. Găseşte foarte greu un loc de muncă, nu are bani, poate doar alocaţia copiilor care pentru multe familii tinere din mediul rural este singura sursă regulată de venit, nici vorbă de acces la serviciile medicale, deoarece aceste categorii au acces doar la serviciile medicale de urgenţă.

Dispensarul comunal? În majoritatea comunelor, dispensarul comunal era situat în foste conace sau case boiereşti care, după revendicare, au revenit proprietarilor. În această situaţie, în unele comune primarii au acordat spaţii corespunzătoare, în altele medicii au fost lăsaţi să se descurce cum pot, sau le-au acordat spaţii improprii, fără sursă de încălzire iarna, spaţii foarte mici etc. Există personal medico-sanitar în mediu rural?

În comunele mai bogate, în cele mai apropiate de oraşe sau în cele de unde au plecat fii ai satului la studii, mai există o asistentă medicală, uneori un medic... În celelalte? În comunele şi satele îndepărtate de oraşe, în cele sărace, şansa de a avea personal medical calificat este lăsată la voia hazardului.

Prevenirea îmbolnăvirilor? Programe de sănătate? Servicii stomatologice? Farmacii sau puncte farmaceutice? Acestea există într-un număr extrem de mic de localităţi rurale. Aceasta este realitatea. Ce spune însă programul Partidul Social Democrat de guvernare între anii 2000-2004 prezentat în Parlamentul României de prim-ministrul Adrian Năstase?

Acţiuni ale Guvernului P.S.D.: "acordarea de asistenţă medicală gratuită pentru populaţia din mediul rural cu venituri mici şi/sau fără venituri din zonele defavorizate; crearea cadrului legal pentru atragerea personalului medical în zonele izolate sau defavorizate prin: salarii substanţial majorate; sediu pentru dispensar cu dotări corespunzătoare cu aparatură, echipamente şi materiale sanitare şi cu mijloace de transport adecvate zonei; locuinţe şi teren agricol acordate gratuit; condiţii avantajoase pentru pensionare".

Dacă comparăm aceste intenţii cu realitatea, oricine poate constata cât de puţin a făcut Guvernul P.S.D. pentru electoratul din localităţile rurale.

Există lege pentru acordarea de medicamente compensate cu 90% pentru pensionarii cu pensii de până la 6 milioane de lei? Există, dar pentru locuitorii din mediul rural legea nu reprezintă nimic. În cazul fericit, când există un medic de familie în comună care să le prescrie medicamentele de care au revoie, costul drumului la farmacia din oraşul cel mai apropiat, bolile invalidante de care suferă şi bătrâneţea, îi determină pe mulţi să renunţe la acest drept legal dacă nu au copii sau un vecin care să le aducă de la farmacia din oraş medicamentele de care au nevoie. Guvernul nu spune nimic despre asistenţa medicală pentru şomerii şi disponibilizaţii care nu mai primesc ajutor de şomaj sau social. Pentru aceştia există doar asistenţa medicală de urgenţă gratuită. Dacă nu au nici o sursă regulată de venituri, cum îşi pot plăti aceste persoane serviciile medicale când au nevoie de ele?

Pentru rezolvarea problemelor asistenţei medicale din mediul rural, prezentăm câteva din soluţiile noastre:

• pentru a avea cadre medicale calificate în mediul rural, atât comunitatea locală, cât şi statul pot acorda burse de studii pentru asistenţi medicali sau de farmacie, medici, cu un contract de muncă obligatoriu, ca după absolvirea studiilor să lucreze 5 - 10 ani în localitatea respectivă, în cabinete medicale sau puncte farmaceutice;
• primarii din mediul rural trebuie să fie obligaţi să acorde spaţii adecvate pentru cabinetele medicilor de familie din mediul rural;
• pe lângă serviciile de ambulanţă prespitalicească, pot funcţiona, în fiecare judeţ, centre medicale mobile, dotate cu aparatură de laborator, de investigaţii şi personal medico-sanitar care pot asigura atât controale medicale periodice ale populaţiei rurale pe grupe de risc, la planificarea direcţiilor de sănătate publică judeţene, deci prevenţie, cât şi asistenţă medicală planificată, astfel de centre mobile funcţionând cu succes în Anglia (walk-in-centers);
• reînfiinţarea cabinetelor medicale şcolare, mai ales în mediul rural, care pot funcţiona cu personal sanitar cu studii medii şi pot avea un rol foarte important în prevenirea îmbolnăvirilor şi, mai ales, în educaţia sanitară a copiilor;
• definirea unui pachet de servicii medicale minimale (în afara celor de urgenţă) pentru persoanele fără venituri.

În domeniul medical, în comisiile de sănătate din Parlamentul României, P.R.M. are cea mai completă echipă de specialişti care lucrează în domeniul medical în toate specialităţile şi departamentele.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Declaraţie politică

Încercarea de schimbare la faţă a PSD, partid asimilat, deseori, cu noţiunile de "corupţie instituţionalizată" sau de "baroni locali", a eşuat lamentabil.

În urmă cu aproape o săptămână, în interiorul partidului aflat la putere, s-au desfăşurat alegerile preliminare, având ca scop desemnarea candidaţilor pentru viitorul Parlament.

Electoratului acestui partid i s-a oferit astfel posibilitatea să-şi desemneze candidaţii doriţi pe listele electorale, totodată, stabilindu-se şi ordinea acestora.

Procedura, democratică în esenţa ei, s-a dovedit a fi, în final, un subterfugiu pentru conducerea partidului prin care a pasat pe umerii propriilor alegători (care nu prea au ştiut ce votează) responsabilitatea desemnării candidaţilor pentru alegerile generale. Sub paravanul scrutinului electoral, domnul Adrian Năstase şi cei apropiaţi domniei sale, şi-au făcut jocurie în voie, ordinea anunţată pe listele preliminare neavând nimic în comun cu rezultatul alegerilor. Acest rezultat a fost contestat chiar de către unii candidaţi, actuali deputaţi şi senatori, revoltaţi de frauda comisă de cei "de la centru" care au impus cine să fie şi cine să nu fie votat. Interesant a fost instrumentul folosit în stabilirea "câştigătorului", şi anume rectificarea numărului de voturi, între cifrele furnizate iniţial şi numărul de voturi fiind diferenţe foarte mari, diferenţe ce sugerează ideea furtului alegerilor chiar de către cei ce le-au organizat. Astfel, în Iaşi, aproximativ 8.000 de voturi nu pot fi justificate, iar la Suceava, 7.000 de voturi au apărut peste noapte, situaţii similare întâlnindu-se şi în alte localităţi, inclusiv în Bucureşti. Nu pot să nu remarc situaţia hilară în care s-a găsit domnul Cozmâncă, ca să dau numai un exemplu, care a obţinut 18.022 voturi de la 15.710 votanţi; sigur, cei care au numărat voturile sunt oameni citiţi, cunosc capodoperele marelui Caragiale.

Desigur, puţin mă interesează acest exerciţiu preelectoral sau rezultatul său, nu-i problema mea, dar nişte remarci pot fi făcute, şi anume:

1. alegerile interne din PSD au fost un truc al domnului Năstase şi al celor ce-i sunt apropiaţi prin trecerea responsabilităţii stabilirii preferinţelor preelectorale pe umerii votantului de rând, în umbra şi în numele căruia au excelat jocurile de culise ale intereselor vârfurilor PSD-iste;
2. autofraudarea alegerilor interne chiar de către organizatorii lor, triumful baronilor centrali şi locali asupra alegătorului onest, a cărui voinţă a fost, a câta oară, înfrântă;
3. oare aceste alegeri preliminare au fost un exerciţiu în preajma alegerilor generale din care s-a învăţat cum se poate manipula sau fura un vot? Cine ne garantează că nu se va încerca să se procedeze la fel?;
4. în ipoteza, puţinprobabilă, în care PSD va ieşi câştigător în alegerile din toamnă, vom şti ce ne aşteaptă: corupţia nu va putea fi stăvilită, baronii, centrali sau locali, vor excela, şansele de redresare economică a ţării vor fi serios compromise şi probabil ideea de creştere a nivelului de trai va rămâne ceea ce este: o idee şi nimic mai mult.

Domnilor din PSD, membrii Alianţei D.A. vă aşteaptă în toamnă într-o confruntare deschisă şi corectă, alegătorul fiind cel care va discerne între minciună şi ADEVĂR. Vă mulţumesc.

Domnul Napoleon Pop:

"Cercetarea ştiinţifică românească sub merite"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O dezbatere recentă a Camerei Deputaţilor pe tema unui împrumut destinat dezvoltării economiei naţionale ne-a adus încă o dată revelaţia insuficientei şi limitatei preocupări generale pentru cercetarea ştiinţifică românească, deşi în discursul politic se face caz de nevoia alinierii noastre la tendinţele europene, ca cele cuprinse în strategia de la Lisabona.

Recunoaştem că dezvoltarea şi modernizarea societăţii noastre trebuie să se bazeze pe mai multă cunoaştere şi inovaţie, care decurg în mod natural dintr-o educaţie mai bine structurată, o formare profesională dinamică şi o cercetare ştiinţifică mai profundă.

Totuşi, este greu să afirmăm că utilizăm învăţământul şi cercetarea ca motoare ale dezvoltării, când alocările bugetare în domeniu abia le asigură simpla subzistenţă, fiind printre cele mai reduse din Europa ca procent din p.i.b.

Două lucruri îngrijorează: cercetarea ştiinţifică este departe de a fi o parte a conceptului modern al culturii reprezentat, în primul rând, de oameni şi abilităţile lor (tehnice, economice, informatice, capacitate de efort, motivare pentru inovaţie), după cum, în România, distanţa dintre nevoile economice, tehnologice, administrative şi culturale devine din ce mai mare de ceea ce se cheamă producţia ei ştiinţifică şi capacitatea de inovare.

dacă luăm cercetarea aflată în coordonarea Academiei Române, alocările bugetare acoperă practic exclusiv salariile, despre accesul la informaţie, la rezultatele cercetărilor din lume, la tehnologii pilot de încercare şi testare a propriilor idei, achiziţionarea de fond documentar nici nu poate fi vorba.

Este tot atât de adevărat că sunt foarte puţini care, fie în legislativ sau executiv, reuşesc să-şi verifice sau să-şi mărească cunoştinţele folosind cercetările care se fac şi sunt semnificative chiar şi în aceste condiţii chinuite de finanţare.

Cred că parteneriatul nostru, ca politicieni în legislativ, cu cercetarea românească trebuie reînnoit de ambele părţi, cu atât mai mult cu cât, dacă recunoaştem că avem potenţial, atunci să ajutăm ca institutele noastre de cercetare să treacă de la supravieţuire la performanţă.

Mai cred că acest obiectiv nu poate fi considerat partizan dacă avem încredere în binefacerile cercetării pentru întreaga societate românească.

Proiectul bugetului pe anul 2005 este un bun prilej să analizăm aceste realităţi şi să le îndreptăm ca ţară europeană, care nu-şi mai poate permite să facă abstracţie de beneficiile unor cercetări şi inovări corect finanţate şi bine motivate. Trebuie să refacem atractivitatea carierei de cercetător, asigurându-i un statut demn. Trebuie să asigurăm " masă critică a resurselor fianciare alocate, astfel încât modernizarea societăţii noastre prin cercetare să se întâmple cu adevărat, iar la această "masă critică" să asigurăm şi resurse multiple, în sensul că există entităţi publice care au nevoie de rezultate ale unor cercetări neutre şi profesionale. Profilarea unor centre de excelenţă conforme criteriilor internaţionale şi un acces lărgit la programele europene de cercetare sunt procese împiedicate tocmai de lipsa de cofinanţare sau de "cifra de afaceri" insignifiantă a institutelor noastre de cercetare.

Stimaţi colegi,

Vă invit să reflectăm împreună la destinele cercetării româneşti în sensul să-i sporim şansele şi, mai ales, beneficiile de care am putea să ne bucurăm noi toţi, cu speranţa căintegrarea europeană ne va stimula şi în găsirea soluţiilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Amalia Bălăşoiu:

Declaraţie politică: "Avram Iancu şi Ţebea în conştiinţa românilor".

Zilele trecute, s-au împlinit 180 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, simbol naţional, care în timpul Revoluţiei de la 1848 s-a remarcat şi a rămas în istorie ca un adevărat luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, aflată la acea vreme sub stăpânire austro-ungară.

La 1848, în timpul revoluţiei, "Craiul munţilor" Avram Iancu a avut marele merit de a capacita moţii din Munţii Apuseni, formând o armată care a luptat şi a învins mai dotatele şi experimentatele armate austro-ungare conduse de ofiţeri instruiţi şi insuflând astfel curaj şi dăruire tuturor românilor aflaţi sub jugul greu al iobăgiei, asupririi naţionale şi sociale din Transilvania.

Avram Iancu va trece în 1848 de mai multe ori prin Ţebea, care reprezenta nucleul de rezistenţă al românilor ardeleni încă de pe vremea lui Horia, Cloşca şi Crişan, acesta fiind locul care a şi fost ales drept "sanctuarul" de nemurire şi odihnă pentru "Craiul munţilor".

De pe aceste meleaguri s-a declanşat, în urmă cu mai bine de două secole, Răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan (1784-1785). Horia, denumit şi "Crăişorul", după mai multe vizite la Viena, fiind primit şi de împăratul Iosif al II-lea, a poposit la Ţebea, comunicând moţilor săi că împăratul ar fi adeptul îmbunătăţirii şi chiar emancipării românilor din Transilvania. Horia transmitea ceea ce împăratul îi promisese, promisiune pe care, după cum se ştie, nu a mai respectat-o, trimiţând oşti pentru înăbuşirea răscoalei, iar capii acesteia, Horia, Cloşca şi Crişan având sfârşitul tragic binecunoscut.

În toiul răscoalei, de o amploare nemaicunoscută până atunci pe meleagurile Transilvaniei, din cauza căreia cea mai mare parte a nobilimii austriece şi maghiare şi-a părăsit conacele şi domeniile, a determinat autorităţile de la Viena să-şi trimită emisari pentru a trata cu capii răscoalei, ceea ce s-a şi întâmplat. Întâlnirea a avut loc la Ţebea în toamna anului 1784. S-au făcut unele promisiuni iobagilor, răsculaţii fiind trimişi pe la casele lor. A urmat prinderea şi executarea capilor răscoalei, Horia, Cloşca şi Crişan. Horia a rămas în tradiţia moţilor şi i-au fost dedicate o mulţime de cântece şi balade populare. Tot în memoria lui, la Ţebea s-a plantat gorunul care îi poartă numele, existând şi astăzi "gorunul lui Horia".

Există locuri în istoria popoarelor denumite, pe bună dreptate, "temple sfinte". Pentru multiplele semnificaţii de ordin istoric, politic şi social, Ţebea poate fi considerat un "templu sfânt" al românilor, unde se află mormântul lui Avram Iancu şi "gorunul lui Horia", devenind un adevărat loc de pelerinal şi de trăire patriotică pentru toţi românii.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu, vă mulţumesc şi dumneavoastră şi vă urez o zi bună.

- Pauză -

În continuare, şedinţa este condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Puiu Haşotti şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinşi colegi,

Daţi-mi voie să începem împreună partea a doua a activităţii de astăzi, după intervenţiile politice, şedinţa destinată dezbaterii proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Daţi-mi voie să vă prezint prezenţa. Din totalul de 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 276, 68 sunt absenţi, 28 participă la alte acţiuni parlamentare.

Primul proiect care e înscris pe ordinea de zi de astăzi este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului.

Am înţeles că domnul preşedinte al Comisiei de învăţământ doreşte să intervină.

Poftiţi, domnule Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Este evident pentru toţi că, împreună, colegii din Comisia de învăţământ, indiferent de culoarea politică, au reuşit să finalizeze un raport acceptat şi de liderii de sindicate la Ordonanţa nr.38/2004 privind unele măsuri de îmbunătăţire a salarizării.

După cum ştiţi, s-au purtat discuţii şi ieri între factorii interesaţi şi aş avea rugămintea, domnule preşedinte, să fie informaţi colegii noştri asupra acestor discuţii şi, în raport de ceea ce se va aduce la cunoştinţa distinşilor colegi, să decidem asupra a ceea ce vom face în continuare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea Guvernului, domnule ministru Şerban, v-aş ruga să oferiţi Camerei Deputaţilor, colegilor noştri, informaţia solicitată cu privire la negocierile dintre Guvern şi sindicatele din învăţământ.

Domnul Nicolae Şerban (ministru, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma negocierilor care au fost desfăşurate la sediul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, între reprezentanţii guvernamentali şi liderii sindicatelor din învăţământ, au fost convenite aspectele referitoare la revendicările formulate de către sindicate, astfel încât s-a ajuns la o înţelegere care va fi finalizată astăzi, cu un protocol semnat, în numele Guvernului, de primul-ministru şi din partea sindicatelor de liderii celor patru sindicate. Prin aceste înţelegeri, s-au stins punctele în divergenţă, atât în ceea ce priveşte salarizarea personalului din învăţământ, începând cu 1 octombrie 2004, dar şi în ceea ce priveşte funcţiile auxiliare didactice şi personalul tehnic.

În aceste condiţii, la solicitarea sindicatelor din învăţământ, o comisie guvernamentală urmează să elaboreze o lege specială privind salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, care să stabilească creşterile etapizate până în anul 2006. De asemenea, pentru personalul TESA din întregul sistem bugetar, va fi nevoie de o lege specială de salarizare care să aibă în vedere condiţiile de muncă, intensitatea muncii şi alţi factori care justifică salariile diferenţiate pentru personalul din învăţământ şi, de asemenea, s-a convenit ca, în proxima şedinţă de Guvern, să se aprobe o ordonanţă de urgenţă care să consfiinţească, printr-o normă cu putere de lege, toate cele convenite.

În aceste condiţii, este necesară o reanalizare a întregului ansamblu de aspecte referitoare la salarizarea în sistemul public de învăţământ.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Înţelegem că vorba românească prinde contur: dă-i, Doamne, românului mintea cea de pe urmă şi mai bine mai târziu decât niciodată.

Noi credem că subfinanţarea sistemului de învăţământ nu aparţine numai actualului Guvern, ea vine din '90 încoace. Sperăm şi am sperat că, prin dublarea salariilor profesorilor universitari se face o breşă şi un început a repune dascălul la nivelul importanţei sociale a activităţii lui, credem că această ordonanţă care se va da joi va duce la o îmbunătăţire, dar este un început de drum, deoarece, în 2007, Uniunea Europeană ne obligă la a aloca 6% din produsul intern brut, lucru pe care nu-l putem face brusc, deoarece sistemul nu-l poate absorbi. Credem, de asemenea, că prin şcoală vom intra în Uniunea Europeană, şi nu prin alte facilităţi. De aceea vă rog, domnule preşedinte, în numele şi al colegilor mei din conducerea comisiei, să retrimitem, la comisie, Ordonanţa nr.38/2004, astfel încât să putem reformula un raport în concordanţă cu înţelegerile la care sindicatele au ajuns şi, respectiv, să avem garanţia că ceea ce a spus domnul ministru Şerban aici, în perspectivă, eşalonează această creştere de salarizare, spre a ajunge, dacă nu la nivelul absolut al salarizării profesorilor din Uniunea Europeană, cel puţin proporţional la acelaşi nivel.

Este un început şi vă rog să-mi permiteţi, în încheierea cererii mele, să urez colegilor profesori din ţară succes în noul an de învăţământ, să-i asigurăm că noi, comisia, profesorii existenţi în Parlamentul României, dar şi ceilalţi colegi nu uităm şcoala, nu uităm pe dascălul care ne-a pus condeiul în mână şi nu uităm că suntem ceea ce suntem şi pe locurile pe care suntem datorită şcolii. Le datorăm mult, atât dascălilor care au fost, care sunt, dar şi celor care vor trece, de pe băncile şcolii, direct în Parlamentul de la Strasbourg, domnule preşedinte, unde sper să ajungeţi şi dumneavoastră cu ceea ce v-a dat şcoala românească. Să sprijinim, deci, acest efort, nimeni nu vrea grevă în învăţământ, nimeni nu vrea un conflict, dar să înţelegem, odată pentru totdeauna: curbele de sacrificiu trebuie să înceteze pentru şcoala românească.

Sperăm că acest protocol este începutul revigorării şcolii româneşti, investirii în resursa umană, adică, cum spunea un mare dascăl, să fim plătiţi pentru cap, şi nu pentru şezut. Atunci vom câştiga şi vom repune România în locul care este.

Reiterez cererea de a ne fi trimisă la comisie această ordonanţă şi sper că vom avea înţelegerea colegilor noştri.

Vă mulţumesc şi cred că miercuri, adică mâine, ne veţi scuza pe cei care nu vom fi în bănci, pentru că vom fi, probabil, în băncile de la şcoală, nu de la Parlament.

Succes în noul an şcolar tuturor cadrelor didactice. (Aplauze în Grupul PRM)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, domnule profesor, nu putem decât să ne unim glasul şi gândurile cu cele ale corpului dascălilor din România şi să vorbim frumos despre şcoala românească. Nu putem să nu ne unim gândului dumneavoastră de a ura succes dascălilor şi elevilor, deopotrivă, în noul an şcolar.

Cu această precizare, voi supune votului dumneavoastră propunerea domnului preşedinte Stanciu de a fi restituit Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2004 la comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Un vot împotrivă sau abţinere? (Se adresează domnilor deputaţi din partea dreaptă a sălii)

Cu o abţinere, nici un vot contra, majoritatea celor prezenţi pentru, proiectul a fost trimis la comisie.

Stimaţi colegi,

Pe ordinea de zi de astăzi a rămas în dezbatere un punct din raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind Statutul aleşilor locali.

Îl rog pe domnul Florin Iordache, din partea Comisiei juridice, să ne comunice la ce concluzie au ajuns cu privire la punctul 32 şi articolul care era legat.

Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Membrii Comisiei de mediere vizavi de art.32...

Domnul Valer Dorneanu:

Punctul 32!

Domnul Florin Iordache:

Punctul 32 din raportul de mediere se elimină, iar, în concordanţă cu acest punct, la punctul 27 alin.1, de asemenea, se elimină.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Punctul 27? Punctul 27 se elimină, dar vizează...

Exact, citiţi ce a fost şi citiţi ce rămâne.

Domnul Florin Iordache:

Deci, din raportul de mediere, la punctul 32 se menţine în continuare eliminarea, iar din proiectul de lege, punctul 27, teza 1.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu e punct, e articolul 27 din lege. Citiţi art.27, aşa cum este acum şi citiţi-l cum vreţi să rămână.

Domnul Florin Iordache:

Deci punctul 27 va arăta: "Consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesare pentru a intra în consiliu cel puţin cu un consilier" - art.27.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi cum vreţi să-l reformulaţi?

Domnul Florin Iordache:

Aşa.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. S-a înţeles, stimaţi colegi?

Doamna Paula Maria Ivănescu şi Eugen Gheorghe Nicolaescu (din sală):

Nu s-a înţeles!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Domnule Iordache, întâi, vă rog să vorbiţi cu colegii noştri de la PD şi PNL şi, pe urmă, mai veniţi o dată în faţa tribunei şi prezentaţi exact.

Domnule Florin Iordache, mai faceţi o dată precizarea cu privire la punctul 32 din raportul de mediere.

Domnul Florin Iordache:

Punctul 32 din raportul de mediere - se menţine eliminarea, iar art.27 îi mai dau o citire o dată. Art.27 va suna: "Consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cel puţin cu un consilier".

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Haşotti doreşte o intervenţie.

Până ajunge dânsul la microfon, fac precizarea că aceste modificări propuse de comisie se datorează necesităţii de a pune în concordanţă această soluţie cu o decizie a Curţii Constituţionale.

Vă rog.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Decizia Curţii Constituţionale era în legătură cu migraţia parlamentarilor de la un partid la altul şi, din păcate, nici aici nu a existat voinţă politică din partea Corpului legislativ.

Referitor la punctul 32 din raport, am intervenit şi ieri şi noi ne menţinem părerea că trebuie să dăm dovadă de voinţă politică şi de a transmite un semnal foarte clar că, în România, partidele politice se comportă într-o manieră care este cerută de întreaga societate românească, în sensul de a opri migraţia politică pentru consilierii locali, de orice fel sunt ei - comunali, orăşeneşti, municipali, judeţeni. dacă pentru parlamentari acest lucru nu s-a putut sau, mai degrabă, nu s-a dorit, eu cred că putem transmite acest semnal politic şi benefic pentru societatea românească, pentru partide, pentru întreaga atmosferă politică ce se degajă din acţiunea partidelor politice, de a nu fi de acord cu migrarea de la un partid la altul. Este un punct de vedere personal ceea ce vă voi spune în continuare: cred că ar fi fost şi mai firesc ca un consilier care părăseşte partidul respectiv să părăsească şi locul de consilier. Aşa ar fi fost corect, dar cel puţin să dăm această minimă dovadă de voinţă politică că noi, Parlamentul, luptăm, arătăm că suntem împotriva migraţiei politice şi poate ar trebui ca şi la nivelul parlamentarilor să se înţeleagă acest lucru şi această migraţie politică, care este un flagel în România, să fie diminuată sau să dispară.

Vreau să vă spun, în încheiere, că, în Finlanda, din 1921 până în prezent, se cunoaşte un singur caz când un parlamentar a trecut de la un partid la altul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolăescu.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Vă cer pe procedură cuvântul şi consider că sunt două lucruri importante care trebuie avute în vedere. Primul dintre ele: raportul Comisiei de mediere a fost trimis înapoi la comisie ca să se facă un raport. Acest nou raport nu a fost, conform procedurii, depus la casete, ca fiecare deputat să ştie ce s-a hotărât în Comisia de mediere. Acum am aflat şi, de fapt, aţi văzut şi dumneavoastră, pe colţul mesei, se încerca să ni se spună în ce constă medierea de ieri. Al doilea lucru: se invocă, aici, o decizie a Curţii Constituţionale. Noi ştim că se referă, acea decizie, numai la parlamentari, nu şi la aleşii locali, iar dacă se referă şi la aleşii locali, rugăm să ni se pună la dispoziţie acest text. Având în vedere că cele două lucruri sunt importante pentru a lua o decizie, vă propun să nu discutăm astăzi acest raport de mediere.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Dacă abordăm problema strict regulamentar, sigur că putem să dăm dreptate colegilor noştri, domnului Nicolaescu, domnului Haşotti şi doamnei Ivănescu, care dorea să ia cuvântul. Vă semnalez însă faptul că, adoptând soluţia de la punctul 32, implicit trebuie să operăm modificarea la acel text legat organic de celălalt, pentru că, altminteri, legea ar pleca cu o contradicţie flagrantă.

De aceea, în scopul punerii în aplicare corectă a legii şi în scopul de a adopta o lege fără contradicţii, vă propun să adoptăm cele două soluţii care deja au fost votate de către Senat. Este o lege foarte importantă, consiliile locale au intrat în funcţiune, cu o componenţă aproape egală din cei doi poli polarizaţi, ca să repet, ai spectrului politic. Să dăm satisfacţie presei, prin aceste repetiţii care ne pun pe noi într-o lumină, dar se bucură ei.

Supun votului dumneavoastră, în interesul comun, aceste două texte, în interesul bunei funcţionări a consiliilor locale.

Pct.32 - textul comun, eliminarea textului.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi cu toţii votul. 68 de voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? 30 de abţineri.

Cu 68 voturi pentru, 14 împotrivă, 30 de abţineri a fost adoptat textul comun.

La art.27 supun votului dumneavoastră corectura propusă de domnul Florin Iordache, membru al Comisiei juridice, pentru armonizarea textelor.

Cine este pentru noul text al art.27 alin.1? 68 de voturi pentru.

Împotrivă? Am trecut la capitolul "împotrivă" stimaţi colegi, care aţi votat pentru. Mulţumesc. 14 voturi contra.

Abţineri? 30 de abţineri.

Deci, cu 68 de voturi pentru, 14 voturi contra, 30 de abţineri s-a adoptat textul art.27 în formula care v-a prezentat-o domnul Florin Iordache.

Am parcurs deci, textele raportului de mediere, îl vom supune votului final la sfârşitul acestei zile.

În continuare, proiectul de Lege privind fondurile de pensii administrate privat. Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu doreşte o intervenţie.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă cer îngăduinţa să fiţi de acord cu reîntoarcerea la comisie a acestui proiect de lege, întrucât, prin raport, prin discuţiile avute în comisie, s-au adus modificări care, parte dintre ele, nu am reuşit încă să le discutăm cu Ministerul de Finanţe, întrucât au nişte implicaţii financiare cu termen mai apropiat decât cel prevăzut.

De aceea, vă rugăm să ne păsuiţi cu o săptămână pentru a reveni cu acest raport în faţa dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Paula Ivănescu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, este justificată propunerea doamnei preşedinte Smaranda Dobrescu. Eu aş vrea să atrag atenţia asupra modului în care se repartizează proiectele de lege pe comisiile de specialitate. Dincolo de formularea "administrare privată a pensiilor", aceasta este o lege care are un conţinut financiar, de reglare a pieţei financiare care făceau din Comisia de buget-finanţe, comisia care trebuia să fie sesizată în fond. Ne-a fost destul de greu, cu toate că am avut reprezentanţi şi de la Banca Naţională şi din sistemul financiar, să lucrăm pe această lege şi sigur că au intervenit foarte multe inadvertenţe.

Vă rugăm, în momentul în care se fac repartizările pentru discutarea în fond a legilor, totuşi cineva să parcurgă, avem Consiliul Legislativ, avem sistemul juridic al persoanelor angajate în Camera Deputaţilor şi nu am dori ca aceştia, din nebăgare de seamă şi iuţeală de mână, să impieteze asupra calităţii legilor şi a rapoartelor întocmite de comisiile de specialitate.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinsă colegă, pentru că repartizarea proiectelor pe comisii este confirmată în final de plen, doresc totuşi să vă reamintesc un lucru. Atât în Biroul permanent cât şi în plen, după ce citesc, întreb dacă aveţi comentarii cu privire la repartizarea pe comisii şi nu sunt eu de vină că dumneavoastră, plenul, transformaţi prezentarea iniţiativelor cu trimiterea lor în comisii într-un moment formal.

V-aş ruga să fiţi atenţi în acele momente şi în Biroul permanent şi în plen atunci când auziţi că un proiect a fost trimis la o comisie şi dumneavoastră vă consideraţi îndreptăţiţi să fiţi sesizaţi, fie în fond, fie în aviz, să vă pronunţaţi. În ce priveşte Consiliul Legislativ, nu are nici o atribuţie în această privinţă.

Vă rog, domnule Nicolăescu.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Mă bucur că aţi adus în discuţie problema formalităţilor, care uneori fac parte din viaţa noastră, şi nu a fondului.

Referitor la propunerea doamnei preşedinte Smaranda Dobrescu, susţin ca acest raport să fie retrimis, dar nu la Comisia de muncă, ci să supuneţi plenului aprobarea să fie, dacă se poate, dezbătut la o comisie comună formată din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia de muncă. Toate problemele referitoare la pensiile administrate privat au în cea mai mare parte componentă financiară, au în cea mai mare parte componentă care se referă la asigurări. De aceea, eu cred că prima trimitere la Comisia pentru muncă a fost greşită, putem să o îndreptăm acuma şi putem să aducem un raport care să facă această lege, este vorba de pilonul 3 de pensii, operantă şi corectă. Dacă ne gândim la faptul că acum Guvernul elaborează proiectul de Lege privind pilonul 2 de pensii şi acela se leagă implicit de acest pilon 3, atunci vom afecta şi altera şi pilonul 2. De aceea, cred că este nevoie de mult mai multă aplecare, de mult mai mult profesionalism şi competenţă în judecarea acestei legi. Şi vă rog să procedaţi în consecinţă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să-i aduc la cunoştinţă distinsului coleg că acum discutăm pilonul 2 şi nu pilonul 3, pilonul 3 l-am discutat. Iar dacă presupune dumnealui că acest raport a fost făcut fără profesionalism şi competenţă, poate că ar fi frumos din partea dumnealui să ne atragă atenţia care sunt acele prevederi care presupun un minus de competenţă şi profesionalism. Noi am elaborat, noi pe fond, şi pilonul 3 şi acum 4 ani sau 5 ani am discutat tot noi, pe fond, o altă variantă a fondurilor universale de pensii. Între timp, membrii Comisiei de muncă şi protecţie socială, sesizaţi pe fond cu fondurile private de pensii, s-au specializat de câteva ori, dar majoritatea într-un curs în Elveţia pe fonduri private de pensii, ceea ce nu ştiu dacă colegii de la Buget-finanţe au făcut. Colegii de la buget-finanţe s-au ocupat în mod special de probleme de asigurări, unde noi nu ne băgăm şi vreau să spun că problemele de asigurări şi problemele de pensii private sunt mult deosebite şi cu multă plăcere putem discuta care este diferenţa.

Cu alte cuvinte, dacă în momentul de faţă, angajăm pe fond şi Comisia de buget-finanţe, am putea să ne luăm la revedere de la acest proiect de lege şi să spunem în legislatura următoare sau în celelalte legislaturi, că avem timp.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, aţi ascultat explicaţiile doamnei Smaranda Dobrescu... Da, poftiţi domnule Mardari.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am înţeles din cele spuse de către doamna preşedinte a Comisiei de muncă, am înţeles faptul că dezbaterea în comisie s-a făcut cu foarte multă competenţă, că unii membri ai comisiei s-au specializat în exterior pe acest domeniu al pensiilor private şi că membrii Comisiei de buget-finanţe ar avea un handicap în această privinţă, ca atare, nu văd de ce mai este nevoie să mai retrimitem acest proiect de lege la comisie, el ar putea fi supus atenţiei plenului chiar astăzi. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, haideţi să lăsăm totuşi orgoliile deoparte. Dacă suntem de acord pe fond că trebuie restituit... mulţumesc foarte mult, domnule Nicolăescu.

Supun votului dumneavoastră restituirea proiectului la Comisia de muncă pentru a întocmi un raport suplimentar într-o săptămână.

Cine este pentru? 90 de voturi pentru.

Împotrivă? 25 de voturi împotrivă.

Vreau să-mi exprim şi eu mirarea alături de colegii mei pentru faptul că unii v-aţi exprimat într-un fel şi aţi votat altfel, dar unii parcă aţi votat de două ori, o dată pentru şi o dată contra. Da, aşa am consemnat.

Abţineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu 90 de voturi pentru, 30 împotrivă, proiectul a fost restituit comisiei.

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi, cel de la pct.26 - proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.51/2004. Suntem în procedură de urgenţă, Comisia juridică, domnule Florin Iordache, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propun ca timp total de dezbatere 5 minute, câte un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Dacă este cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia a propus adoptarea în formula Senatului, deci nu sunt amendamente.

Vă întreb pe dumneavoastră dacă la titlul legii există obiecţiuni?

Votat în formularea Senatului.

Textul articolului unic care cuprinde dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr.51. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Votat în unanimitate.

Preambulul ordonanţei de urgenţă. Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2. Votate în unanimitate.

Acestea au fost singurele articole ale ordonanţei.

Vă rog să constataţi că am parcurs şi aprobat proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă pe textele acestora, urmează să supunem proiectul votului final astăzi.

Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor militare. Suntem în procedură de urgenţă. Rog Comisia juridică să prezinte propunerea de timp de dezbatere.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru această propunere, Camera Deputaţilor este prima Cameră care este sesizată, competenţa pentru acest proiect de lege revine Senatului. Vă propun ca timp total de dezbatere 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte totuşi cineva să facă vreo intervenţie prealabilă? Doamna Ivănescu şi pe urmă domnul Ştirbeţ.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş vrea să spun doar câteva cuvinte şi să fac o propunere de retrimitere la comisie a acestei legi, deoarece faţă de prevederile iniţiativei guvernamentale se introduce o nouă instituţie, Parchetul militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fapt nemaiîntâlnit în nici o parte din lumea civilizată, apare ca o lege profund comunistă şi cred că, comisia nu s-a orientat bine în momentul în care a introdus acest Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cred că ar trebui, dacă tot am ajuns în acest punct, măcar să încercăm ca urmele comunismului să nu se mai simtă printre noi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ştirbeţ.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În principiu, Grupurile parlamentare ale Alianţei PNL-PD sunt de acord cu adoptarea unui asemenea proiect de lege, însă doresc să fac câteva precizări.

Scopul proiectului, aşa cum se prevede în expunerea de motive prezentată de Guvern, este acela de a pune de acord principiile de organizare ale justiţiei militare cu principiile de reformă în justiţie şi cerinţele Uniunii Europene, în sensul diminuării rolului justiţiei militare. Acesta este scopul declarat al proiectului de lege. Sigur că am avut un alt punct de vedere cu privire la modul concret de organizare a instanţelor militare, şi anume acela de a se crea secţii pe lângă instanţele civile existente la toate nivelurile. Nu s-a acceptat această soluţie de către majoritatea parlamentară şi repet, suntem de acord în principiu cu adoptarea unui asemenea proiect de lege, cu condiţia ca amendamentul care a fost adus în Comisia juridică şi anume acela de a se reînfiinţa Secţia militară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să fie eliminat, datorită faptului că această secţie militară a fost desfiinţată încă din 1998, instanţele militare au funcţionat aşa, după cum vedeţi, mai bine de 6 ani şi în condiţiile în care s-ar accepta acest amendament, am reveni de fapt la modul de organizare iniţial care, în nici un caz, nu diminuează rolul justiţiei militare, aşa cum se doreşte în prezent de către Guvern şi se doreşte în scopul asigurării reformei în justiţie.

Mai mult, în situaţia acceptării acestui amendament, ar trebui şi se propune acest lucru la finalul proiectului de lege, să modificăm Legea de organizare judiciară şi Codul de procedură penală, legi pe care le-am adoptat abia în iunie şi Legea de organizare judiciară nici nu a intrat încă în vigoare, are termen de intrare în vigoare abia 27 septembrie 2004.

Ca urmare, iată ce se întâmplă cu reforma în justiţie. Stabilim un cadru general, mergem până la un anumit punct pe acest cadru, adoptăm Legea de organizare judiciară şi venim acum, înainte de a intra în vigoare legea, cu propuneri de modificare şi anume aceea de a spori de fapt rolul justiţiei militare în cadrul sistemului juridic.

De altfel, Ministerul Justiţiei, iniţiatorul acestui proiect de lege, nu a susţinut în cadrul comisiei acest amendament şi doresc să solicitaţi, domnule preşedinte, reprentantului ministerului să-şi prezinte poziţia în plen înainte de a începe dezbaterile, întrucât de acceptarea acestui amendament depinde întreaga procedură sau depind toate modificările care se propun acestui proiect adus de Guvern în faţa noastră. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Székely Ervin din partea Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Székely Ervin Zoltan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru Grupul UDMR problema de fond pe care o ridică această iniţiativă, acest proiect de lege, este aceea să existe sau să nu existe instanţe militare. Noi nu am auzit nici un argument raţional pentru care să existe astfel de instanţe speciale sau specializate sau extraordinare. Noi credem că fiecare cetăţean este egal în faţa legii, nimeni nu este mai presus sau mai prejos de lege, ca atare nici militarii, deci, trebuie să beneficieze de o judecată echitabilă, exact aşa ca orice cetăţean al acestei ţări şi nu este nevoie de o instanţă specializată.

Cu toate acestea, am fi fost de acord cu adoptarea unei legi care să reprezinte, cum să spun, "festina lente" în acest proces de eliminare a instanţelor militare, care să reducă oarecum competenţele acestor instanţe, să găsească o formulă rezonabilă pentru acei magistraţi care au lucrat în acest domeniu să treacă în justiţia civilă. Însă, cu regret am constatat că acest proiect de lege, în urma dezbaterilor din comisie, a suferit o modificare nefavorabilă şi în momentul de faţă reprezintă un pas înapoi prin înfiinţarea secţiei militare pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Noi credem că în aceste condiţii este inacceptabil pentru noi să votăm acest proiect de lege care reprezintă trecutul şi nu reprezintă viitorul, nu este în consonanţă cu cerinţele de integrare în Uniunea Europeană, chiar dacă şi acolo mai există ţări în care există astfel de instanţe, dar pentru noi nu acesta este modelul. Pentru noi modelul este eliminarea acestor instanţe şi în această formă, pentru noi este inacceptabil acest proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, deci, trei grupuri parlamentare au solicitat restituirea... Da, domnul Bădoiu. Vă rog. Cu privire la cererea de restituire.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulţumesc. Se face o confuzie.

În primul rând, prin proiectul de lege nu s-a cerut desfiinţarea instanţelor militare.

În al doilea rând, prin proiectul de lege nu s-a solicitat diminuarea competenţelor instanţelor militare.

Prin proiectul de lege, stimaţi colegi, se propune organizarea instanţelor şi parchetelor militare în concordanţă cu organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor civile, atât şi nimic mai mult. Vă este teamă de crearea unor instanţe speciale.

Vreau să vă spun că instanţele şi parchetele militare, le bag şi pe ultimele în această categorie, nu sunt instanţe speciale, pentru că, domnilor colegi, prin Constituţie, este interzis acest lucru.

Vreau să mai spun că, competenţa lor rămâne aşa cum aţi hotărât-o dumneavoastră, diminuată la maxim, dar iată că viaţa a venit şi impune ceva şi vă spun în ce constă acel ceva; constă în necesitatea de a se alinia întocmai la organizarea şi funcţionarea instanţelor civile, inclusiv la nivel de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru că, stimaţi domni, prin intrarea noastră în NATO s-a demonstrat necesitatea existenţei în continuare a acestor instanţe, ba mai mult, şi viaţa mă va confirma, în curând veţi accepta şi punctul de vedere acela de a se reveni la fosta competenţă materială a instanţelor militare. Asta e. N-aveţi încotro. Cei care au pledat pentru desfiinţarea lor, iată că astăzi se văd infirmaţi de viaţă, de necesităţile pe care le cere Organizaţia Nord-Atlantică. Ăsta este adevărul adevărat. Vrând-nevrând trebuie să înghiţiţi această găluşcă.

îmi pare rău că doamna Ivănescu nu este aici. Aceste instanţe nu sunt de sorginte comunistă, este eroare totală, ele au existat încă de pe vremea lui Cuza şi chiar în perioada dinaintea celui de al doilea război mondial, când la conducerea României s-au perindat două partide mari şi late şi ştiţi care sunt alea. Deci, să-mi fie cu iertare.

Doi. Se mai vehiculează o idee că, Comunitatea Europeană, cei de la Bruxelles ne cer desfiinţarea lor, minciună totală, minciună totală şi haideţi să vă dau exemple câteva.

După 1990, datorită acestui val, care a indus în opinia publică ideea falsă că aceste instanţe sunt de sorgintă comunistă, în Ungaria ele au fost desfiinţate, au fost desfiinţate.

O dată cu intrarea în NATO, apropo de acele complete pe lângă instanţele civile, domnule coleg, o dată cu intrarea în NATO, li s-a cerut să fie reînfiinţate. Iată că au fost reînfiinţate. Vreţi să ajungem în acelaşi loc, ca să avem de unde reveni? Vreţi să facem aceeaşi greşeală?

Păi, dacă cei de la Bruxelles ne-ar cere acest lucru, eu vă întreb de ce nu-i cere şi Spaniei acest lucru, unde (n.b.) există şi funcţionează şi în prezent un tribunal militar suprem, "suprem", curte supremă militară, adică ceea ce se propune astăzi - o secţie militară în cadrul Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie din România.

Dar vreau să vă mai dau şi un alt exemplu, un alt precedent. În Cehia există o secţie militară în cadrul Curţii Supreme de Justiţie din Cehia şi nimeni n-a mai plâns.

Domnilor colegi, apropo de competenţa materială, vreau să vă spun că în Marea Britanie instanţele militare sunt competente să cerceteze şi să judece toate cazurile, indiferent de calitatea celor care le comit, civili sau militari, legate de: siguranţa statului, proprietatea Guvernului Regatului Marii Britanii. Adică este vorba de proprietatea publică a acestui regat, indiferent că sunt militari sau civili. Oare, suspectaţi Marea Britanie, Spania, Cehia etc., Statele Unite, de regimuri nedemocratice? De regimuri nedemocratice?! Domnilor, trăiţi cu picioarele pe pământ şi cu capul pe umeri! Viaţa demonstrează că ideea aceea cu desfiinţarea lor nu este corectă, nu este justă.

Şi, acum, să vă spun de ce s-a propus reintroducerea, reînfiinţarea secţiei militare.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, n-am intrat încă pe fond. Discutăm doar problema de procedură.

Domnul Cornel Bădoiu:

Am terminat. Nu, nu, la dezbateri generale, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Ce dezbateri generale? Avem o propunere de a se restitui la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru o nouă analiză. Deci nu suntem la dezbateri generale, nici la textul respectiv.

Domnul Cornel Bădoiu:

Deci, nu este nevoie de restituire.

Domnule preşedinte, nu este nevoie de restituire, pentru că acest proiect de lege, în comisie a comportat foarte multe discuţii şi reluări ale lor. Deci, acesta este punctul de vedere al comisiei, punctul de vedere majoritar; al majorităţii. Nu înţeleg de ce, pentru că minoritatea nu a fost de acord cu acest punct de vedere al majorităţii, trebuie să triumfe azi în plen şi să-l retrimitem la comisie.

De aceea, eu vă propun să nu fiţi de acord cu retrimiterea la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte, din partea altor grupuri parlamentare, cineva să se pronunţe? Nu.

Dau cuvântul, pentru două minute, preşedintelui comisiei şi doamnei ministru.

Domnul Ion Neagu:

Nici măcar două minute, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba de existenţa instanţelor militare, pe care noi am validat-o; există şi vor exista.

Singura discuţie era legată de reînfiinţarea, pentru că a existat până în 1998, luna iulie, Secţiei Militare a Curţii Supreme de Justiţie, din trei considerente.

1. Justiţia militară, pe acest proiect de lege, în ce priveşte organizarea, este fracturată la un moment dat, în sensul că: avem tribunal militare egale în grad cu judecătoriile, avem tribunal militar teritorial egal în grad cu tribunalul judeţean şi avem curte militară de apel egală în grad cu o curte de apel civilă, iar la nivel de curte supremă nu mai avem nimic, ne-am oprit.

al doilea argument, domnule preşedinte, şi stimaţi colegi, în art.6 pct.1 rândul 1 din Convenţia Europeană se vorbeşte de proces echitabil. Păi, cum poate fi echitabil un proces, când unii militari sunt judecaţi de către instanţe militare, şi alţi militari sunt judecaţi de către instanţă civilă. În speţă, este vorba de militari începând cu gradul de general, care sunt judecaţi în primă instanţă şi în căi de atac numai la Curtea Supremă, de către Secţia penală, în sensul de instanţă civilă, pe când ceilalţi militari, până la acest grad, sunt judecaţi de instanţele militare. Unde s-a mai pomenit aşa ceva?!

Deci, o parte dintre militari sunt judecaţi de instanţele militare, la noi în ţară, pe această propunere, şi o parte - de instanţele civile.

a treia chestiune, domnule preşedinte, vreau să spun că pe linia urmăririi penale avem ciclu procesual egal pe linie militară cu cel civil, adică parchet militar pe lângă tribunalul militar, parchet militar pe lângă tribunalul militar teritorial, parchet militar pe lângă Curtea de Apel Militară. La nivel de Parchet General, avem secţie militară, dar nu mai avem la Suprem secţie militară, dintr-un motiv pe care nu-l dezvolt eu aici astăzi.

Acestea erau consideraţiunile pentru care voiam să facem o lege ca lumea.

Noi susţinem proiectele Guvernului. Ne permitem, însă, acolo unde găsim că avem de adăugat ceva în dezbateri, că de aceea este Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, facem acest lucru. Aşa am procedat aici. Eu nu spun că este o greşeală în proiect. Îmi permit să spun că este o scăpare, nu greşeală. Cum înfiinţezi instanţe militare până la un anumit moment sau grad, şi deodată te opreşti nejustificat, în timp ce urmărirea penală merge până în vârful piramidei, pe filieră?

Domnule preşedinte, revin la propunerea făcută. Noi suntem de acord cu restituirea la comisie, dar nu înţeleg, fără nici un argument, pur şi simplu, ca unii colegi să nu fie de acord cu acest proiect de lege, pentru simplul fapt că ar fi organizare judiciară perfectă şi pe linia instanţelor militare. Nicăieri în lume nu există o asemenea reglementare, până la jumătate. Asta este reglementare pe organizare până la jumătate. Contravine, repet, Convenţiei Europene, pe care am evocat-o aici.

Propun restituirea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru Teodoroiu. Poftiţi. Vă rog, punctul de vedere al Ministerului Justiţiei.

Doamna Simona Maria Teodoroiu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem de acord cu restituirea, pentru a rediscuta propunerea în comisie. Probabil că am fost greşit înţeleşi. Prin proiectul de lege propunem, într-adevăr, diminuarea rolului justiţiei militare.

Or, prin amendamentul care s-a făcut, se ajunge, paradoxal, la extinderea rolului justiţiei militare, chestiune cu care nu putem fi de acord, pe de o parte, pentru că restrângerea activităţii justiţiei militare este o consecinţă logică a demilitarizării deja produsă cu privire la poliţişti şi recent în ceea ce priveşte personalul din administraţia naţională a penitenciarelor, iar, pe de altă parte, este, într-adevăr, o cerinţă europeană şi, ca să scurtez lucrurile, vă rog să-mi permiteţi să citez - oricât de delicată ar fi ea - din Poziţia Comună a statelor membre ale Uniunii Europene, pentru Cap.24 J.A.I. ianuarie 2004: "Uniunea Europeană încurajează România să diminueze rolul instanţelor militare în cadrul sistemului său judiciar şi reiterează solicitarea de informaţii privind în principal adoptarea modificărilor Codului de procedură penală". Citez, de asemenea, din Raportul experţilor în cadrul misiunii de evaluare din martie-aprilie 2004: "urmare a reducerii activităţii instanţelor militare, va fi parcurs un proces de redimensionare şi restructurare a personalului. De asemenea, având în vedere progresul făcut în demilitarizare şi intrarea în vigoare a principiului constituţional că justiţia trebuie să fie unică, imparţială şi egală pentru toţi, existenţa instanţelor militare pare a nu fi constituţională".

Suntem de acord cu restituirea la comisie, pentru a rediscuta aceste chestiuni. O să prezentăm şi drept comparat şi, de asemenea, credem că ar fi foarte util şi un punct de vedere al Ministerului Apărării Naţionale pe această chestiune, de care nu am beneficiat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru, vă felicit că invocaţi şi nevoia consultării cu Ministerul Apărării Naţionale, pentru că noi discutăm statutul unui corp profesional, al militarilor, fără a-i consulta. Deci, invocăm apartenenţa la NATO, suntem membri ai NATO, în primul rând din acest punct de vedere, componenta militară. Sigur, şi componenta democratică a fost foarte importantă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a se restitui, cu termen până luni, ca să nu ieşim din raportul suplimentar, la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? 16 abţineri.

Cu două voturi împotrivă, 16 abţineri, majoritatea pentru, s-a restituit proiectul la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Următorul proiect: reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog să prezentaţi raportul şi să propuneţi şi timpii de dezbatere, ca să câştigăm timp.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Timp total de dezbatere vă propun 5 minute şi un minut pentru fiecare intervenţie.

Vreau să vă spun că acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supunem plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege, cu amendamentele admise, aşa cum rezultă din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere?

Dacă este cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea raportului comisiei, făcut la cererea de reexaminare a domnului preşedinte.

La pct.1, cu privire la Titlul II, art.IV: introducerea a două puncte noi - 6¹ şi 6².

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Adoptat acest punct.

La pct.2, comisia propune eliminarea de la pct.15 a alin.2, alin.3, alin.4 şi alin.6 din art.28.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Admis şi pct.2, care a fost şi ultimul.

Vom supune cererea de reexaminare votului final, la sfârşitul acestei zile.

La pct.29: Proiectul de Lege privind darea unui teren în folosinţa gratuită a Ambasadei Franţei la Bucureşti.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să-şi ia locul şi reprezentantul Guvernului să prezinte proiectul.

Domnul Gheorghe Matache (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe cale diplomatică, Ambasada Franţei la Bucureşti a prezentat necesitatea mutării Liceului Anna de Noailles într-un nou sediu, pentru desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a activităţii.

În acest sens, reprezentanţii statului francez au propus fie atribuirea unei clădiri cu destinaţie de şcoală, care urmează a fi reamenajată, fie atribuirea unui teren pe care va fi amplasată noua construcţie a liceului.

Atribuirea unui teren în scopul arătat a fost solicitată în vederea demarării în cel mai scurt timp posibil a lucrărilor de construcţie.

Terenul respectiv este situat în cadrul Bazei sportive "Cireşarii" şi este singurul care a corespuns destinaţiei care urmează a fi dată construcţiei.

Faţă de cele prezentate, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform prevederilor art.75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională în cazul acestui proiect de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorbil acest proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, ca Proiectul de Lege privind darea unui teren în folosinţă gratuită a Ambasadei Franţei să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

La anexă, dacă aveţi obiecţiuni?

Votată în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

La pct.30 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/1998 privind constituirea şi funcţionarea fondurilor cu capital de risc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea acestui proiect de lege.

Rog pe domnul deputat Bleotu să motiveze această propunere.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma reexaminării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/1998 privind constituirea şi funcţionarea fondurilor cu capital de risc, în şedinţa din 2 septembrie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea, întrucât Ordonanţa Guvernului nr.20/1998 privind constituirea şi funcţionarea fondurilor cu capital de risc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.41 din 30 ianuarie 1998, a fost abrogată prin art.298 alin.1 lit.e) din Legea nr.297 din 28 iunie 2004 privind piaţa de capital.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi ascultat, stimaţi colegi, motivaţia.

Dacă doreşte cineva să intervină?

Vom supune votului final această propunere a comisiei.

La pct.31: Proiectul de Lege privind aderarea României la Acordul între părţile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informaţiilor, adoptat la Bruxelles la 6 martie 1997.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Vă rog, domnule deputat Oltei, să prezentaţi şi raportul şi timpii de dezbatere.

Domnul Ion Oltei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

5 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenţie.

Proiectul de Lege privind aderarea României la Acordul dintre părţile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informaţiilor a primit avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei pentru politică externă.

Prin aderarea la acest acord, România face demersurile necesare pentru a deveni parte la acordurile încheiate între statele membre NATO.

Acordul stabileşte principii comune pentru protecţia reciprocă şi siguranţa informaţiilor clasificate schimbate, asigurând un cadru general pentru standardele şi procedurile europene.

La lucrările comisiei au participat, în calitate de invitaţi, doamna Irina Păcureţu, şef serviciu în cadrul ORNIS, şi domnul Anton Nicolae, director adjunct la ORNIS.

La lucrări au participat 25 de deputaţi din 27.

Camera decizională este Senatul.

Vă propunem adoptarea în forma prezentată de către Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi ascultat şi raportul.

Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic, care cuprinde dispoziţia de aderare la tratat, tratat pe care-l aveţi anexat.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

La pct.32: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2004 privind ratificarea Acordului privind amendarea art.II alin.1 al Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de distrugere în masă şi promovarea relaţiilor militare şi de apărare.

Procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Tot domnul deputat Oltei vă rog să prezentaţi şi raportul şi timpii de dezbatere.

Domnul Ion Oltei:

Vă propunem 5 minute; un minut de intervenţie.

Proiectul de lege a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu unele observaţii şi propuneri.

Prin ratificarea acestui acord de amendare, partea americană va furniza asistenţă părţii române pentru securizarea reactorului nuclear de cercetare de pe Platforma Măgurele şi, totodată, va finanţa proiectul de reconversie a reactorului TRIGA din Piteşti.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările şedinţei comisiei a participat doamna lt.col. Sofia Balaban şi domnul lt.col. Constantin Zamfir, ambii consilieri juridici în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Senatului.

Comisia vă propune adoptarea în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului timpii de dezbatere.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

V-aş ruga să urmăriţi textul proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2004.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Votat în unanimitate.

Preambulul.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a acordului, acord pe care-l aveţi anexat.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

La pct.33: Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul cercetării şi tehnologiei pentru apărare.

Nu suntem în procedură de urgenţă.

Aştept iniţiatorul să prezinte proiectul şi apoi, domnule deputat Oltei, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Gheorghe Matache:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La iniţiativa partenerului turc şi în temeiul aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pe Memorandumul nr.M.3360 din 2 octombrie 2002, a fost negociat Memorandumul de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul cercetării şi tehnologiei pentru apărare.

Ulterior, după finalizarea negocierilor, acordul a fost semnat la Ankara, la data de 6 aprilie 2004, în scopul îmbunătăţirii colaborării dintre cele două ţări şi utilizării eficiente a resurselor ştiinţifice, tehnice şi financiare proprii pentru realizarea unor proiecte şi programe comune, menite să dezvolte noi armamente şi sisteme de apărare.

De asemenea, prin prezentul document internaţional părţile îşi propun să efectueze studii teoretice şi experimentale, să aplice cunoştinţe tehnice şi ştiinţifice din domeniul apărării, să schimbe informaţii referitoare la cercetările naţionale în materie, precum şi la echipamente, materiale şi softuri experimentale.

Textul acordului este în concordanţă cu principiile dreptului internaţional şi corespunde legislaţiei interne a fiecăruia dintre cele două state.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Oltei.

Domnul Ion Oltei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege supus dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Memorandumul contribuie la îmbunătăţirea generală a colaborării dintre România şi Turcia, precum şi la utilizarea efectivă a resurselor ştiinţifice, tehnice şi financiare ale părţilor, în scopul cercetării pentru apărare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat doamna lt.col. Sofia Balaban şi domnul lt.col. Constantin Zamfir, consilieri juridici în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

De asemenea, au fost prezenţi 25 de deputaţi din cei 27.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Senatului.

Cu unanimitate de voturi, comisia a hotărât să vă supună spre aprobare proiectul, în forma prezentată de către Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină?

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a memorandumului, memorandul pe care-l aveţi anexat.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat şi acesta în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

La pct.34: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie pentru aplicarea mutatis mutandis a Acordului între Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Iniţiatorul. Vă rog să prezentaţi acest proiect, succint.

Rog Comisia pentru politică externă să se pregătească şi să prezinte raportul.

Domnul Gheorghe Matache:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acest act normativ se aprobă Acordul încheiat prin schimb de Scrisori între România şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie.

Acordul stabileşte condiţiile de bază în care Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie colaborează şi acordă asistenţă Guvernului României pentru îndeplinirea proiectelor sale în domeniul dezvoltării, cu accent pe problematica populaţiei şi a planificării familiale.

Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor au întocmit raport de adoptare în forma prezentată, fără amendamente, iar Guvernul propune şi susţine adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Niculescu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Constantin Niculescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru politică externă a Parlamentului României a luat în dezbatere şi avizare în fond Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie pentru aplicarea Acordului între Guvernul României şi acest Program al Naţiunilor Unite, semnat la 23 ianuarie 1991.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform Constituţiei.

S-a primit avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, iar Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil.

Acordul dezvoltă cooperarea constituită în 1991 între România şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi stabileşte condiţiile de bază în care acest fond colaborează şi acordă asistenţă Guvernului României.

Luând în considerare cele de mai sus, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, avizarea favorabilă a proiectului de lege şi propune ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor.

La lucrări au fost prezenţi 22 de deputaţi din 25 de membri ai comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină în dezbateri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a acordului, acord pe care-l aveţi anexat.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect.

Următorul punct , nr.35: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Federal Austriac privind schimbul reciproc de date în domeniul controlului migraţiei şi în probleme de azil.

Poftiţi, domnule ministru, vă rog să prezentaţi proiectul, şi apoi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic va prezenta raportul.

Nu suntem în procedură de urgenţă.

Domnule ministru, vă rog, pe scurt, să prezentaţi acest proiect.

Domnul Gheorghe Matache:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest document internaţional contribuie la dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne între cele două state, în mod deosebit pe specificul schimbului de date în domeniul migraţiei şi al azilului, în scopul combaterii migraţiei ilegale, aspecte cu semnificaţie majoră în procesul de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană.

În esenţă, documentul prevede următoarele: categoriile de date care vor fi schimbate în baza acordului, modul de transmitere a datelor, obligaţia de utilizare a datelor în scopul pentru care acestea au fost furnizate, obligaţia de rectificare, distrugerea datelor şi furnizarea de informaţii suplimentare referitoare la modul de utilizare a datelor, autorităţile competente pentru aplicarea prevederilor acordului şi modul de intrare în vigoare şi de denunţare a acordului.

Art.5 al acordului tratează problematica protecţiei datelor personale, stipulând obligaţii în sarcina părţilor contractante, circumscrise domeniului protecţiei persoanelor, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Faţă de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege pe care vă adresăm rugămintea să-l aprobaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Domnul Alexandru Ţibulcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu proiectul de lege pentru ratificarea acordului între Guvernul României şi Guvernul Federal Austriac privind schimbul reciproc de date în domeniul controlului migraţiei şi în probleme de azil, semnat la Bucureşti la 24 iunie 2004.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ. proiectul de lege a fost dezbătut şi avizat în fond în şedinţa din 8 septembrie 2004. Având în vedere importanţa acestui proiect de lege, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acestuia în forma prezentată.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Textul art.unic care cuprinde dispoziţia de ratificare a acordului, acord pe care îl aveţi anexat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârşitul acestei zile.

La pct.36, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.178/2000 privind produsele cosmetice. Rog iniţiatorul să-l prezinte. A, suntem în procedură de urgenţă. Aveţi dreptate.

Comisia pentru sănătate, domnul preşedinte Ifrim, sunteţi prezent, dar nu sunteţi atent. Vă rog să prezentaţi timpii de dezbatere, la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.178/2000. Suntem în procedură de urgenţă, vă rog să prezentaţi propunerile dumneavoastră cu privire la timpii de dezbatere.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propun 5 minute timp de dezbatere, un minut pentru fiecare luare de cuvânt.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul de lege şi raportul comisiei. La titlul acestuia în forma adoptată de Senat nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? La titlu? Votat în unanimitate.

Preambulul art.I. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La pct.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.2, 3, 4 şi 5. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.6. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.7. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.8, 9. Votate în unanimitate.

La pct.10 urmăriţi, vă rog, amendamentul 1 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Da, domnule ministru, vă rog.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunem eliminarea profesiei de "cosmetician" ca şi specialitate care face evaluarea calităţii şi punerea pe piaţă a produselor cosmetice. Avem în vedere că această specialitate medicală are un sistem de formare pe învăţământ superior tip colegiu de 4 ani. De asemenea, peste 80 la sută din componenţii sau membrii acestei specialităţi desfăşoară sau sunt implicaţi în activitatea de producere, distribuţie a produselor cosmetice.

În acest fel, textul de lege va fi aliniat şi cu directiva 89/44 art.1 a Comunităţii Europene.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să ne ajutaţi să urmărim ce vreţi să spuneţi. Noi suntem la pct.10 aici, unde comisia a formulat un amendament. Colegii mei nu ştiu despre ce vorbiţi dumneavoastră şi de unde să se elimine şi ce să se elimine. Eu nu am văzut specialitatea asta cuprinsă în pct.10. Referiţi-vă la acest text ca să ne ajutaţi să vă urmărim.

Domnul George Pavelescu:

La lit.f) pct.10 comisia a propus introducerea unei specialităţi nereglementate, care să desfăşoare o astfel de activitate de evaluare a produselor cosmetice. celelalte articole, celelalte litere din conţinutul articolului respectiv nu au suferit modificări faţă de forma promovată de guvern. Şi la pct.f) vă propunem eliminarea acestei profesii şi să rămână numele şi adresa persoanelor calificate, responsabile care vor evalua produsul din punctul de vedere al siguranţei pentru sănătatea umană, persoanele responsabile pentru evaluare trebuie să aibă diplomă de studii superioare în specialităţile: farmacie, toxicologie, dermatologie, medicină sau altă specialitate similară, aşa cum este definit în cuprinsul Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomei şi calificării profesionale pentru profesiile reglementate în România.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu alte cuvinte, dumneavoastră propuneţi ca lit.f) să rămână în redactarea iniţială şi să se respingă amendamentul comisiei?

Domnul George Pavelescu:

Da, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Vă rog, preşedintele comisiei.

Domnul Mircea Ifrim:

Suntem de acord parţial, în sensul că se elimină cuvântul "cosmetică" şi rămâne "dermatologie, medicină sau o specialitate similară, aşa cum este definită în cuprinsul Legii nr.200/2004." Eliminăm "cosmetică", întrucât ar putea să fie, şi este corect, conflict de interese. Deci, comisia are această variantă cu care, de fapt, am căzut de acord cu ministerele.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, am înţeles. stimaţi colegi, la amendamentul 1 de la pct.10, al comisiei, iniţiatorul, împreună cu comisia, vă propun un text care să excludă termenul "cosmetică"; după "dermatologie, medicină" ar urma "sau o specialitate similară". Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.11, 12, şi 13 dacă aveţi obiecţiuni? Votate în formula adoptată de Senat.

Art.14, 15, 16? Votate în unanimitate.

Art.17, 18, 19. Votate în unanimitate.

Art.20, 21, 22, 23, 24, 25. Votate în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Art.III. Votat în unanimitate.

Art.IV. Votat în unanimitate.

Art.V. Votat în unanimitate.

Anexa 1. Votată în unanimitate.

Anexa 2. Votată în unanimitate.

Anexa 3. Votată în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege în cursul zilei de astăzi.

La pct.37 avem cererea de reexaminare a preşedintelui României cu privire la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, o rog să prezinte raportul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Timotei Stuparu:

Domnule preşedinte,

La Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a sosit spre reexaminare Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.

Preşedintele României, la 6 iulie 2004, s-a adresat Parlamentului cu cererea de reexaminare a unor articole din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi stării de urgenţă, trimisă la Administraţia prezidenţială spre promulgare. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a reexaminat solicitările trimise de la Preşedinţie, la lucrările comisiei au fost prezenţi 25 de deputaţi din totalul de 27 de membri ai comisiei.

În urma reexaminării Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, în şedinţa din 8 septembrie 2004, cu unanimitate de voturi pentru, membrii comisiei propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acesteia cu amendamentele care sunt cuprinse în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea textelor care au făcut obiectul cererii de reexaminare. urmăriţi, vă rog, raportul comisiei.

La pct.1, textul art.3². Dacă sunt observaţii la textul comisiei, care corespunde cererii de reexaminare. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.2, textul cu privire la art.18 alin.2. Dacă sunt observaţii? Votat textul comisiei.

La pct.3 art.23. Dacă sunt observaţii la textul comisiei care corespunde cererii de examinare. Nu sunt, votat în unanimitate.

La pct.4 cel cu privire la art.34. Dacă sunt observaţii? Votat în unanimitate, conform cererii de reexaminare. Vom supun raportul şi cererea de reexaminare votului dumneavoastră final astăzi.

La pct.38, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.257/2001 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României.

Stimaţi colegi,

Încurajat de prezenţa din sală, rog şefii grupurilor parlamentare să-şi anunţe toţi colegii că poate începem votul final la ora 13, nu la ora 13,30, dacă vin colegii, pentru că ora de vot final anunţată a fost ora 13,30. Când terminăm proiectele, le vom supune votului final.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Timotei Stuparu:

Domnule preşedinte,

La Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a sosit, de asemenea, spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură obişnuită, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.257/2001 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege cu unele observaţii şi propuneri. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat, de asemenea, favorabil acest proiect de lege în forma prezentată de iniţiator. Prin amendarea acestui act normativ se creează cadrul juridic pentru cooperarea forţelor aeriene române cu cele ale NATO în combaterea aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian.

Proiectul de lege a fost dezbătut în comisie şi în urma dezbaterii din şedinţa din 8 septembrie 2004, cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hotărât să supună proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 257/2001 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare, în forma prezentată de către guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Guvernul susţine expunerea de motive pe care o aveţi în faţa dumneavoastră. Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Art.I, preambul. Votat în unanimitate.

Pct.1, 2 şi 3. Votate în unanimitate.

Pct.4. Votat în unanimitate.

Pct.5, 6, 7, 8, 9. Votate în unanimitate.

Pct.10. Votat în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Art.III. Votat în unanimitate.

Art.IV. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege, îl vom supune votului final la sfârşitul acestei zile.

La pct.39, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2004 pentru modificarea art.2 din Legea nr.296/2002 privind acordarea asistenţei medicale în România cetăţenilor străini.

Din partea iniţiatorului, vă rog să prezentaţi, domnule ministru.

Domnul George Pavelescu:

Există o lege privind acordarea asistenţei medicale în România cetăţenilor străini, în baza unor acorduri şi înţelegeri internaţionale, convenţii sau protocoale de reciprocitate.

Deşi actul normativ respectiv prevede că asistenţa medicală se asigură în condiţiile stabilite prin acestea, în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor acordului de securitate socială, s-a considerat necesară introducerea expresă a prevederilor prin care să se stipuleze că serviciile medicale acordate cetăţenilor străini în baza acestei legi se decontează din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale la tarife stabilite pentru cetăţenii români asiguraţi, iar pentru cetăţenii români aflaţi pe teritoriul altor state cu care România a încheiat aceste acorduri, asistenţa medicală se acordă în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în acestea. Suntem de acord cu raportul întocmit de comisia de sănătate a Camerei Deputaţilor şi amendamentul prevăzut în acesta.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Ifrim, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc.

Referitor la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63, considerăm că prin acest proiect se reglementează în condiţii de reciprocitate şi, în acest sens, amendamentele comisiei îmbunătăţesc proiectul, asistenţa medicală a cetăţenilor străini pe teritoriul ţării noastre şi a cetăţenilor noştri pe teritoriul altor ţări.

Vă rog să ne aprobaţi proiectul în forma în care este prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, urmăriţi amendamentul 1. Dacă sunt observaţii la amendamentul 1? Nu sunt. Admis amendamentul 1, modificat corespunzător art.unic.

La ordonanţa de urgenţă, titlul. Votat în unanimitate.

Art.I, preambul. Votat în unanimitate.

Art.2 alin.1. Votat în unanimitate în formula din ordonanţă.

La alin.2 de la art.2 urmăriţi, vă rog, amendamentul 2 al comisiei. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat alin.2.

Art. 2 alin.3. Votat în unanimitate.

Art.II din ordonanţă. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final în această şedinţă.

La pct.40, proiectul de Lege privind planificarea apărării. Rog Ministerul Apărării să prezinte pe scurt conţinutul acestuia.

Domnul Gheorghe Matache:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul Legii planificării apărării reprezintă o materializare a unui angajament concret asumat de România faţă de NATO prin calendarul pentru accelerarea reformei şi îşi propune să înlocuiască actualul cadru normativ referitor la planificarea apărării naţionale a României. Acesta ia în considerare trecerea României de la statutul de partener de cooperare la acela de membru cu drepturi depline al Alianţei Nord Atlantice.

În acest sens, se are în vedere armonizarea sistemului românesc de planificare a apărării cu metodologia şi procedurile specifice planificării apărării a NATO, aflate în plin proces de revizuire şi adaptare la cerinţele unui mediu de securitate în rapidă schimbare.

Proiectul de lege îşi propune, de asemenea, să elimine detaliile relevante conţinute în vechiul act normativ, să reducă sfera de aplicare a planificării apărării strict la structurile şi organismele naţionale şi departamentale cu atribuţii nemijlocite în acest domeniu şi să ofere posibilităţi sporite de perfecţionare a sistemului şi procesului de planificare a apărării, fără a mai fi necesare amendamente ulterioare de ordin legislativ.

Din aceste considerente, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil proiectului Legii planificării apărării.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Oltei, raportul comisiei de apărare.

Domnul Ion Oltei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege supus dezbaterii Parlamentului a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Proiectul de lege prevede o deplină armonizare a sistemului românesc de planificare a apărării cu metodologia şi procedurile specifice planificării apărării a NATO aflate în plin proces de revizuire şi adaptare la cerinţele unui mediu de securitate şi schimbare rapidă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 25 de deputaţi din 27. Proiectul de lege este de competenţă decizională a Senatului. Cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hotărât să supună proiectul de lege dezbaterii Camerei Deputaţilor cu amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbaterile generale? Nu.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I. Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2. Votate în unanimitate.

La art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul 1, de fapt, este singurul amendament al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat art.3.

Titlul Capitolului II. Votat în unanimitate.

Art.4 şi 5. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului III. Votat în unanimitate.

Art.6 şi 7. Votate în unanimitate.

Art.8, 9, 10, 11, 12. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului IV. Votat în unanimitate.

Art.13 şi 14. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârşitul acestei zile.

La pct.41, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/2004 privind acordarea de facilităţi fiscale organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord pentru pregătirea şi desfăşurarea în România a reuniunii informale a miniştrilor apărării din ţările membre NATO.

Rog iniţiatorul să-l prezinte şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, prezentă, să se pregătească pentru raport.

Rog pe toţi colegii care se află pe culoare să poftească în sală, pentru că în curând vom face votul final.

Domnul Gheorghe Matache:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr.16 din 21 ianuarie 2004 în luna octombrie a.c. pe durata a 2 zile se va desfăşura la Poiana Braşov Reuniunea informală a miniştrilor apărării în ţările membre NATO.

În vederea pregătirii acestei activităţi a fost semnat memorandumul de înţelegere între Grupul operativ ministerial român şi Grupul operativ ministerial al statului major internaţional NATO privind organizarea întâlnirii informale a miniştrilor apărării din ţările membre NATO.

Potrivit acestui document, partea română şi-a asumat obligaţia de a acorda unele facilităţi fiscale, în conformitate cu prevederile art.9 şi 10 din Acordul privind statutul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, reprezentanţilor naţionali şi personalului internaţional, încheiat la Ottawa la 19 septembrie 1951. Cum România nu a aderat încă la acest tratat, iar Codul fiscal nu prevede facilităţile menţionate, potrivit Legii nr.291 din 2004 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, a fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr. 66/2004, privind acordarea de facilităţi fiscale organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord pentru pregătirea şi desfăşurarea în România a Reuniunii informale a miniştrilor apărării în ţările membre NATO. Practic, această ordonanţă preia prevederile art.9 şi 10 din Tratatul de la Ottawa.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bleotu, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Vasile Bleotu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În urma examinării proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/2004 privind acordarea de facilităţi fiscale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord pentru pregătirea şi desfăşurarea în România a Reuniunii informale a miniştrilor apărării din ţările membre NATO, în şedinţa din 8 septembrie 2004, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat. Dacă la titlul acestuia, aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 66. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Votat în unanimitate.

Art.1, 2 şi 3. Votat în unanimitate.

Art.4 care este şi ultimul. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

Pct.42, ultimul proiect pe care îl vom lua, pentru că am epuizat programul de lucru pe astăzi, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2004 pentru modificarea alin.2 al art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2003. Suntem în procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru muncă, doamna preşedintă Smaranda Dobrescu, să propuneţi timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propunem 5 minute total dezbateri cu un minut luări de cuvânt.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului în forma Senatului. Comisia, neavând amendamente. La titlul proiectului de lege? Adoptat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2004. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă? Votat în unanimitate.

Preambulul. Votat în unanimitate.

Art.unic. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

Stimaţi colegi,

Pentru că unii dintre noi au înţeles ora 13,00 şi îi mai aşteptăm, v-aş propune să lăsăm cele două puncte cu modificarea şi completarea Legii concurenţei şi aleşii locali, le lăsăm ultimele pe listă.

Sunteţi de acord ca punctele 2 şi 21 să fie lăsate ultimele? Da. Mulţumesc.

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi a Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare acţionând în calitate de Agenţie de implementare a Facilităţii Globale de Mediu privind finanţarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, semnate la Bucureşti, la 26 mai 2004.

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt. Dar în două părţi din sală, foarte mulţi n-au votat.

Oricum, mai supun încă o dată votului dumneavoastră proiectul de la pct.1.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.2 îl lăsăm la urmă.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 15 al Legii concurenţei nr.21/1996. se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este de acord cu propunerea de respingere? 213 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a adoptat propunerea de respingere.

4. Proiectul de Lege privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri. Lege ordinară.

Cine este pentru? 213 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2004 pentru modificarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere. Lege ordinară.

Cine este pentru? 191 voturi pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 191 voturi pentru, 15 voturi contra şi 2 abţineri, s-a adoptat proiectul.

6. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului la Acordul de înfiinţare a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare semnat la Paris la 29 mai 1990, adoptat prin Rezoluţia nr.90 a Consiliului Guvernatorilor al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare din 30 ianuarie 2004. Lege ordinară.

Cine este pentru? 213 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Comunitatea Europeană şi România privind participarea României la programul Comunităţii, Instrument Financiar pentru Mediu (LIFE), semnat la Bucureşti la 5 martie 2003 şi la Bruxelles la 18 martie 2003. Lege ordinară.

Cine este pentru? 211 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Acordul european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională (AGR) încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975. Lege ordinară.

Cine este pentru? 217 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul transportului feroviar, semnat la Kiev la 21 octombrie 2003. Lege ordinară.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt. Dar am văzut multe voturi neexprimate.

Adoptat cu 197 voturi pentru.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.53/2004 pentru ratificarea amendamentelor convenite între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 6 mai 2004 şi la Paris la 17 mai 2004, la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 şi la Bucureşti la 20 august 2001. Lege ordinară.

Cine este pentru? 218 voturi pentru.

Contra?

Abţineri?

Adoptat cu 218 voturi pentru.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2004 pentru finalizarea privatizării Societăţii Comerciale "Combinatul Siderurgic Reşiţa" - S.A. Reşiţa. Lege ordinară.

Cine este pentru? 215 voturi pentru.

Împotrivă? 21 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale "Tractorul UTB" - S.A. Braşov. Lege ordinară.

Cine este pentru? 191 voturi pentru.

Împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat cu 191 voturi pentru, 32 împotrivă.

13. Proiectul de Lege privind trecerea unor construcţii şi a terenurilor aferente, aflate în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA din domeniul public al statului în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA şi vânzarea acestora de către Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA. Lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere. Şi câteva voturi neexprimate.

Adoptat.

14. Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.47/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.100/2001 privind acumularea cantităţii de 3 milioane tone de cărbune energetic de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat în anul 2001. Lege ordinară.

Cine este pentru? 218 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

15. Proiectul de Lege privind Ordinul Meritul Industrial şi Comercial şi Medalia Meritul Industrial şi Comercial. Lege ordinară.

Cine este pentru? 218 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

16. Proiectul de Lege privind Semnul onorific Răsplata Muncii în Serviciul Public. Lege ordinară.

Cine este pentru? 218 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

17. Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Marinei Române şi a Zilei Aviaţiei Române. Lege ordinară.

Cine este pentru? 218 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

18. Proiectul de Lege privind bursele private. Lege ordinară.

Cine este pentru? 218 voturi pentru. Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

19. Propunerea legislativă privind regimul acordării burselor private. Se propune respingerea propunerii legislative.

Reprezentantul Partidului Democrat doreşte să explice votul.

Domnul Daniel Bogdan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi nu vorbim, din păcate, despre un proiect de lege care să îmbunătăţească viaţa studenţilor, ci doar despre plagiatul unei idei pe care Guvernul P.S.D. a copiat-o de la P.N.L. şi P.D. în scop electoral.

În anul 2002, dacă nu greşesc, s-a discutat în Parlament un proiect de lege iniţiat de P.N.L., un proiect de lege care reglementa acordarea burselor private.

Din păcate, acest proiect de lege a fost respins prin votul majorităţii P.S.D. Dacă la acel moment proiectul de lege ar fi fost adoptat, studenţii ar fi beneficiat de burse private încă de acum doi ani.

La sfârşitul anului trecut, parlamentarii P.D., în urma unor consultări cu studenţii şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, au elaborat un nou proiect de lege privind bursele private, un proiect care, dacă ar fi adoptat, ar îmbunătăţi substanţial condiţiile de viaţă pentru studenţi şi ar da o şansă tinerilor absolvenţi să se integreze mai rapid pe piaţa forţei de muncă. Şi acest proiect se va lovi de refuzul majorităţii P.S.D.

Acum, practic, discutăm doar despre plagiatul unei idei. Poate nu ne-am fi supărat atât de tare dacă guvernul ar fi copiat şi conţinutul proiectelor depuse de partidele membre ale Alianţei Dreptate şi Adevăr. Pentru că deşi n-ar fi fost frumos faţă de P.N.L. şi P.D., ar fi fost totuşi bine pentru studenţi.

Proiectul, în forma propusă de guvern, nu reprezintă decât un gest de imagine, un praf în ochi aruncat studenţilor înaintea alegerilor. Proiectul, în forma propusă de guvern, nu încurajează suficient agenţii economici să acorde burse private. Proiectul, în forma propusă de guvern, nu încurajează acordarea de burse private pe criterii de valoare, ci doar oferă posibilitatea acordării lor pe criterii de nepotism. Proiectul, în formula propusă de guvern, nu prevede, aşa cum prevedea proiectul iniţiat de Grupul P.D., organizarea de concursuri pentru obţinerea de burse private, concursuri care să fie accesibile tuturor studenţilor şi care să stimuleze performanţa.

Nu credem că adoptarea acestui proiect va îmbunătăţi viaţa studenţilor. Proiectul, însă, va da posibilitatea patronilor şi directorilor de firme să păcălească statul, în loc să plătească impozite, directorii şi patronii vor da bani nepoţilor şi nepoatelor.

Însă, cu speranţa că aceste lucruri nu se vor întâmpla, cu încrederea că viaţa studenţilor se va îmbunătăţi cât de cât şi cu convingerea că vor putea exista iniţiative care să modifice şi să completeze actuala lege, grupul parlamentar totuşi susţine acest proiect de lege numai în interesul studenţilor.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Nicolăescu.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu fac decât să spun două lucruri. Primul dintre ele este că acest proiect de lege chiar dacă este imperfect, noi am hotărât să-l votăm pentru că studenţii şi elevii au nevoie de burse private.

Iar al doilea lucru pe care vreau să-l subliniez este faptul că acum doi ani când am depus un proiect de lege similar în Camera Deputaţilor, guvernul a răspuns că nu este oportună o asemenea acţiune, oportună o asemenea propunere legislativă. Şi a făcut tot ce s-a putut ca în Comisia de învăţământ propunerea noastră legislativă să fie respinsă.

În acelaşi timp, însă, acum, în Comisia de învăţământ, când s-a discutat proiectul de lege al guvernului, s-a considerat că se pot lua în calcul şi propuneri ale noastre anterioare. Mă bucur că în raportul care s-a întocmit s-a făcut menţiunea că s-a avut în vedere şi propunerea legislativă pe care am făcut-o acum doi ani.

Aceste lucruri cred că trebuie spuse, trebuie cunoscute, pentru că altfel, rămâne o impresie falsă că guvernul este singurul care se îngrijeşte de elevi şi studenţi în ceea ce priveşte bursele private.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc pentru această intervenţie, pentru că din cea anterioară crezusem că s-a votat împotriva proiectului.

Domnul Ionescu, vă rog să explicaţi şi dumneavoastră poziţia Grupului P.R.M.

Domnul Daniel Ionescu:

Pentru că nu de mult au fost "zilele Göethe" care aveau pe frontispiciu cuvintele marelui cărturar "Mai multă lumină", e bine să venim cu nişte precizări şi anume: primul proiect de lege privind bursele private, stimaţi colegi, n-a fost al Alianţei D.A., ci ale Partidului România Mare.

Secundo: în această privinţă, filozofia acestei legi, să ştiţi, în decursul peregrinărilor prin comisii, a fost respinsă şi această iniţiativă, şi a noastră, şi a dumneavoastră.

Terţo: în ultima şedinţă în care s-a discutat şi s-a aprobat proiectul guvernului, vreau să vă spun că nici un reprezentant al Alianţei D.A. nu a venit cu precizări complete, ci numai membrii Partidului România Mare, motiv pentru care această ordonanţă a fost îmbunătăţită şi aprobată, pentru că numai membrii Partidului România Mare şi ai P.S.D. au fost prezenţi la această şedinţă.

Deci, dacă vreţi să facem lumină, trebuie să spunem lucrurilor concret şi chiar pot să spun că nu ne-am supărat că a fost infirmată prima variantă a acestei propuneri legislative, pentru că am venit cu propuneri concrete, deoarece am fost prezenţi în sala de şedinţe a comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, vom supune diferendul instanţelor internaţionale cu privire la paternitatea acestei propuneri.

Deocamdată, rog studenţii să se bucure de rezultatul proiectului.

Legat de primul proiect care a fost adoptat, există şi o propunere legislativă cu privire la care s-a propus respingerea ei. La pct.19 o găsiţi.

Cine este pentru această soluţie logică în urma adoptării primei soluţii? 218 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

20. Propunerea legislativă privind modificarea Anexei nr.2 la Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, caracter organic.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Adoptat.

Am trecut peste pct.21, statutul aleşilor locali.

22. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2004 privind prelungirea termenelor de preschimbare a certificatului de înmatriculare şi a celui de înregistrare fiscală de către comercianţi precum şi a autorizaţiei de funcţionare de către persoanele fizice autorizate şi asociaţiilor familiale, caracter organic.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

23. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, caracter organic.

Cine este pentru adoptare cererii de reexaminare şi deci, a legii rezultate?

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? 20 de abţineri.

Adoptat.

24. Proiectul de Lege privind darea unui teren în folosinţă gratuită a Ambasadei Franţei la Bucureşti, caracter organic.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Dar n-au votat foarte mulţi.

Adoptat cu 197 voturi pentru.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/1998 privind constituirea şi funcţionarea fondurilor cu capital de risc. se propune respingerea ordonanţei.

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Şi de data asta, foarte multe voturi neexprimate.

Proiectul a fost respins cu 198 de voturi pentru respingere.

26. Proiectul de Lege privind aderarea României la Acordul între Părţile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informaţiilor, adoptat la Bruxelles la 6 martie 1997. Lege ordinară.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 3 abţineri. Şi foarte multe voturi neexprimate.

Adoptat cu 197 voturi pentru, 3 abţineri.

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2004 privind ratificarea Acordului privind amendarea articolului II, alineatul 1 al Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de distrugere în masă şi promovarea relaţiilor militare şi de apărare, semnat la Washington, la 30 martie 1998, încheiat prin schimb de note verbale la 17 iunie 2004. Lege ordinară.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

28. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul cercetării şi tehnologiei pentru apărare, semnat la Ankara la 6 aprilie 2004. Lege ordinară.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

29. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie pentru aplicarea mutatis mutandis a Acordului între Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 23 ianuarie 1991, activităţilor şi personalului Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie din România, convenit prin schimb de scrisori semnate la New York la 5 mai 2003 şi Bucureşti la 13 noiembrie 2003. Lege ordinară.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

30. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Federal Austriac privind schimbul reciproc de date în domeniul controlului migraţiei şi în probleme de azil, semnat la Bucureşti la 24 iunie 2004. Lege ordinară.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

31. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.178/2000 privind produsele cosmetice. Lege ordinară.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

32. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, caracter organic.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Adoptat.

33. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 257/2001 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României, caracter organic.

Cine este pentru? 210 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

34. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.63/2004 pentru modificarea art.2 din Legea nr. 296/2002 privind acordarea asistenţei medicale în România cetăţenilor străini în baza acordurilor, înţelegerilor, convenţiilor sau protocoalelor internaţionale de reciprocitate în domeniul sănătăţii, la care România este parte. Lege ordinară.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

35. Proiectul de Lege privind planificarea apărării. Lege ordinară.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

36. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.66/2004 privind acordarea de facilităţi fiscale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord pentru pregătirea şi desfăşurarea în România a Reuniunii Informale a miniştrilor apărării din ţările membre NATO. Lege ordinară.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

37. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2004 pentru modificarea alin.(2) al art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale. Lege ordinară.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Revenim la pct.2: Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996, caracter organic.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 8 abţineri.

Adoptat cu 190 voturi pentru, nici un vot contra, 8 abţineri.

Ultimul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi, nu ultimul, ci pe cel care-l votăm ultimul, pct.21, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind statutul aleşilor locali, caracter organic.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Împotrivă? 32 voturi contra.

Abţineri? 37 abţineri.

Cu 175 de voturi pentru, 32 voturi contra şi 37 abţineri, a fost adoptat raportul comisiei.

Domnul Oltean doreşte să explice votul P.D., domnul Coifan al P.N.L.-ului, domnul Marton, al UDMR-ului.

Mai sunt voturi de explicat? Nu. În această ordine am să vă dau cuvântul.

Aveţi cuvântul, domnule Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Îngăduiţi-mi să motivez votul împotriva acestui act normativ din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Se împlinesc astăzi doi ani şi aproape 3 luni de când acest act normativ a fost votat în plenul Camerei Deputaţilor pe articole, blocându-se votul final la intervenţia primului-ministru, care făcea acest gest în urma unor intervenţii dure ale unor membri ai Consiliului Europei, Consiliu care, la rândul lui, avea această intervenţie, pentru că atât Partidul Democrat cât şi Partidul Naţional Liberal au sesizat aceste organisme internaţionale că această lege cuprinde prevederi neconstituţionale.

Doi ani au trebuit să treacă până când partidul de guvernământ a reuşit să realizeze că ceea ce Partidul Democrat şi Partidul Naţional Liberal susţineau la vremea respectivă este absolut corect şi în deplină concordanţă cu prevederile legale în vigoare.

Iată că, astăzi, acest proiect de lege atât de viu combătut şi controversat la vremea respectivă dar necesar, pentru că el pentru prima dată vine şi stabileşte un statut foarte clar al obligaţiilor şi drepturilor aleşilor locali, trece prin Camera Deputaţilor primind undă verde pentru intrare a lui în legalitate.

De ce am votat noi împotriva acestui act normativ, deşi în cadrul comisiilor de specialitate, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică, cele două grupuri parlamentare au votat pentru susţinerea acestui act normativ. Acolo am votat pentru, deoarece era în consonanţă cu ceea ce noi susţineam.

În sfârşit, Consiliul de disciplină, acest organism cu caracter jurisdicţional era eliminat, lăsându-se doar electoratului posibilitatea de a selecţiona primarii aleşi prin votul direct al acestora.

De asemenea, se introducea un capitol nou, registrul de interese, un capitol care venea în mod obligatoriu să completeze legislaţia în vigoare şi să determine o mai mare transparenţă a modului în care se cheltuie banul public şi să limiteze posibilitatea alesului local de a dispune după bunul plac de banul public.

De asemenea, în acelaşi proiect de lege se insera într-un articol blocarea, într-un fel sau altul, a migraţiei politice a aleşilor locali. Erau trei elemente care ne-au determinat să votăm pentru acest act normativ la dezbaterile în cadrul comisiilor de specialitate.

Iată că în urma negocierii între cele două Camere, în cadrul Comisiei de mediere, prevederea privind blocarea sau eliminarea migraţiei politice este eliminată.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este surprinzătoare această atitudine a Puterii, cu atât mai mult cu cât în urmă cu câteva luni premierul Năstase făcea mare vâlvă de o iniţiativă a acestei formaţiuni politice privind tocmai temperarea, tocmai blocarea, tocmai înlăturarea posibilităţii aleşilor de a migra de la un partid la altul, în funcţie de interesele pe care le manifestă într-un moment sau altul al istoriei. Astăzi, această iniţiativă a căzut.

Este cunoscut faptul că pe parcursul mandatului 2000 - 2004, peste 50% dintre aleşii locali au migrat de la formaţiunea politică pe listele căreia au ajuns într-o demnitate publică la celelalte formaţiuni politice, în special la partidul de guvernământ.

Este cunoscut faptul că peste 10% dintre parlamentarii României au migrat şi ei de la formaţiunea politică care i-a propulsat într-o demnitate publică la partidul de guvernământ. Ceea ce a determinat această migraţie politică a fost întotdeauna, în primul rând, interesul politic şi interesul personal al celui în cauză.

Viaţa politică românească este zguduită, este extrem de agitată, este extrem de instabilă, tocmai din cauza acestei migraţii politice. Astăzi era momentul să încercăm un prim pas de a bloca acest lucru şi de a crea o anumită stabilitate politică pe eşichierul vieţii politice româneşti.

Evident că Puterea nu a dorit acest lucru. A eliminat prevederea respectivă, lăsând alesului local, din nou, posibilitatea totală de a se duce acolo unde-i dictează interesul personal, creând în continuare o mare instabilitate politică şi dând posibilitatea aleşilor locali să se joace cu votul pe care electoratul li l-a dat atunci când i-a votat.

Partidul Democrat a apreciat că nu poate să susţină acest proiect de lege din acest punct de vedere, deşi două dintre cerinţele majore ale noastre au fost îndeplinite, acest al treilea, care este extrem de important, nefiind îndeplinit, a determinat Grupul parlamentar al Partidului Democrat să voteze împotriva acestui act normativ şi să continue să militeze pentru ca odată şi odată Parlamentul României să voteze un act normativ prin care migraţia politică să fie stopată, să fie interzisă prin act normativ, pentru că sunt convins că altfel nu poate exista o măsură ce să determine o stabilitate politică normală, într-o democraţie normală.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Nu vreau să vă restricţionez timpul de exprimare, dar puneţi-vă de acord şi cu cei care vă urmează, ca să poată fi şi aceia ascultaţi, că altminteri riscăm să plece lumea din sală.

Vă rog, domnule deputat Coifan.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă voi urma îndemnul dumneavoastră şi voi explica pe scurt de ce Partidul Naţional Liberal nu votează această lege, de altfel importantă.

Nu doresc să reiterez faptul că de aproape doi ani "bălţeşte" acestă lege în Parlamentul României, pentru că cineva din Executiv s-a ambiţionat să menţină o anomalie teribilă, care se numeşte Colegiul de disciplină al primarilor, un fel de Sfânt Oficiu al Inchiziţiei. În fine, a fost eliminat. S-a introdus şi registrul de interese şi am crezut cu sinceritate că, după 4 ani, putem să facem paşi serioşi în ceea ce priveşte consolidarea democraţiei locale.

Pot să spun că de încă trei ani aşteaptă altă lege importantă. Este vorba de Codul de conduită al aleşilor locali şi sper că acolo vom putea repara nedreptatea care s-a făcut ieri şi pe care astăzi unii dintre dumneavoastră au votat-o.

Este clar şi limpede că democraţia locală şi consolidarea ei reprezintă etape importante în consolidarea democraţiei la nivel de ţară. Or, democraţia locală este periclitată prin faptul că alesul local (primarul, consilierii locali, consilierii judeţeni) poate să migreze în funcţie de interese dintr-o parte în alta, bătându-şi joc de votul electoratului.

Să nu uităm că o serie de asociaţii nonguvernamentale, citez aici PRODEMOCRAŢIA, Institutul de politici publice, au tras un semnal de alarmă.

Doresc să vă spun în calitatea mea de membru la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în Comisia de agricultură, amenajarea teritoriului şi chestiuni locale şi regionale, că România - din păcate - este singura ţară care a oferit acest exemplu, în care jumătate din aleşii locali se regăsesc în altă parte.

Am crezut că după experienţa din vara aceasta, în care unii au câştigat temperat, iar alţii au pierdut temperat, cu alte cuvinte a fost un câştig reciproc avantajos, vom corecta anomalia. N-a fost să fie aşa.

Prin urmare, doresc să spun, pentru că avem o şansă ca la Codul de conduită să corectăm acest lucru, să ne gândim foarte serios că este în interesul reciproc ca această lege s-o îmbunătăţim. Oricum, după noiembrie vom face acest lucru.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor ş domnilor,

Grupul nostru parlamentar a votat împotriva acestei legi din alte considerente decât cele enunţate aici, cu totul alte considerente.

Senatul a votat un articol conform căruia alesul local nu poate fi tras la răspundere jucidiară pentru declaraţiile şi pentru votul său. Camera Deputaţilor a binevoit să elimine din acest text votul alesului local, iar Comisia de mediere a acceptat această variantă. Pe cale de consecinţă, n-am mai putut interveni, fiind un text al Camerei Deputaţilor, să atragem atenţia asupra pericolului mare care se naşte din această eliminare.

Suntem de acord şi există prevederi legale, conform cărora aleşii locali pot fi traşi la răspundere dacă prin votul lor aduc atingere gravă unor interese economice ale comunităţii. Dar, aşa cum a rezultat din acest vot, deja oricine se poate gândi că orice ales local poate fi tras la răspundere pentru orice vot al său.

Iată că, în judeţul Covasna, deja prefectul şi-a şi permis să trimită o scrisoare către toţi consilierii judeţeni, conform căreia dacă îndrăznesc să voteze altfel decât crede domnia sa de cuviinţă, vor fi penalizaţi. Cred că este o atingere gravă a democraţiei.

Drept urmare, noi am votat împotriva acestei legi în forma în care există şi vom depune un proiect de lege de modificare a acestei legi, evident în momentul când ea va apărea. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind alţi doritori pentru explicarea votului, declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, după-amiază sunt activităţi în comisie. De asemenea, mâine dimineaţă activităţi în comisie.

La ora 14,00 şedinţa solemnă a celor două Camere ale Parlamentului dedicată aniversării a 140 de ani de la înfiinţarea Senatului şi de la instituţionalizarea bicameralismului în România. V-aş ruga să participaţi.

Joi a fost aprobată şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,20.