Dezbateri parlamentare

Lucrările şedinţei încep la ora 11.40.

Şedinţa este condusă de domnul deputat Valer Dorneanu, preşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului, şi domnul deputat Puiu Haşotti, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor colegi, vă invit să vă ocupaţi locurile pentru a declara, împreună cu colegul meu Doru Ioan Tărăcilă, şi colegii secretari, deschise lucrările şedinţei noastre comune.

Vă anunţ că, din cei 485 senatori şi deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 410, 75 fiind absenţi.

Cu privire la programul de lucru şi ordinea de zi de astăzi, Birourile permanente reunite vă fac propunerea pe care dumneavoastră o aveţi comunicată.

Vă întreb dacă la ordinea de zi aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Supun la vot ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitate.

La programul de lucru, dacă aveţi obiecţiuni, în sensul că începe programul la ora 11.00 şi-l terminăm odată cu desfăşurarea votului final la Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale.

Dacă aveţi obiecţiuni la programul de lucru?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Daţi-mi voie să începem parcurgerea ordinii de zi.

La primul punct avem proiectul de Lege pentru aprobarea Contului general de execuţie a bugetului de stat, a Conturilor de execuţie a bugetelor fondurilor speciale şi a Contului general al datoriei publice, aferente anului 2002.

Raportul Comisiilor comune pentru buget, finanţe şi bănci va fi prezentat de domnul deputat Bleotu.

Poftiţi, vă rog.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raportul comun asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Contului general de execuţie a bugetului de stat, a Conturilor de execuţie a bugetelor fondurilor speciale şi a Contului general al datoriei publice aferente anului 2002 a fost analizat şi avizat de Comisiile reunite buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere şi s-au reţinut, în principal, următoarele concluzii:

În execuţia bugetului de stat, Contul general de execuţie pe anul 2002 a respectat Legea finanţelor publice nr.72/1996 pe baza situaţiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite şi a conturilor privind execuţia de casă a bugetului de stat prezentat de unităţile teritoariale de trezorerie şi contabilitate publică.

Sintetic, realizarea prevederilor bugetului de stat pe anul 2002 se prezintă astfel:

La venituri, avem o realizare de 102%, la cheltuieli de 97,7%, avem un deficit de 80,9%.

Din datele evidenţiate rezultă faptul că exerciţiul bugetar al anului 2002 s-a încheiat cu un deficit de 47.618 miliarde lei, ceea ce în procente reprezintă 80,9%, faţă de cel prevăzut de 58.855 miliarde lei.

Execuţia veniturilor bugetului de stat în structură, pe anul 2002, şi ponderea acestora în produsul intern brut se prezintă astfel:

Venituri totale, din care venituri curente, s-au făcut încasări de 178.649 miliarde, un procent de 101%; venituri fiscale, impozite directe, din care impozit pe profit, 29.978 miliarde; impozit pe venit, 41.322.

Venituri nefiscale, 10.897, deci un procent de 107%, în special din încasări din rambursarea împrumuturilor acordate.

Printre cauzele care au contribuit la subestimarea evaluării veniturilor se menţionează următoarele:

• structurile teritoriale cu atribuţii fiscale privind calculul, evidenţa şi colectarea veniturilor statului din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat ale Ministerului Finanţelor Publice, în sumă de 81.714 milioane lei, precum şi majorări de 130.297 milioane lei.
• instituţiile publice nu au calculat, evidenţiat şi implicit nu au încasat la bugetul de stat veniturile cuvenite acestora în sumă totală de 27.149 milioane lei pentru care au fost calculate majorări şi penalităţi în valoare de 6.725,6 milioane lei.

Controlul a mai constatat următoarele:

• nu s-au aplicat în totalitate măsurile de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului de stat;
• nu s-a efectuat urmărirea disponibilităţilor băneşti aflate în conturile bancare;
• s-au aplicat cu întârziere procedurile de executare silită;
• nu au fost iniţiate procedurile legale de executare silită împotriva debitorilor care nu au respectat condiţiile în care le-au fost acordate înlesnirile la plata obligaţiilor datorate bugetului de stat.

În ceea ce priveşte execuţia cheltuielilor bugetului de stat, în anul 2002, în structura economică a clasificaţiei bugetare, se prezintă astfel:

Credite definitive, în cheltuieli curente, 194.857 miliarde, un procent de 97%; rambursări de credite, plăţi de dobânzi, 23.421; credite definitive, plăţi efectuate, 21.707.

Rezultă din datele prezentate că, în cursul anului 2002, suma de 226.823 miliarde lei, sunt cu 7.589 miliarde lei sub nivelul creditelor definitive.

Cu privire la modul în care au fost cheltuite fondurile finanţate din bugetul de stat, la un număr de 381 de instituţii, Curtea de Conturi a constatat plăţi nelegale totalizând 48.128 milioane lei, din care s-au calculat foloase, dobânzi, în sumă de 6.319 milioane lei.

Pe timpul controlului s-a recuperat suma totală de 29.159 milioane lei.

Plăţile nelegale produse ca urmare a abaterilor constatate de Curtea de Conturi au fost în principal următoarele:

• plăţi nelegale pentru drepturi de natură salarială la 65 de ordonatori, cu un prejudiciu de 8.770 milioane lei;
• plăţi produse ca urmare a schimbării destinaţiei legale, care nu sunt prevăzute de legislaţia în vigoare, la un număr de 82 de cazuri, în valoare de 8.709 milioane lei.

Comisiile constată că, din verificarea Conturilor de execuţie bugetară la instituţii publice de către Curtea de Conturi, la un număr total de 1.306 ordonatori de credite (53 principali, 253 secundari, 1.018 terţiari), numai 1.056 ordonatori au îndeplinit condiţiile prevăzute de lege, pentru acordarea descărcării de gestiune.

Cu privire la deficitul bugetar, faţă de prevederile definitive, deficitul bugetului de stat realizat în 2002, în sumă de 58.855 miliarde lei, este mai mic cu 11.237 miliarde lei, respectiv cu 19%.

Execuţia fondurilor speciale pe anul 2002.

Bugetul fondurilor speciale pe anul 2002, veniturile şi cheltuielile fondurilor speciale au fost aprobate prin Legea nr.743/2001 a bugetului de stat, situaţiile se prezintă în felul următor:

La fondul de asigurări sociale de sănătate, cu privire la venituri, unele case de asigurări de sănătate au fundamentat eronat veniturile bugetare prin subevaluarea acestora iar în unele cazuri nu au fost luate măsuri de către ordonatorii de credite ai caselor de asigurări de sănătate teritoriale care să asigure încasarea veniturilor în sumă de 25.546 miliarde lei. Cu privire la cheltuieli, plăţi nelegale, în sumă totală de 28.179 miliarde lei, efectuată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi unele case de asigurări teritoriale.

Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic.

În contul de execuţie au fost raportate venituri realizate în sumă de 5.652 miliarde lei, cu o depăşire de 1.700 miliarde lei.

Ca urmare a controlului s-a constatat:

• neconstituirea şi nevirarea în cuantum şi la termenul legal a taxei de dezvoltare datorată, conform legii;
• nedepunerea la Ministerul Finanţelor Publice a situaţiei debitelor şi creditelor acestui fond.

În fondul special al drumurilor publice la venituri s-au constatat unele abateri care în principal au constat în nevirarea la termenele legale a obligaţiilor de plată datorate acestui fond, pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 105,6 miliarde lei.

Cu privire la cheltuieli pentru reparaţii curente şi capitale la drumuri naţionale şi drumuri locale s-au constatat abateri care au condus la crearea unor prejudicii în valoare de 5.575 miliarde lei.

Contul general al datoriei publice a statului până la 31 decembrie 2002.

Din analiza datelor evidenţiate în controlul general al datoriei publice a statului rezultă că totalitatea obligaţiilor interne şi externe angajate de Ministerul Finanţelor Publice în contul şi în numele statului, constituind datoria publică a statului la 31 decembrie 2002, a fost în sumă de 437.937 miliarde lei, iar în echivalent dolari SUA, suma de 13.072 milioane, structurată potrivit datelor de mai jos.

Datoria publică totală este de 117.611 miliarde lei, din care contractată direct de stat, 107.975 miliarde lei, garantată de stat, 9.635 miliarde.

Datoria publică externă, totală, este de 320.325 miliarde, contractată direct de stat este de 210.757 miliarde şi garantată de către stat, 109.568 miliarde.

Totalul datoriei publice este de 437.936 miliarde.

Serviciul datoriei publice a statului, constând în ramubursări de rate la împrumuturi scadente, plăţi de dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente angajamentelor asumate a fost în 2002 de 102.882 miliarde lei şi a reprezentat 45% din totalul cheltuielilor bugetului de stat pe anul respectiv, din care serviciul datoriei publice interne 27.517 miliarde lei, 12%, serviciul datoriei publice externe 36.305 miliarde, 16%, şi garanţii pentru credite externe de 39.058 miliarde.

Datoria publică internă directă.

Soldul datoriei publice interne directe, la 31 decembrie 2002, a fost de 17.975 miliarde lei, în creştere cu 14.275 miliarde lei, faţă de soldul datoriei publice interne înregistrat la finele anului 2001.

Datoria publică internă directă a fost generată în proporţie de 88% de împrumuturile angajate pentru finanţarea şi refinanţarea deficitului, în procent de 11% de împrumuturile angajate pentru acoperirea creditelor neperformante preluate la datoria publică, pe bază de legi speciale.

Datoria publică externă a statului, la 31 decembrie 2002, conform Legii datoriei publice nr.81/1999, a fost de 9.562 milioane dolari SUA (320.325 miliarde lei, la cursul de la 31 decembrie 2002).

Soldul datoriei publice externe contractate direct de stat, la 31 decembrie 2002, în sumă de 6.292 milioane dolari SUA, ceea ce reprezintă 210.757 miliarde lei, în creştere cu 1.218 milioane dolari SUA faţă de sfârşitul anului 2001, reprezintă obligaţiile necondiţionate şi irevocabile ale statului ce decurg din împrumuturi contractate direct pe piaţa externă, cu scadenţă de rambursare, după cum urmează:

• între 1 şi 5 ani, 492 milioane dolari;
• între 5 şi 10 ani, 2.056 milioane dolari;
• mai mari de 10 ani, 3.742 milioane dolari.

Serviciul datoriei publice externe angajate direct de stat, plătit din bugetul de stat, prin trezoreria centrală, în anul 2002, a fost de 17.519 miliarde lei.

Comisia trage următoarele concluzii şi propuneri:

Comisiile de specialitate ale Parlamentului apreciază că deşi în anul 2002 asupra modului de formare, administrare şi gestionare a banului public s-au obţinut îmbunătăţiri, totuşi au existat mulţi ordonatori de credite care nu au reuşit să stopeze neregulile şi abaterile de la normele în vigoare în utilizarea fondurilor, fapt pentru care Curtea de Conturi nu le-a acordat descărcarea de gestiune prevăzută de lege.

În anul 2002, ca şi în anii precedenţi, Ministerul Finanţelor Publice şi unităţile sale teritoriale nu au organizat şi condus contabilitatea titulurilor de creanţă ale bugetului de stat, constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri publice, necreându-se instrumentul principal de cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului şi rezultatele obţinute în relaţiile cu persoanele juridice şi fizice.

Pentru neregulile constatate, Curtea de Conturi a propus şi a luat măsurile prevăzute de lege:

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere propun plenului Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare proiectul de Legte pentru aprobarea Contului general de execuţie a bugetului de stat, a Contului de execuţie a bugetelor fondurilor speciale şi a Contului general al datoriei publice aferente anului 2002, cu amendamentul prevăzut în anexă la prezentul raport.

Consiliul Legislativ, Comisiile juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări ale Parlamentului au avizat proiectul de lege menţionat, fără amendamente.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, urmând a fi votat cu respectarea prevederilor art.76 alin.2 din Constituţia României.

Conform practicii din anii anteriori, pe baza aprobării Birourilor permanente ale Parlamentului, preşedintele Curţii de Conturi va prezenta Camerelor reunite ale Parlamentului sinteza Raportului public al Curţii de Conturi pe anul 2002.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi, am discutat cu reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice, doamna ministru Manolescu, faţă de modul exhaustiv în care a fost prezentat de către domnul deputat Bleotu raportul, domnia sa nu mai doreşte să intervină, dar, dacă din dezbaterile generale vor rezulta răspunsuri pe care să vi le ofere, vă stă la dispozţie.

Cu această precizare, trecem la dezbateri generale.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să se înscrie la cuvânt.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

Vă rog să urmăriţi şi raportul comisiei pentru că sunt două amendamente.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră titlul.

Cine este pentru? 302 voturi pentru.

Dacă sunt voturi împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Mulţumesc.

A fost adoptat titlul legii cu 302 voturi pentru, 61 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

La art.1, dacă sunt obiecţiuni sau intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.1.

Cine este pentru? Mulţumesc. 301 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 60 voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Art.1 a fost adoptat cu 301 voturi pentru, 60 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

La art.2, dacă doreşte cineva să intervină?

Cine este pentru? Mulţumesc. 303 voturi pentru.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Adoptat art.2 cu 303 voturi pentru, 61 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Art.3. Nu sunt intervenţii.

Cine este pentru? Mulţumesc. 305 voturi pentru.

Împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Art.3 a fost adoptat cu 305 voturi pentru, 57 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Art.4. Dacă doreşte cineva să intervină?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă.

305 voturi pentru, 57 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

305 voturi pentru, 57 voturi împotrivă, o abţinere s-a adoptat şi art.4.

Art.5. Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Supun votului dumneavoastră art.5.

Cine este pentru? Mulţumesc. 305 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Art.5 a fost adoptat cu 305 voturi pentru, 57 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

La art.6, vă rog să urmăriţi şi amendamentul 1 al comisiei, care propune la lit.a să se introducă sintagma "directă" după cuvintele "datoria publică".

Dacă aveţi intervenţii la art.6 cu acest amendament? Nu.

Supun votului dumneavoastră art.6, cu amendamentul 1.

Cine este pentru? Mulţumesc. 305 voturi pentru.

Împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptat art.6 cu 305 voturi pentru, 57 voturi împotrivă şi o abţinere.

Vă rog să observaţi amendamentul doi al comisiei. După art.6, comisia propune introducerea unui articol nou, îl aveţi în raport.

Dacă doreşte cineva să intervină pe marginea amendamentului doi? Nu.

Supun amendamentul doi, cu un nou articol care se introduce de către comisie, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc. 305 voturi pentru.

Voturi împotrivă.

57 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat art.6 cu 305 voturi pentru, 57 votuir împotrivă, nici o abţinere.

La art.7, care va deveni prin renumerotare art.8, dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc. 305 voturi pentru.

Împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Cu 305 voturi pentru, 57 voturi împotrivă şi 2 abţineri a fost adoptat art.7.

Cu privire la cele 13 anexe.

La anexa 1, dacă există intervenţii?

Cine este pentru? 307 voturi pentru.

Impotrivă? 57 voturi împotrivă.

Dacă sunt abţineri? Nu sunt.

Anexa 1 a fost adoptată.

Anexa 2.

Cine este pentru? 307 voturi pentru.

Împotrivă? 55 voturi împotrivă. Au plecat doi colegi.

Abţineri? O abţinere.

Cu 305 voturi pentru, 54 voturi împotrivă şi o abţinere a fost adoptată Anexa 2.

Anexa 3.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 303 voturi pentru, 54 voturi împotrivă şi o abţinere s-a adoptat anexa 3.

Anexa 4.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 303 voturi pentru, 54 voturi împotrivă şi 2 abţineri s-a adoptat anexa 4.

Anexa 5.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Adoptat cu 303 pentru, 54 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Anexa 6.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

A fost adoptată anexa 6.

Anexa 7.

Cine este pentru?

303 voturi pentru.

Împotrivă ? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

A adoptată Anexa 7.

Anexa 8.

Cine este pentru? Mulţumesc.

303 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

A fost adoptată Anexa 8.

Anexa 9.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

A fost adoptată Anexa 9.

Anexa 10.

Cine este pentru? 305 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

A fost adoptată Anexa 10.

Anexa 11.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Împotrivă? 53 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

A fost adoptată Anexa 11.

Anexa 12.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Împotrivă? 53 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

A fost adoptată Anexa 12.

Anexa 13, ultima anexă.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 53 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Anexa 13 a fost adoptată cu 303 voturi pentru, 53 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Supun votului dumneavoastră legea în întregime.

Cine este pentru? 305 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Legea a fost adoptată cu 305 voturi pentru, 54 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Contului general de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2002, precum şi a Contului de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe 2002.

Numai puţin, să dăm cuvântul, totuşi, de data aceasta, iniţiatorului.

Vă rog să prezentaţi, doamna ministru, pe scurt, proiectul şi în felul acesta îl veţi determina pe domnul Bleotu să fie şi dânsul mai scurt.

Doamna Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Contul general de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2002 a fost elaborat în conformitate cu prevederile art.42 din Legea privind finanţele publice nr.72/1996 pe baza situaţiei financiare anuale prezentată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi a conturilor privind execuţia de casă prezentată de unităţile teritoriale ale trezoreriei statului.

Execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat s-a încheiat la finele anului 2002 cu un deficit de 9.958,4 miliarde lei, care se adaugă la deficitul anilor precedenţi, rezultând un deficit total de 22.577, 2 miliarde lei.

Execuţia bugetului asigurărilor pentru şomaj s-a încheiat, la finele anului 2002, cu un excedent de 6.734,4 miliarde lei.

Comisiile de specialitate ale Parlamentului au întocmit raport comun de adoptare, cu amendamentul cu care Guvernul este de acord.

Faţă de cele de mai sus, propunem şi susţinem, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bleotu, vă rog să prezentaţi raportul comisiilor.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, cu adresa nr.310/2003, respectiv 463/2003, au fost sesizate în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Contului general de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, precum şi a Contului de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2002.

Având în vedere că raportul a fost distribuit, subliniez în principal următoarele:

La execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat avem un deficit de 9.958 miliarde, la execuţia bugetului pentru plata ajutorului de şomaj avem un deficit de 67.637 miliarde iar în final, întrucât a prezentat doamna ministru principalele date sintetice, comisia de specialitate constată că execuţia bugetului de asigurări pentru şomaj, corectată ca urmare a verificării Curţii de Conturi, s-a încheiat cu un excedent de 6.737 miliarde lei.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil şi de Consiliul Legislativ, precum şi de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Ca urmare a analizei şi dezbaterii proiectului de lege, luând act şi de rezultatele verificării contului de execuţie de către Curtea de Conturi, Comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au hotărât, cu majoritate de voturi, să prezinte raport favorabil, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină la dezbaterile generale.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacă doreşte cineva să intervină. Nu.

Supun votului dumneavoastră titlul.

Cine este pentru? 301 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

Titlul a fost adoptat cu 301 pentru, 2 voturi împotrivă şi 8 abţineri.

La art.1, dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Cine este pentru? 301 voturi pentru.

Împotrivă? 52 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Art.1 a fost adoptat cu 301 pentru, 52 împotrivă şi 2 abţineri.

La art.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 1 al comisiei.

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Supun votului dumneavoastră art.2, în alcătuirea prezentată de comisie, cu amendamentul 1.

Cine este pentru? 301 voturi pentru.

Împotrivă? 52 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 301 voturi pentru, 52 voturi împotrivă şi 2 abţineri a fost adoptat art.2.

Articolul 3.

Nu doreşte nimeni să intervină?

301 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 2 abţineri şi multe voturi neexprimate.

Adoptat cu 301 voturi pentru şi 2 abţineri.

Anexa 1.

Dacă doreşte cineva să intervină?

Cine este pentru?

301 voturi pentru.

52 de voturi împotrivă.

Abţineri?

2 abţineri.

Anexa 1 a fost adoptată.

Anexa 2

Cine este pentru?

301 voturi pentru.

Abţineri? 2 Abţineri.

Voturi contra? 58 de voturi împotrivă.

S-a adoptat Anexa 3 cu 301 voturi pentru, 53 voturi împotrivă, 2 abţineri.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu.

Cine este pentru?

301 voturi pentru.

Împotrivă?

53 de voturi împotrivă.

Abţineri?

2 abţineri.

Adoptat şi al doilea proiect de lege cu 301 voturi pentru, 53 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

La punctul 3 din ordinea de zi, stimaţi colegi, Raportul asupra activităţii desfăşurate de Consiliul Legislativ în anul 2003.

Raportul comun al comisiilor juridice ale celor două Camere.

Dau cuvântul domnului preşedinte Dragoş Iliescu să prezinte raportul. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Dragoş Iliescu - preşedintele Consiliului Legislativ:

Domnilor preşedinţi,

Distinşi membri ai Parlamentului României,

Prezentul raport reprezintă o sinteză a activităţii pe care Consiliul Legislativ a desfăşurat-o în anul 2003.

Ea a fost orientată pe următoarele direcţii principale, avizarea proiectelor de acte normative, a republicărilor şi rectificărilor, urmărirea armonizării legislaţiei interne cu reglementările comunitare, reexaminarea legislaţiei anterioare Constituţiei, asigurarea evidenţei oficiale a legislaţiei, activitatea de informare şi documentare legislativă.

În cursul anului 2003, consiliul a analizat un număr de 1887 de proiecte de acte normative şi a emis un număr de 1847 de avize. Dintre acestea, 196 au fost avize favorabile fără observaţii şi propuneri, 1564 au fost favorabile cu observaţii şi propuneri, iar 87 au fost negative.

Cu prilejul avizării, a fost făcut un număr mare de observaţii şi propuneri în scopul îmbunătăţirii proiectelor.

Am socotit că este mai bine să formulăm aceste observaţii şi propuneri de îmbunătăţire, evident când acest lucru era posibil, decât să dăm un aviz negativ.

Într-adevăr ca organ de specialitate, cu caracter consultativ al Parlamentului, Consiliul are în primul rând menirea de a fi un sfătuitor al iniţiatorilor de acte normative deoarece numai în acest fel el poate avea un rol constructiv.

În analiza proiectelor primite spre avizare consiliul a urmărit în principal conformitate cu prevederile şi principiile Constituţiei, marea majoritate a avizelor au fost favorabile sub acest aspect, astfel încât observaţiile de neconstituţionalitate rămân nesemnificative în raport cu ansamblul observaţiilor de fond şi formă.

Consiliul a semnalat totodată o serie de aspecte legate de contradictorialitatea unor proiecte cu normele legale în vigoare, precum şi riscul apariţiilor unor reglementări paralele. În raport sunt prezentate pe larg o serie de exemple.

Observaţiile de tehnică legislativă au vizat în principal alegerea inadecvată a nivelului actului, propuneri de norme care existau în aceeaşi formă în acte normative în vigoare, abrogarea unor prevederi abrogate anterior, formularea unor modificări sau completări de texte fără a se avea în vedere ultima formă a actului normativ.

Evident, toate aceste observaţii au fost însoţite de propuneri de remediere, pe care, în marea lor majoritate, iniţiatorii şi le-au însuşit.

În cursul anului 2003 au fost avizate 203 proiecte de acte normative privind relaţiile internaţionale, cele mai multe constând în ratificarea sau aprobarea unor acorduri referitoare la relaţiile României cu Uniunea Europeană şi cu statele membre. Din totalul avizelor redactate, 192 au fost cu observaţii şi propuneri, unul a fost negativ iar 9 fără nici o observaţie.

Avizele favorabile fără nici o observaţie, în număr de 196, au fost emise pentru proiectele care au întrunit toate condiţiile de fond şi formă pentru a fi promovate legislativ sau pentru acele proiecte care au fost definitivate de Consiliu împreună cu iniţiatorii.

Cele 79 de avize negative au fost motivate de constatarea în conţinutul şi forma proiectelor a unor grave deficienţe care le făceau improprii promovării, fără a exista posibilităţi reale de îmbunătăţire a acestora.

În anul 2003, Consiliul Legislativ a întocmit şi forma republicabilă a Constituţiei României, evidenţiem faptul că forma republicabilă a Constituţiei a cuprins toate modificările dispuse prin legea de revizuire, dându-se totodată textelor o nouă numerotare şi actualizând denumirile instituţiilor.

A fost o activitate deosebit de laborioasă, de migăloasă, despre putem spune, apreciem noi că ea s-a desfăşurat în condiţii normale.

În acelaşi timp Consiliul Legislativ a mai examinat 26 de cereri de republicare dintre avizele emise, 20 au fost favorabile, însă cu multe observaţii şi propuneri, 2 avize au fost negative, iar în patru cazuri au fost restituite cererile întocmindu-se note cu observaţii şi propuneri.

Menţionăm însă că în urma celor 20 de avize favorabile au fost republicate în monitor doar 13 acte normative. Acest aspect ridică problema republicării cu întârziere a unor acte normative, deşi ele au fost avizate favorabil.

În anul 2003 au fost examinate şi 74 de cereri de rectificare a unor acte normative, dintre care 6 au fost avizate negativ, 48 favorabil cu observaţii, iar 20 restituite pentru că nu aveau caracterul respectiv. Avizele negative au fost emise, întrucât s-a constatat că prin propunerile de rectificare nu se îndreptau erori materiale ci, în fapt, se propuneau modificări de fond asupra textelor.

Au existat, din păcate, şi patru acte normative republicate rectificate, fără ca acestea să fi fost avizate de Consiliul Legislativ.

Consiliul a urmărit, ca şi în anii precedenţi, analizarea şi verificarea transpunerii în textele proiectelor prezentate a obligaţiilor pe care România şi le-a asumat în planul armonizării legislaţiei.

Din perspectiva compatibilităţii cu acquis-ul comunitar, proiectele analizate au putut fi grupate pe mai multe categorii, proiecte care au preluat şi adaptat directivelor regulamentele elaborate, proiecte care au vizat asigurarea condiţiilor de implementare a acquis-ului comunitar şi proiecte care, fără să facă obiectul unui capitol strict de negocieri şi fără a transpune un anume act juridic comunitar, erau alineate principiilor ce guvernează dreptul comunitar.

Consiliul a continuat activitatea de degrevare a ansamblului legislativ de actele normative anacronice care creau disfuncţii legislative.

Asanarea legislativă s-a dovedit a fi însă un proces dificil şi de durată, întrucât o serie de acte normative, considerate parţial anacronice în raport cu dispoziţiile şi spiritul noii Constituţii, nu au putut fi abrogate imediat, existând riscul creării unui vid legislativ.

De aceea, eliminarea lor din legislaţie a trebuit să se facă în paralel cu procesul de novare legislativă.

Activitatea de reexaminare a legislaţiei s-a desfăşurat pe baza următoarelor criterii, contradicţiile acestora cu principiile şi spiritul Constituţiei, contradicţia cu noile acte normative adoptate între timp şi caracterul desuet al reglementării.

În etapele anterioare au fost abrogate un număr de 1752 de acte normative, în actuala etapă au mai fost selectate pentru abrogare un număr de 174 de acte normative. Ele au fost propuse spre abrogare şi au fost cuprinse în două proiecte care între timp au fost şi adoptate, e vorba de Legea nr.158/2004 şi Hotărârea Guvernului nr.233/2004, care ridică numărul actelor normative abrogate la 1926.

Trebuie să subliniem faptul că raportat la fondul activ al legislaţiei actuale, şi anume 9489 de acte normative, cele care au mai rămas în vigoare din vechea legislaţie reprezintă un procent doar de 2,8%, cifră care poate fi socotită nesemnificativă dacă avem în vedere şi obiectul reglementărilor în cauză, cum ar fi vechile coduri, care unele sunt în proces de schimbare, este vorba de legislaţie istorică, de înfiinţări de institute de cercetare, de ambasade şi aşa mai departe.

În această perioadă Consiliul a desfăşurat şi o activitate intensă pentru asigurarea evidenţei oficiale a legislaţiei şi elaborarea repertoriului acesteia, actualizarea bazei de date legislative prin separarea legislaţiei active în raport cu cea abrogată a constituit şi constituie în permanenţă o preocupare extrem de actuală a noastră, astfel încât toate datele pot fi puse şi sunt puse la dispoziţia specialiştilor, în primul rând a dumneavoastră, pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Ceea ce priveşte repertoriul acesta, sunt convins că-l cunoaşteţi cu toţii, este acelaşi repertoriu extrem de util, pe care l-am făcut încă de la începutul Consiliului Legislativ cu capitolele pe care le cunoaştem, ceea ce vreau să vă spun acum, este că începând din acest an el va apărea şi sub formă de CD-rom.

Consiliul a desfăşurat şi o bogată activitate de documentare şi de pregătire a proiectelor de acte normative printr-un serviciu de studii care, de asemenea, stă la dispoziţia dumneavoastră când aveţi nevoie.

Un singur cuvânt aş vrea să vă mai spun, activitatea Consiliului a fost verificată de Curtea de Conturi şi, la fel ca şi în anii precedenţi, am obţinut descărcarea de gestiune în condiţiile cele mai bune. Aş vrea să vă spun doar un rând din raportul Curţii de Conturi: "Activitatea Consiliul Legislativ s-a desfăşurat în mod chibzuit şi cu respectarea strictă a disciplinei financiare."

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi noi vă mulţumim, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină cu comentarii sau propuneri?

Domnul deputat Augustin Lucian Bolcaş şi doamna deputat Mona Octavia Muscă.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Din partea grupurilor parlamentare ale Partidului România mare, vreau să subliniez faptul că activitatea Consiliului Legislativ a fost laborioasă.

A fost confruntat cu ceea ce numim astăzi uzual, dar nu prea corect, provocări la care a răspuns totdeauna cu promptitudine. Am dori să subliniem faptul că în activitatea parlamentară intervenţia procedurală normală a Consiliului Legislativ a fost un bun pion pentru îmbunătăţirea procesului legislativ, dar aş vrea să spun în acelaşi timp că este prea puţin.

La această oră ne confruntăm cu un val de proiecte de lege, unele intitulate pompos "legi ale aderării", proiecte de lege elaborate sub girul Guvernului României, care sunt de un amatorism juridic fantastic şi profund greşite pe fond, cel puţin în înlăturarea acestui amatoricism juridic solicit acum şi aici, profit de acest prilej, o intervenţie mai directă mai operativă, mai eficientă a Consiliului Legislativ prin avizele pe care le dă obligatoriu, şi sub aceste auspicii îi mulţumim pentru activitatea sa.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Octavia Muscă, v-aş ruga să rămâneţi şi puţin pentru că am omis să dau cuvântul comisiei juridice pentru a prezenta şi raportul comisiei.

Domnule preşedinte senator Aristide Roibu, aveţi cuvântul.

Domnul Aristide Roibu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu art.79 din Constituţia României, art.2 alin.2 din Legea nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ şi art.1 punctul 2 art.9 din Regulamentul Şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cele două comisii juridice, întrunite în şedinţa din data de 21 septembrie 2004, au audiat raportul de activitate prezentat de preşedintele Consiliului Legislativ, domnul Dragoş Iliescu.

Din analiza raportului de activitate, cele două comisii au constatat că această instituţie publică şi-a concentrat atenţia pe următoarele probleme şi priorităţi: avizarea proiectelor de acte normative, avizarea republicării şi rectificării actelor normative, armonizarea legislaţiei interne cu reglementările comunitare, reexaminarea legislaţiei anterioare Constituţiei, evidenţa oficială a legislaţiei şi repertoriul legislaţiei României, informatizarea activităţii şi evidenţei legislative, activitatea de informare şi documentare legislativă.

Membrii celor două comisii juridice au apreciat în mod deosebit activitatea desfăşurată de Consiliul Legislativ, recomandându-se ca în toate avizele să se precizeze caracterul iniţiativei legislative de lege organică sau ordinară şi temeiul legal al încadrării.

Faţă de cele prezentate, comisiile avizează favorabil raportul de activitate al Consiliului Legislativ pe perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2003 şi în conformitate cu art.2 alin.2 din Legea nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, îl supunem spre dezbatere şi aprobare Camerelor reunite ale Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamna deputat Mona Ocatavia Muscă, vă rog să luaţi cuvântul.

Doamna Mona Octavia Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În numele Alianţei Dreptate şi Adevăr, a Grupurilor parlamentare PNL şi PD, vreau să mulţumim Consiliului Legislativ pentru buna colaborare pe care am avut-o până acum, vreau să-i mulţumesc domnului Dragoş Iliescu personal pentru o colaborare pe un proiecte de lege, "Secretul corespondenţei", sigur cred că s-ar putea face mai mult nu numai din partea domniilor lor, ci şi din partea noastră, adică am putea fi a o stradă cu dublu sens, adică şi noi să apelăm la domniile lor, şi domniile lor să fie mai implicate în activitatea legislativă din Parlament, nu numai cu acele avize pe care le trimit Parlamentului.

Încă o dată spun, e nevoie pentru asta de doi, nu numai de Consiliul Legislativ, ci şi de parlamentarii care doresc într-adevăr o colaborare cu Consiliul Legislativ.

Le mulţumesc foarte mult şi sper că aceeaşi colaborare va continua şi în anul următor.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Nu mai doreşte nimeni.

Vă mulţumim.

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte modul de a privi acest raport, Legea de organizare a Consiliului nu prevede obligaţia supunerii raportului aprobării dumneavoastră.

Până când comisiile noastre juridice reunite vor adopta acea hotărâre care să precizeze în fiecare caz în parte, modalitatea în care vor reacţiona cele două Camere cu privire la rapoartele ce se prezintă, urmează să luăm doar act de acest raport.

Aş dori, totuşi, să apreciez şi eu activitatea deosebită desfăşurată de conducerea Consiliului legislativ, de toţi colegii noştri din această importantă instituţie şi să le adresez felicitări şi mulţumiri pentru eforturile depuse, pentru promptitudinea şi competenţa cu care au răspuns solicitărilor.

Sunt convins că au fost recepţionate semnalele pozitive, precum şi propunerile dumneavoastră.

Cu această precizare, trecem la punctul 4 al ordinii de zi, Raportul Consiliului Suprem de Apărare al Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2003.

Domnule general Burloiu, vă rog să prezentaţi succint raportul dumneavoastră şi apoi Comisiile de apărare să-şi desemneze reprezentantul care susţine raportul.

Domnul general Viorel Bârloiu - secretarul Consiliului Suprem de Apărare al Ţării:

Stimate domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă prezint, în sinteză, problemele analizate de Consiliul Suprem de Apărare al Ţării, înscrise în raportul transmis de Preşedintele României.

În anul 2003, conform atribuţiilor conferite de Constituţie şi legea care reglementează organizarea şi funcţionarea, Consiliul şi-a desfăşurat activitatea pentru afirmarea intereselor de securitate ale ţării urmărindu-se consolidarea instituţiilor statului de drept, afirmarea identităţii naţionale şi a prezenţei active a României pe arena internaţională ca factor de stabilitate, garantarea drepturilor şi libertăţilor democratice fundamentale, asigurarea bunăstării, siguranţei şi protecţiei cetăţenilor.

Obiectivul prioritar al anului trecut, pregătirea integrării României în Alianţa Nord Atlantică şi aderării la Uniunea Europeană a impus consiliului analize şi evaluări sistematice graduale privind activitatea instituţiilor cu responsabilităţi în aceste domenii.

În acest sens a fost aprobat Planul Naţional de Aderare 2003 - 2004, cel de-al cincilea şi ultimul, apreciindu-se că acţiunile planificate subliniază hotărârea României de a continua procesele de reformă ca parte a strategiei de restructurare a societăţii româneşti.

Tot în acest context s-au stabilit direcţiile pentru adoptarea unei diplomaţii active în relaţiile politico-militare cu ţările membre ale alianţei şi cele invitate, au fost aprobate obiectivele strategice pentru participarea României la activitatea comitetelor şi structurilor integrate ale NATO şi s-a decis asupra contribuţiei ţării noastre la misiunile alianţei.

Parte din măsurile cuprinse în documentele analizate au fost puse de acord cu experţii NATO, iar după semnarea şi ratificarea protocolului de aderare s-a hotărât să fie aduse în continuare îmbunătăţiri pentru creşterea gradului de interoperabilitate cu armatele statelor membre ale alianţei.

De asemenea, s-a făcut o evaluare preliminară a viitorului rol politic al României, ca stat membru cu drepturi depline în NATO şi s-a adaptat cadrului general al politicii militare a ţării pentru consolidarea relaţiilor transatlantice concomitent cu afirmarea noului profil al României în plan european.

Cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană, în contextul principalelor evenimente desfăşurate, în plan european şi global, s-a aprobat strategia pentru dezvoltare pe termen mediu şi lung a raporturilor ţării noastre cu statele vest-europene, dar şi proiectul planului strategic de promovare a intereselor politice - economice şi de securitate în relaţiile României cu statele care vor deveni membre ale Uniunii Europene.

Au fost analizate priorităţile rezultatului din raportul de ţară pe 2003 al Comisiei Europene şi s-a aprobat cadrul general de acţiune al Guvernului şi al instituţiilor responsabile pentru punerea în practică a recomandărilor experţilor vest europeni, încheierea negocierilor cu Comisia Europeană în anul 2004 şi îndeplinirea obiectivului strategic de integrare a României începând cu 2007 în Uniunea Europeană.

Urmărind adaptarea continuă a cadrului legislativ din domeniul securităţii naţionale la valorile europene şi euro-atlantice, Consiliul a analizat şi aprobat concepţii, strategii planuri, rapoarte informări, proiecte de lege, regulamente şi acte normative şi a adoptat hotărâri obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

Având în vedere statutul României de viitor membru al Tratatului Atlanticului de Nord s-au analizat şi au fost aprobate noile concepte privind rolul structurilor cu responsabilităţi în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale şi natura misiunilor pe care trebuie să le îndeplinească acestea.

În consecinţă, Consiliul a analizat şi aprobat planul cadru privind derularea procesului de restructurare şi modernizare a armatei în 2003 şi direcţiile de acţiune necesare trecerii, începând cu anul 2004, la o nouă etapă a restructurării şi modernizării organismului militar în concepţia forţei obiectiv 2007, pusă de acord cu experţii structurilor militare integrate ale Alianţei Nord-Atlantice.

Subliniem faptul că ministerele şi structurile cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, prin valorificarea concluziilor dialogului cu NATO şi cu structurile de securitate europene, precum şi a evaluărilor echipelor de experţi ai alianţei au eficientizat acţiunile şi măsurile de reformă instituţională şi funcţională a structurilor militare, contribuind la realizarea obiectivului strategic ca România să obţină calitatea de membră cu drepturi depline în Alianţa Nord-Atlantică.

În contextul amplificării participării militarilor români la misiunile internaţionale de stabilizare a păcii din Kosovo, Afganistan şi Irak, Consiliul a fost informat asupra măsurilor întreprinse pentru realizarea compatibilităţii şi interoperabilităţii cu Serviciile de Informaţii Militare ale statelor membre NATO şi structurile informative ale Alianţei recomandând continuarea acestora conform programelor aprobate.

Periodic, s-au analizat direcţiile de acţiune pentru prevenirea, identificarea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, generate de lărgirea spectrului riscurilor existente pe plan intern şi internaţional.

Într-o ierarhizare a pericolelor potenţiale la adresa României, în raportul prezentat Parlamentului s-a apreciat că acesta se referă la expansiunea reţelelor şi activităţilor teroriste, a criminalităţii organizate transnaţionale şi a criminalităţii economico financiare, la traficul transfrontalier ilegal de persoane, de droguri, de materiale radioactive şi strategice, de armament şi muniţie, de acţiuni de penetrare neautorizată în sistemele informaţionale şi bancare de dezinformare şi manipulare a informaţiilor, proliferarea armelor de distrugere în masă şi tendinţe şi forme de manifestare a corupţiei.

În acest sens s-a analizat proiectul unui protocol de eficientizare a activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii transfrontaliere, urmând ca măsurile cuprinse în acesta să fie puse în aplicare în anul 2004, după semnarea lui de către factorii de conducere ai misterelor şi instituţiilor publice cu responsabilităţi în domeniu.

Atacurile teroriste din anul 2003 au constituit o altă temă pentru membrii Consiliului care au concluzionat că neoterorismul a atins un nivel de periculozitate extrem, pe fondul creşterii vulnerabilităţilor faţă de noile ameninţări şi riscuri, între care cele asimetrice deţin locul prioritar.

Prevenirea şi combaterea acestora au impus noi modalităţi de evaluare şi abordare, precum şi capacităţi şi metode de acţiune adecvate.

Apreciate ca principale probleme de securitate ale României, aspectele economico-sociale au fost analizate, adoptându-se recomandări materializate în măsuri şi acţiuni ale Guvernului, care să vizeze redresarea economiei şi eliminarea insecurităţii la nivel social.

Pentru îmbunătăţirea nivelului de siguranţă alimentară a populaţiei şi alinierea la cerinţele pieţei unice europene în domeniu, Consiliul a analizat starea agriculturii şi a cerut ministerului de resort să dispună măsurile necesare pentru organizarea reţelei de informare contabilă agricolă în structurile centrale şi teritoriale, organizarea pieţelor agro-alimentare conform cerinţelor comunitare, consolidarea capacităţii de control în reţeaua sanitar-veterinară şi fitosanitară pe toată filiera de la producător la consumator, precum şi prevenirea şi combaterea bolilor la plante şi animale.

În contextul economic actual al ţării, ţinând seama de calitatea mediului înconjurător, a recomandat Guvernului o serie de măsuri referitoare la realizarea unui program sistematic de creştere a suprafeţei forestiere şi a perdelelor de protecţie, realizarea lucrărilor hidrotehnice necesare pentru prevenirea inundaţiilor şi a secetei, asigurarea alimentării cu apă a localităţilor, promovarea celor mai bune tehnici disponibile în industrie, agricultură şi silvicultură, promovarea surselor energetice regenerabile şi a programului pentru energie nucleară, realizarea cadrului legal şi instituţional necesar pentru problemele de mediu, create de întreprinderile aflate în închidere operaţională, minele care se închid şi depozitele de deşeuri periculoase.

În condiţiile în care protecţia informaţilor clasificate este parte integrantă a angajamentelor asumate de România în calendarul de reformă pentru aderare la Alianţa Nord Atlantică, Consiliul a fost informat despre aplicarea de către ministerele şi instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale a cadrului legal de protecţie a informaţiilor naţionale şi NATO clasificate.

De asemenea, Consiliul a analizat principalele probleme sociale ale personalului militar activ, în rezervă şi retragere, referitoare la domeniile salarizării, pensiilor militare, locuinţelor, asigurării asistenţei medicale şi a condiţiilor de recreere, odihnă şi recuperare.

Fac precizarea că în majoritatea hotărârilor adoptate îşi găsesc aplicabilitate în activitatea tuturor structurilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pe parcursul acestui an şi în perspectiva anilor următori.

În raportul prezentat Parlamentului sunt înscrise şi alte aspecte referitoare la organizarea şi coordonarea activităţilor care privesc securitatea naţională, iar în anexa la acesta sunt prezentate hotărârile adoptate în acest sens.

Domnule preşedinte, am încheiat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule general. Din partea Comisiilor de apărare? Doamna senator Norica Nicolai, vă rog prezentaţi raportul.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Tot în sinteză am să prezint şi eu concluziile raportului comisiilor reunite.

În conformitate cu atribuţiile stabilite prin lege, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat condiţiile concrete existente pe plan naţional şi internaţional şi a acţionat în vederea integrării României în structurile politice, economice şi de securitate europene şi euro-atlantice. Toate acestea, în deplin acord cu strategia de securitate naţională.

În anul 2003, activităţile desfăşurate de Consiliul Suprem de Apărare au vizat cu prioritate coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională, în vederea realizării, protejării şi afirmării intereselor naţionale şi de securitate ale României.

De asemenea, Consiliul a acţionat pentru asigurarea condiţiilor în vederea integrării României în NATO şi Uniunea Europeană, şi-a asumat responsabilităţi şi a participat activ, împreună cu aliaţii din NATO şi din statele partenere la întărirea stabilităţii şi securităţii euro-atlantice.

Consiliul Suprem de Apărare s-a preocupat pentru a asigura drepturile şi libertăţile democratice ale cetăţenilor, siguranţa şi protecţia acestora, întărirea autorităţii instituţiilor statului şi consolidării mecanismelor de respectare şi de aplicare a legii.

În îndeplinirea acestor priorităţi specificate în atribuţiile pe care Consiliul le are în conformitate cu Legea de organizare şi funcţionare, în cadrul şedinţelor s-a procedat la analizarea concepţiilor, strategiilor, rapoartelor şi informărilor, cât şi a unor proiecte de lege incidente în materie a regulamentelor şi actelor normative şi a adoptat hotărâri obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice, hotărâri prevăzute în anexă.

Analizând conţinutul acestor rapoarte, analize şi informări dezbătute şi analizate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, concluzionăm că ele au vizat pregătirea integrării României în Alianţa Nord Atlantică, aderării României la Uniunea Europeană, o preocupare deosebită pentru îmbunătăţirea şi ameliorarea cadrului legislativ în materie.

S-a procedat, de asemenea, la evaluarea instituţiilor şi a responsabilităţilor acestora în materie de securitate naţională, s-au monitorizat trupele româneşti participante în teatrele de operaţiuni - Irak, Afganistan, Bosnia - asigurarea, de asemenea, a pregătirii şi rezervelor pentru apărare, în acord cu noile prevederi legale care în acest an au fost realizate. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2004 a desfăşurat aceleaşi activităţi conform specificului lui legislativ, preocupându-se în mod deosebit, aşa cum s-a şi subliniat anterior, de compatibilizarea structurilor noastre de securitate cu cele ale Uniunii Europene şi de protejare a intereselor României la nivel global, în raport de riscurile asimetrice la securitatea României, care v-au fost prezentate.

În raport de aceste prevederi, cele două comisii au avizat favorabil raportul cu privire la activitatea desfăşurată în 2003 şi a recomandat Consiliului Suprem de Apărare o mai mare transparenţă în activitate şi o mai mare compatibilizare cu principiile democratice, în sensul asigurării unei consultări permanente cu Parlamentul României, cu comisiile de specialitate, pe o serie de analize şi decizii majore, ceea ce - din punctul nostru de vedere - nu s-a realizat în activitatea din 2003 şi, din păcate, nu se realizează nici în activitatea din 2004.

Domnul Valer Dorneanu:

Asta a făcut parte din raport? Recomandarea, înţeleg că a făcut parte din raport. Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină în dezbateri? Domnul senator Szabo. Poftiţi! Şi doamna senator Norica Nicolai doreşte să ia cuvântul şi în calitate de reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Acest punct de pe ordinea de zi ne oferă prilejul să ne exercităm - în calitate de membri ai Parlamentului României - o îndatorire şi o competenţă fundamentală, aceea de a superviza şi de a exercita, în numele Parlamentului, prerogativele care ne sunt conferite de Constituţie asupra acestui sector atât de important.

Desigur, raportul comisiilor, pe marginea raportului CSAT, a consemnat evoluţiile pozitive asupra cărora putem cădea de acord că au fost fundamentale şi că au însemnat un succes în ce priveşte cel puţin prioritatea fundamentală a perioadei de referinţă, şi anume aderarea la NATO.

În ce mă priveşte, îmi permit să fac unele observaţii în legătură cu raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu activitatea Consiliului Suprem şi în principal cu implicarea Parlamentului în chestiunea securităţii şi a instituţiilor din sfera aceasta.

Mai întâi, putem observa că prezentarea raportului oglindeşte faptul că Parlamentul nu prea îşi exercită autoritatea conferită de Constituţie faţă de aceste instituţii, pentru că, în raport cu alte rapoarte, el nu a fost prezentat nici măcar de către un membru plin al Consiliului. În opinia mea ar fi trebuit vicepreşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să facă acest demers în faţa Camerelor reunite.

Mergând mai departe, în legătură cu anexa se poate observa că, dacă citim cu atenţie titlul anexei ,,Hotărâri adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2003", în ce mă priveşte sunt tentat - şi cred că şi domniile voastre au această tentaţie - să cred că raportul nu conţine toate hotărârile pentru că, altminteri, ar fi sunat aşa: ,,Lista hotărârilor adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2003". Această chestiune trebuie să fie precizată aici şi acum.

O altă chestiune, o altă observaţie legată tot de anexă. În anii trecuţi, în anexă, în dreptul titlului hotărârilor era marcat cu o literă extrem de semnificativă dacă hotărârea respectivă are un caracter secret sau nu. Acest lucru, aici, nu apare.

Pe de altă parte, sunt înşiruite unele documente care ar fi trebuit să ajungă la Parlament. Iată, de pildă, la poziţia 20 , proiectul Legii privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării fac parte miniştri, deci membri ai Guvernului. Înseamnă, în opinia mea, că această hotărâre ar fi trebuit să fie urmată de un proiect de lege cu care Parlamentul să fie sesizat. Evident că, în acest proiect de lege îşi are sediul chestiunea serviciului militar obligatoriu pe marginea căruia, cu ocazia referendumului pentru Constituţie, s-a făcut foarte multă vorbire. În general, introspecţia parlamentarilor - a comisiilor de specialitate şi a membrilor Parlamentului, ca atare - în această chestiune, în această materie, este insuficientă. O bună bucată de vreme parlamentarii nu au putut avea acces la conţinutul hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, datorită caracterului secret al majorităţii documentelor şi a hotărârilor. Informez de la această tribună Consiliul Suprem de Apărare a Ţării că nu mai poate fi invocată această chestiune, datorită faptului că un număr de colegi din Parlamentul României au căpătat autorizaţia care le conferă dreptul de acces la informaţiile clasificate de diferite grade. Prin urmare, nu se mai poate pune de o parte sub această observaţie sau motivaţie conţinutul hotărârilor.

Evident că, dacă Parlamentul şi-ar fi exercitat cu mai multă hotărâre atribuţiile pe care i le conferă, - repet, deseori, această expresie - Constituţia în materia securităţii şi a controlului asupra instituţiilor din sfera aceasta a securităţii naţionale, atunci, la punctul 23 chestiunea strategiei de securizare a frontierei României, domniilor voastre le vine acum în minte celebrul caz al acelui contract în legătură cu conţinutul căruia nu au ajuns la Parlament elemente substanţiale. Iată, noi, reprezentanţi ai contribuabilului, suntem în afara informaţiilor legate de speţă.

Prin urmare, în afara problemei accesului Parlamentului, ca instituţie, la lucrările Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, eu nu pledez pentru ca reprezentanţii Parlamentului să fie membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru că el trebuie să rămână în sfera Executivului, dar accesul la informaţii şi posibilitatea de a determina - nu numai de a superviza - în calitate de aleşi, de reprezentanţi ai cetăţenilor şi ai contribuabilului , de a determina cursul evenimentelor, a hotărârilor care se iau în acest Consiliu sau măcar de a avea acces la ele, repet, este neapărat necesară. În acest context, este de datoria Parlamentului să modifice Legea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, chiar actualizând-o, pentru că acum vorbim despre securitate mai mult decât despre apărare, securitatea ca domeniu global şi în cadrul ei apărarea ca un domeniu particular.

Iată, deci, onoraţi colegi, că avem foarte multe de făcut în acest domeniu pentru ca să putem spune că integraţi odată în NATO - acest lucru se petrece acum (integrarea, nu dobândirea calităţii de membru) - ne vom alinia şi la uzanţele de acolo în legătură cu atribuţiile Parlamentului în domeniu şi cu exercitarea lor.

Aştept răspunsul la chestiunea punctuală în legătură cu caracterul exhaustiv sau nu al acestei liste.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, nu doresc deloc să restrâng dreptul de exprimare colegilor care urmează - îmi cer scuze doamnei Norica Nicolai - dar vă rog pe toţi cei care urmaţi să încercaţi să fiţi mai sintetici pentru că mai avem multe rapoarte şi avem şi de dat un vot pe bază de apel nominal, cu bile, asupra Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

Aveţi cuvântul, doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule preşedinte, înţeleg recomandarea dumneavoastră ca o chestiune de nuanţă şi o iau ca atare.

Nu doresc să subliniez foarte multe lucruri pentru că timpul ne presează şi probabil că sunt şi alte presiuni pe care colegii noştri le au în aceste momente. Doresc să subliniez un lucru. Componenta pozitivă a activităţii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării justifică un vot pozitiv cu privire la raport. Ceea ce comisiile au subliniat este o realitate care ţine de comportamentul şi de mentalitatea acestei structuri care mai are nevoie de câţiva paşi pentru a se integra în mentalitatea şi comportarea democratică a structurilor care fac parte din NATO, se impune o mai mare transparenţă a activităţii, se impune un mai mare control asupra anumitor componente de securitate şi, dacă doriţi, se impune o reconfigurare a legislaţiei în materie, în raport de noul statut al României şi de noile prevederi ale Constituţiei.

De asemenea, am constatat că nu a existat în preocuparea dumneavoastră majoră analiza achiziţiilor în vederea realizării compatibilităţii şi interoperabilităţii cu structurile NATO şi nu am văzut nici o hotărâre prin care dumneavoastră să fi analizat proiectele de achiziţii pentru realizarea forţei obiectiv 2007 şi proiectul de achiziţii cu privire la securizarea frontierei, un proiect care, public, este controversat şi dumneavoastră , ca instituţie , aţi fi avut obligaţia să veniţi în faţa cetăţenilor şi să precizaţi dacă acest proiect este compatibil cu acquis-ul Schengen pe care noi suntem obligaţi să-l implementăm. Aceasta este o chestiune.

Analizând, baleind, practic, hotărârile pe care dumneavoastră le-aţi luat în activitatea desfăşurată în 2003, am constatat că sunteţi foarte preocupaţi atât de securitatea economică, că vă preocupă componenta agrară a securităţii economice, sunteţi preocupaţi de securitatea alimentară, de o serie de riscuri asimetrice şi am constatat că aţi fost foarte preocupaţi de componenta de politică externă, pentru că prin Hotărârea nr. 78 aţi analizat stadiul negocierilor româno-ucrainene pentru încheierea Tratatului privind regimul frontierei de stat şi Acordului pentru delimitarea platoului continental al zonelor economice exclusive a celor două state în Marea Neagră. Aş fi curioasă să ştiu dacă din 2003 aţi avut date care priveau acest risc de neînţelegere între noi şi ucraineni pe ceea ce se întâmplă acum în zona respectivă, pentru că, dacă el ar fi existat la momentul respectiv, cred că Parlamentul ar fi trebuit informat.

Deci, în concluzie, noi susţinem acest raport dar susţinem şi ideea că se impune o regândire a activităţii dumneavoastră, dacă doriţi o eficientizare, o integrare deplină pe acquis-ul NATO şi o mai mare transparenţă pentru că, în calitate de membri NATO, va trebui să ne preocupăm de promovarea acestui parteneriat public privat în componenta de securitate atât de necesar şi atât de comun în activitatea NATO, dar, din păcate, puţin abordat în activitatea structurilor româneşti abilitate să asigure securitatea.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, distinsă colegă, şi pentru înţelegere şi pentru capacitatea de sinteză. Cine mai doreşte să intervină? Domnul general Bârloiu o să facă unele precizări cu privire la unele probleme ridicate de dumneavoastră.

Domnul general Viorel Bârloiu - secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării:

La viitoarea şedinţă a Consiliului Suprem voi informa membrii Consiliului cu toate problemele rezultate în urma prezentării în sinteză a raportului.

Pentru domnul senator Szabo, este o omisiune a noastră. Îmi cer scuze. Trebuia să trecem şi caracterul documentului, dar promit că, până joi, personal am să vin să vă înmânez documentul. Deci, voi completa anexa cu caracterul fiecărei hotărâri adoptate.

Pentru doamna senator Norica Nicolai, problemele legate de relaţiile cu Ucraina au fost discutate - noi ştim de foarte mult timp problemele cu care ne confruntăm - ele au fost discutate frecvent în Consiliul Suprem şi încă la viitoarea şedinţă a consiliului vor figura pe ordinea de zi tot probleme referitoare la acest domeniu.

Îmi cer scuze dacă, cumva, am supărat pe cineva în prezentarea sintezei. Vă mulţumesc mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule general.

Stimaţi colegi, nici acest raport nu se supune aprobării Parlamentului. Urmează doar să luăm act de conţinutul acestuia. Sunt convins că domnul general Bârloiu va comunica punctele de vedere exprimate aici membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Următorul raport este cel cu privire la activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului pe anul 2003.

Salut cu plăcere pe toţi membrii acestui consiliu, prezenţi aici. Dau cuvântul domnului Ralu Filip, preşedintele consiliului. Vă rog, domnule preşedinte, să prezentaţi raportul.

Domnul Ralu Filip - preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Cred că în anul 2003 Consiliul Naţional al Audiovizualului a realizat în principal trei lucruri importante. Cu sprijinul colegilor mei am devenit o instituţie cu adevărat publică cu o notorietate mare, cu un grad de încredere şi de satisfacţie al populaţiei de peste 50 % faţă de activitatea noastră.

În al doilea rând, deşi - cum bine ştiţi - provenim fie din domenii diferite, fie am fost propuşi de formaţiuni politice diferite, Consiliul a lucrat ca o echipă şi s-a afirmat ca atare.

În al treilea rând, în ceea ce priveşte protecţia copiilor, am realizat câteva lucruri foarte bune. Cel mai important, astăzi, la ,,ştiri", copiii nu

mai sunt obiect sau sursă de raiting. Copiii aceia bătuţi, părăsiţi care erau arătaţi de toate posturile de televiziune, dar numai la nivelul de vânătăi, de răni, fără să mergem dincolo de realitatea imediată, la cauze.

Cred că la această activitate a contribuit relaţia foarte bună pe care am avut-o, şi pentru care trebuie să mulţumesc, cu cele două Comisii de cultură atât de la Senat, cât şi de la Camera Deputaţilor.

În concluzie, în 2003, sticla nu mai suportă, de exemplu ce suportă hârtia de ziar, astăzi. Este o diferenţă şi cred că anul acesta ea va fi şi mai evidentă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte şi pentru sinteză şi pentru rigoare. Domnule senator, vă rog să prezentaţi raportul Comisiilor de cultură reunite. Domnul senator Grigore Zanc, vicepreşedintele Comisiei pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă.

Domnul Grigore Zanc:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Comisiile reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, au analizat raportul prezentat de Consiliul Naţional al Audiovizualului, apreciind că activitatea consiliului în anul 2003 a fost marcată de un efort intens de reglementare secundară, ca urmare a adoptării Legii audiovizualului în anul 2002 şi a modificărilor ulterioare, în 2003, care a adus un plus de rigoare în redactarea unor articole a căror aplicare se dovedise a fi foarte dificilă.

În cadrul activităţii sale, Consiliul Naţional al Audiovizualului a adoptat mai multe decizii concentrate asupra câtorva domenii de mare importanţă, între care informarea corectă a opiniei publice, protejarea minorilor, a respectării demnităţii umane, stabilirea normelor privind publicitatea şi teleshoping- ul, măsurarea audienţei, promovarea pluralismului.

În afara activităţii de reglementare, consiliul a făcut eforturi de a se situa pe o poziţie vizibilă în spaţiul dezbaterilor publice, lansând, de exemplu, un pliant intitulat ,,Apel către părinţi" în care se atrage atenţia asupra pericolului latent al violenţei la care sunt supuşi minorii prin intermediul programelor audiovizuale.

În analiza desfăşurată în cadrul celor două comisii, au fost făcute mai multe aprecieri în ansamblu pozitive asupra activităţii CNA şi, de asemenea, s-a solicitat consiliului ca, în continuare, să deruleze o activitate în sensul stopării revărsării de vulgaritate pe posturile de radio şi televiziune, precum şi să vegheze la păstrarea unui echilibru între putere şi opoziţie în cadrul programelor de radiodifuziune şi televiziune.

După încheierea dezbaterilor, comisiile au hotărât să supună plenului aprobarea raportului de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului pe anul 2003, cu majoritatea voturilor celor prezenţi la dezbateri. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg. Simt nevoia să precizez că, potrivit legii, nu trebuie aprobat în plen acest raport. Dacă în acea hotărâre,

a celor două Camere, vom decide un asemenea lucru, atunci îl vom supune votului.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină? Doamna deputat Mona Muscă, domnul deputat Onisei şi domnul deputat Arpad. Din partea PRM-ului doreşte să vorbească...un reprezentant. V-aş ruga să vă hotărâţi care dintre dumneavoastră ia cuvântul.

Aveţi cuvântul, doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Mona Octavia Muscă:

În primul rând, vreau să apreciez raportul Consiliului Naţional al Audiovizualului ca un raport chiar serios şi foarte bine modelat pe realitate. Pot să spun că în general lucrurile stau bine. Pot să-i felicit nu numai pentru Legea audiovizualului, care, sigur, aparţine anului 2002, dar ea a intrat în funcţiune , s-a implementat mai mult în anul 2003. La aceasta aş adăuga punerea în practică a unor recomandări ale Uniunii Europene, recomandări care nu le-au făcut prea mulţi prieteni. Mă refer, în primul şi în primul rând, la recomandarea privind protecţia minorilor pentru care îi felicit.

A doua chestiune, şi acum intru în cele care sunt mai puţin plăcute. Sigur că CNA-ul mai greu se poate amesteca în politica editorială a televiziunilor. Pe de altă parte, când e vorba de violenţă, când e vorba de lucruri mai puţin bine privite la televiziune, chestiuni de moralitate şi aşa mai departe, sigur că CNA-ul se poate implica, şi a făcut-o. Din păcate, eficienţa acestei intervenţii a Consiliului Naţional al Audiovizualului este foarte, foarte redusă. Poate că aici ar trebui să se gândească şi alte formule.

A doua chestiune. Este vorba de reproşul pe care vreau să-l fac CNA-ului cu privire la difuzarea de către televiziuni şi radiouri a unei publicităţi politice ilegale. Mă refer la campania de publicitate prin spoturi video şi audio a partidului de guvernământ, care a avut asemenea spoturi publicitare în afara campaniei electorale. Or, se ştie foarte bine că există o Decizie a CNA-ului - cred că este vorba de 524/2003 - în care se spune clar: ,, Publicitatea politică este interzisă în perioadele în care nu e declanşată campania electorală".

O altă nemulţumire e cea cu privire la monitorizarea pe care o face CNA-ul deciziei proprii privind asigurarea pluralismului politic, a echilibrului politic. Şi aici e foarte bine că se face această monitorizare. Din păcate, ea nu este şi calitativă. Drept urmare, nu e deloc relevantă. Dacă vor putea să o facă şi calitativă, atunci, într-adevăr, se poate discuta dacă decizia CNA-ului privind cele trei părţi - Executiv, opoziţie, putere - e respectată sau nu.

În rest însă nu pot să spun că CNA-ul nu are un raport de care poate să fie mândru, pentru că a realizat mult mai multe lucruri decât s-au realizat în anii trecuţi.

Drept urmare, noi - dacă veţi supune la vot - Alianţa va avea un vot pozitiv pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru raportul pe 2003.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, stimată colegă. Domnul deputat Onisei, din partea Grupului parlamentar PD.

Domnul Ioan Onisei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mărturisesc că ori de câte ori , ca fost membru al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor am avut ocazia şi chiar plăcerea de a audia membrii CNA şi de a dialoga cu domniile lor, mi-am spus în sinea mea sau am exprimat public două lucruri care mi se par şi ni se par esenţiale, şi anume: că Legea audiovizualului este o lege prin care nu numai că s-a creat dar se şi asigură independenţa şi autonomia reală ale CNA, că membrii CNA încearcă şi adeseori chiar reuşesc să fie pe măsură să respecte şi să pună în aplicare Legea nr. 504/2002, să reziste ca o autoritate publică autonomă care trebuie să fie garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.

Este, în opinia noastră, remarcabilă activitatea CNA de a elabora şi adopta prin decizii normele juridice subsecvente cerute de lege. Este lăudabil efortul de a realiza monitorizarea emisiunilor principalelor radiodifuzori şi de a încerca aşezarea activităţii acestora sub exigenţele impuse de lege şi statuate prin diversele decizii ale consiliului.

Este, apreciem, de salutat şi încercarea de a asigura un raport echilibrat între serviciile naţionale de radiodifuziune şi serviciile locale, regionale sau tematice.

Cu toate acestea, membrii CNA, altminteri bine protejaţi de lege, par să aibă încă unele timidităţi. Timidităţi care pot afecta chiar regulile şi principiile democratice instituite inclusiv prin Constituţie. CNA nu reuşeşte încă să asigure respectarea exprimării pluraliste de idei şi de opinii în cadrul serviciilor de programe transmise de radiodifuzorii din ţara noastră. Iar când vine vorba de Societatea Română de Radio sau de Societatea Română de Televiziune, timiditatea CNA este de-a dreptul adolescentină. Apropo, domnule preşedinte Ralu Filip, cum calificaţi jurnalele de ştiri ale Televiziunii publice din datele de 24 şi 25 septembrie în cadrul cărora s-a făcut un adevărat rechizitoriu unor parlamentari din Comisiile pentru cultură care au avut ,,obrăznicia" - de a nu vota raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe 2003?

Noi, parlamentarii PD şi PNL credem, de asemenea, că CNA poate şi trebuie să facă mai mult în a asigura transparenţa, mai ales în privinţa acţionariatului - a mijloacelor de comunicare în masă din sectorul audiovizual, în a asigura un mai just şi pluralist echilibru, să împiedice concentrarea manipulatorie a presei audiovizuale, în tandem cu presa scrisă, în mâinile unor oameni sau cercuri de interese.

Cred, cu modestie, că membrii CNA merită să reflecteze la aceste sugestii.

Cred, de asemenea, că a venit timpul să-şi înfrângă timidităţile.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Marton Arpad, din partea Grupurilor parlamentare UDMR.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi invitaţi,

Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi să nu vorbesc despre raportul CNA pentru că, îndeobşte, suntem obligaţi să vorbim despre un raport dacă acesta este în concordanţă sau nu în legătură cu faptele pe care le cunoaştem sau nu, a celui care dă raportul.

În cazul activităţii de anul trecut a CNA-ului nu suntem obligaţi să vorbim de raport pentru că putem vorbi de fapte şi putem vorbi de fapte lăudabile.

Într-adevăr, această autoritate şi-a luat în serios calitatea de autoritate şi a încercat să ia taurul de coarne tocmai acolo unde era cel mai dureros, lupta împotriva tuturor elementelor aduse de mass-media electronică comercială deşănţată care atenta astăzi la securitatea copilului, cât şi la securitatea naţională, într-adevăr, prin anumite tipuri de manifestări şi emisiuni.

Drept pentru care îi felicit şi profesionalismul despre care au dat dovadă, dă roade, este adevărat cam încet.

Pe de altă parte, trebuie să spun că am avut, de foarte multe ori, colaborări fructuoase cu membrii CNA-ului în revizuirea legislaţiei pe care o avem. Cred că am reuşit să scoatem legi care să ne apropie mai mult de acel grup select al democraţiilor funcţionale din Europa şi din întreaga lume.

Totodată, permiteţi-mi, stimaţi membrii CNA, să vă atrag atenţia şi asupra unor deficienţe. Din acest mare zel de a spune lucrurilor pe nume şi de a pune lucrurile la locul lor, din când în când, v-aţi încălcat competenţele, nu numai în legătură cu media audiovizuală, ci şi cu activitatea parlamentară aţi avut, din când în când, cuvinte - zic eu - nu prea gândite pentru că dumneavoastră sunteţi în această situaţie de a da rapoarte Parlamentului şi nu invers, pe de-o parte, pe de altă parte, într-adevăr, de foarte multe ori am reuşit să găsim soluţii comune, deci se poate găsi aceeaşi cale de a solicita, de exemplu, o discuţie pe marginea unei legi sau alta şi nu de a face declaraţii în legătură cu nelegalitatea unor legi scoase de Parlament sau de anumite cuvinte la adresa în general a parlamentarilor.

Cu această mică observaţie, eu cred încă o dată - şi accentuez - această activitate de anul trecut a CNA-ului a fost, într-adevăr, o activitate a unei autorităţi responsabile pe care trebuie s-o felicităm şi să dăm votul favorabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu, din partea Grupurilor parlamentare România Mare.

Domnul Dan Brudaşcu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului,

Cu o întârziere de mai bine de 6 luni, în opinia mea, iată, ni se prezintă şi raportul de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului pe anul 2003.

Raportul a fost analizat şi discutat în şedinţa comună a celor două Comisii pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, ale căror opinii excesiv de favorabile, din punctul meu de vedere, ne-au fost prezentate de domnul senator Grigore Zanc.

Dacă ar fi să ţinem cont de acestea, am putea trage concluzia, falsă şi inexactă, că în anul 2003, CNA a desfăşurat într-adevăr o activitate ireproşabilă, ceea ce este foarte departe de adevăr. Este posibilă o asemenea aserţiune dacă avem în vedere obedienţa descalificantă de care, în anul supus analizei, conducerea CNA a dat dovadă în relaţia sa cu puterea.

Trebuie să recunosc că această vină nu revine tuturor membrilor actuali ai CNA, deşi nu am reţinut ca vreunul dintre ei să fi exprimat public poziţii contrare de probitate şi demnitate care să respingă transformarea instituţiei într-o ancilaria depersonalizată a unei puteri interesată de reintroducerea cenzurii, obstrucţionarea şi marginalizarea opoziţiei, interzicerea treptată a dreptului la libera opinie.

Din păcate, nici în anul 2003, din acest punct de vedere, CNA nu a fost capabil să-şi onoreze obligaţiile ce-i revin prin lege. Nu înţeleg deci despre ce progres remarcabil, ca observator şi reglementator pe piaţa audiovizuală, ca să citez din raport, ar putea fi vorba când se ştie că, şi în anul respectiv, a lipsit orice echilibru putere - opoziţie, în cadrul programelor de radiodifuziune şi televiziune.

Ce exemplu mai grăitor şi convingător aş putea da decât cel privind imposibilitatea prezentării în audiovizualul românesc a altor opinii decât cele ale puterii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului din toamna anului trecut pentru modificările aduse Constituţiei României.

Mai poate fi vorba, în aceste condiţii, de pluralism şi democraţie, de echilibru, de echidistanţa CNA, de un progres remarcabil al activităţii acestuia ?

Nu neg întru totul faptul că CNA a monitorizat, cu acord de la domnie însă, activitatea unor posturi de radio şi televiziune. A făcut-o, dar, în primul rând, pentru a exercita presiuni, şantaje şi ameninţări asupra lor şi a le obliga să accepte controlul abuziv şi ilegal al actualei puteri.

Dacă la nivel central acest control s-a efectuat în condiţiile prezentate, în teritoriu, el lipseşte aproape cu desăvârşire. De acest adevăr ne convinge cvasi-absenţa unor partide politice, în primul rând, a PRM din emisiunile unor posturi de radio şi televiziune teritoriale sau locale. Mai poate fi vorba atunci de un echilibru putere - opoziţie? Din punctul de vedere al puterii al cărui instrument util şi obedient este CNA, da.

În realitate, activitatea CNA pe anul 2003, lasă mult de dorit din acest punct de vedere.

Acelaşi orb al găinilor a dovedit CNA şi în privinţa activităţii secţiilor în limba maghiară ale studiourilor de radio şi televiziune publice, atât la nivel naţional, cât şi teritorial. Din acest punct de vedere, consider că toleranţa dovedită de CNA subliniază o crasă indiferenţă şi incompetenţă.

Pe parcursul anului 2003, aproape zilnic, au fost difuzate, în emisiuni radio sau de televiziune, ştiri, materiale, reportaje cu un conţinut vădit duşmănos, iredentist şi adeseori şovin, au fost susţinute puncte de vedere ale unor cercuri revizioniste, periculoase pentru integritatea şi suveranitatea statului naţional român şi adeseori au fost elogiaţi inclusiv criminali de război.

Ce interes a avut CNA să treacă cu vederea faptul că, pe posturi publice de radio şi televiziune româneşti, plătite de la bugetul de stat se prezintă materiale menite a sprijini şi favoriza ura, neîncrederea şi tensiunile interetnice.

Domnilor din Comisiile pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, aţi ţinut cont oare şi de acest progres remarcabil atunci când apreciaţi atât de favorabil activitatea CNA pe anul 2003?

PRM consideră că, şi la acest capitol, CNA este departe de a-şi fi îndeplinit obligaţiile ce-i revin.

Ca să mă contrazică, îi rog să precizeze câte recomandări, atenţionări scrise şi somaţii sau amenzi au fost aplicate pentru difuzarea frecventă de materiale mincinoase şi tendenţioase, în cadrul emisiunilor de radio şi televiziune în limba maghiară. În nici o ţară a Uniunii Europene, o minoritate nu-şi permite să sfideze şi să ignoreze, şi să jignească nestingherit majoritatea populaţiei, să militeze pentru falsificarea adevărului şi istoriei ţării respective. Dacă o face, suportă rigorile legii. Doar în România acest lucru este tolerat şi nevăzut, neobservat de către domnii şi doamnele din CNA.

Nu în ultimul rând, CNA se face vinovat, în opinia noastră, de absenţa oricărei măsuri serioase şi coerente în privinţa excesului de vulgaritate şi violenţă în emisiunile de radio şi televiziune. Anul 2003 reprezintă un moment de vârf, dar nici în această privinţă nu şi-a făcut simţită prezenţa pentru a stopa o asemenea tendinţă cu impact dezastruos asupra copiilor, a tinerei generaţii şi a educării acestora.

Din anexa nr.2 la raportul de activitate reiese că atât membri ai CNA, cât şi experţi angajaţi la această instituţie au efectuat, în anul 2003, numeroase deplasări în străinătate, participând la conferinţe, forumuri, audieri, seminarii, reuniuni etc. Păcat însă că n-au înţeles mare lucru din tematica extrem de generoasă a acestora, după cum reiese din conţinutul şi calitatea activităţii desfăşurate.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul preşedinte Ralu Filip doreşte să vă răspundă la unele din problemele pe care le-aţi ridicat dumneavoastră, stimaţi colegi.

Domnul Ralu Filip:

În primul rând, aş vrea să spun faptul că niciodată n-am avut pretenţia, nici eu, nici colegii mei, de a ne califica activitatea ca impecabilă. Şi aceasta din simplul motiv că, împreună cu sprijinul dumneavoastră, din 2002, şi noi, ca membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului, şi radiodifuzorii jucăm după reguli noi. Am trecut de la un joc fără nici o regulă, unde se putea da şi cu capul, şi cu piciorul, şi cu mâna, la reguli care trebuie respectate, iar această trecere nu se poate - cred eu - face peste noapte. Bine, nici nu poate să dureze foarte mult.

Vom reflecta la criticile care ni s-au adus, vom căuta să ţinem cont de ele, astfel încât următorul raport să fie mai puţin criticat.

Însă, aş vrea să precizez, doamna Mona Muscă, cu monitorizarea am intrat de anul acesta pentru că am terminat de implementat programul PHARE. Vom avea, din două în două săptămâni. După cum bine ştiţi, noi am trimis toate materialele pe care le-am avut la toate formaţiunile politice, fără nici o... şi cercetări, şi rezultate. Din această lună, ea va fi calitativă, în sensul de a stabili dacă contextul este pozitiv sau negativ.

Vreau să atrag însă atenţia, faţă de ce măsurăm noi şi ce măsoară Agenţia de monitorizare a presei. Agenţia măsoară tot, inclusiv discuţiile despre partide, despre oameni politici, iar noi măsurăm posibilitatea de exprimare directă a oamenilor politici de la putere şi din opoziţie.

Procentele pe care noi le dăm publicităţii sunt procente ale politicienilor care s-au exprimat direct, nu despre care se vorbeşte, deci cei care au posibilitatea ca, la ştiri, să se adreseze direct publicului.

Domnule Onisei, astăzi, dacă accesaţi pagina noastră de Internet, găsiţi toţi proprietarii din media audiovizuală, atât de la posturile de televiziune, cât şi de la posturile de radio. Sigur, până unde am putut să mergem. De exemplu, acţiuni la purtător în Antilele olandeze, mai departe nu putem trece. Dar însuşi faptul că ştiţi despre un post că are în Cipru sau că are în Antilele olandeze, sau în Bahamas, sau în altă parte este un lucru...

În ceea ce priveşte echilibrul dintre putere şi opoziţie, principiul a început să funcţioneze. Nu se respectă la centimă, dar faţă de la ce am plecat şi unde suntem acum este un progres. Nu este spectaculos, nu...

O singură observaţie aş mai dori să fac. N-am primit nici un fel de reclamaţie de la nimeni privind emisiunile în limba maghiară. Conform legii, ele sunt dublate, aşa încât, din punctul nostru de vedere, considerăm că, cel puţin emisiunile de la postul public, sunt în regulă şi n-avem nimic să le reproşăm.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Stimaţi colegi, nici acest raport nu se supune votului dumneavoastră. Eu am înţeles din intervenţiile dumneavoastră că aţi făcut aprecieri pozitive la adresa activităţii CNA-ului. Pe această bază, reţinând şi reflecţiile dumneavoastră, propunerile, chiar rezervele, putem să le adresăm felicitări şi mulţumiri distinşilor membri ai CNA-ului şi le mulţumim pentru participare.

La punctul 6 pe ordinea de zi, domnul Alexandru Sassu doreşte să intervină. Poftiţi !

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În numele Grupului parlamentar PSD, vă cer ca punctele 6, 7 şi 8 de pe ordinea de zi să fie discutate la o altă şedinţă, având în vedere că s-a prelungit foarte mult şi cred că celelalte puncte sunt mult mai importante. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Supun votului această propunere.

Cine este pentru ? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă ? Abţineri ? Unanimitate.

Stimaţi colegi au rămas două probleme pe care trebuie să le rezolvăm. Una se referă la modificări în componenţa unor comisii parlamentare. V-aş propune să abordăm această chestiune global, dar, în acelaşi timp, rog liderii grupurilor parlamentare să cheme în sală toţi colegii pentru a începe, în final, audierea raportului de activitate a Băncii Naţionale şi alegerea Consiliului de Administraţie.

La Comisia Parlamentului României pentru Integrare Europeană, Grupul parlamentar PD propune înlocuirea domnului senator Aurel Pană cu domnul senator Radu Vasile, iar Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal propune înlocuirea domnului deputat Andrei Ioan Chiliman cu domnul deputat Vlad Moisescu.

Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri. Cine este pentru ? Mulţumesc.

Împotrivă ? Abţineri ? Unanimitate.

În Comisia parlamentară specială comună pentru controlul activităţii SIE, Grupul parlamentar PD propune înlocuirea domnului deputat Florin Frunză Verde cu domnul deputat Romeo Raicu şi Grupul parlamentar PNL propune înlocuirea domnului deputat Ovidiu Drăgănescu cu domnul deputat Radu Stroe. De asemenea, Grupul parlamentar PSD propune includerea în această comisie a domnului senator Munteanu Tudor- Marius. Dacă sunt obiecţiuni ? Nu.

Supun votului dumneavoastră aceste modificări. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Abţineri ? Unanimitate.

În al treilea rând, avem de adoptat modificările care intervin în urma noii Legi privind Revoluţia din Decembrie 1989. Propunerea componenţei nominale a comisiei. Anexa care cuprinde atât componenţa numerică, cât şi cea nominală este următoarea : Dorin Lazăr Maior, Gheorghe Pribeanu, Ioan Onisei, Ionel Alexandru, Dan Dumitru, Mircea Bucur, Ion Iliescu, Metin Cerchez, Attila Verestoy, Ion Sârbulescu şi Timotei Stuparu. Dacă sunteţi de acord cu această componenţă şi cu hotărârea privind stabilirea componenţei nominale care cuprinde două articole :

Art.1 - În conformitate cu prevederile art.11 din Legea nr.341/2004 Comisia parlamentară pentru aplicarea legii îşi continuă activitatea sub denumirea Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989.

Art.2 - Comisia este alcătuită exclusiv din parlamentari care au unul din titlurile prevăzute la art.3 din Legea nr.341/2004.

Cine este pentru ? Mulţumesc.

Voturi împotrivă ? Abţineri ? Unanimitate.

Stimaţi colegi, la ultimul punct pe ordinea de zi avem numirea membrilor Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

Dau cuvântul preşedintelui Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor pentru a prezenta raportul comun al celor două comisii ale Parlamentului. Domnul preşedinte va citi şi raportul şi proiectul de hotărâre cu privire la numirea noilor membri ai Consiliului de Administraţie.

Domnul Tiberiu-Ovidiu Muşetescu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Vă prezint raportul comun suplimentar privind numirea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

Prin adresa nr.B/1847/24 septembrie a Birourilor permanente ale celor două Camere, ni s-a comunicat retragerea domnului Petre Popeangă din calitatea de membru al Consiliului de Administraţie al BNR, pentru care a fost validat în şedinţa din 21 septembrie 2004 de Comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci.

Ca urmare, cele două comisii au fost convocate din nou în şedinţa comună din data de 27 septembrie şi, cu majoritate de voturi, au validat-o pe locul rămas vacant, ca membru al Consiliului de Administraţie al BNR, pe doamna Ene Maria.

Prin urmare, având în vedere faptul că, în cadrul şedinţei comune a fost întrunit cvorumul regulamentar de 31 parlamentari prezenţi dintr-un total de 38, structura, respectiv componenţa finală a Consiliului de Administraţie al BNR, cu nominalizarea conducerii executive şi a membrilor săi, se propune a fi următoarea :

• guvernator - Isărescu Mugur;
• prim-viceguvernator - Florin Georgescu;
• viceguvernator - Eugen Dijmărescu;
• viceguvernator - Cristian Popa;
• membru al Consiliul de Administraţie - Silviu Cerna;
• membru - Ene Maria;
• membru - Agnes Nagy;
• membru - Napoleon Pop;
• membru - Virgiliu Jorj Stoenescu.

Menţionăm că, în finalul şedinţei, în cadrul comisiilor reunite, a fost supusă la vot şi validată în unanimitate 31 de voturi pentru, lista de mai sus în ansamblul său. Anexăm totodată şi curriculum vitae, toţi parlamentarii îl au anexat.

Ceilalţi candidaţi audiaţi care şi-au depus candidatura, fie pentru o funcţie executivă, fie pentru cea de membru în Consiliul de Administraţie al BNR, nu au întrunit numărul de voturi regulamentar pentru a fi propuşi în funcţiile pentru care au candidat. Numărul de voturi obţinut de aceştia este prezentat în anexa la prezentul raport pe care vă propun să nu o mai citesc.

Voi prezenta, totodată, proiectul hotărârii pentru numirea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale.

În temeiul art.32 alin.1 şi 2 şi art.33 alin. 2, 3, 4 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Parlamentul adoptă prezenta hotărâre:

Art.1 - Se numesc în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, cu nominalizarea conducerii executive a acesteia pentru o perioadă de 5 ani, membrii prevăzuţi în anexa care face parte integrală din prezenta hotărâre. Lista am citit-o anterior.

Art.2 - De la data intrării în vigoare a Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, membrii Consiliului de Administraţie numiţi prin Hotărârea Parlamentului nr. 50/1998 răspund de îndeplinirea mandatului acordat de Parlamentul României.

Art.3 - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, partea I.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, va trebui să urmăm o procedură uşor forţată pentru că votarea raportului şi implicit a membrilor Consiliului de Administraţie ar trebui urmată de votarea hotărârii. În cuprinsul hotărârii, pe lângă numirea membrilor Consiliului de Administraţie care sunt în anexă, există două articole şi acestea sunt următoarele :

De la data intrării în vigoare a Legii nr.312/2004... De fapt, aveţi hotărârea difuzată şi a şi citit-o.

Să considerăm că votul dumneavoastră cu bile se exprimă atât asupra componenţei Consiliul de Administraţie, cât şi asupra cuprinsului acestei hotărâri pentru că altminteri, dacă rămânem să votăm la sfârşit această hotărâre, nu mai avem cvorum.

De acord cu această modalitate de vot ? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă ? Abţineri ?

Doamna Mona Muscă (din sală) :

Procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

O procedură. Poftiţi !

Domnul Paul Păcuraru:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Suntem obligaţi să ne exprimăm o opinie pe care am spus-o şi în Birourile permanente reunite, am spus-o şi în plenul Senatului.

Intervenţia mea, domnilor preşedinţi, este acum o intervenţie de procedură. (Rumoare.) Am anunţat că este o intervenţie de procedură.

Problema de fond pe care noi o avem este că, în conformitate cu Constituţia şi cu principiul ne-retroactivităţii legilor, mandatul Consiliului de Administraţie, a actualului consiliu de administraţie, expiră pe 18 decembrie. În atare condiţii, nu putem accepta să votăm cu 3 luni înainte, deşi aşa cum ştim cu toţii, Legea nr.312/2004 prevede că durata noului mandat este de 5 ani. Problema pe care o avem este importantă pentru că, practic, noi ne situăm în afara Constituţiei şi decizia pe care o luăm astăzi, prin Parlament, este o decizie care ne pune în afara Constituţiei şi poate fi foarte uşor atacată cu o problemă extrem de sensibilă şi extrem de importantă, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale.

Pot spune că, din rapoartele care le-a prezentat Banca Naţională şi Consiliul de Administraţie, activitatea actualului Consiliu de Administraţie a fost foarte bună. Banca Naţională, în ultimul mandat al Consiliului de Administraţie, atât în componenţa executivă, cât şi în componenţa Consiliului de Administraţie, a avut rezultate foarte bune, pe toţi indicatorii de performanţă. Nu exista nici un fel de raţiune să întoarcem Constituţia pe dos şi să forţăm nota, nu numai pe procedura de vot de astăzi, ci pe problema de ansamblu. Nu era nici un fel de grabă să votăm astăzi sau în această perioadă, să nu lăsăm mandatul să fie dus până la capăt.

Fac precizarea că, într-o comparaţie pe care o putem face, că... pentru a fi mai explicit, mandatul vechi era de 6 ani şi expiră pe 18 decembrie. Mandatul nou este de 5 ani şi sigur că voinţa Parlamentului se va exprima dacă începe sau nu acum. Dar Constituţia se încalcă oricum.

Gândiţi-vă ce am face în România dacă, luând în atenţie prevederile noii Constituţii, conform căreia mandatul preşedintelui ţării este de 5 ani, noi am schimba din mers regula jocului şi am spune: "Nu mai avem în acest an alegeri prezidenţiale pentru că noua Constituţie prevede 5 ani" şi atunci uitaţi ce se întâmplă când schimbi din mers regula jocului.

Apelul nostru pe procedură este să amânăm. Nu mă voi pronunţa asupra persoanelor nominalizate. Este o altă discuţie. Dar, pe fond, suntem într-o eroare totală.

Fac precizarea că, dacă mandatul Consiliului de Administraţie a încetat atunci când a intrat Legea nr.312/2004 în vigoare, asta înseamnă că actele Consiliului de Administraţie, din momentul încetării mandatului până acum, sunt lovite de nulitate, nu sunt acoperite de hotărâri ale Parlamentului. Deci, noi nu ne putem juca cu retroactivitatea. Nu putem, astăzi, să votăm un articol, prin care tot ce a făcut Consiliul de Administraţie, de la intrarea în vigoare a lui 312 până astăzi, practic, înseamnă că orice decizie a luat consiliul, ea este suspendată, nu are suport, dacă noi astăzi vom vota.

Şi atunci, apelul pe care îl fac, în numele grupurilor parlamentare liberale şi ale Partidului Democrat, este să amânăm acest vot. Raportul Comisiilor de buget, finanţe şi bănci poate fi avut în vedere şi să păstrăm norma constituţională a neretroactivităţii mandatului.

Voi spune că, din păcate, am fost pe o procedură forţată de la începutul acestui demers până astăzi. S-au primit 4 zile pentru a se face propuneri. N-a contat nimic, că era weekend la mijloc, luni, la ora 11.00 sau la ora 13.00 trebuiau depuse propunerile.

Primul raport al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, la votul comun, a fost formal. Au fost menţionate doar cele 9 persoane alese, restul, nici o vorbă. Nu s-a spus dacă s-a votat sau nu, cu câte voturi. Ieri ni s-a adăugat un raport suplimentar.

Deci, şi pe procedură, şi pe toate subiectele, suntem într-o totală eroare, şi fac apel exact să amânăm procedura de vot, pentru a nu fi atacaţi la Curtea Constituţională. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., şi domnul deputat Viorel Hrebenciuc, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., au cerut cuvântul cu privire la această cerere şi la această excepţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Distinşii noştri colegi de opoziţie nu au o problemă de procedură, ci au o problemă de imagine, pe care încearcă să o promoveze cu orice preţ.

Şi noi activăm în cadrul opoziţiei, şi noi ne opunem la măsurile greşite sau abuzive ale Guvernului, dar aceasta în cadrele constituţionale, cu respectarea legii şi, în primul rând, cu respectarea demnităţii noastre de oameni politici.

A invoca, aici, principiul neretroactivităţii legii este o imensă greşeală, este o imensă greşeală juridică care are consecinţe politice.

Într-adevăr, legea nu retroactivează şi, pentru că ea nu retroactivează, la această dată, noua lege, care a aprobat Statutul Băncii Naţionale, nu are nici un efect asupra mandatelor anterioare, pe care nu le prelungeşte, nu le prorogă, nu le consolidează şi nu le face nimic.

Pur şi simplu, această lege abrogă vechiul Statut al Băncii Naţionale, pe baza căruia a fost ales un consiliu de administraţie. Şi dacă legea prin care s-a ales un consiliu de administraţie este abrogată, înseamnă că acel consiliu de administraţie nu mai are suport legal şi nu mai există.

La această oră,Banca Naţională nu are Consiliu de Administraţie, pentru că noua lege a intrat în vigoare.Asta este tot.Nu retroactivează nimic, se folosesc termeni juridici care, din păcate, nu sunt corect interpretaţi sau, daţi-mi voie să spun mai grav, corect asimilaţi.

În ceea ce priveşte mandatul, vă rog să constataţi că, prin modificările succesive - nu vi le mai anunţ şi nu vă mai fac un calcul complicat pe ani -, acest Consiliu de Administraţie şi-a dus la îndeplinire, cu prisosinţă, ba chiar cu mai mult timp, mandatul pentru care a fost abilitat.

Şi în al treilea şi ultimul rând, dacă punem bazele unei noi structuri, prin Statutul nou pe care l-am aprobat Băncii Naţionale, e bine să pornim la drum cu oameni noi. Nu ştiu dacă cei aleşi astăzi sunt cei mai potriviţi. Veţi hotărâ prin votul domniilor voastre. Dar, în orice caz, ei pornesc la drum cu ideea şi cu spiritul că ceva nou trebuie să se întâmple şi acesta este un pas înainte.

Personal, şi în numele grupurilor noastre parlamentare, le doresc succes. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul deputat Viorel Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi.

Domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş, un ilustru jurist, mi-a uşurat foarte mult misiunea. Nu mă voi mai referi la chestiunile de ordin juridic, ci la cele de imagine, pe care domnul senator Paul Păcuraru le are din punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal.

Ţin să le reamintesc colegilor noştri - şi, mai ales, domnului senator Paul Păcuraru - faptul că, în 1998, când domnia sa era tot senator în Senatul României, a procedat "foarte constituţional" când a schimbat Consiliul de Administraţie, fără să consulte opoziţia, cum ar fi fost normal când respectăm nişte reguli democratice. Şi atunci, dacă ţineţi minte, noi am avut o atitudine contrară voinţei puterii de la vremea respectivă, fiind o luptă intensă în Parlament pentru maniera dictatorială în care a schimbat Consiliul de Administraţie, la vremea respectivă.

Ţin să vă amintesc faptul că, aşa cum am procedat şi la legile privind alegerile parlamentare, când ne-am consultat cu toate grupurile parlamentare, şi acum, când propunem un nou Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale, am consultat toate grupurile parlamentare, am rugat să-şi desemneze, eventual, reprezentanţi în noul Consiliu de Administraţie, considerând că aşa este bine şi aşa impun regulile democraţiei.

Din nefericire, domnul senator Paul Păcuraru, a nu ştiu câta oară, nu înţelege să răspundă, cu aceeaşi monedă, mâinii întinse pe care noi am avut-o întotdeauna cu cea mai bună-credinţă.

În altă ordine de idei, referitor la actele pe care Banca Naţională le-a emis până în prezent, ţin să-i amintesc domnului senator Paul Păcuraru că ele nu au fost contestate şi, prin votul nostru de astăzi, practic, le putem şi valida. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul senator Paul Păcuraru are un drept la replică de un minut, după care vom supune, mai întâi, Hotărârea, în afara art.1, votului dumneavoastră.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule preşedinte, nu cred că importanţi jurişti ai ţării, cum s-a spus aici, eminenţi, nu ştiu că retroactiv nu poate fi aplicată decât Legea penală şi Legea privind contravenţiile. În rest, Constituţia interzice orice aplicare retroactivă pe legi. Deci, ştiţi foarte bine.

Revenind la Consiliul de Administraţie şi la constituirea sa în 1998, atunci a fost o întreagă bătălie pentru nepolitizarea Consiliului de Administraţie. (Discuţii în sală. Rumoare.) Atunci s-a discutat foarte clar... Da, da. Vă aduc aminte că, la momentul respectiv, s-a spus: "Fără oameni politici în Consiliul de Administraţie!". Toate persoanele care au făcut parte din Consiliul de Administraţie nu au avut o apartenenţă politică.

În momentul de faţă, se politizează Consiliul de Administraţie şi e vizibil cu ochiul liber. Şi, din acest punct de vedere... (Discuţii în sală.)

Dar nu am vrut să intru în discuţia pe fond. Toată procedura a fost forţată, pentru că P.S.D.-ul încearcă să-şi pună în dispozitiv, în toate structurile, oamenii înainte de alegeri. Este limpede ca bună ziua. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule senator.

Nu putem să nu admirăm puterea dumneavoastră de detaşare faţă de felul în care aţi acţionat în 2000.

Domnul secretar Antonie Iorgovan, domnul profesor Iorgovan doreşte să facă o precizare strict juridică cu privire la actele de până în prezent ale actualului Consiliu de Administraţie.

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnilor preşedinţi, onorat Parlament.

Dincolo de rafalele cu semnificaţie politică, dar, de fapt, politicianistă, personal, nu prea am înţeles care este oful domnului coleg, dar, în fine...

Mi-aş îngădui, pentru că am sesizat că domnia sa - este vorba de domnul coleg de la liberali, domnul senator Paul Păcuraru -, am înţeles că domnia sa este, de fapt, avocatul unui avocat. Nefiind, însă, avocat de meserie, s-a încurcat în Constituţie şi mi-aş îngădui să-i dau o mână de ajutor.

Domnia sa şi-a îngăduit să spună că se încalcă Constituţia. Eu spun, dimpotrivă, ne-am sprijinit pe Constituţie. În legea pe care am adoptat-o noi - şi este publicată, domnule coleg, în Monitorul Oficial nr.582 din 30 iunie 2004 - am stabilit principiul, după care această lege intră în vigoare la un anumit termen. Acest act juridic îl înlocuieşte pe celălalt, pentru că se spune aici: "Pe data intrării în vigoare se abrogă restul... se abrogă legea cutare" şi este o întrebare legitimă.

Dacă această lege a intrat în vigoare şi am abrogat-o pe cealaltă, ar fi trebuit, fireşte, să numim imediat un nou consiliu de administraţie, pentru că s-au schimbat regulile jocului. Mandatul nu mai este acelaşi, sunt alte criterii, alt regim juridic. N-am făcut-o, a fost vacanţa parlamentară, dar să nu se înţeleagă că n-a existat o bază juridică pentru continuitatea mandatului.

Este un principiu, domnule coleg, - şi vă rog să-l trimiteţi pe avocatul care vă sfătuieşte, îi dau o consultaţie gratis - în art.155 alin.2 care vizează instituţiile prevăzute de Constituţie şi, pe cale de consecinţă, ceea ce se poate la nivel constituţional, se poate şi la nivel legal. Noi spunem, acolo, că instituţiile existente, la data intrării în vigoare a unei legi, îşi continuă activitatea, până la constituirea celor noi. Este exact ceea ce facem noi, respectând acest principiu constituţional. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimate colege şi stimaţi colegi, vă propun să adoptăm titlul hotărârii şi art.2 şi 3 separat, cum se procedează după Regulament, iar art.1, care cuprinde numirea Consiliului de administraţie, inclusiv lista, şi legea în ansamblu să le votăm prin vot secret, prin bile.

Titlul Hotărârii. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine e pentru? 352 de voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. (Discuţii în sală.)

N-aţi apucat să votaţi. Acceptaţi votul general.

La art.2, cine este pentru? 342 de voturi pentru. Împotrivă? Nici un vot. Abţineri? 13 abţineri.

Art.2 a fost adoptat cu 342 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 13 abţineri.

Art.3. Cine este pentru? 341 de voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 15 abţineri.

Art.3, deci, a fost adoptat cu 341 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 15 abţineri.

Stimate colege şi stimaţi colegi, trecem la exprimarea votului asupra art.1, a votului final asupra Hotărârii şi a votului asupra componenţei nominale a Consiliului de Administraţie. Aveţi în rapoartele prezentate componenţa nominală.

Îmi fac datoria să vă reamintesc un lucru, pe care îl ştiţi de 12 ani: votul secret, prin bile, se exprimă introducând bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră. Pentru votul împotrivă, inversarea bilelor, bila albă în urna neagră, bila neagră în urna albă.

Începem cu Senatul, pentru că data trecută am început cu Camera Deputaţilor. (Discuţii în sală. Rumoare.) Şi suntem şi gazde.

Vă rog să prezentaţi urnele răsturnate, pentru a demonstra faptul că nu există posibilitatea de fraudă. Răsturnaţi urnele!

Îl rog pe domnul secretar Antonie Iorgovan să citească lista Senatului şi doi chestori să distribuie cele două bile. (Rumoare în sală). Un chestor de la Camera Deputaţilor şi un chestor de la Senat. Îi rog să se prezinte şi să ne sprijine.

Domnul Antonie Iorgovan:

Cer permisiunea, doamnelor şi domnilor colegi din Senat, să mă adresez direct, să evit "domnul senator" sau "doamna senator", ca să câştigăm timp.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai o clipă, domnule senator Iorgovan, să vină, totuşi, un chestor. Domnul chestor Alexandru Lăpuşan? Domnul chestor Borbėly László, vă rog pe dumneavoastră. Şi din partea Senatului?

Poftiţi, domnule senator Iorgovan. Gata, începe procedura.

Domnul Antonie Iorgovan:

- Acatrinei Gheorghe - prezent
- Alexandru Ionel - absent
- Andrei Victor - absent
- Apostolache Victor - prezent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Avram Dan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Balint Iosif - prezent
- Bălan Angela Mihaela - prezent
- Belaşcu Aron - absent
- Belu Ioan - prezent
- Bindea Liviu-Doru - prezent
- Bîciu Constantin - absent
- Brădişteanu Şerban Alexandru - prezent
- Bucur Dionisie - prezent
- Bunea Doina - prezent
- Buza Tiberiu Simion - prezent
- Buzatu Gheorghe - absent
- Cautiş Vasile - prezent
- Cârciumaru Ion - prezent
- Ciocan Maria - prezent
- Ciocan Valentin - prezent
- Ciocârlie Alin Theodor - delegaţie - absent
- Codreanu Dumitru - prezent
- Constantinescu Eugen Marius - absent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cristolovean Ioan - absent
- Dan Dumitru - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - absent
- Dinu Marin - prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - prezent
- Dumitrescu Viorel - prezent
- Duţă Vasile - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Făniţă Triţă - prezent
- Feldman Radu Alexandru - prezent
- Filipaş Avram - prezent
- Filipescu Cornel - prezent
- Florescu Eugeniu Constantin - absent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda Gyorgy - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Gogoi Ion - prezent
- Guga Ioan - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Hârşu Ion - prezent
- Hoha Gheorghe - prezent
- Honcescu Ion - prezent
- Horga Vasile - prezent
- Hriţcu Florin - prezent
- Ilaşcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - prezent
- Ionescu-Quintus Mircea - absent
- Iorga Nicolae Marian - prezent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Kereskenyi Alexandru - absent
- Leca Aureliu - prezent
- Lupoi Mihail - absent
- Marcu Ion - absent
- Marinescu Simona - absent
- Marko Bela - prezent
- Matei Vintilă - prezent
- Matei Viorel - prezent
- Mărgineanu Ştefan Gheorghe - prezent
- Mihăilescu Ion - prezent
- Mihordea Mircea - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Munteanu Tudor Marius - prezent
- Nedelcu Mircea - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nica Dumitru - prezent
- Nicolaescu Ioan - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Ofileanu Vasile - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - absent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Otiman Păun-Ion - absent
- Paleologu Alexandru - absent
- Pană Aurel - absent
- Pană Viorel Marian - absent
- Paştiu Ioan - prezent
- Păcurariu Iuliu - prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Penciuc Corin - prezent
- Pete Ştefan - prezent
- Petre Maria - absent
- Petrescu Ilie - absent
- Plătică-Vidovici Ilie - prezent
- Pop Dumitru Petru - prezent
- Pop de Popa Ioan - absent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan-Mircea - prezent
- Popescu Laurenţiu-Mircea - absent
- Prichici Emilian - prezent
- Pricop Mihai-Radu - prezent
- Prisăcaru Ghiorghi - prezent
- Pruteanu George Mihail - prezent
- Pujina Nelu - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Radu Constantin - prezent
- Rahău Dan Nicolae - prezent
- Rebreanu Nora Cecilia - absent
- Rece Traian - prezent
- Roibu Aristide - prezent
- Roman Petre - prezent
- Rotaru Florin - prezent
- Rovinaru Nicolae - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent
- Sârbulescu Ion - prezent
- Seche Ion - prezent
- Seres Denes - prezent
- Sin Nicolae - absent
- Sogor Csaba - absent
- Solcanu Ion - prezent
- Sporea Elena - prezent
- Stoica Fevronia - prezent
- Szabo Karoly Ferenc - prezent
- Şelaru Rodica - prezent
- Şerbănoiu Constantin Dilly - prezent
- Ştefan Viorel - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Toma Constantin - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Vajda Borbala - prezent
- Vasile Radu - absent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vela Ion - prezent
- Verestoy Attila - prezent
- Voinea Melu - prezent
- Vornicu Sorin Adrian - absent
- Zanc Grigore - prezent
- Zlăvog Gheorghe - prezent

Reiau absenţii:

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Trecem la lista Camerei Deputaţilor. Domnul secretar Puiu Haşotti, vă rog să faceţi apelul.

Domnul Puiu Haşotti:

Vreau să menţionez că doamna deputat Irina Loghin şi domnul deputat Ion Dolănescu ne-au rugat să voteze şi au şi votat, pentru că aveau spectacol.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumim, domnilor senatori, pentru prezenţă.

Domnul Puiu Haşotti:

Abiţei Ludovic ? Dacă vreţi să meargă repede, spuneţi prezent.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să fiţi atenţi, şi profit de moment....

Domnul Puiu Haşotti:

Abiţei Ludovic...

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin, domnule secretar.

Vreau să ştie toţi colegii din Camera Deputaţilor că joi avem plen, să nu confundăm zilele. Ordinea de zi este anunţată.

Domnul Puiu Haşotti:

Reluăm:

- Abiţei Ludovic - absent
- Afrăsinei Viorica - prezent
- 4Albu Gheorghe - absent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - absent
- Andronescu Ecaterina - absent
- Antal István - absent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezent
- Arghezi Mitzura Domnica - prezent
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaş Iosif - prezent
- Arnăutu Eugen - prezent
- Asztalos Ferenc - absent
- Avramescu Constantin-Gheorghe - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - absent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoş Daniela - prezent
- Bădoiu Cornel - absent
- Bălăeţ Mitică - absent
- Bălăşoiu Amalia - prezent
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - absent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - absent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Akos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absent
- Boajă Minică - absent
- Boboc Alexe - prezent
- Bogdan Daniel Marius - prezent
- Boiangiu Cornel - absent
- Bolcaş Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezent
- Borbély László - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudaşcu Dan - prezent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - absent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - prezent
- Cazimir Ştefan - absent
- Căşunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - absent
- Chelbea Aurel - prezent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiriţă Dumitru - absent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - absent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - absent
- Cliveti Minodora - prezent
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - absent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - prezent
- Daraban Aurel - prezent
- Dăianu Dorin - prezent
- Dănilă Vasile - absent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezent
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - prezent
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - absent
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - absent
- Erdei Doloczki Istvan - absent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - absent
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - absent
- Gingăraş Georgiu - prezent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Haşotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Hossu Valentin Tiberiu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionel Viorel - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Cornelia - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - prezent
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - absent
- Iordache Florin - absent
- Iriza Marius - absent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absent
- Jipa Florina Ruxandra - absent
- Kedves Emeric - prezent
- Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Karoly - absent
- Konya-Hamar Sandor - absent
- Kovacs Csaba-Tiberiu - absent
- Lari Iorga Leonida - absent
- Lazăr Maria - absent
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - absent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - absent
- Lepşa Victor Sorin - absent
- Loghin Irina - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - absent
- Maior Dorin Lazăr - absent
- Makkai Grigore - absent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Marcu Grigore - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezent
- Mândroviceanu Vasile - absent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - absent
- Meşca Sever - prezent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihăilescu Petru Şerban - prezent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - absent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - absent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Octavian - absent
- Miţaru Anton - absent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoş Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisescu Vlad-Octavian - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiş Văsălie - absent
- Moldovan Carmen Ileana - prezent
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezent
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Moş Augusta-Maria - absent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezent
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezent
- Naum Liana Elena - prezent
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacşu Ilie - absent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamţu Horia Ion - prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Nica Dan - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistor Vasile - absent
- Niţă Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - absent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Păşcuţ Ştefan - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Pécsi Francisc - absent
- Pereş Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Petruş Octavian Constantin - absent
- Pleşa Eugen Lucian - prezent
- Podgoreanu Radu - absent
- Pop Napoleon - prezent
- Popa Constanţa - absent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - absent
- Popescu-Bejat Ştefan Marian - absent
- Popescu Costel-Eugen - prezent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Gheorghe - absent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Popescu Virgil - absent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - absent
- Puşcaş Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - prezent
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Vasile-Relu - prezent
- Roşculeţ Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Ruşanu Dan Radu - prezent
- Sadici Octavian - absent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - absent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sarkady Zsolt Csaba - absent
- Sassu Alexandru - prezent
- Satnoianu Tănase - prezent
- Saulea Dănuţ - prezent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Semcu Adrian Emanuil - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - prezent
- Simedru Dan Coriolan - absent
- Simion Sebastian - absent
- Sireţeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - absent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănescu Alexandru-Octavi - absent
- Stănişoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - absent
- Suciu Vasile - absent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltan - absent
- Szilágyi Zsolt - prezent
- Şnaider Paul - prezent
- Ştefan Ion - prezent
- Ştefănescu Codrin - absent
- Ştefănoiu Luca - absent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Tamas Sandor - absent
- Tărâţă Culiţă - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Timiş Ioan - prezent
- Todoran Pavel - absent
- Tofan Sergiu Mihail - prezent
- Tokay Gheorghe - absent
- Tóro Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - absent
- Tudose Mihai - prezent
- Tudoran Teodor Crăciun - absent
- Tunaru Raj-Alexandru - prezent
- Ţibulică Alexandru - prezent
- Ţocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - absent
- Vasile Aurelia - prezent
- Vasilescu Lia Olguţa - prezent
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Valentin - absent
- Vâlva Melania - prezent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - absent
- Vida Iuliu - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Florea - absent
- Voinea Olga Lucheria - absent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu - prezent

Este cineva care ..., o secundă, Moldovan Carmen - prezent, domnul Dragu - prezent. Mai este cineva ?

Vă mulţumesc.

Pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, ca să punem capăt emoţiilor membrilor Consiliului de administraţie, să-i dăm cuvântul domnului secretar, domnului profesor Antonie Iorgovan să citească procesul-verbal cu privire la numărarea voturilor.

Domnul Antonie Iorgovan:

Parlamentul României
Camera Deputaţilor şi Senatul

Proces-verbal

Referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea membrilor Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României

În temeiul prevederilor art.32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret cu bile de către deputaţi şi senatori asupra listei candidaţilor propuşi pentru a fi numiţi membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, cu nominalizarea conducerii executive, conform art.32 alin.1 şi 2 şi, respectiv, art.33 alin.2, 3, 4, din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi au constatat următoarele:

1. Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 485
2. Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 315
3. Numărul total de voturi exprimate: 315
4. Numărul de voturi anulate: 0
5. Numărul total de voturi valabil exprimate: 315

Din care:

• Voturi pentru listă: 283
• Voturi contra listei: 32

Potrivit art.38 alin.7 Teza a II-a din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, cu nominalizarea conducerii executive, se numesc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului celor două Camere.

Având în vedere că din totalul de 485 de deputaţi şi senatori au fost prezenţi 315, cvorumul fiind astfel îndeplinit, precum şi că din aceştia au votat pentru listă 283, ceea ce reprezintă majoritatea parlamentarilor prezenţi, Parlamentul României numeşte membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, cu nominalizarea conducerii executive a acesteia, pentru o perioadă de 5 ani, după cum urmează.

1. Mugur Isărescu - preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României. (aplauze)
2. Florin Georgescu... (aplauze)... vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României. (aplauze)
3. Eugen Dijmărescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României. (aplauze)
4. Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României. (aplauze)
5. Silviu Cerna, membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României. (aplauze)
6. Maria Ene, membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României. (aplauze)
7. Agnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie a Băncii Naţionale a României. (aplauze)
8. Napoleon Pop, membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României. (aplauze)
9. Virgiliu Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României. (aplauze)

Urmează semnăturile membrilor Birourilor permanente.

Dacă-mi este permis, nu neapărat ca parlamentar şi secretar al Senatului, ci ca profesor de drept, aş preciza, ca să rămână în protocoalele şedinţelor noastre, că, începând de la data acestui act juridic, începe noul mandat al Consiliului de administraţie şi, în numele Senatului, îmi îngădui să le adresez mult succes. (aplauze)

Domnul Florin Georgescu (din sală):

De la intrarea în vigoare.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori, deşi sunteţi puţini, importanţa momentului şi importanţa instituţiei pe care am validat-o acum într-o nouă conducere, mă obligă să fac câteva sublinieri.

Doresc ca, în numele dumneavoastră, să felicit sincer noua echipă, pe prof. univ. dr. Mugur Isărescu, pe prof. univ. dr. Florin Georgescu, pe domnii vicepreşedinţi, pe domnii membri ai Consiliului de administraţie, oameni cu o valoare ştiinţifică, profesională excepţională, oameni care au probat, în tot ce au făcut până acum, grija faţă de leul românesc, faţă de mersul economiei şi sunt cu o recunoscută valoare internaţională.

Le doresc ca, prin tot ceea ce fac, să producă prin venele şi arterele economiei naţionale sânge mult şi proaspăt. Le doresc să aducă cât mai curând pe piaţă leul greu, puternic şi compatibil cu euro şi le doresc, mai ales, să păstreze acel echilibru, acea echidistanţă ştiinţifică faţă de orice încercare a politicului sau a Executivului de a schimba mersul exact al leului, echilibrul lui. Le doresc mult succes şi îmi îngădui să adaug şi bucuria mea personală acestui moment pentru că îi preţuiesc foarte mult pe cei care se constituie acum în Consiliul de administraţie.

Şi acum dau cuvântul domnului Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Domnul Mugur Isărescu - guvernatorul Băncii Naţionale a României:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin votul Corpului Legiuitor, i-a fost dat Băncii Naţionale un nou Consiliu de Administraţie. Mulţumesc Parlamentului României pentru mandatul încredinţat. Mulţumesc celor care ne-au susţinut şi ne-au acordat încredere.

Hotărârea Parlamentului marchează încheierea mandatului Consiliului de Administraţie desemnat în 1998. Obiectivele pentru cei şase ani, care au trecut de atunci, ne-au cerut nouă, celor din Consiliul de Administraţie, întregii echipe a Băncii Naţionale a României, strădanii susţinute, profesionalism, hotărâre în acţiune. Vă rog, aşadar, să-mi îngăduiţi să le mulţumesc, pentru activitatea lor, colegilor din actualul Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale a României, celor de care ne despărţim, decanului nostru de vârstă, domnului academician Constantin Ionete, membru al Consiliului din 1991, domnului Emil Ghizari, prim-viceguvernator din 1991, domnului Mihai Bogza, viceguvernator din 1998, domnului profesor Nicolae Dardac şi domnului Nicuşor Ruiu, membri ai Consiliului de Administraţie din 1998. Le urez succes şi noi împliniri!

Noul Consiliu de Administraţie are în faţă o răspundere imensă. Sunt convins că împreună, cei care continuăm şi cei nou veniţi, vom alcătui o echipă unită şi performantă.

Anii ce vin vor avea încărcătura exigenţelor legate de integrarea în Uniunea Europeană. Chiar dacă obiectivele noastre vor fi mai restrânse ca număr, ele nu vor fi mai uşoare. Este însă cert că auspiciile sub care plecăm acum la drum sunt mai bune.

Obiectivul unei inflaţii de numai 9% în 2004 este realizabil, în condiţiile unei creşteri economice de peste 6%.

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României au depăşit 10 miliarde euro, sporind capitalul de încredere al ţării pe plan internaţional.

Pe piaţa valutară este asigurată stabilitatea relativă a cursului de schimb. În anii din urmă, au fost curăţate băncile comerciale de credite neperformante, de pierderi, asigurându-se pregătirea sistemului bancar pentru aderarea la Uniunea Europeană, creşterea sănătoasă a creditului şi îmbunătăţirea intermedierii financiare.

În faţa noului consiliu se află, în primul rând, obiectivul trecerii la leul greu, începând de la 1 iulie 2005. Ne pregătim pentru acest moment cu maximă intensitate.

Ţintirea inflaţiei, al doilea obiectiv important, ne va aduce, fără îndoială, nu numai o calmare a preţurilor de consum, dar şi o flexibilitate mai mare în stabilirea unui mix macro coerent. Obiectivul final pentru acest deceniu este o inflaţie anuală de numai 2-3%.

Ne pregătim, totodată, să desăvârşim liberalizarea contului de capital şi convertibilitatea deplină a leului, al treilea obiectiv important, dând astfel unul dintre cele mai puternice semnale pozitive investitorilor străini.

Cât priveşte dobânzile pe piaţa internă, ele vor scădea în condiţiile consolidării dezinflaţiei.

Reuşita noului Consiliu de administraţie al Băncii Naţionale a României va depinde, fără îndoială, de o bună conlucrare cu Guvernul României, îndeosebi cu Ministerul Finanţelor Publice, cu instituţiile specifice economiei de piaţă. Vom avea însă nevoie de sprijinul Parlamentului, al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, sprijin pe care suntem siguri că îl vom primi şi în exercitarea noului mandat.

Mulţumesc încă o dată pentru încredere. (aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumim domnului guvernator.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi a celor două Camere ale Parlamentului României. (aplauze) Vă mulţumesc.

Pentru stenogramă, v-aş ruga să se reţină că şi Hotărârea Parlamentului a fost adoptată cu votul pe care l-a anunţat domnul secretar Antonie Iorgovan, 283 voturi pentru, 32 împotrivă, nici o abţinere.

Şedinţa se încheie la ora 15.00.