Dezbateri parlamentare

Şedinţa începe la ora 17.35.

Şedinţa este condusă de domnul deputat Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistaţi de domnul deputat Petre Popeangă, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Puskas Valentin Zoltan, secretar al Senatului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, vă rog să vă ocupaţi locurile.

Vă rog să-mi permiteţi de declar deschisă şedinţa de astăzi a Senatului şi Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul de 468 deputaţi şi senatori şi-a înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 448. Deci suntem în cvorum legal pentru desfăşurarea lucrărilor.

În conformitate cu prevederile art.103 alin.3 din Constituţia României, programul şi lista Guvernului se dezbat în Camera Deputaţilor şi Senat - deci în şedinţă comună - Parlamentul acordând încrederea Guvernului cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor.

În consecinţă, Birourile permanente, întrunite ieri în şedinţă comună, v-au propus următoarea ordine de zi: prezentarea programului şi a listei Guvernului de către domnul Călin Popescu Tăriceanu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, exprimarea punctelor de vedere de către grupurile parlamentare cu privire la programul şi lista Guvernului, răspunsul final al primului-ministru desemnat şi, în fine, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a listei Guvernului.

Vă întreb dacă sunt observaţii la această ordine de zi. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri?

Ordinea de zi a fost votată în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Stimate domnule prim-ministru desemnat,

Stimaţi candidaţi pentru funcţia de ministru,

Stimaţi consilieri prezidenţiali,

Stimaţi invitaţi,

Doamnelor şi domnilor,

Vreau să vă aduc la cunoştinţă faptul că au fost respectate toate procedurile prevăzute de regulamentul comun al celor două Camere, în ceea ce priveşte învestirea Guvernului. În cursul zilei de ieri, s-a primit lista Guvernului cu candidaţii propuşi pentru funcţia de ministru de stat, ministru şi ministru delegat, programul de guvernare. Birourile permanente au stabilit graficul de desfăşurare a audierilor şi aceste audieri au avut loc.

Vă anunţ cu această ocazie că avizele comune consultative ale comisiilor comune sunt favorabile pentru toţi candidaţii. A fost o excepţie. Este vorba de candidatul pentru funcţia de ministru al integrării europene, doamna Cristina Pârvulescu, care a primit vot negativ. Primul-ministru desemnat a venit cu un alt candidat, care a obţinut votul comisiilor de politică externă din Senat şi Camera Deputaţilor. Este vorba de domnul Ene Dinga.

Deci iată că avem o listă completă, avizată, bineînţeles că avizul comisiilor permanente reunite este consultativ.

Înainte de a-l invita pe domnul prim-ministru desemnat Călin Popescu Tăriceanu să ia cuvântul, aş dori să vă anunţ că Birourile permanente au stabilit următorii timpi în ceea ce priveşte dezbaterea care va avea loc astăzi.

Pentru candidatul desemnat la funcţia de prim-ministru se alocă 60 de minute, pentru prezentarea programului şi a listei şi, în final, pentru răspunsuri. Pentru fiecare parlamentar câte 20 de secunde.

Pe cale de consecinţă, Partidul Social Democrat are la dispoziţie 53 de minute;

Alianţa P.N.L.-P.D. din Senat, 16 minute;

Grupul P.N.L. din Camera Deputaţilor, 21 de minute;

Grupul P.D. din Camera Deputaţilor, 16 minute;

Grupul România Mare, 23 de minute;

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, 11 minute;

Partidul Umanist Român, 10 minute;

Miniorităţile Naţionale, 6 minute.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri făcute de către Birourile permanente reunite.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri?

Au fost votate în unanimite.

Vă rog să-mi permiteţi, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, stimaţi invitaţi, să-l invit la cuvânt pe domnul prim-ministru desemnat Călin Popescu Tăriceanu pentru a prezenta lista Guvernului şi programul de guvernare.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul. (aplauze)

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnilor lideri ai Grupurilor parlamentare,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Este o onoare pentru mine să vin în faţa dumneavoastră în calitate de prim-ministru desemnat şi să solicit Parlamentului votul de învestitură pentru Guvernul României. Echipa care se află în faţa dumneavoastră a rezultat din alegerile din noiembrie 2004. Acest scrutin nu este doar sursa noastră de legitimitate, ci şi o sursă de responsabilitate faţă de ţară.

Cu alegerile din 2004 tranziţia s-a încheiat. Începe modernizarea ţării prin integrarea în Uniunea Europeană şi reconstrucţia bunăstării. Echipa guvernamentală cu care vin astăzi în faţa Parlamentului României nu este menită doar să înlocuiască un guvern anterior şi nici alte formule anterioare. Să recunoaştem aici că fiecare a contribuit la transformările din România post-comunistă. Adesea au şi eşuat, irosind ocazii istorice şi înşelând aşteptările cetăţenilor. Acum însă ne aflăm la graniţa dintre o tranziţie controversată şi relansarea modernizării societăţii româneşti. Este un privilegiu şi un moment de responsabilitate istorică asumată de Guvernul pe care îl voi conduce.

Prin noi, România alege pe deplin valorile care au făcut Europa modernă şi prosperă, valorile liberale. Iată de ce vă propun să lăsăm la o parte calculele politice şi să ne aplecăm asupra a ceea ce ne-au spus alegerile din noiembrie 2004.

Acest scrutin a demonstrat că nu există două Românii, ci una singură. Românii sunt oameni activi, cu iniţiativă, pricepuţi, gata să-şi asume destinul lor şi al ţării. Oamenii acestei ţări nu vor să trăiască în dezbinare. Sunt români cu putere de muncă, cu încredere în forţele lor, dar care au fost nevoiţi să-şi caute mai binele în străinătate. Vom face ca ei să trăiască mai bine în ţara lor, alături de familiile lor. Sunt oameni dependenţi de stat, pensionari, categorii dezavantajate, care au nevoie de asistenţa autorităţilor şi de înţelegerea celorlalţi români.

Un element comun îi leagă pe toţi aceşti oameni. Sunt români, sunt cetăţeni ai României. Guvernul pe care îl voi conduce va fi guvernul lor, al cetăţenilor României.

Nu toţi cei care au votat au ales alianţa D.A. Mulţi au votat cu Partidul Social Democrat şi cu Partidul România Mare. Pentru Guvernul pe care îl voi conduce, opţiunea politică a cetăţenilor români nu este un criteriu de diferenţiere. Votul pe care l-au dat românii pe 28 noiembrie şi pe 12 decembrie nu-i ridică pe unii în rang în defavoarea celorlalţi. Toţi cetăţenii României vor fi reprezentaţi de Guvernul pe care îl voi conduce. Vreau ca echipa mea de guvernare să fie recunoscută public, ca fiind Guvernul României.

Al doilea element semnificativ al acestor alegeri este acela că ele au încheiat tranziţia. Guvernul pe care îl voi conduce va fi primul guvern al României de după tranziţie. Suntem de acum o ţară recunoscută pe plan internaţional. Suntem un membru activ şi respectat al NATO. Suntem o sursă de stabilitate în regiunea Balcanilor şi în sud-estul Europei şi, mai ales, suntem o ţară care are certitudinea că este inclusă în calendarul extinderii Uniunii Europene.

Pe plan intern, ieşirea din tranziţie înseamnă că guvernarea noastă nu se va face prin compromisuri de genul celor care s-au produs în timpul guvernărilor anterioare. Nu vom recurge la mineriade ca să aranjăm jocurile politice. Nu vom întreţine o economie de pradă, parazitară. Cercurile clientelare nu vor mai domina politicile publice. opoziţia nu va mai fi subminată şi tratată cu dispreţ. Presa nu va mai fi controlată financiar şi politic. Societatea civilă nu va mai fi defăimată şi slăbită.

De aceea, spun cu toată răspunderea, sunt onorat de şansa ca primul guvern post-tranziţie a României să fie condus de un prim ministru liberal. Un liberal nu tolerează ambiguităţile de genul celor enumerate mai sus. Un liberal nu alege ca ţara să meargă împiedicat, aşa cum a făcut România în tranziţie. Un liberal alege ca lucrurile să fie simple, clare şi să asigure dezvoltarea şi progresul pentru toţi cetăţenii României. Avem de recuperat decalaje istorice faţă de Europa, care pot fi depăşite numai printr-o asumare hotărâtă a valorilor liberale, iar eu îmi asum condiţia de liberal în acţiune.

Vă cer onoarea de a fi părtaşi celor trei adevăruri pe baza cărora am acţionat de când am fost desemnat ca prim-ministru. Aceste adevăruri sunt fundamentul acţiunilor politice pe care le voi întreprinde şi de azi înainte.

Primul adevăr este că ţara trebuie guvernată. Ar fi o iresponsabilitate ca din calcule politice meschine să împiedicăm sau să întârziem guvernarea ţării. Încheierea tranziţiei nu înseamnă că ţara nu mai are probleme. Dimpotrivă, pe agenda românilor stau, la loc de frunte, câteva urgenţe vitale: integraarea europeană, reconstrucţia bunăstării, modernizarea ţării. Cu aceste comandamente în minte, orice om politic responsabil nu va specula rezultatele alegerilor în defavoarea României.

Al doilea adevăr este că Guvernul pe care îl voi conduce preia o agendă critică, ale cărei principale provocări sunt corupţia, fiscalitatea împovărătoare şi sărăcia.

Corupţia endemică şi fiscalitatea împovorătoare împiedică relansarea economică şi reduc şansele românilor de a avea o viaţă prosperă. Ele sunt sursele principale ale sărăciei care care îi macină şi îi dezbină pe români.

Al treilea adevăr este că România se angajează în 2005 pentru integrarea deplină în Uniunea Europeană. De acum nu mai este vorba de negocieri şi discuţii. Este vremea modernizării structurale, de profunzime, a ţării.

Următorii 10 ani vor face ca România să renască sub forma unei ţări europene moderne, tranziţia s-a încheiat, urmează modernizarea care este legată intrinsec de Uniunea Europeană.

Echipa cu care vin în faţa dumneavoastră s-a format în jurul a două ţinte strategice: stabilitate şi deschidere, care corespund adevărurilor enunţate mai sus.

Nucleul Guvernului pe care îl voi conduce este dat de Alianţa D.A. P.N.L.-P.D. Dintre formaţiunile politice care au intrat în Parlament, Alianţa a obţinut cel mai mare număr de parlamentari. Ca atare, Alianţa a avut şansa de a avea o echipă de conducere unită şi de elită. Liderii Alianţei au colaborat şi s-au completat reciproc în toate momentele cheie ale anului electoral 2004.

Teodor Stolojan şi Traian Băsescu au pus bazele şi au lansat acest proiect politic pentru România. Traian Băsescu şi cu mine am realizat un parteneriat redutabil în perioada campaniei. Acum eu, împreună cu Emil Boc, preşedintele P.D., continuăm să lucrăm în acelaşi stil politic responsabil şi performant. Rezultatele alegerilor au impus un echilibru fragil pe scena politică. Să ne lansăm în critici şi comentarii ar însemna să irosim timpul României. De aceea, Alianţa D.A. s-a deschis către alte formaţiuni parlamentare.

Am cooptat Uniunea Democrată a Maghiarilor din România la guvernare pentru că de ani de zile această formaţiune s-a dovedit o sursă de stabilitate şi un factor de sprijin al integrării europene.

Am cooptat P.U.R. pentru că acest partid militează pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi pentru dezvoltarea economică performantă.

Am apelat la sprijinul minorităţilor naţionale din România ca o expresie a deschiderii noastre către diversitate. Indiferent de naţionalitate, cetăţenii români sunt chemaţi să sprijine un guvern pentru modernizarea ţării.

În acelaşi timp, consider că sprijinul parlamentar nu este o casă cu uşile închise. Guvernul pe care îl voi conduce are ca misiune principală integrarea în Uniunea Europeană. Şi celelalte formaţiuni parlamentare, P.S.D. şi P.R.M. au afirmat în campania electorală sprijinul pentru acest obiectiv strategic al României. Aşa că nu voi fi deloc surprins dacă vom obţine şi susţinerea parlamentarilor acestor partide, pe pachetele de proiecte care să permită intrarea în Uniunea Europeană, ca o ţară modernă şi puternică.

Astăzi, solicităm votul de învestitură în numele unui proiect care depăşeşte ambiţiile de partid. Solicităm sprijinul colegilor de coaliţie şi vom fi onoraţi de sprijinul tuturor parlamentarilor.

De altfel, Guvernul pe care îl voi conduce va avea o relaţie constructivă cu opoziţia. Vom comunica cu P.S.D. şi cu P.R.M. şi le vom informa permanent în legătură cu măsurile noastre, tocmai pentru că vom guverna şi în interesul celor care au votat cu aceste partide.

Un element necesar pe care îl va aduce noul Guvern va fi recunoaşterea rolului mediului de afaceri, a contribuţiei sectorului privat din România la realizarea unei economii de piaţă funcţionale şi competitive, condiţii strategice pentru integrarea în Uniunea Europeană. Mediul de afaceri, sectorul privat, libera iniţiativă, profesiunile liberale nu vor mai fi simple anexe ale Guvernului. Ca liberal, voi respinge, în egală măsură, atât influenţa unor cercuri clientelare care pretind poziţii privilegiate, discriminatorii, pe o piaţă încă în curs de consolidare, cât şi expunerea iniţiativei private, a I.M.M-urilor sau investitorilor străini la costurile unei proaste guvernări.

Ca liberal, voi lupta împotriva economiei de pradă, învăţată să consume şi să risipească banii publici. Guvernul pe care îl voi conduce va susţine o autentică iniţiativă liberală care să stimuleze I.M.M-urile, să atragă capital străin, să modernizeze piaţa muncii, să coopereze cu sistemul bancar.

Iată de ce organizaţiile patronale vor fi pentru noi un adevărat partener în elaborarea politicilor economice, în asigurarea stabilităţii legislative, în susţinerea capitalului românesc în ţară şi străinătate. Economia românească poate deveni un jucător activ în plan regional. De aceea, Guvernul României va susţine acele iniţiative viabile, menite să afirme capitalul românesc în regiune, pe piaţa europeană sau în lume.

Dialogul social presupune, totodată, o relansare a rolului sindicatelor, organizaţiilor profesionale din România. Deschiderea economiei româneşti către piaţa europeană, apariţia circulaţiei masive a forţei de muncă, creşterea semnificativă a ponderii sectorului privat în ocuparea forţei de muncă, toate acestea sunt premise care creează un nou context pentru mişcarea sindicală. Noua abordare a Guvernului faţă de mediul de afaceri se leagă intrinsec de o nouă abordare faţă de mişcarea sindicală.

Modernitatea liberalismului stă în faptul că şi-a asumat responsabilităţile sociale.

Un criteriu de eficienţă a Guvernului, pe care îl voi conduce, se referă la principiul care arată că performanţa sectorului privat constă nu numai într-o stabilitate, ci şi în capacitatea de a produce locuri de muncă bine plătite. Iată de ce, dialogul social stă la baza reconstrucţiei bunăstării în România.

Noul Guvern va fi preocupat, deopotrivă, de investitorii străini. Ei nu sunt străini de economia românească, ci sunt jucători onoranţi, eficienţi pentru mecanismul economic al ţării, pentru conectarea economiei româneşti la economia mondială.

Mai mult decât aportul de capital, ei asigură şi un transfer de management de calitate, o cultură modernă a afacerilor, o responsabilitate socială corporativă, competitivitate şi coeziune în stabilitatea strategică. Viitorul Guvern va fi partener al investitorilor străini în România, atât pentru realizarea deschiderilor în planul politicilor economice, cât şi pentru asigurarea stabilităţii legislative.

În mod egal, vom fi preocupaţi şi de românii de pretutindeni. Cunoaştem multiplele lor nevoi şi aşteptări şi dorim ca împreună să construim cele mai bune soluţii pentru cei care sunt tot români, dar uneori nu le este uşor să recunoască acest lucru în străinătate. Noi vom fi un Guvern al tuturor românilor şi le vom reda demnitatea de a fi români, acasă şi în lume.

Una dintre cele mai importante componente ale alegerilor din această toamnă a fost contribuţia substanţială, responsabilă şi modernă a organizaţiilor societăţii civile. Această contribuţie a reprezentat una din primele trei componente ale campaniei din 2004, care nu a fost strict politică, dimpotrivă. Responsabilitatea civică şi principiul societăţii deschise au influenţat cursa electorală. Recunoaştem această contribuţie, o apreciem şi contăm pe ea.

Guvernul pe care îl voi conduce consideră organizaţiile nonguvernamentale ca un partener de prim ordin, atât la nivel reprezentativ, cât şi la nivelul proiectelor. Salutăm transformarea coaliţiei pentru un Parlament curat într-o coaliţie pentru o guvernare curată. Voi fi receptiv la opiniile şi semnalele exprimate de aceasta şi de alte voci civice.

Totodată, Guvernul pe care îl voi conduce îşi asumă transparenţa şi comunicarea publică ca principii de acţiune şi de relaţionare cu cetăţenii, organizaţiile societăţii civile şi mass-media.

Recunoaştem şi apreciem rolul mass-media ca semnal în privinţa dinamicii vieţii publice. Mass-media este şi principalul canal de comunicare între Guvern şi societate. Prin mass-media anunţăm iniţiative şi măsuri şi solicităm sprijinul public, dar pentru aceasta nu avem nevoie de o mass-media subjugată politic. Nu mai vrem o media de salon sau de spălat bani. Ca liberal, consider că libertatea presei este o condiţie intrinsecă pentru o societate modernă. România nu va fi niciodată o societate modernă dacă media nu va fi liberă, de aceea Guvernul pe care îl voi conduce va fi alături de toţi cei care doresc să facă din media românească una independentă. Vom reda independenţa pentru mass-media publică, televiziunea şi radioul public sunt finanţate în foarte mare măsură din banii contribuabililor, deci ele trebuie să informeze opinia publică susţinut, corect şi responsabil.

Guvernul pe care îl voi conduce se bazează pe următorii piloni:

Alianţa D.A. ca nucleu politic cu un program electoral viabil şi bazat 100% pe interesul naţional;

O colaborare de excepţie cu preşedintele ţării. Aşa cum ştiţi, Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale cu misiunea de a fi un preşedinte jucător. Contăm pe Traian Băsescu ca preşedinte al României şi ca apărător al Constituţiei, care să se implice în lupta împotriva corupţiei, să contribuie la funcţionarea legală a instituţiilor statului, să sprijine independenţa administraţiei locale şi să reprezinte aşteptările tuturor românilor faţă de guvernare.

Preşedintele jucător va fi un partener al Guvernului pe care îl voi conduce.

Al treilea pilon este relansarea Parlamentului. O dată cu încheierea tranziţiei, Parlamentul încetează să mai fie o anexă a Guvernului sau o casă de odihnă pentru pensionarii politici. Noi vrem să facem din Parlament o sursă pentru o guvernare viabilă. De aceea, solicităm astăzi Parlamentului, pentru realizarea proiectului nostru, întreg sprijinul de care este nevoie pentru proiectul de integrare europeană.

De aceea, atât eu, cât şi miniştrii din cabinetul pe care îl voi conduce vom fi în Parlament în mod constant, solidari şi responsabili, în raport cu priorităţile ţării.

Al patrulea pilon este justiţia independentă. Ca liberal, cred în domnia legii ca sursă a bunăstării, progresului şi a dreptăţii sociale. Doar o justiţie independentă garantează o guvernare viabilă. Este principala sursă de încredere în viaţa publică şi în clasa politică. Ca prim-ministru, îmi asum această misiune de a demonstra că Guvernul poate acţiona productiv şi eficient în litera şi spiritul legii.

Guvernul pe care îl voi conduce va lua startul cu trei acţiuni de bază:

1. Vom descătuşa forţele economiei prin introducera cotei unice de impozitare. În prima fază vom recurge la o ordonanţă de urgenţă pentru a respecta prevederile Codului fiscal. Mizăm însă pe sprijinul acordat de Parlament pentru această măsură care va permite relansarea economiei româneşti.

2. Vom pune în aplicare imediată, din 2005, programul de recalculare al pensiilor pe baza principiului la vechime, funcţie şi pregătire profesională egală, pensii egale.

3. Vom colabora cu administraţia locală pentru a gestiona iarna în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală. Vremea baronilor locali a trecut.

În lunile următoare vom completa aparatul administrativ. Voi avea drept criteriu de numire a oamenilor competenţa şi corectitudinea, precum şi capacitatea de a răspunde intereselor cetăţenilor. Pe termen lung, misiunea Guvernului pe care îl voi conduce va fi să asaneze viaţa publică prin combaterea corupţiei, eliberarea instituţiilor publice de clientelismul politic, relansarea dialogului social, redarea libertăţii de expresie şi libertatea presei.

Reconstrucţia bunăstării în România este indisolubil legată de integrarea în Uniunea Europeană. De aceea, ţinta numărul 1 a Guvernului pe care îl voi conduce este respectarea angajamentelor asumate şi realizarea unor reforme de profunzime conformă valorilor europene. Integrarea va continua ani buni după aderare, dar noi vom gândi şi pune în practică strategii post-aderare.

Reconstrucţia bunăstării în România este imposibilă fără stimularea liberei iniţiative. Aceasta este a doua ţintă a Guvernului pe care îl voi conduce. Vom reduce impozitul pe profit de la 25 la 16%, iar pentru persoanele fizice vom aplica o cotă unică de impozitare de 16% şi aceasta cu începere de la 1 ianuarie 2005.

Românii cu venituri mici nu vor fi afectaţi, deoarece vom menţine sau vom creşte deducerile actuale. Mai mult, prin relansarea politicii fiscale vor fi create locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite. Din 2006 vom reduce gradual contribuţiile sociale, astfel încât în anul 2008 acestea să fie 39,5% faţă de 49,75% cât sunt în prezent.

Reconstrucţia bunăstării în România depinde de întreprinderile mici şi mijlocii şi de dezvoltarea clasei de mijloc. Vom asigura stimulente economice pentru ca IMM-urile să furnizeze servicii pentru marile întreprinderi. Vom administra transparent fondurile comunitare destinate IMM -urilor. Vom face toate aceste lucruri în efortul de a sprijini consolidarea unei clase de mijloc puternice şi prospere, bazată pe proprietate şi iniţiativă privată.

Sprijinim întreprinzătorii privaţi oneşti, gata să-şi asume efortul şi riscurile începerii de activităţi economice, români care vor să devină propriii lor stăpâni, români care se definesc printr-o atitudine activă faţă de economie. Credem cu tărie că fără o clasă de mijloc puternică nu vom avea nici o economie sănătoasă şi nici o democraţie stabilă.

Reconstrucţia bunăstării în România nu se poate face fără carte, de aceea a treia ţintă a Guvernului pe care îl voi conduce este modernizarea educaţiei pentru a forma elite autentice. Considerăm că investiţia în capitalul uman este cea mai profitabilă pe termen lung. De aceea, vom ţinti accesul egal şi sporit la educaţie, creşterea calităţii educaţiei şi pregătirea societăţii bazate pe cunoaştere, descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ, reconstrucţia învăţământului în mediul rural.

Vom aloca 100 milioane de euro anual pentru şcolile de la sate. Reconstrucţia bunăstării în România nu exclude categoriile defavorizate. Guvernul pe care îl voi conduce va recalcula pensiile pe principiul enunţat anterior. Până în anul 2008 vom majora pensiile cu aproximativ 30% în termeni reali. Vom îmbunătăţi protecţia copilului şi a familiei prin creşterea alocaţiei de stat pentru copii până la 400.000 lei şi acordarea unui sprijin financiar de aproximativ 8 milioane de lei la constituirea familiei.

Reconstrucţia bunăstării în România este de neconceput cu un popor bolnav, de aceea a cincea ţintă a Guvernului pe care îl voi conduce vizează reforma sistemului sanitar pentru a permite accesul egal şi real al cetăţenilor la îngrijirile sanitare de bază şi îmbunătăţirea actului medical. Românii nu vor mai suferi de bolile sărăciei şi mizeriei.

Reconstrucţia bunăstării în România depinde de relansarea agriculturii. Vom finaliza reforma proprietăţii funciare, vom stimula transformarea gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial, inserate în circuitul economic, gospodării care să producă pentru piaţă şi nu doar pentru autoconsum.

Vom aloca eficient resursele bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli. Vom sprijini valorificarea producţiei agricole prin măsuri de piaţă. Vom moderniza satele şi vom gestiona pădurile cu gândul la generaţiile viitoare.

Reconstrucţia bunăstării în România este incompatibilă cu corupţia. De aceea, Guvernul pe care îl voi conduce va combate corupţia printr-o strategie de tip integrat. Ne vom axa pe prevenţie şi pe aplicarea efectivă a legilor având ca suport cooperarea între puterea executivă, pe cele două nivele - preşedinţie şi Guvern - puterea legislativă, puterea judecătorească, puterile locale şi societatea civilă. Vom curăţa administraţia publică prin introducerea standardelor de calitate pentru servicii şi utilităţi publice şi reglementarea mai exactă a conflictelor de interese.

Guvernul va colabora cu Parlamentul pentru elaborarea unei legi privind activitatea de lobby. Reconstrucţia bunăstării în România este strâns legată de depolitizarea justiţiei. Guvernul pe care îl voi conduce va garanta independenţa efectivă a puterii judecătoreşti. Vom lansa strategia de reformă a sistemului judiciar, cel mai târziu până în martie 2005.

Reconstrucţia bunăstării în România este imposibilă fără angrenarea tinerilor, de aceea ei reprezintă o ţintă prioritară pentru Guvernul pe care îl voi conduce. Vom dezvolta politici pentru creşterea autonomiei tinerilor, implicarea lor în viaţa publică, asigurarea formării profesionale continue, susţinerea familiilor tinere. Vom elimina stagiul militar obligatoriu până cel mai târziu în 2007.

Reconstrucţia bunăstării în România depinde de dezvoltarea societăţii informaţionale, conform agendei Lisabona şi normelor europene.

Guvernul pe care îl voi conduce va încuraja utilizarea celor mai noi tehnologii informaţionale şi consolidarea industriei de profil, ca surse ale competitivităţii economiei. Administraţia publică va deveni mai eficientă, prin implementarea de sisteme informatice integrate.

Reconstrucţia bunăstării în România este inspirată şi susţinută de cultură. Guvernul pe care îl voi conduce va avea ca principal obiectiv îmbunătăţirea constantă a cadrului legislativ instituţional şi de finanţare a culturii. Ministerul Culturii şi instituţiile publice vor asigura condiţiile favorabile creaţiei şi protejării patrimoniului cultural.

Reconstrucţia bunăstării în România îi include pe românii din afara graniţelor. Guvernul pe care îl voi conduce va aplica o strategie de dezvoltare a identităţii culturale a românilor de pretutindeni. Vom fi în permanentă legătură cu comunităţile româneşti. În relaţiile cu statele în care trăiesc etnici români, vom face apel la norme europene privind identitatea culturală, similare cu cele pe care le aplică România.

Reconstrucţia bunăstării în România îi vizează pe toţi cetăţenii români, indiferent de naţionalitate. Guvernul pe care îl voi conduce va ţinti dezvoltarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice, prin politici afirmative: combaterea discriminării şi promovarea toleranţei, încurajarea dialogului interetnic, eliminarea extremismului, şovinismului şi antisemitismului, îmbunătăţirea situaţiei rromilor.

Reconstrucţia bunăstării României are nevoie de o strategie de securitate naţională modernă. Odată cu intrarea în N.A.T.O., responsabilităţile României nu se mai limitează la apărarea teritoriului naţional ori la diplomaţia preventivă, ci se extind la politici care promovează interesele României şi sprijină stabilitatea globală, oriunde are N.A.T.O. misiuni.

Guvernul pe care îl voi conduce va avea următoarele obiective prioritare în domeniul apărării naţionale:

• consolidarea statutului României în cadrul N.A.T.O.;
• integrarea în Uniunea Europeană şi dezvoltarea unui profil strategic adecvat;
• continuarea reformei armatei;
• întărirea controlului civil şi democratic asupra armatei;
• consolidarea statutului României, de contributor la securitatea regională şi globală.

Este nevoie de o politică externă dinamică şi credibilă, lipsită de retorism şi conformă aşteptărilor, care să reflecte sincer interesele strategice ale statului român. Avem nevoie de o diplomaţie tenace, implicată activ în promovarea intereselor noastre economice în lume.

Politica externă a României trebuie să fie, cu precădere, o politică activă, de implicare în procesele politice şi economice semnificative, la nivel regional, continental, reconfigurând rolul României între statele de mărime şi influenţă internaţională medie.

Factorii chemaţi să transpună în practică obiectivele de politică externă a României trebuie să mizeze şi să contribuie în interior la coagularea consensului politic asupra opţiunii euroatlantice româneşti, prefigurând, astfel, evenimentul istoric din anul 2007 - primirea României ca membru în cadrul Uniunii Europene, familie de valori de care ne simţim profund legaţi prin istorie, tradiţii politice, democratice şi cultură.

Relaţiile cu partenerii noştri din Uniunea Europeană, alături de care vom fi începând cu 2007, ca membru deplin al Uniunii Europene, şi cu Statele Unite ale Americii vor reflecta perfecta coeziune, atât la nivel comunitar, cât şi bilateral, dintre obiectivele noastre strategice şi obiectivele Uniunii Europene şi ale N.A.T.O., pe toate planurile, economice şi politice, cât şi în orice coordonate geostrategice.

Politica României în relaţia cu Uniunea Europeană va lua în considerare statutul viitor al ţării noastre - stat-graniţă al Uniunii Europene, în limita ei estică de extindere, şi de membru al N.A.T.O.

Politica externă a României, viitor membru al Uniunii Europene, va reflecta preocuparea noastră pentru participarea valoroasă şi credibilă la construcţia instituţională şi culturală a marii Europe.

Pentru Statele Unite, România reprezintă un aliat privilegiat în regiune, a cărui relevanţă strategică îl recomandă ca piesă esenţială în stabilizarea politică a Estului european şi a spaţiului pontic.

În deplină concordanţă cu interesele naţionale, Guvernul va valorifica această situaţie, care conferă ţării noastre importanţă în relaţiile bilaterale cu Federaţia Rusă, cu Republica Moldova şi cu Ucraina. Vom avea, astfel, greutatea necesară pentru a contribui eficace la întărirea prezenţei româneşti la frontiera de răsărit a Uniunii Europene şi a N.A.T.O.

Raporturile României cu statele din regiunea sud-est europeană vor lua în considerare definiţia geostrategică a României, membru al N.A.T.O. şi viitor membru al Uniunii Europene, interesele noastre economice şi politico-strategice nemijlocite afirmând România nu doar ca ţară cu potenţial de implicare în procesele majore economice şi politice regionale, dar şi ca furnizor de securitate regională.

Principiile fundamentale ale politicii noastre regionale sunt:

• afirmarea ofensivă a României, stat sud-est european, ca parte interesată în promovarea şi urmărirea intereselor sale directe, economice şi politice la nivel regional, în concordanţă cu poziţia sa geostrategică şi performanţele naţionale;
• politica bunei vecinătăţi, cooperarea regională având ca miză integrarea euroatlantică a statelor europene.

Urmărind obiectivul strategic al deplinei aderări a României în spaţiul euroatlantic, Guvernul va acorda atenţie dezvoltării raporturilor noastre tradiţionale cu statele din Asia, în primul rând, China şi Japonia, cu cele din America Latină şi Africa. În acest scop, vom folosi posibilităţile oferite de diplomaţia multilaterală, în primul rând, a structurilor Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a instituţiilor sale specializate.

Agenda guvernării este formată dintr-un pachet de proiecte pentru care integrarea europeană şi reconstrucţia bunăstării sunt elementele esenţiale. Guvernul pe care îl voi conduce nu va fi o rutină a funcţiei publice. Misiunea noastră va fi modernizarea ţării prin integrarea europeană.

Îmi asum sarcina de a asigura, împreună cu miniştrii de stat, armonizarea internă. Noi, cei care formăm acest guvern, suntem legaţi printr-un angajament de echipă. Miniştrii din guvernul pe care îl voi conduce vor coopera pe intervale definite, asumate, angajate. Începem cu măsuri economice, care să permită descătuşarea economiei româneşti din eşecurile şi ezitările tranziţiei. Nu vrem să ne batem cu opoziţia. Războiul nostru este cu realitatea, cu problemele cu care se confruntă românii în viaţa de zi cu zi. Considerăm că interesul public este deasupra intereselor clientelare. De aceea, recunoaştem şi încurajăm contribuţia tuturor celor care susţin interesul public. De aceea, nu vom accepta nici un fel de discriminare în chestiunea corupţiei. De aceea, temele noastre sunt orientate spre viitor, şi nu spre trecut.

Guvernul pe care îl propun astăzi îşi asumă, ca pe o datorie de onoare, zece opţiuni fundamentale, pe care le împărtăşeşte şi se angajează să le promoveze:

1. Consolidarea statului de drept şi a democraţiei în România;
2. Redefinirea rolului statului, prin restrângerea intervenţiei sale în economie şi întărirea funcţiilor acestuia, de garant al legalităţii;
3. Întărirea libertăţilor individuale, sporirea siguranţei cetăţeanului şi a familiei;
4. Garantarea şi dezvoltarea proprietăţii private, restituirea integrală a proprietăţilor abuziv confiscate de regimul comunist, tratamentul egal al proprietăţii;
5. Instituirea economiei de piaţă funcţională;
6. Stimularea spiritului întreprinzător;
7. Coeziunea economică şi socială, reducerea sărăciei şi a marginalizării sociale;
8. Egalitatea şanselor;
9. Respectarea drepturilor minorităţilor;
10. Integrarea deplină a României în structurile economice şi de securitate euroatlantice.

Nu suntem singuri. Alături de noi sunt oamenii, cu nevoile, aşteptările şi temerile lor. Cei care au crezut în noi, ne-au votat spunând că suntem şansa de schimbare şi o să fie mai bine cu noi. Ne-au preferat pentru că suntem mai buni decât ceilalţi, suntem credibili şi competenţi, pentru că nu tolerăm corupţia şi avem un program politic bun, prin care vom îndrepta ţara spre bine.

Am înţeles că, despre mine, oamenii cred că sunt competent şi cinstit şi au încredere în Alianţa pe care o reprezint. Sunt onorat şi îmi asum aceste aşteptări. Să fim calmi, să fim entuziaşti, să rămânem fermi şi să promovăm proiecte folositoare pentru ţară. Ceea ce este bun pentru România este bun pentru Guvern. Cu ajutorul Parlamentului vom confirma această încredere. Sper să putem răspunde cu adevărat aşteptărilor oamenilor.

Pentru toate aceste motive, venim astăzi în faţa dumneavoastră şi vă solicităm votul pentru a consacra o formulă de guvern bazată pe parteneriat şi deschidere spre viitor.

Vă invit să votaţi acum acest guvern, vă invit să fiţi deasupra intereselor conjucturale şi politice. Contribuiţi la afirmarea României în modernitate şi bunăstare.

Permiteţi-mi, în final, să vă prezint lista membrilor Guvernului care solicită votul dumneavoastră de învestitură.

Prim-ministru - Călin Popescu-Tăriceanu

Ministru de stat, însărcinat cu coordonarea activităţilor din domeniul economic - Adriean Videanu (aplauze)

Ministru de stat, însărcinat cu coordonarea activităţilor din domeniul culturii, învăţământului şi integrării europene - Marko Bela (aplauze)

Ministru de stat, însărcinat cu coordonarea activităţilor din domeniul mediului de afaceri şi al întreprinderilor mici şi mijlocii - George Copos (aplauze)

Ministrul afacerilor externe - Mihai Răzvan Ungureanu (aplauze)

Ministrul integrării europene - Ene Dinga (aplauze)

Ministrul administraţiei şi internelor - Vasile Blaga (aplauze)

Ministrul justiţiei - Monica Macovei (aplauze)

Ministrul finanţelor publice - Ionuţ Popescu (aplauze)

Ministrul economiei şi comerţului - Codruţ Ioan Şereş (aplauze)

Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale - Gheorghe Flutur (aplauze)

Ministrul apărării naţionale - Teodor Atanasiu (aplauze)

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei - Gheorghe Barbu (aplauze)

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului - Gheorghe Dobre (aplauze)

Ministrul educaţiei şi cercetării - Mircea Miclea (aplauze)

Ministrul culturii şi cultelor - Mona Muscă (aplauze)

Ministrul sănătăţii - Mircea Cinteză (aplauze)

Ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei - Zsolt Nagy (aplauze)

Ministrul mediului şi gospodăririi apelor - Sulfina Barbu (aplauze)

Ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul - Bogdan Olteanu (aplauze)

Ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului - Mihai Voicu (aplauze)

Ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar - Cristian David (aplauze)

Ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului - Laszlo Borbely (aplauze)

Ministru delegat pentru coordonarea autorităţilor de control - Sorin Vicol (aplauze)

Ministru delegat pentru comerţ - Iuliu Winkler (aplauze)

Vă mulţumesc foarte mult, doamnelor şi domnilor şi sper ca aşteptările dumneavoastră şi ale cetăţenilor să le putem onora în deplină responsabilitate.

Încă o dată, mulţumiri. (aplauze prelungite)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc domnului prim-ministru desemnat Călin Popescu-Tăriceanu.

Vom trece, stimaţi colegi, la dezbateri pe marginea raportului prezentat, a cuvântului domnului prim-ministru, a Programului de guvernare pe care îl aveţi şi a listei Guvernului.

Permiteţi-mi să invit la microfon, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, pe domnul deputat Victor Ponta. (aplauze)

Domnul Victor Ponta:

Mulţumim, domnule prim-ministru desemnat că ni i-aţi prezentat pe colegii dumneavoastră. Pe cei mai mulţi nu-i cunoşteam, i-am aplaudat, chiar dacă, atunci când am fost şi noi, la rândul nostru, în Parlament, nu am fost la fel de aplaudaţi de dumneavoastră. Sperăm că de acum încolo un mod mai civilizat de lucru în Parlament şi în relaţia cu Guvernul ne-ar avantaja pe toţi.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Mulţumesc colegilor mei din Partidul Social Democrat pentru încrederea pe care mi-au acordat-o, de a deschide seria dezbaterilor, cu speranţa că în aceste dezbateri vom afla cu toţii mai mult despre poziţiile noastre şi despre ceea ce ne aşteaptă în viitor.

Am primit această sarcină dificilă - este primul meu discurs parlamentar - cu gândul că sunt, astăzi, încă membru al Guvernului ce îşi încheie mandatul, un guvern satisfăcut de realizările sale şi, în egală măsură, conştient de nerealizări şi gata să şi le asume.

De asemenea, sunt un deputat debutant, îngrijorat, totuşi, de excesiva prezenţă a debutanţilor în actualul Guvern şi, mai ales, de reînvierea unei legi care credeam că a fost îngropată în 2000, şi anume, algoritmul.

Fiind primul meu discurs, mi-a fost teamă că voi avea emoţii şi mi-am pregătit câteva citate dintr-un discurs rostit de un om politic, în urmă cu aproape două luni. N-o să vă plictisesc foarte mult, dar sună foarte bine.

Citez: "Adversarii noştri politici, care nu sunt la fel de puternici ca noi, care nu vin în faţa românilor cu oameni capabili, cu un program concret şi coerent de guvernare, ci doar cu vorbe goale şi scandaluri interne, vor face totul să preia puterea. În loc să se ocupe de aceste probleme grave, liberalii din CDR şi clientela lor politică au fost mai preocupaţi să se certe pentru funcţii şi avantaje cu aliaţii din PD. Au demonstrat că sunt nişte bufoni, care ştiu câteodată, prin vorbe de clacă sau prin glume murdare, să satisfacă gustul pentru circ. Vă propun să nu lăsăm bufonii să conducă România. Dacă bufonii mai sunt şi flămânzi, o să fie cum a fost în 1997 - 2000."

Discursul din 9 octombrie al domnului preşedinte Dan Voiculescu. (aplauze)

Sunt, de asemenea, un membru PSD convins că, în opoziţie şi la putere, drumul nostru normal este doar înainte, şi nu în urmă. Or, din păcate, Guvernul propus astăzi este mai degrabă o reflectare a trecutului, dar n-aş vrea să-l compar tot timpul cu Convenţia Democratică. Sper să nu-l comparăm în continuare cu perioada fanariotă.

Nu vreau să compar cu Convenţia Democratică 1997, din mai multe motive. În primul rând, nu vreau să ofensez PNŢCD-ul, spunând că acum i-a fost luat locul de către PUR. Cu toată simpatia mea pentru patronul "Rapid"-ului, editorialul lui Cristian Tudor Popescu "De la Coposu la Copos" m-a făcut să mă gândesc că mai bine ne transferăm toţi la Galatasaray, ca să înţelegem cum se face politică în România. (râsete în sală; aplauze)

Sunt şi alte diferenţe. Atunci erau patru partide, care făceau uneori şi lucruri bune - de exemplu, l-au schimbat pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu din funcţie - astăzi sunt cinci, pentru că lor li s-a adăugat "Partidul Primăriei Municipiului Bucureşti". Cu un pic de Primărie Cluj la educaţie. Îmi cer scuze. (aplauze)

Dacă atunci societatea civilă a fost doar folosită şi apoi ignorată, astăzi a fost de-a dreptul cumpărată cu posturi în Guvern.

Cu tot respectul pentru doamna Macovei şi domnul Ungureanu, oamenii nu i-au votat pe dânşii, ci i-au votat pe politicieni, răi sau buni, aşa cum suntem noi. Măcar, aceşti politicieni au avut curajul să le ceară votul oamenilor, nu au stat pe margine, filozofând despre strugurii acri, care acum se pare că s-au mai îndulcit, de când cu posturile.

Convenţia Democratică, deşi venită la putere prin voturile tinerilor, nu a compromis cei câţiva tineri valoroşi, punându-i, fie să stea cal de bătaie la toţi cei care cer bani când impozitul scade, sau să facă pe curierul cu proiectele de lege transmise unui Parlament condus de opoziţie. Aproape îi bănuiesc pe câţiva din colegii liberali şi democraţi că s-au aliat cu câţiva dintre colegii mei şi vor să dovedească că numai peste 50 de ani poţi să ai succes în politică.

Mai există o diferenţă uriaşă. Deşi a avut sprijinul UDMR, Convenţia Democratică nu a dat cultura şi educaţia în coordonarea unui ministru de naţionalitate maghiară, care, natural, are altă viziune asupra acestor domenii decât un ministru de naţionalitate română.

Îl respect foarte mult pe domnul Marko Bela, dar cred că a făcut o greşeală, acceptând această poziţie împotriva naturii, care cred că va spori mesajul - ceea ce nu-şi dorea, în nici un caz, domnul Marko Bela - va spori mesajul Partidului România Mare.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Mi se pare normal.

Domnul Victor Ponta:

Aş vrea să mai spun că în Convenţia Democratică parcă nu a fost aşa de multă ipocrizie, cum s-ar părea că o să fie acum.

Am fost emoţionat când, la o emisiune, doamna ministru Mona Muscă i-a compătimit pe tinerii mei colegi, scoşi de pe listă, ca să intre membrii PUR în Parlament. Acum are ocazia să se răzgândească. Iar acei tineri aşteaptă măcar unele scuze din partea dânsei sau din partea celor care au făcut această greşeală. (aplauze)

Am dori să-l întrebăm pe domnul prim-ministru desemnat Călin Popescu-Tăriceanu dacă aceştia sunt miniştrii cei mai buni pe care Alianţa îi poate oferi. Dacă nu, e grav, dacă da, e şi mai grav. Eu mai sper încă că e vorba de o farsă, un exerciţiu de imagine, o testare a atmosferei, şi că atunci când vom fi toţi supăraţi, va apărea adevăratul prim-ministru, domnul Traian Băsescu, cu adevăratul guvern, aşa cum ne-a promis la toţi.

Românii aşteptau un guvern cu un număr mai mic de miniştri. Noi am fost prea mulţi, 24. Dumneavoastră, 25, probabil că sunteţi prea puţini. Îi anunţ, cu amărăciune, pe colegii ziarişti că pot, în continuare, ironiza un "ministru pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi aplicarea acquis-ului comunitar". Îi urez succes înlocuitorului meu.

Cred că toţi aşteptam un guvern eficient, nu cu cinci structuri paralele, care e uşor de anticipat că vor lupta între ele, un guvern cu miniştri cu atribuţii clare şi gata de muncă, nu cu trei miniştri de stat, şomeri de lux, care se mai şi calcă pe denumiri. Aş fi vrut să ne explicaţi şi nouă - poate înţelegem - sau oamenilor dacă marmura ţine de economie şi fotbalul şi prăjiturile de mediul de afaceri. (aplauze)

Un guvern cu o linie ideologică unitară, nu cu social-democraţi, liberali, social-liberali, creştin-democraţi şi funcţionari de primărie, răsturnaţi toţi într-o ciulama politică, pe care chiar şi noi o găsim greu de digerat; un guvern care să promoveze în administraţia locală, prin prefecţii desemnaţi, o administraţie europeană, apolitică şi profesionistă.

Înţelegem că cinci membri UDMR şi 7 membri PUR îşi pregătesc birourile de prefecţi, alături de alţi liberali şi democraţi, aşa că administraţia locală europeană mai aşteaptă. E mai slabă decât algoritmul.

Un guvern cu un program coerent de centru-dreapta, nu cu un program, în parte, copiat de la noi, în parte, făcut cu tot felul de lucruri care s-au realizat şi, poate, dânşii nu au aflat, cu soluţii economice şi sociale serioase, nu demagogii de campanie.

Evident că vom întreba de unde bani pentru toate promisiunile, din moment ce se reduc impozitele. Poate din averile celui mai bogat cabinet care a existat în România după 1989. Avem însă dubii că dânşii au venit în guvern ca să-şi piardă averile. Eventual, să le mai crească un pic.

Un guvern ce respectă Parlamentul şi Preşedinţia, dar chiar atât de mult, încât să fie compus din liderul de grup, vicepreşedinţii Camerelor, secretarii, preşedinţii de comisii şi şeful administraţiei prezidenţiale. Ori au fost numiţi în băşcălie, ori, pur şi simplu, nu exista nici un fel de viziune acum câteva zile, când s-au atribuit aceste funcţii.

Un guvern responsabil politic, nu cu miniştri înregimentaţi peste noapte, de care partidele pot să se dezică, dacă lucrurile merg prost.

Un guvern de oameni integri şi serioşi. Şi aş vrea să nu fiu prea răutăcios, dar pe amicul meu Codruţ, dacă îl treziţi noaptea, probabil că îşi pune jacheta albastră cu trandafiri, fularul portocaliu, căciula cu "Antena 1", îl sună pe Mircea Geoană şi pleacă la Adriean "Vireanu". (râsete; aplauze)

Trebuie să fie o viaţă dificilă, categoric, şi nu-l invidiez, aşa cum nu-i invidiez nici pe reprezentanţii societăţii civile, care au spus să-i eliminăm pe traseiştii politici. Dar ce facem cu cei care fug cu partidul sau care-l scot la vânzare? Probabil că le dăm locuri în Executiv.

Eu sunt unul din naivii care l-au crezut pe domnul Băsescu şi am spus şi public, şi în interiorul partidului că trebuie să dăm o şansă unui guvern al Alianţei, că în opoziţie, noi, PSD-ul, trebuie să ne pregătim mai bine, să fim mult mai hotărâţi pentru luptele care vor urma cu un pol de centru-dreapta serios.

Avem vinele noastre şi plătim politic pentru ele, dar nu vrem ca, pentru greşelile grave care se fac astăzi, să plătească întreaga Românie.

Din păcate, din ce a spus domnul Băsescu nu a mai rămas nimic. Când am auzit de UDMR, mi-a venit să plâng. Când am auzit de PUR, mi-a venit să râd şi, în final, m-am enervat, pentru că eu sunt unul din cei care cred în ideea unui nou mod de a face politică, o nouă generaţie politică, şi mă supără foarte tare cei care folosesc aceste idei ca şi când le-ar fi luat de pe centura Bucureştiului.

Ce ni se propune astăzi nu are nici o legătură cu aceste idei, nici cu echitatea socială, nici cu dezvoltarea economică, nici cu seriozitatea şi responsabilitatea formării unui guvern care să ducă România spre Uniunea Europeană şi pe români spre o viaţă mai bună.

Vreau să cred că există mulţi liberali, democraţi şi umanişti care se ruşinează de compromisurile făcute, motiv pentru care o să vă sfătuiesc să faceţi vot controlat acolo, pe prima bancă, ca să fiţi siguri că Guvernul trece.

Pentru toate motivele expuse anterior şi pentru multe altele, şi eu, şi colegii mei social-democraţi, nu putem să girăm, prin votul nostru, un guvern în care nu credem şi care, probabil, va avea o viaţă foarte scurtă.

Poate că unii dintre miniştrii propuşi nu ştiu în ce piesă joacă. Atâta timp cât nu-i vedem acolo pe domnul Stolojan şi pe domnul Guşă, e clar că e vorba de un guvern-fantomă, şi în aprilie ne întâlnim din nou pentru guvernul adevărat.

Vă mulţumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar Alianţa "PNL-PD" din Senat, pe domnul senator Puiu Haşotti.

Se pregăteşte domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnilor preşedinţi ai celor două Camere al Parlamentului României,

Domnule viitor prim-ministru al României,

Doamnelor, domnilor viitori miniştri ai României,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Permiteţi-mi ca, la început, să spun că discursul talentatului Victor Ponta mă face să spun că PSD-ul nu poate fi schimbat nici de tineri care au până la 30 de ani. (aplauze)

În al doilea rând, permiteţi-mi să vă spun, domnule preşedinte Adrian Năstase, că v-aţi înşelat atunci când l-aţi asemănat cu Nicolae Titulescu, pentru că acela avea un discurs sobru.

Şi, dacă tot domnul Ponta a pornit cu nişte citate, permiteţi-mi să încep şi eu cu două citate. La început, chiar am crezut că va avea un discurs firesc, normal, o dezbatere, dar, după aceea, mi-am adus aminte de cuvintele lui Machiavelli. Sunteţi prea tânăr, pentru a-l urma pe Machiavelli. Acesta a spus că "Dumnezeu i-a dat cuvânt omului pentru a-şi ascunde gândurile".

Una peste cealaltă, am să vă spun că dumneavoastră aţi avut un discurs ipocrit şi La Rochefoucault spunea că ipocrizia, domnule Ponta, este un omagiu pe care viciul îl aduce virtuţii. Şi discursul dumneavoastră a fost un viciu. A fost un viciu de formă şi de fond.

În sfârşit, dacă omul va începe cu certitudini, va sfârşi prin a se îndoi, dar, dacă se va mulţumi prin a începe cu îndoieli, va sfârşi prin a avea certitudini. Eu am început prin a avea îndoieli că vom putea face un guvern stabil, iar acum am certitudinea solidităţii formulei guvernamentale.

Ne aflăm, astăzi, aici, pentru a ne face datoria faţă de cei pe care îi reprezentăm în Parlament, cetăţenii României. Datoria noastră este ca, astăzi, prin votul nostru, să consfinţim voinţa majorităţii românilor, să dăm un nou guvern ţării, un guvern format în jurul Alianţei "Dreptate şi Adevăr" PNL-PD.

Prin votul lor din 28 noiembrie şi 12 decembrie, românii şi-au exprimat foarte clar voinţa de schimbare.

Românii au votat pentru Traian Băsescu şi pentru guvern, care să pună în aplicare programul Alianţei "Dreptate şi Adevăr".

În Parlamentul fiecărei ţări se face istorie. Şi a face istorie înseamnă a te elibera de trecut. Caracterstica zilei de astăzi este că, atunci când va fi învestit cabinetul Tăriceanu, ne vom elibera cu totul de România de dinainte de 1990.

De 14 ani, partidele păstorite de Ion Iliescu s-au învăţat să nesocotească, în binecunoscuta tradiţie de dinainte de 1990, voinţa cetăţenilor. În aroganţa şi inadecvarea lor la realitatea românească, s-au obişnuit să considere că românii sunt doar o masă de manevră în faţa spectacolelor de imagine.

Iată, însă, că românii nu s-au mai lăsat înşelaţi. La sfârşitul anului 2004, ei au votat pentru dreptate şi adevăr. Au cerut dreptatea, oferită de PSD doar baronilor săi şi celor din jurul lor. Au vrut adevărul, refuzat de oameni învăţaţi să-l spună doar arareori, prea arareori. Românii au vrut să-şi ofere o nouă şansă. Şansa lor este actuala coaliţie guvernamentală şi parlamentară şi Traian Băsescu.

Ion Iliescu a oferit României doar guverne formate din vechii săi tovarăşi de drum sau din mai tinerii învăţăcei, mulţi dintre ei formaţi chiar înainte de 1990, fie după, dar cam cu aceleaşi mentalităţi şi obiceiuri.

Chiar dacă românii au cerut în tot acest timp înnoirea clasei politice, voinţa lor a fost ignorată.

A contat doar obedienţa faţă de partid, cuantumul aşa numitelor donaţii pentru partid şi cârdăşia unor relaţii care l-au făcut chiar şi pe Ion Iliescu să vorbească, de data aceasta, pe bună dreptate, despre capitalism de cumetrie.

Astăzi, aici, noi vrem să punem capăt, prin votul nostru, acestor obiceiuri fanariote. Astăzi vom învesti un guvern format din oameni capabili să ducă România cu adevărat în Europa, într-o Europă în care să fim trataţi ca egali, nu drept o ţară de mâna a doua.

Alianţa "Dreptate şi Adevăr" şi partenerii săi propun României oameni noi, un alt tip de mentalitate, cu valori şi principii europene.

O imagine sugestivă a schimbării aduse de Guvernul care va fi învestit astăzi o reprezintă fermitatea şi viteza cu care premierul desemnat a înlocuit-o pe Cristina Pârvulescu, ministrul desemnat pentru integrare europeană, în timp ce, cu regret o spun, fostului prim-ministru i-au trebuit câteva luni pentru a o schimba pe Hildegard Puwak, dovedită că a deturnat fonduri europene.

O altă evidenţă a rupturii de metehnele trecutului o oferă lectura declaraţiilor de avere ale noilor miniştri, prezentaţi opiniei publice ca o primă probă de sinceritate şi transparenţă.

Cabinetul Tăriceanu este format din oameni împliniţi din punct de vedere profesional şi financiar. Ei nu au nevoie să se îmbogăţească de pe urma bugetului de stat, aşa cum s-au învăţat unii dintre miniştrii ultimilor ani. Au făcut-o prin munca lor, prin iniţiativă şi curaj. Succesul afacerilor lor ne asigură că vor fi buni şi oneşti manageri ai ministerelor şi ai intereselor româneşti. România nu va mai avea miniştri puşi pe căpătuială şi nici funcţionari de tip Păvălache.

Cabinetul Tăriceanu reprezintă ruptura totală de trecut. Tinerii miniştri cărora li se dă acum credit fac parte din generaţia celor care au fost bătuţi sălbatic de minerii conduşi de Miron Cozma, cel pe care, din instinct şi complicitate, Ion Iliescu a încercat să-l elibereze din închisoare.

Noul Guvern reflectă existenţa unei Românii tinere, europene, o Românie nouă. România vrea un guvern nou, un guvern care să acţioneze în vederea îndeplinirii intereselor cetăţenilor săi.

Obiectivul cel mai important al Cabinetului Tăriceanu, aşa cum a fost el definit de voinţa cetăţenilor, este lupta împotriva corupţiei, care afectează direct şi major nivelul de trai.

Românii nu trebuie să mai fie nevoiţi să se sacrifice. Este rândul guvernanţilor să-şi asume toate riscurile, inclusiv acela al sacrificiului. Acest guvern îşi va asuma orice risc pentru reducerea corupţiei şi redarea speranţei. Doar aşa vom reuşi să reparăm răul produs asupra imaginii României în ochii Europei, prin instituţionalizarea corupţiei şi a lucrului prea adesea făcut de mântuială.

Integrarea europeană trebuie să fie un demers al întregii clase politice. Iată de ce, chemăm toate forţele politice, sincer angajate în demersul european, să ni se alăture pentru a continua şi accelera reformele necesare transformării ţării noastre într-un stat care să respecte toate exigenţele europene.

Interesul naţional trebuie să transceadă intereselor de partid. El trebuie să fie elementul de continuitate al guvernelor în succesiunea lor stabilită de electorat. Mesajul Europei a fost clar. Şi pentru prima oară, poate, el a fost şi auzit, şi înţeles. România trebuie să reducă corupţia, să liberalizeze mediul de afaceri, să crească nivelul investiţiilor, să elaboreze şi să pună în aplicare un plan coerent privind dezvoltarea durabilă şi realizarea coeziunii sociale.

Cabinetul Tăriceanu demonstrează, în primul rând, în alăctuirea sa, că cererile absolut justificate ale Uniunii Europene au fost înţelese.

Ce altă dovadă mai bună decât alegerea Monicăi Macovei pentru funcţia de ministru al justiţiei, o personalitate a societăţii civile, care se va implica în depolitizarea justiţiei şi în lupta împotriva corupţiei. Iată un gest fără precedent în politica românească. Dincolo de componenta sa, Cabinetul Tăriceanu îşi demonstrează vocaţia europeană prin programul de guvernare.

În esenţă, programul prezentat Parlamentului este o dovadă a modului în care Alianţa "Dreptate şi Adevăr" şi aliaţii săi privesc integrarea în Uniunea Europeană. Noi nu încercăm să păcălim Europa promiţând, dar cu intenţia de a face doar pe ici pe colo. Este în primul rând în interesul României să luăm toate măsurile cerute de Uniunea Europeană, este în interesul nostru să reducem corupţia şi birocraţia din administraţie şi nedreptatea din justiţie. Numai astfel vom deveni mai atractivi pentru investitorii străini. Este în interesul nostru să investim în sănătate, educaţie şi cercetare, numai astfel ne vom asigura un viitor mai bun. Este în interesul nostru să depolitizăm justiţia. Numai astfel vom oferi românilor dreptatea şi adevărul, cât şi credibilitatea României în faţa lumii întregi.

Asigurarea măsurilor fiscale pomenite de domnul ministru desemnat şi a transparenţei financiare reprezintă esenţa diminuării corupţiei.

Guvernul Tăriceanu vine în faţa cetăţenilor cu un program realist, axat pe nevoile de azi şi de mâine ale românilor, pe respectarea paşilor stabiliţi pentru integrarea europeană.

Guvernul Tăriceanu vrea cu tărie ca toţi românii să trăiască bine.

În ultimii patru ani, am avut un guvern care s-a bizuit mai degrabă pe iluzii şi a sfârşit prin a fi învins de adevăr.

Am convingerea că guvernul pe care îl vom învesti astăzi se va bizui pe adevăr pentru a-şi învinge iluziile.

S-a spus că PSD pregăteşte un guvern din umbră. Astăzi, am auzit pe la ora 14.00 la radio. Le reamintesc celor din PSD că umbra este răcoroasă şi poate duce cel puţin la reumatism. Le recomand colegilor din PSD să profite mai bine de soarele Coastei de Azur şi să facă Guvernul la una din superbele vile ale colegului lor, prea cinstitul Corneliu Iacubov.

Tuturor cetăţenilor României, colegilor mei parlamenatari, chiar şi celor care nu-şi pot depăşi condiţia de simpli membri de partid şi nu vor dori să voteze Cabinetul Tăriceanu vreau să le spun în încheiere şi chiar cu colegialitate, doar atât: Să trăiţi bine.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Eugen Nicolăescu, grupul parlamentar PNL din Camera Deputaţilor şi se pregăteşte domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş.

Domnul Eugen Nicolăescu:

Domnilor preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi miniştri,

Stimaţi colegi, deputaţi şi senatori,

Este momentul să spunem astăzi răspicat: e timpul ca cetăţenii Românei să trăiască mai bine. Şi asta, pentru că e timpul ca România să aibă un guvern puternic, un guvern capabil, apt să transpună în viaţa reală dorinţele oamenilor. Şi acest guvern, pe care ni-l dorim cu toţii, este reprezentat de echipa propusă de Călin Popescu-Tăriceanu.

Va fi un guvern nu al puterii, ci un guvern al oamenilor, în care fiecare cetăţean, indiferent de votul pe care l-a dat să se regăsească şi să vadă că poate trăi mai bine. Cabinetul Tăriceanu nu îşi propune lucruri imposibile.

Echipa propusă de Călin Popescu-Tăriceanu este cea care ştie că votul dat în aceste alegeri înseamnă un legământ, înseamnă o obligaţie de a aduce promisiunile la îndeplinire.

S-a vorbit prea mult de bunăstare până acum şi nu s-a întâmplat nimic pentru viaţa oamenilor.

S-a vorbit prea mult de încurajarea oamenilor de afaceri şi nu s-a întâmplat nimic în planul economiei reale.

S-a vorbit prea mult de creşterea nivelului de trai, şi pensionarii au trăit din ce în ce mai prost.

Acum este momentul să spunem clar: pentru ce beneficiem de încrederea oamenilor?

Dacă vrem ca economia românească să decoleze cu toate motoarele şi să scoatem la suprafaţă economia subterană, dacă vrem ca tinerii noştri să fie plătiţi mai bine şi să se întoarcă pentru a munci în România, atunci vom susţine cota unică de impozitare de 16%.

Dacă vrem ca bătrânii noştri să nu se mai simtă umiliţi în faţa preţurilor tot mai mari şi să-şi recâştige demnitatea, atunci vom susţine creşterea în termeni reali a pensiilor.

Dacă vrem ca tinerii noştri, aşa cum e domnul Ponta, copiii de astăzi să aibă un viitor în România şi să concureze de la egal la egal cu tinerii europeni, atunci vom susţine reconstrucţia sistemului de învăţământ pe baze moderne şi vom crea condiţii egale pentru toţi, indiferent că învaţă la sate sau la oraşe.

Dacă vrem ca fiecare cetăţean al Românei să se simtă apărat şi protejat, atunci vom susţine reforma sănătăţii care a fost de prea multe ori cenuşăreasa puterii.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu este convins că atingerea ţintelor din programul de guvernare constituie un angajament, dar şi o realitate care a fost evaluată prin calcule şi un model economic care constituie o altfel de abordare.

Guvernul României a elaborat un program de guvernare pe baza unor studii de impact, a unor programe şi proiecte comensurate din punct de vedere al efectelor şi mecanismelor de finanţare.

Programul de guvernare prezentat astăzi asigură realizarea lui pentru că este acompaniat de un buget elaborat pe criterii şi principii care au avut în vedere toate măsurile propuse, cu preponderenţă a celor privind revoluţia fiscală, element important pentru care vi se cere votul astăzi.

Programul de guvernare a luat în calcul şi resurse neconvenţionale, resurse care nu au fost utilizate până acum, resurse care pot aduce o valoare adăugată superioară. Grijile unora că s-ar deteriora o serie de indicatori economico-financiari sunt neîntemeiate. Şi dacă se insistă pe ele, aceasta are o singură cauză: diferenţa de filozofie bugetară, fiscală, de mod de a privi economia capitalistă.

România are o economie de piaţă funcţională, potrivit unui raport internaţional. În practică, aceasta suferă, aceasta are constrângeri, cunoaşte deficite cu efect întârziat. Am depăşit o etapă importantă şi ne-am apropiat de o economie care trebuie să semene din ce în ce mai mult cu una de piaţă funcţională.

Revoluţia fiscală are menirea de a promova capitalul intern şi cel extern, de a produce locuri de muncă, de a colecta mai mulţi bani la bugetul de stat şi la bugetele locale.

Revoluţia fiscală are ca scop promovarea unor categorii de impozite şi taxe acceptate de întreprinzători care să fie plătite voluntar şi care să contribuie la diminuarea evaziunii fiscale.

Aceasta este abordarea pe care o propune un guvern care a înţeles că fiscalitatea este o pârghie deosebit de importantă pentru o creştere economică serioasă, pentru însănătoşirea mediului de afaceri, pentru asigurarea protecţiei sociale prin muncă şi nu prin mită publică, aşa cum s-a făcut până acum.

Revoluţia fiscală înseamnă modificarea comportamentului agresiv al statului faţă de contribuabil, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică.

Respectul faţă de cetăţean, de oricare agent economic are ca efect un comportament adecvat, un comportament de renunţare la evaziune, pentru că ceea ce au de plătit este suportabil, în comparaţie cu riscul de a se sustrage de la plata impozitelor şi taxelor.

Construcţia bugetară, fiscală, monetară propusă de Guvernul Tăriceanu are toate atributele ştiinţifice, tehnice şi politice de a schimba soarta ţării.

Opoziţia va critica şi este dreptul ei, şi este bine că este aşa. Dar sper că orice critică să aibă substanţă, să aibă bună credinţă şi mai ales o analiză profundă şi să renunţe la declaraţii politicianiste. Pretinsele goluri de venituri sunt numai în mintea celor care cred în continuare în economia socialistă, în rolul statului de tătuc, în cei care nu au înţeles că economia capitalistă are alte valori, în care impozitele şi taxele nu trebuie să fie asupritoare. Este clar că ne deosebim, că ne exprimăm în alţi termeni, dar şansa României stă tocmai într-o altă abordare care este cea necesară României de azi şi de mâine. Este momentul să votăm pentru un Guvern capabil. Este momentul să uităm rivalităţile politice şi să înţelegem că scopul final al puterii este bunăstarea oamenilor.

De aceea, este momentul să votăm pentru o echipă guvernamentală care vrea şi poate să redea România românilor.

Îmi exprim încrederea că Parlamentul va da fără rezerve votul său unui guvern care va însemna deschiderea unei istorii pentru România.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş şi se pregăteşte domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Vin în faţă dumneavoastră cu seriozitate şi mai ales cu responsabilitatea care trebuie să caracterizeze actul de învestitură a unui guvern, pentru că responsabilitatea aparţine, poate, în mai mare şi mai grea măsură, celor care îşi vor da votul decât celor care se prezintă în această calitate de candidaţi în faţa noastră.

De votul nostru va depinde într-adevăr nu soarta guvernării României în următorii ani, ci va depinde practic soarta României în următorii ani.

Mă prezint în faţa dumneavoastră nu din obişnuinţa unui discurs liber, fără nici un fel de note, ci datorită faptului că ne aflăm în prezenţa unei împrejurări absolut deconcertante.

Discursul domnului prim-ministru desemnat nu are absolut nici o legătură, sub nici o formă cu programul de guvernare, frumos, portocaliu, ce ne-a fost înfăţişat.

Avem sau nu avem ce discuta în Parlament în aceste condiţii?

Părerea mea este că avem foarte multe de discutat şi în primul rând modul de constituire a acestui guvern. Desigur, peisajul politic rezultat ca urmare a alegerilor datorită în parte voinţei electoratului şi în cea mai mare parte a fraudelor electorale, de care nimeni nu se mai plânge la această oră, a realizat un parlament foarte divizat. Divizat pe forţe politice, divizat pe concepţii politice diferite. Şi atunci, realizarea unei guvernări reale, în condiţiile în care un guvern al unor tehnocraţi, propuşi de partide dornice să promoveze integrarea României în Uniunea Europeană, putea să fie o soluţie. Soluţia a fost înlocuită cu ceea ce numai s-a şoptit şi sugerat, dar cu ceea eu spun cu voce tare de la tribuna Parlamentului României, cu o târguială fanariotă. Este o târguială fanariotă desfacerea unor uniuni electorale, a unor pacte de colaborare post electorală, în dispreţul în primul a electoratului care şi-a dat un anume vot. Este un pact fanariot din a determina prăbuşirea fostului partid de guvernământ, PSD, care sper că a primit o bine meritată lecţie prin aceasta, pierderea de voturi datorită acordului ruşinos încheiat cu UDMR-ul şi răsplata pe care o primeşte astăzi.

Este într-adevăr un lucru la care se poate medita pentru că acest pact fanariot care a însemnat nu doctrine, şi mi-a plăcut modul în care domnul prim-ministru desemnat, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat crezul liberal al domniei sale, nu ştiu în ce măsură l-a afirmat cu cea mai mare credinţă sau cu cea mai mare emfază, deosebirea este esenţială, dar să nu uităm că, în afară de această orientare liberală a viitoarei guvernări ce ni se propune se află şi partide de orientare social-democrată, se află partide de orientare social-liberală şi se află şi Uniunea Democrată a Maghiarilor care, în ceea ce priveşte doctrina, care va să zică că nu o are.

În aceste condiţii, împărţeala fanariotă a fost a funcţiilor. Împărţeala fanariotă a funcţiilor care a mers până la limita a ceea ce se numeşte societate civilă. Pentru că atragerea societăţii civile, a unor reprezentanţi ce se intitulau ai societăţii civile, la această guvernare, apreciată blând numai ca o moarte a acestei societăţi civile, este de fapt adevărata faţă a ceea ce a reprezentat această societate civilă. O societate politică care şi-a găsit modalitatea de a accede la Guvern. (aplauze)

Şi atunci, o să-i spun direct doamnei Monica Macovei, care este una dintre coautoarele coaliţiei pentru un parlament curat, şi care a primit răsplata ministeriatului justiţiei: şi Parlamentul României doreşte un Guvern curat, şi asta este esenţial, şi asta trebuie să votăm acum.

Dar problema fanariotă nu se opreşte aici pentru că, dincolo de târguială, mai sunt şi înaltele porţi ale străinătăţii la care s-au dus şi au bătut sau care au venit şi ne-au bătut ca să formăm un anume guvern. Şi îmi permit tot de la această înaltă tribună a Parlamentului României să spun distinşilor analişti străini care se ocupă, se preocupă sau se prea ocupă de soarta României.

Domnilor, ştiţi despre România poate mai multe decât ştim fiecare dintre noi în parte, dar nu înţelegeţi nimic, şi asta este esenţialul.

În ceea ce priveşte programul înfăţişat în această guvernare eclectică, nu mă surprinde schimbarea pentru că la ora actuală, astfel cum titra un cotidian, avem o guvernare cu doi preşedinţi.

Domnul preşedinte, recent ales, Traian Băsescu şi-a declarat intenţia tutelară asupra acestui guvern în discursuri fără echivoc şi care ne duc la limita prerogativelor sale constituţionale.

Îi reamintesc, cu tot respectul, domnului preşedinte Traian Băsescu că şi-a început bine mandatul purtând convorbiri cu toate partidele politice şi am sperat să fie preşedintele tuturor românilor, şi nu numai al Cabinetului Tăriceanu, şi nu numai al Alianţei D.A.

Sper că aşa va fi în continuare.

Vedeţi, v-am vorbit despre disfuncţionalitatea şi discrepanţa între discursul domnului prim-ministru desemnat şi programul de guvernare care v-a fost înfăţişat. Aceeaşi discrepanţă am întâlnit-o explicit la audierea candidaţilor la funcţiile ministeriale. Personal, am asistat la momentul în care doamna Monica Macovei s-a disociat public de programul de guvernare. Personal, am auzit miniştri discutând altceva decât această cărţulie. Sigur că nu este un semn de seriozitate, sigur că nu este un semn de bun augur, sigur că acest program de guvernare ce ne-a fost înfăţişat prevede într-o adunătură mai mult decât eclectică şi mai eclectică decât componenţa acestui guvern o serie de lucruri care sunt deja de mult înfăptuite ceea ce dovedeşte ignoranţa şi îndepărtarea de realităţile româneşti a celor care au fost propuşi în aceste funcţii ministeriale, pentru că a reinventa roata acum este atributul domnului senator Adrian Păunescu, şi sper că nu şi a noului guvern. Cu tot respectul.

În aceste condiţii, nu m-a mirat împrejurarea că miniştrii audiaţi nu au prezentat credibilitate comisiilor. A trebuit să se apeleze la încălcarea unor cutume în votare, menţionându-se votul deschis pentru că, aşa cum spunea o distinsă colegă, s-ar părea că această adunare eclectică ministerială are frisonul votului secret. Vă daţi seama ce fragilitate? Acestui frison al votului secret psihanaliştii îi spun puţin mai dur şi mai direct, şi să mă cenzureze medicii prezenţi, îi spun complexul lui Iuda.

În aceste condiţii, îmi pare rău că independent de tinereţea unor personaje propuse sau alături de tinereţea unor persoane propuse există şi un mare vid. Tinereţea, prin ea însăşi, este o imensă calitate de care îţi dai seama numai când ajungi la o anumită vârstă, dar tinereţea prin ea însăşi care nu prezintă o carte de vizită, nu în planul vieţii politice neapărat, deşi ar fi fost bine pentru că avem nevoie de o conducere politică la guvernare, dar măcar o realizare în domeniul de activitate. Eu nu cred că un om care se realizează ca bun manager în propria sa întreprindere, ca un om care se realizează pentru sine financiar poate să se realizeze şi pentru ţară bine. Nu există o strânsă legătură între aceste elemente. Şi în aceste condiţii, având în vedere modul de formare a acestui guvern, având în vedere împrejurarea că practic programul său se schimbă în bătaia unui vânt care nu ştim din ce puncte cardinale suflă în acest moment, Partidul România Mare care a fost singurul ce şi-a păstrat verticalitatea principiilor şi doctrinelor nu va vota pentru învestitura sa.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Valeriu Tabără, Grupul parlamentar PD, Camera Deputaţilor, şi se pregăteşte domnul senator Verestoy Atilla.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor,

Domnişoarelor, doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Îmi permit să spun, domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Şi spun acest lucru pentru că dumneavoastră, cei care sunteţi invitaţi, astăzi, aici, în faţa Parlamentul României, sunteţi expresia, în primul rând, a votului pentru care românii ni l-au dat nouă. Sunteţi o expresie a majorităţii care s-a format în acest Parlament şi în acelaşi timp sunteţi cei care veniţi în faţa noastră cu un program de guvernare, care va trebui să ducă ţara, acolo, unde îi este locul, în Uniunea Europeană. Nu numai pentru a fi în Uniunea Europeană, ci pentru că noi trebuie să marcăm un progres la toate celelalte pe care le-am avut mari sau mici până acum.

Mă aşteptam sincer să aud de la această tribună mai puţină politică şi mai multe discuţii pe programul pe care echipa guvernamentală ni-l prezintă aici.

Din păcate, nu este aşa. Ne zbatem mai mult într-o zonă politică, rămasă de altfel tradiţională în astfel de moment, aşa cum le ştiam şi la celelalte învestituri, patru sau cinci la care am participat în acest Parlament.

Iată de ce, din programul de guvernare am extras o secvenţă, o secvenţă care mi se pare deosebit de importantă pentru etapa imediat următoare, pe care trebuie să o parcurgă ţara şi la care trebuie să conectăm cu toţii. Este vorba despre agricultură şi dezvoltare rurală. O analiză atentă a programului de guvernare, propusă de echipa domnului Tăriceanu, evidenţiază pregnant capitolul agricultură şi dezvoltare rurală. Nimeni nu poate nega că pentru România agricultura în particular şi spaţiul rural în general sunt cele care asigură mijloacele directe de existenţă pentru mai mult de jumătate din locuitorii ţării.

În acelaşi timp, agricultura şi sectoarele aferente acesteia trebuie să fie nu numai o sursă de trai zilnic, ci şi una de bunăstare pentru întreaga societate românească.

Pentru societatea românească, agricultura şi spaţiul rural pot să fie surse sigure de stabilitate economică, socială şi de progres.

Aceasta este motivaţia pentru care atât agricultura, cât şi dezvoltarea rurală, în ansamblul ei, se situează în prim planul acţiunilor de guvernare ale echipei condusă de domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu "

Argumentul aşezării agriculturii şi dezvoltării rurale în linia întâi a deciziei politice este dat nu numai de faptul că acestea dau, în principal, hrana de zi cu zi, ci şi de faptul că o agricultură funcţională economic este furnizoare de materii prime pentru diverse industrii şi de multe locuri de muncă "

În acelaşi timp, programul de guvernare îşi propune să aducă agricultura şi spaţiul rural românesc la elementul de complementaritate cu sistemul agricol al Uniunii Europene. Numai realizând această complementaritate se va putea discuta despre o integrare reală a agriculturii şi a spaţiului rural românesc în Uniunea Europeană.

Unul din punctele forte ale programului de guvernare în domeniul agriculturii este acela de a trece prin măsuri urgente agricultura de la statutul de subzistenţă, la acela de agricultură comercială performantă care trebuie să se vadă atât pe piaţa internă şi externă, cât şi în prosperitatea producătorului agricol român "

Prin programul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, guvernul condus de domnul Călin Popescu Tăriceanu propune atingerea câtorva obiective absolut necesare pentru a se putea realiza o integrare reală a agriculturii şi a spaţiului românesc în Uniunea Europeană, finalizarea reformei proprietăţii funciare, fără de care nu se va putea niciodată vorbi de implementarea programelor de dezvoltare economică în agricultură şi în spaţiul rural "

Stimaţi colegi,

Fac o paranteză, aducându-vă la cunoştinţă imperfecţiunile şi faptul că nu toate programele au putut fi implementate, una dintre marile cauze şi principalele cauze a fost lipsa de clarificare a proprietăţii.

Al doilea obiectiv este transformarea gospodăriei ţărăneşti în fermă agricolă familiară cu caracter comercial, capabilă a intra în competiţia agricolă europeană, şi eficientizarea resurselor bugetare alocate în sprijinirea producătorilor agricoli este un alt obiectiv. Este inacceptabil sistemul de alocaţii bugetare pentru agricultori, care nu-i ajută nici la retehnologizare, nici la producţie.

Nu se poate ca sumele alocate în agricultura României, de ordinul miliardelor, să fie nejustificate prin realizările care sunt, iar România să fie o dependentă netă de importuri de produse agroalimentare.

Programul de guvernare îşi propune intervenţii pe costuri la imputurile din agricultură, în principal reducerea accizelor la motorină, ca şi alte facilităţi fiscale care să ajute la o creştere a eficienţei activităţilor din agricultură "

În acelaşi timp, programul de guvernare creează bazele pentru o dotare tehnică a exploataţiilor agricole astfel încât acestea să asigure atât randamente ridicate, cât şi calitatea produselor agroalimentare realizate la standarde de nivel european şi mondial.

Dezvoltarea în mediul rural a unor reţele de prelucrare, preluare, depozitare şi valorificare a produselor agricole este un alt obiectiv al programului de guvernare "

Spre aceste obiective vor fi dirijate atât surse bugetare, cât şi surse provenite din programele Uniunii Europene şi altor instituţii internaţionale.

Proiectele de dezvoltare a infrastructurii rurale vor fi strâns legate de proiectele de dezvoltare economică a localităţilor rurale care impune o conlucrare perfectă între administraţia locală şi cea guvernamentală.

Gestionarea durabilă a pădurilor, un alt obiectiv, este văzută în program atât ca o componentă economică, cât şi ca una a mediului ambiant "

Pădurea şi mediul ei constituie prin programul de guvernare o zonă de acţiune atât de conservare a mediului ambiant, cât şi de îmbunătăţire a acestuia, cât şi o sursă de dezvoltare economică a zonelor rurale, cu precădere a celor din zonele montane.

Îmbunătăţirea cadrului instituţional, atât pentru dezvoltarea agriculturii şi a spaţiului rural, cât şi de implementarea într-un timp scurt al legislaţiei comunitare în zonele agriculturii şi a spaţiului rural este imperios necesară şi este o prevedere de bază a programului guvernamental.

Este de evidenţiat faptul că tot cadrul instituţional prevăzut în programul de guvernare va accelera procesul de implementare şi eficientizare a politicilor agricole şi de dezvoltare rurală în spaţiul românesc.

Este importantă prevederea din programul de guvernare legată de relaţia cu cercetarea şi învăţământul, care pot oferi soluţii viabile pentru funcţionarea la cel mai înalt nivel a sistemului agricol şi rural românesc.

Programul de guvernare îşi propune reorganizarea consultanţei agricole şi aşezarea ei cât mai aproape de producătorul agricol într-o relaţie cât mai strânsă cu cercetarea şi învăţământul pe de-o parte şi producătorii agricoli, pe de altă parte.

Programul de guvernare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale are multe elemente noi, dar şi de continuitate, legate de negocierile pentru integrare, ambele sunt extrem de importante pentru realizarea acelor obiective esenţiale în domeniul agriculturii şi spaţiului rural în perioada 2004 - 2007. Dezvoltarea agriculturii şi modernizarea spaţiului rural românesc şi integrarea agriculturii şi spaţiului rural românesc în Uniunea Europeană.

În concluzie, grupurile parlamentare ale partidului Democrat consideră programul de guvernare în domeniul agriculturii şi dezvoltării spaţiului rural românesc deosebit de valoros, el integrând în totalitate oferta electorală a Alianţei "Dreptate şi Adevăr" PNL-PD şi, ca urmare, îl susţinem şi dăm votul pentru întreaga echipă guvernamentală prezentă în faţa noastră.

Facem acest lucru pentru ca în 2007 şi în 2008 să nu mai vorbim de două Românii, să vorbim de una singură, puternică, demnă, aşezată la locul ei.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul în continuare domnul senator Verestoy Attila, Grupul parlamentar UDMR.

Se pregăteşte domnul senator George Sabin Cutaş.

Domnul Verestoy Attila:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor viitori miniştri,

Domnilor colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Onoraţi invitaţi,

Acum am făcut o scurtă rememorare, sunt în a opta situaţie de a asculta o prezentare a unui program de guvernare şi a unei echipe de guvernare.

În cele opt situaţii, am fost în diferite faze, când am fost, când nu am fost ascultaţi, când am fost, când nu am fost consultaţi, am intrat şi în relaţii protocolare, în patru situaţii am colaborat la scrierea, construirea, edificiul Guvernului, pornind de la programul de guvernare şi incluzând în echipă oamenii noştri.

De aceea, am o altă viziune asupra a cum să abordăm o discuţie între opoziţie şi putere, într-o situaţie în care toţi avem obiective comune.

Nu mă îndoiesc că numai o supărare de moment, care rezultă din sentimentul sau situaţia de a nu şti să pierzi, l-a făcut pe tânărul nostru coleg să treacă acea limită de la sublim, la ridicol care, din păcate, a distrus acel edificiu oratoric pe care a încercat să ni-l prezinte.

Oricum este bine să punctăm, ca să nu se mai repete, şi pentru ca colegii noştri, din orice parte a sălii, să poată să intre în acea sală şi să fie cu fruntea sus şi cu mâna întinsă la mâna noastră întinsă, e bine a nu se repeta expresii, şi a nu califica "împotriva naturii", sunt expresii care ori au un izvor în lipsa de moralitate, şi asta este un mare păcat, ori au un izvor mult mai dur, din secolul XX, dintr-o ideologie care a făcut ca unii din oamenii de cultură de vază, de exemplu, înalta conducere a instituţiilor de cultură, să fi fost eliminaţi în baza faptului că ocupau aceste funcţii "împotriva naturii", expresia este dintr-o ideologie pe care trebuie să o numim aici, pentru ca să nu se mai repete, a naţional-socialului.

Nu cred că este momentul, nu cred că este bine ca în Parlamentul României, să începem o dezbatere privind programul şi echipa de guvern cu astfel de ieşiri necontrolate, dar cred că nu este o viziune asumată, nu este ceva care să aibă un izvor în Partidul Social - Democrat care, de acum în colo, aşa cum dorim noi, este partener în ceea ce trebuie înfăptuit.

Nu ştiu ce aţi remarcat, dar în întreaga prezentare a fost altfel de cum ne-am obişnuit până acum, totdeauna era celebra poveste, a da vina pe cei care au fost înainte, de data asta nu s-a întâmplat, domnilor colegi, de data asta am pornit prin a recunoaşte că, într-adevăr, în ţara asta, în aceste şapte guvernări de până acum, s-au făcut paşi însemnaţi şi s-a constituit o fundaţie serioasă pe care putem construi ceea ce dorim, o Românie europeană.

Mi-aduc aminte de acea propoziţie, citată de multe ori de prietenul nostru - în momentul de faţă nu este în putere - propoziţia provine de la domnul Allan Kassov, de la Project Ethnic Relations "Ce fel de Românie doriţi?". A fost pusă această întrebare, domnul Hrebenciuc şi-a şi reamintit, dânsul ne-a explicat de multe ori că această Românie trebuie să fie o Românie comună.

În această Românie, în această casă comună, rolul opoziţiei, de care mă tem astăzi, este un lucru care mă preocupă mai mult decât ce va face guvernul, guvernul ştim ce va face. Ce s-a prezentat acum este, într-adevăr, un program de guvernare pe care l-aţi aplauda dacă ar fi fost prezentat de candidatul dumneavoastră.

Avem această experienţă, deci ştim de ce spunem acest lucru.

Noi ştim şi suntem conştienţi că dincolo de expunerile pe care le-aţi putut constata, că elogia latura liberală, acest program de guvernare este o îmbinare fericită a valorilor liberal-democraţiei, social - democraţiei şi a creştin-democraţiei, pentru scopul pe care-l avem, o societate mulţumită în care să se regăsească materializate cele trei zicale pe care UDMR-ul le-a avut în campania electorală, zicalele pe care domnul preşedinte Marko Bella, actualmente candidat la funcţia de ministru de stat, le-a spus: "Noi dorim bunăstarea în siguranţă a poporului, demn şi trăind liber.

Sigur, obiectivul major este integrarea europeană.

În acest proces cred că trebuie să ne preocupăm mai mult de cine să fie câştigătorii, câştigătorii să fim toţi, iar cei care pierd să fie puţini.

Va fi o perioadă în care, cred, contribuţia UDMR-ului la programul de guvernare este benefică.

Aş enumera, pe scurt, zece puncte din programul de guvernare pe care UDMR-ul le-a propus şi care se regăsesc aici şi al cărui sprijin sunt convins că îl vom avea şi din partea opoziţiei, pentru că am susţinut această reducere a cotei impozitului, am ţinut la restaurarea sistemului cooperatist prin punerea în aplicare neîntârziată a noii legi - cadru pe care am elaborat-o împreună cu actuala opoziţie, am dorit să includem majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de cercetare la 1% din P.I.B. şi am crezut şi credem că finalizarea reformei proprietăţii funciare va avea mulţi beneficiari şi foarte mulţi oameni mulţumiţi prin despăgubirea justă în cadrul imobilelor şi terenurilor agricole şi forestiere care nu au putut fi retrocedate în natură.

Suntem convinşi că procesul de descentralizare va continua, şi limitarea sferei de intervenţie a Guvernului la nivel local se va impune şi va exista numai în cazurile în care anumite servicii publice, programe sau proiecte nu pot fi realizate cu resurse locale de către autorităţile locale.

Credem că trebuie să existe o înlesnire a finanţării directe de către societăţi comerciale a organizaţiilor neguvernamentale.

În politica de dezvoltare regională, noi considerăm că avem o viziune europeană când spunem reorganizarea regiunilor de dezvoltare economică prin mărirea numărului acestora, ţinând cont de criterii geografice, socio-economice şi culturale, în conformitate cu prevederile europene în scopul eficientizării activităţii acestora.

Dorim aplicarea unui program naţional de reabilitare a zonei rurale prin canalizări, staţii de epurare - programul va avea o durată de 15 ani.

Şi, în sfârşit, punctul 10, la care ţineam foarte mult, Autostrada Bucureşti - Braşov - Târgu Mureş, Cluj Napoca, Oradea -Gorj.

Vedeţi cât de multe lucruri ne leagă, câte lucruri sunt obiective comune, pentru care cerem să ne sprijiniţi prin votul dumneavoastră în acordarea investirii acestui Guvern.

Mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul senator George Sabin Cutaş, din partea Grupului PUR. Urmează domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al Minorităţilor "

Domnul George Sabin Cutaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trebuie să recunosc că deşi şi pentru mine este pentru prima dată când iau cuvântul la această tribună, consider că este nedemn de un membru al Parlamentului României să aibă un discurs de genul domnului Ponta.

Pentru cei care probabil au uitat, ţin să reamintesc că Partidul Umanist a realizat 6,4% la alegerile locale şi dacă Uniunea Naţională PSD plus PUR a obţinut rezultatele cunoscute în noiembrie 2004, acestea sunt datorate şi aportului Partidului Umanist, implicit a discursului domnului Dan Voiculescu (Aplauze.)

În ce priveşte guvernul, după cum ştiţi, Partidului Umanist din România, prin miniştrii desemnaţi în Guvernul Tăriceanu, îi revine importanta sarcină de a gestiona şi coordona economia românească. Este o sarcină dificilă, dat fiind impactul economicului asupra socialului şi nu numai, dar pe care ne-o asumăm cu toată responsabilitatea "

Obiectivul nostru major pentru perioada care va urma îl constituie creşterea competitivităţii economiei naţionale în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, în paralel cu consolidarea unei economii de piaţă funcţională.

Pe fond, România a făcut paşi multipli, în principal de ordin nominal, atât în direcţia alinierii, cât şi în cea a coordonatelor formării sistemului funcţional al economiei libere de piaţă, obţinând recunoaşterea statutului de economie funcţională de piaţă.

Există un sector suficient de semnificativ de operatori competitivi, atât pe plan intern, cât şi în mediul de afaceri extern. Cu toate acestea, o evaluare obiectivă şi nepartizană arată că economia este într-un stadiu de sistem insuficient structurat, chiar şi structurile instituţionale sunt doar relativ aliniate la cele europene, şi cu o concurenţă dezordonată.

Economia, abordată din punct de vedere organizaţional-executiv-instituţional, desfăşurată în cadrul concurenţei funcţionale şi ordonate este esenţială pentru dezvoltarea pe mai departe.

În context, însăşi ordinea socială a pieţei şi a proprietăţii, piaţa şi proprietatea fiind componentele de bază ale sistemului instituţional, trebuie să respecte aceleaşi deziderate.

Accesul în Uniunea Europeană impune sectoare bine conturate cu asigurarea de avantaje competitive şi comparative clare în raport cu celelalte ţări din Uniunea Europeană.

Una din condiţiile esenţiale pentru credibilitatea şi stabilitatea unui mediu de afaceri prietenos şi stimularea dezvoltării economice, dar şi pentru definirea strategiei construcţiei bugetare îl constituie existenţa şi manifestarea voinţei politice de a stabili priorităţi de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung şi, mai ales, aceea de a le respecta.

Aceste priorităţi trebuie să aibă la bază o analiză de identificare a domeniilor de competitivitate a economiei naţionale. Odată adoptate acest priorităţi economice vor fi transpuse în programe fundamentale, pe baza raportului cost-beneficiu economic, dar şi social.

În funcţie de domeniu, importanţă şi impact, sursele de finanţare se vor constitui prin alocaţii, participaţii bugetare în formula public-privat sau exclusiv-privat, inclusiv prin co-finanţare cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene, Băncii Mondiale, a altor instituţii internaţionale sau acorduri bilaterale.

Este bine cunoscut faptul că la ora actuală competitivitatea produselor româneşti este dată preponderent de forţa de muncă ieftină, în paralel se înregistrează un indice crescut de transfer tehnologic, în special pe seama investiţiilor străine directe, dar şi dezvoltarea industriei de IT şi comunicaţii.

Considerăm că provocarea în faţa căreia poate fi pusă România este pregătirea tranziţiei către economia bazată pe inovare. Pentru acest lucru avem nevoie de un mediu macroeconomic sănătos şi de un sistem instituţional stabil. Să nu uităm că Agenda Lisabona are ca ţintă eliminarea barierelor din calea inovaţiei şi crearea unei societăţi bazate pe cunoaştere pentru toţi cetăţenii Europei unite.

Elementul care ar putea accelera trecerea către o economie bazată pe inovare îl constituie stimularea dezvoltării cercetării de firmă "

Este binecunoscut faptul că România exportă aur cenuşiu, principala noastră problemă nu este capacitatea novatoare, ci neînţelegerea importanţei acesteia ca proces strategic în ansamblul dezvoltării economice şi abordarea lui în consecinţă.

Înainte de a încheia, permiteţi-mi să abordez problema intervenţiei statului în economie - aceasta trebuie să fie propulsivă atunci când se constată lipsa oricărei posibilităţi imediate a unor iniţiative private serioase sau integrativă când iniţiativa privată este complementară sau devine insuficientă, deficitară până în momentul în care aceasta va fi în măsură să-şi reia şi exercite propriu rol "

În consecinţă, suntem pentru stimularea concurenţei, inclusiv în domeniul furnizării de utilităţi şi a infrastructurii, energie electrică, termică, transporturi, telefonie, crearea de instituţii publice de reglementare a pieţelor, cu prioritate a celor ce conţin elemente de monopol, reglementarea fermă în sprijinul practicilor uzuale la nivelul Uniunii Europene a ajutorului şi plasamentului de stat, definirea de reguli clare şi ferme pentru care se stabilesc categoriile îndreptăţite, condiţiile care generează îndreptăţirea, modalitatea de acordare.

Având în vedere principiile programatice prezentate de domnul Tăriceanu, Grupurile parlamentare ale Partidului Umanist vor vota pentru investirea guvernului propus.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Procedură!

Am dreptul la un minut pentru replică!

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

E numai o precizare şi nu o replică.

Condiţia mea şi numele meu nu îmi permit să discut probleme de demnitate cu un reprezentant al Partidului Umanist. Vă mulţumesc.(Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat Varujan Pambuccian.

Se pregăteşte domnul senator Dan Mircea Popescu.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte "

Domnule prim-ministru viitor,

Domnilor viitori miniştri,

Stimaţi colegi,

Vreau să spun încă de la bun început că grupul nostru parlamentar va vota pentru învestitura acestui guvern, (aplauze) hotărâre pe care am luat-o după o îndelungă chibzuinţă în care elementele care ţin de stabilitatea politică - economică şi socială a României au primat.

În această hotărâre, au prevalat şi o serie de chestiuni pe care până acum le-am rezolvat în chip mulţumitor cu Partidul Social Democrat, căruia dorim să-i mulţumim, şi pe care sperăm să le rezolvăm şi în continuare cu guvernul propus aici.

Există trei chestiuni fundamentale pe care grupul nostru parlamentar şi le doreşte din punct de vedere al activităţii sale specifice şi anume: definitivarea legislaţiei şi construcţiei instituţionale privind minorităţile naţionale, aşa cum am spus, aceasta a pornit bine, acum urmează practic să încheiem anumite aspecte legislative şi instituţionale; a doua chestiunea care ne interesează este continuarea dezvoltării tuturor elementelor care garantează menţinerea etnicităţii şi mă refer la cele care privesc învăţământul de limbă maternă, în limbă maternă şi la cultură şi, de asemenea, o chestiune pe care sperăm să o vedem abordată mai serios în anii care urmează, cea retrocedării bunurilor comunitare "

Dincolo de problemele cu caracter strict etnic trebuie să vă spun că grupul parlamentar al minorităţilor naţionale consideră dezvoltarea economică unul dintre pilonii fundamentali ai interesului său în prezentul Parlament, pentru că de modul în care România va continua să se dezvolte economic va depinde şi felul în care minorităţile naţionale vor fi privite în România de-acum înainte.

Suntem după patru ani de dezvoltare economică, certă, suntem după patru ani în care a reuşit prima dată un proces de macrostabilizare şi avem efectul ei vizibil, creditul de consum, lucrurile acestea vor trebui să continue şi vor trebui să continue în condiţii mai dificile decât cele care au fost acum patru ani pentru că, stimaţi colegi, dincolo de discuţiile politice pe care le avem aici, sunt o serie de întâmplări care, în mod cert, vor afecta viaţa România începând cu anul 2005. Mă refer aici la ridicarea cotelor pentru textile Indiei şi Chinei, ceea ce va crea o problemă unei industrii de lon în România, mă refer aici la retragerea ajutorului de stat din zona siderurgică, care va crea probleme, atât economice, cât şi sociale, şi pe care Guvernul pe care-l avem aici va trebui să le rezolve. Este un test deosebit de greu pe care-l va avea acest Guvern de trecut.

Cred că principala problemă pe care o are România, şi nu o are de ieri, o are de foarte mult timp, este structura de ocupare a forţei de muncă, trăim într-o ţară care de mult şi în mod cronic are o structură care nu are o legătură cu ceea ce se întâmplă în restul lumii.

Foarte multă vreme am trăit cu mitul grânarul Europei, noi eram grânarul Europei când Europa se industrializa şi îi convenea să aibă un grânar al Europei.

În anii 1970 când lumea trecea la robotizare, noi treceam la automatizare şi ne convenea, forţa de muncă nu conta în momentul acela, acum lucrurile acestea se răzbună. Calitatea forţei de muncă şi modul în care ea va fi gestionată, va fi cheia dezvoltării viitoare a României.

Eu sper, domnule prim-ministru şi domnilor viitori miniştri, să reuşiţi aici, este speranţa minorităţilor din România care doresc să trăiască într-o ţară dezvoltată pentru că de dezvoltarea acestei ţări depinde binele lor, şi care doresc să contribuie în continuare la această dezvoltare.

Vă mulţumesc.(Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar PSD, se pregăteşte domnul deputat Cornel Popa.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniştri,

În ceea ce priveşte domeniul social, programul de guvernare prezentat astăzi, aici, are în opinia noastră un viciu fundamental şi anume, el nu cunoaşte importanţa deosebită a politicilor sociale şi de protecţie socială pentru dezvoltarea şi modernizarea României, el nu recunoaşte necesitatea convergenţei realităţilor noastre din domeniu cu modelul social-european, cu tot ce acesta presupune din punct de vedere instituţional al strategiilor de urmat, dar şi a măsurilor şi programelor de substanţă ce se impun a fi luate.

În final acest lucru poate conduce chiar la ideea neasumării în continuare a angajamentelor luate de România în materie socială, în urma Consiliului European de la Copenhaga din anul 2000.

Avem, stimaţi colegi, nevoie de certitudini şi în domeniul social, sau mai ales în acest domeniu, drept pentru care invit aici reprezentanţii Guvernului pentru declaraţii transparente şi mai ales tranşante.

O a doua idee pe care aş sublinia-o, parcurgând programul social al Guvernului, este, din păcate, la fel de îngrijorătoare pentru noi toţi, şi anume programul dovedeşte necunoaşterea realităţilor româneşti şi a mutaţiilor de fond survenite în aceşti 15 ani, de după Revoluţia din 1989 şi în domeniul de care ne ocupăm.

Astfel, dacă în anii 1990 subliniam cu toţii importanţa economicului pentru dezvoltarea României, subordonând în mod subsecvent socialul acestuia. Astăzi, dimpotrivă, vorbim despre importanţa cel puţin egală a dezvoltării economice, dar şi a celei sociale. Vorbim despre interdependenţa lor şi despre faptul că ele se presupun cu necesitate. Am spus cel puţin pentru că, în prezent, tendinţa la nivelul Uniunii Europene, dar şi la nivelul comunităţii internaţionale, în general, este cea potrivit căreia, dimpotrivă, socialul determină politicul şi economicul, ceea ce relevă o dată în plus evoluţiile şi mutaţiile semnificative survenite în aceşti ani în lume dar, subliniez, şi în ţara noastră. Am înregistrat astfel o modificare importantă de concepţie în legătură cu trecerea de la un stat eminamente asistenţial la un stat ce protejează, prin stimularea muncii, prin ceea ce numim măsuri active în domeniul ocupării şi formării forţei de muncă.

O schimbare importantă a reprezentat-o trecerea de la politica şi procesul de redistribuire a resurselor bugetare către categoriile defavorizate, la redistribuirea şanselor de a accede la bunăstare în mod egal, prin educaţie, prin formare profesională continuă, prin sănătate, cultură, locuinţe, mediu, servicii publice de calitate. În acest fel, redistribuirea democratică a accesului la resursele necesare bunăstării a reprezentat esenţa şi scopul politicilor sociale din România anilor 2001 - 2004, marcând principala schimbare calitativă a acestui proces.

Toate acestea sunt realităţi de la care programul social al Guvernului Tăriceanu ar fi trebuit să pornească ca de la nişte date fundamentale. Or, din păcate, acest lucru nu se întâmplă.

A nega importanţa politicilor sociale pentru România, ba, mai mult, a afirma că "România suferă de prea multă protecţie socială", în condiţiile în care sărăcia rămâne una din problemele fundamentale ale ţării pentru ani buni de acum încolo, înseamnă implicit a nu cunoaşte realităţile cu care ne confruntăm, înseamnă a nu răspunde adecvat nevoilor, aspiraţiilor şi speranţelor celor care ţi-au acordat încrederea lor, înseamnă, până la urmă, a crea cu bună ştiinţă un hiatus între politica oficială a ţării şi realitatea de zi cu zi. Şi aici intervine una din marile probleme ale acestor alegeri şi anume legitimitatea acestui guvern, implicit a programului său şi maniera în care el răspunde voinţei electoratului şi votului popular. Căci, pentru prima oară în istoria acestor 15 ani, partidul care a câştigat alegerile în România se află, datorită unor conjuncturi şi jocuri de culise, în opoziţie şi nu la guvernare, cum ar fi fost îndrituit. Din acest punct de vedere, actuala formulă politică a Executivului ne apare ca eterogenă, exclusivistă şi, repet, conjuncturală, ea fiind emanaţia aritmeticii politice şi mai puţin - dacă nu deloc - a unei doctrine, a unei strategii sau chiar a unei concepţii politice comune. Aceasta ca să nu vorbim de un set de valori comune. Formula de astăzi a Executivului este fără îndoială una riscantă., întrucât ea marginalizează un segment electoral şi social puternic şi coerent din punct de vedere politic şi, ca urmare, nedispus la compromisuri.

Problema acestor coaliţii şi a programelor lor o reprezintă, de fapt, una singură, şi anume, până unde poţi merge cu compromisul, ca individ, ca partid, ca ţară chiar, fără a te compromite.

Spun aceste lucruri tocmai pentru că politica reprezintă prin excelenţă o artă a compromisului.

Iată motive suficiente, stimaţi colegi, pentru a nu putea susţine un asemenea Guvern şi un asemenea Program.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Priorităţile domeniului social rămân în continuare: scăderea ratei sărăciei, creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii, stimularea creării de noi locuri de muncă şi condiţii de muncă mai bune, echilibrarea raportului dintre numărul salariaţilor, al contribuabililor la bugetele ţării şi numărul pensionarilor, formarea profesională continuă pentru a face faţă competiţiei de pe piaţa forţei de muncă din Uniunea Europeană, creşterea economică susţinută.

Unele din aceste obiective le regăsim în Programul de guvernare propus, altele lipesc sau sunt insuficient accentuate. Pentru altele lipseşte susţinerea financiară, deşi moştenirea este una dintre cele mai semnificative din aceşti ultimi 15 ani.

Iată câteva exemple în acest sens: scăderea ratei sărăciei de la 35,9 % în anul 2000, la 22 % în anul 2004, scăderea ratei sărăciei severe de la 13,8 % în anul 2000, la 8 % în anul 2004, reducerea ratei şomajului de la 10,5 % în anul 2000, la 6,2 % în decembrie 2004, reducerea ratei fiscalităţii pe forţa de muncă de la 62 % în anul 2000, la 49,5 % în anul 2004, creşterea cheltuielilor sociale publice de la 17,2 % în anul 2000, la 19,4 % în anul 2004, creşterea produsului intern brut pe cap de locuitor, exprimat prin puterea de cumpărare standard, de la 2.200 euro în anul 2000, la 7.450 euro în anul 2004, creşterea salariului minim pe economie de la 1.000.000 lei în anul 2000, la 2.800.000 lei în anul 2004, creşterea salariului mediu brut pe economie de la 2.876.000 lei în anul 2000, la 8.014.000 în anul 2004, creşterea pensiei medii din sistemul asigurărilor sociale de stat de la 1.076.000 lei în anul 2000, la 2.509.000 lei în anul 2004, creşterea pensiei medii pentru limită de vârstă cu vechime completă de la 1.414.000 lei în anul 2000, la 3.496.000 lei în anul 2004.

Aş întreba, în aceeaşi ordine de idei, stimate domnule prim- ministru desemnat, şi stimaţi membri ai Cabinetului, dacă veţi continua sau nu marile programe sociale ale României din aceşti ani: Programul " Cornul şi laptele" , Programul "Bani pentru liceu", respectiv cele 100.000 de burse pentru elevii proveniţi din familii nevoiaşe şi care vor să înveţe carte, alocaţiile complementare pentru familiile cu mai mulţi copii şi alocaţiile pentru familiile monoparentale, ajutoarele pentru încălzirea locuinţelor persoanelor cu venituri modeste, subvenţionarea cu 200 euro a elevilor pentru a putea cumpăra un calculator, venitul minim garantat, facilităţi la angajare pentru absolvenţi şi pentru persoanele de peste 45 de ani şi, evident, aş putea continua şirul acestor programe.

Important este că acestea sunt lucruri câştigate pentru România, iar renunţarea la ele ar produce mari perturbări şi evident o mare responsabilitate în sarcina Guvernului.

Stimaţi colegi,

V-aş reţine atenţia în continuare asupra unei intenţii declarate din Programul de guvernare, căci ea mi se pare o afirmaţie gravă cu consecinţe deosebite pe care e bine să le cunoaştem în complexitatea lor. Afirmaţia este cea potrivit căreia se va trece la " Liberalizarea completă a pieţei muncii". Aceasta presupune cu alte cuvinte modificarea radicală a actualului Cod al muncii şi renunţarea la toate garanţiile pe care statul le acordă în acest moment salariaţilor. Cele patru măsuri care încearcă să detalieze această afirmaţie sunt sibilinice iar cauza este simplă. Formulate concret măsurile intenţionate ar fi extrem de nepopulare. Aşa încât trebuie să citim o frază de tipul "Reglementarea relaţiei dintre angajat şi angajator din punct de vedere al simetriei juridice" şi să vedem ce înseamnă aceasta. Simetrie juridică ar însemna că, dacă un salariat poate demisiona prin decizie unilaterală şi care nu trebuie motivată, atunci şi un manager poate concedia un salariat prin decizie unilaterală şi care nu trebuie motivată. Simetrie juridică ar însemna că, dacă un sindicat poate opri activitatea unei firme, producându-i pierderi, atunci şi patronatul poate concedia în bloc toţi participanţii la grevă, producându-le pierderi, şi aşa mai departe. Societatea modernă este caracterizată tocmai de lipsa simetriei juridice în relaţiile de muncă. Raţionamentul este destul de simplu. Lipsa de simetrie în materie de proprietate şi deci de putere între patron şi salariatul său este echilibrată de lipsa de simetrie în relaţia juridică dintre angajator şi angajat. De aceea, salariaţii pot face grevă, iar managementul şi patronatul - în sistemul nostru - nu pot face grevă. De aceea, salariatul poate să părăsească liber un patron, iar patronul nu poate concedia cu aceeaşi uşurinţă un salariat.

O altă frază, la fel de sibilinică, este cea potrivit căreia se intenţionează " Reglementarea relaţiilor de muncă astfel încât să fie respectat caracterul de piaţă al economiei româneşti". În România toată lumea vrea să fie respectat caracterul de piaţă al economiei, aşa încât această frază riscă sau risca, mai bine spus, să treacă neobservată. Respectarea însă a caracterului de piaţă al relaţiilor de muncă nu înseamnă altceva decât încheierea contractelor de muncă prin simpla înţelegere dintre patron şi angajatul său, în funcţie de caracteristicile pieţei. Cea mai mare parte a legislaţiei muncii din România şi din ţările dezvoltate are rostul tocmai de a limita caracterul de piaţă al relaţiilor de muncă, lucru realizat prin două intervenţii: a statului şi a sindicatelor.

Primul lucru care dispare, dacă respectăm caracterul de piaţă al relaţiilor de muncă, este salariul minim pe economie. Iată, o intervenţie directă a statului pe piaţă echivalentă cu fixarea unor preţuri minimale.

Al doilea lucru care dispare este contractul colectiv de muncă care limitează drepturile de negociere pe piaţă între angajator şi angajat.

Al treilea lucru care dispare, dacă se ia în considerare doar caracterul de piaţă al relaţiilor de muncă, este ansamblul reglementărilor referitoare la obligaţiile angajatorilor cu privire la condiţiile de muncă. Dacă angajatul nu cere echipament de protecţie nu există vreun motiv ca patronul să-l ofere, dacă statul nu intervine. Dacă angajatul nu cere program de muncă de 8 ore, iar piaţa îl sileşte să accepte un program de muncă de 10 - 14 ore, nu există nici un motiv ca statul să intervină. Reglementarea caracterului de piaţă al relaţiilor de muncă fără intervenţia statului nu este o noutate inventată de Guvernul Tăriceanu. În spatele

ei se află o ideologie patronală puternic revigorată în ultimii ani de gândirea neoliberală. Peste tot unde a fost aplicată ea a condus la scăderea salariilor şi la înrăutăţirea condiţiei salariaţilor în raporturile cu patronatul. Avertizăm opinia publică şi cei 4,6 milioane de salariaţi din România asupra unor asemenea opţiuni ale Guvernului Tăriceanu şi cerem lămuriri în acest sens şi o facem cu toată fermitatea.

În sfârşit, există şi o măsură pe care Programul o afirmă de această dată foarte clar, şi anume, reintroducerea convenţiilor civile. S-a renunţat la convenţiile civile pentru două motive importante:

1. Ele eliminau majoritatea obligaţiilor angajatorului faţă de angajat, menţinându-le însă pe cele ale angajatului faţă de angajator;
2. A fost una dintre cele mai comode şi mai răspândite forme de evaziune fiscală.

Dacă Alianţa îşi propune să susţină interesele patronatului în raport cu salariaţii şi cu statul, reintroducerea convenţiei civile este aproape obligatorie, dar ea intră în contradicţie cu celălalt obiectiv al Programului, respectiv aducerea la lumină a economiei subterane. Dacă cu o mână luminează subteranele economiei româneşti, iar cu cealaltă mână reintroduce convenţia civilă, ca principal mijloc de evaziune fiscală în domeniul asigurărilor sociale şi al impozitelor pe venituri, Alianţa nu face decât să mute umbra dintr-un loc în altul.

Pentru oricine citeşte cu bună credinţă Programul este evident că el a fost scris de autori nu doar diferiţi pentru fiecare domeniu, dar care nu au ţinut nici cont de ce anume scrie şi propune celălalt. Rezultatul este, pe de o parte, un lung şir de inconsistenţe, iar, pe de altă parte, rezultă o imagine destul de îngrijorătoare care aminteşte într-un mod neplăcut de trecuta guvernare algoritmică PNL-PD-PNŢCD-UDMR, în care fiecare minister făcea ce îl tăia capul fără să existe vreo coordonare. Sper să fi învăţat cu toţii câte ceva din acea perioadă de tristă amintire şi, cum se spune, cât suntem încă pe pace, domnule prim-ministru, stimaţi colegi, vă dorim succes spre binele României şi al cetăţenilor ei. Votul însă va fi negativ pentru raţiunile pe care am încercat doar în parte să vi le prezint.

În final, vă asigur domnule prim-ministru, că veţi simţi pe propria piele că Parlamentul nu este o casă de odihnă pentru pensionarii politici. Şi vreau să sper că vă veţi retrage imediat această insultă adusă nouă, tuturor, celor ce am dat şi dăm substanţă de 15 ani adevăratei democraţii din România.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Cornel Popa, Grupul Partidului Naţional Liberal, după care urmează domnul senator Radu Berceanu, pentru 4 minute.

Domnul Cornel Popa:

Domnilor preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi parlamentari,

Am venit la această tribună să vă transmit un mesaj, pe cât de simplu şi concis, pe atât de serios şi de puternic. Trebuie să votăm Guvernul care astăzi îşi prezintă Programul în faţa noastră. Unii dintre noi sunt deja convinşi de necesitatea acestui fapt, alţii vor să se opună. Eu vin însă şi pun o întrebare: de ce votul nostru este astăzi atât de important? Răspunsul îl reprezintă milioanele de oameni care aşteaptă de la noi o garanţie.

Guvernul propus de Călin Popescu-Tăriceanu reprezintă o garanţie a faptului că oamenii vor avea, în sfârşit, după 14 ani, ceea ce îşi doresc şi pentru ce au votat: un trai mai bun, un viitor mai sigur pentru copiii lor şi, mai ales, îşi vor primi înapoi demnitatea de a trăi în România. Indiferent de partidul din care facem parte, de culoarea politică ce ne defineşte, ceea ce rămâne dincolo de toate acestea este faptul că oamenii s-au săturat de vorbe goale, de demagogie şi de promisiuni fără acoperire. Avem 4 ani înainte pentru a demonstra că Guvernul poate să îşi facă treaba şi să respecte ceea ce este scris astăzi în programul de guvernare şi că noi, parlamentarii, putem să judecăm şi să votăm conform unui interes suprem, cel al oamenilor. Dacă oamenii au ales să spună DA răspicat pe 28 noiembrie şi pe 12 decembrie, trebuie să arătăm că noi putem să le răspundem, că nu le întoarcem spatele şi că oferim ţării ceea ce are nevoie: un guvern sigur, pentru o viaţă mai bună. Mai mult decât atât, noi credem că România nu mai are nevoie de experimente. De aceea, persoanele care vin astăzi să vă ceară votul de încredere reprezintă garanţii solide pentru viitor. Călin Popescu-Tăriceanu, un om care a demonstrat că ştie şi că poate să facă lucrurile temeinic şi responsabil, Mona Muscă, un deputat care a demonstrat seriozitate şi preocupare faţă de oameni, Mircea Cinteză, un medic de renume, care are soluţii nu doar pentru bolile obişnuite, ci şi pentru anomaliile de sistem, iar lista nominalizărilor poate continua cu toţi cei care se află astăzi în faţa dumneavoastră.

România trebuie vindecată. România trebuie să înveţe să respire liber. România trebuie să înveţe întoarcerea la valori, la corectitudine, la dreptate şi adevăr.

De aceea, este momentul să optăm pentru ceea ce este just. Să tăiem încrengătura nepotismelor şi facilităţilor acordate în virtutea relaţiilor, să desfacem tentaculele corupţiei ce sugrumă gâtul firav al economiei româneşti, să demonstrăm oamenilor că puterea plicului şi a cadoului în instituţiile publice şi către cei care trebuie să servească omul, s-a terminat.

Guvernul propus de Călin Popescu-Tăriceanu poate demonstra că a fi pensionar în România nu înseamnă a trăi în sărăcie şi umilinţă. Că a fi salariat şi a avea o familie nu înseamnă o permanentă goană după soluţii pentru a asigura pâinea de pe masa copiilor tăi. Că a fi om de afaceri nu înseamnă să te gândeşti cum să eviţi taxele mult prea apăsătoare a unui stat care cere prea mult şi oferă mult prea puţin pentru contribuabilii săi.

Guvernul propus de Călin Popescu-Tăriceanu înseamnă oameni care muncesc în folosul oamenilor. Înseamnă o garnitură de angajaţi în slujba cetăţenilor. Înseamnă o asigurare pentru viitorul ţării. Înseamnă că avem obiective precise: impunerea cotei unice de impozitare de 16 %, creşterea pensiei în termeni reali cu 30 %, un sistem sanitar pentru oameni şi reformarea învăţământului românesc, o agricultură performantă.

Un vot dat astăzi pentru Guvernul Tăriceanu este un vot pentru o integrare sigură şi demnă în Europa. Înseamnă un vot pentru un mediu de afaceri prietenos şi stabil, cu impozite mici şi rezultate palpabile dar pozitive pentru economia naţională. Înseamnă un vot pentru o pensie decentă şi pentru un salariu mulţumitor.

Un vot dat astăzi pentru Guvernul propus de Călin Popescu-Tăriceanu este un vot pentru oameni. Un vot pentru viitorul României în Europa.

Vă invit să votaţi pentru.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la cuvânt pe domnul senator Radu Berceanu. Se pregăteşte domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi,

Stimaţi colegi,

Sunt acum în faţa dumneavoastră pentru a vă spune câteva cuvinte şi despre o parte a intenţiilor Alianţei "DA" PNL-PD, împreună cu partenerii săi politici UDMR şi PUR, care nu a putut fi trecută în Programul de guvernare pentru că nu este neapărat o acţiune strict de guvernare. Este vorba de relaţiile între Guvern şi Parlament sau, mai bine zis, mai corect spus, relaţiile între Parlament şi Guvern.

Ne aflăm la începutul celei de a 5-a legislaturi după 1989 şi mai tot timpul toţi cei care am fost la un moment dat în opoziţie, şi mai toţi am fost, ne-am plâns de faptul că cei de la guvernare nesocotesc art. 61 din Constituţie, care prevede că "Parlamentul este unica instituţie legiuitoare". Mai pe scurt spus, cantitatea enormă de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă pe care cu toţii le-aţi sau le-am exersat. A venit vremea acum, după ce spunem cu toţii că am ieşit din tranziţie, să renunţăm la acest obicei care ne apropie de Marea Adunare Naţională şi sunt convins că Alianţa "DA" PNL-PD, Guvernul Tăriceanu, cu sprijinul dumneavoastră, al tuturor, vom reuşi să punem în practică o relaţie în care Parlamentul să fie într-adevăr unica instituţie legiuitoare a ţării.

În al doilea rând, e vorba de controlul parlamentar asupra Guvernului, prevăzut la art. 111 din Constituţie.

Domnul Adrian Năstase, care nu se află în spatele meu...

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Mai bine.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

E mai bine, spune cineva de acolo... a promis la investitura de acum 4 ani că va veni în Parlament, aşa cum aproape în toate Parlamentele europene primul ministru, însoţit de miniştri, vine periodic şi poartă un dialog cu parlamentarii în Parlament, acolo unde este locul acestui dialog.

Noi, Alianţa PNL- PD, Guvernul Tăriceanu, suntem decişi să punem în practică şi acest lucru măcar acum, după 15 ani, când spunem că am ieşit din tranziţia care cred că s-a încheiat şi în ceea ce priveşte relaţiile dintre Parlament şi Guvern.

Şi în al treilea rând şi ultimul, sunt convins că nu vor fi numai promisiuni lucrurile spuse la comisii de către mai toţi miniştri, aceştia sunt hotărâţi ca atunci când sunt momentele importante ale dezbaterilor parlamentare să fie prezenţi pentru a-şi susţine, din punct de vedere politic, ideile şi nu cum s-a întâmplat până acum când am avut mult prea des toţi directorii, mai mari sau mai mici, mai administrativi sau mai de coloană auto, care veneau în faţa parlamentarilor.

Sunt câteva lucruri pe care dorim să le realizăm şi facem apel la dumneavoastră, la toţi colegii parlamentari, să ne sprijiniţi pentru ca peste 2 ani, când vom intra în Uniunea Europeană, şi relaţiile dintre Parlament şi Guvern să fie unele europene.

Am să închei prin a spune că am asistat aici la intenţia de a caracteriza drept nu foarte onorabilă atitudinea unui partid, a unui grup politic şi a unor grupuri parlamentare de a-şi croi o atitudine proprie.

Eu îmi aduc aminte că PSD a fost foarte dornic să-şi alăture PUR în campania electorală numai după ce a văzut rezultatele alegerilor locale. Dacă intenţiile ar fi fost serioase, din păcate se dovedeşte că nu au fost, ar fi invitat PUR la o alianţă politică, dar PSD a încercat să folosească PUR numai în campania electorală şi cred că aceasta nu a fost o intenţie onorabilă şi rezultatele se văd acum.

În schimb, a fost o intenţie foarte neonorabilă, cea care 4 ani de zile a fost pusă în practică, şi când PSD a adunat nu 30 de parlamentari - cât numără grupurile PUR - ci mult mai mult decât atâţia luaţi de peste tot: de la PRM, de la PD, de la PNL şi de pe unde s-a putut.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog să încheiaţi. V-am dat 3 minute peste.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am să închei transmiţându-i mai tânărului meu coleg Victor Ponta că nu e bine la primul său discurs să-şi atragă porecla de "Victor Poantă". Ar fi fost mai bună porecla "Victor Seriozitate". (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la cuvânt pe domnul senator Gheorghe Funar - Grupul parlamentar PRM. Se pregăteşte domnul deputat Mihai Stănişoară - Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Domnule candidat desemnat la funcţia de prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor candidaţi la funcţiile de miniştri,

Stimaţi invitaţi,

În zilele Crăciunului, cu o grabă suspectă, s-a pus la cale formarea Guvernului Tăriceanu, respectiv a unei echipe constituite din reprezentanţii a trei partide şi a unei organizaţii non-guvernamentale UDMR, care nu au nimic comun între ele, fiind parcă luate cu furca. A fost încropit în stil pompieristic un executiv structurat pe Alianţa PNL-PD care n-a avut la alegeri decât 32 %.

Pentru ca Guvernul Tăriceanu, Guvern minoritar, să aibă o durată cât mai scurtă, au fost cooptate la putere, la poruncă străină, PUR şi UDMR. Viaţa va confirma că PUR este calul troian în Guvernul Tăriceanu, iar UDMR se va comporta ca şi Ciociolina. S-a făcut astfel un guvern compozit, bazat nu pe competenţă şi integritate morală, cum şi-ar fi dorit domnul candidat desemnat la funcţia de prim-ministru, ci bazat pe algoritm politic şi pe şantajul UDMR.

Cabinetul Tăriceanu este un guvern de conjunctură, o echipă improvizată cu candidaţi propuşi de preşedintele României, de liderii PNL, PD şi PUR, de UDMR şi de un cetăţean american. Majoritatea candidaţilor la funcţia de ministru au un cusur, nu au avut nici o legătură cu domeniul pentru care au fost desemnaţi să-l conducă în Guvernul Tăriceanu. În Guvernul PNL-PD-UDMR-PUR au fost adunaţi cei care îndrăgesc o săgeată, un trandafir, trei lalele şi o balanţă. Mai lipseşte, comparativ cu guvernele din perioada de tristă amintire 1996 - 2000, să se reînfiinţeze Consiliul de coordonare a coaliţiei.

În Guvernul Tăriceanu, UDMR are o reprezentare de 33% la funcţia de ministru de stat. Pentru prima dată în istoria României, s-a ajuns ca un viceprim-ministru să fie ungur, iar UDMR să aibă o pondere de circa 17% din totalul miniştrilor. Se ştie că UDMR a pretins întotdeauna să fie reprezentat în structurile de putere la nivel de 6-7% cât este ponderea etnicilor maghiari în totalul populaţiei României. Acum, însă, alianţa D.A. a negociat în genunchi, în faţa UDMR, pentru a prelua puterea, însă nu pentru a o folosi în interesul celor mulţi şi săraci, ci pentru a-şi plăti datoriile din campaniile electorale, mai ales faţă de miliardarul George Şoroş care a impus-o pe doamna Monica Macovei pentru funcţia de ministru al justiţiei. (Aplauze din partea opoziţiei.)

Din sală: Bravo ! Bravo !

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc pentru aplauze. Mă încurajează mai ales că sunt debutant la microfon.

Guvernul Tăriceanu va satisface pretenţiile UDMR privind numirea multor prefecţi şi subprefecţi maghiari în majoritatea judeţelor din Ardeal, pentru a facilita astfel înfăptuirea autonomiei teritoriale. În această perspectivă, parlamentarii PNL, PD şi PUR din judeţele din Ardeal au de ales între interesul naţional şi umilinţa dictată de partid.

Priviţi-i pe puţinii parlamentari ai UDMR şi veţi vedea că majoritatea refuză să poarte insigna de senator sau deputat român.

Din echipa guvernamentală face parte şi organizaţia separatistă anti-românească şi anti-europeană UDMR. În timp ce în PRM sunt peste 10.000 membri de etnie maghiară, în UDMR nu a fost admis nici un român. Cu toate acestea, liderii UDMR susţin, fără nici un argument, că PRM ar fi un partid extremist şi şovin. Nu trebuie uitat faptul că, în cei 15 ani de la lovitura de stat din decembrie 1989, UDMR-ul nu a respectat legea partidelor politice şi refuză să se înscrie ca partid politic la Tribunalul Municipiului Bucureşti.

Contrar declaraţiilor şi angajamentelor din campania electorală, Alianţa D.A., în loc să respecte şi să aplice legea, s-a rugat de Ciociolina politicii româneşti, organizaţia non-guvernamentală UDMR să intre la guvernare pentru a pregăti trecerea la autonomia administrativ-teritorială.

Liderul UDMR, domnul Marko Bela, poet şi scriitor maghiar, candidează pentru funcţia de ministru de stat fără portofoliu, sperând să coordoneze activitatea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Culturii şi Cultelor şi Ministerului Integrării Europene.

Cetăţenii României şi, mai ales, parlamentarii români nu au voie să uite următoarele fapte şi declaraţii ale domnului Marko Bela. În 28 iunie 2003, şedinţa Consiliului reprezentanţilor UDMR care a avut loc la Târgu Mureş, s-a deschis - reţineţi - la propunerea domnului Marko Bela, cu intonarea numai a imnului de stat al Ungariei. La 1 decembrie 2003, domnia sa declara: "Pentru maghiarii din Transilvania, însemnătatea zilei de 1 decembrie poartă un alt mesaj decât pentru români." În februarie 2004, tot dânsul declara: "Ţelul nostru este unul şi acelaşi, autonomia." Programul politic al UDMR afirmă că ţinta uniunii este autonomia. La 4 septembrie 2004, după ce a fost nominalizat ca şi candidat pentru Preşedinţia României, domnul Marko Bela declară că UDMR va lupta pentru obţinerea autonomiei culturale, modificarea regiunilor de dezvoltare şi pentru autonomia administrativ-teritorială. Pe 15 septembrie, anul acesta, în cadrul unei conferinţe de presă la Târgu Mureş, domnul Marko Bela declară: "Pentru noi sunt prioritare atât autonomia ţinutului secuiesc, cât şi integrarea în Uniunea Europeană, prin urmare cele două probleme nu pot fi contrapuse". Şi închei cu o altă referire a domnului Marko Bela din 27 octombrie 2004, când a precizat că acceptarea regiunii de dezvoltare Covasna - Harghita - Mureş va fi condiţia principală a oricărei colaborări politice după alegerile din acest an. Recent, domnul Marko Bela a declarat că s-a născut în regiunea Mureş autonomă maghiară, înfiinţată la ordinul lui Stalin în 1952, şi vrea să moară în aceeaşi regiune care să fie reînfiinţată, probabil, înaintea integrării României în Uniunea Europeană.

Prin cooptarea UDMR la putere este contrazis angajamentul Guvernului României înscris la capitolul I din Programul de guvernare 2005-2008, respectiv "Redobândirea demnităţii naţionale". Despre ce demnitate naţională poate fi vorba, când în multe judeţe din Ardeal vor fi numiţi prefecţi şi subprefecţi ai UDMR-ului, iar procesul de maghiarizare a românilor va continua.

Apreciem poziţia corectă a organizaţiilor PNL, PD şi PUR din judeţul Covasna, care se opun numirii unui prefect al UDMR-ului şi care ameninţă cu dizolvarea organizaţiilor din acest judeţ. O atitudine similară se va înregistra în toate judeţele din Ardeal unde, la alegerile anticipate, speră să mai fie votaţi candidaţii PNL, PD şi PUR.

Audierea candidaţilor la funcţia de ministru s-a făcut în mare grabă şi la comisii, la cele patru la care am participat, pe durata a circa jumătate de oră pentru fiecare propunere, admiţându-se doar una sau două întrebări. La unele întrebări, chipurile inopinate, candidaţii au citit răspunsurile pregătite de acasă, de la partid. Practic, regizorul filmului cu audierile a căutat să mascheze realitatea faptică, respectiv că această nouă coaliţie, PNL-PD-UDMR-PUR, nu are oameni pregătiţi şi nici potriviţi pentru viitorul Guvern al României şi nici un program de guvernare coerent şi credibil.

Ne-am fi aşteptat ca, în Programul de guvernare, să găsim soluţii la problemele spinoase pe care le are ţara.

În concluzie, Partidul România Mare va vota împotriva unui Guvern care a făcut concesii şi a acordat privilegii pentru UDMR mult mai mari decât în perioada 1996 - 2000. (Aplauze din partea Partidului România Mare.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Mihai Stănişoară, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Se pregăteşte domnul deputat Kelemen Hunor.

Domnul Mihai Stănişoară:

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor şi domnilor viitori miniştri,

Stimaţi invitaţi,

Am asistat, la începutul dezbaterilor noastre de astă seară, la un mic circ instrumentat de o persoană care astă seară m-am lămurit de ce a fost numit "micul Titulescu" şi permiteţi-mi să subliniez cuvântul "micul". Nu fac efortul să citez din memorie poziţiile public exprimate de domnul "mic Titulescu" împotriva PSD-ului, în ultima vreme, pentru că, probabil, acest fapt ar face ca cei care sunt alături astăzi să-l îndemne să ocupe un loc mai în spatele sălii de şedinţe.

Noi ştim că vor urma alegeri în PSD şi îi înţelegem disperarea domnului "mic Titulescu" de a recâştiga în PSD poziţii iremediabil pierdute. (Rumoare în sală.)

Noi susţinem însă că dezbaterile trebuie să fie serioase şi aceasta pentru că experienţa celor 15 ani de democraţie ne învaţă că activitatea noastră politică trebuie să fie caracterizată, în primul rând, de responsabilitate, corectitudine şi respect faţă de cetăţenii acestei ţări.

Echipa guvernamentală aflată în faţa noastră şi Programul de guvernare pe care aceasta ni-l propune considerăm că sunt la înălţimea încrederii acordate de electorat, precum şi a necesităţilor impuse de etapa actuală a procesului de integrare europeană.

Apreciem că programul de guvernare pe care această echipă doreşte să-l implementeze în următorii ani, oferă răspunsuri şi soluţii viabile pentru dezvoltarea coerentă a societăţii româneşti în direcţia integrării europene pentru transpunerea în practică a responsabilităţilor ce revin României în urma negocierilor politice cu comisia Uniunii Europene.

Una din priorităţile programului pe care echipa guvernamentală ni l-a prezentat este combaterea corupţiei. Criza morală pe care de atâţia ani România nu reuşeşte s-o depăşească a condus la discreditarea clasei politice în rândul opiniei publice, a generat neîncrederea alegătorilor în partide, a creat în societatea civilă o atmosferă de dezinteres politic şi de pesimism generalizat. Guvernul pe care-l susţinem îşi propune să depăşească această criză printr-o abordare de tip integrat care să implice atât structurile centrale, cât şi cele locale şi care să aplice societăţii noastre cele mai moderne şi mai eficiente metode internaţionale de combatere a corupţiei.

Pornind de la o corectă evaluare instituţională şi de la definirea clară a surselor care generează corupţie, Guvernul pe care-l vom investi astăzi doreşte să implementeze mecanisme pentru monitorizarea şi evaluarea activităţii autorităţilor publice care să fie independente din punct de vedere politic.

Aportul nostru, al parlamentarilor, în direcţia combaterii corupţiei va consta în reglementarea prin lege a activităţilor de lobby, eliminarea prin lege a deosebirilor dintre procedura urmăririi penale a membrilor Parlamentului şi cea aplicabilă actualilor şi foştilor membri ai Guvernului. De asemenea, stabilirea prin lege a incompatibilităţii între calitatea de parlamentar şi activităţile avocaţiale şi, nu în ultimul rând, prin evaluarea legilor existente pentru a elimina acele prevederi care, prin modul lor de redactare, oferă autorităţilor publice posibilitatea interpretării şi aplicării arbitrare.

Cei doi piloni pe care se bazează strategia anti-corupţie sunt reforma administraţiei publice şi reforma în domeniul justiţiei. Parlamentarii Alianţei D.A. PNL-PD vor sprijini cu tărie acţiunile guvernamentale de aplicare a strategiei naţionale în domeniul administraţiei publice pentru îndeplinirea celor trei obiective propuse. În primul rând, reforma serviciilor publice de bază şi a utilităţilor publice de interes local, în al doilea rând, consolidarea procesului de descentralizare administrativă şi fiscală şi, nu în ultimul rând, întărirea capacităţii instituţionale a structurilor din administraţie. Vor fi stabilite standarde minime de calitate pentru serviciile publice, respectiv de eficienţă pentru utilizarea resurselor financiare şi umane existente. Aplicarea politicilor de reformă în acest domeniu porneşte de la întărirea capacităţii instituţionale a structurilor din administraţia publică, centrală şi locală prin relansarea procesului de descentralizare administrativă şi fiscală, prin departajarea responsabilităţilor între autorităţile publice şi separarea nivelului de elaborare a politicilor publice de cel de implementare a acestora.

Plecând de la premisa că numai o justiţie independentă poate garanta succesul politicii anticorupţie şi în raport cu disfuncţiile sistemului judiciar în ansamblul său, susţinem consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al puterii judecătoreşti şi obligaţia acestuia de a supune dezbaterii Parlamentului raportul privind starea justiţiei. Acest demers presupune dezvoltarea cadrului instituţional şi avem în vedere, în principal, restrângerea treptată a competenţelor Ministerului Justiţiei, corespunzător creşterii competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii.

Va fi garantată, de asemenea, independenţa efectivă a puterii judecătoreşti, precum şi accesul nemijlocit al cetăţenilor la actul de justiţie.

Vom susţine eforturile Guvernului în vederea dezvoltării unui profil strategic adecvat în cadrul organizaţiilor internaţionale la care România este parte, precum şi acele eforturi care vor valorifica la maximum oportunităţile de lărgire a perspectivei propriilor noastre interese strategice şi geopolitice.

Politica externă se va focaliza asupra protejării intereselor sociale şi economice ale cetăţenilor români, precum...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aş ruga să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Mihai Stănişoară:

... şi asupra promovării intereselor economice, politice şi de securitate ale României în concordanţă cu poziţia sa geo-strategică.

Avem rolul important, ca şi clasă politică, de a transforma speranţele actuale ale cetăţenilor în bunăstare economică şi integrare europeană. Integrarea în structurile euro-atlantice este opţiunea cea mai puţin costisitoare pe termen lung pentru menţinerea şi îmbunătăţirea poziţiei României în sistemul internaţional, pentru asigurarea securităţii şi bunăstării poporului român.

Luând în considerare cele prezentate, parlamentarii Alianţei "Dreptate şi Adevăr" vor vota pentru investirea Guvernului şi pentru aprobarea Programului de guvernare.

Mulţumesc. (Aplauze din partea puterii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Kelemen, din partea Grupului parlamentar UDMR. Se pregăteşte domnul deputat Bogdan Ciucă, Partidul Umanist Român.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Daţi-mi voie la două precizări în legătură cu câteva afirmaţii făcute de la acest microfon, în legătură cu UDMR.

Când un senator visează cu Ciociolina, nu mă miră faptul că discursul lui rămâne la nivelul pornografiei politice. (Aplauze din partea puterii, sala se amuză.)

Acum doi ani şi jumătate, stăteam de vorbă cu câţiva politicieni din generaţia noastră, împreună cu domnul deputat Ponta şi vorbeam despre viitorul României. Credeam, şi eu cred în continuare, că generaţia noastră va face o altă politică, vom avea un alt stil, un stil mai elegant, un stil european. Discursul domnului deputat Ponta, astăzi, nu a fost nici elegant, nici european. De la simţul umorului până la băşcălie, drumul este lung.

Mi-aţi dovedit, domnule Ponta, că aţi purtat o mască frumoasă, o mască pe care aţi pierdut-o pe drumul de la Palatul Victoriei până la Palatul Parlamentului, pe drumul scurt de la Putere până la Opoziţie.

Noi nu vom uita relaţia noastră, în aceşti patru ani, nu vom nega această relaţie fiindcă nu vi s-a părut împotriva naturii când aţi avut nevoie de voturile noastre ca să guvernaţi în linişte, dar acum vi se pare împotriva naturii că ministrul de stat este domnul preşedinte Marko Bela.

Stimaţi colegi, acest sfârşit de an calendaristic este, în acelaşi timp, şi un început pentru o nouă echipă guvernamentală, un început, dar şi o continuare a eforturilor societăţii din România pe drumul către integrarea în structurile Uniunii Europene.

Dezideratul comunităţii maghiare, reprezentat de Uniunea Democrată Maghiară din România, a rămas, de 15 ani, acelaşi, democratizarea deplină a ţării, asigurarea unui trai decent pentru fiecare cetăţean, asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale şi apropierea de valorile ţărilor dezvoltate, integrarea în marea familie a naţiunilor europene.

Un bilanţ foarte succint ne arată fără echivoc că ţara noastră a făcut paşi importanţi în această direcţie, dar trebuie să recunoaştem că mai avem de parcurs câteva etape importante.

UDMR-ul a fost, este şi va fi nu numai un factor de stabilitate în viaţa politică românească, dar şi un tovarăş de drum de încredere pentru acele forţe politice, democratice care au aceleaşi deziderate.

În competiţia naţiunilor europene, un rol esenţial îl are sistemul educaţional. În programul de guvernare se regăsesc toate elementele necesare pentru asigurarea creşterii calităţii fenomenului educaţional, descentralizarea având un rol deosebit în acest demers. În acelaşi timp, trebuie asigurate şi resursele necesare desfăşurării procesului de învăţământ.

Un deziderat important al minorităţilor naţionale este crearea condiţiilor instituţionale, prin elaborarea cadrului legal, privind înfiinţarea unor facultăţi de stat cu predare în limbile acestor minorităţi naţionale. În acest sens, trebuie doar continuate demersurile începute, iar programul de guvernare şi-a asumat realizarea acestui scop.

În Constituţia revizuită, învăţământul confesional apare ca al treilea pilon al sistemului educaţional. Guvernul îşi asumă asigurarea cadrului legal de organizare şi finanţare a acestui tip de învăţământ.

În domeniul culturii, rolul Guvernului trebuie să fie unul de susţinere a actului cultural, a creaţiei valorilor culturale, a descentralizării dinamice în mecanismul decizional. Subfinanţarea aduce prejudicii şi valorilor culturale, iar Guvernul trebuie să facă un efort financiar în plus în toate domeniile culturale. Arhiva naţională trebuie depolitizată şi demilitarizată, trebuie să fie o instituţie deschisă şi transparentă şi toate fondurile arhivistice preluate abuziv trebuie retrocedate foştilor proprietari, la cererea acestora.

În domeniul relaţiilor interetnice, este de remarcat că Programul de guvernare şi-a asumat foarte ferm o politică activă, o politică de acţiuni în acest domeniu, continuând procesul de demolare a prejudecăţilor între majoritate şi minorităţi naţionale, de creare a unui climat favorabil relaţiilor interetnice şi a unui cadru juridic adecvat situaţiei şi solicitărilor legitime ale comunităţilor naţionale din România. Programul de guvernare şi Guvernul şi-a asumat obligaţia de a-l apăra, iar majoritatea politică de a adopta legea privind statutul minorităţilor naţionale, a organizaţiilor acestora, precum şi crearea cadrului instituţional şi funcţional necesar autonomiei culturale.

Aderarea noastră la Uniunea Europeană nu poate fi făcută fără eforturi deosebite pe plan social, domeniu la care suntem deficitari în continuare. În Programul de guvernare, un loc foarte important este ocupat de majorarea pensiilor şi eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii. Programul de guvernare pune un accent deosebit pe măsuri active de stimulare a ocupării forţei de muncă în totalul cheltuielilor sociale de şomaj.

Stimaţi domni preşedinţi,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Uniunea Democrată Maghiară din România şi-a asumat rolul şi responsabilitatea guvernării cu convingerea...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aş ruga să încheiaţi, stimate coleg.

Domnul Kelemen Hunor:

... că stabilitatea politică şi aportul nostru la actul de guvernare, într-un moment crucial pentru România, va însemna continuarea eforturilor şi mărirea ritmului în demersurile de reformă pentru integrarea ţării în Uniunea Europeană.

Vom vota Programul de guvernare, vom vota componenţa Guvernului şi vom veni în sprijinul Executivului în realizarea obiectivelor comune. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Liviu Bogdan Ciucă, Partidul Umanist Român. Aveţi la dispoziţie patru minute. Se pregăteşte domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor viitori miniştri,

Grupului parlamentar din Camera Deputaţilor al Partidului Umanist din România i-au mai rămas câteva minute pentru a-şi putea exprima opinia cu privire la noua echipă guvernamentală, la Programul de guvernare, la ceea ce considerăm noi, Partidul Umanist, că ar fi prioritar în activitatea noului Guvern.

Am studiat cu atenţie Programul de guvernare, am analizat situaţia actuală în care se află România şi am ajuns la concluzia că viitorul Guvern ar trebui să aibă atât de multe priorităţi încât numai simpla enumerare şi abordare generică a acestora ar face ca cele patru minute alocate grupului nostru să fie insuficiente.

Cu toate acestea, am identificat fără mare greutate o temă a Programului de guvernare care, în opinia Partidului Umanist, ar trebui să îmbrace statutul de prioritate absolută. Este vorba de lupta împotriva corupţiei.

Sunt multe lucruri de făcut în România, dar noi considerăm că prioritatea naţională a acestui moment este lupta împotriva corupţiei, luptă ce trebuie purtată în respectul legii şi fără conotaţii politice. Spunem fără conotaţii politice având în vedere că, în această luptă, va trebui să avem o poziţie comună, indiferent de culoarea politică. Este nevoie să apelăm la profesionişti şi coerenţă în acţiune, este nevoie să apelăm la colaborarea între toate instituţiile statului, între toate partidele politice. Este nevoie, mai ales, ca această ofensivă să nu devină un instrument al ameninţărilor şi al răzbunărilor politice.

Să nu negăm ceea ce s-a făcut bun în acest domeniu, dar nici să nu ne opunem, pe considerente politice, la ceea ce se va face bun în acest domeniu. Suntem datori să nu uităm nici o clipă că ne aflăm aici doar pentru că poporul român ne-a încredinţat acest mandat în speranţa că vom reuşi împreună, cu toate partidele, cu Parlamentul, cu Guvernul, Preşedinţia să asigurăm României un viitor liniştit, de siguranţă şi prosperitate.

Corupţia nu este o invenţie a lumii moderne, este un fenomen pe cât de vechi, pe atât de actual, reprezentând în prezent şi temă favorită a subiectelor de presă, a atacurilor politice şi campaniilor electorale.

De aceea, este nevoie ca această ofensivă să nu fie apanajul unui singur partid sau unei singure instituţii, ci să reprezinte preocuparea comună atât a Parlamentului, a Preşedinţiei, a Guvernului, a partidelor politice, a societăţii civile şi, nu în ultimul rând, a populaţiei. Această ofensivă va trebui să restabilească încrederea populaţiei şi a mediului de afaceri în clasa politică, în instituţiile statului şi în capacitatea de guvernare a actualei echipe.

Consolidarea şi aplicarea fermă a legislaţiei naţionale împotriva corupţiei trebuie însoţită de demersuri clare privind armonizarea legislaţiei la nivel internaţional.

Această armonizare nu trebuie să fie declarativă şi formală, ci trebuie să reprezinte un şir de acţiuni concrete, radicale, responsabile pentru a promova măsuri de prevenire, măsuri de incriminare, de investigare şi reprimare a corupţiei, de cooperare internaţională, cercetare şi schimb de informaţii asupra acestui fenomen. De fapt, acestea sunt impuse şi de Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, ratificată de România la 5 octombrie 2004.

Partidul Umanist invită toate forţele politice la colaborare în această ofensivă, la a renunţa în a se învinui reciproc din considerente politice, la a forma un front comun putere - opoziţie, Parlament - Guvern - Preşedinţie pentru a eradica corupţia, demonstrând, atunci când identificăm vinovatul, că, indiferent de culoarea politică a acestuia, art.16 din Constituţia României nu a dispărut şi că, într-adevăr, nimeni nu este mai presus de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului deputat Mihai Tănăsescu, Grupul parlamentar Social-Democrat. Se pregăteşte domnul Corneliu Vadim Tudor.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Avem ocazia, în această seară, să discutăm despre echipa Popescu Tăriceanu, despre noul Program de guvernare pe care acesta şi echipa sa îl propune Parlamentului spre dezbatere şi spre analiză.

De la bun început aş vrea să subliniez faptul şi să remarc că acest Program de guvernare, aşa cum a fost el prezentat, ne arată exact acelaşi tip de structură ca şi structura Guvernului, adică o structură eterogenă, inconsistentă.

Aş vrea să subliniez că, de la bun început, există clar o anumită instabilitate şi divergenţă între declaraţii, pe de-o parte şi programul final al Alianţei, aşa cum ne-a fost prezentat.

Au fost menţionate o serie de măsuri mai ales de natură fiscală care, într-un final, nu s-au mai regăsit în programul final. Dau doar un exemplu, cel legat de impozitul pe dividende pentru persoanele fizice care nu a mai fost modificat, aşa cum s-a subliniat.

Un alt exemplu de contradicţie şi de inconsistenţă îl reprezintă, cred eu, şi factorii creşterii economice aşa cum sunt ei arătaţi în Programul de guvernare. Pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă şi de durată, este foarte clar şi este necesar o stimulare echilibrată a componentelor cererii, cu accent pentru investiţii şi export, şi nu pentru consum. Acest lucru l-am făcut noi, Guvernul Năstase, în aceşti patru ani.

Daţi-mi voie, doamnelor şi domnilor parlamentari, să vă anunţ, în seara aceasta, o premieră. Anul 2004, pe care îl vom închide peste câteva zile, va cifra creşterea economică a României între 8,2 şi 8,4 %. (Aplauze.)

Vorbea domnul Popescu-Tăriceanu despre descătuşarea economică, despre relansarea economică.

Domnule prim-ministru desemnat, această declanşare sau descătuşare şi această relansare a fost începută în anul 2001, după o perioadă în care liberalul în tranziţie, şi nu liberalul post-tranziţie, a făcut ca România să înregistreze scăderi, minusuri şi suferinţă. (Aplauze.)

Vreau să vă spun că această relansare economică începută în anul 2001 a însemnat ca veniturile bugetare să crească cu 50% în termeni reali, a făcut ca rezervele Băncii Centrale, pe care aceasta doar le administrează, să crească, de la 2,6 miliarde de euro la 11 miliarde de euro, la sfârşitul anului 2004.

Această relansare - care a început, de fapt, în 2001 - înseamnă o inflaţie preluată la 40% şi dusă, pentru prima oară în 15 ani, sub 10%, şi înseamnă, nu în ultimul rând, un management al datoriei publice, când dobânzile au scăzut şi ele reprezintă, la ora actuală, doar la 4% din produsul intern brut.

Acestea sunt doar câteva exemple a ceea ce înseamnă relansare economică.

Eu cred că principala restricţie, în această problemă a dezvoltării, o reprezintă această majorare a consumului, pe care programul dumneavoastră vrea să-l impună, şi cred că această optică de relaxare fiscală, aşa-numita relaxare fiscală, şi susţinerea unei creşteri economice mult peste produsul intern brut potenţial, contravin flagrant cerinţelor unei dezvoltări durabile a ţării noastre. Şi cred că acest tip de gândire economică cu un consum al populaţiei, în anul care urmează, aşa cum îl propuneţi dumneavoastră, mai mare cu 10% faţă de anul curent, va crea, în mod sigur, un puseu inflaţionist, iar inflaţia, la sfârşitul anului viitor, va fi cu mult mai mare decât cea pe care o încheiem anul acesta.

De fapt, nu este nimic nou, ne întoarcem la evoluţiile economice din perioada anilor 1996-2000, ne întoarcem la acea perioadă în care eram obişnuiţi cu inflaţie de 150%, eram obişnuiţi ca puterea de cumpărare a oamenilor să scadă, eram obişnuiţi ca să nu ştim ce se întâmplă cu veniturile noastre, de la o zi la alta.

Mixul de politici macroeconomice, aşa cum îl propune Alianţa "Dreptate şi Adevăr", nu este sustenabil, doamnelor şi domnilor, fiindcă, prin măsurile propuse, se poate ajunge foarte clar, aşa cum menţionam înainte, la punerea în pericol a ţintelor de inflaţie, ca urmare, în primul rând, a întreruperii politicii bugetare prudente şi consolidării fiscale, care a fost începută în 2001, acest lucru conducând, în mod cert, la nişte măsuri restrictive de politică monetară, prin limitarea reducerii dobânzilor sau chiar creşterea acestora, un acces mai dificil la creditare, şi care va conduce la o pierdere de competitivitate externă şi presiuni pe contul curent.

Nu avem vreme, în anii 2005 şi 2006, să ne permitem să facem asemenea revoluţii, experimente, iar competitivitatea firmelor noastre să aibă de suferit. Şi, în mod cert, ca urmare a acestui tip de politici, deficitul contului curent, la sfârşitul anului 2005, va reprezenta 7 - 8% din produsul intern brut, ceea ce va conduce, în mod sigur, la o inflaţie foarte mare.

Astfel, doamnelor şi domnilor, bucuria mediului de afaceri, bine reprezentată în Guvernul actual, va fi de scurtă durată, atunci când, ca urmare a creşterii inflaţiei, dobânzile la creditele interne vor deveni, din nou, mai mari, când întreprinderile mici şi mijlocii, reprezentate aici, nu vor putea să mai acceadă la surse de finanţare, iar stabilitatea economică - considerată, până în prezent, şi, cred eu, recunoscută de toţi factorii externi - se va transforma, de fapt, într-o instabilitate, iar efectele interne şi externe vor fi simţite imediat.

Doamnelor şi domnilor, suntem convinşi că mediul de afaceri doreşte să plătească o contribuţie şi taxe mai mici, dar, aşa cum Programul de guvernare propus ni se arată, mediul de afaceri va avea de suferit, fiindcă, aşa cum propun colegii noştri, ei, mediul de afaceri, nu vor beneficia, în anul 2005, de reduceri ale contribuţiilor sociale. Şi vreau să vă spun că aceasta reprezintă, de fapt, acea fiscalitate împovărătoare de care se vorbea aici. Este vorba de faptul că contribuţiile sociale, pe care companiile le plătesc, erau de 60% la nivelul anului 2000, sunt de 49% la sfârşitul anului 2004, propus de către noi să scadă cu încă două puncte procentuale în anul următor.

Nu veţi avea această bucurie, stimaţi domni şi doamne din mediul de afaceri. Aceste contribuţii vor fi îngheţate la nivelul anului 2004 şi, ca atare, nu veţi beneficia de nici o reducere în anul 2005.

Astfel, reducerea impozitului pe venit credem noi că trebuie corelată cu reducerea contribuţiilor sociale de la asigurări. Nivelul acestora din urmă, în special al contribuţiei la asigurările sociale pentru pensii, este încă foarte ridicat şi o ştim foarte bine, şi el trebuie redus în mod prioritar, repet, în mod prioritar şi gradual, şi fără să se pună în pericol programele de asistenţă socială.

Vedem în Programul Alianţei "Dreptate şi Adevăr" tocmai contribuţiile acestea, care nu sunt reduse în 2005, iar scăderea din următorii ani - deci, această potenţiabilitate care credem noi că va putea să fie pusă în aplicare - nu va avea sorţi de izbândă. De ce? Fiindcă această reducere a contribuţiei are loc, în special, la fondul de şomaj, unde se propune, ca în perioada 2006-2008, să scadă de la 4% la 1,5%, contribuţii care, la ora actuală, se colectează aproape de 100%.

Deci, vom avea de-a face cu un întreg capitol de ocupare a forţei de muncă şi şomaj din Programul guvernării Alianţei "Dreptate şi Adevăr", mai ales a măsurilor active referitoare, care nu vor putea să fie susţinute din punct de vedere financiar. Aceste măsuri active, care se suportă, în prezent, din bugetul fondului de şomaj şi au fost susţinute de actualul Guvern, constituie, în principal, credite pentru întreprinderile mici şi mijlocii, programe de recalificare, susţinerea tinerilor absolvenţi.

Vreau să vă citez un raport de dată recentă al Comitetului de Politici Economice, organism din structurile europene, care spunea că - pentru ţările candidate, respectiv, România, Bulgaria şi Turcia -, pentru a se reduce sectorul economiei gri, este absolut necesar ca reducerea contribuţiilor pe forţa de muncă să fie făcută prioritar, împreună cu scăderea cotei pe impozitul pe venit. Acest lucru nu se întâmplă în Programul Alianţei "Dreptate şi Adevăr", iar această nesocotire a acestei relaţii între contribuţii sociale şi impozitul pe venit va conduce, în mod cert, la o înrăutăţire a mediului de afaceri, şi nu la o îmbunătăţire.

Sigur, se vorbeşte despre scoaterea la liman a economiilor care nu sunt taxate şi, sigur, într-o analiză, pe care am făcut-o în programul de faţă, observăm că proiecţiile macroeconomice ale acestui program, pe parcursul următorilor patru ani, propune o creştere a veniturilor bugetului general consolidat doar cu 0,7 puncte procentuale din produsul intern brut, când această creştere, vreau să vă anunţ, a fost făcută doar în primele zece luni ale anului 2004 de către actualul Guvern.

De asemenea, se propune, ca la sfârşitul anului 2008, să se ajungă la un total de venituri de 31,5%. Vreau să vă spun că, la sfârşitul anului acesta, prin programul nostru, noi am atins o sumă mult mai mare. De aceea, credem că inconsistenţa programului ne arată foarte clar modul în care a fost desenat.

Se doreşte foarte clar, cred eu, că programul acesta, făcut în grabă, vrea să ne arate, de fapt, două lucruri: în primul rând, un simulacru de reformă economică şi, în al doilea rând, o grijă, pe care eu o consider nesatisfăcătoare, faţă de unele categorii sociale în care mulţi oameni au nevoie de bani.

Doamnelor şi domnilor, Programul de guvernare se apleacă, în principal, asupra a două lucruri considerate de acesta foarte importante, este vorba de cota unică de impozitare şi reducerea impozitului pe profit. De la bun început, aş vrea să menţionez că aplicarea acestor reduceri de taxe vor conduce, în primul rând, la o reducere considerabilă de venituri la bugetul de stat. Sigur - spunea, mai înainte, un distins coleg parlamentar - că aceste reduceri nu există. Nu, domnilor, aceste reduceri vor exista, aceste reduceri sunt recunoscute şi de către potenţialul ministru de finanţe, Ionuţ Popescu, în audierile care au fost făcute ieri. Aceste reduceri vor afecta viaţa noastră, a tuturor, iar primii care vor fi afectaţi de aceste reduceri vor fi cei din administraţia locală.

Vorbea Călin Popescu-Tăriceanu de o cooperare între administraţia locală şi Guvernul său. Păi, cum poate să aibă loc o cooperare, atunci când impozitul pe venit va scădea cu peste 25.000 de miliarde, iar cu toţii ştim că acest impozit pe venit reprezintă sursa financiară pentru colectivităţile locale? Cum noi, cei care am fost aleşi de către oameni, vom da ochii cu ei şi le vom spune: "Domnilor, în anul 2005 vom avea mai puţini bani pentru ajutoare sociale, pentru instituţiile de cult şi cultură, pentru ajutoarele de încălzire".

Aceasta este, de fapt, revoluţia fiscală care ni se propune, bani mai puţini pentru colectivităţile locale. Sunt doar unele din lucrurile care se doresc cu această propunere fiscală. Este foarte clar că foarte multe dintre programele sociale, aşa cum au fost arătate aici, nu vor putea să fie puse în aplicare.

Vorbeam despre o recalculare a pensiilor în 2005 pentru 4,6 milioane de oameni, de pensionari, în domeniul asigurărilor sociale de stat, şi 1,3 milioane de pensionari din domeniul agrar. Nu, aceste lucruri, probabil, vor fi făcute cu mult mai târziu, şi nu în anul 2005, fiindcă resursele bugetului nu vor permite acest lucru.

Este foarte clar că acestea sunt doar unele dintre programele care nu vor putea să fie satisfăcute şi eu cred că modul în care, astăzi, s-a prezentat acest crochiu de program reprezintă, de fapt, o sfidare la adresa celor mulţi, la adresa bătrânilor, a agricultorilor, a tinerilor care, în mod cert, nu vor mai beneficia de acea bursă socială, de care se bucurau să poată merge la şcoală.

Cred eu că - pe lângă faptul că măsurile de politică fiscală sunt destinate, în primul rând, persoanelor cu venituri ridicate, sigur, în cazul în care se va reuşi să se treacă la această cotă unică - multe dintre măsurile de asistenţă socială din Programul de guvernare prezentat nu se îndreaptă către persoanele cu venituri reduse, aşa cum, de fapt, o impune şi Uniunea Europeană, şi exemplul este cel menţionat de către domnul Popescu-Tăriceanu, şi anume, acordarea unui sprijin financiar de 200 de euro la constituirea familiei, indiferent de veniturile membrilor familiei. Vreau să vă reamintesc că principiile Uniunii Europene se îndreaptă către ţinte foarte bine stabilite, şi nu către o uniformizare a acordării de bani.

Doamnelor şi domnilor, acest Program de guvernare cred eu că înseamnă, în primul rând, un mediu de afaceri care crede că se va bucura de un tratament mai prietenos, dar care, foarte curând, va constata că aceste relaxări se vor întoarce, de fapt, împotriva lor. Acest program înseamnă un segment social foarte important care, datorită reducerilor de venituri bugetare, nu va mai putea să beneficieze de multe dintre programele sociale despre care am vorbit. Şi acest program va reprezenta, cred eu, pentru o ţară întreagă care va constata, la sfârşitul anului viitor, cum, datorită renunţării la această politică bugetară prudentă, rata inflaţiei va creşte din nou, iar veniturile lor vor fi erodate.

Se vorbea, aici, despre relaţie de parteneriat, pe de o parte, între Guvern, între patronate, sindicate. Oare această politică bugetară propusă are o relaţie de parteneriat cu instituţiile financiare internaţionale? Oare această politică, pe care dumneavoastră vreţi să o implementaţi, are girul Fondului Monetar Internaţional? Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că nu. Există discuţii aprinse, în ultimele zile, pe această linie, în care Fondul Monetar Internaţional este total împotriva acestui tip de politică bugetară.

Sigur, Guvernul Popescu-Tăriceanu poate să aprobe orice, poate să facă orice, în cazul în care va fi investit, dar nu în detrimentul relaţiilor pe care România le are cu instituţiile financiare internaţionale. Eu cred că această gândire economică a actualului Guvern va însemna o instabilitate economică, prin majorarea deficitelor publice, este foarte clar, deficit de concurent la 7 - 8% din produsul intern brut, deficitul fiscal, care va creşte la 2,5% - 3%, iar bugetul de stat nu va mai fi acea ancoră de dezinflaţie, ci, din contră, va fi un instrument de creştere a inflaţiei; înseamnă, de fapt, un program care va face un acces mai dificil la creditare, cu consecinţe în diminuarea competitivităţii; înseamnă, de fapt, o tendinţă a pieţelor externe de aşteptare, şi nu de evoluţie pozitivă, aşa cum s-a înregistrat în ultimii patru ani, când România - vreau să vă spun, în toamna acestui an - a primit, pentru prima oară, şi repet, pentru prima oară în decursul celor 15 ani, calificativul de ţară fără risc pentru investitorii străini.

Şi nu în ultimul rând, acest program reprezintă o politică socială în total dezacord cu ceea ce oamenii din această ţară au nevoie, o renunţare, de fapt, la noţiunea de sprijin financiar pentru categoriile cele mai vulnerabile, respectiv, bătrânii, tinerii şi ţăranii.

De aceea, noi, Partidul Social Democrat, prin cele spuse, vom susţine a nu vota acest Program de guvernare şi echipa Popescu-Tăriceanu. Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă. Am văzut multă nerăbdare în partea dreaptă, legat de timp. Totul este cronometrat, aşa cum trebuie. Vreau să ştiţi că Grupul parlamentar Social-Democrat mai are la dispoziţie 11 minute, pentru că au vorbit numai trei, în timp ce din partea Alianţei au vorbit 6, le-a venit rândul prin rotaţie, asta-i viaţa.

Are cuvântul domnul senator - totul e cronometrat, colegii sunt aici, stânga-dreapta, nu e nimic - Corneliu Vadim Tudor, aveţi 5 minute, domnule senator.

Se pregăteşte domnul deputat Puşcaş Vasile.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Doamnelor şi domnilor.

Constat că, pentru unii colegi ai noştri, campania electorală încă nu s-a terminat. Dacă P.S.D.-ul a pierdut, într-un fel, alegerile, eu cred că asta se datorează unei aroganţe nemăsurate - care este trufia din Biblie pedepsită de Dumnezeu -, iar dacă Alianţa P.N.L.-P.D. va pierde puterea, mai curând decât se aşteaptă, asta se va datora unui spirit de revanşă, pe care îl simt plutind în această sală.

În special pentru colegii mai tineri, care au intrat în noua legislatură, aş vrea să dau un sfat: lăsaţi loc de bună ziua, domnilor! Georges Clemanceau, care ne-a ajutat în făurirea României Mari, avea o vorbă minunată, el era un mare gazetar la origine: "Indiferent cât de mult s-ar certa între ei cei mari, până la urmă tot se înţeleg!"

Constatăm că dumneavoastră tot daţi vina unii pe alţii. Am un sentiment reconfortant, nimeni nu a reproşat P.R.M.-ului că ar fi vinovat pentru înfometarea poporului român şi pentru dezastrul real în care se află, din păcate, România. La culoarul îngust de zbor impus din străinătate se adaugă incompetenţa şi corupţia mai tuturor acelora care au guvernat până acum.

Hotărât lucru, dar oratoria nu e punctul tare al domnului Popescu-Tăriceanu, care are alte calităţi şi, probabil, Guvernul propus de domnia sa va trece. Important este cât va rezista. Eu îi doresc viaţă lungă. Dar nu sunt buni oratori nici unii colegi ai domniei sale, care, în mod involuntar, l-au jignit pe un personaj ilustru, la care eu, personal, ţin şi căruia i-am dorit, cu toată dragostea, multă sănătate şi văd că a revenit în forţă printre noi, domnul Teodor Stolojan. Păi, s-au prezentat, aici, nişte puncte de vedere de parcă totul începe azi, istoria modernă a României începe azi, de la Guvernul Popescu-Tăriceanu. Totuşi, este un lanţ de cauzalităţi, s-au făcut paşi importanţi, e colegul dumneavoastră, nu-l jigniţi, e unul dintre cei care au făurit Alianţa P.N.L.-P.D. Mi se pare că nu este fair-play, nu este colegial să-l ignoraţi, ba chiar să-l împungeţi, în sensul că domnia-sa nu are nici o calitate să apere şi realizările pe care le-a avut guvernarea domniei sale din 1991-1992.

Domnul Popescu-Tăriceanu a vorbit despre declaraţiile de avere sincere, dar asta nu înseamnă, stimate coleg, că ele, aceste averi, au fost realizate în totalitate şi pe căi cinstite. Nu uitaţi că trăim în ţara lui "cine ţipă mai tare" şi mafia nu are culoare politică.

Vorbea colegul Puiu Haşotti, nu ştiu dacă ne mai onorează cu prezenţa domniei sale, vorbea în citate, ca Natan înţeleptul al lui Lessing. Îi dau şi eu un citat din Letopiseţul Cantacuzinesc: "Şi nu iaste o ţară mai rea ca Ţara Românească, fiindcă nu se termine bine o nebunie, că alta se ridică".

Toţi vorbesc de lupta contra corupţiei, numai noi, cei de la Partidul România Mare, am deplasat accentul şi vorbim de lupta contra corupţilor. Corupţia e o abstracţiune, ea are nişte identităţi şi nume foarte precise, domnilor.

Când ne-am întâlnit cu domnul preşedinte nou ales, Traian Băsescu, după ce, fireşte, l-am felicitat, i-am spus: "Începeţi cu corupţii din tabăra care v-a susţinut să luaţi puterea şi atunci veţi fi foarte credibil".

Noi, cei din P.R.M., ne-am dat afară deputaţi corupţi şi dacă se va demonstra că sunt şi alţii, îi dăm, pentru că asta este obligaţia morală faţă de populaţia acestei ţări, care îşi pierde speranţa în clasa politică.

Domnul Popescu-Tăriceanu vorbea - a vorbit, cred, de vreo 15 ori - de reconstrucţia bunăstării. Eu cred că e improprie formularea, domnule Popescu-Tăriceanu, ca terminologie. Poţi reconstrui o clădire, poţi reconstrui un eşafodaj. Bunăstarea este o anumită stare, un nivel de trai, nu se poate reconstrui şi nu se poate vorbi la modul repetitiv, pentru că în România niciodată n-a fost bunăstare, în nici o epocă istorică n-a fost bunăstare. Poate v-aţi referit la guvernările anterioare, atunci când au fost marii şi adevăraţii liberali la putere, dar eu vă aduc aminte că a fost şi un 1907, când reprimarea în sânge, nu 11.000 de morţi, a exagerat N.D.Cocea, probabil au fost vreo 2.400, dar a făcut-o un guvern liberal, şi a fost şi un 1918, cu piaţa Teatrului Naţional, în decembrie, când au murit 102 muncitori.

Aţi vorbit de faptul că veţi reda România românilor. Cum, domnule Popescu-Tăriceanu? Cu U.D.M.R.-ul care, cu tot respectul faţă de colegi, care sunt în spatele nostru şi în sală, important e ca oamenii să fie oameni şi avem prietenii în toate partidele şi grupurile parlamentare, dar U.D.M.R.-ul practică, de 15 ani, un autostop politic. Din patru în patru ani, stă pe marginea drumului, face cu mâna, cine îl ia şi pe el la guvernare, şi acum s-a suit în maşina voastră. E bine aşa? (Aplauze puternice.)

Dacă anunţaţi în campania electorală ce aveaţi de gând să faceţi, nu vă mai vota nimeni. Aţi mizat pe faptul că românii au o slabă memorie a răului, din timp în timp, românii uită, sunt prea buni, prea toleranţi.

Şi P.S.D.-ul a făcut concesii U.D.M.R.-ului, dar nu l-a băgat niciodată la guvernare, nu i-a dat o asemenea funcţie importantă de vicepremier în Guvernul României.

Există un partid în România condamnat mereu la guvernare - U.D.M.R. Chiar dacă nu vrea, sunt tot felul de forţe care îi spun: "Domnule, ieşi la drumul mare, cere-te la guvernare, că va fi bine".

Şi există un partid condamnat mereu la opoziţie - P.R.M. Şi vă spun şi de ce. (Aplauze puternice.)

Nu, dar habar nu aveţi ce bine ne simţim, aşa bine ne simţim, că vedem cum vă certaţi între voi, pentru că lumea vede şi judecă.

Din 1995 Partidul România Mare face, totuşi, cea mai autentică opoziţie. Noi am depus cele mai multe moţiuni simple şi de cenzură, de altfel. Dar vin alţii şi culeg, sistematic, roadele luptei noastre idealiste.

Cine ne condamnă pe noi la opoziţie în ţara noastră?

Eu am curajul să o spun şi n-o să-mi ia nimeni microfonul de la gură şi nici stiloul din mână. Sunt mulţi comisari străini, care uită că ţara asta este locuită. Românii, care ne privesc acum, trebuie să ştie că totul e calculat şi dirijat din străinătate, păstrându-se aparenţa unui joc democratic. E blocat accesul la putere al P.R.M., pe un motiv pe cât de fals, pe atât de penibil, aşa-zisul extremism, care nu poate fi dovedit în nici un fel.

Doamnelor şi domnilor.

Ne aflăm în ultimele zile ale anului 2004, a fost un an prost şi pe plan intern, şi pe plan extern. Să nu creadă cineva că am iertat P.S.D.-ul pentru greşelile grave pe care le-a făcut. Am văzut, aici, cel puţin un ministru al P.S.D.-ului despre care am sperat că va avea decenţa să tacă din gură o perioadă şi uite că n-a tăcut. Îmi pare rău că s-a întâmplat aşa ceva. Repet ce am spus despre aroganţă.

Marja de manevră şi orizontul de aşteptare sunt tot mai reduse şi vine o iarnă grea. Milioane şi milioane de români se uită la noi şi la aşa-zisa alternanţă la putere, iar starea de spirit vă asigur eu că e destul de proastă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aş ruga să încheiaţi, domnule senator!

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Voi formula o concluzie, stimate domnule preşedinte, ales şi prin votul Partidului România Mare, că dacă nu eram eu, dumneavoastră nu eraţi acolo! (Aplauze puternice.) Eraţi acolo! Asta ca să nu ne pierdem umorul.

Vreau să dau, în încheiere, un citat şi pentru distinsa avocată şi, probabil, viitoare doamnă ministru, era şi o piesă a lui Bronislav Nuşici, aromân de-al nostru din Serbia, doamna ministru, doamna Monica Macovei.

Într-o scrisoare pe care o trimite din Germania unui amic din Bucureşti, în 1910, Caragiale - probabil că noi trăim mai mult în ţara lui Caragiale decât în ţara lui Eminescu, el ne tutelează -, Caragiale zice aşa: "De când trăiesc aici, în Europa civilizată, unde este dreptate la tribunal, fiindcă e şi pe stradă, am învăţat că occidentalului trebuie să-i spui cinstit ce gândeşti, europeneşte, nu greco-ţigăneşte".

D-aia n-am intrat în Uniunea Europeană şi d-aia am intrat atât de greu în N.A.T.O., prea mult bizantinism, prea mult fanariotism.

Iată de ce Partidul România Mare nu numai că va vota contra acestui Guvern suprarealist şi mult prea eterogen, e nevoie şi de o opoziţie puternică, şi vă asigur că va fi o opoziţie constructivă, dar ne reînnoim convingerea că doar alegerile anticipate pot rezolva această criză din care România nu a ieşit. În Italia, Israel şi în alte ţări au fost perioade în care erau alegeri în fiecare an şi ţările respective nu s-au mai prăbuşit, dimpotrivă.

Vă reamintesc tuturor că Imnul Naţional al României nu este "Somnoroase păsărele", ci "Deşteaptă-te, române!"

Totuşi, noi vă iubim pe toţi şi vă dorim sărbători fericite şi la mulţi ani! (Aplauze puternice.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Puşcaş Vasile.

Grupul parlamentar al P.S.D. mai are 11 minute la dispoziţie.

Deci, mai sunt încă trei vorbitori.

Vă rog să vă împărţiţi timpul.

Domnul Vasile Puşcaş:

Domnule preşedinte al Senatului!

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor!

Domnule prim-ministru desemnat! Domnilor miniştri desemnaţi!

Distinşi colegi! Distinşi invitaţi!

Suntem într-un moment foarte important al procesului constituţional post-electoral, acela al desemnării Executivului, şi cred că suntem într-un moment în care nu ni se cere numai votul, ci ni se cere o responsabilizare în plus faţă de ceea ce urmează pentru 2005, 2006 şi aşa mai departe.

De aceea, pentru o evaluare a opţiunii noastre, ne stau la îndemână Programul de guvernare, introducerea pe care a făcut-o domnul prim-ministru desemnat, ne stau la îndemână concluziile audierilor din comisii şi, bineînţeles, istoria recentă a formaţiunilor politice şi a oamenilor - de ce nu? - care sunt înfăţişaţi nouă astăzi.

Sunt foarte importante, înainte de toate, aderarea şi integrarea, suntem absolut de acord.

Vreau să vă spun că sunt absolut de acord cu ceea ce spunea domnul prim-ministru desemnat, sută la sută interes naţional, şi vreau să vă asigur că Partidul Social Democrat a răspuns şi va răspunde la orice chemare care arată sută la sută interes naţional.

Dar am un foarte mare semn de întrebare. Ne stă la îndemână Programul de guvernare, am apreciat foarte mult, domnule prim-ministru desemnat, faptul că spuneaţi că nu vreţi ambiguitate şi că nu veţi practica ambiguitatea.

Dar am o întrebare foarte mare: atunci când aţi prezentate cele zece - da, zece - opţiuni fundamentale ale Guvernului României, pentru promovarea cărora dumneavoastră militaţi, spuneaţi de instituirea economiei de piaţă funcţională, pe care Raportul de ţară din toamna acestui an o constată în România - n-am înţeles cum se instituie, Guvernul nu cred că poate să instituie aşa ceva -, dar îngrijorarea mea vine din aceea că, în 2005 - 2006, va trebui să facem cu toţii un efort foarte mare pentru crearea cadrului de dezvoltare a competitivităţii, în aşa fel încât economia noastră să facă faţă forţelor competiţionale ale Uniunii Europene, ale pieţei Uniunii Europene. Nu se găseşte nimic în programul acesta şi sunt foarte îngrijorat pentru aceasta.

Alt element de ambiguitate, care nu ştiu cum s-a strecurat în programul dumneavoastră. La pagina 6 spuneţi: "Odată cu încheierea negocierilor de aderare, România va intra într-o etapă nouă..." şi aşa mai departe, ca la pagina 128, atunci când vorbiţi de organismele internaţionale şi dezvoltarea relaţiilor multilaterale, să amintiţi despre reforma instituţională drept pilon de sprijin ce contribuie la finalizarea negocierilor de aderare. Ori s-au încheiat, ori urmează să se finalizeze?

În ceea ce priveşte enunţul dumneavoastră, anume că avem certitudinea unui calendar al extinderii Uniunii Europene cu România, vreau să vă spun că Guvernul Năstase se mândreşte cu lucrul acesta şi se poate mândri toată ţara, România, este interes naţional sută la sută.

Dar sunt îngrijorat - stimaţi colegi, distinşi colegi - că două treimi din ceea ce se spune aici, la Cap. III - "Integrare europeană", are în vedere aspectul post-aderare. Or, noi ştim că în 2005-2006 sunt foarte multe lucruri de făcut, pentru că România a venit mai târziu la procesul aderării. În pregătirea acesta pentru aderare s-a recuperat foarte mult, dar trebuie să facem un efort sporit în această perioadă.

M-aş fi aşteptat şi am aştepta de la un asemenea Program de guvernare mult, mult mai multă atenţie perioadei acesteia, pentru că, altminteri, nu ştiu dacă ceea ce s-a obţinut la sfârşitul lui 2004, la Consiliul European din 17, luna aceasta, devine, într-adevăr, o certitudine. Ceea ce vedem o certitudine, s-ar putea să devină o himeră.

În fine, iar sunt îngrijorat de faptul că vorbiţi de programele necesare pentru etapa post-aderare. Este perfect adevărat, dar nu am găsit nici în Cap.III şi nici în celelalte capitole, unde trebuie să urmărim toate procesele de aderare, nu am găsit referinţă la planul naţional de dezvoltare şi sunt şi mai îngrijorat că programul economic de pre-aderare care, recent, a fost validat cu Uniunea Europeană, pentru că şi acestea sunt angajamente ale României, nu numai angajamentele din negocieri, nu este amintit. Sunt instrumente ale relaţiei României cu Uniunea Europeană şi sunt angajamente ale României, ce nu se regăsesc în capitolele economice pe care le prezintă actualul Program.

Mai mult, m-am bucurat că aţi spus, la un moment dat, cu toată retorica, fireşte, a momentului, că reconstrucţia bunăstării României depinde de drumul integrării europene. Suntem perfect de acord cu aceasta, dar, oare am uita discursul populist din timpul campaniei electorale în care se vorbea numai şi numai de costuri sau acum avem în vedere ca aceste costuri să fie plătite de societatea românească şi beneficiile - pentru că trebuie să vorbim de costuri şi beneficii - să fie numai ale unora ?! Dacă este aşa, atunci cred că nu se va întâmpla acea "reconstrucţie" a bunăstării României.

Cred că trebuie să avem, la modul realist, în vedere toate elementele pe care le-am propus din punctul de vedere al construcţiei europene.

Fireşte, am putea să adăugăm şi alte elemente care, încă o dată vă spun, să ne facă să ne adunăm în jurul programului propus de dumneavoastră, pentru că a merge împreună - şi trebuie să mergem împreună - înseamnă proiect coeziv, înseamnă un proiect coerent.

În primul rând, discursul pe care dumneavoastră ni l-aţi înfăţişat trebuie să fie foarte coerent, foarte clar, trebuie să fie credibil şi, în acelaşi timp, să înfăţişeze predictibilitate în primul rând pentru noi şi apoi pentru partenerii europeni. Or, în felul acesta, cred că va fi extrem, foarte, foarte dificil, ca să obţineţi această coeziune pe care, încă o dată v-o spun, nu doar că o afirmăm, ci că o dorim pentru proiectul acesta al aderării europene.

Aş putea să mai adaug şi alte elemente de ambiguitate, cum este acesta privind construcţia instituţională, cu care, absolut, suntem de acord, evident, tot post-aderare, dar nu am înţeles, în acelaşi timp "Guvernul României va "..

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog, le transmiteţi şi personal. Mai sunt trei minute şi mai este un coleg care vrea să spună câteva lucruri.

Domnul Vasile Puşcaş:

Sunt de acord, domnule preşedinte.

Vreau să mai spun numai următoarea chestiune: etapa europenizării de care vorbim, este etapa societăţii româneşti. Or, dacă în etapa aceasta nu lucrăm cu toţii, coeziv, repet, coerent, clar, credibil şi predictibil, va fi foarte greu să demonstrăm partenerilor noştri.

Doresc, în primul rând să ni se afirme această credibilitate în interior şi apoi mai departe. Mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul senator Şerban Nicolae, mai luaţi cuvântul ?! Mai aveţi la dispoziţie două minute şi jumătate.

Domnul Şerban Nicolae (din sală):

Nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înţeles, aţi renunţat. Închidem luările de cuvânt.

Am un drept la replică, domnul deputat Victor Ponta, da ?!

Domnul Gyorgy Frunda (din sală):

Şi eu am ridicat mâna.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Fruda, nu am auzit numele dumneavoastră, astăzi, absolut deloc. Vă rog foarte mult, cunoaşteţi procedura în cazul dreptului la replică.

A răspuns domnul Verestoy, a răspuns domnul Kelemen.

Are cuvântul domnul Ponta. Aveţi la dispoziţie două minute, domnule Ponta, vă rog.

Domnul Victor Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În mod sigur am să fiu mai scurt decât atât. Dacă aş fi aşa de machiavelic cum mă credea domnul Haşotti, ar trebui să fiu mulţumit, pentru că mi-aţi pronunţat numele mai des decât pe cel al domnului Călin Popescu Tăriceanu.

Dar nu asta a fost intenţia mea, ci intenţia colegilor mei de partid să vă anunţăm că, dacă sunteţi la putere trebuie să fiţi criticaţi şi că este în interesul şi al dumneavoastră şi al tuturor oamenilor din această ţară să fiţi monitorizaţi şi criticaţi.

Nu vă supăraţi de la început. Dacă din prima zi vă supăraţi atât de tare, şi mă refer şi la cei care formează Guvernul, dar, în special la colegi, cred că nu este calea cea bună, aceea spre care ar trebui să mergem cu toţii.

Am un singur cuvânt pentru domnul Stănişoară - nu ştiu dacă mai este aici -, m-a trimis din prima bancă, undeva în spate. Acum o săptămână eram bun să stau în bancă cu dânsul, acum înţeleg că trebuie să mă duc în spate. Îl anunţ că o să stau în banca în care cred eu că e cel mai bine. Mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu schimbatul băncilor este mai greu, dar haideţi să continuăm.

În final, să îl invităm pe domnul prim-ministru delegat, Călin Popescu Tăriceanu, pentru a lua cuvântul - dacă doreşte, bineînţeles - să dea o serie de răspunsuri. Aveţi cuvântul.

Din sală: Este primul-ministru desemnat !

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Desemnat, scuzaţi-mă !

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Stimaţi colegi,

Nu am să abuzez foarte mult de timpul care a mai rămas, pentru că este destul de târziu.

Nu ştiu dacă putem să primim lecţii de la tânărul dumneavoastră coleg, în ceea ce priveşte democraţia şi parlamentarismul. Am fost surprins de unele luări de cuvânt, am fost surprins sincer, pentru că am constatat , în prima luare de cuvânt că oamenii de afaceri din România sunt stigmatizaţi, puşi la zid în continuare, probă a unor mentalităţi pe care le credeam depăşite.

Sunt, într-adevăr, în acest Guvern, câţiva oameni de afaceri, oameni care au înţeles să renunţe la interesul personal, în favoarea interesului public - (Rumoare în sală.) -, care doresc să demonstreze că în România de astăzi se pot face afaceri corecte, nu pe bani publici, aşa cum s-a întâmplat în ultimii patru ani, sunt oameni care şi-au clădit bunăstarea într-o economie reală de piaţă, plecând de jos, fără bani aduşi de acasă sau moşteniri de la presupuse rude.

Acelaşi tânăr domn care a iniţiat luările de cuvânt din partea PSD-ului, a făcut şi câteva remarci care mi s-au părut total deplasate, pentru că vorbeau de o poziţie contra naturii, în legătură cu unul dintre miniştrii de stat desemnaţi.

Faceţi greşeala că împărţiţi România în cea a majorităţii româneşti şi cea a ungurilor. Aţi spus despre domnul Marko Bela că deţine o poziţie împotriva naturii, pentru că va răspunde de învăţământ, cultură şi integrare europeană. Cu alte cuvinte, îl transformaţi într-un fel de cetăţean de rangul II.

Faceţi afirmaţii grave, domnule Ponta, pentru un tânăr parlamentar social-democrat. Noi vrem ca toţi cetăţenii României să aibă aceeaşi şansă şi aceleaşi responsabilităţi, indiferent de naţionalitate sau religie.

(Aplauze puternice din partea Grupului parlamentar UDMR şi Grupului parlamentar al Alianţei D.A. PNL-PD.)

Iar eu, ca liberal, vreau să vă spun că nu accept intoleranţa şi xenofobia. Îmi doresc o Românie modernă, a tuturor cetăţenilor, eventual culţi, bine pregătiţi profesional, educaţi. Nu vreau să mai avem de-a face cu oameni cinici, aroganţi şi intoleranţi. (Aplauze)

Ar fi momentul unei schimbări de mentalităţi la dumneavoastră, reprezentantul tinerei generaţii, nu vreau să vă pronunţ numele de prea multe ori, nu pentru a vă arăta desconsideraţie, ci pentru că nu vreau, la sfârşit, să existe o ploaie de luări de cuvânt pentru dreptul la replică, dar aşa cum aţi stigmatizat oamenii de afaceri, aşa aţi vorbit şi despre lucruri pe care le credeam complet depăşite astăzi, într-un discurs autentic social-democrat.

Până una-alta, pot să vă spun că la dumneavoastră în partid a apărut celebra sintagmă "sărac şi cinstit", mai nou, "bogat şi necinstit", iar noi vrem să demonstrăm că în România mai există o categorie de oameni şi câţiva sunt aici: "bogaţi, cinstiţi, oneşti, care au făcut avere" - (Proteste. Aplauze prelungite.) - şi le doresc tuturor românilor să ajungă prosperi şi bogaţi ca ei. În România, să fi bogat, nu trebuie să fie o ruşine. (Aplauze)

În ceea ce priveşte stilul discursului, să ştiţi, când v-am ascultat, mi-am adus aminte de un banc cu o persoană care într-un cerc public spunea "şi eu am prezenţă de spirit, dar nu îmi vine când trebuie". Nu vă stă bine acest tip de discurs, încercaţi să fiţi ceva mai sobru. (Aplauze)

Fostul ministru al muncii a încercat să ne demonstreze că în România apanajul protecţiei sociale revine exclusiv PSD-ului.

Îmi pare rău că va trebui să vă contrazic: printre primele măsuri pe care le voi lua, ne vom adresa pensionarilor, vom porni recalcularea pensiilor. Ştiţi foarte bine, ne-am angajat în campanie la acest lucru şi vom face acest lucru.

Din sală: Noi am început cu recalcularea ! (Discuţii în sală.)

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Eu, să ştiţi, că v-am ascultat cu multă răbdare şi cred că ar fi bine să daţi dovadă de un comportament civilizat.

Voiam să vă spun că ne interesează protecţia socială la fel de mult ca şi pe dumneavoastră. Aţi vorbit, în cei patru ani, nu de recalcularea pensiilor, ci de recorelare, ceea ce este altceva.

Aţi vorbit foarte mult, în discursul de astăzi, de sărăcie. Da, într-adevăr, aţi reuşit o performanţă remarcabilă pe care toţi românii au observat-o: sărăcia nu a scăzut la români, dar a scăzut în rândul membrilor PSD. (Aplauze)

Într-adevăr, ne preocupă ceea ce se întâmplă cu relaţiile de muncă şi cu Codul muncii. Vrem să stimulăm munca, într-adevăr, şi nu lipsa de interes pentru muncă şi în acest fel va fi orientată şi protecţia socială.

Ceea ce pe mine m-a deranjat astăzi, nu este că aţi vorbit foarte mult de protecţia socială, ci mai mult că se face gargară pe tema protecţiei sociale, aşa cum spuneam, şi că cel mai eficient aţi combătut sărăcia în partidul dumneavoastră.

În ceea ce priveşte liberalizarea pieţei muncii, da, vă spun că vrem să clădim o relaţie simetrică între patron şi salariat. Nici salariaţii nu pot să aibă drepturi mai mari decât patronii şi nici invers.

Nu cred că este normal să penalizăm patronii. În esenţă, vreau să recunosc că avem o viziune net diferită, dumneavoastră, am impresia, când vă ascultam..., ştiţi, era o poezie care o recitaţi, probabil, în tinereţe, foarte des, şi cred că aceasta vine dinspre formaţia dumneavoastră politică. Poezia suna aşa: "Cei ce zac în închisori/ Sunt duşmani şi trădători/ Moarte lor".

Epoca comunismului a trecut. Discursul social-democrat, astăzi, nu este cel marxist-leninist, lăsaţi-mă să cred că este aşa, vreau să cred că este aşa. România are nevoie de o social-democraţie, dar modernă, nu cum este cea reprezentată de dumneavoastră astăzi.

Vreau să vă spun că nu munca este cea care ajută la dezvoltarea economică, ci capitalul. România este în capitalism, capitalul contează, domnule ex-ministru. Ne-aţi înfierat cu o mânie proletară care pe mine m-a cutremurat.

Am avut astăzi doi reprezentanţi de marcă ai PSD-ului, noul val şi vechea gardă. Nu ştiu ce să cred, eu am crezut că între noul val şi vechea gardă există ceva consistent, ceva consistent care face sens într-o ţară modernă, într-o ţară europeană, care este social-democraţia autentică, europeană.

În Alianţa "Dreptate şi Adevăr" PNL-PD există un partid democrat, un partid social-democrat modern, care acceptă valorile liberalismului ca pe un dat, ca pe un element fundamental care a dus la prosperitatea Europei. Iar liberalii, astăzi, îşi asumă, fără nici un fel de reţinere, responsabilităţile sociale. Aceasta trebuie să fie România modernă.

În sfârşit, în legătură cu afirmaţiile făcute de fostul primar al Clujului, pot să vă spun foarte clar şi răspicat: nu autonomie locală pe criterii etnice. Vă declar răspicat că nu acesta este sensul în care mergem, dar vrem, într-adevăr, descentralizare, vrem mai multă autonomie locală, la fel cât este în Covasna, şi în Teleorman, cât este în Vaslui, şi în Harghita, ca să fie clar şi spus pe româneşte.

Am avut parte de un lung expozeu al fostului ministru de finanţe.

Domnule ex-ministru, aţi vorbit foarte mult despre creştere economică, într-adevăr, statisticile arată o creştere economică. Din păcate, pentru cea mai mare parte dintre români, această creştere economică este lipsită de orice sens, nu se simte în buzunare. Apare pe hârtie, e foarte bună. Şi vă spun şi de ce, în câteva cuvinte.

În această perioadă la care v-aţi referit, creşterea economică a României s-a bazat pe următoarele lucruri indiscutabile:

Creşterea datoriei publice de la 10, la 17 miliarde euro;

Creşterea arieratelor şi pierderilor în economie. În trei ani de zile, peste 8% din PIB a reprezentat creşterea arieratelor.

Avem în continuare preţuri administrate. Inflaţia a scăzut nu din motive economice reale, ci pentru că a fost ţinut capacul apăsat bine pe oală şi ştiţi mai bine decât mine acest lucru.

Cui se datorează această creştere economică de care vorbiţi ?! Haideţi să vă dau câteva elemente şi să vedeţi că lucrurile stau mai puţin îmbucurător decât ar părea la prima vedere.

O pondere importantă a avut-o agricultura, datorită condiţiilor meteo şi nu datorită unor politici agrare consecvente şi susţinute. Să fim corecţi!

O altă pondere importantă au reprezentat-o construcţiile, dar cele bazate pe banii de la căpşunarii din Spania, probabil.

În al treilea rând, explozia consumului nu s-a datorat creşterilor veniturilor reale ale populaţiei, ci creditelor bancare.

Aşa încât, daţi-mi voie să vă spun că tot ce aţi afirmat astăzi stă sub semnul unei puternice lipse de credibilitate, pentru următorul motiv: ne-aţi acuzat astăzi că promovăm cota unică de impozit de 16%.

Îmi aduc aminte perfect când, în anul 2003, împreună cu fostul prim-ministru, aţi abordat acest proiect, această idee, şi nu aţi avut nici cea mai mică critică din partea noastră.

Din motive electorale pe care pot să le înţeleg, aţi schimbat puşca, de pe un umăr pe altul, şi aţi ajuns astăzi să criticaţi acest lucru. Mi se pare regretabil. Când aţi vorbit adevărat sau când aţi minţit, domnule ministru ?!

Aţi spus că am renunţat la ceea ce am afirmat în campanie, şi anume, de a reduce dividendele. Vă rog să luaţi Programul de guvernare, îl aveţi pe bancă, şi la capitolul "Relaxare fiscală" veţi găsi exact ceea ce am spus: 5% impozit pe dividende, pentru persoane fizice, 10% pentru persoane juridice. Nu este nici o diferenţă între ceea ce am afirmat în campanie, în Program şi ceea ce spunem acum.

Vreau, în încheiere, să vă spun că accept toate aceste critici care s-au adus, multe dintre ele neîntemeiate, pentru simplul motiv că Programul care v-a fost prezentat este un program coerent, este un program complet, este un program care are în vedere o creştere economică susţinută, având ca obiectiv final bunăstarea, refacerea bunăstării, reconstrucţia bunăstării, care se va baza pe independenţa justiţiei, prin asigurarea libertăţilor fundamentale, pe o protecţie socială îndreptată cu adevărat către cei defavorizaţi şi nu pentru clientela de partid.

Nu vrem o Românie a oligarhilor, nu vrem o Românie a baronilor. Vrem ca România să redevină România românilor. Vă mulţumesc. (Aplauze prelungite.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult. Un lucru este clar: avem încă multe de învăţat.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să intrăm în faza finală, să vă anunţ că în conformitate cu prevederile Constituţiei şi Regulamentului şedinţelor comune, art. 74, cele două Camere, în şedinţă comună, aprobă prin vot, un singur vot, Programul de guvernare şi lista Guvernului.

Votul este vot secret cu bile.

Votul de încredere înseamnă votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, mai precis 235.

Procedura de vot: vor fi aduse cele două urme, veţi primi de la colegii noştri chestori, fiecare dintre dumneavoastră, două bile, una de culoare albă şi una de culoare neagră.

Votul pentru, deci votul de încredere pentru Guvern şi Programul Guvernului, înseamnă bila albă în urna albă şi bila neagră în urna neagră.

Votul împotrivă, bila neagră în urna albă şi bila albă în urna neagră. Cred că am fost pe înţelesul tuturor, da ?!

Rog pe domnul secretar Puskas să citească rar lista colegilor senatori.

Invit pe domnii chestori Popa şi Şerban Nicolae, de la Senat, domnul Ion Olteanu şi Miron Ignat de la Camera Deputaţilor, să primească...

Vă rog să aşteptaţi o secundă, să se aducă bilele. Au venit şi bilele. Aşteptaţi puţin, nu este grabă. Vă rog să arătaţi urnele, către sală, nu către noi. (Domnul Şerban Nicolae arată către sală urnele goale.)

Până atunci anunţ colegii senatori că la Secretariatul general se află Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe, deci, în conformitate cu Legea nr. 47/1992, vă puteţi adresa Curţii Constituţionale.

Mâine, la 8,30, avem Birou permanent la Senat, la ora 9,00, şedinţă de plen. Vă mulţumesc foarte mult.

Comisia de numărare a voturilor înseamnă cele două Birouri permanente care se vor retrage în altă sală şi vor proceda la numărătoare. Vă mulţumesc.

Putem începe ?! Domnii chestori ?! Se poate, da ?!

Vă rog, domnul secretar Puskas.

Domnul Valentin Zoltan Puskas:

Vă rog să spuneţi prezent ca să pot nota aici.

- Antonie Ştefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaş Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Bindea Doru-Liviu - prezent
- Bobeş Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - prezent
- Cioroianu Adrian Mihai - prezent
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - prezent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Creţu Corina - prezent
- Creţu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaş George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - prezent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - prezent
- Duca Viorel Senior - absent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - prezent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - prezent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Ilaşcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - prezent
- Iluşcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioţcu Nicolae Petru - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezent
- Lupoi Mihail - prezent
- Maior George Cristian - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - prezent
- Meleşcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuţă Mircea Gheorghe - prezent
- Mihăiescu Eugen - prezent
- Mihăilescu Şerban Petru - prezent
- Moisuc Viorica Pompilia - prezent
- Moraru Ion - prezent
- Morţun Alexandru Ioan - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Neagoe Otilian - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Şerban - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereş Alexandru - prezent
- Pete Ştefan - prezent
- Petre Maria - prezent
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Dan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Vlad Nicolae - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - prezent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - prezent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Rodica Mihaela - prezent
- Steriu Valeriu Andrei - prezent
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Şerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karoly Ferenc - prezent
- Şerbănescu Verginia - prezent
- Şerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Şereş Ioan Codruţ - prezent
- Ştefan Viorel - prezent
- Şter Sever - prezent
- Talpeş Ioan - prezent
- Tănăsescu Dan Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Theodorescu Răzvan Emil - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - prezent
- Ţâbuleac Mihai - prezent
- Ţîrle Radu - prezent
- Ţicău Adriana Silvia - prezent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaş Verginia - prezent
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - prezent

Duca Viorel - nu este
Ilaşcu Ilie - nu
Loghin Irina - prezent

Am doi absenţi: Ilaşcu Ilie şi Duca Viorel Senior.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Am o rugăminte: dacă se poate să lăsaţi zona din apropierea urnelor cât mai liberă. Vă rog să faceţi conversaţie în alte zone ale sălii. Începem cu apelul nominal pentru vot la Camera Deputaţilor. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Popeangă:

- Adomnicăi Mirela Elena - prezent
- Adomniţei Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almăşan Liviu - prezent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andon Sergiu - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezent
- Antal Árpád-András - prezent
- Antal István - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardelean Cornelia - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Bara Nicolae - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bardan Cornel Ştefan - prezent
- Bădălău Nicolae - prezent
- Băeşu George - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbuleţiu Tiberiu - prezent
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - prezent
- Becşenescu Dumitru - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - prezent
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - prezent
- Bolcaş Lucian Augustin - prezent
- Bonis Istvan - prezent
- Borbély László - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brânză William Gabriel - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - prezent
- Buciu Angela - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezent
- Buşoi Cristian Silviu - prezent
- Buzatu Dan Horaţiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calimente Mihăiţă - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiş Filonaş - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciopraga Mircea - prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - prezent
- Cliveti Minodora - prezent
- Cocrea Olguţa - prezent
- Codîrlă Liviu - prezent
- Constantinescu Anca - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent
- Corlăţean Titus - prezent
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - prezent
- Crăciunescu Grigore - prezent
- Creţu Gabriela - prezent
- Cutean Vasile Emilian - prezent
- Dan Iosif - prezent
- Diaconescu Marin - prezent
- Diaconescu Renică - prezent
- Dida Corneliu Ioan - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguş Radu-Cătălin - prezent
- Dreţcanu Doina Micşunica - prezent
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezent
- Dumitrescu Zamfir - prezent
- Dumitriu Dragoş Petre - prezent
- Dumitriu Mihai - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Duşa Mircea - prezent
- Duţu Stelian - prezent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil - prezent
- Faina Constantin - prezent
- Fârşirotu Vladimir Mircea - prezent
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - prezent
- Găleteanu Monalisa - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Ghiorghioni Ionesie - prezent
- Ghişe Ioan - prezent
- Giurescu Ion - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Glăvan Ştefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Gonţea Ion - prezent
- Grigore Dan - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Guşă Cozmin Horea - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Hellvig Eduard Raul - prezent
- Hoban Ioan - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Hoinaru Marian - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - prezent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Igaş Traian Constantin - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Graţiela Denisa - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezent
- Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sándor - prezent
- Kovacs Attila - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - prezent
- Lari-Iorga Leonida - prezent
- Lificiu Petru - prezent
- Liga Dănuţ - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - prezent
- Macaleţi Costică - prezent
- Magheru Paul - prezent
- Man Mircea - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - prezent
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marinescu Marian-Jean - prezent
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Mălaimare Mihai Adrian - prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent
- Mănescu Rareş Şerban - prezent
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - prezent
- Mătuşa Tudor - prezent
- Meir Nati - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - prezent
- Mihăilescu Teodora Dorina - prezent
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mironescu Laurenţiu - prezent
- Miroşeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - prezent
- Mitrea Miron Tudor - prezent
- Miuţescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ştefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Muntean Florin Nicolae - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezent
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Nassar Rodica - prezent
- Năstase Adrian - prezent
- Nechita Aurel - prezent
- Nedelcu Gabriela - prezent
- Nica Dan - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistoran Dorin-Liviu - prezent
- Niţă Constantin - prezent
- Niţulescu Teodor - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Oancea Viorel - prezent
- Olarean Aurel - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Ovidenie Costel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Pascu Bogdan - prezent
- Paşcu Ioan Mircea - prezent
- Pavelescu Aurelian - prezent
- Paveliu Marian Sorin - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Petrache Marian - prezent
- Petrea Constantin - prezent
- Plumb Rovana - prezent
- Podgorean Radu - prezent
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Claudiu Adrian - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Daniela - prezent
- Popa Nicolae - prezent
- Popeangă Petre - prezent
- Popescu Dan Ioan - prezent
- Popescu Florin Aurelian - prezent
- Popescu Ionica Constanţa - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Pop Cătălin Gabriel - prezent
- Preda Cezar Florin - prezent
- Preda Ion - prezent
- Pruteanu Vasile - prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent
- Pupeză Viorel - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcaş Vasile - prezent
- Puşcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Racoceanu Viorel - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Radu Octavian-Claudiu - prezent
- Raicu Romeo Marius - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent
- Rusu Mihaela Adriana - prezent
- Ruşanu Dan Radu - prezent
- Sanda Victor - prezent
- Sandu Gabriel - prezent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sasu Ion - prezent
- Săniuţă Marian Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Daciana Octavia - prezent
- Sârbu Marian - prezent
- Sârbu Mugurel Liviu - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Semcu Adrian Emanuil - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Severin Adrian - prezent
- Silaghi Ovidiu Ioan - prezent
- Sireţeanu Mihail - prezent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stănescu Cristian - prezent
- Stănescu Mircea - prezent
- Stănişoară Mihai - prezent
- Stoica Ion - prezent
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Şandru Marcela Lavinia - prezent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Ştireanu Octavian - prezent
- Ştiucă Alecsandru - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - prezent
- Tărniceru Petru - prezent
- Tcaciuc Ştefan - prezent
- Teodorescu George Alin - prezent
- Timar Liviu - prezent
- Timiş Ioan - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Toma Florentina Marilena - prezent
- Toma Horia-Victor - prezent
- Tóro Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezent
- Ţundrea Ioan - prezent
- Uioreanu Horea Dorin - prezent
- Ujeniuc Dragoş - prezent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
- Ursărescu Dorinel - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezent
- Vasilescu Lia Olguţa - prezent
- Vălean Adina Ioana - prezent
- Văsioiu Horia - prezent
- Videanu Adriean - prezent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Cătălin - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinea Florea - prezent
- Zaharia Claudius Mihail - prezent
- Zamfirescu Dan Dumitru - prezent
- Zegrean Augustin - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci s-a încheiat votarea. Rog membrii Birourilor permanente în sala de Birou permanent a Camerei Deputaţilor. Să se ridice urnele... Vă rog să le luaţi. (discuţii, rumoare)

Pauză

*

După pauză

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Îl invit pe domnul secretar Zoltan Valentin Puskas să dea citire procesului-verbal.

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului de acordare a încrederii Guvernului

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.4 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori prin vot secret cu bile, asupra propunerii de acordare a încrederii Guvernului, au constatat următoarele:

• Numărul total al deputaţilor şi senatorilor 468
• Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi 465
• Numărul total de voturi exprimate: 465
• Numărul de voturi anulate: 0
• Numărul de voturi valabil exprimate: 465

Din care:

Voturi pentru acordarea încrederii: 265 (aplauze)

Din sală (mai multe voci): Bravooo!... Bravoo!... (aplauze)

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Voturi împotriva acordării încrederii: 200

Potrivit art.103 alin.3 din Constituţia României, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, minimum 235 de voturi.

Având în vedere că din totalul de 468 de parlamentari, 265 au votat pentru acordarea votului de încredere, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de Constituţie, Parlamentul României acordă încrederea Guvernului, potrivit programului şi listei prezentate de domnul Călin Popescu Tăriceanu, în şedinţa comună a celor două Camere din data de 28 decembrie 2004 şi în conformitate cu Hotărârea pentru Acordarea Încrederii Guvernului, adoptată în această şedinţă.

Dorim succes Guvernului aprobat! (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, daţi-mi voie să-l felicităm pe domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, pe membrii Guvernului, să le dorim succes în activitate, o activitate nu uşoară, sper să fie cu succes, şi, dacă sunteţi de acord, să-l invităm pe domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu să ne spună câteva cuvinte. (aplauze)

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Mulţumesc întregului Parlament - şi subliniez întregului Parlament! - pentru votul acordat Cabinetului pe care îl voi conduce în următorii 4 ani. Cred că acest vot reprezintă, fără îndoială, o opţiune menită să asigure stabilitatea politică în România şi să ne permită să ne realizăm toate angajamentele luate în procesul de integrare în Uniunea Europeană şi ne va permite nouă, majorităţii, să ne ducem la bun sfârşit angajamentele politice pe care ni le-am luat în campania electorală.

Vreau să vă asigur de întreaga consideraţie pe care Executivul o va acorda Parlamentului. Şi ca acest lucru să fie mai clar exprimat, vreau să subliniez că azi dimineaţă, ţinând cont de votul comisiilor reunite care nu au validat unul din candidaţii noştri, nu am încercat să forţăm în nici un fel nota, fiindcă, după cum ştiţi, votul este unul consultativ şi am reconsiderat propunerea pentru ministerul în cauză, nominalizându-l pe domnul Dinga, ca un semn clar al respectului pe care trebuie să-l purtăm noi, Executivul, faţă de una din puterile fundamentale care este Parlamentul.

Consider că în viitor Executivul va avea o serie de obligaţii pe care va trebui să şi le onoreze în faţa Parlamentului de a participa în mod regulat la dezbateri, astfel încât Parlamentul să redevină acel for de dezbatere politică şi publică în care majoritatea să poată să-şi prezinte proiectele, iar opoziţia, bineînţeles, aşa cum s-a spus şi astăzi, şi cum cred că este firesc, să le critice şi să le cenzureze atunci când este nevoie. Dar, mai presus de orice, cred că trebuie să înţelegem că avem şi un obiectiv comun care este bunăstarea României şi, bineînţeles, bunăstarea românilor pentru care cu toţii am fost trimişi în Parlament.

Vă mulţumesc încă o dată pentru votul de astă-seară şi vă asigur că toate angajamentele pe care ni le-am luat vor fi angajamente pe care dorim să ni le respectăm. Bună seara! Vă mulţumesc! Sărbători fericite membrilor Parlamentului! (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi, vă informez că Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere noului Guvern condus de domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu a fost semnată de către cei doi preşedinţi şi a plecat către Monitorul Oficial.

Cu aceasta, încă o dată, succes în activitate. Vă mulţumesc foarte mult.

Închei şedinţa noastră de astăzi.

Şedinţa se încheie la ora 22.30