Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaşilor, asistat de domnii Petre Popeangă şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Stimaţi colegi,

Incepem prima parte a şedinţei de astăzi cu intervenţiile deputaţilor. Dacă ştiţi cine este primul înscris de la P.S.D., eu vă dau cuvântul, să nu pierdem timp.

Să-i dăm cuvântul doamnei deputat Găleteanu Monalisa şi va urma domnul Baban. N-am primit încă tabelul cu cei înscrişi. Gata, suntem salvaţi, avem lista înscrişilor.

Poftiţi, că v-am dat cuvântul.

Doamna Monalisa Găleteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitate de membră a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, dar şi în calitatea mea de cetăţean al României, mă consider îndreptăţită şi obligată în acelaşi timp să iau atitudine faţă de situaţia de criză prin care trece sportul românesc, situaţie creată de recenta demisie a celor mai titraţi antrenori ai gimnasticii feminine româneşti din toate timpurile: este vorba despre domnul Octavian Belu şi de doamna Mariana Bitang.

Îmi exprim pe această cale sprijinul total faţă de cei doi antrenori care reprezintă adevărate simboluri naţionale, prin tot ceea ce au realizat ca performanţă sportivă atât pe plan naţional, cât şi mondial, având în vedere că, prin efortul şi dăruirea acestor oameni, tricolorul românesc a fluturat pe cel mai înalt catarg de nenumărate ori, pe toate meridianele globului, făcându-ne pe toţi să resimţim mândria de a fi români.

Consider că este de datoria noastră, ca legiuitori ai acestei ţări, să ne sesizăm şi să aducem amendamentele necesare la legea sportului, în sensul reglementării relaţiei dintre antrenori şi sportivi, antrenori şi federaţie, dintre sportivi şi federaţie, mai ales în ceea ce priveşte sportul de performanţă, concursurile private şi demonstrative, pentru a se evita în viitor generarea unor crize similare.

În toată situaţia conflictuală creată este vorba despre reglementare unui parteneriat între antrenor şi sportiv, aşa cum ar putea fi privit, şi cel dintre profesor şi elev, în general, sau medic şi pacient sau preot şi enoriaş, exacerbându-se uneori, cu rea-credinţă, tema obţinerii unor foloase necuvenite, neglijându-se munca şi talentul de netăgăduit pe care l-au depus în cazul de faţă cei doi antrenori.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor s-a sesizat de situaţia creată şi a invitat pe data de 3 februarie pe cei doi distinşi tehnicieni ai gimnasticii româneşti, pentru clarificări în cadrul plenului comisiei.

Cu acest prilej, membrii comisiei prezenţi la dezbateri şi-au exprimat îngrijorarea faţă de situaţia creată, faţă de faptul că un antrenor de valoarea profesională a lui Octavian Belu nu are încheiat în acest moment un contract cu Federaţia Română de Gimnastică şi faţă de faptul că lotul naţional se află într-un moment de impas, prin recenta demisie a celor doi antrenori, Octavian Belu şi Mariana Bitang.

La discuţiile din cadrul comisiei au participat, din proprie iniţiativă, şi cinci gimnaste ale lotului naţional, în spirit de solidaritate şi pentru a le acorda sprijinul lor moral celor doi iluştri tehnicieni, exprimându-şi cu acest prilej rugămintea ca aceştia să revină cât mai curând în sala de antrenamente.

Ca membră a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport solicit Comitetului Olimpic Sportiv Român, Federaţiei Române de Gimnastică şi Agenţiei Naţionale pentru Sport să adopte cât mai urgent acele măsuri care se impun pentru susţinerea celor doi mari antrenori, Octavian Belu şi Mariana Bitang, pentru a-i determina pe aceştia să revină asupra deciziei de demisie, spre beneficiul lotului naţional de gimnastică feminină şi pentru gloria sportului românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu şi să fie de bun augur această inaugurare a declaraţiilor politice.

Dau cuvântul domnului Ştefan Baban. Va urma domnul Kerekes Károly.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Istoria unei noi coaliţii".

Alegerile anului 2004 au adus pe scena politică românească doar o schimbare pe jumătate a clasei politice aflate în acest moment la putere. De ce este aşa? Foarte simplu: coaliţia guvernamentală şi parlamentară este formată, pe jumătate, din aceiaşi artizani politici ai ultimulor patru ani: UDMR şi PUR. Aceleaşi formaţiuni politice, care timp de patru ani au sprijinit PSD în a fura şi a acumula averi imense (pentru că priorităţile poporului au fost pe ultimul loc), acum pun umărul în a participa la dezvoltarea ţării şi integrarea ei în UE, în lumea civilizată. Este greu de crezut că în câteva zile sau săptămâni mentalităţile şi obiceiurile politice căpătate pe parcursul guvernării trecute vor putea fi uitate şi vor fi deprinse cele europene şi democratice cu care se mândreşte, dar mai ales defilează peste tot actuala putere.

Actuala coaliţie seamănă cu cea din perioada 1996-2000, cu singura deosebire că P.N.Ţ.C.D.-ul este înlocuit de PUR. Un partid, în care aşa cum declara preşedintele ţării, nu poţi avea încredere în el nici azi, nici mâine. Deşi se declară un partid al oamenilor de afaceri, interesul politic primează. Cum poţi pune în aplicare un program economic şi social aprobat de electorat în urma alegerilor din noiembrie 2004, când tu, ca partid, la acea dată, promovai alte obiective şi alte interese, aşa cum îţi indica uniunea pe care ai făcut-o cu PSD-ul? Cum poţi susţine, în acest moment, reforma economică, prin aprobarea în Parlament a legilor şi măsurilor econonice mai mult sau mai puţin dureroase, dacă tu ca partid pur susţii că vei sprijini în continuare la preşedinţia celor două camere ale puterii legislative aleşii PSD, iar la guvernare mergi cu alianţa D.A.

Comunicatele de presă ale domnului preşedinte Voiculescu, precum şi susţinerea sistematică a actualului guvern de către această formaţiune politică nu mă fac să cred că gândurile bune şi interesele naţionale sunt cele care predomină, ci mai degrabă interesul politic, pentru că în acest moment, chiar dacă ar avea loc alegeri anticipate, nu ştiu dacă ar mai exista o alianţă, o coaliţie sau uniune care să cuprindă şi PUR-ul.

Cea mai hilară situaţie este, cred, cazul domnului primar de Bacău, Romeo Stavarache, care la alegerile locale a făcut tot posibilul să scape de influenţa nefastă a PSD-ului. A preferat să se înscrie în alt partid, pentru a nu-şi trăda promisiunile făcute, dar, ca o ultimă pedeapsă, acum se află pe aceeaşi parte a baricadei, exact cu cei de care a fugit. Nu este o situaţie de invidiat, ci de reflectat, situaţie care sigur va fi sancţionată de cetăţeni la următoarele alegeri.

De când este democraţie în România, tot de atunci este şi UDMR la putere. Indiferent de ce forţă politică (de dreapta sau de stânga) a câştigat alegerile, acest partid a câştigat o felie din tortul guvernării, astfel că a avut de fiecare dată de spus un cuvânt hotărâtor asupra viitorului ţării noastre.

Nemulţumirea filialelor PNL şi PD din judeţele Harghita şi Covasna a fost şi este îndreptăţită pentru că oamenii din acele locuri şi mai ales puţinii români care mai trăiesc şi muncesc acolo, au dorit şi au votat schimbarea. Dar s-au trezit că au ajuns în situaţia tragică "La vremuri noi, tot noi!".

Hilară este şi situaţia numirii unui prefect maghiar în Mehedinţi, adică acolo unde cea mai mare parte a populaţiei este de origine română. Dar ce nu faci de dragul păstrării puterii? UDMR-ul, indiferent de platformele politice ale aliaţilor săi, îşi vede de peste 13 ani de propriile interese (mă refer la cele naţionale) şi spre informarea tuturor, îşi realizează şi obiectivele politice pe care le prezintă în campaniile electorale.

Domnilor colegi,

Poporul român şi mai ales intelectualitatea română a votat în noiembrie 2004 pentru schimbarea orientărilor politice. Dar pe zi ce trece aceşti oameni devin din ce în ce mai siguri că nimic nu se va mai schimba.

După aproape o lună de la instalarea noii puteri, instituţiile publice, inclusiv cele descentralizate, sunt supuse unor schimbări pe criterii politice, chiar dacă angajaţii acestora au crezut că vor fi depolitizate. Funcţiile de conducere sunt repartizate după algoritm, neţinându-se cont de pregătirea şi experienţa profesională a celor propuşi. Să nu ne fie cu mirare dacă vom auzi despre un director de casă judeţeană de pensii cu studii tehnice sau un director de direcţie agricolă care a lucrat până la numire în domeniul asistenţei sociale. Iată doar două exemple care arată asemănarea actualei coaliţii cu cea din 1996-2000. Pentru alte exemple, vă stau la dispoziţie circumscripţiile electorale din care veniţi.

Nu s-a schimbat nimic după 2004. Nici măcar mentalitatea, partidele sau greşelile pe care românii le suportă de 15 ani încoace. Problema care se pune este însă dacă vor mai avea răbdare cetăţenii acestei ţări şi mai ales încredere în politica românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu. Dumneavoastră aveţi experienţă, data viitoare poate vă încadraţi în cele trei minute.

Dau cuvântul domnului Kerekes Károly. Va urma domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În prezent România aplică 12 acorduri bilaterale în domeniul asigurărilor sociale, în marea lor majoritate cu foste ţări comuniste şi care sunt instrumente juridice vechi, din perioada anilor 1960 - 1970.

Un astfel de instrument juridic este şi Convenţia privind colaborarea în domeniul prevederilor sociale, încheiată în urmă cu 45 de ani între România şi Republica Moldova, fostă componentă ale U.R.S.S.-ului.

Potrivit prevederilor acestei convenţii, dacă pensionarul se mută de pe teritoriul unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractate, organul de prevederi sociale care a plătit pensia va sista plata pensiei la sfârşitul lunii în care a avut loc mutarea.

Organele competente ale părţii contractante pe teritoriul căreia s-a mutat pensionarul acordă acestuia, după mutarea sa, pensia potrivit legislaţiei statului lor, începând cu prima zi a lunii următoare aceleia în care a avut loc mutarea.

Este cunoscut faptul că în Republica Moldova pensiile sunt cu mult mai mici în comparaţie cu pensiile acordate în România, iar plata pensiilor se efectuează de multe ori cu două, trei luni întârziere.

Nu este mic numărul acelora care, în speranţa unei pensii mai mari, plătite în mod regulat, se mută din Republica Moldova în România, şi care figurează cu domiciliul în ţara noastră, însă locuiesc în continuare în Republica Moldova. Numărul acestora este în continuă creştere.

Menţinerea acestei convenţii este anacronică. Ea nu mai corespunde normelor europene, pe de altă parte ea are o aplicare unilaterală. Este puţin probabil că pensionarii din România aflaţi, de altfel, în situaţie grea, s-ar înghesui pentru pensii şi mai mizerabile acordate de Republica Moldova.

Este de invocat şi principiul contributivităţii, pe care se bazează sistemul public de pensii, fiind astfel inechitabil ca cetăţenii din Republica Moldova să beneficieze de pensii în România, fără a contribui la fondul nostru de pensii.

Nu în ultimul rând, putem invoca şi faptul că fondul nostru de pensii este deficitar. În astfel de condiţii, nu ne putem permite să plătim pensia acelora care nu au contribuit la acest fond.

Având în vedere considerentele amintite, este imperios necesar a încheia urgent o nouă convenţie cu Republica Moldova, potrivit căreia pensionarii din această ţară, care se mută în România, ar trebui să primească pensia ce li s-a stabilit în Republica Moldova, cu obligaţia acesteia de a vira României sumele plătite acestor pensionari de către casele noastre de pensii.

De altfel, din aceleaşi considerente, o asemenea convenţie este în fază de finalizare cu Ungaria, însă, în acest caz, la solicitarea acesteia are loc revizuirea situaţiei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Nicolae Popa. Va urma domnul Ovidiu Victor Ganţ.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Vă rog în primul rând să-mi permiteţi să dau un drept la replică, să nu contaţi timpul respectiv în favoarea mea.

Am văzut aici un coleg de-al nostru, domnul deputat Baban de la P.R.M., că nu mai poate de grija noastră şi că am fi oscilat dintr-o parte în alta.

În primul rând aş vrea să-i amintesc că P.R.M.-ul a susţinut alianţa în turul doi, şi atunci să vedem cine este cel corect?

În al doilea rând, eu l-aş sfătui pe domnul deputat Baban să-şi vadă de partidul domniei sale, care se subţiază de la o zi la alta. A plecat şi blocul sindical, a plecat şi domnul Lupoi, vor mai pleca şi alţii şi, deci, dânsul să-şi poarte de grija partidului care-l păstoreşte, şi nu de al nostru.

În altă ordine de idei...

Domnul Corneliu Ciontu:

Dacă îmi permiteţi, domnule deputat? Pentru noii veniţi...

Domnul Nicolae Popa:

Numai o idee, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă rog.

Domnul Nicolae Popa:

În altă ordine de idei, noi am fost rugaţi şi imploraţi să mergem la guvernare, pentru a asigura stabilitate şi pentru a evita ceea ce nu dorim nici unii dintre noi, alegeri anticipate. Dacă a te sacrifica pentru propriul popor şi pentru propria ţară, să faci un lucru bun înseamnă trădare, atunci înseamnă că domnul Baban trebuie să mai pună mâna pe dicţionarul explicativ al limbii române.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dacă-mi permiteţi, o precizare, domnule deputat. Avem foarte mulţi colegi noi care nu cunosc regulile acestei instituţii importante a declaraţiilor politice. Nu se dau replici la declaraţiile politice, nu aveţi decât, săptămâna următoare, să vă formulaţi o declaraţie politică care să vizeze şi să amendeze ceea ce v-a deranjat din partea unui coleg sau altul. O spun ca să nu transformăm şi această instituţie în ping-pong politic.

Mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Nicolae Popa:

De câteva mii de ani din Munţii Apuseni s-a tot cărat şi niciodată nu s-a pus nimic în loc.

De aceea, tradiţia şi contemporaneitatea sunt mereu într-o instabilitate precară pentru că unii vin, constată, profită, încarcă şi pleacă. Moţii rămân îmbrăcaţi în acceaşi sărăcie, ca nişte bolovani în faţa casei.

A venit vremea să punem ceva în loc. În primul rând să avem grijă de bogăţiile pământului şi de oamenii acestei zone.

Exploatarea bogăţiilor înseamnă a ne restructura propriile gânduri de înavuţire, de a le programa în aşa fel ca generaţiile viitoare să nu ne blesteme, că în loc de lumina de rotaţie a anotimpurilor să le lăsăm un loc sterp, atât în adânc, cât şi la suprafaţă.

Tradiţiile, datinile şi obiceiurile atât individuale, cât şi comune trebuiesc revalorificate, pentru că occidentalii vin la noi, se plimbă şi se cutremură că Dumnezeu le-a înlesnit întâlnirea cu începuturile de lume care reprezintă tradiţia. Respectul faţă de aceasta înseamnă de a pune ceva peste altceva, precum ţăranul pune sămânţă peste sămânţă sub brazdă, ca semn al veşniciei.

Cunoscând realităţile alarmante ale zonei Munţilor Apuseni dintre care amintim: scăderea drastică, de la an la an, a vieţii economice şi sociale făcând să dispară chiar meşteşugurile tradiţionale, manufacturiere şi de artizanat; depopularea zonei prin migrarea populaţiei spre localităţile din afara arealului montan; defrişarea iresponsabilă a pădurilor, cu efectele ei imediate, alunecări de teren şi inundaţii catastrofale; poluarea tot mai pronunţată a zonei, infestând cursurile de apă cu efect distrugător asupra faunei şi florei montane. Iată de ce PUR este preocupat în găsirea unor soluţii viabile, menite să stopeze acest declin, propunând înfiinţarea unei Autorităţi Guvernamentale pentru Munţii Apuseni, această autoritate guvernamentală pe care o propunem a fi condusă de un guvernator, după modelul deja implementat la noi pentru Delta Dunării, va trebui să fie o instituţie publică de specialitate cu personalitate juridică, care să urmărească, să coordoneze, să implementeze programele puse la dispoziţie de Comunitatea Europeană pentru dezvoltarea economică, ecologizare, păstrarea şi conservarea Patrimoniului Naţional.

Considerăm că acest "Templu Sfânt al Neamului Românesc - Munţii Apuseni" are dreptul că aibe o autoritate guvernamentală care să facă reparaţiile de rigoare, pentru a îndrepta ceea ce s-a distrus până în prezent, precum şi pentru a păstra şi dezvolta în viitor tezaurul cultural, tradiţiile şi obiceiurile şi marele potenţial turistic al zonei.

Să fim pregătiţi ca, o dată cu integrarea noastră în Comunitatea Europeană, să putem arăta "lada noastră de zestre" plină de comori a patrimoniului naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ. Va urma domnul Dumitru Bentu. Domnul Ioan Timiş nu este prezent, da? Domnii deputaţi Florin Iordache şi Vlad Hogea au depus declaraţiile la secretariat.

Poftiţi.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doresc să vă prezint o declaraţie cu privire la comemorarea a 60 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS.

În luna ianuarie 2005, germanii din România au comemorat 60 de ani de la această tragedie, care a dus la deportarea a aproximativ 75.000 de etnici germani la muncă forţată în fosta URSS.

Măsura îndreptată exclusiv împotriva etnicilor germani a dus la decesul a aproape un sfert din cei deportaţi, datorită condiţiilor inumane de viaţă şi muncă din lagărele sovietice.

Această crimă împotriva umanităţii, pusă în executare la ordinul lui Stalin, rămâne una dintre cele mai negre pagini din istoria României, cu efecte catastrofale asupra evoluţiei comunităţii germane din ţara noastră.

Forumul Democrat al Germanilor din România îşi exprimă satisfacţia pentru modul în care România, prin vocea guvernului său, a realizat atât o reparaţie morală, adresând scuze pentru contribuţia autorităţilor române la această crimă produsă în condiţiile ocupaţiei sovietice, cât şi una de natură materială, acordând pensii pentru supravieţuitorii lagărelor din fosta URSS.

Totodată, FDGR se asociază acestor eforturi prin importante măsuri de natură socială în favoarea foştilor deportaţi, susţinute financiar şi de guvernele României şi Republicii Federale Germania.

Cu speranţa că în viitor şi guvernele altor state, succesoare celui care a impus această deportare, vor găsi modalităţi de a-şi asuma răspunderea istorică, ne exprimăm speranţa că în Europa o astfel de crimă nu se va mai repeta.

România a demonstrat în ultimii 15 ani cum gestionarea corectă a relaţiilor interetnice reprezintă un factor de stabilitate şi progres. FDGR a contribuit şi doreşte să contribuie şi în viitor la acest demers.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu. Va urma domnul Paul Magheru.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "16%".

Între coperţile orange ale programului de guvernare al Alianţei P.N.L.-P.D. se află 27 de capitole ale respectivului demers.

Deschidem o paranteză şi reiterăm informaţia că o contribuţie substanţială la elaborarea acestuia a avut-o domnul Varujan Vosganian şi care, drept mulţumire, a fost trimis de recentul congres ordinar să joace în divizia onoare, pentru a parafraza pe un alt notoriu liberal, trimis şi el pe banca de rezerve.

Nu deplângem, însă, soarta distinşilor noştri colegi parlamentari, beneficiari ai principiului liberal în ediţie revăzută şi adăugită "Doar noi înşine".

Vom cita din Capitolul al XII-lea, Subcapitolul A, pagina 60 - "Relaxarea fiscală": "Cheia de boltă a politicii fiscale a Guvernului este relaxarea fiscală, ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a iniţiativei private şi de încurajare a oficializării economiei ascunse". Sesizaţi echivocul acestei formulări. "În acest context, Guvernul României va aplica o singură rată de impunere, astfel încât impozitul pe profit va fi redus de la 25, cât este în prezent, la 16%".

Sub egida unui simbol de tristă amintire, cheia, fie ea şi "de boltă", semn că aminitirea vechii Convenţii Democrate bântuie prin memoria celebrilor specialişti reciclaţi în noul, CDR s-a transpus în practică această decizie istorică.

Au trecut aproape două luni, însă şi efectele scontate, ca şi manifestările de entuziasm popular se lasă aşteptate. Măsura respectivă, mult trâmbiţată în campania electorală de cei care n-au câştigat alegerile parlamentare, aduce o gaură bugetară estimată la 32.000 de miliarde de lei, după alţii 50.000 de miliarde. Coroborată cu recalcularea pensiilor, care necesită numai pentru 2005 alte 7.500 de miliarde, relaxarea propusă de Convenţie dă dureri de cap actualilor guvernanţi, aflaţi în situaţia de a identifica surse capabile să asigure "sustenabilitatea creşterii economice, flexibilitate, predictibilitate şi elasticitate".

Şi iată că oamenii ministrului Ionuţ Popescu au trecut la verificarea elasticităţii respective, trăgând straşnic de buget, numai că acesta se încăpăţânează să rămână plastic.

Totuşi, ceva concret trebuia făcut şi iată ce a rezultat: impozitarea IMM-urilor cu 3% faţă de 1,5%, cât era anterior, ceea ce a atras protestul îndreptăţit al acestora.

Aplicarea retroactivă a prevederii din Codul fiscal, referitoare la impozitul pe dividende, mărit de la 5%, cât aprobase Guvernul P.S.D., la 10%.

Mărirea accizelor mult mai devreme decât se prevăzuse.

Aşa, da, detensionare!

Va urma, probabil, majorarea T.V.A., o taxă cu un spectru foarte larg de produse la care se aplică, şi majorarea substanţială în perioada următoare a impozitului pe veniturile din capital, de la 1% la 10%: dobânzi, acţiuni, obligaţiuni şi tranzacţii imobiliare.

În sfârşit, va veni şi soluţia salvatoare: impozitarea meditaţiilor la care recurg unii profesori pentru a-şi completa resursele financiare.

Iată, deci, că se poate! Economia subterană este adusă la suprafaţă, iar marii evazionişti, cadrele didactice, merită oprobiul public.

Stimaţi colegi,

Încet, dar sigur, euforia portocalie intră în agonie. O măsură ce s-a vrut populară a ajuns repede populistă. Vor urma şi altele, în spiritul promisiunii - urare: "Să trăiţi bine!". Când? Şi mai ales câţi? ştiu numai guvernanţii.

Cu Connex "Viitorul sună bine!". Cu Orange - Alianţa "Viitorul sună sumbru!".

Post scriptum. Minusul în bugetul judeţului Vaslui, pentru aplicarea acestei cote de 16%, este aproximat la 50 de miliarde de lei. Minus 15 miliarde în municipiul Bârlad, minus 12 miliarde în judeţul Vaslui. Iar restul revine sau mai exact nu mai revine celorlalte entităţi administrativ-teritoriale ale unui judeţ considerat prioritate liberală.

Quod erat demonstrandum.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Paul Magheru. Va urma domnul Tudor Constantin. Domnul Eugen Nicolăescu, care nu are timp să o prezinte direct, va depune la secretariat declaraţia.

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

De puţine ori în istoria sa prestigioasă, tulburată de Reforma din 1948, învăţământul superior românesc s-a aflat într-un moment mai important ca în acest an al aderării la spaţiul european al cunoaşterii, prin ceea ce se numeşte Procesul de la Bologna. Legea nr. 288/24 iunie 2004 privind organizarea studiilor universitare îşi propune să realizeze acest deziderat de integrare educaţională europeană a învăţământului românesc, începând cu anul universitar 2005-2006, pentru studenţii admişi în anul I. Proiectul de lege elaborat în pripă de vechiul guvern, articulat de funcţionari ministeriali, şi nu de specialişti în învăţământ, fără să ţină cont de buna tradiţie şi practică a învăţământului românesc şi nici de diferenţele specifice ale ţărilor la care dorim să ne aliniem, suferă de mimetism dogmatic, de ambiguităţi, de imprecizii şi neclarităţi. Declaraţia noastră politică doreşte să tragă un semnal de alarmă asupra unor pericole majore care planează asupra învăţământului românesc aflat nolens-volens la răscruce de un destin pe care îl dorim mai bun, mai practic şi mai eficient.

În primul rând, faţă de proiectul primit de Comisia pentru învăţământ de la minister, articolul 4 alin. 3 din Capitolul II încalcă articolul 1 alin. 3 al Capitolului I, în sensul că durata ciclurilor de studii pe domenii şi specializări este un atribut exclusiv al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, la propunerea Consiliului Naţional al Rectorilor şi se aprobată prin hotărâre de guvern.

La propunerea unor ingineri, pe care nu-i acuz, membri în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, durata studiilor de licenţă pentru învăţământul tehnic este de 4 ani. Amendamentul fiind acceptat a devenit lege.

Aceeaşi durată de 4 ani, plus un an master ar trbui să aibă toate specializările care pregătesc dascăli, meseria de bază a fiecărei naţiuni. Nu te poţi juca cu jumătăţi de măsură când este vorba de meserii ca doctor, profesor sau chiar jurist. Nu poţi concepe un doctor pe jumătate, după cum nu putem admite nici un profesor pe jumătate. Din acest punct de vedere, art. 9 alin. 5 şi 6 din Capitolul III sunt de-a dreptul retrograde. Ele aruncă învăţământul superior românesc în urmă cu aproape 50 de ani, când, după modelul sovietic, au fost create Institutele pedagogice de 3 ani pentru profesorii de gimnaziu, diferite de durata de 5 apoi de 4 ani pentru profesorii de liceu.

Ministrul Învăţământului şi Comunitatea Academică universitară şi-au făcut o cruce mare când au scăpat de această calamitate.

Asemenea erori au fost posibile fiindcă imediat după apariţia Legii învăţământului managerii academici ai învăţământului superior au încrucişat artificial sistemul de învăţământ postuniversitar anglo-saxon şi american cu cel european, în speţă francez. Se confundă astfel studiile aprofundate cu masteratul, nu se înţelege faptul că masteratul nu licenţiază, că fiecare ciclu de studii, licenţă, masterat, doctorat se delimitează prin proceduri distincte de admitere, de absolvire, de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi. Procesul de la Bologna, indiferent că durata ciclului de studii universitare de licenţă este de 3 sau 4 ani, respectiv 180 sau 240 de credite transferabile, este interesat de atractivitatea diplomelor pe piaţa muncii şi de competitivitatea pe plan european şi, de ce nu, mondial. A pregăti profesori cu sau fără masterat pentru învăţământul gimnazial, diferit de profesorii de liceu numai cu masterat, înseamnă a reintroduce între profesori complexe şi inechităţi de ordin social, profesional şi financiar.

În ceea ce priveşte pe învăţători şi educatoare, ei au în Nomenclatorul domeniilor şi specializărilor de referinţă pentru studii universitare de licenţă o reglementare corectă, de 3 ani, în specializarea: pedagogie învăţământ preşcolar, predagogie învăţământ primar. Ei pot urma foarte bine, de preferinţă, un masterat de limbi străine sau în orice domeniu, mai mult sau mai puţin apropiat, în care doresc să obţină abilităţi şi diplome suplimentare, cu toate consecinţele profesionale ce derivă de aici pentru educatoare şi învăţători.

Suntem pentru menţinerea dublei specializări, cel puţin în învăţământul filologic, trunchiul comun al acestor specializări, fie limba română cu o limbă străină, fie dublă limbă străină, este absolut identic, disciplinele opţionale şi facultative aproape aceleaşi, încât patru ani de studii de licenţă şi înca un an de masterat sunt suficienţi pentru acreditarea la standardele cele mai pretenţioase a dublei specializări în domeniul filologic.

În acest moment, hotărâtor pentru învăţământul superior românesc, noul Guvern, noul ministru îşi pot face un merit (sau pot compromite) prin legiferarea şi direcţionarea corectă a învăţământului, în conformitate cu interesele majore, prezente şi de perspectivă, de liberă circulaţie a persoanelor, a cunoştinţelor şi profesiilor pe noua piaţă europeană a muncii. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Tudor Constantin, va urma domnul deputat Becsek Garda Dezideriu.

Domnul Tudor Constantin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă informez că, începând de ieri, m-am retras din Grupul parlamentar al PSD, ca urmare a faptului că, începând din 1 februarie, mi-am pierdut calitatea de membru al PSD.

Vreau să fac de la început o precizare: demisia mea din PSD nu are nici o legătură cu dezbaterile care au loc la ora actuală, la nivelul partidului. Este o decizie personală, care ţine mai degrabă de anumite atitudini comportamentale, la nivelul organizaţiei judeţene PSD.

Pecizez încă o dată faptul că, peste 11 ani de zile, am activat în cadrul unui singur partid politic, în PSD m-am realizat în plan politic şi profesional. Am pornit de la funcţia de preşedinte de organizaţie municipală şi am ajuns preşedintele organizaţiei judeţene. În PSD, cu sprijinul politic al conducerii partidului, spuneam că m-am împlinit profesional, întrucât, în două rânduri am fost prefect de judeţ şi de tot ceea ce am făcut împreună nu are de ce să-mi fie ruşine, pentru că tot ceea ce am făcut, împreună cu mulţi colegi, mai ales în mandatul 2000-2004, a fost în beneficiul cetăţenilor.

Dar un partid este ca şi o familie, când doi soţi nu-şi mai vorbesc şi, mai grav, dorm în camere separate, divorţul este inevitabil. Şi atunci, cineva trebuie să aibă curaj. Mi l-am asumat eu şi vă spun că nu mi-a fost deloc uşor.

În al doilea rând, vă informez că, începând din 4 februarie, sunt membru PUR şi sunt însărcinat cu coordonarea Filialei judeţene Călăraşi. Am ales acest partid din trei considerente.

În primul rând, puseul moral este mai mic, pentru că, aşa cum cunoaşteţi, am candidat pe liste comune şi eu n-am să ştiu niciodată câţi membri şi simpatizanţi PSD m-au votat personal şi câţi membri şi simpatizanţi PUR m-au votat personal. Din această dilemă vom putea ieşi dacă vom fi în stare, în această legislatură, să adoptăm candidatura uninominală.

În al doilea rând, diferenţe doctrinare prea mari între programele şi acţiunea politică a celor două partide nu am găsit, studiind cele două programe politice.

Şi, în al treilea rând, ceea ce este foarte important, la Călăraşi, la PUR, am găsit o echipă, o echipă care m-a primit cu braţele deschise şi sper să facem o competiţie fair-play, felicitându-l, în acest context, pe domnul deputat Marian Sârbu, care a preluat mandatul de preşedinte interimar la Călăraşi.

Două probleme de regulament, acum, apropo de demisia de care aţi vorbit dumneavoastră. În conformitate cu art. 19 alin. 1 şi 2 din Regulament, părăsind Grupul parlamentar al PSD, devin deputat independent. În conformitate cu art. 14 alin. 4 din acelaşi regulament, declar că m-am afiliat Grupului parlamentar al PUR.

Rog conducerea Camerei şi staff-ul tehnic să facă corecturile necesare în evidenţa parlamentarilor. Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc pentru intervenţie, am luat act de voinţa dumneavoastră.

Dau cuvântul domnului deputat Becsek Garda Dezideriu, va urma doamna Minodora Cliveti.

Domnul Becsek Garda Dezsö-Kálman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După demisia domnului Vicol, după desfiinţarea Ministerului Controlului, Garda Naţională de Mediu se pare că îşi încetează activitatea, iar mafia lemnului, sprijinită de unii funcţionari de la Regia Naţională a Pădurilor şi Ministerul Agriculturii, va putea distruge în continuare aurul verde al ţării, contribuind astfel la o catastrofă ecologică. Am dovezi clare că mafia din domeniul silviculturii este susţinută de către structurile aparţinând Regiei Naţionale a Pădurilor. Dintre faptele dovedite de către Autoritatea Naţională de Control, însă, din cauza acestei mafii, foarte puţine cazuri au fost finalizate la faţa locului.

Astfel, Direcţia Silvică Miercurea Ciuc i-a susţinut pe cei vinovaţi pentru distrugerea fondului forestier. Mai mult, chiar, pentru acoperirea furturilor, în cadrul direcţiei silvice, multe controale au fost blocate.

Pe terenurile administrate de către subunitatea harghiteană a Regiei Naţionale a Pădurilor, în ultimii doi ani, a avut loc un jaf nemaiîntâlnit. În loc să stopeze hoţia în pădurile administrate de direcţie, aceasta a renunţat la aceste terenuri. Astfel, directorul unităţii a precizat intenţia de reziliere a contractului de administrare cu Composesoratul Ditrău, la data de 6 iulie 2004, prin Adresa nr. 6194, în loc să tragă la răspundere pe şeful de ocol, pe inginerul responsabil cu fondul forestier şi personalul însărcinat cu paza pădurii.

Domnul director interpretează într-un mod special Statutul Personalului Silvic. Cei care nu au dosar penal sunt sancţionaţi pe linie administrativă, pentru lucruri neadevărate sau minore, iar cei care sunt răspunzători pentru prejudicierea fondului forestier, având chiar dosare penale, sunt protejaţi şi menţinuţi în funcţii, contrar legii.

Astfel, domnul Melles Elöd care a fost trimis în judecată după rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş în Dosarul nr. 73/2004 pentru abuz în servicu contra intereselor publice, în continuare este şeful serviciului pentru cultura şi refacerea pădurilor. În Dosarul nr. 74/2004, s-a constatat decontarea fictivă a unor lucrări de împădurire de către ingnerii şi tehnicienii Melles Elöd, Csebi Tiberiu şi Györffy Dénes, personal de bază al Ocolului Silvic Gheorgheni.

Mai nou, şi împotriva actualului şef de ocol a început cercetarea penală, în Dosarul nr. 647/2004 privind neglijarea pazei pădurii. Răspunzători pentru acest prejudiciu sunt inginerul Mihăilă Florin şi fostul tehnician de pază Marton Tihomir, care sunt vinovaţi pentru sustragerea în două cantoane a peste 300 de m.c. de material lemnos. Şeful de ocol Mihăilă Florin se pare că are şi antecedente. Când era inginer şef district la Ocolul silvic Topliţa era implicat pentru sustragerea unui volum de 11 mii de m.c. de material lemnos, dovedit de către tehnicienii Inspectoratului teritorial de regim silvic Harghita.

Aceşti ingineri silvici şi tehnicieni nu se prezintă la serviciu, dar sunt prezenţi la semnarea statului de plată şi, din umbră, coordonează activitatea Ocolului particular Gurghiu, fapt dovedit de controlul efectuat de către Autoritatea Naţională de Control, în vara anului 2004.

Domnule ministru Gheorghe Flutur, sper că nu veţi tolera acest jaf din structurile silvice aparţinând Regiei Naţionale a Pădurilor. Ar fi cazul ca cei care au adus daune grave şi prejudicii intereselor silviculturii şi care au fost menţinuţi în funcţii pe criterii de a fi pe bunul plac al mafiei instituţionalizate să nu mai fie menţinuţi în funcţii şi să se mai facă intervenţii politice pe linia procuraturii şi a justiţiei, în vederea absolvirii lor de pedepsele prevăzute de lege.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

O invit pe doamna Minodora Cliveti, va urma doamna Lia Olguţa Vasilescu. Astăzi, doamnele au fost la înălţime!

Doamna Minodora Cliveti:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În calitate de deputat al unui partid aflat în opoziţie, am datoria să monitorizez în permanenţă felul în care promisiunile făcute în campania electorală de cei care conduc ţara, angajamentele pe care aceştia şi le-au asumat pe drumurile campaniei sunt îndeplinite. Au trecut aproape două luni de la alegeri şi de când preşedintele Băsescu smulgea cu dinţii dopul sticlei de şampanie în centrul capitalei, înconjurat de ceilali lideri şi parlamentari ai Alianţei, precum şi de cetăţenii care au crezut că pensiile vor fi majorate şi corelate imediat şi că salariile vor creşte a doua zi, că banii Uniunii Europene se vor revărsa de îndată.

În realitate, situaţia stă astfel: Guvernul, încă, nu funcţionează; un ministru a demisionat; încă mai sunt de dat afară oameni de valoare, sub pretextul că sunt pesedişti, încă mai trebuie găsiţi înlocuitori. Guvernanţii declară că nu sunt interesaţi de reacţiile FMI-ului la introducerea cotei unice de impozitare, rata inflaţiei tinde din nou spre un număr din două cifre, majorarea generală a pensiilor se amână sine die, majorarea salariilor, de asemenea, ceea ce duce la nemulţumirile categoriilor profesionale care au primit cele mai multe promisiuni (profesorii, de pildă) şi la neîndeplinirea unor obligaţii asumate pentru închiderea capitolului justiţie: garantarea independenţei magistraţilor şi prin asigurarea unor venituri corespunzătoare importanţei muncii acestora.

În interiorul partidelor care guvernează ţara se duc lupte de clarificare ideologică, se aleg lideri, primul ministru şi miniştrii liberali candidează pentru diferite posturi în ierarhia partidului, în timp ce ţara aşteaptă să fie guvernată. Şi nu oricum, ci aşa cum i s-a promis în campania electorală.

În calitate de deputat, titularul unui mandat reprezentativ general al cetăţenilor României, cer imperios Guvernului să trateze cu responsabilitate discuţiile cu FMI, cu care Guvernul Năstase a perfectat un împrumut extrem de important pentru ţară, să abordeze cu responsabilitate măsurile ce trebuie luate pentru semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană, să îndeplinească promisiunile făcute în campania electorală, să majoreze pensiile şi salariile, aşa cum s-a angajat, să nu provoace nemulţumiri şi să nu dezamăgească oamenii. Orice astfel de manifestare este de natură a periclita drumul României spre Uniunea Europeană. Să folosească, să abuzeze, chiar de "greaua moştenire a guvernării PSD", care înseamnă: inflaţia sub 10%, creşterea economică sănătoasă, o economie de piaţă funcţională, care exportă mai mult decât importă, producţia agricolă record, contracte încheiate cu firme externe de renume, integrarea în NATO şi invitarea României să semneze acordul de integrare în Uniunea Europeană. Să guverneze! Să lase de o parte clarificările în partidele Alianţei, fuziunile, absorbţiile, să muncească pentru binele cetăţenilor!

Campania electorală s-a terminat. România virtuală pe care au exersat în campanie aliaţii nu are nimic în comun cu România reală. Aceasta este o România cu oameni vii, cu nevoi adevărate, cu obligaţii asumate responsabil, care nu pot fi lăsate la voia întâmplării.

Într-o cursă contra cronometru, cum este cea în care se găseşte ţara, Guvernul ar fi trebuit să înceapă să guverneze în secunda următoare învestirii sale sau, cel mai târziu, în noaptea de revelion, aşa cum spunea Emil Boc. În loc de asta, Alianţa dansează cadrilul, preşedintele PD al României comandă mişcările, ţara se uită pe fereastra sălii de bal, iar iarna acoperă totul. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

O invit pe doamna Lia Olguţa Vasilescu să ia cuvântul, va urma domnul Ioan Mocioalcă, dacă este în sală, sau, dacă nu, domnul Constantin Tudose. Domnul Ioan Timiş depune în scris la secretariat.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Mai întâi, aş vrea să adresez o rugăminte întregului Birou Permanent al Camerei Deputaţilor, şi anume ca măcar în această legislatură să se dea mai multă importanţă declaraţiilor politice şi, dacă se poate, să se mute undeva, luni după-masă, aşa cum este şi la Senat. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În data de 2 septembrie 2003, înregistram la Camera Deputaţilor, pentru dezbatere, o propunere legislativă privind sprijinul acordat tinerilor pentru întemeierea unei familii, care făcea parte dintr-un pachet de legi referitoare la tânăra generaţie. Remarcam atunci că, începând cu anul 1990, numărul căsătoriilor a scăzut dramatic, din an în an, tot mai puţine persoane prezentându-se în faţa ofiţerilor de stare civilă.

Astfel, dacă în 1990 se înregistrau 192.652 de căsătorii, în 2000, cifra acestora ajunsese la 135.808, scăzând treptat la 129.930, în 2002. În acelaşi timp, rata nupţialităţii era, în ultimii ani, cea mai mică de după perioada postbelică, iar vârsta medie a cuplurilor căsătorite crescuse la 30 de ani pentru bărbaţi şi la 27 de ani pentru femei. Din această cauză şi natalitatea a scăzut în mod alarmant, fapt ce a determinat diminuarea populaţiei României cu peste 1 milion de persoane.

Motivele pentru care tinerii nu mai erau interesaţi de întemeierea unei familii erau reliefate de sondajele de opinie: lipsa unei locuinţe şi a banilor necesari pentru cumpărarea unor bunuri de uz îndelungat, salariile mici sau şomajul. Dacă, înainte de 1989, pentru tinerii căsătoriţi obţinerea unei locuinţe nu reprezenta o problemă de nerezolvat, datorită sistemului de acordare a unei garsoniere sau a unui apartament de către stat, după revoluţie, puţine familii mai pot beneficia de prevederile legale pentru cumpărarea în rate a unui spaţiu locativ prin ANL, din cauza lipsei sumelor necesare avansului.

Propuneam atunci, prin proiectul respectiv de lege, ca tinerii aflaţi la prima căsătorie să primească suma de 50 de milioane de lei, necesară pentru plata avansului pentru o locuinţă sau pentru achiziţioanrea unor bunuri de folosinţă îndelungată. Deşi legea era absolut necesră, ea a fost respinsă de majoritatea PSD, care nu a reuşit să identifice sursele de finanţare necesare.

Între timp, în Programl e guvernare al Alianţei PNL-PD, a apărut, la pag. 29, exact propunerea noastră, cu singura diferenţă că suma este de 200 de euro şi nu de 1.000, aşa cum propuneam noi că ar fi minimum necesar. Deşi este clar ca lumina zilei că avem de a face cu un plagiat, membrii Alianţei D.A. au mers până la a cere să-şi înregistreze programul de guvernare la OSIM, uitând că acolo se înregistrează ideile originale şi nu creaţiile altora.

Întrucât contăm pe buna credinţă a parlamentarilor PNL şi PD, care nu au ştiut că cel care a întocmit programul de guvernare, la secţiunea respectivă, a copiat o propunere legislativă care ne aparţine, am redepus luni, 7 februarie 2005, în procedură de urgenţă, proiectul respectiv şi îi aşteptăm pe aceştia să-l voteze. Sperăm că ei vor recunoaşte paternitatea unei legi, spre deosebire de parlamentarii PSD din legislatura 2000-2004, care, după ce au respins în bloc un program depus tot de deputaţi ai PRM, referitor la ajutorul acordat şcolarilor pentru hrană, au votat programul guvernamental "laptele şi cornul", deşi era copiat aproape în întregime de la noi.

Noi refuzăm să credem că nu a mai rămas nimic de furat în această ţară, decât proprietatea intelectuală. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul domnului deputat Constantin Tudor, dacă este în sală, dacă nu, îl rog pe domnul Tudor Mohora să prezinte declaraţia.

Poate, până la 9,20, ora la care încheiem declaraţiile politice, vor veni şi ceilalţi colegi înscrişi.

Domnul Tudor Mohora:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se referă la un subiect de mare actualitate, şi anume la preocuparea obsedantă a actualei puteri de a-şi instala la toate nivelurile administraţiei publice reprezentanţii clientelei sale politice. După ce rezultatul alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2004 a fost modificat, prin instalarea unui guvern impus de preşedintele Traian Băsescu la limita prevederilor constituţionale, ceea ce i-a luat prin surprindere chiar şi pe fruntaşii PNL şi PD, care nu erau pregătiţi să conducă ţara - a se vedea ca argumente bâlbâielile penibile în privinţa nominalizărilor miniştrilor şi prefecţilor - observăm că în aceste zile se desfăşoară o amplă operaţie de instalare la toate nivelurile administraţiei publice a unor reprezentanţi ai partidelor aflate vremelnic la putere, pe baza algoritmului politic de tristă amintire.

Ne aducem aminte că, după alegerile din anul 2000, unele modificări de personal operate ca urmare a schimbărilor din structura unor ministere au fost aspru criticate de opoziţia de atunci, ca fiind expresia unor imixtiuni ale puterii politice în dauna prestaţiei profesionale. Totuşi, dovada că în privinţa personalului din administraţie s-a procedat corect în marea majoritate a situaţiilor este rezultatul de ansamblu al guvernării din perioada 2000-2004, concretizat prin creşterea economică şi a nivelului de trai al populaţiei, precum şi prin atingerea obiectivelor dificile de aderare a României la Uniunea Europeană. Iar faptul că marea majoritate a cetăţenilor a apreciat pozitiv acest lucru s-a materializat în plasarea pe primul loc la alegerile parlamentare a Uniunii PSD + PUR.

Constatăm astăzi că reprezentanţii partidelor aflate la putere au început o adevărată "vânătoare de vrăjitoare" în administraţia publică, în cadrul căreia cuvintele "competenţă" şi "profesionalism" sunt înlocuite cu "algoritm" şi "clientelism".

Domnule preşedinte, vă rog să impuneţi ordinea în sala de şedinţe, potrivit atribuţiile care vă revin în calitate de preşedinte şi Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, în lipsa chestorilor din sală, îmi revine mie această misiune. Am să-l rog pe domnul deputat reprezentant al minorităţii ucrainiene să reducă puţin sonorul, că îl deranjează pe domnul Mohora. Vă mulţumesc.

Continuaţi, domnule Mohora.

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulţumesc şi eu.

Mai nou, actuala putere doreşte să pună în discuţie, şi o face prin mijloace murdare, inclusiv rezultatele alegerilor locale din anul 2004. Avem semnale că se promovează de la nivel central o campanie de schimbare a preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi viceprimarilor consiliilor locale şi judeţene, prin repunerea în discuţie a majorităţilor ce au rezultat în urma alegerilor locale din anul 2004.

Atragem atenţia actualei puteri că prevederile Legii nr. 215/23.04.2001 precizează foarte clar, la art. 113: "(1) Consiliul judeţean alege dintre membrii săi, pe toată durata exercitării mandatului, un preşedinte şi doi vicepreşedinţi; (2) Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie. Eliberarea din funcţie a preşedintelui consiliului judeţean se face prin votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora, dacă a emis în decurs de trei luni cel puţin trei dispoziţii care au fost anulate irevocabil de instanţa de judecată". Şi continuă acest alineat.

Informăm pe această cale pe reprezentanţii Guvernului că, dacă, atacurile la adresa unor preşedinţi de consilii judeţene şi a altor membri ai consiliilor locale, ca cele care s-au manifestat în Suceava, Bistriţa Năsăud şi altele, vor continua, Partidul Social Democrat va sesiza Comisia Europeană şi Congresul Puterilor Locale şi Regionale, considerând că asemenea acte nu pot produce decât tensiuni politice şi confruntări contraproductive pentru interesele comunităţilor locale.

Consider că, la un moment dat, partidele politice ar trebui să trateze cu toată responsabilitatea aplicarea legislaţiei privind depolitizarea administraţiei publice, ceea ce ne va alinia la standardele Uniunii Europene şi ne va permite să stabilizăm şi să profesionalizăm personalul din administraţia publică. Este pentru mine clar că o revoluţie în administraţia publică, provocată de fiecare schimbare de guvern, chiar dacă ar trebui să-i chemăm în ajutor pe cei 15 mii de specialişti ai fostei CDR, dintre care probabil mulţi se regăsesc în PNL şi PD, este păguboasă pentru ţară.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Ciocâlteu.

Domnul Alexandru Ciocâlteu:

Stimaţi colegi,

Sunt prea multe lucruri despre care aş dori să vă vorbesc acum, apropo de asistenţa sanitară din România, dar, pentru că nu am decât trei minute la dispoziţie, am să vă vorbesc despre un lucru semnificativ, deoarece ne aduce la nivelul anului 2000, ceea ce în medicina românească înseamnă un lucru extraordinar.

Sigur că am oscilat între "evenimentul Ciomu" şi "evenimentul Bogdan Marinescu", în medicina românească, fiecare le-a interpretat aşa cum a dorit. Eu am să vă vorbesc despre o bucurie pe care o am şi la care am participat împreună cu mulţi dintre colegii mei. În România trăiesc 6.000 de oameni datorită dializei cronice. Nu mai vorbesc de miile de oameni care sunt salvaţi, datorită dializei acute.

Din nefericire, s-a întâmplat ca, prin intermediul Băncii Mondiale, al IFC-ului, să se producă o licitaţie la nivel naţional, o licitaţie căreia îi lipsesc elemente fundamentale. În primul rând, această licitaţie impune operatori care să aibă o cifră de afaceri în România de 100 de milioane de dolari, ceea ce este absolut de neimaginat, pentru că nici o firmă din România nu consumă aceşti bani în domeniul dializei. Dializa foloseşte în România circa 80 de milioane de dolari, ceea ce este deja foarte mult.

Prin privatizare, se poate obţine o scădere cu circa 20 de milioane de dolari, dar modul în care a fost concepută această licitaţie este total împotriva normelor financiare, normelor legale care există în toată lumea. De asemenea, această licitaţie s-a ţinut fără a ţine seama de un regulament de funcţionare al centrelor de dializă, fără a ţine seama de părerea specialiştilor şi a fost făcută numai şi numai în interesul anumitor persoane, care, probabil că vor răspunde de ceea ce au făcut.

Luarea mea de cuvânt este numai în direcţia utilizării eficiente a banilor publici şi, dacă vreţi, este în sprijinul colegilor (pentru că, indiferent din ce partid facem parte, suntem medici şi îngrijim tot bolnavi), este în sprijinul domnului ministru Mircea Cinteză, ca să ia măsura care se cuvine, în cazul acestei licitaţii, pentru a o duce la bun sfârşit, dar nu în condiţiile în care a fost făcută şi care sunt total necinstite. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Cu permisiunea dumneavoastră, am să insist şi eu în legătură cu propunerea făcută de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu. Personal, mă număr printre acei parlamentari, care, de ani de zile, insistă să asigurăm locul şi rolul pe care îl merită această instituţie, această procedură importantă parlamentară a declaraţiilor politice.

Şi colegii noştri mai noi au constatat astăzi în ce deplin anonimat se desfăşoară această şedinţă a declaraţiilor politice, vizavi de relaţia cu presa. Ora nu este deloc favorabilă presei.

Aşa cum la Senat, de la începutul primei legislaturi, declaraţiile politice se desfăşoară întotdeauna luni după-amiază, la o oră rezonabilă, va trebui, şi profit că sunt prezenţi şi reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare aici, ca, prin reprezentanţii Comisiei pentru modificarea regulamentului, să se insiste să se aducă această corectură, absolut necesară şi obiectivă. În aşa fel încât şi la Camera Deputaţilor aceste declaraţii politice să aibă loc luni după-amiază, între orele 15 şi 16,30, mărind puţin şi timpul afectat.

La ora actuală, după cum aţi constatat, programul este doar de la 8,30 la 9,20, timp insuficient. Şi o să constataţi că o să avem şi peste 40 de înscrieri pentru declaraţii politice. Şi am această rugăminte, să susţinem cu toţii această iniţiativă.

Regula a fost întotdeauna: cei din opoziţie o susţineau, cei care treceau între timp la putere nu o mai susţineau, pentru că, în general, la declaraţiile politice, mai mult vizaţi sunt cei aflaţi la putere, aşa este în Parlament, întotdeauna.

Dar am rugămintea să înţelegem toţi, indiferent că ne aflăm la putere sau în opoziţie, că această instituţie este absolut necesară şi să-i acordăm locul şi rolul cuvenit.

Cu aceasta, închei prima parte a şedinţei de astăzi şi vă urez o zi după voia dumneavoastră.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Corneliu Ciontu:

"Scandalul la români"

În România, scandalul şi petardele de sărbători trăiesc într-o dulce alianţă. De-a lungul anului avem scandaluri; la sfârşitul acestuia, când Crăciunul ne cere pace, descoperim petardele. Nu putem parcă trăi fără pocnete regulate. În fond, petarda şi scandalul sunt o specie comună. Amândouă produc mare zgomot, sperieturi, agitaţie. Amândouă sunt inofensive. Ce-i drept, în cazul petardelor mai poţi pierde un ochi; în scandaluri, însă, nu se pierd nici măcar reputaţii.

Scandalul trădează nevoia noastră cotidiană de violenţă: violenţă în expresie, în idei, în gânduri. Altfel cum am evacua tensiunea, spaimele, frustrarea? În ultimă instanţă, scandalul este ceea ce mai rămâne atunci când oamenii renunţă la războaie şi haiducie; coeficientul lor de adversitate trebuie totuşi să explodeze cumva.

Într-o lume ideală nu există scandaluri, pentru să scandalul este trivial şi ridicol. Scandalul ucide smerenia, solidaritatea, căldura umană, bunul-simţ. În război, cel puţin, soldaţii dau dovadă de curaj şi spirit de echipă; scandalul exclude însă orice virtute. Nimic nu-i mai uşor decât să aduci la cunoştinţa presei, din spatele unui telefon, că adversarul e de vină, că ai dovezi zdrobitoare împotriva lui. Ca şi dragostea, scandalul ar trebui să fie un lucru privat. Cearta e în legea firii, şi oamenii - chiar şi cei mai înţelepţi - nu se pot feri de ea. Dar o ceartă în văzul lumii e ca noaptea nunţii transmisă în direct la televizor; nu se face, nu se cade.

În ultimii ani, societatea românească a ajuns să funcţioneze pe bază de scandal. Pentru toate eşecurile noastre există câte o bombă media care oferă vinovaţi: guru Bivolaru, colonelul Truţulescu, judecătoarea Lungu. În fiecare săptămână apare un inamic public, un ţap ispăşitor pentru toată nefericirea românească. O înfierăm câteva zile pe Adriana Iliescu pentru că a născut la 67 de ani, dar în restul timpului habar n-avem despre sutele de copii care cerşesc pe stradă, la vedere. Luăm foc dacă o fată de rege ţigan se căsătoreşte la 14 ani, dar căscam plictisiţi când vecinul de deasupra îşi bate băiatul. Nu ne iubim partenerii de viaţă, dar participăm trup şi suflet la idilele vedetelor. În fond, nu credem decât în ceea ce e public, televizat, tratat de presă. Iar ca să merite atenţia presei, o ştire trebuie să emane iz de scandal.

Cazul antrenorilor Octavian Belu şi Mariana Bitang este grăitor în acest sens. Cei doi sunt, nu doar statistic, cei mai importanţi antrenori din istoria României. Sunt printre marii antrenori ai lumii. Înving regulat Statele Unite ale Americii şi Rusia la Olimpiade, deşi cele două superputeri dispun de o bază de selecţie uriaşă şi de fonduri masive. De fapt, Belu şi Bintang sunt partea frumoasă a României, sunt povestea noastră cea mai de fericită. Belu şi Bitang ne fac să ne frecăm la ochi din patru în patru ani: da, amărâţii ăştia de români sunt pe primul loc, şi iar pe primul loc, şi iar pe primul loc...

Toţi îi iubim şi îi respectăm pe cei doi. Nu cred că există român care să le vrea răul. Şi totuşi, de dragul scandalului, am reuşit să-i supunem unui veritabil linşaj mediatic. Le-am luat vieţile particulare sub lupă şi le-am hărţuit copiii. I-am acuzat de metode barbare de antrenament. Ne-am trezit plângând de mila copilelor care se apucă de gimnastică, de parcă acest lucru nu se întâmplă oricum, oriunde în lume. Şi, ca şi cum toate acestea nu erau de ajuns, i-am găsit vinovaţi pentru corupţia din România. Da, primele capete care au căzut în lupta anticorupţie sunt, stupefiant, cele ale lui Belu şi Bitang, urmăriţi în justiţie pentru însuşirea de foloase necuvenite.

Din punctul de vedere al Partidului România Mare, joaca de-a anticorupţia nu are ce căuta în sala olimpică de gimnastică. Dacă guvernul Tăriceanu vrea să prezinte moda rigorii morale, s-o facă cu baronii şi talibanii locali, nu cu regii gimnasticii. Toată lumea ştia şi aproba practica împărţirii premiului între antrenor şi sportiv; acum, când ea a ieşit la lumină, toţi se prefac miraţi. Este revoltător ce se întâmplă; este obscen, iar PRM face un apel către toţi antrenorii din ţară, indiferent de disciplină, să se autodenunţe.

Scandalul de dragul scandalului are numai efecte destabilizatoare - aceasta e lecţia pe care ar trebuie s-o învăţăm din cazul Belu-Bitang. În politica românească se petrec lucruri similare: stânga se luptă cu dreapta, dreapta cu stânga şi toţi cu PRM-ul. Nu ştim însă prea bine de ce o facem, atâta timp cât avem o unică preocupare: România.

Domnul Ioan Timiş:

Am constatat cu îngrijorare şi stupefacţie faptul ca prefectul de Hunedoara, domnul Cristian Vladu, a avut în mod repetat atitudini publice de hărţuire politică, de ameninţare şi de intimidare la adresa funcţionarilor publici de conducere din cadrul serviciilor deconcentrate ale ministerelor cu activitate în judeţul Hunedoara.

Ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, având, în general, atribuţii de executare a legilor şi de organizare a executării acestora, domnul prefect de Hunedoara, în pofida legii şi a avertismentului Ministrului Administraţiei şi Internelor a avut prin excelenţă un comportament preponderent politic, inadecvat funcţiei de înalt demnitar public.

Principiile legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii, ale cercetării administrative prealabile, ca principii de bază ale activităţii prefectului, prevăzute de lege, au fost în mod abuziv înlocuite cu ameninţarea directă, calomnia şi prigoana pe criterii strict politice.

Solicitarea listei funcţionarilor publici de execuţie, încadrat în perioada 2001- 2004, ameninţarea cu demiterea unor directori fără o documentare sau o analiză în temeiul legii, introducerea unui etalon de competenţa original în care nu concursul, profesionalismul sau competenţa sunt considerate criterii legale, ci numărul de voturi dat într-o comisie PD, PNL, UDMR, PUR, dovedesc faptul ca domnul prefect Cristian Vladu ori nu cunoaşte legea prefectului şi Legea funcţionarului public, ori dacă le cunoaşte, nu are de gând să le respecte.

Apetitul domniei sale pentru abuzuri şi răfuiala politică depăşeşte chiar şi limita competenţelor funcţiei de prefect, prevăzute de lege. Astfel, ameninţarea unor primari PSD (Baia de Criş şi Bacia) cu demiterea prin referendum, constatarea împreună cu reprezentanţii unor ONG-uri ca Legea fondului funciar în vigoare este neconstituţională în mai multe articole şi ca şi în procesul de aplicare a acesteia trebuie avut în vedere principiul restitutio in integrum, care, deocamdată nu este un principiu cuprins în dispoziţiile acestei legi, vin să lămurească aspectul revanşard, eminamente politic şi vădit în afara legii al activităţii prefectului de Hunedoara.

Solicit domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor, să ceară de urgenţă domnului prefect de Hunedoara ca în activitatea sa, să se limiteze la competenţele legale pentru executarea legii şi să lase atitudinile politice în seama celor care se ocupă de acest palier.

Riscul de a bloca activitatea serviciilor deconcentrate ale ministerelor din judeţul Hunedoara este imens deoarece domnul prefect a emis recent o adresă a cărei valoare juridică nu o comentăm, prin care practic interzice orice activitate curentă a acestora până la noi ordine.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

"UDMR forţează "Autonomia teritorială"

Constatăm, pe zi ce trece, că nobilul stindard al "schimbării" este întinat de compromisuri politice scandaloase şi inacceptabile. UDMR, care a susţinut P.S.D. timp de 4 ani, ba chiar şi-a dat voturile, într-o proporţie însemnată, în turul II de scrutin, pentru Adrian Năstase, face parte dintr-o altă coaliţie guvernamentală.

Din păcate, această alăturare ad-hoc nu se face pentru mai buna slujire a interesului naţional, ci pentru satisfacerea pretenţiilor aberante ale unei organizaţii de tip terorist, care numai "stabilitate politică" nu oferă României. După ce, prin şantajul practicat timp de 15 ani, UDMR şi-a atins, unul câte unul, obiectivele programatice enunţate încă de la fondare, acum ONG-ul condus de...ministrul de stat Marko Bela este foarte aproape de îndeplinirea celui mai important dintre dezideratele sale: legalizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

În condiţiile în care majoritatea parlamentară P.N.L.-P.D.-P.U.R.-UDMR-minorităţi este extrem de fragilă (doar câteva voturi în plus), cererile extremiştilor maghiari vor trebui aprobate, prin forţa lucrurilor, împotriva oricăror norme legale şi morale.

Primii paşi au fost făcuţi: UDMR are 4 miniştri (între care şi liderul Uniunii, care va coordona domeniile culturii, educaţiei şi integrării europene), 10 secretari de stat, 4 prefecţi (în judeţele Covasna, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Mehedinţi), 8 subprefecţi, precum şi o puzderie de directori generali şi adjuncţi, inspectori, şefi de servicii etc.

Într-un cuvânt, o armată de oameni devotaţi unei singure obsesii monstruoase: fărâmiţarea României, dinamitarea ei din interior. În acest context, spicuim câteva fraze dintr-un protest al unor organizaţii româneşti din Covasna: "Numirea unui prefect UDMR oferă formaţiunii politice etnice al cărui reprezentant este cheia spre impunerea ca fapt împlinit a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, prin proclamarea Ţinutului Secuiesc, fiind înlăturată ultima barieră din calea acestui ţel politic fundamental."

Demersul guvernanţilor este nejustificat, iar scuzele puerile (cum că Ervin Gyorgy, noul prefect de Covasna, ar fi, chipurile, îndrituit să ocupe această funcţie, întrucât "şi el este cetăţean român) nu pot să şteargă din mintea noastră purificarea etnică antiromânească practicată din 1989 încoace în zonele cu populaţie predominant maghiară, şi nici refuzul sistematic al UDMR Covasna de a accepta un vicepreşedinte român al consiliului judeţean, sau măcar câte un viceprimar român în localităţile cu populaţie mixtă din punct de vedere etnic.

Partidul România Mare (care a organizat, de altfel, la Sfântu-Gheorghe, un miting de protest faţă de numirea provocatorului şovin Ervin Gykorgy în funcţia de prefect) rămâne consecvent politicii sale de orientare naţională, pe care a practicat-o de la înfiinţare şi până în prezent. În toate problemele majore cu care s-a confruntat societatea românească, ceilalţi au ajuns la vorba noastră, mai devreme sau mai târziu. De data aceasta, ne temem să nu fie prea târziu...

Domnul Ion Mocioalcă:

Stimaţi colegi,

Doresc să vă reamintesc că PSD este, în acest moment, cel mai important partid din România. numărul de aleşi obţinut la scrutinurile electorale de anul trecut, atât la parlamentari, cât şi la primari, consilierii locali şi judeţeni ne îndreptăţesc să considerăm că, deşi practic ne aflăm acum în opoziţie, o mare parte din voturile cuprinse în bazinul electoral românesc s-au îndreptat spre noi, ceea ce ne îndreptăţeşte să credem că electoratul aşteaptă de la noi o prestaţie pe măsură.

Indiferent de cine guvernează, un primar, un consilier judeţean sau un preşedinte de consiliu judeţean trebuie să-şi facă datoria faţă de alegători şi faţă de, evident, necesitiăţile de dezvoltare locală, cu atât mai mult cu cât clamăm tot timpul că avem nevoie de o reală autonomie locală.

Din câte am constatat noi, se pare că s-a înteţit şi se va înteţi şi mai mult ceea ce putem numi o prigoană asupra celor 19 preşedinţi ai noştri de consilii judeţene, din partea conducerilor liberalo-pediste din administraţiile judeţene. Acesta este un fapt inadmisibil şi noi vom sesiza astfel de aspecte, chiar şi forurilor internaţionale.

Demnitatea de preşedinte al consiliului judeţean ales, şi sublinliez "ales", chiar dacă ales de consilieri, n-ar trebui să aibă nici o legătură cu retorica politicianistă şi cu răzbunările de partid. Aleşii, nici nu mai e caz să insistăm, îi reprezintă pe toţi cei care i-au ales şi astfel de presiuni asupra lor nu sunt de admis. De altfel, Alianţa "DA" a debutat în forţă din acest punct de vedere, pregătind în acest moment un val schimbări în toată ţara, la nivelul instituţiilor deconcentrate.

Nimic nu contează, pare-se, pentru liderii puterii, decât satisfacerea clientelei politice. Mulţi dintre cei care conduc în prezent aceste instituţii sunt profesionişti care au dat concurs pe posturile lor, iar eventualele lor schimbări abuzive nu sunt deloc în acord cu o guvernare democratică.

În aceste condiţii, le-aş recomanda celor de la putere să aibă grijă de efectele prezentelor acte de guvernare, pentru că din primăvară un val de scumpiri fără precedent va lovi societatea românească. FMI nu acceptă, după cum bine ştiţi, o creştere a deficitului bugetar, iar ţintele fostului guvern PSD trebuie, vrând, nevrând atinse.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

În prima săptămână de lucru efectiv la Camera Deputaţilor, din sesiunea februarie - iunie 2005, este foarte important pentru fiecare partid politic, pentru fiecare grup parlamentar şi, mai ales, pentru fiecare membru al Parlamentului să îşi stabilească priorităţile legislative.

Indiferent dacă facem parte din partide aflate la putere sau în opoziţie trebuie să avem în vedere câteva considerente extrem de importante care vor conta în viitorii patru ani.

Ne aflăm într-o perioadă crucială pentru România şi pentru cei care ne-au dat votul în alegerile parlamentare de anul trecut. Dacă acum nu vom demostra că suntem capabili să ne respectăm angajamentele faţă de populaţie, dacă acum nu vom demonstra că pentru fiecare în parte interesul naţional este cel care primează, atunci pericolul ca România să rateze o nouă şansă, un nou drum este iminent.

De aceea, în calitate de lider de grup şi de reprezentant al oamenilor în Parlamentul României, am datoria de a face un apel public ca, indiferent de culoarea politică ce ne caracterizează, indiferent de carnetul de partid pe care îl avem în buzunar să fim capabili, ca în întreaga noastră activitate, să demonstrăm că punem interesele României şi ale oamenilor mai presus de interesele personale şi de disputele de partid.

De aceea, apelul meu de astăzi este de susţinere a priorităţilor Guvernului pentru România, de încadrare a eforturilor noastre în demersul de a aduce un trai mai bun pentru români şi o integrare fără emoţii a României în Europa.

Domnul Florin Iordache:

"Cota unică de impozitare - promisiune electorală onorată de Guvernul Tăriceanu, cu efecte dezastruoase pentru economia României."

Una din cele mai important epromisiuni electorale a Alianţei D.A. din campania electorală viza introducerea cotei unice de impozitare. În prima şedinţă a actualului Guvern, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, s-a luat măsura adoptării cotei unice.

Prin această măsură, echilibrul financiar şi economic va fi puternic zdruncinat, deficitul bugetar va fi majorat, va creşte inflaţia, iar stabilitatea macroeconomică va fi perturbată. Consider că este o măsură pripită, nefundamentată economic şi social, fiind un act de nedreptate socială, favorizând grupurile sociale cu venituri mari şi foarte mari. Vom constata o diminuare a resurselor bugetului de stat, punând în pericol serviciile sociale: sănătate, educaţie, asistenţă a bătrânilor şi persoanelor cu handicap.

Este o grea lovitură pe care o primeşte clasa de mijloc din România, care s-a format şi dezvoltat în timpul Guvernului Adrian Năstase şi care, prin deblocarea cotei de impozitare, se vede pusă în imposibilitatea continuării activităţii. Această măsură va afecta şi bugetele comunităţilor locale, care sunt puse în imposibilitatea de a achita facturile la utilităţile locale.

Aşa zisa "restructurare fiscală" dorită de iniţiator se va materializa într-o dezorganizare efectivă a sistemului, punând în pericol chiar şi respectarea calendarului de integrare în Uniunea Europeană.

Persoanele cu venituri mici vor constata că au fost minţite şi că, odată cu creşterea nesemnificativă a retribuţiilor, vor creşte facturile la gaze şi energie foarte mult.

Aşadar, Guvernul Tăriceanu a început cu stângul, printr-o grea lovitură dată economiei României.

După pauză

Şedinţa s-a reluat la ora 10,32. Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii secretari Petre Popeangă şi Gheorghe Albu.

Domnul Adrian Năstase:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei. Vă anunţ că, din totalul celor 332 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 305. Sunt absenţi 27, din care participă la alte acţiuni parlamentare 6 colegi.

Intrăm în ordinea de zi. Primul proiect de lege este cel referitor la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale.

Potrivit prevederilor art.108 alin.3 din Regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Conform prevederilor art.100 şi 111 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt pe articole şi durata de timp afectată dezbaterii în ansamblu a proiectului de lege.

Invit preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, sesizată în fond, să facă propunerile regulamentare.

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

Domnule preşedinte,

Comisia propune pentru dezbaterea generală 3 minute şi pentru fiecare intervenţie un minut.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Unanimitate.

Potrivit prevederilor art.110 din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

Începem cu titlul. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Sunt câteva modificări propuse de către comisie, pe care aş vrea ca domnul preşedinte al comisiei să ni le prezinte.

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale. Mai precis, intervenţia legislativă vizează organizarea aparatelor de lucru al celor 3 miniştri de stat, precum şi suplimentarea numărului maxim de posturi în aparatul de lucru al guvernului, finanţate potrivit legii, cu 40 de posturi.

Vreau să vă informez că membrii comisiei au ţinut cont de avizul favorabil dat de către Consiliul Legislativ la întocmirea raportului. Totodată, doresc să vă informez că la lucrările comisiei au participat toţi cei 26 de membri ai comisiei, reprezentând toate grupurile parlamentare, care au votat în unanimitate acest proiect de lege şi, de asemenea, să vă informez că a fost prezent pentru a da anumite informaţii şi informaţii suplimentare domnul Bogdan Olteanu, ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

Având în vedere toate acestea, comisia propune aprobarea acestui proiect de lege, cu următoarele amendamente.

Art.I: "Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 140 din 29 decembrie 2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, publicată în Monitorul Oficial al României - partea I, nr.1280 din 30 decembrie 2004."

Art. II alin.1 va avea următorul cuprins: "Numărul maxim de posturi în aparatul de lucru al Guvernului, cu excepţia Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul, finanţate potrivit legii, se suplimentează cu 40 de posturi."

Alin.2. "Numărul maxim de posturi, finanţate potrivit legii, pentru Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul, se suplimentează cu 13 posturi."

Alin.3: "Finanţarea cheltuielilor de personal aferente celor 13 posturi se face în limita fondurilor bugetului secretariatului general al Guvernului, aprobat pentru anul 2005."

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră articolul unic cu aceste propuneri...

Vă rog, domnule deputat. Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Deşi nu toată lumea este de acord, problema organizării unui aparat de lucru revine în primul rând conducătorului acelui aparat, care ştie cum să-şi desfăşoare activitatea, şi de aceea nu am intervenit. Dar e o problemă formală de data aceasta. Aceste amendamente care ne-au fost înfăţişate aici în plenul Camerei, privesc raporturi de ordin financiar şi nu au avizul Ministerului Finanţelor. Eu propun, pentru că nu putem dezlega această problemă, restituirea la comisie şi primirea avizului Ministerului Finanţelor.

Domnul Adrian Năstase:

Eu vă propun să-l ascultăm pe ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, care va clarifica aceste aspecte.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Bogdan Olteanu (ministrul pentru relaţia cu Parlamentul):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Guvernul îşi însuşeşte amendamentele de la comisie şi, în ce priveşte necesitatea unui aviz al Ministerului Finanţelor, dorim să atragem atenţia onoraţilor colegi asupra alin.3 al art.II care spune că "finanţarea cheltuielilor de personal (...) se face în limita fondurilor bugetului secretariatului general al Guvernului, aprobat pentru 2005". Nu se vor face nici un fel de alocări suplimentare de fonduri pentru aceste posturi, ele sunt necesare pentru o mai bună desfăşurare a relaţiilor dintre Parlament şi Guvern, dar nu vor presupune cheltuieli suplimentare sau eforturi bugetare.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Nicolăescu, doriţi să interveniţi.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Pe lângă explicaţia dată de ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, cred că trebuie să mai avem în vedere un lucru. Atunci când s-a discutat în comisia de specialitate acest proiect de lege a fost şi reprezentantul Guvernului, care şi-a însuşit acest punct de vedere. Deci, eu cred că retrimiterea la comisie nu este corectă şi oportună.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Îmi retrag această propunere care nu a avut decât un rol, de a vă atenţiona asupra situaţiei că pentru unii suntem mumă şi pentru alţii suntem ciumă. În presa de astăzi, chiar, suntem criticaţi pentru suplimentarea posturilor la Camera Deputaţilor cu 100 de locuri, în limita bugetului pe care numai noi avem dreptul să ni-l aprobăm.

În aceste condiţii, vă solicit, domnule preşedinte, ca, uzând de atribuţiile şi prerogativele pe care le aveţi în ceea ce priveşte raporturile cu presa, regulamentul îmi permite să vă solicit acest lucru, în conformitate cu art.131 alin.4, să însărcinaţi pe purtătorul de cuvânt al Biroului permanent să ia atitudine şi să dea explicaţii în ceea ce priveşte apariţii în presă de natură a ştirbi prestigiul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Am să-l rog pe domnul Titu Nicolae Ghiorghiof, care va fi purtător de cuvânt al Biroului permanent în această primă sesiune, să facă precizările necesare pentru presă.

Revenind la proiectul de lege, supun votului dumneavoastră articolul unic, cu modificările propuse de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Stimaţi colegi, este o lege organică, trebuie să fie adoptată cu votul majorităţii deputaţilor care compun Camera Deputaţilor, deci cel puţin 173 de parlamentari.

Eu vă propun să adăugăm acest vot la voturile finale, pe care le vom face peste câteva minute, dar rugămintea mea la toţi liderii de grupuri este să se îngrijească de a chema în sală colegii de la grupuri, în aşa fel încât votul să se poată desfăşura în condiţiile regulamentare şi cu finalităţile pe care le dorim.

Vă mulţumesc foarte mult.

Trecem la următorul proiect de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2004 pentru modificarea Legii nr.303/2004 privind statutul magistraţilor şi a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Potrivit prevederilor art.108 din Regulament acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Rog reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, sesizată în fond, pe domnul deputat Iordache, să facă propunerile regulamentare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru acest proiect de lege vă propun timp total de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am o obiecţie.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Timpul alocat nu ajunge nici unei dezbateri formale a unui proiect de lege cu mari rezonanţe în ceea ce priveşte procedurile noastre de integrare, mai ales la Capitolul "Justiţie".

În aceste condiţii, propunerea formală nu face decât să înlăture orice fel de dezbatere asupra acestui proiect de lege.

Vă propun să reapreciaţi timpul, în limitele rezonabile şi obişnuite ale celor 15 minute care se acordă în total la ordonanţele de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat Iordache?

Domnul Florin Iordache:

Ţinând cont că liderul Grupului parlamentar al PRM are nişte amendamente pe care comisia le-a respins, suntem de acord cu propunerea pentru mărirea timpului.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea revizuită privind durata intervenţiilor, 15 minute.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Începem cu titlul proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ştiind formalitatea lipsei dezbaterilor generale am făcut un amendament la titlul legii, care este intitulat în amendamentul propus "Lege pentru respingerea ordonanţei". O să vă motivez amendamentul acesta, pentru că el se răsfrânge asupra tuturor celorlalte, care sunt pe articole completatoare, pe care le voi susţine, dar nu le voi mai explica, pentru economie de timp.

Problema este în felul următor. Când am adoptat în această sală şi am fost de acord cu această adoptare a Legii nr.304/2004 am avut în vedere unul din elementele care a fost foarte bine scos în evidenţă în expunerea de motive, şi anume că prin această lege se reintroduce principiul colegialităţii în compunerea completelor de judecată. A fost o cerinţă a reformei în justiţie, agreată, sau dacă vreţi tutelată de Uniunea Europeană, şi o necesitate efectivă de a se înlătura orice fel de suspiciune cu privire la actul de justiţie, pentru că prezenţa unui judecător unic, care să hotărască discreţionar şi uneori nu în cunoştinţă de cauză, pentru că e vorba în primul rând de judecători tineri, lipsiţi de experienţa conducerii unor şedinţe de judecată, a fost una dintre cele m ai grave tare ale justiţiei noastre. Ne-am bucurat atunci degeaba. Pentru că această lege urma să intre în vigoare după 3 luni, şi după 3 luni apare această ordonanţă de urgenţă care ne reîntoarece la sistemul judecătorului unic, pe care îl abrogasem prin această lege.

Pretextul ordonanţei de urgenţă este lipsa de cadre în justiţie care să asigure colegialitatea - complet format din doi judecători. Ca practician şi, de aceea, este bine ca în fiecare domeniu să se pronunţe şi practicienii domeniilor, vă spun că această justificare este falsă. Este falsă întrucât prin compunerea unor complete de doi judecători, prin adăugarea unui judecător care nu are rolul de conducere a şedinţelor, ci mai mult de parte activă la deliberări, în timpul şedinţei şi după şedinţă, nu se îngreunează deloc activitatea instanţelor şi este posibilă şi în cadrul actualului sistem de personal existent.

Ce se va întâmpla? În loc ca un judecător să intre să conducă o dată sau de două ori pe săptămână în şedinţă va intra în şedinţă o dată să conducă şi o dată să fie alături de cel care conduce şedinţa. Este simplu şi se poate, dar nu s-a vrut.

Acum problema devine puţin mai gravă la această oră, după 14 decembrie 2004, când delegaţia Comisiei europene în România a elaborat un material privind cele 11 condiţii cu care s-a încheiat unul din ultimele capitole de negociere - "justiţie şi afaceri interne". Şi, în acest document, Uniunea Europeană vorbeşte laudativ despre planul de acţiune actualizat şi integrat al unei strategii de reformă a sistemului judiciar din care face parte şi Legea nr.304/2004 în forma în care am adoptat-o, "colegialitatea conducerii", şi solicită luarea de măsuri, nu mai târziu de martie 2005 pentru implementarea acestei situaţii. Iar noi construim din legi "satele lui Potiomkin", arătăm Uniunii Europene că avem o lege bună, ea ne cere să ne fie implementată şi printr-o ordonanţă de urgenţă ne ascundem în spatele intereselor pe care vrem să le promovăm acum, ceea ce nu se poate şi nu este bine.

De aceea, m-am opus aprobării acestei ordonanţe de urgenţă, solicitând ca să fie respectată litera legii pe care noi am votat-o, din respect pentru votul nostru, Legea nr.304/2004. M-am opus acestei ordonanţe de urgenţă care a intrat în vigoare şi şi-a produs efectele într-un mod constructiv în articolele următoare, care sunt amendamente, solicitând ca actele îndeplinite până la data respingerii de către judecătorii unici să fie considerate valabile, urmând procedeele tehnice pe care le-am indicat în aceste amendamente. Îmi susţin această cerere de respingere a aprobării ordonanţei de urgenţă, întrucât nu suntem aici chemaţi să facem jocuri de imagine, ci să facem lucruri constructive. Justiţia, dacă vrea să-şi redobândească demnitatea, trebuie să şi-i redobândească în cadrul legii, prin eforturile pe care trebuie să le depună în acest sens. Este rolul Consiliului Superior al Magistraturii, este rolul mai mult adiacent al Ministerului Justiţiei să asigure aplicarea întocmai a unei legi cu care a fost de acord, şi să nu transforme o lege într-o simplă mascaradă. Pe aceste considerente îmi susţin propunerea de respingere.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Iordache, domnul vicepreşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi în momentul în care au analizat această propunere nu au încercat nici un moment să facă un exerciţiu de imagine. Au ţinut cont de punctul de vedere al Consiliului Superior al magistraturii, au ţinut cont de recomandările Consiliului Europei şi nicăieri în Europa nu se spune că judecata cu judecătorul unic ar contraveni oricărei reglementări.

De aceea, noi, ţinând cont şi de numărul redus care există de judecători la această dată, undeva la 400 de judecători există la această dată lipsă în instanţe, analizând şi punctul de vedere al CSM-ului în primul rând, pentru că pentru gestionarea treburilor justiţiei avem un consiliu superior al magistraturii care a fost votat şi adoptat, noi, în urma dezbaterilor am hotărât să respingem amendamentul colegului nostru, dar eu aş invita şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei pentru a clarifica şi a aduce mai multe dovezi pro sau contra adoptării acestui proiect de lege.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc. Voiaţi să interveniţi?

Vă rog, domnule deputat Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Să înţeleg, din expunerea colegului nostru vicepreşedinte de comisie, că numai faptul că nu avem oameni poate genera acceptul nostru ca să fie date soluţii în justiţie nedrepte de către nişte oameni cu o pregătire mai mică, pentru că sun tineri? sunt păţit! de aceea, vă şi spun - în procese. mai umblaţi prin tribunale să vedeţi cum se manifestă judecători la 25 de ani, care nu înţeleg nimic din ce li se spune şi care decid. Deci în loc să găsesc o modalitate de a aplica corect o propunere, spun, nu pot s-o aplic, din comoditate şi din faptul că CSM-ul nu vă mai spun câte prostii face şi acceptă CSM-ul, ne-a spus că aşa e bine, că nu poate altfel, şi să acceptăm noi să existe iară nemulţumire în toată ţara, că de la fond pleacă toate nemulţumirile judecătorilor, celor care dau în judecată sau se judecă, şi să acceptăm noi o asemenea aberaţie?

Domnule preşedinte, eu cred că glumiţi, dumneavoastră. Nu putem accepta ceea ce acuzăm de 15 ani că se face prost, să se facă în continuare prost, numai pentru că mie îmi e lene să găsesc soluţii să aplic o propunere pe care toată lumea o doreşte, în frunte cu ministrul actual al Justiţiei, care timp de 15 ani a tot bătut monedă pe o asemenea posibilitate de reparare a unor nedreptăţi în justiţie şi, bineînţeles, cu acceptul forurilor internaţionale care dacă vor intra iară în discuţie cu asemenea aberaţii juridice pe care le propunem noi acum, ne vor împinge iară, cine ştie cât, termenul de integrare europeană.

În concluzie, sper că nu am înţeles bine eu că să-i spun numai comoditatea celor din justiţie care pot găsi şi alte forme de a urgenta termenele, nu de 10 ani, cum mă judec eu într-un proces. Zece ani! Zece ani, cu diferite subterfugii. nişte jurişti buni şi corecţi făceau acest proces în câteva luni, maximum. Deci pot să facă astfel de efort, dar nu se doreşte, şi eu să spun, aveţi dreptate, nu puteţi, mai dormiţi în bancă din nou şi faceţi din nou injustiţie în ţara asta, acuzată în toată lumea civilizată că o corupţie mai mare decât în justiţie nu are nici un segment social. Sper că nu am auzit bine, domnule vicepreşedinte. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Aş vrea să ascultăm şi punctul de vedere al Guvernului, Ministerului Justiţiei.

Doamna secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Kibedi Katalin (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Raţionamentul acestei ordonanţe de urgenţă este unul simplu. La ora actuală, Justiţia Română, oricât pare de paradoxal, nu-şi poate permite luxul principiului colegialităţii. Argumentele care transpar din nota de fundamentare pot şi trebuie să devină convingătoare pentru dumneavoastră, în măsura în care eu le voi mai alătura câteva date aritmetice simple.

Atâta timp cât, din păcate, în România nu puţine sunt instanţele care la ora actuală, la schema de, şi vă voi da exemple concrete, care pot fi verificate de către dumneavoastră: Judecătoria Galaţi, în schemă are 30 de judecători şi efectiv lucrează 12 judecători; Judecătoria Brăila stă ceva mai bine, pentru că are 26 de judecători şi efectiv lucrează 16. Şi, atunci, în măsura în care se alcătuiesc aceste complete colegiale, numărul cauzelor deduse judecăţii zilnic, care se cifrează la 80-100 de cauze, ar însemna pur şi simplu să devină dublate, pentru că ar însemna ca într-o săptămână, în locul celor 12 judecători să fie doar 6 complete de judecată, ceea ce ar însemna a câte 160-200 de cauze zilnic. Or, justiţia trebuie făcută pentru justiţiabili. şi aşa încărcătura instanţelor întinde la maxim nervii justiţiabililor care stau de dimineaţă până seara aşteptând să fie apelaţi, pentru că este tot o problemă de aritmetică simplă, să faceţi o înmulţire, cam câte minute pot fi acordate unei cauze, dacă numărul de pe lista de şedinţă se cifrează la 100, şi oare de câte minute este nevoie dacă ele se vor cifra la 200?

Situaţia care s-a mai spus că ar putea să se soluţioneze prin a se pune mai multe complete de judecată în aceeaşi zi sau să se succeadă este imposibilă din două puncte de vedere, pentru că şi aşa nu putem degreva şi numărul cauzelor este mare în aceeaşi zi, deşi s-a încercat această metodă, să se fixeze două complete de judecată de la ora 8, bunăoară, până la ora 12, şi de la ora 12 să vină în continuare, niciodată nu s-a putut respecta această situaţie, pentru că nu poţi să calculezi câte minute dedici unei cauze.

Pe de altă parte, o altă situaţie tot atât de tristă, dar reală, este că nu avem săli de judecată suficiente ca să putem întinde judecătorii în complete colegiale, ca să putem acoperi şi degreva.

Deci, aritmetica este simplă şi cred că a fost percepută. Nu este resortul meu să comentez de ce şi la concursul organizat anul trecut dintre foarte mulţi candidaţi, la prima notare abia opt au promovat, dar acest lucru vi-l spun numai pentru a ilustra cât de greu este să accezi în magistratură. Dumneavoastră, puterea legislativă, aţi votat legea privind condiţiile de numire în magistratură, care sunt aspre, şi acest lucru vi-l spun doar că dacă s-ar imputa cumva cuiva, n-avem decât să ne aducem cadrele necesare, şi judecători şi procurori, nu este atât de simplu.

Vă mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Dar de ce jumătate din judecători nu lucrează?

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna secretar de stat.

Poate, ulterior, dacă veţi dori să-i mai daţi răspunsuri suplimentare domnului deputat, puteţi să organizaţi o întâlnire.

Am o rugăminte, întrebările nu le puneţi din sală, ci numai de la microfon.

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat!

Vreau să vă rog să ne încadrăm în timpul pe care l-am stabilit, în cele 15 minute care aproape au trecut.

Vă rog. Am să vă dau imediat cuvântul.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte.

Am înţeles că jumătate dintre judecători nu lucrează. Efectivul acela repetat obstinant de către doamna secretar de stat se reducea la jumătate dintre cei care sunt încadraţi ca judecători. Dar ce fac ceilalţi? Organizarea lipseşte. Asta este ceea ce dorim noi. A venit doamna Monica Macovei, a venit o conducere nouă, am înţeles că nu eraţi mulţumiţi de vechea organizare a judecătoriilor. Organizaţi-o mai bine şi găsiţi modalitatea de a mulţumi oamenii, pentru că ăsta e actul de justiţie, nu comoditatea mea de jurist, care jumătate lucrează, jumătate au nişte funcţii pe ici, pe colo. De altfel, domnul Bolcaş a explicat foarte bine, că nu se lungeşte termenul, că în loc de o dată pe săptămână cât intră un jurist în judecătorie, în complet intră o dată şi încă o dată în secundar.

Deci, argumentele doamnei secretar de stat nu au fost decât o repetare, pur şi simplu, a ceea ce a spus domnia sa acolo şi cred că nu a înţeles argumentele noastre pe care să le poată contraargumenta corect.

iarăşi n-am înţeles bine de ce nici unul, nici altul nu au avut argumente să contrazică propunerea noastră, care e în folosul cetăţeanului şi al ţării ăsteia care mai are puţin până să fie acceptată în Uniunea Europeană tocmai din cel mai spinos capitol existent dintre toate cele 40 sau câte au fost, acela al justiţiei.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fără discuţie că justiţia este un capitol important şi ea a stat ca un ac în gâtul Uniunii Europene şi, de aceea, ne aflăm în situaţia în care ne aflăm. Este un capitol important şi astăzi s-a dovedit, prin luările de cuvânt, că justiţia într-adevăr are probleme.

Una dintre probleme ar fi şi aceea că mare parte din problemele legate de justiţie sunt discutate de unii care, sigur, o fac, discuţia în sine este făcută doar de dragul retoricii.

Actualul guvern susţine, şi vreau să reţineţi acest lucru, susţine un proiect de lege promovat de vechiul guvern. De aceea, eu cred că ar trebui să fim foarte atenţi la explicaţiile privind cauzele declinului din justiţie şi la faptul că, la ora actuală, justiţia face parte din cele 2-3 capitole care ne-ar putea încurca la aderare.

Noi am chemat la Comisia juridică, de vreo două ori, reprezentanţi ai ministerului, au fost prezenţi, la ultima discuţie a fost prezentă şi doamna ministru Macovei, şi chiar dacă eram iniţial cu ideea pe care a propus-o colegul Bolcaş, aceea de a face completele colegiale, ulterior, văzând şi rapoartele pe anul 2004 ale Comisiei Europene, văzând şi rapoartele mai noi privind starea justiţiei, am ajuns la concluzia că este nevoie să trecem această ordonanţă.

De ce spun asta? Pentru că este nevoie la ora actuală de vreo 4000 şi ceva de judecători, deci nu avem cu ce acoperi această mare plajă. Avem, de asemenea, o foarte mică rezervă de cadre, pentru că Institutul de magistratură produce doar un număr limitat şi doar la doi ani scoate promoţii. Avem, de asemenea, serioase probleme legate de actul de justiţie şi să nu uităm că poate, eu ştiu, nu întâmplarea a făcut ca astăzi să discutăm problemele justiţiei, în condiţiile în care magistraţii din România, începând de ieri, poartă pe braţ banderole albe, ei sunt în grevă japoneză. Ei revendică...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Ei sunt în "ruşinoasa grevă".

Domnul Petre Ungureanu:

...sigur, dumneavoastră o numiţi "ruşinoasă", însă ar trebui să ne gândim dacă vrem să facem justiţie în România, cum o facem.

De aceea, n-ar trebui să reproşăm actualului guvern faptul că intenţionează să pună pe roate o instituţie care n-a mers, nu din vina noastră. De aceea, eu vă propun să ţineţi cont de avizul Comisiei juridice. Vreau să spun că am discutat cu toată responsabilitatea în Comisia juridică şi au fost ore întregi de discuţie în care am analizat această situaţie.

Credem că este nevoie de complete colegiale, dar numai când numărul de magistraţi ne va permite, Uniunea Europeană a revenit asupra raportului şi ne-a recomandat să renunţăm la această idee cu completele colegiale tocmai având în vedere lipsa de cadre. E adevărat că şi noi am făcut o serie de sugestii ministrului justiţiei privind un pachet de legi care vizează reforma în justiţie, pachet de legi care, până la urmă, trebuie să se refere şi la modul de admitere în magistratură.

Sunt de acord cu colegii mei care au spus până acum că avem probleme în justiţie, sunt de acord cu reprezentantul Guvernului care a spus că nu avem judecători suficienţi, că sunt foarte multe cauze. Însă vă dau un exemplu de la Judecătoria din Râmnicu-Vâlcea. Ea este în reparaţie de trei ani, iar completele care judecă intră în judecată, intră în lucru, uneori, şi la ora 9 seara. Dacă vrem să ne intereseze până la urmă justiţiabilul, trebuie să ne gândim şi la soluţia de organizare a magistraturilor.

Ca atare, vă rog să aprobaţi acest proiect, este nevoie de el şi, sigur, în măsura în care ministerul şi Consiliul Superior al Magistraturii acum, având în vedere noile reglementări şi noile atribuţii, ar trebui să gândească, şi sunt de acord cu asta, noi măsuri privind promovarea în magistratură. Avem, pe de o parte, cadre foarte tinere, lipsite de experienţă, cum bine s-a arătat aici. Pe de altă parte, avem examene greu de luat, pentru că unele din ele sunt aproape imposibil de luat şi recomandăm celor care organizează astfel de examene să le facă posibil de promovat şi, până la urmă, trebuie să gândim împreună măsuri.

De aceea, eu cred şi vă rog să votaţi pentru admiterea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Ultima intervenţie. Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Vă anunţ că timpul, practic, s-a scurs, intervalul pe care l-am fixat; după această intervenţie, vom trece la vot.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să încerc să fiu foarte scurt. Această lege, şi vorbesc de legea care o modificăm prin această ordonanţă de urgenţă, face parte din legile cu privire la reforma în justiţie. Este evident că în Uniunea Europeană, principiul colegialităţii este un principiu care-şi face tot mai mult loc.

În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de realităţile din România. Realităţile din România, aşa cum au spus antevorbitorii mei şi reprezentantul Guvernului, sunt cele care sunt. Există un deficit de cel puţin 400 de judecători în acest moment, există opţiuni clare pentru realizarea instanţelor specializate care iarăşi sunt o prioritate a integrării României în Uniunea Europeană şi am avut de ales. În mod clar nu se renunţă decât pe o anumită perioadă de timp, sunt convins, la acest principiu al colegialităţii, în acest moment al fazei de judecată.

Din aceste considerente şi din considerente pe care ministrul justiţiei prezent în comisia de specialitate le-a adus, printre care acela potrivit căruia Uniunea Europeană cunoaşte această situaţie şi în raportul de ţară nu se fac referinţe negative la această situaţie, noi, Grupul Partidului Social Democrat, am fost de acord, prin reprezentanţii noştri în comisie, să susţinem legea de adoptare a ordonanţei de urgenţă.

Nu se face, în opinia noastră, nici un fel de concesie vizavi de reforma în justiţie, reforma în justiţie continuă, dar este vorba despre calitate şi vom avea acei judecători care să îndeplinească cu adevărat justiţia în România, în măsura în care aceştia vor fi foarte bine pregătiţi şi vor fi realizaţi din punct de vedere profesional după parcurgerea unui proces, inclusiv în ceea ce priveşte pregătirea profesională în Institutul Naţional al Magistraturii.

Din aceste considerente şi din considerentele susţinute şi de către Ministerul Justiţiei, grupul nostru susţine respingerea amendamentului domnului deputat Bolcaş.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, timpul pentru dezbatere s-a încheiat. Practic, va trebui să ne pronunţăm mai întâi... Domnule deputat Bolcaş, cred că mai întâi voi supune votului dumneavoastră amendamentul de respingere şi după aceea voi trece la votul... deci, este, repet, un amendament de respingere a titlului, pentru că dumneavoastră aţi depus amendamentul la titlu.

Cine este de acord cu amendamentul domnului deputat Bolcaş? Vă rog să număraţi. 25 de voturi pentru. Insuficiente pentru aprobare.

Supun votului titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 25 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu majoritate de voturi, titlul legii a fost aprobat.

În ceea ce priveşte articolul unic, cu modificările propuse, domnul deputat, practic, dumneavoastră aţi sugerat din nou respingerea acestui articol. Doriţi să supun la vot?

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Aşa este procedural. Nu mai fac susţinere, că nu mai am timp.

Domnul Adrian Năstase:

De acord. De aceea v-am consultat.

Deci, pentru simetrie, supun votului dumneavoastră amendamentul de respingere a articolului unic din acest proiect de lege.

Cine este pentru? 25 de voturi pentru.

Insuficiente pentru adoptare.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 25 voturi pentru.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu majoritate de voturi, articolul unic a fost aprobat.

Stimaţi colegi, votul final, pentru că suntem deja în intervalul de timp alocat pentru voturile finale, şi sper că toţi liderii de grupuri şi-au chemat oamenii în sală, eu vă propun să începem voturile chiar cu acest vot final, ca să încheiem această procedură.

Supun votului dumneavoastră, repet, este vorba de o lege organică, pentru vot final proiectul de lege pe care l-am dezbătut.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 199 voturi pentru.

Împotrivă? 25 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 199 de voturi pentru şi 25 împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Am să vă propun ca raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamă şi publicitate, precum şi a majorării de întârziere aferente să-l introducem pe ordinea de zi într-una din zilele următoare, astfel încât să putem derula la acest segment de timp voturile în succesiunea anunţată.

Am să vă rog să revenim, înainte de a trece la lista de voturi pe care le-am anunţat, să revenim la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.140/2004 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale.

Expunerea de motive aţi ascultat-o, raţiunile, mai bine spus. S-au aprobat titlul legii şi, de asemenea, articolul unic. Vă invit să facem votul final la acest proiect de lege. Reamintesc că este vorba de o lege organică.

Cine este pentru? Vă rog să ţineţi mâna ridicată ca să putem număra. Fiind lege organică, vreau să anunţ rezultatul votului.

229 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

cu 229 de voturi pentru şi o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat.

Trecem la segmentul de voturi finale pentru cele 15 proiecte de lege care sunt pe agenda noastră de astăzi.

Primul vot vă rog să-l exercitaţi în legătură cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind Institutul Forestier European, adoptată la Joensuu, Finlanda, la 28 august 2003.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 229 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

2. Proiectul de Lege pentru acceptarea Codului de siguranţă pentru nave cu destinaţie specială (Codul SPS) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.534 (13) la Londra la 17 noiembrie 1983, precum şi a amendamentelor din 1996 referitoare la acesta.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 231 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

3. Proiectul de Lege pentru acceptarea Codului pentru efectuarea în siguranţă a transportului mărfurilor şi persoanelor de către navele de aprovizionare (Codul OSV) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.863 (20) la Londra la 27 noiembrie 1997.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

231 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului nr.14 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950, cu privire la modificarea sistemului de control al Convenţiei, adoptat la Strasbourg la 13 mai 2004.

Cine este pentru? 229 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, cu privire la autorităţile de control şi fluxul transfrontalier al datelor, adoptat la Strasbourg la 18 noiembrie 2001.

Cine este pentru? 236 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

6. Proiectul de Lege pentru declararea ca oraşe a unor comune. Este un proiect de lege cu caracter organic.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 232 voturi pentru.

Împotrivă? 17 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

7. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea unor comune. O altă lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 208 voturi pentru.

Împotrivă? 25 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 216 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.120/2004 privind suplimentarea numărului de posturi aprobat Ministerului Public. Lege cu caracter organic.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 240 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, la nivelul a 240 de deputaţi, proiectul de lege a fost aprobat.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.84/2004 privind modificarea art.II din Legea nr.149/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, precum şi a altor acte normative cu incidenţă asupra acestei proceduri.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 239 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 239 de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.7 din Legea nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Vă mulţumesc. 232 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri?

Proiectul de lege a fost aprobat în unanimitate.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea art.8 din Legea nr.203/1999 privind permisele de muncă.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 234 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi proiectul de lege a fost aprobat.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2004 pentru modificarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.162/1999 privind instituirea preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea de ajutoare băneşti pentru categoriile defavorizate ale populaţiei.

Cine este pentru? Vă rog să acceptaţi să numărăm totuşi voturile, ca să putem consemna în procesul-verbal. 235 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi proiectul de lege a fost aprobat.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2004 privind modificarea art.15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.18/2004 pentru finalizarea vânzării unor pachete de acţiuni ale Băncii Comerciale Române - S.A. către Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Corporaţia Financiară Internaţională, precum şi către Asociaţia Salariaţilor Băncii Comerciale Române - S.A.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 204 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 31 de abţineri.

Cu majoritate de voturi proiectul de lege a fost aprobat.

Stimaţi colegi, am încheiat această fază.

Vreau să vă citesc însă proiectele de lege pentru care puteţi să vă exercitaţi dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, în conformitate cu prevederile art.15 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992.

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.110/2004 privind susţinerea proiectului "Dezvoltarea zonelor turistice Luna şi Şes Borşa" , judeţele Satu Mare şi Maramureş;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2004 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantităţi de combustibili pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice "TERMOELECTRICA" S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari, Turceni, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - Sucursala "ROMAG -TERMO" şi centralele termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2004 pentru modificarea alin.4 al art.3 din Ordonanţa Guvernului nr.126/2000 privind continuarea realizării unităţii 2 din cadrul obiectivului de investiţii "Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă - 5x700 Mw";

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.141/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.145 alin.1 din Legea nr.295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.84/2004 privind modificarea art.II din Legea nr.149/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, precum şi a altor acte normative cu incidenţă asupra acestei proceduri;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.7 din Legea nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice;

Legea pentru modificarea art.8 din Legea nr.203/1999 privind permisele de muncă;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2004 pentru modificarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.162/99 privind instituirea preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea de ajutoare băneşti pentru categoriile defavorizate ale populaţiei;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2004 privind modificarea art.15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.18/2004 pentru finalizarea vânzării unor pachete de acţiuni ale Băncii Comerciale Române - S.A. către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Corporaţia Financiară Internaţională, precum şi către Asociaţia salariaţilor Băncii Comerciale Române - S.A.

Stimaţi colegi,

Cu aceste anunţuri de final, încheiem şedinţa în plen.

De la ora 13,00 vor fi reluate activităţile în comisii.

La fel, şi programul de mâine, şi cel de joi vor cuprinde activităţi la nivelul comisiilor.

Aceasta este modificarea faţă de programul iniţial.

Vă mulţumesc. Ne revedem în plen săptămâna viitoare.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11,43.