|
Domnul Viktor Iuşcenko - preşedintele Ucrainei: Mult stimate domnule preşedinte al Senatului, Mult stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Stimaţi domni senatori şi deputaţi, Doamnelor şi domnilor, Sunt bucuros că am posibilitatea de a ţine un discurs în faţa celui mai înalt for al poporului român şi este un semn de profundă stimă faţă de Ucraina şi o înaltă onoare pentru mine personal. Eu apreciez invitaţia dumneavoastră ca pe o dovadă a disponibilităţii crescânde de a privi relaţiile bilaterale dintre statele noastre printr-o prismă nouă. Schimbările care se petrec astăzi şi în Ucraina, şi în România, deschid calea spre un nou parteneriat al statelor noastre. Noi avem mari posibilităţi de a-l dezvolta, în interesul popoarelor noastre şi în interesul întregii Europe unite. "Revoluţia portocalie" a deschis către lume naţiunea ucraineană, liberă, democratică, europeană. Ea a demonstrat că Ucraina a terminat-o cu trecutul. Cetăţenii Ucrainei, în mod hotărât, s-au ridicat în apărarea drepturilor şi demnităţii lor. Poporul ucrainean şi-a demonstrat ataşamentul faţă de valorile europene comune. Victoria paşnică şi frumoasă a demonstrat nu numai alegerea europeană a Ucrainei. Ea a demonstrat, încă o dată, forţa libertăţii. Înarmaţi numai cu credinţă şi cu convingere, cetăţenii au înfrânt frica, violenţa şi fărădelegea. Poetul Nichita Stănescu i-a numit pe oameni "păsări invizibile cu aripi care cresc înăuntru". Pe înzăpezita Piaţă a Independenţei, milioane de oameni au putut să-şi îndrepte aripile sufletului şi să-şi ia avânt către libertate. Sunt convins că inima întregii Europe se zbătea atunci, la Kiev. În cele mai grele clipe ale confruntării, democraţia ucraineană nu s-a simţit singură. Oamenii liberi din întreaga lume ne-au susţinut. Culorile portocalii şi cuvântul "DA" pe străzile Bucureştilor au demonstrat că şi aici simpatiile faţă de Ucraina influenţează moda politică. La rândul său, partea ucraineană salută succesele României pe calea integrării în structurile europene şi euroatlantice, în special, planificata semnare a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Suntem convinşi că acesta este un moment istoric, care va avea continuare pentru naţiunea dumneavoastră, şi nu numai pentru a dumneavoastră. Nu e departe timpul când, toate malurile Dunării, de la izvoare şi până la Deltă, vor deveni teritoriu al Uniunii Europene. Cred că creşterea interesului şi a înţelegerii reciproce nu este o coincidenţă întâmplătoare, de circumstanţă. Viitorul comun european devine pentru ţările noastre o perspectivă reală. În drumul spre acest viitor, popoarele noastre nu pot fi numai vecini geografici. Şi România, şi Ucraina astăzi sunt participanţi ai marelui proiect european. Sorţile istorice ale ambelor state depind de succesul lui, iar garanţia succesului comun constă în unitatea civilizaţiei europene şi în munca comună a tuturor popoarelor care aparţin acestei civilizaţii. Stimate doamne şi stimaţi domni, Noi vedem Ucraina în Europa unită şi avem strategie proprie de integrare europeană. Aceasta ia în consideraţie experienţa vecinilor noştri şi se bazează pe viziunea proprie a acestui proces. Noi nu o să dedicăm tot timpul numai pentru a bate la uşile Bruxelles-ului. Noi, în mod consecvent şi perseverent, vom aplica standardele europene în domeniul social, economic şi politic. Ne dăm seama că este o muncă imensă, pe care trebuie s-o facem acasă. Autorităţile ucrainene devin garda drepturilor şi libertăţilor propriilor cetăţeni. Cele mai palpabile schimbări deja au avut loc în spaţiul mass-media. Presa s-a eliberat de sub presiunea administrativă. Noi construim o societate deschisă, în care libertatea de exprimare este un mod de viaţă. Cetăţenii Ucrainei vor avea dreptul la o justiţie echitabilă. În faţa justiţiei vor apărea toţi cei care au ucis ziarişti şi politicieni, cei care au falsificat rezultatele alegerilor, cei care au omorât pe ziaristul Ghiorghi Gongadze, cei care au dus ţara spre dezbinare. Noi o să instaurăm în Ucraina supremaţia legii. Noua putere ucraineană este o echipă de profesionişti şi de patrioţi. Ne asumăm sarcina de a dezvolta o economie deschisă şi eficace, care stimulează inovaţiile, recompensează iniţiativa şi asigură înalte standarde sociale. Pentru a curăţa calea spre ea, desfăşurăm lupta cu corupţia, stimulăm concurenţa onestă, formăm relaţii transparente între autorităţi şi mediul de afaceri. Noi construim o societate tolerantă, în care fiecare hotărăşte de sine stătător în ce limbă să vorbească, la ce biserică să adere, ce păreri să împărtăşească. Fiecare dintre noi are dreptul de a-şi onora propriile rădăcini culturale. Eu sunt convins că diversitatea grupurilor etnice este bogăţia Ucrainei. Noi vom ocroti şi vom garanta drepturile minorităţilor naţionale, în baza experienţei europene. Toţi cetăţenii Ucrainei, indiferent de origine, vor fi egali. Posibilităţile vor fi deschise pentru toţi şi pentru fiecare. În valorile europene ale toleranţei şi egalităţii vedem fundamentul pentru asigurarea necesităţilor educaţionale, culturale, informaţionale şi religioase ale conaţionalilor noştri din ţările vecine. Bunăoară, în România, am dori să fie la acelaşi nivel la care sunt asigurate şi drepturile minorităţii române în Ucraina. În calea noastră spre Uniunea Europeană intenţionăm să efectuăm o serie de paşi premergători. Printre aceştia: aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului, până la finele anului curent; obţinerea statutului de membru asociat al Uniunii Europene, până la jumătatea acestui an; îndeplinirea planului de acţiuni Ucraina - Uniunea Europeană; crearea unei zone de liber schimb cu Uniunea Europeană. În îndeplinirea fiecăruia din aceşti paşi, contăm pe susţinerea din partea membrilor actuali şi viitori ai Uniunii Europene. Noi apreciem foarte mult eforturile prietenilor care au în viziune perspectiva europeană a Ucrainei şi susţin aspiraţiile noastre europene şi euroatlantice. Susţinerea politică ce a fost demonstrată de către conducerea României este în mod deosebit apreciată de către partea ucraineană şi ne stimulează pentru ca noi să putem implementa în colaborarea noastră principiile europene. Creşterea substanţială a schimburilor economice deja a demonstrat posibilităţile colaborării economice. A venit rândul proiectelor politice şi economice în cadrul programului de vecinătate Ucraina - România. Stimate doamne şi stimaţi domni, Istoria relaţiilor dintre popoarele noastre este străveche. În vechime s-au împletit rădăcinile culturilor Trâpillia şi Cucuteni. De sute de ani durează dialogul şi îmbogăţirea reciprocă a culturilor noastre. Urmele acestui proces caracteristic pentru întreaga Europă Centrală le găsim şi în opera Olgăi Kobâlianska şi a lui Mihai Eminescu. Şi în prezent, popoarele noastre îşi caută identitatea, năzuiesc să-şi păstreze originalitatea în lumea contemporană globalizată. În acest context, nu trebuie să căutăm reţete vechi, dar eu sper că naţiunile noastre îşi vor realiza posibilităţile, dacă vor căuta cheia spre succes în relaţiile zilelor noastre. În anii precedenţi, Ucraina şi România au consolidat baza juridică a relaţiilor noastre. Tratatul politic de bază, Tratatul privind regimul frontierei ucraineano-române au devenit fundamentul relaţiilor de bună vecinătate şi colaborare. Însă nu aş fi sincer dacă aş trece sub tăcere povara trecutului în relaţiile noastre, pe care am resimţit-o distinct în ultimii ani. Această povară nu numai că a influenţat climatul general al relaţiilor, ci a împiedicat realizarea unor importante proiecte reciproc avantajoase. Stimaţi prieteni, Cel mai important ţel, punctul numărul unu al vizitei mele în România, precum şi faptul că vă vorbesc acum dumneavoastră, este de a vă întinde mâna din partea autorităţilor ucrainene. Acesta este scopul meu principal. Astăzi, am întins această mână preşedintelui României. Acum întind această mână dumneavoastră şi sunt fericit că mâna aceasta nu a rămas în aer. (aplauze) Stimaţi prieteni, Aş dori ca politicienii de astăzi să schimbe situaţia. A venit vremea schimbării. Astăzi, împreună cu preşedintele României, Traian Băsescu, am semnat Declaraţia politică, declaraţie care, în convingerea noastră comună, deschide o nouă etapă în relaţiile ucraineano-române. Astăzi, noi am creat o comisie la nivelul cel mai înalt, Băsescu - Iuşcenko, cu trei sub-comisii şi fiecare o să se ocupe cu cele mai acute probleme: frontiera, navigaţia pe Dunăre şi Marea Neagră, condiţiile de asigurare a drepturilor minorităţilor naţionale şi rezolvarea problemei din Transnistria. Eu cred că ambele noastre state trebuie să aibă în vedere că alături de frontierele noastre este un punct fierbinte, care a devenit o problemă pentru întreaga Europă, unde sunt uzine care produc armament, unde sunt căile de trafic de stupefiante, unde este migraţie ilegală, unde puţini îşi închipuie ce înseamnă frontieră şi ce înseamnă vamă. Eu sunt convins că noi avem posibilitatea, sunt convins că, prin eforturile autorităţilor române şi ucrainene şi prin iniţiativele pe care le avem, aspectele principale ale acestor probleme vor fi rezolvate şi aceste probleme vor rămâne în trecut. Noi facem un plan concret pentru anul 2005, va fii o foaie de parcurs România - Ucraina. Declaraţia noastră formulează căile de abordare de către ambele state a problemelor europene şi a securităţii regionale, viziunea colaborării bilaterale în perspectiva imediată şi medie. Noi ridicăm relaţiile noastre la un nivel calitativ nou, european, ce va permite să realizăm deja, chiar în acest an, câteva proiecte comune. Scopul nostru prioritar este de a da cetăţenilor Ucrainei şi României cât mai multe informaţii despre istoria şi cultura ambelor ţări. Am hotărât să activăm procesul de negocieri privind toate "problemele sensibile", cum ar fi zonele economice din Marea Neagră şi navigaţia pe gurile Dunării. Sunt convins că, dacă o să avem bunăvoinţă, şi partea română, şi partea ucraineană, o să găsim numeroase compromisuri pentru a ne auzi, pentru a ne înţelege. Sunt convins şi noi credem că suntem în stare să ajungem la o înţelegere. Aceasta aşteaptă de la noi şi partenerii europeni. Rezolvarea acestor probleme va fi pasul responsabil al ambelor părţi în cadrul parteneriatului pentru Europa. În relaţiile dintre Kiev şi Bucureşti, noi vedem nu numai un instrument de creştere a prestigiului ambelor ţări, ci şi un factor important al stabilităţii şi securităţii regionale. Chiar în prezenţa noastră creşte rolul Europei de Sud-Est şi al Regiunii Mării Negre în procesele europene şi internaţionale. Procesele democratice rapide din Ucraina şi Georgia, accentuarea orientării europene a Moldovei, aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană deschid noi posibilităţi pentru pacea şi stabilitatea regiunii, pentru înfruntarea conflictelor îngheţate, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale. Importanţa regiunii este atestată şi de interesul internaţional faţă de colaborarea în formatul GUUAM, structură regională cu perspective în spaţiul Mării Negre şi al Mării Caspice. Personal, sper că participarea preşedintelui României, precum şi a altor şefi de state, la summit-ul de mâine al GUUAM, de la Chişinău, va confirma acest mare interes internaţional. Stimaţi prieteni, Doamnelor şi domnilor, Politicienii de astăzi ai României şi Ucrainei au o şansă unică nu numai pentru a îmbunătăţi relaţiile dintre statele noastre. Noi suntem în stare să le ridicăm la un nivel înalt de încredere, parteneriat şi adevărată vecinătate de tip european. Ucraina este dispusă să depună toate eforturile pentru ca această şansă istorică să fie fructificată. Cunosc dorinţa popoarelor noastre de a trăi în bună înţelegere. Sute de ani, probabil, de pe vremurile culturii Trâpillia, ucrainenii şi românii, fără translator, au înţeles sensul cuvintelor: lan, boroană, rouă. De asemenea, comune pentru noi sunt cuvintele: democraţie şi Europa. Eu cred că noi, împreună, conştientizăm semnificaţia lor înaltă. Noi vom fi prieteni şi vecini în casa comună europeană. Să binecuvânteze Domnul Dumnezeu popoarele noastre! Slavă României! Şi slavă Ucrainei! Mulţumesc. (aplauze)
|