Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Petre Popeangă şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Adrian Năstase:

Vreau să remarc entuziasmul dumneavoastră pentru lucrările în plen şi să adăugăm la acest entuziasm poate şi o invitaţie din partea liderilor de grup, care să-i invite pe colegi în sală. Am încercat cu sirene, cu apeluri, n-am reuşit foarte mult.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, şi vă anunţ că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 250; sunt absenţi 81 de colegi şi participă la alte acţiuni parlamentare 8 deputaţi.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie înaintate Comisiilor permanente pentru examinare şi întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind completarea Ordonanţei de urgenţă nr.43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, iniţiată de domnii senatori Gheorghe Funar, Iorga Nicolae,Verginia Vedinaş, Moisiuc Viorica, Ilie Petrescu, Valentin Dinescu, Viorel Dumitrescu, Constantin Găucan şi domnii deputaţi Ioan Aurel Rus, Marius Iriza, Petru Călian, Ştefan Baban, Adrian Moisoiu, Ion Mînzînă, Tudor Marcu, Vlad Hogea, Daniel Ionescu, Anca Petrescu, Dumitru Dragomir, Dan Zamfirescu, membri ai Grupurilor parlamentare ale P.P.R.M.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz -Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Termen de depunere a raportului: 9 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

2. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Oficiului Român pentru Supravegherea Achiziţiilor Publice, iniţiată de domnul senator Marius Marinescu, membru al Grupului parlamentar al Alianţei "Dreptate şi Adevăr P.N.L. - P.D."

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru muncă şi protecţie socială;

Termen de depunere a raportului: 9 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul

3. Propunerea legislativă privind înfiinţarea satelor Nicoleşti, Foi şi Ciba prin reorganizarea comunei Crăciuneşti, judeţul Mureş, iniţiată de domnul deputat Kerekes Károly, membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 9 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2005 privind abrogarea dispoziţiilor legale referitoare la acordarea înlesnirilor la plata obligaţiilor bugetare restante, adoptat de Senat în şedinţa din data de 23 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 2 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/2005 privind modificarea alin.(2) şi (3) ale art.III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, adoptat de Senat în şedinţa din data de 23 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize -Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;

Termen de depunere a raportului: 2 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege privind dezvoltarea infrastructurii, dotărilor şi altor cheltuieli în vederea îmbunătăţirii activităţii de administrare a veniturilor bugetare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 23 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz -Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;

Termen de depunere a raportului: 14 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea art.16 din Legea nr.306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum şi organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România, iniţiat de doamna deputat Daniela Popa, membră a Grupului parlamentar al P.C., adoptat de Senat în şedinţa din data de 23 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 14 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, iniţiată de domnii senatori Pete Ştefan, Puskás Valentin Zoltán, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R., respinsă de Senat în data de 23 mai 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; Comisia pentru industrii şi servicii; Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi serviciispecifice; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;

Termen de depunere a raportului: 14 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

9. Propunerea legislativă privind modificarea limitelor teritoriale ale municipiului Galaţi şi ale comunei Smârdan, judeţul Galaţi, iniţiată de domnul deputat Emil Strungă, membru al Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 8 iunie 2005

Cameră decizională: Senatul.

10. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Gura Ialomiţei, judeţul Ialomiţa, prin reorganizarea comunei Mihail Kogălniceanu, iniţiată de doamna senator Maria Petre, membră a Alianţei "Dreptate şi Adevăr P.N.L. - P.D." şi domnul deputat Marian Hoinaru, membru al Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 8 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/2005 pentru modificarea Legii nr.290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", adoptat de Senat în şedinţa din data de 23 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond urmând a elabora un raport comun -Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;

Termen de depunere a raportului: 2 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iniţiată de doamna senator Maria Petre, domnul senator Petru Nicolae Ioţcu, membri ai Grupului parlamentar al Alianţei "Dreptate şi Adevăr P.N.L. - P.D." şi domnii deputaţi Radu - Cătălin Drăguş, Aurel Olărean, membri ai Grupului parlamentar al P.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 2 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Vreau să vă mai informez că, în conformitate cu prevederile art.15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea pentru ratificarea Addendumului semnat la Bucureşti la 25 noiembrie 2004, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung în valoare de 20 miliarde lei semnat la Bucureşti la 1 septembrie 1993, modificat prin Addendumurile semnate la Bucureşti la 17 ianuarie 2000 şi 24 iulie 2002;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal;
• Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal;
• Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului şi regenerarea socio - economică, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005;
• Legea pentru ratificarea Acordului între Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (EURATOM) şi Statele care nu sunt membre în Uniunea Europeană privind participarea acestora din urmă la reglementarea schimbului de informaţii în timp util în cazul unei urgenţe radiologice (ECURIE), semnat la Bruxelles la 29 ianuarie 2003 şi la Bucureşti la 25 octombrie 2004.

Stimaţi colegi, în continuare, câteva anunţuri "importante pentru ţară", pentru Parlamentul României.

Domnul deputat Mihai-Adrian Mălaimare.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru amploarea pe care o daţi anunţului meu: de câteva zile, doamnelor şi domnilor, am demisionat din Partidul Social Democrat, iar de ieri am devenit membru al Partidului Naţional Liberal (Aplauze.) Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc tuturor pentru anii pe care i-am petrecut "în stânga". Sper să nu dezamăgesc pe viitorii mei colegi şi sper să contaţi pe prietenia şi dragostea mea.

Totodată, pentru a înlătura orice alte suspiciuni, deşi funcţia pe care o deţin în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă aparţine de drept PSD-ului, vă anunţ că demisionez din această funcţie. Vă mulţumesc din suflet. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, s-ar putea să aveţi impresia doar că ajungeţi la liberali. s-ar putea să ajungeţi la populari.

În continuare, domnul deputat Traian Dobre.

Domnul Traian Dobre:

Domnule preşedinte,

Distinse doamne,

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dacă sunt atât de "important pentru ţară", dar vreau să vă anunţ că am luat decizia să demisionez din PSD şi din grupul parlamentar PSD. (Aplauze.)

Îmi voi desfăşura activitatea în continuare ca deputat independent în cadrul grupului parlamentar al PNL.

Vreau să mulţumesc colegilor mei pentru faptul că împreună am muncit o lungă perioadă de timp. Vă urez mult succes. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Voinea.

Domnul Florea Voinea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În 3 mai vă anunţam demisia mea din Partidul Umanist şi din grupul parlamentar al acestui partid.

Acum vă anunţ că, începând de astăzi, îmi voi continua activitatea în cadrul grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. (Aplauze.)

Mi se pare firesc, mi se pare normal să-mi continui activitatea lângă cei cu care am intrat de două ori în Parlamentul României. Sunt şi doresc să rămân consecvent, chiar dacă voi fi în opoziţie. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc prevederile Regulamentului: cei care îşi dau demisia dintr-un partid activează ca parlamentari independenţi, şi, sigur, se pot asocia unor grupuri politice.

Mai sunt anunţuri? Este sezonul de transferuri.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Văd că colegii din grupul parlamentar al PNL au avut un weekend plăcut, sunt bine dispuşi şi este foarte bine. voiam să vă anunţăm că, începând cu astăzi, grupul parlamentar al PSD şi-a ales un nou lider de grup, în prezenţa domnului Viorel Hrebenciuc, pe care dumneavoastră îl cunoaşteţi. E bine de ştiut, da? (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă propun să începem dezbaterile parlamentare.

Începem cu proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.31/2005 pentru aprobarea Contractului de finanţare între România şi Banca Europeană de Investiţii - Programul de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucureşti la 28 februarie 2005.

Este un proiect de lege în procedură de urgenţă.

Invit Biroul comisiei să facă propunerile regulamentare. Domnule preşedinte Mihai Tănăsescu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Vă propun 1 minut cu 3 minute. Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Sunt observaţii? Nu.

Dacă nu sunt observaţii, supun aprobării Camerei propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Doamna Mara Râmniceanu, secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Mara Râmniceanu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii - Programul de dezvoltare a infrastructurii, respectiv alimentare cu apă, în oraşele mici şi mijlocii din România (SAMTID), semnat la Bucureşti, la 28 februarie 2005.

Programul SAMTID este prevăzut a se realiza în 3 faze, şi anume: pilot, extindere şi consolidare. Finanţarea aferentă celor 3 faze se ridică la un total estimat de 380.000.000 euro, acoperit integral din fonduri nerambursabile, respectiv 37,5% fonduri PHARE şi 12,5% bugetul de stat, şi împrumuturi externe de la instituţiile financiare internaţionale, contractate sau garantate de stat, de la Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Prima fază va cuprinde un număr de 6 judeţe: Alba, Botoşani, Călăraşi, Hunedoara şi Cluj-Sălaj.

Faza a doua va cuprinde un număr de 9 judeţe: Mureş, Prahova, Suceava, Harghita, Maramureş, Ialomiţa, Arad, Teleorman şi Dâmboviţa.

Costul estimat al primei faze al proiectului SAMTID se ridică la valoarea de 39,1 milioane euro şi include: contribuţia românească, în valoare de 4,91 milioane euro; împrumutul Băncii Europene de Investiţii, în valoare de 12,56 milioane euro; GRAND PHARE, în valoare de 14,43 milioane de euro; şi alte fonduri, inclusiv împrumut BIRD, în valoare de 7,2 milioane euro.

Prima fază a programului SAMTID, cofinanţată de Banca Europeană de Investiţii, este prevăzută a fi realizată în perioada 2005 - 2008. B.E.I. a acordat acest împrumut pe o perioadă de 25 de ani, cu o perioadă de graţie de 6 ani.

Aprobarea acestui contract de finanţare prezintă un caracter de urgenţă pentru îndeplinirea condiţiilor de intrare în vigoare a acestuia şi pentru accesul mai rapid al României la împrumutul extern, care completează fondurile PHARE şi pe cele de la bugetul de stat.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să participe la dezbaterea proiectului? Nu.

Dau cuvântul domnului deputat Vainer.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colege şi colegi deputaţi,

Cunoscând bine situaţia oraşelor mici şi mijlocii din România, susţin întru totul acest proiect de lege, care va da o gură de oxigen, sper, foarte necesară şi foarte importantă pentru o relansare a unor localităţi din România. În mod special mă bucur că în prima fază este cuprins şi judeţul Botoşani, oraşe de acolo, le cunosc prea bine, fiind un fiu al meleagurilor botoşenene. Mulţumesc şi îmi exprim acordul din partea Grupului Minorităţilor Naţionale pentru votarea acestei importante legi de dezvoltare, care va împinge înainte dezvoltarea acestor localităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Are cuvântul preşedintele comisiei.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Prezentul proiect de lege, aşa cum a fost menţionat, are ca obiect de reglementare aprobarea acestui Contract de finanţare, pe de o parte, dintre România şi Banca Europeană de Investiţii - Programul de dezvoltare al infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii (SAMTID), semnat în februarie anul acesta.

Programul de dezvoltare al infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii vizează pe termen lung modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în oraşele mici şi mijlocii. Este un program care are mai multe etape şi mai mulţi finanţatori: PHARE asigură 37,5; bugetul de stat 12,5; iar jumătate din program este finanţat de B.E.I. şi de BIRD.

Prima etapă, aşa cum se spunea, este formată din 6 judeţe. Vreau să vă spun că primele 4 judeţe, respectiv Alba, va avea în componenţă Abrupt, Alba-Iulia, Aiud, Baia de Arieş, Blaj, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Teiuş şi Zlatna, deci un număr însemnat de oraşe din cadrul acestui judeţ; Botoşanii, cum spunea colegul nostru, are 3 localităţi (Săveni, Dorohoi şi Darabani); Călăraşi (regăsim Olteniţa, Lehliu-gară, Călăraşi şi Budeşti); iar Hunedoara (avem Brad, Călani, Geoagiu, Haţeg, Orăştie şi Simeria).

Deci, pentru aceste colectivităţi, cred eu, vestea este foarte bună privind demararea lucrărilor respective. Aceste 4 judeţe vor fi finanţate dintr-un împrumut B.E.I., al Băncii Europene de Investiţii; cel de-al 6-lea, Cluj-Sălaj, este un proiect mai complex şi va fi finanţat de către BIRD.

Proiectul de Lege, domnule preşedinte, stimaţi colegi, face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76; el a fost aprobat in comisie, cu unanimitate de voturi. Vă propun, dumneavoastră, stimaţi colegi, să aprobăm acest proiect de lege. Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă în legătură cu titlul legii sunt observaţii?

Nu sunt observaţii.

Supun titlul legii votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Supun articolul unic votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea amendamentului convenit între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Zagreb, la 18 noiembrie 2004, respectiv la Bucureşti, la 15 decembrie 2004, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.21/98 pentru Ratificarea acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare privind proiectul Cadastrului general şi publicităţii imobiliare, în sumă de 25,5 milioane dolari SUA, semnat la Washington, la 23 ianuarie 1998.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul de Împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr.21/1998, cu modificările şi completările ulterioare, a fost semnat pentru a asigura finanţarea proiectului general al Cadastrului şi publicităţii imobiliare, astfel încât România să fie sprijinită pentru a realiza sistemul de cadastru şi publicitate imobiliară, care urmează să asigure dezvoltarea pieţei terenurilor, creşterea investiţiilor private în agricultură, construcţii şi industrie, şi care va pune bazele unui sistem de impozitare bazat pe valoarea de piaţă imobiliară.

Având în vedere faptul că, în textul ordonanţei menţionate anterior, se precizează faptul că beneficiarii împrumutului sunt: Ministerul Justiţiei şi Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cardiografie, dar şi schimbările structurale şi instituţionale intervenite în domeniul ulterior, au fost necesare modificări ale textelor iniţiale.

Astfel, prin amendamentul supus aprobării, au fost desemnate noi autorităţi competente care să deţină autoritatea şi responsabilitatea în realizarea proiectului şi în utilizarea sumelor. În speţă, este vorba despre Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Agenţia Naţională de Cadastru şi publicitate imobiliară.

Totodată, prin proiectul de lege sunt reglementate condiţiile şi procedurile prin care sumele necesare şi bunurile achiziţionate deja în cadrul proiectului se transferă de la Ministerul Justiţiei la Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Vă rugăm să aprobaţi proiectul în forma prezentată. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Tănăsescu.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei nr.21/1998, ordonanţă care a fost elaborată pentru Ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind proiectul Cadastrului general al publicităţii imobiliare, în sumă de 25,5 milioane dolari, semnat în acelaşi an, 1998, în ianuarie 23, la Washington.

Principalul obiectiv al proiectului Cadastrului general şi publicităţii mobiliare constă în sprijinirea României în realizarea sistemului de cadastru şi publicitate imobiliară.

Acest proiect de lege, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, vine de fapt să unifice, din punct de vedere instituţional, unitatea de implementare, şi anume: în momentul aprobării lui, în anul 1998, erau două entităţi şi anume: Ministerul Justiţiei şi această organizaţie a Cadastrului, care vine acum şi unifică cele două instituţii, dând posibilitatea unei mai bune implementări, unitatea de management fiind la ora actuală în cadrul Ministerului Internelor şi Administraţiei.

Acest proiect de lege a fost aprobat cu unanimitate de voturi în cadrul comisiei. Comisia propune dumneavoastră şi plenului aprobarea în forma iniţiată de Guvern a acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Supun votului titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi titlul legii a fost aprobat.

Trecem la conţinutul legii.

La art. I dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul II.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul III. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Îl supun votului. Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul IV.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este vorba de o lege ordinară. Supun votului dumneavoastră textul final al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind sănătatea reproducerii şi reproducerea umană asistată medical.

Stimaţi colegi,

La pct. 1 din raport se propune un text comun.

Dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt observaţii, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 2 din raport este propus textul Senatului, cu unanimitate de voturi, de către membrii comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 3 din raport se propune textul Camerei Deputaţilor. Nu votăm acest text.

La pct. 4 se propune textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi raportul comisiei a fost aprobat.

Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale. Procedură de urgenţă.

Invit biroul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare să facă propunerile regulamentare.

Are cuvântul preşedintele comisiei.

Domnul Mihai Tudose:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cinci minute, cu trei minute.

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului dumneavoastră propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Are cuvântul domnul Gyerkó László, vicepreşedinte.

Domnul Gyerkó László (vicepreşedinte AVAS):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect abrogarea art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale şi transformarea de drept a acţiunilor nominative de control ale statului în acţiuni ordinare.

Potrivit prevederilor art. 34 Guvernul are opţiunea de a păstra o acţiune nominativă de control al statului şi a exercita drepturile ce decurg din această calitate, în cazul privatizării societăţilor comerciale, rezultate ca urmare a reorganizării regiilor autonome şi în cazul altor societăţi comerciale de interes strategic.

AVAS susţine proiectul de lege, în sensul abrogării articolului sus menţionat, având în vedere necesitatea asigurării compatibilităţii legislaţiei interne cu dreptul comunitar, în contextul în care în cadrul reuniunii din data de 24 noiembrie 2004 de la Bruxelles s-a solicitat României abrogarea în mod expres a art. 34, întrucât, conform legislaţiei primare europene, toate restricţiile la libera circulaţie a capitalurilor sunt interzise, iar din acest punct de vedere, acţiunile nominative de control ale statului constituie un obstacol la efectuarea de operaţiuni de capital.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor doreşte să ia cineva cuvântul? Da, vă rog, din partea Grupului Partidului Conservator. Aveţi cuvântul.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vroiam să vă spunem că noi, cei din Partidul Conservator, nu numai că vom vota în favoarea acestui proiect de lege, dar îl considerăm şi un proiect deosebit de oportun. Considerăm că, astfel, România vine şi îşi îndeplineşte obligaţiile pe care şi le-a asumat, vizând implementarea principiilor guvernanţei corporative, considerăm un prim pas spre normalitate, o normalitate în care statul nu mai este un alt tip de acţionar, ci este un acţionar ca toţi ceilalţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Din partea comisiei?

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 89 şi 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege care face obiectul discuţiei noastre.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect abrogarea art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 44 din 1998, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a solicităţii exprese a Uniunii Europene, în cadrul reuniunii din data de 24 noiembrie 2004 de la Bruxelles.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 alin. 1 din Constituţie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La dezbaterea acestui proiect a participat în calitate de invitat domnul Gyerkó László, vicepreşedinte. Au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 23, iar comisia a hotărât în unanimitate adoptarea prezentului proiect de lege.

În consecinţă, vă propune adoptarea acestui proiect.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi titlul legii a fost aprobat.

Articolul I. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul II. Sunt observaţii? Nu sunt.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară. Supun votului dumneavoastră textul legii în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Este un proiect de lege în procedură de urgenţă.

Invit biroul Comisiei juridice să facă propunerile regulamentare.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Andea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înainte de a face propunerea legată de timpii de dezbatere, vă rugăm să luaţi în seamă, să-i zicem aşa, un incident de procedură, şi anume, comisia vă roagă să retrimiteţi proiectul, pentru următorul motiv: pentru acest proiect de lege pe care noi îl considerăm important şi, oricum, de semnificaţie, în aprobarea lui, s-au cerut trei avize, şi anume, de la Comisiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională care ne-a transmis avizul, dar şi de la Comisiile de drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia de cultură, arte şi mijloace de informare în masă, care, de asemenea ne-au trimis avize, cu amendamente, dar care au sosit după trimiterea raportului.

Ne-am gândit în această situaţie dacă să cerem lucrarea înapoi. Vreau să spun că proiectul de lege, cum se observă, a trecut cu unele mici amendamente mai mult de tehnica redactării şi prin comisia noastră, adică a suferit asemenea amendamente. Şi rugămintea noastră este să supuneţi aprecierii plenului propunerea de a se retrimite la comisie, ca să putem discuta amendamentele Comisiei de cultură, arte şi mijloace de informare în masă şi pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, ca să iasă o lege, să-i zicem, aşa, perfectă, la înălţimea importanţei ei.

Nu este nici vina noastră şi nici a comisiilor că n-au sosit avizele cu amendamente la timp; a fost, efectiv, un ecart foarte redus.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră această propunere de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi propunerea a fost acceptată.

Trecem mai departe.

Stimaţi colegi,

Trecem la următorul text. Proiectul de Lege privind transferul cu titlu gratuit al unui pachet de acţiuni din proprietatea privată a statului şi administrarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului în proprietatea privată a municipiului Hunedoara şi administrarea Consiliului local al municipiului Hunedoara.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul vicepreşedinte Gyerkó László.

Domnul Gyerkó László:

Mulţumesc.

Proiectul de lege are ca obiect transferul cu titlu gratuit a pachetului de acţiuni reprezentând 99,99% din capitalul social al S.C. Ecosid S.A. Hunedoara, din proprietatea privată a statului şi administrarea AVAS, în proprietatea privată a Muncipiului Hunedoara şi administrarea Consiliului local Hunedoara.

AVAS susţine proiectul de lege, în sensul transferului cu titlu gratuit a mai sus menţionatului pachet de acţiuni, având în vedere că un astfel de demers va conduce la dezvoltarea economiei regionale şi totodată la recuperarea creanţelor pe care bugetul local le deţine faţă de această societate.

Susţinerea acestui demers îşi are fundamentul în solicitarea Consiliului local Hunedoara, care a aprobat prin Hotărârea nr. 163 din 2004 preluarea în administrarea sa cu titlu gratuit a pachetului de acţiuni, deţinut de AVAS la S.C. Ecosid S.A. Hunedoara, considerând că un asfel de demers va genera pe plan regional creşterea de investiţii în zonă, prin atragerea de capital privat român sau străin şi totodată posibilitatea creării de noi locuri de muncă.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul Mihai Tudose, preşedintele comisiei.

Domnul Mihai Tudose:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulament, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege privind transferul cu titlu gratuit al unui pachet de acţiuni din proprietatea privată a statului şi administrarea AVAS, în proprietatea privată a Municipiului Hunedoara şi administrarea Consiliului local al Municipiului Hunedoara, Camera Deputaţilor, fiind cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere şi avizul Consiliului Legislativ.

Datorită faptului că transferul cu titlu gratuit al acţiunilor din proprietatea privată a statului în proprietatea privată a unităţii administrativ teritoriale nu este reglementat decât în cazul societăţilor de gospodărire comunală, a fost necesară elaborarea acestui proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 alin. 1 din Constituţie, Cameră decizională fiind Camera Deputaţilor.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu 21 de voturi pentru şi 2 abţineri, ca Proiectul de Lege privind transferul cu titlu gratuit al unui pachet de acţiuni din proprietatea privată a statului şi administrarea AVAS, în proprietatea privată a Municipiului Hunedoara şi administrarea Consiliului local al Municipiului Hunedoara să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş dori să fac propunerea de retrimitere a acestui proiect de lege la comisie, spre dezbatere şi reanalizare, în folosul şi în beneficiul locuitorilor Municipiului Hunedoara, nu în folosul unei clientele politice a primarului Municipiului Hunedoara, reprezentat astăzi aici de unii colegi mai tineri parlamentari.

Motivând următoarele: Societatea Comercială Ecosid a înregistrat profit, iar AVAS, prin persoana domnului vicepreşedinte, astăzi aici, a beneficiat de 2,2 miliarde dividende. Şi atunci întrebarea se pune în felul următor: de ce AVAS cedează cu titlu gratuit, cu atâta lejeritate o societate comercială care a înregistrat profit?

În al doilea rând, în expunerea de motive nu se vorbeşte nimic despre patrimoniul societăţii şi despre activele societăţii. Cum se face acest transfer şi care sunt metodele de transfer gratuit din partea AVAS către un consiliu local?

În speţă, solicit plenului Camerei Deputaţilor retrimiterea acestui proiect de lege, spre dezbatere şi analizare Comisiei economice, pentru ca să reformulăm un alt proiect de lege care să fie în beneficiul locuitorilor Municipiului Hunedoara şi a judeţului Hunedoara, nu în beneficiul primarului Municipiului Hunedoara şi al clientelei sale politice.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Doamna deputat Ridzi.

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred că la mine se referea colegul meu din Hunedoara, când spunea că sunt colegi mai tineri care reprezintă primarul Municipiului Hunedoara.

Doresc să-i reamintesc domnului coleg că nu reprezint primarul Municipiului Hunedoara, ci îi reprezint pe toţi cetăţenii Municipiului Hunedoara.

În al doilea rând, ca şi parlamentar de Hunedoara şi dânsul ar fi trebuit ca şi parlamentar tot ales în Circumscripţia nr. 22 Hunedoara să cunoască bine această problemă. Eu pot să vă asigur că o cunosc şi vă vorbesc în deplină cunoştinţă de cauză. Lucrurile sunt cât se poate de simple. După câte ştiţi, nucleul cu adevărat productiv al fostei Societăţi Siderurgica Hunedoara s-a privatizat, dar noul proprietar a cumpărat, însă, numai partea funcţională a societăţii. Ruinele refuzate de noul proprietar constituie patrimoniul Societăţii Ecosid S.A., înfiinţată în martie 2004, societate în care statul deţine 99,9% din acţiuni.

În momentul privatizării Societatea Siderurgica avea o datorie de 212 miliarde lei la bugetul local.

Pentru a face oferta mai atractivă, guvernul de atunci a şters datoriile acesteia, promiţând municipalităţii recuperarea banilor datoraţi prin valorificarea activelor de la Ecosid.

Aceasta este şi intenţia acestui proiect de lege înaintat de Guvern, practic un act reparatoriu faţă de Consiliul local Hunedoara, în administrarea căruia se transferă cu titlu gratuit pachetul de acţiuni al Societăţii Ecosid, al cărei capital social nu reprezintă nici jumătate din datoriile siderurgiei faţă de Municipiul Hunedoara.

Partidul Democrat consideră oportun acest act normativ din trei motive: în primul rând statul îşi diminuează patrimoniul neproductiv; în al doilea rând, Primăria Hunedoara îşi recuperează parţial creanţele. Şi nu în ultim rând, se poate trece la ecologizarea terenului, la repunerea acestuia în circuitul economic.

Mai mult, de menţionat este că pentru ecologizarea acestui teren, administraţia locală Hunedoara a identificat surse de finanţare printr-un program Phare în valoare de 5 milioane de euro. Devenind acţionar principal la Ecosid, Municipiul Hunedoara poate trece efectiv la realizarea acestui program, ceea ce pentru noi constituie un argument în plus pentru susţinerea prezentului act normativ.

Prin urmare, nu pot fi de acord cu retrimiterea la comisie, consider că s-a dezbătut suficient. Şi, mai mult, dacă nu s-ar vota astăzi acest proiect de lege, s-ar pierde cei 5 milioane de euro care ar putea fi obţinuţi printr-un proiect din cadrul programului Phare.

Vă mulţumesc. (Câteva aplauze).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În comisie am dezbătut destul de larg acest lucru şi eu n-aş mai repeta argumentaţia făcută mai înainte de antevorbitoarea mea. Aş dori să subliniez un aspect pe care l-am spus şi în comisie: dacă noi punem la îndoială buna credinţă a unui consiliu local, atunci greşim.

Deci, nu putem aprioric să spunem că vor să facă cutare sau cutare treabă nelegală. În comisie, inclusiv colegii de la P.S.D. au fost de acord cu varianta aceasta, bine, au fost două voturi împotrivă, însă, ca să nu creăm un precedent, v-aş ruga să votaţi propunerea.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc. Vă rog, domnule deputat. Foarte scurt, ca drept la replică.

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Voi fi foarte scurt, domnule preşedinte.

Vreau să-i fac cadou colegei mele din Hunedoara, atât raportul privind activitatea Ecosid, cât şi bilanţul societăţii, după ce-l voi trage la xerox să-l fac cadou şi reprezentantului AVAS, să observe şi dânşii că această societate a înregistrat profit.

Vreau să fac o scurtă precizare: Consiliul local, prin primarul Municipiului Hunedoara nu putea să beneficieze de un fond de finanţare structural sau străin, atâta timp cât nu are un patrimoniu, nu are un activ.

Deci, îmi pare rău să constat astăzi aici că reprezentantul primarului Municipiului Hunedoara în Parlament dezinformează cu atâta uşurinţă. Şi cu atât mai mult, păcat că în Parlamentul României primarii îşi trimit mandatarii, care să susţină cauze pierdute.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă bucur că sunt deputaţi tineri în Parlament, mă bucur că au spirit de iniţiativă, mă bucur că doresc să se afirme, dar m-aş bucura să facă tot acest lucru bazându-se pe lucruri reale şi nefăcând politică ieftină.

M-aş aştepta la aceşti tineri să vină, într-adevăr, cu prospeţime, să vină cu curăţenie sufletească, să vină cu mintea limpede şi să nu facă afirmaţii politicianiste.

Toată lumea a înţeles, din păcate, că acest proiect de lege nu urmăreşte decât să facă un lucru bun pentru Municipiul Hunedoara. (Câţiva deputaţi de la P.S.D. fac agitaţie în sală).

Dar, colegii noştri politizează, din păcate, acest subiect şi dumnealor consideră că dacă se comportă în acest fel, politic, ar putea să blocheze un proiect de lege. Ei blochează, de fapt, activitatea unei comunităţi locale, nu blochează activitatea unui ales local, indiferent ce culoare politică are acesta. Acest lucru nu înţeleg aceşti parlamentari şi este bine să înveţe.

Ca atare, vă propun să luaţi în considerare, în continuare, procedura pe care am început-o, de legiferare a acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.N.L.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vreau să-l rog pe colegul lider de grup de la P.N.L. să aibă bunătatea ca pe viitor să se abţină să ne dea lecţii şi să-l anunţ că dacă are nevoie să facă asemenea afirmaţii în faţa unor colegi, mâine este grupul de rugăciune şi se potriveşte perfect ceea ce ne-a spus. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mărturisesc că am fost surprins de modul de a contracara un proiect legislativ care vine în faţa Camerei Deputaţilor, după ce el a mai fost o dată adus aici, retrimis la comisie. Şi a fost trimis la comisie, cred, pentru a se clarifica anumite probleme, comisia a considerat că trebuie să revină în dezbatere şi să intrăm în procedurile normale.

Stimate coleg deputat al P.S.D., vă mărturisesc că am făcut 8 ani de parlamentar şi nu am auzit niciodată ca în Parlamentul României să existe colegi care sunt reprezentanţii cuiva. Eu cred că şi Constituţia, şi legile electorale, sunt foarte clare. Nu am auzit! Dar s-ar putea ca dumneavoastră să aveţi astfel de parlamentari şi atunci să-i vedem. Nu cred că, colega mea a făcut altceva decât datoria de reprezentant al comunităţilor din judeţul Hunedoara, din Circumscripţia Hunedoara. Şi ştiu că la fel de bine vine în faţa noastră, a Camerei, cu probleme care sunt ale Văii Jiului şi a altor comunităţi din judeţul Hunedoara. Nu a făcut altceva decât să-şi desfăşoare o activitate în conformitate cu atribuţiile pe care le are ca parlamentar şi ca reprezentant al unei circumscripţii. Hunedoara face parte din Circumscripţia Hunedoara.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, este ultima intervenţie, după aceea doresc să revenim la procedură.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Cred că ne este greu să acceptăm un suflu nou în Parlament! "Aceşti copii"... Nu, aceşti copii sunt deputaţi, care au aceleaşi drepturi ca toţi deputaţii din această sală şi poate că o dezbatere pe un suflu nou ne face plăcere şi ne revigorează şi ne creează posibilitatea să privim lucrurile cu realism în continuare. Aşa că să le dăm voie celor doi tineri de la organizaţia de tineret, fie de la PD, fie de la PSD, au o dispută importantă şi să le dăm voie să o poarte.

Şi sigur, vom vota aşa cum credem de cuviinţă şi aşa cum realitatea trebuie să reflecte acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Vă rog să revenim la substanţa dezbaterii noastre. Până la urmă, problema este de a judeca între un proiect local, care încearcă să pună în valoare, ca să spun aşa, resturile de la un gigant cu picioare de lut, şi aspectele care ţin cumva de chestiuni practice, materiale, financiare, care, sigur, se evidenţiază în relaţia cu AVAS-ul. Veţi judeca ce este mai important în a hotărî în legătură cu proiectul de lege.

Domnule deputat, (Se adresează domnului deputat Cătălin Micula:) am o rugăminte: când vorbesc, să luaţi loc în bancă şi să faceţi linişte! Încerc să clarific sensul votului şi încerc să clarific sensul acestei dezbateri! E foarte bine că ne dăm replici, învăţăm cu toţii, dar, până la urmă, ceea ce este important este să decidem cum este mai bine pentru un oraş, pentru un judeţ, pentru o structură industrială pe care am încercat cu toţii să o salvăm, într-un fel sau altul! Deci, vă rog foarte mult să ne concentrăm asupra acestor aspecte!

Deci, am încheiat dezbaterile generale, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul legii.

Dacă sunt observaţii? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi! 90 de voturi pentru.

Împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 90 de voturi pentru, 54 împotrivă şi 1 abţinere, titlul legii a fost aprobat.

Trecem la art. 1.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

De fapt, aceasta este esenţa proiectului de lege. Deci, veţi ţine seama când votaţi de argumentele prezentate.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi! 90 de voturi pentru.

Împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 90 de voturi pentru, 56 împotrivă şi 1 abţinere, art. 1 a fost aprobat.

Art. 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi! 90 de voturi pentru.

Împotrivă? 56 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Art. 2 a fost aprobat.

Art. 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Îl supun votului.

Cine este pentru? 90 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 1 abţinere, 56 de voturi împotrivă, 90 pentru, art. 3 a fost aprobat.

Votul final îl vom da mâine, la orele 11,00.

Trecem mai departe.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea satului Seuca în componenţa comunei Găneşti, judeţul Mureş.

Din partea iniţiatorului, vom avea comentariile iniţiale.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înfiinţarea satului Seuca în cadrul comunei Găneşti, judeţul Mureş, desfiinţat ca efect al Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a României. Satul a fost contopit cu satul Găneşti, reşedinţă de comună.

Din punct de vedere istoric, aşezarea este una dintre cele mai vechi şi importante din zona Târnavei Mici, prima atestare datând încă din anul 1314.

Desfiinţarea satului, respectiv contopirea acestuia cu satul Găneşti, s-a făcut fără voia cetăţenilor, care astăzi solicită ca acest sat să-şi redobândească identitatea şi denumirea, însă, rămânând în componenţa comunei Găneşti.

Conform recensământului populaţiei din anul 2002, localitatea are un număr de 1356 de locuitori. Infrastructura satului se compune din grădiniţă, şcoală generală, cămin cultural, dispensar uman cu medic de familie. În sat există 4 biserici de diferite confesiuni. În ce priveşte activitatea economică, ponderea o constituie activitatea zootehnică, prin Ferma zootehnică S.C. Grivco S.A.

Consiliul local al comunei Găneşti, ţinând cont de cererile repetate ale locuitorilor fostului sat Seuca, prin Hotărârea nr. 15/4 februarie 2004, a decis înfiinţarea satului Seuca, prin reorganizarea satului Găneşti, reşedinţă de comună, cu rămânerea satului Seuca ca parte componentă a comunei Găneşti.

Accentuez că înfiinţarea satului Seuca nu înseamnă modificare limitelor comunei Găneşti, drept urmare, nu este necesară supunerea acesteia referendumului local. E suficientă hotărârea acestei reorganizări de către consiliul local al comunei Găneşti. În acest sens a fost avizată propunerea de către Consiliul Legislativ.

Având în vedere considerentele arătate, supun analizei şi dezbaterii plenului această iniţiativă legislativă, rugându-vă să o adoptaţi în forma amendată de către comisie, potrivit propunerilor făcute de Consiliul Legislativ.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc foarte mult.

Din partea comisiei sesizate în fond? Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii în procedură obişnuită, avizării în fond şi întocmirii raportului asupra Propunerii legislative privind înfiinţarea satului Seuca în componenţa comunei Găneşti, judeţul Mureş.

Propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 27 de deputaţi din 27.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate de voturi şi comisia propune adoptarea propunerii legislative. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Comisia propune o modificare a titlului legii, de fapt, o mai bună formulare şi supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 1. Vă rog să vedeţi propunerile comisiei, care sunt mai mult pentru a asigura rigoare textului şi uniformitate de redactare.

Supun art. 1 votului dumneavoastră, în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

De asemenea, art. 2, în propunerea comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este vorba de o lege organică, aşa că votul final îl vom organiza mâine.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emil Strungă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am făcut această propunere legislativă pentru a încerca să aduc la acelaşi nivel de deliberare şi de indemnizare consilierii judeţeni şi consilierii municipali. Din păcate, cu primul meu proiect legislativ trebuie să constat că sunt într-o situaţie puţin delicată şi, într-un fel, să-mi exprim neîncrederea în ce priveşte modul cum a fost derulată raportarea şi avizarea acestui proiect de lege.

Am fost invitat în şedinţa Comisiei de administraţie publică locală miercuri, 18 mai, ora 10,30, ca să-mi susţin punctul de vedere. La ora respectivă, prezent la comisie, mi s-a spus că proiectul deja a fost avizat nefavorabil. Şi, ulterior, întrebând preşedintele comisiei, mi s-a spus că în comisie există un proiect asemănător, dar care propune eliminarea art. 34 din Legea nr. 393 privind Statutul aleşilor locali şi, în aceste condiţii, nu mai este nevoie de introducerea unui alineat în această lege.

Eu aş vrea, mai întâi, să întreb comisia de ce nu a adus amândouă proiectele de lege simultan în cameră. Şi aş vrea să mai întreb comisia dacă eliminarea, abrogarea articolului respectiv a devenit lege sau este în continuare în stadiul de proiect. Pentru că, în aceste condiţii, s-ar putea să respingem astăzi proiectul meu, să respingem ulterior proiectul comisiei şi, astfel, practic, să menţinem aceeaşi inechitate între cele două categorii de consilieri care este şi acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei? Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 27 de deputaţi, din totalul 27. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate.

În urma dezbaterii, comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Sau, mai bine spus, dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Stimaţi colegi,

Prin raportul comisiei, se propune respingerea iniţiativei legislative.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative.

Cine este pentru această propunere? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri?

Cu 1 vot împotrivă, iniţiativa legislativă a fost respinsă.

Mai departe.

Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte. Nu mai ştiu cine este, mă uit imediat şi vă spun. Sunt foarte mulţi iniţiatori.

Dau cuvântul reprezentant ului comisiei. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea avizării în fond cu Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenţi un număr 27 de deputaţi, din numărul de 27 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate de voturi.

În urma dezbaterii, comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei iniţiative legislative.

Nu v-am întrebat dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale. Vă rog. Domnul deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pe bună dreptate, un coleg de-al meu, de la Comisia de administraţie, sesiza pericolul avalanşelor proiectelor de lege pe marginea modificării Legii nr. 215/2002, pentru că în sesiunea aceasta nu a existat săptămână lăsată de la Dumnezeu, să nu avem pe ordinea de zi două-trei proiecte de lege. Sigur, întrebarea care se pune este: ori legea nu a fost perfectă, la vremea respectivă, şi nu acoperă toată paleta de probleme din administraţia publică, ori nu s-a privit la modul serios, la vremea respectivă, noianul acesta, de a acoperi toate problemele.

Sigur, dacă mergem în ritmul acesta, vom ajunge în situaţia să modificăm toate articolele şi toate paragrafele din lege, ba mai adăugăm şi, bineînţeles, că o să cădem în desuetudine.

De aceea, noi, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, vom susţine respingerea acestui proiect de lege. Şi am face şi o propunere în acest sens, şi anume ca Guvernul să-şi asume răspunderea şi să creioneze un proiect de lege care să acopere tot noianul e probleme care se ridică în momentul de faţă, şi nu, fiecare dintre noi, să venim să răspundem la un grup de interese sau la un grup clientelar.

Vă mulţumesc.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au discutat această problemă în cadrul plenului şi am ajuns la concluzia că ar fi bine să colectăm toate propunerile legislative pe Legea nr. 215, şi nu numai, urmând să le prelucrăm în perioada următoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Deci, dacă înţeleg eu bine, întâi le respingem pe toate, după aceea le colectăm şi le organizăm într-o lege mai bună... Pe toate, da? Bun, am înţeles.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Fără culoare politică!

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului dumneavoastră propunerea, "fără culoare politică", de respingere a acestei iniţiative legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi, propunerea comisiei a fost acceptată.

Mergem mai departe.

Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale

Punctul de vedere al iniţiatorilor, dacă sunt observaţii sau comentarii? Nu sunt.

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Traian Constantin Igaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru a scurta intervenţia mea. În urma dezbaterii, comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc. Deci, este vorba de aceeaşi filozofie...

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a iniţiativei legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi, propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative, a fost aprobată.

Propunerea legislativă pentru modificarea a alin. 1 al art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional.

Dacă din partea iniţiatorului...?

Din partea ministerului, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Lupu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Amendamentul propus exclude din categoria făptuitorilor sancţionabili pe proprietarii de păduri, atunci când ei înşişi sunt făptuitori. În conformitate cu prevederile art. 97 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 Codul Silvic: "Fapta de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional dacă valoare pagubei (şi mă opresc aici) este de cinci ori mai mare este sancţionată ca infracţiune". În conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni este prevăzută ca subiect activ orice persoană, cu excepţia proprietarului terenului forestier.

Drept pentru care s-a prevăzut, în art. 32 alin. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 96, republicată, înlocuirea "valorii pagubei" cu "valoarea arborilor". În această propunere legislativă, considerăm că este o contradicţie între subiectul activ al infracţiunii, în forma în care s-a propus, şi urmarea imediată, valoarea pagubei.

Drept pentru care, vă propun retrimiterea propunerii legislative la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, în vederea reanalizării amendamentului propus.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Punctul de vedere al comisiei? Vă rog, domnul deputat Dumitru.

Domnul Ion Dumitru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ordonanţa Guvernului nr. 96/27 august 1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată în Monitorul Oficial nr. 122/26 februarie 2003, modificată şi completată de Legea nr. 120/2004 şi Legea nr. 513/2004, sunt principalele acte normative pe baza cărora pot fi administrate pădurile.

De la adoptarea acestor legi, din experienţa anilor precedenţi, cazurile în care aplicarea legislaţiei în vigoare este deosebit de dificilă impun modificarea prevederilor alin. 1 al art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, procurorii şi judecătorii au fost puşi în situaţia în care infractorii care comit faptele prevăzute la alin. 1 art. 32 să fie scoşi de sub urmărire penală, pentru că nu au nici calitate de proprietari şi nici de deţinători de păduri.

Pentru a elimina discriminarea cuprinsă în prevederile articolului sus-menţionat, vă supunem spre aprobare prezentul proiect de lege.

De fapt, în esenţă, despre ce este vorba? Pentru tăierile din fond forestier, fie privat, fie de stat, practic prin acest articol sunt sancţionaţi fie cei care sunt proprietari, fie deţinătorii de păduri. Cei care valorifică vulnerabilitatea legii, răufăcătorii, nu sunt sancţionaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, cum se şi vede, din Cameră, a dat un aviz favorabil la această propunere legislativă, cu majoritate de voturi.

Noi credem că este important şi este interesul naţional ca să facem ordine în pădurile României. Astăzi, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a venit cu un nou element şi, bineînţeles, eu, cel puţin, personal şi în continuare cred că are importanţă majoră această ordine pe care vrea să o facă această propunere legislativă în păduri şi, într-adevăr, să fie pedepsiţi cei vinovaţi, care exploatează un vid legislativ. Dar, pentru că rugămintea a fost ca să reflectăm şi la un nou element prezentat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, încă o dată spun, cu toate că eu personal consider că este importantă această propunere, admit retrimiterea în comisie şi cer, totodată, reprezentanţii ministerului să fie foarte bine pregătiţi cu argumentarea pe care o cer dânşii în această rediscuţie în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Deci admit retrimiterea în comisie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Alte comentarii, în legătură cu această propunere.

Vă rog, domnule deputat.

Iertaţi-mă, imediat, domnule preşedinte.

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La comisie această propunere legislativă a fost votată, din cei 25 de membri ai comisie, de 19 deputaţi, atât din partea Partidului Social Democrat, cât şi din partea celorlalte grupuri parlamentare: PNL, PD, Partidul Popular România Mare, Partidul Conservator.

Rămân surprins de modul cum ministerul vine în faţa plenului Camerei Deputaţilor şi justifică cu totul şi cu totul altceva decât ceea ce a susţinut în comisie.

În comisie, într-adevăr, ministerul şi-a spus un punct de vedere. Dar noi vrem să disciplinăm, dacă vrem să facem ceva, starea jalnică în care sunt pădurile României astăzi, aceasta nu este din cauza doborâturilor de vânt, nici din cauza că sunt prea mulţi urşi, care rup vreascurile din pădure noaptea, sunt din cauza indisciplinei, datorită modului cum toţi cetăţenii, fie proprietari, fie neproprietari, acţionează asupra fondului forestier.

Cred că este printre singurele proiecte de lege care au fost susţinute şi de către Opoziţie. Aşa că eu susţin în faţa Camerei, şi grupul nostru parlamentar, să dezbatem în continuare această propunere legislativă care vine din partea unui profesionist, din partea unui om care cunoaşte absolut tot ce se întâmplă în pădurile României şi, ca atare, cred că avem în faţă un proiect de lege care aduce eficienţă şi disciplinarea activităţii în fondul forestier al României.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a decide ce facem în legătură cu această chestiune, să-mi daţi voie să salut prezenţa în sala noastră de şedinţe a delegaţiei Parlamentului Egiptean, delegaţie condusă de preşedintele Parlamentului Egiptului, domnul doctor Ahmet Fati Sorur. ( Aplauze.)

Vă mulţumesc foarte mult, este un privilegiu deosebit pentru noi şi sunt convins că vizita în România a Delegaţiei parlamentare egiptean ne va permite să dezvoltăm relaţiile bilaterale şi mai mult în plan parlamentar.

Domnule preşedinte Sergiu Andon, aveţi cuvântul.

Domnul Sergiu Andon:

Mă voi referi la propunerea de retrimitere la comisie, cu punctul de vedere care susţine împotrivirea la această propunere.

Şi anume, aşa-zisa contradicţie, şi este o contradicţie între subiectul modificării propuse şi predicatul ei, să spunem şi obiectul, o sesizasem şi eu şi mă pregătisem să iau cuvântul la dezbaterea pe articole, respectiv a art.1. Dar solicitând o modificare pe loc, pentru că întreaga problemă constă în inserţia nefericită a substantivului "pagubei", sintagma "valoarea pagubei", şi aceasta apare în amendamentul propus de comisie. Deci comisia a făcut o bună intervenţie, în opinia mea, pe text, justificată, din punct de vedere al politicii penale, de domnul preşedinte care a sesizat, respectiv comisia, importanţa pentru întărirea disciplinei silvice a modificării de lege propuse, a lărgit sfera subiecţilor, inclusiv la proprietarii de fond forestier, pentru că problema propriu-zisă este a disciplinei silvice, şi proprietarii nu-şi pot bate joc de pădure, dar, dintr-o scăpare mai puţin juridică, s-a introdus cuvântul "pagubei", probabil, evitându-se o repetiţie, şi se spune: "dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare".

Într-adevăr, cuvântul "pagubei" nu se potriveşte cu subiectul "proprietar". Scoţând cuvântul "pagubei" sau înlocuindu-l cu substantivul "materialului", "valoarea materialului", credem că contradicţia se poate rezolva, încât, revenind la momentul procedural în care ne aflăm, propunerea mea este de respingere a propunerii de retrimitere la comisie şi de punere în discuţia plenului a proiectului de lege, aşa cum e, pentru că singura inadvertenţă semnalată poate fi rezolvată pe loc, regulamentar, în cadrul dezbaterilor în plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Eu propun o soluţie de compromis, şi anume să întrerupem lucrările acum şi să le reluăm mâine, exact de la acest punct, cu dezbaterea pe articole, până mâine, sigur, şi aspectele tehnice le mai puteţi discuta, dacă este nevoie, în aşa fel încât acum să putem organiza întâlnirea noastră cu Delegaţia parlamentară egipteană, iar până mâine am să vă rog să vedeţi încă o dată textul iniţiativei legislative, repet, încheiem aici dezbaterea în plen, de fapt, programul va fi reluat la ora 18,30 cu segmentul obişnuit pentru interpelări şi răspunsuri.

Vă mulţumesc.

Ne revedem, pentru continuarea acestei dezbateri, mâine dimineaţă.

Pauză

(În continuare, lucrările sunt conduse de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor).

Doamna Daniela Popa:

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Vasile Lupu - răspuns la interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, la interpelarea formulată de dumneavoastră vă răspundem următoarele: Firma Societatea Comercială "Novara T" Impex s.r.l. Craiova, după ce a cumpărat dosarul de licitaţie în vederea elaborării ofertei pentru licitaţia organizată la Consiliul local Lădeşti din judeţul Vâlcea pentru atribuirea contractului de execuţie de lucrări la obiectivul menţionat, a înaintat Agenţiei Sapard o contestaţie.

În corespondenţa cu Consiliul local Lădeşti, aceasta ne-a precizat că ulterior firma sus-menţionată a solicitat şi şi-a recuperat suma achitată pentru procurarea dosarului de licitaţie, retrecându-şi contestaţia. După evaluarea tehnică a ofertelor, Agenţia Sapard a primit din partea S.C. Energo Construcţia Bucureşti şi S.C. Govora Rm.Vâlcea, care au depus împreună oferte la licitaţia menţionată, o contestaţie asupra faptului că oferta a fost respinsă din cauză că în cadrul ofertei nu au utilizat tehnologiile de epurare Rosetilvos, impuse prin dosarul de licitaţie, condiţie care încalcă atât prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, cât şi ale legislaţiei comunitare, respectiv Manualul de achiziţii pentru fondurile SAPARD. Reanalizându-se întreaga documentaţie, numai într-un singur loc se face o referire, respectiv în notă şi pe manualul tehnic din proiectul de execuţie, la acest tip de instalaţie de epurare.

Cu toate acestea, condiţia de evaluare a solicitat proiectantului informaţii suplimentare pentru utilizarea tehnologiei amintite, iar acesta şi-a exprimat preferinţa pentru tehnologiile de epurare Rosetilvos. Legat de acest aspect, Agenţia SAPARD a avut obiecţiuni faţă de modul de lucru al comisiei, precizând înlocuirea acestora.

În concluzie, având în vedre prevederile Ordinului nr.1014 din 2001 privind aprobarea structurii conţinutului şi modului de utilizare a documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţii publice şi ale Manualului de instrucţiuni pentru contractele de achiziţii publice de lucrări, precum şi constatările efectuate, şi argumentele Consiliului local Lădeşti, mai ales în ce priveşte implicaţiile reluării licitaţiei asupra implementării proiectului, Agenţia SAPARD a propus Consiliului local Lădeşti schimbarea membrilor evoluatori în cadrul Comisiei de evaluare şi reevaluarea ofertelor, invocarea ca motiv de respingere fiind faptul că s-a făcut trimitere în cadrul ofertei, la acest tip de staţie de epurare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamna preşedintă,

Domnule secretar de stat,

Eu am făcut foarte clar această interpelare, am rugat şi am întrebat dacă Agenţia SAPARD are rolul de a ajuta aceste consilii locale sau de a le încurca.

Deci, rugămintea, eu nu am acuzat pe nimeni, dar rugămintea a fost aceea de a desluşi acest şir de trimiteri, de adrese de la consiliul local la Agenţia SAPARD, care se plimbă de o jumătate de an. Şi e în pericol această lucrare. Dacă nu urgentăm, nu putem să o finalizăm în ianuarie 2006 şi ne ducem cu ea prin 2007. Asta a fost rugămintea şi rog să clarificăm rapid această problemă.

Domnul ministru Flutur a fost de acord şi a spus că dispune să fie valabilă această licitaţie care s-a organizat de către consiliul local, cu acordul SAPARD-ului, care a fost prezent pe tot timpul acestei licitaţii, la fiecare pas s-a cerut acordul SAPARD-ului şi ei au dat avizul pentru fiecare pas care s-a procedat.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Vreun comentariu, domnule secretar de stat? Nu.

Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, cu respect vă spun că asta am şi încercat, există nişte proceduri la Agenţia SAPARD care trebuie, din nefericire, respectate, adică din fericire, respectate, chiar dacă ele sunt mai greoaie, dar rolul este să fluidizăm treaba, să fie transparentă procedura, astfel încât să nu existe contestaţii ulterioare, după ce începe execuţia.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircia Giurgiu. Din partea Ministerul Administraţiei şi Internelor, domnul secretar de stat Alexandru Mircea.

De fapt, sunt două răspunsuri la interpelări pentru acelaşi deputat. Una referitoare la angajaţii din cadrul Inspecţiei sanitare de stat Cluj, cealaltă referitoare la conducerea Teatrului Muzical "Nicolae Leonard" din Galaţi.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, la întrebarea dumneavoastră prin care solicitaţi dispunerea de verificări cu privire la statutul angajaţilor din cadrul Inspecţiei sanitare de stat Cluj şi aplicarea măsurilor legale, ce se impun, vă comunicăm următoarele.

Potrivit dispoziţiilor alin.1 al art.44 din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, înfiinţarea sau desfiinţarea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ - teritoriale, numărul şi încadrarea personalului, criteriile de constituire a compartimentelor şi funcţiilor de conducere, etc. se aprobă prin ordin al ministrului, respectiv al conducătorului organului de specialitate în subordinea căruia acest serviciu sau aceste servicii sau organe îşi desfăşoară activitatea.

În acest sens, evidenţiem că în conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. 1 pct. 7 din Hotărârea Guvernului nr.168 privind organizarea şi funcţionarea Ministerul Sănătăţii, cu modificările ulterioare, această instituţie are sarcina de a elabora norme privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei sanitare de stat şi pe aceea de a împuternici personalul sanitar care efectuează inspecţia sanitară de stat.

Precizăm că instituţia Prefectului judeţului Cluj ne-a comunicat şi faptul că în baza prevederilor legale aplicabile în materie, personalul Direcţiei de sănătate publică Cluj a fost structurat în trei categorii, corespunzător activităţii desfăşurate şi compartimentului funcţional de încadrare, şi anume: funcţionari publici numiţi în funcţii publice generale, funcţionari publici numiţi în funcţii publice specifice şi personal contractual.

În considerarea acestor aspecte, referitor la statul asistenţilor medicali din cadrul Inspecţiei sanitare de stat Cluj, precizăm că aceştia au fost reîncadraţi, potrivit legii, în funcţii publice specifice, prin dispoziţii nominale emise de către conducătorul unităţii, în baza avizului favorabil al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

De asemenea, precizăm şi faptul că Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici va efectua o verificare a modului de aplicare a legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici, cu privire la categoria de personal de referinţă.

Potrivit art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 salariile de bază ale funcţionarilor publici numiţi în funcţii publice specifice au fost stabilite prin asimilare cu salariile de bază ale funcţionarilor publici numiţi în funcţii publice generale, în raport cu categoria, clasa şi, după caz, gradul profesional al funcţiei publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a acordat avizul privind reîncadrarea funcţionarilor publici din cadrul Direcţiei de sănătate publică Cluj şi deci implicit şi pentru Inspecţia sanitară de stat Cluj, fiind astfel stabilite şi avizate inclusiv drepturile salariale corespunzătoare acestei categorii de funcţionari.

Referitor la faptul că aceşti angajaţi nu mai au drept de liberă practică şi nu mai beneficiază de drepturile specifice personalului din sistemul sanitar facem precizarea că în conformitate cu prevederile art.94-96 din Legea nr.161/2003, "Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau de demnitate publică, precum şi cu orice activitate remunerată sau neremunerată, cu excepţia funcţiilor exercitate sau activităţilor desfăşurate în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar - artistice, precum şi în cazurile în care funcţionarul public este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să reprezinte sau să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere, constituite în temeiul actelor normative în vigoare".

Facem, totodată, precizarea că în conformitate cu dispoziţia art.52 din Legea nr.188/1999 la intrarea în corpul funcţionarilor publici, aceştia depun jurământul de credinţă în termen de 3 zile de la data emiterii actului administrativ de numire. Evidenţiem totodată şi faptul că "Refuzul depunerii jurământului de credinţă se consemnează în scris şi atrage revocarea actului de numire în funcţia publică".

Menţionez şi faptul că instituţia Prefectului judeţului Cluj ne-a comunicat că personalul la care faceţi referire a depus, în condiţiile legii, jurământul, precum şi declaraţiile de avere.

În ceea ce priveşte semnalarea dumneavoastră referitoare la neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de Legea nr.188, pentru numirea asistenţilor medicali din cadrul Inspecţiei sanitare de stat Cluj în funcţiile publice stabilite şi avizate, facem precizarea că Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici va verifica, aşa cum am mai arătat, modul de aplicare al legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici şi cu privire la aceste aspecte, rezultatul verificărilor urmând să vă fie transmis ulterior.

În conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerul Sănătăţii, Inspecţia sanitară de stat Cluj se află în subordinea Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, precizăm şi faptul că potrivit art.123 alin.2 din Constituţie, şi potrivit art.24 alin.1 lit.c) din Legea nr.340 privind instituţia Prefectului, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului, prefectul judeţului Cluj conduce prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea tuturor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din această unitate administrativ-teritorială. Şi că, în conformitate cu dispoziţiile art.21 alin.1 din Legea nr.188, ANFP-ul, ca organ de specialitate al Administraţiei Publice Centrale, aflat în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, monitorizează şi controlează modul de aplicare al legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici, în cadrul tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice din România.

În acest context, în ceea ce priveşte afirmaţia referitoare la dubla subordonare a categoriei de personal la care faceţi referire, precizăm că situaţia semnalată de dumneavoastră este circumscrisă cadrului legal actual, aplicabil în domeniu.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă mulţumesc pentru răspuns, sunt mulţumit. O să-l prezint şi celor care au semnalat această situaţie, fiindcă spuneau că este neclar statutul lor. Sper că din răspunsul pe care ni l-aţi dat o să reiasă, adică o să-şi găsească doleanţele, în aşa fel încât să fie mulţumiţi. Dacă nu, o să revenim cu o notă suplimentară.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Al doilea răspuns, îl prezentaţi tot domnului deputat Mircia Giurgiu.

Domnul Mircea Alexandru:

Următorul răspuns se referă la o situaţie conflictuală existentă în cadrul Teatrului "Nicolae Leonard" din Galaţi, mai precis în raporturile dintre sindicatul de la teatrul respectiv şi conducerea sindicală.

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, referitoare la managementul defectuos al Teatrului Muzical "Nicolae Leonard" din Galaţi, semnalat de membrii de sindicat, vă comunicăm următoarele.

Teatrul respectiv este o instituţie aflată în subordinea consiliului local Galaţi, autoritate a administraţiei publice locale de la nivelul acestei unităţi administrativ-teritoriale căreia îi revine competenţa să soluţioneze neajunsurile semnalate de organizaţia sindicală.

În acest context precizăm că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are competenţa să intervină în dialogul dintre sindicat şi conducerea teatrului respectiv. Avându-se în vedere starea conflictuală existentă la Teatrul Muzical la "Nicolae Leonard" din Galaţi prin ordinul prefectului, care fusese sesizat anterior, Ordinul nr.117 din 23.02.2005 a fost constituită o comisie, alcătuită din reprezentanţi ai instituţiei Prefectului, Direcţiei de muncă, solidaritate socială şi familie şi a Inspectoratului teritorial de muncă, comisie ce a efectuat verificări referitoare la neregulile semnalate de sindicatul din Teatrul Muzical "Nicolae Leonard" în ceea ce priveşte activitatea direcţiei instituţiei respective.

În urma discuţiilor purtate cu membrii comisiei în perioada 28 februarie - 9 martie şi 16 - 21 martie 2005 cu 51 de persoane, membri ai sindicatului din teatru, precum şi ai conducerii acestei instituţii culturale a rezultat că se confirmă o serie de neajunsuri. Se confirmă inexistenţa dialogului dintre directorul general al teatrului şi sindicat. S-a constatat folosirea excesivă a avizierelor pentru transmiterea de către ambele părţi a unor comunicări şi sarcini, în detrimentul metodei discuţiilor şi analizei directe.

Conducerea acestei instituţii de cultură nu a respectat prevederile art.30 din Legea sindicatelor privind obligaţia angajatorilor de a invita delegaţii aleşi şi ai organizaţiilor sindicale să participe la discutarea problemelor de interes general în şedinţele consiliului de administraţie. Din procesele-verbale ale şedinţelor consiliului de administraţie rezultă că numai liderul de sindicat a participat la majoritatea întâlnirilor, din cele 17 organizate, însă întreg biroul sindicatului a fost invitat numai la 5 şedinţe.

Din consemnările făcute, care prezintă succint concluziile problemelor discutate, fără a fi consemnate intervenţiile fiecărui participant, nu rezultă că liderul de sindicat ar fi fost dat afară şi că nu i s-a permis să participe la discuţii.

Pe parcursul anului 2004, reprezentantul primăriei municipiului Galaţi în consiliul de administraţie nu a participat la nici o şedinţă, cu menţiunea că primarul, şeful Compartimentului audit şi directorul economic au fost prezenţi la două şedinţe.

La stabilirea salariilor de merit s-au încălcat prevederile art.10 lit.c) a Ordonanţei de Guvern nr. 123 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar. Salariile de merit nu au fost puse în discuţie, în sensul că nu au fost puse în discuţie la şedinţa consiliului de administraţie din 17 decembrie 2004, când această problemă figura pe ordinea de zi, pentru ca o lună mai târziu, directorul teatrului să aprobe 36 de salarii de merit, la propunerea şefilor de compartimente.

În legătură cu plata orelor suplimentare, şi aici au rezultat... domnule deputat, sunt o multitudine de neajunsuri, eu am o listă întreagă, o să vi le pun la dispoziţie, fac însă următoarea precizare, care este de fond. Deci, aceste neajunsuri există.

Ceea ce semnalează sindicatul cu privire la managementul instituţiei respective este în mare parte corect. Numai că, problema este că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are competenţa să rezolve litigiul de natură sindicală, de natura celor semnalate, pentru că teatrul naţional este, încă o dată, o structură în subordinea consiliului local al municipiului Galaţi, este autoritate publică locală. Consiliul local al municipiului a pus în discuţie chiar schimbarea directorului general, dar a existat opoziţie fermă din partea unor consilieri, inclusiv a primarului municipiului Galaţi.

Prin urmare, nici această măsură n-a putut fi luată. Ministrul administraţiei şi internelor nu are competenţa să intervină, încă o dată, în aceste raporturi, potrivit Legii nr. 215 şi Constituţiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, comentarii?

Domnul Mircia Giurgiu:

Da. Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Aşadar, cum anticipam, există probleme, dar deocamdată sunt nerezolvate, fiindcă nu ştiu ce interese sunt. Atâta vreme cât sunt problemele clare, cred că nu ar trebui să conteze, eu ştiu, alte interese politice sau de altă natură.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Ministerul Sănătăţii solicită amânare la două răspunsuri adresate interpelărilor, întrebărilor domnilor deputaţi Mircia Giurgiu şi Bonis Istvan de la UDMR. Solicită amânarea, conducerea ministerului fiind cooptată în activităţi pe linie de guvern.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al UDMR, din partea Ministerului Justiţiei. Domnul deputat nu este în sală şi vă rog să predaţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare, este în sală. Răspunde domnul secretar de stat Mihai Marian Eftimescu, din partea Ministerului Justiţiei.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Marian Eftimescu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrebarea formulată de către domnul deputat Rus viza soluţionarea situaţiei cetăţenilor din Republica Moldova care nu deţin cetăţenie română, care se plâng de termenele mari pe care trebuie să le aştepte.

Răspunsul este următorul: prin Legea nr.21/1991, republicată, care este actul normativ în materie se reglementează relaţiile sociale referitoare la acordarea, redobândirea şi renunţarea la cetăţenia română, stabilind condiţiile care trebuie îndeplinite. Hotărârea de Guvern nr.50/2005 stabileşte, de asemenea, procedura de elaborare, avizare şi prezentare a actelor normative spre aprobare, procedură care se aplică şi în cazul hotărârilor de guvern referitoare la acordarea cetăţeniei. Convenţia Europeană asupra Cetăţeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 şi ratificată de România prin Legea nr.396/2002 stabileşte că în ceea ce priveşte redobândirea cetăţeniei, fiecare stat în parte va facilita, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dreptul său intern, redobândirea cetăţeniei de către persoanele care o aveau şi care domiciliază în mod obişnuit şi legal pe teritoriul său.

Legea română a cetăţeniei prevede dreptul foştilor cetăţeni români de a redobândi cetăţenia română şi, în plus, prevede facilităţi în acordarea cetăţeniei române şi pentru descendenţii acestora, până la gradul doi. Aceste facilităţi constau în lipsa obligaţiei de a locui în România o anumită perioadă de timp, de a face dovada cunoştinţelor privitoare la Constituţia României sau la imnul de stat, dovada asigurării mijloacelor legale de existenţă.

Precizăm că Ministerul Justiţiei are în vedere îmbunătăţirea situaţiei legate de redobândirea cetăţeniei române de către foştii cetăţeni români, actualmente cetăţeni moldoveni, ucraineni, etc., dar orice măsură care se va lua va trebui să fie în consonanţă cu prevederile legale în materie şi cu Convenţia Europeană la care România este parte, astfel încât orice nouă reglementare să nu conţină dispoziţii legale sau practici care pot constitui discriminări de orice natură.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnule deputat, dacă aveţi comentarii. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule secretar de stat, cred că nu v-aţi învăţat lecţia, aţi venit şi nu mi-aţi spus absolut nou, aţi venit să-mi aduceţi ce prevăd normele europene, le cunosc atât de bine, că sunt la Comisia pentru drepturile omului.

V-am întrebat strict: ce trebuie să facă studentul moldovean care stă patru ani în România, îşi depune dosarul să dobândească cetăţenia, mai aşteaptă încă un an şi jumătate sau doi, pentru că asta este procedura deficitară de care dumneavoastră văd că uzaţi, i se scurge termenul, el se duce înapoi în ţară. În România nu poate lucra că nu are cetăţenie, nu-l angajează nimeni; dacă se duce înapoi, în Republica Moldova, cum mai face dovada celor patru ani staţi aici.

Nu aţi venit cu nimic concret. Eu asta vreau să văd: cu ce măsuri veniţi dumneavoastră, noul guvern, să ajutaţi aceşti copii care sunt batjocoriţi. Cetăţenie nu au, bursele sunt sub limita existenţei şi nimic nu întreprinde statul român. Ne batem cu cărămida în piept numai.

Deci, dacă punctual puteţi să-mi răspundeţi, primesc răspunsul dumneavoastră, ce mi-aţi spus până acum, spuneţi-o la grupa mică la grădiniţă.

Doamna Daniela Popa:

Domnule secretar de stat, aveţi comentarii? Nu.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Petre Ungureanu, Grupul parlamentar al P.N.L. Nu este în sală. Vă rog să prezentaţi răspunsul în scris.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, Grupul parlamentar al P.R.M. Nu este în sală. Prezentaţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Petre Ungureanu, Grupul parlamentar al P.N.L. Nu este în sală. Prezentaţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu.

Poftiţi, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Marian Eftimescu:

Întrebarea domnului deputat era adresată ministrului justiţiei şi se referea la memoriul depus la cabinetul parlamentar din partea "C.S. Tipomur" SA, prin care se solicita analizarea cazului şi aplicarea măsurilor legale ce se impun, personalul acelei societăţi comerciale fiind nemulţumit de faptul că s-a dispus de către instanţa de judecată dizolvarea asociaţiei "Tipomur", programul acţiunii salariaţilor care, însă, nu a fost cerută de nici un reprezentant al societăţii.

Răspunsul nostru este următorul: potrivit dispoziţiilor art.56 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, modificată şi completată, asociaţia se dizolvă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, deci nu numai a membrilor asociaţiei, pentru motivele indicate în cuprinsul acestui articol.

Pentru a preîntâmpina eventualele manevre de utilizare frauduloasă a acestui articol, legea prevede însă că orice persoană interesată poate contesta dizolvarea asociaţiei şi această cerere se soluţionează de către judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul asociaţiei.

Deci, asociaţii care se consideră prejudiciaţi au o cale judiciară la dispoziţie. Ministerul Justiţiei, aşa cum bine ştiţi, nu are voie şi este chiar un subiect extrem de sensibil, nu se poate amesteca în proceduri judiciare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Sunt mulţumit pentru răspuns şi o să-l trimit celor de la Târgu-Mureş pentru a proceda în consecinţă.

Mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează o serie de răspunsuri la întrebările orale ale domnului deputat Mircia Giurgiu. Răspunde ministrul culturii şi cultelor, doamna Monica Octavia Muscă.

Vă rog, doamna ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc frumos, doamna preşedinte.

Îmi daţi voie să le spun pe toate deodată, da? Pe rând, adică, una după alta.

Doamna Daniela Popa:

Sigur, e mai bine aşa. Mulţumesc.

Doamna Monica Octavia Muscă:

O să-l rog pe domnul deputat Giurgiu să-şi noteze pentru fiecare ce are de...a, scuzaţi-mă! Acolo sunteţi?! Mă uitam, avem un coleg care vă seamănă.

O să vă rog să vă notaţi şi la sfârşit îmi spuneţi pentru fiecare în parte. Da?

Începem cu declanşarea campaniei de privatizare la Coresi. S-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr.137/2002 şi a Hotărârii de Guvern nr.577/2002 privind aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că a fost întocmită o strategie de privatizare detaliată, strategie aprobată prin H.G. nr.692/2003.

Strategia de privatizare a rezultat dintr-o analiză economico-financiară a companiei şi unităţilor subordonate, funcţie de care au fost stabilite metodele de privatizare aprobate prin hotărârea de guvern mai sus menţionată, respectiv în cadrul sucursalelor, metoda de privatizare prin vânzarea acestora ca active nete, în cazul companiei, metoda de privatizare prin majorarea capitalului prin aport de capital privat.

Conform etapelor stabilite prin strategia aprobată prin hotărârea de Guvern, prima sucursală supusă privatizării a fost Imprimeria "Bacovia" Bacău. Pe baza strategiei aprobate şi conform etapelor de privatizare rezultate, sucursala Imprimeria "Bacovia" Bacău s-a privatizat în condiţiile Legii nr.137/2002 şi H.G. nr.577/2002, respectiv raport de evaluare, dosar de prezentare, ofertă de vânzare şi organizarea propriu-zisă a licitaţiei deschise cu strigare, discutate în prealabil în Consiliul de administraţie şi aprobate de adunarea generală a acţionarilor.

Clauzele contractuale pentru vânzarea activului Imprimeriei "Bacovia" au fost respectate în totalitate, aspect confirmat şi prin raportul de control privind modul în care se respectă activitatea de privatizare din cadrul Imprimeriei "Bacovia" întocmit de Corpul de control al ministrului culturii şi cultelor, la data de 16.07.2004.

Urmare intervenţiilor domnilor Matei Brătianu, vicepreşedinte B.N.S. şi Mircia Giurgiu, lider sindical la Imprimeria "Ardealul", procesul de derulare a privatizării pentru celelalte sucursale: Cluj-Napoca, Oradea şi Craiova, a fost suspendat în iulie 2004, până la clarificarea aspectelor sesizate Ministerului Culturii şi Cultelor, în calitate de instituţie publică implicată.

Concluziile rezultate din raportul de control al Ministerului Culturii şi Cultelor constată legalitatea operaţiunilor de privatizare şi respectarea clauzelor contractului de vânzare-cumpărare, în sensul că s-a păstrat obiectul de activitate, s-au menţinut salariaţii preluaţi la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare 65 de salariaţi, cei care şi-au încetat activitatea, 24 de salariaţi, făcând-o în conformitate cu prevederile Codului Muncii, prin acordul părţilor, pensionare pentru limită de vârstă, indisciplină la locul de muncă.

Concluziile controlului efectuat de Ministerul Culturii şi Cultelor, în sinteză, au fost transmise Uniunii Sindicatelor Tipografilor din România, iar recomandările Corpului de control au fost comunicate noului proprietar.

Având în vedere că, prin achitarea integrală a valorii contractului, acesta şi-a transcris dreptul de proprietate, Compania Naţională a Imprimeriilor "Coresi" S.A. nu mai are competenţe în administrarea bunului.

Referitor la aspectele apărute între liderul de sindicat şi noul proprietar, acestea au fost generate la nivelul unităţii şi şi-au găsit soluţionarea prin perfectarea contractului colectiv de muncă înregistrat la organele teritoriale.

Corpul de control al Ministerului Culturii şi Cultelor a constatat că informaţia privind vânzarea de către noul proprietar a utilajelor ca fier vechi nu se confirmă. Noul proprietar a scos din funcţiune unele utilaje care, din punct de vedere tehnologic, sunt depăşite, reorganizând fluxul tehnologic în concordanţă cu interesul economico-financiar propriu, ele fiind depozitate în incinta clădirii, în conservare, urmând ca în perioada următoare să se decidă cum vor fi folosite.

Anexăm documentul concluziilor la raportul de control privind modul în care se respectă activitatea de privatizare în cadrul Imprimeriei "Bacovia" din Bacău, întocmit de Corpul de control al Ministerului Culturii şi Cultelor.

Şi v-am trimis, aţi primit, da? Raportul de control. Aţi primit sau nu?

Domnul Mircia Giurgiu:

Vara trecută l-am primit.

Doamna Monica Octavia Muscă:

L-am mai adus o dată dacă cumva doriţi, vi-l pot pune la dispoziţie.

A doua interpelare referitoare la situaţia existentă în Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, instituţie subordonată Ministerului Culturii şi Cultelor, implică prezentarea succintă a situaţiei respective din punctul nostru de vedere.

Am primit şi noi de la Federaţia Sindicatelor Artiştilor Interpreţi o sesizare privind conducerea Operei clujene. De asemenea, de la organizaţia sindicală din cadrul acestei instituţii. O parte din incriminări sunt, evident, subiective şi partizane. De exemplu, aprecierile referitoare la titlurile româneşti ale repertoriului sau citarea folcloristică a unor aserţiuni făcute de către conducătorul instituţiei.

Suntem pe cale de a finaliza raportul cu privire la controlul efectuat la Opera Naţională Română din Bucureşti. De îndată ce acest lucru va fi realizat, ne vom concentra eforturile către Opera clujeană.

La începutul lunii iunie, domnul consilier de specialitate Fred Popovici va fi prezent la Cluj-Napoca pentru o primă abordare a subiectului.

Prin urmare, domnule deputat, vă asigurăm că starea Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca se află printre priorităţile noastre pe termen scurt. Aş mai adăuga aici, dacă-mi permiteţi, faptul că eu personal am stat de vorbă cu mai mulţi din conducerea Operei din Cluj, inclusiv cu directorul Operei şi ştiu şi am cunoştinţă de nemulţumirile celor de acolo. Am mai multe sesizări din partea lor, nu întâmplător vom trimite corpul de control al ministrului acolo.

Trebuie însă să terminăm la Operă pentru că, după cum probabil ştiţi, dacă nu bănuiţi, avem puţin personal care se poate ocupa de controlul acestor instituţii din subordine.

A treia interpelare, în legătură cu întrebarea formulată de dumneavoastră, arătăm următoarele: creşterile salariale ce se pot acorda în anul 2005 personalului bugetar contractual, categorie de personal din care fac parte şi artiştii interpreţi, care fac obiectul solicitării Uniunii Sindicale din ramura cultură, USRC, au fost aprobate prin Ordonanţa Guvernului nr.9 din 2005.

În conformitate cu prevederile art.3 alin.3 şi 22 alin.2 ale ordonanţei respective, salariile de bază şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare se stabilesc astfel încât să se încadreze în fondurile alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile.

Salariul de bază maxim, la data de 01.01.2005, prevăzut de acest act normativ pentru funcţiile de specialitate cu cel mai mare procent de utilizare în care este încadrată această categorie de personal este cuprins între 7.346.000 şi 11.179.000 lei. La aceasta se poate adăuga majorarea de 20% prevăzută la pct.2 din nota cuprinsă în anexa nr.4/2 cultură, pentru activitatea de importanţă naţională, respectiv, instituţiile de importanţă naţională au acest adaos. E vorba de Opera Naţională, Teatrul Naţional, toate cele care au în denumirea lor cuvântul naţional.

De asemenea, acest personal mai poate beneficia şi de unele sporuri cum ar fi: indemnizaţii de 10 până la 15% pentru îndeplinirea unor activităţi suplimentare funcţiei de bază, mă refer aici la dirijor, concert maistru, solist instrumentist, artist-instrumentist, şef partidă, etc. Sportul de 15% prevăzut la art.8 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr.281/1993 sau sporul de 25% prevăzut la art.8 lit.g) din aceeaşi hotărâre.

Personalul de specialitate artistică din cadrul Filamornicii "George Enescu" din Bucureşti beneficiază de majorările aprobate prin Legea 102/2004, salarii de bază mai mari cu până la 50% şi un spor de 50% calculat la acesta.

De menţionat că o parte din personal, cam 15% din total beneficiază şi de salariul de merit care reprezintă o majorare de 15%, iar întregului personal i se acordă un spor de vechime în procent de 5 până la 25% din salariul de bază.

Însumând aceste majorări şi sporuri, se ajunge practic la dublarea salariului de bază.

Ca atare, cadrul legal pentru acordarea unor salarii de bază şi altor drepturi salariale acestei categorii de personal este instituit. Având însă în vedere existenţa unor ordonatori principali de credite diverşi, ministere, consilii judeţene, primării, şi a unor surse de finanţare diferite, bugetul de stat sau bugetele locale, în acordarea salariilor de bază şi a celorlalte drepturi salariale, se pot înregistra diferenţe de la o instituţie la alta.

Mai mult decât atât, chiar în cadrul aceleaşi instituţii, salariile persoanelor care ocupă aceeaşi funcţie pot fi diferite în raport cu punctajul obţinut în urma evaluării performanţelor profesionale individuale.

De menţionat că la constituirea sistemului actual de salarizare a personalului contractual din instituţiile bugetare, s-a urmărit o corelare a nivelurilor salariale în vederea evitării unor discrepanţe dintre salariile diverselor categorii de personal.

Ţinând seama de faptul că Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei este abilitat să monitorizeze şi să controleze aplicarea prevederilor legale privind salarizarea personalului contractual, fiind elaboratorul legislaţiei în materie, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, considerăm că analizarea şi soluţionarea propunerii transmise este de competenţa acestui minister, care are prevăzut prin programul legislativ al Guvernului României elaborarea unui proiect de lege privind salarizarea personalului contractual cu termen luna octombrie 2005.

În ce priveşte acordarea tichetelor de masă, este de precizat că, în conformitate cu prevederile art.40 din Legea nr.511/2004, prin care s-a aprobat bugetul de stat pe 2005, în bugetele instituţiilor publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, cu excepţia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, nu se pot aproba sume pentru acordarea acestora, adică a tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinaţie.

Ca atare, în vederea unei aplicări unitare a legii, soluţionarea solicitării respective este de competenţa Ministerului Finanţelor Publice. În anexă prezentăm spre exemplificare câteva câştiguri salariale brute obţinute în cadrul Operei Naţionale din Bucureşti, cu consideraţie. V-am pus acest exemplu ca să vedeţi, să aveţi un exerciţiu, ca să spun aşa, un studiu de calcul.

Următoarea interpelare. Răspunsul este mult mai scurt. Referitor la interpelarea dumneavoastră, cu obiectul "Nerespectarea de către Ministerul Culturii şi Cultelor a promisiunii de a reînfiinţa Comisia de dialog social la nivelul ministerului, vă comunicăm următoarele: Comisia de dialog social din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor a fost reînfiinţată prin ordin al ministrului, Ordinul nr.2113 din 25.04.2005, pe care îl anexăm răspunsului prezent.

Comisia nu s-a întrunit în şedinţă deoarece în această perioadă ministerul nu a iniţiat vreun proiect de lege care să necesite până acum consultarea cu partenerii sociali. Problemele punctuale ridicate de membrii Federaţiei sindicale din cultură pot fi discutate la cererea acestora în întâlniri cu personalul de specialitate din Ministerul Culturii şi Cultelor.

Aici aş vrea să adaug proiectele de lege la care noi am lucrat până acum, unele au şi trecut deja prin Parlament şi vă mulţumim tuturor, au fost iniţiate chiar împreună cu sindicatele. Drept urmare, dialogul cu ele a fost permanent.

Altele, care sunt acum spre finalizare, au fost supuse dezbaterii publice, în primul rând cu cei vizaţi, mă refer la Legea libertăţii religioase care se dezbate de două luni de zile, mâine încheiem discuţia pe această lege şi putem să intrăm cu ea în guvern. a fost dezbătută, a avut acces toată lumea, toate cultele au venit şi au discutat-o şi pe urmă o s-o punem şi în discuţia, deşi ea nu necesită o asemenea consultare, în discuţia cu sindicatele.

Încă trei legi la care lucrăm, Legea cinematografiei este definitivată şi se discută în dezbateri publice. Acolo cred că aveţi dreptate, ar trebui să discutăm şi cu consiliul, dar oricum... şi o lege privind arhivele care este pe finalizare, iarăşi trebuie discutată cu sindicatele şi aici trebuie să vă spun că vă mulţumim pentru că ne-aţi atras atenţia că, într-adevăr, deşi am înfiinţat acea comisie, ea nu a funcţionat până acum şi n-avem decât să vă mulţumim pentru că ne-aţi atras atenţia. V-am pus şi ordinul alături ca să-l vedeţi că există şi a fost înfiinţată comisia.

Mai era ceva, domnule Giurgiu? Au fost toate patru, da? Aşteptăm în continuare, oricând. Interesul dumneavoastră ne bucură şi suntem gata să răspundem la orice întrebare, că de aceea suntem sub Parlament.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, doamna ministru.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Mulţumesc, doamna ministru.

Sunt mulţumit în general cu toate răspunsurile. O să fac doar câteva scurte completări.

La Opera Română din Cluj, într-adevăr, sunt ceva probleme între conducerea operei şi conducerea sindicatului, dar ce este important acolo, salariaţii nu suferă, îşi primesc drepturile la timp şi deocamdată, din acest punct de vedere, nu sunt probleme.

A doua, referitor la creşterile salariale şi la tichetele de masă, evident că există pe hârtie multe acte legislative, să spunem aşa, dar este foarte greu să se aplice. Sunt destule care se aplică destul de greu şi vă mulţumim.

Iar a treia, referitor la comisia de dialog social, mă bucur că o să aveţi în vedere, şi aveţi în vedere, aşa cum aţi spus, participarea sindicatelor la legile importante care îi vizează, la reprezentanţii sindicatelor.

Iar referitor la privatizarea Sucursalei Imprimeria "Bacovia" Bacău, evident că nu dumneavoastră sunteţi de vină, s-a întâmplat anul trecut, chiar acum doi ani, dar ceea ce s-a întâmplat acolo, faptul că în 8 luni de zile au plecat peste 30 de salariaţi, bineînţeles cu acordul lor, dar nu este normal fiindcă n-au plecat de bine ce le-a fost, au plecat fiindcă au fost ameninţaţi, avem şi dovezi, iar unul care n-a vrut să plece a fost dat afară, a câştigat procesul în instanţă şi a revenit.

Aş dori să vă informez, fiindcă aşa este bine să discutăm pe concret, în legătură cu situaţia de la Coresi, este important să aflaţi că raportul de audit care a fost făcut de către o firmă externă din afara companiei şi a fost predat în data de 10.V.2005, a fost trimis către consiliul de administraţie. Scrie, printre altele, că această Companie "Coresi" a suferit o pierdere reală din exploatare, 5.573.701.000 lei, în timpul anului încheiat la 31 decembrie 2004.

Această situaţie generează îndoieli serioase asupra capacităţii companiei de a-şi continua activitatea. Este cumva o confirmare a ceea ce spun sindicatele de ani de zile că ceva nu este în regulă acolo şi că se poate mult mai bine conduce această companie.

De asemenea, tot un act oficial, este vorba despre rezultatele, realizările pe primele patru luni ale anului 2005 şi este vorba despre o pierdere la sediul central, cel de la Bucureşti, despre care tot timpul am spus că nu este corect cum acţionează, fiindcă şi strategia de privatizare au trecut sucursalele ca vânzări de active, iar compania de la Bucureşti, sediul central, a fost trecută cu aport de capital privat, ceea ce am considerat că nu e în regulă, fiindcă sucursalele aveau rezultate mai bune, iar cei de la Bucureşti aveau rezultate mai slabe.

Aşadar, realizări cumulate ianuarie-aprilie 2005, sediul central de la Bucureşti are o pierdere de 7.620,4 milioane. Iată o confirmare a faptului că atâta vreme cât nu mai au nimic de vândut, şi vă mulţumim că aţi înţeles şi aţi spus că o să verificaţi acolo, se confirmă că, trebuie să repet, conducerea de acolo nu prea îşi face treaba aşa cum ar trebui.

De asemenea, o altă confirmare este dată de situaţia privind utilizarea sumelor încasate din vânzarea de active, în perioada 1999-2004 s-au vândut active în valoare de 156.711.459.144 lei şi aceşti bani nu au fost folosiţi în investiţii decât în foarte, foarte mică măsură.

Şi tot ca o informare, numai de Bucureşti vorbesc aici, fiindcă sucursalele din ţară nu au probleme, majoritatea au profit şi se descurcă destul de bine.

De asemenea, referitor la conducerea de acolo, în luna decembrie, directorul general avea un salariu lunar de 43.125.000, iar apoi, la începutul anului a fost majorat la 51.875.000, cu sporuri ajunge la 63.725.000, în condiţiile în care, lună de lună, produc pierderi, nu ştiu pentru ce îşi primeşte acest salariu atâta vreme cât nu-şi îndeplineşte obligaţiile în contractul de manager.

De asemenea, aş dori să vă întreb sau să vă ajut, totuşi, nu e nici o acuză la adresa conducerii ministerului, fiindcă am colaborat foarte bine şi cu dumneavoastră, şi cu domnul secretar de stat Onisei care a înţeles, dar totuşi mă gândesc dacă n-ar fi fost bine ca reprezentanţii în consiliul de administraţie, din partea Ministerului Culturii şi Cultelor aveţi doi reprezentanţi, de asemenea, şi doi în adunarea generală a acţionarilor, plus administratorul special, aş vrea să întreb sau să văd dacă au venit cu ceva propuneri având în vedere situaţia, zicem noi, dezastruoasă, cu care se confruntă această companie, fiindcă sunt 488 de salariaţi şi pierderi de peste 7 miliarde.

Vă mulţumesc, doamna ministru.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna ministru, dacă doriţi să interveniţi, vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule deputat,

În primul rând, v-aş ruga dacă există persoane care au plecat de la Bacău şi n-au vrut să plece, mă înţelegeţi, cum spuneaţi că era cazul acela şi dacă vor să facă o asemenea declaraţie, vă rog frumos, trimiteţi-i la mine, sunt interesată să văd dacă lucrurile s-au făcut acolo corect sau nu.

Sigur că va trebui să dea fiecare o declaraţie în sensul acesta. Nu trebuie lăsate lucrurile aşa, pentru că dacă le laşi aşa, se întâmplă şi altă dată acelaşi lucru.

În legătură cu Coresi, dacă raportul acela de audit a ajuns şi la domnul Onisei? Nu. Am o rugăminte: dacă ne puteţi oferi şi nouă acel raport, m-ar bucura, pentru că eu n-am vrut să spun aici, dar mă simt obligată acum să spun şi, mă rog, transparenţa nu întotdeauna ajută şi de data asta nu cred că o să mă ajute, dar mă bazez oarecum pe discreţia dumneavoastră. Am avut şi eu mari îndoieli cu privire la ce se întâmplă la Coresi. Nu înseamnă că am dreptate. Doamne păzeşte!

Poţi să ai îndoieli şi să greşeşti. Dar, pentru că le-am avut şi pentru că am avut şi nişte sesizări, inclusiv din partea dumneavoastră, dar şi a altora, am angajat o firmă care face mai mult pro bono, îi remunerăm aşa, mai mult formal, care face un control foarte, foarte serios şi sever la Coresi. De asta nu aş vrea să intrăm în nici un fel de amănunte, pentru că eu nu ştiu exact cum stau lucrurile, dar cei care fac controlul sunt nişte oameni de bună calitate, din afara ministerului, din afara companiei; este o firmă de avocaţi care lucrează împreună cu nişte economişti şi sper să ajungem la concluziile care trebuie.

De asta răspunsul nostru a fost doar pentru Bacău, şi nu şi pentru Coresi. Rămâne de văzut, s-ar putea să descoperim şi lucruri neplăcute în legătură cu Bacăul, nu numai cu Coresi central. S-ar putea, din contră, suspiciunile noastre să fie contrazise. Rămâne de văzut. Mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Ultimul răspuns din şedinţa de astăzi este adresat domnului deputat Mircia Giurgiu, din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Răspunde domnul secretar de stat Mihai Şeitan.

Domnule secretar de stat aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Mihai Constantin Şeitan (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să încep cu altceva decât cu răspunsul la întrebarea domnului Giurgiu, dar se leagă de ce a spus dumnealui în legătură şi cu interpelarea la adresa doamnei ministru.

Vreau să vă spun că, în calitatea de preşedinte al Consiliului Economic şi Social, în toate ministerele s-a deblocat sistemul de dialog social, că acesta a început să funcţioneze. Mai mult decât atât, CES-ul nu mai admite la avize astfel de proiecte de acte normative fără dialogul social; şi nu în ultimă instanţă, este o ultimă hotărâre la nivelul Guvernului, ca - aşa cum prevede Legea CES-ului - să nu se mai admită nici în Guvern acte fără avizul CES-ului, sigur, din domeniul de activitate al Consiliului Economic şi Social. Este evident că există şi alte tipuri de acte normative care nu afectează partea economică. Am vrut să întăresc faptul că dialogul social s-a deblocat şi că ideea susţinută de Guvern de a crea o transparenţă cât mai mare şi de a crea un sprijin din partea părţilor sociale este evidentă. Sigur, mai avem de lucru la ea, dar începutul este făcut.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, pentru care vă mulţumesc, domnule deputat, vreau să spun următorul lucru: nu vreau să citesc ce am scris. Probabil că aţi primit-o sau o să v-o dau. Vreau doar să insist pe problemă în sine.

După apariţia Legii nr.19 nu mai avem grupele de muncă I şi II, ci au apărut alte încadrări pentru reducerea vârstei de pensionare, şi anume "condiţii speciale de muncă" şi "condiţii deosebite".

Condiţiile speciale de muncă sunt clar stabilite pentru anumite categorii, între care, din punct de vedere al ramurii culturii intră câteva, şi anume: balerinii, cântăreţii la anumite instrumente, în operă ş.a.m.d., şi care, automat, au trecut conform legii, pentru că erau prevăzuţi direct în lege, în grupa "condiţii speciale de muncă". Orice adăugire în această grupă nu se poate realiza decât prin lege; deci, trebuie să apară o lege care să stipuleze că există o nouă categorie care îndeplineşte nişte condiţii pe care o hotărâre de Guvern le pune în faţa tuturor.

În ceea ce priveşte alte categorii, şi dumneavoastră faceţi referire la nişte categorii care până acum, sau până la apariţia Legii nr.19 erau încadrate în grupa a II-a de muncă. Ele nu trec automat în "condiţii deosebite"; ele pot trece cu o singură condiţie: să respecte o hotărâre de Guvern care stabileşte criteriile şi modalităţile de acordare. acolo spune cine trebuie să ia măsurile, cum se nominalizează; şi nu în ultimă instanţă, se cere un aviz obligatoriu al Inspecţiei Muncii. Obţinute aceste elemente, categoric că persoanele respective sau funcţiile, mai bine zis, sau meseriile pot trece în grupa de muncă.

Eu cred că în cazul acesta, nu rezultă foarte clar nici din materialele pe care le aveţi dumneavoastră, cum s-a petrecut acest proces. Deci, el a rămas undeva în faza declarativă. Sigur că oamenii aceia ar fi avut dreptul şi pot trece, dar nu a făcut nimeni nimic pentru treaba asta, patronat sau angajatori şi sindicate, să nominalizeze, să vină cu o astfel de soluţie. Este foarte greu pentru noi să decelăm cine sunt sau unde sunt aceste meserii, ca să impunem noi. Legea cere să vină din partea cealaltă.

Dacă consideraţi util, eu, în calitatea pe care o am, de preşedinte al Casei de pensii, şi aici discutăm acest subiect, şi nu în altă parte, sunt foarte deschis să discut cu sindicatele din domeniu, să vedem care sunt situaţiile, să vedem unde au ajuns, şi chiar să-i sfătuim ce să facă, ca să poată să obţină aceste drepturi pentru oamenii care sunt încadraţi în această situaţie. Vă mulţumesc mult.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, poftiţi, dacă aveţi comentarii.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte,

Mulţumesc domnului secretar de stat. Probabil că, colegii noştri, pot să nu le spun colegi fiindcă sunt de la sindicate, nu au făcut acele determinări care sunt prevăzute în lege şi de asta nu s-au realizat acele condiţii deosebite sau condiţii speciale de muncă.

O să vă rog să stabilim o întâlnire cu dânşii pentru a se lămuri şi a rezolva această situaţie. Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează prezentarea pe scurt a interpelărilor.

Până să dau citire listei deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări pe scurt, vreau să vă citesc din art.164 din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "În şedinţa consacrată dezbaterii interpelărilor, un grup parlamentar, unul sau mai mulţi deputaţi nu pot prezenta mai mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta şi o a doua interpelare".

În concluzie, la următoarea şedinţă, când se vor prezenta şi se vor da răspunsurile la interpelări, fiecare grup parlamentar, deputaţi sau grup de deputaţi, va prezenta sau li se va prezenta răspunsul la o singură interpelare; iar numai dacă timpul permite, urmează răspunsul la a doua sau la a treia interpelare. Asta, ca să nu monopolizăm o întreagă şedinţă cu răspunsuri date interpelărilor sau întrebărilor unui singur deputat.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu, o interpelare depusă în scris. O susţine? Nu, este depusă în scris.

Domnul deputat Viorel Pupeză, vă rog, aveţi cuvântul pentru prezentarea pe scurt a interpelării.

Domnul Viorel Pupeză:

Stimată doamnă vicepreşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Interpelarea se adresează domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului.

Cu ceva vreme în urmă, un coleg de-al meu, Emil Radu Moldovan, a depus o interpelare adresată domniei voastre, în care, în numele alegătorilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, vă prezenta starea deplorabilă a drumurilor naţionale din judeţ. Făcea referire atât la DN 17 Cluj-Bistriţa-Vatra Dornei, cât şi la DN 17 C Bistriţa-Dealul Ştefăniţei sau DN 17 D - Beclean-Năsăud-Valea Mare, şi credeam că în urma acestui apel vom găsi pe aceste tronsoane de drumuri echipele drumarilor la lucru.

Apelul era făcut la presiunea electoratului din Bistriţa-Năsăud şi cu deosebire a agenţilor economici transportatori cu care ne-am întâlnit în nenumărate rânduri şi care se declarau foarte nemulţumiţi de faptul că societăţile comerciale pe care le conduc plătesc taxe şi impozite cu nemiluita şi sunt obligaţi din ce în ce mai des să introducă mijloacele de transport în service-uri pentru reparaţii.

Am crezut că veţi acţiona în consecinţă, dar ne-am înşelat şi poate nu am fi venit dacă transportatori de pe zona Someşului Mare nu s-ar fi hotărât ca în gropile existente în asfalt pe drumurile pe care îi obligaţi să circule, să planteze cartofi şi alte legume, vorba lor "măcar să avem ce culege în toamnă".

Credeam că, după întâlnirea pe care transportatorii au avut-o cu prefectul judeţului, acesta va exploda şi vă va cere să acţionaţi foarte rapid pentru remedierea acestei situaţii. Se pare că n-a făcut-o şi mă văd obligat să vă întreb: când veţi dispune reparaţii pe drumurile naţionale din judeţul Bistriţa-Năsăud? Intrăm în sezonul estival. Judeţul Bistriţa-Năsăud oferă condiţii deosebite pentru turiştii care doresc să-şi petreacă concediile în zona de munte, dar cu siguranţă nu o vor face, ştiind care este situaţia căilor rutiere din Bistriţa-Năsăud.

Este păcat ca staţiunea Sângeorz Băi, zona Munţilor Rodnei, Valea Sălăuţei să fie private de afluxul de turişti dornici de o minivacanţă în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Rog pe domnul ministru să-mi dea un răspuns în scris, în legătură cu modul în care domnia sa şi ministerul, în ansamblul său, doreşte să acţioneze pentru repararea drumurilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, care cred eu că sunt cele mai deplorabile drumuri la această dată din toată ţara. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Ioan Ţundrea.

Domnul Ioan Ţundrea:

Mulţumesc.

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am o interpelare pentru ministrul mediului, doamna ministru Sulfina Barbu, care se intitulează: "Axa Reşiţa - Londra (via Washington)".

Domnilor colegi, desigur vă întrebaţi, care poate să fie legătura între municipiul de pe malul Bârzavei şi metropola de pe malul Tamisei. Vă informez pe dumneavoastră şi pe distinsa doamnă ministru că asemănarea este, din păcate, doar smogul.

Şi pentru a fi mai convingător, o invit pe doamna ministru, nu la Londra, ci la Reşiţa. Locuitorii din municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin respiră în fiecare zi nori groşi de fum încărcat cu praf şi funingine, care provin de la combinatul siderurgic din oraş.

Am primit nenumărate sesizări de la cetăţenii care au încercat să ia legătura cu Garda de Mediu pentru a reclama poluarea masivă din cel mai populat cartier al oraşului, Lunca Bârzavei - locul unde trăiesc peste 40.000 de oameni.

Referitor la această situaţie, inspectorii Gărzii de Mediu declară că, într-adevăr, CSR-ul poluează atmosfera cu pulberi şi gaze peste normele admise, dar a adăugat că "SINARA HANDEL GmbH", distribuitorul oficial al grupului TMK, compania care a cumpărat 90% din acţiunile combinatului, şi-a însuşit obligaţiile de mediu cuprinse în avizul pentru privatizare. Astfel, SINARA s-a angajat să aloce 3 milioane de dolari pentru rezolvarea problemelor de mediu ale CSR-ului. Ştiţi, cumva, în ce constau aceste obligaţii şi când vor vedea reşiţenii cerul înstelat deasupra lor?

Această ultimă încercare de privatizare încheie un capitol negru din istoria combinatului, marcat de scandalul ce a avut loc în centrul companiei americane NOBLE VENTURES, care vrea 350 milioane de dolari de la statul român. În ultimii ani, combinatul a fost închis de câteva ori, muncitorii nu şi-au primit salariile cu lunile, iar datoriile au crescut la sume ameţitoare.

Acum mă întreb dacă cineva, cândva, va reuşi să alunge smogul din Reşiţa? Se spune că protecţia mediului nu poate decât să dea amenzi. Suntem curioşi în ce mod se dau amenzile, săptămânal, lunar?

Domnilor de la Protecţia Mediului, ne puteţi oferi nişte date? La ce sumă se ridică totalul amenzilor aplicate până în prezent CSR-ului? Sau aceste date sunt confidenţiale?

În Reşiţa, denumită metaforic "oraşul cu poeţi", nu se mai recită de mult Bacovia! E păcat! Poate ne ajutaţi dumneavoastră, doamna ministru.

Rog răspuns în scris şi oral. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Cătălin Buhăianu Obuf, o singură interpelare depusă scris.

Domnul deputat Ştefan Baban, două interpelări. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Doamna preşedinte,

Cu respectul cuvenit, părerea mea este că într-o ţară în care vrem să construim o democraţie originală, nu este bine ce s-a hotărât în Biroul permanent al Parlamentului. Nu este normal ca un grup întreg parlamentar să prezinte o singură interpelare.

Legat de răspunsurile care trebuie date la aceste interpelări, nu cred că cineva face interpelări numai de dragul de-a le face; se aşteaptă şi nişte răspunsuri şi, sigur, cu nişte urmări bune în viaţa de zi cu zi a ţării acesteia.

Nu o să vă reţin cu interpelările mele, conţinutul pe scurt, am să vă spun numai că mă adresez domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii: este vorba despre calitatea agriculturii româneşti; şi, domnului Ionel Popescu, legat de modul şi cum a înţeles dumnealui să încalce Ordonanţa de Urgenţă nr.26/2005, dată de actualul Guvern, legat de acordarea de înlesniri la plata datoriilor la bugetul de stat şi criteriile care au stat la baza nominalizării acestor societăţi, şi pentru că numai la unele societăţi aţi dat aceste înlesniri.

Şi, cu respectul cuvenit, vă informez că am încă vreo trei interpelări din urmă, la care n-am primit nici măcar răspuns scris, nu vorbesc oral; mă mulţumesc şi cu răspunsul scris. Numai dacă mă nemulţumeşte, voi reveni asupra lor.

Şi acestea fiind zise, vă urez o seară plăcută. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, cu completarea că ceea ce v-am citit mai devreme nu este o hotărâre a Biroului permanent, ci am citit din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnul deputat Adrian Mihei.

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelare adresată doamnei Monica Macovei, ministrul justiţiei, şi prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 30 mai 2005.

Obiectul interpelării: aplicarea neunitară de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a dispoziţiilor privind înmatricularea societăţilor cu obiect de activitate cod CAEN 7411, activităţi juridice.

Prin Ordinul nr.601 al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică din 26 noiembrie 2002 a fost actualizată clasificarea activităţilor din economia naţională CAEN, cu respectarea prevederilor Regulamentului Comisiei Europene nr.29/2002, de modificare a Regulamentului Consiliului Comunităţii Economice Europene nr.3037/1990 privind nomenclatorul activităţilor din comunitatea europeană NACE.

Astfel, noua clasificare a introdus noi clase de activităţi, printre care şi cea având codificarea 7411 - activităţi juridice. Această clasă include: reprezentarea juridică a intereselor unei părţi împotriva alteia, fie sau nu în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor organe juridice, cu sau fără persoane care sunt membre ale baroului de avocaţi, consultanţă şi reprezentare în procese civile, consultanţă şi reprezentare în procese de crimă.

Prin statutul profesiei de consilier juridic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.684/2004, corp profesional ce-şi desfăşoară activitatea în conformitate cu dispoziţia Legii nr.514/2003, la art.21 a fost creată posibilitatea exercitării profesiei de consilier juridic în cadrul unei societăţi comerciale, înfiinţată în temeiul Legii nr.31/1990.

În baza adresei nr.60A/22.06.2004, Ministerul Justiţiei - Serviciul relaţii cu publicul şi cooperare cu organizaţii nonguvernamentale - a solicitat Curţii de Apel Bucureşti un raport care să privească constituirea de societăţi comerciale ce au ca obiect activităţi juridice, cod CAEN 7411.

În urma analizei şi verificărilor dispuse de conducerea Curţii de Apel Bucureşti, printr-un corp de judecători-inspectori, s-a întocmit referatul nr.872/889/S/2004 care concluzionează: "Profesia de avocat poate fi exercitată în baza Legii nr.51/95". Singura excepţie prevăzută de legiuitor este cea menţionată în Legea nr.255/2004, de modificare a Legii nr.51/1995, în conformitate cu care consilierii juridici, art.21 din Statutul profesiei de consilier juridic, pot constitui societăţi în baza Legii nr.31/1990, având ca obiect unic de activitate activităţi juridice, cod CAEN 7411, caracterul acesteia fiind acela al unei societăţi profesionale".

Deoarece în Municipiul Constanţa orice încercare de înmatriculare a unei societăţi având ca obiect de activitate "activităţi juridice cod CAEN 7411" este respinsă, motivat de faptul că prin legea specială se interzice desfăşurarea activităţilor juridice şi specifice profesiei de avocat într-un alt cadru, vă solicit să-mi comunicaţi punctul dumneavoastră de vedere în legătură cu această situaţie şi de asemenea să-mi explicaţi cum ar trebui procedat cu cele peste 100 de societăţi, deja înmatriculate, cu acest obiect de activitate, pentru că a început să se practice un turism profesional al celor care-şi înmatriculează societăţi în judeţele în care Registrul Comerţului permite acest lucru.

Vă depun alăturat următoarele înscrisuri ce atestă susţinerea afirmată în interpelare: extras din Ordinul nr.601/2002 privind clasificarea activelor din economia naţională; Încheierea nr.11.362/10.02.2005 pronunţată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, de respingere a celei privind desfăşurarea de activităţi juridice (cod CAEN 7411); Încheierea nr.473/21.02.2005 pronunţată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi, de admitere a cererii privind desfăşurarea de activităţi juridice (cod CAEN 7411); Referatul nr.862/889/2004 al judecătorului inspector Doina Popescu; Tabloul special al societăţilor profesionale, înmatriculate la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti; Decizia nr.361/11.04.2005 pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia în dosarul nr.1046/2005. Solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Interpelare din partea domnilor deputaţi Romeo Raicu şi Mihai Stănişoară, depuse în scris. Domnul deputat Vasile Puşkaş, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Constantin Niţă, de asemenea interpelare depusă în scris. Domnul deputat Ioan Munteanu: trei interpelări depuse în scris. Domnul deputat Eugen Bejinariu: două interpelări depuse în scris. Domnul deputat Iulian Iancu - două interpelări depuse în scris.

Domnule deputat Petru Andea, vă rog, o interpelare. Aveţi cuvântul.

Domnul Petru Andea:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată domnului Borbely Laszlo, preşedintele Autorităţii Naţionale de Tineret. are drept subiect desfiinţarea Agenţiei Naţionale a taberelor şi tineretului şcolar; se referă la faptul că această "modernizare" adusă restructurării administrative conduce, însă, şi la reducerea drastică a numărului de locuri în taberele şcolare.

În consecinţă, solicit domnului preşedinte o informare comparativă privind cuprinderea elevilor în taberele şcolare, în vacanţele de vară 2004, respectiv cele prevăzute pentru 2005, precum şi o situaţie a investiţiilor pe care le are în vedere Autoritatea pentru taberele şcolare în anul 2006.

De asemenea, solicit informaţii privitoare la intenţia de a închide două din cele patru tabere şcolare, ce funcţionează în judeţul Timiş, judeţ pe care îl reprezint în Parlament. Solicit răspunsul scris şi oral. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Corneliu Ioan Dida a depus în scris o interpelare. Domnul deputat Dumitru Bentu - trei interpelări depus în scris.

Domnul deputat Cosmin Vasile Nicula, trei interpelări.

Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Cosmin Vasile Nicula:

Mulţumesc.

doamnă preşedinte,

Voi fi foarte scurt. Am o informare adresată domnului ministru Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. Subiectul: necesitate imediată de consolidare şi reparaţii capitale a Gării CFR Brad - din judeţul Hunedoara, patrimoniu arhitectonic naţional.

În urma sesizării înaintate de către Primăria Municipiului Brad, prin persoana domnului primar Florin Cazacu, analizând situaţia, vă înaintez prezenta interpelare în dorinţa acordării sprijinului concret în privinţa soluţionării problemei punctuale. Ataşez, ca anexă la interpelare, adresa primită, pentru detalii concludente.

Aceeaşi interpelare este adresată şi doamnei ministru Mona Muscă - ministrul culturii şi cultelor ca, împreună cu domnul ministru Gheorghe Barbu, să găsească o soluţie de a rezolva această problemă delicată, în ceea ce priveşte comunitatea Municipiului Brad.

A treia interpelare este adresată domnului ministru Ionuţ Codruţ Sereş, ministrul economiei şi comerţului, iar subiectul interpelării este un punct de vedere al Sindicatului energeticienilor din reţelele electrice din judeţul Hunedoara.

Domnule ministru, în urma adresei înaintate cabinetului meu parlamentar de către Sindicatul energeticienilor din reţelele electrice, judeţul Hunedoara, ca deputat de Hunedoara, am analizat situaţia şi am luat la cunoştinţă problematica enunţată de către sindicat în nota de protest transmisă ca anexă la adresa mai sus menţionată.

De aceea, vă înaintez prezenta interpelare, în dorinţa găsirii unor soluţii imediate pentru înlăturarea nemulţumirilor cetăţenilor, membri ai sindicatului din reţelele electrice din judeţul Hunedoara, întrucât unele aspecte menţionate de aceştia în nota de protest pe care o ataşez ca anexă la prezenta interpelare, sunt extrem de grave şi constituie încălcări intolerabile ale legii statului român. Mă refer aici la încălcări flagrante: neasigurarea protecţiei drepturilor salariaţilor în procesul de privatizare; neconsultarea federaţiei sindicale înaintea transferului de proprietate pentru asigurarea unui pachet de măsuri de protecţie socială pentru evitarea dezastrelor sociale; imixtiunea politicului în actul managerial al unor instituţii proprietatea statului, prin numirea pe criterii exclusiv politice a unor directori în companii şi filiale din domeniul energetic din judeţul Hunedoara.

În acest sens, solicit, domnule ministru, din partea dumneavoastră un răspuns ferm şi punctual, întrucât nemulţumirile se accentuează pe zi ce trece din cauza lipsei de comunicare şi din cauza dezinteresului factorului de decizie din interiorul structurilor pe care le conduceţi. Vă mulţumesc.

Solicit răspuns scris.

Doamna Daniela Popa:

Urmează doamna deputat Gabriela Creţu, cu o interpelare.

Doamna Gabriela Creţu:

Doamna preşedinte,

Dragi colege şi colegi,

Interpelarea mea este adresată simultan domnilor vicepremieri Gheorghe Copos şi Gheorghe Seculici, respectiv domnului ministru Ioan Codruţ Sereş, membri ai Guvernului, care au responsabilităţi în domeniul economic şi privitor la mediul de afaceri.

Interpelarea trage un semnal de alarmă şi solicită în acelaşi timp sprijin pentru adoptarea în Guvern a unor măsuri favorabile investitorului pentru a realiza privatizarea firmei S.C. "ABROM" S.A. - Bârlad. Astfel, s-ar evita dispariţia unuia dintre cei doi producători de materiale abrazive din ţară; s-ar evita şi îngroşarea rândurilor şomerilor în Bârlad cu încă 200 de persoane; anumite dificultăţi de aprovizionare pentru cea mai importantă firmă din judeţul Vaslui "Rulmenţi combasant" S.A. - Bârlad. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează doamna deputat Monalisa Găleteanu, cu o interpelare depusă scris. Domnul deputat William Brânză, depusă în scris. Domnul deputat Dumitru Ioan Puchianu, două interpelări depuse în scris. Domnul deputat Ilie Merce, o singură interpelare depusă în scris. Domnul deputat Tudor Mătuşa, o interpelare depusă în scris. Doamna deputat Minodora Cliveti, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu. Poftiţi, domnule deputat, aveţi cuvântul!

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

În primul rând aş dori să mă raliez părerii exprimate aici de către colegul meu, domnul deputat Ştefan Baban, în legătură cu interpelările, pentru prezentarea lor în scris şi oral, pentru că astăzi aţi avut un exemplu edificator din acest punct de vedere. Mă refer la răspunsul pe care domnul secretar de stat de la Ministerul Justiţiei, Mihai Eftimescu, l-a dat colegului Ion Aurel Rus, un răspuns total paralel sau necorespunzător faţă de ceea ce ar fi trebuit să fie un răspuns.

Deci, acesta, de fapt, este...

Doamna Daniela Popa:

Mă scuzaţi, domnule deputat. Revin cu aceeaşi precizare: articolul este din Regulamentul Camerei Deputaţilor, nu este o hotărâre a Biroului permanent. Un parlamentar poate adresa una, două, zece, o sută de interpelări. În şedinţa următoare, de răspuns la interpelări, se dezvoltă şi se dă răspuns oral la o singură interpelare şi numai dacă timpul permite se dezvoltă şi a doua interpelare, celelalte prezentându-se în scris, conform Regulamentului. Dacă nu, facem amendament la Regulament şi-l modificăm.

Domnul Adrian Moisoiu:

Exact!

Sau dacă nu, va trebui ca acelaşi parlamentar, în fiecare şedinţă de prezentare a interpelărilor să prezinte mereu aceeaşi întrebare, până când va ajunge să primească răspunsul la ceea ce doreşte dânsul. Şi aceasta este o variantă, doamna preşedinte.

Acum să trecem la subiect.

În primul rând, am două interpelări: una adresată domnului Ionel Popescu, ministrul finanţelor publice.

În septembrie 1944 a fost lansat împrumutul apărării naţionale din 1944, în baza Legii nr. 236/1944, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 23 aprilie 1944. Direcţiunea generală a datoriei publice se angaja la acordarea unor titluri definitive cu dobândă de 4% anual.

Dat fiind programul Guvernului, de restituire in integrum, vă rog să binevoiţi a-mi comunica modul în care prevedeţi să fie despăgubiţi posesorii de chitanţe, titluri, cu sumele şi dobânzile aferente la valoarea reactualizată.

Şi în acest sens am să anexez un exemplar dintr-un asemenea document, în copie xerox.

O a doua interpelare se adresează domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor, în sensul că, recent, s-au aprobat o serie de destituiri, cât şi de cereri de trecere în rezervă a diverşi ofiţeri de poliţie.

În multe cazuri, aceste destituiri, solicitări s-au voit a fi o formă mascată a faptului că aceştia nu şi-au îndeplinit corect sarcinile sau le-au îndeplinit, astfel încât au realizat venituri sau averi care le depăşeau drepturile sau posibilităţile financiare legale.

Dat fiind programul de luptă împotriva corupţiei, lansat în campania electorală de către Alianţa D.A., unul dintre lideri căreia fiind însuşi domnul ministru Blaga, oare dânsul nu consideră că ar trebui lansat un program de tragere la răspundere pentru sarcinile neîndeplinite? Un program de verificare reală a averilor realizate din veniturile ce nu pot fi dovedite de către aceşti foşti ofiţeri şi luarea unor măsuri corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Valentin Iliescu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Codruţ Sereş, ministrul economiei şi comerţului şi se referă la situaţia financiară gravă, neregulile şi ilegalităţile comise la Societatea Trans-Electrica.

În anul 2001, pentru Trans-Electrica s-au aprobat împrumuturi de peste 600 de milioane de euro, din care aproximativ 200 de milioane au fost pentru realizarea unei reţele optice, justificată prin aşa-zisele necesităţi de reabilitare a conducerii prin dispeceri, a sistemului energetic. Pentru plata acestor împrumuturi a fost necesară o majorare de tarif a valorii kilowattului.

Trans-Electrica, în baza unui grant, obţine un studiu pentru valorificarea comercială a unei reţele de fibră optică. Aceasta presupunea participarea Trans-Electrica cu infrastructura proprie, de culoar energetic, respectiv coridorul şi stâlpii şi asocierea cu un operator de telecomunicaţii consacrat pe plan mondial, care va participa atât la investiţia ulterioară, cât şi la exploatarea sistemului rezultat.

Contrar studiului, Trans-Electrica finanţează din banul public montarea a peste 5.000 de Km de fibră optică, echipată cu o capacitate de transport egală cu a RomTelecom şi înfiinţează filiala Tele-Trans, căreia îi acordă, împotriva prevederilor legale, un contract cu încredinţare directă de peste 4 milioane de euro pe an, pentru prestarea de servicii în domeniul informaticii şi comunicaţiilor, acest lucru în condiţiile în care cheltuielile din anii anteriori, cu aceste servicii, au fost mult sub jumătate din valoarea acordată anual, prin contract.

În urma unui memorandum încheiat în interiorul Ministerului Economiei şi Comerţului, prin care sunt aduse forţat două societăţi de electricitate şi patru de gaze, ca viitori clienţi siguri, captivi, ai acestei noi reţele, Trans-Electrica, încă o dată împotriva legii, acordă un alt contract cu încredinţare directă către Tele-Trans, prin care aceasta poate dispune după bunul plac de fibra optică realizată pe banii publici, fără controlul autorităţilor publice.

Tot aşa, evitând soluţiile legale de valorificare a bunului public, respectiv prin licitaţie, Tele-Trans a făcut contracte de încredinţare directă cu terţi, practicând soluţii de dumping, cu preţuri la mai puţin de jumătate din preţul real pentru închiriere, solicitând, în schimb, comisioane oneroase de la Trans-Electrica, iar societăţile semnatare ale memorandumului nu au obţinut nici un beneficiu şi nu a fost încheiat nici un contract cu acestea.

Astfel, această capacitate enormă de comunicaţii aparţinând statului, construită din banii statului, supradimensionată, însă, încă de la început, în scopul deturnării banului public, sunt echipate în momentul de faţă doar două fibre din totalul de 36, nu este utilizată în mod eficient şi nu se încasează nici măcar valoarea de piaţă pentru ce s-a închiriat deja, iar ideea de competitivitate şi eficienţă este, evident, pe dinafară.

Consecinţele se văd atât pe piaţa de utilităţi, a crescut tariful la energia electrică, cât şi pe cea de comunicaţii. Mărirea capacităţilor nu a dus la scăderi de tarife. Şi aceasta tocmai pentru că Tele-Trans, sub protecţia Ministerului Economiei şi Comerţului, nu este un operator, ci doar o firmă căpuşă de intermediere.

Solicit domnului ministru o anchetă la Societatea Trans-Electrica şi la Tele-Trans şi prezentarea răspunsului în scris şi verbal de la tribuna Parlamentului.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează doamna deputat Monica Iacob Ridzi, o interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Rovana Plumb, două interpelări.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Prima interpelare se referă la anularea gratuităţii medicamentelor pentru copii şi este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru.

Pentru ca ambarcaţiunea "sănătatea" să mai poată pluti sunt aruncate peste bord "greutăţi" care ar putea să o scufunde: copiii, persoanele cu handicap care nu realizează venituri, pensionarii de asigurări sociale, femeile însărcinate etc.

Medicamentele pentru aceştia vor fi compensate la nivelul preţului de referinţă sau al preţului de decontare, anulându-se astfel prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, care prevedea acestor categorii de persoane dreptul de a beneficia de asigurare fără plata contribuţiei.

Cu puţin timp în urmă, la întrunirea Grupului la nivel înalt în domeniul protecţiei copilului, al cărui copreşedinte este domnul prim-ministru declara, făcând referire la o lege adoptată în iunie 2004: "Pentru prima oară în România, copilul este recunoscut prin lege ca un individ cu drepturi care trebuie respectate".

Or, Cabinetul condus dumneavoastră, domnule prim-ministru, începe să le respecte prin a le încălca grav. Căci legea la care dumneavoastră făceaţi referire în discursul de la această reuniune a Grupului la nivel înalt în domeniul protecţiei copilului, Legea nr. 272/2004 prevede că: "Accesul copilului la servicii medicale şi de recuperare, precum şi la medicaţia adecvată stării sale de sănătate în caz de boală este garantat de către stat, costurile aferente fiind suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi de la bugetul de stat".

Mai mult decât atât, tot la întâlnirea Grupului la nivel înalt, domnul prim-ministru încheia discursul spunând: "Înainte de a fi primul ministru al România, sunt tată. Este un lucru pe care nu pot să-l uit şi de aceea susţin orice iniţiativă care poate să îmbunătăţească situaţia copiilor".

Să fie oare anularea gratuităţii medicamentelor pentru copii o "îmbunătăţire" a situaţie lor, sau acesta este cadoul oferit de cabinetul condus de către dumneavoastră tuturor copiilor din România cu ocazia zilei de 1 iunie?

Având în vedere cele prezentate, vă rog, domnule prim-ministru, să precizaţi punctul de vedere al Guvernului României privind măsurile pe care intenţionaţi să le luaţi în această privinţă. Solicit răspunsul în scris.

Iar cea de-a doua interpelare este adresată doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului şi gospodăririi apelor, şi se referă la lucrările promovate de actuala guvernare pentru prevenirea şi înlăturarea calamităţilor naturale în judeţul Vâlcea, care au ritm de melc.

Concret, este vorba despre lucrările de regularizare a pârâurilor Luncavăţ, Lotru, Olăneşti şi Topolog, promovate în cel de-al treilea trimestru al anului 2004, prin Hotărâre de Guvern, a căror valoare se ridica la suma de 265 miliarde lei.

Dacă la sfârşitul anului trecut au fost alocate sume semnificative pentru deschiderea celor patru şantiere, în 2005 pentru aceste investiţii a fost acordată, de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, suma modică de 20 miliarde lei.

Ceea ce doresc să menţionez în mod deosebit este faptul că realizarea acestor lucrări într-o perioadă cât mai scurtă este imperios necesară, având în vedere recenta experienţă nefastă a inundaţiilor catastrofale din Banat.

Doresc, doamnă ministru, să precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată şi să găsiţi soluţiile de rezolvare, astfel încât în Vâlcea să nu se întâmple calamităţi asemănătoare celor existente.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat George Băeşu, interpelare depusă în scris.

Domnule deputat Paul Magheru, vă rog, aveţi cuvântul. Două interpelări, da? Aveţi cuvântul.

Domnul Paul Magheru:

Doamna preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Pentru că am două interpelări, am să enunţ numai obiectul interpelărilor, urmând ca în prezenţa miniştrilor să fac o dezvoltare a lor mai pe larg.

Prima interpelare se adresează Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi are ca obiect intrarea în legalitate a Departamentelor pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor didactice. Este vorba despre o structură universitară care pregăteşte cadre didactice pentru învăţământul de toate gradele din România şi îşi propune să bareze calea celor care fără vocaţie, fără pregătire, cu diplome fără acoperire ştiinţifică, din păcate mai ajung încă la catedră şi viciază foarte grav această profesie de bază a oricărui neam, care este dascălul.

A doua interpelare este adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi are ca obiect al interpelării respectarea Legii nr. 53/1992 privind protecţia specială a persoanelor handicapate. Este vorba de plata întârziată sau deloc a salariilor cuvenite celor care au în îngrijire persoane, de cele mai multe ori imobile, cu handicapuri grave.

Vă mulţumesc. Acestea sunt cele două interpelări.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Vasile Soporan. O interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, trei interpelări. Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al României, iar obiectul interpelării este abonamentul la gaze naturale, o clarificare a declaraţiilor care au fost în această săptămână atât din partea domniei sale, cât şi din partea preşedintelui Autorităţii naţionale de reglementare în domeniul gazelor naturale.

A doua interpelare este adresată doamnei Monica Macovei, ministrul justiţiei, şi are ca obiect problemele cu care se confruntă mai mulţi cetăţeni nemulţumiţi din Cluj Napoca faţă de ceea ce se întâmplă la o casă de schimb valutar.

A treia interpelare este adresată doamnei Monica Octavia Muscă, ministrul culturii şi cultelor. Obiectul interpelării este un memoriu depus la biroul nostru parlamentar din Cluj de către S.C. Editura Leda S.R.L. din Cluj Napoca.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Costel Ovidenie, o interpelare. Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Costel Ovidenie:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Ion Codruţ Sereş, ministrul economiei şi comerţului, şi solicit o explicaţie în scris privind întreruperea finanţării contractului semnat între firma Locked Martin S.U.A. şi Societatea Romaero S.A. Bucureşti.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, o interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Gabriela Nedelcu. Două interpelări. Aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Nedelcu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Cele două interpelări se adresează domnului ministru Gheorghe Barbu, ministru al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Subiectul interpelării este disperarea pensionarilor, stârnită de procesul de recalculare a pensiilor.

Prin această interpelare sunt purtătoarea de cuvânt a domnului Pătraşcu Petre, care se străduieşte de şapte luni să obţină o adeverinţă din care să rezulte salarizarea obţinută în perioada 1986 şi 1999.

A doua interpelare se intitulează: "Persoanele cu handicap sunt în atenţia actualului Guvern?" Şi solicit precizarea termenului când va creşte indemnizaţia persoanei cu handicap, deoarece în anul 2005 această indemnizaţie nu a fost indexată şi aceste persoane sunt profund afectate de actualele creşteri de preţuri şi mai ales de noul regim de acordare a medicamentelor compensate.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Filonaş Chiş. Vă rog, aveţi cuvântul. O interpelare prezentaţi.

Domnul Filonaş Chiş:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Două interpelări, dar ...

Doamna Daniela Popa:

Aşa eraţi trecut aici cu o singură interpelare.

Domnul Filonaş Chiş:

În sinteză este vorba de o interpelare adresată domnului ministru Gheorghe Flutur. Este o situaţie fără precedent la nivelul direcţiilor generale pentru agricultură. Nu numai că s-au schimbat directori executivi, dar acum, printr-un ordin al dânsului, se schimbă, practic, din funcţie, tot ceea ce înseamnă cadre de conducere, directorii adjuncţi şi şefii de servicii.

Nu numai atât, dar un lucru incalificabil este faptul că, printr-o notă care a fost transmisă direcţiilor generale pentru agricultură acestora li se încetează şi raporturile de serviciu.

Sigur, oamenii îşi vor căuta dreptatea în instanţă, dar eu îl întreb, cu tot respectul cuvenit, pe domnul ministru Gheorghe Flutur cum motivează această decizie de o gravitate nemaiîntâlnită?

Redau textul paragrafului din nota 3.478: "Începând cu data de 16.06, directorii executivi vor emite decizii de încetare a raporturilor de serviciu pentru persoanele sus menţionate".

Eu, sincer, nu cred că procedând într-o astfel de manieră abuzivă şi de dispreţ faţă de oameni şi legi, renunţând la unii dintre cei mai buni specialişti, domnul ministru şi structurile pe care le coordonează vor reuşi să realizeze obiectivele cuprinse în programul de guvernare şi care condiţionează, aşa cum ştim cu toţii, vital intrarea României în Uniunea Europeană. Sesizez, totodată, cu aceste aspecte, de încălcare gravă a legislaţiei în vigoare şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Rog răspuns în scris.

A doua interpelare o adresez domnului ministru Cinteză de la Ministerul Sănătăţii.

La Zalău, printr-un parteneriat româno-olandez s-a realizat un modern centru de recuperare, tratament şi îngrijire, investiţie cu o valoare de peste 2 milioane euro.

Această investiţie este destinată copiilor şi vârstnicilor cu diferite dizabilităţi. Ea are, în principal, pe lângă alte dotări, o secţie de recuperare medicală pentru copii, cu 60 de paturi, şi o secţie de recuperare adulţi, cu 30 de paturi. Şi, practic, circa 250 de persoane beneficiau lunar de asistenţă în această unitate spitalicească, ambulatoriu şi îngrijire la domiciliu.

Activitatea centrului a fost aprobată prin avizul Ministerului Sănătăţii, începând cu data de 22.03.2004 şi a beneficiat de finanţare din Fondul naţional unic de asigurări de sănătate.

La această dată, însă, activitatea acestui centru de recuperare şi tratament, atât de necesar locuitorilor judeţului este complet blocată, Casa judeţeană de asigurări de sănătate Sălaj refuzând să mai plătească serviciile prestate în cadrul centrului.

Îl rog pe domnul ministru Cinteză ca, împreună cu Casa naţională de asigurări de sănătate, să analizeze de urgenţă situaţia creată şi să găsească soluţiile de finanţare, pentru ca activitatea să fie reluată cât mai repede posibil. Menţionez şi faptul că, în caz contrar, sunt periclitate şi alte proiecte cu partenerii olandezi, cum ar fi Centrul de formare continuă a adulţilor, Centrul de terapie ocupaţională, Parc pentru copiii cu handicap, Tânărul fermier. Aceasta pe de o parte, iar, pe de altă parte, eu cred că şi credibilitatea ţării va avea de suferit, în colaborare cu aceşti parteneri din occident. Rog răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Marius Iriza, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Bogdan Cantaragiu, interpelare depusă în scris.

Tot în scris au depus interpelări domnii deputaţi Nicolae Popa, o singură interpelare; domnul deputat Tudor Mohora, două interpelări; domnul deputat Ion Stan, două interpelări; domnul deputat Sanda Victor, o singură interpelare; domnul deputat Mircea Costache, două interpelări.

Cu aceasta, şedinţa noastră de astăzi s-a încheiat.

Vă mulţumesc. O seară bună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,05.