Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Petre Popeangă şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Vă propun să începem şedinţa noastră în plen. Vă rog să luaţi loc în bănci.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Vă anunţ că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 274, sunt absenţi 57, din care participă la alte acţiuni parlamentare 18.

Pentru început vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează a fi avizate de comisiile permanente.

1. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, iniţiată de domnul senator Ion Mihai Dumitrescu, membru al Grupului parlamentar al Alianţei "Dreptate şi Adevăr P.N.L. - P.D."

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru aviz -Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 21 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

2. Propunerea legislativă privind înlăturarea denumirilor de localităţi din timpul ocupaţiei străine, iniţiată de 11 senatori şi 13 deputaţi, membri ai Grupurilor parlamentare ale P.P.R.M.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 21 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

3. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, adoptat de Senat în şedinţa din data de 2 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Termen de depunere a raportului: 16 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, adoptat de Senat în şedinţa din data de 2 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Termen de depunere a raportului: 16 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2005 pentru aprobarea concesionării unor servicii publice desfăşurate în cadrul Institutului Clinic Fundeni şi a concesionării unor bunuri proprietate publică şi proprietate privată a statului, adoptat de Senat în şedinţa din data de 2 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 16 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2005 pentru desemnarea operatorului licenţiat al sistemului de transport prin conducte al produselor petroliere şi pentru consolidarea mediului concurenţial privind transportul produselor petroliere, adoptat de Senat în şedinţa din data de 2 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 16 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2005 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale "Tractorul UTB" - S.A. Braşov, adoptat de Senat în şedinţa din data de 6 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 16 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2005 pentru abrogarea Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care le are în administrare, şi a Hotărârii Guvernului nr. 2425/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare de către Ministerul Justiţiei a prevederilor Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care le are în administrare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 6 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Termen de depunere a raportului: 16 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptat de Senat în şedinţa din data de 6 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 16 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10. Proiectul de Lege privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 6 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 28 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, iniţiat de domnul senator Adrian Păunescu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat în şedinţa din data de 2 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 28 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

12. Proiectul de Lege privind instituirea indemnizaţiei compensatorii pentru membrii cu statut de pensionari ai uniunilor de creatori, legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică din România, iniţiat de domnul deputat Zamfir Dumitrescu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat în şedinţa din data de 2 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 28 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, iniţiat de domnii senatori Ion Moraru, Petru Şerban Mihăilescu, Octav Cozmâncă şi domnii deputaţi Viorel Hrebenciuc, Eugen Bejinariu, membri ai Grupurilor parlamentare ale P.S.D., adoptat de Senat în şedinţa din data de 2 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 28 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

14. Propunerea legislativă privind protecţia socială a femeilor casnice, iniţiată de doamna deputat Daniela Popa, membră a Grupului parlamentar al Partidului Conservator, respinsă de Senat în şedinţa din data de 2 iunie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi; pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi băncişiComisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 28 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

15. Propunerea legislativă privind instituirea pensiei minime pe economie, iniţiată de domnii senatori Gheorghe Funar, Nicolae Iorga, Dan Claudiu Tănăsescu, Verginia Vedinaş, Irina Loghin, Ilie Petrescu, Constantin Găucan, Viorica Moisiuc, Petru Stan, membri ai Grupului parlamentar al P.P.R.M., respinsă de Senat în şedinţa din data de 6 iunie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 28 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961, iniţiată de domnii senatori Németh Csaba, Sógor Csaba şi domnul deputat Tóró Tibor, membri ai Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., respinsă de Senat în şedinţa din data de 6 iunie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială: pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 28 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

17. Propunerea legislativă privind modificarea Legii energiei electrice nr. 318/2003, iniţiată de domnii deputaţi Daniel Buda, Augustin Zegrean, Ioan Oltean, membri ai Grupului parlamentar al P.D.,respinsă de Senat în şedinţa din data de 6 iunie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 28 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

18. Reexaminarea prevederilor art. 28 alin.1 şi aleart. 36 din Legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 217 din 20 aprilie 2005, reexaminată de Senat în şedinţa din data de 6 iunie 2005.

Cu această lege a fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005.

În continuare, vă informez că vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi:

• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societăţile comerciale, companiile şi societăţile naţionale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale şi al industriei de apărare, precum şi de către alţi agenţi economici din subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului a locuinţelor pe care aceştia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la aceşti agenţi economici;
• Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Comerciale Combinatul Siderurgic "SIDEX" S.A. Galaţi;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2005 pentru aprobarea Contractului de finanţare între România şi Banca Europeană de Investiţii - Programul de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucureşti la 28 februarie 2005;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2005 pentru ratificarea Acordului de compensare între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind Proiectul de privatizare a societăţilor comerciale, filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Banat" - S.A. şi "Electrica Dobrogea" - S.A., semnat la Bucureşti la 20 aprilie 2005, în legătură cu garanţia parţială de risc acordată de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi aprobarea acordurilor care compun garanţia parţială de risc;
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei muncii nr. 90/1996;
• Legea pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic;
• Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucureşti la 8 decembrie 2004;
• Legea pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Ungară privind controlul traficului de frontieră rutier şi feroviar, semnată la Bucureşti la 27 aprilie 2004;
• Legea pentru aprobarea amendamentului convenit între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Zagreb la 18 noiembrie 2004 şi respectiv la Bucureşti la 15 decembrie 2004 şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.21/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind Proiectul cadastrului general şi publicităţii imobiliare, în sumă de 25,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Washington la 23 ianuarie 1998;
• Legea pentru modificarea articolului 285 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital;
• Legea privind reglementarea situaţiei financiare a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, a Societăţii Naţionale "Îmbunătăţiri Funciare"- S.A., a asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii şi a altor agenţi economici şi instituţii publice care desfăşoară activităţi de îmbunătăţiri funciare prin suportarea de la bugetul de stat pentru anul 2005 a unor cheltuieli efectuate în anul 2004.

Stimaţi colegi,

Vreau, de asemenea, să supun examinării dumneavoastră unele modificări în componenţa nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaţilor.

Grupul parlamentar al P.R.M. propune trecerea doamnei deputat Lia Olguţa Vasilescu de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă în calitatea de membru la Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport. Şi, de asemenea, trecerea doamnei deputat Angela Buciu de la Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport în calitatea de membru la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Dacă sunt comentarii? Vă rog, domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să aveţi amabilitatea ca, înainte de a supune la vot această cerere a grupului parlamentar, să daţi posibilitatea a trei colegi de-ai noştri, care figurează cel puţin acum pe lista grupului parlamentar al P.R.M., să-şi anunţe intenţiile pe care le au şi, evident, după aceea, să curgă procedura pe care dumneavoastră aţi anunţat-o. Pentru că o solicitare în numele grupului presupune, după părerea noastră, să ştim câţi membri mai are grupul respectiv.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, nu există nici un fel de legătură între cele două aspecte. Am discutat aceste lucruri în Biroul permanent. Grupul parlamentar al P.R.M., care v-a retras dumneavoastră sprijinul politic, are dreptul să-şi nominalizeze o altă persoană, în cadrul grupului, în limitele care au fost stabilite pentru participarea în comisiile respective.

Vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este corect ceea ce dumneavoastră afirmaţi, numai că la Biroul permanent, în stenograma pe care eu o am aici şi sper că nu mă înşel, s-a discutat că se va supune atenţiei comisiei revocarea preşedintelui. După aprobarea revocării se vor face celelalte solicitări, respectiv schimbările de care dumneavoastră aţi amintit. Doamna deputat Olguţa Vasilescu, de la Comisia de cultură la Comisia de învăţământ, pentru funcţia de preşedinte şi respectiv doamna deputat Angela Buciu, la Comisia de cultură. Acest lucru l-a ridicat domnul deputat şi vicepreşedinte Miron Mitrea, deoarece Grupul parlamentar al P.R.M. a prezentat o singură cerere în care a nominalizat toate aceste aspecte şi în baza acestei stenograme mi-am permis să fac aceste afirmaţii. Dumneavoastră veţi proceda în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă mulţumesc pentru atenţia cu care citiţi stenogramele Biroului permanent. Vreau, însă, să remarc faptul că aspectul pe care l-aţi prezentat era legat de o eventuală nouă candidatură, din partea grupului, pentru preşedinţie. Din acest punct de vedere, într-adevăr, înainte să fie locul vacant de preşedinte nu se putea pune problema avansării unei alte candidaturi.

În ceea ce priveşte, însă, aritmetica comisiei, grupul parlamentar, aşa cum s-a întâmplat şi săptămâna trecută, atunci când am discutat despre trecerea domnului deputat Dobre la alt grup, de fapt devenind deputat independent, grupurile au dreptul să-şi completeze numărul de oameni pe care îi au stabiliţi prin înţelegerile dintre liderii de grup la început. Şi din acest punct de vedere, repet, nu există nici un fel de legătură între cererea grupului, pe care o voi supune de îndată la vot, şi eventualele demisii din cadrul grupului.

De aceea, vă rog să-mi permiteţi să supun votului această cerere a Grupului P.R.M.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu majoritate de voturi, această solicitare a fost aprobată.

Acum aş vrea să vă invit să-i ascultăm pe cei 4 colegi, domni deputaţi care doresc ...

Vă rog, domnule deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Probabil că n-am fost suficient de atent. Este vorba de două mişcări, pentru a păstra proporţia corespunzătoare în Comisia de învăţământ, care revine fiecărui grup.

Deci, înţeleg că s-a votat ceea ce dumneavoastră aţi spus iniţial, o trecere de la Comisia de cultură la Comisia de învăţământ şi o trecere de la Comisia de învăţământ la Comisia de cultură.

Domnul Adrian Năstase:

Este corect!

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, pentru amândouă mişcările.

Domnul Adrian Năstase:

Este foarte corect.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Aşa este! Am supus în bloc această cerere, pentru că ea, aşa cum într-un fel sugeraţi în comentariul dumneavoastră, asigură, după aceea, şi proporţiile necesare mai departe, în funcţie de prima mişcare. Este corect.

Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Puzdrea.

Domnul Dumitru Puzdrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi şi colege,

Cu această ocazie declar că îmi dau demisia din Grupul parlamentar al Partidului România Mare şi trec în Grupul parlamentar independent.

Mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu există!

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Deocamdată, noi nu putem lua notă decât de faptul că vă retrageţi dintr-un grup parlamentar şi deveniţi deputat independent.

Domnul deputat Grigore Dan.

Domnul Dan Grigore:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Dan Grigore şi sunt deputat de Ialomiţa, ales în Circumscripţia electorală nr. 23. La Congresul Naţional din martie am votat alături de toţi colegii mei pentru o restructurare profundă a partidului nostru de atunci.

Am înţeles atunci că opţiunea populară creştin-democrată reprezintă unica noastră soluţie. De aceea, consider că orice întoarcere la situaţia anterioară este inacceptabilă.

Bunul simţ îmi interzice să mă întorc la izolare politică, la retorica suburbană, la conflictul permanent şi absurd cu întreaga societate. Îmi doresc o activitate politică serioasă, decentă, fără excesele şi calomniile care au izolat partidul pe scena politică românească.

În consecinţă, mă alătur, fără rezerve, domnului Corneliu Ciontu şi Grupului independent din Camera Deputaţilor, care au o perspectivă modernă, europeană, asupra fenomenului politic.

Refuz scandalul şi aleg decenţa, refuz derizoriul şi aleg seriozitatea, refuz izolarea şi aleg dialogul. De aceea, refuz demagogia şi aleg un program politic cu substanţă.

Sunt Dan Grigore şi vreau să fac politică şi nu figuraţie. De aceea, începând cu data de 6 iunie a.c., mi-am dat demisia din Partidul România Mare şi am devenit deputat independent.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Ciocâlteu.

Domnul Alexandru Ciocâlteu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Stimate doamne deputate,

Sunt deputat de Olt, P.R.M., şi vreau să se ia act că de astăzi îmi dau demisia şi voi continua să funcţionez în cadrul Camerei Deputaţilor şi în cadrul judeţului Olt ca şi deputat independent.

Vă mulţumesc. (Câteva aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Stanciu. Nu puteţi să vă mai daţi demisia încă o dată! (Râsete în sală).

Domnul Marcu Tudor (din sală):

El nu şi-a dat demisia, el a fost dat afară!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

M-aţi împiedicat să fac o mare greşeală. Tocmai vroiam să-mi anunţ intenţia de a reveni, fiind atâtea locuri goale, dar, acum, vă rog să mă ascultaţi referitor la o chestiune de procedură.

Domnule profesor universitar doctor Adrian Năstase, în calitatea dumneavoastră de preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 15¹ şi 19¹ din Regulamentul Camerei Deputaţilor, noi, deputaţii Corneliu Ciontu, Anghel Stanciu, Dan Mocănescu, Daniel Ionescu, Dumitru Puzdrea, Dan Grigore, Bogdan Cantaragiu, William Brânză, Mircia Giurgiu, Costel Ovidenie, Olguţa Cocrea, Ion Stoica, Ciocâlteu Alexandru, Dan Grigore, în număr de 13, candidaţi pe listele aceluiaşi partid politic şi în prezent deputaţi independenţi, notificăm că ne-am organizat într-un grup parlamentar independent, ca structură a Camerei Deputaţilor, începând cu data de 6 iunie 2005.

Liderul grupului, în conformitate cu art. 14 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a fost desemnat profesor universitar doctor Anghel Stanciu.

Domnule preşedinte,

Organizarea deputaţilor, ca deputaţi independenţi, într-un grup parlamentar independent, este expresia unei libertăţi de opţiune şi are la bază:

1. prevederea constituţională de la art. 64 alin. 3: "Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit Regulamentului fiecărei Camere" şi inclusiv pe principiile constituţionale, care se consacră în libertatea de conştiinţă şi dreptul de asociere, în virtutea unui mandat reprezentativ, aşa cum se specifică, detaliat, în Deciziile Curţii Constituţionale nr. 44/1993 şi nr. 45/1994.
2. Prevederile art. 13 alin. 1 şi respectiv 4 din prezentul Regulament al Camerei Deputaţilor nu conţin interdicţii privind organizarea în grupuri parlamentare a deputaţilor care demisionează din alte grupuri parlamentare, în afara pragului numeric de minim 10. Prevederile acestea, conform Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 44/1993 şi nr. 47/2000 se referă numai la momentul iniţial al constituirii grupurilor şi nu la modificarea structurilor iniţiale ale acestora.
3. Decizia Curţii Constituţionale nr. 196/2004 constată că orice interdicţie sau măsură inclusă în regulament: "care opresc afilierea la un grup parlamentar şi interzic constituirea unui grup parlamentar (din senatori independenţi, evident) este neconstituţional, deoarece are semnificaţia unei sancţiuni aplicate pentru părăsirea unui grup parlamentar şi contravin constituţiei. Aceasta, în măsura în care nu permit asocierea în grupuri parlamentare pe alte criterii de interes general, decât acela al apartenenţei la un grup politic".

Totodată, învederez, domnule preşedinte, că articolul prezent în Regulamentul Senatului, care prevedea explicit: "Senatorii aleşi ca independenţi sau deveniţi independenţi prin părăsirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentru constituirea unui grup parlamentar" a fost declarat neconstituţional, prin Decizia definitivă şi obligatorie a Curţii Constituţionale nr. 196/2004. Repet, Regulamentul Camerei Deputaţilor nu conţine astfel de interdicţii şi cel mult se poate aprecia, conform Curţii, că există un gol de reglementare.

În concluzie, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, avem rugămintea să luaţi act de organizarea regulamentară şi constituţională a Grupului parlamentar independent şi să acceptaţi aplicarea prevederilor şi normelor constituţionale care sunt de strictă aplicabilitate, ca o consecinţă firească a supremaţiei Constituţiei şi a ierarhiei actelor normative într-un sistem de drept.

Sperăm, domnule preşedinte, conform prevederilor art. 19 alin.1, că veţi accepta aceste argumente ale noastre şi veţi dispune celor din Secretariatul Camerei să ne pună la dispoziţie tot ceea ce este necesar pentru desfăşurarea activităţii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat,

Din păcate, nu pot să primesc această cerere, problema pe care aţi ridicat-o a fost discutată în cadrul Biroului permanent şi pentru colegii care nu au citit stenograma, dumneavoastră aţi citit stenograma şi aţi văzut deciziile pe care le-am luat atunci, am să spun care sunt argumentele, pe scurt.

În baza regulamentului nostru, grupurile parlamentare - este vorba de art. 13 - sunt structuri ale Camerei Deputaţilor şi ele se pot constitui din cel puţin 10 deputaţi care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale. Este posibil, conform alin. 4, ca şi deputaţii independenţi să se reunească în grupuri parlamentare, eventual, mixte, cu o singură condiţie: ca ei să fi participat ca atare la alegeri. Deci, să se prezinte în alegeri pentru a fi aleşi ca deputaţi independenţi.

Art. 18, mai mult, arată că: "Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă".

De aceea, decizia pe care am luat-o la Biroul permanent - şi a fost, repet, o decizie luată în condiţii regulamentare - a fost aceea de a disocia între aspectul de fapt şi aspectul de drept. Aspectul de fapt - luăm notă de faptul că 16 colegi se asociază, chiar dacă sunt deputaţi independenţi, se asociază, este vorba de un drept al lor, nu se formează un grup parlamentar în sensul regulamentului, dar este evident că din punctul de vedere al sprijinului logistic ei trebuie să beneficieze de tot ceea ce este necesar pentru a funcţiona corespunzător.

În ceea ce priveşte aspectul de drept - regulamentul nostru, la acest moment, nu permite formarea unui astfel de grup parlamentar. Am trimis însă cererea pe care a formulat-o domnul vicepreşedinte Ciontu Comisiei pentru regulament, care va lua în discuţie şi aspectele care au fost ridicate, incidentele care au fost menţionate în dezbaterile care au dus la deciziile Curţii Constituţionale şi, eventual, dacă va fi adoptată o altă reglementare referitoare la formarea grupurilor parlamentare, la acel moment, ar putea fi readusă în discuţie această chestiune.

Şi, în fine, în măsura în care consideraţi că vreuna dintre reglementările din actualul regulament sunt neconstituţionale, aveţi fără îndoială posibilitatea de a vă adresa Curţii Constituţionale.

În aceste condiţii, decizia pe care a luat-o Biroul permanent a fost foarte clară şi ea se bazează şi pe un precedent, este vorba de felul în care s-a format grupul celor care au alcătuit aşa-numitul "Grup al A.P.R." în cadrul legislaturii 1997-2000 şi care au obţinut atunci, în baza aceloraşi reglementări, un sprijin logistic, fără însă a obţine recunoaşterea ca şi grup parlamentar.

Acestea au fost elementele care au dus la adoptarea deciziei pe care am menţionat-o. În orice caz, aveţi posibilitatea să vă adresaţi din nou Biroului permanent, care va examina, fără îndoială, toate cererile care ţin de aspectele legate de organizarea activităţii Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.

Vă rog, domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Relatările în legătură cu şedinţa Biroului permanent sunt absolut corecte, aceasta a fost soluţia luată acolo, am considerat-o de normalitate şi juridică şi morală, astfel că nu am nici un fel de comentarii asupra ei, mai ales că au fost vizate şi problemele de regulament. Două lucruri vreau să subliniez, care se leagă de o singură idee, şi anume, de decenţa activităţii parlamentare.

În primul rând, cererea adresată Biroului permanent a fost făcută de o persoană, un singur deputat, care a înşirat în această cerere numele unor deputaţi care de abia astăzi şi-au dat formal demisia din cadrul Grupului parlamentar al PRM. Este o lipsă de decenţă, aşa cum este o lipsă de decenţă parlamentară adresarea în faţa domniilor voastre, de către reprezentantul acestui grup, a ideii: "Domnule preşedinte, vă notific". Nu "notificaţi" nimic, domnilor! Constituirea unui grup parlamentar se solicită. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Evident că este o plăcere pentru mine să dialoghez cu fostul meu lider, căruia i-am fost vicelider aproape 5 ani, şi să-i reamintesc că fiecare grup parlamentar a venit aici, în faţa dumneavoastră şi a anunţat componenţa şi numărul, fără a solicita nimănui nimic. Şi, ca atare, îmi permit să-i reamintesc distinsului meu coleg, care are o pregătire juridică de excepţie, că problema pe care noi o ridicăm datează din 1993 şi este soluţionată de Curte la cererea Grupului parlamentar liberal din acea perioadă. Şi care precizează că: "Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare" - şi nu "se constituie", cum se prezintă în regulament. Şi că într-o interpretare juridică riguroasă este limpede că textul constituţional exprimă clar, fără dubii, că suntem în prezenţa unei facultăţi, a unei libertăţi de opţiune, deci, nu de solicitare.

Ştiu şi îmi amintesc cu plăcere când distinsul meu coleg spunea foarte clare: "Grupul parlamentar al PRM nu va vota niciodată nici un act care este împotriva prevederilor constituţionale!" Păcat că a uitat acest lucru!

De asemenea, domnule preşedinte, vă rog să îmi permiteţi câteva momente şi să vă amintesc că în solicitarea care a fost depusă de fostul Grup A.P.R. la vremea respectivă şi, respectiv, de solicitarea făcută în 13 aprilie 2000, referitor la constituţionalitatea prevederilor art. 13 alin. 1 şi 4, de care dumneavoastră aţi făcut vorbire, se precizează foarte clar că din examinarea art. 13 - în totalitatea sa, dar în special alin. 1 şi 4: "Examinând susţinerea potrivit căreia textele criticate contravin art. 61 alin. 2 din Constituţie, prin aceea că stabilesc interdicţii privind organizarea în grupuri parlamentare, respectiv, afilierea la alte grupuri parlamentare a deputaţilor deveniţi independenţi, Curtea Constituţională constată că prevederile constituţionale invocate nu reglementează modalităţile şi condiţiile în care deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, ci dispun că aceste aspecte se soluţionează potrivit regulamentului fiecărei Camere".

Art. 13 alin. 1 şi 4 din Regulamentul Camerei nu conţin interdicţii de natura celor criticate de autorii sesizării şi, în consecinţă, nu se poate reţine încălcarea vreunei norme constituţionale. Este adevărat că asemenea interdicţii au existat în redactarea iniţială a art. 18 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acela cu partidele, dar ele au fost eliminate din acest normativ prin Decizia Curţii nr. 45/1994 privind constituţionalitatea regulamentului.

Deci, este clar, domnule preşedinte, că actualul regulament nu conţine nici o interdicţie privitoare la libera opţiune a deputaţilor de a se asocia în grupuri parlamentare.

Cred, domnule preşedinte, că după aceste chestiuni veţi accepta că, succesiv, aceeaşi întrebare a fost pusă de circa trei ori Curţii Constituţionale, care a dat acelaşi răspuns şi a ne adresa încă o dată Curţii nu are nici un sens. Deci, noi v-am exprimat libera noastră opţiune, de a ne asocia într-un grup parlamentar. Articolele citate, conform deciziei Curţii Constituţionale, nu au aplicabilitate.

Şi, ca atare, vă rugăm să analizaţi şi să dispuneţi celor pe care îi coordonaţi să ne asigure toate drepturile ca grup parlamentar. Este şi decizia din 2004, care specifică acelaşi lucru. Vă ştiu ca un jurist de excepţie şi ca un preşedinte la al doilea mandat care nu aţi încălcat şi nu veţi accepta să încalce nimeni Constituţia şi, respectiv, nici dumneavoastră.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat, noi ne ghidăm împreună după Regulamentul actual al Camerei Deputaţilor. El poate să fie imperfect, poate, la limită, să conţină chiar şi anumite dispoziţii care ar putea fi, eventual, neconstituţionale. Am avut de curând o astfel de situaţie şi în legătură cu art. 25 a existat o astfel de solicitare şi o clarificare din partea Curţii.

În conformitate cu actualul regulament, nu se poate constitui un nou grup parlamentar. Aceasta este interpretarea textului, aşa cum este el acum.

Sigur, nu eu decid aceste lucruri şi nu eu sunt judecătorul acestei cauze. Am luat însă o decizie împreună, în cadrul Biroului permanent, şi în măsura în care aveţi o nouă solicitare, pe care doriţi să o spuneţi Biroului permanent, dacă sunt elemente juridice suplimentare, atunci, va trebui să cerem şi punctul de vedere al Comisiei juridice, eventual, al Comisiei pentru regulament. Pentru că, în nici un caz, ceea ce trebuie să fie drepturile dumneavoastră, ca deputaţi, nu vor fi încălcate, în mod categoric, în această legislatură.

Pe de altă parte, dincolo de asocierea în fapt pe care aţi anunţat-o, problema înfiinţării unor grupuri parlamentare în condiţii care să nu aibă o legătură directă cu alegerile, atâta vreme cât noi nu avem alegeri uninominale, ci alegeri pe liste, acest lucru ar fi destul de greu de realizat. Pentru că, în aceste condiţii, în mod evident, timp de 4 ani, stabilitatea Camerei ar putea să fie pusă în discuţie. Este un punct de vedere, însă, personal, şi acest punct de vedere l-am exprimat şi în 1997 şi îl spun şi acum.

Dar aceasta nu înseamnă însă că toate aspectele de logistică de care aţi vorbit nu trebuie să fie rezolvate în favoarea colegilor dumneavoastră. Am menţionat acest lucru şi la şedinţa Biroului permanent.

Repet, dacă aveţi o solicitare suplimentară faţă de cea prezentată de domnul vicepreşedinte Ciontu o vom studia la proxima şedinţă a Biroului permanent.

Stimaţi colegi,

Mergem mai departe sau, mai bine spus, începem dezbaterea pe marginea proiectelor de lege.

Primul pe care îl vom examina este Proiectul de Lege privind ucenicia la locul de muncă.

Suntem în procedură de urgenţă, rog biroul comisiei, pe domnul preşedinte Duţu, să facă propunerile regulamentare.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Comisia propune 10 minute pentru dezbateri generale şi 1 minut pentru dezbateri pe articole.

Domnul Adrian Năstase:

Aveţi o solicitare diferită, da? Vă rog.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am făcut un amendament la acest proiect de lege, privind obligativitatea ucenicului, a absolventului, de a presta în unitatea respectivă o perioadă de timp, pentru ca angajatorul să-şi poată recupera investiţia. Acest amendament a fost respins la şedinţa comisiei noastre.

În urma discuţiilor de la nivelul comisiei şi a dezbaterilor din grupul parlamentar, solicităm retrimiterea la comisie, pentru reformulare şi rediscutare, a acestui amendament. Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Biroul comisiei este de acord cu retrimiterea la comisie, în vederea reanalizării, nu numai a acestui amendament, chiar domnul Valer Dorneanu a venit cu un amendament, dar după ce comisia a analizat toate prevederile proiectului de lege respectiv. Şi mai sunt şi alte amendamente, pe care alţi colegi vroiau să le facă, dar au întârziat. Drept pentru care noi suntem de acord cu retrimiterea.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Alte comentarii? Domnul deputat Cindrea.

Domnul Ioan Cindrea:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

De fapt, noi, cu această idee am pornit, Grupul parlamentar al PSD, fiind un act normativ extrem de important. Important, de ce? Fiindcă vorbim de ucenici între 15 şi 25 de ani şi marea majoritate sunt minori.

Din 17 amendamente depuse în comisie de către Grupul parlamentar al PSD, o parte au fost admise, dar o parte nu au fost admise şi se referă la măsuri de protecţie socială, extrem de importante pentru minorii care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de ucenicie. Şi aş da câteva exemple: cum se asigură condiţiile de cazare şi masă ale acestor minori care nu au domiciliul în aceeaşi localitate în care îşi desfăşoară ucenicia? numărul maxim de ucenici pe care îi poate pregăti o persoană fizică, o asociaţie familială sau o societate comercială? Şi, ceea ce este mai grav, în acest proiect de act normativ, în acest proiect de lege, nu sunt prevăzute sancţiuni în cazul nerespectării drepturilor şi obligaţiilor ucenicului.

Pentru acest lucru, suntem de acord ca acest proiect de lege să fie retrimis la comisie, spre o analiză mai atentă şi pentru a introduce noi măsuri de protecţie socială a tinerilor ucenici, a tinerilor minori, astfel încât să nu ne trezim cu o lege care poate să creeze cadrul unor eventuale abuzuri ale angajatorilor faţă de ucenici.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, doamnă Cliveti.

Doamna Minodora Cliveti:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să adaug doar, la cele spuse de colegul meu, că în afară de faptul că reflectorul ar trebui pus, în acest proiect de lege, pe situaţia minorilor, să mergem puţin mai departe şi să analizăm şi situaţia femeilor, a fetelor, care sunt sub 18 ani şi care pot să fie căsătorite sau chiar să fie însărcinate, să aibă un copil. Aceste situaţii speciale nu au fost avute în vedere de proiect, aşa încât salut propunerea comisiei ca acest text să revină la comisie, pentru a fi analizate şi aceste aspecte. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Iertaţi-mă, stimaţi colegi, eu nu vă înţeleg! Deci, a fost un proiect secret, nu aţi avut acces la el? Că nu înţeleg comentariile acestea... Aţi avut posibilitatea să depuneţi amendamente.

Bun, din moment ce s-a făcut o propunere de retrimitere la comisie, înţeleg că aduceţi argumente, încă două, încă cinci, încă douăzeci de argumente, să retrimitem la comisie, dar veţi avea posibilitatea să votaţi. Iar, dacă trimitem la comisie, o să aveţi posibilitatea să trimiteţi acolo eventuale amendamente. Deci, nu înţeleg, ce vreţi să discutăm?

O să supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi rugămintea mea, domnule deputat, e mare entuziasm pentru legea aceasta, vedeţi ce amendamente mai sunt şi faceţi ucenicie, eventual, la Parlament, că în felul acesta poate mai rezolvăm... Cei care au amendamente să meargă la comisie, să le susţină.

Da, domnule Andea, explicaţi-ne votul! Vă rog.

Domnul Petru Andea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am vrea să folosim oportunitatea că această lege este retrimisă la comisie şi să rugăm, dacă este posibil şi dacă sunteţi de acord, să se dea un aviz şi din partea Comisiei de învăţământ, cu acest prilej, al rediscutării.

Domnul Adrian Năstase:

Nu se poate!

Eu vă rog următorul lucru, când citesc aici şi dumneavoastră vorbiţi în sală, să urmăriţi, eventual, unde merg proiectele acestea de lege şi să interveniţi după aceea la Biroul permanent şi să solicitaţi ca anumite proiecte de lege să ajungă şi la comisiile dumneavoastră.

Înainte să mergem mai departe, vreau să-i dau cuvântul domnului Liviu Almăşan, care vroia să facă un anunţ în prima parte a şedinţei şi nu era în sală, în momentul în care am pornit această procedură. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Liviu Almăşan:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă anunţ că, începând cu data de 13 iunie, îmi dau demisia din Grupul parlamentar al PRM şi voi deveni deputat independent. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Deci, proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

Mergem la următorul text, Proiectul de Lege privind unele măsuri prealabile lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare publice.

Procedură de urgenţă. Am greşit cumva? Nu. Deci, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică au fost sesizate pentru acest text, vă rog să propuneţi modul de desfăşurare a lucrărilor.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte,

Dată fiind, pe de o parte, limpezimea obiectului proiectului de lege, pe de altă parte, numărul destul de mare de amendamente, 22, propunem un timp mai scurt pentru dezbatere generală, şi anume 3 minute, dar 20 de minute pentru discuţia pe articole. Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă iniţiatorul doreşte să facă unele comentarii? Vă rog. Domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos. Aveţi cuvântul.

Domnul Alexandros Galiatatos (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule preşedinte,

Având în vedere că cele 22 de amendamente sunt de formă, Guvernul susţine toate amendamentele comisiei.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la comisia sau comisiile care au elaborat un raport comun. Vă rog, cine doreşte să prezinte punctul de vedere al celor două comisii? Domnul preşedinte Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Într-adevăr, este vorba de raportul comun al Comisiei pentru industrii şi servicii şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care au examinat acest proiect de lege în şedinţă comună, cu cvorum legal constituit, în şedinţa din 31 mai 2005. Au dispus în prealabil de avizul Consiliului Legislativ, precum şi de avizele favorabile ale Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Proiectul face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La dezbaterile din comisie a fost reprezentat şi iniţiatorul, în persoana domnului secretar de stat Ioan Andreica.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la raportul nostru. Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul legii. Vă rog să urmăriţi Anexa nr. 1 să vedeţi textele propuse de către comisii.

Pentru titlul legii, în formula comisiilor. Dacă sunt observaţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 1 în varianta comisiilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2, conţinut care figurează la punctul 3 din raport, cu cele trei alineate ale sale. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Îl supun votului dumneavoastră în formularea comisiilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3. Varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 4 în formularea comisiilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 5 este nemodificat. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Iertaţi-mă, este vorba de alin. 1, care este nemodificat. La alin. 3, 4, 5 şi 6 sunt mai multe modificări din partea colegilor.

Supun art. 5 votului dumneavoastră, dar cu propunerile colegilor din cele două comisii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 6, propunerea comisiilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 7 în varianta comisiilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 8 în varianta Senatului, deci nemodificat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 9 în varianta comisiilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 10 în varianta comisiilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 11.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 12, cu modificările de la alin. 2, propuse de către colegii din comisii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 13, cu modificările de la alin. 1 şi alin. 3, propuse de colegii din comisii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 14 în varianta iniţială.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 15 nemodificat. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 16, cu o modificare propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 17 în varianta iniţială.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 18 în varianta iniţială.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi, votul final îl vom da săptămâna viitoare. Este o lege cu caracter organic.

În continuare avem Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Stimaţi colegi, vă rog să mă urmăriţi cu multă atenţie, pentru că sunt foarte multe puncte în divergenţă, sunt multe elemente care vor trebui să fie examinate cu atenţie. Sunt propuneri de text de la Cameră, sunt texte comune, sunt texte de la Senat. Nu vom vota textele care au fost votate anterior de către Cameră şi mă voi referi la numărul de ordine care figurează în stânga documentului şi voi face trimitere la textele care sunt subsumate numărului de ordine respectiv. Deci la numărul 1 în raport sunt mai multe texte care au fost propuse de către Comisia de mediere, dar care preiau textele Camerei Deputaţilor. Aici nu este nevoie să votăm.

La punctul 2 din raport se propune un text comun. Se propune în unanimitate un nou text.

Voi face altceva. Pentru că este destul de complicat, eu mă voi referi la soluţiile privind paragrafele la care se sugerează o soluţie sau alta subsumate articolului care este examinat în cadrul acelui punct din raport.

Spre exemplu, aici avem, la art. 5, la alineatele care urmează fie variante ale textului Senatului, fie texte comune şi atunci, pentru simplificare, eu voi pune în discuţie soluţiile Comisiei de mediere cuprinse la punctul 2 din raport. În măsura în care aveţi observaţii, vă rog să le indicaţi. Dacă nu, voi supune textele votului dumneavoastră.

Deci textele propuse de comisie la punctul 2 din raport.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Le supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Textele de la punctul 3 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Textul de la punctul 4 din raport. Se propune în unanimitate textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 5 din raport. Nu îl votăm, este textul Camerei.

Punctul 6 din raport. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 7 din raport. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 8 din raport. Îl supun votului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 9 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 10 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 11 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 12 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 13 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 14 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 15 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 16 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 17. Nu votăm, este varianta Camerei.

Punctul 18, propunerea comisiilor. O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 19. Propunerea de la punctul 19.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 20 nu-l votăm, propunerea Camerei.

Punctul 21. Textul Senatului. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 22.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 23 nu votăm, este textul Camerei.

Punctul 24 îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 25, text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 26.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 27. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei în favoarea textului Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 28. Textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 29. Textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 30. Textul Camerei.

Punctul 31. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 32. Text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 33. Textul Senatului şi apoi un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 34. Textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 35. Textul Senatului

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 36. Textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 37. Text Senat şi urmat de un text comun propus în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 38. Nu îl votăm. Este varianta Camerei.

Punctul 39. Textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 40. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 41. Textul Camerei.

Punctul 42. Textul Camerei.

Punctul 43. Text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 44. Text Senat şi apoi text comun şi din nou text comun, text Senat, text comun.

Cine este pentru propunerile Comisiei de mediere de la punctul 44?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 45. Punctul din raport. Propunerea Comisiei de mediere. Un text comun propus în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 46. Sunt propuse textele Senatului, dar şi un text comun pentru paragraful 4.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul din raport 47.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 48 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 49. Se propune textul Senatului şi apoi un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 50 din raportul Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 51. Supun votului dumneavoastră textul comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 52. Text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 53. Textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 54. Propunerile Comisiei de mediere de la pct. 54 din raport, le supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 55. Avem textul Camerei, dar avem şi un text comun. De fapt mai multe texte comune.

Cred că lipseşte undeva punctul 56. Deci, deocamdată, pentru pct. 55 din raport avem un text care nu se votează pentru paragraful 1, în schimb supun votului dumneavoastră textul comun de la paragraful 2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi, probabil că aici, la pagina 68 ar fi trebuit să fie punctul 56 din Raport.

Domnul Alexandros Galiatatos (din lojă):

Nu l-a tipărit.

Domnul Adrian Năstase:

Da, stimaţi colegi. Eu asta vă spuneam că punctul 56 din Raport vizează art. 79. Îmi este foarte clar, dar asta nu înseamnă mai puţin că cei care au scris nu au uitat să treacă 56 acolo. Şi, cum îmi era greu să trec de la 55 la 57, direct, am căutat unde ar putea să-şi găsească locul 56. L-am găsit. După o lungă cercetare, la pagina 68, la art. 79.

Supun votului dumneavoastră textul comun propus de Comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 57 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 58. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Propunerile de la punctul 59 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 60 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 61 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 62.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 63. Pentru textul comun de la paragraful 4.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 64.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 65.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 66.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 67.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 68.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 69.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 70.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 71.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 72.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 73.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 74.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 75.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 76. Supun votului dumneavoastră propunerile comisiei de la punctul 76 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 77 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 78. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 79. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 80. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 81.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 82. Propunerile comisiei le supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 83. Supun votului propunerile comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 84. Supun votului dumneavoastră propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 85. Nu se votează. Este textul Camerei.

La punctul 86, de asemenea.

Punctul 87. Propunerile comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 88. Propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 89. Text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 90. Textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 91. Textul Camerei.

Punctul 92. Textul Camerei.

Punctul 93, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 94. Varianta Senatului, de eliminare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 95. Varianta Senatului, de eliminare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 96. Textul Senatului. Supun propunerile Comisiei de mediere votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 97. Supun votului dumneavoastră propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 98. Propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 99. Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 100 din raport. Supun votului dumneavoastră propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 101. Propunerea comisiei pentru varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 102. Supun votului această propunere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Este vorba de o lege cu caracter organic, aşa încât votul final asupra raportului îl vom da săptămâna viitoare.

Urmează Propunerea legislativă privind înfiinţarea satelor Nicoleşti, Foi şi Ciba prin reorganizarea comunei Crăciuneşti, judeţul Mureş.

Din partea iniţiatorului?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Kerekeş Károly:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înfliinţarea satelor: Nicoleşti, Foi şi Ciba, în componenţa comunei Crăciuneşti, judeţul Mureş, desfiinţate ca efect al Legii nr.2/1968, prin contopire cu satul Crăciuneşti.

Actualmente, comuna Crăciuneşti se compune din satele: Crăciuneşti, Corneşti, Cinta, Budiu Mic şi Tilimioara. Aşezările Foi, Ciba şi Nicoleşti sunt aşezări vechi, cu tradiţii în Valea Nirajului, fiind sate de sine stătătoare până în anul 1968, când desfiinţarea lor s-a făcut fără voia cetăţenilor. Aşezările sus-amintite astăzi solicită redobândirea identităţii şi denumirii lor, rămânând în continuare în componenţa comunei Crăciuneşti.

Consiliul local al comunei Crăciuneşti, ţinând cont de cererile insistente ale cetăţenilor fostelor sate - Nicoleşti, Foi şi Ciba, prin Hotărârea nr.17 din 2 martie 2005 şi Hotărârea nr.24 din 31 martie 2005 a decis înfiinţarea satelor Nicoleşti, Foi şi Ciba, prin reorganizarea satului Crăciuneşti, reşedinţă de comună, satele Nicoleşti, Foi şi Ciba rămânând părţi componente ale comunei Crăciuneşti.

Înfiinţarea satelor Nicoleşti, Foi şi Ciba nu înseamnă, şi accentuez acest lucru, nu înseamnă modificarea limitelor comunei Crăciuneşti, drept urmare nu este necesară supunerea acestei reorganizări referendumului local, fiind suficientă Hotărârea Consiliului local al comunei. De altfel, în acest sens, a fost avizată iniţiativa de către Consiliul Legislativ. De menţionat că şi Guvernul este de acord, deci susţine această iniţiativă.

În aceste condiţii, iniţiativa legislativă poate fi înaintată, şi cum aţi observat s-a şi făcut, Parlamentul României, fără a lua în considerare prevederile referitoare la referendumul local din Legea nr.3/2000, respectiv nr.215/2001.

Având în vedere considerentele arătate mai sus, supun analizei şi dezbaterii Parlamentului prezenta iniţiativă legislativă, rugându-vă să o adoptaţi în forma amendată de comisie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic?

Domnul preşedinte Motreanu.

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare reînfiinţarea satelor Ciba, Foi şi Nicoleşti, localităţi rurale de rang V, care au fost desfiinţate prin Legea nr.2 din 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, şi contopite cu satul Crăciuneşti - reşedinţa comunei Crăciuneşti, judeţul Mureş.

Înfiinţarea celor 3 sate: Nicoleşti, Foi şi Ciba nu înseamnă modificarea limitelor comunei Crăciuneşti, drept urmare nu este necesară supunerea acestei reorganizări referendumului local, fiind suficientă hotărârea consiliului local.

Având în vedere că există hotărârile consiliului local pentru reînfiinţarea celor 3 sate, iar acestea au elementele şi dotările necesare localităţilor rurale de rang V, comisia susţine iniţiativa legislativă.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Eu aş dori să clarificaţi o anumită chestiune. Componenţa etnică iniţială, deci m-am uitat puţin pe semnături. Este vorba de o separare a populaţiei etnice maghiare sau/şi iniţial componenţa era predominant maghiară şi acum este...nu, pentru că aş vrea să nu se bănuiască cumva că această operaţiune este o operaţiune prin care o anumită parte a populaţiei din comuna respectivă mai largă, realizează o segregare etnică şi se restrânge pe nişte amplasamente de acest tip. Deci cred că e important să clarificaţi acest aspect.

Domnul Kerekeş Károly:

Am înţeles ce aţi întrebat, domnule preşedinte, într-adevăr, dumneavoastră aveţi perfectă dreptate când puneţi această întrebare. De fapt, există recomandare din partea forurilor internaţionale, ca să nu se facă această segregare. Nu este vorba, absolut, nu este vorba despre acest lucru, pentru că populaţia este 99% maghiară, deci nu se pune aşa problema, că ar fi o segregare. Deci, în opinia mea nu este acest pericol care dumneavoastră bănuiţi că ar fi.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Nu, nu am bănuit, am întrebat cu o anumită naivitate, şi atât.

Domnul Kerekeş Károly:

În schimb, faţă de propunerile făcute de comisie, acum am discutat şi cu domnul preşedinte al comisiei, ar fi mai indicat la alin.1 să menţinem formularea dată de mine, şi anume: "Se înfiinţează satele Nicoleşti, Foi şi Ciba prin reorganizarea comunei Crăciuneşti, judeţul Mureş". Pentru că despre asta e vorba, şi nu a reorganizării satului Crăciuneşti. Şi la alin. 3 am putea corecta textul. Comisia a propus: "Reşedinţa comunei Crăciuneşti rămâne în satul Crăciuneşti". Din punct de vedere tehnico-legislativ, eu consider că nu ar fi adecvat acest termen, şi am putea folosi termenul "este satul Crăciuneşti".

Domnul Adrian Năstase:

La reşedinţă, nu, sau?

Domnul Kerekeş Károly:

"Reşedinţa comunei Crăciuneşti este satul Crăciuneşti". Deci "Reşedinţa comunei Crăciuneşti este satul Crăciuneşti", în loc de "rămâne satul ".."

Domnul Adrian Năstase:

Bine, trecem la dezbaterea proiectului de lege. Începem cu titlul legii, dar vă rog să urmăriţi amendamentele comisiei şi vom merge pe raportul comisiei şi am să supun votului dumneavoastră titlul legii, aşa cum este propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1. Dacă comisia este de acord cu această precizare care este, se pare, corectă, din partea domnului deputat.

Bun. Deci, vă rog să ţineţi seama şi să aprobaţi în consecinţă, la alin.1 în varianta comisiei, dar cu modificarea propusă aici în plen de către iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, era o propunere din partea iniţiatorului. Înţeleg că sunteţi de acord cu ea. Supun alin.3 votului dumneavoastră, în varianta comisiei, dar amendată în plen de către iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2 în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este lege organică, de aceea votul final îl vom exprima marţea viitoare.

Propunerea legislativă privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizată în fond, domnul preşedinte Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Această propunere legislativă are un obiect cu care, neîndoielnic, cred că toate cercurile parlamentare, toate formaţiunile parlamentare ar fi de acord, vizează sau doreşte, mai bine zis, lărgirea competenţei Parchetului Naţional Anticorupţie, până la a se verifica actele, anumite contracte de privatizare şi toate operaţiunile încheiate cu ocazia operaţiunilor de privatizare, deci este animată de o bună intenţie, însă informez de la bun început plenul, hotărârea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a fost aceea de a propune respingerea propunerii legislative, motivul principal fiind că aşteptăm cu toţii un pachet de legi din partea Guvernului care va reglementa într-un sistem unitar, sperăm, toată problematica legată de corupţie, de mai buna funcţionare a justiţiei şi de asanare a vieţii economice de aspecte infracţionale.

De altfel, comisiile, celelalte comisii ale Camerei Deputaţilor care au analizat propunerea legislativă, şi anume Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, deci cealaltă comisie, ca şi Consiliul Legislativ au avizat negativ această propunere. Mi-a rămas sarcina să informez în acest sens plenul şi să vă propun respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule preşedinte Andon, votul aici trebuie să fie corespunzător... (Vociferări în Grupul parlamentar al Partidului România Mare).

Stimaţi colegi,

Este vorba de o lege cu caracter organic, propunerea comisiei ar trebui...

Domnul Sergiu Andon:

Îmi cer scuze, nu am informat asupra caracterului... deci, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor cu caracter organic.

Domnul Adrian Năstase:

Şi din acest punct de vedere, sigur, şi votul, ca atare, trebuie să ţină seama de aceste cerinţe.

În aceste condiţii, propun ca votul asupra propunerii comisiei, de respingere, să aibă loc marţea viitoare, o dată cu celelalte proiecte de lege.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deoarece acest proiect de lege este iniţiat de unul dintre colegii noştri din Grupul parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Gheorghe Funar, vreau să vă spun că nici mie nu-mi convine modul în care a fost gândit, conceput, formulat acest text al proiectului de lege.

De aceea, consider că este util ca să acceptaţi să-l retrimitem în comisie pentru reformulare, pentru că, în esenţă, proiectul de lege nu ar fi rău, dar puţin aranjat.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În completare, tot ca procedură, vă rog să ne daţi posibilitatea ca să se poată ţine cont de nişte recomandări ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, făcute pentru completarea acestei propuneri legislative, deoarece revin şi eu cu aceeaşi idee, propunerea nu este rea. S-ar putea ca ea să nu se încadreze într-un curriculum de activităţi necesare unei legi bine întocmite şi tocmai de aceea, vă susţin în continuare propunere de a trece la comisie, să completăm şi cu propunerile Comisiei juridice.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat Andon?

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte,

Sigur, plenul va hotărî, dar mie nu-mi rămâne decât să reamintesc faptul că avizul nostru negativ, ca şi avizul negativ al Consiliului Legislativ, ca şi avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii a pornit de la ideea , de la dorinţa noastră, a tuturor, de a face o legislaţie mai stabilă.

Aşadar, fiind un pachet, Parlamentul aşteptând, având deja pe ordinea de zi un pachet legislativ de modificare a legilor privind funcţionarea justiţiei, pentru care am avut posibilitatea să depunem amendamente, în această perioadă, tot ce avem de spus şi îmbunătăţit subsumăm acelui pachet. După aceea, dacă vom mai observa îmbunătăţiri propunerea se poate relua, dar cred că retrimiterea la comisie este inutilă, cu toată consideraţia pentru bunele intenţii ale iniţiatorului şi ale celor care îl susţin.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat...

Domnul Marcu Tudor:

Este o inadvertenţă în ce spune domnul jurist foarte bun, pe care îl apreciez ca, de altfel, toţi, dar eu nu găsesc corect ca domnia-sa, din poziţia de preşedinte al Comisiei juridice, să facă nişte recomandări, nişte amendamente într-un proiect de lege, pentru ca ea să devină viabilă, iar iniţiatorul, care vrea să ţină cont de aceste propuneri făcute de comisia juridică şi să le refacă în concordanţă cu bunele intenţii ale acestei comisii, şi tot comisia să spună, păi, nu. Nu mai vrem. Le-am făcut aşa, de amorul artei.

Ori le facem în condiţia să se ţină cont de ele, ori le facem numai aşa, ca să ne aflăm în treabă. De aceea, eu socotesc că ele au fost făcute de bună-credinţă şi tot de bună-credinţă noi vrem să ţinem cont de ele.

De aceea, trebuie să treacă la comisie pentru ca să îndeplinim dorinţa Comisiei juridice. Să refacem în condiţii bune acest proiect de lege. Altfel, de ce le-a făcut amendamentele acestea de refacere, de îmbunătăţire.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sergiu Andon:

Îmi fac mea culpa că nu am evitat polemica, "citând" raportul care aparţine comisiei şi nu este al meu şi din care va rezulta cu claritate că nu este vorba de amendamente, ci de o apreciere generală.

Aş mai face precizarea de la bun început că este o apreciere generală, făcută şi sub însemnul perspectivei adoptării tacite, modalitate de adoptare ca împlinire a termenului, iminentă împlinire a termenului de aprobare acestui proiect de lege, motiv în plus pentru care propunem plenului să nu accepte întoarcerea la comisie, ceea ce ar însemna o adoptare tacită. Dar nu e vorba de amendamentele preşedintelui comisiei, în general nu e vorba de amendamente, ci este vorba de următorul pasaj care a fost adoptat în unanimitate de către cei 20 de membri prezenţi, din totalul de 24 de membri ai comisiei, în şedinţa din ziua de 1 iunie 2005: "Cu prilejul examinării, membrii comisiei au constatat că propunerea legislativă, deşi corespunde intereselor naţionale ale ţării în acest domeniu, are acelaşi scop cu pachetul de legi pe care Guvernul îl supune Parlamentului prin asumarea răspunderii". Rezultatul votului din comisie l-am spus, unanimitate, 20 prezenţi din 24 total membri.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Sunt două propuneri. Pe de o parte, propunerea comisiei, de respingere a acestei iniţiative legislative care, în esenţă, doreşte să lărgească competenţele PNA-ului şi la zona contractuală şi la zona privatizărilor. Şi, în aceste condiţii, pentru că este vorba de o lege organică sau de o iniţiativă care se înscrie în categoria legilor organice, votul ar urma să fie dat marţea viitoare, sau veţi accepta, pentru că am să supun votului dumneavoastră propunerea care a fost făcută de către domnul deputat, retrimiterea la comisie pentru examinarea aspectelor menţionate aici.

Aţi ascultat, sunt convins, cu atenţie argumentele de o parte şi de cealaltă şi veţi vota în consecinţă. Deci, voi supune votului dumneavoastră retrimiterea la comisie.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 63 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să număraţi. 78 de voturi împotrivă. Nu, nu am înţeles, aţi vrut să spuneţi ceva? (Vociferări în sala de şedinţe.)

Domnul Marcu Tudor:

Când a numărat aşa repede pe cei împotrivă, domnule preşedinte?

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, aveţi aici un om care este specializat în numărare. Deci mi-a comunicat acest rezultat. Nu, domnul deputat Albu, cu experienţa sa parlamentară, a numărat din timp pentru că a văzut voturile anterioare. Şi vă numără după capete, nu neapărat după mâini. Deci acesta este secretul.

Propunerea domnului deputat nu a fost aprobată. Ca atare, propunerea comisiei, de respingere, va fi supusă votului plenului marţea viitoare.

Domnul Marcu Tudor:

Nu e bine, domnule preşedinte, ar fi bine să numere corect.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, dacă vreţi veniţi la mine, bem o cafea şi mai facem conversaţie. Dar... Vă mulţumesc foarte mult.

La ora 18,30 va începe secvenţa următoare de program. Vă mulţumesc.

- După pauză -

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Începem partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, cea consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Avem un număr de colegi care au depus întrebări şi încep cu domnul deputat Florin Iordache.

Domnul deputat Florin Iordache. Nu este prezent. O să-l rog să i se răspundă în scris la întrebarea pe care a depus-o.

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Nu este prezent, o să rog să i se răspundă în scris la întrebarea pe care a depus-o. Sau întrebările, pentru că este vorba de două întrebări. Şi o să vă rog să... domnule Barbu, vreau să-i mulţumesc domnului ministru al muncii, domnul Gheorghe Barbu, pentru faptul că s-a deplasat. Luăm notă de faptul că domnul ministru a venit să răspundă la întrebări şi rog Secretariatul general să transmită celor doi colegi ai mei faptul ca pe viitor să nu ne mai pună în situaţia de a adresa întrebări şi să nu fie prezenţi. Dacă vor răspuns în scris, să facă de la început precizarea, ca să nu deranjăm degeaba colegii.

Domnul Bonis Istvan de la UDMR este prezent, îl rog să prezinte într-un minut întrebarea adresată domnului Mircea Cinteză, ministrul sănătăţii, care şi domnia sa este prezent.

Domnul Bonis Istvan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi, am o întrebare pentru domnul ministru. Întrebarea mea se referă la unele probleme privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale. În acest sens, trebuie să amintesc Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, conform căreia inclusiv cabinetele medicale se pot organiza ori ca societăţi pe acţiuni, ori ca societăţi cu răspundere limitată.

În prezent, însă, cabinetele medicale funcţionează pe baza reglementărilor Ordonanţei Guvernului nr.b124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale.

Potrivit art.1 alin.3 al ordonanţei, profesia de medic ca profesie liberală poate fi exercitată în cadrul cabinetului medical, în una dinte următoarele forme: cabinet medical individual, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civilă medicală.

Ca urmare a situaţiei creată prin aplicarea ordonanţei menţionată, medicul care a deschis cabinet medical individual pe baza Legii nr. 31/1990 nu a avut posibilitatea de a transfera bunurile, aparate medicale, infrastructură la cabinetul medical transformat conform Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998.

Cum vedeţi rezolvarea situaţiei descrise, având în vedere numărul mare al medicilor care se confruntă cu această problemă. Ceea ce vreau să vă spun este că m-am referit la cabinetele private, domnule ministru.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru Cinteză, aveţi microfonul.

Domnul Mircea Cinteză (ministrul sănătăţii):

Vă mulţumesc.

În momentul de faţă, există un număr important de cabinete medicale care sunt concesionate. Toate aceste cabinete sunt cabinete medicale private. În medicina de familie nu există altă posibilitate de a lucra decât în contract cu casele de asigurări, deci cabinetele medicale sunt private în relaţii contractuale cu sistemul public. În ambulatoriu de specialitate, ele pot să fie şi totalmente independente.

Nu pot să existe bunuri mobile decât în cabinete care au fost concesionate. Conform Ordinului ministrului nr.918/2004, ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 884/2004, toate aceste bunuri pot fi luate în folosinţă cu titlul gratuit, cu avizul Direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.

Deci, în acest moment, bunurile existente în cabinetele concesionate sunt utilizate cu titlu gratuit, conform a două acte normative, o hotărâre de guvern şi un ordin de ministru, ambele din 2004.

Avem în vedere însă, într-un viitor apropiat, definitivarea actelor normative de privatizare definitivă, de cumpărare a cabinetelor medicale, ceea ce va putea îmbunătăţi modul în care bunurile mobile se în cadrează în noul act normativ.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, aveţi dreptul la două minute comentarii sau completări pentru întrebare.

Aveţi microfonul.

Domnul Bonis Istvan:

Domnule ministru, cred că nu am fost bine înţeles. Eu m-am referit la cabinete particulare şi mai ales la cabinetele de medicină dentară. Când cabinetele medicale trebuiau să fie transformate, după Legea nr.31/1990, şi în 1998 trebuiau să fie transformate după Ordonanţa Guvernului nr. 124. Şi patrimoniul cabinetelor a rămas la societate comercială.

Şi, momentan, foarte mulţi medici stomatologi au activitate şi au luat în comoditate patrimoniul de la societatea comercială pentru cabinetul lor individual.

am întrebat în 1999 şi pe domnul ministru Hajdu Gabor, atunci, şi a spus că trebuia să fie rezolvat la Ministerul Finanţelor. Am întrebat Ministerul Finanţelor şi Ministerul Finanţelor m-a îndrumat la dumneavoastră.

Acolo, la Ordonanţa guvernamentală nr.124 trebuia să fie specificat ca din patrimoniul cabinetelor care sunt organizate pe baza Legii nr.31/1990, să fie patrimoniul trecut gratuit la Ordonanţa guvernamentală 124/1998. Altfel, medicii trebuie să plătească foarte mulţi bani pentru transferul juridic.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru, aveţi microfonul pentru două minute.

Domnul Mircea Cinteză:

Vă mulţumesc.

Întrebarea dumneavoastră nu s-a referit în mod particular la acest gen de cabinete, însă, conform celor două acte normative din 2004, bunurile mobile pot să intre în aceeaşi modalitate de atribuire şi cabinetele. În momentul de faţă, ceea ce acţionează este legea concesiunii cabinetelor medicale şi, în acest caz, ele pot fi date în folosinţă gratuit.

Dacă ele vor să fie trecute într-o modalitate de proprietate, lucrurile sunt, într-adevăr, mai complicate. Însă, eu aş sugera două lucruri: mai întâi să avem o discuţie individuală pentru a putea să mă documentez specific pentru cabinetele de stomatologie şi, în al doilea rând, să avem, în cadrul aceleiaşi discuţii, o discuţie despre modul în care poate fi îmbunătăţit actul legislativ care vi se propune tuturor, de vânzare a cabinetelor medicale către medici la nişte preţuri suportabile care să permită, fiind în proprietate, investiţiile şi orice altceva, pentru ca această aparatură să poată avea o modalitate mai clară de trecere în patrimoniul cabinetelor care sunt cumpărate.

De altminteri, este o aparatură care nu poate să aibă o valoare foarte mare, pentru că au trecut foarte mulţi ani, şi noi suntem absolut doritori ca medicina ambulatorie să fie în proprietatea medicilor pentru a implica şi dreptul lor de investiţie şi responsabilitatea lor în clipa în care sunt proprietari.

Deci, rugămintea este să avem această discuţie, cu creionul în mână, pentru a vedea exact punctele care trebuie dezvoltate.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Mircia Giurgiu a venit. Are trei întrebări pentru domnul ministru Cinteză.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să aştept răspunsul şi pe urmă o să vin cu ceva observaţii.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru!

Domnul Mircea Cinteză:

Prima întrebare a domnului deputat se referă la statutul angajaţilor serviciilor de inspecţie sanitară de stat, în mod particular pentru judeţul Cluj.

În baza Legii nr.163/2003, care modifică şi completează Legea nr.188/1999, precum şi în virtutea Ordinului ministrului sănătăţii nr.64/2003, personalul din inspecţia sanitară de stat este structurată în trei categorii: funcţionari publici generali, funcţionari publici specifici şi personal contractual.

Medicii şi asistenţii medicali care-şi desfăşoară activitatea în cadrul Inspecţiei sanitare de stat sunt încadraţi ca funcţionari publici specifici. Cei din compartimentele exterioare, din laboratoarele de microbiologie, radiaţii nucleare, chimie sanitară şi personalul din serviciile de investiţii, administrativ şi aprovizionare, sunt denumiţi personal contractual.

În toate celelalte compartimente, funcţionează a treia categorie, funcţionarii publici generali. Funcţionarii publici specifici au depus jurământul şi declaraţiile de avere, au beneficiat de creşterile salariale prevăzute în diversele acte normative, inclusiv OUG 82/2004, precum şi de drepturile prevăzute funcţionarilor publici în general, respectiv premiul lunar de 10%, premiul anual şi participarea la cursuri de perfecţionare.

Autorizaţia de liberă practică a cadrelor medico-sanitare îşi păstrează valabilitatea o dată cu încadrarea ca funcţionari publici specifici.

Gestiunea funcţiilor publice se face de către ANFP, dar Serviciul de inspecţie sanitară din cadrul Direcţiei de sănătate publică este subordonat numai Ministerului Sănătăţii.

A doua întrebare se referă la salarizarea personalului sanitar din cabinetele medicale. Conform HG 52/2005, privind contractul-cadru pe 2005, medicii de familie şi medicii de specialitate au angajat prin negociere personal sanitar mediu şi alte categorii de personal.

Toate drepturile salariale ale acestora se achită din cheltuielile de funcţionare şi de administrare a cabinetelor medicale primite pe baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate.

Cabinetele medicale, medicina de familie încadrează un asistent medical la 1000 de asiguraţi înscrişi pe lista proprie. Conform art.14 din Legea 125/2005 privind aprobarea OUG 115/2004, în cazul în care există un număr de asiguraţi mai mic de 1000, sau în cazul în care veniturile realizate de cabinet nu permit încadrarea personalului cu normă întreagă, se poate dispune încadrarea cu fracţiuni de normă.

În rest, există o negociere, în cazul în care veniturile sunt suficiente, sau sunt peste 1000 de asiguraţi pe listă, o negociere pentru salariile respective care nu pot fi mai mici decât salariile de bază minime pentru asistenţi medicali şi pentru medici, prevăzute în ordonanţa respectivă.

A treia întrebare se referă la transportul pacienţilor care fac zilnic dializă spre Cluj. Serviciul judeţean de ambulanţă Cluj are două ambulanţe de tip C şi 19 de tip B care asigură urgenţele mari şi 46 de ambulanţe de tip A1 şi 17 de tip A2 care asigură transportul. Acestea din urmă sunt foarte aglomerate, în special există un timp de aşteptare luni seara, după ora 18, astfel încât discutând cu Serviciul de ambulanţă al judeţului Cluj, măsurile care au putut fi luate în prezent au fost de programarea bolnavilor dializaţi din mediul rural în special în cursul dimineţii, deci reprogramarea mai judicioasă a bolnavilor, cu transmitere către Serviciul de ambulanţă a unui program săptămânal al bolnavilor care efectuează şedinţe de dializă.

Din pricina fondurilor extrem de limitate, achiziţionarea de ambulanţe noi a fost foarte limitată în acest an şi avem în vedere dezvoltarea întregului sistem de ambulanţe în anii următori, având în vedere în primul rând programul de dezvoltare a activităţii de urgenţă în condiţiile în care, sperăm, să avem şi suplimentarea parcului auto.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule ministru,

Referitor la angajaţii din cadrul Inspecţiei sanitare de stat Cluj, aceştia ridicau problema dublei subordonări, înainte chiar a fost triplă, dar s-a desfiinţat o agenţie de control şi aşa că, deocamdată, erau în două locuri, dar, din păcate, la acea perioadă, când am avut discuţia cu ei, nu ştiau exact unde se încadrează. O să le prezint răspunsul şi o să vedem ce observaţii o să aibă.

La plata salariaţilor din cadrul cabinetelor medicale de familie, salariile sunt foarte mici şi nu ştiu dacă acolo chiar există o negociere, fiindcă atâta vreme cât sumele sunt limitate, salariaţii de acolo au salarii foarte, foarte mici, aşa cum am prezentat, sub salariul minim pe economie, uneori.

Iar la cea de-a treia problemă, deocamdată, a rămas nerezolvată. Sunt numeroase situaţii când bolnavii rămân peste noapte şi aşteaptă la spital. este vorba de bolnavii care fac dializă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, vreţi să mai interveniţi? Vă rog.

Domnul Mircea Cinteză:

Mulţumesc domnului deputat.

Întrebările sunt toate constructive şi ne preocupă. În privinţa subordonării, încercăm prin tot ceea ce putem întreprinde să simplificăm cadrul birocratic, aţi aflat că există o simplă subordonare în acest moment, dar după câte ştiu este o comunicare neoficială, se are în vedere într-un viitor previzibil o reformă drastică a tuturor serviciilor descentralizate, cu trecerea majorităţii acestora în subordinea administraţiei locale, cu desfiinţarea serviciilor descentralizate ale diverselor ministere, în cadrul lor probabil că va fi simplificată şi legătura de subordonare. Inspecţia sanitară, probabil că va avea un statut aparte.

Totuşi, se prevede ca direcţiile sanitare să fie în mare desfiinţate şi majoritatea să fie trecute în compartimente specifice ale administraţiei locale.

În privinţa salariilor, din păcate, situaţia la noi în ţară este diferită de o ţară vecină care a avut o altă atitudine. Spun din păcate, pentru că orice fel de discuţie a banilor înseamnă împărţirea între diverse categorii. Vreau să spun că la o vizită recentă în Bulgaria, am aflat că la nişte fonduri de sănătate asemănătoare cu ale noastre, personalul medical din cabinetele medicale de ambulator şi în special de medicină de familie este cel mai bine remunerat, mai bine decât profesorii universitari, cu un venit mediu de 1000 de euro pe lună în mod categoric.

Fără discuţie că la fonduri limitate, orice fel de salarizare în plus se repercută asupra bolnavilor. La noi, aceste venituri sunt mai mici, există o negociere cu sindicatul asistenţilor medicali care a stabilit clar că la norma minim de 1000 de asistenţi, nu se poate căpăta un salariu mai mic decât cel minim pe ramura respectivă.

Dar există cabinete medicale care au mai puţin prin lege, e posibil, şi există, de asemenea, cabinete medicale care nu sunt performante şi nu îşi fac norma şi venitul. Dacă nu există un venit în general, evident, că nu se poate scoate de undeva acest lucru şi atunci, prin negociere, se poate ajunge la salarii mai mici decât venitul mediu, ceea ce este anormal, dar asta ţine în general de veniturile reduse ale cabinetelor medicale. Noi suntem permanent puşi să facem o jonglerie între veniturile salariaţilor sau ale liberilor profesionişti, pe de o parte, şi banii care sunt dirijaţi pe medicamente compensate, spitalele şi celelalte.

În privinţa celei de-a treia, suntem absolut doritori de a interveni în mai multe părţi, sistemul ambulator trebuie să fie dezvoltat în primul rând şi el nu poate funcţiona fără un sistem de ambulanţă corespunzător.

În acelaşi timp, România are nevoie de o reţea foarte clară de spitale de urgenţă pentru a putea, după aceea, să revenim asupra tuturor celorlalte şi a le transforma, eventual, în spitale medico-sociale. Pentru asta avem în vedere o reţea în trei trepte de spitale de urgenţă pe termen mediu, 8 spitale regionale de urgenţă, unele se pot suprapune pete cele existente care să poată face orice inclusiv toxicologie de arşi sau arşi, circa 30-40 de spitale de urgenţă medie care să rezolve urgenţele comune şi foarte multe centre de urgenţă locale care se vor dezvolta pe baza sistemelor de ambulanţă.

Între ele trebuie să existe legături eficiente, inclusiv aeriene, pentru ca, având acest serviciu de urgenţă de bază, să putem, ulterior, trece la etapa a doua, când personalul va trece aici şi populaţia va avea servicii de urgenţă asigurate, să refacem celelalte spitale a căror stare ştiţi că este foarte proastă dar nu pot fi închise deocamdată pentru că populaţia rămâne fără nici un fel de serviciu.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Victor Toma. Vă rog.

Domnul Victor Horia Toma:

Foarte pe scurt, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării pe care am adresat-o Ministerului Mediului se referă la prevederi ale Legii mediului 137/1995, republicată. E vorba de articolele 61 lit.e) şi f) care consacră obligativitatea autorităţilor locale, ale administraţiei publice locale, de a menţine, de a întreţine, de a dezvolta zonele verzi, zonele de protecţie din municipii şi celelalte localităţi.

Fac o referire în mod special la cazul Municipiului Ploieşti, oraş care a realizat şi un program în cadrul agendei locale 21 prin care a elaborat un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă a localităţii, în care erau trecute măsuri exprese în sensul celor prezentate în paragrafele menţionate mai sus.

Iată, însă, că începând imediat după alegerile locale din vara anului 2004, consiliul local al Municipiului Ploieşti, la iniţiativa primarului Municipiului Ploieşti, a aprobat un plan urbanistic de detaliu prin care se realizează un supermarket într-o zonă a Ploieştiului, plan urbanistic ce prevede de fapt eliminarea în totalitate, fără a exista compensaţii, a unui spaţiu verde şi a singurului loc de joacă existent în zonă.

Obiectul interpelării era primirea unui răspuns privind situaţia respectării normelor de mediu în marile oraşe şi a măsurilor ce se impun atunci când aceste norme impuse de lege sunt încălcate de autorităţile publice locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Doamna secretar de stat, Luciana Varga. Aveţi microfonul.

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor) :

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.304 A/2005, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile Legii protecţiei mediului nr.137/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale HG 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi privind aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Ordinului MAPPM nr.860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare, pentru situaţia prezentată de dumneavoastră, respectiv pentru construirea unui centru comercial, titularul de proiect are obligaţia să solicite şi să obţină acordul de mediu de la Agenţia de protecţia mediului Prahova.

Menţionăm că procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu asigură informarea şi participarea publicului.

Din informarea transmisă de APM Ploieşti, rezultă că, până la această dată, nu a fost depusă solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul de construire a unui supermarket pe strada Lupeni, intersecţie cu strada Democraţiei şi cu strada Ştefan cel Mare, Ploieşti, judeţul Prahova.

La emiterea actelor de reglementare, autorităţile pentru protecţia mediului precizează măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, zonele deteriorate şi condiţiile de refacere peisagistică şi ecologică a acestora şi de dezvoltare a spaţiilor verzi.

După cum am spus, până la această dată, nu a fost depusă solicitarea în vederea emiterii acordului de mediu pentru proiectul de construire a supermarketului şi, ca urmare, Garda Naţională de Mediu s-a autosesizat şi a efectuat un control pentru a verifica cele semnalate de dumneavoastră şi va aplica sancţiuni conform Legii 137/1995, republicată.

Despre rezultatele controlului şi despre măsurile dispuse în timpul inspecţiei, vă vom informa în scris.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi. Aveţi microfonul.

Domnul Victor Horia Toma (din sală):

Sunt mulţumit de răspuns şi îi mulţumesc doamnei secretar de stat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc dumneavoastră.

Mergem mai departe. Domnul deputat Dan Mocănescu. Aveţi microfonul.

Domnul Coloros Dan Constantin Mocănescu:

Domnule preşedinte,

Întrebarea mea se referea la programul înfrăţirii instituţionale între oraşele care promovează cetăţenia europeană şi viza poziţia României în legătură cu cele 5 termene, ultimul dintre ele epuizat la 1 iunie. Cunoscând iniţiativele unor oraşe româneşti în această direcţie, am constatat că nu se pot depune în absenţa unui acord prezumat de condiţia ţărilor candidate în acest caz.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat Alexandru Mircea, aveţi microfonul.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, prezentată şi acum, vă comunicăm următoarele:

În luna martie 2005, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, Guvernul a aprobat, potrivit legii, semnarea memorandumului de înţelegere pentru participarea României la programul unitar de acţiune pentru promovarea cetăţeniei europene active, participare civică.

Precizăm faptul că la data de 4 aprilie 2005, acest memorandum de înţelegere a fost semnat pentru partea română de către domnul ambasador Lazăr Comănescu, şeful misiunii României de pe lângă Uniunea Europeană.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dacă doriţi să mai interveniţi. Aveţi microfonul.

Domnul Coloros Dan Constantin Mocănescu:

Am înregistrate răspunsurile venite de la minister, pe care vi le pun la dispoziţie şi care menţionează că memorandumul nu a fost semnat şi cererile deocamdată nu pot fi luate în considerare. Am să vă pot sta la dispoziţie cu aceste răspunsuri. Şi ar fi bine ca întâmplări de acest gen să devină publice pentru toţi solicitanţii. Pe site-ul ministerului nu s-a găsit nici până la 1 iunie nici un fel de informaţie legată de acest program.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, doriţi să mai interveniţi? Aveţi această posibilitate.

Domnul Mircea Alexandru:

Vin în completarea răspunsului şi în completarea întrebării. În data de 27 mai, prin infograma nr.2641, misiunea României de pe lângă Uniunea Europeană a informat şi Ministerul Administraţiei şi Internelor despre semnarea, la data de 4 aprilie, a memorandumului de înţelegere pentru participarea României la programul comunitar de acţiune pentru promovarea cetăţeniei europene active de către domnul ambasador Lazăr Comănescu, şeful misiunii.

Repet, încă o dată, am şi numărul infogramei transmise la data semnării documentului respectiv.

Mai fac precizarea că gestiunea documentului în sine revine Ministerului Afacerilor Externe şi nu Ministerului Administraţiei şi Internelor, dar noi suntem cei care am avizat memorandumul la data respectivă şi întrucât v-aţi adresat Ministerului Administraţiei şi Internelor, m-am simţit obligat să formulez răspunsul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Mircia Giurgiu. Două întrebări tot pentru dumneavoastră.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să-mi exprim punctul de vedere după ce o să ascult răspunsul.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule secretar de stat, aveţi microfonul. La amândouă dacă doriţi să răspundeţi ca să simplificăm procedura. Domnul deputat nu vrea să intervină.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate, domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, prin care semnalaţi tergiversarea lucrărilor la drumul de legătură între comuna Aluniş şi satul Pruneni din judeţul Cluj, precum şi la uliţele din acelaşi sat, şi solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să dispună analiza acestei situaţii şi să luaţi măsurile în consecinţă, precizăm următoarele:

Referitor la aspectele semnalate de dumneavoastră, instituţia prefectului judeţului Cluj ne-a comunicat că în anul 2002, drumul comunal D.C.170 care face legătura între centrul comunei Aluniş şi satul Pruneni, având o lungime de 3 km, a fost cuprins într-un program de amenajare, pietruire, fondurile fiind alocate de la Guvernul României, fără finanţare de la Uniunea Europeană, iar în anul 2004, s-au finalizat lucrările respective şi s-a efectuat recepţia acestora.

În perioada 2002-2004, s-au executat lucrări de terasare, aproximativ 9500 m.c., balastare 3 km lungime şi 4 lăţime, reciclare, stabilizare, cu 6% ciment şi aşa mai departe, fiind detalii tehnice, şi tratament bituminos dublu pe toată suprafaţa reciclată.

De asemenea, au fost realizate 6 podeţe şi şanţurile necesare pentru scurgerea apelor pluvial în lungime totală de 5180 metri. Totodată, precizăm şi faptul că în programul menţionat anterior nu a fost prevăzută şi pietruirea uliţelor din satul Pruneni.

Vă mulţumesc.

Aceasta este una. Şi cea referitoare la memoriul sindicatului liber al tipografilor.

La întrebarea dumneavoastră prin care solicitaţi verificarea unor informaţii referitoare la existenţa cărţii funciare Cluj-Napoca nr.3943 nr.top 391, precum şi la eventualitatea constatării unor nereguli cu privire la aspectele semnalate, dispunerea măsurilor legale ce se impun, vă comunicăm următoarele:

Cartea funciară nr.3943 Cluj-Napoca, nr.top 391 nu este şi nu a fost lipsă în evidenţa serviciului de publicitate imobiliară a Oficiului de cadastre şi publicitate imobiliară Cluj.

Precizăm, de asemenea, faptul că serviciului de publicitate imobiliară al Oficiului de cadastru şi publicitate nu i s-a solicitat în ultima perioadă eliberarea unui extras de carte funciară sau unei copii legalizate a documentului în discuţie.

Totodată, menţionăm că, în conformitate cu dispoziţia art.71 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice şi persoanele juridice private pot solicita şi obţine contra cost informaţii cuprinse în cadastrul general şi în cadastrele de specialitate.

Deci, vă aduc la cunoştinţă cu tot respectul că eu am copia extrasului respectiv. Mai mult decât atât, având în vedere că există o anumită neconcordanţă între ceea ce se spune în interpelare şi răspunsul pe care l-am primit am solicitat la Asociaţia tipografilor să-mi transmită documentul de răspuns din care rezultă că nu există această carte sau că a fost dispărută şi vă aduc la cunoştinţă că nu mi-a transmis nici un fel de document sau de corespondenţă din care să rezulte că au fost refuzate sau că există o culpă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

În legătură cu prima întrebare, locuitorii satului Pruneni spuneau că de trei ani de zile au început lucrările şi încă nu sunt gata. Aşa mi-au spus ei, am fost şi eu acolo şi din câte mi-au arătat cam aveau dreptate. Dacă s-a făcut recepţia, înseamnă că ceva nu e în regulă. O să discut din nou cu ei să le arăt răspunsul pe care mi l-aţi dat.

În legătură cu extrasul de carte funciară, solicitat de sindicatul liber al tipografilor din Cluj, într-adevăr, săptămâna aceasta, cred că în ziua de joi, am fost sunat şi mi-au spus că au găsit această carte funciară şi din această cauză nu am mai trimis la Ministerul de Interne acea adresă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule secretar de stat doriţi să mai interveniţi? E în regulă.

Domnul Mircea Giurgiu, pentru domnul Vasile Lupu.

Domnule Lupu, colegul nostru doreşte să asculte întâi răspunsul dumneavoastră. Aveţi microfonul.

Domnul Vasile Lupu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În urma verificărilor aspectelor referitoare la încălcarea regimului silvic şi în directă legătură cu întrebarea pusă anterior, vă pot informa următoarele:

În trupul de pădure pe linia din apropierea satului Pruneni a fost retrocedată în baza legii 18 suprafaţa de 78,84 de hectare către 114 proprietari, şi în baza Legii 1/2000 o suprafaţă de 29,64 pentru trei proprietari.

Din suprafaţa totală de 108, doar doi proprietari au încheiat contracte de bază pentru suprafaţa de 20 ha. cu Ocolul Silvic "Gherla", din Direcţia Silvică Cluj-Napoca, deşi actul normativ dă voie pentru toată lumea paza gratuită, numai cu condiţia să vrea proprietarul, să solicite.

În urma inspecţiei de fond efectuată în această primăvară suprafaţa de pădure preluată în pază de Ocol au fost constatate 139 de cioate provenite de la arbori tăiaţi ilegal, cu un volum de 35 mc. şi o valoare de 59 milioane, din care suma de 10,7 milioane a fost imputată pădurarului titular de canton.

Tot cu această ocazie a fost constatată şi pe suprafeţele învecinate, care nu sunt în paza Ocolului Silvic, existenţa unui număr însemnat de cioate provenite de la arbori tăiaţi ilegal, urmând ca evaluarea pagubei să se facă potrivit prevederilor legale, respectiv identificarea proprietarului şi imputarea lor, conform Legii nr.31 privind contravenţiile silvice, din 2000.

Şi în pădurea proprietate a statului din acest trup de pădure, s-a efectuat un control de fond, tot în această primăvară, constatându-se 616 cioate, cu un volum de 81 mc., şi o valoare de 49 milioane, provenite din tăieri ilegale de arbori.

S-a propus Consiliului de disciplină, Direcţiei Silvice Cluj-Napoca, desfacerea disciplinară a contractului de muncă pădurarului titular de canton.

De la începutul anului 2000 şi până în prezent, în trupul de pădure Linia, nu au fost autorizate tăieri, atât din pădurea statului, cât şi din pădurea aparţinând altor proprietari.

Ca urmare a tăierilor abuzive săvârşite în trupul de pădure Linia au fost constatate în perioada '99 - 2005 un număr de 50 de cazuri de infracţiune înaintate organelor de cercetare penală de către personalul silvic din cadrul Direcţiei Silvice Cluj-Napoca, şi un număr de 15 cazuri de contravenţii silvice instrumentate de Inspectoratul teritorial de regim silvic şi vânătoare.

În condiţiile în care proprietarii de păduri nu acceptă să încheie contracte de pază gratuite cu structurile silvice ale statului sau contracte de administrare cu orice structură silvică autorizată, potrivit legii, considerăm că, pe lângă eforturile autorităţilor, trebuie să fie depuse eforturi cel puţin la fel de importante pentru schimbarea mentalităţii proprietarilor de păduri, în vederea asigurării pazei şi gospodăririi durabile a acesteia.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat,

Iată, aşadar, că se confirmă tăierile ilegale de arbori de acolo, şi în ceea ce priveşte pe cei care au primit pădurea şi nu şi-au încheiat contracte cu Ocolul Silvic, am să port o discuţie cu dânşii, nu ştiu dacă ştiu, o să-i informez ca să poată să-şi apere tot ce au.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Mai aveţi ceva de răspuns? Nu.

Domnul deputat William Brânză. Nu este prezent.

Deci, domnule secretar de stat, vă mulţumesc foarte mult. Am să vă rog să lăsaţi răspunsul în scris la secretariat.

Pentru domnul secretar de stat Virgil Niţulescu, domnul dr. Dida.

Domnul Corneliu Ioan Dida:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Spre deosebire de cei care s-au prezentat în această seară cu întrebări extrem de punctuale, concrete, pe teme stringente, la zi, eu vin cu o întrebare adresată ministrului culturii, o întrebare care s-ar putea să stârnească uimire. Am ţinut, prin această întrebare, de fapt, să amintesc ministerului că în 2006 se împlinesc 1900 de ani de la cucerirea romană a Daciei.

Mi s-a părut un eveniment extrem de important, care nu poate fi ignorat de Ministerul Culturii şi Cultelor, şi am ţinut să arăt, în foarte scurtul text de însoţire a întrebării, că ţări mult mai puternice, cu o vizibilitate şi cu o semnificaţie culturală de nivel mondial, nu şi-au ratat asemenea aniversări. Am dat exemplul Rusiei lui Gorbaciov, care în 1988 a celebrat 1.000 de ani de la creştinarea Rusiei; am dat exemplul bicentenarului Revoluţiei Franceze, în Franţa, în 1989, sub Mitterand; sau bicentenarul Independenţei Statelor Unite, în 1976; de asemenea, şi Ungaria nu şi-a ignorat mileniul creştinării, anul 1000, şi nu şi-a ignorat comemorarea stabilirii maghiarilor în Panonia, în 896.

Ar fi multe de spus. Aştept răspunsul domnului secretar de stat, cu multă curiozitate. Mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Niţulescu, aveţi microfonul.

Domnul Virgil Ştefan Niţulescu (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte,

Stimate domnule deputat Dida,

În anul 2005, Ministerul Culturii şi Cultelor are trei acţiuni, trei activităţi legate de ceea ce va fi sărbătoarea din anul 2006. Am să vi le spun foarte pe scurt.

Prima, este legată de restaurarea şi consolidarea Forului Capitalei Provinciei Dacia, colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa Dacica. Trebuie să precizez că în acest for s-au făcut lucrări de consolidare în perioada '89 - '95 şi ulterior, 2000 - 2002, la zidurile de pe latura nord-estică, la zidul laturii de nord al Bazilicii şi la soclul Porticului. Până în prezent s-au inventariat 1.320 de piese din calcar şi marmură, care au fost depozitate din for, urmând să fie restaurate ulterior. Deocamdată, nu există bani alocaţi pentru restaurarea propriu-zisă, ci, repet, doar pentru consolidare.

Pentru aceste lucrări de consolidare, în anul 2005, am alocat, prin intermediul Programului Naţional de Restaurare, suma de 320 milioane lei.

A doua activitate este legată de cercetările la Cetatea Tropaeum Traiani din Adamclisi. Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine importanţa acestei aşezări, aşa încât n-o să intru în detalii privind istoricul cercetării întrerupte, practic, în 1977. Lucrările de restaurare au fost încheiate atunci.

De atunci, încolo, cum ştiţi, cercetările arheologice au continuat. În perioada 2001-2004, au fost alocate în total sume care au ajuns la pragul de 300 milioane de lei pentru cercetări arheologice. Am reuşit în acest an, 2005, să alocăm numai pentru cercetări arheologice şi lucrări de conservare primară, 600 milioane lei.

Totodată, o a treia activitate este aceea legată de revitalizarea unui proiect de revalorificare a Podului lui Traian. Este un proiect ambiţios, care are în vedere piciorul podului, Castrul roman de la Drobeta, fortificaţia medievală a Severinului, vestigiile Bisericii Medievale, precum şi consolidarea, restaurarea şi reabilitarea funcţională a clădirilor Muzeului Regiunii Porţile de Fier.

Pentru acest proiect au fost demarate mai multe discuţii cu Agenţia de Dezvoltare din regiunea Latio. Încercăm să obţinem bani din fonduri europene şi sperăm ca în cursul acestui an, 2005, să avem un răspuns de la partenerii noştri italieni.

Totodată, trebuie să vă anunţ că ne-am hotărât, deja decizia a fost luată, urmând să fie pusă pe hârtie în al doilea semestru al anului 2005, ca anul 2006 să fie proclamat "Anul Traian", evident, în memoria celor 1.900 de ani de la cucerirea Daciei.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să mai interveniţi? Mulţumesc.

Domnul Mircia Giurgiu.

Trei întrebări tot pentru domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Domnul Virgil Ştefan Niţulescu:

Stimate domnule deputat,

În ordinea pe care o am eu, prima întrebare se referă la funcţia de balerin operă cu studii superioare. Este o funcţie pe care noi am introdus-o prin intermediul Ordonanţei Guvernului nr. 9/2005, o funcţie care nu exista până acum, şi care - evident - aduce un nivel de salarizare mai mare, comparativ cu cel stabilit prin intermediul Anexei la Legea nr. 504/2004 cu privire la instituţiile publice de spectacole şi concerte.

În momentul de faţă, am făcut demersurile necesare pentru a soluţiona problema ridicată de dumneavoastră. Trebuie să vă spun că, în conformitate cu prevederile Ordonanţei nr. 9/2005, aprobată cu modificări şi completări din Legea nr. 112 din acest an, sunt incluse funcţiile cu cel mai mare nivel de salarizare, printre care se regăseşte şi funcţia de solist balet, ale cărei atribuţii sunt mult mai complexe decât cele ale funcţiei de balerin.

Considerăm, de aceea, că solicitarea cuprinsă în scrisoarea pe care dumneavoastră aţi preluat-o în cadrul interpelării, ca cele două funcţii să aibă acelaşi nivel de salarizare, nu ţine seama tocmai de ierarhizarea funcţiilor, invocată în sprijinul susţinerii, şi ca atare noi considerăm că această solicitare a Uniunii Sindicale nu este justificată.

La cea de a doua întrebare, în legătură cu funcţia de şef partidă, care se regăseşte în Legea nr. 504/2004, pentru care se prevede un nivel de studii superioare de lungă durată, trebuie să precizez că, prin Ordonanţa Guvernului nr. 9/2005 au fost instituite mai multe funcţii noi, pentru noi nivele de salarizare, cum ar fi: balerin operă cu studii superioare, impresar artistic cu studii medii, bibliotecar cu studii postliceale ş.a.m.d.

Având în vedere că utilizarea altor posturi decât cele ocupate este condiţionată, prin acest act normativ, de existenţa unor posturi vacante de care, din păcate, în momentul de faţă instituţiile nu dispun, în mod practic, din păcate, prevederile Ordonanţei nr. 9/2005 în acest an nu sunt aplicabile. Trebuie să vă spun că se repetă o situaţie care a mai fost înregistrată şi în trecut.

În anul 2004, am înregistrat un balast provocat de o prevedere din Ordonanţa de urgenţă nr. 123/2003; nu au putut fi puse în aplicare prevederile acelei ordonanţe, practic, decât în anul 2005, astfel încât considerăm că prevederile din Ordonanţa nr. 9/2005 referitoare la aceste noi funcţii introduse, vor putea fi puse în aplicare de-abia în anul 2006. Ele vor fi efectiv operabile în situaţia în care prevederile acestui nou act normativ se vor corela cu încadrarea personalului în funcţiile respective, prin transformarea propriilor posturi în instituţiile de spectacole în cauză.

La cea de a treia întrebare pe care aţi pus-o, răspunsul este foarte simplu. Cred că este vorba despre o confuzie. Nu avem în nici un fel în vedere, dar absolut în nici un fel în vedere unificarea Operei Naţionale cu Opereta Naţională, cu Teatrul de Operetă "Ion Dacian". Probabil că această confuzie provine din anunţarea unui proiect al ministerului nostru de a investi în realizarea unei construcţii noi pentru Opera Naţională, construcţie pentru care sperăm să obţinem şi finanţări externe, şi abia în momentul în care noua construcţie, care sperăm noi va fi la nivelul operelor din întreaga lume, un nivel - zicem noi - corespunzător începutului de mileniu trei, de-abia atunci vom putea să mutăm Opera Naţională din actualul său sediu, şi să putem oferi spaţiul actual al Operei Naţionale pentru Teatrul de Operetă "Ion Dacian", care funcţionează, după demolarea fostei clădiri a Operetei, într-un spaţiu impropriu.

Într-un interval de timp optimist, eu cred că înainte de 5 ani de-acum încolo, nu se poate pune în discuţie mutarea Operei din sediul său actual, în viitorul său sediu, şi respectiv, ulterior, mutarea Operetei în sediul actual al Operei. Este vorba despre o rocadă pe care vrem să o facem spre beneficiul acestor două instituţii muzicale.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Referitor la prima întrebare, într-adevăr, balerinii au fost trecuţi din clasa a IV-a în clasa a III-a, dar noi am cerut prima clasă, fiindcă am considerat că ar fi mai aproape de realitate, cu munca pe care o desfăşoară. Oricum, totuşi este bine că s-a mişcat ceva.

Referitor la cea dea doua întrebare într-adevăr, se dau ordonanţe de urgenţă, dar, din păcate, deocamdată, nu se pot pune în aplicare. Noi sperăm să le puneţi mai repede decât anul viitor.

Iar la cea de-a treia întrebare, mă bucur că aţi făcut o precizare clară, şi anume faptul că nu se vor uni cele două instituţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Mircea Giurgiu mai are o întrebare pentru doamna Cristina Manda.

Doamna secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Doamna Maria Cristina Manda (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La întrebarea formulată de domnul deputat Giurgiu, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.274/A/2005, şi adresată ministrului justiţiei, referitoare la măsurile luate pentru aplicarea Hotărârii judecătoreşti pronunţate împotriva debitoarei Societatea Comercială Spedition Konig S.R.L. Arad, vă facem cunoscute următoarele: "Aşa cum rezultă din cuprinsul înscrisurilor anexate întrebării formulate, Societatea Comercială Alint Tanscom S.R.L., a transmis în data de 4 martie 2002, prin intermediul executorului judecătoresc, o notificare către Societatea Comercială Spedition Konig S.R.L., prin care se punea în vedere, acestei din urmă societăţi comerciale, să achite debitele restante, în caz contrar urmând a fi chemată în judecată.

Ulterior, creditorul s-a adresat instanţei judecătoreşti, iar Tribunalul Arad, prin Sentinţa Civilă nr.2568/20 noiembrie 2002, a admis acţiunea şi a obligat-o pe pârâta debitoare la plata sumei de 16.800.000, echivalentul a 1.200 mărci germane, cu titlul de preţ, precum şi la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 1.439.000 lei.

Notificarea la care se face referire, reprezintă o comunicare făcută de creditor, debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc, act anterior procedurii de executare silită propriu-zisă, care nu trebuie confundat cu somaţia, şi care nu poate conduce la începerea executării silite.

Mai mult decât atât, executorul judecătoresc nu putea începe procedura de executare silită la data de 4 martie 2002, în lipsa unui titlu executoriu, reprezentat de hotărârea judecătorească pronunţată ulterior, în luna noiembrie a anului 2002.

Potrivit dispoziţiilor art.373¹ şi 372 din Codul de procedură civilă, procedura de executare silită se declanşează de către executorul judecătoresc, în baza cererii adresată de către creditor, la care se ataşează titlul executoriu, reprezentat de o hotărâre judecătorească sau de un alt înscris care, potrivit legii, poate constitui un astfel de titlu.

Din actele anexate întrebării formulate, nu rezultă că societatea creditoare a înregistrat la Biroul executorului judecătoresc o cerere în vederea executării silite a sumelor datorate de către Societatea Comercială Spedition Konig SRL, cerere în lipsa căreia executorul judecătoresc nu putea trece la executarea silită.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Vă mulţumesc pentru răspuns. O să informez acea societate să parcurgă toate treptele şi căile legale pentru a intra în posesia acelor bani. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Ultima parte a şedinţei de astăzi se referă la depunerea de interpelări sau la prezentarea de interpelări.

Sunt depuse interpelări scrise de către domnii Laurenţiu Mironescu, Costache Mircea, Ştefan Baban, Cosmin Nicula, Mugurel Sârbu, Alexandru Mazăre, Ioan Dumitru, Gheorghe Sârbu, Aurel Vlădoiu, Dan Iosif, Ioan Munteanu, Graţiela Iordache, Viorel Pupeză, Vasile Puşcaş, Ion Călin, Alecsandru Ştiucă, Adrian Moisoiu, Bogdan Ciucă, Emil Radu Moldovan, Petru Andea, Ilie Merce, Petru Călian, Mihai Dumitru, Gabriela Creţu, Monalisa Găleteanu, Mircia Giurgiu, Marius Iriza.

S-au înscris pentru a prezenta interpelări următorii deputaţi: Nicolae Bădălău -nu este; Vasile Soporan - nu este; Ioan Ţundrea.

Vă rog, aveţi microfonul, domnule deputat.

Domnul Ioan Ţundrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului, interpelare intitulată: "Finalizarea DN6 - E70 poate deveni o problemă de conştiinţă?"

Domnule ministru, un raport al Poliţiei din judeţul Timiş afirmă că DN6 - E70 este denumit "drumul morţii", având în vedere faptul că frecvenţa accidentelor de circulaţie este extrem de ridicată. Despre cauzele acestor accidente statisticile sunt diverse.

Totuşi, în 15 ani de statistici, nu am remarcat să fie menţionată şi cauza "accident datorat drumului dezastruos". În ultimii ani, am circulat frecvent pe acest drum, aşa-zis european, şi aproape de fiecare dată am văzut privelişti terifiante, cu maşini contorsionate şi trupuri schilodite. Coşmarul începe la intrarea în judeţul Caraş-Severin, imediat după ieşirea din Băile Herculane.

Slalomul printre gropi, pe care sunt nevoiţi să-l facă şoferii, un fel de "cristiane", ca la schi, aventura continuă până la Caransebeş, în acelaşi mod, al datului dintr-o groapă în alta.

Vă adresez rugămintea, domnule ministru, de a ne informa despre stadiul lucrărilor de la această porţiune de drum, E70 Timişoara-Drobeta-Turnu-Severin, sau DN6 Drobeta-Turnu Severin- Caransebeş, valoarea lucrărilor efectuate până acum şi anul finalizării.

Vă adresez rugămintea de a răspunde şi cetăţenilor din municipiul Caransebeş, care mi s-au adresat astfel: "Câţi ani vor mai trece până la finalizarea pasajului peste calea ferată de la intrarea în municipiul dinspre Băile Herculane. Recunosc, că a fi ministrul transporturilor şi a gestiona asemenea drumuri, pe care zilnic se produc atâtea tragedii, poate deveni o problemă de conştiinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Gabriela Creţu. Dânsa a greşit, când a spus că a depus interpelarea în scris. Vrea s-o prezinte, doamna deputat. Vă rog, aveţi microfonul.

Doamna Gabriela Creţu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor.

Prin această interpelare solicit adoptarea urgentă de măsuri pentru a sancţiona abuzurile prefectului de Vaslui, şi pentru a corecta erorile pe care acesta le face, cele care mai pot fi reparate.

Prefectul de Vaslui, în loc să aibă în vedere, în planul administraţiei locale, respectarea legii, are o relaţie foarte specială cu aceasta: fie o ignoră, fie o încalcă sistematic, incompetenţa şi abuzul fiind două dintre caracteristicile activităţii sale.

În lungul şir al gafelor şi abuzurilor, se numără şi demiterea, prin Ordin, a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, la o săptămână după ce acesta îşi dăduse demisia din funcţia cu care se presupunea că ar fi incompatibil, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

În aceeaşi situaţie a fost o înregistrare greşită, domnul deputat Bogdan Ciucă. Aveţi microfonul, domnule deputat, să prezentaţi interpelarea. Îmi cer scuze.

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este vorba despre o interpelare adresată doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului şi gospodăririi apelor.

Obiectul interpelării: Este vorba de includerea amenajărilor piscicole Mata - Rădeanu şi parţial a fundurilor de vânătoare limitrofe în interiorul Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.

Doamnă ministru, în urma întâlnirilor avute în teritoriu, cu proprietarii de amenajări piscicole şi cu membrii Asociaţiei Judeţene de Vânătoare şi Pescuit Sportiv, ne-a fost semnalată situaţia creată prin aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 2.151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată.

Prin această hotărâre de guvern se doreşte includerea amenajării piscicole Mata-Rădeanu şi a fundurilor de vânătoare limitrofe, în interiorul Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, cu o suprafaţa totală fiind 8.247 ha.

În urma acestor comasări, atât AJVPS, cât şi ceilalţi proprietari ai amenajărilor piscicole sunt vătămaţi în dreptul lor de a organiza, desfăşura activităţi economice, piscicultură, pescuit şi vânătoare în interesul membrilor Asociaţiei.

Această vătămare rezultă din prevederile art.36 lit. g din Legea nr.103/1996, republicată, care interzice practicarea vânătorii în parcurile naturale, şi a Hotărârii de Guvern nr.2.151/2004 art.3 alin.4, 5 şi 6, prin care se interzice desfăşurarea temporară a oricărei forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenului până la aprobarea planului de management.

Includerea amenajării piscicole Mata - Rădeanu, în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior nu s-a făcut în baza unor studii ştiinţifice, documentate şi corecte, ci făcându-se uz de încadrări false ale naturii terenurilor.

Nu a fost consultată societatea civilă interesată, şi cu atât mai puţin titularii dreptului de proprietate privată asupra unor terenuri şi asupra unor active care fac să existe aceste amenajări piscicole.

AJVPS Galaţi, cât şi ceilalţi proprietari de amenajări piscicole au cheltuit în ultimii ani sume importante de bani pentru cumpărarea activelor menţionate, umplerea bazinelor piscicole cu apă, popularea acestora cu peşte, plata redevenţei şi administrarea funcţională a amenajării piscicole Mata - Rădeanu în interesul membrilor acestei asociaţii.

În urma acestei interpelări, solicit doamnei ministru să ne comunice următoarele:

1. De ce s-au încălcat prevederile art.29 alin.1 din Legea nr.192/2001 privind folosirea obligatorie a amenajărilor piscicole pentru obţinerea producţiei de peşte şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 art.3 lit. b privind exceptarea din categoria ariilor protejate, a rezervaţiilor de genofond destinate reproducerii animalelor, în particular a peştelui în scopuri economice?
2. Cine va suporta pierderea economică AJVPS - Galaţi, cât şi a celorlalţi proprietari de amenajări piscicole, ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 2151/2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Declar închise lucrările zilei de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,35.