Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat domnul Gheorghe Albu, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul Mihai Ungheanu, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului.

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în cadrul sesiunii extraordinare convocate în conformitate cu prevederile art. 66 alin. (2) şi (3) şi ale art. 147 alin. (2) din Constituţie şi ale art. (2) din Regulamentul şedinţelor comune ale celor două Camere.

Din totalul celor 467 de parlamentari, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 406, fiind absenţi 61. Cvorumul legal este îndeplinit.

După cum aţi constatat, în proiectul ordinii de zi a şedinţei de astăzi este înscris, potrivit deciziei de convocare a Parlamentului în sesiune extraordinară, un singur punct: reexaminarea dispoziţiilor constatate ca fiind neconstituţionale din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea în condiţiile art. 114 din Constituţia României.

Înainte de a supune atenţiei şi votului dumneavoastră ordinea de zi, îngăduiţi-mi să reamintesc că, potrivit prevederilor art. 147 alin. (2) din Constituţie, în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi propusă? Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

În ceea ce priveşte programul de desfăşurare a lucrărilor, în cadrul şedinţei va fi prezentat raportul Comisiilor juridice ale celor două Camere, vor avea loc dezbateri asupra propunerilor cuprinse în raport, votul asupra fiecărei propuneri a comisiilor, precum şi votul asupra raportului în ansamblu.

Dacă sunt comentarii în ceea ce priveşte programul de lucru?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Programul de lucru a fost adoptat, deci, cu unanimitate de voturi.

Dau cuvântul domnului deputat Andon, preşedintele Comisiei juridice de la Cameră, pentru prezentarea raportului comun al celor două Comisii juridice. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi ai Camerelor Parlamentului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am să dau citire integral raportului comisiei şi nu îl voi rezuma, atât pentru că nici nu este prea mare, dar şi pentru că prezintă o importanţă deosebită şi nu-mi pot asuma răspunderea să sintetizez cele aprobate prin vot de către membrii comisiilor.

Raport comun cu privire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 375/6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591/8 iulie 2005.

În şedinţa comună din 7 iulie 2005, birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au hotărât ca Decizia Curţii Constituţionale nr. 375/6 iulie 2005, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, lege asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea în condiţiile art. 114 din Constituţia României, să fie transmisă Comisiilor juridice ale celor două Camere pentru reexaminarea dispoziţiilor din lege declarate neconstituţionale, în vederea punerii lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

În şedinţa din 11 iulie 2005, cele două Comisii juridice, convocate pentru întocmirea raportului comun, au luat în dezbatere textele din lege declarate neconstituţionale, în vederea punerii lor de acord cu decizia Curţii, aşa cum ne obligă prevederile alin. (2) al art. 147 din Constituţie.

În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate de către membrii celor două Comisii juridice, reprezentând grupurile parlamentare, aceştia au hotărât, cu majoritate de voturi, 15 pentru şi 14 împotrivă, să supună plenului Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, Raportul asupra reexaminării unor prevederi din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun. Anexa v-a fost difuzată împreună cu raportul.

Pe lângă aceasta, domnul senator Gavrilă Vasilescu a propus introducerea unei noi teze, teza a doua, la art. 24 alin. 2, cu următorul cuprins: "Pentru ceilalţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea lor, pot fi suspendaţi din funcţia de judecător sau procuror". Supus la vot, textul a fost respins de comisii, cu 1 vot pentru, 27 împotrivă şi 1 abţinere.

Membrii celor două comisii au constatat că prin eliminarea unor texte, articolele urmează să fie renumerotate şi corelate, cu trimiterile la textele eliminate.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, iar raportul, cuprinzând textele puse de acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 375, urmează a fi adoptat potrivit art. 76 alin. 1 din Constituţia României, republicată.

Acesta este raportul, pe lângă care sunt obligat să informez oficial membrii celor două Camere că, ulterior întocmirii lui, care s-a produs alaltăieri (11 iulie) ieri, 12 iulie, în conformitate cu art. 80 alin. (2) din Constituţia României, Preşedintele României a iniţiat o procedură de mediere, invitând reprezentanţii grupurilor parlamentare, preşedinţii celor două Camere, în primul rând, primul ministru, judecători ai Curţii Constituţionale.

În urma consultărilor, s-a hotărât ca specialiştii grupurilor parlamentare să se întrunească aseară într-o reuniune de lucru şi să pregătească, să studieze, eventualitatea existenţei unor soluţii şi mai bune decât cele propuse de comisie şi adoptate prin votul de luni şi care au făcut obiectul acestui raport, în sensul de a încerca să se apropie de intenţiile iniţiatorului de lege şi de ceea ce, în concepţia iniţiatorului de lege, reprezintă reforma în justiţie, cu condiţia ca să fie exprimări constituţionale.

Această activitate a avut loc sub forma, repet, unei consultări între experţii partidelor, motiv pentru care, în urma consensului realizat aseară de cei prezenţi, am fost mandatat să vă supun atenţiei şi să rog preşedinţii celor două Camere care prezidează lucrările să supună votului propunerea ca raportul să fie retrimis comisiilor reunite, pentru reexaminare, în vederea continuării căutării celor mai bune soluţii, reunire care să aibă loc astăzi, în spaţiul, în timpul acestei sesiuni extraordinare. De aceea au fost pregătite variante de lucru, astfel încât Comisiile juridice reunite, dacă dumneavoastră veţi hotărî aceasta, să poată lucra operativ şi să ajungă la o concluzie, care, apoi, să constituie raportul final.

Deci, vă rog, domnilor preşedinţi, supuneţi votului propunerea de retrimitere la Comisiile juridice.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog, în legătură cu această propunere, domnul deputat Cristian Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

În urma demersului prezidenţial iniţiat în cursul zilei de ieri, referitor la găsirea unor formule mai bune de text, care să completeze golurile lăsate în Legea privind progresul reformei în justiţie, din cauza sau datorită deciziei Curţii Constituţionale, în urma acestui demers, într-adevăr, ieri seară a avut loc o întrunire a unor oameni de competenţă din toate grupurile parlamentare şi decidenţi politici care au încercat să găsească texte mai bune, care să fie puse în golurile respective. Progresul nu a fost atât de însemnat, totuşi, s-a degajat cel puţin un text care poate să completeze raportul care este în faţa dumneavoastră. De aceea şi Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine retrimiterea la comisie a acestui raport, pentru a fi completat cu ceea ce s-a degajat în negocierea politică de aseară şi, eventual, cu alte idei mai bune.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă rog. Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor preşedinţi,

Nu o să mă refer la impedimentele de procedură pe care le ridică regulamentul nostru în legătură cu această soluţie de retrimitere, pentru că, peste impedimentele de ordin strict formal, juridic, există alte considerente, de ordin politic, care, de data aceasta, prevalează.

Este vorba de o încercare de refacere a unui raport, care, aţi văzut cu toţii, că a fost alcătuit în condiţiile cele mai regulamentare: 15 membri ai comisiei au votat în consonanţă cu decizia obligatorie a Curţii Constituţionale, 14 au votat împotriva Curţii Constituţionale, practic, împotriva Constituţiei. Ăsta este raportul şi ăsta trebuie să-l dezbatem!

Dar a intervenit această idee de retrimitere. Sorgintea sa este categoric politică. Ea porneşte de la ambiţia Guvernului de a trece acest pachet fără dezbateri parlamentare, ca, acum, să fie nevoit să se reîntoarcă la ceea ce a negat, la dezbateri parlamentare.

Dar reîntoarcerea se face prin purgatoriul unui instrument folosit ca un şantaj. O labilitate înspăimânătoare, care a făcut acest Guvern să-şi asume demisia, irevocabilă categoric, şi în câteva ore să revină asupra acestei demisii, care putea să provoace alegeri anticipate, demonstrează că ne aflăm în faţa unui scenariu bine pregătit şi Parlamentul României nu cred că este menit să înghită scenarii.

Vă rog să constataţi că, practic, la această oră, ne aflăm în faţa unei piese bine regizate. Se intră într-un aşa-zis "conflict constituţional" şi apare salvatorul naţiunii, care este domnul preşedinte Băsescu, căruia îi serveşte, evident, soluţia de retrimitere, domnul preşedinte Adrian Năstase.

Oare, domnilor de la PSD, teama de alegerile anticipate este aşa de mare încât să acceptaţi orice fel de compromis în această situaţie? Asta este problema!

Partidul România Mare nu a provocat alegerile anticipate, sunt provocate de incompetenţa Guvernului. Nu le-a cerut! A fost de acord, în condiţiile în care acest Guvern le-a provocat şi le-a propus şi nu ne dezicem de la acest punct de vedere.

Suntem în faţa unei probleme de retrimitere - vreau să scurtez discursul meu, ca să nu fie eminamente politic -, o retrimitere care, conform consultărilor de aseară, pentru că, păstrându-ne punctul de vedere, dăm dovadă de o atitudine constructivă, de participare la lucrări, dar discuţiile din seara precedentă au demonstrat un singur lucru: eliminarea textelor este soluţia ce se păstrează. Numai că, acum, aceeaşi Mărie poartă altă pălărie, care se cheamă "reformulare".

La o asemenea mascaradă, însă, noi nu marşăm! Punctul nostru de vedere este clar: sunt texte neconstituţionale, trebuie să fie eliminate!

Răspunderea pentru modul în care se va proceda, răspunderea fermă, constituţională, după votul Parlamentului, revine Preşedintelui României. Domnia sa nu trebuie să se erijeze în omul care rezolvă tot pe baza concilierilor, ci trebuie să-şi asume bărbăteşte răspunderea constituţională care îi revine: promulgă sau nu promulgă ceea ce am votat noi, obiectul votului nostru, şi anume raportul comisiei, de eliminare.

Pentru că pericolul este mare! În momentul în care Parlamentul votează texte reformulate, tot pachetul de legi (şi justiţie, cu celelalte prevederi, şi cel privind proprietatea) va fi considerat ca adoptat prin votul Parlamentului. Or, nu este cazul ca Parlamentul să-şi asume răspunderea pentru iresponsabilitatea Guvernului.

De aceea, ne opunem pentru retrimiterea la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vă reamintesc că, până la urmă, Parlamentul, în întregul său, va decide în legătură cu propunerile care se fac.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Sigur. Mi-am spus un punct de vedere.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Verestoy Attila.

Domnul Verestoy Attila:

Domnilor preşedinţi,

Onorat Parlament,

Distinşi oaspeţi,

Vă rog să mă credeţi că este foarte plăcut să constat că există, într-adevăr, o consecvenţă în anumite luări de cuvânt, un distins antevorbitor, mai devreme, care pe o perioadă destul de scurtă a fost şi "popular", după aceea n-a mai fost "popular"... şi ne-a învăţat acum, în câteva cuvinte, cât de ferm trebuie să respectăm şi să fim consecvenţi cu anumite decizii.

Eu cred că suntem aici pentru a fi oameni politici. Sunt convins că tot ceea ce serveşte pentru a face un pas înainte în legiuire şi ne ajută va fi cu un suport al majorităţii acestei săli.

Sunt convins că demersul domnului preşedinte a fost binevenit. Şi a fost exact în momentul în care trebuia să fie. Pentru că există posibilitatea ca să satisfacem două exigenţe. Două! Orice altă variantă ar putea satisface numai una din ele: şi anume un pas ferm şi hotărât pe calea reformei justiţiei, dar cu instrumentul, cu legea, care să fie într-o perfectă concordanţă, nu numai în conţinut, ci şi în formă cu Constituţia.

Şi, de aceea, aceste obiecţii de neconstituţionalitate a patru articole ne cer o punere de acord, nu o eliminare. Textul Constituţiei este bine gândit, echilibrat şi ne dă posibilitatea, nouă, oamenilor politici, să judecăm, nu numai în varianta de "totul sau nimic". Ne dă posibilitatea şi ne oferă şansa ca să creăm texte care să fie conforme cu Constituţia şi, totuşi, să facă un pas înainte, în ceea ce numim noi calea reformei în această ţară.

De aceea, consider binevenită şi consider eficient acest demers al domnului preşedinte. În consecinţă, această decizie care se prefigurează şi la care UDMR-ul va da votul, de a trimite înapoi la comisie aceste texte, pentru o nouă formulare, care să servească cele două deziderate: reforma jutistiţiei şi respectarea Constituţiei.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

După modificarea Constituţiei, în 2003, Parlamentul este cel care, deşi este expresia voinţei poporului, nu mai are posibilitatea să facă nimic după ce un text pe care îl aprobă, Curtea Constituţională îl declară neconstituţional. Aceasta este situaţia în care ne aflăm noi astăzi. Sigur, pot fi păreri diferite pe această temă.

Grupul parlamentar al PNL a luat act de această situaţie, a luat act de dorinţa Preşedintelui României de a media acest conflict între Parlament şi Curtea Constituţională şi eu cred că ceea ce s-a stabilit aseară între liderii politici ai grupurilor parlamentare şi Preşedintele României, este un lucru bun, este o încercare de a depăşi această situaţie de criză. Şi Grupul parlamentar PNL este de acord ca raportul Comisiilor juridice reunite să fie retrimis la aceste comisii, pentru a pune de acord o serie de alte texte care au fost negociate aseară de experţi jurişti. După ce vom avea un nou raport al Comisiilor juridice, vom putea să ne exprimăm un punct de vedere, de data aceasta, politic.

Ca atare, vă rog să aprobaţi retrimiterea la comisie a raportului şi probabil că în circa două ore ne putem reîntâlni în plen, să putem să rediscutăm acest raport.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Valer Dorneanu. (Rumoare.)

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în bănci şi să faceţi linişte!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Eu sunt de acord într-un fel cu unele afirmaţii care s-au făcut aici, că Parlamentul estea chemat "să scoată castanele", sunt de acord că cineva se foloseşte de noi, dar haideţi să vedem care e rolul Parlamentului, haideţi să vedem dacă, nu cumva, după atâtea derapaje anticonstituţionale, după atâtea derapaje în care instituţiile statului au fost desfiinţate, au fost criticate pentru încercare lor de a se pronunţa potrivit Constituţiei. Ieri, la Preşedinţie, a fost un act de primă revenire la normalitate, un act în care preşedintele ţării şi-a adus aminte că este obligat să respecte Constituţia şi să-l respecte pe cel care este garantul Constituţiei, adică Curtea Constituţională. Acolo nu a fost atât un act de mediere între un act constituţional, acolo a fost un act de recunoaştere a unui act constituţional şi, poate, un merit în această privinţă îl are şi consiliera pe probleme juridice, doamna Renate Weber, care demonstrează că societatea civilă poate să dea şi dă, de regulă, şi oameni excepţionali, valoroşi. Din păcate, dă şi excepţii.

Apropo, însă, de rolul Parlamentului şi de discuţia care a avut loc ieri la preşedinte. Acum, Parlamentul are posibilitatea să demonstreze că este reprezentantul suveran al poporului şi că el este cel care îi pasă de ceea ce se întâmplă în această ţară. Este cel care trebuie să vadă că ţara, acum, are nevoie de ieşirea din această criză, pe care ne-a dat-o, pe de o parte, natura şi, pe de altă parte, crizele instituţionale şi constituţionale care au fost create superficial. Putem acum să demonstrăm că, deşi prea târziu, aici sunt dezbaterile care pot aduce lumină, aici sunt dezbaterile în care se pot naşte soluţii constituţionale, în care se pot naşte adevăratele legi ale reformei.

S-a spus aici că noi nu putem să facem decât să eliminăm textele neconstituţionale. Nu este adevărat, îmi cer scuze faţă de distinsul meu prieten, Constituţia spune că Parlamentul, cu prilejul reexaminării acelei legi care a fost declarată neconstituţională, trebuie să pună de acord textele legii cu decizia Curţii Constituţionale şi cu Constituţia. Aceasta nu se face numai prin eliminarea textelor, se poate face şi prin costruirea unor texte adecvate, care să ţină seama şi de intenţia autorului, dar să supună această intenţie rigorilor Constituţiei şi rigorilor Curţii Constituţionale.

De aceea, noi putem acum, chiar şi regulamentar, să reluăm în discuţie raportul Comisiilor juridice reunite şi să găsim acele texte care pot practic prelua unele din intenţiile autorilor, fără a impieta asupra principiilor fundamentale, suveranitatea Parlamentului, inamovibilitatea judecătorilor, neretroactivitatea legii, chestiuni care trebuie respectate cu sfinţenie.

În acest cadru putem să găsim acele texte care să ne aducă la un compromis şi care să demonstreze că această lege a vrut să fie folosită doar ca un pretext pentru declanşarea unui proces electoral de care ţara nu avea nevoie acum. Să demonstrăm şi ţării, şi preşedintelui, şi tuturor, că Parlamentul este acea formulă, acel organism, acel for de dezbateri care soluţionează adevăratele probleme ale ţării şi care, de fapt, scoate ţara şi pot scoate ţara din orice impas posibil.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deci, sunt de acord să fie retrimis Comisiilor juridice, şi, poate, stimaţi preşedinţi, stabiliţi şi un termen înăuntrul căruia comisiile să refacă raportul şi să se prezinte din nou în plen cu acesta.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupurilor Partidului Conservator, domnul deputat Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să fiu scurt, deoarece şi lucrurile ne par limpezi. Pornim de la ideea că cine manifestă exigenţă trebuie să dovedească şi competenţă, iar cine manifestă exigenţă şi competenţă trebuie să fie animat şi de bună-credinţă.

La intersecţia acestor trei valori intelectual-morale care ar trebui să caracterizeze pe fiecare ales al poporului, parlamentarii Partidului Conservator au ştiut să manifesate exigenţă la dezbaterile în primă mână consacrate punerii de acord a textului de lege cu decizia Curţii Constituţionale, apreciază, fără suspiciuni şi fără reticenţe neproductive, rolul de mediere pe care l-a avut, poate, cu întârziere, dar l-a avut Preşedintele României. Este o şansă, şansa nu este a noastră, nu este a unui partid, nu este a unei legi, este şansa stabilităţii în ţară, şansa liniştii în ţară, şansa de a se concentra autorităţile publice pe marile probleme ale ţării, care, în momentul de faţă, nu sunt cele câteva texte de lege.

În consecinţă, rugăm, susţinem, de data aceasta o fac în numele colegilor de partid, retrimiterea la comisiile reunite, cu recomandarea ca, pe parcursul zilei de astăzi, într-un termen pe care noi îl propunem să fie de maximum două ore, să se rediscute raportul şi să se ajungă, cum spuneam, cu exigenţă, dar şi cu competenţă şi bună credinţă, la o formulă mai lucrativă.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vă rog, din partea Grupului minorităţilor naţionale, doamna deputat Dumitrescu.

Doamna Liana Dumitrescu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale susţine retrimiterea acestor articole către Comisiile juridice, având convingerea că vom găsi astăzi o soluţie optimă pentru rezolvarea crizei în care suntem.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu, din partea unui grup de independenţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Procedură! Nu se poate!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor senatori şi deputaţi,

Ne găsim astăzi în sesiune extraordinară. Această sesiune extraordinară nu-i extraordinară numai pentru faptul că este în afara programului normal de lucru, ci este extraordinară pentru că trebuie să rezolvăm o criză, şi Grupul parlamentar al independenţilor este conştient că astăzi, Parlamentul va da măsura competenţei sale. Va găsi soluţii care să împace şi Constituţia, dar şi intenţiile politice.

Credem că nimeni nu este împotriva reformei justiţiei, credem că nimeni nu este împotriva integrării europene, credem că nimeni nu este, astăzi, împotriva acţiunii pe care trebuie să o ducem toţi în teritoriu spre a găsi soluţii şi în problema inundaţiilor.

De aceea, domnilor preşedinţi, domnilor senatori şi deputaţi, Grupul parlamentar al independenţilor susţine retrimiterea la comisii, cu ideea clară că, în două ore, se va găsi o soluţie de compromis care, în fond, este esenţa politicii.

Vă mulţumim şi urăm celor două comisii succes. (Aplauze).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc în numele comisiilor, însă, domnule deputat, sunt dator să vă reamintesc că nu există un grup parlamentar al independenţilor. Adeseori, însă, în cadrul dezbaterilor am acceptat ca independenţii să-şi însumeze timpul, pentru a participa la dezbatere.

Fac această precizare în numele deciziilor pe care le-am luat în cadrul Biroului permanent din Cameră şi dau cuvântul domnului deputat Bolcaş pentru un comentariu de procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Cred că în materie de procedură şi abilitate politică nu se aplică principiul "mai bine prea târziu decât niciodată", pentru că rectificarea dumneavoastră de ultimă oră, după ce aţi lansat în faţa Camerelor reunite sintagma "Grupul de independenţi", nu repară ci amplifică o situaţie.

Eu sper, şi asta este problema de procedură, că n-aţi făcut-o intenţionat.

Domnul deputat Anghel Stanciu a vorbit ca deputat independent, punct, şi aşa trebuie să recepţioneze Camera, fără discuţii suplimentare, pe care dumneavoastră, nu ştiu din ce raţiuni, aţi dori să le declanşaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, cred că avem lucruri mai importante de făcut decât să continuăm acest dialog. De aceea, pentru că sunt la această tribună cred că nu este cazul să vă mai răspund. Am precizat ce am avut de spus. N-am avut ocazia să spun nimic în legătură cu referirea dumneavoastră la întâlnirea de ieri, nici n-am de gând să o fac. Cei care au fost prezenţi acolo ştiu în ce spirit am făcut intervenţia respectivă.

Stimaţi colegi, aţi ascultat punctele de vedere exprimate de către grupurile parlamentare şi de către domnul deputat Anghel Stanciu şi vă rog să judecaţi şi să decideţi în legătură cu hotărârea de a retrimite decizia Curţii Constituţionale la cele două comisii juridice.

Aş vrea să vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Rog toţi colegii să ia loc în bănci ca să putem să examinăm şi să numărăm voturile.

Rog, de asemenea, colegii de la Guvern şi reprezentanţii grupurilor parlamentare ale Coaliţiei să ia loc în bănci.

Domnul senator Verestóy! Vă rog să luaţi loc cu toţii.

Supun deci votului dumneavoastră propunerea preşedinţilor Comisiilor juridice, formulată în faţa dumneavoastră, în faţa celor două Camere de domnul preşedinte Sergiu Andon.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 322 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să număraţi. 47 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 322 de voturi pentru şi 47 împotrivă, propunerea preşedinţilor comisiilor a fost aprobată.

Stimaţi colegi, două ore începând din acest moment înseamnă 12,30. Este nevoie şi de difuzarea raportului, aşa că avem o variantă minimală, care ar fi ora 13, dar nu ştiu dacă nu ar fi mai potrivit pentru a lăsa răgazul necesar 14 sau 15.

Domnul preşedinte Eckstein.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ieri, în afară de faptul că am discutat şi chestiuni de ordin politic, am avansat şi în privinţa redactării unor posibile texte. Deci, eu consider că termenul de două ore va fi suficient.

Domnul Adrian Năstase:

Eu consider, sigur - dumneavoastră veţi decide - ştiu că sunt unele discuţii, poate domnul senator Eckstein nu este la curent, dar ştiu că sunt şi discuţii politice mai complexe. Poate mulţi aţi fost informaţi. De aceea cred că este important, în cadrul programului de lucru, chiar dacă unii se grăbesc poate să plece acasă, cred că este important astăzi să ne aplecăm cu responsabilitate asupra complexului de probleme pe care le avem de rezolvat. De aceea, deşi intenţia noastră iniţială era de a propune ora 15, am să vă propun ora 14.

Cine este de acord? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu majoritate de voturi propunerea a fost acceptată.

Ne revedem la orele 14.

- pauză: ora 10:15 -

- după pauză: ora 15:00 -

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, luaţi loc în bănci.

Îmi pare rău pentru întârziere dar, aşa cum am bănuit, multiplicarea şi distribuirea raportului a luat mai mult timp şi sper că toţi colegii au deja o copie din raport. Dacă nu, vă rog să luaţi de la secretariat câte un exemplar.

Înţeleg, de altfel, că există şi o mică problemă în textul raportului, dar Comisia juridică ne va clarifica aceste lucruri la momentul potrivit.

Îi rog pe cei doi preşedinţi ai Comisiilor juridice să vină la prezidiu: domnul senator Eckstein şi domnul deputat Andon.

Stimaţi colegi, voi invita Comisiile juridice, preşedinţii, de fapt, sau preşedintele, cel care doreşte să prezinte în numele celor două Comisii juridice să ne prezinte rezultatul dezbaterilor din cele două comisii şi, după aceea, să ne explice care sunt propunerile pentru abordarea votului şi aş vrea, domnule preşedinte, să ne spuneţi şi din punctul de vedere al calificării legii, din punctul de vedere al sugestiilor pentru procedură, ce fel de tip de vot vom avea, în aşa fel încât să supunem toate aceste elemente discuţiei.

După aceea, dacă veţi fi de acord, pentru fiecare punct din raport, eventual, să vă invit la microfon. Sunt şase puncte în raportul suplimentar care au mai multe componente care, sigur, din punct de vedere tehnic, pot fi discutate dacă vor fi observaţii. Până la urmă, ceea ce va fi important să votăm, repet, pe cele şase puncte, dacă veţi fi de acord, din acest raport suplimentar.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun suplimentar cu privire la decizia Curţii Constituţionale nr. 375/6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.591 din 8 iulie 2005.

Ca urmare a hotărârii celor două Camere ale Parlamentului, întrunite în şedinţa comună din data de 13 iulie 2005, comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au reluat dezbaterile asupra textelor din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente asupra cărora Guvernul şi-a angajat răspunderea, în condiţiile art. 114 din Constituţia României, texte declarate ca neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 /2005.

Cele două comisii juridice s-au întrunit în şedinţă comună în ziua de 13 iulie 2005. La lucrările comisiilor au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi din partea Ministerului Justiţiei, precum şi din partea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului.

Comisiile juridice, în urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate de către membrii acestora, precum şi de către invitaţi, au hotărât cu 18 voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi trei abţineri să supună plenului Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, raportul comun suplimentar asupra reexaminării unor prevederi din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările prevăzute în anexa la prezentul raport suplimentar, care înlocuieşte anexa la raportul iniţial. Este vorba de Anexa nr. 1. Domnul deputat Márton Árpárd-Francisc a propus, la punctul 93, titlul XVII, referitor la art. 82 din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, introducerea sintagmei, "cu excepţia celor în funcţiune."

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, încât raportul comun suplimentar cuprinzând textele puse de acord cu decizia Curţii Constituţionale la prezentul raport suplimentar urmează a fi adoptate potrivit art. 76 alin. 1 din Constituţia României, republicată.

Raportul comun iniţial din 11 iulie se completează cu prezentul raport comun suplimentar prin care se înlocuieşte anexa iniţială.

La întrebările pe care mi le-aţi pus, domnule preşedinte, aceste prevederi au natură organică, deci este necesar a fi votate cu majoritatea numărului parlamentarilor.

Pe de altă parte, modalitatea de vot... nu există modalitate de vot expres stipulată prin regulamentele celor două comune. Ca atare, plenul urmează să decidă cu privire la modalitatea de vot printre cele prevăzute de Regulament. Nu voi intra în amănunt cu prezentarea modificărilor propuse, pentru că presupun că toţi parlamentarii au primit inclusiv anexa la acest raport, urmând ca, de la caz la caz, să dăm explicaţii dacă ne sunt cerute.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vreau să vă întreb, domnule preşedinte, dacă putem să abordăm aceste reglementări pe fiecare punct din raport, ţinând seama de faptul că, la fiecare punct din raport, sunt mai multe alineate, mai multe paragrafe dar care, într-un fel, reflectă o abordare unitară privind o anumită temă. Şi, ca atare, dacă sunteţi de acord, aş putea să supun dezbaterii cele şase puncte din raport şi să votăm individual pe ele, deci nu pe alineate şi paragrafe, ci pe punctele din raport, astfel încât să existe o unitate de abordare. Sau consideraţi că trebuie să procedăm altfel?

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Domnule preşedinte, eu vă pot spune cum am procedat noi, în comisiile reunite, respectiv am abordat fiecare alineat în parte, ceea ce a fost o procedură de lucru a celor două Comisii reunite. Dacă plenul consideră că o procedură simplificată este mai bună, nu există nici un impediment din partea Regulamentului.

Domnul Adrian Năstase:

Pentru a nu exista nici un fel de comentariu, să luăm fiecare alineat în parte, pentru că s-ar putea, în definitiv, să existe abordări diferite chiar în cadrul aceluiaşi punct.

În ceea ce priveşte votul, conform Regulamentului şedinţelor comune, trebuie să stabilim tipul de vot, modalitatea de vot şi, sigur, putem să decidem vot deschis sau vot secret.

Vă propun votul deschis, cu mâna ridicată.

Dacă sunt şi alte propuneri?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră modalitatea de vot.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Unanimitate.

Trecem la examinarea raportului.

Poziţia 1, titlul XV, art. 26, paragraful 2.

Voci din sală:

Art.24.

Domnul Adrian Năstase:

Iertaţi-mă, era punctul 26 anterior, dar este vorba de art. 24, paragraful 2.

Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Voi fi foarte tehnic şi foarte scurt. Declaraţia politică cu privire la vot o voi face în final, la fel de scurt, pentru că mi-am expus punctul de vedere. Am înţeles că suntem la art. 24 alin. 2, care s-a supus dezbaterii dumneavoastră.

Vă rog să constataţi că, în această încercare de compromis de mediere, am reuşit să ne compromitem total, pentru că textul a rămas la fel de neconstituţional în raport de decizia Curţii Constituţionale. Nu o comentăm. Ea este şi trebuiesc să îndreptăm ceea ce a spus Curtea Constituţională că am greşit. Şi decizia Curţii Constituţionale spune un lucru frumos şi literar şi juridic, şi anume că în Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu litera şi cu spiritul dispoziţiilor constituţionale, trebuie aleşi magistraţi care desfăşoară activitate specifică acestei funcţii, iar un judecător care nu îndeplineşte activitatea de judecător pierde, în fapt, această calitate. Am luat această decizie ca să vă citez exact. A acorda facultatea de a cere suspendarea din funcţie înseamnă de a-i acorda facultatea de a se deroba de la acea calitate care îi permite să acceadă ca membru în Consiliul Superior al Magistraturii, conform Deciziei Curţii Constituţionale.

În acelaşi timp, problema optării sau imperativului, pentru că aici este o confuzie terminologică şi nu vreau să vă răpesc timpul, cu privire la funcţiile de conducere care trebuiesc abandonate reprezintă iarăşi un compromis de natură a ne compromite în faţa considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale care spune expres că referitor la încetarea funcţiilor de conducere de către judecători, acestora nu li se poate modifica statutul în timpul exercitării funcţiei.

În aceste condiţii, din păcate, acest text, şi ştiu că este şi propunerea unuia dintre colegii mei la care ţin foarte mult, rămâne la fel de neconstituţional şi nu-l vom vota.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al Comisiei? Domnul preşedinte Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Punctul de vedere al Comisiei este exprimat prin însuşi faptul... dacă am înţeles bine în primul rând care-i problema, colegii de la PRM consideră că este cazul să fie consecvenţi faţă de raportul iniţial.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să vorbiţi la microfon!

Domnul Sergiu Andon:

Dacă am înţeles bine că frământarea colegilor este aceea de a rămâne consecvenţi raportului iniţial, punctul de vedere al Comisiei decurge chiar din efortul de a se reuni încă o dată şi de a face un pas serios întru concilierea textelor propuse de iniţiatorul de lege cu Constituţia României şi cu criticile reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul senator Şerban Nicolae. Îmi cer scuze, trebuie să-i dau cuvântul înaintea preşedintelui Comisiei, dar nu l-am văzut în sală.

Domnul Şerban Nicolae:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

În fapt, Curtea Constituţională a ridicat două probleme de neconstituţionalitate.

Unul privea neretroactivitatea legii, în sensul că membrii CSM în funcţie nu pot să fie obligaţi la a opta între calitatea de membru în CSM şi activitatea de judecător sau procuror, iar pe de altă parte era vorba de menţinerea calităţii de judecător sau procuror şi pe durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Din acest punct de vedere, textul rezolvă ambele obiecţii de neconstituţionalitate. În fapt, Curtea Constituţională nu a spus că trebuie să desfăşoare plenar întreaga activitate de judecător sau procuror.

Activitatea de judecător sau procuror nu se rezumă la prezenţa în instanţă, în completul de judecată sau, în cazul procurorilor, la efectuarea actelor de urmărire penală. Există o activitate complexă şi care nu este în afara profesiei de judecător sau procuror.

De aceea, vă rog să observaţi că textul adoptat de Comisie cu o largă majoritate răspunde cerinţelor Deciziei Curţii Constituţionale, este în acord cu textul Constituţiei.

În ceea ce priveşte funcţiile de conducere, aici nu încape discuţie că tot pentru viitor s-a introdus această stare de imcompatibilitate între funcţia de conducere la instanţă sau parchet şi calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

În fapt, acest lucru se petrece şi acum, în multe situaţii. Dar, funcţia de conducere, dacă acceptăm ideea că, în Consiliul Superior al Magistraturii, se desfăşoară activitate permanentă, nu se mai justifică la instanţe şi parchete. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de judecători şi procurori, deci de corpurile profesionale din cadrul magistraturii.

Din acest punct de vedere, noi am acceptat acest text pentru că el corespunde şi Constituţiei şi rigorilor Deciziei Curţii Constituţionale şi intenţiei iniţiale a Guvernului.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt comentarii? Nu mai sunt.

Iertaţi-mă. Domnul senator Frunda.

Domnul Frunda György:

Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Domnilor preşedinţi,

Stimate doamne senatori şi deputaţi,

Stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Eu cred că soluţia adoptată de cele două Comisii juridice ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au reuşit, prin soluţia pe care ne-o oferă, să pună de acord excepţia de neconstituţionalitate stabilită în mod irevocabil de Curte cu cererile Guvernului prin pachetul de legi pentru care şi-a angajat răspunderea.

Într-adevăr, Curtea Constituţională a stabilit două probleme de neconstituţionalitate: prima este neretroactivitatea legii, adică un mandat început trebuie să-l continui să-l termini sub imperiul mandatului pe care l-ai început, iar pe de altă parte trebuie să găseşti soluţia de a face compatibilă funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii cu cea de judecător sau procuror.

În ceea ce priveşte prima problemă, cele două Comisii au adoptat o soluţie solomonică. Nu au prevăzut obligativitatea ca actualii judecători şi procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii să renunţe la exercitarea funcţiei, dar au arătat că pot să facă acest lucru.

Dar întrucât în alin.2 se arată că pentru viitor, pentru noul mandat, toţi judecătorii şi toţi procurorii trebuie să renunţe, trebuie să suspende exercitarea profesiei, şi subliniez acest lucru, nu este vorba despre calitatea de judecător sau procuror, ci este vorba despre exercitarea profesiei de procuror sau de judecător. Adică, membrul Consiliului Superior al Magistraturii îşi păstrează calitatea de judecător sau de procuror, dar el nu poate să instrumenteze dosare, nu poate să facă parte din completul de judecată, deci, nu poate să aducă cu el beneficiul funcţiei de membru al Consiliului Superior al Magistraturii în instanţa în care el este judecător sau la parchetul al cărui procuror este.

În acest lucru nu lezez dreptul judecătorului sau al procurorului, el îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror, dar, în acelaşi timp, pune o barieră în calea posibilităţii unui eventual trafic de influenţă, a unui abuz, a unei posibilităţi de a influenţa o hotărâre dreaptă judecătorească sau întocmirea unui rechizitoriu corect.

De aceea, cred că prin construcţia lui, prin defalcarea articolului unic în patru alineate care se referă, pe de o parte, la actualii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, separat la funcţiile de conducere, separat pentru mandatele următoare şi, în final, arată clar că aceşti oameni îşi păstrează locuri şi ajung înapoi în funcţia de judecători sau de procurori. Eu cred că soluţia oferită de cele două comisii de specialitate îndeplineşte scopul prevăzut în Constituţie, a pune în acord textul nou pe care urmează să-l votăm cu textul constituţional şi cu dorinţa Guvernului.

Vreau să răspund şi unei excepţii ridicate de Guvern. Guvernul spunea, doamna ministru, ieri, că această formă nu rezolvă neconstituţionalitatea sau prevederile art.125 din Constituţie, alineatul ultim, care spune că judecătorul sau procurorul este incompatibil cu orice altă funcţie publică, cu excepţia celei de profesor universitar. Este adevărat. Numai că vă rog să nu uitaţi că funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii este ombilical legată de funcţia de judecător sau de procuror.

Nu poate să vină cineva din afara sistemului juridic să fie membru al Consiliului Superior al Magistraturii. E imposibil ca să nu fie membru al Consiliului Superior al Magistraturii numai judecători sau procurori. Legătura este condiţionată, este instituţională, este normală, este funcţională. Dacă încerc să tai această legătură instituţională, atunci nu îşi mai are rostul Consiliul Superior al Magistraturii, nu mai poate să controleze activitatea instanţelor judecătoreşti, a Parchetului. Or, înfiinţarea acestei funcţii publice, acestei instituţii separate, autonome, de sine stătătoare este tocmai în vederea independenţei justiţiei.

Justiţia poate fi independentă, poate fi reală, poate fi corectă şi apărată de orice influenţă a politicului doar în situaţia în care problemele judecătorilor, ale procurorilor sunt rezolvate de ei înşişi. Am introdus această legătură între funcţia de judecător, procuror, pe de o parte, şi funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii tocmai ca noi, Parlamentul, să nu intervenim în treburile justiţiei.

De aceea, grupurile parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România vor vota pentru acest articol şi vă recomandă să faceţi la fel.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dacă nu mai sunt alte comentarii, supun votului dumneavoastră formularea alin.2 al art.24, în varianta din raportul suplimentar al Comisiilor juridice.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Vă rog să ridicaţi mâna cei care votează pentru, pentru că e o operaţiune ceva mai dificilă, sunt foarte mulţi colegi în sală astăzi, ca niciodată.

Stimaţi colegi, îmi cer scuze, dar vă rog să mai ridicaţi o dată mâna cei care sunt pentru. E vorba de adaptarea secretarilor la acest mod de a vota.

238 voturi pentru. (Aplauze)

Împotrivă? Vă rog să votaţi împotrivă. 39 voturi împotrivă.

Abţineri? Vă rog să număraţi. 125 de abţineri.

Stimaţi colegi,

Trecem la următorul text, este vorba de alin.3. Dacă doreşte cineva, de fapt au fost comentarii pentru acest text. Atunci, vă sugerez, dacă nu sunt obiecţii, să trecem direct la vot pentru alin.3.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 238 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să număraţi. 39 voturi împotrivă.

Abţineri? 125 de abţineri.

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe la alin.4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 238 voturi pentru.

Împotrivă? 39 voturi împotrivă.

Abţineri? 125 abţineri.

Vă mulţumesc.

Trecem la pct.2 din raport, art.24.

Aş vrea dacă se poate să explicaţi. Aici era şi o problemă de redactare, din câte am înţeles, de clarificare.

Domnul senator Eckstein sau domnul deputat Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Este o pură problemă de tehnică legislativă care se va rezolva prin redactarea finală a legii. Este vorba de faptul că alin.3 al art.24 din lege, în forma iniţială, a rămas nemodificat, dar datorită renumerotării impuse de alineatele nou introduse, el va primi numărul de alin.5.

Grafic, era greu de juxtapus acest lucru, însă în cursivitatea legii, când va pleca la Monitorul Oficial, fostul alineat 3 din art.24, lege iniţială, va apărea aici ca alin.5.

În legătură cu el, nu au fost probleme de constituţionalitate.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii.

Eu vă propun să votăm pentru pct.2 din raport care vizează şi primul aspect şi cel de al doilea, eliminarea. Domnul deputat Bolcaş. Poftiţi!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, dar aici se impun voturi diversificate din motive diverse. Renumerotarea, deşi pare o problemă de tehnică, n-o putem vota pentru că n-am fi consecvenţi cu textul de modificare anterior, dar eliminarea o votăm, pentru că întotdeauna Curtea Constituţională ne-a cerut această eliminare.

Deci, vă rog să puneţi la vot fiecare alineat în parte.

Domnul Adrian Năstase:

De acord.

Supun votului dumneavoastră prima propunere din pct.2 din raport, renumerotarea.

Cine este pentru? 245 de voturi pentru.

Împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abţineri? Vă rog să număraţi. 114 abţineri.

Vă mulţumesc.

Pentru a doua propunere, respectiv eliminarea alin.4.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 277 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? Vă rog să număraţi.125 de abţineri.

Vă mulţumesc.

Trecem la pct.3 din raport şi rog comisia să ne prezinte elementele care au justificat aceste soluţii.

Dacă sunt comentarii. Practic, este o propunere de eliminare. Vă rog, domnule Andon, poate spuneţi două cuvinte.

Domnul Sergiu Andon:

Eliminarea art. II este consecinţa modificărilor care s-au adoptat deja pentru punctele 1 şi 2 din modificări, respectiv cele adoptate pentru art.24.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Comentarii. Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de la pct.3 din raport.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 277 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 124 de abţineri.

La pct.4 din raport, rog comisia să prezinte raţiunile pentru care s-a făcut această sugestie de modificare referitoare la art.81.

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aici, operaţiunea a fost relativ mai simplă, în sensul că obiecţia de neconstituţionalitate viza sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror". Motivul de neconstituţionalitate rezida în încălcarea prevederilor art.15, respectiv în crearea unui regim de discriminare negativă, situaţie în care comisiile au păstrat textul art.81 alin.8 propus de iniţiatorul de lege cu simpla eliminare a sintagmei "alta decât cea de judecător sau procuror", astfel încât şi aceste categorii profesionale, respectiv magistraţii, să beneficieze de regimul general din economie.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de la pct.4 din raport.

Cine este pentru? 267 voturi pentru.

Împotrivă? 22 de voturi împotrivă.

Abţineri? 115 abţineri.

Vă mulţumesc.

Trecem la pct.5 din raport referitor la art.82. Vă rog, domnule preşedinte Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aici, operaţiunile comisiei au pornit de la un punct de vedere exprimat de doamna ministru Monica Macovei şi domnul ministru Bogdan Olteanu, prezenţi la schimbul de soluţii încercat încă de aseară de grupul de specialişti, şi anume că, critica de neconstituţionalitate s-ar lega în mare măsură de greşita înţelegere a textului. Respectiv, dacă ar fi vorba numai de judecătorii Înaltei Curţi şi magistraţii Parchetului General de pe lângă Înalta Curte sau de toţi judecătorii şi magistraţii.

În această situaţie, formula acceptată de comisii, de altfel, cu o majoritate mult mai concludentă decât scorul obişnuit la celelalte articole, a fost aceea de precizare a exprimării legislative, încât în formula actuală considerăm că se satisfac şi cerinţele de constituţionalitate, dar s-a obţinut şi un text aproape identic, din punct de vedere al conţinutului, al obiectului legiferării, cu intenţia iniţiatorului manifestată o dată cu introducerea pachetului de legi.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Comentarii? Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Pentru a vă demonstra din nou că avem o atitudine constructivă, vreau să vă avertizez că, prin reformulare, dintr-o greşeală de necunoaştere a tehnicii legislative, manifestată de Guvern, ajungem să cădem într-o greşeală şi mai mare prin precizarea făcută.

Doamna ministru Macovei ne-a spus că în textul art.82, având în vedere virgulele care există: "judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie..." etc. nu se referă la magistraţii care formează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a argumentat: există virgulele, referirea se face numai la magistraţii asistenţi ai Înaltei Curţi de Justiţie. Deci, judecătorii nu, procurorii nu, şi aşa mai departe.

Şi acum vine o reformulare care spune: "Judecătorii şi procurorii de la toate instanţele." Păi de-abia acum precizăm că e vorba şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru că este instanţă şi aici există judecători. Dintr-o greşeală, din necunoaşterea tehnicii legislative, se ajunge prin precizarea asta la o greşeală şi mai mare care afectează judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Dacă se menţine formularea, vom vota categoric împotrivă şi pentru acest argument.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Frunda.

Domnul Frunda György:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Formularea iniţială n-a fost destul de clară. Într-adevăr, doar virgulele nu erau suficiente pentru a înţelege dacă textul de lege se referea la absolut toţi judecătorii de la toate instanţele de judecată, de la bază până la Înalta Curte, sau numai la membrii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Noi am încercat, prin modificarea pe care am adoptat-o, să aplicăm principiul nediscriminării. Toţi judecătorii, toţi procurorii de la toate instanţele care lucrează în această ţară, precum şi magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie vor fi pensionaţi la fel ca toată lumea, vor fi pensionaţi la vârsta pensionării şi am eliminat prevederile Legii nr.19 din 2000, pentru că între timp s-a adoptat Legea nr. 303 din 2004 care reglementa acest lucru.

Dar, prevăzând această formulare nouă, va exista o singură excepţie care se referă la profesorii universitari, care, în oricare domeniu ar lucra, ei pot să lucreze peste limita de pensionare prevăzută de legea ordinară.

De aceea, noi credem că prin adoptarea acestei modificări, textul adoptat este în concordanţă cu Constituţia şi, drept urmare, vă rugăm să o votaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt comentarii.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră această propunere a comisiilor juridice.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 363 de voturi pentru.

Împotrivă? 39 de voturi împotrivă. Rectific, 35 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Stimaţi colegi,

Mergem mai departe la pct.6 din raport. Este vorba de propuneri de eliminare în ceea ce priveşte unele alineate ale art.IV.

Îl rog pe domnul preşedinte Sergiu Andon să ia cuvântul.

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Situaţia este comună tuturor celor 3 alineate. Sigur, onoratul prezidiu va decide dacă respectă procedura foarte scrupuloasă, deja acceptată. În opinia noastră, nu este util, dar problema pe care o supunem plenului este aceea că, la acest text, este imposibil de creat o concordanţă cu exigenţele Constituţiei, pe simplul fapt că textul a fost criticat şi decizia a reţinut critica pentru caracterul de retroactivitate al legii, unul din principiile constituţionale de neînfrânt.

Iar pentru că este vorba de dispoziţii tranzitorii, deci de aplicabilitate imediată, orice posibilitate de a lărgi interesul şi de a da soluţii diferenţiate pentru ceea ce numim noi "facta pendentia", pentru "facta futura", pentru fapte viitoare, a fost imposibilă.

Pentru acest motiv, comisiile reunite, cu majoritate de voturi, au propus eliminarea acestor alineate. În eventualitatea în care le veţi pune la vot separat, vă rog să aveţi în vedere că acelaşi lucru l-aş repeta şi pentru celelalte două alineate. Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a alin.1 al art.IV. Din partea comisiilor există această propunere în raportul suplimentar.

Cine este pentru această propunere? Vă rog să număraţi. 277 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? Vă rog să număraţi. 125 de abţineri.

Propunerea de eliminare a alin.6 al art.IV.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 277 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 124 de abţineri.

Propunerea de eliminare a alin.7 al art.IV.

Cine este pentru? 277 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri?

O să corectăm imediat votul.

137 de abţineri şi am să modific anunţul referitor la voturile pentru: 265 de voturi pentru. Vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Apare acum o problemă de corelare legislativă. Ea nu a format obiectul analizei Curţii Constituţionale, dar regulile, tehnicile legale, normele tehnicii legislative ne-o impun, şi ale logicii de altfel, şi anume: acest art.IV are în continuarea fostului alin.7, acum eliminat, alin.8, 9, 10 şi 11. Din aceste patru alineate, alin.8, 9 şi 10 rămân fără obiect, deoarece toate se referă la ipotezele reglementate prin alineatele acum eliminate.

Vă rog să supuneţi votului, repet, ca o necesitate de corelare legislativă, eliminarea alin.8, 9 şi 10 din art.IV. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Sunt obiecţii?

Supun votului dumneavoastră această propunere din partea comisiilor.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 347 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? Vă rog să număraţi. 32 de abţineri.

Stimaţi colegi,

Supun acum votului dumneavoastră raportul celor două comisii în ansamblu.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 402 voturi pentru. (Aplauze puternice din partea grupurilor PRM şi PSD.)

Împotrivă? Vă rog să număraţi. 38 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Raportul comisiilor a fost aprobat.

Am o rugăminte, însă, pentru viitorul regulament, va trebui să stabilim mai clar dacă, după ce se dă un vot pentru lege organică pentru fiecare punct, mai este nevoie de un vot final pentru raportul comisiilor. L-am dat ca să nu fie nici un fel de discuţie. Dar este o chestiune, fără îndoială, de gândit pentru viitorul regulament, pentru că altfel s-ar fi putut da un vot obişnuit pentru fiecare punct şi vot pentru lege organică, pentru raport, pentru votul final.

Am spus această chestiune pentru membrii comisiilor noastre de regulament pentru a examina această problemă.

Am o rugăminte: să nu plecaţi din sală. Am înţeles că domnul deputat Bolcaş vrea să facă o declaraţie după vot. Şi să-mi daţi voie, după ce vorbiţi dumneavoastră, vreau să anunţ că se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale.

Dar, am să vă rog, întâi, să luaţi cuvântul, şi după aceea am să fac anunţul respectiv.

Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Considerentele pentru care nu am acceptat această reexaminare le-am expus la începutul şedinţei, din respect pentru domniile voastre, şi daţi-mi voie cu modestie să spun, din respect şi pentru mine, nu mă voi repeta: este foarte bine că a intervenit Curtea Constituţională pentru a opri o manevră de epurare politică în justiţie, mai dură decât manevra de epurare comunistă, operată în acest domeniu din 1948. Este bine că n-au trecut aceste prevederi legale, dar prin votul nostru nu puteam consfinţi ca responsabilitatea pentru o asumare de răspundere a Guvernului să revină acum Parlamentului.

Ce s-a făcut? S-a "cârpit" o responsabilitate guvernamentală cu responsabilitatea Parlamentului.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, doar o clipă vă rog. Vreau să fac apel la colegii noştri, să mai stea câteva minute în sală, pentru că şedinţa nu s-a încheiat. Bufetul rămâne deschis, deci vă rog foarte mult, stimaţi colegi, şedinţa nu s-a încheiat şi vă rog să luaţi loc în bănci şi să-i ascultaţi pe cei care vor să facă explicaţii după vot.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi ca să închei, aş vrea să vă spun că pe baza acestor "cârpeli" făcute la această oră, avem o reformă Monica Macovei "cârpită", sau mai corect, doamna ministru Monica Macovei are o "cârpă de reformă".

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea grupului PRM.)

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă rog să reţineţi că, în conformitate cu prevederile art.15 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-a depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind reforma în domeniile proprietăţii, justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Domnul deputat Rădulescu, înţeleg că doreşte, de asemenea, să facă o explicaţie de vot, după vot.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Sigur, este necesară după o astfel de sesiune o explicare a poziţiei Grupului parlamentar al Partidului Democrat. În decursul votării legii pe articole, în general noi ne-am abţinut. Am considerat că nu este un lucru bun să contestăm decizia Curţii Constituţionale, deşi aceasta este neconvenabilă, dar ştiţi dictonul "dura lex sed lex" (aplauze din partea Grupului parlamentar al PD) şi am preferat să nu mergem împotriva deciziei Curţii Constituţionale.

Nu putem însă nici să fim de acord cu eliminarea din lege a unor prevederi care ar fi adus un suflu nou, un aer mai curat în justiţie, făcând-o mai eficientă şi mai transparentă. De aceea am preferat să ne abţinem, în general. A existat şi un punct care a fost agreat de către toată lumea şi care era necesar. Era, într-adevăr, un text nou, care alinia legea la prevederile constituţionale şi era în concordanţă cu decizia Curţii şi acolo am votat pentru.

În finalul legii, în finalul raportului, am preferat să votăm pentru acest raport, deoarece cu excepţia tăieturilor operate de către Curtea Constituţională, restul prevederilor Legii privind reforma în justiţie sunt necesare. Ele aduc transparenţă şi un aer nou, un suflu nou în justiţie.

De aceea am votat pentru, pentru ca legea aceasta, restul prevederilor pe care le considerăm bune, să nu se blocheze în Parlament. Am auzit spunându-se aici, în multe cazuri, din partea opoziţiei, că nu mai sunt necesare legi noi în justiţie. Că reforma justiţiei, din punct de vedere legislativ, este terminată şi că este necesară doar o bună aplicare a legilor.

Suntem cu totul de acord cu ultima parte a afirmaţiilor dumneavoastră. Este necesar să avem legi bune, dar este necesar să avem sută la sută justiţie care să aplice bine legile. Şi de aceea a fost necesar să fie iniţiat acest pachet legislativ referitor la aprofundarea, că n-am început-o acum, a reformei în justiţie.

Am tot respectul faţă de toate persoanele care în această ţară administrează actul de justiţie şi aplică legea, dar trebuie să recunoaştem că în unele locuri, destul de multe, sunt persoane care ne îndreptăţesc să dăm justiţiei denumirea de justiţie de cumetrie. Această situaţie trebuie schimbată, de aceea acest pachet a fost necesar, de aceea pentru ca celelalte prevederi să intre cât mai repede în viaţa de fiecare zi, am votat pentru acest raport.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Geoană.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

În această vară blestemată pentru ţară, cu inundaţii, cu calamităţi, cu probleme serioase pentru ţară, sub cupola Parlamentului României, raţiunea a învins.

Şi aş vrea să-i felicit pe cei care au contribuit direct sau indirect la înlăturarea unui pretext pentru o criză politică artificială şi dăunătoare interesului ţării. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

Am încercat, Partidul Social Democrat şi alte partide, cărora aş vrea să le mulţumesc pentru înţelepciune şi înţelegerea interesului ţării, că în acest moment avem nevoie de stabilitate politică, că primul act al acestei telenovele politice, care a încercat să ducă ţara în instabilitate şi alegeri anticipate, s-a încheiat şi că întoarcerea la popor, de care vorbeau unii dintre colegii care s-au abţinut şi la numerotarea unor paragrafe, înseamnă, în primul rând, întoarcerea la Constituţie, în primul rând, întoarcerea la Parlament şi în primul rând, întoarcerea la nevoile reale ale ţării. Nu de această telenovelă avea nevoie România în aceste momente.

În al doilea rând, cred că cei care au încercat să demonizeze Curtea Constituţională, cei care au încercat să demonizeze inclusiv partidul pe care-l conduc, au făcut o gravă eroare tactică, pentru că în fapt ce s-a reuşit este producerea unei grave fisuri în Alianţa "DA" PNL-PD. Nu premierul Tăriceanu a fost lăsat în offsaid, ci întregul concept de reformă a justiţiei, şi aşteptările populaţiei au fost lăsate în offsaid. A fost un scenariu prost pregătit, prost executat, în care unii plătesc preţul, şi alţii - undeva în palate - zâmbesc şi-şi freacă mâinile.

Nu în ultimul rând, vreau să vă spun câteva cuvinte despre un lucru pe care şi partidul pe care-l reprezint şi-l conduc îl consideră esenţial pentru România. Reforma în justiţie nu a început o dată cu guvernarea liberal-democrată. Obligaţiile faţă de Europa şi clauza de salvgardare sunt legate exclusiv de implementarea pachetului de legi adoptat în iunie 2004, exclusiv. Şi-i somez pe cei care spun altfel să citească obligaţiile din încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană.

Dar, ceea ce am reuşit să facem astăzi este: unu, să acordăm respectul cuvenit Constituţiei naţiunii; doi, chiar dacă nu ne place cine este în Curtea Constituţională sau nu ne place cum a judecat, reflexul nostru democratic este de a respecta această instituţie fundamentală a statului. şi vreau să spun că salut, deşi poate planul iniţial a fost diferit al preşedintelui ţării, că ieri, într-un final, a înţeles că această Constituţie, această lege fundamentală a României trebuie să fie respectată.

Votul nostru, şi aş vrea să mulţumesc şi colegilor mei care au contribuit la găsirea unei soluţii de compromis, reflectă dorinţa de a asigura României stabilitate politică. Nu vom înceta să criticăm slaba performanţă a guvernării, dar în acest moment, în această vară blestemată pentru România, alte lucruri sunt mai importante. Să ne întoarcem la problemele ţării şi să lăsăm disputa ieftină şi contraproductivă pentru altă dată, nu acum.

Încă mai putem să salvăm integrarea României în Uniunea Europeană la termen. Încă mai putem. Este ultimul tren, este ultimul minut! Şi votul nostru este pentru acest efort naţional.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Cred că astăzi am dat un examen de maturitate politică, pe care l-aş compara cu examenul pe care l-am dat în legislatura 1996-2000 în faţa mineriadei din acel moment.

Este a doua oară când am asistat la o foarte serioasă şi responsabilă mediere venită din partea preşedintelui României, este a doua oară când am văzut toate partidele politice făcând un efort pentru a rezolva o problemă, este a doua oară când am văzut că putem împreună să soluţionăm o problemă care putea duce ţara în haos.

Consider că prin acest vot am reuşit cu toţii să restabilizăm lucrurile, să continuăm reforma, să respectăm Constituţia şi legile ţării, aşa cum vă amintesc că a jurat fiecare dintre noi când am fost învestiţi ca deputaţi şi senatori.

Sigur că în zilele care vor urma o să revedem declaraţii contradictorii. Ele fac parte din jocul politic. Dar efortul de stabilizare la care am asistat în ultimele două zile, noi, Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale, care am militat consecvent pentru stabilitate, îl considerăm un efort peste care va fi foarte greu să se treacă.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.)

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Marton Arpad, din partea grupurilor UDMR.

Domnul Márton Arpad Francisc:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De 15 ani, de când am intrat în Parlament, noi am decis ca problemele noastre să încercăm să le soluţionăm în aula acestui Parlament. Ca atare, eram convinşi că singurul loc unde se pot găsi soluţii pentru asta, câteodată chiar soluţii insuficiente pentru noi, paşi mici, cum s-ar spune, se pot realiza în această aulă.

Aşa am declarat şi atunci când am auzit de deciziile Curţii Constituţionale, care nu ne-au bucurat. Suntem convinşi că s-ar putea ca unele decizii chiar să nu fie în concordanţă cu Constituţia, dar erau deciziile Curţii Constituţionale. Iar Constituţia, pentru această situaţie, prevede o obligativitate a Parlamentului, a Parlamentului şi nu a Guvernului, cea de a soluţiona acest conflict, declarat de Curtea Constituţională.

Tocmai de aceea am spus, din primele zile, că trebuie să găsim o soluţie pentru această situaţie, în Parlament, şi nu prin demisia Guvernului. Nu anticipatele rezolvă această problemă, mai ales că suntem, într-adevăr, într-o perioadă când avem nevoie de un Guvern valid, şi nu unul de tranziţie. Chiar de aceea am încercat noi să găsim soluţii comune, pe cât posibil, care să fie agreate de majoritatea parlamentară. Nu peste tot ne-a fost uşor, nu peste tot am găsit cea mai bună soluţie, drept urmare am votat împotrivă sau chiar ne-am abţinut pentru acele soluţii unde noi am crezut că s-ar fi putut găsi una mai bună. Dar cu toate acestea, am votat pentru această formulă, pentru ca să mai facem încă un pas, poate mic, dar mai mare decât am fi făcut cu primul raport al comisiei în această reformă a justiţiei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sergiu Andon, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

O să fiu mai scurt, pentru că este o plăcere să constat faptul că, consensul votului, putem spune aşa, privindu-l în ansamblu, se regăseşte şi în consensul interpretărilor şi motivărilor asupra votului, eu purtând cuvântul colegilor mei conservatori, regăsind o bună parte din ceea ce voiam să mărturisesc în luările de cuvânt anterioare.

Aş vrea pe scurt, totuşi, să punctez trei nuanţe la care ţinem. Prima este aceea că examenul de democraţie, "bacalaureatul", aproape, i-am zice noi, ţinut şi promovat astăzi cu succes, sub această cupolă, am vrea să-l considerăm şi-l considerăm promovat de ansamblul instituţiilor statului implicate şi ale factorilor politici. Nu credem că este numai un merit al Parlamentului. suntem la capătul unui drum anevoios, în care mecanismele statului de drept s-au dovedit fiabile. Guvernul a avut hărnicia şi curajul să pregătească un complex pachet de legi ambiţioase şi definite politic destul de clar. Parlamentul l-a examinat cu responsabilitate şi a acceptat angajarea răspunderii Guvernului, înţelegând prin aceasta şi obligând Guvernul că prin angajarea răspunderii îşi angajează şi răspunderea pentru punerea în operă a pachetului de legi, ceea ce sperăm să se întâmple de acum încolo. opoziţia şi-a îndeplinit cu acribie rolul firesc de "avocat al diavolului" să-i spunem, de asigurare a contradictorialităţii şi a examinat cu maximă atenţie prevederile legii, căutându-i zonele mai puţin rezistente şi procedând în consecinţă. Curtea Constituţională, însăşi, într-un timp record, faţă de volumul sesizării, a analizat cu atenţie şi a pronunţat o hotărâre, mulţi dintre noi credem înţeleaptă, indiferent ce părere am avea despre componenţa umană a Curţii. comisiile juridice, scuzaţi-mi lipsa de modestie, primind învestirea, în virtutea Constituţiei, de a reexamina, au făcut prompt efortul de a pune de acord textele. pe măsură ce pasiunile au ajuns la paroxism, a intervenit, cu rolul pe care i-l acordă art.80 alin.2 din Constituţie - preşedintele României - şi şi-a îndeplinit la timp rolul de mediator, permiţând acest moment de fructificare finală a propunerii legislative.

Deci, considerăm că este un proces încununat, într-adevăr, cu dezbaterile şi cu votul de astăzi şi care sperăm să continue şi în continuare, prin promulgare şi aplicare.

A doua idee este aceea că poziţia pe care a adoptat-o, uneori cu curaj, alteori iritând sau nedumerind, reprezentanţii Partidului Conservator, în diferite mecanisme dintre cele enunţate, nu este decât un semn suplimentar de constanţă faţă de valorile în care credem şi pe care le promovăm, şi anume, valorile stabilităţii, ale lucrului fără patimă pentru ţară, ale respectării Constituţiei şi instituţiilor statului de drept.

Aş adăuga chiar că, la început de viaţă, în ipostaza noastră corectată de Partid Conservator, considerăm o datorie de onoare să ne gândim la omonimii din istorie, care întotdeauna, în asemenea momente grele, au jucat rolul de cumpănă şi rolul de factor ponderator ale emoţiilor politice. Aşa vom face şi în continuare!

În sfârşit, am simţit în unele luări de cuvânt că s-au plătit şi poliţe. Noi, Conservatorii, nu avem de plătit poliţe, dar n-aş fi cinstit dacă nu v-aş mărturisi că avem de încasat poliţe morale şi spun doar atât: ne-am dovedit, încă o dată, între multe ghilimele, "imorali", cum cred unii, prin imoralitatea noastră înţelegându-se aceea că punem principiile şi consecvenţa faţă de regulile democraţiei, faţă de legi, faţă de Constituţie mai presus chiar decât lucrul care ne este şi el foarte scump, unisonul cu vocea aliaţilor noştri. Unison, care şi el credem că trebuie să se întemeieze tot pe principii şi pe reguli.

Mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă n-aţi vorbit pentru colegi, oricum aţi vorbit pentru istorie.

Vreau să vă anunţ, stimaţi colegi, că ne vom revedea în curând. Cei care nu au vorbit astăzi, vreau să vă asigur că veţi putea să faceţi acest lucru zilele viitoare, pentru că dacă Guvernul va da ordonanţe de urgenţă, nu ştiu care Guvern, pentru că înţeleg că la concurenţă cu noi domnul prim-ministru Tăriceanu făcea unele anunţuri, dar în măsura în care vor fi ordonanţe de urgenţă transmise la Parlament, conform Constituţiei, va trebui să organizăm şedinţe ale Camerelor, pentru a examina într-un interval de 5 zile, deci să convocăm în 5 zile Camerele în sesiune extraordinară pentru a discuta ordonanţele de urgenţă.

De aceea, vreau să fiţi pregătiţi în perioada următoare pentru reîntâlniri cât mai dese şi cât mai plăcute.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,25.