Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,10.

Lucrările au fost conduse de domnul Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Victor-Viorel Ponta şi Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Din respect pentru dumneavoastră, înţeleg să deschid dezbaterile şedinţei în plen de astăzi, 19 septembrie 2005, la ora fixată.

Având, însă, în vedere că majoritatea grupurilor parlamentare nu au încheiat încă şedinţele lor, din motive independente de voinţa lor, având în vedere că nici secretarii care trebuie să asiste nu sunt prezenţi, fiind încă la grupurile parlamentare, daţi-mi voie să amân dezbaterile cu 20 de minute, pentru ca domnii deputaţi să aibă timpul necesar să vină la sala de şedinţe. Fac apel la liderii grupurilor parlamentare ca în acest moment să încheie şedinţele şi să poftească la şedinţa în plen. Pauză 20 de minute. Vă mulţumesc.

- pauză -

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Pentru a relua dezbaterile, stimaţi colegi, invit pe domnii secretari.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, am deschis dezbaterile de astăzi la ora 16,00, conform programului, vă repet, din respectul pe care vi-l datorez dumneavoastră, în calitate de preşedinte de şedinţă.

În acelaşi timp, am înţeles că grupurile parlamentare nu şi-au terminat dezbaterile, din motive independente de voinţa lor, şi am amânat cu 20 de minute continuarea dezbaterilor în plen.

Declarându-vă din nou deschisă şedinţa de astăzi, trebuie să vă anunţ că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 296. Sunt absenţi 35, dintre care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 10.

Intrând în ordinea de zi, conform prevederilor Regulamentului, o să vă dau citire informării cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie înaintate comisiilor permanente pentru examinare şi întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1) Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, iniţiată de domnul deputat Becsek-Garda Dezsö şi domnul senator Sogor Csaba, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avizare - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 22 septembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

2) Propunerea legislativă pentru completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, cu modificările şi completările ulterioare, iniţiată de domnul senator Mircea Mereuţă, membru al Grupului parlamentar al "Alianţei Dreptate şi Adevăr P.N.L.-P.D."

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avizare - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 22 septembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

3) Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001, Legea administraţiei publice locale, iniţiată de doamna deputat Mona Muscă şi domnul deputat Eugen Nicolăescu, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 22 septembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În continuare, vă informez că vă puteţi exercita dreptul de a sesiza Curtea Constituţională asupra următoarelor legi, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992:

• Legea privind ucenicia la locul de muncă;
• Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în domeniul transportului pe calea ferată;
• Legea pentru completarea art. 1 din Legea nr. 570/2003 privind interzicerea exploatării de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi din afara acestuia, pentru o perioadă de 3 ani, în judeţele Brăila, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Olt, Tulcea şi Teleorman;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2005 pentru modificarea art. 10 alin. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2005 privind completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor ".. (Defecţiune tehnică)

Vă cer scuze, există probleme tehnice cumva? V-aş ruga, domnilor secretari...

Regret întreruperea tehnică, nu era de la noi, aşa că...V-aş ruga, cineva din personalul tehnic să urmărească... Revin:

• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă... Nu se aude?

Vă rog să fiu încunoştinţat la remedierea defecţiunii.

Dacă funcţionează revin:

• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2005 privind completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europeane şi Spaţiului economic european.

Repet, cu privire la toate aceste legi vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale.

Da, domnule deputat Popeangă.

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Daţi-mi voie să anunţ, în baza art. 149 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, iniţierea unei moţiuni simple intitulate "Salvaţi şcoala românească".

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Am luat act. Urmează să se procedeze conform Regulamentului.

Procedură, domnule deputat Dorneanu? Vă rog.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Daţi-mi voie întâi să-mi exprim bucuria că am inversat rolurile şi că am venit eu la tribună şi vă dau dumneavoastră posibilitatea să mă întrerupeţi cordial pentru toate intervenţiile elevate, dar constructive. Sper să beneficiaţi, în calitate de preşedinte de şedinţă, de oameni tot atât de calificaţi şi constructivi cum aţi fost dumneavoastră.

Vă doresc ca într-o legislatură viitoare să fiţi chiar preşedinte al Camerei Deputaţilor. Dar, nu pentru aceasta am venit aici, ci pentru a ridica chiar o problemă de procedură.

Eu ştiu că ordinea de zi se aprobă de către Comitetul ordinii de zi, la propunerea Biroul permanent. Nu vreau să comentez acest lucru, dar vreau să comentez un lucru, ca simplu deputat, căreia îi pasă de imaginea Parlamentului şi pe care îl doare foarte mult faptul că noi ne ocupăm de o listă de vreo 50 de proiecte, de 40 de propuneri legislative şi nu văd nimic pe ordinea de zi din programul prioritar legislativ al Guvernului. Nu prea văd foarte multe lucruri din proiectele care trebuie să definitiveze procesul de integrare. Şi atunci, pentru că plenul, deputaţii, au şi ei dreptul să fie informaţi, nu numai Biroul permanent, cu privire la stadiul proiectelor pentru care Guvernul a cerut includerea ca proiecte prioritare, am dori să fim informaţi mâine în plen despre situaţia proiectelor legislative prioritare ale Guvernului şi, totodată, separat, despre cele care privesc parcurgerea calendarului nostru european, pentru că se apropie cât de curând raportul de ţară şi văd că noi ne ocupăm de cu totul alte propuneri şi am mai rugat, de asemenea, pentru a putea vedea mâine, când o să avem în sfârşit programul de lucru pentru întreaga săptămână, pentru că deocamdată văd că în Biroul permanent se poartă discuţii sterile şi nu se ajunge nici măcar la stabilirea cu o zi înainte a programului pe o săptămână, să ne informaţi şi cu privire la lista proiectelor unde Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată şi unde ne apasă acel termen fatidic de 30 de zile. Pentru că în proiectul ordinii de zi, aceste proiecte trebuie să-şi găsească un loc prioritar.

Am rugămintea să transmiteţi Biroului permanent aceste cereri şi să ni se prezinte mâine în plenul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat Dorneanu şi stimate coleg, pentru cuvintele ce mi le-aţi adresat. Sper să fie de bun augur, deşi pe mine ele mai mult mă obligă. Aşa că sper şi în ajutorul dumneavoastră, cel puţin în şedinţa de azi; pe urmă ne războim.

În ceea ce priveşte dorinţa dumneavoastră de informare, vreau să îmi păstrez o echidistanţă reală între poziţia de deputat şi de membru al Biroului permanent, să nu fac nici o diferenţiere între ele şi să vă spun că toate lucrările Biroului permanent sunt accesibile spre informare, la cererea oricărui deputat, că la toate grupurile parlamentare sunt transmise aceste iniţiative legislative care sunt prioritare, dat fiind procesul de integrare, iar o sinteză a lor, aşa cum aţi solicitat astăzi, voi transmite Biroului permanent dorinţa dumneavoastră, pentru a găsi modalitatea procedurală de informare.

Domnul Valer Dorneanu:

O completare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

O completare. Vă rog să completaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu n-am cerut, stimaţi colegi, lista acestor proiecte, pentru că ele au fost comunicate. Eu au cerut să ne spună comisiile stadiul în care se află, pentru a vedea dacă le putem înscrie pe ordinea de zi sau nu.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Accept completarea. Deci, o listă cu stadiul în care se află acestea, urmând să fie stabilită modalitatea de comunicare de către Biroul permanent. De altfel, la Biroul permanent, există o asemenea evaluare.

Daţi-mi voie să fac şi eu o remarcă: aţi vorbit despre discuţii sterile în cadrul Biroului permanent. Eu nu cred că nici una dintre discuţiile parlamentare nu au un caracter de sterilitate. S-au propus puncte de vedere, s-au căutat soluţii, s-au căutat în comun soluţii, iar ceea ce vă înfăţişăm, ordine de zi şi program de lucru, este rezultatul acestor dezbateri.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate coleg şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnule Dorneanu, există fişa fiecărui proiect de lege, a fiecărei iniţiative legislative, în baza de date a Camerei Deputaţilor şi în baza de date respectiv a Senatului, unde dumneavoastră puteţi găsi absolut tot, începând de la stadiul în care se află proiectul de lege, cine a fost sau care Cameră a fost sesizată pe fond şi care Cameră este... Deci, găsiţi absolut toate informaţiile în legătură cu proiectele respective de lege. Nu are rost să pierdem din timpul Camerei Deputaţilor, de lucru, în şedinţele din plen, ca să fim informaţi cu lucruri care sunt deja şi dumneavoastră probabil că aveţi consilieri, pot să vă scoată aceşti consilieri fişele acelor proiecte de legi, iniţiative şi pot să vă facă o sinteză a lor.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat. Dar v-aş ruga, cu tot respectul, să limităm discuţiile. Vă limitez timpul la un minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Îi mulţumesc colegei mele pentru aceste precizări. Aş vrea să ştie că m-am uitat, de fapt am fost printre cei care am stabilit ce date trebuie comunicate pe internet. Acolo aveţi următoarele date: este trimis din data de... la comisia cutare, are termen la data de... Nu se spune câte şedinţe a avut comisia şi în ce stadiu se află elaborarea raportului. Uitaţi-vă şi dumneavoastră şi consultaţi-vă şi dumneavoastră consilierii, că aveţi şi dumneavoastră. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Pe de altă parte, nu se scrie care sunt priorităţile legislative şi celelalte lucruri.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule secretar Ponta, vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Strict pe procedură. Se pare că şi prea multă experienţă strică uneori. Vreau să-i aduc aminte doamnei deputat Mona Muscă art. 142 alin. 2 din Regulament: "Se interzice dialogul între vorbitorii aflaţi la tribună şi persoanele aflate în sală". (Aplauze)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu sunt de acord cu litera Regulamentului citită de domnul secretar Ponta, dar nu sunt de acord cu spiritul acestui Regulament. Dialogul, de data aceasta, a fost constructiv şi daţi-mi voie să consider dorinţa de informare exactă a deputaţilor ca o dorinţă a transparenţei vieţii parlamentare, să o tratez ca atare şi să o propun, ca atare, Biroului permanent. În aceste condiţii, nimeni nu va fi mai puţin sau mai mult informat.

Dacă putem să continuăm cu ordinea de zi, epuizând aceste incidente procedurale? Este vorba de constituirea unei comisii de mediere.

Deputaţii propuşi la Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere, deocamdată existente ale Parlamentului, la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii: Florin Iordache - Grupul parlamentar P.S.D., George Băeşiu - P.S.D, Gheorghe Gabor - P.N.L., Augustin Zegrean - P.D., Petru Călian - P.R.M., Máté András-Levente - U.D.M.R., Eduard Raul Hellvig - Partidul Conservator.

Supun la vot componenţa acestei comisii de mediere.

Cine este pentru? Vă rog, domnilor secretari.

Cine este împotrivă?

Cine se abţine?

Putem consemna: adoptat în unanimitate.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte... procedură!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Este vorba de direcţionarea microfoanelor, domnule... Vă mulţumesc că mi-aţi atras atenţia şi voi fi atent la acest lucru. Procedură? Vă rog să poftiţi.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Bănuiesc că nu e anormal ca în această comisie de mediere să fie şi un reprezentant al Grupului minorităţilor naţionale. Şi v-aş ruga să luaţi în vedere această solicitare a subsemnatului.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

La această dată, componenţa comisiei de mediere a fost aprobată în acest mod de către Biroul permanent. Eu nu pot să vă supun dezbaterii şi votului dumneavoastră altă propunere. Voi nota şi voi semnala Biroului permanent solicitarea dumneavoastră. Este posibil ca prin hotărâre a Biroului permanent să se suplimenteze.

Vă mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş avea întâi o rugăminte personală: dacă vreţi să trageţi microfoanele mai aproape de gură, ca să putem auzi mai bine, că nu se aud chiar toate cuvintele. Când vă depărtaţi puţin de microfon nu se mai aude.

Al doilea. Aş vrea să fac, cu această ocazie, recomandarea membrilor Grupului minorităţilor naţionale prezente în Parlament de a se implica mai mult în activitatea Parlamentului. Domniile lor trebuiau să propună să facă parte din Comisia de mediere pentru că ştiau programul, ştiau despre ce e vorba şi nu aveau decât să se propună câţi doreau acolo, în limitele numărului acceptat.

De ce spun aceasta? Pentru că de cele mai multe ori se trezesc numai la urmă cu votul. Implicarea pe care doresc să o facă domniile lor este spre beneficiul întregului Parlament. Dacă nu, prezenţa domniilor lor numai la vot nu mi se pare normală.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat. Repet ceea ce am spus: în limita competenţelor pe care le am în calitate de preşedinte de şedinţă nu pot decât să sesizez Biroul permanent care să facă o propunere plenului Camerei Deputaţilor.

Cu permisiunea dumneavoastră, dacă nu sunt alte probleme de procedură, să trecem în ordinea de zi aprobată pentru astăzi.

La punctul 2, după informare, avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, convenit prin scrisoarea semnată la Bucureşti la 9 mai 2005, pentru programul de reforme susţinut de împrumutul de ajustare programatică.

Din partea iniţiatorului dacă este cineva? Vă rog să poftiţi.

Doamna Mara Râmniceanu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Bună ziua!

Prin acest act normativ s-a urmărit ratificarea Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă în valoare de 2 milioane de euro, convenit la Bucureşti la 9 mai 2005 între România, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru programul de reforme susţinut de împrumutul de ajustare programatică.

Noul grant urmează a se utiliza pentru finanţarea de asistenţă tehnică necesară implementării reformei în justiţie, în managementul cheltuielilor publice, incluzând elaborarea bugetului, execuţia, controlul utilizării fondurilor şi al administrării veniturilor, pentru înfiinţarea Agenţiei de management a datoriei publice, dezvoltarea pieţei obligaţiunilor guvernamentale şi municipale, a pieţei obligaţiunilor ipotecare şi altele.

Sumele grantului vor fi disponibile până la 31 decembrie 2006 sau o dată ulterioară care se va conveni cu BIRD şi cu autorităţile olandeze.

Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor au întocmit raport de adoptare în forma prezentată de Guvern, iar Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu vă mulţumesc.

Preşedintele comisiei, domnul deputat Nicolae Mihai Tănăsescu, dacă binevoieşte să ne înfăţişeze raportul Comisiei de buget, finanţe şi bănci.

Domnul Nicolae Mihai Tănăsescu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România, pe de o parte, şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acord care a fost convenit prin scrisoarea semnată anul acesta, în data de 9 mai.

În vederea susţinerii implementării programului de reforme, care fac obiectul împrumutului de ajustare programatică, numit prescurtat PAL, Guvernul Olandei, cu ocazia unei vizite la nivel înalt, şi-a exprimat disponibilitatea de a majora cu încă 2 milioane de euro pe asistenţa financiară nerambursabilă acordată României prin intermediul Băncii Mondiale.

În final, decizia autorităţilor olandeze şi a Băncii Mondiale a fost de a se semna un nou acord, un nou grant, în valoare de 2 milioane de euro, care împreună cu fondurile încă neangajate din grantul anterior, de 3,17 milioane de dolari americani şi o parte din fondurile împrumutului plătibil de 18,6 milioane dolari, să sprijine reformele structurale agreat prin programul de ajustare programatică numit PAL.

Administrarea acestor fonduri ale grantului şi derularea procesului de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor se asigură de către unitatea de management a proiectului, constituită în cadrul Ministerul Finanţelor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 alin. 1 din Constituţia României, prima Cameră sesizată fiind Camera Deputaţilor.

Vreau să vă informez, domnule preşedinte, stimaţi colegi, că acest proiect de lege a fost dezbătut în cadrul comisiei şi a fost votat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de Lege, potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi a art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este de competenţa decizională a Senatului.

În urma dezbaterii acestui Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului de asistenţă, propunem, domnule preşedinte, ca el să fie votat în forma prezentată de către Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbaterile generale, din partea reprezentanţilor grupurilor? Nu doreşte nimeni să dezbatem?

În aceste condiţii, în conformitate cu art. 99 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, trecerea la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative se face numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse. Nu este cazul să trecem la dezbaterea pe articole şi, având în vedere că este vorba de o lege ordinară, trecem direct la votul final.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege? Vă rog, domnilor secretari.

Dacă este cineva împotrivă? Voturi împotrivă, domnilor deputaţi? Nu sunt.

Abţineri, dacă există?

Vă mulţumesc. Proiectul de lege a fost votat în unanimitate.

Pct. 3, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2005 pentru modificarea şi completarea Legii gazelor nr. 351/2004.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Invit biroul Comisiei pentru industrii şi servicii să-şi ocupe locurile. Vă mulţumesc.

Rog preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii să propună timpii afectaţi procedurii de urgenţă. Numai timpii, domnule preşedinte.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Fiind un număr mic de amendamente admise, vă propun ca timp total 15 minute, un minut pe fiecare intervenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

S-au propus 15 minute, cu un minut pentru fiecare intervenţie. Are cineva o altă propunere? Vă rugăm să o considerăm adoptată prin consens.

Reprezentantul iniţiatorului, vă rog.

Domnul Ştefan Cosmeanu:

Bună ziua.

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Mă numesc Ştefan Cosmeanu, sunt preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale. O să fac o prezentare a Ordonanţei de urgenţă de modificare a Legii nr. 351, Legea gazelor, pe 2004.

Prin aceste modificări s-a avut în vedere, în primul rând, Cap. III - "Integrarea europeană", din Programul de guvernare, care stabileşte accelerarea introducerii reglementărilor europene în legislaţia internă şi redefinirea atribuţiilor autorităţilor publice, în scopul adaptării la noile forme de colaborare cu structurile europene. Urmând acest deziderat, se impune completarea în regim de urgenţă a Legii gazelor nr. 351/2004 cu un nou capitol intitulat: "Noua infrastructură", transpus în legislaţia internă din Directiva nr. 2.003/55 privind reglementările comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi abrogarea Directivei nr. 30 din 1998.

Prin acest capitol se reglementează procedura şi condiţiile în care Autoritatea poate acorda scutirea noilor infrastructuri, respectiv, a interconectărilor dintre statele membre a instalaţiilor de gaze naturale, şi de depozitare de la prevederile referitoare la acces, refuz de acces şi sistemele de preţuri şi tarife reglementate de Autoritate.

Un alt capitol important privind modificările la Legea gazelor se referă la obiectivul strategic al Guvernului României privind crearea unui sistem instituţional de tip european, capabil să asigure creşterea gradului de apărare a drepturilor fundamentale ale consumatorilor. Astfel, una din direcţiile principale de acţiune ale Guvernului României pentru realizarea obiectivului strategic constă în dezvoltarea cadrului instituţional, prin întărirea subsistemului organismelor consultative şi neguvernamentale pentru creşterea rolului acestora în elaborarea strategiilor şi programelor naţionale privind protecţia consumatorilor în activitatea de supraveghere a pieţei.

Un alt capitol este cel prin care importanţa activităţii de autorizare şi licenţiere desfăşurată de autoritate, precum şi omisiunea de a califica drept contravenţie şi a sancţiona desfăşurarea unei activităţi care presupune deţinerea unei licenţe, fapt ce a determinat apariţia unui vid legislativ, impun completarea corespunzătoare a legii. Este important de menţionat faptul că în prezent Legea gazelor sancţionează doar contravenţiile referitoare la autorizare.

De asemenea, s-a procedat la o actualizare a cuantumului amenzilor, în sensul majorării limitelor minime şi maxime ale acestora, motivată de constatarea perpetuării, şi după intrarea în vigoare a Legii gazelor, a indisciplinei în sectorul gazelor naturale, atât a persoanelor fizice, cât şi a persoanelor juridice.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim şi noi.

Domnule preşedinte al comisiei, raportul comisiei.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 89 şi 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în procedură de urgenţă, spre dezbatere şi avizare în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2005 pentru modificarea şi completarea Legii gazelor nr. 351/2004, înregistrată la comisie în data de 29 iulie 2005.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Aş vrea să precizez faptul că acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 914/14 iulie 2005.

De asemenea, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil acest proiect de lege şi a transmis avizul pozitiv în data de 31 august 2005.

Acest proiect vizează, pe de o parte, completarea legislaţiei interne care reglementează sectorul gazelor naturale, în vederea armonizării cu legislaţia comunitară în domeniu, şi anume Directiva nr. 2.003/55 a Comunităţii Europene privind reglementările comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale, şi, pe de altă parte, schimbarea regimului de numire şi funcţionare a Consiliului Consultativ, care asistă Comitetul de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale în vederea asigurării unei cât mai bune coordonări.

Acest proiect de lege a fost dezbătut în plenul Comisiei pentru industrii şi servicii. Aş vrea să remarc modalitatea în care preşedintele Autorităţii de Reglementare a făcut susţinerea acestui proiect de lege şi modul activ în care au participat atât dânsul, cât şi reprezentanţii ministerului, la dezbaterea acestui proiect de lege.

Din cei 23 de membri, 21 au fost prezenţi în cadrul comisiei, şi raportul pe care dumneavoastră îl supuneţi aprobării a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În raport de obiectul şi conţinutul său, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Deci, vă supunem dumneavoastră, domnule preşedinte şi plenului Camerei Deputaţilor, propunerile de amendamente pentru aprobarea acestei legi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă, la dezbateri generale, doreşte să se înscrie vreun reprezentant al grupurilor parlamentare? Da. Vă rog, domnule deputat.

Vă cer scuze pentru mobilitatea domnului secretar Ponta...

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Aş vrea să subliniez faptul că prezentul proiect de lege vine să completeze legislaţia existentă, care a fost dezvoltată şi actualizată în cursul anului trecut, dar are drept menire să o armonizeze cu legislaţia în domeniul european, respectiv, cu Directiva nr. 2.003/55.

Ce este de menţionat în mod special? Şi aş vrea să subliniez evenimentul din mai anul acesta a subliniat o dată în plus de ce este foarte important să prevedem în Legea gazelor un aport substanţial al consumatorilor în factorul de decizie pe care îl reprezintă, pe domeniul legislaţiei secundare, reglementatorul, respectiv, Consiliul Consultativ.

Drept pentru care şi colegii noştri, în comisie, membri ai Grupului PSD, au propus lărgirea acestui Consiliu Consultativ şi, practic, prezenţa, de această dată, într-un număr mai important, atât a reprezentanţilor consumatorilor, cât şi a reprezentanţilor patronatului în domeniu, face posibilă o analiză mult mai corectă şi o intervenţie de fiecare dată punctuală pe deciziile luate de reglementator pe legislaţia secundară.

De asemenea, merită apreciate intervenţia şi prevederea făcută privind accentul pus pe eficienţă în utilizarea gazelor naturale. Totodată, pe reglementarea aspectelor privind modul de gestionare al conductelor care se execută cu finanţare privată.

Drept pentru care, Grupul PSD îşi manifestă susţinerea şi votează acest proiect de lege. Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale, daţi-mi voie să trecem la discutarea şi votarea pe articole.

Titlul legii, nemodificat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Vă mulţumesc, unanimitate.

Articolul unic, nemodificat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă, nemodificat.

Pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. I, nemodificat.

Pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 1 de la art. I, nemodificat.

Pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

După pct. 1 de la art. I, amendament admis, introducerea pct. 1¹. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în susţinerea acestui amendament admis? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 2, nemodificat.

Pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 3, alin. 1 al art. 12, nemodificat.

Pentru?

Împotrivă?

Unanimitate.

La art. I pct. 3 alin. 1 al art. 12, există un amendament care modifică art. 12, era în curgere.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În modalitatea de funcţionare a acestor autorităţi de reglementare autonome, consiliile consultative vor avea un rol din ce în ce mai important. Este normal ca în cadrul acestor consilii consultative să fie reprezentată atât societatea, atât cei care lucrează în domeniu, dar mai ales consumatorii şi cei care vor fi utilizatorii domeniului gazelor.

De asemenea, domnule preşedinte, autorii amendamentului au considerat necesar ca în cadrul acestui Consiliu să fie prezent ca reprezentant şi un membru al Ministerului Economiei şi Comerţului, ţinând cont de faptul că Ministerul Economiei va avea, chiar după procesul de privatizare, un rol deosebit de important în strategiile de dezvoltare viitoare ale economiei României, în strategiile din domeniul gazier.

De aceea, în amendamentul nostru, noi, pe de o parte, am precizat, pentru o mai bună claritate, cine anume va trimite câte un membru în acest Consiliu, care va avea un număr de 11 membri total, şi obligativitatea ca unul din cei 11 să fie reprezentantul Ministerului Economiei şi Comerţului. Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Tocmai eram pe punctul să vă atrag atenţia că preşedintele comisiei a fixat nişte timpi draconici aici...

Supun votului dumneavoastră art. I, pct. 3, alin. 1 al art. 12, în varianta amendamentului adoptat de către comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 1 al art. 14, nemodificat, devine pct. 3 din lege.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. I, după pct. 4, prin introducerea unui punct nou, pct. 4¹, devine pct. 4 din lege.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Vă mulţumesc.

Alin. 3 al art. 65, nemodificat.

Pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

După alin. 5 al art. 65 se introduc patru noi alineate: alin. 4, 5, 6 şi 7, iar amendamentul admis de comisie la art. I pct. 6 va avea următorul cuprins: "După alin. 3 al art. 65 se introduc art. 4, 5, 6 şi 7, cu următorul cuprins:..."

Având în vedere că nu este o modificare, ci numai o corelare, cine este pentru?

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

După Cap. VII, se introduce un nou capitol, Cap. VII¹: "Noua infrastructură", nemodificat.

Obiecţii?

Pentru?

Împotrivă?

Unanimitate.

Cap. VII¹: "Noua infrastructură", art. 69¹, nemodificat.

Obiecţii?

Pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 69², nemodificat.

Obiecţii?

Adoptat.

Art. 69³, nemodificat.

Obiecţii?

Adoptat.

Art. 69⁴. Obiecţii?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. 69⁵. Obiecţii?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. 69⁶. Obiecţii?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. 69⁷. Obiecţii?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. 69⁸. Obiecţii?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. 69⁹. Obiecţii?

Împotrivă?

Adoptat.

Lit. a) a art. 96, cu cuprinsul nemodificat.

Obiecţii?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. I; după pct. 8, se introduce un punct nou, pct. 8¹, rămâne text nemodificat, care devine pct. 6 din lege.

Obiecţii?

Împotrivă?

Adoptat.

Pct. 3 al art. 109, nemodificat.

Obiecţii?

Împotrivă?

Adoptat.

Pct. 4 al art. 109, nemodificat.

Obiecţii?

Împotrivă?

Adoptat.

Pct. 36 al art. 109, un nou punct, pct. 37, nemodificat.

Pentru?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. 110 "... cu următorul cuprins...", nemodificat.

Obiecţii?

Împotrivă?

Adoptat.

După alin. 2 al art. 119 se introduce un nou alineat, nemodificat, devine pct. 7 din lege.

Obiecţii?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. II, nemodificat.

Obiecţii?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. III, nemodificat.

Obiecţii?

Împotrivă?

Adoptat.

În condiţiile în care nu este vorba despre o lege organică, trecem la votul final asupra acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă rog, domnilor secretari!

Domnilor deputaţi,

După exerciţiile mele verbale, vă rog şi pe dumneavoastră, un exerciţiu fizic, votaţi pentru.

Număraţi!

Împotrivă?

Abţineri?

Adoptat cu unanimitatea celor prezenţi.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

O abţinere, domnule preşedinte!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnilor secretari, să o consemnaţi, şi reţin o abţinere.

Doriţi să vă explicaţi abţinerea?

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu e nevoie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu e... Perfect, vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului.

Rog Comisia pentru învăţământ... Atât Comisia pentru muncă şi protecţie socială, cât şi Comisia pentru învăţământ... Evident, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere în procedură de urgenţă.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Două minute pentru dezbateri generale şi 2 minute pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Acest timp şi mai draconic. Dacă aveţi obiecţiuni? Vă rog, domnule deputat. Numai obiecţii cu privire la timpi, domnule deputat! Vă cer scuze!

Opinia iniţiatorului, vă rog.

Domnul Dumitru Miron:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Dumitru Miron, secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Legea nr. 6/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului modifică prevederile art. 1, fără să corecteze prevederile art. 2 din alineat, care conţineau unele elemente contradictorii. Pentru eliminarea acestor incongruenţe şi pentru conservarea sporurilor aferente, prin includerea sporului de stabilitate şi a sporului pentru solicitare neuropsihică, la recomandarea Camerei Deputaţilor s-a propus proiectul de ordonanţă de urgenţă care se discută în prezent.

Ordonanţa de urgenţă nr. 55/2005, prin aplicarea ei, apreciem că evită diminuarea salariilor personalului didactic auxiliar şi, în acelaşi timp, această ordonanţă de urgenţă, prin Anexa nr. 4, care cuprinde personalul specific învăţământului şi îl include, fără să-l mai nuanţeze în şefi de atelier, instructori, îl include în categoria "funcţii" la personal didactic auxiliar, face o mai armonică aşezare a acestor funcţii din domeniul neauxiliarului.

Susţinem proiectul de ordonanţă de urgenţă, în versiunea pe care o înaintează comisiile reunite ale Camerei.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiilor, raportul, vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Au fost sesizate spre dezbatere cu acest proiect de lege Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială. S-a ţinut cont şi de avizele primite de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi de la Consiliul legislativ şi de la C.E.S.

Ordonanţa nr. 68/2004 aprobată cu modificări prin Legea nr. 6/2005 prezintă o situaţie de contradicţie între prevederile art. 1 şi ale art. 2 alin. 1 din actul normativ menţionat.

Prezenta ordonanţă evită situaţia în care s-ar produce diminuarea salariilor personalului didactic auxiliar prin neaplicarea coeficienţilor de multiplicare corespunzători.

Au fost invitaţi la dezbateri şi reprezentanţi ai federaţiilor sindicale din învăţământ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. A fost, de asemenea, aprobat cu unanimitate de voturi raportul.

În urma dezbaterii, comisiile reunite propun adoptarea proiectului de lege fără modificări deoarece a fost practic vorba doar de o corecţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă reprezentanţii grupurilor doresc să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Radan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

Suntem într-o situaţie extrem de rară în această sesiune, când o ordonanţă de urgenţă promovată de Guvernul Tăriceanu este, într-adevăr, o ordonanţă de urgenţă. Are trăsăturile prevăzute pentru o ordonanţă de urgenţă. Vizează interesul educaţional, vizează interesul social, corectează o scăpare - ca să spun aşa - a unei legi, Legea nr.6/2005. Fără îndoială că ne putem pune întrebarea, fiind în forul legislativ, cum a fost posibil ca să se ajungă la o astfel de situaţie paradoxală în care o lege să se încurce în ea însăşi.

Ce putem observa? Ordonanţa din octombrie 2004 era corectă, coerentă. A fost dezbătută exact în perioada campaniei electorale, ca să fie promulgată în 2005, şi emoţia, tensiunile care îi încercau, la acea dată, pe cei din forul legislativ au condus la contraziceri între art. 1, art. 2, anexa 3, anexa 4 ş.a.m.d.

Fără îndoială că este benefic că ordonanţa corectează erorile Legii nr.6 şi elimină suferinţa unei categorii de personal din învăţământul superior, personal didactic auxiliar, cărora li se reconstituie şi li se reaşează drepturile salariale fireşti.

Ce concluzie putem trage? Că orice perioadă electorală, printre alte neajunsuri legate de blocarea vieţii politice şi a activităţii legislative, conduce la erori flagrante în procesul legislativ. Iată de ce susţin că cei care spun că alegerile anticipate nu prejudiciază viaţa politică şi mersul legislativ corect se înşeală.

Susţin, aşadar, şi în numele Grupului parlamentar al PSD, să votăm această ordonanţă de urgenţă şi să reţinem şi învăţămintele prin care s-a ajuns la ea.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Dacă nu, vom trece la procedura de vot.

Titlul legii.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Având în vedere că la ordonanţa de urgenţă nu s-au adus amendamente, mă prevalez de prevederile art. 99 din Regulament, conform căruia nu se supun votului articolele pentru care nu există amendamente la Comisie, urmând ca, în aceste condiţii, proiectul de lege să fie trecut la votul final de mâine.

Următorul punct pe ordinea de zi: Proiectul de lege privind suspendarea serviciului militar obligatoriu în armată şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.

Acest proiect va fi dezbătut în procedură de urgenţă. Rog Comisia să ne fixeze timpii.

Domnul Mihai Stănişoară:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun cinci minute timp de dezbateri generale, cu un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Cinci minute dezbateri generale pentru şapte grupuri parlamentare şi un minut pentru fiecare intervenţie. Alte propuneri, sau obiecţii la propunere?

Doreşte cineva să obiecteze la aceste propuneri? Vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Este, totuşi, o lege importantă. Voi ruga preşedintele Comisiei să fie de acord cu 10 minute pentru dezbateri.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte, vă rog să vă pronunţaţi.

Domnul Mihai Stănişoară:

Este în regulă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Acum, eu ar trebui să răspund: este O.K.

Nu, domnilor deputaţi, este în ordine şi este normal. Vă mulţumesc şi dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru înţelegere.

Din partea iniţiatorului, vă rog.

Domnul Marius Bălu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Marius Bălu, sunt secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale.

Proiectul de lege privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat a fost iniţiat ţinându-se cont de actualul context al securităţii internaţionale, precum şi de actuala calitate a României, de membru al NATO.

În aceste condiţii, instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică, securitate naţională au analizat posibilităţile de continuare a reformei structurilor militare, a restructurării acestora şi a profesionalizării lor, având la bază voluntariatul.

Deşi, în aparenţă, folosirea conscripţilor costă mai puţin, aceştia primind solde relativ mici în comparaţie cu salariile practicate la nivel naţional, de fapt, pe de altă parte, fonduri substanţiale sunt cheltuite pentru recrutarea şi încorporarea lor şi, mai departe, pentru hrănire, echipare, cazare şi instruire.

Având în vedere cele sus-menţionate, dar şi faptul că profesionalizarea armatei şi a celorlalte structuri militarizate va genera mai multă stabilitate sistemului de securitate naţională, o forţă incomparabil mai motivată, mult mai puţine probleme de disciplină şi costuri sensibil diminuate de instruire, s-a concluzionat, în mod indubitabil, că societatea trebuie să opteze pentru o forţă militară bazată, în totalitate, pe voluntariat.

Prevederile legii sunt în acord cu principiile stipulate de Constituţia României, republicată, care dispune la art. 55 alin. 2 că prin lege organică se vor stabili condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare.

Proiectat iniţial doar pentru Ministerul Apărării Naţionale, demersul legislativ a fost extins asupra tuturor instituţiilor din sistem, ca urmare a amendamentelor formulate în cadrul dezbaterilor în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, amendamente cu care am fost de acord în totalitatea lor.

Ţinând cont de cele menţionate, vă rog să acordaţi votul favorabil acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Raportul Comisiei, vă rog.

Domnul Mihai Stănişoară:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege menţionat are ca obiect de reglementare suspendarea efectuării serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat, începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Consiliul legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

De asemenea, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat la fel, favorabil, proiectul de lege.

La lucrări au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 22 de membri ai Comisiei, raportul Comisiei fiind adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi. În urma dezbaterii, în şedinţa din 7 septembrie 2005, Comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, domnul deputat Ponta, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În numele Grupului social democrat, dar mi-aş dori să spun şi în numele generaţiei mele, nu numai că voi vota acest proiect, vă rog să-l votaţi, pentru că este un proiect pentru care foarte mulţi, şi tineri şi mai puţin tineri, au luptat în ultima perioadă.

În anul 2003, în campania pentru votarea Constituţiei, împreună cu colegii de la Tineretul Naţional Liberal şi cu cei aflaţi în organizaţia noastră social democrată de tineret, am încercat foarte mult să-i convingem pe tineri să voteze modificările aduse Constituţiei, şi pot să vă spun că eliminarea serviciului militar obligatoriu a fost, poate, cel mai interesant punct pentru aceşti tineri, care au votat, nu pentru că nu au respect faţă de armată, ci pentru că au înţeles că o armată profesionistă este de zece ori mai bine pregătită decât o armată de oameni luaţi cu japca, care nu dispun de condiţiile necesare.

În fiecare săptămână, trecând spre Târgu Jiu, ajung în locul în care tineri luaţi în serviciul militar obligatoriu la jandarmi au fost mutilaţi de mineri în anul 1999 şi mi-aş dori să trăiesc clipa în care se va vedea cine a fost cu adevărat vinovat de acele lucruri.

Vreau să vă spun că nu fac o pledoarie pro domo, am efectuat stagiul militar obligatoriu în 1995, am învăţat să-i respect pe militarii de carieră, adevăraţii militari, dar, în acelaşi timp, am învăţat să urăsc un sistem care nu se dovedea deloc eficient şi deloc adecvat anului 2000, spre care ne îndreptam. Din acest motiv voi vota legea.

Am uitat să spun că, în afară de o pneumonie, am mai învăţat în armată să sufăr de frig şi de foame. Nu credeam că o să-mi mai fie de folos, dar nu mă gândeam, în 1996, că va veni un Regim Băsescu-Tăriceanu, aşa încât acum îmi este util.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Costică Canacheu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, Canacheu mă numesc.

O lege bună are mulţi părinţi. Trebuie să evidenţiem câţiva părinţi consacraţi ca atare. La dezbaterea proiectului de modificare a Constituţiei, Emil Boc, fostul nostru coleg, a fost unul dintre cei care a avut ca obiectiv adoptarea acestei legi.

Această lege nu este în favoarea tinerilor sau în defavoarea tinerilor. Această lege ne aduce în modernitate. Armatele mileniului trei nu mai sunt armate de conscripţi, sunt armate de profesionişti. Aceasta se întâmplă acum şi, iată, Guvernul Alianţei face ce susţine de câţiva ani şi, astăzi, şi prin votul dumneavoastră vom adopta o lege importantă pentru o armată de profesionişti a României.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat şi, imediat, şi domnul deputat Hrebenciuc.

Domnul Toro Tiberiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În numele Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România aş dori să declar şi de la acest microfon că grupul nostru sprijină acest proiect.

Ţin să reamintesc că, în legislatura trecută, am avut asemenea iniţiativă legislativă care la vremea aceea nu a avut succes, dar ne bucură foarte mult că acum, la începutul noii legislaturi, în sfârşit, ajunge în faţa Parlamentului acest proiect şi am speranţă că, şi conform declaraţiilor colegilor noştri, că va fi votat de Camera Deputaţilor şi de Senat.

Ţin să mai reamintesc că, în perioada campaniei pentru modificarea Constituţiei, acest punct a fost principalul atu al partidelor politice pentru a face lobby pozitiv pentru modificarea Constituţiei. Au trecut doi ani şi, în sfârşit, am ajuns ca acest proiect să fie în faţa Parlamentului.

Am speranţa că acest vot va fi pozitiv din partea tuturor grupurilor parlamentare şi, în continuare, cât mai repede, instituţiile statului vor elabora, conform acestei legi, acele măsuri care ne vor conduce la o armată profesionistă.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnul deputat Hrebenciuc.

Îmi permiteţi să vă atrag atenţia, domnule deputat, că, din partea Grupului PSD, s-a luat cuvântul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

O problemă de procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog frumos.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ce spun este în favoarea Alianţei, aşa că eu sunt convins că vor fi de acord.

Mi-am amintit când domnul Canacheu a vorbit despre ceea ce a susţinut domnul Boc, şi eu confirm că domnul Boc a susţinut acest lucru atunci când am dezbătut Constituţia, pentru că, în pachetul de negocieri, într-adevăr, PD-ul a avut la vremea respectivă şi acest lucru. Şi a mai avut un lucru, acesta era elementul de culoare, faptul că Parlamentul nu poate respinge o decizie a Curţii Constituţionale niciodată. Înainte de modificarea Constituţiei puteam să respingem cu două treimi. Aşa, apropo de ce dezbatem acum cu Curtea Constituţională, părintele acestei modificări a Constituţiei este tot domnul Boc.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD şi PRM.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aş ruga personalul tehnic să răspundă sesizării unor deputaţi, cum că ar fi un fum în sală. Vă rog să verificaţi.

Vă rog, domnule deputat şi, imediat, şi dumneavoastră.

În orice caz, daţi-mi voie să vă asigur că eu nu fumez. dacă aş fuma eu ar fi mai mult fum.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale susţine această lege şi am ţinut să facem această precizare tocmai datorită importanţei deosebite pe care o are o astfel de reglementare. Trecerea, după secole, de la serviciul militar conscript la serviciul militar obligatoriu, reprezintă o decizie care, poate, este mai uşor de luat, dar ferească Dumnezeu să trebuiască să revenim la ea.

(Rumoare în sală din cauza fumului.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

O să vă rog, domnule deputat, să ne scuzaţi pentru o întrerupere de două minute.

Repet rugămintea către personalul tehnic, să verifice situaţia şi să ne liniştească.

Domnilor şi doamnelor colegi, până când personalul tehnic îşi face datoria, sper că sunteţi de acord să continuăm dezbaterile noastre, acordându-i atenţia şi respectul cuvenit vorbitorului.

Vă rog să continuaţi, domnule deputat.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sper ca acest fum care a ieşit astăzi să nu fie de rău augur vizavi de legea pe care o discutăm şi o votăm în momentul de faţă.

Eu aş vrea să reţin atenţia, şi acesta este motivul pentru care am luat cuvântul, colegilor din Parlamentul României, din Camera Deputaţilor, asupra faptului că, în momentul de faţă, se desfăşoară o activitate de încorporare a unei serii de militari conscripţi, lucru care se va repeta şi în februarie, în iunie pentru militarii cu termen redus, şi în octombrie anul viitor.

Fenomenul care se manifestă în momentul de faţă este tendinţa tinerilor, într-o bună majoritate, de a încerca să evite satisfacerea serviciului militar până după 1 ianuarie 2007, când acesta nu va mai fi obligatoriu.

De aceea, în momentul în care se va dezbate - şi această problemă este o problemă extrem de importantă - bugetul pentru Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii, structuri care folosesc militari conscripţi pentru anul 2006, este necesar ca Parlamentul României să fie mult mai înţelegător faţă de aceste structuri, astfel încât soldele ultimelor serii de militari conscripţi să fie apropiate de salariul minim pe economie. Sub această formă vom reuşi să atragem, totuşi, tinerii, care trebuie să îndeplinească anumite criterii psihologice, medicale, de sănătate şi de pregătire, către ultimele serii de serviciu militar conscript.

De asemenea, este necesar ca Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii să ia nişte măsuri care să vină în sprijinul acestor tineri care vor fi încorporaţi în ultimul an, astfel încât ei să poată fi prima serie de militari angajaţi pe bază de contract, deci militari voluntari.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îngăduiţi domnului fost ministru al apărării, domnul Paşcu, să ne împărtăşească un cuvânt. O iau ca o amintire, şi nu ca o luare de poziţie din partea grupului.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Ioan Mircea Paşcu:

Vă mulţumesc foarte mult şi permiteţi-mi să-mi cer iertare că nu sunt îmbrăcat adecvat dar, venind direct de la aeroport, sunt nevoit să apar în faţa dumneavoastră îmbrăcat puţin mai sport, aşa, sau poate mai militar. Însă, în calitate de ministru, vreau să aduc spre cunoştinţa colegilor noştri şi pentru stenogramă câteva informaţii care mi se par esenţiale.

Vreau să vă spun că această renunţare la serviciul militar obligatoriu a fost analizată şi decisă în Ministerul Apărării Naţionale cu câţiva ani buni înainte şi a făcut parte din negocierea noastră împreună cu NATO. Din acest punct de vedere, pot să vă spun că, chiar dacă nu ar fi apărut o lege astăzi, sau chiar mai înainte, Ministerul Apărării Naţionale tot renunţa la serviciul militar obligatoriu în 2007, urmând ca celelalte componente ale sistemului să-şi continue practica de a lua militari în termen.

Problema pentru care această lege nu a apărut în mandatul trecut a fost deoarece a durat mai mult până când Ministerul de Interne a reuşit să-şi dea acordul pentru această formulă şi măsură pe care Ministerul Apărării Naţionale o analizase şi o adoptase înainte.

Am adus aceste lucruri pentru informarea colegilor mei.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Adomniţei, PNL.

Domnul preşedinte al Comisiei ne sugerează să scurtăm dezbaterile generale. Eu consider că ele fac, totuşi, esenţa dezbaterilor noastre parlamentare şi daţi-mi voie să le dau continuitate.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Este o zi deosebită, totuşi, astăzi. Eu mă bucur foarte mult. La ora când revizuirea Constituţiei, în 2003, a fost votată, personal am fost la vot şi eu şi părinţii mei şi bunicii mei, pot să vă spun, şi o bună parte din motivaţia pentru care eu, ca tânăr în România, am votat această Constituţie, a fost faptul că prin ea se renunţă la serviciul militar obligatoriu şi se trece la cel pe bază de voluntariat.

Aş vrea să reuşim să transmitem tinerei generaţii din România această nouă viziune a conducătorilor din România, a Guvernului Alianţei Dreptate şi Adevăr şi a Coaliţiei, privind acest lucru, privind faptul că ne gândim că tânăra generaţie poate servi ţării şi în alt mod, în acele şase sau 12 luni de serviciu militar în care ar fi trebuit să o facă în mod obligatoriu.

Vă mulţumesc foarte mult şi vreau să spun că, cu multă mândrie şi bucurie, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Repet rugămintea, Grupul parlamentar al PSD şi-a exprimat punctul de vedere. Pardon, vă rog să poftiţi, îmi cer scuze.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am văzut că faceţi anumite confuzii, aşa-i la început.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu, ca şi mulţi dintre dumneavoastră prezenţi astăzi în Parlament, facem parte din categoria celor care am făcut armata. Pentru unii a fost un chin, pentru alţii a fost o plăcere, de aceea este recomandat acest proiect de lege, fiecare să facă ce doreşte, pentru că aşa este într-o libertate deplină. Şi trebuie să avem în vedere modificările structurale care au avut loc în Europa şi în lume, faptul că România a fost inclusă în NATO, faptul că mâine-poimâine aderă în structurile Uniunii Europene. Este nevoie de o reformă în armată, este vorba de o nouă gândire, este vorba de o armată profesionistă, care să facă faţă noilor cerinţe şi condiţii.

De aceea, Partidul Conservator susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Aş dori să încheiem dezbaterile generale şi să trecem la vot.

Da, domnule deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum mulţi dintre colegii noştri au spus că şi-au satisfăcut stagiul militar au menţionat unii dintre ei condiţiile în care şi-au desfăşurat acest stagiu militar. Ele persistă şi astăzi, putem să afirmăm fără nici o rezervă, fără a greşi faptul că încă astăzi militarii suferă, nu fac o armată aşa cum ar trebui să şi-o satisfacă, aşa cum se mai face armată acolo unde încă într-adevăr mai este obligatorie această armată.

Este foarte important să ne gândim şi la ceea ce va fi după ce va fi promovat acest proiect de lege. Este un proiect extraordinar pe care eu îl susţin fără nici o rezervă, dar mă gândesc că după promovarea lui, aşa cum spuneam, trebuie să ne gândim foarte serios la soluţiile prin care să atragem voluntarii într-o armată de profesionişti. Dacă nu vom fi în măsură să creăm condiţii adecvate din punct de vedere tehnic, din punct de vedere financiar, nu vom rezolva problema şi ne vom trezi în 2007 că nu vom mai avea armată.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Vă mulţumesc.

Să trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii, astfel după cum a fost modificat printr-un amendament admis de comisie, dacă doreşte să intervină cineva?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Vă rog, domnule secretar. O abţinere.

Art.1 al legii, text nemodificat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Nici o abţinere.

Art.2 al legii, aşa cum a fost adoptat prin amendamentul admis de către comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate.

Art.2 alin.2, pct.4 din raportul comisiei. Textul nemodificat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 3, astfel cum a fost modificat prin amendamentul admis de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 4, astfel după cum a fost adoptat de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 5, astfel cum a fost adoptat de către comisie.

Pentru?

Împotrivă?

Unanimitate.

Punctul 6, art. 6, în varianta adoptată de comisie.

Pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 7 în varianta adoptată de comisie.

Pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Fiind vorba despre o lege organică, votul final se va desfăşura în cursul zilei de mâine.

Suntem la punctul final al primei părţi al ordinii de zi de astăzi, fiind ora 18,00. Înainte de a trece la primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului şi prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului, vă rog să-mi permiteţi să facem o pauză de 10 minute.

Vă mulţumesc.

- După pauză -

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Reluăm şedinţa, conform ordinii de zi. Prima parte, referitoare la răspunsuri la întrebările adresate de către deputaţi membrilor Guvernului.

Domnul deputat Becsek-Garda Dezsö de la U.D.M.R. Dacă este prezent domnul deputat Becsek-Garda Dezsö? Regret. Răspunsul domnului ministru al agriculturii Gheorghe Flutur va fi trimis în scris domnului deputat.

Domnul deputat Constantin Niţă, P.S.D. Dacă este prezent domnul deputat Constantin Niţă? Domnul deputat Constantin Niţă nu este prezent. Rog ca răspunsul să-i fie trimis în scris.

Vă rog să mă iertaţi, domnule ministru, dar problema este pentru mine nu atât una de procedură, cât una de bună cuviinţă. Şi anume, celor care nu vin să-şi menţioneze oral întrebarea, nu se cuvine să li se dea o întrebare orală în faţa Parlamentului. Este o formă de a păstra o demnitate a activităţii parlamentare şi în raport de cei care au alte opinii.

Şi eu îmi exprim regretul şi, domnule ministru, vă rog să primiţi scuzele mele, în calitate de preşedinte de şedinţă, la această oră.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, independenţi. Vă rog. Dacă vreţi să vă susţineţi întrebarea pe scurt?

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La toate întrebările o să intervin după răspuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog. Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, răspunsul adresat domnului Mircia Giurgiu.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi informaţii cu privire la punerea în posesie a terenului cu destinaţie agricolă, în suprafaţă de 3 hectare şi 31 de ari a domnului Ispas Mihai, domiciliat în Ineu, judeţul Arad, vă comunicăm următoarele:

Din analiza documentelor existente la comisia locală Ineu, respectiv la Comisia judeţeană Arad, a rezultat faptul că defunctului Coroi Gicuşor, moştenitorul legal al lui Pantea Petru, care era proprietarul terenului în discuţie şi care l-a instituit ca moştenitor testamentar pe domnul Ispas Mihai, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 5 hectare şi 24 ari, în baza prevederilor Legii nr. 18/1991.

Reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pentru terenul care a aparţinut defunctului Pantea Petru.

Pentru suprafaţa de 4,69 hectare teren agricol au fost eliberate două titluri de proprietate, respectiv nr. 83.592 pentru 4,14 hectare şi nr. 85.149 pentru suprafaţa de 0,55 hectare teren agricol.

Punerea în posesie s-a realizat în favoarea domnului Coroi Gicuşor, titlurile de proprietate fiind, în prezent, în posesia moştenitorului testamentar al acestuia, domnul Ispas Mihai.

Punerea în posesie, cu diferenţa de 0,55 hectare teren agricol din suprafaţa totală reconstituită de 5,24 hectare se va realiza după punerea terenului respectiv la dispoziţia comisiei comunale Ineu, în prezent, acesta aflându-se în domeniul public al statului şi în administrarea unei societăţi comerciale.

Precizăm că în urma decesului domnului Coroi Gicuşor, domnul Ispas Mihai a solicitat comisiei locale Ineu reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1,29 hectare teren agricol, care a aparţinut defunctului Pantea Petru. Cererea respectivă a fost respinsă de către comisia locală, prin Hotărârea nr. 6 din 04.09.2000. Împotriva aceste hotărâri domnul Ispas Mihai a depus contestaţie la Comisia judeţeană Arad, aceasta fiind respinsă prin Hotărârea nr. 142, cu motivaţia că în cauză erau incidente dispoziţiile art. 4 alin. 1 şi alin. 2 din Legea nr. 169/1997.

Împotriva Hotărârii nr. 142 a Comisiei judeţene Arad, domnul Ispas Mihai a depus plângere la Judecătoria Ineu, prin care solicita anularea hotărârii şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,76 hectare teren agricol. Instanţa respectivă a respins plângerea, prin sentinţa civilă nr. 82, pronunţată în dosarul nr. 54/2002.

În considerarea aspectelor expuse anterior, instituţia prefectului judeţului Arad ne-a comunicat şi faptul că, întrucât terenul pe care petentul îl solicită în prezent, în suprafaţă de 2,76 hectare a aparţinut defunctului Pantea Petru, faţă de care domnul Ispas nu are calitatea de moştenitor, acestuia nu i se poate reconstitui dreptul de proprietate.

Având în vedere şi dispoziţiile art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18, potrivit cărora Comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, precizăm că în acest caz competenţa de soluţionare revine autorităţilor judiciare şi că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are competenţe cu privire la impunerea unor decizii pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în situaţii de natura celor semnalate.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă n-aţi vrut să vă susţineţi întrebarea, vă rog răspunsul dumneavoastră.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă mulţumesc pentru răspuns şi pentru faptul că problema a fost rezolvată. Am fost sunat la sfârşitul săptămânii trecute de la Arad şi mi s-a comunicat că s-a ajuns la o înţelegere şi s-a rezolvat problema respectivă.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

O întrebare cu un final fericit. Îl apreciem cu toţii, atât în activitatea domnului deputat, cât şi în rezolvarea dată de către minister.

Domnul deputat Liviu Nistoran. Este prezent? Vă rog, domnule deputat, să vă susţineţi întrebarea. Foarte scurt.

Domnul Dorin Liviu Nistoran:

Întrebarea se referă, în principal, la situaţia Combinatului Siderca, care, după cum ştiţi, de ani buni de zile a fost într-o procedură de faliment. Acolo se întâmplă devalizări şi am cerut măsuri concrete.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Răspunsul din partea domnului secretar de stat, vă rog.

Domnul Mircea Alexandru:

Fac precizarea că întrebarea domnului deputat a fost adresată cu mai mult timp în urmă. S-a răspuns la momentul respectiv în termenul regulamentar şi procedural. Eu acum nu fac altceva decât să reiau răspunsul care a fost transmis domnului deputat la momentul respectiv.

Întrebarea respectivă...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă că vă întrerup, domnule reprezentant al ministrului, domnule secretar de stat, răspunsul oral este obligatoriu şi dacă a fost dublat şi de cel scris aţi procedat în mod normal.

Vă rog.

Domnul Mircea Alexandru:

Corect.

Fac precizarea că întrebarea domnului deputat cuprindea mai multe aspecte, dânsul a amintit numai unul şi eu voi răspunde la toate punctele care au fost ridicate concret în întrebarea respectivă.

Prin întrebarea respectivă se solicita ministrului administraţiei şi internelor să comunice un punct de vedere referitor la starea infracţională din Combinatul Siderurgic Siderca, de asemenea, din Comuna Fundeni şi din oraşul Budeşti şi în special starea de interimat ce dura la conducerea Inspectoratului de Poliţie al judeţului Călăraşi.

Referitor la devalizarea Combinatului Siderurgic Siderca, care, în opinia domnului deputat este cunoscută ca locaţie de unde se fură fier vechi, precizăm faptul că începând cu anul 2002 mai multe societăţi comerciale care au achiziţionat părţi din creanţele Siderca dezmembrează foste active şi valorifică fierul vechi.

Pentru combaterea infracţiunilor în perimetrul respectiv, în incinta Combinatului Siderurgic funcţionează biroul de poliţie Siderca, ce are ca atribuţii principale prevenirea sustragerilor de materiale şi subansamble metalice din cadrul tuturor societăţilor comerciale de pe platformă, precum şi identificarea şi reţinerea, după caz, a autorilor care au sustras fier vechi de pe platforma siderurgică în discuţie.

În perioada 2001-2005, personalul biroului de poliţie menţionat a acţionat pentru prevenirea şi combaterea fenomenului în discuţie şi identificarea persoanelor care au sustras materiale feroase şi neferoase de pe platforma industrială, înregistrându-se 224 de dosare penale, în care au fost cercetate 413 persoane.

Referitor la insecuritatea cetăţenilor din Comuna Fundeni, în special în timpul transportului local, precizăm că acest aspect este cunoscut la nivelul Inspectoratului de poliţie al judeţului Călăraşi. Pentru prevenirea şi combaterea violenţei şi a altor genuri de fapte antisociale s-au organizat şi executat activităţi specifice, antrenând cadre ale Inspectoratului de poliţie judeţean, inclusiv luptători de la Departamentul de intervenţie rapidă SIAS, de Serviciul de intervenţie Bucureşti, prin colaborare, acţiuni care s-au finalizat cu identificarea şi sancţionarea multor persoane.

Pentru menţinerea unei stări de siguranţă civică în localitate, şi în special pe mijloace de transport în comun, se vor organiza şi în continuare activităţi specifice de către cadrele Inspectoratului de poliţie al judeţului Călăraşi, în Comuna Fundeni, în zona Budeşti, inclusiv detaşarea unei grupe a detaşamentului de intervenţie rapidă.

Referitor la faptul că în luna aprilie 2004, mai mulţi cetăţeni s-au adunat la primăria din Fundeni, precizăm că acest aspect a fost determinat de întreruperea transportului de persoane de către Regia Autonomă de transport Bucureşti, urmare a faptului că nu obţinuse licenţă pentru transport pentru traseul respectiv, iar locuitorii şi-au manifestat nemulţumirea, solicitând reprezentanţilor administraţiei publice locale găsirea unor soluţii, situaţia fiind, după cum ştiţi, în momentul de faţă, rezolvată. Sunt operatori privaţi.

Aspectele critice cu privire la starea infracţională din oraşul Budeşti şi la deficienţele în conlucrarea poliţiei cu autorităţile administraţiei publice locale sunt îndreptăţite. Acestea s-au datorat unor neajunsuri în activitatea fostului şef al poliţiei oraşului Budeşti. În urma analizării activităţii acestora au rezultat mai multe neajunsuri, inclusiv de natura celor semnalate în întrebare, fapt pentru care a fost destituit din funcţie.

Apreciem că noua conducere a Inspectoratului de poliţie al judeţului Călăraşi şi a Poliţiei oraşului Budeşti, cu sprijinul Inspectoratului judeţean al Poliţiei române va îmbunătăţi climatul de ordine şi siguranţă publică la nivelul judeţului.

Referitor la situaţia de interimat, care era, la momentul interpelării fac precizarea că fuseseră organizate două concursuri, nici unul dintre candidaţii prezentaţi în două serii nu obţinuse notă de trecere, ca să zic aşa, dar la data de 22.06, în urma unui al treilea examen, a fost declarat admis domnul Ţică Vasile, care a fost numit şef al inspectoratului, începând cu data de 24.06.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dorin Liviu Nistoran:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Confirm că măsurile pe care le-aţi luat au avut efect. Există, însă, o singură problemă, care este una dintre problemele principale semnalate în întrebare, şi anume, furtul de fier vechi de la Siderca. Acest furt continuă şi vă rog să luaţi măsuri ferme pentru stoparea lui.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Eugen Bejinariu. Dacă este prezent? Răspunsul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei urmează să-i fie comunicat în scris domnului deputat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Vă rog să vă susţineţi întrebarea într-un cuvânt.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La fel ca şi data trecută o să intervin după răspuns.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

V-aş ruga, domnule deputat, să precizaţi dacă acceptaţi răspunsul unui secretar de stat, pentru că secretarii de stat nu sunt membri ai Guvernului, iar răspunsurile trebuie să fie date de primul ministru sau de membrii Guvernului. Dacă acceptaţi să răspundă pe baza mandatului ministrului?

Domnul Mircia Giurgiu:

Domnule preşedinte,

Aveţi dreptate. Dar dacă tot a venit până aici, accept răspunsul.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc pentru amabilitate.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Maria Cristina Manda (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Domnule deputat Giurgiu, vă mulţumesc pentru posibilitatea de a vă răspunde.

La întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 372A/2005, adresată ministrului justiţiei, referitoare la termenul de aplicare a unei hotărâri judecătoreşti, vă comunicăm următoarele:

Potrivit art. 155 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificări şi completări, întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informaţie este exactă, dacă Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg că comunice Camerei informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor sau de comisiile permanente, ori dacă Guvernul are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă determinată.

Întrebarea dumneavoastră, prin intermediul căreia solicitaţi ca ministrul justiţiei să precizeze termenul de aplicare al sentinţei, excede cadrului legislativ ce reglementează domeniul întrebărilor parlamentare.

Pe de altă parte, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale şi ordinea de drept instituită de legislaţia actuală în vigoare, ministrului justiţiei nu îi este permis să facă aprecieri sau să dea interpretări unor hotărâri judecătoreşti pronunţate de instanţele judecătoreşti.

Câteva cuvinte, dacă o să-mi îngăduiţi să vă spun, totuşi, cu privire la acest caz: am sesizat că dumneavoastră, undeva în cursul lunii aprilie ne-aţi sesizat cu un memoriu cu privire la aceeaşi societate, noi v-am răspuns atunci, făcând o cerere Parchetului, care are competenţă şi are în urmărire acest caz şi vă promit că revenim cu adresă la Parchetul competent, pentru a vedea, de fapt, ce s-a întâmplat până la acest moment cu cazul. Dar noi nu putem răspunde cu privire la hotărârea instanţei de judecată.

Cu privire la cea de-a doua întrebare a dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.375 A/2005, adresată ministrului justiţiei, referitoare la managementul defectuos de care este acuzată conducerea Teatrului muzical Nae Leonard din Galaţi, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 83 din 3 februarie 2005, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, această instituţie nu are atribuţii de verificare sau control a altor instituţii centrale sau locale, cu atât mai puţin a celor culturale.

Neregularităţile de ordin fiscal din cadrul unei instituţii publice pot fi constatate şi sancţionate de organul de control financiar constituit în acest scop, respectiv Curtea de Conturi, care nu funcţionează în subordinea ministrului justiţiei.

Astfel fiind, întrebarea dumneavoastră a fost adresată unui membru al Guvernului ce nu are nici o atribuţie în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat?

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Într-adevăr, la prima întrebare este vorba de o sentinţă pronunţată în 20 octombrie 2004. Nici până în acest moment nu s-a pus în aplicare şi deocamdată nu se mişcă şi nu se întâmplă absolut nimic. Consider că într-un stat de drept şi ministrul justiţiei ar trebui să ia ceva măsuri sau să se gândească, să gândească un plan de a interveni legal, bineînţeles, acolo unde se întâmplă amânări şi durează procese ani şi ani de zile.

Referitor la a doua întrebare, s-au constatat nereguli, toate organele de control au verificat, însă toţi spun că nu intră în competenţa lor. Şi ministrul administraţiei şi internelor a răspuns la fel, la fel şi ministrul justiţiei. În aşa fel încât, cei vinovaţi şi dovediţi vinovaţi stau liniştiţi şi nu se întâmplă absolut nimic.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Sunt nevoit ca în calitate de preşedinte de şedinţă să fac o observaţie cu privire la acest răspuns.

Vreau să atrag atenţia doamnei secretar de stat, cât şi ministrului justiţiei, personal, căruia îi aparţine răspunsul, că nu au căderea şi calitatea să se prezinte în Parlamentul României pentru a ne da nouă lecţii cu privire la Regulament.

În conformitate cu prevederile art. 156, preşedintele Camerei Deputaţilor poate refuza primirea unor anumite întrebări. Per a contrario, dacă întrebarea nu a fost refuzată, înseamnă că ea a fost pusă cu acordul, cu aprobarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, care nu poate să fie cenzurată de către nici unul dintre membrii Guvernului.

Ca o apreciere personală, răspunsul a fost corect în conţinutul său, dar, repet, nu în acest mod, în faţa Camerei Deputaţilor, a cărei demnitate şi rol în instituţiile statului sunt chemat să-l apăr.

Vă mulţumesc.

Tot domnul deputat Mircia Giurgiu. S-a răspuns şi s-a răspuns şi la a treia.

Cu aceasta, mulţumim pentru participare.

În partea a doua avem o listă impresionantă de deputaţi înscrişi pentru prezentarea pe scurt a interpelărilor. O parte dintre aceştia au depus în scris. I-aş ruga pe domnii deputaţi care doresc să le susţină oral să se prezinte.

Domnul deputat Kovacs Attila a fost aici şi a dorit să susţină oral această întrebare. Este prezent? Regret. Domnul deputat Tabără a depus în scris. Domnul Claudiu Pop a depus în scris. Domnul deputat Iuliu Nosa a depus în scris. Domnul deputat Cosmin Vasile Nicula, 2 interpelări, în scris.

Domnul deputat Răzvan Bobeanu, 2 interpelări.

Sunteţi prezent?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cosmin Vasile Nicula:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Am trei interpelări pe care doresc să le dau citire, la care solicit răspunsul în scris.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Codruţ Sereş şi subiectul interpelării este "Preţul produselor petroliere".

În actuala conjunctură economică a ţării, rog să-mi detaliaţi modul în care Guvernul pe care îl reprezentaţi şi ministerul pe care-l conduceţi gestionează inconsecvenţa prin care S.N.P. Petrom majorează şi reduce preţul produselor petroliere, după o politică de preţuri numai de ei ştiută.

A doua interpelare este adresată domnului ministru al agriculturii, Gheorghe Flutur, iar subiectul interpelării se referă la evoluţia producţiei agricole româneşti.

Domnule ministru, cum vă explicaţi faptul că în perioada în care dumneavoastră conduceţi Ministerul Agriculturii, producţia agricolă la principalele produse (grâu, porumb) este în scădere, iar importul la carne de porc şi vită a crescut alarmant, datorită faptului că producţia internă nu satisface cererea de pe piaţă. Care sunt măsurile pe care preconizaţi a le lua în a stopa acest flagel economic?

A treia şi ultima interpelare este adresată domnului ministru al sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Iar subiectul interpelării sună cam aşa: Criza din unităţile medico-sanitare din Valea Jiului.

Pe zi ce trece, sistemul sanitar din România şi implicit din Valea Jiului se îndreaptă spre faliment socio-economic. În condiţiile în care platforma program pe care doriţi să o puneţi în aplicare este aplicabilă, vă rog, domnule ministru, să-mi detaliaţi modul în care poate fi salvat sistemul sanitar din judeţul Hunedoara şi mai precis din Valea Jiului. Care sunt măsurile pe care doriţi a le lua în următoarea perioadă, pe etape?

În acest sens, anexez memoriul primit de la Liga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului.

Aştept răspunsul în scris.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

O să vă rog să-mi permiteţi să revin reparatoriu, pentru că domnul deputat Mircia Giurgiu a mai avut o întrebare adresată domnului ministru al transporturilor, construcţiilor şi turismului şi este prezent domnul secretar Septimiu Buzaşu, care urmează să-i răspundă.

Vă rog, domnule secretar.

Domnul Septimiu Buzaşu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Obiectul întrebării era conflictul de muncă declanşat de salariaţii din CFR.

Răspunsul: Prin deciziile civile nr. 1866, 1867, 1868 din 30.06.2005 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VII civilă şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, s-a dispus încetarea grevei declanşate de Federaţia Sindicatelor ramurii vagoane, Federaţia mecanicilor de locomotivă şi Federaţia sindicatelor transportatorilor feroviari din România, declarându-se ilegală.

Având în vedere cele de mai sus, precum şi dispoziţiile alin. 2 al art. 61 din Legea nr. 168 din 1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, societăţile feroviare vor solicita în instanţă obligarea persoanelor vinovate de declanşarea grevei ilegale la plata despăgubirilor reprezentând contravaloarea pierderilor înregistrate în perioada grevei.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Domnule deputat, răspunsul dumneavoastră la răspuns.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Iată, aşadar, un conflict care a afectat întreaga sau întregul sistem de transport din România, transport rutier şi feroviar, fiindcă au avut de suferit şi companiile de transport rutier. S-a soldat "cu o decizie a instanţei, în loc să se fi ajuns la o înţelegere. Ar fi fost normal, aşa consider, ca conducerea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, împreună cu administraţiile companiilor de călători, să poarte negocieri cu sindicatele pentru a stinge conflictul. Aşa, s-a ajuns în instanţă, sunt procese, problema nu s-a rezolvat şi în orice moment poate izbucni un nou conflict de muncă.

Iar, probabil ca o soluţie la ceea ce a fost, a urmat majorarea preţului biletelor şi considerăm că nu e normal ca acei care călătoresc cu C.F.R.-ul să suporte vina celor care ar fi trebuit să negocieze şi să ajungă la o înţelegere cu sindicatele, reprezentanţii salariaţilor.

Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, personal, vă mulţumesc pentru intervenţia anterioară.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu domnule deputat.

V-aş ruga să-mi permiteţi să continuăm lista cu interpelări.

Domnul Kelemen Attila.

Domnul Kovacs Attila Béla Ladislau (din sală):

Kovacs Attila!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, nu am reţinut eu numele. De regulă, le pronunţ corect.

Domnul Kovacs Attila Béla Ladislau:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează ministrului muncii şi solidarităţii sociale, domnului ministru Gheorghe Barbu. Se referă la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice, Legea nr. 189/2000.

Nu vreau să prezint pe larg interpelarea, însă vreau să formulez foarte succint două propoziţii din interpelarea respectivă.

Cer răspuns la o situaţie care a intervenit în judeţul Braşov şi în special se referă la beneficiarii legii respective din judeţul Braşov, care au primit decizii de aprobare de la comisia judeţeană din Braşov în cursul acestui an, unii chiar din luna ianuarie, ca să primească anumite indemnizaţii şi, până la urmă, aceste indemnizaţii nu au fost acordate.

Având în vedere că sunt persoane vârstice, cu pensii reduse, iar prin decizia comisiei judeţene, în mod legal, au devenit beneficiarii drepturilor prevăzute de aceste lege, consider că nu sunt motive care să justifice această întârziere sau această neplată a indemnizaţiilor lunare. Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Încă o dată, scuze, pentru că nu am reţinut corect numele dumneavoastră.

Continuăm.

Doamna deputat Manuela Mitrea a depus în scris.

Domnul deputat Nicolae Bănicioiu, 3 interpelări.

Doamna deputat Ionela Bruchental Pop a depus în scris.

Domnul deputat Ioan Cindrea, 3 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Vasile Puşcaş a depus în scris.

Domnul deputat Ioan Ţundrea. Vă rog să v-o susţineţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Ţundrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată doamnei ministru Sulfina Barbu, ministru al mediului. Obiectul interpelării: "Speranţa mediului în Caraş-Severin".

Doamnă ministru,

În urmă cu câteva luni, v-am adresat o interpelare referitoare la poluarea din Reşiţa, la care nu am avut onoarea să-mi răspundeţi. Perseverent cum sunt, vă adresez, de această dată, rugămintea de a analiza proiectul înfiinţării unei gropi ecologice între Reşiţa şi Bocşa. Proiectul unei asemenea gropi ecologice a fost la Reşiţa, propus şi aprobat cumva de fosta ministru al mediului, doamna Speranţa Ianculescu.

Necesitatea protejării mediului cărăşean, ca o alternativă la supravieţuirea judeţului şi dezvoltarea de oportunităţi turistice sunt condiţii sine qua non ale locuitorilor acestei zone, trădaţi şi uitaţi de foştii şi actualii guvernanţi.

Eu, ca parlamentar de Caraş-Severin, am speranţa că două doamne, fost şi actual ministru al mediului, nu vor lăsa proiectul gropii ecologice de la Reşiţa ca frunza-n dungă.

Cu consideraţie, vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Le vom transmite spre cele legale.

Domnul deputat Ştefan Baban, 2 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu, 2 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Costache Mircea, 2 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Vlad Hogea, 2 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus. Dacă doriţi să o susţineţi? Vă rog.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată doamnei ministru Monica Macovei, Ministerul Justiţiei.

Doamnă ministru,

Revin asupra cazului Susana Băloiu din Bistriţa, decedată în condiţii neelucidate până astăzi. Este aşa de greu a se verifica cele expuse de mine în interpelarea anterioară? Cine se face vinovat că nu sunt audiaţi martorii care au ceva de spus? De ce poliţia nu a prelevat probe în primele zile ale crimei? Se ascunde vreo persoană sus-pusă sau protejatul ei în spatele acestei crime?

Cer revizuirea competentă a cazului, iar răspunsul ce-l aştept sper să nu fie o simplă spălare pe mâini, ca cel pe care l-am primit.

A doua interpelare, domnule preşedinte, este adresată domnului ministru Mircea Miclea, Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

La Şcoala generală din Ilva Mare, judeţul Bistriţa Năsăud, vin elevi de pe mai multe văi şi cătune aparţinătoare, situate la kilometri distanţă de unitatea de învăţământ. O maşină de transport elevi ar uşura mult situaţia lor şi ar fi un sprijin real privind procesul de învăţământ. Doar intervenţia promptă a ministrului poate rezolva această problemă şi eu o cer.

Şi, domnule preşedinte, cu îngăduinţa dumneavoastră, şi cea de a treia interpelare, adresată domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Domnule ministru,

Interpelarea mea are ca obiect cazul unic petrecut în comuna Merghindeal, judeţul Sibiu, unde, la alegerile locale din iunie 2004, Partidului România Mare i-a fost refuzat dreptul de a avea un consilier ales în consiliul local, menţionând că, cercetând statistica alegerilor locale din comuna respectivă, s-a constatat acest lucru.

Cer verificarea statistică şi tragerea la răspundere a celor care se fac vinovaţi de încălcarea acestei legi, precum şi îndreptarea situaţiei.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

În continuare, domnul deputat Ioan Munteanu, 3 interpelări, depuse în scris.

Doamna deputat Minodora Cliveti, depusă în scris.

Domnul deputat Amet Aledin. Vă rog, domnule deputat, să o susţineţi.

Domnul Aledin Amet:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnilor colegi,

În această seară, am o singură interpelare. Întrebarea este adresată domnului ministru al culturii, Adrian Iorgulescu.

Geamia Ismahan Sultan din oraşul Mangalia este unul din cele mai vechi lăcaşuri de cult din România. În acest moment, minaretul, turnul geamiei, este foarte înclinat, existând posibilitatea de a se prăbuşi. Fiind declarată monument istoric aflat în patrimoniul României, geamia necesită de urgenţă reparaţii capitale.

În ce măsură se poate implica Ministerul Culturii din România pentru rezolvarea situaţiei?

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai Dumitriu. Vă rog să poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Mircea Miclea, ministrul educaţiei şi cercetării. Subiectul: solicitarea cadrelor didactice universitare de la Facultatea de textile-pielărie din cadrul Universităţii tehnice "Gheorghe Asachi" Iaşi, de a corecta Hotărârea de Guvern nr. 116/11.08.2005 şi a introduce specializarea "tehnologia tricotajelor şi confecţiilor" din domeniul ingineriei industriale în nomenclatorul specializărilor de licenţă.

Domnule ministru,

Din studiul documentului care mi-a fost pus la dispoziţie de cele 28 de cadre didactice din cadrul facultăţii de textile din cadrul universităţii reiese necesitatea introducerii în nomenclatorul specializărilor de licenţă a specializării "tehnologia tricotajelor şi confecţiilor". Argumentez solicitarea prin: specializarea solicitată este unică în Moldova şi influenţează decisiv dezvoltarea industriei de tricotaje şi confecţii din ţară; facultatea dispune de un corp profesoral foarte bine pregătit şi o bază materială de mare valoare, similară celei din Uniunea Europeană; specializarea este recunoscută de Federaţia europeană a asociaţiilor naţionale ale inginerilor; România fiind unul din marii producători de tricotaje şi confecţii din Europa, cererea de specialişti este mai mare decât numărul absolvenţilor; opţiunea candidaţilor la concursul de admitere din iulie 2005 s-a bazat, în proporţie de 80%, pe existenţa specializării "tehnologia tricotajelor şi confecţiilor".

Solicitarea este în consens cu integrarea noastră în Uniunea Europeană.

Solicit conducerii ministerului să analizeze cu atenţie cerinţele cadrelor şi să întreprindă de urgenţă măsuri pentru a introduce specializarea "tehnologia tricotajelor şi confecţiilor" în nomenclatorul specializărilor de licenţă, deoarece este cerută de piaţa muncii şi este în interesul economiei naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnul deputat Gheorghe Sârb, depusă în scris.

Domnul deputat Cezar Preda, depusă în scris.

Domnul deputat Alecsandru Ştiucă. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al culturii, Adrian Iorgulescu.

Academia Română coordonează un proiect cultural de excepţie, care ambiţionează să redea literaturii române lucrări de fond, care legitimează spiritul european al culturii noastre. Au apărut în condiţii deosebite, de excepţie, colecţii importante, citez doar câteva din ele: Colecţia Pleiade - opere fundamentale: 58 de volume; Istoria românilor: în 9 volume; Dicţionarul general al literaturii române; Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române.

Dar accentul cade în intervenţia mea pe ediţia manuscriselor eminesciene, proiectată în 21 de volume, au apărut deja primele două.

La intervenţia Academiei Române la ex-ministrul culturii, doamna Mona Muscă, s-a înregistrat o expediere a problemei într-un plan derizoriu, pentru că problema editării manuscriselor eminesciene a preocupat personalităţi importante ale culturii noastre, aş cita numai pe Constantin Noica, şi pentru faptul că aceste mauscrise, la ora actuală, nu mai pot fi folosite, vizionate, pentru că au intrat într-un proces de degradare iremediabil, iar editarea lor într-o carte, în 21 de volume, reprezintă o necesitate imediată şi obligatorie.

Însă editarea unei astfel de cărţi, care este specială prin natura ei, este extrem de costisitoare. A îndemna Academia să se adreseze sectorului privat pentru a face rost de banii necesari cred că este un răspuns nesatisfăcător.

De aceea ne interesează dacă domnul ministru Adrian Iorgulescu intenţionează să se implice în această realizare de excepţie a culturii române, aşteptate de multă vreme. Şi am dori să aflăm în ce mod şi dacă acest lucru se poate realiza.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Tărniceru, 2 interpelări, depuse în scris. Sunteţi prezent, domnule deputat? Vă rog să le susţineţi.

Domnul Petru Tărniceru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am două interpelări, în atenţia domnului ministru Vasile Blaga, de la Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Prima interpelare se referă la municipiul Vatra Dornei. În luna mai 2005, a funcţionat un detaşament cu circa 100 de cadre de jandarmi, care asigurau liniştea şi ordinea publică. Din acestă dată, nu cunoaştem motivele sau strategia căreia se datorează retragerea a 85 de jandarmi, din ei 100 rămânând doar 15 pentru a asigura paza şi protecţia.

De la Suceava, reşedinţa de judeţ, până la Vatra Dornei, sunt 110 km, suprafaţă în care intervenţia jandarmeriei nu se poate desfăşura în timp util. Din luna mai, când au fost retraşi cei 85 de jandarmi, a crescut starea de infracţionalitate, acestea manifestându-se prin spargeri, furturi, tâlhării şi perturbarea liniştii publice.

Este evident că această problemă este foarte serioasă şi necesită soluţii urgente. Cred că se impune o revenire a detaşamentului retras, pentru a se evita pe viitor incidentele nedorite.

Solicit răspuns în scris şi vă mulţumesc.

A doua interpelare se adresează tot ministrului Vasile Blaga, în legătură cu municipiul Câmpulung Moldovenesc, care se referă la situaţia încălzirii termice, care este dezastruoasă.

În acest moment, nu există nici o posibilitate de a asigura încălzirea şi apa caldă pentru locuitorii municipiului, deoarece încălzirea termică se află într-un program de reabilitare a centralelor de distribuţie a energiei termice, pentru a corespunde standardelor europene. Acest fapt face imposibilă darea în folosinţă a centralelor termice, în condiţiile în care debutul iernii este tot mai apropiat.

Ţinând cont că municipiul Câmpulung este situat într-o zonă montană, unde sezonul rece este foarte lung şi foarte dur, dar şi datorită faptului că nivelul de trai în această zonă este destul de scăzut, domnule ministru, considerăm că este necesară o subvenţie pentru această perioadă, de până la 50%, la energia electrică şi combustibil solid, pentru toţi cetăţenii care beneficiau de agentul termic de la centralele mai sus menţionate.

Această problemă necesită o soluţionare urgentă. Aştept răspuns scris şi vă mulţumesc.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Graţiela Iordache a depus în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu are 2 interpelări. Vă rog să le susţineţi pe scurt.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor. Obiectul interpelării este situaţia grea cu care se confruntă salariaţii din cadrul Operei Naţionale Române din municipiul Cluj Napoca.

A doua interpelare este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor. Obiectul interpelării îl reprezintă inundaţiile din judeţul Cluj, fiindcă se caută tot felul de vinovaţi şi se pare că prefectul a găsit unul. Totuşi, dorim un punct de vedere al ministrului administraţiei şi internelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai există cineva care s-a înscris la această listă de interpelări şi nu a fost strigat? Vă rog, domnule deputat. Vă cer eu scuze, pentru că lista a fost alcătuită în oarecare grabă.

Poftiţi, vă rog să vă recomandaţi.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deputat Adrian Mihei. Adresez o interpelare domnului ministru al transporturilor, construcţiei şi turismului, domnului Gheorghe Dobre, referitoare la contractul dintre Administraţia Compania Naţională a Canalelor Navigabile S.A. Constanţa şi Societatea comercială Deltaconst S.a. Tulcea. Mai precis, la scrisorile de garanţie depuse la lucrările contractate în urma licitaţiilor câştigate, scrisorii bancare, care se pare că nu sunt acoperite, chiar există suspiciunea de a fi false.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Altcineva dintre domnii deputaţi, eventual, omişi pe listă?

În aceste condiţii, vă rog să-mi permiteţi să declar lucrările şedinţei plenului Camerei Deputaţilor de astăzi, 19 septembrie, închise, prin epuizarea ordinii de zi.

Mulţumesc tuturor participanţilor.

Mulţumesc şi personalului tehnic, care ne-a fost de ajutor.

Vă doresc noapte bună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,58.