Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,03.

Lucrările au fost conduse de domnul Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Victor - Viorel Ponta şi Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Este ora 16,00. Conform programului, declar deschise lucrările Camerei Deputaţilor de astăzi, 17 octombrie 2005.

Rog liderii grupurilor parlamentare şi pe domnii chestori să asigure prezenţa în sală. Regret absenţa domnilor lideri, care sunt în primul rând responsabili pentru prezenţa deputaţilor în sală.

În aceste condiţii, independent de voinţa mea, sunt nevoit să suspend, până la ora 16,30.

Vă mulţumesc.

Doamna Graţiela Denisa Iordache (din sală):

Domnule preşedinte, vroiam să fac remarca că Partidul Conservator îşi are măcar liderul aici.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc celor care au fost prezenţi cu punctualitate.

Pauză între orele 16,05-16,32.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Reluăm dezbaterile cu o precizare: prezenţa mea la ora fixată pentru începerea şedinţei vă rog să nu o interpretaţi decât ca un semn de respect pentru colegii mei care sunt în sală, sper că şi reciproca poate să devină valabilă.

Domnule secretar Ponta, vă rog! (Domnul deputat Victor Viorel Ponta îşi ia locul la prezidiu.)

Din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 258. Sunt absenţi 73, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 16.

În ordinea de zi, vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Propunere legislativă privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, iniţiată de doamna deputat Raluca Turcan, membră a Grupului parlamentar al P.N.L., domnii deputaţi Valentin Adrian Iliescu, Cristian Rădulescu, membri ai Grupului parlamentar al P.D., domnul senator Adrian Mihai Cioroianu, membru al Grupului parlamentar al Alianţei "Dreptate şi Adevăr P.N.L.-P.D."

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă;pentru avizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 1 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

2.Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, iniţiată de domnul deputat Ioan Oltean, membru al Grupului parlamentar al P.D.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;pentru avizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 27 octombrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 11 octombrie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avizare, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic,Comisia pentru sănătate şi familie,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 20 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţeide urgenţă a Guvernului nr.128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări, adoptat de Senat în şedinţa din data de 13 octombrie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic,Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 20 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

În continuare, vă informez că vă puteţi exercita dreptul de a sesiza Curtea Constituţională asupra următoarelor legi:

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2005 pentru modificarea art. 7¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2005 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005 pentru preluarea procurorilor financiari ai Curţii de Conturi de Ministerul Public.

Vă rog să mă iertaţi, datorită unor numerotări greşite ale paginilor, tot revin la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor:

5. Proiectul de Lege privind securitizarea creanţelor, adoptat de Senat în şedinţa din data de 11 octombrie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avizare, Comisiapentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 1 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

6. Proiectul de Lege privind obligaţiunile ipotecare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 11 octombrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avizare, Comisiapentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 1 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

Vom continua cu dezbaterile iniţiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi.

Da, vă rog, domnule deputat, dacă e o problemă de procedură.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Un număr de 56 de deputaţi, menţionaţi în anexă la prezenta moţiune, membri ai Camerei Deputaţilor în legislatura 2004-2008, în temeiul art. 67 şi 112 alin. 2 din Constituţia României, modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003, şi în temeiul. art. 149, 154 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, înaintăm prezenta moţiune simplă cu tema: "Pâinea anului 2006, în prag a fi compromisă". (Depune textul moţiunii la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat, primesc această moţiune în şedinţă publică, urmând a fi trimisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru exercitarea drepturilor prevăzute de art. 149 alin. 3 şi 150 alin. 3 din Regulament.

Vă rog, domnule Ponta, tot pe procedură.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În şedinţa de săptămâna trecută a Biroului Permanent, toate grupurile parlamentare au solicitat prezenţa la dezbateri a doamnei ministru Anca Boagiu. Dânsa nu a putut să participe săptămâna trecută, înţeleg că nici săptămâna aceasta.

Aş vrea să întreb dacă există un reprezentant al Ministerului Integrării şi dacă ne poate explica dacă doamna ministru poate participa sau nu la dezbaterile pe această temă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da domnule deputat, am luat şi noi act, fără comentarii, de lipsa doamnei ministru, care a fost solicitată să participe la lucrări de către reprezentanţii Alianţei şi prin votul membrilor Biroului Permanent. Mai mult decât atât, atribuţiile noastre nu ne permit să facem.

Dacă nu mai sunt alte probleme de procedură, să intrăm în ordinea de zi.

Începem cu Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul... Nu, iertaţi-mă, acesta s-a amânat.

Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2003.

Din partea iniţiatorilor, vă rog, să ia cuvântul domnul chestor.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu adresa nr. 257/19 aprilie 2005, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a sesizat Comisia pentru buget, finanţe şi bănci cu Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2003, sesizare care viza examinarea în fond a acestuia.

În urma dezbaterilor, în cadrul comisiei s-a apreciat că raportul îndeplineşte toate prevederile legale şi, în consecinţă, a propus plenului Camerei Deputaţilor votarea acestuia în forma prezentată.

De aceea, domnilor colegi şi doamnelor colege, am rugămintea de a vota acest raport în forma prezentată de Comisia pentru buget şi finanţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci? Domnul Nicolae Mihai Tănăsescu.

Domnul Nicolae Mihai Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să vă informez că dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2003 a avut loc în cadrul comisiei noastre. El a fost aprobat cu unanimitate de voturi, aşa cum a prezentat domnul chestor, şi propunem plenului Camerei aprobarea lui în forma care a fost prezentată colegilor noştri.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul hotărârii: Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2003.

Cine este pentru?

Este cineva împotrivă?

Abţineri? Vă rog să număraţi abţinerile!

Cu 2 abţineri, titlul proiectului de hotărâre a fost adoptat.

Articol unic: "Se probă contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2003 potrivit raportului explicativ şi anexelor nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre".

Cine este pentru articolul unic?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Domnul secretar mă roagă să vă aduc aminte că votăm articolul unic al Proiectului de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2003.

Deci, abţineri, aici am rămas? Vă rog să număraţi, domnule secretar. 13 abţineri.

Cu 13 abţineri, articolul unic a fost adoptat.

Hotărârea privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2003, în ansamblul ei.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Abţineri?

Cu 15 abţineri, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Doriţi explicaţia votului?

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

O problemă de procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

În mod evident, domnule preşedinte, numărul celor care s-au abţinut la acest proiect de hotărâre a fost insuficient, însă dumneavoastră, într-un mod cu care nu sunt de acord, nu aţi numărat şi voturile pentru şi voturile împotrivă, motiv pentru care consider că rezultatul stă sub semnul dubiului.

Resping modul în care dumneavoastră conduceţi şedinţa de astăzi!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat,

Rezultatul votului se contestă numai de liderii grupurilor parlamentare, cred că nu aveţi această calitate.

În ceea ce priveşte numărarea votului, vă rog să citiţi regulamentul, este atributul exclusiv al secretarilor, care au numărat şi voturile pentru şi voturile împotrivă şi abţinerile. Nefiind voturi împotrivă, am enunţat numai abţinerile.

În aceste condiţii, obiecţia dumneavoastră se respinge.

Trecem mai departe.

Proiect de Lege privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi precum şi de către persoanele juridice străine.

Lege organică, adoptată de Senat.

Vă rog, domnule deputat, pe procedură.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege este prioritate legislativă pentru Uniunea Europeană. Aşa cum a fost decis săptămâna trecută, la dezbaterile proiectelor de lege care sunt prioritare pentru Uniunea Europeană s-a hotărât ca doamna ministru Anca Boagiu să fie prezentă.

Vreau să reiterez această solicitare a noastră, cu atât mai mult cu cât domnia sa, astăzi, a mai făcut o nouă declaraţie, în care spunea: "Proiectele de legi, din păcate, care sunt trimise de către Guvern Parlamentului nu sunt dezbătute de către Parlament". Ba, mai mult, şi vă citez: "Aceste proiecte de lege ajung într-un mod cu totul inacceptabil la Biroul Permanent, în loc să ajungă la comisii".

Pentru că nu ştim ce a vrut să spună doamna ministru şi nici măcar nu ştim ce trebuie să facem în această situaţie, vă solicit să nu luaţi în discuţie acest punct, domnule preşedinte, până când doamna ministru Boagiu nu va fi prezentă la dezbateri.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Rădulescu. Pe aceeaşi problemă? Da. Vă rog.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi noi socotim de mare importanţă ca votul asupra unor priorităţi legislative pentru Uniunea Europeană să se dea în cunoştinţă de cauză şi în deplină transparenţă şi tocmai pentru aceasta propun să uzăm de prezenţa aici a domnului secretar de stat Ciocănea, de la ministerul cu pricina, sau de doamna secretar de stat Georgeta Ionescu, de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, care pot să ne lumineze.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnul deputat Miron Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Fiind vorba de un proiect de lege foarte important, solicităm prezenţa în sală la dezbatere şi a ministrului de externe. Vă citesc din Regulamentul Camerei: "Prezenţa membrilor Guvernului, când este solicitată în sală, este obligatorie".

Deci, la acest proiect de lege, solicităm să fie prezenţi în sală cei doi miniştri: ministrul integrării europene şi ministrul de externe. Până atunci, sigur, nu putem dezbate proiectul de lege. Conform regulamentului, putem merge mai departe şi invitaţii să vină, că trebuie să vină şi la Parlament.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Onorat prezidiu,

Distinşi membri ai Guvernului (aplauze ale deputaţilor din PSD),

Vă rog să luaţi act că ne aflăm astăzi într-o situaţie foarte delicată şi trebuie să chibzuim împreună cum procedăm. Spun acest lucru pentru că, prin Constituţia României, este un articol în care se precizează că, atunci când li se solicită prezenţa în Parlament, miniştrii, în mod obligatoriu, trebuie să fie prezenţi. Deci este o obligaţie dincolo de regulament. Deci, stimaţi colegi, textul regulamentului reia, de fapt, textul Constituţiei.

Cu regulamentul am mai negociat, adică "Mai lasă, cucoane, mai dă ceva jupâne..." şi ne-am înţeles. Dar facem lucrul ăsta şi cu legea fundamentală, adică, Constituţia?

Eu cred că nu am curajul să fac aşa ceva. Şi cred că nici domnul preşedinte de şedinţă, care şi-a făcut un obicei din a spune că niciodată nu va încălca o prevedere constituţională.

Ca atare, credem că este necesar să fie, pe o cale sau alta, anunţaţi domnii miniştri şi dânşii să vină la aceste dezbateri importante.

Spun asta cu atât mai mult cu cât distinsul senator Berceanu, în legislatura anterioară, a suspendat două şedinţe de plen tocmai pe acest motiv şi Puterea de atunci i-a dat dreptate. Vreau să văd, Puterea de acum dă dreptate Constituţiei sau distinsei doamne deputat şi ministru Anca Boagiu?

De aceea, domnule preşedinte de şedinţă, cred că ori trecem peste acest proiect de lege, până vine doamna ministru, ori facem o pauză, cum s-a făcut când a cerut domnul deputat Berceanu la vremea respectivă, spre a nu fi puşi în situaţia, practic, imposibilă, de a încălca o prevedere constituţională.

Cred că trebuie să chibzuim, pentru că, altfel, vom face o cutumă, tocmai în Parlamentul României să nesocotim, spun, aşa cum am făcut deseori cu regulamentul, şi Constituţia, ceea ce este inacceptabil.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Eugen Nicolicea:

Cred că doamna ministru nu ştie art. 131 alin. 2, care spune că "Membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora au acces la lucrările Camerei" şi probabil consideră că nu are acces. Eu le spun că, tot în acelaşi articol, se spune că dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie. Deci este obligatoriu ca doamna ministru să vină aici, o anunţăm că are dreptul să vină aici şi mai are şi o dublă obligaţie, având în vedere şi cealaltă funcţie, de parlamentar, pe care o are.

În aceste condiţii, prezenţa fiind obligatorie şi nefiind îndeplinită această condiţie, este foarte clar că nu putem să dezbatem acest proiect de lege, nu putem să votăm. Dacă se va insista, atunci, eu am să mă abţin, pentru că aş dori să votez acest proiect de lege sub îndrumarea doamnei ministru.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat, poftiţi, tot pe procedură.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Desigur, toţi colegii sunt de părere că prezenţa ministrului la dezbaterea proiectului de lege este obligatorie. Şi, într-adevăr, în art. 131 din regulament, pct.2 sau alin. 2, se spune: "Membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora au acces la lucrările Camerei. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie".

Cum participarea nu s-a solicitat până astăzi...

Voci din sală:

Cum să nu? De săptămâna trecută! (Vociferări, proteste.)

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Până astăzi! Iar astăzi dezbatem acest proiect de lege, eu cred în capacitatea tuturor colegilor mei de a putea să dezbată acest proiect de lege chiar fără prezenţa ministrului...

Voci din Opoziţie:

Să nu crezi!

Domnul Cornel Ştirbeţ:

...cu atât mai mult cu cât avem prezent ministrul secretar de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Pe procedură, vă rog, domnule Árpád.

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Trebuie să spun antevorbitorului meu că i s-a solicitat acest lucru doamnei ministru încă săptămâna trecută, că dorim ca la aceste proiecte de lege să fie prezentă.

Totodată, am fost de acord, săptămâna trecută, ea fiind plecată şi neputând fi înştiinţată la timp, ca să nu fie prezentă săptămâna trecută, luni şi marţi. Dar o săptămână ca să ajungă informaţia către doamna ministru că solicităm ca la aceste legi să fie prezentă printre noi şi în calitate de deputat şi în calitate de persoană care doreşte să funcţioneze cât mai bine această Cameră, să-şi aducă şi ea aportul la această funcţionare benefică a Camerei. Noi credem că dacă, într-adevăr, se justifică astăzi ca domnia sa să nu fie prezentă aici, să nu îngreunăm demersul nostru de adoptare a acestor proiecte de legi importante pentru integrarea noastră, astăzi să fim de acord să fie prezent domnul secretar de stat dar de mâine, în mod obligatoriu, ca să se audă de la acest microfon, să fie şi doamna ministru aici dacă chiar o îngrijorează atât de mult modul cum lucrăm noi în Cameră.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat. Imediat, iertaţi-mă, vă dau cuvântul. Mai avem un înscris şi-i rog pe domnii secretari să mă ajute cu atenţia distributivă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În acest moment ne aflăm într-o situaţie puţin mai specială decât una obişnuită.

În primul rând, legat de prezenţa ministrului la dezbaterea unui proiect de lege. Această prezenţă este, în mod normal, obligatorie. Orice ministru îşi cunoaşte programul şi ştie când intră legile pe care le urmăreşte şi sunt importante, în dezbatere pe ordinea de zi.

Deci suntem convinşi că în acest moment, că aşa ar fi normal, mai ales că doamna deputat Boagiu este ministru, dar a fost şi deputat, cunoştea foarte bine că astăzi avea de obţinut un vot din partea Parlamentului, că este majoritate, că este opoziţie, pentru o lege importantă. Prezumţia că nu ar fi fost chemată, că nu ar fi fost încunoştinţată ş.a.m.d. nu există.

Din păcat, doamna deputat Boagiu, cu foarte puţine zile în urmă şi la mai puţin de o lună şi ceva de când a preluat prerogativele funcţiei de ministru, deşi este deputat, s-a adresat - în opinia mea - Parlamentului aplicându-i o mustrare musculoasă, am putea să-i spunem, legat de activitatea acestuia vizavi de proiectul de legiferare în domeniul integrării.

Vreau să vă spun că această ofensă a fost adresată, în principal, colegilor din majoritate, pentru că domniile lor trebuie să-i asigure doamnei ministru suportul. Dar noi suntem solidari cu domniile lor şi suntem de acord că nu este normal să ţi se facă observaţie pentru o treabă pe care, de fapt, tu ţi-o duci la îndeplinire, pentru că nu a existat lege în Parlamentul României care să aibă ca prioritate integrarea şi să nu fi fost dezbătută şi susţinută, inclusiv de Partidul Social Democrat, şi, cu toate acestea, am primit nişte apostrofări, o lecţie, din partea unei colege de-a noastre pe care, oricum, când era deputat, nici nu prea o vedeam prin sală. Mă uit în ochii colegilor mei de la Partidul Democrat să-mi spună mie că n-am dreptate, aşa, ca între colegi de Parlament, şi vine în faţa presei, face o apreciere extrem de negativă la activitatea Parlamentului după care, domnia sa, când are proiecte de legi, şi vreau să vă spun că tot dumneavoastră, cei din majoritate, aţi solicitat, printr-un vot, în Biroul permanent prezenţa specială a doamnei deputat. Dar noi nu trebuie să-i cerem prezenţa specială doamnei deputat.

Suntem la mai puţin de o săptămână de un moment important, Raportul de ţară. Vin de la Parlamentul European. Nu îndrăzneşte un parlamentar din Parlamentul European să nu fie în sală când vine un comisar pe care l-ai invitat să dea un răspuns la o întrebare sau la o dezbatere. Chiar săptămâna trecută a fost un astfel de duel, să spunem, între majoritate şi celelalte partide, şi partidele din opoziţie împotriva voinţei majorităţii populare, au obţinut ca un comisar important să vină să dea seamă în faţa Parlamentului.

Deci, domnilor colegi, suntem într-o dublă situaţie de culpabilizare a demersului unui ministru al Guvernului. 1. Ne sancţionează pe noi, că nu ne vedem de treabă şi 2. Când este să-şi facă treaba nu vine.

Domnilor colegi, noi avem o cutumă. Cutuma noastră este următoarea, şi ţine de buna desfăşurare a activităţii în Parlament, atunci când un ministru nu poate sau consideră că proiectul de lege nu este fundamental necesar să-l susţină în plen sau, din contră, crede că are un secretar de stat care este mult mai priceput, specializat într-un anumit domeniu, putem accepta, pentru că în Constituţie şi în Regulament vorbim de membrii Guvernului or, secretarii de stat, pe care-i respect pentru activitatea domniilor lor, nu sunt membri ai Executivului.

Deci am acceptat astfel de situaţii. Însă acum şi astăzi, urmare: 1- a proiectului de lege care este foarte important; 2- a faptului că doamna Boagiu s-a adresat, în opinia mea, extrem de dur şi neadevărat din acest punct de vedere Parlamentului cu o observaţie care nu este nici pertinentă, nici reală şi era normal să vină aici să-şi susţină, măcar prima oară când ajungeam la această discuţie, că data trecută tot a mai zis şi măcar a avut justificarea că nu este în ţară.

Acum, noi ne uităm la dumneavoastră, dumneavoastră vă uitaţi la noi. Mâine iese doamna Boagiu la televizor şi spune: iar nu au vrut ăia din Parlament să ne treacă legile integrării. La o săptămână faţă de raport. Şi răspunsul nostru care este? Al nostru este cum este, că suntem în opoziţie. Dar al dumneavoastră, domnilor din majoritate? Doamna Mona Muscă, venim de la Parlamentul European amândoi. Aţi văzut foarte bine, în şedinţa din săptămâna trecută, cum s-a pus problema.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, vă rog să mă iertaţi că vă întrerup, îmi pare rău că vă întrerup.

Este o problemă de procedură, vă rog să încheiaţi.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog să mă scuzaţi, domnule preşedinte de şedinţă, am făcut aceste mici explicaţii ale intervenţiei mele pentru a arăta că nu avem nici un motiv fie să discutăm proiectele unde sunt prezenţi şi să mai aşteptăm până vine doamna ministru, că mai avem încă o oră dar, oricum, nu putem să discutăm acest proiect de lege fără să avem de faţă prezenţa ministrului Boagiu, în condiţiile în care domnia sa şi-a creat o parte din această situaţie. Corect? Uite, şi colega mea este de acord.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor este înscris pe listă.

Domnul Marcu Tudor:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Am în mână Regulamentul actual, dar şi cel care urmează a-l înlocui pe acesta. În ambele regulamente, obligaţia amintită anterior, de a fi prezenţi miniştrii atunci când li se solicită, este prevăzută.

Dar eu aş vrea să fac o remarcă. Nu este nevoie de obligaţie, deoarece chiar prezenţa noastră ca parlamentari este obligatorie. Or, eu vă amintesc, domnilor, şi, dacă sunteţi de bună credinţă, cădeţi de acord cu mine, că în timp de aproape cinci ani de zile eu n-am văzut-o pe doamna Boagiu decât de două ori. Poate de trei, că oi fi lipsit şi eu vreodată, dar nu cred că am lipsit, şi s-ar fi putut să fie.

Problema este alta. Şi-a luat salariul doamna Boagiu timp de cinci ani? (Opoziţia afirmă.) Păi dacă şi-a luat salariul, să-l dea înapoi, deoarece nu l-a meritat, pentru că salariul se face după prezenţă. (Aplauze din partea opoziţiei.) Acum, salariul de ministru şi-l ia? (Opoziţia afirmă.) Dacă şi-l ia şi nu-şi îndeplineşte obligaţiile, să-l dea înapoi. Să-l dea la pensionarii la care face apel toată ziua doamna Mona Muscă pentru că tot au nevoie şi tot există o lejeritate în a afirma că noi nu le facem ce trebuie la pensionari, dar noi ne ridicăm salariul atunci când nu-l merităm.

Domnule preşedinte de şedinţă, vă rog să faceţi demersurile necesare pentru a se reţine din salariu doamnei "Mona Boagiu", (Răsete din partea opoziţiei.) deoarece domnia sa a făcut dovada că persiflează total lucrările Parlamentului timp de cinci ani. Activitatea domniei sale a fost relevată zilele trecute pe un ziar de prestigiu, "Jurnalul Naţional", care, chiar dacă este condus de domnul Voiculescu, a făcut o remarcă în urma căreia doamna Anca Boagiu nu a existat în Parlament timp de cinci ani.

Demersul meu se înscrie în ideea de a returna banii, pentru că tot suntem acuzaţi că luăm, unii dintre noi, banii degeaba. Eu nu vreau să fiu acuzat pentru aşa ceva.

Şi, ca atare, domnule preşedinte, vă rog să luaţi măsurile necesare. Ori întrerupeţi acest punct şi faceţi demersurile necesare pentru a returna banii luaţi degeaba ca parlamentar de doamna Boagiu, şi lucru care am ruga să fie făcut cunoscut şi domnului Tăriceanu, în aceeaşi măsură.

Vă mulţumesc.

Domnul Tăriceanu pentru a lua măsurile pentru deducerea salariului doamnei Boagiu.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule Tudor Marcu, nu dialogaţi cu sala. Am mai spus, aici vorbiţi cu eternitatea.

Vă rog, domnule Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să fac cunoscut un alt articol din cadrul Regulamentului în vigoare, art. 202 alin. 4. În alin. 4 se spune foarte clar: "Prezenţa deputaţilor, membri ai Guvernului, la lucrările în plen ale Camerei Deputaţilor este obligatorie la (...) dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative din sfera lor de competenţă".

Ar trebui să ni se precizeze dacă doamna Boagiu mai are în competenţă integrarea, pentru că dumneaei are integrare numai atunci când critică Parlamentul. Ar trebui să ne precizeze dacă mai are în competenţa dumneaei integrarea şi, atunci, dumneaei ar trebui să se prezinte în faţa Parlamentului pentru a susţine proiectele de legi care vizează integrarea şi, pentru cunoştinţa dumneavoastră, aş vrea să vă spun că reprezentanţii Ministerului Integrării nici în dezbaterea în comisie nu au fost prezenţi. Au fost reprezentaţii Ministerului Justiţiei, la nivel de secretari de stat şi reprezentanţii Ministerului Agriculturii, la nivel de directori generali.

Iată, stimaţi colegi, cum înţeleg reprezentanţii Ministerului Integrării să sprijine legile privind integrarea.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deşi majoritatea miniştrilor sunt şi parlamentari, a devenit o practică ca majoritatea dintre dânşii să lipsească. Îi vedem doar atunci când mai dezbatem câte o moţiune. Mi se pare un lucru anormal şi, v-aş propune, domnule preşedinte, în numele Grupul parlamentar al Partidului România Mare, ca cel puţin la propunerile legislative care sunt prioritate în vederea integrării în structurile europene, să participe, în mod obligatoriu, ministrul de resort.

De asemenea, dacă nu este timp, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, vă propun ca aceste proiecte legislative să le discutăm de mâine, la ora 23, pentru ca miniştrii să aibă timp să participe la lucrări.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea opoziţiei.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mocanu Vasile.

Îi asigur pe toţi colegii mei că domnii secretari întocmesc corect listele.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Şi din partea Puterii şi din partea opoziţiei s-a adus aici, în discuţie, prevederea constituţională şi regulamentară ca miniştrii să fie prezenţi, obligaţi, atunci când sunt invitaţi în faţa Camerei Deputaţilor, pentru a-şi susţine proiectele de lege.

Nu pot fi de acord cu domnul Arpad care aici, la microfon, datorită faptului că aici noi nu suntem la piaţă, nu putem într-o zi să acceptăm să vină miniştrii şi într-o altă zi să nu vină miniştrii. Într-o zi să stăm de vorbă cu secretarii de stat şi într-o zi să stăm de vorbă cu miniştrii. Noi trebuie să fim consecvenţi, mai ales că suntem în perioada în care modificăm şi votăm proiectul de modificare a Regulamentului Camerei. De aceea merg treburile aşa cum merg. Nu putem să ne târguim că, dacă îi invităm sau dacă ministrul vrea să vină sau nu vrea să vină.

Scrie clar în Constituţie şi în Regulament că ministrul are obligaţia să vină la dezbateri. Şi cu asta am încheiat-o.

Mulţumesc mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să-i răspund domnului deputat Márton, care este un prieten de-al nostru, că domnul preşedinte Voiculescu nu mai este proprietar nici al televiziunii, nici al ziarului, nici al radioului. Dânsul s-a retras din afaceri de acum doi ani de zile, a şi făcut public acest lucru, şi, ca atare, se poate verifica acest lucru la Registrul Comerţului sau în orice acte doriţi dumneavoastră. Eu ştiu că domnul Márton a făcut o remarcă de bună - credinţă, deci nu-l acuz de nimic.

În ceea ce priveşte tema noastră de astăzi, sigur că Partidul Conservator, membrii Grupului Partidului Conservator ar fi vrut să vină cu o propunere: să acceptăm chiar şi chestiunea aceasta, să discutăm proiectul de lege. Dar, dacă mă uit pe ordinea de zi, vedem aici că sunt, deja, cinci proiecte de lege prioritate pentru Uniunea Europeană. Deci nu putem să le discutăm atâta timp cât doamna ministru Boagiu nu este prezentă. Cutumele parlamentare, regulamentare sunt clare. Trebuie să participe la aceste şedinţe. Mai mult de atât, avem o notă, tot de la doamna ministru Boagiu, care ne sesizează cu privire la înfiinţarea, funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, şi spune domnia sa că "În raportul de ţară privind progresele înregistrate de România pentru anul 2004, Comisia Europeană semnalează probleme serioase cu privire la sistemul de achiziţii publice şi recomandă întărirea considerabilă a eforturilor pentru alinierea legislaţiei naţionale la prevederile comunitare şi implementarea acestora în domeniul achiziţiilor publice". Dacă este aşa de important acest proiect de lege, de ce nu vine doamna ministru sau chiar şi ministrul afacerilor externe, să fie prezenţi amândoi la aceste dezbateri şi, ca atare, noi propunem ca toate aceste proiecte de lege să fie amânate până când vor fi prezenţi în sala Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Mona Muscă. V-am notat şi pe dumneavoastră, domnule deputat.

Vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă voi adresa, în primul rând, colegilor din opoziţie şi spun colegilor din opoziţie şi nu opoziţiei pentru că sunt absolut de acord cu dumneavoastră, după nouă ani de parlament, că, într-adevăr, aşa trebuie. Miniştrii trebuie să vină să susţină proiectele, să colaboreze în adoptarea proiectelor lor cu Parlamentul României.

Pe de altă parte, însă, vreau să vă aduc în atenţie două lucruri. De foarte multe ori, când dumneavoastră eraţi la putere şi erau chestiuni importante, am acceptat şi noi, pe vremea aceea în opoziţie, să discutăm şi cu cei trimişi de miniştri, şi sunt aici destul de mulţi miniştri de pe vremea aceea, drept urmare, există, la ora actuală, doi secretari de stat aici care pot să facă faţă discuţiei pe integrarea europeană şi pe legile, pe proiectele care sunt acum în dezbatere.

În al doilea rând, aşa cum dumneavoastră aţi spus întotdeauna că în problemele de interes naţional aveţi flexibilitate şi sunt probleme într-adevăr importante, mai ales integrarea în Uniunea Europeană, am rugămintea, faţă de dumneavoastră, să acceptaţi să începem dezbaterile pe legile integrării în Uniunea Europeană, chiar dacă dumneavoastră aveţi dreptate să chemaţi în sală şi ministrul integrării.

Rugămintea mea este să dovediţi, aşa cum uneori aţi mai făcut-o, că ceea ce spuneţi poate trece de la vorbă la faptă şi că, fiind vorba de interesul naţional, dumneavoastră puteţi să treceţi peste această chestiune de data aceasta.

Vă mulţumesc frumos, anticipat, pentru hotărârea pe care o veţi lua.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Vă rog, domnul deputat Paveliu. Fiind vorba de probleme de procedură, nu dau cuvântul a doua oară aceloraşi deputaţi. Să nu vă supăraţi. Numai pentru un drept la replică, aceasta este altceva.

Vă rog, domnule.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule preşedinte,

Aici, în sală, s-a făcut auzită de la acest microfon dorinţa ca doamna ministru Anca Boagiu să participe la această şedinţă şi, cred că dintr-un punct de vedere, oricare dintre deputaţi are dreptul să facă acest lucru.

De asemenea, în urmă cu o săptămână, aceeaşi dorinţă a fost exprimată de la acelaşi microfon. Studiind art. 29, cu privire la atribuţiile pe care le au Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi Comitetul ordinii de zi, n-am găsit un articol care să permită ca altcineva decât Camera să ia decizia ca, în această situaţie, doamna ministru să fie prezentă.

De aceea, vă rog să supuneţi la vot dorinţa pe care au exprimat-o unii membri, respectiv ai Partidului Social Democrat, de a participa doamna ministru şi, dacă votul Camerei va lua această decizie, atunci cred că prezenţa domniei sale aici este absolut obligatorie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul, în ordine, Aurelia Vasile, PSD. Vă rog, doamnă.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că trăim anormalul în Camera Deputaţilor. La comisie primim tot felul de amendamente şi adrese din partea Ministerului Integrării şi de la alte asociaţii şi organizaţii. Le discutăm fără prezenţa sau în prezenţa celor care nu au împuternicire pentru a-şi însuşi amendamente sau a avea un punct de vedere faţă de problemele ridicate în cadrul comisiilor. După ce avem şedinţa de comisie primim alte hârtii din partea ministerelor, care mai cer o modificare, iarăşi un termen, în condiţiile în care Camera Deputaţilor îşi pierde timpul în condiţiile dezbaterii Regulamentului, uitând de aceste legi pe care astăzi le consideră foarte importante şi nu pot să mai amâne încă o zi până se vor prezenta cei îndrituiţi, conform Regulamentului Camerei, să le susţină, dar pot să pună pe ordinea de zi altele, pe care noi nu le considerăm prioritare.

Legat de faptul că nu totdeauna şi în guvernarea trecută au fost prezenţi miniştri, este o mică deosebire. Acei miniştri nu au jignit niciodată Parlamentul României, aşa cum se întâmplă astăzi, şi, cred eu, că ar trebui să ia notă, domnule preşedinte, de acest lucru. Suntem parlamentari, suntem cei care trebuie să controlăm legislativul şi vă rog să mă credeţi că astăzi se întâmplă exact invers.

Cer, în continuare, să amânăm dezbaterea acestor legi până când miniştrii şi cei care trebuie să le susţină vor lua loc în aceste locuri.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Nica s-a mai înscris.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamna deputat Mona Muscă spunea că în legislatura trecută miniştrii, atunci când aveau o problemă, erau scuzaţi de către plenul Parlamentului, şi vreau să spun că aşa este. Dar, din păcate, domnia sa nu fusese informată că existase o decizie a Camerei Deputaţilor în ceea ce o priveşte pe doamna ministru Boagiu, şi anume de a fi prezentă la dezbaterea legilor prioritare pentru integrarea în Uniunea Europeană, şi această decizie a fost luată la începutul săptămânii trecute.

Deci, din acest punct de vedere, situaţia nu era comparabilă şi, într-adevăr, prezenţa doamnei ministru în plenul Camerei Deputaţilor era o obligaţie, din acest punct de vedere, cu atât mai mult cu cât interveniseră două elemente. Primul: săptămâna trecută, doamna ministru a spus că legile prioritare pentru integrare în Uniunea Europeană nu sunt aprobate şi nu sunt dezbătute de către Parlament, iar astăzi, doamna ministru, într-o declaraţie pe care a dat-o agenţiilor de presă şi care a fost preluată de către toate ziarele pe care, probabil, le vom citi mâine, a spus că în continuare Parlamentul României nu se ocupă de dezbaterea şi adoptarea legilor prioritare pentru integrarea în Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, sunt situaţii, şi vreau să ne spună doamna ministru care sunt acele situaţii, să putem să corectăm aceste lucruri, dacă ele sunt adevărate, când proiectele de lege sunt trimise direct Biroului permanent, şi acestea nu ajung la comisii. Deci, dacă există asemenea lucruri, de o gravitate pe care noi o considerăm excepţională, ar trebui ca doamna ministru să vină aici. Şi aceasta a fost raţiunea pentru care noi am insistat să fie prezentă doamna ministru. Pentru că noi credem că nu merităm să fim acuzaţi degeaba, spunem noi, sau poate în necunoştinţă de cauză, şi nu cred că este normal să avem un dialog noi, Parlamentul României, cu doamna ministru Boagiu, prin intermediul mas-media; cu tot respectul pentru mas-media. Are un lucru să ni-l spună, să vină să ni-l spună de la microfonul Camerei Deputaţilor şi să ne spună precis: uitaţi, stimaţi deputaţi, sau doamnelor şi domnilor deputaţi, există proiectul de lege X, Y, Z pe care dumneavoastră nu l-aţi adoptat. Deci discutăm în general despre integrarea în Uniunea Europeană, dar aceste lucruri concrete lipsesc.

Aceasta a fost motivaţia demersului nostru. Vă reamintesc, el a fost susţinut şi votat de către toate grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi, s-a discutat pe această problemă de procedură o oră, exact din timpul de lucru al Camerei, ca să se ajungă la concluzia că, în conformitate cu articolul 136 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, preşedintele de şedinţă este cel care hotărăşte în problemele privind respectarea Regulamentului.

Ne aflăm în următoarea ecuaţie, aproape matematică, nu juridică. La propunerea reprezentanţilor grupurilor parlamentare care susţin arcul guvernamental şi cu votul unanim al tuturor membrilor Biroului permanent, săptămâna trecută, Biroul permanent a adresat o invitaţie formală doamnei ministru Anca Boagiu de a participa la dezbaterea legilor privind integrarea. Deci avem o hotărâre a Biroului permanent în acest sens.

În conformitate cu 131 alin. 2 al Regulamentului, în cazurile în care există o asemenea invitaţie, prezenţa ministrului devine obligatorie, astfel cum este obligatorie şi în conformitate cu alin. 202 alin. 4 din Regulament, atunci când se dezbat legile care privesc domeniul său de activitate.

A dezbate acum, după o invitaţie expresă a Biroului permanent şi după nişte prevederi ale Regulamentului, un proiect de lege în lipsa doamnei ministru ar fi cel puţin o lipsă de respect faţă de o hotărâre a Biroului permanent şi o încălcare a Regulamentului Camerei Deputaţilor. Dar, mai presus decât aceasta, conform art. 111 alin. 2 din Constituţia României, pe care am jurat cu toţii să o respectăm, "Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie". Iar în conformitate cu art. 102 alin. 3, "Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică".

Am tot respectul pentru domnii secretari de stat, a căror activitate o apreciem cu toţii, dar nu sunt membri ai Guvernului, conform Constituţiei. Şi nu vom încălca Constituţia României în nici un mod.

În aceste condiţii, dezbaterea proiectului de lege este amânată până la ora sau data când doamna ministru îşi va îndeplini obligaţia constituţională. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Punctul următor de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.

Conform art.108 alin.3 din regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform art.100, 111 şi 112, urmează să se aprobe timpii pentru dezbateri. Invit Biroul Comisiei pentru industrii şi servicii să facă propunerile.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După cum observaţi, este tot o prioritate a Uniunii Europene, este o directivă pe care trebuie să recunoaştem că foarte mulţi dintre noi nu o cunoaştem sau cel puţin nu am avut acces şi n-am înţeles de ce trebuia făcută această modificare. Deci, solicităm în continuare pe ministrul integrării şi cu ministrul de resort, pentru a face susţinerea acestui proiect de lege.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Îl rog pe preşedintele comisiei să se pronunţe dacă este un proiect de lege legat de integrare.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, este unul din proiectele importante pe care actualul guvern l-a solicitat Parlamentului să fie introdus pe ordinea de zi ca făcând parte din priorităţile de integrare în Uniunea Europeană, dar faptul că este solicitat, mai mult, în procedură de urgenţă arată că acest proiect de lege are un caracter deosebit în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor pe care România le are vizavi de pachetul de legi care trebuie să fie adoptat în vederea integrării în Uniunea Europeană.

De aceea, şi eu consider că este nevoie ca la toate aceste proiecte de legi să participe în mod direct miniştrii de specialitate pentru a-şi aduce aportul la această etapă extraordinar de importantă, acomodarea legislaţiei româneşti la cerinţele Uniunii Europene, integrarea României în Uniunea Europeană fiind posibilă numai pe baza unei corelări în totalitate a legislaţiei noastre cu legislaţia Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Vă rog, domnule deputat Marcu. Vreţi să susţineţi că nu e o lege de integrare? Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Nu văd de ce am face rabat unei legi în dauna alteia. Dacă am căzut de acord asupra amânării până când va fi prezentă doamna ministru care se ocupă, zicem noi, se ocupă cu problemele integrării, următoarele puncte, 6, 7, 8, 9, 10 şi 11 sunt exact în aceeaşi situaţie. Şi 12.

De aceea, vă rog, domnule preşedinte, să luaţi exact aceeaşi măsură până la pct.13 şi să începem discuţiile cu pct.13 până când ministra, ministreasa, sau cum vreţi să-i ziceţi...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Doamna ministru.

Domnul Marcu Tudor:

...care...Bine! (Amuzament) Care se ocupă cu problemele de integrare şi ne acuză pe noi ca să se scuze domnia sa, că nu facem noi ce trebuie să facă domnia sa, va fi prezentă aici, să treceţi, domnule preşedinte la pct.13 şi, repet, să faceţi demersurile de rigoare pentru ca doamna ministru, cum îi ziceţi dumneavoastră, a cărei activitate timp de cinci ani n-a fost deloc simţită şi ca urmare a acestui fapt a fost promovată direct în funcţia de ministru pentru a doua oară sau a treia oară, asta este învăţământ şi pentru noi, la ce să mai muncim atât? Tindem şi noi să fim miniştri dacă nu muncim.

În condiţiile astea, domnule preşedinte, vă rog treceţi la punctul 13! Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat, însă regulamentul şi procedurile parlamentare nu-mi permit să adopt această soluţie în bloc. Trebuie discutat fiecare proiect de lege în parte dacă necesită sau nu prezenţa doamnei ministru.

Aici lucrurile sunt clare, expunerea de motive vorbeşte despre acordul european privind instituirea unei asociaţii între Comunitatea Europeană. Se vorbeşte de acquis-ul comunitar şi de directiva 67/548. Este o lege care priveşte integrarea. Se amână până la prezenţa doamnei ministru.

Urmează Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2005 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru reglementarea şi monitorizarea achiziţiilor publice.

Procedură de urgenţă. Rog preşedintele comisiei, vă rog, doamna deputat.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Am citit în presă cum Ministerul Integrării atunci când certa Parlamentul, nominalizase în mod expres această ordonanţă de guvern care trebuia aprobată prin lege.

Deci, ţinând cont că acest proiect de lege a creat multe dezbateri în momentul dezbaterii lui, solicit ca ministrul integrării şi secretarul general al Guvernului să se prezinte pentru susţinerea acestui proiect de lege.

Cred că este obligatoriu, pentru că în momentul în care am citit în presă că nu ne desfăşurăm activitatea, Comisia de industrii şi, în general, Parlamentul, am fost nemulţumită şi necăjită pentru că în acea săptămână pierdusem toate orele pe dezbaterea regulamentului şi în acea săptămână nici măcar nu au fost comisiile pentru a putea să ne facem treaba de parlamentari.

Solicit în continuare ca ministrul integrării şi secretarul general al Guvernului să se prezinte la dezbateri.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Şi domnul deputat Stanciu doreşte să ia cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Onorat prezidiu,

Distinsă doamnă ministru Anca Boagiu?!

Discutăm, domnule preşedinte, stimaţi colegi, de o oră şi aproape un sfert şi vă spun sincer că nu înţeleg. Unde poate fi doamna ministru? Pentru că, bănuiesc, că în Bucureşti cu girofar ajungeai într-o oră şi un sfert. Să aibă unele probleme?! Să i se fi descărcat bateria la telefon? Că sunt distinşii colegi aici care puteau s-o sune de la începutul discuţiilor, venea şi ne spunea şi nouă, ba una, ba de alta. Şi poate şi de integrare dacă o fi aflat câte ceva?!

De aceea, dacă a venit, îmi daţi voie s-o salut pe distinsa noastră colegă şi să-i urăm succes în a explica cum e cu achiziţiile.

Vă mulţumesc. Şi sper că ne vom respecta reciproc şi nu vom mai dialoga prin translatorul presă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mă simt nevoit să fac precizarea că doamna Anca Boagiu înainte de a fi ministru, este colega noastră deputat.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Nu e, domnule, colega noastră, că nu am văzut-o deloc pe aici.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mai doreşte cineva? Vă rog.

Domnul Marian Jean Marinescu:

Domnule preşedinte, vă rog în mod respectuos să tratăm cu toţii acest subiect al legilor integrării cu grija şi cu atenţia cu care merită să le tratăm. Dacă vom considera că doamna ministru Boagiu trebuie să fie prezentă, dacă vom considera că nu a respectat o decizie a Biroului permanent, este un subiect. Dar a face din acest subiect o unitate de măsură egală cu a transforma acest pachet de legi într-o chestie pentru care merită să ne răfuim unii cu alţii, cred că este un lucru deplasat.

Vă rog din toată inima, timp mai este foarte puţin din această şedinţă, mai este un sfert de oră, ar trebui să dăm un semnal pentru toţi cei care ne aud şi toţi cei care preiau aceste stenograme şi să trecem să discutăm măcar o lege, că mai mult probabil că n-o să mai avem timp, şi dacă este cazul, suntem convinşi că doamna ministru mâine va fi la prima oră aici pentru a continua această discuţie. Dar a transforma acest subiect într-un circ, este un lucru care ne dăunează şi cred că o parte din răspundere vă revine şi dumneavoastră ca preşedinte de şedinţă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să-mi permiteţi şi mie să mă alătur, domnule deputat, în ideea de sobrietate a dezbaterilor parlamentare.

Domnul deputat Puşcaş. Vă rog.

Domnul Vasile Puşcaş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mă asociez şi eu intervenţiei colegului care spunea să tratăm cu toată sobrietatea şi cu toată atenţia aceste teme, noi toţi, sigur că da.

Intervenţia mea este pe procedură. Deci, nu discut decizia Biroului şi aş vrea să-l rog pe domnul preşedinte de comisie să ne spună dacă există tabel de concordanţă la acest proiect legislativ, pentru că ceea ce spuneaţi şi dumneavoastră şi la substanţele periculoase, unde se transpune acquis-ul, este nevoie ca legea să fie însoţită de tabelul de concordanţă, ca să ştim cu toţii ce directivă se transpune şi să vedem exact cum se transpune.

Aceasta, din câte ştiu eu, este o solicitare a procedurii legislative când se transpune acquis-ul comunitar. Şi pentru rigurozitate, pentru seriozitate, să ştim exact absolut, da, este urgenţă, suntem absolut de acord, acesta este acquis-ul, acesta este tabelul de concordanţă şi aceasta este transpunerea care o avem. Am scurta foarte mult probabil din dezbateri, am scurta foarte mult din timp şi ar fi urgenţa urgenţelor.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Integrării doreşte să dea explicaţii în legătură cu lipsa doamnei ministru. Să-l ascultăm. Vă invit să-l ascultăm. E un act de politeţe.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Adrian Ciocanea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă numesc Adrian Ciocanea, secretar de stat la Ministerul Integrării Europene.

Am luat legătura cu doamna ministru telefonic şi mie mi-a spus că a verificat şi n-a găsit...n-a fost informată că trebuie să fie prezentă în faţa Parlamentului astăzi. (Vociferări din partea deputaţilor din Opoziţie)

În momentul de faţă se află într-o întâlnire în afara ministerului şi a spus că mâine dimineaţă, la prima oră, va fi prezentă aici.

Aceasta este informarea pe care aveam s-o fac. Ăsta e mandatul meu pentru a vă informa.

Vă mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Şi ne convoacă pentru mâine din nou?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Era într-adevăr o datorie de politeţe să informaţi Camera. Să ne întoarcem la acest proiect de lege. (Doamna deputat Aurelia Vasile doreşte să intervină)

Da, doamna deputat, aţi mai avut o problemă de procedură.

Doamna Aurelia Vasile:

Şi o să mai am. Vă mulţumesc. (Vociferări)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să procedaţi din nou atunci.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc.

Cred că la ceea ce a spus colegul nostru, secretarul de stat de la Ministerul Integrării, nu era problema noastră, ci era problema ministrului de legătură cu Parlamentul, în sarcinile dumnealui, în atribuţii este a anunţa miniştrii să se prezinte pe proiectele de legi care sunt pe ordinea de zi a Camerei.

Deci nu trebuiau trimise invitaţii nici din partea Biroului, nici din partea comisiilor, nici din partea întregii Camere a Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Dar eu cred că îndeplinirea obligaţiilor constituţionale nu are nevoie de explicaţii. Îl rog pe domnul preşedinte al comisiei, înainte de a se pronunţa şi asta era procedura pe care doream s-o urmez şi în continuare, înainte de a se pronunţa asupra timpilor, să se pronunţe dacă este vorba de o lege a integrării sau nu.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Au fost, în practică, două intervenţii înaintea luării mele la cuvânt care, pe de o parte, domnul deputat Puşcaş mi-a pus o anumită întrebare, distinsul coleg de la Partidul Democrat a ridicat o altă problemă.

Ca preşedinte al Comisiei pentru industrii şi în integralitatea ei, Comisia pentru industrii, tratează cu maximă seriozitate toate aceste proiecte legislative. De aceea, am petrecut împreună cu colegii de la Partidul Naţional Liberal, de la Partidul Democrat, de la Partidul Conservator, foarte multe ore în dezbaterea acestor proiecte de legi şi multe din ele au ieşit îmbunătăţite din comisie şi aprobate în acea formă de către plenul Camerei Deputaţilor.

Am constatat, însă, domnule preşedinte, referitor la întrebarea domnului deputat Puşcaş, că în ultima perioadă de timp se accelerează introducerea unor proiecte de lege care nu au nici o legătură sau legătură puţin directă cu acquis-ul comunitar. Nu mai există acel tabel de concordanţă, ci, dimpotrivă, se interpretează printr-o traducere destul de dâmboviţeană o serie de directive ale Uniunii Europene, multe din ele care nu se aplică nici la ţările membre ale Uniunii Europene, ci sunt date ca recomandări, să fie analizate de ţările membre ale Uniunii Europene şi noi vrem să le introducem în actul legislativ românesc.

Multe din aceste, repet, proiecte de lege au un efect extraordinar de puternic asupra cetăţenilor, asupra nivelului de trai al cetăţenilor şi dau un exemplu pe care l-am avut la comisie chiar săptămâna trecută legat de protejarea tehnică a clădirilor, nişte certificate care nu se aplică nicăieri în Uniunea Europeană şi vrem noi să începem în România acest lucru, ca o modalitate clară de plata unor servicii suplimentare de către unele persoane.

Legat de acest proiect de lege, domnule preşedinte, şi întrebarea dumneavoastră. La acest proiect de lege se impune prezenţa ministrului integrării, cu atât mai mult cu cât este o problemă de fond, de maximă importanţă pentru România, pentru Parlamentul României.

Vorbim despre înfiinţarea autorităţii naţionale pentru reglementarea şi monitorizarea achiziţiilor publice. În forma venită de la guvern, această autoritate era în subordinea primului ministru, iar nominalizarea şefului acestei agenţii era făcută de primul ministru.

Un distins senator al Partidului Democrat, domnul Marinescu, a venit cu un amendament care mie mi s-a părut extrem de corect, ca această instituţie de maximă importanţă pentru transparenţa achiziţiilor publice să fie trecută în directa coordonare a Parlamentului.

S-a dezbătut în cadrul Comisiei de industrii o perioadă destul de lungă acest proiect de lege cu luări la cuvânt pro sau contra acestui amendament.

Marea majoritate a colegilor din Comisia de industrii şi-au însuşit acest amendament, mai mult, consideră obligatoriu, în vederea unei transparenţe totale a achiziţiilor publice şi, mai ales, pentru a se elimina fenomenele de corupţie indiferent de ce guvern este la conducerea României, ca această autoritate să fie în directa coordonare a Parlamentului şi să poată prezenta rapoarte periodice în faţa Parlamentului României.

Din această cauză, eu consider că cel puţin pentru această lege nu este vorba numai de respectarea acestui tabel de concordanţă legat de legile pentru Uniunea Europeană, dar este o problemă de principiu care trebuie dezbătută şi înţeleasă în adevăratul sens al legii de către colegii parlamentari. Trebuie dezbătută cu ministrul integrării, cu şeful Cancelariei Guvernului, tocmai pentru a aduce, fiecare partid în parte, argumentele de susţinere pe de o parte a locului în care trebuie să aşezăm această autoritate, repet, de maximă importanţă, a atribuţiilor pe care trebuie să le aibă această autoritate, a efectelor pe care le are, reglementările pe care această autoritate le va pune în aplicare, unde vor fi publicate, dacă vor fi publicate în Monitorul Oficial. Pentru că trebuie să asigurăm o transparenţă totală.

Deci sunt multe aspecte care vor trebui dezbătute în plenul Camerei Deputaţilor. Se impune ca o necesitate prezenţa reprezentantului Guvernului, prin ministrul integrării, dar şi reprezentantul primului-ministru în prezenţa şefului Cancelariei primului-ministru.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aţi subliniat şi importanţa actului Biroului permanent. Eu aş vrea să vă spun că problema este rezolvată simplu de expunerea de motive semnată de domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Realizarea unui sistem al achiziţiilor publice eficient şi credibil reprezintă unul din elementele fundamentale ale procesului de integrare în Uniunea Europeană.

Cu aceasta punct. Se amână până va fi prezentă doamna ministru Anca Boagiu.

În timpul rămas, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.55/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadei de conducere şi a perioadei de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere.

Domnul preşedinte al comisiei. (Doamna deputat Aurelia Vasile doreşte să intervină) Înainte de procedură, doamna deputat. Îl rog pe domnul preşedinte al comisiei să ne spună dacă este o lege a integrării sau nu. Ca să rezolvăm problema.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Da, domnule preşedinte, şi acest proiect de lege, care, în fapt, modifică o lege care a fost adoptată în anul 2002, pleacă de la ideea existenţei unei concordanţe totale cu prevederile şi solicitările care sunt în Uniunea Europeană legat de o problemă pe care o considerăm extrem de importantă, şi anume, stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor.

Foarte mulţi ani noi am trăit în altă lume. Foarte mulţi ani nu exista nici un fel de concordanţă între modul în care se aplică această legislaţie în domeniul Uniunii Europene, legată de protecţia în fapt a vieţii conducătorilor auto, dar şi a celor care participă la trafic în general şi, din acest motiv, Guvernul, pe bună dreptate, a considerat necesar să facă o serie de modificări vizavi de actul legislativ realizat în anul 2002.

Nu a existat nici aici un tabel de concordanţă, au existat numai anumite puncte de vedere care au fost susţinute de către reprezentanţii Guvernului. Noi, în cadrul comisiei, am tratat cu maximă seriozitate. Sunt destul de multe amendamente care au fost propuse şi care, în opinia noastră, respectă în totalitate reglementările Uniunii Europene, dar, repet, şi aici trebuie să existe un punct de vedere concret şi cu susţinere practică legislativă din partea ministrului integrării, pentru ca să nu mai fie nevoie în anul 2006 să facem o nouă modificare, o nouă adaptare în funcţie de ce se va întâmpla în circulaţia internaţională, în circulaţia europeană în această perioadă de timp.

Din informaţiile pe care le-am avut şi le am în calitate de preşedinte, această concordanţă a fost cerută nu numai de reprezentanţii autorităţilor transportatorilor din România, dar şi de o serie întreagă de societăţi internaţionale care operează pe teritoriul României şi care au solicitat să existe o deplină concordanţă între legile care se aplică în Uniunea Europeană şi legile care se aplică, iată, în România, cu atât mai mult cu cât 1 ianuarie 2007, termenul de integrare pe care ni-l dorim cu toţii să fie îndeplinit, solicitat de preşedintele României, dorit de primul ministru al României, dorit de tot Guvernul României şi, mai ales, asupra căruia, noi, ca parlamentari, acţionăm cu direct interes şi vrem într-adevăr să aliniem toată această legislaţie, se impune în totalitate.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru identitate de raţiuni, identitate de soluţii, dezbaterea se amână până la prezenţa doamnei ministru.

Cu aceasta, prima parte a dezbaterilor noastre a luat sfârşit. Urmează partea privind întrebările şi răspunsurile la întrebări.

- după pauză -

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă solicit atenţia dumneavoastră şi a celor care discută şi a celor care stau în picioare.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, independent, o întrebare adresată domnului ministru al culturii şi cultelor.

Vă ascult, domnule deputat, aveţi un minut să vă dezvoltaţi întrebarea.

Cu o precizare prealabilă pe care o cer şi de la dumneavoastră şi de la toţi colegii noştri. În condiţiile în care nu este prezent domnul ministru pentru a vă da răspunsul, vă rog să precizaţi dacă acceptaţi răspunsul unui secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

O să vă rog să ţineţi cont de faptul că la fiecare întrebare la care o să primesc răspunsul, o să intervin după primirea răspunsului, ca să meargă mai repede...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă cer scuze, domnule deputat, dar nu aud nimic din cauza colegilor noştri. Am onoarea, domnule ministru. Vă rog să mă ajutaţi ca să recepţionez.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să vă rog ca de fiecare dată când o să am un răspuns, o să intervin numai după ce o să primesc răspunsul respectiv şi accept răspunsul secretarului de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Deci, pentru Ministerul Culturii şi Cultelor, cine răspunde domnului deputat?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ioan Onisei (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Sărut mâna! Bună seara!

Domnul ministru Adrian Iorgulescu era pregătit să vă răspundă. Cred că este pe drum. Dar ştiu bine şi ştim împreună problema de la Compania "Coresi".

La întrebarea dumneavoastră, vă răspund că vom face un control acolo, că suntem pe punctul de a analiza situaţia şi de a schimba inclusiv strategia de privatizare şi probabil că în urma controlului vom face schimbări şi de ordin organizatoric.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi două minute pentru a comenta.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vreau să vă informez faţă de ceea ce ştim şi am discutat împreună, vreau să vă informez care este situaţia de fapt şi de drept la această societate. Aşa cum probabil ştiţi, noi, şi când spun noi mă refer la sindicate, au făcut diverse solicitări încă în urmă cu doi ani, în care s-a prezentat situaţia clară completă a societăţii.

Din păcate, până în acest an nu am avut înţelegerea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Acum, fiindcă, într-adevăr, am fost luaţi în seamă, adică memoriile pe care le-am adresat, putem să vă informăm că, în perioada 1999-2004, Compania Naţională "Coresi" a vândut active în valoare de 156.711.459.144 lei, din care investiţii a făcut sub 10 miliarde lei.

De asemenea, un audit al unei firme externe spunea, la data de 10 mai 2005, că această companie a suferit o pierdere reală din exploatare, de 5.573.701.000 lei, în timpul anului încheiat, la 31 decembrie 2004. Această situaţie generează îndoieli serioase asupra capacităţii companiei de a-şi continua activitatea.

De asemenea, în totală contradicţie cu ceea se întâmplă acolo, salariul directorului general a fost mărit la sfârşitul anului trecut, de la 43.000.000, la 51.000.000 lei, iar brut are 63.000.000 lei.

Şi ca o confirmare a faptului că nu este în regulă ceea ce se întâmplă acolo, pe primele 8 luni ale acestui an, această societate a suferit. Numai sediul central are pierderi de 8.140.000.000 lei, ceea ce arată că la 400 de salariaţi nu se justifică ceea ce face această conducere acolo.

De asemenea, vă informăm că s-a luat măsura reducerii personalului, adică se dau afară oamenii, parcă dânşii ar fi de vină că conducerea acestei companii nu-şi face treaba. Peste 90 de salariaţi vor fi daţi afară.

Aştept măsurile legale care se impun.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Manuela Mitrea, o întrebare adresată Ministrului Culturii şi Cultelor.

Vă rog, aceeaşi precizare, dacă primiţi răspunsul unui secretar de stat?

Doamna Manuela Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bineînţeles că sunt de acord să primesc răspunsul de la domnul secretar de stat. Vreau, totuşi, să-l întrebaţi pe domnul secretar de stat dacă mai este nevoie să dezvolt întrebarea, sau dânsul cunoaşte problema.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să puneţi întrebarea pe scurt, aveţi un minut.

Doamna Manuela Mitrea:

Mulţumesc.

Doresc să ştiu care este situaţia exactă a derulării proiectului de restaurare la Mânăstirea Strehaia şi care este strategia Ministerului Culturii şi Cultelor în ceea ce priveşte continuarea lucrărilor de conservare, protejare şi restaurare la acest monument istoric şi de arhitectură religioasă, unic în zona Olteniei.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnule secretar de stat?

Domnul Ioan Onisei:

Doamna deputat, să îngăduiţi să ajungă domnul ministru. Este blocat în trafic, n-am ştiut că întârzie, că aş fi luat şi eu răspunsurile cu mine. Nu este tocmai domeniul pe care-l păstoresc şi vin de la o altă reuniune. Altminteri, aş fi avut răspunsurile cu mine.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat, dacă doriţi să mai comentaţi? Nu.

Domnul deputat Viorel Oancea, o întrebare adresată domnului ministru al sănătăţii, care este prezent. Domnul deputat Viorel Oancea, însă nu ne onorează. Îmi pare foarte rău, nu se răspunde decât deputaţilor care sunt prezenţi.

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Tot domnului ministru al sănătăţii, o întrebare.

Vă rog, domnule deputat. Pe scurt, într-un minut, precizaţi obiectul întrebării.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. O să intervin după răspuns, ca să scurtăm mai repede şi să meargă mai repede.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolăescu (din loja Guvernului):

Aveţi trei sau două?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

La prima, vă rog.

Domnul Eugen Nicolăescu (din loja Guvernului):

Care e prima?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, vă rog să vă îndepliniţi obligaţia prevăzută de Regulament, care la art. 158 precizează că deputaţii sunt obligaţi să expună sumar, într-un interval de timp de cel mult un minut, întrebarea orală. Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Am încercat să meargă mai repede, dar o să-mi fac datoria.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aş dori să meargă mai bine, de aceea, să colaborăm, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Bine, domnule preşedinte, mulţumesc.

Prima întrebare se referă la memoriul domnului Mureşan Pintea, din Sebeş, judeţul Arad.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru?

Înainte de a începe, domnule ministru, daţi-mi voie să spun că prezenţa dumneavoastră aici este într-adevăr o stare de normalitate, şi regulamentară, şi constituţională, dar în acelaşi timp şi colegială.

Vă mulţumesc. Vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă pentru colegialitatea şi generozitatea pe care le-aţi dovedit în aceste cuvinte, care mă înduioşează şi am să încerc să-i răspund domnului deputat.

Domnul Mureşan Terenţie, la care faceţi dumneavoastră referire, prin Dispoziţia nr. 41 din 25.07.2003 a avut contractul de muncă desfăcut, potrivit art. 65 din Codul Muncii, coroborat cu alte articole şi aveţi în textul scris toate aceste lucruri.

Dumnealui a acţionat în judecată ulterior Spitalul de boli cronice Sebiş, iar Tribunalul Arad, prin sentinţa civilă pronunţată, rămasă irevocabilă, prin respingerea recursului formulat de spital, a admis contestaţia şi a constatat nulitatea absolută a măsurii şi, pe cale de consecinţă, a dispus anularea deciziei şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, precum şi plata către contestatori a cheltuielilor de judecată.

Din adresa Spitalului de boli cronice Sebiş rezultă, ca urmare a sentinţei pronunţate de Tribunalul Arad, că domnul Mureşan Terenţie a fost repus în situaţia anterioară, dânsul beneficind de salariul lunar de încadrare, corespunzător funcţiei respective şi de sporurile aferente, începând cu 6 decembrie 2004 şi i-au fost achitate şi cheltuielile de judecată.

În ceea ce priveşte plata unei despăgubiri egale cu salariile, până la reîncadrare, precum şi considerarea acestei perioade ca vechime în muncă, deşi instanţa a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii deciziei de concediere, nu a stabilit în mod expres şi asupra acestor cereri, astfel încât sentinţa nu dispune asupra acestora.

Deoarece domnul Mureşan a beneficiat de prevederile Legii nr. 76/2000 privind protecţia socială a salariaţilor disponibilizaţi prin concedieri colective din sectorul sanitar, în cadrul procesului de restructurare şi reorganizare, considerăm că în aceste condiţii plata salariilor pe perioada concedierii, cât şi considerarea acestei perioade ca vechime în muncă, ar trebui solicitată instanţei de judecată, respectiv Tribunalului Arad, care poate să dispună în acest caz.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, aveţi două minute.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule ministru.

Sunt mulţumit cu răspunsul pe care l-am primit şi în momentul în care o să primesc răspunsul scris, o să-l înaintez domnului Pintea Mureşan, pentru a vedea ce are de făcut.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

V-aş ruga să rămâneţi la microfon, pentru următoarea întrebare, tot adresată domnului ministru al sănătăţii. Vă rog să o enunţaţi pe scurt.

Domnul Mircia Giurgiu:

Următoarea întrebare se referă la memoriul doamnei Giurgiu Adriana din Cluj-Napoca şi se referă la decesul unui nou născut.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Nicolăescu:

Direcţia de sănătate publică a judeţului Cluj a solicitat spitalului analiza privind diagnosticul, tratamentul şi cauza decesului.

Precizăm că doamna Giurgiu Adriana a primit sub semnătură proprie o copie după fişa de observaţie, care conţine un număr de 18 file. În acest sens, vă transmitem şi dumneavoastră anexat răspunsul spitalului, cu menţiunea că diagnosticul anatomo-patologic a fost de malformaţie intestinală operată; adresa doamnei Giurgiu Adriana către conducerea Spitalului clinic de copii şi adresa de răspuns a Spitalului clinic de copii, prin care se confirmă că i s-a înmânat documentul solicitat, sub semnătură proprie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Domnule deputat?

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule ministru.

La fel o să-i înmânez doamnei Giurgiu Adriana răspunsul primit şi o să ia măsurile care se cuvin.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Manuela Mitrea. O întrebare adresată domnului ministru al sănătăţii. Vă rog, întrebarea, pe scurt.

Doamna Manuela Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să ştiu care este situaţia reală a fondurilor repartizate secţiilor de obstetrică-ginecologie şi neonatologie din structura Spitalului judeţean Drobeta Turnu Severin, având în vedere că DSP Mehedinţi nu a primit până în prezent nici o dovadă concretă în acest sens. Întrebarea a fost adresată, menţionez, pe data de 26 septembrie 2005.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Stimată doamnă deputat, Ministerul Sănătăţii a comunicat Direcţiei de sănătate publică Mehedinţi, prin adresa 5.826/2005 şi vă dăm şi răspunsul scris, că cele două secţii ale maternităţii din Drobeta Turnu Severin, respectiv Secţia obstetrică-ginecologie şi Secţia de neonatologie fac parte din acest Time Program Low nr. 2, program de împrumut prin fondul global şi Banca Mondială, componenta 1.

Programul, însă, nu şi-a început încă derularea. Astfel, în funcţie de bugetul ce se va aproba pe anul 2006, vor fi demarate sau nu lucrări de reabilitare la secţiile sus-menţionate.

Eu sper, şi fac o extensie la textul pe care-l veţi primi scris, şi se va consemna în stenogramă, sper că în cadrul bugetului pe 2006, cheltuielile de capital care vor fi aprobate de Parlament vor fi suficiente, aşa cum am propus noi, în proiectul de buget, ca să putem să "înglobăm" şi această secţie în plan.

De asemenea, după cum ştiţi, în această localitate există un nou sediu pentru maternitate şi nou-născuţi, care este, de asemenea, într-un stadiu destul de avansat.

Decizia asupra direcţiei către care vor merge fondurile de la Banca Europeană nu a fost încă luată.

Există programe desfăşurate prin Banca Mondială, dar numai în APL 2, Componenta 1 se urmăreşte alocarea de fonduri pentru lucrările civile la maternităţi.

În acest moment UMP-ul Băncii Mondiale din cadrul Ministerului Sănătăţii se află în stadiul pregătirii documentelor necesare licitaţiei, pentru atribuirea contractelor de proiectare lucrări civile.

Sper ca în luna decembrie, după aprobarea bugetului, când vom face o reevaluare a lucrărilor de investiţii pe 2006, să putem să vă invităm la o discuţie finală cu toţi cei care sunt interesaţi pentru lucrările de investiţii şi dacă vom găsi soluţii împreună o vom face.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat, aveţi două minute pentru răspuns.

Doamna Manuela Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu le voi utiliza. Eu îi mulţumesc domnului ministru al sănătăţii, sunt mulţumită în acest moment de răspunsul dânsului. Înţeleg că nu poate în acest moment să-mi dea un alt răspuns şi sper şi eu, ca şi dânsul, ca lucrurile să intre în normal, să primim banii necesari, aşa cum au fost prevăzuţi în programul de care amintea şi dânsul şi ca în luna decembrie să luăm împreună o decizie înţeleaptă.

Mulţumesc mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Înainte de a trece mai departe vreau să anunţ prezenţa pentru a da răspunsuri a domnului ministru Adrian Iorgulescu. În numele domniei sale a răspuns domnul secretar de stat, căruia îi mulţumim. Colegii noştri deputaţi au acceptat acest răspuns. Dar, daţi-mi voie, din nou, să apreciez prezenţa domnului ministru ca fiind constituţională şi regulamentară.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Mai aveam un răspuns.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă mai era un răspuns de dat, vă rog, domnule ministru.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca răspuns la întrebarea doamnei deputat Manuela Mitrea, privind situaţia exactă a derulării proiectelor de restaurare la Mânăstirea Strehaia şi referitor la strategia Ministerului Culturii şi Cultelor, în ceea ce priveşte continuarea lucrărilor de conservare, protejare şi restaurare a acestui monument istoric, vreau să vă comunic următoarele:

Ansamblul Mânăstirii Strehaia a fost introdus în Programul naţional de restaurare, finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor, în 1997.

S-au executat până în prezent următoarele lucrări, lucrări de proiectare, avizate de Comisia naţională a monumentelor.

La turnul clopotniţei: expertiza tehnică, proiectul tehnic, detalii de execuţie.

La pavilionul de observaţie de pe latura de est: expertiză tehnică, proiect tehnic şi proiect sistematizare verticală, în zona adiacentă.

La biserică: proiect tehnic şi detalii de execuţie pridvor, în 2002.

Pentru întregul ansamblu, studiul de prefezabilitate în 1999 şi studiu de fezabilitate în 2002.

Lucrările de execuţie au însemnat lucrări la turnul de clopotniţă, lucrări de consolidare şi restaurare şi pot să vă spun că aceste lucrări se află în curs de finalizare.

În planul naţional de restaurare au fost prevăzute pentru anul 2005 următoarele lucrări, în continuare: la palat, proiectul de restaurare, faza proiect tehnic, şi la turnul de clopotniţă, finalizarea lucrărilor de restaurare.

Menţionăm că în afara acestor lucrări finanţate de Ministerul Culturii şi Cultelor au mai fost realizate următoarele construcţii, în incinta respectivă, finanţate de mânăstire. Este vorba despre un corp de chilii în colţul de sud-vest şi un grup sanitar pe latura de nord.

Din păcate, aşa cum aţi observat şi dumneavoastră, lucrările executate de către mânăstire nu au avut la bază proiecte avizate de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi întrucât restaurarea ansamblului din fondurile Minsiterului Culturii se referă numai la obiectele de incintă înscrise în lista monumentelor istorice, construcţiile noi necesare mânăstirii urmează a se realiza din fondurile sale, dar numai pe baza unor proiecte avizate de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, cu respectarea propunerilor studiului de fezabilitate.

Cât priveşte strategia ministerului nostru privind restaurarea ansamblului istoric, acesta urmăreşte, deocamdată, proporţional cu bugetul disponibil, finalizarea lucrărilor începute şi realizarea proiectelor tehnice necesare derulării unor noi lucrări în anii care urmează.

Politica Ministerului Culturii şi Cultelor, în problema asigurării ritmicităţii lucrărilor şi reducerii timpului de desfăşurare a restaurării ansamblului istoric, are în vedere realizarea, pe de o parte, de parteneriate, de cofinanţare public-privat, între Ministerul Culturii şi Cultelor şi alte instituţii, autorităţi publice centrale, locale şi, pe de altă parte, parteneriat public privat cu investitorii, fundaţia, asociaţii, ONG-uri, care au ca scop protejarea monumentelor istorice.

Prin urmare, am fi foarte recunoscători nu numai doamnei deputat, ci şi celorlalţi parlamentari, dacă prin autoritatea conferită ar putea sprijini efortul Ministerului Culturii şi Cultelor de grăbire a finalizării lucrărilor, prin atragerea unor investiţii suplimentare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, domnule ministru.

Dacă doamna deputat are de comentat acest răspuns şi foarte amplu şi ministerial?

Doamna Manuela Mitrea:

Eu îi mulţumesc domnului ministru pentru amabilitatea de a fi aici şi de a răspunde dânsul direct întrebării formulate de mine.

Răspunsul dânsului a fost, într-adevăr, aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră, foarte amplu şi foarte ministerial. Mie nu-mi revine acum decât sarcina să urmăresc în continuare ce se întâmplă cu lucrările, cel puţin cele în derulare din anul 2005 şi accept provocarea domnului ministru de a face o întâlnire şi a găsi împreună alte soluţii de finanţare, pentru ca lucrurile acolo să se deruleze într-un alt mod, nu cel de până acum.

Vă mulţumesc şi aştept din partea domnului ministru, probabil că are şi răspunsul scris, pentru că aş vrea să îl am.

Mulţumesc mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Dacă domnul ministru mai are vreo întrebare la care trebuie să răspundă? După câte văd eu, nu.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Ion Mocioalcă este prezent? O întrebare pentru domnul ministru al sănătăţii. Lipseşte. Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, pentru domnul ministru al administraţiei şi internelor. Obiectul întrebării, scurt.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la prevederile unei ordonanţe potrivit căreia se ridică paşapoartele persoanelor care au depăşit durata de şedere în ţările Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, în legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi analizarea situaţiei şi luarea măsurilor legale, în cazul doamnei Elena Pop din Cluj-Napoca, căreia i-a fost ridicat paşaportul ca urmare a depăşirii duratei de şedere în ţările Uniunii Europene, vă comunicăm următoarele: din datele înregistrate la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi la Direcţia Generală de Paşapoarte, rezultă că la controlul efectuat de personalul poliţiei de frontieră Turnu s-a constatat că doamna Pop Elena a depăşit termenul legal de şedere în Italia, fapt ce a determinat reţinerea paşaportului, iar în conformitate cu prevederile art. 14 alin. 1 lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1997 privind regimul paşapoartelor, Serviciul public comunitar pentru evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple al judeţului Cluj a dispus măsura de suspendare a dreptului de folosire a paşaportului pe o perioadă de un an.

Cu ocazia reanalizării situaţie sale, în baza documentelor suplimentar prezentate, Direcţia generală de paşapoarte a hotărât anularea măsurii de supendare temporară a dreptului de folosire a paşaportului, fapt care i s-a transmis, în scris, şi doamnei Pop Elena de către Direcţia generală de paşapoarte.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi două minute pentru a comenta răspunsul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat şi vă mulţumesc că s-a rezolvat această problemă.

Tot referitor la prevederile unei ordonanţe de urgenţă se referă şi răspunsul pentru Cete Magdalena.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Tot domnul deputat Mircia Giurgiu, vă rog să puneţi întrebarea următoare şi să rămâneţi, domnule secretar de stat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Următoarea întrebare se referă tot la prevederile ordonanţei respective şi cea în cauză este doamna Cete Magdalena.

Mulţumesc.

Domnul Mircea Alexandru:

Din datele înregistrate la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi la Direcţia generală de paşapoarte rezultă că doamna Cete Magdalena Rozalia a fost returnată din Spania de autorităţile spaniole, în baza acordului încheiat între România şi Spania, privind readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegală, ocazie cu care, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. 1 lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 65 privind regimul paşapoartelor, serviciul public comunitar pentru evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple al judeţului Cluj a dispus măsura suspendării temporare a dreptului de folosire a paşaportului pe o perioadă de un an.

La data de 06.06.2005, doamna Cete Magdalena Rozalia s-a adresat cu o petiţiei Direcţiei Generale de Paşapoarte, pentru a solicita anularea măsurii restrictive, dar fără a prezenta un document emis de Ambasada Spaniei la Bucureşti sau de autorităţile statului spaniol, din care să rezulte că i-a fost anulată interdicţia de intrare în Spania. Motiv pentru care, Direcţia Generală de Paşapoarte a fost nevoită să menţină această măsură până la data de 28.04.2006.

Acest fapt, de asemenea, i s-a adus la cunoştinţă doamnei Cete Magdalena Rozalia de către Direcţia generală de paşapoarte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă aveţi de comentat?

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, răspunsul este corect, numai că doamna respectivă are contract de muncă şi o s-o îndrum pentru a se adresa Ambasadei Spaniei.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat. Pentru următoarea întrebare, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Următoarea întrebare se referă la memoriul domnului Bodea Teodor, din satul Măceşi, comuna Reşca, şi se referă la dreptul de proprietate.

Mulţumesc.

Domnul Mircea Alexandru:

De fapt, este vorba despre retrocedarea unei suprafeţe forestiere.

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: comisia locală Râşca, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a comunicat prefectului judeţului Cluj, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin adresa nr. 2002 din 12 octombrie 2005, faptul că Bodea Petru, Bodea Gheorghe, Bodea Toader, petiţionarul în speţă, Bodea Ion, Codlea Rozalia şi Goia Maria, moştenitorii lui Bodea Simion au fost puşi în posesie şi li s-a eliberat titlu de proprietate nr. 2 din 18 august 2005, pe care vi-l înaintăm în copie, pentru suprafaţa de 3 ha teren, cu vegetaţie forestieră.

Având în vedere situaţia prezentată, considerăm că reclamaţia domnului Bodea Teodor, prezentată biroului dumneavoastră parlamentar, a fost rezolvată, nu mai are obiect.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, comentarii?

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Mă bucur că s-a rezolvat această problemă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, întrebarea următoare.

Domnul Mircia Giurgiu:

Întrebarea următoare se referă la locuitorii satului Dealu Negru, comuna Călăţele, judeţul Cluj, care deşi locuiesc la peste 1.100 de metri altitudine, nu sunt prevăzuţi în zona montană.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Domnule secretar de stat?

Domnul Mircea Alexandru:

În conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 949/2002 pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane, potrivit cărora delimitarea până la nivel de comună, respectiv sate componente, precum şi lista localităţilor urbane şi rurale din zona montană, se stabilesc prin ordin comun al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor, pe baza propunerilor comune ale direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală, oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară şi ale consiliilor judeţene din judeţele cu zonă montană, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a elaborat, iar Ministerul Administraţiei şi Internelor a semnat, în calitate de coautor, Ordinul comun nr. 328/321 din 2004.

Facem precizarea că, la data respectivă, în lista cu municipiile, oraşele şi comunele din zona montană a fiecărui judeţ au fost incluse propunerile formulate de specialiştii de la nivel local, avizate de către prefecţi, preşedinţii consiliilor judeţene, directorii executivi ai direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi directorii oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară.

De asemenea, menţionăm şi faptul că lucrarea de delimitare a fost coordonată de către Institutul de cercetare pentru pedologie şi agro-chimie, din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole Silvice Gheorghe Ionescu Siseşti, împreună cu specialişti din cadrul Agenţiei Naţionale a zonei montane.

Având în vedere solicitările transmise de către autorităţile competente, cu privire la necesitatea modificării dispoziţiilor ordinului de referinţă, în vederea introducerii în listă a municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană şi a altor unităţi administrativ teritoriale, cu privire la care, în urma verificărilor efectuate a rezultat faptul că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a fi materializate în acest demers, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a elaborat proiectul ordinului pentru modificarea anexei la Ordinul comun al ministrului agriculturii şi respectiv al ministrului administraţiei şi internelor nr. 321, pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană.

În acest context, având în vedere dispoziţiile proiectului de act normativ menţionat, care a fost semnat în calitate de autor de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi înaintat spre însuşire şi semnare în data de 10 octombrie a.c. şi conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor, evidenţiem faptul că în categoria unităţilor administrativ teritoriale, aflate integral în zona montană, urmează a fi introdusă şi comuna Căţele, judeţul Cluj.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, comentarii?

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă mulţumesc că este aproape rezolvată această problemă. Dar, o singură rugăminte am, dacă ne-aţi putea spune şi un termen când va fi emis ordinul. Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Alexandru:

Eu am la mine proiectul de ordin care este semnat, v-am spus, de ministrul agriculturii. Ministrul administraţiei şi internelor în acest moment nu se află în ţară, ar fi fost prezent să vă răspundă aici, se află în Grecia, unde semnează un acord de readmisie cu omologul elen. Când va veni în ţară, având în vedere şi data când ne-a fost transmis documentul, pe 10 octombrie, foarte probabil că va fi semnat. Cred că până la sfârşitul lunii octombrie va fi şi publicat în Monitorul Oficial.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule secretar de stat, aveaţi dreptul, conform Regulamentului, să răspundeţi la comentariile domnului deputat, dar v-aş fi rugat să aveţi pacienţa să vă dau cuvântul. Vă mulţumim, în orice caz, pentru colaborare, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, o întrebare adresată domnului ministru al agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Având în vedere că nu s-a prezentat nimeni de la Ministerul Agriculturii, amânăm.

Domnul Mircia Giurgiu:

O secundă, pot să spun?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat,

Am amânat punerea acestei întrebări până se prezintă un reprezentant al Guvernului. Renunţaţi la întrebare? Da, vă rog, domnule deputat, dacă renunţaţi, sigur.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doream să vă informez că am primit întrebarea de la reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi totul este în regulă. Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnul deputat Valentin Iliescu - Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale. Vă rog, domnule deputat, pe scurt, într-un minut.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Întrebarea mea, adresată preşedintelui Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale se referea la modul în care Guvernul României a reuşit în acest an, 2005, după 4 ani de eliminare din Legea pensiilor a acelui drept extrem de important de recalculare a pensiilor să realizeze acest important deziderat pentru peste 3,5 milioane de pensionari în plată.

Înţelegând că nu este prezent domnul ministru Şeitan, fiind prezent la lucrările Senatului, sunt de acord ca domnul secretar de stat prezent aici din partea ministerului să prezintă punctul de vedere.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ionel Cătălin Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Cătălin Dănilă, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Referitor la întrebarea adresată de către domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, formulăm următoarele:

Prin Programul de guvernare pentru perioada 2005-2008, Cabinetul Călin Popescu Tăriceanu şi-a propus adoptarea şi aplicarea unui set de măsuri care să asigure reforma sistemului public de pensii, în scopul eliminării inechităţilor existente între categoriile de pensionari în funcţie de data pensionării. A fost avută în vedere necesitatea urgentării procesului de recalculare a tuturor pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat aflate în plată în sistemul public pentru a se asigura punerea cât mai grabnică în practică a principiului: "La condiţii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul pensionării".

Măsurile aplicate în perioada 2002-2004, constând în recorelarea şi indexarea diferenţiată a pensiilor nu au reuşit să înlăture discrepanţele existente între cuantumurile pensiilor stabilite la date diferite, generate în principal de aplicarea prevederilor hotărârii de Guvern nr. 565/1996.

Recalcularea este un proces prin care, pentru toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de state, stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, se determină punctajul mediu anual, potrivit principiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, utilizându-se formula de calcul introdusă de această lege şi cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1550/2004. Implicit, cuantumul fiecărei pensii din sistemul public va fi stabilit în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.

În acest mod, toate pensiile vor fi stabilite după aceeaşi lege, după aceeaşi metodologie, potrivit aceloraşi principii, indiferent de data pensionării şi indiferent de legislaţia care a fost aplicată la momentul stabilirii iniţiale. Punctajul mediu anual acordat pensionarilor după data efectuării recalculării este cel rezultat ca urmare a acestei operaţiuni.

Procesul de recalculare a pensiilor stabilite potrivit legislaţiei în vigoare până la data de 1 aprilie 2001 nu este un proces de majorare a pensiilor. Scopul acestei măsuri îl reprezintă asigurarea unui raport de echitate între toţi pensionarii sistemului public de pensii.

În urma acestei recalculări, nu în toate dosarele se va înregistra o creştere a punctajului mediu anual, ceea ce înseamnă că nu toate pensiile vor cunoaşte o creştere a cuantumului. În situaţia în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj determinat este mai mic decât cel în plată, se menţine cuantumul în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzută de Legea nr. 19/2000, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât aceasta.

Plata pensiilor majorate ca rezultat al recalculării se face eşalonat, în etape. Primele trei etape s-au aplicat în lunile martie, iulie şi septembrie 2005, luna de aplicare a ultimei etape urmând a fi stabilită prin hotărârea Guvernului, probabil, în luna decembrie 2005. De menţionat că, în acest moment, circa 78% din dosarele de pensii au fost recalculate.

În primele trei etape de recalculare, au fost prelucrate un număr de 2.383.000 de dosare de pensii, din care pentru un număr de 953.000 de cazuri, aproape 40%, pensiile au fost majorate, majorarea medie fiind de 54 de RON, respectiv, 536.000 de lei vechi. În prezent, sunt în curs de prelucrare circa 1.164.000 de dosare de pensii stabilite în perioada 1997-2001, aferente etapei a patra de evaluare în vederea recalculării. Până în prezent, în această etapă, au fost evaluate un număr de 857.877 de dosare, rămânând de prelucrat numai circa 300.000 de dosare, adică, 8,65%.

După ultimele evaluări, efortul financiar estimat pentru aplicarea în anul 2005 a recalculării a peste 3.548.000 de pensii se ridică la circa 500 de milioane RON, sumă care include şi 50 de milioane, care sunt alocate pentru efectuarea cheltuielilor cu salariile personalului suplimentar, respectiv, pentru achiziţionarea logisticii.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Iliescu, dacă aveţi precizări sau comentarii?

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Apreciez răspunsul domnului secretar de stat. M-aş bucura foarte mult dacă efortul Guvernului de a transpune în practică o importantă obligaţie asumată înaintea alegerilor, aceea de recalculare a pensiilor, prin Legea bugetului de stat şi prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv, prin majorarea valorii punctului de pensie, să contribuie la o îmbunătăţire substanţială a nivelului de trai al pensionarilor.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircea Costache. Vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am cerut Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor să ne prezinte şi nouă o strategie şi nişte elemente în legătură cu o mai atentă supraveghere, în special a produselor oferite spre consumul populaţiei. Pentru că, atât din statisticile oficiale, dar şi din cele neoficiale, în mare măsură, starea de sănătate a populaţiei, în afară de stres, de alte elemente specifice momentului în care ne aflăm, este puternic influenţată negativ de consumul unor produse alimentare necorespunzătoare, ca să nu spun mai mult. Este arhicunoscut faptul că se consumă cantităţi enorme de alcooluri contrafăcute, numite popular "genocid", care îi trimit pe oameni prin spitale, de unde unii nici nu se mai întorc...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să mă iertaţi, domnule deputat, obiectul întrebării, într-un minut.

Domnul Costache Mircea:

Sper că n-am depăşit minutul, aştept detaliile domnului preşedinte, după care voi reveni cu eventuale precizări.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să răspundeţi.

Domnul Cătălin Florin Teodorescu (preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor):

Bună seara.

Bună seara, domnule preşedinte.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, conform atribuţiunilor stabilite prin H.G. 755/2003, coordonează şi realizează politica Guvernului în domeniul protecţiei consumatorilor. Responsabilităţile în domeniul produselor alimentare sunt următoarele: verificarea informării consumatorilor prin etichetarea produselor, publicitatea, indicarea preţurilor, conformitatea produselor cu cele declarate, despăgubirea consumatorilor prejudiciaţi. Responsabilitatea altor autorităţi ar fi: parametrii de securitate, condiţii igienico-sanitare, radioactivitate, tratamente cu radiaţii ionizante.

În perioada 1.01-15.10, ANPC a efectuat 22 de acţiuni tematice transmise la nivel naţional, care au cuprins peste 13.000 de agenţi economici, în următoarele domenii: carne de pasăre, lapte de consum şi lapte praf, pâine şi produse de panificaţie, alcool etilic de origine agricolă, peşte şi conserve din peşte, ciocolată, produse de cacao, vin, băuturi pe bază de vin, cocteiluri, ape minerale, suc de fructe, nectaruri, băuturi răcoritoare, sucuri de legume, biscuiţi şi napolitane, croasante, sticsuri, cereale, produse ecologice, servicii de alimentaţie publică.

Unele acţiuni de control s-au desfăşurat cu prelevări de eşantioane, astfel: au fost prelevate 308 probe de salată verde, spanac, tomate şi castraveţi, care au fost analizate în laboratoarele analizate, în toate cazurile, constatându-se un conţinut de nitraţi şi reziduuri de pesticide sub limitele maxim admise de legislaţia în vigoare. Acest control a fost efectuat ca urmare a deciziei luate în cadrul Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieţei Produselor şi Serviciilor şi Protecţia Consumatorilor.

Au fost prelevate 375 de eşantioane de vinuri, vrac, pet şi la sticle. Urmare analizelor de laborator, s-a constatat că circa 42% din eşantioanele prelevate nu se încadrau în prevederile legale în vigoare.

Au fost prelevate 61 de eşantioane de alcool etilic de origine agricolă, la care, la 46%, s-a constatat neîncadrarea în prevederile legale.

Pentru abaterile constatate, inspectorii ANPC au aplicat amenzi contravenţionale în valoare de circa 32 de miliarde, iar valoarea produselor oprite de la comercializare a fost de circa 157 de miliarde.

De asemenea, în aceeaşi perioadă, în domeniul produselor şi serviciilor alimentare au fost înregistrate un număr de 7.300 de reclamaţii, din care 50% au fost concluzionate întemeiat.

Referitor la problemele punctuale ridicate, menţionăm următoarele:

• conserve, inclusiv conserve din peşte - au fost controlaţi 470 de agenţi economici, a fost verificată cantitatea de 193 de tone de peşte şi produse din peşte, constatându-se că 87 de tone, aproximativ 45% din cantitatea controlată, prezentau abateri de la prevederile legale;
• băuturi spirtoase - control programat în octombrie 2005, a cuprins 1.078 de agenţi economici, 57% dintre ei cu abateri; au fost verificaţi peste 2.129 de mii de litri de băuturi alcoolice, constatându-se 1.937 de mii, deci, 91% din cantitatea controlată, nerespectând prevederile legale;
• carne de pasăre congelată, inclusiv import - au fost efectuate două controale în 2005, urmează unul începând din 17.10, adică, începând de astăzi; au fost controlaţi 1.976 de agenţi economici, din care, la un număr de 1.590, deci, 80%, s-au constatat abateri; a fost verificată cantitatea de 2.640 de tone de carne de pasăre, din are 950 de tone, 36%, nu îndeplineau prevederile legale;
• preparate din carne - ultimul control a fost efectuat în anul 2004, urmează, în luna noiembrie 2005, un alt control; la controlul din 2004, pt 1.358 de agenţi economici s-au verificat circa 25 de produse, constatându-se că peste 25% din acestea prezentau deficienţe;
• boia de ardei - s-a depistat existenţa pe piaţă a produsului, s-au prelevat probe, iar în cazurile de depistare a prezenţei aflatoxinei s-a dispus oprirea definitivă de la comercializare şi a fost sesizată Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
• ameliorator de pâine - amelioratorii de făină sunt aditivi care sunt aprobaţi prin ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea normelor privind aditivii alimentari;
• zahăr din import Ucraina fabricat din sfeclă cultivată în zona Cernobâl - verificarea radioactivităţii nu intră în competenţa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Cosumatorilor;
• sare iodată - aceeaşi situaţie, verificarea radioactivităţii nu intră în competenţa ANPC.

Vă mulţumesc.

Domnul Costache Mircea:

Să-mi mai spun şi eu un punct de vedere.

(Fiindcă domnul preşedinte de şedinţă lipseşte momentan de la prezidiu:) Cer permisiunea colegilor şi a domnului Popescu şi a doamnei secretar-dactilografe, să spun şi eu un punct de vedere în legătură cu răspunsul oferit de domnul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Cosumatorilor.

Faptul că semnalele pe care ni le comunică cetăţenii sunt reale, sunt veridice arată că şi sondajul pe care l-a prezentat domnia sa, învederând că 46% din alcooluri nu îndeplinesc condiţiile pentru consum, 45% din preparatele de peşte, 50% din carnea de pasăre, jumătate din produsele puse în circulaţie nu îndeplinesc condiţiile pentru consum, dimpotrivă, pun în pericol sănătatea populaţiei. Constatările dânsului sunt mai ample, a încercat să răspundă la mai toate întrebările pe care le-am adresat.

Nu am reţinut însă deloc, în afară de constatări, măsuri, până unde mergem aşa? Constatările sunt corecte, ce facem cu măsurile ferme de descurajare a unui asemenea comerţ, de îmbogăţire a unora pe spatele sănătăţii populaţiei? Şi ce facem cu starea de prevenţie pe care trebuie să o instituim în domeniu? În aşa fel încât Agenţia respectivă să-şi îndeplinească în mai bune condiţii menirea pentru care a fost creată. Şi nu numai Agenţia Naţională, ci şi celelalte instituţii, pentru că nu este singura, concurente la filtrarea punerii în circulaţie către populaţie, către cetăţenii ţării a unor produse, cât de cât, conforme cu standardele admise în domeniu.

Mulţumesc pentru răspuns şi aştept, cu alte ocazii, să ni se prezinte şi măsuri.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Iliescu, către Ministerul Finanţelor Publice.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea adresată Ministerului Finanţelor Publice avea un obiectiv extrem de important, faptul că acum, la început de nou mandat ministerial al domnului ministru al finanţelor publice, domnul Sebastian Vlădescu, dânsul să ne prezinte foarte pe scurt măsurile fiscale şi consecinţele produse de aceste măsuri de la instalarea Guvernului Călin Popescu Tăriceanu până în prezent, inclusiv din perspectiva menţionată şi propusă de dânsul în mai multe rânduri în mass-media, privind modificarea Codului Fiscal.

Sincer, aş fi fost extrem de onorat dacă domnul ministru m-ar fi onorat cu prezenţa dumnealui, dar, având în vedere prestaţia doamnei secretar de stat Mara Râmniceanu, prestanţa şi încrederea de care se bucură în rândul Camerei Deputaţilor, sunt dispus să accept răspunsul pe care dânsa îl va prezenta.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat, şi pentru atitudinea dumneavoastră elegantă.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Mara Râmniceanu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Bună seara.

Referitor la întrebarea domnului deputat Valentin Adrian Iliescu cu privire la realizarea veniturilor bugetare conform măsurilor introduse de Guvern pe primele 8 luni ale anului 2005, vă face cunoscut următoarele:

Colectarea veniturilor bugetare în structură la 31 august 2005 se prezintă astfel:

• la bugetul de stat, total venituri colectate inclusiv sumele defalcate la bugetele locale este de 32.758,94 milioane lei;
• bugetul asigurărilor sociale - 10.756,88 milioane lei, din care: încasări efective din trezorerie - 10.248,32 milioane lei, sume reţinute de agenţii economici pentru concediile medicale - cca 508,56 milioane lei, reprezentând primele 5 luni date efective şi următoarele 3 luni date estimate;
• bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătae - 5.376,43 milioane lei;
• bugetul asigurărilor pentru şomaj - 1.413,39 milioane lei, din care: încasări prin trezorerie - 1.373,69 milioane lei, sume deduse de angajator în momentul plăţii - circa 39,70 milioane lei, reprezentând primele 5 luni date efective şi următoarele 3 luni date estimate;
• bugetele locale - 12.130,71 milioane lei.

Potrivit execuţiei bugetare, totalul veniturilor colectate la bugetul de stat, inclusiv sume defalcate la bugetele locale, este de 32.758, 9 milioane lei. Veniturile bugetului de stat realizate, exclusiv cote şi sume defalcate pentru bugetele locale din impozitul pe venit şi t.v.a. sunt în sumă de 23.359,1 milioane lei, din care: venituri fiscale - 21.927,0 milioane lei, venituri nefiscale - 1.393,3 milioane lei, venituri din capital - 32,8 milioane lei, încasări din rambursarea împrumuturilor acordate - 4,3 milioane lei şi venituri din donaţii şi sponsorizări - 1,6 milioane lei.

Faţă de prevederile Ordonanţa Guvernului nr. 33/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005, veniturile bugetului de stat realizate în primele 8 luni ale anului 2005 prezintă o pondere de 76,08%. Încasările totale în primele 8 luni ale anului 2005, comparativ cu cele din aceeaşi perioadă a anului precedent, prezintă o creştere în valori absolute de 4.313,1 milioane lei, reprezentând o creştere de 15,16%, aceasta fiind în concordanţă cu volumul şi structura indicatorilor macroeconomici realizaţi, modificările legislative aprobate, precum şi cu măsurile luate de organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice de intensificare a colectării veniturilor.

În primele 8 luni ale anului 2005, comparativ cu primele 8 luni ale anului 2004, veniturile bugetului de stat au fost influenţate de modificări legislative, ca, de exemplu: Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, care prevede diminuarea cotei de impozit pe profit de la 25% la 16%, pentru veniturile din salarii, aplicare cotei unice de 16%, pentru veniturile din dividende la persoane fizice, creşterea cotei de impozitare de la 5 la 10%, prevede creşterea cotei de impozit pentru veniturile micro-întreprinderilor de la 1,5 la 3% şi stabileşte nivelul accizelor; o altă modificare este Legea asigurărilor private de sănătate nr. 212/2004; Legea nr. 583/2004 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 93 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, care introduce o nouă contribuţie pentru persoanele aflate în concediul de creştere a copilului, prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a două salarii minime brute pe ţară.

În anexa la prezentul răspuns sunt prezentate principalele venituri bugetare pe primele 8 luni, pe structură şi cu un comentariu aferent fiecărui impozit. Răspunsul scris este de 19 pagini, dacă cumva nu este suficient, revenim cu eventuale precizări.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat, v-aţi încadrat în cele 3 minute regulamentare şi vă mulţumesc pentru asta.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Apreciez răspunsul formulat de Ministerul Finanţelor Publice. Mi-aş dori în viitor, repet, fac această subliniere în ciuda prestaţiei foarte bune a doamnei secretar de stat, ca şi domnul ministru al finanţelor publice să onoreze cu prezenţa dumnealui şedinţa de întrebări şi interpelări de la Camera Deputaţilor.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Iliescu, mai aveţi o întrebare, tot adresată Ministerului Finanţelor.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Da, ultima întrebare pe care am dorit să o adresez Ministerului Finanţelor Publice este aceea de a ne prezenta o listă a primelor 10 societăţi comerciale, regii şi companii naţionale cu cele mai mari datorii la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale, pe primele 8 luni ale anului 2005. Inclusiv a ne prezenta Ministerul de Finanţe ce măsuri s-au luat pentru recuperarea acestor datorii.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Mara Râmniceanu:

Referitor la această întrebare, putem comunica următoarele, deci, primele 10 societăţi comerciale, regii şi companii naţionale care înregistrau cele mai mari datorii la bugetul de stat, la 31 august 2005, precum şi măsurile întreprinse pentru recuperaera acestora, sunt:

1. Carom S.A. judeţul Bacău, cu obligaţii restante totale în sumă de 919.075.189 RON, se află sub incidenţa Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare, având întocmit dosar de insolvenţă; în data de 24 octombrie 2005 urmează să aibă loc adunarea creditorilor; suma cu care este înscrisă Finanţe Publice Bacău la masa credală este de 966.792.691 RON.
2. Rafo S.A. din judeţul Bacău, cu obligaţii restante totale în sumă de 852.711.872 RON, se află sub incidenţa Legii nr. 64, având un număr de 4 dosare pe rol, cu termene de judecată în lunile octombrie şi noiembrie a.c.; suma cu care este înscrisă Finanţe Publice Bacău la masa credală este de 807.898.400 RON.
3. Compania Naţională a Huilei S.A. din judeţul Hunedoara, cu obligaţii restante totale în sumă de 606.038.179 RON, pentru care s-au aplicat măsuri de executare silită, conform prevederilor Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală republicată, constând în comunicarea de somaţii, înfiinţarea de popriri la terţi şi darea în plată a unor imobile aparţinând societăţii, încasându-se iînanul 2005 suma de 7.192.499 RON; menţionăm că societatea beneficiază de înlesniri la plată în baza Ordonanţa Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor în economie.
4. Rafinăria Dărmăneşti S.A., judeţul Bacău, care înregistrează obligaţii restante totale în sumă de 370.107.874 RON, se află în procedură de faliment, conform Legii nr. 64/1995; suma cu care este înscrisă Finanţe Publice Bacău la masa credală este de 372.376.832 RON; în data de 14.10.2005, urmând să se efectueze distribuirea sumelor rezultate din valorificarea activelor societăţii de către lichidator, potrivit legii.
5. Societatea comercială de producere a energiei electrice şi termice S.A. Bucureşti înregistrează obligaţii restante totale în sumă de 341.696.458 RON, pentru care s-au întreprins măsuri de executare silită, conform prevederilor Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, încasându-se în anul 2005 suma de 7.797.000 RON.
6. Societatea comercială pentru închiderea-conservarea minelor S.A. judeţul Gorj înregistrează obligaţii restante totale în sumă de 33.980.420 RON, pentru care s-au întreprins măsuri de executare silită conform prevederilor Ordonanţei nr. 92/2003, încasându-se în anul 2005 suma de 121.790.380 RON.
7. Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. Bucureşti înregistrează obligaţii totale restante în sumă de 310.984.921 RON, pentru care s-au întreprins măsuri de executare silită, conform prevederilor Ordonanţei nr. 92/2003, încasându-se în anul 2005 suma de 1.000.0004 RON.
8. Fulger S.A. Bucureşti, care înregistrează obligaţii restante în sumă de 147.473.925 RON, se află în procedura de faliment conform Legii nr. 64/1995, executarea silită fiind suspendată.
9. Banca Turco-Română S.A. Bucureşti înregistrează obligaţii totale restante în sumă de 122.852.072 RON şi se află în procedura de faliment, conform Legii nr. 64.
10. Administraţia Naţională Apele Române S.A. Bucureşti înregistrează obligaţii totale restante în sumă de 116.488.891 RON, din care în 2005, prin aplicarea măsurilor de executare silită, a fost încasată suma de 450.000 RON.

Primele 10 societăţi comerciale, regii şi companii naţionale care înregistrau cele mai mari datorii la bugetul asigurărilor sociale, la data de 31 august 2005, precum şi măsurile întreprinse pentru recuperarea acestora sunt (le nominalizez şi, eventual, în răspunsul scris aveţi şi sumele):

1. Societatea comercială pentru închiderea-conservarea minelor S.A. judeţul Gorj - 830.561.519 RON;
2. Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. Bucureşti;
3. Tractorul UTB S.A. Braşov;
4. Compania Naţională a Huilei S.A. din judeţul Hunedoara;
5. Mittal Steel Galaţi judeţul Galaţi;
6. Societatea Naţională a Cărbunelui S.A.;
7. Rulmentul S.A. Braşov;
8. UCM Reşiţa S.A. judeţul Caraş-Severin;
9. ICMRS S.A. Galaţi;
10. Moldomin S.A. judeţul Caraş-Severin.

Sumele şi măsurile întreprinse sunt cuprinse în răspunsul scris. Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc pentru răspunsul primit de la doamna secretar de stat.

Rugămintea mea către Ministerul Finanţelor Publice şi sunt convins că dânsa va transmite domnului ministru Vlădescu rugămintea mea, să nu înceteze să dispună toate măsurile necesare de executare silită a datornicilor la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale, inclusiv la bugetele locale, şi în nici un caz să nu ia măsuri de creştere a fiscalităţii, ca urmare a creşterii acestor datorii la aceste bugete.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Doina Dreţcanu, interpelare adresată Ministerului Justiţiei, nu este prezentă; domnul deputat Mircia Giurgiu, interpelare adresată ministrului justiţiei.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la memoriul doamnei Alexandru Voiniceni Augusta din Cluj-Napoca şi se referă la anumite drepturi prevăzute de lege.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, doamna secretar de stat, să răspundeţi.

Doamna Cristina Manda (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Urmare întrebării înregistrată la Camerei Deputaţilor, adresată ministrului justiţiei, prin care ne-aţi trimis spre analiză şi verificare memoriul formulat de doamna Augusta Alexandru Voiniceni, născută Bihorean, din Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele.

Din examinarea memoriului, precum şi a actelor ataşate, reiese că, în temeiul prevederilor Legii nr. 18/1990, republicată, s-a retrocedat doamnei şi soţului acesteia, Viorel Bihorean, părinţii petiţionarei, un teren arabil în suprafaţă de 10 hectare, situat în comuna Papiu Ilarian, sat Dobra, judeţul Mureş, conform titlului de proprietate numărul, precum şi un teren arabil şi păşune, în suprafaţă de 16 ha şi 7500 mp situat în aceeaşi localitate, conform titlului de proprietate anexat.

Toate terenurile menţionate se află, în prezent, în proprietatea petiţionarei, ca urmare a succesiunii legale în calitate de fiică.

Din cuprinsul memoriului, precum şi al actelor ataşate, nu rezultă că familia Bihorean a solicitat, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 18/1991 şi alte terenuri agricole în afara celor pentru care s-a dispus retrocedarea, aşa cum reiese din titlurile de proprietate depuse de petiţionară.

În orice caz, cea îndreptăţită, doamna Bihorean, nu a atacat titlurile de proprietate la instanţa judecătorească, aşa încât hotărârile Comisiei judeţene, constituită potrivit dispoziţiilor Legii nr. 18/1991, sunt definitive.

Cu privire la casa cu anexe, petiţionara nu precizează condiţiile în care a fost preluată de către stat.

Cadrul juridic privind restituirea imobilelor este dat de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1946 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial nr. 798/02.09.2005.

Astfel, prin dispoziţiile legii menţionate, se precizează ce se înţelege prin imobile preluate în mod abuziv de stat, precum şi procedurile de restituire a imobilelor, terenuri şi construcţii.

Faţă de aceste considerente, este necesar ca petiţionara Alexandru Voiniceni Augusta să întreprindă demersurile prevăzute de lege, în vederea restituirii imobilului menţionat, având în vedere respectarea termenelor legale.

Facem precizarea, totodată, că Ministerul Justiţiei nu are nici o atribuţie cu privire la activitatea de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Cu stimă, vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Domnul deputat, dacă aveţi precizări sau comentarii?

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Vă mulţumesc pentru răspuns şi o să-l înaintez, în momentul în care o să-l primesc scris, doamnei Augusta pentru a îndeplini formele legale pentru a-şi intra în posesia drepturilor pe care consideră că le are.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat, mai aveţi o întrebare.

Domnul Mircia Giurgiu:

Următoarea întrebare se referă la memoriul unui grup de cetăţeni, foşti angajaţi la S.C. Napopan SA din municipiul Cluj-Napoca şi o să o rog pe doamna secretar de stat să răspundă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

O rog pe doamna secretar de stat să răspundă.

Doamna Cristina Manda:

Domnule deputat,

În primul rând, trebuie să-mi cer scuze faţă de dumneavoastră. Am mai avut o interpelare cu privire la acest Napopan SA şi, din păcate, neavând actele de bază la interpelarea anterioară, nu v-am răspuns corect. De data aceasta, dumneavoastră revenind, am înţeles exact de fapt ceea ce vă interesează. Aşa este, este o hotărâre definitivă şi irevocabilă prin care s-a dispus reluarea urmăririi penale cu privire la anumite persoane. Ministerul Justiţiei a transmis interpelarea dumneavoastră către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care ne-a comunicat următoarele: dosarul se află în prezent la Serviciul de investigare a fraudelor din cadrul IPJ Cluj, unde se efectuează acte de cercetare penală în continuare, supravegheate de procurorul de la Parchetul Cluj, de pe lângă Tribunalul Cluj şi, totodată, vă precizez că, la nivelul conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus ca Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj să solicite dosarul în vederea examinării şi dispunerii măsurilor legale care se impun pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat,

Accept scuzele şi mulţumesc pentru răspuns. Sper ca cercetările să continue şi să se dea soluţia corectă.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta am încheiat partea rezervată răspunsurilor.

Trecem la prezentarea pe scurt a interpelărilor.

Sunt înscrişi, în următoarea ordine: domnul deputat Cezar Preda cu două interpelări, sunt depuse în scris. Domnul deputat Iuliu Nosa, vă rog, domnule deputat, pe scurt.

Domnul Iuliu Nosa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată primului-ministru al Guvernului României şi are ca obiect Ordonanţa Guvernului nr. 42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni.

Rog, prin această interpelare, pe domnul prim ministru să revizuiască art. 3 şi 7 din Ordonanţa respectivă, în ideea realizării unui proces de privatizare corect şi transparent.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Manuela Mitrea a depus în scris, domnul deputat Aledin Amet, depusă în scris, domnul deputat Gabriel Vlase, depusă în scris, domnul deputat Vasile Puşcaş, depusă în scris, domnul deputat Vasile Filip Soporan, doamna deputat Daciana Sârbu, depusă în scris, domnul deputat Adrian Valentin Iliescu aveţi trei interpelări. Pe scurt şi pe rând, domnule deputat, vă rog.

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Interpelarea mea, domnule preşedinte, este adresată ministrului economiei şi resurselor, domnul Codruţ Seres, şi se referă la situaţia de la Trans Electrica SA în privinţa utilizării fibrei optice.

În principiu, despre ce este vorba. În perioada 2001-2004, Guvernul României a făcut un important credit cu garanţii guvernamentale pentru instalarea unui fascicul de fibră optică cu acoperire naţională. Acest fascicul de fibră optică a fost închiriat de conducerea PSD-istă de atunci a SC Trans Electrica către o firmă clientelară, evident, tot a fostului partid de guvernământ, firmă care obţine beneficii uriaşe prin subînchirierea acesteia către alte firme.

Problema cea mai gravă este că, recent, conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în vederea satisfacerii unor cerinţe la nivelul Uniunii Europene, a solicitat conducerii Trans Electrica un fascicul de fibră optică pentru operaţionalizarea sistemului de securizare a frontierei dar, din păcate, repet în condiţiile în care această fibră optică este închiriată în condiţii absolut oneroase unei firme clientelare, Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost refuzat, ceea ce cred că este în defavoarea României.

Cea de a doua interpelare este adresată tot

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, domnule deputat, rugămintea mea este să indicaţi numai obiectul şi aveţi dreptul numai la trei minute de dezvoltare, când se răspunde. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Cea de a doua interpelare este adresată tot domnului ministru Codruţ Seres, ministrul economiei şi resurselor, şi, în această interpelare, îl rog să prezinte strategia Ministerului Economiei şi Resurselor privind modul în care acesta va combate risipa de energie la nivelul blocurilor prefabricate din beton, locuite de cetăţeni, având în vedere faptul că mai multe instituţii europene au criticat modul în care Guvernul României, actualul Guvern şi precedentul Guvern, nu au o strategie pe această temă.

Cea de a treia interpelare este adresată ministrului afacerilor externe, domnul ministru Mihai Răzvan Ungureanu, şi îl rog pe domnul ministru să ne prezinte demersurile oficiale ale actualului Cabinet în privinţa stopării lucrărilor de către autorităţile ucrainene la construcţia Canalului Bîstroe.

Fac afirmaţia că am făcut o interpelare pe aceeaşi temă fostului ministru de externe, Mircea Geoană, şi fostului prim ministru, Adrian Năstase, acest lucru se întâmpla în iunie 2004, nici până în ziua de astăzi nu am primit un răspuns din partea domniilor lor.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan are depusă în scris, domnul deputat Ştefan Baban, vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cât ne costă integrarea? Este interpelarea adresată doamnei ministru al Ministerului Integrării Europene, Anca Daniela Boagiu.

O întâmplare fericită, zic eu, tot discutăm despre domnia sa altăzi.

A doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei: Necesitatea coşului minim de consum.

Aş mai vrea să-mi permiteţi să-l rog pe domnul Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, şi pe domnul Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, care au, fiecare, câte o interpelare din 13 octombrie şi sigur că acceptăm şi răspunsul la întrebările mele şi din partea unor secretari de stat.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus, două interpelări depuse în scris, domnul deputat Costache Mircea, depusă în scris, doamna deputat Aurelia Vasile, depusă în scris, doamna deputat Rodica Nassar, depusă în scris, domnul deputat Dan Ioan Popescu, interpelare depusă în scris, domnul deputat Alexandru Mănăstireanu, depusă în scris, domnul deputat Horia Văsioiu, două interpelări.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Horia Văsioiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, domnul Josef Birtalan, iar obiectul interpelării îl prezintă refuzul Consiliului Judeţean Brăila de a stabili caracterul funcţie de director general al Direcţiei generale a asistenţei sociale şi protecţie a copilului. În textul interpelării, rog pe domnul preşedinte să uzeze de prerogativele pe care le are potrivit art. 20, alin. 3, lit. b, din Legea nr. 188/1999 şi de legitimitatea procesuală activă şi să sesizeze instanţa de Contencios administrativ în ceea ce priveşte refuzul sistematic al Consiliului Judeţean Brăila de a stabili caracterul funcţiei de director general al Direcţie generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi solicit răspunsul în scris.

A doua interpelare, dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, este adresată ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, domnului Szolt Nagy, iar obiectul interpelării reprezintă modul în care sunt distribuite pensiile în judeţul Brăila. Adresez rugămintea domnului ministru să atragă atenţia conducerii Companiei naţionale Poşta Română SA de modul în care, în judeţul Brăila, se distribuie pensiile care sunt condiţionate de achiziţionarea unor produse care, în mod normal, nu ar trebui să aibă nici o legătură cu obiectul de activitate al companiei sus-amintite. De asemenea, răspunsul îl solicit în scris.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marin Diaconescu a depus în scris.

Domnul deputat Vasile Cosmin Nicula, vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului, şi are ca subiect "Nepotismul, activitatea principală a conducerii Ministerului Transporturilor". Pe scurt, vreau să vă informez faptul că, după ce domnul ministru a schimbat şi a suspendat, ilegal, toţi directorii din minister, a venit rândul directorilor din subordinea societăţilor, din subordinea ministerului. Şi aici vreau să dau exemplu Societatea Metrorex S.A., unde actualul director face presiuni asupra directorilor adjuncţi pentru a numi în funcţii de conducere executive fini, nepoţi, copii, ceea ce, în opinia mea, este un act ilegal datorită faptului că responsabilitatea conducerii acestor unităţi este relevantă şi foarte importantă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, iertaţi-mă, veţi dezvolta obiectul interpelării când veţi primi răspunsul. Vă rog, pe scurt.

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Mulţumesc.

Următoarea interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, şi se referă la persoanele suferinde de diabet, bătaia de joc a Guvernului Tăriceanu. Pe scurt, o să prezint, practic, numai subiectul interpelării, nu mai dau curs citirii acestei interpelări. Aştept răspunsul în scris din partea domnului ministru sau domnilor miniştri, nu accept răspuns din partea secretarilor de stat.

A treia interpelare este adresată domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. Subiectul interpelării: Să trăiţi bine şi să călătoriţi bine! Se referă, practic, la necesitatea scoaterii vizelor pentru Europa şi retragerea imediată a reglementărilor din Ordinele 820/2005 şi 900/2005 ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Ultima interpelare din această seară este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, primul-ministru al României. Subiectul interpelării...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă că vă întrerup. Interpelările adresate primului-ministru în altă şedinţă, domnule deputat. Aici sunt interpelări adresate numai membrilor Guvernului.

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi primul-ministru este membru al Guvernului.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Desigur, oricând, în altă şedinţă vă rog.

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnul deputat Ion Călin, depusă în scris, doamna deputat Gabriela Nedelcu, depusă în scris, domnul deputat Viorel Pupeză, depusă în scris, domnul deputat Daniel Buda, depusă în scris, domnul deputat Beckes-Garda Dezső-Kálmán, depusă în scris, domnul deputat Petre Călian, două interpelări depuse în scris, doamna deputat Cornelia Ardelean, depusă în scris.

Domnul deputat Ioan Ţundrea. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Ţundrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi face un rezumat. Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Dobre. Obiectul interpelării: Portretul trist al porturilor la intrarea Dunării în ţară.

Vreau să spun ultimele fraze, cu două întrebări. Care este stadiul investiţiei la portul vertical din Moldova Veche, finanţat de Agenţia porturilor fluviale dunărene din Giurgiu Şi doi: care este stadiul proiectului de modernizare a portului Moldova Veche, în valoare de 4 milioane euro, finanţat de Uniunea Europeană şi având termenul de finalizare în anul 2006.

Voi depune la secretariat interpelarea integrală şi aştept răspuns oral şi scris.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Kerekes Károly a depus în scris, domnul deputat Ilie Merce a depus în scris, domnul deputat Iulian Iancu a depus în scris, domnul deputat Alexandru Ştiucă, o interpelare depusă scris, doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, depusă scris, domnul deputat Florin Iordache, depusă scris.

Doamna deputat Monalisa Gălăteanu. Am pronunţat corect de data aceasta. Vă rog, doamna deputat.

Doamna Monalisa Gălăteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Am o singură interpelare în această seară. Se adresează domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim ministru al Guvernului României.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă întrerup, doamna deputat. Interpelările adresate primului-ministru în altă şedinţă, consacrată special.

Doamna Monalisa Gălăteanu:

Vă rog totuşi, să prezint pe scurt subiectul, fiind unul foarte arzător, referitor la subfinanţarea învăţământului românesc. Este o situaţie fără precedent. După cum ştiţi, ministrul educaţiei a fost nevoit să-şi depună demisia şi, de aceea, eu mă aflu în situaţia de a nu putea adresa interpelarea direct ministrului educaţiei ci primului-ministru care consider că este direct răspunzător de această situaţie, legată de subfinanţarea învăţământului şi, implicit, de demisia ministrului educaţiei.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, am luat act, doamnă deputat.

Doamna Monalisa Gălăteanu:

Deci, îmi permiteţi să prezint pe scurt?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aţi dezvoltat-o. În momentul în care se vine la răspuns, veţi putea s-o dezvoltaţi mai mult.

Doamna Monalisa Gălăteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, doamna deputat.

Domnul deputat Victor Sanda, depusă în scris, domnul deputat Cătălin Matei, depusă în scris, domnul deputat Mircia Giurgiu, opt interpelări.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Primele două interpelări sunt adresate domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Prima se referă la problema cu care se confruntă şi îngrijorarea cu privire la situaţia creată de apariţia gripei aviare; a doua se referă la problema cu care se confruntă proprietarii de cai bolnavi din judeţul Cluj; următoarea interpelare este adresată doamnei Monica Macovei, ministrul justiţiei, obiectul interpelării îl reprezintă situaţia celor două barouri de avocaţi, unu paralel, din România; următoarea interpelare este adresată domnului ministru Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe, obiectul interpelării: activitatea ambasadorului României din Austria; o altă interpelare este adresată domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului, obiectul interpelării: problemele care au fost create de căderea primei zăpezi din această noapte; următoarea interpelare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor, şi se referă la problemele cu care se confruntă sindicaliştii din cadrul Teatrului Naţional şi salariaţii din cadrul Teatrului Naţional din Timişoara; altă interpelare este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor şi se referă la problema cu care se confruntă locuitorii municipiului Câmpia Turzii care au rămas fără căldură în urma unei hotărâri de Consiliu local (a venit iarna şi nu au nici o sursă de încălzire), iar ultima interpelare este adresată domnului Codruţ Seres, ministrul economiei şi comerţului, obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă salariaţii de la SC Romaero SA Băneasa.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sergiu Andon, în aplicarea învăţăturilor biblice: "Şi cei din urmă vor fi cei dintâi."

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele mai simple intervenţii ale dumneavoastră, începând cu acordarea cuvântului, sunt o desfătare pentru unii dintre noi.

Domnule preşedinte,

Profit de faptul că susţin pe scurt, oral, ca să relev faţa nevăzută a ice-bergu-lui acestei interpelări. Prin ea solicităm preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Tineret să explice politica Guvernului în materie de turism şcolar şi tabere şcolare, aparent o temă nu chiar de sezon. În profunzimea ei, această interpelare încearcă să stopeze o nouă posibilă aventură a privatizării, pentru care există serioase informaţii, şi anume riscul de translare dubioasă a tuturor terenurilor taberelor şcolare către persoane necunoscute, în condiţiile unor hiatusuri legislative pe care le-am depistat. În funcţie de răspunsul domnului preşedinte vom adânci conţinutul interpelării.

Mulţumesc respectuos.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat. Am şi eu o întrebare la interpelarea dumneavoastră. Acest preşedinte căruia îi adresaţi, este membru al Guvernului, ca să suporte o interpelare?

Domnul Sergiu Andon:

Este autoritatea care răspunde de politica Guvernului iar din punct de vedere organizatoric este instituţie publică autonomă în subordinea Guvernului şi bugetată din bugetul Cancelariei primului-ministru.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, dar vedeţi, şi Constituţia şi Regulamentul sunt restrictive. Mi-am permis să fac această discuţie pur colegială pentru că şi alţi colegi de ai noştri au adresat întrebări şi interpelări diferitelor autorităţi fără să se adreseze membrilor Guvernului care tutelează aceste autorităţi.

Domnul Sergiu Andon:

Nu avem, din păcate. În cazul nostru chiar nu avem. Am văzut şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Casa de Asigurări, dar în cazul Autorităţii Naţionale pentru Tineret chiar nu avem o structură guvernamentală, dar avem politică guvernamentală, scrie în legea de organizare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aşa este.

Domnul Sergiu Andon:

Va fi recunoscător nu în cadrul şedinţei, ci imediat după, dacă mi-aţi putea face...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Poate este o schemă de meditaţie pentru viitorul Regulament.

Domnul Sergiu Andon:

Asta da. Dar cred că nu sugeraţi să îmi retrag interpelarea.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu, aţi justificat o problemă şi este interesant.

Domnul Sergiu Andon:

Este interesantă. Viitorul Regulament neîndoielnic ar trebui să o rezolve.

Cu respect.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule coleg, cu acelaşi respect.

Stimaţi colegi, declar închise lucrările şedinţei de astăzi a plenului Camerei Deputaţilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,37.