Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Titu Nicolae Gheorghiof şi Victor Viorel Ponta, secretari.

Domnul Adrian Năstase:

Vestea bună este că se dau legitimaţiile, cardurile pentru votul electronic, vestea rea, vestea proastă este că nu vom putea să începem de astăzi să votăm electronic, pentru că, pe de o parte, nu s-au distribuit toate cardurile, pe de altă parte, va fi nevoie de un mic instructaj. Aşa că vă propun să începem aceste lucruri mai sofisticate de lunea viitoare, să ne pregătim mai bine şi, cu ocazia asta, poate liderii de grup le pot spune celor care sunt pe culoar şi care aşteaptă să-şi ia cardurile că pot face acest lucru şi în cursul zilei de mâine sau poimâine.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Vă anunţ că, din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 279. Sunt absenţi 52, din care 13 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.88 din regulament, modificat şi completat prin Hotărârea Camerei nr.34/2005, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de luni, 28 noiembrie, programul de lucru pentru perioada 28 noiembrie - 3 decembrie, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Cameră şi care urmează a fi avizate de comisiile permanente, lista rapoartelor depuse în perioada 24-28 noiembrie 2005 de către comisiile permanente sesizate în fond.

Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi. Vă reamintesc că, la ora 17, va avea loc votul final la textele examinate deja de către Cameră.

rog liderii grupurilor dacă se poate, să invite în sală toţi deputaţii în aşa fel încât şi cei care sunt pe culoar şi care aşteaptă să-şi ridice cardurile ca să putem începe dezbaterea proiectelor legislative care sunt pe ordinea de zi.

La grupul P.S.D., domnule vicelider, acum zece minute erau 100 de oameni la şedinţa de grup. Pe parcursul unui singur etaj de coborâre au dispărut... spuneţi-mi şi mie unde dispar ca să putem trimite după ei acolo. (Din sală i se spune că sunt la preluarea cardurilor)

Nu mai sunt la cartele.

Continuăm dezbaterea.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora.

Suntem în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din regulament, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului. Aveţi cuvântul!

Domnul Cristian Alexandru Ştrenc (director adjunct, OSIM):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa Guvernului nr.41/1998 a fost modificată prin Legea 383/2002.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog dacă se poate să vorbiţi spre sală şi mai aproape de microfoane ca să puteţi fi auzit. Vă rog!

Domnul Cristian Alexandru Ştrenc:

În Legea 383/2002 au fost menţinute câteva din prevederile vechii Ordonanţe 41, care trebuiau abrogate şi modificate prin prezenta lege.

Principalele argumente care au condus la propunerea legislativă de astăzi sunt următoarele: în primul rând, în Ordonanţa Guvernului nr.41 şi în Legea 383/2002 erau prevăzute atât taxele în lei, cât şi pentru persoanele fizice şi juridice române, cât şi în dolari şi euro.

Valoarea de dolar şi de euro ne provoca dificultăţi în relaţiile noastre financiare faţă de Organizaţia Europeană de Brevete, a cărei parte, România este din 1 martie 2003.

Al doilea argument pentru care vă propunem amendarea Legii nr.383/2002 este faptul că am dorit ca în cuprinsul aceleiaşi legi să aducem împreună toate taxele pentru toate titlurile de proprietate industrială. Astfel, am adus în această lege şi taxele pentru modele de utilitate care vor fi protejate începând din anul 2006, precum şi taxele pentru noile soiuri de plante.

Al treilea argument pentru care vă propunem să fiţi de acord cu prezenta lege este faptul că am pus de acord legea actuală cu vechea lege a cercetării din 2002, Legea 57/2002, şi am redus taxele pentru depunerea de brevete provenind de la solicitanţi persoane fizice şi juridice din cercetare, de la 75 la 80%.

În fine, ultimul argument important pentru care vă propunem să fiţi de acord cu prezentul proiect de lege este aducerea cuantumului taxelor în valută la valoarea actuală de euro, circa 36.000 de lei.

Aceste argumente ne fac să vă propunem să fiţi de acord cu prezenta lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul preşedintele comisiei, domnul deputat Dan Ioan Popescu.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.89 şi 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de Lege are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, în sensul de a actualiza tehnologia în raport cu prevederile procedurale care au rezultat în urma procesului de armonizare a legislaţiei interne cu legislaţia europeană în domeniul proprietăţii industriale, unificării sistemului de taxe prin preluarea în două anexe suplimentare a taxelor aplicate pentru modelele de utilitate şi pentru brevetele de soi, alinierea la actuala politică financiară şi introducerea obligaţiilor ce decurg din calitatea de membru al Convenţiei Brevetului European, începând cu data aderării la Uniunea Europeană.

Astfel, se introduce taxa moneda euro pentru persoane fizice şi juridice străine, se face trecerea la valoarea actuală a leului şi transformarea echivalentului dolar-euro pentru persoane fizice şi juridice române şi se fac reduceri de taxe care urmăresc încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Modificările şi completările propuse de comisie se referă la unele corecturi în special de ordin tehnic şi legislativ. Acest proiect de lege a fost adoptat în unanimitate în cadrul comisiei şi vă propunem, domnule preşedinte, să supuneţi dezbaterii plenului proiectul de lege cu amendamentele admise de comisie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul. Nu.

Invit biroul comisiei să facă propunerile de durată a dezbaterilor.

Aveţi cuvântul.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Vă propunem, domnule preşedinte, cinci minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei.

Practic, se propune menţinerea textelor aşa cum sunt până la pct.23 din raport. Comisia propune la pct.23 o modificare la Cap.II, la partea dispozitivă.

Dacă sunt observaţii. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii.

Propunerea comisiei este aprobată.

La pag.17, pct.28 din raport, propunerea comisiei. Dacă sunteţi de acord cu ea. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Propunerea comisiei este aprobată.

La pct.31 din raport, o propunere a comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Propunerea a fost aprobată.

La pct.33, sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

La pct.34, sunt obiecţiuni? Nu sunt. A fost aprobată propunerea comisiei de la pct.34.

La pct.35, sunt obiecţii? Nu sunt. Propunerea a fost aprobată.

La pct.36, sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Este aprobată propunerea comisiei.

La pct.37, sunt obiecţii? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.38, sunt obiecţii? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.39, sunt obiecţii? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.40, sunt obiecţii? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.41, sunt obiecţii? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.42, sunt obiecţiuni? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.43, sunt obiecţiuni? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.44, sunt obiecţii? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.45, sunt obiecţii? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.46, sunt obiecţii? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.47, sunt obiecţii? Nu. Propunerea este aprobată.

În aceste condiţii, fiind o lege ordinară, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor în vederea respectării angajamentelor asumate de România pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Procedură de urgenţă. Are cuvântul iniţiatorul.

Foarte sintetic dacă se poate, aş vrea să derulăm mai rapid procedura.

Vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Remus Baciu (subsecretar de stat, Cancelaria Primului Ministru):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Actul normativ supus dezbaterii dumneavoastră a fost iniţiat în scopul eliminării unor bariere din calea liberei circulaţii a mărfurilor, precum eliminarea unor referiri la standarde obligatorii, ţara de origine şi alte măsuri cu efect echivalent unor bariere comerciale.

Cu această ocazie s-a realizat şi respectarea observaţiilor Comisiei Europene în ceea ce priveşte delimitarea de sarcini între autorităţile competente să efectueze controlul oficial al alimentelor.

Faţă de aceste considerente, vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să prezint şi eu foarte scurt. Acest proiect de lege a fost dezbătut în cadrul comisiei în procedură de urgenţă. Comisia a avizat favorabil în unanimitate propunerea proiectului de lege şi vă supun atenţiei dumneavoastră şi colegilor din Camera Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de Senat.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Grupurile parlamentare doresc să intervină? Nu.

Îl rog pe preşedintele comisiei să facă propuneri din partea biroului, pentru durata dezbaterilor.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Pentru dezbateri, domnule preşedinte, intervenţii de un minut pentru fiecare articol unde se consideră necesară această intervenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Supun votului aceste propuneri. Cine este pentru? mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege. Începem cu titlul legii. Dacă sunt obiecţii. Nu. Titlul legii este aprobat.

Art.I. Dacă sunt obiecţii? Nu.

Îl supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.II. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este un proiect de lege ordinară. Supun votului final acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Reexaminarea la cererea preşedintelui României a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de plăţi, intervenţie pentru agricultură, industrie alimentară, dezvoltare rurală şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Rog membrii comisiei să ia loc în banca rezervată pentru comisie.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului. Vă rog!

Domnul Flaviu Lazin (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Suntem în situaţia de a reexamina acest proiect de act normativ care, retrimis de la Preşedinţie, a suferit unele modificări în ceea ce vizează în mod deosebit modalitatea de funcţionare a Agenţiei, modalitatea de constituire a fondurilor şi de finanţarea sa. Aceste corecţii au fost aduse la nivelul Camerei Deputaţilor, în comisia de specialitate.

În calitate de iniţiatori, susţinem proiectul actului normativ cu modificările care au fost aduse.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiei. Domnule preşedinte, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ántal István:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia a fost sesizată pentru reexaminare cu această propunere legislativă, o propunere care face parte din categoria legilor pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1 din 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.142 din 2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltarea...

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule preşedinte. Vreau să-i rog pe colegii noştri să facă linişte şi persoanele care nu sunt membre ale Camerei Deputaţilor, dacă s-ar putea, să nu rămână în sală. Deci, rugămintea mea, încă o dată, rămân în sala de şedinţe numai membrii Camerei Deputaţilor. (Rumoare)

Nu, dar n-am spus să plece şi deputaţii.

Da, puteţi continua, vă rog.

Domnul Ántal István:

Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru restabilirea ordinii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 23 noiembrie 2005. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 31 octombrie 2005. Legea este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor şi comisia propune admiterea cu modificări a următoarelor puncte publicate în acest raport.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă doresc grupurile parlamentare să comenteze, dacă nu... domnule preşedinte, îmi pare rău că v-aţi deplasat de la microfon, vreau să vă rog să propuneţi durata dezbaterii.

Domnul Antal Istvan:

Cu scuzele de rigoare, comisia propune cinci minute pentru dezbateri generale, cu câte un minut pe articole.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Titlul este aprobat.

Avem două puncte din raport pe care le supun votului dumneavoastră. La pct.2, o propunere a comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Propunerea comisiei a fost aprobată.

Şi, de asemenea, la punctul...nu, pct.3 este de fapt o reluare a textului. În aceste condiţii, fiind vorba de o lege ordinară, supun votului dumneavoastră reexaminarea şi textul legii de aprobare a ordonanţei în formula reexaminată.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.171/1997 privind aprobarea planului de amenajarea teritoriului naţional, secţiunea a II-a - apa.

Procedură de urgenţă.

Are cuvântul iniţiatorul. Foarte sintetic, vă rog!

Domnul Septimiu Buzaşu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Prezentul proiect de lege propune modificarea Legii 171 privind aprobarea planului naţional de amenajare a teritoriului prin renunţarea nominalizării vechiului stas privind condiţiile de calitate a apelor de suprafaţă ca urmare a apariţiei normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică a fost sesizată în vederea examinării dezbaterii în procedură de urgenţă, avizării în fond şi întocmirii raportului asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii 171/1997 privind planul de amenajare a teritoriului, Secţiunea a doua - apa.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii 171/1997 ca urmare a necesităţii adaptării legislaţiei naţionale la actualele reglementări europene în materie. Au fost elaborate norme de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare, norme care transpun directiva europeană nr.75 privind cerinţele calitative pentru apa de suprafaţă.

Examinând prevederile proiectului de lege şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, comisia susţine adoptarea acestui proiect de act normativ.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei din 23 noiembrie, raportul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă se poate să faceţi şi propunerile...

Grupurile parlamentare doresc să intervină? Nu. Vă rog, domnule preşedinte să faceţi propunerile pentru durata dezbaterilor.

Domnul Relu Fenechiu:

Cinci minute pentru dezbateri generale şi câte un minut pe articol.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Titlul legii este aprobat.

Art.I. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Art.I este aprobat.

Art.II. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Art.II este aprobat.

Anexa nr.1. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Anexa este aprobată.

Anexa nr.2. sunt obiecţii? Nu. Anexa este aprobată.

Anexa nr.3. Sunt obiecţii? Iertaţi-mă, este o obiecţie la anexa nr.? Iertaţi-mă, este vina mea, nu v-am văzut. Vă rog să luaţi cuvântul. Suntem la Anexa nr.1, da? Da. Vă rog.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem la Anexa I, "Definirea principalilor termeni utilizaţi", şi aici am vreo cinci observaţii de făcut. Dacă-mi permiteţi, o să-l înaintez comisiei în forma în care le-am redactat şi sper să fie acceptate în acest fel.

Domnul Adrian Năstase:

Eu vă rog să le citiţi, pentru că nu putem să aprobăm pe n.v.

Deci, înţeleg că preşedintele comisiei este de acord cu aceste modificări.

Totuşi, pentru stenogramă, este important să se ştie ce-am votat.

Da, vă rog.

Domnul Dumitru Bentu:

Pentru prima definiţie "ape de suprafaţă" am propus următoarea reformulare: "ape interioare, cu excepţia apelor de tranziţie şi a apelor de coastă". Este redundantă această excepţie, "cu excepţia apelor subterane". Nu are rost să vorbim de ape subterane, atât timp cât definiţia se referă la ape de suprafaţă.

Reiau, deci, "ape de suprafaţă - ape interioare, cu excepţia apelor de tranziţie şi a apelor de coastă".

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă aceste propuneri sunt acceptabile, o să ne spună, după aceea, domnul preşedinte Fenechiu.

Citiţi-le pe toate.

Domnul Dumitru Bentu:

La art.2, "ape subterane", formularea este uşor neştiinţifică: "toate apele care se află sub pământ". Sub pământ, accepţiunea este foarte largă. Deci, "ape subterane - toate apele care se află sub suprafaţa topografică a scoarţei, în zona de saturaţie şi în contact direct cu solul sau subsolul".

La pct.4 "apa destinată consumului uman": lit.a) "ape destinate consumului uman - apă provenită din surse naturale sau antropice, utilizată ca atare, sau tratată, şi destinată diferitelor categorii de consum uman, furnizată prin reţea de distribuţie sau în recipienţi".

La pct.7 "bazin hidrografic - suprafaţa de teren pe care se desfăşoară un proces de evacuare gravitaţională a apelor de suprafaţă, prin intermediul unui râu colector şi al afluenţilor acestuia".

La pct.8 "poluarea apelor - fenomen antropic complex, constând în deversarea în reţeaua hidrografică a unor substanţe ce nu pot fi neutralizate prin autoepurare şi care prezintă un real potenţial nociv, atât pentru oameni, în cazul utilizării, cât şi pentru ecosistemele acvatice".

În sfârşit, la pct.12 "ape uzate menajere - categorie de ape degradate, ca efect al evacuării unor reziduuri fizico-chimice şi organice, rezultate din activităţi desfăşurate în gospodării şi instituţii publice sau prestatoare de servicii".

Vă mulţumesc. Acestea sunt observaţiile.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei şi punctul de vedere al iniţiatorului.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Am discutat puţin mai devreme cu domnul profesor. Toate amendamentele sunt făcute pentru o mai corectă definire a termenilor. Cred că putem să le luăm pe toate în considerare şi să le aprobăm.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al iniţiatorului.

De acord? Da.

Stimaţi colegi,

Vă rog să revenim asupra votului la Anexa nr.1 pentru a aproba această anexă, cu terminologia care a fost agreată pe baza amendamentelor, punctului de vedere al comisiei şi al inţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, Anexa nr.1, în această variantă, a fost aprobată.

Am aprobat Anexa nr.2, Anexa nr.3.

Dacă sunt obiecţii la Anexa nr.4? Nu sunt.

Anexa a fost aprobată.

Anexa nr.5. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Anexa nr.5 este aprobată.

Este un proiect de lege organică. Practic, intrăm şi în segmentul de vot pentru votul final.

Dar o să mai facem încă un proiect de lege.

Oricum, supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Sunt 198 voturi pentru. Deci, cu unanimitate de voturi - 198 de voturi pentru exprimate - proiectul de lege a fost aprobat.

Următorul proiect de lege este: Proiectul de Lege privind plata obligaţiilor financiare pe care România le are faţă de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Valică Gorea (preşedintele Agenţiei Nucleare):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică este o organizaţie internaţională cu sediul la Viena, care activează sub ...

Domnul Adrian Năstase:

Am o rugăminte: dacă puteţi să ne spuneţi direct, nu unde este sediul, că asta mai ştim, unii dintre noi.

Domnul Valică Gorea:

Foarte direct. Această lege are menirea de a actualiza situaţia existentă, întrucât până acum contribuţiile către agenţie au fost plătite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, deoarece Agenţia Naţională pentru Energie Nucleară era un departament al acestuia. Iar începând din 2003 s-a înfiinţat Agenţia Nucleară, care are acest atribut.

În prezent, contribuţiile se plătesc din mai multe surse, iar ca donator există doar România.

Şi atunci pentru a actualiza situaţia am propus această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei, domnul preşedinte Dan Ioan Popescu.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu acest proiect de lege.

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi ale Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, şi vă propune ca să supuneţi dezbaterii şi aprobării prezentul proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii mai întâi. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Titlul legii este aprobat.

Art.1. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Art.1 este aprobat.

Art.2. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Art.2 este aprobat.

Este o lege ordinară.

O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi, trecem la voturile finale, iar după aceea, până la ora 18,00, dacă mai este timp, o să revenim la ordinea de zi iniţială.

Îi dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu pentru o comunicare în ceea ce priveşte statutul său în Cameră.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Vă rog să-mi permiteţi să vă comunic, în conformitate cu art.19 alin.3 din noul Regulament, şi, în speţă, în baza art.13 alin.4 că, fiind primit, sâmbătă, împreună cu viceprimarul Iaşului şi doi consilieri municipali, în rândurile Partidului Social Democrat (aplauze), voi activa în continuare ca membru afiliat al Grupului parlamentar al P.S.D., conform art.13 alin.4.

Chestiunea este simplă. Am optat pentru P.S.D., dincolo de celelalte oferte, pentru că urcuşul spre putere este mai greu, mai obositor, dar îţi oferă mai multe satisfacţii decât coborâşul de la putere.

Ca atare, am optat pentru viitor, şi nu pentru trecut.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vreţi să luaţi cuvântul, domnule deputat?

O chestiune de procedură, vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Vreau să fac precizarea că domnul deputat Anghel Stanciu, cel puţin de la Partidul Democrat nu a primit nici o ofertă. (Vociferări, aplauze).

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, am să vă rog să mai daţi şi numele altor deputaţi cărora nu le-aţi făcut oferte. Poate ne daţi o listă completă cu cei cărora nu le-aţi făcut ofertă. (Aplauze)

Stimaţi colegi,

Prin bunăvoinţa dumneavoastră, dacă veţi lua loc în bănci, o să putem trece la voturile finale. Vă rog să luaţi loc în bănci!

1. proiectul de Lege pentru exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitivă a unui teren din fondul forestier naţional, din proprietatea comunei Gălăuţaş, judeţul Harghita.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 238 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2005 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Vă rog să număraţi abţinerile. 15 abţineri.

Deci, cu 15 abţineri şi 223 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112/2005 pentru abrogarea unei poziţii din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei.

Este o lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu 238 voturi pentru, în unanimitate, Camera a aprobat proiectul de lege.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/2005 pentru modificarea alin.2 al art.7 din Ordonanţa Guvernului nr.18/2002 privind funcţionarea sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

Este o lege ordinară.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 173 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să număraţi. 76 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost aprobat cu majoritate de voturi.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/97 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea şi Implementarea programelor de reconstrucţie a zonelor miniere.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 173 de voturi pentru.

Împotrivă? 74 voturi împotrivă.

Abţineri?

Proiectul de lege a fost aprobat cu majoritate de voturi.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.15/98 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului European din România.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 173 voturi pentru.

Împotrivă? 74 voturi împotrivă.

Abţineri?

Proiectul de lege a fost aprobat cu majoritate de voturi.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă sanitar-veterinară.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 155 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să număraţi. 74 voturi împotrivă.

Abţineri? 20 abţineri.

Proiectul de lege a fost aprobat cu majoritate de voturi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este permis să trecem în mare grabă o lege, doar pentru simplul motiv că ar fi o cerinţă a Uniunii Europene, şi să ignorăm problemele de fond, care pot genera consecinţe neplăcute.

Precizez că Grupul parlamentar al P.S.D. nu este împotriva vânzării imobilelor în care se desfăşoară activităţi sanitar-veterinare.

Dar suntem contra împroprietăririi cu suprafeţe de teren foarte mari, care nu au nici o legătură cu activitatea propriu-zisă. Suntem contra, pentru că legea nu stabileşte în mod clar menţinerea destinaţiei imobilului cumpărat.

De asemenea, suntem contra, pentru că anexele acestui proiect au fost întocmite în pripă, sunt incomplete şi intră în contradicţie cu prevederile Legii nr.247/2005.

Cu siguranţă, peste puţin timp, se va solicita plenului Camerei Deputaţilor modificarea şi completarea acestor anexe.

Principala observaţie ţine de faptul că există judeţe, precum Clujul, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, în care suprafaţa aferentă acestor imobile este zero. Clădirile stau suspendate în aer, potrivit iniţiatorului, în timp ce în foarte multe alte situaţii suprafeţele aferente sunt de ordinul zecilor de mii de hectare, şi vom transforma, probabil, personalul sanitar-veterinar în producători agricoli.

Suprafaţa aferentă trebuie să fie doar cea strict necesară desfăşurării activităţilor sanitar-veterinare.

Astăzi, când am supus spre aprobare vânzarea acestor bunuri imobile, nu este clarificat regimul lor juridic. În consecinţă, vânzarea lor este ilegală.

Comisiile locale pentru aplicarea legilor fondului funciar nu deţin suprafeţe de retrocedat pentru cei cărora legea le stabileşte acest drept, iar noi - cu multă uşurinţă, în Parlament - propunem împroprietărirea nejustificată a unor persoane.

De aceea, Grupul parlamentar al P.S.D. nu a susţinut această iniţiativă legislativă.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

În continuare, la pct.8, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.48/2005 pentru reglementarea unor măsuri privind numărul de posturi şi cheltuielile de personal în sectorul bugetar.

Supun votului final acest proiect de lege.

Cine este pentru?

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Sunt 237 voturi pentru şi o abţinere.

Proiectul de lege a fost aprobat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2005 pentru accelerarea procedurilor de recuperare a sumelor de bani datorate Agenţiei domeniilor statului de către partenerii contractuali.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 173 voturi pentru.

Împotrivă? 74 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost aprobat cu majoritate de voturi.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.40/2000 privind acreditarea agenţiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.50/2005 pentru completarea Anexei nr.1 la Ordonanţa Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de stat membru cu drepturi depline la Programul LEED al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Supun votului acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. 238 voturi pentru. Proiectul de lege a fost aprobat.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.121/2005 pentru modificarea art.6 alin.4 din Ordonanţa Guvernului nr.22/2005 privind reorganizarea activităţii de consultanţă agricolă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, respectiv 238 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

13. Proiectul de Lege privind Legea calului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu 237 voturi pentru şi o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat.

Stimaţi colegi, revenim la ordinea de zi.

Vreţi să faceţi o explicaţie de vot?

Vă rog să veniţi până la mine, întâi, ca să-mi explicaţi ce vreţi să faceţi, şi după aceea mergeţi la microfon, ca să înţeleg întâi care este problema.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform noului regulament aprobat de Camera Deputaţilor, art.131 alin.2 spune: "la dezbaterea proiectelor de legi iniţiate de Guvern, participă în mod obligatoriu, sub sancţiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul de resort sau secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul din ministerul respectiv".

Am constatat că în prima fază a dezbaterilor de astăzi nu s-a respectat acest lucru. Şi dacă noi continuăm mai departe dezbaterea, astăzi, vreau cel puţin să fie respectat acest regulament.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da, este foarte corectă observaţia. Într-adevăr, regulamentul nostru arată, este vorba de un text nou, art.131 alin.2¹ "la dezbaterea proiectelor de legi iniţiate de Guvern participă, în mod obligatoriu, sub sancţiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul de resort sau secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul din ministerul respectiv".

Modificările au fost publicate în Monitorul Oficial al României. Deci, publicitatea faţă de terţi se asigură în acest fel.

Şi avem, în plus, un ministru pentru relaţia cu Parlamentul, care sunt sigur că a transmis la Guvern aceste modificări.

Vom vedea. Pentru următoarele puncte, dacă regulamentul este respectat, discutăm punctul respectiv, dacă nu, trecem la următorul.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală.

Iniţiatorul aici este... Este o iniţiativă a unor colegi parlamentari.

În aceste condiţii, dau cuvântul preşedintelui Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Relu Fenechiu.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală.

Propunerea legislativă a fost analizată în fond la şedinţa din 23 noiembrie 2005.

Prezenta iniţiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 59 din Legea nr.215, în sensul de a se crea pentru consilierul local acelaşi regim juridic ca şi pentru primar, în ceea ce priveşte suspendarea din funcţie în caz de arestare preventivă, măsura suspendării urmând să înceteze odată cu înlăturarea arestării preventire.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia, motivând astfel: "Comisia a apreciat ca fiind inoportună modificarea art. 59 din lege, deoarece Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 urmează a se modifica şi completa, inclusiv la art. 59, articol ce va fi supus unor astfel de intervenţii legislative".

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Potrivit art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Comisia a propus respingerea propunerii legislative, cu 11 voturi pentru, 3 împotrivă şi 1 abţinere.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei iniţiative legislative.

În aceste condiţii, supun votului propunerea făcută de comisie prin raportul său.

Cine este pentru propunerea de respingere pe care a înaintat-o Comisia de administraţie publică locală? Deci, cine este pentru această propunere de respingere? Vă rog să număraţi.

Vă rog să revenim, este vorba de un vot final, este un vot care are incidenţă asupra situaţiei acestui proiect de lege, datorită faptului că legea la care se raportează statutul respectiv este de lege organică. În aceste condiţii, votul trebuie să se desfăşoare în condiţiile votului final. Noi am trecut de această etapă şi o parte dintre colegi au considerat că au alte lucruri mai importante de făcut.

În aceste condiţii, amânăm votul final pentru acest proiect de lege pentru săptămâna viitoare, când vom organiza voturile finale.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea satelor Dobrinăuţi (Hapăi), Maghera şi Pustoaia, prin reorganizarea comunei Vîrfu Cîmpului, judeţul Botoşani.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Ţâbuleac:

Bună seara.

Sunt Mihai Ţâbuleac, senator PNL în Circumscripţia electorală a judeţului Botoşani.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Consiliul local al comunei Vîrfu Cîmpului din judeţul Botoşani, ţinând cont de cererile insistente ale cetăţenilor din satele desfiinţate în anul 1968, a decis înfiinţarea satelor Dobrinăuţi (Hapăi), Maghera şi Pustoaia, acestea rămânând părţi componente ale comunei Vîrfu Cîmpului.

Fostul sat Dobrinăuţi (Hapăi) este atestat documentar încă din anul 1392, păstrat în Arhivele Naţionale ale Statului, emis de Roman I Muşat, domnul Moldovei, precum şi în alte documente, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Înfiinţarea satelor menţionate nu înseamnă modificarea limitelor comunei Vîrfu Cîmpului, nu este necesară organizarea referendumului local, fiind suficientă şi legală şi hotărârea consiliului local.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog acordaţi vot favorabil acestui proiect, pentru a veni în întâmpinarea dorinţei cetăţenilor din satele menţionate. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al Comisiei pentru administraţie publică?

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a fost sesizată în vederea dezbaterii în procedură obişnuită, a avizării în fond şi întocmirii raportului asupra Propunerii legislative privind înfiinţarea satelor Dobrinăuţi (Hapăi), Maghera şi Pustoaia, prin reorganizarea comunei Vîrfu Cîmpului, judeţul Botoşani.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil aceastei propuneri legislative.

Până la data dezbaterilor în comisie nu s-a primit punctul de vedere al Guvernului.

Având însă în vedere documentaţia de susţinere a propunerii legislative şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, comisia a propus adoptarea acesteia.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

La lucrările comisiei din 23 noiembrie 2005 raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Potrivit art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, iar Senatul este Cameră decizională.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Titlul legii este aprobat.

Am văzut, sunt mai multe amendamente. Chiar la titlu, iertaţi-mă. O clipă, am să văd imediat.

În ceea ce priveşte titlul legii, vă rog să vedem şi propunerea comisiei şi, dacă sunteţi de acord, să optăm pentru această variantă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 1, de asemenea, sunt unele propuneri de modificare, mai mult chestiuni de redactare.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Propunerile comisiei au fost aprobate.

Art. 2 rămâne nemodificat.

Votul final, fiind vorba...

A, este o lege ordinară, putem să o supunem votului final.

Aşa scrie la mine, este lege organică, este corect. Votul final se va face data viitoare, când stabilim votul final.

Domnule preşedinte Fenechiu, veniţi o clipă, vă rog.

Aş vrea să-l rog, întâi, pe domnul preşedinte Fenechiu să ne explice, în raportul comisiei... Aici, este vorba de două texte, vă rog să observaţi, la pct. 9 sunt, de fapt, două propuneri legislative cu acelaşi obiect: una dintre propuneri este aprobată tacit şi merge mai departe, cealaltă are propunerea de respingere.

Vă rog, domnule preşedinte, să prezentaţi punctul de vedere al comisiei.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în ultimele săptămâni cu trei propuneri legislative vizând zonele metropolitane: o propunere legislativă privind o lege-cadru de organizare a zonelor metropolitane şi două propuneri legislative care se referă la Zona Metropolitană Bucureşti - una, numindu-se Zona Metropolitană Bucureşti, iar alta Zona Metropolitană Bucureşti-Ilfov.

În primul rând, vreau să vă spun că nici una din cele trei legi nu seamănă între ele, nici ca principii, nici ca aplicabilitate, de aceea, comisia noastră a decis înfiinţarea unei subcomisii în care să cooptăm pe toţi iniţiatorii celor trei proiecte de lege, să încercăm să creăm împreună cu reprezentanţii administraţiei publice locale o lege-cadru pentru zonele metropolitane în România, după care să reluăm în dezbatere Legea privind Zona Metropolitană Bucureşti.

Între timp, a intervenit aprobarea tacită pentru una dintre propunerile legislative, cea privind Zona Metropolitană Bucureşti, aşa încât, în acest moment, conform Regulamentului Camerei, noi nu putem să mai discutăm decât propunerea privind Zona Metropolitană Bucureşti-Ilfov.

Din aceste considerente, datorită faptului că dorim să discutăm pe larg toate propunerile legislative, şi a colegilor care a fost aprobată tacit şi cealaltă, comisia a dorit să dea un raport negativ acestei propuneri legislative, pentru a o relua în sesiunea viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Ca de obicei, soluţiile noastre sunt neclare şi "eficiente".

Avem două iniţiative legislative. Una este în situaţia glonţului care a fost tras, a plecat de pe ţeava puştii şi nu mai putem să-l mai prindem. Al doilea proiect este pus în discuţie pentru respingere, iar comisia noastră propune, de fapt, o subcomisie, pentru a trata toate iniţiativele împreună şi pentru a da un regim general.

În aceste condiţii, cred că singura soluţie este să constatăm, pentru cel de-al doilea proiect, faptul că se propune respingerea. Să-l trimitem pentru vot final săptămâna viitoare, pentru că este vorba de o lege cu caracter organic, o iniţiativă legislativă în spaţiul reglementărilor organice. Şi îl vom supune la vot în şedinţa de lucru viitoare, în care vom decide prin vot final asupra unor iniţiative.

Este convenabilă această soluţie, da? Bun.

Domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi apreciez că aţi clarificat, cred, exact, la începutul intervenţiei dumneavoastră de explicaţii, cum procedăm de obiecei. Într-adevăr, e o chestiune confuză.

În primul rând, în ce priveşte problema regulamentară, aş vrea să-i sugerez sau să-i amintesc domnului preşedinte că noi putem să creăm subcomisii în cadrul comisiilor de specialitate pentru analizarea unor teme, dar acolo fac parte cei din comisie. În cazul în care inţiatorii nu sunt în această comisie, i-aş adăuga că ei pot fi invitaţi să-şi susţină punctele de vedere, ei nu pot face parte din subcomisie. Dacă e vorba să facem o nouă comisie, specială, pentru această categorie de analiză, ar însemna că ne trebuie un proiect de hotărâre pentru înfiinţarea acestei comisii pe o perioadă determinată de timp ş.a.m.d.

Pe de altă parte, eu nu înţeleg ce mai face comisia asta, dacă una dintre legi a plecat? Va dezbate numai pe cea care urmează? Va analiza comparând-o cu cealaltă?

Era mai logic, ca lucrurile, dacă au pornit, să se ducă amândouă la Senat şi, în fine, în principiu, grupurile să se pună de acord ca acolo să facă ceea ce noi nu am reuşit să facem aici, pentru că am pierdut momentul şi pentru că legea, să-i zicem, prima, numărul unu, a trecut prin aprobare tacită.

Eu nu înţeleg. Aş vrea totuşi explicaţii în plus, ca să votăm în cunoştinţă de cauză. De fapt, dacă o respingem, cu ce ajută? Ce va face această subcomisie? Şi ce va discuta în paralel, în momentul în care una dintre legi a plecat din mâinile noastre?

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Până una alta, cele două proiecte de legi şi altele pe această temă vor ajunge la Senat şi vor decide senatorii. Noi o să ne pregătim pentru un moment viitor, poate şi Guvernul, la un moment dat, o să aibă un punct de vedere în aceste chestiuni. Şi este foarte clar că această temă va trebui într-un fel sau altul reglementată.

Dacă va fi o altă iniţiativă legislativă din partea comisiei sau dacă se va pregăti un act special, e o chestiune pe care o să o vedem cu un alt prilej, nu are rost să o discutăm acum. Noi, deocamdată, la acest moment, discutăm despre prima iniţiativă legislativă, care a fost aprobată tacit, datorită inacţiunii noastre, iar cea de-a doua are propunere de respingere. Din punct de vedere regulamentar, fiind vorba de incidenţă organică, nu putem să ne pronunţăm decât la o şedinţă specială consacrată votului final la proiectele legislative.

În rest, ce va face comisia în viitor, este o problemă pe care o vor decide dânşii şi ne-o vor comunica după aceea.

(Către domnul preşedinte Relu Fenechiu:) Nu, vă mulţumesc foarte mult, e nerelevant, nu ne spuneţi secretele dumneavoastră. Poftim? (Domnul preşedinte Relu Fenechiu doreşte să dea explicaţii suplimentare.) Ni le daţi după aceea.

Mergem mai departe.

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Măgurele, judeţul Ilfov.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Are cuvântul domnul preşedinte Relu Fenechiu.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Iniţiativele legislative au curs în ultimul moment la Camera Deputaţilor, multe dintre ele fiind pe aceleaşi teme. Este şi cazul Propunerii legislative pentru declararea ca oraş a comunei Măgurele, unde comisia a fost sesizată cu adresa nr. P.l. 501/14 noiembrie 2005.

Având în vedere că prezenta iniţiativă legislativă nu mai are obiect, în şedinţa din data de 23 noiembrie 2005, comisia a propus respingerea acesteia. Deci, cum vă spuneam, am aprobat în plenul Camerei transformarea în oraş a comunei Măgurele.

În raport cu obiectul reglementării, propunerea legislativă se încadrează şi ea în categoria legilor organice.

La lucrările comisiei din data de 23 noiembrie, raportul de respingere a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă este de competenţa decizională a Senatului.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

În ceea ce priveşte votul asupra propunerii comisiei, de respingere, ne vom pronunţa săptămâna viitoare, la şedinţa de vot final, fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter organic.

Următoarea propunere legislativă este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Tudose:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect crearea unui cadru care să dea posibilitatea consiliilor locale să asigure stabilitatea personalului din învăţământ, precum şi a personalului medical. Vedeţi cu toţii, în cadrul dezbaterilor la buget, că bugetul nu este capabil să fixeze acest tip de personal în mediul rural.

Prin acest proiect de lege s-ar putea oferi, cu voia dumneavoastră - în comisie se pare că nu a fost această voie - să putem acorda un cadru legal stabil consiliilor locale pentru a-şi rezolva aceste probleme prin forţe proprii.

De asemenea, domnule preşedinte, ţin să atrag atenţia că la şedinţa de comisie a domnului Fenechiu nu au fost prezentate sau nu au fost avizele care trebuiau primite de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, de la Comisia pentru învăţământ, de la Comisia pentru sănătate, precum şi de la Comisia juridică.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al Comisiei pentru administraţie?

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu are rost să vă amintesc că avizele sunt consultative. Noi am primit avizul Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă a fost dezbătută şi analizată în fond în şedinţa din 23 noiembrie 2005.

Şi, de fapt, despre ce e vorba? Art. 38 alin. 2 lit. o) din Legea administraţiei locale, din Legea nr. 215/2001 spune că: "Autorităţilor publice locale li se pot asigura stimulente în natură şi bani precum şi alte facilităţi". Domnul deputat doreşte prevederea de a se acorda "plăţi salariale suplimentare".

Comisia a considerat că sintagma "stimulente în natură şi bani" este acoperitoare, deci, "plăţi salariale suplimentare", nu mai e nevoie să fie introdusă această terminologie. De fapt, această terminologie nu se găseşte în legislaţia privind salarizarea, aceste drepturi nefiind reglementate unitar la nivel de lege.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputaţi, din cei 28 de membri ai comisiei: 11 au votat pentru respingere, 5 au votat împotrivă. Deci, comisia a propus şi adoptat respingerea prezentei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ceea ce nu a precizat preşedintele Relu Fenechiu este faptul că avizul Consiliului Legislativ este un aviz favorabil. Şi datorită faptului că membrii Comisiei de administraţie nu au analizat, pentru că nu aveau la momentul analizei în comisie avizele de la celelalte comisii, mă refer la Comisia juridică şi la Comisia economică, eu vă propun dumneavoastră şi să supuneţi plenului retrimiterea la comisie, pentru ca membrii Comisiei de administraţie să reanalizeze această propunere. Mi se pare o propunere foarte bună şi, cu ocazia retrimiterii, avizul comisiei sper să fie un aviz favorabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Am o întrebare, avizul Consiliului Legislativ a venit după dezbatere? Da?

Bun, atunci, poate că... Sigur, oricum nu votăm acum, ci ar trebui să votăm săptămâna viitoare. Dar, în aceste condiţii, poate că o propunere de a se rediscuta... Pentru că, până la urmă, problema este de natură juridică, "stimulente în bani", această formulă este acoperitoare sau nu.

Am să vă rog să mergeţi la microfon, să prezentaţi acest aspect legat de punctul de vedere al Consiliului Legislativ.

Domnul Relu Fenechiu:

Ne-am oprit data trecută la cal, acum ne oprim la altă problemă. Eu nu o consider foarte importantă, nici pentru integrare, nici pentru viitor. Vreau să vă citesc din avizul Consiliului Legislativ, mot-a-mot: "Referitor la textul propus, sintagma "plăţi salariale suplimentare" este ambiguă sub aspectul beneficiilor avute în vedere de iniţiatori, ţinându-se seama şi de faptul că această terminologie nu se regăseşte în legislaţia privind salarizarea. În plus, de vreme de aceste drepturi nu sunt reglementate unitar la nivel de lege, aceste facilităţi ar crea un regim juridic diferit în raport de unitatea administrativ-teritorială, în lipsa precizării exprese a condiţiilor de acordare". Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Domnule deputat Tudose?

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fără să încerc o polemică cu colegul de la administraţie, eu chiar consider că este importantă, mai importantă decât Legea calului, problema cadrelor medicale şi a cadrelor didactice în mediul rural, fiindcă vorbim de România.

Dar, domnule preşedinte, poate că, într-adevăr, formularea completă, ar fi trebuit să o spună domnul Fenechiu, a fost avizul favorabil, sub rezerva formulării acestui drept salarial.

În altă ordine de idei, vechiul text prevedea posibilitatea acordării de stimulente. Prevederea pe care am încercat să o introducem acolo era de a avea nişte drepturi cu un anumit caracter de periodicitate şi nu din când în când, o dată pe an sau o dată pe trimestru, cineva să-şi mai facă milă de un profesor sau de un medic de la ţară.

Dacă, poate, Comisia de administraţie ar fi avut răbdare ca acest proiect de lege să treacă pe la toate comisiile care au fost sesizate pentru avize...

Domnul Relu Fenechiu (din lojă):

Repet, sunt consultative!

Domnul Mihai Tudose:

Aşa este, are dreptate domnul preşedinte, aceste avize sunt consultative, dar trebuie să existe. Practic, domnul preşedinte al Comisiei de administraţie a desfiinţat toată procedura de avizare simplă în comisii, nu-i trebuie! Trebuie ţinut cont, poate, acolo, la Comisia juridică sau la Comisia de învăţământ, se găsea o formulă acoperitoare sau acceptabilă, din punct de vedere al Consiliului Legislativ.

De asemenea, în acest sens, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, vă rog să supuneţi aprobării retrimiterea la comisie şi aşteptarea de avize de la toate comisiile sesizate pentru aviz.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe fond, cred că sintagma statuată în legea actuală este acoperitoare.

Pe formă, şi aici lucrurile sunt clare, avizul fiind consultativ, este obligat a fi cerut, nu este obligatoriu a se ţine seama de conţinutul lui. Aşadar, dacă a fost solicitat, legea consider eu că a fost respectată şi cerinţa legală îndeplinită. Deci, numai solicitarea avizului, şi atunci, cerinţa legală este îndeplinită.

Faptul că nu a venit avizul, pentru că el poate să nu vină niciodată, din diverse cauze, subiective sau obiective, nu poate să ducă la, eventual, o lipsă de legalitate a acestui aviz.

Aşadar, fie că nu a sosit, fie că este un aviz nefavorabil, din punctul acesta de vedere legea este acoperită.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Bogdan Niculescu-Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

N-aş vrea să introducem o cutumă, pe care o socotesc nocivă, aş putea spune chiar periculoasă. Avizul dat de comisiile care nu sunt sesizate în fond este un aviz consultativ, dar el nu este facultativ. Din punctul acesta de vedere, este extrem de important, dacă termenul nu a fost depăşit, să spunem că, într-adevăr, comisia s-a grăbit să dea un verdict, ca să spun aşa, un punct de vedere, fără să consulte ceea ce Parlamentul a stabilit că trebuie consultat, şi anume comisiile care nu sunt sesizate în fond şi care dau, într-adevăr, un aviz consultativ.

Faptul că doar i s-a cerut, după care au decis altceva, fără să îi asculte pe colegii lor din celelalte comisii, este, de fapt, o încălcare a Regulamentului şi atunci eu cred că este justificată cererea de returnare dacă, repet, termenul nu a fost depăşit. Noi avem nişte termene în care aceste avize şi în care comisia trebuia să se pronunţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Avem un text, avem o propunere din partea a doi colegi. Ea a fost examinată. Chestiunea pe care am vrut să o clarificăm, dincolo de avize care vin sau nu vin din partea unor comisii, a altor colegi, deci această chestiune rămâne, până la urmă, la latitudinea colegilor din comisii, care trimit sau nu trimit la timp aceste avize. Ceea ce cred că era important era punctul de vedere al Consiliului Legislativ. Am vrut să verific această chestiune. Avizul Consiliului Legislativ a venit înainte de dezbaterea din comisie, cel puţin aşa rezultă din actele pe care le am aici. În plus, textul ca atare, deci punctul de vedere al Consiliului Legislativ pe fond este oarecum evaziv. Este pozitiv, în sensul că nu poate bloca o iniţiativă legislativă, dar, pe fond, totuşi, m-am uitat în formularea de aici, textul nu este atât de clar încât să justifice ceea ce, până la urmă rămâne, în definitiv, chiar punctul de vedere al comisiei pentru că, sigur, comisia a ţinut seama până la urmă, sau trebuia sau putea să ţină seama de acest punct de vedere al Consiliului Legislativ.

În aceste condiţii, votul final asupra propunerii de respingere va avea loc săptămâna viitoare în condiţiile unei şedinţe speciale.

Mai avem două minute, mai avem un proiect de lege pe care aş dori să-l examinăm: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea legii muzeelor şi a colecţiilor publice. Aş vrea să verificăm dacă este prezent ministrul sau secretarul de stat care se ocupă de relaţia cu Parlamentul. Şi este secretarul de stat, ştiu.

Stimaţi colegi, credeţi că putem să dezbatem acest proiect de lege acum sau îl lăsăm pentru data viitoare? Într-un minut? Sunt multe amendamente. Cred că entuziasmul meu depăşeşte astăzi entuziasmul dumneavoastră.

La ora 18,00 urmează să fie transmise la postul de radio răspunsurile Guvernului la întrebări şi interpelări.

În aceste condiţii, suspend şedinţa de dezbateri şi urmează să trecem la şedinţa de răspunsuri din partea Guvernului.

Vreau să precizez că sunt peste 20 de amendamente la legea pe care am fi dorit s-o dezbatem astăzi şi, din acest motiv, nu ar fi fost timp la şedinţa de astăzi să epuizăm acest proiect de lege.

(Şedinţa s-a întrerupt la ora 18,00)

(După pauză, lucrările au fost reluate la ora 18,05)

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Deschidem cea de-a doua parte a şedinţei de plen de astăzi a Camerei Deputaţilor consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

V-aş ruga să luaţi loc.

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, o interpelare adresată ministrului mediului şi gospodăririi apelor.

Doamna ministru este prezentă? Îi mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Înainte de toate, domnule preşedinte, vă mulţumesc şi mulţumesc şi doamnei ministru Sulfina Barbu, considerând, şi nu vreau să treacă neobservat acest fapt, că un titular la unui portofoliu ministerial vine să răspundă în mod direct, nu printr-un secretar de stat, unei interpelări formulate în Parlamentul României. Îi mulţumesc şi îi doresc succes.

Revenim la textul interpelării mele, ea a fost determinată de faptul că opoziţia a adresat o mulţime de critici, aş spune nemeritate şi nefondate, şi doamnei ministru Sulfina Barbu şi Guvernului României în modul cum au fost gestionate inundaţiile. Considerând că o măsură inteligentă şi eficientă în domeniul actului managerial presupune în primul şi în primul rând analizarea cauzelor şi apoi a efectelor, am solicitat doamnei ministru Sulfina Barbu să ne prezinte dacă există cauze importante în administrarea domeniului apelor în ultimii patru ani, care au determinat, ca urmare a importantelor precipitaţii din anul 2005, să se întâmple atâtea nenorociri în România

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vă ascultăm cu interes.

Şi, dacă-mi permiteţi să fac precizarea: prezenţa doamnei ministru nu trebuie să fie o surpriză, aşa trebuie să procedeze toţi domnii miniştri, conform art. 112 din Constituţie, în baza căruia membrii Guvernului vin să răspundă în faţa Parlamentului. Deci vă mulţumim pentru prezenţă.

Doamna ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimate domnule Valentin Adrian Iliescu,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, sigur că a avut loc la minister o analiză a cauzelor şi inundaţiile catastrofale produse în acest an au arătat o serie de deficienţe majore ale guvernării din perioada 2001-2004 în ceea ce priveşte managementul situaţiilor de urgenţă.

Aş vrea să subliniez câteva dintre ele, foarte importante: neîntocmirea hărţilor de risc la inundaţii, încălcându-se prevederile Legii 575/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea V, zone de risc natural, conform căreia, elaborarea acestor hărţi trebuie să aibă loc până la 22 octombrie 2004; inexistenţa unei strategii naţionale de management al riscului la inundaţii corelată cu planurile de amenajare a teritoriului şi aprobată printr-un act normativ.

O altă cauză ar fi lipsa unor studii privind posibilitatea inundării controlate a unor terenuri în cazul inundaţiilor care depăşesc asigurarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare. O altă cauză, foarte importantă: programele de investiţii ale ministerului din perioada mai sus menţionată au avut în vedere lucrări cu caracter local, regularizări de râuri şi refaceri de diguri numai pe tronsoane afectate de viituri şi nu punerea în siguranţă a sistemului de îndiguire existent.

Niciodată nu a fost făcută o prioritizare a lucrărilor cuprinse în programul de investiţii astfel încât, pentru acumulările permanente şi nepermanente cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, să se aloce fonduri necesare finalizării lor într-un termen scurt. Nu în ultimul rând, lipsa unui plan de acţiune la nivel naţional a tuturor structurilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă şi a unor manuale pe care să le folosească prefecţii şi primarii privind atribuţiile ce le revin pentru aceste tipuri de risc şi modul în care trebuie să acţioneze.

Aş mai sublinia un lucru extrem de important. În perioada 2001-2004 au avut loc inundaţii în România. V-aş da doar câteva date importante: în anul 2001 au decedat 14 persoane datorită inundaţiilor şi valoarea totală a pagubelor a fost de 3625 de miliarde de lei; în anul 2002 au fost din nou inundaţii şi au decedat 15 persoane, iar valoarea totală a pagubelor a fost de 2688 de miliarde de lei; în anul 2003, şase persoane decedate, pagube estimate la 1006 miliarde de lei, iar în anul 2004 au decedat 19 persoane din cauza inundaţiilor, valoarea totală a pagubelor a fost de 3690 de miliarde de lei. Deci, vechiul Guvern trebuie să fie preocupat de aceste aspecte şi să aibă un plan de investiţii corelat la nivel naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, doamna ministru.

Domnul deputat Alecsandru Ştiucă.

Da, vă rog, aveţi dreptul două minute, domnule deputat.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Îi mulţumesc mult doamnei ministru pentru răspunsul competent. Un singur lucru aş fi vrut să mai aflu, dacă s-au stabilit şi responsabilităţi şi, evident, sancţiuni pentru cei care, în mandatul 2001-2004, nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu în privinţa gestionării apelor în România.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Doamna ministru, aveţi la dispoziţie două minute ca să răspundeţi.

Doamna Sulfina Barbu:

Prin modificările actelor normative în domeniu aş menţiona Legea apelor; aş menţiona Ordonanţa de urgenţă privind acumulările mici, din categoriile "c" şi "d"; Manualul prefectului şi Manualul primarului, pe care le-am elaborat; strategia naţională pe care am elaborat-o.

Au fost stabilite responsabilităţi şi sancţiuni. Sancţiunile merg până la maximum 800 de milioane de lei pentru persoanele juridice şi pentru persoane fizice sunt stabilite, de asemenea, sancţiuni.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim.

Domnul deputat Alecsandru Ştiucă.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamna ministru,

Stimaţi colegi,

Interpelarea noastră se referea la măsurile luate de Ministerul Mediului pentru rezolvarea problemelor de protecţie împotriva inundaţiilor la nivelul judeţului Ialomiţa.

Trei puncte, şi anume: este vorba de o investiţie referitoare la consolidarea malului stâng al Borcei în comuna Făcăieni, judeţul Ialomiţa, care pune în pericol 20 de gospodării. Procesul erodării este foarte avansat, proiecte au existat, însă luarea unor măsuri concrete a întârziat. Este nevoie de o intervenţie rapidă care să ne scutească de motivările ulterioare, aşa cum doamna ministru făcea trimitere într-un răspuns cu câtva timp în urmă.

O altă problemă se referă la lucrările de consolidare a barajului Dridu care, de asemenea, au fost demarate, dar care stagnează, precum şi consolidare digurilor de protecţie împotriva inundaţiilor, este vorba de râul Ialomiţa, în zona Cosâmbeşti - Slobozia.

Dorim deci să cunoaştem ce poziţie ocupă aceste lucrări în programul de investiţii coordonat de Ministerul Mediului pentru a rezolva în timp optim acum, când avem răgazul, şi nu în momentele de criză.

Vă mulţumesc, doamna ministru.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vă invit să răspundeţi.

Doamna Sulfina Barbu:

Stimate domnule deputat, Alecsandru Ştiucă,

Referitor la interpelarea dumneavoastră am să vă comunic următoarele.

Aşa cum aţi primit şi răspunsul în scris, pentru stoparea fenomenelor de eroziune puternică şi prăbuşire a malului stâng al braţului Borcea, care pune în pericol locuinţele cetăţenilor din localitatea Burduşani, judeţul Ialomiţa, deja a fost întocmit studiul de fezabilitate pentru acest obiectiv de investiţii referitor la protecţia malului stâng al braţului Borcea în zona intravilanului comunei Burduşani, judeţul Ialomiţa, începerea lucrărilor este condiţionată de asigurarea fondurilor de la buget şi din credite externe şi discutăm cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei un program mai amplu.

În legătură cu obiectivul de investiţii, mărirea gradului de siguranţă a acumulării Dridu din judeţul Ialomiţa, pot să vă spun că acest obiectiv este inclus în programul de colaborare cu Banca Mondială şi se află în faza avansată procedurile de licitaţie pentru elaborarea documentaţiei tehnice, execuţia lucrărilor urmând să înceapă în anul 2006.

Pentru lucrările de refacere a construcţiilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor în judeţul Ialomiţa, precizăm că s-au aprobat, în anul 2005, fonduri de la bugetul statului, în valoare de 1.210.000 roni. Este în atenţia noastră bazinul Ialomiţa, fiind foarte important şi sperăm să reuşim să realizăm toate lucrările din fonduri externe şi de la bugetul de Stat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, doamna ministru.

Domnule deputat, dacă mai aveţi ceva de adăugat? Nu.

Domnii deputaţi Corneliu Dida, Mazăre şi Eduard Martin, PSD, tot doamnei ministru Sulfina Barbu.

Domnul Corneliu Ioan Dida:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Interpelarea de faţă are în vedere un proiect al Consiliului Local şi al Primăriei Constanţa care, în substanţă, prevedea următoarele.

Construcţia unei şosele de cinci kilometri şi jumătate între portul Tomis şi staţiunea Mamaia, de-a lungul falezei nord a Constanţei. Şoseaua ar fi avut un carosabil de nouă metri lăţime, cu pistă de bicicletă şi promenadă pietonală spre mare, iar spre oraş ar fi avut amenajări, accese, parcări şi spaţii verzi.

Cu o valoare de 10,3 milioane euro, proiectul ar fi atras un credit nerambursabil PHARE de 6,6 milioane euro, restul sumei de 3,7 milioane euro ar fi fost asigurată de Primăria Constanţa. Deci bugetul urma să nu fie angajat absolut deloc.

Acest proiect ar fi rezolvat importante probleme ale dezvoltării economice, turistice şi sociale ale zonei, dar şi probleme legate de protecţia şi consolidarea falezei oraşului, supusă eroziunii mării şi ameninţată în două zone.

Din cei 10,3 milioane euro prevăzuţi, 7 milioane ar fi fost consumate în exclusivitate pentru probleme de mediu, respectiv consolidarea falezei.

Având şapte avize favorabile şi alte două condiţionate de avizul Ministerului Mediului, acest proiect a fost respins de dumneavoastră, doamna ministru, în baza unei interpretări, cel puţin pripite, a Ordonanţei Guvernului 202/2002 aşa cum a trecut în 2003 prin Parlament, respectiv Legea 280/2003.

Într-adevăr, art. 16 al acestei ordonanţe la care faceţi referire, la alin. 1, prevede interzicerea construcţiilor într-o bandă litorală de 50-150 de metri. Însă, alin. 2 al aceluiaşi articol, doamnă ministru, prevede o excepţie: "Construcţiile indispensabile securităţii sau serviciilor publice pot face excepţie de la prevederile alin. 1."

În ciuda caracterului acestui proiect despre care am vorbit mai sus, al studiului de impact şi al avizelor primite, inclusiv de la Ministerul Transportului şi de la Agenţia Naţională de Turism, dumneavoastră aţi refuzat încadrarea acestui proiect în excepţiile prevăzute de lege. Cităm: "Proiectul nu reprezintă o construcţie indispensabilă securităţii de acord în sens militar sau serviciilor publice." Aceasta însă, deşi pe traiectul amintit sunt două zone de eroziune avansată şi activă, una de 200, alta 400 de metri care ameninţă siguranţa unor blocuri de zece etaje situate în imediata vecinătate pe mal, la 30-40 de metri de zona erodată.

Ne întrebăm, doamnă ministru, dacă acestea nu sunt probleme legate de securitatea clădirilor din zonă.

De asemenea, cine va răspunde în caz de catastrofă?

Iată, pe scurt, câteva urmări concrete ale respingerii acestui proiect. Se pierd 6,6 milioane euro, creditul PHARE nerambursat; se pierde o linie de circulaţie care ar fi deschis turismul şi plajele pe alţi cinci kilometri, astăzi aflaţi în marasm; se pierde o reunire într-un complex variat, funcţional şi unic al staţiunii Mamaia cu portul Tomis; se pierde prin amânarea acestei deschideri spre mare şansa revitalizării zonei peninsulare a Constanţei; se pierde, de asemenea, redeschiderea oraşului cu faţa spre mare, făcându-l să-şi merite numele de oraş turistic.

Şi, revenind la ordonanţa citată mai sus, doamnă ministru, vă reamintesc că art. 46 obligă Guvernul, prin ministerul dumneavoastră, să refacă zonele afectate de eroziune şi să amenajeze plajele acolo unde acestea sunt în mare suferinţă.

Art. 61 al aceleişi ordonanţe şi, respectiv, legi, prevede că finanţarea lucrărilor pentru: "Protecţia zonei costiere împotriva eroziunilor datorată valurilor mării se face din bugetul de stat, credite interne sau externe, fonduri pentru mediu etc."

Proiectul nostru, reamintesc, angaja credite nerambursabile 70% şi bugetul primăriei 30%. Este ceea ce aţi respins dumneavoastră ca soluţie la această problemă, inclusiv la cea de mediu, pericolul prăbuşirii malurilor.

În aceste condiţii, având în vedere obligaţiile ce-i revin statului conform celor citate şi ministerului dumneavoastră prin aceeaşi lege, vă rugăm cu tot respectul, stimată doamnă ministru, să ne răspundeţi ce resurse financiare intenţionaţi să angajaţi, în ce fel şi când pentru rezolvarea gravelor probleme costiere dintre staţiunea Mamaia şi portul Tomis.

Cu deosebită consideraţie, doamna ministru, aşteptăm răspunsul scris şi oral.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte şi stimaţi colegi pentru îngăduinţă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Sunt obligat să atenţionez, domnule deputat, că aţi depăşit timpul regulamentar, dar problema prezintă interes, doamna ministru ne va înţelege.

Vă rog, doamna ministru.

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la această interpelare, noi am transmis şi răspunsul scris şi încerc să fiu foarte concisă, aşa cum spunea şi domnul deputat, este foarte adevărat că Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor, în urma analizei referitoare la solicitarea Primăriei municipiului Constanţa, a dat aviz negativ acestui proiect.

Cred că este important să ştim că ne-am consultat aici cu specialişti, inclusiv cu specialişti din partea Agenţiei de Cooperare Internaţională a Japoniei şi concluziile au fost următoarele:

Având în vedere că, în mod expres, art. 35 interzice autorizarea de construire de noi şosele în banda litorală de 50-150 de metri paralelă cu linia ţărmului sau în zonele protejate, prin urmare, Ministerul Mediului nu poate aviza favorabil solicitarea municipiului Constanţa, această construcţie fiind ilegală în conformitate cu prevederile în vigoare şi, de asemenea, cu conceptul general unanim acceptat la nivel mondial, de protecţie costieră şi ţinând cont şi de recomandările experţilor japonezi şi scrisoarea v-a fost ataşată în răspunsul scris.

Important este să vedem, într-adevăr, ce face Ministerul Mediului pentru această zonă extrem de importantă de interes naţional, zona costieră a Mării Negre.

Având în vedere procesul continuu de erodare al plajelor, una din măsurile avute în vedere de ministerul pe care îl conduc, pentru a implementa programul de măsuri şi lucrări privind protecţia şi reabilitarea zonei costiere, a fost, deja, angajat un credit nerambursabil oferit de Agenţia Japoneză pentru Cooperare Internaţională pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind protecţia şi reabilitarea litoralului românesc.

Toate aceste lucrări trebuie făcute în baza unor studii fundamentate de către specialişti.

Acţiunea de cooperare cu GEAIKA se va finaliza prin elaborarea a două studii de fezabilitate, căzându-se de comun acord că zonele prioritare sunt Mamaia-Sud şi Eforie-Nord pentru zona de sud.

În paralel cu elaborarea acestor studii, s-a solicitat părţii japoneze acordarea de asistenţă tehnică şi pentru studiile de fezabilitate necesare celorlalte trei zone prioritare: Tomis-Nord, Eforie-Sud şi Costineşti.

De asemenea, legat de evaluarea procesului investiţional, de analizeze cost-beneficiu, în funcţie de eroziunea costieră, prin USAID, care reprezintă tot o agenţie de cooperare internaţională, dar a Statelor Unite, derulăm proiectul privind susţinerea investiţiilor în sectorul apelor din economia românească şi v-aş da şi titlul: "Studiul de evaluare a efectelor socio-economice ale eroziunii costiere şi a oportunităţilor create prin reducerea fenomenului". În principal, pentru zona Mamaia este colaborarea cu USAID-ul. Pentru acest proiect a fost semnat, în luna iulie 2005, Memorandum-ul între Administraţia Naţională Apele Române şi Direcţia Apelor Dobrogea Litoral în calitate de parteneri şi, respectiv, USAID, în calitate de elaborator.

Începând cu trimestrul I al anului 2006, în cadrul proiectelor de preaderare MATRA, finanţate de Guvernul olandez, ca o continuare a proiectului iniţial, Implementarea Directivei cadru apă. În apele costiere şi în zonele transfrontaliere ale României urmează să se deruleze, pe o perioadă de 30 de luni, cu o valoare de 350.000 de euro, studiul privind întărirea capacităţii instituţionale pentru implementarea Directivei cadru apă pentru zona costieră românească a Mării Negre.

Suntem interesaţi de această zonă. Se află pe programul nostru de guvernare ca un obiectiv extrem de important, dar lucrările de investiţii, aşa cum vă spuneam, trebuie făcute în baza unor studii elaborate de către specialişti.

Considerăm să specialiştii pe care i-am găsit parteneri - şi am fost în Olanda, unde am semnat această colaborare cu Guvernul olandez - sunt, într-adevăr, de primă clasă, şi pot să vină să implementeze proiecte viabile în România.

Am studiat şi legislaţia celorlalte ţări privind zona costieră şi plajele. În răspunsul scris pe care vi l-am transmis veţi găsi extrase din aceste legislaţii atât pentru Spania, Franţa, Grecia şi alte ţări care sunt, de asemenea, ţări cu zone costiere, şi noi ne integrăm în Uniunea Europeană şi trebuie să luăm modele europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, doamna ministru.

Domnul deputat, autorul interpelării, domnul Adrian Mihei, vă rog.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Stimată doamnă ministru,

Eu vă mulţumesc personal pentru răspuns, pentru efortul şi interesul pe care-l arătaţi problematicii de mediu şi pentru coastă, însă, vă rog să mă înţelegeţi, sunt nesatisfăcut de răspunsul dumneavoastră. Aţi vorbit de studii pe care le antamaţi cu GEAIKA cu MATRA, însă aici era vorba de un proiect şi vom avea studii.

În România s-au mai făcut studii, inclusiv pentru litoral, dar nu s-a făcut nici un proiect. Vă amintesc că ultimul proiect efectuat pe teren s-a construit pentru litoral şi consolidare în 1957-1960, pe vremea lui Gheorghiu-Dej, 600 de metri de la Biserica greacă până la staţia de meteorologie, dacă cunoaşteţi Constanţa. Acesta este primul aspect al insatisfacţiei.

Doi. Este bine că studiaţi legislaţia de mediu a Italiei sau a Spaniei dar vă reamintesc că, cu excepţia Belgiei, România are cel mai scurt litoral din Europa, raportat la propria suprafaţă şi nu ne putem permite să ignorăm 245 de kilometri de litoral, extrem de puţin, repet, pentru naţiunea noastră, şi să lăsăm 150 de kilometri de izbelişte şi să lăsăm în continuare falezele ameninţate.

Stimată doamnă ministru, eu vă sugerez, cu tot respectul, repet, dacă veţi avea timp, sau dacă veţi avea ocazia să veniţi la Constanţa, să vizitaţi această zonă (nu vă ia mai multe de jumătate de oră) şi să apreciaţi la faţa locului urgenţa consolidării malului, indiferent pe ce proiect.

Repet, e mai puţin problema erodării plajelor, cât a prăbuşirii malului, într-o zonă în care sunt 30 de blocuri de zece etaje şi alte 20 de 4 etaje. Credeţi-mă, este o problemă mai urgentă, iar acest proiect de care am vorbit şi pentru care eu rămân în continuare convins că merita avizul dumneavoastră, această problemă a stabilităţii malului este nu numai importantă, ci extrem de urgentă.

De asemenea, sunt nesatisfăcut, pentru că la întrebarea când ".. nu am avut nici un răspuns...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, iertaţi-mă, domnule deputat, timpul dumneavoastră de două minute a expirat. Vă rog să rostiţi fraza de încheiere.

Doamna ministru, tot două minute aveţi, dacă doriţi să răspundeţi.

Doamna Sulfina Barbu:

Foarte scurtă voi fi, deoarece am transmis răspunsurile noastre în scris, suntem într-adevăr preocupaţi pentru obţinerea de fonduri pentru zona costieră, aşa cum vă spuneam, zona costieră trebuie tratată ca un sistem integrat şi orice acţiune va duce la deteriorarea zonei costiere, ulterior efectele vor fi dezastruoase. Noi considerăm, aşa cum v-am spus şi în scris că plaja de pe acea zonă dispare dacă va fi executată acea investiţie, lăsând la o parte că este o construcţie ilegală, iar promisiunea mea este că vom face investiţii pe zona costieră.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu. Vă rog să vă susţineţi interpelarea. A, domnul deputat Andrian Mihei, şoseaua de coastă a Municipiului Constanţa. Da, vă rog să mă iertaţi.

Vă mulţumesc că mi-aţi atras atenţia.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea adresată Ministerului Mediului, domnului ministru, şoseaua de coastă ar fi constituit pentru Municipiul Constanţa un mod de abordare a eroziunii costiere, a insalubrităţii acelei zone şi într-o anumită perspectivă chiar şi o cale de acces dacă ar fi fost calamităţi maritime, accidente navale. Aş fi dorit din partea dumneavoastră să primesc un răspuns, nu o justificare, cum putem să răspundem la aceste doleanţe ale constănţenilor ca acea zonă, într-adevăr, să reprezinte o zonă consolidată, o zonă prin care se combate eroziunea şi, nu în ultimul rând, insalubritatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, doamna ministru.

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule deputat, fiind vorba de aceeaşi problemă şi dumneavoastră aţi primit în scris răspunsul la interpelare, este vorba de aceeaşi investiţie, consider că am răspuns la interpelare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Trebuie să-mi arăt şi eu din această postură nemulţumirea faţă de un asemenea răspuns, am spus că nu am nevoie de justificări, din mai multe motive: în primul şi în primul rând, nu ştiu de ce trebuie de fiecare dată să mergem către instituţii străine să cercetăm o zonă costieră care este în atenţia specialiştilor de la institutele de profil din România de foarte, foarte mulţi ani şi sunt soluţii tehnice şi nu cred că ar fi necesar să mai aruncăm banii pentru nu ştiu care alţi specialişti, să vină din străinătate să ne înveţe ce trebuie să facem în zona maritimă românească. Şi în al doilea punct de vedere, ca un om care am călătorit foarte mult pe mările şi pe oceanele lumii, vreau să vă spun că sunt zone chiar aproape şi la bulgari şi la greci, unde de la şosea sunt 2-3 metri până la mare şi văd că la ei este posibil, numai la noi nu este posibil.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Dacă doriţi să comentaţi, doamna ministru? Nu. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu, vă rog.

Daţi-mi voie, înainte de a începe, să atrag atenţia că este a treia interpelare formulată de Grupul parlamentar al PSD. Conform regulamentului, un grup parlamentar într-o asemenea şedinţă poate să prezinte o interpelare sau cel mult două. Din respect pentru prezenţa doamnei ministru, vă dau cuvântul.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte,

Doamna ministru,

Deci am solicitat o lămurire legată de modul în care, în judeţul Vâlcea, în acest an 2005, s-a acţionat prin tăierea masivă de păduri din zona Lotrului şi punând în pericol două lacuri de acumulare, Lacul Brădişor şi Lacul Petrimanu şi am solicitat răspuns de la doamna ministru Sulfina Barbu şi de la domnul ministru Gheorghe Flutur. Este un lucru foarte important, avem un parc naţional Cozia, unde a început dispariţia gorunului şi, împreună cu cei din judeţul Vâlcea, cred că trebuie să găsim un program comun cu ministerul pentru a salva această zonă foarte frumoasă din Vâlcea, respectiv zona Lotrului şi masivul Cozia.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vă rog.

Doamna Sulfina Barbu:

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, aş vrea să încep cu asta, a întreprins măsuri de stopare a infracţionalităţii prin controale ale Gărzii Naţionale de Mediu asupra activităţilor de prelucrare a masei lemnoase. Astfel, comisarii din gardă, în urma verificărilor efectuate la 135 de gatere, au depistat în luna octombrie 47 de infracţiuni sancţionate contravenţional, care totalizează peste 135 de mii de roni. Împreună cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Apelor, deoarece aici avem responsabilităţi împărţite şi aş aminti că Inspectoratul teritorial de regim silvic şi cinegetic este sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Apelor, pregătim atât Codul silvic cât şi strategia pentru păduri, deoarece, repet, şi parcurile naţionale şi ariile protejate multe se află în astfel de zone împădurite şi datorită legilor proprietăţii prin care o parte din păduri vor trece în domeniul privat, această strategie o pregătim împreună. Strict referitor la Parcul naţional Cozia, s-a luat legătura cu şeful administraţiei Parcului naţional, aşa cum aţi observat, dumnealui a negat afirmaţia referitoare la problemele în ceea ce priveşte vegetaţia gorunului sau a pinului, facem în continuare verificări şi vă garantăm că luăm toate măsurile conform legii pentru eliminarea unor astfel de situaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna ministru.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi?

Domnul Aurel Vlădoiu:

Sunt mulţumit de răspunsul dat de doamna ministru Sulfina Barbu, mai rămâne să acţionăm împreună şi noi şi cu ministerul pe cele două lacuri de acumulare Brădişorul, care ridică ceva probleme şi împreună să găsim soluţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vreun comentariu? Nu.

Domnul deputat independent Gabriel Brânză. Pentru doamna ministru Sulfina Barbu. Nu este prezent. Regulamentul nostru, din păcate, nu prevede situaţia absenţei celui care a depus interpelarea, există o prevedere numai la art.156 alin.2, referitor la întrebări, deputatul care a pus o întrebare şi care lipseşte la primirea răspunsului, va primi acest răspuns nu oral, ci scris.

Mi se pare nu numai o lege de procedură, ci şi de respect să nu punem un reprezentant al Guvernului să răspundă unei persoane care absentează, vă rog, doamna ministru, să trimiteţi răspunsul în scris. Vă mulţumim pentru participarea dumneavoastră.

Domnul deputat Eduard Raul Hellvig pentru domnul Eugen Nicolăescu. Este prezent?

Vă rog.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea era către domnul ministru al sănătăţii şi către domnul ministru al administraţiei şi internelor. Era legat de Legea privind vânzarea cabinetelor, spaţiilor medicale.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu (ministrul sănătăţii):

Vă pot da şi în scris.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Nu, e bine şi în scris, dar dacă doriţi să faceţi şi oral...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

V-aş ruga, domnule deputat, şi vă rog şi pe dumneavoastră, domnule deputat şi ministru, să nu dialogaţi. Dacă domnul deputat se mulţumeşte cu răspunsul scris, problema este încheiată.

Vă rog să precizaţi, domnule.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt mulţumit cu răspunsul scris.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, independent. Tot domnului ministru Eugen Nicolăescu. Lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan. Este prezent? Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Mircea Costache.

Vă rog, domnule deputat. V-aş ruga, domnule deputat, ca să ştiţi dumneavoastră la care din ele, dar de data aceasta, vă precizez, referitor la programul de reformă în domeniul sănătăţii publice. Răspunde domnul ministru Eugen Nicolăescu.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am întrebat, pentru că pe culoar sunt anunţate într-o altă ordine. Voi adresa pe scurt interpelarea către domnul ministru Eugen Nicolăescu şi aceasta se referă la noul program de reformă în domeniul sănătăţii publice pe care domnia sa l-a anunţat şi pe care ştim că preconizează să-l implementeze în acest moment.

Am dori să cunoaştem opinia domniei sale în legătură cu externalizarea unor servicii medicale din spitale, care, aşa cum se plâng unii dintre salariaţi, personal auxiliar, nu a dus la optimizarea calităţii, ci mai degrabă la drenarea banilor publici şi la batjocorirea personalului auxiliar preluat. Eu am nominalizat şi o situaţie concretă din spitalul judeţean Buzău care nu şi-a găsit până acum o rezolvare şi, de asemenea, şi la nivel naţional se constată că externalizarea unor servicii nu a constituit un pas înainte pentru adecvarea calităţii serviciilor medicale la nivelul cerinţelor. Aştept răspunsul domniei sale şi voi interveni după.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Îi rog pe reprezentanţii Guvernului, unii dintre ei au părăsit sala, totuşi să menţină solemnitatea necesară desfăşurării unor şedinţe ale Parlamentului.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule deputat, aş dori să vă spun numai câteva cuvinte, v-am făcut şi un răspuns scris pe care îl veţi primi.

În ceea ce priveşte punctual centrul de dializă Buzău, el a fost semnalizat cu mai multă vreme în urmă, în acest centru funcţionează acum zece aparate noi, cele vechi fiind redistribuite cu avizul Ministerului Sănătăţii către alte centre de dializă din ţară.

De asemenea, după 1 mai 2005, când s-a trecut la proiectul pilot de externalizare, salariaţii au fost preluaţi cu aceeaşi încadrare de către noul beneficiar şi până la această dată nimeni n-a primit o salarizare mai mică, iar în urma unei analize din ianuarie 2006 sperăm că se vor acorda şi creşteri salariale.

Am să vă mai fac o precizare, în afara răspunsului scris. Într-adevăr, am constatat şi eu în ultimele două luni şi jumătate de când am preluat conducerea ministerului sănătăţii că unele externalizări, într-adevăr, au fost făcute după alte criterii decât cele, sper eu, care se anticipaseră, adică creşterea eficienţei. Şi am constatat mai multe abateri de la regulile de externalizare, drept pentru care vă informez că până la 31 martie 2006 am suspendat orice activitate de externalizare, astfel încât pe baza noului pachet legislativ, să putem să apreciem după alte criterii şi, dacă vreţi, în primul rând după criterii transparente, modul în care să se efectueze de acum încolo externalizările.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aveţi două minute la dispoziţie pentru intervenţie.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi mai scurt de data aceasta. Răspunsul este întrucâtva mulţumitor, în special referitor la situaţia concretă a secţiei de dializă. Însă, există semnale că s-au externalizat la spitalul judeţean Buzău şi alte servicii şi că în acele situaţii problema salariaţilor, a personalului auxiliar nu a fost rezolvată la nivelul cerinţelor. Vom vedea la o nouă descindere în rândul celor care ne-au sesizat, dacă situaţia s-a remediat. Oricum mulţumesc pentru promptitudine.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule ministru, dacă mai doriţi vreun comentariu? Nu. Vă mulţumesc.

Domnule deputat, faţă de neregula sesizată, mă adresez staffului tehnic să vadă de ce nu concordă listele de ordine de zi afişate cu cele care ne sunt prezentate aici, ca să putem da un răspuns public domnului deputat.

Domnul deputat Ilie Merce, referitor la starea de degradare a stării de sănătate a populaţiei României.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Merce:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru, pe fondul agravării continue a stării de sănătate a populaţiei, am considerat necesar să adresez domnului ministru al sănătăţii câteva întrebări, pentru că mi-am dat seama şi poate multă lume şi-a dat seama că domnul ministru, nou numit în funcţie, este animat de cele mai bune intenţii pentru a lua măsuri corespunzătoare pentru ameliorarea stării existente în sistemul de sănătate.

În contextul de faţă, eu am dezvoltat interpelarea, nu e cazul să intru în amănunte aici, i-am cerut domnului ministru următoarele răspunsuri: Ce demersuri va face pentru a asigura utilizarea corectă, conform legii, a fondurilor de asigurări de sănătate, astfel încât acestea să nu fie lăsate la discreţia unor grupuri de interese, una din întrebări.

A doua, ce se întâmplă cu Institutul Naţional pentru Controlul Medicamentelor şi ce măsuri va întreprinde pentru prevenirea desfacerii pe piaţa românească a unor produse farmaceutice contrafăcute, indigene sau din import, mai ales din zona ţărilor asiatice. Şi ce are în vedere domnia sa pentru a impune totuşi preţuri reale şi accesibile populaţiei la produsele farmaceutice.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule deputat, în primul rând, mă onorează aprecierile dumneavoastră. Vă mulţumesc pentru ele şi vă asigur în continuare de toată buna credinţă pe care o am în asigurarea împreună şi cu dumneavoastră, Parlamentul României, a unui cadru legislativ mai bun şi care să amelioreze starea de sănătate a populaţiei.

Revenind la interpelarea dumneavoastră, axată pe cele trei puncte importante, vreau să vă răspund, pe lângă răspunsul scris pe care vi-l pun la dispoziţie, câteva idei care cred eu că sunt importante. În primul rând, asigurarea populaţiei cu ceea ce are nevoie, vorbim aici de servicii medicale şi de medicamente compensate şi gratuite, se realizează, după cum este cunoscut din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, modul de utilizare a acestor bani cuprinzându-se în contractul cadru. Am convenit pentru anul 2006 cu conducerea Casei Naţionale să prelungim contractul cadru până în trimestrul I - 2006, conform aceloraşi prevederi din 2005, urmând ca începând cu luna aprilie să începem să aplicăm un contract-cadru nou, sper eu, pe baza noii legislaţii pe care o vom adopta în domeniul sănătăţii.

În acest cadru nou vom găsi, pentru prima oară de când funcţionează fondul unic de asigurări sociale de stat în România, câteva elemente de noutate. Prima, poate şi cea mai importantă este aceea că vom defini pachetul de servicii medicale de bază pe care îl putem asigura în permanenţă tuturor cetăţenilor României. Chiar dacă acel pachet nu reprezintă toate necesităţile pe care le are populaţia, este un pachet de bază care poate fi asigurat. Tot aici vom redefini lista de medicamente gratuite şi compensate şi lucrăm la niveluri de compensare diferite, tot aşa în cadrul bugetului pe care îl avem, să putem să asigurăm în permanenţă, 24 de ore din 24, accesul la aceste medicamente la o listă pe care o vom încadra în buget. Şi, în felul acesta, oamenii vor şti la ce au dreptul.

A treia noutate pe care o facem, şi prin lege şi prin contractul-cadru, că va exista un contract direct încheiat între cetăţean şi casă. În acel contract se vor prevedea drepturile şi obligaţiile ale fiecărei părţi şi, în felul acesta, cetăţeanul se va putea îndrepta împotriva asiguratorului, atunci când nu i se asigură drepturile prevăzute în contract.

În al patrulea rând, ca noutate absolută, şi este şi în proiectul de lege pe care o să-l propun Parlamentului, pentru prima oară Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate este un fond independent şi autonom. Din el nu se mai poate înfrupta nimeni în această ţară. Este un fond căruia îi prevedem posibilitatea să fie, atunci când sunt disponibilităţi temporare, să fie plasat în titluri de stat, bonuri de tezaur, depozite bancare, ca să putem valoriza banii populaţiei şi să creştem gradul lor, să creştem eficienţa utilizării lor.

Mai sunt şi multe alte noutăţi pe care am să vi le spun la vremea respectivă, atunci când am să vin cu pachetul de legi în Parlament şi am să vă propun adoptarea lui.

A doua întrebare din cadrul interpelării dumneavoastră se referă la rolul Agenţiei Naţionale a Medicamentului, eu nu am să vă citesc acum care sunt atribuţiile acestei instituţii importante pentru că ele sunt în lege şi le găsiţi şi în interpelarea scrisă, vreau să vă spun numai că această agenţie nu autorizează decât medicamente care îndeplinesc cerinţele legislaţiei în vigoare. Legislaţie care a fost armonizată în mare parte cu legislaţia europeană, iar pe pachetul de legi la care lucrăm, pe Legea medicamentului, facem armonizarea totală a legislaţiei româneşti în domeniul medicamentului. Dar, Agenţia Naţională a Medicamentului autorizează dacă se respectă legea, orice medicament, indiferent de provenienţa acestuia, dacă respectă legea.

În acelaşi timp, noi nu putem să supraveghem medicamentele care sunt în afara reţelei farmaceutice. Deci, noi vorbim numai de medicamentele care se desfac prin unităţile specializate, autorizate, reglementate. Şi, în mare parte, vă vom da răspunsul concret, mai degrabă, spus, în viitor prin cele două legi care fac parte din pachetul legislativ. Vorbim de Legea medicamentului şi Legea farmaciei, când sperăm noi să introducem mult mai multe reglementări, mult mai precis formulate, astfel încât situaţii de genul semnalat de dumneavoastră să încercăm să le eliminăm până la dispariţia lor.

În al treilea rând, vorbim de preţurile medicamentelor, n-aş vrea decât să vă spun că în această vară a fost semnat un memorandum între Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, furnizorii de medicamente, distribuitorii de medicamente, farmacişti, prin care am ajuns în urma înţelegerilor la diminuări ale adaosurilor comerciale şi ale marjelor de importatori şi, ca exemplu, vă dau ordinul pe care l-am semnat în septembrie 2005 prin care s-au redus preţurile medicamentelor compensate şi gratuite în farmacii. Asta înseamnă că cetăţenii României care beneficiau de asemenea reţete au beneficiat şi de reducerile de preţuri semnificative, aş spune eu, uneori chiar până la 15% faţă de preţurile până la 16 septembrie 2005. Suntem în faza în care trebuie să elaborăm un nou ordin, pentru că dumneavoastră ştiţi, conform memorandumului, din 3 în 3 luni se regândesc preţurile, conform CANAMED, se regândesc aceste preţuri în funcţie de evoluţiile cursurilor euro şi dolari, astfel încât să păstrăm marjele de importatori şi adaosurile comerciale la nivelul celor pe care le-am negociat.

Eu voi încerca în perioada următoare să am o nouă discuţie cu Asociaţia importatorilor, cu Asociaţia distribuitorilor de medicamente şi să-i rog că având în această perioadă diferenţe foarte mici de curs valutar, să accepte prelungirea cu încă 3 luni a ordinului existent din 16 septembrie, ceea ce ar însemna că până în luna martie să menţinem aceleaşi preţuri de raft în farmacii. Sper să reuşim o asemenea negociere.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi?

Domnul Ilie Merce:

Vă mulţumesc, domnule ministru. Sunt satisfăcut, fără îndoială, de răspuns, asta însă contează mai puţin, contează dacă aceste măsuri anunţate vor fi şi transpuse în practică în beneficiul populaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă mulţumesc, domnule ministru. Aţi încheiat.

Domnul deputat Petru Gabriel Vlase. Nu este prezent.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte,

Am formulat o interpelare domnului ministru Vasile Blaga, prezentând că în judeţul Vâlcea trei primari sunt incompatibili. Este vorba de primarii de la Băbeni, Alunu şi Lăpuşata, care sunt şi medici veterinari. Şi am cerut un răspuns în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat?

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi interpelări referitoare la existenţa stării de incompatibilitate în cazul primarilor comunelor Alunu, Băbeni şi Lăpuşata, medici veterinari în cadrul circumscripţiilor sanitar veterinare din comunele respective, vă comunicăm următoarele: în măsura în care activităţile sanitar veterinare desfăşurate de către cei 3 primari erau remunerate, în speţă, ar fi devenit aplicabile dispoziţiile art.87 alin.1 lit.k) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice.

Potrivit dispoziţiilor art.91 alin.4 din Legea nr.161 şi ale art.16 din Legea nr.393 privind statutul aleşilor locali, "în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una din cele două funcţii incompatibile, încetarea de drept a mandatului de ales local se constată prin ordin al prefectului".

Din informaţiile transmise de către instituţia prefectului judeţului Vâlcea, rezultă că în cazul la care faceţi referire nu sunt incidente dispoziţiile art.87 alin.1 lit.k) din Legea nr.161, calitatea de concesionari a celor trei primari, dobândită în condiţiile Legii nr.219 privind regimul concesiunilor, nefiind incompatibilă cu aceea de aleşi locali.

În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de către persoanele în discuţie, în calitatea acestora de aleşi locali, precizăm că în conformitate cu dispoziţiile art.120 alin.1 din Constituţia României, republicată, şi cu cele ale art.2 din Legea administraţiei publice locale, între Ministerul Administraţiei şi Internelor şi autorităţile administraţiei publice locale din comunele respective nu există raporturi de subordonare.

Facem această precizare, întrucât în interpelare se pune în discuţie modul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea în calitatea lor de primari, activitate pe care dumneavoastră o consideraţi necorepunzătoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriţi o intervenţie? Vă rog să-i permiteţi domnului deputat.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Am reţinut şi finalul. Este vorba de primarul de la Băbeni care, de trei luni de zile, se ocupă de vaccinări în comună, şi nu de activitatea din primărie - şi este un oraş nou -, iar cel din Alunu stă mai mult prin Moldova-Chişinău, dându-şi doctoratul, şi în comună nu există de două luni de zile.

Acesta a fost răspunsul şi am înţeles că ministerul nu poate să-i controleze.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, dacă vreţi să mai adăugaţi ceva?

Domnul Mircea Alexandru:

Nu mai am de făcut alte precizări.

Realmente, ministerul poate să controleze primarul respectiv că nu-şi îndeplineşte în bune condiţiuni activitatea sa ca primar.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Petre Popeangă, P.R.M., este plecat la Parlamentul European; primeşte răspunsul în scris.

Domnul deputat Ioan Munteanu a primit răspunsul scris şi a declarat că este mulţumit.

Doamna deputat Ionica Constanţa Popescu. Nu este prezentă. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Eduard Raul Hellvig. Nu mai este prezent. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Petre Călian, P.R.M. Nu este prezent. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Victor-Viorel Ponta, P.S.D. Nu este prezent. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Paul Magheru, P.R.M.

Domnul Paul Magheru:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am înţeles că doamna secretar de stat care trebuia să dea răspunsul oral se găseşte la Senat. Nu poate, în acest moment, să-mi dea răspunsul oral, încât eu accept şi răspunsul scris, în această situaţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Puteaţi cere un alt termen, pentru a se prezenta. Cum doriţi dumneavoastră.

Domnul Paul Magheru:

Pentru că este urgent, l-aş dori cât se poate de repede în scris.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

În scris, desigur.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu, independent. Lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Doamna deputat Manuela Mitrea. Lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan. Lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Din nou domnul deputat Emil Radu Moldovan - răspuns scris.

Domnul deputat Mircea Costache, referitor la iniţiativele de recuperare a sumelor datorate de diverşi debitori.

Domnule deputat, înainte de a vă da cuvântul, vă încunoştiinţez că, în urma verificărilor făcute de stafful tehnic, listele coincid - şi cele afişate şi cele prezentate în această şedinţă. Astfel că a fost vorba de o simplă confuzie şi mă bucur că stafful nostru tehnic nu a greşit.

Aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc.

Interpelarea, aşa cum aţi enunţat-o şi dumneavoastră, se adresează Ministerului Finanţelor Publice şi se referă la stadiul recuperării creanţelor şi al colectării datoriilor către bugetul statului, ştiut fiind faptul că există numeroşi datornici care, ignorând legea, sau nefiind somaţi să plătească datoriile către buget, pun în mare dificultate diferite sectoare de activitate care nu primesc alocaţia bugetară necesară. Mai ales că chestiunea este de strictă actualitate, aştept răspunsul, după care voi reveni cu precizări.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat,

În procesul de restructurare financiară şi de fuziune prin absorbţie a Băncii Române de Comerţ Exterior S.A. cu Banca Comercială Română, Ministerul Finanţelor Publice, în aplicarea prevederilor mai multor legi speciale, a procedat la preluarea la datoria publică a unor sume reprezentând active bancare neperformante, aparţinând fostei BANCOREX, prin garantarea şi prin emisiunea de titluri de stat pe numele Băncii Comerciale Române.

În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.51 din 1998 privind înfiinţarea Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare, numită în prezent Agenţia de Valorificare a Activelor Statului, toate activele bancare neperformante pentru care s-au emis titluri de stat au fost predate spre valorificare acestei agenţii specializate.

În conformitate cu prevederile art.2 al Ordonanţei Guvernului nr.111 din 2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare şi din valorificarea activelor bancare neperformante, toate veniturile încasate de AVAS din valorificarea activelor, după deducerea cheltuielilor proprii ale acestei instituţii, sunt virate în contul curent general al Trezoreriei Statului şi se utilizează exclusiv pentru răscumpărarea titlurilor de stat în vederea diminuării datoriei publice.

Menţionăm că Ministerul Finanţelor Publice nu deţine informaţii cu privire la lista persoanelor din ţară şi din străinătate beneficiare de credite în valută de la fosta Bancă de Comerţ Exterior S.A., întrucât toate preluările la datoria publică s-au efectuat în sume al căror plafon a fost stabilit prin lege, la propunerea şi pe răspunderea Băncii Comerciale.

Din acest motiv, viramentele în contul general al Trezoreriei Statului, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.111, se efectuează doar în sumă globală.

Faţă de cele prezentate, considerăm că Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, în calitatea sa de instituţie specializată în recuperarea activelor bancare neperformante, poate pune la dispoziţia domnului deputat toate informaţiile privind lista debitorilor, precum şi sumele datorate de aceştia, toate reprezentând credite acordate şi nerambursate de la fosta bancă BANCOREX S.A., precum şi stadiul şi măsurile de recuperare a acestor sume.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt oarecum amuzat de faptul că nu se cunosc debitorii. Înseamnă că, dacă se evaluează numai global şi se preiau la datoria publică global arieratele unei bănci precum BANCOREX, trebuie să-mi pară rău şi să regret nespus că n-am luat şi eu nişte sume cât mai mari, pentru că nu s-ar fi nominalizat, n-aş fi ştiut că sunt dator cuiva, ar fi fost cumulată şi datoria mea la o sumă globală, pe care o prelua la datoria publică, şi un anonim cu câteva milioane de dolari, aşa cum au rămas unii care n-au mai dat nici un leu înapoi din sumele enorme luate de la BANCOREX, mi-ar fi prins şi mie, domnule. N-am ştiut că se lucrează global la nivelul Ministerului Finanţelor, când e vorba de recuperarea unor asemenea sume la bugetul statului, când noi stăm cu profesorii în stradă şi când atâtea domenii de activitate duc lipsă de finanţare, iar sumele luate de diverse persoane de la BANCOREX, şi nu numai de la BANCOREX, şi de la celelalte bănci, nu figurează nicăieri oamenii, respectivii, titularii creditelor ca debitori, vorbind de o sumă globală.

De asemenea, nu numai din sistemul bancar, ci şi de la alte societăţi, lista datornicilor la bugetul statului este foarte mare. Se pune problema acum, am văzut, dacă să se găsească sau nu 1,1 miliarde euro pentru a ajunge la 5% din PIB pentru educaţia naţională, în timp ce bulgarii, care se integrează cu noi, în tandem, în Uniunea Europeană, alocă deja 6% din PIB.

Uitaţi-vă, firme: Compania Naţională a Huilei - 7.479 de miliarde; Termoelectrica - 3.492 miliarde; MINVEST - 1.645 de miliarde; U.M. Orăştie - 914 miliarde; U.C.M. Reşiţa - 1.295 miliarde; LUKOIL - 654 de miliarde; MITTAL STEEL - 577 de miliarde şi tot aşa. Uitaţi-vă, o societate numită Societatea pentru Închiderea şi Conservarea Minelor - 12.949 de miliarde datorie. Cred că mai trebuie să înfiinţăm şi Societatea pentru închiderea şcolilor şi închiderea societăţii româneşti, dacă Ministerul Finanţelor Publice se arată atât de neputincios în a recupera, nu integral, că nu se poate, dar într-un procent mai mare, datoriile la bugetul public.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, dacă aveţi de comentat?

Domnul Cătălin Doică:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Doar o scurtă intervenţie. Nu aş vrea să se rămână cu senzaţia potrivit căreia Ministerul Finanţelor nu are evidenţa debitorilor săi. O dovedeşte chiar lista pe care domnul deputat a folosit-o şi care se află publicată nominal pe site-ul Ministerului Finanţelor. Am spus doar că aceste credite neperformante sunt girate de către Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului şi se găsesc acolo atât sumele, cât şi numele celor care sunt debitori. Şi, după ştiinţa noastră, sunt în proceduri de executare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Ştefan Baban lipseşte. Primeşte un răspuns scris.

Domnul deputat Gabriel Brânză lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Vă rog, domnule secretar de stat, dacă aveţi amabilitatea să vă apropiaţi, pentru că aţi epuizat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Claudiu Manda lipseşte. Primeşte răspunsul scris.

Domnul deputat Viorel Pupeză lipseşte; răspuns scris.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Petre Popeangă se află la Parlamentul Europei. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Nicolae Popa a primit răspunsul scris. S-a declarat mulţumit.

Doamna deputat Ionica Constanţa Popescu lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Kovacs Attila. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Kovacs Attila:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am formulat o interpelare referitoare la Legea nr.189 din 2000. A doua oară, am primit un răspuns din partea ministerului, din partea domnului ministru Gheorghe Barbu. Răspunsul era parţial satisfăcător. În schimb, problemele nu s-au rezolvat şi am solicitat în continuare răspuns din partea ministerului.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Şeitan. Vă rog să răspundeţi, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Constantin Şeitan (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc pentru întrebare, domnule deputat.

Vreau să spun că, potrivit prevederilor art.1 din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate, nu reiau toată lista, aprobată cu modificări prin Legea nr.189, beneficiază de prevederile acestea persoana - cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie '40, până la 6 martie '45, a fost strămutat în altă localitate decât cea de domiciliu.

Art.2 din Normele privind aplicarea Ordonanţei Guvernului nr.105, aprobate prin H.G. 127 din 2002, defineşte noţiunea de persoană strămutată în altă localitate, precizând că prin aceasta se înţelege "persoana care a fost mutată, sau care a fost obligată să-şi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice".

Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este contradictorie în ceea ce priveşte categoriile de beneficiari pe care le are în vedere Legea nr.189.

Faţă de această situaţie, ne-am adresat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu rugămintea de a-şi clarifica poziţia cu privire la categoriile de beneficiari, urmând ca, în raport de cele comunicate, să formulăm un punct de vedere, pe care să vi-l comunicăm atât dumneavoastră, cât şi Casei de Pensii, adică Casei pe care o reprezint, pentru a aplica litera şi spiritul legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi două minute pentru intervenţie.

Domnul Kovacs Attila:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vreau să vă spun că au fost multe cazuri în care instanţele, Judecătoria a acordat aceste drepturi persoanelor persecutate şi vreau să vă mai spun încă un lucru: că, multă vreme, organizaţia noastră a crezut că aceste probleme se datorează caselor teritoriale de pensii, dar am primit o notă către Organizaţia judeţeană Braşov, prin care Casa Naţională de Pensii şi Asigurări de Sănătate a îndrumat greşit casele teritoriale de pensii şi prin care se spunea că numai o anumită parte de populaţie, de persecutaţi etic pot să beneficieze de această prevedere a legii, ceea ce nu este corect, pentru că prin această îndrumare care vine din partea doamnei directoare a Casei Naţionale de Pensii se face o discriminare. Noi am sesizat şi Consiliul Naţional de Antidiscriminare, am făcut o adresă şi către Guvernul României şi sperăm că această problemă să se rezolve.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Rog precizarea. Aveţi două minute, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Constantin Şeitan:

Foarte succint vreau să-i garantez domnului deputat că este o problemă care ne preocupă şi pe noi în mod deosebit, pentru că într-adevăr este o inechitate creată în aplicarea acestei legi. Legea în sine nu este foarte bine gândită. Probabil că, în urma acestor intervenţii şi a punctului de vedere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, să umblăm chiar la lege, ca să putem s-o facem aplicabilă pentru toată lumea în acelaşi mod.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim.

Domnul deputat Ioan Muntean a primit răspunsul scris.

Domnul deputat Ştefan Baban lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Cristian Stănescu, P.R.M., lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Petru Călian, P.R.M., lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Mircea Purceld.

Dacă există domnul secretar de stat Septimiu Buzaşu, ca să răspundă?

Domnule deputat, vă rog să precizaţi dacă vă mulţumiţi cu răspunsul scris sau doriţi reprogramarea prezenţei, ceea ce ...

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Nu am primit răspunsul scris. Am stat de vorbă înainte de această şedinţă cu domnul secretar de stat. Am văzut o schiţă a unui răspuns, care nu mă satisface.

Interpelarea mea vizează cinci puncte, cinci probleme punctuale, şi mă refer în special la programul concret de reconstrucţie, respectiv graficele cuprinse în contractele încheiate de către A.N.L. cu firmele de construcţii care au fost agreate în judeţul Timiş. Este vorba de câteva sute de case care erau cuprinse în graficele de reconstrucţie, care în finalul acestei săptămâni, din nou, când am fost acasă, am constatat că sunt mari întârzieri cu predarea acestor case şi, mai mult, este vorba ... o dată vorbesc eu despre termene şi a doua oară despre calitatea lucrărilor.

Timpul rău de la finalul săptămânii trecute, respectiv o scurtă furtună a descoperit deja 15 case din casele pe acel model nou, case de lemn, făcute în satul Ionel, cred că în premieră naţională, de către Ministerul Construcţiilor, şi cred că trebuie să reprogramăm, cu voia dumneavoastră, această discuţie cu domnul ministru Borbély. Mi se pare extrem de importantă. Au căzut deja primirii fulgi de zăpadă şi sunt oameni care dorm încă în soluţii de provizorat.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat.

În conformitate cu art.165 alin.2 al Regulamentului Camerei Deputaţilor, "miniştrii interpelaţi sau secretarii de stat desemnaţi de aceştia au obligaţia să participe la şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări". Vă rog, domnule secretar de stat, ca să se facă o adresă în numele meu, ca domnul ministru Borbély să se prezinte la şedinţa următoare, pentru a da răspunsul pe care nu l-a formulat nici în scris şi nu a venit să răspundă oral astăzi. Se reprogramează, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Moisoiu lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, pentru Ministerul Integrării Europene. S-a trimis răspunsul scris prin fax. Există cineva de la minister? În aceste condiţii, nu puteţi să susţineţi nici interpelarea, cu atât mai mult cu cât aţi primit răspunsul scris.

Vă rog să precizaţi dacă doriţi reprogramare?

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Am primit, într-adevăr, prin fax răspunsul, domnule preşedinte.

În principiu, mă satisface, însă sunt convins că prezenţa unui reprezentant al Ministerului Integrării era un semn de respect pentru Parlament, motiv pentru care, având şi anumite neclarităţi în privinţa răspunsului, solicit reprogramarea răspunsului la această interpelare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Vă rog să notaţi în stenogramă: să se facă adresă la Ministerul Integrării, tot în baza art.165 alin.2.

Domnul deputat Petre Popeangă este la Parlamentul European.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu solicită amânarea pentru fundamentarea răspunsului Ministerului Sănătăţii. Are acest drept. Vă rog să reprogramaţi.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus a solicitat amânarea pentru fundamentarea răspunsului. Vă rog să amânaţi.

Domnul deputat Ion Călin, aceeaşi amânare, pentru fundamentarea răspunsului. Vă rog să amânaţi, în mod echitabil: şi la cererea Guvernului, şi la cererea deputaţilor.

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, către Ministerul Economiei şi Comerţului. Ministerul solicită amânarea pentru răspuns. Vă rog să acceptaţi această amânare. Veţi susţine data viitoare.

Domnul deputat Marin Diaconescu, pentru Ministerul Economiei şi Comerţului. Se solicită amânarea răspunsului oral. Se admite solicitarea. Vă rog să reprogramaţi.

Stimaţi colegi, declar închise lucrările şedinţei în plen a Camerei Deputaţilor de astăzi, 28 noiembrie 2005.

Bună seara!

Lucrările şedinţei s-au încheiat la ora 19,20.