Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Victor-Viorel Ponta şi Titu Nicolae Gheorghiof, secretari, şi, în a doua parte, de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa sesiunii în plen de astăzi, 27 februarie 2006.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite membrii grupurilor să participe la şedinţa în plen.

Până atunci, sunt obligat ca să suspend până la 16,30.

Vă mulţumesc.

(Pauză între orele 16,10-16,35.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Reluăm şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor.

Vă anunţ că, din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 276, sunt absenţi 55, din care 9 participă la alte acţiuni parlamentare.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de 27, 28 februarie şi 2 martie 2006; programul de lucru pentru perioada 27 februarie - 3 martie 2006: informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile parlamentare; lista rapoartelor depuse în perioada 23 - 27 februarie 2006 de comisiile parlamentare sesizate în fond; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale.

Înainte de a trece la dezbaterile pe marginea ordinii de zi, pentru o problemă de procedură personală, dau cuvântul domnului secretar Victor Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să fac o scurtă declaraţie politică vizavi de o sesizare adresată Biroului permanent de către colega noastră, doamna deputat Anca Constantinescu.

Domnia sa a considerat că, într-o şedinţă anterioară, în care ...

O voce din sală:

Ce-ai zis?

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Poftiţi?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

V-aş ruga să nu dialogaţi cu sala, domnule deputat. Vă susţineţi declaraţia sau nu?

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Sigur că da.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnia sa, doamna deputat Anca Constantinescu, într-o sesizare adresată Biroului permanent, s-a declarat, mă rog, ofensată de nişte cuvinte ale mele vizavi de "ciocu' mare", când i-am spus doamnei deputat să facă "ciocu' mare", ca s-o aud. Aş vrea să spun că îmi cer scuze, n-am avut nici o intenţie să fie altceva decât un dialog politic, dar sunt convins că nici domnia sa nu a dorit să jignească opoziţia când ne-a spus să facem "ciocu' mic". Nici eu nu am avut o asemenea intenţie şi, aşa cum spuneţi aici: " ... o expresie având intenţia premeditată de a genera incidente...", nici vorbă de aşa ceva.

A fost, pur şi simplu, o replică politică şi, în măsura în care vă simţiţi, doamna deputat, afectată de această replică, îmi cer scuze. Încă o dată spun, nu a fost nici un fel de intenţie, aşa cum cred că nici la dumneavoastră nu a fost nici o intenţie când aţi adresat opoziţiei acele cuvinte.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Depinde acum de cursul acestei situaţii, de maniera în care doamna deputat apreciază asupra celor declarate.

Trecem în dezbaterile de la ordinea de zi de astăzi la punctul 2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.183/2005 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu", semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2005

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor, dacă există un reprezentant? Vă mulţumesc.

Din partea comisiei? Vă rog să prezentaţi, domnule preşedinte, raportul.

Domnul Horea Dorin Uioreanu (din sală):

Procedură!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, primează problemele de procedură.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Horia Uioreanu, Partidul Naţional Liberal.

În temeiul art. 100, la dezbaterea generală, trebuie obligatoriu prezenţa iniţiatorilor. Deci, cerem amânarea acestui punct.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat. Vă rog, domnule deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Teoretic, aşa ar trebui, dar sper să nu vă aplecaţi asupra solicitărilor domnului deputat, deoarece se ştia că riscăm să promovăm acest proiect prin aprobare tacită. Astăzi este ultima zi, iar iniţiatorul, din partea Ministerului de Externe, trebuia, în mod obligatoriu, să fie prezent aici. Dacă a făcut-o intenţionat este un lucru extrem de grav pe care îl acuz în mod public.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat, să precizaţi textul din Regulament la care v-aţi referit. Iertaţi-mă, să epuizăm problema de procedură.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Este vorba de art. 100 "Dezbaterea generală a proiectului de lege sau propunere legislativă este precedată de prezentarea, de către iniţiator, a motivelor care au condus la promovarea proiectului".

Cred că este suficient.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Altcineva? Vă rog, numai pe procedură, domnule preşedinte.

Domnul Sergiu Andon:

Legat de problema pusă în discuţie, domnule preşedinte.

Mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul.

Înţelesul articolului citat este clar. Dacă reprezentantul iniţiatorului este prezent, i se dă cuvântul primul, ceea ce dumneavoastră aţi şi încercat, dar s-a răspuns cu absenţă. Este de la sine înţeles că acest text că acest text nu prelungeşte termenele constituţionale, inclusiv gravul termen de adoptare tacită, şi, între un articol imperativ, care stipulează că în a "n" zi se consideră textul de lege adoptat tacit, deci între paralizarea activităţii legislative în Cameră şi lipsa de dorinţă a iniţiatorului de a fi prezent - dacă nu cumva este o stratagemă, cum spunea domnul deputat Călian - prevalează, pe de o parte, textul imperativ şi, pe de altă parte, raţiunea Camerei de a legifera.

Nu avem iniţiator, vă rugăm să continuaţi procedurile (Aplauze din partea PSD).

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnul deputat Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este evident că punctul de vedere al domnului preşedinte al Comisiei juridice este cel corect. Este un drept al iniţiatorului de a-şi susţine iniţiativa legislativă. În nici un caz, procedura în Cameră nu poate fi amânată. Altfel, am ajunge la un abuz de drept în care oricare dintre noi, ca iniţiatori, va lipsi de fiecare dată când se discută propriul proiect de lege, până când este adoptat în procedură tacită. Este, încă o dată spun, foarte clar, că dacă iniţiatorul Guvernului nu este prezent sau nu doreşte să susţină, noi putem trece la discutarea proiectului.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valeriu Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din cutuma şi experienţa parlamentară cred că ar fi pentru prima dată când nu se ţine cont de dorinţa, solicitarea unui grup parlamentar ca să fie prezent - şi se discută acum pentru prima dată acest proiect - iniţiatorul. Aşa că, vă rog să ţineţi cont de această cutumă, domnule preşedinte, şi să nu creăm un precedent periculos. Iniţiatorul trebuie să vină să susţină proiectul de lege.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă se insistă aşa de mult pe prezenţa iniţiatorului, vă propun să amânăm 35 de minute dezbaterea acestui proiect şi, de urgenţă, să vină unul dintre iniţiatorii acestui proiect. Pentru că nu este vorba despre o singură persoană, doresc să mai fac o precizare în acest sens. În cadrul Comisiei juridice am solicitat prezenţa domnului ministru de externe, domnul Mihai Răzvan Ungureanu, care ne-a ignorat, pur şi simplu, şi nu a venit niciodată. A fost acel domn secretar de stat Leuştean, dacă bine mi-aduc aminte, iar acum am ajuns de la ministru la externe la secretar de stat să ne ignore şi el.

Ce credibilitate mai are oare Parlamentul României?

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul pe procedură.

Domnul Damian Florea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înţeleg că cei de la Grupul parlamentar al PNL doresc să nu continuăm discuţiile datorită faptului că nu există reprezentantul Guvernului. Tot în acelaşi timp ştiu că reprezentantul Guvernului, domnul ministru, este din partea Grupului PNL, deci în timp ce dânşii fac demersurile către noi, Camera, să amânăm aceasta, puteau să sune şi să stabilească cumva să vină cineva din partea ministerului.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Iată că o chestiune pe care nu am rezolvat-o de la înfiinţarea Parlamentului până acum, încet-încet, va trebui s-o rezolvăm pentru că discreditarea Parlamentului se face şi prin atitudinea de refuz a miniştrilor de a fi prezenţi atunci când sunt chemaţi sau obligaţi de obligaţiunile lor de a legifera, de a trece prin Parlament nişte legi.

Probabil că viitorul o să fie mai înţelept, noi vom fi, poate, ceva mai înţelepţi şi vom găsi şi un mecanism care să-i oblige sau să-i sancţioneze pe membrii Guvernului şi care să-i oblige să nu-şi mai trimită nici măcar înlocuitori, aşa cum a devenit o practică în ultima vreme. Dar nu aceasta voiam să spun.

În lipsa ministrului de externe, care poate să fie foarte ocupat, şi a secretarilor de stat, care sunt vreo patru la Ministerul de Externe, dacă nu mă înşel, şi probabil că toţi sunt foarte ocupaţi, ar trebui să fie ministrul pentru relaţia cu Parlamentul care ar trebui să fie astăzi prezent măcar pentru a spune un punct de vedere al Guvernului pe o chestiune care a suscitat şi va suscita probabil dezbateri publice şi destul de multă influenţă şi emoţii în opinia publică românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Viorel Oancea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Se pare că avem duble măsuri pentru aceleaşi lucruri.

Când a fost vorba de legile integrării europene, am solicitat ca ministrul integrării europene să fie aici. Acum, putem să discutăm o lege şi dacă nu este iniţiatorul. Nu mi se pare corect. Ori respectăm nişte chestiuni pe care le-am stabilit o dată ori, dacă nu, nu este normal să avem dublă măsură.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Vă rog, domnule deputat, numai pe excepţie de procedură.

Domnul Aurelian Pavelescu:

Este foarte clar că ministrul de externe sau secretarul de stat nu vin pentru că vor să intre în adoptare tacită acest proiect de lege.

Este foarte clară poziţia PNL-ului, care este de rea credinţă.

De altfel, PNL-ul şi UDMR-ul au fost singurii care s-au opus în Comisia juridică voinţei majorităţii ca proiectul de lege să fie respins. Este o manoperă, zic eu, care nu vă face cinste, domnilor parlamentari ai PNL, şi nu putem să lăsăm acest proiect de lege să treacă în adoptare tacită, aşa cum vă doriţi.

Dumneavoastră ştiţi foarte bine că foarte mulţi dintre colegii din Coaliţie, de la PD, de la PC vor vota împotriva Ordonanţei şi aţi găsit acest pretext.

Domnule preşedinte, vă rog să dispuneţi să trecem la dezbateri.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat.

Domnul deputat Moisoiu, dar numai pe excepţie, pe procedură.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să subliniez un lucru care s-a spus aici numai pentru iniţiale: PNL. De fapt, noi nu discutăm aici, discutăm despre Partidul Naţional Liberal. Atenţie, domnilor, că aveţi sintagma "Naţional" în denumirea partidului dumneavoastră şi este jenant modul la care vă pretaţi în clipa de faţă pentru ca să nu se discute această ordonanţă în plen, astăzi.

Domnule preşedinte, nu avem altă variantă, pentru că în nici un caz nu se pune problema ca să amânăm şi să acordăm posibilitatea constituţională de a trece tacit această ordonanţă de urgenţă.

Deci, în consecinţă, vă rog frumos să supuneţi la vot şi să discutăm proiectul.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă mai doreşte cineva să intervină pe problema de procedură?

În aceste condiţii, vă rog să luaţi act.

Da, vă rog, domnule deputat, iertaţi-mă şi iertaţi şi pe secretarii mei care nu mi-au atras atenţia.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Art. 100 este foarte explicit, dezbaterea generală a proiectului de lege sau propunere legislativă este precedată de două lucruri: iniţiator şi raportul comisiei. Deci, mă faceţi să înţeleg că putem dezbate o lege şi fără raportul comisiei? Deci avem două lucruri clare în acest articol. Este precedat proiectul de două intervenţii: a iniţiatorului şi a comisiei. Dacă renunţăm la primul punct, iniţiatorul, trag concluzia că, la un moment dat, vom discuta un proiect de lege fără raport la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte probleme?

Stimaţi colegi, s-a invocat art. 100 ca incident de procedură în continuarea dezbaterii acestei legi care urmează să intre în aprobare tacită.

În aceste condiţii vă rog să constataţi că prevederile art. 100 nu sunt cu caracter imperativ, nu obligă la prezenţă, aşa cum nu obligă nici la existenţa raportului, cazurile de excepţie fiind admise.

Faţă de această situaţie, daţi-mi voie ca un proiect de lege care poate să intre în aprobare tacită să-l pun în dezbatere în continuare, respingând, ca preşedinte de şedinţă, acest incident.

Domnule preşedinte al Comisiei juridice, aveţi cuvântul pentru raport.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte,

Dacă îmi permiteţi, aş cere cuvântul ca, totodată, să îmi încredinţaţi cuvântul şi pentru a formula propuneri cu privire la durata dezbaterilor.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, vă rog, vă ascult, domnule preşedinte.

Domnul Sergiu Andon:

Propun ca termen pentru durata dezbaterilor...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă că vă întrerup, în conformitate cu noul Regulament, şi ştiţi şi dumneavoastră, a intervenit o bizarerie: timpul se propune după dezbaterile generale. Dezbaterile generale nu sunt limitate.

Vă rog să prezentaţi raportul şi, eventual, după dezbateri generale, dacă mai este cazul.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc pentru rigoare.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dezbătut proiectul de lege privind ratificarea acordului în discuţie, româno-ungar privind crearea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu", în cvorum complet, beneficiind de prezenta domnului secretar de stat Leuştean din partea Ministerului Afacerilor Externe ca iniţiator care şi-a susţinut raportul. Şi-au manifestat dorinţa şi au participat ca invitaţi alţi colegi parlamentari, din alte comisii, inclusiv domnul deputat Aurelian Pavelescu. Am beneficiat de raportul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor.

Dezbaterea s-a făcut pe parcursul a două şedinţe, chiar trei, dar două şedinţe între care şedinţa de marţi, 21 februarie, a fost şedinţă pentru exprimarea votului după încheierea unor dezbateri prelungite. Cu prilejul dezbaterilor în comisie s-a formulat şi un amendament, l-a formulat cel care vă vorbeşte, deputat Andon, dar au contribuit la cizelarea lui şi domnul deputat Daniel Buda şi alţi colegi.

Din păcate, cu prilejul votării, s-a creat o situaţie procedurală mai curioasă, dar regulamentară, şi anume a fost formulat, în cadrul Comisiei, un amendament de respingere. Conform Regulamentului, acest amendament de respingere a fost supus mai întâi la vot. A fost respins cu o majoritate strânsă, însemnând că proiectul îşi continua cursul.

A urmat dezbaterea amendamentului la articolul unic. Amendamentul la articolul unic ce însemna de fapt? Se păstra conţinutul esenţial, şi anume ratificarea acordului, dar se adăuga o interpretare. Se ratifică acordul cu următoarea interpretare... Instituţia interpretării am preluat-o din dreptul tratatelor internaţionale, beneficiind de o consultanţă special solicitată în acest scop. Ea însemna să fie un fel de aide-memoire la acordul gata semnat şi gata ratificat de partea ungară, dar care consfinţea interpretările pe care le dădea partea română. Aceste interpretări sintetizau criticile care s-au formulat în discuţia din dezbaterile comisiei, critici a căror scurtă expunere am considerat necesar să facă parte din raport. Şi anume, pe de o parte neconstituţionalitatea legii, în special pentru faptul că afectează patrimoniul unei persoane juridice de drept privat din România, şi anume al unei fundaţii gata existente, practic neglijată, cel puţin juridic neglijată la semnarea acordului, începând cu faptul că se stabilea sediul noii fundaţii, fără a i se cere asentimentul, într-un imobil care, virtual cel puţin, este proprietatea ei, urmând să şi-o clarifice cu autorităţile puterii judecătoreşti din Ungaria.

Alte aspecte de neconstituţionalitate vizau cheltuirea unor bani publici pentru răscumpărarea unor bunuri private ş.a.m.d. Supunându-se votului, acest amendament nu a fost admis, a fost respins. S-a trecut la dezbaterea legii pe articole şi s-a ajuns la acelaşi rezultat din momentul amendamentului de respingere, şi anume cu majoritate de voturi, comisia a hotărât să nu aprobe raportul şi să recomande plenului Camerei Deputaţilor să nu adopte legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă.

Acesta este momentul în care ne aflăm, acesta a fost raportul comisiei, iar legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog, domnule deputat.

La dezbateri generale? Procedură, poftiţi vă rog.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Mie îmi pare rău, domnule preşedinte, că mă obligaţi să găsesc articole la procedură când, de fapt, dumneavoastră, ca preşedinte de şedinţă ar trebui să vegheaţi ca acest Regulament să fie respectat ad litteram.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, vă rog. Eu sunt preşedinte de şedinţă, nu profesor. Vă rog.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Scuzaţi, am avut impresia, la un moment dat.

Art. 140, pct. 3: "La dezbaterea proiectelor de lege iniţiate de Guvern participă în mod obligatoriu, sub sancţiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul de resort sau secretarul de stat pentru relaţia cu parlamentul din ministerul respectiv."

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi, în consecinţă, după ce aţi citit articolul, ce propuneţi?

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

În consecinţă cer, în continuare, amânarea discuţiei acestui proiect, neavând iniţiatorii de faţă. Grupul parlamentar al PNL, de fapt.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să propuneţi şi o dată.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

O dată la care dânşii să fie prezenţi. Mâine avem plen, doar.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Bun, vă mulţumesc.

Domnul Călian?

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Consider că am depăşit deja acest moment şi suntem în dezbateri.

Am venit la microfon pentru că doresc, în continuare, să susţin amendamentul al cărui iniţiator am fost în cadrul Comisiei juridice, prin care am solicitat şi a fost pentru prima dată supus la vot amendamentul meu, cel de respingere a acestei ordonanţe de urgenţă. Din mai multe motive. N-am să intru decât în detalii procedurale.

În primul rând...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă întrerup, domnule deputat.

S-a ridicat un incident de procedură, trebuie să-l rezolvăm mai întâi şi pe urmă dau cuvântul la dezbaterile generale. Deci numai pe incidentul de procedură. Aţi spus că s-a depăşit acest moment.

Vă mulţumesc, veţi lua cuvântul în continuare.

Mai are cineva de intervenit pe acest incident de procedură?

Vă rog, domnule deputat Duvăz.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această procedură sancţionatorie este, în măsura în care, această sancţiune reprezintă, într-adevăr, un lucru pe care nu-l doreşte ministrul sau organismul care promovează proiectul de lege, dar înţeleg că ne aflăm într-o situaţie absolut inversă. Este clar că este o lacună a noastră din Regulament că acolo unde avem prevăzută adoptarea tacită, noi trebuie să adăugăm, şi vom adăuga, probabil, după aceste dezbateri, că în caz că se ajunge la adoptare tacită prin tergiversări făcute de către iniţiator să nu se aplice termenul de adoptare tacită. Şi să-l obligăm pe iniţiator să vină în faţa Camerelor şi să susţină. Asta spuneam ceva mai devreme.

Dar cred, domnule preşedinte, că aşa cum este prevăzut art. 140, alin. 3, aveţi libertatea şi, cu siguranţă, Camera o are, să dezbată şi în lipsa iniţiatorului care, repet, nu se va simţi sancţionat ci, dimpotrivă, favorizat de faptul că nu a fost.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan Pascu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Într-adevăr, colegul de la PNL are dreptate când susţine art. 140, pct. 3, dar eu aş vrea să atrag atenţia plenului Camerei că la art. 140 este şi punctul 2, care spune că membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora au acces la lucrările Camerei. dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie.

În acest sens, domnule preşedinte, doresc să propun plenului Camerei ca să se solicite prezenţa ministrului de resort în 30 de minute, respectiv la 17,30, în plenul Camerei. În caz contrar, să putem să ne continuăm activitatea legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mai doreşte cineva pe procedură?

Voi face următoarele precizări.

Vă rog, domnule, dacă nu mă lăsaţi să fac precizări...

Domnul Sorin Cristian Dumitrescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este clar că în acest moment ne confruntăm cu o situaţie care nu a fost prevăzută în regulament, acea situaţie potrivit căreia ajungem la aprobarea tacită a unui proiect de lege în condiţiile în care una din părţi, deci în cazul nostru este vorba despre Guvern, nu este prezent.

Va trebui să o reglementăm.

Ce facem însă acum. Este de domeniul evidenţei că avem trei lucruri de făcut.

În primul rand, să vedem dacă a fost, conform uzanţelor, invitat reprezentantul Ministerului Educaţiei şi Cercetării la această dezbatere.

2. Putem ruga secretarul general, care a fost şi secretar de stat cu probleme ale activităţii parlamentare, să facă acest demers imediat şi putem să aşteptăm în 20-30 de minute să fie prezent sau putem interpreta, forţând un pic regulamentul, că acest proiect de lege este iniţiat de Guvern, să vedem dacă pe banca guvernamentală se găsesc reprezentanţi ai Guvernului, să considerăm că este îndeplinită această condiţie, fie că aceşti reprezentanţi ai Guvernului intervin sau nu intervin în discuţie, pentru că, practic, acest proiect a fost prezentat în Guvern, nu poate să invoce un reprezentant al Guvernului fie el ministru sau secretar de stat că nu ştie despre ce este vorba, şi să dezbatem Proiectul de lege, altfel riscând să fie aprobat prin aprobare tacită, ceea ce în opinia mea ar fi situaţia cea mai proastă dintre toate, adică să fim în faţa plenului Parlamentului, să avem textul de lege, să avem proiectul. Sigur că e o situaţie inedită, inedită nu e, dar e dificilă, pentru că este vorba de un articol unic. fiind un tratat, nu putem interveni. Îmi pare rău că n-am fost la acea şedinţă a Comisiei Juridice, de disciplină şi imunităţi, inclusiv interpretarea care a fost dată cu un amendament care să fie un fel de ed-memoire, ed-memoire-ul la un tratat este semnat de părţile care semnează tratatul, adică de Guvern. Nu poate fi făcut acest ed-memoire, declaraţie sau alt instrument de către o altă parte decât cele semnatare. Parlamentul aprobă sau respinge. Nu poate interveni pe text.

Domnule preşedinte, în înţelepciunea dumneavoastră, din cele trei soluţii pe care vi le-am propus alegeţi-o pe cea care ne este cea mai favorabilă nouă, Parlamentului, care ne-am întrunit să votăm şi să ne facem treaba. Am venit la serviciu!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Cred că o s-o aleg pe a patra.

Vă rog, domnul deputat Costache.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E vorba de prezenţa sau nu a iniţiatorului. Noi ne-am mai confruntat cu situaţii similare şi ştiu că proiectul respectiv a putut intra în dezbaterea plenului pentru că şi aşa, iniţiatorul, dacă n-a putut să convingă Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, adică un număr limitat de parlamentari, mă îndoiesc că va putea să convingă plenul. Pe de o parte. Pe de altă parte, plenul e suveran orice ar zice şi iniţiatorul, şi membrii comisiei. De aceea se susţine ideea continuării dezbaterilor.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog.

V-aş ruga să avem conciziune, textele invocate de data aceasta nu sunt pasibile de interpretări multiple.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Aş vrea să vă spun două lucruri.

În primul rând, eu sunt la primul mandat de parlamentar. În momentul în care am venit în Parlament am luat Regulamentul Camerei, am început să-l citesc, l-am studiat, vă spun sincer, cu multă atenţie, şi am crezut că se aplică. dar, invariabil, la fiecare punct din această cărţulie, veneaţi dumneavoastră sau altcineva, domnule preşedinte, şi invocaţi o cutumă, aşa că am învăţat şi eu că în Parlamentul ăsta domneşte cutuma înainte de toate.

Vreau să vă amintesc, stimaţi colegi, că în momentul în care doamna Anca Boagiu nu a fost aici, aţi hotărât, şi am impresia, domnule deputat Bolcaş, că tot dumneavoastră conduceaţi şedinţa, că oprim dezbaterile pe acea temă până când doamna anca Boagiu este prezentă aici. Nu cred că atunci aţi judecat cu o unitate de măsură şi acum cu alta.

Mai mult decât atât, la art. 3 spune foarte clar: participă în mod obligatoriu deci, după părerea mea, cuvântul obligatoriu şi din nou, domnule preşedinte, apelez la dumneavoastră ca un distins jurist, avocat ce sunteţi, nu cred că lasă nici o umbră de îndoială că ministrul trebuie să fie aici, aşa încât vă rog să fiţi aşa cum v-am cunoscut eu pe dumneavoastră, un preşedinte de şedinţă corect şi să decideţi amânarea acestei discuţii până când va fi prezent aici ministrul.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Nu e bine să te îndoieşti totdeauna.

Mai doreşte cineva? Domnul secretar Ponta.

Iertaţi-mă, i-am dat cuvântul colegului secretar, imediat...

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru colegul meu liberal care a vorbit anterior, sigur că, dincolo de legea scrisă, cutuma şi precedentul au o anumită valoare. Din păcate, precedentul invocat nu este similar referitor la doamna ministru Boagiu. Era vorba atunci de nişte legi prioritare pentru integrare, iar doamna ministru Boagiu ne anunţase prin presă că nu vrem să le discutăm, or noi voiam să le discutăm şi sigur că nu puteam să le discutăm fără înţeleapta propunere făcută de către ministrul de resort.

În cazul de faţă, din păcate, nu e vorba de prezenţa domnului ministru pentru a ne lămuri dacă legea e bună sau nu, ci e vorba pur şi simplu de un tertip procedural pentru a trece legea prin aprobare tacită.

Eu vă propun, domnule preşedinte, propunerile făcute de către colegii noştri, şi liberali şi conservatori şi de la Partidul România Mare, să le supuneţi la vot şi eu cred că vom avea cea mai bună soluţie.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat, şi cu aceasta aş vrea să sistăm discuţiile pe procedură.

Vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am regulamentul în faţă, art. 140 este foarte clar şi precis. Sigur că, acest regulament are lacune, dar nu cred că sunteţi dumneavoastră cei în măsură să vorbiţi de lacune. Aţi avut o mie de amendamente la acest statut, ne-aţi ţinut trei luni în Parlament pentru el şi acum veniţi să ne spuneţi că are lacune. Are lacune poate din cauza dumneavoastră, iar cât priveşte forţarea legii cred că putem forţa orice altceva, o uşă, o fereastră, legea nu o putem forţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Dorneanu, doreaţi să luaţi cuvântul? Vă rog.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă reamintesc că nu suntem nici într-un proces judiciar, nici în altă parte, suntem în Parlamentul României.

Analogiile pe care le faceţi cu codurile de procedură penală sau cu altceva, cu modul cum se desfăşoară procesele, că în lipsa unei părţi nu se poate derula, nu sunt operabile în cauză.

Este adevărat ce spuneau colegii noştri din partea PNL-ului că, potrivit regulamentului, este obligatorie prezenţa miniştrilor la lucrări. Aş vrea să vă spun că această prevedere este adresată miniştrilor pentru a-i obliga să vină la lucrări. Dacă aceştia nu înţeleg să vină, asta nu înseamnă că activitatea Parlamentului este oprită. Singura regulă care ne călăuzeşte activitatea din punct de vedere al regulamentului este că atunci când un raport, un proiect cu raport al comisiei a ajuns pe ordinea de zi, această ordine de zi se derulează până la finalizarea votului.

Cineva vorbea aici, distinsul meu coleg de la Iaşi, despre importanţa cutumei. Este adevărat că, de multe ori, în mod constructiv, pentru a demonstra cooperarea cu puterea executivă, noi am amânat dezbaterea pentru a da posibilitate ministrului să se prezinte. Este adevărat că am făcut acest lucru oarecum şi ca o avertizare în cazul doamnei ministru Boagiu care a înţeles, în cele din urmă, ca fostă deputată, că trebuie să se prezinte.

Se pare că aici lucrurile nu stau aşa. se pare că domnul ministru sau secretarul său de stat nu vrea să se prezinte pentru că dacă ar vrea să se prezinte, avertizat că există un raport pentru respingerea unui proiect al Guvernului, ar fi venit încă de dimineaţă aici. dar se pare că-i convine să opereze trecerea timpului şi aprobarea tacită şi dacă noi avem această convingere atunci v-aş propune să nu ţinem cont de nici un fel de asemuire cu regula participării obligatorii a unei părţi şi să trecem la dezbaterea acestui proiect, pentru că este un proiect deosebit de important, este un proiect în care interesele statului român par a fi puse sub semnul minimalizării, în care există multă emoţie şi din partea cetăţenilor şi din partea clerului şi ar fi păcat ca să treacă printr-o aprobare tacită aşa cum multe proiecte au trecut.

N-aş vrea ca să existe o posibilitate de acuzare a populaţiei că noi utilizăm această regulă constituţională tocmai pentru a rezolva nişte probleme, ascunzându-ne sau ferindu-ne de dezbateri.

V-aş ruga, distinse domnule preşedinte, să trecem la dezbaterea acestui proiect.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Eu aş dori să sistăm totuşi discuţiile.

Vă mai dau cuvântul pentru că aţi insistat şi dumneavoastră, dar se repetă deja aceleaşi probleme.

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă atrag atenţia, în primul rând, că s-a făcut o propunere ca, eventual, rezolvarea acestei dispute să se facă prin vot.

N-aş avea nimic împotrivă, dar dacă acceptaţi acest lucru, vreau să vă propun totodată să votăm şi câteva modificări sau derogări de la art.25, să profităm de ocazie.

În al doilea rând, aş vrea să nu plecăm sub nici o formă şi mă miră faptul că eminenţi jurişti pleacă de la prezumţia de vinovăţie sau de rea intenţie, ori acest lucru cred că nu este cazul. Este suficient doar să punem mâna pe hârtie, să-l invităm pe domnul ministru sau să verificăm dacă a fost invitat şi cu aceasta subiectul s-a închis. Cred că s-a transformat deja într-un subiect de dispută politică de dragul imaginii. Cred că această dezbatere prelungită nu face decât să aducă o pată neagră pe imaginea Parlamentului, pentru că, în ultimă instanţă, chiar dacă acest proiect va fi aprobat tacit, Parlamentul nu şi-a definitivat votul, este doar un proiect de lege care va trece la Senat şi, în mod categoric, acolo ministrul de externe nu va putea, sub nici o formă, să rateze prezenţa în plen.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Încă o luare de cuvânt şi cu aceasta sper că sunteţi de acord să oprim discuţiile.

Vă rog.

Domnul Ion Giurăscu:

Stimaţi colegi,

Eu înţeleg că dumneavoastră nu sunteţi obişnuiţi să votaţi. Se fac ordonanţe, avem ziua şi ordonanţa, Guvernul îşi asumă responsabilitatea, haideţi să încercăm totuşi să votăm. Încercăm un gen de şmecherie să folosim acum regulamentul.

Eu vă propun următorul lucru, chiar dacă vă supăraţi. Guvernul este solitar în momentul în care vine cu un proiect de act normativ. La masa Guvernului există ministru şi există secretar de stat care pot să răspundă în numele Guvernului, care-şi asumă un act normativ, la acest proiect de lege.

Deci dacă nici măcar acest lucru nu vreţi să-l aprobaţi şi veniţi în continuare citind un articol la infinit, vă propun să votăm, să stăm până când vine ministrul sau reprezentantul Ministerului de Externe şi să votăm astă seară prelungirea programului până la terminarea acestui punct de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

De data aceasta s-a invocat un articol de regulament corect, peste care nu putem să trecem. Cutumele există pentru a marca o bună înţelegere într-o practică parlamentară sau pentru a suplini anumite lacune ale regulamentului, acolo unde el tace, dar când regulamentul vorbeşte nu putem să trecem peste litera lui şi, din păcate pentru mine, trebuie să-mi asum responsabilitatea unei hotărâri, pentru că textele din Regulament nu se supun la vot.

Art. 140 alin. 3 este categoric, şi anume: "la dezbaterea proiectelor de legi iniţiate de Guvern participă, în mod obligatoriu (deci este o obligativitate a participării şi obligaţia aparţine ministrului, în primul rând), sub sancţiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul de resort (deci nu orice fel de ministru) sau secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul". Singura problemă care s-a pus astăzi este apropierea termenului de aprobare tacită, care se împlineşte mâine. N-aş vrea ca să se creadă că un proiect de lege scapă dezbaterii parlamentare şi ajunge în ruşinoasa aprobare tacită (pentru că este ruşinoasă pentru activitatea unei Camere o aprobare tacită) datorită unui incident provocat de către un ministru.

În aceste condiţii, v-aş ruga să se ia act în stenogramă că solicit Biroului permanent ca acum să dispună convocarea domnului ministru sau a secretarului de stat de resort pentru termenul de mâine dimineaţă, ora 10,00, când absenţa sa nu va declanşa lipsa de dezbateri sau trecerea la aprobare tacită, pentru că va fi considerată ca abuzivă.

Este responsabilitatea ce mi-o iau.

Rog staff-ul tehnic ca adresa către domnul ministru să fie făcută în aceşti termeni.

S-a propus ca să amânăm cu o jumătate de oră şi am optat pentru ziua de mâine, pentru că mai avem o zi, şi eu consider că printr-un abuz de timp nu se poate repara un altfel de abuz, al absenţei.

Deci aplic sancţiunea retrageri proiectului de pe ordinea de zi prevăzută de art. 140 alin. 3, urmând ca proiectul să fie discutat mâine, la ora 10,00, cu atenţionarea domnului ministru că el se va dezbate oricum, chiar în absenţa domniei sale.

Vă mulţumesc pentru dezbaterea pe procedură.

Trecem la pct. 3

Reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie.

Dacă din partea iniţiatorului se doreşte a se lua cuvântul.

Vă rog, doamna ministru.

Doamna Monica Macovei (ministrul justiţiei):

Doresc să mulţumesc tuturor partidelor parlamentare pentru că au ajuns la un consens şi la un acord în această chestiune, înţelegând importanţa menţinerii acestei structuri, o structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în lupta împotriva corupţiei.

Ştim cu toţii cât de importantă şi de vitală este continuarea luptei împotriva corupţiei, iar Departamentul Naţional Anticorupţie este organismul de vârf, organismul principal care astăzi, în România, duce această luptă.

Aş vrea să reamintesc câteva exigenţe, câteva cerinţe din documentele europene în ceea ce priveşte Parchetul Naţional Anticorupţie, astăzi Departamentul Naţional Anticorupţie. Atât în documentul comun de poziţie semnat de Guvernul României în decembrie 2004, cât şi explicit în clauza de salvgardare, cât şi în rapoartele ulterioare de monitorizare, se cere pentru această instituţie un anumit grad de autonomie funcţională şi financiară. Considerăm că modificările propuse în cererea de reexaminare formulată de preşedintele ţării, răspund acestor exigenţe şi nu voi continua mai departe.

Aceste modificări au fost adoptate în unanimitate de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc încă o dată pentru acordul la care aţi ajuns.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna ministru.

Îl rog pe domnul preşedinte al Comisiei Juridice, de disciplină şi imunităţi să ia cuvântul.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dezbătut cererea de reexaminare formulată de preşedintele României, în şedinţa sa din 22 februarie a.c., în cvorum complet, în prezenţa iniţiatorului reprezentat de Ministerul Justiţiei prin doamna secretar de stat Katalin Kibedi. Reexaminarea s-a făcut respectându-se strict spiritul şi ltera art. 77 alin. 2 din Constituţia României. La unele articole, astfel cum apar în anexa la raport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a formulat propuneri de îmbunătăţire în special sub aspectul exprimării şi al tehnicii legislative. În rest s-au păstrat şi, în acelaşi timp, membrii comisiei şi-au exprimat acordul cu soluţiile juridice convenite în urma consultărilor politice organizate de preşedintele României şi reflectate în scrisoarea de reexaminare. Prezenţa (spuneam că am fost în cvorum) de fapt a fost în unanimitatea celor 25 de membri ai comisiei şi după analiza atentă a textelor şi lucrul la care m-am referit, lucrul pe texte, cu unanimitate de voturi s-a hotărât să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege cu propunerea de aprobare a ordonanţei.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale v-aş ruga câte un reprezentant din partea fiecărui grup parlamentar.

Domnul deputat Corlăţean, vă rog.

Domnul Titus Corlăţean:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnă ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al PSD îşi va exprima votul în sensul aprobării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005, cu o serie de modificări.

Pentru cei care vor rezista tentaţiei de a practica o retorică politicianistă ieftină, această poziţie nu poate constitui o surpriză întrucât reflectă o poziţie consecventă pe fond a PSD în ceea ce priveşte legislaţia specială şi instituţiile specializate de combatere a corupţiei. Aduc aminte foarte pe scurt faptul că legislaţia specială, înclusiv înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie, reprezintă rezultatele acţiunii politice a guvernului social democrat.

În acelaşi timp poziţia noastră, votul favorabil, se exprimă şi prin faptul că modificările aduse ordonanţei vin pe linia obiecţiilor exprimate şi anterior, dar şi în timpul consultărilor de la Cotroceni, obiecţii care, iată, se reflectă parţial, este adevărat, în modificările aduse ordonanţei şi ele confirmă justeţea poziţiei exprimate de PSD în legătură cu acest subiect.

Aş vrea să mai menţionez faptul că între obiecţiile pe care delegaţia PSD, la consultările de la Cotroceni, le-a pus în evidenţă a rămas o chestiune extrem de importantă care va trebui tranşată. În esenţă, după cum ştiţi, este vorba de mecanismul de desemnare a şefului Departamentul Naţional Anticorupţie, respectiv competenţa să aparţină, aşa cum prevede şi legislaţia în vigoare, preşedintelui la propunerea, subliniez, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Este o chestiune esenţială din punctul nostru de vedere care permite asigurarea garantării unei independenţe reale (subliniez reale) a justiţiei în general şi a magistraţilor în particular.

PSD îşi va asuma acest proiect de lege şi, pentru coerenţă, în mod evident mecanismul respectiv de desemnare va trebui să înceapă de la nivelul procurorului general de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

PSD de altfel se aşteaptă ca acest proiect de lege să fie sprijinit la modul onest de grupurile parlamentare ale PNL şi PD din aceleaşi raţiuni de coerenţă şi consecvenţă pe care le menţionasem în raport cu:

1. Angajamentele şi oferta electorală prezentată în timpul camaniei electorale.
2. În raport cu programul de guvernare al Alianţei D.A. şi am să citez doar pentru o bună readucere aminte capitolul X din acest program de guvernare, paragraful III roman, puterea judecătorească: "Modificarea legislaţiei pentru a permite numirea procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii", din aceleaşi raţiuni de coerenţă şi consecvenţă, ne aşteptăm ca ministrul justiţiei pe atunci vorbesc de perioada de dinainte de alegerile din noiembrie 2004, pe atunci activând în cadrul societăţii civile care la acel moment a exprimat în mod repetat şi public opinia potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să propună preşedintelui desemnarea procurorului şef al Departamentul Naţional Anticorupţie şi respectiv procurorul general.

Ne aşteptăm, reiau ideea, ca ministrul de justiţie din aceste raţiuni de coerenţă, să sprijine acest proiect de lege. concluzionând cu comentariile pe care le-am menţionat anterior, grupul parlamentar al PSD va sprijini aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului menţionată.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sergiu Andon, la dezbateri generale din partea Partidului Conservator.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doamnă ministru,

Domnilor miniştri secretari de stat,

Neîndoielnic, s-a ajuns la o legiferare mai bună în urma acestei cereri de reexaminare. Nu ştiu dacă sub aspectul, hai să nu-i zic mândriei, orgoliului parlamentar putem fi satisfăcuţi că se ajunge după o cerere de reexaminare, dar plăcându-mi să văd întotdeauna jumătatea plină a paharului spun că e bine că soluţia e mai bună, e bine că preşedinţia României a găsit timp, culoare şi ton pentru a obţine un consens politic general şi e bine că echipele tehnice au pregătit acest text mai bun. Nu perfect, aşa cum spunea şi antevorbitorul meu, deoarece materia structurii naţionale anticorupţie rămâne afectată de un grav stigmat de neconstituţionalitate prin maniera în care se numeşte procurorul şef al direcţiei, alta decât cea prevăzută de Constituţie pentru procurori.

Dacă acel consens a trecut peste această lipsă, peste această carenţă, a făcut-o deoarece obiectul ordonanţei nu cuprindea şi numirea. Este singurul motiv. Nu însă asupra intenţiilor de legiferare viitoare voiam să vorbesc, ci despre faptul că această corigenţă trecută cu notă maximă acum, rămâne corigenţă şi dincolo de lipsurile noastre, începând cu cele ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi există şi o cauză peste care rog încă o dată să nu mai trecem atât de uşor. Este vorba de abundenţa, de viiturile, de inundaţia de ordonanţe de urgenţă de legiferare pe calea ordonanţelor de urgenţă şi nu mai zic şi asumării de răspundere cu care Guvernul, din care şi partidul meu face parte cu satisfacţie şi cu dorinţă de stabilitate şi de colaborare, acest Guvern s-a angajat că nu va face abuz.

N-aş insista pe acest aspect, statistici au fost date publicităţii, însă nu mai departe decât astăzi, în dimineaţa de astăzi, la un eveniment să-i spunem aşa din domeniul ştiinţei dreptului am aflat o informaţie care poate părea oarecare pentru marele public, dar pentru jurişti, iar parlamentarii sunt toţi jurişti de jure sau de facto, Indiferent de profesia de bază, pentru jurişti, această informaţie va suna foarte alarmant. Şi anume, mi s-a spus că un distins om al ştiinţei dreptului a definitivat şi a trimis la tipar - şi va apărea în numărul viitor al principalei reviste de specialitate - "Dreptul" - un articol special, dedicat neconstituţionalităţii ordonanţelor de urgenţă, conţinutului neconstituţional al ordonanţelor de urgenţă din această legislatură.

Este încă un semnal - de data asta, dinspre partea ştiinţei dreptului - grav. Ştim cu toţii că nicicând Curtea Constituţională nu a admis atâtea excepţii de neconstituţionalitate. Suntem obligaţi să trecem peste răstălmăcirile - de valoarea mai mult a cronicilor sportive -, care se fac prin mass-media despre tendenţiozitatea, presupusa tendenţiozitate a Curţii Constituţionale. Adevărul adevărat este că această Curte Constituţională a dispus, în legislatura noastră, de materie primă în favoarea admiterii, mai bogată ca oricând.

O vină, desigur, revine în primul rând, cum spuneam, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, dar explicaţia rămâne - şi cu asta închei: presiunea extraordinară a reglementărilor pe calea ordonanţei de urgenţă, care impun un anume ritm, anumite incidente de procedură, anumite situaţii demne de analele negative ale Parlamentului, cum a fost situaţia de astăzi, false piedici procedurale; în ultimă instanţă, obstrucţionarea şi deformarea procesului legislativ. Astfel, a scăpat cu imperfecţiuni şi ordonanţa privind structura anticorupţie, cu care toţi suntem în mod clar de acord, iar Partidul Conservator, în mod special susţine ideea represiunii prompte şi necruţătoare a incorectitudinilor, dar, în acelaşi timp, ne preocupă să avem acele condiţii de legiferare - nu de lâncezeală, nu de delăsare, nu de ritm de melc, dar condiţii normale -, ca să putem legifera normal şi să nu se mai ajungă la proceduri atât de complicate şi de ocolite.

În sfârşit, este bine că avem această lege, o susţinem, şi-i urăm Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi doamnei ministru al justiţiei - ca reprezentant al iniţiatorului, aici, - succes în folosirea structurii de care acum dispune fără rezerve şi fără reţineri!

Vă mulţumesc.

Reţineri de constituţionalitate, bineînţeles.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă, din celelalte grupuri parlamentare?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petre Ungureanu:

Arde! (Se referă la microfonul de la tribună.)

După domnul preşedinte Andon, sigur că totul frige.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., vreau să vă spun că noi vom susţine aprobarea acestei ordonanţe prin lege. Vreau să spun că la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost momente de aleasă preţuire şi neţărmurită dragoste faţă de decizia de reexaminare. Ea a fost, cu înţelepciune, analizată. Toate punctele au fost frumos aranjate şi ticluite în aşa fel încât la sfârşitul unei zile de vreo câteva, să zicem, 8-9 ore de lucru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, numai pentru 10 zile, îmi face semn un coleg, 10 ore de lucru în comisie, eu eram în stare, sigur de oboseală, să propun un moment de reculegere în memoria consensului. Însă, este adevărat, acum, într-adevăr, cu toţii am căzut de acord - şi cu preşedintele, nu-i aşa? - că, în lupta împotriva corupţiei, nu avem nici un fel de stavilă şi nici un fel de oprelişte politică.

Iată, deci, în sfârşit, o lecţie grozavă de drept, o lecţie grozavă de patriotism, numai că, din avânt, era, cu 10 minute mai devreme, să punem Guvernul României şi România într-o situaţie absolut dificilă. Numai pentru ideea de a nu amâna cu o jumătate de zi discuţia unui tratat încheiat între Guvernul României, repet, şi o altă ţară, numai din motive absolut care nu au nici o legătură cu cele pe care le discutăm acum - de etică politică -, noi puteam să producem un incident internaţional, sau diplomatic, să-i zic.

De aceea, cred că este bine ca, măcar în ultimul ceas, să avem această reflecţie.

Sigur că ordonanţa, ca orice ordonanţă are o groază întreagă de imperfecţiuni, sigur că suntem într-un moment dificil, dar, cu toţii, cred că vrem să ne integrăm în Uniunea Europeană, şi nu pe partide, sau nu pe grupuri. Cred, în final, că soluţia adoptată de partide este bună şi vă promit că şi noi, Grupul parlamentar al P.N.L., o vom vota.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Deci, s-a vorbit din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., aveţi cuvântul.

Domnul Augustin Zegrean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur că şi Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota această propunere legislativă. Şi, indiferent ce s-a spus aici, mai în glumă, mai în serios, mai cu maliţiozitate, modificările aduse acestei ordonanţe, în urma reanalizării ei la solicitarea Preşedintelui României, sunt necesare. Au fost aduse şi introduse în această ordonanţă, pentru ca aceasta să fie pusă de acord cu dispoziţiile Constituţiei.

La discuţiile care s-au purtat şi la care toate partidele au fost reprezentate la Cotroceni, s-a căzut de acord că anumite dispoziţii din ordonanţă sunt neconstituţionale. Şi tocmai de aceea, Scrisoarea Preşedintelui a făcut aceste remarci şi au fost modificate texte din ordonanţă, pentru a o aduce în acord cu Constituţia şi pentru a nu mai da - cum spunea un antevorbitor - material de lucru Curţii Constituţionale.

Deci, vă rugăm să votaţi această ordonanţă, pentru că ea este necesară. Toată lumea este de acord că procurorii trebuie să lupte împotriva corupţiei, dar, când este vorba să le creăm instrumentele necesare pentru a lupta, ne poticnim.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă-mi îngăduiţi să iau cuvântul din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Stimaţi colegi,

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare, atât din Camera Deputaţilor, cât şi din Senat, şi-au exprimat totdeauna convingerea că este nevoie, la această oră a dezvoltării, nu a României, ci a corupţiei în România, să existe un organism specializat de luptă împotriva corupţiei. Dar, am repetat: lupta împotriva corupţiei se duce cu legea în mână, se duce cu mâinile curate, cu structuri curate şi constituite constituţional.

Este un element esenţial şi putem vedea acum, numai după reexaminarea solicitată de Preşedintele României, cât de benefică este existenţa unei structuri aşezată în cadrele ei constituţionale.

Ceea ce s-a făcut la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost expresia unui consens în ceea ce priveşte continuarea activităţii unui organism care a fost construit şchiop, a cărui modificare a fost şchioapă şi care, acum, datorită caracterului lucrativ al activităţii parlamentare, a devenit, într-adevăr, un organism care poate să funcţioneze în anumiţi parametri ai autonomiei instituţionale. Pentru că, autonomia de care trebuie să se bucure un asemenea organism este o autonomie, pe de o parte, instituţională, iar, pe de altă parte, funcţională, în sensul procedural al cuvântului.

Sigur că problema numirii procurorului-şef la această structură a Parchetului General rămâne deschisă. Va rămâne deschisă, dacă vreţi, ca o rană care atinge elementele fundamental-democratice ale separaţiei puterilor, dar nu putem ca, pentru rezolvarea acestei probleme, să obstrucţionăm continuarea unor anchete care trebuie să fie finalizate. Am avut cinstea să discut înainte de această şedinţă cu doamna ministru al justiţiei şi i-am exprimat punctul meu de vedere, în sensul că, numai datorită modificărilor pe care le facem acum, acest D.N.A., care poate să se numească oricum - "departament", "direcţie", "Dulap Naţional Anticorupţie", nu interesează -, poate să funcţioneze în nişte parametri constituţionali.

Este şi aportul membrilor grupului nostru parlamentar la constituirea acestor amendamente şi, de aceea, vom vota şi pentru munca noastră, şi pentru continuarea constituirii unor instituţii pe baza unui asemenea dialog, de natură politică şi juridică.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dacă am epuizat dezbaterile generale, să trecem la discutarea pe articole a amendamentelor admise.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Am aşteptat epuizarea dezbaterilor generale, crezând că în aceste dezbateri problema putea să apară.

Vreau să fac sublinierea, ca parlamentar vechi, doamnă ministru, că mulţumirile dumneavoastră, pe care le-aţi transmis Camerei Deputaţilor şi partidelor politice, noi le considerăm, într-un fel, şi un mod de a cere scuze. Pentru că săptămâna trecută sau două săptămâni în şir, Parlamentul României, ambele Camere au fost puse într-o situaţie extraordinar de proastă, cu imaginea că aceşti parlamentari care vor să-şi facă în continuare afacerile şi matrapazlâcurile vor să distrugă instituţia care "se luptă" - iată, ce cuvânt frumos! - cu corupţia.

Sper, doamnă ministru, şi v-aş mulţumi - vă rog, personal, vă rog - ca, la încheierea dezbaterilor în Senat, dacă se poate să spuneţi un cuvânt în legătură cu asta.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, vă mulţumesc, dar problemele dezbaterilor generale au fost epuizate de un alt vorbitor din cadrul grupului dumneavoastră parlamentar.

În aceste condiţii, pentru încălcarea regulamentului, sunt nevoit să vă sancţionez cu o observaţie, conform art.214.

Continuăm, deci, dezbaterea pe articole.

Titlul legii.

Amendament admis de către comisie: "Lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă".

Nu ştiu dacă s-a reparat votul electronic.

Procedăm la vot electronic.

Vă rog, introduceţi cartelele.

Verificăm prezenţa. Vă rog să apăsaţi pe tasta 1.

Ni se va comunica de către staff-ul tehnic. Funcţionează? Vă rog să afişaţi prezenţa.

118 prezenţi.

Vă rog să repetăm. Mai avem puţin timp la dispoziţie.

Se apasă tasta 1, pentru prezenţă.

Vă rog să apăsaţi; 10 secunde la dispoziţie.

Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi. 135.

Stimaţi colegi,

Întrucât mi s-a comunicat o defecţiune, înainte de începerea şedinţei, iar acum, majoritatea dintre dumneavoastră au îndoieli cu privire la funcţionare, rog staff-ul tehnic să verifice până mâine şi vom vota prin vot deschis.

Există o altă propunere de modalitate de vot?

Vot deschis, prin ridicare de mâini.

La titlul legii, amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Majoritatea celor prezenţi.

Articolul unic, în redactarea comisiei: "Se aprobă ordonanţa de urgenţă".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Se abţine cineva? O abţinere.

Majoritatea celor prezenţi.

Adoptat.

Art.I, pct.2, alin.1 al art.1 va avea cuprinsul stabilit de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Cine este pentru amendamentul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Art.I, pct.4, alin.3¹ al art.1, în amendamentul formulat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Art.I, pct.8, alin.4 al art.4, în cuprinsul dat de către comisiei.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Art.II, în redactarea dată de către comisie lit.a), lit.b), lit.c) şi lit.d) ale acestui articol.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Având în vedere că avem cvorumul necesar pentru adoptarea legilor organice, supun la vot legea, în ansamblul ei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu.

Abţineri?

Cu o abţinere şi marea majoritate a celor prezenţi, a fost adoptată această Lege privind funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Îi doresc succes!

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că până la începerea părţii a doua a şedinţei nu mai sunt decât 5 minute, permiteţi-mi să suspend şedinţa pentru aceste cinci minute.

(Lucrările s-au suspendat la ora 17,55 şi s-au reluat la ora 18,00. După pauză, lucrările au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. )

Doamna Daniela Popa:

Bună seara!

Stimaţi colegi,

Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Începem cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Răspunde domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Petru Gabriel Vlase, Grupul parlamentar al P.S.D.

Este în sală? Nu este în sală.

Vă rog, domnule secretar de stat, să-i transmiteţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Este în sală.

Deci, răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircia Giurgiu, referitor la fondurile europene.

Domnule secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile Memorandumului de finanţare din 2 decembrie 2003, dintre Guvernul României şi Comisia Europeană, referitor la Programul Naţional PHARE 2003 pentru România, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei acţionează ca autoritate de implementare, iar Ministerul Integrării Europene acţionează în calitate de autoritate contractantă, respectiv agenţie de implementare pentru Programul PHARE 2003, coeziune economică şi socială, componenta "dezvoltarea resurselor umane".

Pentru îndeplinirea obiectivului programului, Ministerul Integrării Europene, în calitate de autoritate contractantă, a lansat licitaţia deschisă pentru Programul PHARE 2003 CES, "dezvoltarea resurselor umane", cu două priorităţi, respectiv "măsuri active pe piaţa muncii", pentru şomeri şi "promovarea capitalului uman", pentru angajaţi.

În vederea obţinerii finanţării nerambursabile, solicitanţii trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate stabilite prin Ghidul solicitantului, şi proiectul depus să corespundă din punct de vedere tehnic cerinţelor menţionate în documentul precizat mai sus.

Pentru Regiunea de dezvoltare 6 - nord-vest, au fost alocate resurse financiare în valoare de 880.414 euro şi, ca urmare a licitaţiei, în Regiunea nord-vest au fost depuse un număr de 114 proiecte.

Ca urmare a evaluării acestora de către un comitet de evaluare regional, stabilit în conformitate cu procedurile impuse de Practical Guide for PHARE, ISPA and SAPARD, au fost propuse spre finanţare un număr de 21 de proiecte, în valoare totală de 865.033 euro, acestea fiind aprobate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerul Integrării Europene şi Delegaţia Comisiei Europene.

În faza de precontractare, conform Ghidului solicitantului, aplicanţilor selectaţi li s-a cerut să pună la dispoziţia autorităţii de implementare şi autorităţii contractante o serie de documente originale care să dovedească îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.

Termenul limită pentru depunerea acestor documente a fost 15 decembrie 2005, întrucât contractele au fost încheiate cu clauză suspensivă.

Deoarece acest termen nu a fost respectat de 6 dintre promotorii de proiecte, fie că nu au prezentat documentele solicitate, fie că documentele nu erau valabile, pentru aceste motive, contractele au devenit nule. Astfel, din cele 21 de proiecte contractate, în valoare de 865.033 euro, un număr de 6 proiecte, în valoare de 266.246,34 euro, au devenit nule, din cauză că promotorii selectaţi nu au putut proba cu documente condiţiile de eligibilitate.

Faţă de cele menţionate, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, ca autoritate contractantă pentru Programul PHARE 2004-2006, va continua să organizeze seminarii de informare pentru posibilii promotori de proiecte, insistând asupra importanţei deosebite a condiţiilor de eligibilitate prezentate în Ghidul aplicantului, care este distribuit gratuit pentru fiecare Program PHARE, fiecăruia dintre cei interesaţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Până la intervenţia dumneavoastră, domnule deputat, înţeleg că interpelarea este adresată şi Ministerului Integrării Europene şi, cu voia dumneavoastră, aş da cuvântul domnului secretar de stat Adrian Ciocănea, la aceeaşi interpelare referitoare la fondurile europene.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Adrian Ciocănea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Vă mulţumesc.

Răspunsul nostru a fost comun cu cel al Ministerului Muncii. Doar o precizare aş vrea să fac. Pentru clarificarea domnului deputat. din păcate pentru noi, Programul PHARE în forma în care a trecut prin Guvern în 2001 nu a permis aşa-numita supracontractare, over contracting, motiv pentru care aceşti bani s-au pierdut din cauza, iarăşi, din păcate, beneficiarilor, cum s-a spus mai devreme, dacă am fi avut această posibilitate de supracontractare, atunci ar fi avut statul român şi posibilitatea ca Ministerul Integrării Europene să contracteze în rezervă câteva proiecte, şi atunci aceşti bani nu s-ar fi pierdut.

Deci, aceasta este doar o precizare pe care voiam s-o fac, fiindcă răspunsul anterior a conţinut toate informaţiile pe care le-a pus la dispoziţie inclusiv Ministerul Integrării.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru comentarii.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă mulţumesc, domnilor secretari de stat.

Într-adevăr, există o problemă în regiunea de nord-vest, fiindcă acolo s-au pierdut banii. În celelalte regiuni am înţeles că situaţia este mai bună. Dar, având în vedere faptul că este vorba de şomeri şi de noi locuri de muncă, cred că ar fi cazul, pentru viitor, să se ţină cont de aceste aspecte care au fost prezentate anterior, şi anume să nu fie primite decât firmele care prezintă garanţii şi care cu siguranţă pot să implementeze aceste programe. Altfel, vom continua să pierdem fonduri europene care ne-ar prinde destul de bine pentru a ajuta şomerii şi salariaţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Ioan Ţundrea, referitoare la efectele şi defectele condiţiilor speciale de muncă.

Domnul deputat, dacă este în sală? Nu este prezent.

Vă rog, domnule secretar de stat, transmitem răspunsul în scris domnului deputat Ioan Ţundrea.

Domnul deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.R.M. Este în sală. A făcut o interpelare referitoare la Societatea Comercială C.F.R. Mesagerie S.A.

Răspunde domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Vreţi să dezvoltaţi interpelarea? Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Care este problema aici? Şi, de fapt, această solicitare a mea nu s-a adresat numai Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, ci şi Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În programul de astăzi sunt prevăzute toate trei aceste ministere că doresc să-mi dea răspunsul. Este foarte bine. Îmi pare rău că nu dă şi Ministerul Transporturilor, pentru că ar fi fost direct implicat în el, fiindcă este vorba de vagoanele de bagaje şi de mesagerie.

În orice caz, tema este mai mult decât gravă; mai mult decât gravă. Presa din ultimele zile a început să prezinte situaţia din diverse localităţi din ţară. Astăzi citeam în ziar despre cei de la Iaşi, pentru o situaţie similară.

Deci, ce s-a întâmplat? După privatizarea Societăţii C.F.R. Mesagerie, oamenii, încet-încet, au fost daţi afară, în condiţii în care - mai mult, mai mult pur şi simplu de bătaie de joc, aş putea spune - nu mai au nici un fel de drepturi; inclusiv faptul că nu pot nici să meargă şi să primească ajutor de şomaj, din cauza faptului că nu se plăteşte această alocaţie, c. a. s.-ul.

De asemenea, nu pot să meargă nici măcar ca să urmeze cursuri de profesionalizare într-un alt domeniu, din aceleaşi motive; pentru faptul că nu se plăteşte cotizaţia sindicală, nici liderii sindicali nu-i mai apără.

Deci, oamenii au făcut greva foamei. Nimeni nu s-a uitat la ei, nici că le pasă. Primesc nişte fluturaşi care nu au nici un fel de acoperire, deci, numai fluturaşi, hârtie goală, fără însă nici un ban.

În această situaţie în care eu i-am găsit pe cei de la Târgu-Mureş, disperaţi, - acesta este cuvântul şi nu exagerez absolut deloc -, sper ca răspunsul pe care mi-l va da domnul secretar de stat, cât şi ceilalţi domni secretari de stat care probabil că au venit astăzi aici ca să susţină răspunsul, să fie corespunzător şi să putem să găsim o soluţie, astfel încât să nu ne batem joc de oameni în România de astăzi.

Vă mulţumesc şi aştept răspunsul.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din fişa primită de la guvern, înţeleg că interpelarea dumneavoastră a fost adresată nu numai Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, dar şi Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerului Finanţelor Publice.

Din păcate, este prezent numai domnul secretar de stat din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Acceptaţi numai răspunsul din partea acestui minister? Şedinţa o purtăm în plen şi nu pe hol, îmi pare rău.

domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Cătălin Dănilă:

mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Sper ca răspunsul oarecum extins pe care urmează să-l transmit, să satisfacă în cea mai mare măsură posibilă această întrebare. Între 30 ianuarie 2006 şi 1 februarie 2006 inspectorii de muncă din cadrul Inspecţiei Muncii şi Inspectoratul teritorial de muncă Bucureşti au efectuat un control de fond în limitele de competenţă legale la Societatea Comercială "Expediţii, mesagerie, bagaje, coletărie, valori băneşti şi corespondenţă CFR - mesagerie, pentru a verifica modul în care societatea respectă prevederile legale în vigoare în domeniul relaţiilor de muncă, respectiv Codul muncii, precum şi modul de îndeplinire a măsurilor dispuse în controlul tematic realizat în luna octombrie 2005, materializate prin încheierea procesului-verbal de control nr.23.318 din 2005.

Ca urmare a verificării prin sondaj a documentelor existente la sediul societăţii din strada Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp B-3, documente puse la dispoziţie de domnul Matei Sergiu, în calitate de director al societăţii, au fost constatate următoarele. Societatea respectă prevederile art.11, 12, 15, 16, 17, 27, 238, 241 din Codul muncii cu privire la încheierea contractelor individuale de muncă. Ca urmare a privatizării societăţii, în luna decembrie 2004 contractele individuale de muncă încheiate până la această dată au fost preluate de Inspectoratul teritorial de muncă Bucureşti, în data de 1 martie 2005. În ceea ce priveşte executarea contractelor individuale de muncă, societatea nu a făcut dovada respectării prevederilor art.40 alin.1 lit.f) din Codul muncii, respectiv nu a făcut dovada achitării contribuţiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, atât contribuţiile reţinute pe statul de plată, cât şi contribuţiile datorate de angajatori pentru lunile mai - decembrie 2005.

Potrivit art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani sau cu amendă, reţinerea şi nevărsarea cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinerea la sursă.

Deoarece Inspecţia Muncii nu are competenţă legală în acest domeniu, prin adresa nr. 26.427 din 2005 a fost înştiinţată Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală de Inspecţie Financiar-fiscală în vederea efectuării unui control.

Referitor la modificarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor societăţii, în verificarea efectuată prin sondaj, care a cuprins perioada august-decembrie 2005, au fost constatate următoarele: se respectă în mare parte prevederile art.41 din Codul muncii, astfel actele adiţionale care modifică clauzele contractelor individuale de muncă sunt semnate de ambele părţi, excepţie făcând actul adiţional nr.13/1130 din 2005 prin care a fost modificat salariul, acesta nefiind semnat de salariaţi. Unele acte adiţionale prezintă modificări şi ştersături, unele acte adiţionale nu sunt înregistrate la unitate, nerespectându-se astfel prevederile art.11, alin.3 din Decretul nr.92/76 privind carnetul de muncă.

Pentru remedierea acestor deficienţe, a fost dispusă ca măsură obligatorie, prin procesul-verbal de control, respectarea prevederilor legale.

În perioada verificată, au încetat activitatea un număr de 138 de salariaţi, din care 113 în temeiul art.55, ca urmare a acordului părţilor, 15 salariaţi în temeiul art.79, demisie, un salariat în temeiul art.79, demisie cu respectarea termenului de preaviz, un salariat în temeiul art.79, demisie fără preaviz, 5 salariaţi în temeiul art.61, disciplinar, 2 salariaţi în temeiul art.56, la data expirării termenului contractului individual de muncă, un salariat în temeiul art.56, la data comunicării deciziei de pensionare, toate aceste articole fiind din Codul muncii.

Decizia de încetare a activităţii în temeiul art.61 - disciplinar, din Codul muncii, cu privire la concedierea din motive care ţin de persoana salariatului, sunt emise cu respectarea prevederilor din Codul muncii, în sensul efectuării cercetării disciplinare.

S-a constatat că pentru un număr de 15 salariaţi nu au fost emise deciziile de încetare a activităţii, deşi au solicitat în scris acest lucru. pentru remedierea acestor deficienţe a fost dispusă ca măsură obligatorie prezentarea documentelor care clarifică situaţia celor 15 salariaţi care au depus cerere de încetare a contractelor individuale de muncă.

În unele decizii de încetare emise de societate şi prezentate spre control, s-a constatat că nu este specificată durata concediului de odihnă aferent perioadei lucrate şi numărul zilelor efectuate. Totodată nu reiese din decizii dacă zilele de concediu neefectuate au fost compensate în bani la încetarea activităţii, în conformitate cu articolele şi prevederile Codului muncii. De asemenea, în nota de lichidare nu se specifică dacă au fost efectuate toate zilele de concediu de odihnă cuvenite sau dacă au fost compensate în bani.

De asemenea, pentru remedierea acestor deficienţe, a fost dispusă ca măsură obligatorie prezentarea documentelor care fac dovada efectuării concediului de odihnă sau compensarea zilelor neefectuate.

În perioada verificată, societatea are un număr de 23 contracte individuale de muncă suspendate în temeiul art. 51 lit.a) din Codul muncii, concediul pentru creştere copii în vârsta de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani.

Cu privire la respectarea art.116 din Codul muncii, societatea a îndeplinit măsura dispusă prin procesul-verbal de control 22.318 din 2005, prezentând foile colective de prezenţă pentru lunile mai, iunie, iulie, august 2005. Facem menţiunea că aceste foi colective de prezenţă se întocmesc şi se păstrează la punctele de lucru ale societăţii.

În statele de plată este evidenţa orelor lucrate de fiecare salariat în parte, inclusiv munca de noapte, orele prestate în sărbătorile legale sau în zilele de repaus săptămânal, precum şi sporurile acordate, societatea îndeplinind măsura dispusă prin procesul verbal, prezentând planificarea concediilor de odihnă pentru anul 2005, conform art.143 din Codul muncii. Societatea nu a depus la Inspectoratul teritorial de muncă Bucureşti dovezile de calculare a drepturilor salariale pentru luna decembrie 2005, până la data de 25 ianuarie 2006. Nerespectarea de către angajator a prevederilor sus-menţionate constituie contravenţie, conform art.14 din Legea nr.130/1999 cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează cu amendă între 3000-6000 de roni.

Inspectorii de muncă au dispus totodată ca măsură obligatorie prezentarea dovezilor depunerii la ITM Bucureşti a dovezilor de calcul a drepturilor băneşti pentru luna decembrie 2005.

Privitor la plata salariilor, ... e foarte lung răspunsul, dacă îmi permiteţi... Vă mulţumesc. Privitor la plata salariilor şi a respectării prevederilor art.156 din Codul muncii, salariaţii se plătesc întotdeauna înaintea oricăror altor obligaţii băneşti ale angajatorilor. prin procesul-verbal de control 23.318 din 2005, inspectorii de muncă au dispus ca măsură obligatorie dovada achitării drepturilor salariale pentru lunile mai, iunie, iulie, august 2005 pentru toţi salariaţii societăţii. Societatea a achitat drepturile salariale restante pentru perioada ianuarie -iulie 2005, prezentând în acelaşi timp un proiect de redresare a activităţii Societăţii Comerciale CFR-Mesagerie S.A.

În data de 30 ianuarie 2006, angajatorul a prezentat documentele contabile prin care a rezultat că pentru lunile septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 2005 - suma totală obţinută din încasări în fiecare lună reprezintă aproximativ 18,2%, 11%, 8,7%, 17,82% din fondul total de salarii aferent aceleiaşi luni.

În luna august 2005 au fost achitate salariile din luna iulie în proporţie de 70% din totalul fondului de salarii, conform documentelor prezentate.

Societatea nu a prezentat documente din care să rezulte că au fost efectuate plăţile reprezentând drepturile salariale aferente lunii august, septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie 2005. La data controlului, societatea înregistrează un număr total de 188 de litigii de muncă pe rol în instanţă, ce au ca obiect plata salariilor, plata tichetelor de masă, acordarea de ajutoare materiale, plata indemnizaţiei de creştere a copilului până la vârsta de 2 ani, restituire cu garanţii etc.

Inspectorii de muncă au dispus ca măsură obligatorie societăţii prezentarea documentelor din care să rezulte că au fost efectuate plăţile reprezentând drepturile salariale aferente lunilor august-decembrie 2005.

S-a constatat faptul că societatea nu respectă prevederile art.161 din Codul muncii, respectiv nu plăteşte salariile în bani, cel puţin o dată pe lună, la data stabilită prin contractele individuale de muncă, inspectorii de muncă dispunând ca măsură obligatorie respectarea acestor prevederi.

Societatea respectă prevederile art.159 din Codul muncii cu privire la stabilirea salariului brut lunar, cel puţin a calculului salariului de bază minim pe ţară. Din verificarea statelor de plată s-a constatat că societatea efectuează reţineri salariale, contravaloarea telefonului mobil de serviciu, rate bancare, fără a respecta prevederile art.164 din Codul muncii, inspectorii de muncă dispunând ca măsură obligatorie respectarea acestor prevederi.

În ceea ce priveşte negocierea contractului colectiv de muncă privind conflictul de interese sesizat şi înregistrat la Direcţia de muncă Bucureşti, în care se menţionează că faţă de susţinerile părţilor conflictului de interese rămâne deschis, nu au fost prezentate documentele din care să rezulte că până la data efectuării controlului, angajatorul nu a finalizat negocierea contractului colectiv de muncă, s-a dispus ca măsură obligatorie respectarea prevederilor art.236 din Codul muncii şi prezentarea procesului-verbal de negociere a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, pe anii 2005 şi 2006 sau a documentelor justificative privind stadiul în care se află negocierea. Am să...

Doamna Daniela Popa:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Ionel Cătălin Dănilă:

Am să închei, reprezentantului societăţii, cel care a prezentat documentele la inspecţie, i s-au adus la cunoştinţă de către inspectorii de muncă prevederile art.21 din Legea nr.108/1999 privind înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei muncii, refuzul unui angajator, persoană fizică sau juridică, de a aduce la îndeplinire măsurile obligatorii dispuse de inspectorii de muncă la termenele stabilite de aceştia, în limitele şi cu respectarea prevederilor art.619, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3000 la 10 000 roni.

În continuare, CFR-mesagerie va fi monitorizată în vederea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi îndeplinirii măsurilor dispuse. Salariaţii CFR-mesagerie ce vor sesiza Inspecţia Muncii cu privire la neîncasarea drepturilor salariale restante vor fi îndrumaţi să se adreseze instanţei de judecată competente, deoarece prin controalele efectuate şi sancţiunile dispuse au fost epuizate toate căile legale pe care le are Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei prin Inspecţia Muncii de a determina angajatorul să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă informez că reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice a sosit, acceptaţi şi răspunsul din partea ministerului?

Domnul secretar de stat Cătălin Doică, răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, referitoare la Societatea Comercială CFR mesagerie S.A.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Cătălin Doică:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Nu, n-o s-o mai citesc încă o dată, o să vă spun doar că este de competenţa Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, deci nu are Ministerul Finanţelor Publice o competenţă în a vă răspunde la întrebarea pusă de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Am să încep cu ultima afirmaţie a domnului secretar de stat care a spus că Ministerul Finanţelor nu are nici o obligaţie. Eu mă îndoiesc.

Mă îndoiesc, domnule secretar de stat, pentru că dumneavoastră ca minister al finanţelor trebuie neapărat să încasaţi nişte sume de bani. Atâta timp cât oamenii au de luat salarii, iar salariile acestea sunt însoţite de impozite, iar impozitele le încasează Ministerul Finanţelor, nu altcineva în ţara asta, după câte ştiu eu, acolo merg, la Ministerul Finanţelor. Atunci, dumneavoastră îmi răspundeţi că Ministerul Finanţelor nu este interesat? Mă scuzaţi, dar cred că răspunsul este superficial şi l-aţi tratat ca atare.

Eu apreciez răspunsul pe care l-am primit din partea domnului secretar de stat de la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, pentru că se vede că s-au preocupat din acest punct de vedere, pentru ca să găsească o soluţie, adică prin controalele care s-au efectuat.

Din păcate, finalul era aşa, rugându-l pe domnul ministru să-mi spună: "şi măsurile pe care le preconizaţi".

Am impresia că aici s-au spus toate ce s-au făcut, controalele care s-au făcut, amenzile care s-au dat, dar măsurile care se preconizează? Ce se întâmplă cu oamenii aceştia, pentru că oamenii aceştia nici în şomaj nu pot să meargă în clipa de faţă, pentru că această societate şi acest Awdi Hassan care este patronul acestei societăţi şi care şi-a însuşit-o, pentru că numai aşa se poate defini termenul, în măsura în care nu respectă contractul de privatizare, deci în felul acesta oamenii aceştia nici nu pot să meargă pentru un curs de formare într-o altă specialitate. Nu pot să beneficieze de ajutorul de şomaj.

Deci aceasta era problema socială, domnule secretar de stat, la care mă adresam eu. În afară de partea strict financiară şi ceea ce se face sau ceea ce nu se face, ce facem pentru ei, adică eu am mers pe ideea sufletească pentru aceşti oameni şi pentru problema socială, pentru că toţi au nişte copii care merg la şcoală şi care nici măcar bursă nu au, nici bani cu care să meargă să-şi plătească biletele sau nici din ce să trăiască. Aici este partea proastă, mai ales în condiţiile în care sunt unele familii, în cazul de faţă, în care amândoi membrii de familie lucrează la aceeaşi întreprindere, deci la mesagerie. Din ce trăiesc oamenii aceştia?

Deci, eu v-aş ruga, domnule ministru, dacă sunteţi amabil, şi cu asta închei, vă mulţumesc pentru ceea ce mi-aţi răspuns, dar în acelaşi timp, să vă gândiţi dacă puteţi şi cu o altă ocazie sau mai făcând încă un pas, acel pas mic înspre oamenii care, de fapt, sunt cei cărora li se adresează Ministerul Solidarităţii Sociale şi Familiei. Subliniez această idee.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Cred că acceptaţi să primiţi răspuns la aceeaşi interpelare şi din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Domnul secretar de stat Ioan Andreica.

Deci răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al PRM.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule deputat, referitor la interpelarea dumneavoastră adresată Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului vă comunicăm următoarele: în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 700/2003 privind unele măsuri privind accelerarea privatizării societăţilor comerciale.... nu mai citesc preambulul, CFR călători a scos la vânzare pachetul de acţiuni deţinut la Societatea Comercială de expediţii, mesagerie, coletărie, bagaje, valori băneşti şi corespondenţă CFR - Mesagerie S.A.

Licitaţia s-a adjudecat în favoarea S. C. "Monalisa". prin Hotărârea Guvernului nr. nr.2140/2004 s-au aprobat condiţiile principale ale contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni, ce urmează a fi încheiat de către Societatea Naţională de Transport feroviar de călători CFR - călători S.A., în calitate de vânzător şi Societatea Comercială "Monalisa" SRL, în calitate de cumpărător.

Prevederile contractuale stipulează în mod clar drepturile şi obligaţiile celor două părţi semnatare. În conformitate cu prevederile contractuale, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nu are competenţa de a interveni în soluţionarea problemelor apărute în raporturile de muncă dintre cele două părţi şi nici nu se poate pronunţa asupra aspectelor cu privire la drepturile salariale, precum şi a celorlalte drepturi pe personal pe care salariaţii din cadrul CFR - mesagerie trebuiau să le primească.

Conform prevederilor Codului muncii şi având în vedere caracterul obligatoriu al contractelor dintre cele două părţi, considerăm că aspectele semnalate sunt de competenţa părţilor semnatare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru un scurt comentariu, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc pentru înţelegere, dar acesta este un adevăr. Eu am nişte îndoieli, domnule secretar de stat, asupra afirmaţiei că Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nu are nimica, adică este vorba de o problemă de postprivatizare. Deci, de la S.C.- Călători, nu, de acolo s-a privatizat această mesagerie.

Dumneavoastră, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, nu vă mai interesează acest lucru, nu vă mai interesează acest lucru, nu vă mai interesează că nu mai sunt vagoane de bagaje, de exemplu, de mesagerie în trenuri? Dacă nu vă interesează, nu vă supăraţi, atunci de ce vă mai numiţi Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi vă ocupaţi cu CFR-ul? Puteţi să vă numiţi oricum.

Deci, părerea mea este că asemenea aspecte trebuie undeva gândite şi soluţionate.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Observ din fişa de la guvern că la acelaşi tip de interpelare răspunsul trebuie dat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului domnului deputat Mircea Costache, referitor tot la Societatea Comercială CFR. Acceptaţi acum să vi se dea cuvântul?

Vă rog, domnule secretar de stat Ioan Adreica.

Domnul Ioan Andreica:

Domnule deputat Mircea Costache, v-aş cere permisiunea să nu mai repet ce am citit înainte, precizările sunt similare, în plus afirm faptul că Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nu mai are nici un fel de competenţe postprivatizare în ceea ce priveşte relaţiile dintre cele două părţi, respectiv societatea nouă care a cumpărat şi salariaţii, conform contractului de muncă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Mircea Costache:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Era o nuanţă între răspunsul solicitat de colegul Moisoiu şi în aceeaşi problemă. Nu se poate ca domnul ministru să nu fi observat că eu am întrebat cum se justifică vânzarea către Hassan Awdi de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, inclusiv a biroului de informaţii călători. Ce treabă avea mesageria, dacă tot a căzut difuzarea presei în România pe mâna unui cetăţean străin cu numele Hassan Awdi, să ne difuzeze el presa după cum doreşte, ca pe unele să le obstrucţioneze de la vânzare şi să la mai uite prin mesagerie. Totuşi s-a mers prea departe, după părerea mea, cetăţenii care ni se adresează la Biroul parlamentar şi care reclamă faptul că nu sunt plătiţi de la 1 august şi că, în bătaie de joc, de Crăciun, li s-a dat câte un milion jumătate din proprii bani ai lor reţinuţi ca garanţii gestionare, acolo unde patronul Hassan Awdi nu avea legalmente acces. Şi în bătaie de joc le-a dat salariaţilor din banii lor, ai salariaţilor un ajutor de Crăciun. Iar pentru salariile neplătite de la 1 august îi sfătuieşte să-şi caute alte locuri de muncă, pentru că au fost, odată cu activele de la CFR - mesagerie S.A., vânduţi ca sclavi şi salariaţii. Iar patronul care i-a cumpărat face, după cum se vede, ce pofteşte cu ei, dar s-a mers, cum spuneam, mai departe şi s-au vândut nu numai CFR mesagerie S.A., ci odată, în cadrul aceluiaşi contract, şi birourile de informaţii din staţiile de CFR - călători.

Meritam măcar o referire, domnule ministru, la motivaţia pe care aţi avut-o în vedere când s-a fundamentat această tranzacţie, din punctul nostru de vedere, cel puţin surprinzătoare.

După aceea, sunt cetăţeni ai României care ni se adresează şi fie Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, fie Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, fie AVAS care gestionează activele statului român, cineva din acest guvern trebuie să aibă în vedere că, pe lângă înstrăinarea de active, au înstrăinat şi destine umane care n-au cui să se adreseze decât nouă care îi reprezentăm în forul legislativ.

Aştept precizări.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Precizări, domnule secretar de stat. Maximum 2 minute, conform regulamentului.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Andreica:

Vă mulţumesc.

Vreau să mai fac precizarea în plus că birourile de care dumneavoastră vorbiţi făceau parte la vremea aceea din acelaşi pachet de acţiuni al societăţii care s-a privatizat.

Referitor la personal, cred că e un proces care se întâmplă în toate ramurile, personalul se transferă implicit, cu acelaşi contract de muncă, la societatea care a cumpărat. Deci Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi, în orice alt caz, alt minister, nu mai are implicaţii după aceea în ceea ce priveşte relaţia forţei de muncă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. N-aţi mai avea voie să interveniţi, domnule deputat, conform regulamentului.

Domnul Ioan Munteanu:

Aveam de încă două ori...

Doamna Daniela Popa:

Poftiţi, poftiţi.

Domnul Mircea Costache:

Vă mulţumesc, domnule coleg Munteanu. Nu voiam să spun altceva decât că nu ne putem deroba la infinit de răspunderile pe care un guvern în care mâncăm pâine şi pe care îl reprezentăm de acolo, de la un minister sau de la altul, aşa, îl are, răspunderile pe care le avem cu toţii şi, în primul rând, dumneavoastră, că dumneavoastră guvernaţi, faţă de cetăţenii ţării care ni se adresează nu unul, nu doi, ci zeci de salariaţi dezmoşteniţi care sunt menţinuţi în continuare la muncă, muncesc zi de zi, îşi fac programul de 10 - 12 ore pe zi, semnează instrucţiuni specifice, tip CFR pe care dumneavoastră le cunoaşteţi mai bine, se supun tuturor rigorilor pe care le impune calea ferată, serviciul acolo şi nu sunt plătiţi de la 1 august. Dacă îl mai ţinem..., am ajuns în martie, o să ajungem cândva, eu n-o să fiu nici un Miron Cosma, nici un om... sunt şi eu un intelectual român cu oarecare pretenţii, dar într-o bună zi o să-i pun într-un autobuz şi vi-i aduc aici, că poate pe ei îi înţelegeţi mai bine, eu nu mă fac decât ecoul necazurilor şi nemulţumirilor lor pe care nu eu şi nici ei nu le-au generat.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumim pentru precizări, domnule deputat.

Vă anunţ că din partea Ministerului Sănătăţii se solicită amânare pentru fundamentarea răspunsului la interpelarea domnului deputat Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar al PRM, referitor la deblocarea de posturi la serviciul de ambulanţă din Bistriţa-Năsăud. Ministerul Administraţiei şi Internelor solicită amânare pentru fundamentarea răspunsului la interpelarea domnilor deputaţi Eduard Martin, Corneliu dida şi Alexandru Mazăre - Grupul parlamentar al PSD, referitoare la atitudinea prefectului judeţului Constanţa; Ministerul Economiei şi Comerţului solicită amânare pentru fundamentarea răspunsului domnului deputat Vasile Soporan - Grupul parlamentar al PSD, referitoare la industria sticlei; Ministerul Afacerilor Externe solicită amânare pentru fundamentarea răspunsului la interpelările domnilor deputaţi: Ioan Aurel Rus - Grupul parlamentar al PRM şi domnului deputat Adrian Moisoiu - Grupul parlamentar al PRM; Ministerului Educaţiei şi Cercetării solicită amânare pentru fundamentarea răspunsului la două interpelări: o interpelare a doamnei deputat Manuela Mitrea - Grupul parlamentar al PSD, referitoare la formarea iniţială a personalului didactic din învăţământul primar şi preprimar şi la interpelarea domnului deputat Paul Magheru - Grupul parlamentar al PRM, referitoare la necesitatea promovării unei hotărâri de guvern cu specializările acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu pe universităţi, facultăţi sau departamente.

Continuăm cu răspunsul la interpelări. Interpelarea domnului deputat Ioan Munteanu, Grupul parlamentar al PSD, interpelare referitoare la pensiile militare de stat. Cu această interpelare a fost sesizat Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul Apărării Naţionale.

Aşa este, domnule deputat. Răspunsul la interpelare din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă.

Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Da, am să fiu foarte scurt, dacă îmi permiteţi.

mulţumesc, doamna preşedinte.

Aşa cum este prevăzut în art.94 din Legea nr.19/2000 prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, între sistemul public de pensii şi sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensia pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.

Rezultă că persoana menţionată în interpelare, domnul Darie Constantin, nu poate beneficia de vechime în serviciu, în calitate de cadru militar activ, pentru deschiderea drepturilor de pensie anticipată în sistemul public de pensii. La împlinirea vârstei standard, prevăzută de Legea nr.19/2000, cel în cauză poate solicita pensionarea pentru limită de vârstă, iar deschiderea drepturilor de pensie se va face astfel: pentru perioada lucrată în viaţa civilă, la Casa judeţeană de pensii Neamţ, pentru perioada lucrată ca militar activ, la Secţia pensii militare din Ministerul Apărării Naţionale.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc. Acceptaţi şi răspunsul din partea Ministerului Apărării Naţionale, domnul secretar de stat Marius Bâlu.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Marius Bâlu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

În principiu este acelaşi răspuns, voiam numai să completez că urmare a unui memoriu adresat de către petent instituţiei militare, în luna noiembrie 2005, s-a formulat un răspuns similar, ocazie cu care i-au fost comunicate şi detaliile privind documentele necesare în acest sens. Deci, domnul Darie ştie ce acte trebuie să ne trimită.

Doamna Daniela Popa:

Aţi cerut şi răspuns scris, da? Am înţeles că a fost transmis răspunsul scris.

Aveţi comentarii, domnule deputat?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Munteanu:

Vreau să spun că ştiu de răspunsul pe care l-a primit petentul în anul 2005, el a venit la Biroul parlamentar şi s-a declarat nemulţumit de acest răspuns şi susţine că totuşi el nu beneficiază de dreptul de pensie, deşi a lucrat în Ministerul Apărării Naţionale 10 ani şi ceva.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Tot din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircia Giurgiu, referitor la indemnizaţia pentru creşterea copilului.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, începând cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care în ultimul an, anterior datei naşterii copilului au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitelor pe venit, potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de 2 ani, sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani, precum şi de o indemnizaţie lunară în cuantum de 800 de lei noi - roni. Cele 12 luni pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoana s-a aflat în una sau mai multe din următoarele situaţii: şi-a însoţit soţul, soţia, respectiv trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate, a beneficiat de indemnizaţie de şomaj, stabilită conform legii sau a realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condiţiile prevăzute de actele normative cu caracter special care reglementează concediile colective, a beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, a beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale, a beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii pentru maternitate, a beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav, respectiv concedii medicale, indemnizaţii de risc maternal, a beneficiat de pensie de invaliditate, a beneficiat de concedii şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar organizate potrivit legii pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu examen de licenţă sau de diplomă, a satisfăcut stagiul militar ca militar în termen sau ca militar cu termen redus pe durata legal stabilită; a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; a realizat în sistemul public de pensii, până la data de 1 ianuarie 2006, perioada de stagiu de cotizare pe bază de contract de asigurare socială sau a beneficiat de indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului prevăzută de ordonanţa de urgenţă.

Prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii 571/2003, se înţelege venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, aşa cum sunt definite de această lege, respectiv de prevederile art.55 alin.1 şi 2, respectiv 46 alin.1 şi 4, şi ale art.71.

Totodată, menţionăm că pentru o mai buna aplicare a ordonanţei, prin Hotărârea de Guvern nr.53/2005, normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului au fost îmbunătăţite.

Referitor la acordarea indemnizaţiilor, această hotărâre reglementează faptul că beneficiază de concediu şi de indemnizaţie pentru creşterea copilului şi persoanele care până la data de 1 ianuarie 2006 ar fi fost îndreptăţite să beneficieze de indemnizaţia pentru creşterea copilului reglementată de Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe baza acestor reglementări, petenţii pot solicita acordarea drepturilor, în condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege, cu condiţia prezentării documentelor care atestă vechimea, conform prevederilor art.1 din Ordonanţa de urgenţă nr.148, cele pe care le-am menţionat la începutul răspunsului.

Problema obţinerii documentelor necesare de la societăţile care fie au fost închise, fie se află în procedură de faliment, se poate rezolva numai de către petent, pe cale amiabilă sau pe cale judecătorească.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dacă doriţi să interveniţi, domnule deputat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, începând cu 1 ianuarie, s-a reglementat mai bine acordarea indemnizaţiei. Există o problemă, cea referitoare la lunile premergătoare, de la sfârşitul anului trecut, noiembrie-decembrie, chiar octombrie, în care sunt foarte multe salariate care lucrau la unităţi economice care fie s-au închis, fie au probleme, fie nu şi-au plătit contribuţia. Ce se întâmplă cu aceste persoane? Asta era întrebarea, fiindcă cu toate că s-a pus foarte greu în aplicare acest program, până la urmă este bun şi de la 1 ianuarie au garantate veniturile.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar al P.R.M. Nu este în sală. Primeşte în scris.

Domnule secretar de stat Lemeny, trimiteţi răspunsul în scris domnului deputat. Mulţumesc mult.

Din partea Ministerului Sănătăţii, răspunsul la interpelarea domnului deputat Anghel Stanciu, referitoare la terminarea Spitalului clinic de urgenţă al municipiului Iaşi.

Doriţi să dezvoltaţi interpelarea? Da.

Poftiţi, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna preşedintă,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Moldova are o caracteristică. Toate guvernele au obţinut voturi, nu are miniştri şi nici spital de urgenţă. Trebuia să fie o mulţumire din partea Guvernului.

Din '96 s-au început lucrările la un spital de urgenţă, s-a ajuns în stadiul în care e aproape să aibă acoperiş.

Domnul ministru Nicolăescu, care se autointitulează "contabilul portocaliu", a spus că va construi alt spital, şi mai mare şi mai frumos, de parcă ar fi mănăstirea Curtea de Argeş.

În buget sunt prinse 100 de miliarde pe acest obiectiv. Domnia sa a afirmat că nu va vedea actualul spital de urgenţă în construcţie nici un leu.

În aceste condiţii, ne întrebăm: facem spitale pentru comisioane sau pentru pacienţi? De aceea, mi-am permis să adresez, distinsului meu coleg, domnul deputat Nicolăescu, actualul ministru, întrebarea: dacă respectă sau nu respectă prevederea din buget. Şi ce se întâmplă cu cel care nu respectă o lege. Dânsul a mai fost în situaţia de a nu respecta o lege, şi l-a tras de urechi domnul preşedinte Băsescu. Acum vrea mai mult decât trasul de urechi? Pentru că mai este şi altă modalitate.

De aceea, sper că domnul secretar de stat ne va da un răspuns competent, domnia sa fiind alături de noi coleg atâţia ani, şi să continuăm lucrările la spitalul de urgenţă şi o să-i dea pacienţii un comision, la timpul respectiv.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Din partea Ministerului Sănătăţii, răspunde domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székeley.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile Legii bugetului pe anul 2006, nr.379 din 2005, Ministerului Sănătăţii i-au fost repartizate credite bugetare la Cap.6601, "Sănătate", Titlul 70, "Cheltuieli de capital", în sumă de 158.310 mii lei RON.

În cadrul acestei sume, în anexele la Legea bugetului, în fişa cod 2666010037, figurează obiectivul de investiţii "în continuare, Spital clinic de urgenţă cu 300 de paturi, în municipiul Iaşi, cu suma de 10.000 de mii RON", credite bugetare pe anul 2006.

Creditele pentru Titlul 70 "Cheltuieli de capital" au fost reţinute la nivelul Centralei Ministerului Sănătăţii, la poziţia "Acţiuni centralizate", urmând ca după evaluarea unităţilor sanitare să fie alocate în bugetul spitalului.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnule deputat, pentru comentarii, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna preşedintă,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Probabil că din poziţia în care eram, nu s-a auzit prea bine. Am înţeles că s-au reţinut creditele în Centrală ca să facă o evaluare. Păi, dacă este poziţie clară în buget, îl rog pe domnul ministru să ne precizeze de ce nu se execută fila de buget? Asta este problema.

Pentru că această evaluare vrea să ne ia sau să ne dea paturi? Noi credem că în mod normal este ca investiţia să-şi urmeze cursul, mai ales că vremea începe să se încălzească şi ea poate fi terminată.

Nu se poate admite ca o provincie întreagă să aibă o magherniţă stil spital şi nişte colegi să spună că se aduc 1000 de miliarde la Iaşi ca să construiască noul spital de urgenţă? Deci, rog pe distinsul coleg, domnul ministru, să ne precizeze: 1. De ce nu se dă drumul la bani, la finanţare? Şi 2, ce este cu această mie de miliarde pentru că toţi moldovenii vor să vadă aceşti bani. Ei sunt promisiuni electorale, se fac alegeri anticipate în mai şi începem să aruncăm pe piaţă promisiuni? Să ne spună, domnul Cârlan şi domnul deputat Movilă care au împânzit presa ieşeană cu astfel de promisiuni, dacă sunt reale sau sunt, vorba aceea, populisme?

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să răspundeţi acum, domnule secretar de stat? Nu.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Vasile Soporan, Grupul parlamentar al P.S.D. Nu este în sală. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu, Grupul parlamentar al P.R.M. Este în sală. Interpelare referitoare la un fapt extrem de grav ce se petrece în municipiul Curtea de Argeş.

Din partea Ministerului Sănătăţii, domnul secretar de stat Székely Ervin Zoltán.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Populaţia municipiului Curtea de Argeş, aproximativ 33.000 de locuitori, este aprovizionată cu apă potabilă de către SC Aquaterm A.G. 98 SA, prin Staţia de tratare a apei - Cerbureni şi prin reţeaua de distribuţie care datează din anul 1973.

Producătorul de apă foloseşte pentru potabizare apă din lacul Vidraru Oieşti şi din lacul de acumulare Cerbureni.

Monitorizarea de control a calităţii apei potabile distribuită populaţiei a fost şi este efectuată în permanenţă de către Laboratorul de analize a Staţiei de tratare a apei Cerbureni, conform Legii nr.458 din 2002 privind calitatea apei potabile, modificată prin Legea nr. 311 din 2004.

Monitorizarea de audit a calităţii apei potabile a fost şi este efectuată de către laboratorul de analize a compartimentului teritorial de sănătate publică Curtea de Argeş.

Din rezultatele analizelor microbiologice efectuate în anii 2004-2005 de către Laboratorul de analize de la Cerbureni, precum şi de către Laboratorul de analize de la Curtea de Argeş, nu au existat probe de apă la care acestea să nu se încadreze în valorile stabilite de Legea nr. 458 din 2002 privind calitatea apei potabile.

Din punct de vedere fizico-chimic, au existat depistări ale valorilor stabilite prin legea sus-menţionată, la parametrii gust şi turbiditate, în perioadele cu precipitaţii abundente, februarie-martie 2005, septembrie 2005, sursa de apă fiind de suprafaţă, apa de lac.

De fiecare dată a fost informată populaţia să consume apă fiartă şi răcită sau apă îmbuteliată. Informarea s-a făcut prin mass-media locală.

În anii 2004-2005, au existat sesizări telefonice din partea populaţiei privind calitatea apei potabile în perioade cu precipitaţii abundente.

Menţionăm că în aceşti ani nu s-au înregistrat epidemii hidrice în municipiul Curtea de Argeş, iar din partea medicilor de familie nu au existat sesizări cu privire la creşterea morbidităţii prin boala diareică acută, dizenterie şi hepatită virală acută, cu posibilă transmitere hidrică.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Aceeaşi interpelare este adresată şi Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Acceptaţi să răspundă acum şi după aceea să faceţi comentariile dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Mediului, doamna secretar de stat Lucia Ana Varga.

Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat.

Doamna Lucia Ana Varga:

Mulţumesc.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1069/B din 2006 referitoare la calitatea apei potabile în municipiul Curtea de Argeş, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu art.5, prevederile Legii apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, supravegherea calităţii apei potabile şi a apei de îmbăiere se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii, precum şi de autorităţile publice locale conform prevederilor în vigoare.

Art.7 al Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, precizează că monitorizarea calităţii apei potabile se asigură de către producător, distribuitor şi de autoritatea de sănătate publică judeţeană.

Procedura de monitorizare a calităţii apei potabile, precum şi obligaţiile celor responsabili în acest domeniu sunt reglementate prin Hotărârea de Guvern nr.974/2004 pentru aprobarea normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizarea calităţii apei potabile.

Conform legislaţiei în vigoare, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin Administraţia Naţională "Apele Române" este responsabil pentru calitatea apei la sursă. Pentru prepararea apei potabile, SC Aquaterm AG 98 S.A. Curtea de Argeş utilizează apa brută de suprafaţă preluată din râul Argeş.

În urma verificărilor şi monitorizării efectuate de către Direcţia Apelor Argeş - Vedea, s-a constatat că apa brută asigurată pentru potabilizare societăţii menţionate prezintă valori ale parametrilor de calitate conforme cu cele prevăzute în H.G. 100/2002 respectiv NTPA 013, cu modificările ulterioare.

Tratarea apei brute se realizează la Staţia de tratare Cerbureni, situată în comuna Valea Iaşiului, satul Cerbureni, aceasta dispunând de dotările corespunzătoare: bazin de amestec, staţie de coagulanţi, decantoare radiale, staţii de filtrare, staţii de pompare şi staţii de clorinare necesare preparării apei potabile printr-o tratare normală, fizică, chimică şi dezinfecţie.

Autorizaţia de gospodărire a apelor a fost emisă având în anexă Programul de etapizare a lucrărilor şi măsurilor, înregistrat la Ministerul Mediului cu nr.187607 din 18.02.2004.

Măsurile cuprinse în acest program la Capitolul A - "Alimentare cu apă" au fost realizate, constând în: înlocuirea reţelelor de distribuţie cu o lungime de 3,92 km, extinderea reţelelor de apă în lungime cu 1,1 km.

Până în trim.IV 2006 este prevăzută a se realiza şi retehnologizarea decantoarelor radiale aferente Staţiei de tratare Cerbureni.

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor va urmări în continuare modul de realizare a investiţiilor privind alimentarea cu apă a localităţior, controlul apei potabile livrate locuitorilor fiind în competenţa Ministerului Sănătăţii.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnule deputat, răspunsul din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, tot acum sau în scris? Tot acum.

Vă rog. Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, domnul secretar de stat. (Domnul deputat Dragoş Petre Dumitriu roagă să i se transmită răspunsul în scris)

În scris, da?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Bănuiesc că voi primi un răspuns similar şi din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Doamna preşedintă,

Domnilor miniştri,

Domnilor colegi,

Constat încă o dată că actuala conducere a statului este complet ruptă de realitate. Mai mult, atâta timp cât există o mulţime de plângeri ale cetăţenilor, cum a precizat şi domnul secretar de stat de la sănătate, cum ştie şi reprezentanta Ministerului Mediului, este absurd să dai vina pe ploaie. Deci, aici ni s-a spus, cu alte cuvinte, că atunci când plouă, când au fost ploi sau inundaţii, a fost şi calitatea apei proastă. Mă rog, îmi inspiră ceva medieval chestiunea aceasta.

Pe de altă parte, cred că nu este vorba numai de o rupere de realitate, ci este vorba şi de un grad ridicat de corupţie. Aşa încât le-am solicitat cetăţenilor care au depus plângeri, precum şi consilierilor noştri locali să se adreseze Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi corupţiei pe problema referitoare la administraţia locală de la Curtea de Argeş, unde s-au constatat foarte multe încălcări ale legii.

Eu vă mulţumesc pentru osteneală, dar, sincer să fiu, mă aşteptam să cunoaşteţi mai bine realitatea, cel puţin doamna reprezentantă a Ministerului Mediului să cunoască cel puţin cum se numesc respectivele obiective, nu să se bâlbâie la microfonul Camerei Deputaţilor, în loc să dea nişte răspunsuri precise.

Mulţumesc şi îmi pare rău pentru ceea ce am auzit.

Doamna Daniela Popa:

Doriţi să interveniţi, doamna secretar de stat? Nu.

Domnii deputaţi Alexandru Mazăre, Ioan Corneliu Dida şi Eduard Stelian Martin, Grupul parlamentar al P.S.D., nu sunt în sală. Drept urmare, răspunsurile la interpelări vor fi transmise în scris. Domnule secretar de stat Cătălin Doică, da? În scris.

Mulţumesc.

Domnul deputat Claudiu Pop, Grupul parlamentar al P.S.D. Nu este în sală. Răspuns în scris la interpelare din partea Ministerului Sănătăţii.

Domnul deputat Petru Gabriel Vlase, Grupul parlamentar P.S.D. Nu este în sală.

Tot din partea Ministerului Sănătăţii, s-a transmis răspuns în scris.

Din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Răspunsuri la interpelările domnilor deputaţi: Adrian Mihai Mălaimare, nu este în sală. Răspuns în scris.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu, sunteţi în sală.

Din partea Ministerului Transporturilor, domnul secretar de stat Ioan Andreica.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ioan Andreica :

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule deputat,

În temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România este unitate aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România are ca atribuţii administrarea reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi.

Totodată, Ordonanţa Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte principiul potrivit căruia încadrarea drumurilor într-o anumită categorie funcţională constituie criteriul determinant pentru exercitarea dreptului de administrare a acestora.

Prin urmare, art.22 din ordonanţa menţionată stabileşte că "Administrarea drumurilor judeţene se asigură de către consiliile judeţene, iar a drumurilor de interes local, de către consiliile locale, pe raza administrativ-teritorială a acestora. Fac excepţie sectoarele de drumuri judeţene situate în intravilanul localităţilor urbane, inclusiv lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente, care vor fi în administrarea consiliilor locale respective".

În ceea ce priveşte dezafectarea podului metalic peste râul Valea Stăncioiului şi regularizarea acestui pârâu în cartierul Goranul din municipiul Râmnicu-Vâlcea, vă aducem la cunoştinţă că acest podeţ este peste calea ferată şi se află la o distanţă de aproximativ un kilometru de drumul naţional, nefiind în administrarea şi întreţinerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Prin urmare, soluţionarea aspectelor semnalate de dumneavoastră nu intră în atribuţiile Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi, în consecinţă, ministerul nostru nu poate lua măsuri în vederea remedierii situaţiei create.

Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va face demersurile necesare către autorităţile publice locale, pentru soluţionarea aspectelor semnalate de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamna preşedinte,

Domnule ministru,

Eu am pus o întrebare foarte scurtă şi credeam că primesc un răspuns la fel de scurt şi concret.

Acest pod este abandonat întrucât calea ferată Vâlcea-Vâlcele este dezafectată, nu se lucrează la ea, acest pod este colmatat de doi ani de zile şi în august 2005, a creat inundaţii în toată zona Goranul. S-a solicitat să fie dezafectat şi s-a spus că costă vreo 60 de miliarde.

Vroiam un răspuns foarte scurt, îl mai folosim sau dacă nu îl decolmatăm, ca să dăm drumul să curgă apa pe această vale. Deci, m-aţi luat cu drumurile, m-aţi ameţit...era foarte scurt, numai de acest podeţ am întrebat.

Doamna Daniela Popa:

Doriţi să răspundeţi, domnule secretar de stat acum? Vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Andreica:

Nu vreau să mă repet. Podeţul respectiv nu este în administrarea Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.

Ministerul, ca administraţie publică centrală, nu are în administrare nici un bun, activele sunt în autoritatea şi în administrarea Companiei de drumuri. Deci nu este în administrarea ministerului şi implicit nici a Companiei de drumuri. Este a Consiliului judeţean.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Aceeaşi interpelare aţi adresat-o şi Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Doriţi răspuns acum sau în scris? Deci, un răspuns pe scurt.

Vă rog, doamna secretar de stat, Lucia Ana Varga. Aveţi cuvântul.

Doamna Lucia Ana Varga:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, foarte pe scurt, am să vă răspund.

Pârâul Valea Stăncioiului este un curs de apă necadastrat şi nu se află în administrarea Direcţiei apelor Olt, asigurarea secţiunii de scurgere a apelor de pe pârâu revenind primăriei municipiului Râmnicu-Vâlcea.

Pentru toate aceste plângeri, sigur, oamenii de la Direcţia apelor Olt vor verifica în teren, am dispus să meargă să verifice în teren şi să impună curăţirea zonei respective, însă pârâul ca atare revine primăriei municipiului Râmnicu-Vâlcea.

Iar în ceea ce priveşte podul metalic existent, aşa cum a spus colegul meu, se află în administrarea Căilor Ferate Române. Destinaţia podului este pod de rezervă pentru desfăşurarea traficului feroviar.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Cu aceasta, am rezolvat şi această problemă.

Urmează răspunsul din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor la interpelarea domnului deputat Ioan Ţundrea, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, referitoare la raportul activităţii acestui minister.

Răspunde domnul secretar de stat Alexandru Mircea. Domnul deputat Ioan Ţundrea.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Dumneavoastră solicitaţi un raport detaliat în legătură cu activitatea desfăşurată de Ministerul Administraţiei şi Internelor pe anul 2005 şi în legătură cu contractul EADS, eu sunt nevoit să prezint sintetizat un raport detaliat, pentru că este un răspuns la o interpelare.

Doamna Daniela Popa:

Chiar vă rog foarte pe scurt să prezentaţi raportul. Restul răspunsului în scris pentru domnul deputat.

Domnul Mircea Alexandru:

Sigur că nu ştiu cât pot să răspund de sintetizat la o problematică atât de vastă.

Mai întâi să încep cu aspectul referitor la clauzele care au fost renegociate cu ocazia contractului cu firma EADS. Precizăm faptul că modificările aduse contractului respectiv au constat în introducerea de noi clauze sau în detalierea pentru clarificare a altora.

De asemenea, precizăm că principalele modificări au vizat mai multe aspecte, printre care: obiectul contractului a fost modificat, în sensul ca toate suprapunerile sau ingerinţele cu proiecte finanţate prin fonduri europene nerambursabile să fie eliminate, obiectul contractului fiind complementar acestor proiecte; s-a urmărit realizarea în cadrul contractului a unor obiective de infrastructură care nu erau prevăzute în contractul iniţial, acestea reprezentând activităţi premergătoare şi absolut necesare implementării subsistemelor; a fost stabilită implementarea unui suport logistic integrat care să asigure funcţionarea sistemului, cu costuri de întreţinere mai reduse, pe toată durata existenţei acestui contract; a fost realizat Centrul de...Sunt multe, o să vă prezint un raport detaliat care...

Doamna Daniela Popa:

Cred că domnul deputat se mulţumeşte cu răspunsul la interpelarea dumnealui, prin răspuns scris.

Domnul Mircea Alexandru:

Pot să vi-l ofer chiar acum, exemplarul raportului.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Şi-l rog şi pe domnul deputat să intervină, dacă doreşte.

Domnul Mircea Alexandru:

Fac precizarea că aspectele legate de droguri, de celelalte aspecte din partea a doua a interpelării se regăsesc, pe de o parte, pe site-ul Ministerului Administraţiei şi Internelor, ca parte de bilanţ, cât şi în bilanţul Poliţiei Române.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc mult, domnule secretar de stat.

Domnule deputat.

Domnul Ioan Ţundrea:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Eu am citit site-ul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Sunt şi zone punctuale, eu fiind un judeţ de graniţă, şi aş vrea să primesc în scris acest raport pentru ca împreună să colaborăm ca să eliminăm anumite probleme.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Petru Gabriel Vlase. Nu este în sală. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Ion Călin, Grupul parlamentar al P.S.D. Sunteţi în sală.

Răspuns tot din partea dumneavoastră, domnule secretar de stat Alexandru Mircea.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să ia măsuri în vederea demiterii domnului Ion Groza, subprefect al judeţului Dolj, ca urmare a participării acestuia la şedinţa de fuziune dintre organizaţiile locale ale P.N.L. şi P.R.M. din comuna Galicea Mare, vă comunicăm următoarele.

potrivit dispoziţiilor art.4 lit.a) din Legea nr.340 privind prefectul şi instituţia prefectului, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.179/2005, unul din principiile pe care se întemeiază activitatea desfăşurată de către prefect este cel al legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii.

participarea subprefectului la o întrunire nu poate fi considerată o activitate din care să rezulte lipsa de imparţialitate, în condiţiile în care la data de 22.01.2006, în comuna Galicea Mare s-au desfăşurat mai multe întruniri la care au participat cetăţenii acestei unităţi administrativ-teritoriale, parlamentari şi alte persoane din conducerea unor instituţii publice.

precizăm faptul că la reuniunea la care a participat şi subprefectul menţionat, au fost clarificate procedurile de aplicare a prevederilor Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi au fost prezentate facilităţile acordate agricultorilor prin programul "Fermierul".

în aceste condiţii, apreciem că participarea subprefecţilor la întrunirile organizate în comuna Galicea Mare, în data de 22.01.2006, nu poate fi asimilată cu participarea la o manifestare politică. de asemenea, precizăm şi faptul că domnul Ioan Groza a demisionat, în luna decembrie 2005, din formaţiunea politică în care a activat.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Călin:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Vreau să vă spun că ştiam că acesta va fi răspunsul. Am făcut şi eu multe răspunsuri la interpelări, cât am lucrat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, dar vizavi de răspunsul dat sunt chiar îngrijorat, domnule secretar de stat, pentru că, la nivelul întregii ţări, nu numai în Dolj, înalţii funcţionari publici, prefecţii şi subprefecţii, vreau să vă spun că sunt cei mai puternici activişti de partid ai actualei puteri.

Întâlnirea de la Galicea Mare nu este una cu cetăţenii şi nu a rezolvat nici un fel de problemă cetăţenească sau a lămurit problemele de restituire a proprietăţii, ci o activitate pur politică; a condus o fuziune între organizaţia P.N.L. judeţeană, al cărui vicepreşedinte a fost, şi s-a materializat, sigur, în această fuziune.

Dar eu sunt îngrijorat din alt punct de vedere, nu numai pentru subprefectul de Dolj şi prefectul de Dolj, care sunt activişti de partid în continuare. Demisiile formale din partid şi atestarea pe post, care încalcă grav principiile constituţionale şi ale Legii administraţiei publice, nu ne dau speranţa că avem depolitizarea administraţiei judeţene la nivelul instituţiei prefectului.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi, să reinterveniţi? Nu este nevoie, nu? OK. Mulţumesc.

Domnul Mircea Alexandru:

Deci, n-aş fi vrut să intervin în mod special, dar s-a făcut o replică, dacă aş fi intervenit, m-aş fi făcut de ruşine. În primul rând, că în speţă nu este vorba de persoana mea, ci este vorba de un funcţionar public care este subprefect.

Doi: şi domnul Călin, distinsul domn deputat Călin, a fost prefect înainte. Sigur că avea un alt statut.

Domnul Ion Călin:

Eram reprezentantul ...

Domnul Mircea Alexandru:

Sigur, asta spun şi eu, era un om politic. Dar, dincolo de conotaţia şi de faptul că era un om politic, atunci când într-o localitate se dezbăteau probleme care ţin de interesul general şi de aplicarea legii, şi în speţă v-am precizat că este vorba de aplicarea legii, cred că era bine, nu în mod obligatoriu, să participe, era bine să fie prezent acolo pentru o mai bună aplicare, pentru o mai bună implementare a legii. Asta am vrut să precizez. N-aş fi vrut să iau cuvântul, dar nu accept replici de ...

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Ioan Munteanu, Grupul parlamentar al P.S.D., referitoare la renta viageră agricolă.

Răspunde din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Mugur Crăciun.

În scris, transmiteţi domnului deputat Petru Gabriel Vlase, care nu este în sală.

Mai aveţi un răspuns la interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, dar nu acum. Mă scuzaţi, deci pentru fiecare parlamentar răspundem o dată, la o singură interpelare, conform regulamentului. Dacă timpul ne permite, urmează şi a doua interpelare.

Deci, din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Mugur Crăciun.

Domnul Mugur Crăciun (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Onorate domnule deputat Ioan Munteanu,

La interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.991B/2005, vă comunicăm următoarele.

normele metodologice de aplicare a titlului XI - renta viageră agricolă - din Legea nr.247/2005 pentru reforma juridică în domeniul proprietăţii şi justiţiei, şi unele măsuri adiacente, au fost aprobate prin Ordin comun al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului Finanţelor Publice. procedurile interne ale Agenţiei Domeniilor Statului pentru acordarea rentei viagere au fost aprobate prin hotărârea consiliului de administraţie al acestei instituţii, la 18 ianuarie 2006.

cererile privind acordarea rentei viagere se depun la birourile judeţene de rentă viageră agricolă, în a căror rază teritorială se află terenurile pentru care se solicită acordarea acesteia, inclusiv pentru cazul domnului Ionaşcu Emil, care poate depune la Biroul judeţean din Iaşi, sau la Oficiul Naţional de Rentă Viageră Agricolă din Bucureşti, Str. Ştirbei Vodă. Menţionăm că la Agenţia Domeniilor Statului din Bucureşti nu a fost înregistrată nici o cerere de solicitare a rentei viagere agricole din partea domnului Ionaşcu Emil.

Cu privire la plata rentei viagere agricole, legea prevede foarte clar că aceasta se plăteşte într-o singură rată anuală: în primul trimestru al anului următor celui pentru care aceasta este datorată; deci, cel mai târziu până la 31 martie 2006, pentru renta aferentă anului 2005.

Dacă cetăţeanul Ionaşcu Emil îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege, va beneficia de rentă viageră agricolă şi va intra în posesia drepturilor sale băneşti, până la data pe care am spus-o anterior, cu condiţia să depună, în termen, cererea pentru acordarea rentei viagere, la Oficiul Naţional din Bucureşti sau la Biroul judeţean din Iaşi.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnul secretar de stat, vreau să spun că a făcut un răspuns bun, dar cred că este o eroare în răspuns. Renta viageră pentru anul 2005, până la 31 mai 2006. Nu putem discuta de rentă viageră ... martie, nu mai contează. Nu putem discuta de renta viageră a anului 2005, atât timp cât noi am dat normele de aplicare în 18 ianuarie 2006. Atenţie! Deci, ăsta este un subiect, dumneavoastră nu aveţi nici o vină la ceea ce spun eu acum, să ne înţelegem foarte bine.

Al doilea: vreau să vă spun că acei foşti salariaţi ai ADS-ului, care au devenit acum, de fapt, cei care au preluat activitatea de rentă viageră la nivelul teritorial, la nivel judeţean, nu-şi cunosc atribuţiile. Şi uitaţi-vă, ca să nu credeţi cumva că acest domn Ionaşcu, care m-a pus în postura să vă adresez această interpelare, şi e bine cum aţi spus în răspuns că nu a adresat la alte niveluri. Dorinţa lui era, având în vedere resursele financiare modeste pe care le au de regulă pensionarii, pentru că se adresează acestei categorii, până la urmă, a celor peste 62 de ani, voia să fi depus această solicitare la nivelul judeţului în care locuieşte, respectiv judeţul Neamţ, el fiind un locuitor al judeţului Neamţ, dar terenurile se află în judeţul Iaşi.

Eu i-am spus că, cred că teoretic este posibil, pentru că, până la urmă, ele se centralizează tot la Agenţia Domeniilor Statului, la Bucureşti, şi nu cred că au alt circuit.

Cei de la nivel judeţean, şi aici o spun cu regret, nu sunt pregătiţi să dea răspunsul oamenilor. Şi, ca să nu credeţi, cumva, că fabulez sau fac o interpelare politică, dumneavoastră - pentru care am tot respectul - puneţi un salariat din subordinea dumneavoastră să se dea un beneficiar al rentei viagere şi să sune la Biroul de la Neamţ, şi o să vă convingeţi că nu vă dezmint aici.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Răspunsurile la interpelările domnilor deputaţi Ioan Aurel Rus şi Vasile Soporan, vă rog frumos, domnule secretar de stat, să le transmitem în scris, dânşii nefiind prezenţi în sală.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Florin Iordache.

Domnule secretar de stat Mugur Crăciun, aveţi cuvântul.

Domnul Mugur Crăciun:

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnule deputat Florin Iordache,

La interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor, vă comunicăm următoarele.

Conform evidenţelor de laborator, în perioada octombrie 2005, pe 7, când s-a declanşat gripa aviară, criza gripei aviare, până în februarie 2006, au fost examinate probe provenind de la un număr de 187 de păsări sălbatice, dintre care 15 au fost pozitive pentru gripa aviară.

Aceste date atestă circulaţia virusului, A150, este numărul de cod al bolii respective, în populaţiile de păsări sălbatice din ţara noastră, prin urmare vânătoarea trebuind să fie sistată din următoarele motive: în primul rând, riscul ca păsările vânate să fie purtătoare ale virusului gripei aviare, ceea ce reprezintă un pericol pentru oamenii care prelucrează vânatul, dar şi pentru păsările domestice, în condiţiile în care participanţii la vânătoare deţin păsări în gospodăriile lor.

În al doilea rând, prin natura lor, partidele de vânătoare creează mişcări temporare şi necontrolate ale păsărilor sălbatice în alte areale şi, consecutiv acestora, se amplifică şi difuzarea virusului.

Şi, în ultimul rând, vânătoarea păsărilor potenţial purtătoare de virusuri nu este o soluţie pentru combaterea bolii, lucru demonstrat în câteva cazuri din diverse regiuni ale lumii. În aceste situaţii, intenţia de exterminare a păsărilor din anumite areale s-a soldat cu efect total neaşteptat, respectiv cu extinderea bolii.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Întrebarea mea a vizat acest segment, deoarece mai puţin în România, în Croaţia parţial o lună de zile, în Bulgaria două săptămâni, în restul Europei vânătoarea a continuat, tocmai ca un mijloc de stârpire a bolii. Nu întâmplător am pus această întrebare.

Doi: s-a observat că virusul a apărut în România înainte de a începe migraţia păsărilor către Deltă. Deci, virusul a apărut, cumva, terestru, înainte de a apărea primele păsări din Siberia şi din cealaltă migraţie care a apărut în Deltă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan, înţeleg că nu este în sală, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Deci, doamna secretar de stat de la Ministerul Mediului, Pădurilor şi Apelor, vă rog să transmiteţi în scris răspunsul la interpelare.

Din partea Ministerului Justiţiei, în scris, răspuns la interpelarea domnului deputat Mihai Mălaimare. Aţi transmis în scris, în regulă.

Domnul deputat Florin Iordache, aţi primit tot în scris, da? Este în regulă, vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Am primit răspunsul de la doamna secretar de stat şi îi mulţumesc pentru răspunsul detaliat.

În Anexa nr.9, în Tratatul de Aderare, s-a prevăzut obligativitatea analizei de către un organism independent a rezultatelor şi impactului general în strategia naţională anticorupţie. În schimb, am sesizat, în lista care mi-a prezentat-o doamna secretar de stat, o serie de consultanţi în reforma judiciară, care fie sunt avocaţi începători, fie că sunt asistenţi universitari, deci au o mică experienţă juridică, şi prin rezultatul sau raportul fiind foarte important, consider eu că aceşti consultanţi trebuiau mult mai bine aleşi.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Am rămas datori cu nişte răspunsuri la interpelări. Conform regulamentului, se răspunde la fiecare deputat la câte o interpelare şi dacă timpul permite, trecem la a doua interpelare.

Din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, domnul secretar de stat Virgil Niţulescu răspunde la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al P.R.M.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Niţulescu (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule deputat,

Construcţia bibliotecii este în stadiu de şantier de mai bine de 20 de ani. Prin Hotărârea Guvernului nr.373/28 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr.377/5 mai 2005, se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Biblioteca Naţională", finanţarea rămânând să se facă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, conform programului de investiţii publice, aprobat prin lege.

Mai exact, Legea bugetului de stat pe 2006, în anexa aprobată pentru Ministerul Culturii şi Cultelor, prevede o alocaţie bugetară pentru continuarea investiţiilor la Biblioteca Naţională, în sumă de 10.567.000 lei.

În momentul de faţa, însă, dincolo de această prevedere din lege, trebuie să vă informez că s-au întreprins diligenţe ca printr-un împrumut extern, mai exact, pe care sperăm să-l obţinem de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, BDCE, să obţinem o finanţare pentru această investiţie, cu care, în condiţiile acestui împrumut, s-ar putea încheia investiţia până în anul 2008.

Trebuie să vă informez că în şedinţa Guvernului de săptămâna trecută, a fost aprobat de către domnul prim-ministru memorandumul privind responsabilizarea Ministerului Finanţelor Publice, în vederea obţinerii acestui împrumut de la BDCE, şi dacă totul va merge bine, noi sperăm ca în jurul datei de 20 martie vom putea să avem confirmarea de la Ministerul Finanţelor Publice că acest împrumut a fost activat, ceea ce înseamnă că este posibil ca până în jurul datei de 1 iulie 2008 să putem încheia investiţia "Biblioteca Naţională".

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte,

În sfârşit, am posibilitatea să apreciez un răspuns exact, prompt, aşa cum ar trebui să auzim şi de la reprezentanţii celorlalte ministere.

Eu am mai făcut o interpelare similară şi în timpul ministeriatului doamnei Mona Muscă şi pentru că atunci am primit un răspuns evaziv, neconcludent, am revenit cu răspunsul, întrucât problema mă interesează în mod deosebit, şi cred că interesează întreaga naţiune română, ca Biblioteca Naţională să nu ajungă, ştim noi pe ce căi, să găzduiască cu totul şi cu totul altceva şi să rămână Biblioteca Naţională.

Răspunsul dovedeşte că de data aceasta, sub ministeriatul domnului Iorgulescu şi cu sprijinul colaboratorilor domniei sale, avem cât de cât un proiect care are termene, are deja antamate împrumuturi şi o alocare bugetară şi care ne dă garanţia că într-un orizont de timp, sperăm noi, cât mai apropiat, Biblioteca Naţională să găzduiască tezaurul de carte care trebuie să stea la dispoziţia generaţiilor viitoare, pentru că un popor nu se hrăneşte numai cu pâine.

De aceea, mulţumesc domnului ministru şi sper să nu-l fi agasat revenind cu interpelarea, pentru că aveam de gând să vin cu o interpelare similară în fiecare lună, până când aveam un răspuns ceva mai concret în legătură cu proiectul de finalizare a edificiului Bibliotecii Naţionale.

Mulţumesc pentru răspuns, domnule ministru, şi vă felicit.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircia Giurgiu. Răspunde din partea Ministerului Sănătăţii, domnul secretar de stat Ervin Zoltan Szekely.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ervin Zoltan Szekely (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În luna ianuarie, 20% din fondurile alocate pentru achiziţia de lapte praf, necesar desfăşurării Programului Naţional 3 în anul 2006 au fost transmise direcţiilor de sănătate publică pentru a efectua achiziţie proprie de lapte praf, Ministerul Sănătăţii urmând să efectueze achiziţia de lapte praf pentru restul anului 2006, respectiv 80% din fondurile alocate.

Pentru efectuarea acestei achiziţii de către direcţiile de sănătate publică era necesară modificarea Ordinului comun al Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi Ministerului Administraţiei Publice nr.449/2001, în sensul acordării posibilităţii efectuării achiziţiei de lapte praf de către direcţiile de sănătate publică.

Astfel, în baza referatului nr.EN6819/2006, s-a aprobat Ordinul nr.86/2006 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat în anul 2006, ce urmează a fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I-a.

În conformitate cu art.11 din Normele metodologice prevăzute în Anexa nr.1 la acest ordin, precizăm că pentru realizarea unor obiective şi activităţi cuprinse în unele subprograme de sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Familiei organizează licitaţii naţionale, şi urmează la lit.j) "lapte praf pentru copii de la zero la un an, care nu beneficiază de lapte matern, se achiziţionează prin licitaţie naţională", iar sumele sunt cuprinse în Programul de sănătate a femeii şi copilului - Intervenţia nr.7 "Profilaxia distrofiei la sugar şi copil", în bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, la titlul 20 "Bunuri şi servicii".

2. "pentru primele 4 luni ale anului curent sunt prevăzute unităţi sanitare, direcţiilor de sănătate publică, fonduri pentru asigurarea produselor nominalizate la lit.j) din alineatul precedent".

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, un comentariu foarte scurt, vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Ceea ce este sigur, este faptul că la Cluj nu a fost lapte praf în luna ianuarie pentru copii mici şi se pare că nici în această lună nu a fost cât ar fi trebuit. Aceasta este problema care trebuie rezolvată.

Şi, de asemenea, cu toate că ministrul Sănătăţii, domnul Eugen Nicolăescu a spus că are cel mai mare buget ministerul din ultimii ani, la Cluj, deocamdată, nu se simte şi sunt aceleaşi probleme ca şi anul trecut, ba poate chiar mai mari.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Mugur Crăciun, răspunde la încă două interpelări ale domnului deputat Ioan Munteanu.

Acceptaţi răspunsuri mai pe scurt, domnule deputat? Vă rog mult.

Domnul Mugur Crăciun:

Doamnă preşedinte,

Domnule deputat,

Referitor la porcii importaţi, conform nomenclaturii combinate din tariful vamal de import al României, porcii importaţi se clasifică pe două categorii: o poziţie tarifară pentru porcii cu o greutate până la 50 kg (şi nu citesc toate cifrele codului respectiv) şi alte două poziţii tarifare pentru animalele vii, din specia porcine, cu o greutate de peste 50 kg.

Din statistica vamală a anului 2005, la poziţia tarifară "Animale vii, porcine cu greutate până la 50 kg." s-a importat o cantitate de 3.194,1 tone carne în viu. Efectivul de porcine nu poate fi cunoscut cu exactitate, deoarece greutatea pe cap în viu poate oscila de la 25 până la 50 kg în cadrul acestei categorii.

Deci, solicitarea dumneavoastră, care se referă la porcii în greutate până la 50 kg, înseamnă 3.194,1 tone.

Vă mulţumesc.

O a doua se referă la efectivele de bovine. Conform evidenţelor operative, la sfârşitul anului 2005, efectivul matcă de taurine, vaci şi juninci este de 1.733.888 capete la nivel de ţară, în judeţul Neamţ fiind recenzate 56.808 capete.

În controlul oficial al performanţelor COP, în anul 2005, au fost cuprinse un număr de 101.870 capete vaci, iar în judeţul Neamţ, din acestea sunt 2.051 de capete.

Numărul vacilor certificate ecologic în anul 2005, la nivel de ţară, a fost de circa 10.000 de capete; în judeţul Neamţ nu este, din păcate, înregistrat nici un producător agricol din acest sector ca având certificat ecologic.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc mult de tot, domnule secretar de stat.

Deşi lucrările ar fi trebuit să le încheiem la ora 19,30, mai avem două răspunsuri la două interpelări, ale domnului deputat Florin Iordache.

Răspunde din partea Ministerului Mediului, Pădurilor şi Apelor, doamna secretar de stat Lucia Ana Varga.

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului, Pădurilor şi Apelor):

Mulţumesc.

Interpelările domnului deputat se referă de fapt la măsurile pe care le ia Ministerul Mediului, Pădurilor şi Apelor privind reabilitarea şi consolidarea lucrărilor hidrotehnice pe cursurile de apă care străbat localitatea Vitomireşti şi, respectiv, localitatea Vultureşti şi Dobroteasca.

Domnule deputat, pot să vă informez că referitor la gradul mare de colmatare a albiei pârâului Trepteanca, Direcţia Apelor Olt are în vedere realizarea în anul 2006 a unor lucrări de colmatare şi recalibrare a albiei în zonele critice.

Referitor la eroziunea de mal produsă pe râul Dejasca, în urma viiturilor din 2005, Direcţia Apelor Olt va realiza lucrări de stabilizare a talvegului, albiei şi a malurilor cursurilor de apă în anul curent.

Referitor la pârâul Sterpu, Direcţia Apelor Olt a analizat situaţia şi a constatat un grad de colmatare mare a albiei pârâului Sterpu, în localitatea Dobroteasca, care - aşa cum aţi spus şi dumneavoastră - a condus în unele cazuri la revărsări ale albiei.

Direcţia Apelor Olt va executa în anul 2006 lucrări de decolmatare şi reprofilare a albiei pârâului Sterpu, în zona critică, pe o lungime de 500 metri, şi supraînălţarea malurilor cu materialul rezultat din decolmatare.

Referitor la podul peste pârâul Cungra, situat pe drumul DN 67B - Drăgăşani-Piteşti, care prezintă degradări ale apărării de mal drept, sistemul de gospodărire a apelor Olt a atenţionat deţinătorul acestui pod, respectiv Compania Naţională "Autostrăzi şi drumuri naţionale" - Regionala Craiova, sector Olt, pentru efectuarea unor lucrări de reparaţii în vederea punerii în siguranţă a podului.

Direcţia Apelor Olt va executa în 2006 lucrări de decolmatare pe pârâul Cungra, pe o lungime de 1km, în punctele cele mai critice.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, pe scurt, un comentariu.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Vreau să-i mulţumesc doamnei secretar de stat pentru răspunsuri.

Eu, prin cele două interpelări, asta am dorit, să atrag atenţia Ministerului Mediului, Pădurilor şi Apelor, că există două sau trei comunităţi, mai precis, în judeţul Olt care au nevoie de sprijinul ministerului şi mă bucur că doamna secretar de stat mi-a confirmat că aceste trei comunităţi vor beneficia de sprijinul din partea ministerului şi, implicit, direcţiilor ape - Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Am avut astăzi o listă impresionantă de răspunsuri. Din situaţia pe care o am de la Guvern, un număr de 53, din care pentru 7 s-a solicitat amânarea pentru fundamentarea răspunsului. Din restul de 46, un număr de 15 s-au depus în scris, iar la 31 de interpelări s-a răspuns astăzi în şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Şi cu aceasta încheiem şedinţa de astăzi.

Seara bună, tuturor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,40.