Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Dan Radu-Ruşanu şi Victor-Viorel Ponta, secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Rog liderii de grupuri să-şi invite colegii în sală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 198; sunt absenţi 133, dintre care 27 de deputaţi participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni 5, marţi 6 şi joi 8 iunie 2006; programul de lucru pentru perioada 5 - 10 iunie 2006; Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse, în perioada 29 mai - 5 iunie 2006, de comisiile permanente sesizate în fond; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

De la orele 18,30 - 19,30 va avea loc primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului; iar de la ora 19,30 la 20,00 va avea loc prezentarea pe scurt a întrebărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

La pct.2 de pe ordinea de zi avem constituirea în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a unei subcomisii de anchetă parlamentară privind modul în care au fost aplicate şi respectate măsurile de prevenire şi combatere a gripei aviare pe teritoriul României.

Cererea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost distribuită.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Domnule Munteanu? Vă mulţumesc.

Dacă există la titlul hotărârii obiecţii sau observaţii? Nu sunt.

Art.1. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Art.2. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Art.3. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Art.4. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Art.5 Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Art.6. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Art.7. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Art.8. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Art.9. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Anexa. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Lista membrilor. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Biroul permanent al subcomisiei. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră constituirea acestei subcomisii.

Vă rog să votaţi. Vă propun să votăm prin ridicare de mâini, ca să fie mai simplu.

Cine este pentru? Da, vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 2 abţineri s-a votat constituirea acestei subcomisii.

Trecem la pct.4 de pe ordinea de zi. Pct.3, conform ordinii de zi, se dezbate marţi, la orele 12,45.

Pct.4, Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Macedonia la Acordul Central European de Comerţ Liber (C.E.F.T.A.) "Cracovia 21 decembrie 1992", semnat la Skopje la 27 februarie 2006.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare de la Comisia pentru industrii şi servicii. Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei, doamna deputat Aura Vasile.

Vă rog, raportul.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Am avut aviz favorabil al Comisiei pentru politică externă, al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu unele observaţii şi propuneri pe care iniţiatorul şi le-a însuşit.

Acordul prevede ca această ţară va accepta toate prevederile Acordului de bază, inclusiv amendamentele şi modificările care au intervenit până în prezent. Textul acestuia este similar cu cel al acordurilor de aderare ale României, Bulgariei şi respectiv Croaţiei la C.E.F.T.A.

La lucrările comisiei au participat invitaţi din partea iniţiatorului, deci Ministerului Economiei şi Comerţului. În urma dezbaterii proiectului de lege s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege pentru ratificarea acordului, în forma prezentată de iniţiator.

Fac precizarea că legea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Există dezbateri generale? Nu sunt dezbateri generale.

Întrucât nu există amendamente admise şi respinse, rămâne la vot final.

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind limitarea răspunderii pentru creanţe maritime şi la Protocolul din 1996 pentru amendarea acesteia, adoptate în cadrul Organizaţiei Maritime Internaţionale la Londra, la 19 noiembrie 1976, respectiv la 2 mai 1996.

Legea are caracter ordinar. Raport comun de adoptare de la Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Prioritate legislativă de integrare. Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină?

Scurt, domnule secretar de stat Septimiu Buzaşu.

Domnul Septimiu Buzaşu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Mulţumesc, domnule preşedinte,

În cadrul raportului de peer review privind evaluarea transportului maritim în România, se menţionează faptul că regimul răspunderii civile internaţionale nu a fost implementat pe deplin în România, ocazie cu care s-a recomandat insistent Autorităţii Navale Române să soluţioneze acest lucru.

Menţionăm că în cazul în care România nu aderă la Convenţia privind răspunderea civilă internaţională, există posibilitatea ca ea să apară cu sarcini neîndeplinite în procesul de armonizare legislativă, şi este posibil ca acceptarea României ca membru deplin să fie amânată.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamna Aura Vasile, din partea comisiei, vă rog.

Să propuneţi şi timpii, după raport, că sunt convins că vor fi dezbateri lungi.

Doamna Aurelia Vasile:

Da, domnule preşedinte.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate pentru avizare şi dezbatere în fond cu proiectul de lege. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât să se propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera decizională pentru acest proiect este Senatul.

Propunem 1 minut cu 1 minut.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă există obiecţii sau comentarii la timpul propus? Nu există.

De altfel, întrucât nu există amendamente, nu se dezbate pe articole.

Rămâne la vot final.

Proiectul de Lege privind ratificarea celui de-al doilea Protocol la Convenţia de la Haga din 1954 pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat, adoptat la Haga la 26 martie 1999.

Legea are caracter organic. Raport de adoptare de la Comisia pentru cultură, mijloace de informare în masă. Suntem primă Cameră sesizată.

Domnule secretar de stat Niţulescu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Niţulescu (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Convenţia de la Haga din 1954 a luat naştere ca urmare a necesităţii protejării bunurilor culturale în caz de conflict armat, lucru observat în urma distrugerilor intenţionate asupra unor bunuri culturale din timpul celui de-al doilea Război Mondial.

Primul Protocol care a însoţit această Convenţie, convenţie la care România este parte din 1958, a funcţionat în condiţii potrivite până în timpul conflictelor din fosta Iugoslavie, moment în care a fost necesară instituirea unui al doilea Protocol, care să perfecţioneze detaliile stabilite din primul Protocol.

Din acest motiv, a fost iniţiat cel de-al doilea Protocol, semnat de România în 1999, şi vă rog să aveţi amabilitatea de a adopta Proiectul de Lege privind ratificarea acestui protocol în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Comisia, vă rog, domnul deputat Marton.

Domnul Márton Árpad Fráncisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia a dezbătut acest proiect de lege. La dezbatere au fost prezenţi domnul secretar de stat Ioan Onisei, din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, 17 deputaţi din 21 şi cu unanimitatea voturilor s-a adoptat propunerea de adoptare a proiectului de lege, în forma înaintată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vă rog frumos, la dezbateri generale are cuvântul domnul deputat Rus.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Salutăm şi noi semnarea acestui protocol. Îl susţinem cu toată puterea noastră, dar vreau să vin cu un singur amendament pentru reprezentantul ministerului, privitor la pagubele colaterale nu s-a scris şi nu s-a specificat absolut nimic.

Să nu uităm că şi în Sarajevo, şi în fosta Iugoslavie, prin pagube colaterale au fost distruse destule monumente şi situri arheologice. Aşa că, pe viitor, cred că ar fi bine să prindem şi un astfel de aspect.

Mulţumesc şi susţinem mai departe protocolul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

În cazul acesta, neexistând amendamente admise sau respinse, rămâne la vot final.

Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între România şi Spania privind cooperarea în domeniul protecţiei minorilor români neînsoţiţi în Spania, repatrierea lor şi lupta împotriva exploatării minorilor, semnat la Madrid la 15 decembrie 2005.

Raport de adoptare de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Rog iniţiatorul.

Dacă iniţiatorul nu insistă, atunci Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, raportul, vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect ratificarea acestui raport, al cărui conţinut este reflectat în întregime de titlu: proceduri de protecţie la repatrierea şi reintegrarea socială a minorilor, aflaţi neînsoţiţi pe teritoriul Spaniei.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi l-a aprobat în unanimitate, hotărând supunerea lui spre adoptare plenului Camerei. Discuţia s-a făcut în şedinţa din 30 mai 2006. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Întrucât nu există amendamente admise sau respinse, rămâne mâine la vot final.

Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului la Convenţia Espoo (la 25 februarie 1991), adoptat prin Decizia II/14 a celei de a doua Reuniuni a Părţilor, la Sofia la 27 februarie 2001.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă doreşte iniţiatorul să se exprime?

Domnule Costin Popescu, scurt, vă rog.

Domnul Constantin Popescu (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Actul normativ are drept scop acceptarea primului amendament al Convenţiei de la Espoo, care a fost ratificată de către România, şi care se referă la corelarea dintre definiţia publicului în Convenţia de la Espoo şi Convenţia de la Aarhus care, de asemenea, a fost ratificată de către România.

Vă rugăm să acceptaţi acest amendament.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Comisia, vă rog.

Domnule preşedinte Fenechiu, vă aşteptăm.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu Proiectul de Lege privind acceptarea amendamentului de la Convenţia Espoo, adoptat prin Decizia II/14 a celei de a doua Reuniuni a Părţilor, de la Sofia, din 27 februarie 2001.

S-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politică externă, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia, deci, propune adoptarea, Camera Deputaţilor fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Neexistând amendamente admise sau respinse, rămâne la vot final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2005 între Guvernul României, în numele României, şi Comisia Comunităţilor Europene, în nume propriu, semnat la Bucureşti la 29 decembrie 2005 şi, respectiv, la Bruxelles la 3 ianuarie 2006.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Prioritate legislativă de integrare. Procedură de urgenţă. Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă iniţiatorul doreşte? Iniţiatorul nu doreşte.

Comisia, vă rog.

Domnule deputat Tabără, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă prezint raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2005 între Guvernul României, în numele României, şi Comisia Comunităţilor Europene, semnat la Bucureşti la 29 decembrie 2005 şi, respectiv, la Bruxelles la 3 ianuarie 2006.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2005 între Guvernul României şi în numele României şi Comisia Comunităţilor Europene, semnat la Bucureşti, la 29 decembrie 2005 şi, respectiv, la Bruxelles la 3 ianuarie 2006.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului anual de finanţare 2005 dintre Guvernul României şi în numele României şi Comisia Comunităţilor Europene, semnat la Bucureşti la 29 decembrie 2005, respectiv la Bruxelles la 3 ianuarie 2006.

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2005 între Guvernul României, şi în numele României, şi Comisia Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti la 29 decembrie, şi respectiv la Bruxelles la 3 ianuarie 2006, face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în forma prezentată, din şedinţa din 30 mai 2006.

Potrivit art.75 alin.1 şi 3 din Constituţia României, republicată, şi art.92 alin.8, pct.1 din regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există dezbateri generale? Nu există.

Neexistând amendamente admise sau respinse, rămâne şi aceasta la vot final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 27 decembrie 2005 şi la Paris, la 10 ianuarie 2006.

Legea are caracter ordinar. Suntem în procedură de urgenţă. Suntem primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi în condiţiile art.37 lit.c) şi art.86 alin.2 din regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnule secretar de stat, pe scurt vă rog.

Domnul Septimiu Buzaşu:

Pentru finanţarea proiectului, prin construcţia de locuinţe sociale pentru tineri, destinate închirierii, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi-a manifestat disponibilitatea de a acorda un împrumut în valoare de 140 milioane de euro, care va fi utilizat în perioada 2006-2007 pentru construirea aproximativ a 9.462 de unităţi locative.

Conform procedurilor, banca finanţează 70%, restul de 30% urmând să fie acoperit din bugetele locale şi bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că există avizul comisiei, dar el nu a fost încă redactat.

În aceste condiţii, sigur că vom discuta pe articole. Este vorba de o lege de ratificare.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Dacă la titlul legii există observaţii, comentarii? Nu sunt. Mulţumesc. Aprobat.

Art.1, mulţumesc, aprobat.

Art.2. Observaţii, comentarii? Mulţumesc. Aprobat.

Art.3. Observaţii, comentarii? Nu sunt.

Art.4. Observaţii, comentarii? Nu sunt.

Art.5. Observaţii, comentarii? Nu sunt.

Art.6. Observaţii, comentarii? Nu sunt.

Pe textul acordului nu sunt observaţii, comentarii.

Rămâne la vot final.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, aflat la pct.11, precum şi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal, urmează a intra în dezbatere şi la vot mâine la ora 10,00 conform ordinii de zi.

Trecem la pct.13, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2006 privind accelerarea procedurilor de utilizare a creditelor externe de stat şi garantate de stat, precum şi a fondurilor structurale şi a finanţării naţionale aferente pentru lucrările de infrastructură.

Legea are caracter ordinar, este adoptată de Senat, suntem Cameră decizională; procedură de urgenţă.

Raport de adoptare de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci "

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină?

Am marea rugăminte la banca Guvernului, ca domnii colegi şi domnii secretari de stat să ia loc sau să iasă pe hol.

Iniţiatorul nu doreşte să intervină.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci? Nu există comentarii din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Trecem la dezbateri pe articole. Mergem pe raport.

Pct.1, titlul legii. Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Pct.2, în varianta propusă de comisie. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Pct.3 titlul ordonanţei de urgenţă, în varianta propusă de comisie. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Pct.4, varianta comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Pct.5, varianta comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Pct.7, varianta comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Pct.9. Propunerea de text a comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul trece la vot final.

La pct.14, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Legea are caracter ordinar, este adoptată de Senat, prioritate legislativă. Ne aflăm în procedură de urgenţă.

Raport de adoptare al Comisiei pentru cultură, mijloace de informare în masă.

Iniţiatorul, vă rog, doreşte să intervină.

Domnul Virgil Niţulescu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul a iniţiat acest proiect de lege având în vedere faptul că din momentul în care a fost promulgată Legea nr.422/2001 au apărut mai multe probleme privind aplicarea acestei legi.

Toate aceste probleme au fost strânse în aceşti 3 ani, mai exact spus, din 2002, 2003, 2004, şi în 2005 a fost finalizat proiectul de lege, constatându-se că este neapărat necesară intervenţie legislativă pentru clarificarea unor probleme privind modul de finanţare a cheltuielilor la lucrările privind monumentele istorice, definiţiile monumentelor istorice şi modul în care diversele organisme implicate, inclusiv Ministerul Culturii şi Cultelor, îşi exercită autoritatea asupra acestor monumente istorice.

Având în vedere faptul că aceste prevederi au fost dezbătute îndelung la Comisia pentru cultură, mijloace de informare în masă şi că Ministerul Culturii şi Cultelor a fost de acord cu toate modificările propuse în timpul dezbaterilor, vă rugăm să adoptaţi acest proiect de lege în forma propusă de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, doamna preşedintă Turcan. Vă rog să propuneţi şi timpul de dezbatere.

Rog domnii deputaţi să între în sală. Vă promit că o să folosesc acest clopoţel cu zgomot atât de plăcut.

Doamna Raluca Turcan:

Aş dori să vă spun că, în ansamblu, comisia propune aprobarea acestui proiect de lege, dar există un amendament, care a fost discutat şi n-a fost trecut la amendamente respinse. Acesta ar fi trebuit să fie susţinut în plen.

Şi pentru a îndrepta această corectură, v-aş propune, domnule preşedinte, şi dumneavoastră, domnilor colegi, să retrimitem pentru discutarea acelui amendament la comisie, al acestui proiect, urmând ca săptămâna viitoare, cu acordul dumneavoastră, să discutăm cu prioritate.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, iniţiatorul.

Avem o propunere de retrimitere la comisie.

Cu ce termen, doamna preşedinte? Până săptămâna viitoare. Asta ar însemna ca luni să avem raportul, ca să putem să-l punem pe ordinea de zi.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Vă rog să vă exprimaţi votul.

Cine este pentru? Dorim să votăm electronic, dacă ne permite sistemul. Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează: 163 deputaţi prezenţi, 156 pentru, 2 împotrivă, 2 abţiner, 3 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc.

S-a aprobat retrimiterea la comisie. Termen până luni, la Biroul permanent, să avem raportul scris.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului.

Legea are caracter organic. A fost adoptată de Senat. Raport comun de adoptare de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Raport suplimentar pentru art.54, poziţia nr.66 din raportul iniţial, raport de adoptare.

Procedură de urgenţă; prioritate legislativă de integrare; suntem Cameră decizională.

Rog comisia.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Deci s-a votat pe articole şi a rămas în discuţie doar alin.3 al art.54, pentru care comisia a fost sesizată pentru reexaminare şi raportul comun al celor două comisii este de eliminare a alin.3.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă există observaţii ale iniţiatorului?

Domnul secretar de stat Constantin Popescu.

Domnul Constantin Popescu:

Noi propunem să rămână acest alineat al art.54.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cezar Preda.

Domnul Cezar Florin Preda:

Domnule preşedinte,

Grupul parlamentar al P.D. susţine varianta Guvernului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că aveţi o propunere de eliminare a amendamentului de la raport. Este vorba de un amendament de eliminare şi aveţi propunerea de eliminare a amendamentului de eliminare, nu?

Vă rog, domnule Marton.

Domnul Márton Árpad Fráncisc:

Domnule preşedinte,

Ar trebui totuşi să fie specificat cine ce doreşte. Varianta Guvernului, este un articol care vorbeşte despre 15 km., care la comisie a căzut. În locul acestui articol a intervenit, ca amendament al comisiei, o modificare în trei alineate. Acest cel de-al treilea alineat a fost ridicat săptămâna trecută aici, în plen, şi a fost retrimis la comisie.

Deci, pentru alin.3, să zic aşa, varianta Guvernului nu poate să existe. Cel mult, punctul de vedere al Guvernului, exprimat aici mai înainte, faţă de menţinerea acelui alineat 3, care totuşi a venit ca un amendament al Camerei Deputaţilor, adică al comisiei.

Iar comisia a propus eliminarea acestui amendament, care tot comisia a propus-o data trecută. Deci, asta este situaţia exactă a acestor amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat, acum am înţeles.

Înţeleg că există o propunere de eliminare a eliminării alin.3 şi această propunere de eliminare o supun votului dumneavoastră. Prin eliminarea amendamentului de eliminare, rămâne alin.3, aşa cum fusese iniţial propus de comisie.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a eliminării alin.3.

Da, domnul deputat Cristian Dumitrescu, vă rog.

Pe fond sau pe procedură? Pe procedură.

Aveţi cuvântul pe procedură.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Se înţelege că dumneavoastră propuneţi eliminarea articolului de eliminare, ca să rămână textul iniţial, da?

Păi, în tehnica parlamentară este foarte simplu: se votează împotriva eliminării şi rămâne textul iniţial, cum să faci amendament de eliminare a eliminării.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

O să transmit acest lucru celor care au propus.

Întrucât există o propunere de respingere, o s-o supunem la vot.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

În primul rând, în tehnica legislativă amendamentul de eliminare se pune primul la vot.

Domnul Bogdan Olteanu:

Tocmai de aceasta îl şi pun.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Dar eliminarea amendamentului de eliminare este ridicol. Ce, ne batem joc de Parlament? Chiar aşa, o luăm repede, că dumneavoastră veniţi repede, şi vă felicit că vorbiţi repede şi foarte coerent şi înţelegem, ceea ce este un avantaj pentru preşedintele de şedinţă.

Dar vă rog, totuşi, să nu trecem să votăm aberant. Deci, dacă vrem să rămână textul iniţial, amendamentul de eliminare este respins de către majoritate sau de cine doreşte şi rămâne textul respectiv.

Domnul Bogdan Olteanu:

Înţeleg că dumneavoastră propuneţi să supun votului un amendament de respingere a amendamentului de eliminare, şi nu de eliminare. Cred că am înţeles corect.

Domnul deputat Marton şi după aceea domnul deputat Fenechiu.

Domnul Márton Árpad Fráncisc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Textul iniţial la acest alineat 3 nu există. Exista un singur articol în care se spunea că faţă de zonele de protecţie, numai la 15 km. distanţă se pot planta culturi, se pot cultiva astfel de culturi modificate genetic.

Faţă de aceasta, a propus comisia o modificare, prin care a dispărut acest 15 km şi prin două alineate a spus că se vor aplica prevederile Uniunii Europene. A încheiat cu un alineat, propunere de alineat 3, care zicea că prin hotărârea celor două ministere, se va stabili distanţa de protecţie.

Acesta este alin.3, şi ăsta - zic unii - că ar trebui să rămână, iar comisia reunită acum a propus ca ăsta să dispară. Şi atunci eu spun că din punct de vedere procedural, într-adevăr, aveţi dreptate.

Domnule preşedinte, trebuie să supuneţi votului eliminarea acestui introdus alineat 3 şi dacă nu trece, atunci să votăm alin.3, aşa cum a fost în varianta iniţială propusă tot de comisie, dar nu este varianta Guvernului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Formularea corectă cred că e cea pe care a făcut-o domnul Cristian Dumitrescu, e vorba de o propunere de respingere şi nu o propunere de eliminare.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a actualei formulări a alin. 3, care este "alin.3 se elimină". Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a votat propunerea de respingere a alin. 3 în actuala formulare, cu 111 voturi pentru.

(Conform afişajului, se înregistrează: 168 prezenţi, 111 pentru, 33 împotrivă, 7 abţineri, 17 voturi neexprimate.)

Dacă nu există contestări ale procesului de vot, trecem mai departe.

Acum trebuie să supun votului dumneavoastră pct. 1 din raport, aşa cum este raportul formulat, textul iniţial. Deci, varianta nemodificată.

Supun votului dumneavoastră varianta nemodificată a textului, aşa cum a fost propusă iniţial. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat, cu 169 de voturi pentru, 12 împotrivă şi 4 abţineri.

(Conform afişajului, se înregistrează: 185 prezenţi, 169 pentru, 12 împotrivă, 4 abţineri.)

Am încheiat dezbaterile pe articole, trece la vot final. Bine că ne-am lămurit ce votăm.

Proiectul de lege privind... Rog secretariatul să scrie corect titlurile proiectelor de lege!

Proiectul de lege se numeşte "Proiectul Legii protecţiei fondului cinegetic şi a vânătorii" şi "Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr.103/1996".

O să rog secretariatul să-i scrie titlul corect, care lipseşte de aici.

Iniţiatorul, vă rog, domnule secretar de stat Vasile Lupu.

Domnul Vasile Lupu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Forma adoptată de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor modifică fundamental proiect de lege Guvernului. Prin amendamentele votate s-a afectat fondul şi forma proiectului de lege pentru care s-a prezentat raport, astfel încât a devenit inaplicabil, din următoarele motive: au apărut reglementări contradictorii pentru aceeaşi situaţie de fapt, anumite situaţii sunt triplu reglementate, dar în condiţii diferite, şi anumite necorelări, pe care aş putea să vi le enumăr.

Având în vedere aceste chestiuni pe care vi le-am expus, în temeiul art. 70 din Regulamentului Camerei Deputaţilor, solicităm retrimiterea proiectului de lege pentru care s-a prezentat raport comisiei sesizate în fond, pentru reexaminare şi întocmirea unui nou raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiilor? Vă rog... (Către domnul Támas Sándor, care este iniţiatorul celui de al doilea proiect de lege:) După comisie, asta vroiam să vă întreb, dacă doriţi să interveniţi înaintea comisiei.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi, nu fac altceva decât să vă prezint raportul comun al Comisiilor pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederilor art. 95 din Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere pe fond cu Proiectul Legii protecţiei fondului cinegetic şi a vânătorii.

Proiectele de lege, având acelaşi obiect de reglementare, respectiv, fondul cinegetic şi vânătoarea, comisiile, în temeiul art. 67 alin. 3 din Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, au întocmit un singur raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectelor a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 54 şi 55 din Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Vasile Lupu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

La lucrările Comisiei pentru agricultură au fost prezenţi 25 de deputaţi din totaul de 25 de membri ai comisiei, iar la ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Raportul comisiilor a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se 39 de voturi pentru şi 6 voturi împotrivă, în şedinţa din 19 aprilie 2006.

Ambele proiecte de lege, potrivit art. 75 alin. 1 şi 3 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. 9 pct. 2 din Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, sunt de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii, comisiile propun admiterea cu modificări şi completări a Proiectului Legii protecţiei fondului cinegetic şi a vânătorii ca proiect de bază şi respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr.103/1996, propunerile fiind preluate ca amendamente în legea de bază.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Intervenţie pe procedură, domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Eu merg la Parlamentul European şi am mai cam lipsit de aici, de la Parlamentul României, dar chiar nu mai înţeleg nimic. Am auzit adineauri o intervenţie care pe mine m-a lăsat siderat. reprezentantul Guvernului vine în faţa Parlamentului şi spune: "Eu vă propun să retrimiteţi la comisie!" Preşedintele de şedinţă, onorat preşedinte al Camerei, nu spune nimic! Vine onoratul preşedinte, sau vicepreşedintele comisiei de specialitate şi ne prezintă raportul!

Păi, domnilor colegi, am ajuns în situaţia, prin această intervenţie, pe care n-o sancţionează nimeni - mi se pare chiar şi normală -, în care Guvernul spune: "Nu-mi place cum a ieşit de la comisie raportul şi vă rog să-l trimiteţi!"

Domnule secretar de stat, unu, în politica normală, se face aşa: vă duceţi dumneavoastră la partidul dumneavoastră (nu ştiu la ce partid sunteţi), spuneţi că acest raport nu convine politicii Guvernului, vine un domn din partea asta, care e reprezentant al partidului respectiv, după ce discută acolo unde se discută despre remanieri şi nu ştiu ce, dar nu şi despre lucrurile care privesc cetăţenii şi legile, şi spune: "Vrem să-l trimitem..." inventează...

Dar aceste proceduri sunt hilare, domnule preşedinte de şedinţă, şi rămâne nesancţionate! Şi o să rămână în stenogramă, că vine de pe banca Guvernului şi ne spune nouă: "Trimiteţi, domnule, la comisie, înapoi, că vreau eu să iasă alfel! O să am eu o discuţie cu liderii de grupuri şi o să întoarcem votul din comisie, unde au votat 20 din 25 pentru raport!"

Deci, în opinia mea... Sigur că lăsăm această exigenţă a activităţii parlamentare un pic mai deoparte, ca să meargă treaba repede, dar până ajungem la lucruri care neagă însuşi faptul că noi suntem trimişi aici să facem ceva.

Deci, vă rog foarte mult! În primul rând, eu condamn această intervenţie a domnului secretar de stat. Şi eu l-aş fi întrerupt, dacă aveam onoarea să conduc această şedinţă, spunându-i: "Dumneavoastră nu aveţi dreptul să faceţi această solicitare! Puteţi să spuneţi: Nu sunt de acord! Guvernul nu este de acord cu raportul ş.a.m.d.!"

Nu să ne ceară nouă, domnilor, să-l trimitem înapoi! Dar unde am ajuns, să ne spună Guvernul şi trebuie să facem? Sau Guvernul poate să ne spună ce să facem, prin domnii aceia care stau în prima bancă, care sunt liderii de grupuri.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să vă limitaţi intervenţia de procedură la 2 minute.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă reamintesc acest lucru, aţi fost multă vreme plecat.

De asemenea, iau act de propunerea dumneavoastră de modificare a regulamentului. în acest moment, Regulamentului Camerei Deputaţilor, la art. 30, prevede că: "Proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond, dacă în urma dezbaterii în plen se solicită motivat aceasta sau dacă intervin modificări importante pentru conţinutul său. Asupra acestei măsuri, Camera se pronunţă prin vot la propunerea iniţiatorului, a preşedintelui de şedinţă ş.a.m.d."

Dat fiind că iniţiatorul a făcut această propunere, vă reamintesc că art. 70, momentan, permite. (Aplauze ale deputaţilor din Majoritate.) Vă asigur, de altfel, domnule deputat, că voi respecta de fiecare dată regulamentul şi nu voi permite abuzuri, nici ale Guvernului, nici ale grupurilor parlamentare.

Am aşteptat însă, deşi e o propunere de procedură care se discută prima, aceasta, de retrimitere, să vedem şi care este punctul de vedere al comisiilor sesizate în fond. Înţeleg că există o intervenţie pe procedură şi din partea domnului deputat Támas Sándor.

Domnul Támas Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În fapt, sunt două proiecte de lege: unul, de la cap la coadă, prezentat şi susţinut de Ministerul Agriculturii, şi al doilea proiect este, de fapt, o modificare a legii existente. Regulamentului Camerei Deputaţilor prevede că dacă sunt două proiecte odată intrate în Camera Deputaţilor - şi este cazul nostru, pentru că au venit odată de la Senat amândouă proiectele -, atunci trebuie discutate împreună. Şi, eventual, dacă e careva la bază (şi eu cred că prezentat de minister poate să fie, pentru că este un proiect de lege de la A la Z), atunci, celălalt trebuie luat ca amendamente.

Însă proiectul nostru de modificare a legii actuale, la care sunt iniţiator şi eu, nu prea se vede că a fost luat, nici la amendamente admise şi nici la amendamente respinse.

Deci, eu cred că şi din partea UDMR-ului susţin propunerea domnului secretar de stat ca acest punct 16 să fie retrimis la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Bine, vă mulţumesc.

Dacă mai există alte intervenţii legate de propunerea de retrimitere la comisie? Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Exact cum aţi citit dumneavoastră din regulament, se poate solicita retrimiterea dacă au apărut elemente noi sau dacă preşedintele sau iniţiatorul poate solicita acest lucru. Elemente noi nu au apărut. vreau să vă precizez, domnule preşedinte, că în cele două comisii, atât în Comisia de agricultură, dar şi în Comisia juridică, au fost analizate. Amendamentele la care face referire domnul secretar de stat sunt precizate în raport ca amendamente respinse. când vom ajunge la ele să le discutăm, dacă plenul va hotărî ca aceste amendamente să fie acceptate şi amendamentele celor două comisii să fie respinse, nu-i nici o problemă.

Din punct de vedere al Grupului PSD, noi susţinem să discutăm pe acest raport.

L-aş informa pe colegul meu de la UDMR, care a intervenit mai devreme, s-au discutat cele două rapoarte împreună, dumnealui ca iniţiator putea participa, preşedintele Comisiei de agricultură, domnul Kelemen, a fost cel care a prezidat în mare parte cele două şedinţe în care s-au analizat, de aceea, nu avem elemente.

Vă rog frumos, domnule preşedinte, supuneţi la vot, dar noi susţinem în continuare raportul pentru discutare în plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

A solicitat domnul Călian cuvântul şi, după aceea, domnul Támas Sándor.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi amintesc că acest proiect de lege a fost dezbătut pe fond de circa o lună şi jumătate, nu ştiu, ce s-a întâmplat în această perioadă cu acest proiect de lege, care este prioritate UE, aşa cum scrie în ordinea de zi. Cine a ţinut acest proiect departe de ordinea de zi, de ce l-a ţinut?

Şi, într-adevăr, iniţiatorul are dreptate, sunt multe disfuncţionalităţi. Însă chiar dacă se va vota retrimiterea la comisie, vă rugăm, domnule preşedinte, să propuneţi un termen foarte scurt, de maxim o săptămână, pentru că deja suntem în întârziere cu acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Támas Sándor, după aceea, domnul deputat omnul Bogdan Niculescu-Duvăz.

Domnul Támas Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mi se pare că n-am fost destul de explicit, probabil. Deci, noi avem un proiect de lege cu 35 de articole, proiect de lege care s-a discutat împreună cu proiectul de lege iniţiat de minister. Însă proiectul nostru de lege, care a fost luat drept amendamente la proiectul de bază, nu figurează nici la amendamente admise şi nici la amendamente respinse.

Deci, dacă eu, ca iniţiator, care am depus, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, un proiect de lege pe masa comisiei, vreau să susţin eventual amendamentele admise sau respinse de către comisie, formal, n-aş putea să fac acest lucru, pentru că în raport nu figurează. Probabil, este numai o chestiune de tehnică legislativă, dar totuşi este ceva de esenţă, pentru că eu nu aş putea să am dreptul, cel care am formulat un proiect de lege cu 35 de articole, să fac demersuri ca să pot să-i conving pe colegii mei din Cameră.

Deci, din aceste considerente, eu susţin retrimiterea în comisie şi întocmirea din nou a raportului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa unui artificiu legislativ, de fapt, pentru că în baza unui articol care a avut o logică şi are o logică în regulamentul nostru, s-au discutat, o dată, o lege de modificare a Legii nr. 103, ceea ce este o chestiune care a pornit din partea Guvernului şi, o dată, o iniţiativă legislativă, care, de fapt, contrazice fundamental Legea nr. 103/1996. Şi v-o spun în perfectă cunoştinţă de cauză, ca autor al aceste Legi 103, adoptată în 1996.

Mă surprinde, pe de altă parte, menţiunea că aceasta este prioritate a Uniunii Europene. Vă garantez, stimaţi domni, că Legea nr. 103 a fost discutată cu Uniunea Europeană şi am luat toate avizele la timpul respectiv, inclusiv al Federaţiei vânătorilor europeni, care sunt un ong creat pe lângă comisia europeană şi răspund de aceste lucruri.

Deci nu există nici o motivaţie de natură "prioritate europeană", pentru că noi eram deja aliniaţi, în 1996, vă garantez.

Bătălia pe fond - şi o să ies la dezbateri generale, dacă vor începe - este pentru a trece, în urma restituirii proprietăţilor forestiere şi agricole, vânatul în proprietatea celor care au dobândit, moştenit ş.a.m.d. Lucru care contravine şi este un pas înapoi (dar nu intru pe fond), contravine principiilor europene, pentru că "vânatul un bun public" este o sintagmă şi, dacă vreţi, un principiu care a fost adoptat, încet, încet, de toate ţările europene.

Deci, este un pas înapoi, făcut la restitutio, care nu era încă in integrum, să ajungă şi vânatul în curtea celor care au luat pădurile înapoi. Asta este toată miza. Ceea ce diferă foarte mult, chiar fundamental, dacă vreţi, contrazice de principiu Legea nr. 103/1996.

Deci, cred că din acest artificiu nu se putea face o singură lege. Una e să modifici o lege, să o îmbunătăţeşti, să o modernizezi la realităţile de astăzi şi alta e să-i contrazici principiul fundamental, principiul e bază. Legea nr. 103 începea cu aceasta, şi anume că: "Vânatul este un bun public".

Vă mulţumesc şi sper ca, în cunoştinţă de cauză, să reconsideraţi acest raport.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Înţeleg că există propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Supun votului dumneavoastră această propunere de retrimitere la comisie. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat, cu 119 voturi, propunerea de retrimitere.

(Conform afişajului, se înregistrează: 177 prezenţi,119 pentru, 53 împotrivă, 1 abţinere, 4 voturi neexprimate.)

Domnilor colegi, care e termenul? Vă atrag atenţia că trebuie să o terminăm până la sfârşitul sesiunii. O săptămână? Două săptămâni? Dar trebuie să fim gata, ca să apucăm să o votăm.

Bine, retrimiterea la comisie, termen două săptămâni.

Pct. 17 pe ordinea de zi - Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.

Legea are caracter organic.

A fost adoptată de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Prioritate legislativă de integrare.

Procedură de urgenţă.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul? Vă rog, domnule secretar de stat. O să vă rog să vă şi prezentaţi.

Domnul Ion Codescu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea...

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să vă trageţi microfoanele mai aproape, că nu se aude.

Domnul Ion Codescu:

Scuze.

Obiectul acestui proiect de lege este crearea posibilităţilor cetăţenilor unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului economic european de a exercita profesia de consilier juridic în România.

Aceasta reprezintă o prioritate a integrării, reprezintă eliminarea unei restricţii la Tratatul de aderare, Acordul european de asociere şi la angajamentele asumate de România în cadrul aderării.

Deci, se elimină restricţia potrivit căreia numai cetăţenii români şi cei având domiciliul în România pot fi consilieri juridici, chiar la persoanele juridice de drept privat.

Având în vedere prioritatea acesteia, vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei? Domnul preşedinte Sergiu Andon. O să vă rog, după raport, să propuneţi şi timpul de dezbatere. A, nu se dezbate pe articole, că nu sunt amendamente, deci, nu mai e cazul.

Domnul Sergiu Andon:

Nu mai e cazul. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul proiectului de lege este cel anunţat de iniţiator.

Proiectul a fost adoptat de Senat în şedinţa din 10 aprilie acest an.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de asemenea, avizele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei pentru drepturile omului, culte şi probleme ale minorităţilor naţionale.

Comisia juridică a examinat proiectul în şedinţa din 24 mai 2006, în cvorum regulamentar, cu participarea doamnei secretar de stat la Ministerul Justiţiei, Katalin Kibedi. În cvorum legal, 19 din 26, cu unanimitate de voturi, s-a hotărât supunerea legii spre adoptare în plenul Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat Mircea Costache, din partea Grupului parlamentar PRM.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Legea în discuţie este oportună, pentru că mai toate branşele îşi aveau statutul lor, consilierii juridici, până acum, fuseseră ignoraţi.

O chestiune de interes pentru noi, cei din sală, şi pentru deputaţi, şi pentru senatori, ar fi dacă considerăm că acei consilieri juridici angajaţi la birourile parlamentare ar putea să compare, să apere, să sprijine cetăţenii care ni se adresează la birourile parlamentare şi nu au posibilităţi de plată, pentru a merge la baroul avocaţilor. Dacă un consilier juridic care activează în cadrul unui birou parlamentar poate, prin acest statut, sau va putea să ajute o anume categorie de cetăţeni care ni se adresează, eu zic că legea se poate întregi în sensul bun şi poate fi mai oportună.

Pentru că în momentul acesta, orice senator sau deputat care are jurişti angajaţi, cu carte de muncă sau cu convenţie civilă, nu poate să vină eficient şi concret în sprijinul cetăţenilor care ni se adresează la birourile parlamentare din această cauză, pentru că unui consilier juridic nu îi este permis nici să pună concluzii cu delegaţie în instanţă.

Deci, cei de meserie ar putea să vină şi să-şi spună punctul de vedere în legătură cu tendinţa mea de a îmbunătăţi prezenta lege.

În rest, ea este bună, oportună şi poate fi votată.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În sfârşit, în baza acestui proiect de lege va veni şi muntele la Mahomed, adică vom avea posibilitatea să avem consilieri juridici din Comunitatea Europeană care să-şi exercite profesia la noi în ţară. Sperăm ca acest lucru să se întâmple şi ei să fie mulţumiţi de modul în care sunt retribuiţi consilierii juridici la noi, în România, să fie tentantă pentru ei această ofertă.

Însă, singura imperfecţiune, dacă îmi este permis să o comentez puţin, constă în modul în care aceşti jurişti, veniţi din ţările Comunităţii Europene, vor putea să profeseze la noi în ţară. Sunt două variante: fie ca ei să aibă o vechime minimă de 3 ani sau să dea un examen. Dar nu se specifică concret, ce examen, în ce condiţii se dă acest examen? Cred eu că legea nu este suficient de completă, ca să nu avem disfuncţionalităţi în punerea ei în aplicare.

Aşadar, nu poţi să ceri chiar retrimiterea la comisie, pentru că este o prioritate legislativă a Uniunii Europene. Însă, repet, va fi greu de pus în aplicare, va fi greu ca ea să producă efecte.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

E o singură persoană de grup, că suntem în procedură de urgenţă, trebuie să respect regulamentul. O să respect regulamentul strict, ca să nu mă expun criticilor.

Dacă vă acordă un alt grup parlamentar din timpul său?

Doamna Florina Ruxandra Jipa (din sală):

Un minut! Toţi vin pe procedură, domnule preşedinte!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă acordă Grupul PSD. Vă rog.

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Stimaţi colegi,

Împărtăşesc punctul de vedere al colegilor antevorbitori, dar vreau să vă atrag atenţia asupra unei singure probleme, reciprocitate nu va exista niciodată, aşa cum nici avocaţii n-au acest drept, numai dacă îl capeţi afară, în străinătate, într-una din ţări, ai dreptul să pledezi şi tu acolo.

Noi le dăm tuturor! Nici o problemă. Important este că, măcar, prin această lege stabilim pentru această categorie, care era defavorizată până la momentul actual, un statut.

Şi, pentru asta, eu mă declar mulţumită, sub acest aspect.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă nu mai există alte intervenţii la dezbateri generale, având în vedere că nu există amendamente admise sau respinse, rămâne la vot final.

Pct. 18 - Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Livezile, judeţul Timiş.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare de la Comisia de administraţie publică.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. 2 din Constituţie şi 113 din Regulamentul Camerei, republicat.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea satului Sâlţa, în comuna Rozavlea, judeţul Maramureş.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare de la Comisia de administraţie publică.

Suntem primă Cameră sesizată.

Întrucât, termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. 2 din Constituţie şi 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor republicat.

Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Voluntari, judeţul Ilfov.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere de la Comisia de administraţie publică.

Suntem primă Cameră sesizată.

Întrucât termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. 2 din Constituţie şi 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat..

Toate trei se trimit Senatului.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem în procedură de urgenţă.

Suntem primă Cameră sesizată.

Propunerea Comisiei juridice nu a fost adoptată la votul final din 23 mai, urmează, potrivit art. 104 alin. 3, dezbaterea pe articole, după care mâine se va supune la vot final, supunându-se propunere de adoptare, conform regulamentului.

La dezbaterea pe articole, dacă există comentarii, observaţii la titlul legii? Nu există comentarii, observaţii la titlul legii.

Dacă la articolul unic, în extrem de clara sa redactare, respectiv, modificarea art. 82 alin. 2 există observaţii sau comentarii?

Există observaţii sau comentarii? Nu există observaţii sau comentarii. Au fost adoptate, aprobate titlul legii şi articolul unic.

Urmează să supunem la vot final propunerea de adoptare a acestei legi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

Legea are caracter organic. A fost adoptată de Senat. Raport comun de adoptare şi raport comun înlocuitor de adoptare din partea Comisiilor de muncă şi de sănătate.

Suntem în procedură de urgenţă. Legea are caracter de prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul, domnul secretar de stat Ervin Székely.

Domnul Mircea Ifrim:

Procedură.

Întrucât la această lege noi a trebuit să umblăm la două articole, dar legea a fost trimisă fără a se discuta nimic din conţinutul ei, iar modificarea acestor două articole atrage după sine ale modificări în lege, vă rugăm să o retrimiteţi la comisie.

În numele celor două comisii fac această rugăminte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Domnul secretar de stat.

Domnul Ervin-Zoltan Székely:

În principiu nu avem nimic împotrivă. Suntem de acord cu retrimiterea în comisie, dar menţionez că Guvernul susţine adoptarea ordonanţei de urgenţă în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Voi supune votului dumneavoastră, atunci, propunerea de retrimitere la comisie.

Domnilor preşedinţi, termen o săptămână? OK? Două săptămâni? Bine, numai să apucăm să o terminăm sesiunea aceasta.

Deci supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisiile reunite pentru două săptămâni.

Vă rog să votaţi.

Da, vă mulţumesc. Propunerea de retrimitere a fost adoptată, se retrimite două săptămâni.

Punctul 23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă.

Legea are caracter ordinar. A fost adoptată de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia de administraţie publică.

Suntem în procedură de urgenţă. Legea are caracter de prioritate legislativă.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu doreşte să intervină.

Domnul preşedinte al comisie, Relu Fenechiu.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Întrucât au fost numeroase voci care au atenţionat asupra faptului că activitatea pe plaja Mării Negre este blocată, de fapt, în această perioadă, există unele amendamente pentru care am dori să cerem retrimiterea la comisie a acestei ordonanţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă nu există alte intervenţii pe chestiunea procedurală a retrimiterii, supun aprobării dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Vă rog să votaţi.

Termen, domnule preşedinte? Termen până luni.

Da, s-a adoptat cu 154 de voturi pentru, 10 contra, 4 abţineri.

Termen de depunere a raportului luni.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.186/2003 privind promovarea culturii scrise.

Legea are caracter ordinar. A fost adoptată de Senat. Raport de adoptare de la Comisia pentru cultură. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională.

Invit iniţiatorul, domnul secretar de stat Niţulescu.

Domnul Virgil Niţulescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul a iniţiat Ordonanţa 24 din anul 2006 pornind de la trei considerente.

Mai întâi a fost necesară o mai exactă definire a termenului cultură scrisă, termen utilizat în legea 186/2003.

În al doilea rând, era absolut necesară aducerea la zi a prevederilor acestei legi după înfiinţarea Administraţiei Fondului Cultural Naţional, instituţie care, în momentul de faţă, asigură cea mai mare parte a modalităţilor de stabilire a alocării fondurilor de către Ministerul Culturii şi Cultelor pentru proiecte şi programe culturale.

Şi, în al treilea rând, era necesară corelarea atribuţiilor Ministerului Culturii şi Cultelor cu atribuţiile Institutului Cultural Român pentru promovarea culturii scrise din România în străinătate.

Proiectul a fost discutat în Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor.

Guvernul este de acord cu modul în care acest proiect a fost propus spre modificare de către comisie şi vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege în forma aprobată de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Comisia? Doamna preşedintă Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a fost sesizată pe fond cu acest proiect de lege.

În acelaşi timp, a primit avize favorabile din partea tuturor comisiilor sesizate spre avizare.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

El a apărut datorită faptului că, pe parcursul aplicării prevederilor Legii privind promovarea culturii scrise s-a constatat existenţa anumitor deficienţe care au îngreunat derularea activităţii instituţiilor şi organismelor implicate în promovarea culturii scrise atât în ţară, cât şi în străinătate şi, în special, în ceea ce priveşte acordarea subvenţiilor pentru cărţi şi reviste.

Astfel, acest proiect de lege aduce îmbunătăţiri reglementării actuale şi efortului de punere în valoare a patrimoniului cultural naţional din domeniul culturii scrise.

Ca urmare, comisia supune şi propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2006 cu o serie de modificări.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulţumesc.

Dezbateri generale, vă rog.

Domnul deputat Árpád Márton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Susţinem această ordonanţă.

Totuşi, trebuie să accentuez o latură destul de importantă. Ar fi foarte bine ca aceste comisii care aplică prevederile acestei ordonanţe să aibă o aplecare şi asupra culturii scrise a minorităţilor naţionale şi modul şi decizia pe care o au de acordarea subvenţionării unei astfel de iniţiative să nu aibă o vedere discriminatorie sau, dacă au, atunci să aibă una pozitivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe raportul comisiei.

Dacă la titlul legii există observaţii, comentarii? Nu sunt.

Punctul 1 din raport, articolul unic. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Punctul 2 din raport, titlul ordonanţei. Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3, punctul 4, punctul 5, 6, 7, 8, 9. Nu sunt observaţii, comentarii. Adoptat.

La punctul 10, în formularea comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 11, formularea comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 12, adoptat.

Pct. 13, adoptat.

Pct.14, formularea comisiei. Nu sunt. Adoptat.

Pct.15, adoptat, 16, adoptat, 17, adoptat, 18, adoptat, 9, adoptat, 20, adoptat.

Pct.21, formularea comisiei. Nu sunt observaţii, comentarii. Adoptat.

Pct.22, formularea comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.23, adoptat.

24, formularea comisiei. Adoptat.

Pct.25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33? Toate adoptate.

Pct.34, formularea comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 35, adoptat, 36, adoptat, 37, adoptat.

Am terminat dezbaterea pe articole.

Rămâne la vot final.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional.

Legea are caracter organic. A fost adoptată de Senat. Raport de adoptare de la Comisia de cultură.

Prioritate legislativă. Suntem în procedură de urgenţă.

Domnul secretar de stat Virgil Niţulescu, iniţiatorul, vă rog.

Domnul Virgil Niţulescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul a iniţiat acest proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic pornind de la necesitatea, în primul rând, a înăspririi regimului sancţionatoriu aplicat celor care braconează siturile arheologice din România, a celor care încalcă regimul de protecţie stabilit prin această ordonanţă.

Pe de altă parte, a fost necesară o mai bună definire a termenilor care sunt utilizaţi pe parcursul ordonanţei, definire care ţine cont de ceea ce se întâmplă astăzi pe plan european, ţine cont de recomandările Consiliului European Arheologic, organism consultativ al Uniunii Europene.

Faţă de acest proiect de lege, în Comisia pentru cultură s-au adus unele amendamente, amendamente care au fost însuşite de Guvern şi vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege în forma prezentată de Comisia pentru cultură.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulţumesc.

Din partea comisiei? Doamna preşedintă Turcan, vă rog. O să vă rog, după raport, să propuneţi şi timpii de dezbatere.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Comisia pentru cultură a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege. În acelaşi timp, a primit avize favorabile din partea tuturor comisiilor sesizate spre avizare.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice şi are ca obiect modificarea şi completarea formei republicate a Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 care reglementează cadrul normativ referitor la protejarea patrimoniului arheologic ca parte integrantă a patrimoniului cultural naţional, urmărind, în acelaşi timp, şi sistematizarea şi corelarea materiei şi o mai bună integrare a prevederilor Convenţiei Europene privind patrimoniul arheologic, semnată la La Valetta în anul 1992 şi ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 150/1997.

Comisia pentru cultură propune aprobarea acestui proiect de lege cu o serie de amendamente şi propun ca timp de dezbatere cinci minute.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Observaţii sau comentarii la timpul de dezbatere? Nu sunt. La timpul de dezbatere, doamna deputat? OK.

Din partea grupurilor parlamentare, vă atrag atenţia că, fiind procedură de urgenţă, va fi o singură intervenţie de grup.

Grupurile parlamentare? De la Grupul liberal? Domnul Calimente, doamna Muscă? Doamna Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În legătură cu patrimoniul cultural naţional, în această sală, la comisia de cultură şi la comisia de buget finanţe s-a discutat mult în legătură cu fondurile care ar trebui alocate patrimoniului cultural naţional.

Legea despre care vorbim acum este în regim de urgenţă şi nu întâmplător. Siturile şi întregul patrimoniu cultural naţional al României, cu unele mici excepţii, sunt, la ora actuală, în mare pericol. Unele se prăbuşesc, altele nu mai pot fi reconstituite, că nu se mai poate vorbi de restaurare, altele sunt într-o situaţie apropiată de celelalte două categorii amintite. Drept urmare, este firesc ca un asemenea proiect de lege să fie în regim de urgenţă.

Deci legile sunt necesare, inclusiv această lege.

Din păcate, însă, vă reamintesc că numai cu legi nu poţi să susţii patrimoniul cultural naţional dacă nu dai şi bani pentru ca aceste legi să poată fi puse în practică.

La ora actuală, o mare parte din legile care prevăd conservarea, protejarea sau restaurarea patrimoniului cultural naţional nu se pot pune în practică din motive financiare.

Drept urmare, dacă vrem, într-adevăr, să facem o treabă bună, atunci vă aduc aminte că, la buget, trebuie mai mulţi bani pentru cultură şi, mai ales, pentru patrimoniul cultural naţional. Este subfinanţat domeniul. Este subfinanţat nu de acum, din 1990 încoace şi, din păcate, intrăm în Uniunea Europeană cu un patrimoniu cultural naţional ciuntit.

Din acest moment, din momentul aderării noastre la Uniunea Europeană, patrimoniul nostru este şi patrimoniu european. Mă întreb cum vom intra în Uniunea Europeană cu fruntea sus, cu siturile în care pasc vacile şi oile şi cu monumente prăbuşite.

Mulţumesc frumos.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe raport.

Dacă la punctul 1, titlul legii există observaţii, comentarii? Nu există. Mulţumesc. Adoptat.

Dacă, de la 2 până la 4 există observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5, în formularea comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6, în formularea comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7, în formularea comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8, în formularea comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9, în formularea comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.10, adoptat.

Pct.11, în formularea comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.12, observaţii, comentarii la formularea comisiei? Adoptat.

Pct.13, adoptat.

Pct.14, formularea comisiei. Adoptat.

Pct.15, adoptat.

Pct.16, textul propus de comisie. Adoptat.

Pct.17, adoptat.

Pct.18, adoptat.

Pct.19, propunerea de text a comisiei. Adoptat.

Pct.20, propunerea de text a comisiei. Adoptat.

Pct.21, textul comisiei. Adoptat.

Pct.22, textul comisiei. Adoptat.

Pct.23, textul comisiei. Adoptat.

Pct.24, adoptat.

Pct.25, textul comisiei. Adoptat.

Pct.26, textul comisiei. Adoptat.

Pct.27, textul comisiei. Adoptat.

Pct.28, textul comisiei. Adoptat.

Pct.29, textul comisiei. Adoptat.

Pct.30, textul comisiei. Adoptat. Cu rugămintea de a corecta greşelile de dactilografiere.

Pct.31, textul comisiei. Adoptat.

Pct.32, textul comisiei. Adoptat.

Pct.33, textul comisiei. Adoptat.

Pct.34, textul comisiei. Adoptat.

Pct.35, adoptat. Pct.36, adoptat. Pct.37, adoptat.

Am încheiat dezbaterea pe articole, rămâne la vot final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2006 pentru completarea art.16 din Legea nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Legea are caracter ordinar. Adoptată de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei economice. Prioritate legislativă. Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu doreşte.

Invit comisia. Domnul preşedinte Tudose.

Domnul Mihai Tudose:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă prezint raportul asupra proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2006 pentru completarea art.16 din Legea nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, Camerei Deputaţilor fiind Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport am avut în vedere Avizul nr. 449 de la Consiliul Legislativ, Avizul de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi precum şi Avizul Comisiei de buget, finanţe şi bănci.

Prezentul proiect de lege vizează completarea art. 16 din Legea nr. 137 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Modificările şi completările ulterioare, sumele de rambursat de la bugetul de stat către societăţile comerciale pentru care s-a declanşat procesul de privatizare prin publicarea ofertei de vânzare pe perioada administrării speciale, în limita sumelor reprezentând drepturi salariale cuvenite angajaţilor şi contravaloarea utilităţilor.

Acest proiect de lege a fost examinat în şedinţa comisiei din data de 30 mai 2006.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Cu unanimitate de voturi, comisia vă propune adoptarea prezentului proiect de lege în forma propusă de Senat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există dezbateri generale? Nu există dezbateri generale. Neexistând amendamente sau...

Dezbateri generale sau procedură? Vă rog frumos, luaţi cuvântul. Domnul deputat Gonţea.

Domnul Ion Gonţea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O singură remarcă aş vrea să fac în legătură cu adoptarea acestei ordonanţe. Sigur, nu mă refer la istoria care a determinat Guvernul să adopte această hotărâre, dar ea mai dă o gură de oxigen societăţilor comerciale care se află în proces de privatizare. Aş vrea să trag un semnal de alarmă şi să fie atenţionat AVAS-ul, în mod special, pentru că, dacă nu va face eforturi deosebite pentru a încheia procesul de privatizare pentru societăţi care se află în proces de administrare specială şi beneficiază de prevederile acestei ordonanţe, degeaba vom lăsa, în continuare, fonduri spre aceste societăţi pentru a-şi plăti salariile oamenilor şi a achita factura de utilităţi, pentru că nu vom atinge scopul pentru care a fost adoptată această ordonanţă.

Este bine să susţinem adoptarea acestui proiect de lege de aprobare a ordonanţei dar, repet, AVAS-ul trebuie să-şi facă, în continuare, datoria.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenţii la dezbateri generale? Nu există.

Iniţiatorul doreşte să ia cuvântul în încheierea dezbaterilor generale. Domnul vicepreşedinte Sandu, de la AVAS.

Domnul Cătălin Sandu (vicepreşedinte AVAS):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

AVAS-ul, tocmai pentru a accelera privatizarea şi pentru a da o şansă activităţii societăţilor comerciale respective, a iniţiat acest proiect de acte normative. Vă rugăm să-l adoptaţi aşa cum a fost el elaborat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă nu mai există alte intervenţii, nu este cazul de dezbatere pe articole, nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Punctul 27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2006 pentru completarea art.23 din Ordonanţa Guvernului nr.86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de călători.

Legea are caracter ordinar. A fost adoptată de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii. Suntem în procedură de urgenţă.

Invit iniţiatorul să ia cuvântul. Rog, după aceea, comisia să prezinte raportul.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului s-a realizat completarea art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de călători cu două noi aliniate, respectiv aliniatul 3 şi 4.

În context a fost recunoscută, pentru cazul judeţului Ilfov, posibilitatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti de a înfiinţa şi organiza, de comun acord sau în asociere cu Consiliul Judeţean Ilfov, prestarea serviciului de transport public de călători, desfăşurat între localităţile judeţului Ilfov şi municipiul Bucureşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei?

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii a fost sesizată pentru avizare şi dezbatere în fond cu proiectul de lege privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2006 pentru completarea art. 23 din Ordonanţa 86/2001.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2006 a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei a fost adoptat de Senat în forma prezentată de Guvern, iar Comisia de administraţie publică şi Comisia juridică au avizat favorabil proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului au participat invitaţi din cadrul Ministerului Administraţiilor şi Internelor şi din Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare şi Camera Deputaţilor este Cameră decizională pentru acest proiect de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Dacă la dezbateri generale există intervenţii? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Neexistând amendamente admise sau respinse, nu facem dezbateri pe articole.

Rămâne la vot final pentru mâine.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.187/2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.

Legea are caracter ordinar. A fost adoptată de Senat. Raport de adoptare de la Comisia de industrii.

Suntem în procedură de urgenţă, Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină, vă rog, domnul secretar de stat Ion Andreica.

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Promovarea acestui proiect de lege are menirea de a aduce modificări substanţiale la vechiul act normativ, la Ordonanţa 174, cu scopul de a accelera programul de creştere a eficienţei energetice a clădirilor de locuit.

În principal, se urmăreşte reducerea consumului de energie cu de două, până la de trei ori, reducerea costurilor cu întreţinerea clădirilor, respectiv căldura şi apa caldă menajeră. Se urmăreşte creşterea gradului, sau mai bine zis, a duratei de viaţă a clădirilor şi, nu în ultimul rând, a aspectului arhitectural.

Prin noul proiect de lege se definesc foarte clar tipurile de clădiri, se definesc operaţiile necesare pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuit şi, mai ales, se stabileşte un montaj financiar mult mai atractiv, aşa încât contribuţia asociaţiilor de proprietari să ajungă la 32%, a primăriei 33%, respectiv din bugetul de stat diferenţa de 34%.

Şi în situaţii deosebite, pentru cazuri sociale, primăriile pot prelua şi sarcina asociaţiilor de proprietari, aşa încât acest program să aibă posibilitatea să funcţioneze, să se aplice, chiar în zone cu familii cu situaţii financiare deosebite.

Doamnelor şi domnilor parlamentari, votând acest proiect de lege credem că, în câţiva ani, vom ajunge să reabilităm peste 1 milion de clădiri de locuit care, faţă de ţările dezvoltate, au consumuri energetice de două până la de trei ori mai mult decât acestea.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei?

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond în procedură de urgenţă cu proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ, de asemenea, a avizat proiectul de lege cu observaţii preluate de către iniţiator.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia juridică, Comisia pentru buget au avizat favorabil.

Proiectul ordonanţei de urgenţă de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 172/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 211/2003 are în vedere eliminarea unor consecinţe decurgând din situaţia extraordinară, survenită ca urmare a majorării preţului gazului metan cu efecte directe asupra majorării preţului energiei termice furnizate populaţiei pentru încălzirea locuinţelor din clădirile cu sistem centralizat de furnizare a energiei termice.

La lucrările comisiei au participat invitaţi din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi în urma dezbaterii membrii comisiei au hotărât în unanimitate adoptarea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Fiind în procedură de urgenţă vă propunem: 5 minute cu un minut.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Există observaţii, obiecţii sau comentarii la propunerea de timp de dezbatere?

Desigur că nu. Se adoptă.

Intervenţii la dezbateri generale din partea grupurilor.

Vă rog.

Domnul deputat Moisoiu, interveniţi?

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PRM susţine această iniţiativă a Guvernului dar se ridică două probleme, dacă tot se face o treabă, şi e o treabă bună aceasta de economisire a pierderilor de energie, se ridică două întrebări care nu sunt rezolvate de lege şi nici de amendamentele care au fost aduse:

1. Se referă direct la clădire, şi anume trebuiau poate explicate condiţiile în care Asociaţiile de locatari sunt scutite de intervenţie, deci spune că Consiliile locale vor stabili, pot la o adică să preia cheltuielile, cele 33% care revin Asociaţiilor de locatari, totuşi trebuia făcută o precizare asupra condiţiilor în care acestea se preiau, pentru că altfel se poate da naştere la fel de fel de soluţii sau inginerii în această direcţie.
2. Legat de alimentarea cu energie termică a acestor blocuri, domnule secretar de stat, din păcate de la centrala termică şi până la blocuri transportul energiei electrice se realizează prin pământ, iar dacă vă uitaţi pe timp de iarnă sau pe timp de vară în perioada ploioasă o să vedeţi o dâră uscată care, de fapt, reprezintă pierderile de căldură pe zona respectivă şi pentru care nimeni nu se sesizează.

Nu credeţi că şi aceasta ar fi putut să fie inclusă în acest proiect?

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenţii la dezbateri generale? Nu există alte intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea pe articole. Lucrăm pe raport.

Vă atrag atenţia că există un număr de amendamente respinse, un număr de 3 amendamente respinse. Le voi ridica şi eu. Îi rog şi pe iniţiatori dacă doresc să le susţină.

Dacă la pct. 1 din raport există observaţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Pct. 2, în formularea comisiei? Observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct. 3, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct. 4, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct. 5, observaţii, comentarii? Adoptat.

Dacă la pct. 6, în varianta comisiei, sunt observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 7, în varianta comisiei. Observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 8 vă atrag atenţia că există un număr de 2 amendamente respinse. dacă se susţin?

Domnul deputat Antal doreşte să-şi susţină amendamentul.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Într-adevăr, am un amendament respins la art.I pct. 3, unde am solicitat un nou alineat. Este vorba de fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică şi anume fondurile sunt defalcate în 3: 34% din fondul ministerului, 33% Consiliu local şi 33% proprietarii.

Există totuşi în ţară câteva zone unde într-adevăr, iarna nu-i ca vara, ca să vă reamintesc această sintagmă atât de mult folosită, unde temperaturile medii sunt mult sub temperatura medie pe ţară şi aş fi dorit ca colegii mei şi respectiv reprezentanţii Guvernului să fie de acord ca în aceste cazuri partea care revine proprietarului să ajungă numai până la 20%, şi restul să fie acoperit din bugetul local.

Aşa s-a aprobat cel puţin având în vedere faptul că suma de 1 miliard de RONI deja pentru bugetul ministerului s-a prevăzut pentru începerea programului, şi amendamentul meu ar suna în felul următor: pentru blocurile de locuinţe, condominii, amplasate în zone cu temperatură mai mică decât temperatura medie, cuantumul prevăzut la alin. 1 lit. c) se reduce la 20% iar diferenţa se acoperă din sursele prevăzute la alin. 1 lit.b).

Şi, vă repet, sunt într-adevăr acele zone, mă refer în special la zona noastră din judeţul Harghita, dar practic zonele muntoase ale ţării se confruntă cu această problemă şi consider că ar fi de dorit ca totuşi proprietarii acestor locuinţe să aibă, cât de cât, un sprijin în plus din bugetele locale pentru a ajunge cu cheltuielile la nivelul celor care stau în alte zone şi a celor care sunt în zone cu temperaturi medii mai ridicate, desigur că sunt avantajaţi şi la acest capitol, nu numai la cheltuielile de întreţinere.

Deci, specific din nou...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat, v-a expirat timpul.

Domnul Antal Istvan:

Deci, la art. 8 rămâne alin. 1 nemodificat şi eu încerc să introduc un nou alineat, 2, care nu se regăseşte la iniţiator, şi textul sună în felul următor: "Pentru blocurile de locuinţe, condominii, amplasate în zone cu temperatură mai mică decât temperatura medie, cuantumul prevăzut la alin. 1 lit. c) se reduce la 20%, în loc de 33%, iar diferenţa se acoperă din sursele prevăzute la alin. 1 lit. b".

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Înţeleg că vă susţineţi amendamentul.

Comisia, doriţi să interveniţi?

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

colegul Antal şi-a susţinut acest amendament în cadrul comisiei. Sigur, e mai mult decât generos un astfel de amendament. Ca social-democrat, personal sunt întru totul de acord cu acest amendament dar sigur că se pune problema la un moment dat că această trimitere trebuie să fie şi foarte precisă, pentru a nu introduce după aceea o bătălie la nivelul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu introducerea de dosare. Această temperatură medie nu este suficient de clar stipulată şi avem suficiente localităţi în ţară unde avem temperaturi sub o anumită temperatură medie.

În schimb, am încercat să compensăm această idee pe care a avut-o domnul deputat Antal, repet, o idee care nouă ni se pare generoasă, să o completăm, în sensul că din fondurile bugetelor locale, acolo unde sunt probleme deosebite, se poate compensa prin decizii, prin hotărârea Consiliului local se pot compensa anumite cheltuieli din zona cheltuielilor pe care trebuie să le suporte asociaţiile de proprietari.

Şi iniţiatorul, reprezentantul Guvernului, când s-a discutat această problemă, a fost de acord cu această abordare, că la nivel de consiliu local se poate lua o astfel de decizie, de la caz la caz.

în consecinţă, comisia îşi menţine această decizie ca acest amendament să rămână în zona respinsă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, dacă doreşte şi iniţiatorul să intervină? Dacă doriţi. Nu. OK. Mulţumesc.

Domnul deputat Marton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este într-adevăr o propunere social-democrată generoasă. L-aş întreba pe colegul nostru, deputat Duşa, dacă Topliţa Română, de exemplu, va avea fondurile necesare pentru a mai da nişte sume de bani pentru această compensare pentru încălzire.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai există alte intervenţii la acest amendament? Nu există. Supun atunci votului dumneavoastră amendamentul respins, formulat de domnul deputat Antal Istvan.

Vă rog să votaţi pentru acest amendament.

Cine este pentru, cine este împotrivă.

Din sală:

Pentru respingere?

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu, cum pentru respingere? Pentru adoptare.

Nu s-a înţeles?

Doamna Aurelia Vasile:

S-a înţeles altceva.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul devotat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Ca să se înţeleagă acum, noi votăm amendamentul propus de către domnul deputat Antal Istvan. Votăm pentru amendamentul domniei sale sau împotriva domniei sale.

Deci, ca să nu se înţeleagă că se votează respingerea. Deci se votează pentru acest amendament sau împotriva amendamentului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Nici nu putem vota respingerea unui amendament respins.

Supun votului dumneavoastră acest amendament respins. Vreau să fiu foarte explicit. Domnul deputat Antal a depus un amendament, este amendament respins, dânsul îl susţine, ca atare eu îl supun votului dumneavoastră.

Dacă votaţi pentru, da, votaţi în favoarea amendamentului, dacă votaţi nu, votaţi împotriva amendamentului respins.

Ca atare, vă rog să votaţi din nou.

(Conform afişajului, sunt înregistraţi 150 de deputaţi prezenţi; 62 de voturi pentru, 92 de voturi împotrivă, 4 abţineri.)

Vă mulţumesc, amendamentul a fost respins.

Salut pe această cale unitatea de monolit a Alianţei D.A. (Sala se amuză).

Există şi un alt amendament la art. 8, 8¹, dacă se susţine? Nu se susţine.

Vă mulţumesc.

Trecem atunci mai departe, pct. 8, aşa cum este formulat. Dacă mai există alte obiecţii sau comentarii? Nu mai există. Vă mulţumesc.

Pct.9, dacă există obiecţii sau comentarii. Vă atrag atenţia că la pct. 9 există şi un amendament respins. Dacă se susţine? Nu se susţine. Adoptat pct. 9, în formula iniţiatorului.

Pct. 10, în formula comisiei? Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Pct. 11, propunerea comisiei? Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Pct. 12, propunerea comisiei? Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Pct. 13, propunerea comisiei? Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Pct. 14, propunerea comisiei? Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Pct. 15, propunerea comisiei de articol II. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Celelalte două amendamente respinse nu s-au susţinut.

Rămâne la vot final.

Punctul 29 - Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2005 pentru abrogarea alin. 2 al art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor.

Legea are caracter organic.

Suntem în procedură de urgenţă.

Suntem Cameră decizională.

Avem mai multe rapoarte întrucât la votul final din 26 aprilie 2005 proiectul de lege de respingere a ordonanţei nu a întrunit majoritatea de voturi necesară pentru adoptare.

În şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 noiembrie 2005 s-a decis retrimiterea proiectului de lege la comisie cu o procedură de urgenţă lăudabilă.

După numai 6 luni, în procedură de urgenţă s-a întocmit un nou raport prin care se propune adoptarea, cu modificări, a proiectului de lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Dacă iniţiatorul nu doreşte să intervină, înţeleg că domnul Pambuccian se află deja la microfon. Rog comisia.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, în comisie l-am transformat într-un proiect de adoptare dar modificând conţinutul ordonanţei şi introducând acolo un nou mecanism de numire a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANRC. Este un mecanism care este legat de o cerinţă a Uniunii Europene de independenţă a acestui tip de autorităţi. Probabil că, cel puţin eu, personal o privesc ca pe o măsură tranzitorie pentru că în final locul unei asemenea instituţii este sub control parlamentar şi cred că după 1 ianuarie 2007 chiar în sensul acesta va trebui să modificăm legea. Deocamdată, repet, este o măsură tranzitorie pe care noi o considerăm bine venită.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale?

Domnul deputat Liviu Nistoran.

Domnul Dorin-Liviu Nistoran:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ce nu s-a luat în considerare în raportul comisiei şi nu a fost menţionat, este faptul că Ordonanţa nr.11/2005 a fost declarată de către Curtea Constituţională, prin Decizia din 14 martie 2006, neconstituţională, decizie publicată în Monitorul Oficial din 17 aprilie 2006.

Ceea ce este, dacă vreţi, foarte ciudat, inedit pentru mine este faptul că art. 147 din Constituţie spune că dispoziţiile legale, ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente constatate îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale, termen care în cazul acestei ordonanţe a fost depăşit. În concluzie, practic această ordonanţă nu mai există. De aceea cred că singura formulă prin care putem ieşi din acest clenci este aprobarea amendamentului de respingere, pe care l-am şi formulat la comisie.

Vă rog, domnule preşedinte, să luaţi în considerare acest amendament de respingere a Ordonanţei nr.11/2005.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mă puneţi la grea încercare. Nu-mi dau seama cum am putea să respingem o ordonanţă care nu mai există nici măcar atât cât am putea s-o adoptăm.

Dacă există alte intervenţii pe această temă?

Eu propun retrimiterea ordonanţei la comisie, pentru a discuta şi cu reprezentanţii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a găsi un punct de vedere tehnic ca să nu intrăm într-o situaţie penibilă, în care să reglementăm într-un domeniu o lege care nu mai există.

Domnul preşedinte Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vreau să spun că într-adevăr textul ordonanţei nu mai există pentru că a fost înlocuit de acest amendament, era un articol unic, care reconstruieşte mecanismul de numire, deci despre asta era vorba, era un singur articol. Articolul în totalitate arată altfel. Deci, şi din punctul nostru de vedere ordonanţa nu mai există pentru că a fost modificată radical.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule preşedinte, atunci nu o putem adopta, pentru că devenim caraghioşi.

Domnul deputat Călian şi după aceea domnul deputat Dan Nica.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din punct de vedere juridic cred că trebuie adoptat un raport de respingere. Dacă se doreşte într-adevăr un asemenea proiect de lege fie trebuie adoptată o nouă ordonanţă, fie un nou proiect de lege, şi atunci suntem în legalitate, altfel nu.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Trimit punctele de la 1 la 5 înapoi la comisie pentru dezbatere.

Domnul deputat Nica îmi cer scuze, eraţi înscris la cuvânt.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc.

Nu vreau să încurc această decizie a dumneavoastră, domnule preşedinte, dar cred că...

Domnul Bogdan Olteanu:

Poate o ajutaţi.

Domnul Dan Nica:

Păi asta voiam să vă sugerez, retrimiterea la comisie nu are nici un sens. Există acest amendament al domnului deputat Nistoran, care transformă proiectul de lege de adoptare în proiect de lege de respingere, se votează acest amendament şi am terminat. Aceasta este soluţia şi cred că ea rezolvă şi conflictul de constituţionalitate care a fost invocat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Singura mea reţinere este că amendamentul este şi al domnului deputat şi al dumneavoastră şi vreau să vă recunoaştem dreptul de autor.

Domnul Dan Nica:

Deci, haideţi să vă explic puţin, ca să fie mai clar şi pentru ceilalţi colegi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

Domnul Dan Nica:

Raportul de adoptare a fost votat înainte de a şti de decizia Curţii Constituţionale. La comisie, când am văzut această chestiune am introdus acest amendament care figurează la respinse, pentru că aşa a fost convenţia comisiei, nemaiavând timp şi nemaidorindu-se să se mai supună la vot încă o dată raportul comisiei.

Deci, pe fond, toată comisia a acceptat că acest amendament al domnului deputat Nistoran şi al meu va fi votat la amendamente respinse şi în felul acesta rezolvăm şi acest conflict care a fost declanşat datorită deciziei Curţii Constituţionale, conflict de constituţionalitate, repet.

acesta este misterul şi de-aia noi susţinem amendamentul care figurează la respinse, el fiind discutat şi adoptat ulterior votului, de fapt la raport.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnul deputat, ne-aţi încurcat şi mai tare, nu-mi dau seama cum se poate adopta un amendament după ce s-a adoptat raportul.

Eu am să trimit punctele 1-5 la comisie, cu termen de 2 săptămâni, dacă domnul preşedinte e de acord, şi între timp voi solicita Biroului permanent să ceară un punct de vedere Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi referitor la situaţia în care ne aflăm, punct de vedere pe care ulterior îl vom înainta Comisiei de IT, pentru a putea ieşi din această situaţie. Ne aflăm în premieră într-o situaţie, domnule preşedinte Andon, îmi pare rău că vă împovărăm din nou, şi nu vom putea, cu siguranţă, decide în plen cum să ieşim din această situaţie constituţională.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte, dacă e să discutăm problema din punct de vedere strict al chestiunilor care privesc comisia noastră, aici există un punct de vedere clar. Înţeleg că este o problemă juridică pe care vreţi s-o puneţi în discuţie, şi atunci, într-adevăr, nu cred că ne putem pronunţa fără sprijinul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Tocmai de aceea, dar n-am altă soluţie decât să trimit la comisia dumneavoastră, pentru că nu pot trimite altei comisii.

Vom cere, prin Biroul permanent, un punct de vedere al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pe care să vi-l comunicăm.

Dat fiind, stimaţi colegi, că este ora 18,00, încheiem această parte a dezbaterilor.

Vom relua mâine începând cu pct. 30, la ora 10,00.

De asemenea, primele două proiecte care vor fi mâine pe ordinea de zi, vă reamintesc, sunt Codul penal şi Codul de procedură penală.

(Pauză între orele 17,58-18,07. În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Daniela Popa, vicepreşedintă a Camerei Deputaţilor.)

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimaţi colegi.

Şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări va începe la ora 18,30, dar, la solicitarea unor colegi, începem prezentarea interpelărilor pe scurt.

Aveţi ceva împotrivă să începem mai devreme prezentarea interpelărilor? Nu.

Domnul deputat Alecsandu Ştiucă. Prezentarea pe scurt a celor două interpelări. Două interpelări aveţi, domnul deputat, da?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă.

Stimaţi colegi,

Interpelările mele se adresează, după cum urmează, domnului ministru al culturii şi cultelor, domnului Adrian Iorgulescu, şi se referă la situaţia caselor de cultură din ţară, care au trecut în proprietatea sindicatelor.

Sub impactul tranziţiei la economia de piaţă aceste case de cultură n-au putut să reziste, financiar vorbind, şi spaţiile pe care le au la dispoziţie sunt folosite în acest moment în cu totul alte scopuri decât cel iniţial stabilit.

În aceste incinte s-au deschis magazine, baruri, discoteci, cluburi de noapte, săli de biliard şi aşa mai departe, iar spaţiile destinate bibliotecilor, sălilor de spectacol sau de studiu s-au redus semnificativ.

Îl rugăm pe domnul ministru să ne precizeze ce strategie are Ministerul Culturii şi Cultelor referitor la reabilitarea şi relansarea acestor instituţii culturale în colaborare, evident, cu sindicatele, având în vedere faptul că aceste instituţii trebuie să găzduiască manifestări cultural-artistice care să redea demnitatea şi locul pe care îl merită acestea în spaţiul cultural românesc.

A doua interpelare este pe adresa domnului ministru al agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, domnului Gheorghe Flutur, se referă la o lege, nr. 37/2006, privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantină fito-sanitară.

În cuprinsul acestui act normativ se specifică, la art. 6, faptul că serviciile publice de protecţia plantelor aflate în subordinea consiliilor judeţene se privatizează, adăugându-se la art. 8 faptul că la data intrării în vigoare a acestei legi, adică 6 martie 2006, se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantină fito-sanitară, republicată, precum şi alte dispoziţii contrare.

Legea nu conţine prevederi referitor la procedura şi termenul în care se va realiza această privatizare, modul de evaluare a patrimoniului, instituţia care va administra patrimoniul până la privatizare, statutul personalului care, la momentul apariţiei acestei legi, era angajat la serviciile publice de protecţie a plantelor.

Aceasta este întrebarea: când intenţionează domnul ministru să promoveze un proiect de hotărâre de Guvern care să cuprindă normele metodologice de punere în aplicare a Legii nr. 37/2006, având în vedere faptul că în acest moment, actul normativ menţionat este practic inaplicabil.

Solicit răspuns scris şi oral.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Gabriela Creţu. Nu este prezentă. A depus cele două interpelări în scris.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi. O singură interpelare. Aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Interpelarea este adresată primului-ministru şi se referă la fondurile de coeziune, mai exact la situaţia în care dacă România va adera, după 1 ianuarie 2007, la Uniunea Europeană, în această situaţie va avea de cheltuit în fiecare zi mai mult de 9 milioane de euro.

Având în vedere şi experienţa ţărilor care au aderat deja, precum Ungaria şi Polonia, şi care au un procent îngrijorător de mic în privinţa atragerii fondurilor de coeziune, am dorit să aflu care este strategia Guvernului pentru atragerea acestor fonduri într-un procent cât mai mare, prin elaborarea de proiecte eligibile.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petru Călian. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Aveţi o singură interpelare.

Domnul Petru Călian:

Trei.

Doamna Daniela Popa:

Trei interpelări.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc, voi fi foarte scurt.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Vasile Blaga şi are ca obiect procesul de reformă în administraţia publică. Practic, interpelarea constă în referiri la modul în care va fi administrată România atât la nivel central, cât şi la nivel local, după momentul integrării în Uniunea Europeană.

A doua interpelare este adresată primului-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, şi are ca obiect dezvoltarea mediului de afaceri.

Practic, solicit să mi se aducă la cunoştinţă măsurile concrete prin care este sprijinit mediul de afaceri, tot după momentul integrării în Uniunea Europeană.

Ultima interpelare este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu şi se referă la chestiuni legate de sistemul public de pensii. Există foarte multe inechităţi în acest domeniu şi credem noi că trebuie, în mod categoric şi urgent, finalizată procedura de recalculare a tuturor pensiilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Viorel Pupeză. Nu este prezent în sală. Are trei interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan - o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Ştefan Baban - două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu. Aveţi patru interpelări, domnule deputat. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Într-adevăr, sunt patru, dar, de fapt, două sunt în aceeaşi direcţie - către domnul ministru al culturii şi cultelor, Adrian Iorgulescu.

O primă interpelare se referă la faptul că în Programul de guvernare 2005-2008, se preconizează o descentralizare a instituţiilor şi activităţilor culturale, motiv pentru care ar urma ca o serie întreagă de instituţii teatrale să treacă din nou din subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor în subordinea consiliilor judeţene.

Având în vedere că Legea sponsorizării nu a fost lucrată, nu s-au găsit alte măsuri, - nu ştiu să se fi găsit alte măsuri de finanţare alternativă -, cred că autofinanţarea acestor instituţii, atunci când ar trece în subordinea consiliului judeţean, ar fi neîndestulătoare, motiv pentru care, ca şi colegii mei de dinainte, aş ruga pe domnul ministru să ne spună dacă s-a făcut un studiu şi care este strategia ministerului în această direcţie.

O a doua interpelare este adresată tot dânsului, şi anume, în judeţul Mureş este un ansamblu minunat de copii. Pentru a doua oară consecutiv, este invitat să participe, în luna septembrie, la un festival folcloric la Chicago, în Statele Unite. Copiii au între 7 şi 14 ani şi au reuşit să strângă fabuloasa sumă de 37.000 euro şi le mai lipsesc 3.000 euro. Ar fi aşa de greu dacă Ministerul Culturii şi Cultelor ar subvenţiona ansamblul acesta, intitulat "Ardealul" din oraşul Luduş, judeţul Mureş, în perioada respectivă? Rugămintea mea este în această direcţie.

O a treia interpelare, de data aceasta, este adresată domnului ministru Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării, având în vedere că am descoperit un lucru foarte interesant, şi anume că, de curând, Senatul Statelor Unite a aprobat un amendament de apărare a limbii engleze. Este foarte important acest lucru şi foarte interesant. Deci, este pentru prima oară când Senatul american aprobă un amendament de apărare a limbii engleze, în condiţiile în care se înmulţeşte populaţia minoritară, în special din rândul spaniolilor, în Statele Unite.

În aceste condiţii, prin comparaţie, mă gândeam săptămâna trecută la Statutul minorităţilor, care se dezbate în comisiile noastre, ale Camerei, şi unde se prevede - şi chiar aici s-a ajuns - scoaterea din programa şcolară a studierii istoriei României şi a geografiei României, pentru a fi studiate în limba română.

Pe de altă parte, populaţia din zona Harghita-Covasna şi chiar şi Mureş, este o populaţie care cunoaşte slab şi foarte slab limba română, limba oficială care este apărată de Constituţia României, prin art.13. Şi, atunci, în aceste condiţii, adresez această interpelare domnului ministru Hărdău, cu rugămintea să explice care este strategia Ministerului Învăţământului, Educaţiei şi Cercetării, mai exact spus, pe care domnia sa îl conduce, pentru ca limba română să fie garantată, conform Constituţiei, cunoştinţele de limba română să fie garantate.

Şi, în sfârşit, a patra interpelare se adresează domnului ministru Vasile Blaga, în condiţiile în care observ că tot mai mulţi primari îşi găsesc transferul politic la P.D. Este şi cazul primarului din Târgu-Mureş care, în ultimii 5 ani, a prezentat, dar nu i-a fost votat de către consilieri exerciţiul bugetar, care, de asemenea, are probleme cu Curtea de Conturi, care a făcut nenumărate sesizări în aceşti 5 ani şi absolut nimeni nu ia în consideraţie aceste probleme pe care Curtea de Conturi le ridică în legătură cu diversele lucrări executate, sau cu diversele licitaţii şi afaceri care se fac la Primăria din Târgu-Mureş.

Eu am o încredere deosebită în domnul ministru Blaga. Până acum, colaboratorii dânsului care au venit aici, în Camera Deputaţilor, m-au convins de probitatea profesională a dânşilor şi, ca atare, aş ruga pe domnul ministru să ne spună - pentru informarea opiniei publice, bineînţeles, - care sunt măsurile pe care îşi propune ministerul ca să le ia.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Florin Iordache. Aveţi cuvântul, domnule deputat. Aveţi o singură interpelare, da? Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

O voi prezenta pe scurt. Subiectul interpelării vizează pensionarea medicilor la vârsta de 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi. Odată cu intrarea în vigoare a pachetului legilor sănătăţii, aceşti medici s-au văzut în situaţia aberantă de a fi pensionaţi cu forţa - femeile la 57 de ani şi bărbaţii, la 62 de ani.

De remarcat că Legea nr.221/2005 pentru modificarea şi completarea art.16 din Legea nr.306/2004 prevedea că vârsta de pensionare a medicilor este 65 de ani, indiferent de sex, doctorii în medicină putând profesa chiar până la vârsta de 70 de ani.

În aceste condiţii, rog pe domnul ministru al sănătăţii Eugen Nicolăescu să-mi precizeze motivele pentru care a decis pensionarea, în aceste condiţii discriminatorii.

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Costache Mircea. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Din respect faţă de toţi cei prezenţi, îmi voi depune în scris cele şase interpelări.

Mă voi pronunţa acum, în câteva cuvinte, în legătură cu iniţiativa înţeleaptă a conducerii Camerei şi a Biroului permanent, care a hotărât să îmbunătăţească sesiunea de interpelări în programul nostru săptămânal şi ne acordă câte 0,5 răspunsuri la 0,2 deputaţi pe săptămână, în aşa fel încât, cei care erau obişnuiţi să mai afle de la voci autorizate, care diriguiesc principalele domenii ale vieţii economico-sociale şi culturale din această ţară, respectiv domnii miniştri, se vor mulţumi, de acum încolo, să primească un răspuns în scris, - dacă-l vor primi şi pe acela -, iar noi să ne înghesuim doar să le depunem, aşa cum facem acum, şi să le prezentăm, cum a făcut stimatul coleg, anterior, să le depunem şi să le povestim pe larg, ca la ele să nu ne mai răspundă, de fapt, nimeni.

Eu n-am mai primit un răspuns - în şedinţa anterioară trebuia să vină cineva ca să-mi dea un răspuns, de la Ministerul Finanţelor; n-a mai venit, eu l-am aşteptat. Ne aşteptăm unii pe alţii, funcţionăm ca un Legislativ pur decorativ şi parazitar şi, dacă noi nu ne respectăm pe noi înşine, nu ştiu ce mai aşteptăm de la alţii. Aş vrea să regândească onoratul Birou permanent această activitate, care este prioritară în Constituţia României, şi anume, dreptul de control parlamentar asupra Executivului. Dacă nu dăm importanţa cuvenită interpelărilor şi răspunsurilor şi comentariilor, pe problemele care ne vin de jos, de la cetăţeni, şi nu din mintea şi din fantezia noastră, înseamnă că, realmente, vrem să parazităm şi vrem să târâm în derizoriu propria noastră activitate şi importanţa instituţiei fundamentale a statului român, care este Legislativul.

Domnul preşedinte Bogdan Olteanu, între promisiunile şi angajamentele pe care şi le-a luat la învestitură, ne-a promis că va dinamiza, că va face mai transparent, că va face mai eficient Legislativul şi că această Cameră a Deputaţilor va funcţiona mai bine. Deocamdată, - îmi cer scuze, dacă am eu o percepţie eronată, nu se vede. Aştept modificările de rigoare de la cei în drept.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Atât vreau să vă informez: că decizia a fost luată nu numai de către Biroul permanent, dar şi de către liderii grupurilor parlamentare.

Domnul deputat Cristian Stănescu? Nu este în sală; o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Ilie Merce? Nu este în sală.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus; trei interpelări depuse în scris. Poftiţi, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu şi se referă la un caz cu totul deosebit în judeţul Bistriţa-Năsăud, unde un tată care are două fetiţe cu handicap de gradul 1, primeşte ajutor social numai pentru una.

Interpelarea este adresată şi domnului ministru Vasile Blaga, pentru că în primărie se primesc aceste ajutoare sociale şi am depus în scris acte doveditoare.

Cea de a treia interpelare este adresată doamnei Monica Luisa Macovei, ministrul justiţiei.

Dând dovadă de obrăznicie ieşită din comun, mi-a fost trimis răspunsul la interpelarea privind cazul domnului Ariton Constantin, înregistrat cu nr.36.632 din 27.04.2006.

Cei care formulează aceste răspunsuri dau dovadă de multă iresponsabilitate şi vă pun, doamnă ministru, să semnaţi ca un primar din '48, sau semnează pentru.

Politica ministerului pe care-l conduceţi este una de acoperire şi protecţie a infractorilor, sau una de rezolvare, aflare şi tragere la răspundere în faţa legii?

Ultimele răspunsuri primite de mine, personal, la interpelările pe care vi le-am adresat sunt total deplasate şi nu mă mulţumesc. Există raporturi de colaborare şi schimb de informaţii şi dosare în cazurile Leonte Nicolae şi Ariton Constantin. În Spania, sau Germania, se pot ascunde infractorii cercetaţi în România? Şi actualul Guvern nu are pârghiile de colaborare, cercetare şi aducere acasă, în vederea pedepsirii lor?

Respectuos vă rog, daţi dovadă de competenţă profesională şi răspundeţi-mi concret; nu petenţilor, ci mie, pentru că eu v-am adresat interpelarea.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Dumitru Avram. Nu este în sală.

Domnul deputat Ioan Ţundrea.

Domnul Ioan Ţundrea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu am depus interpelarea în scris, dar am venit la acest microfon, pentru a atrage atenţia ministrului transporturilor şi comunicaţiilor, pentru că, într-o şedinţă anterioară, am depus o întrebare, la care n-am primit răspuns. Dar, pe aceeaşi cale, vreau să sensibilizez şi aparatul tehnic al Camerei Deputaţilor, pentru că nu apare nici pe site-ul Camerei Deputaţilor această întrebare. În rest, cealaltă interpelare am depus-o în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dan Mihalache, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Mihai Dumitriu, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Nicolae Păun, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Traian Dobre, o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Bogdan Cantaragiu, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. Obiectul interpelării îl reprezintă Autostrada Transilvania.

Cu toate că a început şi luna iunie, iată că Autostrada Transilvania încă nu a început să fie construită şi, cu toate promisiunile, la fiecare intervenţie pe care am avut-o, ne-au promis că o să înceapă. Din păcate, nu se mişcă nimic. Cea mai mare investiţie de infrastructură din Transilvania este blocată în acest moment.

O altă interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Obiectul interpelării îl reprezintă "dezinfectantul folosit pentru eradicarea focarelor de gripă aviară".

O altă interpelare este adresată domnului Zsolt Nagy, ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei. Obiectul interpelării îl reprezintă obligaţia pe care a încercat s-o impună directorul Oficiului de Poştă al judeţului Buzău pentru salariaţi, astfel încălcând drepturile şi libertăţile salariaţilor şi drepturile şi libertăţile sindicale.

Şi două interpelări adresate domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii. Obiectul interpelării îl reprezintă cozile interminabile care sunt la farmacii în fiecare prima zi a lunii, cu toate că ne-a promis, de fiecare dată, că se rezolvă problema şi că este cel mai mare buget din istoria Ministerului Sănătăţii. Din păcate, aşa cum s-a putut vedea şi săptămâna trecută, la Cluj au fost cozi la farmacii, toată ziua de joi.

O altă interpelare este adresată tot domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii. Obiectul interpelării îl reprezintă situaţia foarte gravă cu care se confruntă salariaţii de la Clinica de Medicină a Muncii din municipiul Cluj-Napoca, care, în continuare, a rămas fără finanţare, datorită faptului că, încă de la sfârşitul anului trecut, din luna decembrie, nu s-a pus în aplicare o ordonanţă de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Amet Aledin, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Eugen Bejinariu, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Petre Popeangă? Nu este în sală.

Domnul deputat Ioan Munteanu, trei interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Ioan Cindrea, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Gheorghe Sârb, o interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Monalisa Găleteanu, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Chiş Filonaş, o interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Mihaela Adriana Rusu, o interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Minodora Cliveti, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Titus Corlăţean, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Vasile Cosmin Nicula are nouă interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Victor Ponta, de asemenea, nouă interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Liviu Almăşan? Nu este în sală.

Domnul deputat Bogdan Liviu Ciucă, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Ştefan Glăvan, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

O interpelare?

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Nu, doamnă preşedinte, trei interpelări.

Dacă-mi permiteţi să ...

Doamna Daniela Popa:

Vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor publice, şi ea se referă la o recentă reglementare aprobată de Guvernul României. Este vorba de noul Cod fiscal.

Din punctul meu de vedere, eliminarea facturilor şi a avizelor de expediţie, lucru menţionat foarte clar în acest act normativ, va crea un haos total în sistemul fiscal - o creştere alarmantă a evaziunii fiscale şi, implicit, o scădere consistentă a veniturilor la buget.

Cer, din acest punct de vedere, prin această interpelare, domnului ministru, să ne exprime foarte clar, de la tribuna Parlamentului, care sunt măsurile pe care le va lua, pentru ca acest lucru să nu se întâmple.

Cea de a doua interpelare este adresată preşedintelui Autorităţii Naţionale de Turism şi vine ca urmare a unui recent raport prezentat de preşedintele acestei autorităţi, un raport care evidenţia un puternic recul al activităţii de turism intern în anul 2005, inclusiv în comparaţie cu ţările vecine. Mă refer în special la Bulgaria şi la Ungaria, evidenţiindu-se, sigur, şi problema gripei aviare, dar, în primul şi în primul rând, slaba calitate a serviciilor de turism oferite de agenţii din România.

Cer, pe această cale, prin această interpelare, domnului preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism, să prezinte succint componentele strategiei de relansare a turismului românesc şi, în special, a turismului balnear, care, în România, spun că, din păcate, în acest moment, este la pământ.

Cea de a treia interpelare - şi ultima din cele pe care le prezint astăzi - este adresată domnului ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului, domnul Borbély László, şi se referă la prezentarea de către domnul ministru a unei situaţii la zi, în privinţa promovării Programului naţional de reabilitare termică a locuinţelor, program iniţiat de Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu şi care trebuie, evident, mult mai bine popularizat, pentru ca multe familii de români să beneficieze de acest program.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Andrian-Sirojea Mihei are două interpelări, pe care le-a depus în scris.

Doamna deputat Cornelia Ardelean, de asemenea, are două interpelări depuse în scris.

Doamna deputat Graţiela Iordache? Nu este în sală.

Domnul deputat Marius Iriza, o interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, o singură interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Doina Dreţcanu, o interpelare depusă în scris, sau susţineţi, pe scurt? Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Doina Micşunica Dreţcanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei.

După câte ştim, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

În Programul de guvernare 2005-2008, Cap.VII - "Politica de protecţie socială", sunt prevăzute ţinte strategice privind asigurarea de condiţii pentru egalitate de şanse şi participarea socială a persoanelor cu handicap.

Referindu-mă în mod special la drepturile şi protecţia specială a copiilor cu handicap, aş vrea să-l întreb pe domnul ministru dacă poate să ne prezinte oral măsurile întreprinse în vederea respectării şi promovării acestor drepturi, aşa cum sunt ele stipulate în Legea nr.519/2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/1999.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Gheorghe Chiper, o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Paul Magheru, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Nicolae Popa, o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Constantin Faina, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Constantin Amarie, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Iuliu Nosa, de asemenea, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu. O singură interpelare, da? Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, şi se referă la aşa-zisa paradă a homosexualilor, desfăşurată zilele trecute în Capitală.

Vreau să vă spun că, deşi a avut autorizaţia Primăriei Capitalei, această paradă, de fapt, a fost o înşiruire de infracţiuni şi contravenţii, întrucât este evident că, prin tot ceea ce s-a întâmplat acolo au fost încălcate atât bunele moravuri, cât şi normele de convieţuire în societate.

Eu înţeleg că funcţionarii domnului ministru Blaga au avut obligaţia de a-i apăra pe manifestanţi, deci înţeleg întrucâtva faptul că s-au năpustit cu toată forţa asupra protestatarilor, în majoritate tineri, asupra protestatarilor care manifestau împotriva paradei homosexualilor, dar acelaşi lucru trebuia să-l facă domniile lor şi cu parada respectivă care, din momentul în care a început să încalce legea, în mod evident trebuia oprită.

Deci, aş vrea să-mi spună domnul ministru cum înţelege ca, pe viitor, să urmărească asemenea spectacole şi cum va avea grijă să aprobe, tot în viitor, asemenea manifestări.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, am încheiat şedinţa consacrată prezentării interpelărilor pe scurt.

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnul deputat Vasile Filip Soporan, Grupul parlamentar al P.S.D.

Aţi avut o întrebare referitoare la politica fiscală, întrebare adresată Ministerului Finanţelor Publice. Din păcate, înţeleg că astăzi nu puteţi să primiţi răspuns. Secretarul de stat desemnat de către minister să fie prezent aici, la Parlament, nu este în ţară. Şi, din păcate, ministrul finanţelor nu a mai desemnat altă persoană să vină să susţină răspunsul la întrebarea dumneavoastră.

Aveţi cuvântul, sigur.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Nu cred că situaţia prezentată de dumneavoastră este una corectă. În faţa Parlamentului, ministrul poate să desemneze şi un alt secretar de stat, care poate să facă o prezentare a răspunsului respectiv.

Doamna Daniela Popa:

Acelaşi lucru v-am spus şi eu.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Eu nu cred, eu nu cred că răspunsul nu există, că nu a fost redactat. Putea să-mi fie adus la cunoştinţă răspunsul în formă scrisă, în aşa fel încât să am cunoştinţele pe care pot să le transmit alegătorilor din circumscripţie în ceea ce priveşte o poziţie foarte importantă faţă de politica fiscală, pe care Guvernul, în momentul de faţă, o duce. Chiar dacă apare, sau va apărea în perioada care urmează, Codul fiscal, eu cred că, în faţa Parlamentului, ar fi trebuit ca să se exprime ministrul finanţelor asupra modelelor pe care le-a folosit, asupra implicaţiilor pe care le are noul Cod fiscal, în ceea ce priveşte desfăşurarea în continuare a activităţii economice, modul în care veniturile vor fi asigurate la buget. Probabil că şi la sfârşitul anului 2006, ministrul finanţelor n-o să aibă timp pentru Parlamentul României. Eu cred că, prin dumneavoastră, ministrul finanţelor şi toţi cei care procedează în această manieră ar trebui să fie atenţionaţi. Până la urmă, nu este vorba numai de prestigiul unui parlamentar. Este vorba de prestigiul Parlamentului României. Dacă noi nu facem nimic pentru această instituţie, atunci, în mod precis, un secretar de stat n-o să facă absolut nimic. Dimpotrivă, o să dea telefon de la Paris, sau din altă parte, spunând că nu poate să participe la o acţiune programată, probabil, cel puţin cu o săptămână înainte.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Dar informarea mea a fost corectă. Acelaşi lucru am spus şi eu, dar cu vorbe mai puţine, că ministrul finanţelor era obligat să desemneze alt secretar de stat, ca să vină cu răspunsul la întrebarea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petru Călian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, răspunsul la întrebarea referitoare la situaţia sistemului de învăţământ din sistemul rural. Întrebarea este adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi răspunde doamna secretar de stat Paloma Petrescu.

Aveţi cuvântul, doamnă secretar de stat.

Doamna Paloma Petrescu (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule deputat, în primul rând, aş vrea să ştiţi că domnul ministru a intenţionat să vină domnia sa în seara aceasta, dar, din motive extrem de obiective, sunt eu aici. Este reţinut, sper pentru motive care vor aduce mai mulţi bani învăţământului.

Referitor la situaţia sistemului de învăţământ din mediul rural, vă comunicăm faptul că Ministerul Educaţiei şi Cercetării are în vedere reabilitarea şi construirea de noi şcoli în mediul rural şi grădiniţe în perspectiva anului 2006-2008. Astfel, în prima etapă, din suma de 950 miliarde de lei vechi, alocată învăţământului preuniversitar, aproximativ 80% a avut drept destinaţie mediul rural. Este vorba despre suma pe care am primit-o la rectificarea de buget din primăvara acestui an.

Activitatea unităţii de management prin Programul pentru învăţământul rural prevede asigurarea dotării tehnico-sanitare, la aproximativ 800 de unităţi şcolare.

De asemenea, începând cu trimestrul al III-lea al anului 2006, învăţământul preuniversitar din mediul rural va fi dotat cu mobilier şcolar, materiale didactice informatice, reţele de calculatoare destinate procesului de învăţământ.

Mai există o întrebare din partea domnului deputat ...

Doamna Daniela Popa:

Nu, nu, nu. Vă rog, vă rog. Acesta este răspunsul la întrebarea domnului deputat Petru Călian, da?

Dacă domnul deputat vrea să facă o intervenţie? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un răspuns destul de sărac, destul de simplu. Este sărac pentru că, din păcate, aceasta este şi implicarea pe care Ministerul Învăţământului - dar nu numai, nu este doar vina lui, - o derulează în zona rurală.

Voi da un exemplu din judeţul Cluj, judeţ în care s-a născut şi actualul ministru al învăţământului: 40% din şcolile din mediul rural nu sunt autorizate din punct de vedere sanitar.

Mai mult de atât, copiii de acolo învaţă în condiţii inumane, nu există posibilitatea de transport pentru învăţători, pentru profesori, astfel încât, de foarte multe ori, numărul orelor prevăzute în programă se anulează fără nici o explicaţie. Nu văd cum, în aceste condiţii suburbane, ne vom integra în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, pentru că pur şi simplu suntem departe de ceea ce există la ora actuală în aşa zise zone rurale care, practic, nu mai sunt zone rurale, în ţările din Uniunea Europeană. Cred eu că măsurile care se impun în vederea diminuării numărului de şcoli care nu sunt autorizate, deci funcţionează practic ilegal, să fie luate urgent, să se găsească acei bani pentru a intra în linie dreaptă pentru că în fond şi la urma urmei viitorul acestei ţări, viitorul nostru al tuturor este această bază umană care se regăseşte şi în şcolile din zona rurală. Sigur că probleme există şi în şcolile din zona urbană, însă întrebarea era strict referitoare la zona rurală.

Aşadar, din păcate, răspunsul mă nemulţumeşte total.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Doamna secretar de stat, doriţi să interveniţi tot la acelaşi răspuns? Nu?

Urmează răspunsul la întrebarea doamnei deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD, întrebare referitoare la degradarea utilizării limbii române în şcoli.

Doamna secretar de stat Paloma Petrescu, aveţi cuvântul.

Doamna Paloma Petrescu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna deputat, răspunsul nostru este următorul. Structura probei scrise pentru limba şi literatura română la examenul naţional de bacalaureat corespunde standardelor didactice europene, urmând linia impusă de actuala programă de limbă şi literatură română pentru învăţământul liceal, deloc conservatoare, elaborată de membri ai Comisiei naţionale, cadre didactice de prestigiu din învăţământul universitar şi preuniversitar românesc, între care amintim pe domnul Nicolae Manolescu, domnul Eugen Simion, în calitate de copreşedinţi, Liviu Papadima şi alţii.

Procentul de promovabilitate adus în discuţie reflectă, după părerea noastră, obiectivitate în corectare, se tinde spre un nivel normal în ceea ce priveşte evaluarea.

De altfel, în Franţa procentajul de promovabilitate la examenul naţional de bacalaureat este în jurul lui 74-76%. Atunci când procentajul de promovabilitate tinde spre 100, cred că trebuie să ne punem întrebarea dacă examenul a fost unul corect sau nu.

Referitor la tendinţele de degradare a limbii române, Ministerul Educaţiei şi Cercetării aplică normativele oficiale şi face eforturi pentru a pune în practică ultimele cercetări în domeniu ale Academiei Române cu rapiditate.

Vă facem cunoscut că profesorii în general, cei de limbă şi literatură română în mod special, au datoria de a se informa corespunzător şi de a-i familiariza pe elevii din învăţământul gimnazial şi liceal cu normele stabilite prin a doua ediţie a lucrării "Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române", norme care se pun în aplicare, aşa cum precizam prin adresa nr.48871 din 23 noiembrie 2005, începând cu acest an şcolar, urmând ca el să fie cerut ca bibliografie pentru examene şi concursuri începând cu anul şcolar 2006-2007. Utilizând modalităţile variate de care dispun, prin specificul activităţii lor, inspectorii de specialitate vor lua măsurile de rigoare în vederea utilizării frecvente la clasă de către profesori a dicţionarului menţionat.

Elevilor li se vor face cunoscute modificările punctuale cu privire la normele limbii române, prevăzute de actuala ediţie a DOom-ului, ca şi schimbarea ordinii de preferinţă în aplicarea unor reguli.

De asemenea, având în vedere noutăţile aduse de gramatica limbii române în perioada imediat următoare, profesorii de limba şi literatura română se for familiariza cu prevederile şi vor reflecta la principiile noii gramatici, adesea problematizate.

Normele stabilite de gramatica limbii române vor fi introduse în sistemul de învăţământ la o dată care va fi anunţată în perspectiva următoare.

Actuala gramatică asociază aspectul descriptiv cu perspectiva funcţională asupra limbii, prin raportarea la procesul, la situaţia de comunicare. Faptul gramatical este privit nu doar prin statutul dat de poziţia în sistem, ci şi sub aspectul utilizării de transmitere a informaţiei.

În ceea ce priveşte formularea subiectelor, atât pentru proba scrisă, cât şi pentru proba orală de limbă şi literatură română a examenului de bacalaureat, nimic nu vizează memorarea. Principiul comunicativ funcţional este cel mai evident în tratarea temelor, mai ales în situaţia în care pentru subiectul al treilea există formulată o cerinţă expresă de exprimare a unui punct de vedere argumentat cu privire la probleme punctuale stabilite prin subiect. Aspect care elimină din start memorarea.

Subiectul al doilea este în genere un scurt discurs argumentativ pe o temă dată la prima vedere care probează capacitatea candidatului de a argumenta o opinie sau de a susţine un punct de vedere.

În ceea ce priveşte subiectul întâi, elevii sunt familiarizaţi doar cu tipurile de cerinţe, textele fiindu-le necunoscute. Deci este vorba despre texte la prima vedere. Fiind în cunoştinţă de cauză asupra condiţiilor privind derularea examenului absolvenţii sunt preocupaţi să demonstreze competenţe şi să obţină performanţă maximă la bacalaureat, un examen, de altfel, extrem de important în viaţa lor. Este, sigur, structura nouă a examenului în ce priveşte subiectele de bacalaureat, structură care, repet, este nouă şi se aplică din acest an, structură care a fost testată în cadrul simulării din această primăvară.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Sunteţi mulţumită de răspuns, doamna deputat?

Vă rog, da, pentru comentarii, aveţi cuvântul.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Această opinie vizavi de alterarea utilizării limbii române în şcoli a fost împărtăşită şi de doamna Liliana Preoteasa, care este director în Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de către domnul George Ardeleanu, asistent universitar la Facultatea de litere din cadrul Universităţii Bucureşti şi autor de manuale de limba română, astfel încât, cel puţin referitor la primul subiect despre care aţi spus că se referă la un text la prima vedere, problema este că întrebările referitoare la textul la prima vedere sunt deja standardizate, ceea ce până la urmă este doar jumătate de reformă. Iar referitor la subiectul al treilea, caracterizarea personalului principal, deja presupune memorarea unui comentariu care se dictează la clasă de către profesor, pentru că aici este problema, modalitatea de predare. de aceea, bănuiam că sau cel puţin speram că există o strategie care să aibă în vedere o reformă care să plece de la momentul predării la clasă şi până a ajunge la examinarea în cadrul textelor naţionale. Şi, având în vedere şi răspunsul pe care l-aţi dat anterior colegului meu, referitor la fondurile care sunt necesare pentru reabilitarea şcolilor din mediul rural, speram că cel puţin din acest punct de vedere, al structurii probei scrise, unde nu este nevoie de finanţare, reforma presupune în acest sens doar un interes şi mai multă atenţie, speram să existe mai multă aplecare şi mai mult interes în acest sens.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Doamna secretar de stat, intervenţie? Nu.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Nini Săpunaru, Grupul parlamentar al PNL, întrebare referitoare la situaţia deplorabilă a unor drumuri din judeţul Vrancea.

Din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi turismului, domnul secretar de stat Septimiu Buzaşu.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Septimiu Buzaşu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

În legătură cu drumul naţional DN2N, acesta a fost preluat de Compania Naţională de Autostrăzi în luna noiembrie 2005. la data preluării, sectorul de drum prezenta degradări multiple, în primă urgenţă, între kilometrii 44 şi 46 au fost demarate lucrări de reconstrucţie şi refacere a corpului drumului pentru redeschiderea circulaţiei. În anul 2006, pe sectorul între kilometrii 12 şi 17 se vor realiza lucrări de reparaţii asfaltice pe o suprafaţă de 18 mii de metri pătraţi.

Pentru sectorul de drumuri între kilometrul 0 şi 12, care este pietruit, sunt planificate lucrări de reprofilare şi completări cu material pietros. Pentru celălalt drum naţional, DN2R, între Jitia şi Bahnele, acesta fost preluat de Compania Naţională de Autostrăzi tot în noiembrie 2005, moment până la care acesta s-a aflat în administrarea Consiliului Judeţean Vrancea. La preluarea lui, starea tehnică a drumului era precară, efortul financiar necesar aducerii drumului la o stare tehnică corespunzătoare foarte mare. Direcţia regională de drumuri Iaşi, din subordinea Companiei Naţionale de Autostrăzi, în administrarea căreia se află în prezent acest sector de drumuri, urmează să efectueze în cursul anilor 2006 lucrări care să asigure desfăşurarea traficului în bune condiţiuni.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Nini Săpunaru:

Da. Ţin să reamintesc Ministerului Transporturilor că acest drum ar fi trebuit să fie preluat de la începutul anului, deci la sfârşitul anului 2004, nu în noiembrie 2005, timp de un an de zile a fost un fel de no-man's-land, nimeni n-a lucrat pe acest drum, la ora actuală sunt peste 20.000 de oameni care nu au acces la ".. nu ajunge o maşină de pâine, nu ajunge salvarea în acea zonă, oamenii trebuie transportaţi cu căruţa aproape 20 de kilometri ca să ajungă într-un loc în care poate să vină salvarea.

Şi, sunt, într-adevăr, sunt probleme pe acest drum de rezolvat acum, deci în perioada asta este impracticabil, ce o să păţească la iarnă?

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Puteţi interveni, sigur, că da.

Domnul Septimiu Buzaşu:

Un scurt comentariu. După cum am prezentat se vor efectua lucrări în aşa fel încât starea tehnică a celor două drumuri să fie corespunzătoare pentru circulaţie, dar vreau să precizez că soluţia transferării, reclasificărilor unor drumuri din judeţene în naţionale nu este o soluţie pentru a rezolva problema lor, pentru că nu se mută problema decât din bătătura consiliului judeţean în cea a companiei de autostrăzi, resursele fiind aceleaşi. Deci nu este o rezolvare de fond.

Dar pe cele două drumuri se vor efectua reparaţiile necesare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Ioan Ţundrea, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, referitoare la numărul de cooperative de locuinţe existent în România.

Din partea Agenţiei Naţionale pentru IMM-uri, secretarul general Bogdan Dumitrache.

Domnule secretar general, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Dumitrache:

Sărut mâinile şi vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Cu privire la întrebarea pusă de domnia dumneavoastră răspunsul pregătit de noi este următorul. Modalitatea de constituire a unei societăţi cooperative de locuinţe este identică cu modalitatea de constituire a unei societăţi cooperative, indiferent de forma sa, realizându-se în conformitate cu Titlul 2 - "societăţi cooperative", Capitolul I - "constituirea societăţilor cooperative", art.7-20 şi anume - "Societatea cooperativă este o asociaţie autonomă de persoane fizice şi/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimţământului liber exprimat de acestea în scopul promovării intereselor economice, sociale şi culturale ale membrilor cooperatori, fiind deţinută în comun şi controlată democratic de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste. Societatea cooperativă este un agent economic cu capital privat."

În conformitate cu prevederile art.4 lit.e) societatea cooperativă de locuinţe este o asociaţie de persoane fizice ce se constituie cu scopul de a construi, cumpăra, conserva, renova şi administra locuinţe pentru membrii săi cooperatori. Capitalul social al societăţii cooperative este variabil şi nu poate fi mai mic de 500 de roni. Un membru cooperator poate deţine părţi sociale în limita şi în condiţiile prevăzute de actul constitutiv şi fără a putea depăşi 20% din capitalul social. Numărul minim de membri cooperatori al unei societăţi cooperative se stabileşte prin statut, dar nu mai puţin de 5. Societatea cooperativă se constituie prin contract de asociere şi statut, care pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit şi act constitutiv.

Oricare dintre membrii fondatori, administrator sau persoane împuternicite de aceştia, va solicita în termen de 15 zile de la data semnării actului constitutiv înmatricularea societăţii cooperative în Registrul Comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul societatea cooperativă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în vederea obţinerii certificatului unic de înregistrare, prin încheiere a judecătorului delegat. După verificarea îndeplinirii condiţiilor stabilite prin Legea nr.1/2005 judecătorul delegat va dispune prin încheiere înmatricularea societăţii cooperative în Registrul Comerţului şi publicarea în Monitorul Oficial al României, partea a VII-a, în conformitate cu prevederile Legii nr.359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în Registrul Comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare.

Societatea cooperativă este persoană juridică de la data înmatriculării în Registrul Comerţului.

Societăţile cooperative sunt obligate să-şi desfăşoare activităţile prevăzute de actul constitutiv, exclusiv cu membrii cooperatori, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Societatea cooperativă cu sediul în România este persoană juridică română. Societăţile cooperative se pot reorganiza sau transforma în societăţi comerciale constitutive potrivit Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, ori în asociaţii familiale, conform prevederilor legislaţiei privind autorizarea persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale.

Referitor la partea a doua a întrebării dumneavoastră, număr de societăţi cooperative de locuinţe înregistrat în ţara noastră, vă informăm că din datele oficiului naţional al Registrului Comerţului, la data de 31 martie 2006 erau înregistrate două societăţi cooperative de locuinţe, cu un număr de 46 de membri cooperatori, având sediile în municipiul Bucureşti şi respectiv judeţul Sălaj.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi, da? Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Ţundrea:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule secretar general, m-aţi uimit cât, ce lecţii de legislaţie mi-aţi dat aici şi până la urmă este corect. Eu am studiat legislaţia, dar nu aţi sesizat partea a doua întrebării, pentru că sunt doar două cooperative pe această lege.

Ideea mea era, de fapt, o corespondenţă de lucru, chiar eu am în lucru un proiect de lege tocmai privind cooperativele de locuinţe. Pentru că, de atâtea timp să funcţioneze în România doar două cooperative mi se pare cam puţin. Şi sper să colaborăm pe acest proiect de lege, în aşa fel încât în România să avem cooperative de locuinţe pentru că este nevoie de această lege şi avem nevoie de locuinţe, mai ales că o asemenea lege funcţionează în ţările europene. Recent am fost ales în probleme de habitat la Haga şi sunt câteva proiecte de lege pe care ar trebui să le aprobăm în Camera Deputaţilor, în aşa fel încât să nu avem în doi ani de zile doar două cooperative de locuinţe.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Sigur că da, domnule secretar general, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Bogdan Dumitrache:

Excelenţă, vă mulţumesc pentru intervenţia dumneavoastră. Vreau să vă spun că din momentul adoptării, în martie 2005, în conformitate cu legea trebuiau parcurse 3 etape. În septembrie vom fi la finele celei de-a treia etape, care era de 18 luni, cu privire la funcţionarea acestei legi a cooperaţiei, moment în care se va face o analiză-bilanţ cu privire la modul în care a fost implementată şi ne vom propune la acel moment ca legea să fie îmbunătăţită. Deci, precizările făcute de dumneavoastră, cu siguranţă, vor fi luate în calcul, în aşa fel încât legea să fie cât mai bună. Deci, deja vă mulţumim pentru propunerea dumneavoastră şi o vom avea în vedere.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc pentru precizări.

Nu încheiem acest tronson al şedinţei noastre fără să anunţ că întrebarea la care nu s-a primit răspuns, pentru domnul deputat Vasile Filip Soporan - Grupul parlamentar al PSD -, va fi înscrisă pe ordinea de zi a şedinţei viitoare, conform art.171 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Doi colegi de-ai noştri vor prezenta pe scurt interpelările domniilor lor, domnul deputat Nicolae Păun.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Păun:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimaţi reprezentanţi ai Guvernului,

Am hotărât să înaintez această interpelare către Secretariatul general al Guvernului, respectiv către domnul ministru Miahi Voicu, pentru a încerca să obţinem nişte răspunsuri mai clare, în ceea ce priveşte situaţia comunităţilor de rromi de pe teritoriul României pentru că ne este cunoscut faptul că în subordinea Secretariatului general al Guvernul funcţionează Agenţia Naţională Pentru Rromi. Nici nu este foarte important de cine este condusă această agenţie, dar este extrem de important cum îşi face treaba preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Rromi. Este de notorietate faptul că după 1 ianuarie 2007 dorim cu toţii ca România să se integreze în Uniunea Europeană, cunoaştem, de asemenea, rigorile şi restricţiile şi punctele de vedere şi observaţiile făcute de oficialii europeni cu privire la minoritatea rromă şi tot de notorietate ne este cunoscut faptul că din 1990 şi până în prezent, mai toate guvernele care, eu ştiu, s-au succedat, mai toate partidele care au format guvernul de pe eşichierul politic românesc au avut tendinţa să încerce pe cât posibil să rezolve problema comunităţilor de rromi de pe teritoriul României.

În ce măsură au reuşit, puteţi vedea cu ochiul liber. Şi actualului guvern am considerat de cuviinţă că este onorabil şi de bun simţ să-i lăsăm o perioadă de acomodare cu problemele, dar se pare că perioada de acomodare este mai lungă decât mi-am închipuit. Probabil dumnealor o să se obişnuiască cu aceste probleme cu care comunităţile de rromi se confruntă pe undeva prin anul 2008.

Prin urmare, eu înaintez interpelarea cu rugămintea de a primi şi un răspuns din partea Secretariatului general al Guvernului, pentru că problema rromilor nu este deloc roză, aşa cum le place actualilor guvernanţi s-o arate la diverse întâlniri cu oficialii europeni. Am subliniat în textul interpelării că peste 500 de mii de persoane - cetăţeni români de etnice rromă, nu au documente de identitate şi documente care să ateste că ei locuiesc acolo unde doresc sau, altfel spus, n-au nici documente pentru locuinţele în care trăiesc.

Foarte mulţi copii nu primesc îngrijire medicală corespunzătoare, bătrâni, nu puţini la număr, de asemenea, nu pot beneficia de medicamente gratuite şi nu pot beneficia de asistenţă medicală corespunzătoare, să nu mai aducem în discuţie că în peste aproape 500 de localităţi de pe teritoriul României unde găsim comunităţi de rromi foarte mari ca număr, în aceste localităţi nu există apă potabilă.

E dureros ceea ce spunem, dar în secolul vitezei, în anul 2006, nu putem să avem posibilitatea sau nu au posibilitatea foarte mulţi să folosească săpunul şi apa. Să numai vorbim de alte programe de integrare care nu ştiu cui se raportează, nu ştiu la cine fac referire, dar oricum vizibil este clar că nu servesc intereselor comunităţilor de rromi. Rromii în România n-au cerut decât să fie trataţi ca şi cetăţeni ai acestui stat şi niciodată nu-mi aduc aminte, cel puţin eu, poate memoria mă lasă acum, îmi joacă feste, dar n-am auzit ca un cetăţean român de etnie rromă să ceară mai mult decât să fie respectat şi să respecte, decât să devină cetăţean cu drepturi depline a acestei ţări.

Eu închei intervenţia mea mulţumindu-vă cu tot respectul, pentru că mi-aţi dat posibilitatea să mă adresez cu câteva cuvinte şi am să depun interpelarea şi sub formă scrisă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat, şi dacă-mi permiteţi şi o remarcă. Aţi făcut apel la Secretariatul general al Guvernului, la domnul Mihai Voicu, nu mai este domnul Voicu secretar general, e domnul Stroe. Dacă aşa aveţi scris în interpelare, poate modificaţi.

Domnul Nicolae Păun:

Dacă procedura permite să modific textul, dacă nu pot să...

Doamna Daniela Popa:

Sigur că da. Nu e nici un fel de problemă, modificaţi acum şi depuneţi interpelarea.

Domnul Nicolae Păun:

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

E în regulă.

Domnul deputat Amet Aledin. Aveţi trei interpelări, am înţeles.

Domnul Amet Aledin:

Doamna preşedinte, vă mulţumesc.

Da, într-adevăr, am formulat trei interpelări.

Prima este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii. Există, în momentul de faţă, în România mai multe agenţii şi oficii care emit diplome de calificare pentru cursuri de scurtă durată în domeniul profesiilor din agricultură.

În acelaşi timp, învăţământul liceal de specialitate stagnează, neacordându-se fonduri pentru dezvoltarea bazei materiale. Mai mult, diplomele de absolvire a celor două forme de învăţământ sunt egale ca valoare.

În perspectiva aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, sunt pregătiţi profesional aceşti tineri care urmează cursurile de scurtă durată?

Cea de-a doua interpelare este adresată tot domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii. pentru a accesa fonduri europene trebuie reglementată problema proprietăţii funciare. S-au eliberat titluri de proprietate şi pe baza unor hărţi vechi. Din acest motiv, cei care vor să acceseze credite, nu au această posibilitate, neexistând un cadru general extravilan şi intravilan, - planul urbanistic de dezvoltare şi planul urbanistic zonal. În ce măsură se pot aloca fonduri pentru realizarea cadastrului necesar?

Şi, ultima interpelare, adresată domnului Răzvan Mihai Ungureanu, ministrul de externe. România duce o politică extrem de importantă în zona Mării Negre, cât şi în zona Caucaziană. Au fost deschise în ultimii ani, în capitalele unei ţări, precum Azerbaigean şi Turkmenistan ambasade, consulate, oficii. În ce mod, în oraşul Sinferopol, Crimeea - Ucraina, unde există o comunitate românească numeroasă, poate fi desemnat un consul onorific?

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta am încheiat şedinţa noastră de astăzi.

O seară bună tuturor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,14.