Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 9,34.

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Funar, secretar al Senatului, şi Dan Radu Ruşanu, secretar al Camerei Deputaţilor. Din prezidiu a făcut parte domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

În tumultul din jurul meu, declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că din totalul de 468 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa 367, iar 101 sunt absenţi. Cvorumul legal de 235 de parlamentari este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, în forma pe care vă voi prezenta.

La pct. 1 al ordinii de zi: Dezbaterea moţiunii de cenzură.

La pct. 2: Numirea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

La pct. 3: Numirea preşedintelui, a vicepreşedintelui şi a unor membri ai Consiliului Comisiei pentru Supravegherea Asigurărilor.

La pct. 4: Numirea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a unor membri ai Curţii de Conturi, precum şi a preşedintelui şi a vicepreşedintelui Autorităţii de Audit de pe lângă Curtea de Conturi.

La pct. 5: Proiectul de Hotărâre privind prelungirea mandatelor unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului.

La pct. 6: Modificarea componenţei nominale a Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989.

De asemenea, programul de lucru propus este până la finalizarea ordinii de zi.

Dacă există comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu există comentarii în legătură cu ordinea de zi.

Supun aprobării dumneavoastră atunci ordinea de zi, aşa cum a fost propusă de birouri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În legătură cu programul de lucru.

Dacă există obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru propus de Birourile permanente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În aceste condiţii, conform art. 149 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care completează Regulamentul Camerelor reunite, dau cuvântul unui parlamentar pentru a expune o problemă personală.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă fac cunoscut faptul că începând din acest moment nu mai fac parte din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Doresc să-mi desfăşor în continuare activitatea ca deputat independent.

Vizavi de acest subiect nu mai am nici un alt comentariu de făcut.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la pct. 1 de pe ordinea de zi.

Înainte de a trece la dezbaterea moţiunii de cenzură, doresc să întreb parlamentarii dacă există vreo cerere de retragere a semnăturii de pe această moţiune? Nu există asemenea cereri.

Vă informez că nu au existat nici cereri scrise depuse la conducerea Parlamentului.

Moţiunea de cenzură a fost prezentată, conform Regulamentului Camerelor reunite, în şedinţa comună din 22 iunie 2006.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

În legătură cu dezbaterea moţiunii de cenzură Birourile permanente ale celor două Camere, în şedinţa comună de astăzi, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au hotărât să propună timpul maxim afectat pentru dezbateri, după cum urmează: Guvernului i se rezervă 60 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor; grupurilor parlamentare din Cameră şi Senat li se alocă timpul corespunzător numărului iniţial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar. Deputaţii şi senatorii care nu fac parte din grupurile parlamentare vor avea la dispoziţie câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceşti parlamentari sau la grupuri parlamentare.

Din însumarea acestui timp pe grupurile parlamentare şi pentru deputaţii şi senatorii care nu fac parte din aceste grupuri, rezultă următoarele limite maxime: P.N.L. împreună cu P.D. 54 de minute; P.S.D. 53 de minute; P.R.M. 23 de minute; U.D.M.R. 11 minute; Partidul Conservator 10 minute; Minorităţi Naţionale 6 minute; deputaţi şi senatori fără apartenenţă la grupuri parlamentare 6 minute. În total 163 de minute.

Dacă sunt obiecţii la aceste propuneri ale Birourilor reunite? Nu sunt obiecţii.

Supun votului dumneavoastră propunerile Birourilor permanente reunite referitoare la repartizarea timpului maxim pentru dezbatere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi s-a aprobat.

Pentru prezentarea moţiunii de cenzură dau cuvântul domnului deputat P.S.D. Dan Nica.

Domnul Dan Nica:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,

România se află astăzi în pragul unui moment crucial din istoria sa: integrarea în comunitarea europeană.

Traseul european al României este însă periclitat de către cei pe care cetăţenii României i-au învestit cu încredere şi legitimitate în decembrie 2004. Incompetenţa, mediocritatea şi lipsa de responsabilitate sunt caracteristile unei guvernări care poate să compromită viitorul european al milioanelor de români.

În faţa acestui pericol, Partidul Social Democrat constată că singura soluţie viabilă pentru viitorul european al României este votul popular pentru alegerile anticipate.

Pentru ca acest lucru să se poată realiza, grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat depun următoarea Moţiune de Cenzură: "Guvernul Tăriceanu - fapte şi minciuni".

Alianţa D.A. a juns la putere în urma unei fraude electorale istorice: a minţit românii că le va aduce dreptate şi bunăstare. Le-a adus circ şi sărăcie. După un an şi jumătate de la alegeri, peste programul de guvernare s-a aşternut un strat gros de praf. Politienii puterii mai vorbesc despre promisiunile electorale doar pentru a le mai da peste nas celorlalţi colegi din Alianţă. Nu au de gând să ducă vreun proiect public până la capăt, ci vor să facă multă gălăgie.

Preocuparea principală a PNL este să slăbească puterea politică a PD, cu orice mijloace şi cu orice preţ. Aceleaşi obiective le are şi PD, poate cu rezultate mai bune. Niciunuia dintre aceste partide nu-i stă gândul să guverneze România mai bine!

Ce diferenţă este între COCOPO-ul cederist şi CNC-ul co-aliate? Poate doar că media de vârstă s-a mai redus. Practicile politice au rămas aceleaşi. Unii trag de scaune, ceilalţi trag de masă. De când cu demisia irevocabilă revocată a premierului Tăriceanu, scena politică românească este zguduită de un veritabil război între diversele facţiuni care constituie Coaliţia de guvernare. "Războiul palatelor" se poartă în Guvern, în Parlament, în judeţe, în şedinţe cu uşile întredeschise, în paginile ziarelor şi pe micile ecrane, în casele fiecăruia dintre noi. Războiul face întotdeauna, însă, şi victime colaterale: sănătatea, educaţia, agricultura, nivelul de trai, pensionarii, oamenii de afaceri, miile de sindicalişti care au ieşit pe străzi şi sutele de sinistraţi care încă dorm pe unde apucă.

Guvernul condus de premierul Tăriceanu s-a născut în zodia alegerilor anticipate şi a funcţionat un an şi jumătate într-o atmosferă de provizorat şi de incertitudine continuă. De fiecare dată când mai scăpa câte un zvon de la Cotroceni la Palatul Victoria se instaura panica şi se pregăteau steguleţele de campanie. Între două întâlniri cu anumiţi oameni de afaceri şi un telefon pe la justiţie, premierul Tăriceanu mai făcea o pomană electorală, pentru a cumpăra voturile românilor.

Patrulaterul guvernamental trebuie să dea seama de rezultatele dezastruoase ale politicilor publice şi proiectelor pe care le-a pus în practică. După un an şi jumătate de guvernare portocalie trebuie să tragem linie şi să vedem ce a reuşit să facă actualul Guvern: industria avicolă este distrusă, sute de focare de gripă aviară ameninţă peste tot sănătatea oamenilor; agricultura este lipsită de subvenţii şi mai urmează pe deasupra să mai fie şi impozitată. Sistemul sanitar este la un pas de explozie, doctorii s-au săturat de incompetenţa şi reaua-credinţă a contabilului de la sănătate, iar bolnavii au ajuns să cerşească medicamente, să moară la cozile de la farmacii. Mai mult, farmaciile au rămas fără fonduri, pentru că ministrul contabil a greşit socotelile sănătăţii. Sistemul de educaţie este foarte aproape să fie din nou blocat de grevă, pentru că profesorii s-au săturat de minciuni şi amânări, de dispreţul şi aroganţa cu care îi tratează Guvernul. Le-aţi promis pensionarilor că o să le recalculaţi pensiile, dar n-aţi făcut nimic, pentru că politicile fiscale şi bugetare dezastruoase şi incoerente au secătuit bugetul de stat. Aţi crescut preţul la curentul electric, la gaze, la gigacalorie fără să vă intereseze că oamenii nu au de unde să plătească şi că sunt necesare programe de asistenţă socială.

Dar aţi ştiut cum să faceţi ca statul să cumpere energie scumpă de la firmele potentaţilor dumneavoastră! Infrastructura este la fel ca în anul 2004, nici un kilometru de autostradă nu a mai fost construit, iar oamenii afectaţi de inundaţii încă nu au o casă unde să doarmă. Mediul de afaceri este complet debusolat, pentru că aţi reintrodus practica aberantă a sutelor de ordonanţe de urgenţă din perioada 1996-2000, care bulversau sistemul fiscal din România, prin modificări repetate ale Codului fiscal. Oamenii de afaeri se aşteaptă, consternaţi şi uluiţi, să mai modificaţi sau să mai inventaţi noi taxe şi impozite. Vă ascundeţi într-un mod mincinos şi jenant după prevederi ale Uniunii Europene pentru a mări impozitele şi taxele şi pentru a crea haos în adminsitraţie şi justiţie.

Domnule Tăriceanu, onoraţi membri ai cabinetului, ce vreţi? Să vină toată România în Bucureşti, în Piaţa Victorie ca să vă convingeţi că habar nu aveţi ce faceţi! Că nu ştiţi încotro îndreptaţi România! Că nu ştiţi ce ne aşteaptă după 2007! Că faceţi greşeli după greşeli orbiţi de lupta pe care o daţi în interior pentru putere, fără să vă intereseze are sunt efectele asupra populaţiei!

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Între timp, România se îndreaptă buimăcită către Uniunea Europeană. Mai mult ne trage Europa spre ea decât înaintăm noi. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla când vom ajunge acolo. Guvernul are de rezolvat scandalurile politice care îl macină din interior şi nu are timp să elaboreze o strategie de dezvoltare pentru perioada post-aderare.

Experimentul fiscal pe care Guvernul Tăriceanu îl susţine cu foarte multă ardoare afectează considerabil şi pregătirile României pentru integrarea europeană, va duce la o diminuare a resurselor bugetare, va conduce la reducerea investiţiilor publice în domenii ca justiţia, administraţie publică, securizarea frontierelor, sănătate, mediu, investiţii absolut necesare pentru alinierea la standardele europene. De asemenea, politica fiscală guvernamentală creează dificultăţi serioase cu privire la co-finanţarea programelor Uniunii Europene.

După ce vreme de 500 de zile agricultura românească a fost zdruncinată ba de inundaţii, ba de gripă aviară, ba de incompetenţa ministrului Flutur, astăzi producătorii din mediul rural sunt într-o situaţie dezastruoasă. Mai nou, guvernanţii şi-au propus să stoarcă tot ce se poate stoarce din agricultură, înainte de a o lăsa să moară şi i-au dat mână liberă ministrului Vlădescu să "biruiască" mediul rural.

Guvernul Tăriceanu nu şi-a ascuns niciodată internţiile de a desfiinţa mica proprietate ţărănească, pentru a concentra agricultura în mari proprietăţi funciare. Cu toate acestea, acelaşi Guvern a uitat să ne spună ce se va întâmpla cu micul producător agricol. Probabil că după ce va fi impozitat la sânge de ministrul Vlădescu, ţăranul român se va sătura de pământul lui şi va pleca de bunăvoie către alte zări, probabil să îngroaşe rândurile "căpşunarilor" care muncesc în fermele din Uniunea Europeană.

Eliminarea sau reducerea subvenţiior pentru mai multe categorii de culturi a determinat creşterea costurilor de producţie, imposibilitatea valorificării la preţuri avantajoase a produselor, precum şi la falimentul unui mare număr de fermieri. Aproximativ 1 milion de hectare de teren arabil a rămas nelucrat în acest an. În consecinţă, producţia agricolă a scăzut în 2005 cu 40% faţă de cea realizată în anul 2004, iar produsele agricole s-au scumpit pe piaţa agroalimentară.

Raportul de ţară publicat de Comisia Europeană în luna mai a anului curent subliniază situaţia critică din domeniul agricol. De altfel, unul dintre cele două steguleţe roşii care "împodobesc" raportul României este înfipt în dreptul agriculturii gestionate de către ministrul Flutur.

Realizarea principală a ministeriatului domnului Flutur a fost plasarea cu mare succes a României pe harta mondială a gripei aviare. Combaterea gripei aviare s-a făcut în mod pompieristic, haotic, iar numărul focarelor de gripă aviară a crescut permanent.

Ministrul Flutur a reuşit o performanţă rară: distrugerea unui sector avicol care a reuşit să meargă bine, să facă export şi pe care l-a adus la pierderi de 1.800 miliarde lei. Probabil că oamenii au tratat păsările cu deja celebrul vaccin "tamiflutur".

Inundaţiile au distrus definitiv orice urmă de credibilitate pe care Guvernul Tăriceanu o avea. Modul cum au fost gestionate crizele inundaţiilor prin care România a trecut doi ani la rând ilustrează cu prisosinţă incompetenţa echipei de conducere de la Ministerul Mediului.

Scandalul pompelor, deciziile total eronate în ceea ce priveşte deversarea controlată a barajelor de acumulare, care au dus la inundarea voită a mai multor localităţi, evaluările contradictorii ale efectelor inundaţiilor sunt doar câteva din erorile grave ale guvernanţilor.

Adăugăm la acest bilanţ negru şi felul în care Ministerul Mediului a înţeles să rezolve problema sinistraţilor. Este cunoscut modul în care oamenii politici aflaţi la conducerea acestei instituţii s-au străduit să acrediteze ideea că reconstrucţia caselor afectate de inundaţii este în sarcina exclusivă a celor rămaşi fără adăpost.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

România este o ţară săracă. Dincolo de cifrele reci ale statisticii, care ne plasează pe unul dintre ultimile locuri în Europa în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor, cât şi în privinţa produsului intern brut pe cap de locuitor, România este o ţară săracă, pentru că o mare parte a populaţie îşi trăieşte viaţa în condiţii de subzistenţă. Pentru o ţară care, în mai puţin de un an de zile, îşi propune să adere la marea şi bogata familie europeană, sărăcia reprezintă o problemă gravă care trebuie rezolvată urgent.

Eforturile consistente în implementarea programelor sociale, depuse după anul 2000, creşterea economică robustă, crearea a sute de mii de locuri de muncă, stabilitatea legislativă şi administrativă au constituit un progres important în lupta cu sărăcia. Anul 2005 a adus însă un regres semnificativ. Guvernul "liberal" care conduce astăzi România arată, în fiecare zi şi cu fiecare măsură, că este prea puţin interesat de soarta celor care au cel mai mult nevoie de ajutorul statului: pensionari, agricultori, tineri, şomeri sau persoane afectate de dizabilităţi fizice şi psihice. Guvernul condus de premierul Tăriceanu a abandonat aproape complet politica socială şi s-a dedicat satisfacerii intereselor obscure ale grupurilor care au suficientă putere să-şi promoveze ambiţiile pe holurile Palatului Victoria.

În ultimii doi ani de guvernare "liberală", România a cunoscut proteste sindicale de o amploare sindicală neîntâlnită în ultimul deceniu. Protestele lucrătorilor de la CFR şi Metrorex, ale angajaţilor de la uzina Remin Baia-Mare, ale profesorilor, ale asistenţilor medicali, ale pensionarilor şi cele determinate de proiectul Codului Muncii, au scos în stradă zeci de mii de oameni revoltaţi de mizeria spre care îi împinge guvernarea portocalie.

Mii de pensionari au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva atitudinii pe care Guvernul o are faţă de cinci milioane de oameni din sectorul de stat şi încă un milion şi jumătate din mediul rural. Pensionarii au de suferit cel mai mult de pe urma "succeselor" economice ale guvernării de dreapta.

Guvernul Tăriceanu susţine cu fermitate reducerea drastică a programelor de asistenţă socială. Sub pretextul că politica asistenţială descurajează munca, multe dintre programele sociale vor fi reduse, ajustate sau anulate în următorii ani bugetari.

Se va repeta astfel o experienţă deja cunoscută, din perioada 1997 - 2000, când rata sărăciei a crescut, sub presiunea unor politici haotice şi antisociale, de la 20% la 35%. La sfârşitul anului 2004, rata sărăciei coborâse până la 18,8%, pentru ca ea să crească din nou, odată cu învestirea noului cabinet.

Managementul haotic al unui Guvern provizoriu, cum este cel al premierului Tăriceanu, s-a transmis şi sistemului de sănătate. După eşecul notoriu al liberalului Cinteză a venit rândul contabilului Nicolaesc să-şi încerce norocul. Al doilea eşec lamentabil al liberalilor. În doar câteva luni de zile, ministrul Nicolaescu a schimbat legi fără să ştie ce face şi fără să asculte de sfaturile celor care sunt profesionişti în sănătate. a ajuns să fie contestat de doctori, inclusiv de marile personalităţi medicale din România şi a ajuns să fie huiduit de către bolnavi pe stradă.

Vorbim de ani de zile despre "criza din sistemul sanitar", despre un sistem finanţat la limita acceptabilului. Din cauza politicii fiscale păguboase a actualei Puteri bugetul de stat, tot mai sărac, nu mai dispune de resursele necesare pentru a ţine pe linia de plutire sistemul de sănătate publică.

De acum înainte, sistemul sanitar va supravieţui după legea selecţiei naturale, adică vor trăi doar cei care au zile.

În toamna trecută, epidemia de pojar a ucis zece copii în România. Această tragedie a fost posibilă din cauza ministrului Eugen Nicolăescu. În loc să fie preocupat de organizarea campaniei de vaccinare se chinuia să găsească tot felul de metode pentru a demite directori de spitale incomozi domniei sale. În mod normal, premierul Tăriceanu trebuia să-i ceară demisia pentru că responsabilitatea era a ministrului Nicolaescu.

Dar ce mai este normal atunci când vorbim de Guvernul Tăriceanu?!

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Acelaşi Guvern a avut grijă ca nici educaţia să nu scape "nepedepsită". După un an şi jumătate de bâlbâieli, demiteri, demisii, restructurări şi greve la nivel naţional, întinse pe perioade record, situaţia educaţiei este similară cu cea din sistemul de sănătate.

Încă o dată Alianţa D.A. a demonstrat românilor că ştie doar să-i mintă: promisiunea din campania electorală că, odată ajunşi la putere, vor da educaţiei 5% a fost făcută pentru a obţine voturi. Când a trecut la fapte Alianţa s-a împiedicat. În aceste condiţii, profesorii se pregătesc iar de grevă, pentru că promisiunile care le-au fost făcute nu sunt onorate de către actualul Guvern. Ei nu au uitat aroganţa cu care au fost trataţi, însă au sperat că, după greva de anul trecut Guvernul a învăţat să-i respecte.

Niciodată, sub o altă guvernare, cadrele didactice nu au fost umilite aşa cum a făcut-o Guvernul Tăriceanu. Nicicând profesorii nu au făcut greva foamei şi nu şi-au schimbat sălile de clasă cu trotuarele străzii pentru a cere ceea ce li se cuvine de drept: un salariu decent.

La numai câteva luni de zile de la preluarea puterii, marii specialişti liberali în finanţe şi-au arătat incompetenţa. Ziaristul ajuns oeste noapte ministru al finanţelor şi-a dat seama că i-a alunecat pălăria prea mare peste ochi. Din păcate, aceste experimente ale Guvernului Tăriceanu au efecte negative semnificative asupra întregii economii româneşti şi, în mod direct, asupra nivelului de trai al populaţiei. Politica fiscală a Alianţei a determinat stagnarea veniturilor bugetare şi ponderea veniturilor în p.i.b. la aproximativ 29%, în condiţiile în care Uniunea Europeană ne cere cel puţin 34% din p.i.b.! Un buget de stat mai sărac va răspunde din ce în ce mai greu la nevoile unei ţări în care sărăcia reprezintă încă o problemă. La ce să te aştepţi de la un Guvern al cărui ministru de finanţe spune sus şi tare că nu există domenii strategice şi că statul poate să decidă care categorie socială sau nu trebuie să fie sprijinită.

Începând chiar cu anul 2005, evoluţiile principalilor indicatori macroeconomici demonstrează declinul economiei româneşti. "Performanţele" anului 2005 nu lasă nici un dubiu cu privire la insuccesul măsurilor liberale şi nici cu privire la capacitatea mediocră a guvernanţilor de a se adapta la o realitate socială determinată de eminenta integrare în Uniunea Europeană.

În 2005, creşterea economică a înregistrat cea mai severă diminuare faţă de nivelul din anul precedent. Într-un singur an, Guvernul Tăriceanu a reuşit să înjumătăţească ritmul creşterii economice: de la 8,3% în 2004 la doar 4,1% în 2005. Astăzi, puterea de cumpărare a românilor se situează la o treime faţă de media europeană, ţara noastră aflându-se, în ceea ce priveşte acest indicator, pe penultimul loc, doar înaintea Bulgariei.

Rata inflaţiei este o altă "victimă" a politicilor guvernamentale. Executivul condus de către premierul Tăriceanu a lăsat să se înţeleagă, prin măsurile implementate până în prezent, că procesul dezinflaţionist nu reprezintă o prioritate pentru Guvern. Bâlbâielile din politica fiscală şi coordonarea deficitară cu politica monetară promovată de Banca Naţională au determinat o încetinire semnificativă a procesului de dezinflaţie.

Alături de derapajele externe, deficitul bugetar constituie un element de profundă îngrijorare pentru mediul economic. În urmă cu opt luni, de la tribuna Parlamentului, premierul Tăriceanu s-a străduit să convingă parlamentarii că, în 2006, economia nu-şi poate permite un deficit bugetar mai mare de 0,5% din p.i.b. Astăzi, deficitul a ajuns la 2,5% din p.i.b. Acum putem înţelege cu toţii de ce a ţinut atât de mult Guvernul acual să întrerupă orice acord de cooperare cu Fondul Monetar Internaţional.

Săptămâna trecută, preşedintele României a criticat de la tribuna Parlamentului activitatea Guvernului Tăriceanu. Acuzaţiile prezentate de la tribuna Parlamentului de către preşedintele României au fost întărite de către moţiunea noastră de cenzură şi au precedat cu mult îngrijorările enunţate de preşedintele Băsescu.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Mulţi dintre dumneavoastră aţi aplaudat atunci că intervenţia preşedintelui României a fost făcută de la tribuna Parlamentului. Chiar mulţi dintre miniştrii şi parlamentarii Puterii, lipsiţi de curajul pe care îl afişează de obicei, au aprobat afirmaţiile şefului statului şi au apreciat că Traian Băsescu a prezentat realitatea României de azi.

Moţiunea P.S.D. nu face altceva decât să prezinte aceeaşi realitate tristă şi disperată.

Puterea de astăzi invocă stabilitatea politică, în perspectiva integrării europene. Fals! Ni se spune că o criză guvernamentală ar putea integra succesul aderării României la 1 ianuarie 2007. Fals! Pericolul real pentru aderarea României la Uniunea Europeană îl constituie Cabinetul Tăriceanu, din cauza incompetenţei şi iresponsabilităţii cu care guvernează România.

Căderea acestui Guvern şi formarea rapidă a unui alt Executiv nu este o piedică, ci o condiţie necesară pentru aderarea cu succes la Uniunea Europeană.

În consecinţă, Partidul Social Democrat cere Parlamentului României să pună capăt mandatului acordat Guvernului Călin Popescu Tăriceanu.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru, pentru prezentarea poziţiei Guvernului faţă de moţiunea de cenzură.

Aveţi cuvântul, domnule prim-ministru.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Motivul pentru care ne-am reîntâlnit astăzi aş fi tentat, dacă n-aş fi în Parlament, să spun că este unul aproape derizoriu. De ce? Pentru că nu votăm legile integrării europene, chiar dacă, după cum prea bine ştiţi, urgenţele ne presează. Nu dezbatem nici ce facem cu fondurile europene, nici alte probleme prioritare. Acestea, totuşi, există!

Suntem aici, însă, pentru că P.S.D. a vrut să se afle în treabă! În lipsă de idei, programe şi oameni cu viziune, P.S.D. a încropit o moţiune de cenzură. Cu alte cuvinte, şi-a găsit un motiv de vorbă.

Deşi este în opoziţie P.S.D. nu va fi niciodată o alternativă pentru România. Nu ducem lipsă de vorbe. Jurnaliştii mă întreabă adesea, pe bună dreptate, ce cred despre vreo declaraţie năstruşnică. Şi, evident, nu de vorbe duce lipsă România.

Se vorbeşte mult în ţara asta - şi o spun şi străinii - aruncă unul o piatră şi zece sar în apă după ea.

Moţiunea P.S.D. este o sinteză a unor astfel de "tunuri" verbale. Săptămâna trecută domnul Mircea Geoană se înflăcăra împotriva Guvernului şi a Alianţei DA, fluturând pasaje din moţiune. Îl ştim cu toţii pe domnul Mircea Geoană de câţiva ani. Nu ne mai surprinde, deşi se schimbă de la o zi la alta.

Din păcate, nu a evoluat nici când era la Putere, nici când era în Opoziţie, nici acum când este la Putere (Râsete, aplauze.) Îmi cer scuze, nici când era la Putere, nici acum, când este în Opoziţie (Vociferări, râsete, aplauze).

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule prim-ministru, nu este timpul pierdut.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

La putere, în partidul dumneavoastră.

Doamnelor şi domnilor,

Domnul Mircea Geoană ne dovedeşte că este total rupt de realitate. Ori nu este în stare, ori nu vrea să o vadă.

Alegerile din 2004 au arătat că P.S.D. trebuie să se reformeze, ca să corespundă nevoilor societăţii. Dar P.S.D. nu s-a reformat, nu oferă alternativă la guvernare. Şi atunci alege calea bătută de ani de zile, pe care o ştie cel mai bine. Vorbe de clacă, populism şi minciună.

Cele 28 de pagini ale moţiunii sunt pline de minciuni: afirmaţii false, cifre greşite, interpretări mistificatoare. P.S.D. a folosit tot arsenalul dezinformării. P.S.D. încearcă să ascundă câteva adevăruri costisitoare: în cei 4 ani de guvernare a prăduit ţara prin corupţie, refuzul reformelor şi practici clientelare. Nici acum P.S.D. nu este o ofertă viabilă pentru cetăţeni. Are doar cocori în loc de trandafiri şi, în continuare, îşi propune numai să distrugă, să corupă şi să manipuleze.

Nu are rost să demontez punct cu punct colecţia de minciuni şi de ipocrizie din moţiune. Ar fi o pierdere de vreme. Iar aşa cum am demonstrat până acum, nu intru în jocuri politice şi nici nu-mi irosesc energia în aranjamente de culise.

În exerciţiul guvernării, mă ghidez după obiectivele prioritare ale României, şi nu după vorbe. Se împlinesc astăzi 18 luni de când am preluat mandatul de prim-ministru, prin votul dat de Parlament. M-am angajat la învestitură să consolidez rolul Parlamentului. Am făcut acest lucru, am venit în faţa plenului ca să răspund pentru activitatea Guvernului şi a mea personală, am participat la vot, când a fost nevoie, am insistat pentru disciplină în rândul parlamentarilor Coaliţiei.

Cu toate acestea, constat că uneori Parlamentul devine scenă de teatru. Şi moţiunea de astăzi, din păcate, confirmă acest lucru. Trăim, din păcate, cum spuneam, sub zodia abuzului de vorbe.

Se vorbeşte despre tot soiul de lucruri: facem alegeri anticipate, fiecare partid cu anticipatele lui; ba nu, dăm jos Guvernul; astăzi îl schimbăm doar pe primul-ministru; mâine facem restructurare; o remaniere este mai potrivită; Guvernul să spună de ce a adus inundaţii şi gripa aviară; ne văităm că nu suntem pregătiţi pentru aderare la Uniunea Europeană, dar producem numai vorbe.

Sigur, depunem o moţiune de cenzură, depunem 10 moţiuni simple, punem condiţii şi dăm ultimatumuri Guvernului, care nu au nici o legătură cu realitatea şi cu nevoile oamenilor. Dar facem titluri de presă şi credem că am câştigat la capitolul imagine.

Goana după imagine este cauza acestui abuz de vorbe. Dar imaginea obţinută este goală de conţinut şi fără responsabilităţi. Şi este un lucru periculos, pentru că cetăţenii doresc să avem un comportament responsabil în faţa lor.

Aşa cum am demonstrat în cele 18 luni de guvernare, eu refuz să intru în jocul acesta. Unii au interpretat refuzul meu de a intra în sarabanda vorbelor ca pe un semn de slăbiciune şi vă spun că se înşeală.

Ca prim-ministru, am solicitat Executivului să se orienteze în politicile sale după priorităţile strategice ale românilor, şi nu după jocuri de culise. De aceea, schimburile de replici din presă dintre membrii Coaliţiei nu au avut efect în interiorul Guvernului. Am acţionat cu solidaritate, iar deciziile din şedinţele Cabinetului nu au fost bruiate de vorbe goale.

Iată care sunt priorităţile după care ne-am orientat deciziile: integrarea europeană, dezvoltarea societăţii şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Este legitim să prezint în faţa dumneavoastră şi a cetăţenilor României ceea ce am obţinut, de fapt, în 18 luni de guvernare şi, mai departe, lucrurile care mă preocupă în continuare, în perioada care urmează, ca prim-ministru.

Sunt chestiuni care ţin de viaţa de zi cu zi a oamenilor. Este un drum pe care l-am parcurs împreună şi un drum pe care vom merge mai departe. Şi doresc ca în funcţie de aceasta să fim judecaţi.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În primul rând, să analizăm România ca stat european. România a făcut un salt semnificativ în aceste luni, din perspectiva integrării europene.

În decembrie 2004, când am preluat conducerea Guvernului, aveam următoarele certitudini: comparativ cu cele 10 state care au aderat în 2004, România încheiase negocierile de aderare cu clauze suplimentare, care ar fi putut amâna aderarea cu un an. Şi, spre deosebire de Bulgaria, România avea patru clauze suplimentare, iar Bulgaria nici una. Clauzele semnalau patru disfuncţionalităţi majore la nivel instituţional, care ne făceau să fim incompatibili cu statele europene: corupţia generalizată şi, respectiv, proasta funcţionare a sistemului justiţiei, absenţa unei justiţii libere şi profesioniste, lipsa liberei concurenţe, lipsa securizării frontierei şi problemele de mediu.

În al doilea rând, România suferea de o lipsă totală de credibilitate. Cauza era exact ceea ce spuneam şi mai devreme: abuzul de vorbe. Foştii guvernanţi promiseseră prea multe şi făcuseră prea puţine, iar pentru acest lucru vă spun că erau vestiţi deja la Bruxelles.

În al treilea rând, nu ni se dădeau şanse reale pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2007. România era codaşă la toate capitolele de pregătire pentru integrare. Fostul Guvern P.S.D. nu inclusese în bugetul pe anul 2005 al României nici măcar fondurile necesare reformelor europene.

După 18 luni de muncă depusă de actualul Guvern, situaţia s-a transformat complet. În primul rând, este o certitudine că România va adera la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007. Şi-mi permit să fac o paranteză şi să anunţ că salut gestul pe care Adunarea Naţională Franceză l-a făcut ieri, ratificând în unanimitate, subliniez, în unanimitate Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeană. (Aplauze.)

Spuneam că România va adera la 1 ianuarie 2007 la Uniunea Europeană. Acesta este un merit pe care România şi l-a câştigat prin forţe proprii, şi nu prin bunăvoinţa partenerilor europeni. Ne-am onorat angajamentele asumate, am fost oneşti cu partenerii europeni, am urmărit interesul societăţii, şi nu jocurile de interes. Am început să funcţionăm după principiile şi regulile europene.

Din acest motiv, afirm cu tărie că aderarea României la Uniunea Europeană este o probă de maturitate a întregii societăţi româneşti. Dacă vom aplica aceste reguli şi în viaţa de zi cu zi, în activitatea noastră cotidiană, atunci vom susţine cu adevărat modernizarea României.

În al doilea rând, toate problemele legate de clauzele de salvgardare, care puteau să aducă amânarea cu un an a aderării la Uniunea Europeană, au fost rezolvate. Am pus în funcţiune instituţii care să lupte împotriva corupţiei pe care P.S.D.-ul o ridicase la rang de lege. Am demarat reforma justiţiei, punând bazele unui sistem judiciar independent şi profesionist. Ne-am onorat angajamentele pentru securizarea frontierei. Am impus libera concurenţă, eliminând grupurile clientelare care parazitau mediul de afaceri.

În al treilea rând, doresc să menţionez că în acest moment există patru teme care mai creează preocupări la nivelul Comisiei Europene. Sunt chestiuni care ţin de domeniul sanitar-veterinar, de agricultură şi de domeniul finanţelor. Nu sunt probleme profunde de sistem sau care să rezulte dintr-o lipsă de voinţă politică. Sunt chestiuni tehnice, în curs de a fi depăşite.

Zilele trecute, discutând cu unul din membrii marcanţi ai P.S.D.-ului, el însuşi îmi spunea că este amuzat de mărimea listei pe care o avem cu Comisia Europeană, acel "to-do-list", care conţine patru rânduri pe o simplă pagină de hârtie, şi scrisă lăbărţat, ca să ocupe trei sferturi din ea. Şi-mi spunea: "Păi, pe vremea noastră, to-do-list-ul era atât".

Aceasta este diferenţa între ceea ce am reuşit să realizăm noi, în 18 luni, şi moştenirea pe care am primit-o. Din codaşa Europei, cum a lăsat-o P.S.D., România a devenit acum un model pentru pregătirea pentru aderare şi vă pot spune că acest lucru poate să-l facă pe orice român să se simtă mândru.

Comisia Europeană a analizat în ultimele 18 luni, obiectiv şi exigent, extrem de exigent aş spune, aşa cum îi ştim, evoluţia României în procesul de pregătire pentru aderare. Dar rapoartele de monitorizare date publicităţii au fost cele mai bune pe care le-a avut vreodată ţara noastră şi au subliniat, evident, progresele majore realizate.

Franco Frattini, vicepreşedintele Comisiei Europene, spunea în decembrie 2005: "România este pe drumul cel bun datorită reformelor făcute de Guvern în acest an".

Jonathan Scheele, şeful delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, afirma săptămâna trecută că Guvernul a făcut eforturi supraomeneşti pentru a face posibilă aderarea în 2007.

Mulţumesc din nou Guvernului pe care îl conduc pentru eficacitatea cu care a muncit pentru integrare şi, aşa cum am mai spus-o, ca prim-ministru şi ca cetăţean român, sunt mândru de realizările României şi merg întotdeauna cu fruntea sus la Bruxelles. În aceste condiţii, amintindu-mi de mistificările moţiunii, nu pot să nu întreb: "Cine ne dă nouă lecţii?"

Doamnelor şi domnilor,

V-am promis că voi împărtăşi nu numai rezultatele obţinute, ci şi lucrurile care mă preocupă ca prim-ministru. Nu mă frământă ce spune P.S.D. despre ce a făcut Guvernul pentru integrare. Şi acum putem să şi înţelegem de ce critică P.S.D.-ul faptul că ducem România în Uniunea Europeană.

Aderarea impune domnia legii în România şi elimină domnia bunului plac, tipică P.S.D.-ului, iar aceasta, evident, strică jocurile grupurilor mafiote, cultivate cu atâta grijă de P.S.D.

Sunt, însă, preocupat cu adevărat de modul în care va adera România la Uniunea Europeană. Aşa cum am mai arătat, vrem ca România să între în Uniunea Europeană cu toate lecţiile făcute. Uniunea Europeană nu este un club de vacanţă, în care să ne odihnim după aderare. Uniunea Europeană este un proiect şi un proces politic şi economic, care aduce stabilitate şi prosperitate ţărilor membre. De aceea, România are nevoie să funcţioneze la capacitate maximă în interiorul Uniunii.

Instituţiile statului, în primul rând Parlamentul şi Guvernul, au datoria să se mobilizeze pentru aderare. Doar aşa rezolvăm steguleţele roşii şi galbene rămase în raportul de monitorizare din luna mai. Revin la ideea că, decât să pierdem vremea cu moţiuni politicianiste, mai bine am fi votat proiectele de lege pentru integrare.

Pentru a deveni compatibili cu Uniunea Europeană, am creat în timp instituţii şi competenţe noi ale administraţiei. Din păcate, acestea au venit mai degrabă ca un altoi pe o birocraţie moştenită de la sistemul comunist.

Vă spun sincer că nu sunt mulţumit. Avem nevoie de o administraţie eficientă pentru a răspunde nevoilor societăţii şi pentru a funcţiona în Uniunea Europeană. Personalul din administraţie este prea numeros, structurile prea stufoase şi greoaie. Nu există o cultură a responsabilităţii, a compatibilităţilor şi a eficienţei. Nu există un sistem de identificare, recunoaştere şi promovare a profesioniştilor.

Dar noi nu ne-am oprit la a constata aceste probleme. Guvernul a demarat deja reforma administraţiei publice. Ministerul Administraţiei şi Internelor a lucrat aproape un an de zile la acest pachet de legi, tocmai pentru a-l face funcţional.

Principiile pe care mergem sunt: descentralizarea competenţelor şi a finanţelor; apropierea puterii de decizie de cetăţean; introducerea criteriilor de valoare şi a profesionalismului în administraţie.

Am declanşat, cu alte cuvinte, un vast proces de reformă. La aceasta se mai adaugă şi un proces de regândire a aparatului birocratic şi a salarizării personalului bugetar, care este în curs de desfăşurare. Sunt decizii care necesită timp de pregătire, de analiză şi de implementare.

Am pornit, însă, deja pe acest drum şi am încredere în această reformă, dar sunt onest. Rezultatele nu se vor vedea peste noapte, chiar dacă mi-aş dori acest lucru la fel de mult ca oricare alt român.

Ar fi o greşeală, însă, să asimilăm reforma administraţiei publice cu restructurarea Guvernului. Executivul reprezintă doar vârful aisbergului. Dacă reduci numărul de ministere, doar muţi nişte structuri administrative dintr-o parte în alta, fără să rezolvi, însă, nimic. Cel mai mult, sigur, poţi să faci imagini. Aparatul va fi, însă, la fel de stufos şi de ineficient.

Vreau să restructurăm Guvernul şi restructurarea va avea loc după aderarea României la Uniunea Europeană şi va completa reforma administraţiei publice. Până atunci, însă, toţi miniştrii au treabă: să-şi îndeplinească angajamentele pentru aderare.

Când vom face restructurarea, va trebui însă să ştim clar răspunsul la întrebări precum: Restructurare, în relaţie cu ce? Şi ce vrem să obţinem?

Problema birocraţiei şi a administraţiei din România ţine de nivelul ei de performanţă. Administraţia nu este suficient de eficientă în slujba cetăţeanului. Şi ştiţi foarte bine că, după unele statistici, un funcţionar de la Bruxelles este considerat a avea o eficienţă echivalentă cu 16 funcţionari din România. Şi aceasta spune destul de mult.

Pe de altă parte, respectul pentru lege şi reguli, cultura responsabilităţii şi a eficienţei, recompensarea meritelor şi promovarea competenţei sunt, de fapt, valorile care pot face administraţia publică să funcţioneze. Avem nevoie ca aceste valori să fie asimilate peste tot în societate: în clasa politică, în Justiţie, în Parlament, în Poliţie, în Educaţie, în Sănătate, în societatea civilă.

În fond, aşa cum am mai spus de la această tribună, avem nevoie de noi elite în toate domeniile. Aceste elite trebuie să se formeze pornind de la astfel de valori, autentic şi profund europene.

Doamnelor şi domnilor,

România va funcţiona în cadrul Uniunii Europene cu atât mai bine cu cât va recupera mai rapid decalajele de dezvoltare faţă de celelalte state membre.

În acest scop, Guvernul a acţionat pe mai multe niveluri: am asigurat o dezvoltare economică sănătoasă, care să creeze locuri de muncă bine plătite şi un sistem eficient de asistenţă socială; am demarat reforme şi programe în domenii strategice de dezvoltare a societăţii: infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură. Pregătim un sistem eficient de absorbţie a fondurilor europene. Asupra acestor lucruri vă propun să ne concentrăm atenţia şi efortul.

Stimaţi colegi,

Am promis în discursul de învestitură să reconstruim bunăstarea. Am acţionat pentru a atinge acest obiectiv. Toate politicile noastre în domeniul economic şi social au pornit de la un principiu clar: bunăstarea se construieşte prin muncă, prin iniţiativă şi prin respectarea legii.

Pomenile de la stat sau nerespectarea legii nu sunt soluţii în folosul cetăţenilor, ci doar al unui partid corupt, ca P.S.D., şi al clientelei sale.

Am susţinut prin reforme crearea unui mediu de afaceri transparent şi atractiv; am introdus cota unică de 16%; am redus contribuţia socială a angajatorilor cu două puncte procentuale şi contribuţia la fondul de şomaj. Am creat condiţii egale pentru toate companiile, eliminând înlesnirile şi scutirile de la plata taxelor la buget. A fost sancţionată evaziunea fiscală. Au fost luate măsuri ferme pentru combaterea corupţiei şi pentru consolidarea statului de drept.

Efectele au apărut foarte repede. În 2005, România a atras cel mai mare volum de investiţii străine din ultimii 16 ani, peste 5,2 miliarde de euro. În 2005 şi în trimestrul I din anul curent, fluxul net de investiţii străine a fost de aproape 7 miliarde de euro; în schimb, în primii 3 ani ai guvernării P.S.D., investiţiile au fost de doar 4, 5 miliarde de euro.

Dincolo de statistici, este vorba de un lucru mult mai important, şi anume: locuri de muncă noi şi mai bine plătite, proiecte de afaceri care s-au pus pe picioare şi, mai ales, votul de încredere dat României de către investitori.

În 2005, s-a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de salariaţi de după anul 2000; şomajul a scăzut de la 6,3% în 2004, la 5,9% în 2005. Pentru prima oară, după 1990, s-a inversat tendinţa istorică a creşterii muncii la negru. Peste 230.000 de locuri de muncă salarială au fost oficializate.

Aceasta înseamnă că am aplicat tratamentul corect pentru metehnele de care suferea economia românească la sfârşitul guvernării P.S.D. Românii preferau munca la negru sau semioficială, ca să scape de constrângerile fiscale, chiar dacă nu beneficiau de protecţie socială. România era una dintre ţările europene cu cea mai mare pondere a economiei subterane.

Veniturile populaţiei au crescut substanţial în această perioadă, comparativ cu fosta guvernare, introducerea cotei unice reprezentând unul dintre factorii determinanţi.

Salariul mediu pe economie a crescut în 2005 cu 23,3% în termeni nominali şi cu peste 12% în termeni reali. În plus, Guvernul a acordat o serie de creşteri salariale pentru personalul din Educaţie, din Sănătate şi pentru alte categorii de personal bugetar.

Am plătit inclusiv banii promişi de P.S.D. salariaţilor din Educaţie şi Sănătate, dar care - după cum bine ştiţi - nu erau prinşi în bugetul pentru anul 2005, conform practicii curente: promisiuni fără acoperire.

Obiectivul prioritar pentru Guvernul pe care-l conduc este ca dezvoltarea economică să fie una sănătoasă. Este singura cale pentru a asigura bunăstarea românilor pe termen lung. Creşterea economică cu care se laudă P.S.D. a fost ca un castel de nisip. La sfârşitul anului 2004, economia era supraîncălzită, se baza în special pe consum, şi nu pe productivitate, iar exportul era constituit mai ales din bunuri cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi buştenii sau lohnul.

În 2005, s-a produs o inversare între motoarele creşterii economice, care este în beneficiul cetăţeanului. Ritmul de creştere al investiţiilor a depăşit rata de creştere a consumului privat.

Aşadar, domnilor semnatari ai moţiunii, cine ne dă nouă lecţii despre nivelul de trai?! Un partid care a pus economia ţării la picioarele clientelei de partid; un partid care a condamnat majoritatea cetăţenilor la sărăcie de dragul unei caste clientelare; un partid care a preferat să cumpere bunăvoinţa electoratului cu pomeni date înainte de alegeri.

Doamnelor şi domnilor,

P.S.D. se laudă mereu cu social-democraţia sa. Cu toate acestea, P.S.D. nu a construit un sistem eficient şi echitabil de protecţie socială. P.S.D.-ul ar putea să ia lecţii de la un Guvern condus de un liberal. P.S.D. a refuzat cu obstinaţie, de-a lungul celor 4 ani de guvernare, să facă recalcularea pensiilor. I-a umilit pe pensionari din când în când cu câte o pomană.

Guvernul pe care îl conduc a demarat recalcularea pensiilor, imediat ce a început mandatul şi am finalizat-o într-un singur an. Peste 1,6 milioane de pensionari au beneficiat de pensii mai mari în urma recalculării, dar cel mai important lucru este că am reintrodus echitatea în sistemul de pensii.

În perioada ianuarie 2005 - mai 2006, am majorat valoarea punctului de pensie, astfel încât să acopere complet rata inflaţiei prognozate: 3% din ianuarie 2005; 9,3% din ianuarie 2006; iar din septembrie 2006, vom acorda o majorare suplimentară de 3%. Am majorat şi pensiile agricultorilor, la 1,6 milioane persoane, cu 10% din septembrie 2005.

În urma acestor majorări, pensiile din sistemul public au crescut nominal cu 27% în mai 2006 faţă de decembrie 2005, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 15% în termeni reali. Aceasta înseamnă că în 18 luni de mandat am reuşit să atingem jumătate din ţinta la care ne-am angajat prin programul de guvernare: creşterea pensiilor cu 30%, în termeni reali, până în 2008.

Am demarat în anul 2005 şi reforma sistemului de pensii; am reglementat pensiile facultative şi fondurile de pensii administrate privat. P.S.D. a refuzat să facă această reformă, în ciuda problemelor din sistem.

Bugetul în execuţie administrat de Ministerul Muncii pe anii 2005 şi 2006 este unul dintre cele mai mari din ultimii 5 ani, depăşind 8% din produsul intern brut. Aceasta ne-a permis să extindem şi să reformăm programele de asistenţă socială: am extins alocaţia pentru toţi copiii în vârstă de până la 18 ani, chiar dacă aceştia nu urmează o formă de învăţământ, şi am indexat-o cu 7% în 2005 şi cu încă 5% în 2006.

Am majorat alocaţia complementară, alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală, alocaţia pentru nou-născuţi, alocaţia lunară de plasament, ajutoarele pentru încălzirea locuinţei, alocaţiile sociale pentru persoanele cu handicap. Am reformat modul de acordare şi am majorat indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului. Am introdus stimulentul lunar pentru părinţii care se întorc la muncă.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Dezvoltarea societăţii româneşti nu depinde doar de progresul economic şi de creşterea nivelului de trai. Educaţia şi cercetarea sunt factori cheie care ne formează viitorul.

Dacă astăzi ne-am fi ocupat fiecare de treburile lui, Guvernul ar fi aprobat deja o nouă suplimentare bugetară, în valoare de 13.000 miliarde lei pentru Educaţie. Dar, pentru că acum suntem la această moţiune de cenzură, ca să nu spun că pierdem timpul cu o moţiune de cenzură, vom lua această decizie în această după-amiază, după terminarea dezbaterilor la moţiune.

Această suplimentare ne va permite să investim în Educaţie, în anul 2006, cât s-a investit în acest domeniu din 1990 până în anul 2005, iar în perioada următoare finanţarea va continua conform angajamentelor asumate.

Pentru prima oară după 1990, Guvernul derulează proiecte de dezvoltare în Educaţie şi investeşte serios în cercetare. În 2006, am alocat până acum 4,4% din produsul intern brut pentru Educaţie şi am dublat bugetul pentru cercetare.

La Ministerul Educaţiei şi Cercetării se află în fază de pregătire şi de derulare proiecte pentru utilizarea acestor bani. Daţi-mi voie să vă enumăr câteva dintre cele mai importante: construirea de campusuri şcolare, şcoli de arte şi meserii pentru o paletă extinsă de specializări; creşterea capacităţii instituţionale pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor; dezvoltarea transportului şcolar; managementul integrat al şcolii într-un mediu descentralizat; revizuirea sistemului naţional de evaluare şi examinare a elevilor din învăţământul preuniversitar; reforma educaţiei timpurii; dotarea şcolilor cu echipamente şi materiale didactice; platforme de formare şi cercetare interdisciplinară destinată studiilor de master şi doctorat; dezvoltarea învăţământului rural şi a infrastructurii şcolare.

În aceste 18 luni de mandat au fost realizate 183 de unităţi şcolare şi 3 cămine studenţeşti. În acest moment sunt în execuţie 200 de unităţi şcolare şi 7 cămine studenţeşti.

Desigur, nu încerc să vin sau să vă spun că am rezolvat toate problemele din educaţie, ar fi nerealist şi nu este în stilul meu. Şi, de aceea, situaţia din educaţie mă preocupă în mod real. Avem nevoie să conectăm şcoala românească la realităţile europene, s-o scoatem din trecut şi să o orientăm spre viitor.

Vreau ca toate proiectele şi politicile din educaţie să urmărească formarea de tineri capabili să se adapteze la o societate europeană cu valorile, oportunităţile şi constrângerile acesteia.

Materia, modul de predare, relaţia dintre profesor şi elev sau student, bazele materiale, specializările, nivelul de calitate al studiilor, şcolarizarea, salarizarea trebuie să răspundă acestor realităţi.

Este vorba de o reformă profundă, care să facă şcoala românească să producă oameni de valoare, care să se împlinească în societate şi să nu devină şomeri de lux.

Am încredere că reformele demarate de Guvern, inclusiv prin introducerea standardelor de calitate, proiectele de dezvoltare şi finanţarea masivă vor face din educaţia românească un adevărat motor al progresului României. Dar acest lucru nu se va face nici peste noapte, nici cu ultimatumuri, şi nici cu moţiuni populiste. Se face numai şi numai prin muncă asiduă.

Stimaţi colegi,

Alături de educaţie, sistemul de sănătate publică măsoară nivelul de dezvoltare al societăţii şi contribuie la aceasta. În România, sănătatea arată foarte elocvent primul lucru pe care ar trebui să-l facem după prăduirea pesedistă: curăţenie generală! Altfel, nu aveam cum să construim un sistem eficient de servicii publice.

P.S.D. s-a jucat cu bugetul de asigurări de sănătate de parcă era puşculiţa proprie. A gândit o structură în care nu exista nici un control asupra resurselor financiare care intră şi ies din sistem.

De ce ani de zile bugetul sănătăţii a fost în creştere, dar calitatea serviciilor nu s-a îmbunătăţit? Pentru că banii, în loc să ajungă la bolnavi, alimentau diverse filiere, şi P.S.D. a transformat, practic, sistemul de sănătate într-una din cele mai grase vaci de muls din România.

În 2004, veniturile totale alocate sănătăţii au fost de 2 miliarde de euro, puţin peste 2 miliarde de euro; în 2006, valoarea acestora a crescut la aproximativ 4 miliarde de euro. Am respins practicile caracteristice din perioada guvernării P.S.D. şi nu vrem ca fondurile să alimenteze clientela P.S.D. Aşa că am demarat reforma sănătăţii.

Este o reformă prin care punem serviciile medicale în slujba cetăţeanului, eficientizăm asistenţa medicală, dorim să îmbunătăţim starea de sănătate a populaţiei, prin mutarea accentului pe prevenirea îmbolnăvirii. Controlăm ce bani dăm în sistem şi unde se duc. Şi, în acest fel, putem să eliminăm domnia bunului plac.

Tot în cadrul curăţeniei generale, Guvernul a avut o iniţiativă în premieră în 2005. În anul 2005, am alocat o sumă uriaşă, peste 10.000 miliarde de lei pentru a plăti datoriile acumulate în anii următori în sistemul de medicamente şi în sistemul de sănătate. Astfel, am evitat intrarea în colapsul pe care P.S.D. îl pregătise, practic, pentru întregul sistem de sănătate. Şi am început anul 2006 fără datorii pentru medicamente.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Nu am să pretind în faţa dumneavoastră sau în faţa cetăţenilor români că reforma pe care am demarat-o a şters problemele din sănătate ca o baghetă magică. Sunt şi eu la fel de nemulţumit ca orice alt cetăţean de situaţia din sănătate. Însă de când am asumat răspunderea Guvernului pentru reforma sănătăţii, am spus că reforma nu va rezolva totul peste noapte şi că, pe parcurs, vom îmbunătăţi ceea ce nu merge. Îmi menţin acest punct de vedere. Ministrul sănătăţii trebuie să continue aplicarea măsurilor de reformă în mod ferm şi să fie deschis la semnalele care-i vin din sistem şi din societate.

Lucrurile care nu merg vor fi corectate. Este uşor să constaţi, să reclami o defecţiune de sistem. Sigur că noi avem însă responsabilitatea să facem sistemul să funcţioneze, iar asta nu se întâmplă la fel de uşor precum ai face o simplă declaraţie de presă.

Stimaţi colegi,

V-am prezentat măsuri concrete pe care le-am luat pentru a rezolva problemele din educaţie şi din sănătate. Să continuăm cu un alt domeniu strategic pentru România, infrastructura. Se ştie că infrasructura unei ţări se dezvoltă atunci când există o viziune strategică pe termen lung, regulile de licitaţie se respectă, iar managementul este eficient.

Aceste condiţii sunt incompatibile cu practicile anterioare: finanţarea clientelei de partid şi drenatul fondurilor publice către companii, mai ales înainte de campaniile electorale. De aceea, este de înţeles de ce P.S.D. nu vede utilitatea a ceea ce am făcut noi în cele 18 luni de guvernare. Am stabilit o strategie multianuală de dezvoltare a infrastructurii de transport, cu priorităţi conforme integrării europene.

Coridorul IV Pan-european pe care P.S.D. l-a neglijat este principala prioritate în domeniul infrastructurii rutiere. Am identificat sursele de finanţare, am demarat pregătirea proiectelor şi, acolo unde a fost posibil, au început şi lucrările. A fost renegociat contractul pentru Autostrada Braşov-Cluj-Borş, pentru a-l face să fie în conformitate cu legea şi pentru a reduce costurile pentru statul român şi pentru contribuabilul român.

Lucrările de la autostradă, aşa cum ştiţi, s-au redemarat. Potrivit strategiei pregătite de Ministerul Transporturilor, în acest an se vor afla în execuţie peste 200 de km de autostradă, urmând ca aceste proiecte să capete extindere în anii următori. În acelaşi timp, am acţionat şi pentru dezvoltarea altor reţele de infrastructură şi voi arăta cu exemple concrete ce am făcut.

Am început un adevărat proces de modernizare a satului românesc. În 2005 şi în 2006, am alocat 1,7 miliarde de lei pentru reabilitarea drumurilor comunale, mai mult decât cei 1,5 miliarde de lei, cât au fost alocaţi de P.S.D. în 4 ani, în perioada 2001-2004. Am dat drumul unui program multianual de construcţie de poduri, podeţe, reţele de apă şi canalizare în mediul rural, în valoare de 10 mii de miliarde de lei vechi.

Din toamnă, pornim un program în valoare de 340 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi a staţiilor de tratare a apei potabile şi a apei uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori.

Am generalizat subvenţia de 20% acordată de A.N.L. pentru contrucţia de locuinţe, astfel încât să poată beneficia de ea şi tinerii care îşi construiesc case prin alte firme. Această măsură combate practicile clientelare cultivate de P.S.D. atunci când ANL avea monopolul.

Am suplimentat fondurile pentru construcţia de locuinţe sociale, ajungând la peste 100 de miliarde de lei în acest an. Am creat facilităţi pentru persoanele de până la 35 de ani care au dreptul la acest program.

Am eficientizat finanţarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor. Aceasta a impulsionat asociaţiile de proprietari să participe la acest program. Vă pot anunţa că în acest moment sunt înscrise 391 de clădiri, faţă de 23, câte au fost anul trecut.

Stimaţi colegi,

Deşi am demarat foarte multe programe, mă preocupă faptul că după 16 ani România nu are încă o reţea de autostrăzi, iar infrastuctura în celelalte domenii este subdezvoltată. De aceea, am stabilit ca dezvoltarea infrastructurii să fie o prioritate strategică pentru Guvern. Ne-am asumat datoria de a recupera întârzierile. Suntem deschişi la sugestii şi la propuneri. De exemplu, programele pentru dezvoltarea infrastructurii la nivel rural şi municipal au fost demarate la sugestia administraţiilor locale.

Dar un singur lucru vă spun foarte sincer că nu acceptăm, şi acesta este ca să primim lecţii de la P.S.D., un partid care doar a tocat banii publici la manivelă sau de către manivelă, nu ştiu cum e corect să spun, pentru că văd că domnul lipseşte de aici, din sală, momentan.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Trecând de la aceste lucruri la al patrulea domeniu strategic pentru Guvern, subliniez că agricultura românească are resurse uriaşe de dezvoltare. Este o realitate care poate fi pusă în valoare prin reforme eficiente şi prin finanţare susţinută.

Am introdus renta viageră pentru a comasa exploataţiile agricole şi pentru a creşte productivitatea. 60% din producţia agricolă a României trebuie să ştiţi că se realizează pe doar o treime din suprafeţe. Suprafaţa medie a exploataţiei agricole este de 2 hectare şi această situaţie este evident că nu mai poate continua, pentru că ea nu poate să constituie baza unei economii agricole performante.

Am creat instrumente reale de capitalizare a agriculturii. Am reuşit ca în ultimul an să generăm un influx de capitaluri fără precedent în acest domeniu. Am susţinut investiţiile prin credite pe termen lung cu dobânzi mici şi garanţii de stat. Programul "Fermierul" sprijină pentru prima oară gospodăriile ţărăneşti să devină microferme.

Popularitatea programului este uriaşă. Fermierii au depus proiecte de finanţare pentru toate cele 4500 de miliarde de lei oferite de Ministerul Agriculturii.

O altă premieră. Programul a făcut băncile comerciale să finanţeze agricultura şi industria alimentară. Au fost depuse cereri de finanţare pentru 1,4 miliarde de euro pe programul SAPARD. Aceasta reprezintă aproape întreaga sumă alocată României pe perioada 2000-2006. Cu alte cuvinte, într-un an şi jumătate, s-a realizat mai mult decât în trei ani de guvernare P.S.D.

În aceste condiţii, P.S.D. tot mai duce dorul subvenţiilor. Şi întreb din nou: cine ne dă nouă lecţii despre cum se face agricultură modernă? Un partid care a hrănit cu subvenţii date discreţionar latifundiarii de partid? Şi a lăsat agricultura în subdezvoltare?

Concomitent, am dat substanţă reformelor necesare integrării europene, pe care P.S.D. le-a lăsat în coadă de peşte. Am dezvoltat Agenţia de plăţi şi intervenţii în agricultură. Am construit sistemul de evidenţă computerizată al parcelelor care, în anul 2004 nici măcar nu fusese inclus în buget. Cele 8 puncte de inspecţie veterinară la frontieră sunt într-un stadiu avansat de execuţie. Fabricile de lapte şi carne, neconforme standardelor europene, au fost obligate să se alinieze la aceste standarde şi sunt în proces de modernizare.

Monitorizez personal rezolvarea problemelor marcate cu steguleţe roşii şi consolidarea autorităţii sanitar-veterinare. Mă preocupă totuşi faptul că avem foarte puţin timp la dispoziţie pentru a recupera întârzieri acumulate timp de 16 ani de stagnare. Ar fi fost mai bine pentru România ca toate aceste reforme să înceapă mai devreme. Am fi câştigat timp pentru a produce rezultate.

Cetăţenii din mediul rural ar fi putut să ajungă la un nivel de trai decent mai devreme. Instituţiile ar fi fost mai bine pregătite în momentul aderării la Uniunea Europeană.

Stimaţi colegi, dezvoltarea infrastructurii, a agriculturii, a educaţiei, a sănătăţii, precum şi recuperarea decalajelor faţă de statele europene, vor fi susţinute după 2007 şi prin fondurile structurale şi de coeziune. Utilizarea eficientă a celor peste 30 de miliarde de euro pe care România îi va primi de la Uniunea Europeană în perioada 2007-2013 este un obiectiv prioritar pentru Guvern. Cea mai mare parte a acestor fonduri nu intră în bugetul României. Trebuie să avem, de aceea, capacitatea să-i absorbim şi să pregătim proiecte conform regulilor europene.

Există deja cadrul instituţional şi mecanismele necesare la nivelul structurilor administraţiei centrale şi locale. Stimulăm profesioniştii să vină în sistem pentru a lucra pe proiecte cu fonduri europene prin sporuri salariale. Am cerut ministerelor să demareze deja proiecte cu bani de la bugetul public care să poată să fie finanţate începând din 2007 cu fonduri comunitare.

Săptămâna trecută am aprobat o listă cu 96 de astfel de proiecte. Vom prevedea de la buget 820 de miliarde de lei pentru pregătirea tehnică a acestor proiecte, astfel încât să intre în licitaţii imediat ce se deschid liniile de finanţare europeană, începând de la 1 ianuarie 2007.

Am demarat o consultare la nivelul întregii societăţi, la care am invitat şi Opoziţia, pentru a conveni asupra direcţiilor strategice de utilizarea fondurilor comunitare. Dorim să finalizăm până la sfârşitul lui iulie un plan de acţiune pentru eficientizarea utilizării acestor fonduri.

Totuşi, vă spun că nu sunt mulţumit, pentru că putem să facem mai mult şi va trebui să facem mai mult. Vreau să învăţăm reţetele de succes folosite de alte state europene şi să evităm greşelile lor. Am convenit deja cu premierul Spaniei, Jose Luis Zapatero, să creăm un grup de lucru mixt pentru a prelua experienţa spaniolă în acest domeniu.

Avem nevoie de o descentralizare a utilizării fondurilor europene. Trebuie să consolidăm atât agenţiile de dezvoltare regională, cât şi capacitatea administrativă la nivel local. Pentru mine, eficientizarea folosirii fondurilor comunitare reprezintă o prioritate în perioada imediat următoare. Şi, de aceea, vreau să vă declar foarte limpede că următorul semestru este decisiv pentru modul în care vom valorifica această oportunitate în ceea ce înseamnă pregătirea administraţiei româneşti pentru a-i spori capacitatea de absorbţie a fondurilor europene.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În ultimele 18 luni am făcut faţă unor situaţii de risc la adresa vieţii şi bunăstării oamenilor. Inundaţiile şi gripa aviară au fost cele mai mari probleme cu care ne-am confruntat. Dacă aţi asculta cu atenţie ce spun românii aţi vedea că sunt mai preocupaţi de riscul unor dezastre decât de aruncatul vorbelor goale pe ecranul televizoarelor.

Cu cât nu vom reuşi să înţelegem aceste preocupări, cu atât mai mult vom fi mai departe de realităţile ţării. Cât a fost P.S.D. la guvernare, nu numai că nu a luat măsuri preventive pentru a proteja populaţia în eventualitatea unui dezastru, dar a sporit riscurile la care au fost expuşi oamenii.

P.S.D.-ul a tolerat şi încurajat o adevărată debilitate instituţională la nivelul autorităţii sanitar-veterinare. Aceasta a făcut ca normele de biosecuritate în vigoare să nu fie puse în practică în ferme şi în companiile de profil, iar la nivelul gospodăriilor populaţiei să nu fie luată nici o măsură profilactică, în condiţiile în care virusul H5 N1 exista în natură în lume de ani de zile.

Am constatat aceste deficienţe nu o dată. Spre deosebire de dumneavoastră, am luat măsuri pentru a le remedia, concomitent cu deciziile de controlare a epidemiei şi de protejare a vieţii oamenilor.

Am dat sarcină noii conduceri a autorităţii sanitar-veterinare să reformeze instituţia. Aceasta înseamnă că practicile vechi vor fi îndepărtate şi de aici. Ne-am confruntat cu nu mai puţin de trei valuri de gripă aviară, dar am reuşit să le stopăm. Nu am avut nici un caz de îmbolnăvire la om în România, deci intervenţia a fost corectă. Am dublat subvenţiile pentru industria avicolă pentru a sprijini companiile care respectă regulile de biosecuritate, pentru a face faţă căderii pieţei.

Am luat măsuri drastice împotriva celor care puneau sănătatea oamenilor în pericol. Am mers până la închiderea fermelor care nu respectă reglementările în vigoare. Am atras, de asemenea, atenţia ANSV, Autorităţii Sanitar-Veterinare, şi celorlalte autorităţi responsabile să-şi îndeplinească atribuţiile, să controleze şi să sancţioneze ilegalităţile.

Al treilea val de gripă aviară a apărut doar pentru că procedurile legale nu au fost respectate, şi acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. Aşa cum s-a văzut în cazul Codlea, cei responsabili plătesc neîndeplinirea sarcinilor de serviciu cu funcţia sau chiar cu dosare penale.

Inundaţiile din 2005 şi 2006 au găsit România într-o stare complet nepregătită. Cu toate acestea, nici pe acest subiect nu am să iau lecţii de la P.S.D. şi am să vă spun şi de ce. Guvernul P.S.D. a încălcat Legea privind amenajarea teritoriului naţional care prevedea elaborarea hărţilor de risc la inundaţii pentru fiecare localitate până la sfârşitul anului 2004.

În 2005, nici o hartă nu era disponibilă. Nu fuseseră nici măcar alocaţi bani pentru finanţarea studiilor necesare elaborării hărţilor de risc la inundaţii, a lucrărilor de prevenire a riscurilor naturale.

A trebuit să ajungem noi la guvernare pentru a demara programul de finanţare al hărţilor de risc la inundaţii şi pot să vă anunţ că termenul de finalizare al acestor hărţi este decembrie anul acesta. Tot noi am prezentat şi prima strategie naţională de management al riscului la inundaţii, în decembrie 2005, şi am reactualizat planurile judeţene şi locale de apărare împotriva inundaţiilor.

Am alocat fonduri importante pentru investiţii în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor. Astfel, în anul 2006, alocarea bugetară este de 6.300 de miliarde de lei, comparativ cu 2.200 de miliarde de lei alocaţi în anul 2005 de Guvernul din acea perioadă, din anul 2004, mă scuzaţi!

Pentru refacerea infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor, am alocat suplimentar 1330 de miliarde de lei după calamităţile din 2005. Am finanţat, de asemenea, reconstrucţia de locuinţe în zonele afectate de inundaţii, cu o sumă de 1800 de miliarde de lei pentru anul 2005 şi 2006.

Am finanţat, de asemenea, refacerea drumurilor, a căilor ferate şi podurilor distruse de inundaţii. Specialiştii ne-au avertizat că schimbările climatice vor duce la precipitaţii mai mari. În aceste condiţii, prioritatea mea şi a Guvernului este ca atât autorităţile, cât şi populaţia să fie pregătite pentru situaţiile de dezastru care pot apărea.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Datele pe care le-am prezentat dovedesc că, în ciuda situaţiilor excepţionale create de inundaţii şi de gripa aviară şi în ciuda vorbelor multe care s-au spus, inclusiv de către cei patru parteneri de guvernare, de 18 luni, Guvernul pe care-l conduc îşi onorează angajamentele asumate în toate domeniile. Ne mai despart doar şase luni de aderarea la Uniunea Europeană. Am demarat profunde reforme în domenii vitale ale societăţii, precum justiţia, sănătatea, sistemul de pensii. Am demarat proiecte de dezvoltare în educaţie, agricultură şi infrastructură.

Guvernul pe care-l conduc este preocupat să construiască, şi nu să vorbească. Acesta este cel mai important mesaj pe care-l transmit astăzi în faţa dumneavoastră. Guvernul P.S.D. a fardat realităţile. Alte guverne au înăbuşit reformele. România are acum nevoie de un guvern care să construiască. Este singura soluţie pentru modernizarea societăţii. Parlamentul nu are de ce să susţină această moţiune.

Nu vom deveni o ţară modernă şi prosperă doar vorbind despre lucrurile care merg rău şi pe care oamenii şi le-ar dori altfel. Devenim o ţară modernă dacă punem cu toţii mâna la treabă şi ne asumăm un set de valori europene în viaţa de zi cu zi: respectul faţă de reguli, respectul faţă de drepturile omului, construirea succesului prin muncă, rigurozitate şi seriozitate.

Moţiunea P.S.D., din păcate, nu are nici o legătură cu aceste valori europene. Ea este expresia unui P.S.D. nereformat, fără lider şi fără direcţie. Ba vorbeşte despre provocarea alegerilor anticipate, ba vorbeşte despre aderarea la Uniunea Europeană în 2007.

Este evident că nici măcar dumneavoastră nu luaţi în serios această moţiune. Dacă vă preocupă însă integrarea europeană, vă asigur că Guvernul acesta va duce România în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Aşa cum am mai spus-o de la această tribună, integrarea europeană este obiectivul strategic al Guvernului pe care-l conduc şi acesta este proiectul meu politic. Iar dacă vorbiţi despre un scrutin înainte de termen, domnilor, vă rog să vă feriţi de ziua în care o să devin eu partizan al alegerilor anticipate.

Vă mulţumesc. (Vociferări. Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Începem dezbaterile.

Dau cuvântul domnului senator Mircea Geoană, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D. (Aplauze)

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,

Domnule viitor fost prim-ministru al României, (Aplauze din partea Opoziţiei.)

De fiecare dată când primul-ministru Tăriceanu primeşte câte un glonţ care-i trece pe lângă ureche fie de la Cotroceni, fie un pumnal împuns în spate de unul din partenerii de coaliţie, are o singură reţetă: se duce şi ia o porţie de delir anti - P.S.D. se îmbărbătează, (Aplauze din partea Opoziţiei) vine în faţa Parlamentului şi în faţa camerelor de luat vederi şi începe să mintă şi să spună cât de bun şi de grozav a fost Guvernul pe care-l conduce în cele 18 luni de guvernare dezastruoasă pentru România.

Domnul prim-ministru vine şi jigneşte Parlamentul României şi membri ai Parlamentului României, este un discurs tipic de final de mandat, este un discurs tipic de om politic disperat şi în criză de soluţii şi în criză de viziune. (Aplauze din partea Opoziţiei.)

Dar cum gura păcătosului adevăr grăieşte, domnul prim-ministru a avut un moment cu adevărat vizionar, recunoscând faptul că aici, în această sală, în băncile Opoziţiei, se află alternativa şi viitorul prim-ministru al acestei ţări. Îl felicităm pentru spiritul vizionar şi pentru simţul autocritic.

Stimaţi colegi,

Domnul prim-ministru şi alianţa portocalie şi partenerii încă de Coaliţie, încearcă să spună că Opoziţia nu ar avea dreptul să vorbească despre minciunile şi neîmplinirile actualei guvernări. Domnul prim-ministru încearcă să spună că P.S.D.-ul nu are dreptul să critice pentru că, spune domnia sa, mai are de făcut ceva treabă pentru integrarea europeană, şi spune nonşalant şi relaxat că pe o pagină sunt trei paragrafe lăbărţate care reprezintă lucrurile care mai trebuiesc făcute pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană.

Domnule prim-ministru, dacă mai sunt trei paragrafe lăbărţate pe o pagină treabă de făcut, haideţi să mergem cu toţii acasă, că am rezolvat, România este un stat european. Cum puteţi să spuneţi că aveţi doar câteva lucruri de rezolvat, când mai este enorm de multă treabă de făcut?

Domnul prim-ministru a vorbit şi despre succesele răsunătoare ale politicii economice conduse de guvernul său. Şi vine cu o afirmaţie de-a dreptul hilară. El spune că în 2004, creşterea economică de peste 8% pe vremea guvernării P.S.D., era într-o perioadă de economie supraîncălzită. Ce a avut nevoie Guvernul Tăriceanu să facă? Să reducă supraîncălzirea economiei, reducând la jumătate creşterea economică. În ce condiţii? În condiţiile unui deficit de cont curent record, iar în condiţiile în care Banca Naţională este singurul organ al României care se mai luptă cu degringolada din finanţele publice şi cu o politică economică şi fiscală complet greşită.

Când a venit şi a preluat guvernarea, şi colegii din arcul majoritar îşi aduc aminte, primul-ministru a vorbit despre sprijinirea pieţelor de capital. Ieri, am avut o veste foarte "bună" din partea Bursei româneşti, ieri s-a atins minimul istoric al indexului bursier din România. În trei luni de zile, bursa românească şi investitorii de pe piaţa de capital, atât de dragi domnului Tăriceanu şi prietenilor săi apropiaţi, au pierdut 5,6 miliarde de euro în trei luni. Felicitări, domnule prim-ministru, este o sprijinire completă a pieţei de capital din România. Ţineţi-o tot aşa şi ajungem departe! (Aplauze din partea Opoziţiei.)

Mai mult decât atât, în urma eşecului total a cotei unice de 16%, Guvernul vine cu un lucru nemaiîntâlnit în Europa. Premierul vorbea despre un mediu de afaceri prietenos şi predictibil. Cred că am auzit corect. În ce ţară din Europa Codul fiscal se schimbă de cinci ori într-un an? În ce ţară din Europa se schimbă deficitul bugetar de la 0,5 la 0,9 la 2%? Ne vom trezi în câteva luni de zile cu un deficit bugetar de peste 3%, ne vom trezi cu o inflaţie care va rămâne undeva încăpăţânat în zona lui 10%. Acesta este eşecul politicii fiscale şi economice a primului-ministru.

În mod normal, primul-ministru ar trebui să îşi retragă propunerea de Cod fiscal, care deja este în mod profund şi normal modificată de Parlament, să fac o discuţie serioasă şi să revină în faţa noastră cu un cod fiscal adevărat şi solid, şi nu o formulă complet antieconomică şi antimediu de afaceri.

Am fost aproape înduioşat ascultându-l pe domnul Tăriceanu vorbind despre soarta pensionarilor şi vorbind despre imensul bine pe care guvernarea şi alianţa portocalie l-au adus milioanelor de pensionari. Poate că şi pensionarii care sunt membri P.D. împărtăşesc opinia primului-ministru liberal, dar este clar că tipul de abordare complet antisocială şi antiumană a actualei guvernări, Guvernul oferă pensionarior României o pomană de 3% de indexare a pensiilor, în condiţiile în care inflaţia a fost de peste 8,6%.

Vorbiţi cu pensionarii care în premieră în 16 ani de zile au început să facă grevă în Bucureşti şi în oraşele ţării şi întrebaţi-i cât de bucuroşi sunt de guvernarea portocalie pe care o conduceţi pentru încă o scurtă perioadă de timp. (Aplauze din partea Opoziţiei.)

Domnul prim-ministru a vorbit despre faptul că victimele inundaţiilor au avut din partea Guvernului o atenţie deosebită. Şi constat cu plăcere că România a evoluat. Constat cu plăcere că România devine mai prosperă şi mai dinamică şi mă bucur să văd că domnul prim-ministru a trecut de la concursul de maşinuţe, la concursul de elicoptere cu preşedintele Băsescu, mergând la podul de la Târlişua, încercând să ajungă primul. Este penibil şi este un joc de imagine. Aşa aţi făcut şi la Rast, aşa aţi făcut şi la Poeni, aţi venit, aţi văzut, aţi promis, aţi plecat şi oamenii tot în corturi stau, vă bateţi joc de aceşti oameni, este un efort penibil de imagine. Nu este serios şi oamenii vă vor judeca. (Vociferări din partea celor aflaţi la Putere)

Domnul prim-ministru...(deputaţii din partea P.S.D. spun să se facă două poduri)...da, o să facă două poduri, ca să aibă fiecare podul propriu.

Domnul prim-ministru şi Guvernul pe care-l conduce încearcă să mascheze eşecul lamentabil al acestei guvernări, fie prin propuneri de schimbări de miniştri, fie vorba între noi, sunt destul de mulţi, dacă nu toţi care ar trebui schimbaţi, fie prin formule de restructurare de Guvern, şi am văzut ce s-a întâmplat cu restructurarea fulminantă de Guvern, care a murit înainte să înceapă, şi mai nou, este o nouă practică, ultimatumuri de renegociere a protocolului Coaliţiei.

Domnule prim-ministru şi stimaţi membri ai Guvernului,

Vă recomandăm cu respect, în pofida cuvintelor pe care le-aţi avut, să vă apucaţi să scrieţi testamentul actualei Coaliţii, pentru că reînvierea mortului de la groapă nu se mai poate întâmpla în România. (Aplauze din partea Opoziţiei.)

Domnul prim-ministru s-a împăunat de resursele importante care au fost investite în infrastructurile acestei ţări şi aţi jignit în mod impardonabil un coleg parlamentar şi un coleg de-al meu, domnule prim-ministru, şi n-am să intru în acest joc penibil, numai un om disperat şi om care nu cunoaşte minima decenţă şi politeţe în viaţa publică poate să facă astfel de afirmaţii. Dar un lucru este clar, mergând pe şoselele şi drumurile ţării, că veţi rămâne în istorie cu denumirea de Guvernul "zero kilometri" (Aplauze din partea Opoziţiei.)

V-aţi lăudat cu faptul că ştim să absorbim şi să atragem proiecte europene. Păi, cum să tragem proiecte europene când numai din programul SAPARD şi din banii de preaderare am pierdut sute de milioane de euro. Spuneţi lucrurilor pe nume şi spuneţi că nu suntem pregătiţi pentru faza postaderare şi cu acest tip de Guvern vom fi capabili să absorbim probabil 10, 12, 15% din banii europeni, şi România în 2007 va deveni un contributor net la bugetul Uniunii Europene, şi cei de la Bruxelles vor spune "Bravo, România, aţi aderat, plătiţi mai mult decât primiţi."

Domnule prim-ministru şi stimaţi colegi,

Sensul moţiunii de cenzură introduse de partidul nostru este, bineînţeles, să spunem lucrurilor pe nume despre ceea ce nu merge în România, şi pensionarii ştiu, şi agricultorii ştiu, şi oamenii de afaceri ştiu, şi tinerii ştiu că lucrurile nu merg bine.

Dar sensul mai profund al moţiunii noastre este să spunem că întreaga construcţie pe care s-a bazat această guvernare, Alianţa PNL-PD, reprezintă de fapt marea înşelăciune şi marea problemă a României.

V-aţi creat, din motive strict tactice, pentru a avea o forţă de a contrapune PSD-ului, Nu aveţi nici un fel de ideologie comună, nu aveţi nici un fel de crez comun, sunteţi împreună într-un mariaj oportunist pe cale de divorţ.

Sensul pe care-l dăm moţiunii noastre de cenzură este că ceea ce s-a născut pe minciună, pe impostură şi înşelăciune, nu are cum să dea o guvernare eficientă şi în interesul oamenilor.

Acesta este sensul moţiunii de cenzură a PSD-ului. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

O să mai dureze poate câteva ore, poate câte săptămâni sau câteva luni până când acest Guvern va intra în istorie.

Vorbind de cocori, cred că orice pasăre care traversează România o ia spaima şi cred că o ocoleşte de teama gripei aviare. (Râsete din partea Grupului parlamentar al PSD.)

În câteva ore, în câteva săptămâni sau în câteva luni acest Guvern va pleca. Sensul moţiunii noastre este de a comunica opiniei publice că Alianţa Portocalie a expirat.

Sensul moţiunii noastre este că, după momentul aderării, care sperăm să se întâmple la timp - şi Opoziţia a ajutat, şi PSD-ul a ajutat la integrarea europeană, avem nevoie de un alt tip de guvernare. Ceea ce am arătat sutelor de mii de români săptămâna trecută, faptele şi minciunile acestei Alianţe Portocalii şi a celor care sunt, încă, azi la guvernare vor continua, fac, astăzi, în această sală care ar trebui să fie o sală a democraţiei parlamentare româneşti şi este o sală a jignirilor pe care primul-ministru le face la adresa opoziţiei şi a parlamentarilor României, este începutul sfârşitului. Mai sunt câteva ore, mai sunt câteva săptămâni sau câteva luni, aceşti domni vor pleca şi vor lăsa drum liber unui Guvern mai competent. Iar dacă primului-ministru, în sfârşit, i-a venit înţelepciunea şi vrea anticipate, haideţi să-i dăm anticipate, să dăm României un guvern mai bun şi un guvern mai competent, un guvern care să facă treabă, şi nu să mintă, în delir, aici, în faţa Parlamentului.

Domnule prim-ministru,

Sunt profund dezamăgit de abordarea îngustă şi meschină pe care aţi dat-o acestui exerciţiu democratic.

Nu este normal ca atunci când în Parlamentul României se dicută o problemă importantă, şi o moţiune de cenzură este un lucru important, primul-ministru să vină şi să bată câmpii timp de o oră pe aşa-zise rezultate ale guvernării. Ţara merge prost, Guvernul trebuie să plece şi sunt convins că acest lucru se va întâmpla fie azi, fie în câteva săptămâni.

Domnule viitor fost prim-ministru,

Profitaţi de aceste câteva săptămâni de vară. Este bine să aveţi energie pentru perioada lungă de opoziţie care vă aşteaptă.

Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Crin Antonescu.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor colegi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Domnul Mircea Geoană a prins glas. (Râsete şi aplauze din partea dreaptă a sălii.)

A început. A început revoluţia binelui. Nu este chiar foarte nouă, pentru că: "Eforturile consistente în implementarea programelor sociale depuse după anul 2000, creşterea economică robustă, crearea a sute de mii de locuri de muncă, stabilitatea legislativă şi administrativă au constituit un progres important în lupta cu sărăcia". (Bătăi în pupitru, râsete, ovaţii şi aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Aşadar, sărăcia din nou!

Acest partid care este atât de preocupat de sărăcie şi săraci încât ai zice că este condus de Sfântul Francisc Il Poverelo, care nu înseamnă Prostănacul, care înseamnă sărăcuţ, apare din nou şi declanşează, cum spuneam, revoluţia binelui. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

O declanşează cu câteva clişee şi cu câteva preocupări, cu câteva frământări, cum îi şade bine unui partid proaspăt, cu tricou roşu cu cocori, printre automobilişti.

Coşmarul CDR-ist. Acesta este un clişeu. Coşmarul CDR-ist.

Domnule preşedinte Geoană, unde aţi trăit coşmarul CDR-ist? În munţi? Ca Gavrilă, Ogoranu? Nu. La Washington DC? În exil? (Aplauze puternice, comentarii şi amuzament în partea dreaptă a sălii.) Nu! Nu! Ca ambasador al preşedintelui Emil Constantinescu. Ca ambasador al coşmarului.

Eu, care mai ţin minte vremurile acelea, nu trebuie să iau apărarea acelor guverne, care au făcut şi ele lucruri bune, pentru că, cine este doritor să ştie ce lucruri bune au făcut guvernele din timpul coşmarului CDR-ist, are la dispoziţie colecţia declaraţiilor şi interviul ambasadorului României la Washington, din epocă, domnul Mircea Geoană. (Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii.)

Sigur că există semnatari ai moţiunii care au avut o soartă şi mai tristă, în vremea aceea, decât domnul Mircea Geoană. Senatorul Alexandru Athanasiu, de pildă, a fost sechestrat în Palatul Victoria ca ministru de stat, patru ani în vremea aceea, de fiarele CDR-iste. A scăpat. A scăpat acum.

A doua preocupare mare a semnatarilor moţiunii este faptul că între partidele Coaliţiei este un veritabil război. Că ne certăm între noi, nu ne facem încă prostănaci, dar, schimbăm vorbe grele, este adevărat. Aşa este în coaliţii, domnilor!

Formulele dumneavoastră: Ciocul mic şi şpaga mare, ordinea... (Aplauze din partea dreaptă a sălii.). Ce să mai vorbim că aveaţi şi cravatele la fel. Am senzaţia, uneori, că aceleaşi tablouri, unele copii, unele originale, altele false au fost distribuite aceloraşi parlamentari. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

La noi există diferenţe şi există confruntări. Ce diferenţă, citez, este - se întreabă semnatarii, - "între COCOPO-urile CDR-iste şi CNC-urile aliate"? Sunt câteva, poate nu foarte mari, dar pot să vă spun că se poate căuta diferenţa dintre COCOPO-uri, CNC-uri şi guvernele dumneavoastră şi consiliile dumneavoastră de organizare şi eu vă sfătuiesc să o căutaţi, împreună cu procurorii, prin termopane. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

A început revoluţia binelui, domnule preşedinte, şi vreau să vă spun că cel mai comic lucru este că a început cu voie de la poliţie. A început cu voie de la poliţie, pentru că, iaca citez, dar din domnul preşedinte Băsescu, nu din dumneavoastră: "La masa Guvernului s-au aşezat nenumărate grupuri de interese." Dar număraţi-le, domnule, odată. Identificaţi-le şi spuneţi-le. Vă rog şi pe dumneavoastră şi pe autorul originalului, de altfel.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Care este Băsescu.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

De asemenea, dumneavoastră spuneţi că marile necazuri, totuşi, sunt aduse de Guvernul liberal, în principal de miniştrii liberali. Sunt absolut încântat că în fine, vă arătaţi mulţumiţi, să zicem, de activitatea Ministerului Justiţiei. Oare de ce? Şi, până la urmă, revoluţia binelui nu este departe de "Să trăim bine!". Este foarte frumos. Preşedintele Băsescu nu are nici o vină din asta şi nici dumneavoastră, pentru că totdeauna aţi avut nevoie, şi aveţi şi acuma, de un preşedinte. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Este foarte clar, domnule prim-ministru şi stimaţi membri ai Executivului, că sunt într-o poziţie cumva convenabilă, pentru că nu trebuie să vorbesc foarte serios despre activitatea Guvernului şi despre această moţiune de cenzură. Eu nu neg că ar exista motive pentru care chiar Guvernul să cadă, dar nu există nici un motiv pentru care această moţiune să treacă.

În legătură cu această moţiune, pot să vă citez doar, tot din dumneavoastră, că "povestea este tristă", "actorii joacă îngrozitor", iar "regia este sub orice critică". Cât de curând iese la iveală faptul că pelicula este continuarea unui film de groază, care a mai rulat pe ecranele româneşti.

Dar este primul episod din Revoluţia binelui, se televizează, se transmite în direct. Mircea, fă-te că lucrezi! (Aplauze prelungite, râsete, bătăi în pupitre şi comentarii în partea dreaptă a sălii.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Nicolae Ioţcu, se pregăteşte, din partea Grupurilor parlamentar ale PRM, domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş.

Domnul Nicolae Petru Ioţcu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi parlamentari,

Moţiunea de astăzi se înscrie într-o serie de gesturi politice menite să critice, cu obstinaţie, orice demers al Executivului în direcţia soluţionării gravelor probleme nerezolvate de cei care au fost la guvernare patru ani.

PSD are o ţintă dublă: realizarea planului la moţiuni şi acoperirea propriilor probleme din partid.

Autorii de acum vor, cu orice preţ, să devină campionii moţiunilor. Scrise oricum, în două pagini, ca cea rezervată educaţiei, sau în 28 de pagini, ca cea de astăzi, materialele nu aduc nici un beneficiu, în lipsa unei analize pertinente a domeniilor abordate. În plus, parlamentarii PSD dau dovadă de superficialitate.

După patru ani de guvernare bazată pe clientelism politic, dezvoltând un nivel al corupţiei fără precedent, PSD se află, astăzi, într-o situaţie cel puţin, jenantă. După ce au ridicat sprijinul politic fostului premier, recunoscând implicarea acestuia în consolidarea corupţiei generalizate în România, după ce au declarat public că se disociază de acţiunile unor foşti miniştri, iată că susţin, astăzi, o moţiune de cenzură bazată tocmai pe nerealizările fostei guvernări.

Să nu uitaţi, domnilor parlamentari, că am preluat ţara cu un raport de monitorizare extrem de critic, unde se regăseau 14 steguleţe roşii, alături de riscul activării clauzei de salvgardare pe două domenii.

Este clar că actualul Guvern a reuşit, într-un timp foarte scurt, prin aplicarea programului de guvernare, anularea riscului de activare a clauzei şi eliminarea a zece steguleţe roşii.

Încercarea opoziţiei de a contesta realizările evidente printr-o prezentare amestecată, incoerentă a problemelor economice şi socio-politice a dus la un text modest, poate cel mai slab din lunga istorie a moţiunilor susţinute în Parlament. Probabil, materialul prezentat este construit din resturile altor moţiuni.

Exerciţiul democratic permite şi chiar motivează moţiunile ca acţiuni importante ale opoziţiei, cu o singură precizare: ele trebuie bine argumentate, pe un text inteligent şi bine argumentat.

Din păcate, moţiunea de astăzi se înscrie pe linia nefericită a erorilor politice practicate de PSD. Abordarea demagogică, cu accente evident populiste, cu solicitări în care nici semnatarii nu cred, nu face decât să ducă în derizoriu o dezbatere care ar fi putut, altfel, fi utilă.

Ca dovadă a superficialităţii, în introducere se cere explicit organizarea alegerilor anticipate, iar la final, în concluzii, se propune alegerea rapidă a altui Guvern.

Până-şi lămuresc această dilemă, parlamentarii PSD ar fi făcut foarte bine dacă lăsau procesul legislativ să se desfăşoare cursiv, fără sincope inutile şi ineficiente.

Înţelegem că urmărirea capitalului politic, cu orice preţ, a fost şi pare să rămână o practică a PSD.

Sigur, moţiunea face referiri la multe domenii şi, referindu-mă doar la două, putem demonstra faptul că această moţiune este o acţiune pur demagogică. Suntem de acord cu faptul că învăţământul românesc are nevoie de bani mai mulţi şi de o reformă coerentă, dar trebuie să precizăm că, după patru ani de subfinanţare cronică, cu alocări între 3,4 şi 3,7 % din p.i.b., anul 2006 cunoaşte un procent apropiat de 5 %.

Guvernul s-a angajat într-un program amplu de finanţare a infrastructurii în domeniul educaţiei. Să nu uităm că astăzi, suntem obligaţi să plătim peste 6.000 de miliarde pentru greşelile grave comise de fosta guvernare. 6.000 de miliarde reprezintă banii furaţi din buzunarele profesorilor în perioada 2001- 2004.

Am fost acuzaţi că directorii unităţilor şcolare au fost numiţi pe criterii politice. În anul şcolar 2005 - 2006, au fost numiţi doar 10 % din directori şi 12 % din inspectorii şcolari la nivel naţional. Mai mult, funcţiile de conducere au fost ocupate numai pe bază de concurs.

Anul trecut am adoptat strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar şi implementarea acestuia până în 2010. Se derulează, deja, în acest scop, un program pilot în 50 de şcoli, în trei judeţe, obiectivul acestei strategii fiind creşterea autonomiei şcolilor, eficientizarea utilizării resurselor prin finanţare/elev, delegarea autorităţilor de la nivel central la nivel local.

Printre domeniile vizate de moţiune se află şi Ministerul Mediului, care este acuzat pentru managementul crizei produse de inundaţii din ultima perioadă. Sigur, pagubele produse şi pierderile umane suferite au adus nefericire în sute de case de români, dar concluzia că factorii responsabili au rămas impasibili este neserioasă şi nefondată.

Actualul Guvern, după consultarea legislaţiei europene, a elaborat şi aprobat pentru prima dată strategia naţională de management a riscului de inundaţii pe termen scurt şi mediu.

O altă premieră a Executivului este lansarea programului de finanţare a hărţilor de risc, conform căruia vor fi realizate hărţile de hazard la inundaţii până în anul 2006. Faptul că în guvernarea PSD nu au fost realizate aceste hărţi implică asumarea responsabilităţii pentru marile pagube înregistrate.

În urma inundaţiilor din 2005, s-a constatat că planurile de apărare împotriva inundaţiilor sunt incomplete şi depăşite, multe dintre ele fiind la nivelul anilor '70.

Ministerul Mediului a demarat Planul naţional pentru prevenirea, protecţia, diminuarea inundaţiilor şi finanţarea acestuia.

Iată, deci, că această moţiune este limpede că nu are nici cel mai grav fundament şi că urmăreşte un scop exclusiv electoral, prin dezinformarea populaţiei în ceea ce priveşte eforturile depuse de autorităţi pentru îndeplinirea cerinţelor din tratatul de aderare.

Grupul nostru va vota împotriva acestei moţiuni.

Mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Nu vreau să fiu privit ca un om lipsit de simţul umorului în aprecierea dezbaterilor de până acum, dar vreau să vă asigur că sunt un om cu un acut simţ al ridicolului.

Ne aflăm în prezenţa unei moţiuni de cenzură, un act parlamentar, un act constituţional care trebuie apreciat în toată gravitatea sa, independent de ce poziţie vom lua.

Invective personale, atacuri la calităţi sau defecte personale nu sunt de natură a ne duce la o concluzie pe care oamenii aşteaptă să o luăm.

O moţiune de cenzură cu privire la care, evident, toţi avem o părere formată, de aceea Regulamentele noastre impun o primă lectură, şi această părere formată, pe care v-o propun, este că, în conţinut ei, nu m-a convins.

Aşa cum nu m-a convins nici răspunsul domnului prim-ministru, a cărui agresivitate nu am înţeles-o. Era agresivitatea nesiguranţei? Sau agresivitatea omului care ştie ce face? Va trebui să răspundă, în continuare, cred eu, la această întrebare ce i-o adresez cu titlu personal.

Problema care se pune în faţa acestui act parlamentar este că foarte mulţi dintre cei care au participat la dezbateri l-au caracterizat, într-o bună tradiţie, ca fiind un exerciţiu democratic. Partidul România Mare nu îl consideră un exerciţiu democratic.

Moţiunea de cenzură este o acţiune democratică şi orice acţiune trebuie să aibă o anume finalitate. O finalitate politică, o finalitate care este impusă de situaţia ţării, o finalitate spre mai bine.

Spunem da criticilor aduse actualei guvernări în cuprinsul acestei moţiuni. Spunem da pentru că nu ne dezicem de punctele noastre de vedere. Suntem iniţiatorii sau participanţii la moţiuni simple, pe temele care au fost cuprinse în această moţiune de cenzură ca o sinteză a acestei guvernări.

Am avut o moţiune pe tema sănătăţii, am avut o moţiune pe tema agriculturii, am avut o moţiune cu privire la şcoala românească ce trebuie salvată (nu ce s-a citit ieri, în Camera Deputaţilor, cele două jumătăţi de pagină), o moţiune consistentă şi serioasă.

Sunt critici serioase, şi actuala guvernare, actuala Coaliţie greşeşte. Greşeşte prin maniera în care se comportă ca o Coaliţie care nu are de împărţit probleme sau puncte de vedere, cum spune unul dintre colegii noştri; care parcă este făcută să se macine între partidele componente. Componenţa Guvernului este slabă din punctul de vedere al multor persoane care o compun, nu a totalităţii. Componenţa Guvernului este slabă din punctul de vedere al acţiunilor pe care le întreprinde, a programelor mereu anunţate şi mereu nefinalizate. Da, sunt critici la care subscriem.

Însă sunt două probleme care nu trebuiau uitate. S-a vorbit despre privatizările care grevează economia ţării în maniera în care sunt făcute şi, nu vă supăraţi, eu m-am gândit şi la SIDEX, şi la PETROM. S-a vorbit despre gravele probleme într-o sănătate subfinanţată, şi iarăşi, nu vă supăraţi, eu m-am gândit şi la Ordonanţa nr.15, la naţionalizarea fondului caselor de asigurări. S-a vorbit aici despre subfinanţarea învăţământului, şi m-am gândit că problema se cronicizează nu de ieri de azi, nu de la o guvernare la alta. S-a vorbit şi despre autostrada "Transilvania", dar nu ştiu ce Parlament şi sub preşedinţia cui am votat aprobarea unei ordonanţe de urgenţă în această problemă.

Deficienţele fostei guvernări există, dar nu reprezintă o scuză. Dar, în acelaşi timp, deficineţele acestea reprezintă o acuză pentru noua guvernare, în sensul continuării şi nerezolvării problemelor care au fost lăsate. Iar deficienţele trebuie amintite atunci când vrei să ai autoritatea morală de a susţine o moţiune.

Surprinzător sau nu, în această moţiune, criticile sunt unilaterale. S-a vorbit chiar în cuprinsul moţiunii de coincidenţa cu puncte de vedere ale domnului preşedinte Traian Băsescu. Desigur, când sunt problematici, când ele sunt privite din acelaşi unghi de vedere, se poate ajunge la o atare coincidenţă. Dar coincidenţa este alta: criticile se opresc la limita celor enunţate de domnul preşedinte Traian Băsescu.

În această moţiune, probleme grave care frământă societatea românească, problemele justiţiei, în primul rând, problemele corupţiei, iarăşi în primul rând, nu sunt tratate la valoarea la care ar fi trebuit să fie tratate.

Nu suntem în măsură să adăugăm la o moţiune la care nu am achiesat. Nu am achiesat la această moţiune, în primul rând, din punctul de vedere al acţiunii democratice, al finalităţii sale. S-a remarcat, şi eu nu fac decât să subliniez, se vorbeşte despre alegeri anticipate, dar se vorbeşte, în acelaşi timp, de susţinerea unui Guvern minoritar.

Ne îndreptăm, în mod evident, spre un joc politicianist. Un joc politicianist la care Partidul România Mare nu are de ce să participe. Sunt de rezolvat, într-adevăr, probleme grele ale ţării, dar acceptarea susţinerii unui Guvern minoritar însemnează a da un balon de oxigen actualei guvernări. Constituţional este simplu. Votăm o moţiune de cenzură pe motive real fundamentate, la care avem autoritatea morală să ridicăm problemele şi, imediat, nu votăm investitura unui nou Guvern. Şi atunci, avem alegeri anticipate. Şi populaţia le doreşte şi noi suntem alături de populaţie în această dorinţă a sa.

Vedeţi, acest paradox pe care l-a născut moţiunea de cenzură este foarte simplu. Conţinutul, completat, evident, poate să fie corect. Finalitatea nu poate să intereseze şi nu rezolvă problemele oamenilor acestei ţări.

De aceea, parlamentarii Partidului România Mare nu pot să voteze împotriva unor critici îndreptăţite, dar nici nu pot să participe la un joc politic în folosul unora sau altora, pentru a se readuce la guvernare oameni cu un ciclu politic expirat sau oameni a căror credibilitate este şi acum pusă la îndoială.

Ne vom abţine, fiind procedura votului cu bile, vom declara, oral, fiecare dintre noi, abţinerea noastră.

Încă o dată, închei, jocurile politice nu ne interesează, ne interesează soarta ţării.

Vă mulţumesc. (Aplaude din partea Grupurilor parlamentare ale PRM.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează, din partea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România, domnul senator Valentin Zoltan Puskas.

Se pregăteşte, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Distins Parlament,

"Trebuie să afirm, de la bun început, că, la baza moţiunii de cenzură, care conţine injurii, calomnii, jigniri, atacuri la persoane şi o violenţă de limbaj nemaintâlnite sub cupola acestui Parlament, stau calcule politicianiste, demagogice şi populiste ale partidelor semnatare" spunea liderul Grupul parlamentar al partidului aflat la guvernare, cu ocazia dezbaterii moţiunii de cenzură "Mafia sufocă România" la data de 31 martie 2003, moţiune semnată, la vremea respectivă, de principalele partide de guvernământ aflate astăzi la putere şi care conţinea exact aceleaşi probleme care se regăsesc şi în textul moţiunii care se dezbate astăzi.

În decursul anilor am participat la dezbaterea a zeci de moţiuni simple şi de cenzură. Concluzia mea este că textele moţiunilor rămân aceleaşi, la fel şi răspunsurile date, se schimbă doar partidele care se află la guvernare sau în opoziţie. (Vociferări din sală).

De fapt, nici nu contează ce spui, ci cum votezi.

Moţiunea abundă în formulări generale, demagogice inexacte şi calomnioase, fără nici o susţinere reală, având ca scop inducerea în eroare a opiniei publice în legătură cu adevărata desfăşurare a actului de guvernare.

De aceea, daţi-mi voie să vă spun încă o dată, nu am înţeles sensul acestui text plin de minciuni, nenumărate elemente care au fost luate din presă şi care au fost puse într-un text kilometric. Mi se pare lipsit de demnitate pentru Parlamentul României să discute astfel de elemente, spunea primul-ministru de atunci al României, la dezbaterea aceleiaşi moţiuni de cenzură la data de 31 martie 2003.

Stimaţi colegi,

Nu vreau să mai aduc exemple din dezbaterea moţiunilor din anii precedenţi, dar am impresia că a avut o doză de dreptate un alt reprezentant al puterii care spunea, cu ocazia dezbaterii unei alte moţiuni de cenzură, la data de 21 decembrie 2001, şi spunea în felul următor: "Moţiunea de cenzură pe care au înaintat-o partidele din opoziţie nu este doar un exerciţiu democratic, ea are menirea şi meritul, în acelaşi timp, de a semnala şi pune în dezbatere câteva probleme reale ale ţării,

însă atacurile cuprinse în această moţiune sunt inacceptabile deoarece ele pornesc de la o premisă falsă". Într-adevăr, moţiunea de cenzură depusă de actuala opoziţie, dincolo de un exerciţiu democratic este şi o modalitate de a semnala problemele cu care se confruntă societatea din România. O modalitate de a semnala şi doar atât, pentru că "reprezentanţii opoziţiei nu au dreptul să atace puterea în probleme administrative, folosind argumente politice", pardon, am intrat din nou în citate. De data asta am citat pe fostul ministru al industriilor şi resurselor, preluând această propoziţie din discursul rostit de dânsul la data de 21 decembrie 2001 cu ocazia dezbaterii moţiunii de cenzură "Frigul şi foamea".

Aş putea înşira şi cifre şi date statistice dar nu o voi face. Au făcut-o alţi colegi şi o vor mai face şi în continuare.

Stimaţi colegi,

Nu doar de moţiuni avem nevoie, avem nevoie, după părerea noastră, a UDMR, de o strategie naţională de dezvoltare elaborată cu participarea tuturor forţelor politice din Parlament, strategie care să fie preluată de toate guvernele care se succed. Această strategie lipseşte, iar societatea din România se plictiseşte auzind că problemele eterne ale României se dezbat prin moţiuni fără nici un rezultat.

În textul moţiunii privind politica economică a Guvernului, depusă de PNL şi PD, la 21 mai 2001 se regăsesc aceleaşi probleme economico-financiare ca şi în cea de astăzi, iar în moţiunea "Criza sănătăţii din România" depusă la 22 noiembrie 2001, "Criza agriculturii" depusă la 22 februarie 2002, "Abandonarea pensionarilor" depusă la 3 martie 2003, "Criza actuală a sistemului de învăţământ", depusă la data de 8 noiembrie 2001 sunt exact aceleaşi probleme ridicate, aceleaşi critici formulate ca şi în textul moţiunii de cenzură "Guvernul Tăriceanu - fapte şi minciuni" care se dezbate astăzi.

Poate sunt alte cifre de comparaţie, cu siguranţă sunt alte nume, dar esenţa nu s-a schimbat. Populaţia României are nevoie de o strategie de lungă durată care să ne scoată din noianul de probleme cu care ne confruntăm.

Guvernul Tăriceanu a făcut paşi buni înainte, dar drumul este lung şi este nevoie de o muncă consecventă, de măsuri de reformă autentică care la început pot fi dureroase, dar vor aduce acele schimbări de care avem nevoie în societatea noastră.

Pentru aceste considerente, Grupurile parlamentare ale UDMR vor vota împotriva moţiunii de cenzură, dar vor vota oricând o strategie naţională care să servească intereselor tuturor cetăţenilor din România.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea puterii).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Urmează din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, domnul deputat Nicolae Popa, se pregăteşte din partea Grupurilor parlamentare ale PSD domnul deputat Victor Ponta.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Ca orice moţiune de cenzură şi aceasta are poate, mai curând, un rol tactic. Ea încearcă să speculeze pe marginea comentariilor din ultima vreme cu privire la stabilitatea şi sprijinul parlamentar de care se mai bucură Executivul. Nu de altfel de arme politice are nevoie România, ci de seriozitate, de fermitate, şi de realizări. Astfel vom pluti mereu în zona verbiajului derapant, fără nici o legătură cu priorităţile şi cu nevoile societăţii şi economiei.

Nu putem să rămânem indiferenţi şi să continuăm a face politică într-o manieră fie naivă, fie uneori iresponsabilă, surdă la mesajele cetăţeanului. Această nouă moţiune de cenzură este încă un exemplu edificator că iniţiatorii nu iau în calcul menirea unui partid politic, fie el şi în opoziţie, interesul naţional. La această oră interesul naţional ne cere responsabilitate, discernământ, determinare, ambiţie şi seriozitate şi, nu în ultimul rând, mai multă muncă pentru a realiza obiectivul fundamental al României în 2006, integrarea la 1 ianuarie 2007 a României în Uniunea Europeană.

Aducerea în discuţie a acestor tematici nu reprezintă altceva decât un demers demagogic, fiind vorba de un document care împroaşcă cu noroi activitatea şi eforturile depuse în ultimul an şi jumătate de către actualul Guvern, cele mai multe dintre demersurile legislative elaborate în acest timp corectând, de fapt, gravele greşeli săvârşite de fosta guvernare.

Iniţiatorii moţiunii uită de dezastrul lăsat în urma lor după ce populaţia României s-a săturat de corupţia devenită obişnuintă, de defrişările pădurilor ţării, de privatizările dubioase şi de multe altele.

Nu există o dovadă mai elocventă de răutate, zic eu, decât să acuzui actualul Guvern că s-ar face vinovat de inundaţii şi de gripa aviară. Marele Caragiale s-ar răsuci în mormânt la auzul unei asemenea inepţii şi nu ar avea replică. Dacă PSD îşi închipuie că se poate opune vitregiilor naturii, noi îi invităm bucuroşi să treacă la fapte, să oprească puhoaiele, să ridice digurile prost consolidate în timpul guvernării lor, sau să meargă pe firul răspândirii gripei aviare mondiale, poate găsesc şi originea şi antidotul.

Suntem convinşi că nici măcar semnatarii acestei moţiuni nu cred în ceea ce scriu acolo. Pentru PSD, dar şi pentru alte partide, a vorbi de alegeri anticipate este ca şi cum ai pomeni de funie în casa spânzuratului.

În loc să ne ocupăm de legile integrării iată că am pierdut o săptămână cu tot felul de moţiuni pe diverse teme.

Opoziţia uită că privatizările PETROM, DISTRIGAZ şi multe altele au fost apanajul lor, că am pierdut de pe urma acestora milioane de euro, iar creşterea preţurilor este doar una din consecinţele nefaste ale strategiilor lor defectuoase de a gestiona economia românească.

Din cuprinsul de înşiruiri de aşa zise dezastre şi calamităţi ale actualei guvernări din moţiunea PSD, Partidul Conservator este de acord cu un singur capitol, cel referitor la deficienţele din sistemul medico-sanitar. Suntem siguri însă că responsabilii Ministerului Sănătăţii vor rezolva în scurt timp problemele cu care se confruntă sistemul. Ele nu sunt noi ba chiar sunt cronice iar actuala stare de degringolată reprezintă un alt efect al indiferenţei manifestate de mulţi ani în acest domeniu.

Guvernul va rezista cu brio şi, mai mult decât atât, îşi va duce la bun sfârşit dificila şi nobila misiune de a integra România în Uniunea Europeană în 2007. Acest argument suprem reprezintă chintesenţa prezenţei la guvernare a Partidului Conservator.

Avem nevoie de stabilitate politică, iar obiectivul naţional al integrării va fi îndeplinit cu toate încercările de intimidare la care se pretează opoziţia prin depunerea unor adevărate avalanşe de moţiuni simple şi de cenzură.

Partidul Conservator, prin participarea sa la guvernare, va întreprinde toate demersurile pentru legiferarea iniţiativelor privind creşterea nivelului de trai al populaţiei şi susţinerea mediului de afaceri românesc. În acest sens pot să vă informez, stimaţi colegi, că Partidul Conservator a iniţiat acea iniţiativă legislativă privind diminuarea TVA-ului la produsele alimentare de la 19 la 9%. Nu a fost aprobată această iniţiativă în Senat, sperăm să fie aprobată şi să facem această corectură de rigoare în Camera Deputaţilor.

Tot Partidul Conservator a propus neimpozitarea profitului reinvestit, deci modificarea Codului fiscal, şi, bineînţeles, şi micşorarea impozitelor de la 3% la 1% pentru microîntreprinderi, ceea ce înseamnă că ne preocupăm serios de priorităţile economice ale României şi, pe această cale, trebuie să mulţumim tuturor reprezentanţilor partidelor care au votat aceste iniţiative ale noastre şi care, bineînţeles, nu fac altceva decât să ducă la îmbunătăţirea mediului de afaceri românesc.

Dorim, ca partid, o politică guvernamentală clară, fermă şi eficientă cu privire la IMM-uri şi acesta a fost unul dintre lucrurile hotărâtoare pentru care ne-am angajat, în urmă cu mai bine de un an şi jumătate, să participăm şi să sprijinim guvernarea. Dezvoltarea spiritului antreprenorial, creşterea competitivităţii economice, susţinerea IMM-urilor inovative, dezvoltarea proiectelor de asistenţă tehnică a acestora, corelarea acţiunilor de implementare a Chartei europene pentru întreprinderile mici şi mijlocii cu programul de guvernare, 2004-2008, dezvoltarea incubatoarelor de afaceri, sunt doar câteva dintre cele mai importante ţinte pe care Partidul Conservator şi le-a propus ca parte a strategiei sale politice de susţinere corespunzătoare a IMM-urilor.

Tot în ideea creşterii economice, Partidul Conservator doreşte amplificarea programului naţional de eficienţă energetică care va beneficia de fonduri substanţiale mai mari începând de anul viitor. Liberalizarea pieţei energetice reprezintă unul din angajamentele asumate în cadrul negocierilor de aderare a României chiar pe timpul guvernării PSD în 2004, iar acum PSD uită de toate capitolele de integrare şi angajamentele asumate cu acest prilej şi prezentate la vremea respectivă ca mari victorii.

În acelaşi timp, Guvernul va trebui să privească cu mai multă atenţie asupra justei măsuri dintre nevoile sociale şi constrângerile economice.

Doamnelor şi domnilor,

Guvernul Tăriceanu a tras destul ponoasele greşelilor fostei guvernări atât în negocierea capitolelor de aderare la Uniunea Europeană, cât şi în domeniul social. Este vremea să ne trezim la realitate, să ne concentrăm pe iniţiativele cu adevărat importante, pe faptul că oamenii stau la cozi la medicamente, că au pensii de mizerie, că nu-şi pot asigura coşul zilnic, că nu au bani să-şi achite facturile la energie şi gaz metan şi că ţăranul român este la fel de oropsit ca şi până acum.

Partidul Conservator consideră aşadar că România se găseşte acum la finele procesului de integrare în Uniunea Europeană, într-un moment crucial al evoluţiei sale istorice, politice, economice şi sociale.

Convinşi de responsabilitatea pe care o avem în faţa acestui moment, convinşi de a acţiona pentru respectarea interesului naţional şi a progresului României, conştienţi de răspunderea pe care şi-o asumă în faţa ţării, Partidul Conservator va vota pentru susţinerea Guvernului şi respingerea moţiunii de cenzură.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Puterii).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PSD domnul deputat Victor Ponta. Se pregăteşte din partea Grupurilor parlamentare PNL domnul senator Teodor Meleşcanu.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Înainte de a intra pe fond avem o întrebare de procedură pentru distinsul meu coleg, domnul Antonescu. Vroiam să întreb: domnule Antonescu, cum e mai bine să fii cocor sau very important papagal? (Aplauze, râsete, comentarii). Am văzut că vă pricepeţi la diverse păsăreturi şi era importantă opinia dumneavoastră. (Domnul Antonescu face comentarii din sală, fără microfon.)

Domnul Victor Viorel Ponta:

Da, e aicea? E aicea, vorbim şi în lipsa primului-ministru? (Comentarii în sală.)

Aş fi vrut să fie prezent şi primul-ministru în sală. (În sală, comentarii zgomotoase, râsete).

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu vorbeam de domnul Tăriceanu, vorbeam de primul-ministru. (Comentarii zgomotoase, râsete, aplauze).

Nu, domnul Tăriceanu este, sigur, dar la o moţiune de cenzură trebuia să fie şi primul-ministru (Comentarii zgomotoase).

L-am urmărit cu mare atenţie pe distinsul reprezentant al Grupului liberal şi am avut impresia că am mai văzut scena o dată la Timişoara când domnul Dinescu făcea glume, un pic mai bune decât ale domnului Antonescu, şi liderii liberali râdeau cu urechile până la gură.

O voce din sală:

Invers!

Domnul Victor Viorel Ponta:

Tot ce faceţi dumneavoastră e invers, să ştiţi, inclusiv faptul că râdeţi acum când nu era de râs. Vroiam doar să vă rog să nu mai glumiţi pentru că dincolo de domnul preşedinte Băsescu, care vă va certa din nou, s-ar putea să vă certe mulţi alţi oameni.

Am încercat, în această moţiune, să găsim un guvern cât de cât serios. Din păcate, domnul Tăriceanu, nu domnul prim-ministru, ci domnul Tăriceanu, nu are... să-l văd şi eu, curajul să vină să spună ce crede despre moţiune, să atace dacă poate. Are câţiva foarte demni şi puternici bătăuşi. Îmi pare rău că domnul Orban nu poate să vorbească aici. Sunt convins că ar fi spus şi de Elena Udrea şi de domnul Tăriceanu aceleaşi lucruri (aplauze din sală), şi probabil şi domnul Dinescu v-ar fi putut ajuta să combateţi această moţiune de cenzură în spiritul în care oamenii îl aşteptau. Toţi oamenii aşteptau de la dumneavoastră să spuneţi despre moţiune cam ce aţi spus dumneavoastră, domnule Antonescu, adică să faceţi băşcălie.

Mă gândeam dacă are rost să mă refer şi eu la diverse porecle. Vă rog să mă ajutaţi, stimaţi colegi. Cum îi spuneţi dumneavoastră domnului Tăriceanu? Domnul Slăbiceanu, Moliceanu, cum îi mai spuneţi, Răzgândeanu?

O voce din sală:

Astea sunt porecle! (Comentarii, râsete, aplauze).

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu, poreclele astea le ştiu de la dumneavoastră. (Comentarii zgomotose, protestează.)

Eu nu vreau să-i dau nici o poreclă, ci vreau doar să-i fac o comparaţie. Acum câţiva ani, un fost prim-ministru a venit în faţa Parlamentului şi v-a zis tot dumneavoastră să-i număraţi ouălele. Nu o să trăim acest lucru cu domnul Tăriceanu, nu o să vină pentru că nu avem nimic ce să-i numărăm, din păcate (sala se amuză, aplaudă, comentează), şi-mi pare rău de lucrul acesta pentru că dacă am avea ce să-i numărăm l-am ruga să-şi demonstreze puterea, bărbăţia, întorcându-se puţin în spate, vă rog să vă uitaţi toţi cine e în spatele domnului Tăriceanu. Domnul Nicolăescu, un ministru extraordinar şi ar spune: Eugen, dragul meu, trebuie să pleci. Trebuie să pleci că ne bat oamenii. Du-te, du-te înapoi în Parlament, la IAS, unde vrei. Dacă ar avea domnul Tăriceanu acele lucruri pe care nu putem să le numărăm noi, că nu sunt, (comentarii zgomotoase din sală), s-ar întoarce puţin mai în dreapta unde era, dar cred că doamna Sulfina Barbu a plecat la podul acela, să facă podul pe care se întâlnesc preşedintele şi primul-ministru, şi ar spune: Sulfina, trebuie să pleci, nu se mai poate, te iau apele dacă nu pleci. S-ar întoarce după aia..., unde sunteţi domnul Hărdău, unde vă ascundeţi? (Comentarii zgomotoase din sală). Şi ar spune domnul Tăriceanu: domnul Hărdău, domnule, păreţi un om bun, pe bune, de ce vă faceţi de râs aici? Nu-i mai bine să mergeţi acasă, la studenţi, la elevi, să vedeţi cum e cu subiectele? (Aplauze). Cu bunătate în suflet v-ar spune domnul Tăriceanu, că trebuie să plecaţi, trebuie să plecaţi, nu aveţi altă soluţie pentru că altfel oricum o să plecaţi.

Domnul Mihail Hărdău:

Da, dar nu când vrei tu măi, Victor!

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mai era un ministru, unde este domnul Flutur, oare e lângă domnul Tăriceanu?

O voce din sală:

E la Guvern!

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu, credeam că sunteţi într-un laborator, faceţi apa aceea cu care scăpăm de gripa aviară! (Aplauze).

De domnul Vlădescu nu vreau să mă iau, nu e aici şi nu-mi doresc să-mi fie naş, Doamne fereşte! (Râsete, aplauze).

Dar cred, domnule Tăriceanu, fost prim-ministru, că aţi putea să faceţi astăzi un lucru... Uitaţi, a venit şi doamna Sulfina, domnul Tăriceanu, a venit, ar trebui să faceţi astăzi un gest de normalitate, să cereţi măcar celor 4 miniştri catastrofă să plece.

O să-mi spuneţi că vreţi să faceţi lucrul acesta, dar nu aveţi ce vă trebuie.

O voce din sală:

Demisie!

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu aveţi hârtie şi pix. Ne-am pregătit pentru asta, îl rog pe colegul meu să vă dea. Daţi-le, vă rog frumos. (Domnul deputat Emil Roman Moldovan înmânează membrilor de la masa Guvernului pixuri şi coli de hârtie).

Dă-i lu' domnul prim-ministru! (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă rog, la sfârşitul şedinţei, să prezentaţi factura cu care le-aţi achitat, ca să nu fie probleme mai târziu.

O voce din sală:

Al patrulea care era?

Domnul Victor Viorel Ponta:

Acolo, la domnul Nicolăescu!

Domnul Olteanu, nu pot să vă răspund, că e normal să-l ajutaţi pe naşul dumneavoastră, ajutaţi-l spunându-i să plece. Vreau să vă rog pe toţi colegii să le mulţumim celor din actualul Guvern. Atât au putut ei să facă şi să le urăm drum bun şi să-i aplaudăm. (Aplauze din partea puterii).

Drum bun, stimaţi colegi.

Domnul Berceanu, cu drumul bun, acolo e punctul dânsului mai bun şi aveam un mesaj... (comentarii).

Nu, cred că nu mai e prim-ministru şi de-asta.

Aveam un mesaj şi pentru doamna Macovei, dânsa să mai rămână că mai avem multe lucruri de făcut împreună.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Pe procedură, domnul Crin Antonescu. (Comentarii din sală).

E procedură, nu pot să nu dau cuvântul, îmi pare rău.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Victoraş, ai grijă de copii! (Aplauze şi râsete).

Domnul Bogdan Olteanu:

N-a fost tocmai procedură. Ai grijă de copii!

Vă mulţumesc.

Domnul senator Teodor Meleşcanu din partea Grupurilor parlamentare ale PNL. Se pregăteşte domnul deputat Cristian Rădulescu din partea Grupurilor parlamentare ale PD.

Domnul Teodor Viorel Meleşcanu:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru şi stimaţi membri ai Guvernului,

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă rog să ridicaţi un pic microfoanele, domnul Ponta e mai scund.

Domnul Teodor Viorel Meleşcanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vreau să-mi permiteţi, mai întâi, să cer scuze colegilor din Guvern care nu sunt parlamentari, să cer scuze şi celor care au urmărit transmisia în direct la televiziune a dezbaterilor noastre, să le cer scuze pentru maniera în care s-a discutat, pentru intervenţiile care s-au făcut. Este jenant şi aş spune mai mult decât jenant, penibil, să fim obligaţi să asistăm la asemenea discursuri.

Deci, scuze, domnilor miniştri care nu sunteţi obişnuiţi cu poantele domnului Ponta, scuze celor care ne urmăriţi şi care v-aţi aşteptat poate să vedeţi totuşi că există preocupări la nivelul Parlamentului pentru situaţia cu care suntem confruntaţi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Sigur că prezentarea unei moţiuni de cenzură reprezintă în fapt folosirea unui instrument important al democraţiei parlamentare care, potrivit art. 113 din Constituţie, urmăreşte "retragerea încrederii acordată Guvernului".

Este evident că din punct de vedere constituţional avem o indicaţie foarte clară şi a importanţei deosebite, dar aş spune şi a caracterului extrem pe care îl are utilizarea acestei proceduri.

Prevederile constituţionale mă scutesc să fac un comentariu în legătură cu importanţa pe care ar trebui să o aibă dezbaterea unei moţiuni de cenzură.

Din punct de vedere politic, pentru ca o moţiune să aibă sens, să facă sens, e nevoie ca ea să critice, în mod argumentat şi constructiv, soluţiile pe care Guvernul, sprijinit de o majoritate parlamentară le aplică şi la care se prezintă soluţii alternative care, în concepţia autorilor, ar fi mult mai eficace pentru o bună guvernare.

În al doilea rând, există încă o condiţie pentru ca o moţiune să-şi atingă scopul. Ea trebuie să fie oportună în sensul de a fi prezentată la un moment în care posibilitatea adoptării sale ar oferi prilejul unei schimbări a politicilor guvernamentale, a unei remanieri sau chiar a modificării Guvernului sau a majorităţii parlamentare. Nici una din aceste două condiţii esenţiale pentru ca o moţiune de cenzură să fie o aplicare a unui principiu democratic nu este îndeplinită şi în două cuvinte o să mă explic.

În primul rând, moţiunea nu aduce nimic nou. Ea conţine, de fapt, aceleaşi critici care privesc o situaţie existentă în România şi pentru care nu este nevoie să prezentăm o moţiune de cenzură. Am auzit aceste critici ale situaţiei de fapt cu ocazia numeroaselor moţiuni simple sau moţiuni de cenzură, de care nu am dus lipsă în această perioadă. Din păcate, şi astăzi, acest tip de moţiune readuce foarte clar în prim plan, şi aş spune de o manieră foarte transparentă, frustrările pe care PSD-ul le are pentru că nu a putut constitui majoritatea care să-i permită rămânerea la guvernare după alegerile din 2004.

În extrem de puţine cazuri, aproape singulare, sunt criticate şi soluţiile care, sigur, pot fi mai mult sau mai puţin inspirate şi, din păcate, orice efort am face să extragem din această moţiune de cenzură eventuale soluţii alternative care să ne permită să depăşim dificultăţile cu care se confruntă România, trebuie să spun cu toată onestitatea că sunt inutile.

Din păcate, intervenţiile de astăzi ale semnatarilor moţiunii au dovedit, de o manieră foarte clară, inutilitatea oricărui efort de a căuta soluţii alternative în această moţiune de cenzură. Nu am de gând să reiau cifre, exemple care au fost deja date aici şi care, de fapt, dovedesc una din principalele probleme ale moţiunii de cenzură. Premisa şi ipoteza de lucru pe care se bazează întreaga moţiune este una neargumentată şi în mod fundamental falsă.

Aş vrea să mă refer la cel de-al doilea element, şi anume din punctul de vedere al momentului ales. Nu pot să nu remarc că momentul ales poate să fie potrivit pentru PSD, partid confruntat cu serioase probleme interne şi probleme şi mai mari de credibilitate la nivelul societăţii româneşti, dar probabil este momentul cel mai prost ales pentru ţara noastră acum când ne aflăm, practic, în etapa finalizării ultimului raport ce urmează să valideze în luna septembrie data admiterii României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Din păcate, acest lucru dovedeşte că moţiunea se developează astfel, în mod foarte clar, ca fiind expresia unei abordări politicianiste fără cea mai mică intenţie a autorilor de a ajunge la ultima sa consecinţă potrivit Constituţiei, respectiv retragerea încrederii acordată Guvernului. Din păcate şi din punct de vedere practic, sensul profund al moţiunii, cum spunea domnul preşedinte Mircea Geoană, este faptul că moţiunea este ilogică întrucât nu există o alternativă la actuala majoritate.

Coaliţia funcţionează mai mult sau mai puţin bine, dar nu există la ora actuală nici un motiv pentru care mandatul său să nu fie dus la bun sfârşit. A-l întrerupe astăzi ar însemna să creem probleme majore de stabilitate în guvernarea României şi, mai ales, să punem sub semnul întrebării obiectivul aderării României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, obiectiv naţional fundamental.

Susţinerea, din păcate, aşa cum s-a dovedit şi astăzi, a acestei moţiuni, nu foloseşte nici interesului oamenilor, nici interesului clasei politice în ansamblul său. Dacă vrem să o calificăm ca un exerciţiu pur democratic, putem să facem acest lucru.

Din toate motivele pe care le-am prezentat, grupurile parlamentare ale Alianţei D.A. din Senat şi Camera Deputaţilor vor vota împotriva moţiunii.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea puterii).

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc, domnule senator.

Invit la tribună pe domnul deputat Cristian Rădulescu. Se pregăteşte domnul senator Mihai Ungheanu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Executivului,

Stimaţi colegi,

Şi eu încep expunerea mea cu o veste proastă pe care o dau celor cu imaginaţia prea bogată, ca să mă exprim doar aşa, care vestesc pe la colţul presei ipotetice înţelegeri senzaţionale între Putere şi Opoziţie şi care avansează scenarii ieftine, conform cărora moţiunea de astăzi ar putea fi începutul sfârşitului Guvernului Tăriceanu.

Vestea este că toţi parlamentarii P.D., neconvinşi de această moţiune, vor vota împotriva ei şi pentru susţinerea Guvernului din care Partidul Democrat face parte. (Aplauze) Aplauzele acestea arată că, într-adevăr, unele scenarii, spuse pe la colţuri, au avut succes.

Nu sunt dintre aceia care susţin că guvernarea actuală este impecabilă, fiindcă aş cădea în păcatul trufiei, unul dintre păcatele grave. Nici nu pot afirma că în România, prin şanţuri, curg lapte şi miere. Nu se întâmplă asta nici măcar în Cartierul Primăverii, darămite, să zicem, în judeţul Vaslui, pe care-l cunosc mai bine, ca să dau două exemple extreme. Ar însemna să fiu extrem de rupt de realitate dacă aş face astfel de aprecieri.

Moţiunea subliniază unele aspecte reale, negative ale situaţiei din România şi unele neîmpliniri ale prestaţiei actualului Guvern. Ea se referă cu multă abilitate la unele domenii care au figurat ca domenii prioritare în platforma electorală a Alianţei D.A., cum ar fi: agricultura, sănătatea, educaţia, transporturile. Şi zic "abilitate", deoarece acesta sunt, implicit, domenii în care rezultatele se obţin greu şi nu sunt vizibile după o lună, după un an, şi sunt vizibile mai ales pe termen mediu şi pe termen lung şi cu ele ne vom confrunta noi, guvernarea noastră, în continuare, şi cred că, în bună măsură, se vor confrunta şi cei care vor veni dintre noi, dacă vor fi alţii. Sunt probleme care se rezolvă greu în România.

Cred, însă, că nu problemele României şi prestaţia actualului Guvern sunt motivele reale pentru care această moţiune a fost depusă, ci cred că Partidul Social Democrat a depus-o pentru a atrage atenţia de la realele probleme pe care el le are şi a dat senzaţia populaţiei că se preocupă de problemele cetăţenilor. Şi aceste principale probleme ale Partidului Social Democrat, pe care el vrea să le acopere, sunt, în primul rând, faptul că de o bună bucată de timp acest partid şi-a pierdut suflul şi scade constant în opţiunile electoratului şi, pe de altă parte, că de vreo doi ani de zile, acest partid are probleme de coeziune internă extraordinare şi funcţionează ca o confederaţie de grupuri de interese care au o acţiune comună doar când este vorba de afacerile sale externe, de afacerile sale financiare şi de apărarea sa împotriva celorlalţi.

Apreciez hotărârea patriotică a P.S.D. de a vota împreună cu Puterea legile necesare integrării europene, cât şi decizia democratică a acestui partid de a depune o moţiune de cenzură şi în această sesiune, sigur, pentru a-şi onora statutul de partid de opoziţie.

Însă, ca politician care a trecut prin două mandate de opoziţie, faţă de P.S.D. şi acoliţii săi, în unele cazuri, şi care, în această calitate, am asistat la naşterea voioasei devize "nici o sesiune fără o moţiune", pot să vă spun că, între timp, m-am convins că în România democratică de astăzi, cu scurta noastră experienţă postrevoluţionară pe care o are parlamentarismul român, nu moţiunile dese şi bine ticluite pot duce la căderea guvernării. Experienţa noastră ne arată că Puterea în România se pierde nu printr-o prestaţie convingătoare a Opoziţiei, ci printr-o prestaţie neconvingătoare a Puterii. Şi este un adevăr de care ne-am convins toţi.

Însă, în această ordine logică de idei, aduc aminte celor din P.S.D. că, în toate sondajele, Alianţa este într-o creştere evidentă, în timp ce ei sunt într-o scădere evidentă, ceea ce nicidecum nu este un semn bun pentru şansele P.S.D. de a prelua Puterea de la Alianţă, în ciuda numeroaselor şi foarte bunelor moţiuni pe care le-au făcut şi le vor mai face.

Această situaţie îmi aduce aminte de acele celebre paradoxuri din timpul comunismului, sintetizate într-un banc destul de amar şi din care mai îmi aduc şi vă aduc aminte următoarele: deşi în România nimeni nu munceşte, producţia creşte încontinuu, deşi producţia creşte încontinuu, magazinele sunt goale. Deşi magazinele sunt goale, frigiderele sunt pline. Deşi frigiderele sunt pline, toată lumea este nemulţumită. Şi, deşi toată lumea este nemulţumită, nimeni nu face nimic. Asta era în timpul comunismului.

Acum, situaţia actuală îmi permite să sintetizez unele paradoxuri, să zicem, pesediste. Deşi P.S.D. declară că nu ar intra la guvernare, el depune o moţiune de cenzură, prin care cere căderea Guvernului. Deşi toate moţiunile P.S.D. sunt foarte bune şi spun doar adevăruri, ele sunt respinse şi Guvernul Tăriceanu se încăpăţânează să reziste. Deşi Guvernul Alianţei rezistă şi, în opinia P.S.D., continuă să guverneze catastrofal, Alianţa continuă să crească în opţiunile electoratului. Şi, deşi opţiunea electoratului este întotdeauna cea corectă, nu ştiu cum se face, dar P.S.D. continuă să scadă în sondaje. (Aplauze)

În încheiere, vreau să vă spun că moţiunea aceasta îmi aduce aminte de acele obiecte de lut ars, pe care vânzătorii ambulanţi le oferă alegătorilor români prin staţiunile în care aceştia se tratează de reumatisme. Nişte obiecte mici, vopsite ţipător, care te amăgesc câteva clipe, atât cât să le cumperi şi pe care, apoi, le regăseşti, acoperite de praf pe vreo etajeră, făcându-te să te întrebi cu ce ţi-au reţinut atenţia.

Singura justificare a utilităţii lor discutabile ar putea fi cele câteva cuvinte scrise într-un colţ: "un mic obstacol în calea uitării. P.S.D. Parlamentul României, iunie 2006".

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, domnul senator Mihai Ungheanu.

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Partidul pe care-l reprezint la această tribună, deşi partid de opoziţie, se distanţează de moţiunea de cenzură pe care Partidul Social Democrat a iniţiat-o împotriva Guvernului Tăriceanu.

Administraţia Guvernului Tăriceanu este, desigur, profund nemulţumitoare. Moţiunea de cenzură pe care o discutăm se opreşte asupra unor aspecte nevralgice ale actualului Executiv, pe care nu le contestăm. Le cunoaştem şi asupra unora ne vom opri şi noi.

Dar suntem nemulţumiţi de automatismele şi inerţiile în care se înscrie şi această moţiune. Ea este gândită ca o sabie care trebuie să decapiteze un Guvern pentru a face loc altuia.

Dar, cine ne garantează că o astfel de schimbare va da satisfacţie marii majorităţi a societăţii româneşti lovite de degradarea socială şi va răspunde, totodată, gravelor solicitări care se adresează statului român de peste 15 ani? Mi se pare limpede că viaţa politică românească are nevoie de o nouă paradigmă politică. Dar, noi nu o găsim în această moţiune de cenzură.

Moţiunea acuză, desigur, guvernarea Tăriceanu pentru eşecuri şi costuri, pe care trebuie să le suporte societatea românească. Dar, conduita guvernării Năstase n-a fost asemănătoare? Nu Guvernul Năstase a distrus, practic, asigurările de sănătate? Oare să votăm cu această moţiune împotriva Alianţei, alături de P.S.D., pentru o încălcare de lege pe care a produs-o P.S.D.-ul? Între guvernarea Alianţei D.A. şi cea a lui Adrian Năstase există vase comunicante, de neacceptat. Ambele guvernări au mizat pe ordonanţe de urgenţă, ordonanţe de urgenţă necuvenite, precum aceea privind bunurile fostului rege Mihai, au fost preluate de Guvernul Tăriceanu de la Guvernul Năstase. Mai sunt şi alte cazuri, cum este cel al incredibilei ordonanţe de urgenţă care jefuieşte Fundaţia Gojdu de bunurile şi drepturile ei. De ce să votăm o moţiune de cenzură care ne oferă aceeaşi pălărie cu altă Mărie?

Inerţia moţiunilor parlamentare este totuna cu inerţia gândirii clasei politice româneşti. Nicăieri nu apare verificarea poziţiilor de stat. Nicăieri nu apare, după 15 ani, o analiză a fundamentelor sociale, economice, culturale. Nicăieri nu apare un orizont veritabil de aspiraţii moderne, demn de un stat de dimensiunea şi condiţia României. Cine suntem şi unde mergem?

Moţiunea de cenzură contra Guvernului Tăriceanu este o moţiune preponderent tehnică, fără a dezvălui o optică majoră proprie privind dezvoltarea României.

Ea rămâne insensibilă la unele aspecte mai generale ale societăţii româneşti din anul 2006, care sunt extrem de solicitante şi pe care Partidul România Mare le are în vedere. Sigur că este adevărat că învăţătorii şi profesorii, cum spune moţiunea, sunt rău salarizaţi. Dar ce predau aceşti învăţători şi profesori? Ce discipline şi ce manuale au? Ce manuale de istorie, ce manuale de literatură, de umanistică le oferă ministerele de resort ale guvernării Tăriceanu? Către ce perspective socio-politice îi îndreaptă pe elevi şi studenţi? Cui îi este lăsată reconstrucţia culturală şi spirituală a ţării, care se face şi în cazul acestui Guvern din banul public? Poate ea lipsi dintr-o moţiune de cenzură, care se vrea cuprinzătoare?

Să ne fie indiferent cum a fost şi este folosit banul public, când vorbim de edificarea unei alte mentalităţi şi identităţi româneşti în fluxul integrării europene? Se poate dezinteresa o moţiune de cenzură cu pretenţia de a fi completă de cum a fost folosit banul public în noile institute culturale, sociale şi istorice recent înfiinţate? Oare, nu ne interesează competenţa acelor angajaţi şi plătiţi acolo? Suntem indiferenţi la felul în care se confecţionează falşii lideri de opinie? Noi directori de conştiinţă pe bani publici? Stupida campanie anticomunistă, fără nici o analiză socială, solidă, campanie pentru care se cheltuie şi bani publici, poate fi ignorată într-o moţiune de cenzură? P.R.M. nu este de acord cu toate acestea. Ne aşteptam să fie vizate şi aceste probleme, dar ele nu sunt avute în vedere.

Iată încă un motiv care ne face să ne distanţăm de această moţiune de cenzură inerţială, care este în fond o moţiune de cenzură acefală.

Guvernul Tăriceanu finanţează şi activităţi de ordin intelectual, spiritual. Ministerul Culturii din Guvernul Tăriceanu nu s-a ilustrat, oare, printr-o activitate condamnabilă pentru oamenii legii? Oare a face cadou bunuri materiale şi simbolice de interes naţional nu constituie un fapt demn de o moţiune de cenzură? Oare ministrul Iorgulescu, de la Cultură, nu s-a ridicat împotriva Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, prin acţiunea lui de Moş Crăciun proregalist? Oare cazul Muzeului Enescu, încărcat de clauze testamentare, nu sfidează şi acesta legile? Nu vreau să intru într-o enumerare de asemenea probleme pe care le-am fi vrut cuprinse într-o moţiune completă de cenzură. Vrem doar să ne explicăm de ce noi nu ne putem ralia acestei moţiuni de cenzură şi, în acelaşi timp, atragem atenţia că avem şi un spirit critic, pe care-l consider necesar în cazul guvernării Tăriceanu.

Atragem atenţia că acest Guvern a acceptat o lege a minorităţilor de aspect clar anticonstituţional, prezentând-o Parlamentului, fără să ţină seamă de încălcarea Constituţiei. Deci, avem suficiente motive pentru care am putea să avem o poziţie foarte critică şi alături de P.S.D. Dar, moţiunea, aşa cum este redactată şi cum este gândită, nu ne permite acest lucru.

Îmi aduc aminte că, în decembrie 2000, am pus o întrebare noului prim-ministru, în plenul Parlamentului: de ce Programul de guvernare Năstase nu îşi propune o bătălie cu corupţia? Răspunsul dat în plen a fost uimitor - şi-l repet: "dar, de ce trebuie să ne batem cu corupţia?" Urmările se ştiu.

Partidul România Mare a considerat şi consideră că bătălia contra corupţiei este necesară mereu, pentru că dă un sens moral acţiunii politice şi face activitatea politică credibilă.

Nimic nu există fără o boltă spirituală. Ea nu se desprinde din această moţiune de cenzură a P.S.D., ceea ce constituie încă un motiv foarte important, inevitabil, pentru care ne delimităm pentru aceste abordări politice.

Incontestabil, Guvernul Tăriceanu este departe de dezideratele P.R.M. în materie de guvernare. Dar, Partidul România Mare nu vrea să participe la o destabilizare politică şi la reeditarea unei guvernări de tipul Adrian Năstase, dispreţuitoare faţă de Constituţie, faţă de societate, faţă de stat şi faţă de comunitatea naţională.

De ce să votăm pentru această moţiune de cenzură, cu 6 luni înainte de integrarea europeană? În România anului 2006, este nevoie de o altă perspectivă şi paradigmă politică, decât aceea care ne-a fost oferită prin moţiunea de cenzură.

În concluzie, ne abţinem, sperând într-o altă perspectivă de lucru. (Aplauze în Grupul parlamentar al P.R.M.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., domnul deputat Borbély László.

Urmează, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D., domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Domnul Borbély László:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Stimaţi colegi,

Eu fac parte dintre miniştrii care sunt şi parlamentari şi am o anumită experienţă parlamentară. Şi susţin cu tărie că avem nevoie de moţiuni simple, avem nevoie de moţiuni de cenzură. Orice Guvern are nevoie de moţiuni simple în Parlament, are nevoie de moţiuni de cenzură. De ce? Pentru că ne strângem rândurile, facem un inventar, vedem ce am făcut bine şi ce nu am făcut bine, pentru că nici un guvern nu este perfect. Şi cine vine aici, în faţa Parlamentului şi spune că acest guvern a făcut tot ceea ce trebuia, minte. Orice Guvern are lipsuri. Dar, totodată, eu cred că aşa este bărbăteşte şi nu cred că trebuie să ne ocupăm de lucruri ieftine şi politicianiste, cine ce numără în altă parte a baricadei, ci trebuie să numărăm legile pe care le-am adoptat, trebuie să numărăm hotărârile de Guvern pe care le-am adoptat şi trebuie să facem o analiză a Programului de guvernare.

Din păcate, am citit cu mare atenţie această moţiune de cenzură şi credeţi-mă că am făcut un inventar a ceea ce am făcut acolo unde sunt vremelnic acum, în perioada care a trecut de la preluarea guvernării, cu bunele şi relele. Am fost dezamăgit când am citit moţiunea de cenzură. De ce? pentru că, din păcate, în loc să aflăm şi să ne spună colegii din opoziţie ce n-am făcut bine, dar, documentat, cu cifre, cu date concrete, această moţiune este plină de declaraţii pur politicianiste, din care cetăţeanul de rând nu înţelege mai nimic. Expun un singur exemplu: la pag.25, se spune, printre altele: "programele începute de Guvernul social democrat au fost blocate datorită incompetenţei actualei conduceri a Ministerului Transporturilor şi au fost stopate toate programele şi contractele în derulare".

Stimaţi colegi,

În loc să fi spus "unele dintre programe" - şi atunci aş fi explicat -, "care, într-un avânt electoral, au fost pornite", ca de exemplu 9.500 de locuinţe care nu aveau acoperire bugetară în 2005 şi pentru care a trebuit să spunem pe faţă constructorilor: stimaţi constructori, trebuie să sistăm la 3.500 de locuinţe construcţia, pentru că nu avem bani în 2005, le-am desistat acum. În loc de aceste dispute bune şi care trebuie să aibă loc în Parlamentul României, se afirmă asemenea inepţii.

Haideţi să zicem lucrurilor pe nume! Pentru prima oară, - şi nu s-a spus acest lucru -, anul trecut am încheiat anul fără datorii la constructori. Am plătit toate facturile. Eu cred că este primul an, după 16 ani, când am putut să stăm în faţa constructorilor care au fost amăgiţi ani de-a rândul de guvernele care au fost înainte, am plătit toate facturile. A fost primul an - 2006 - în care astăzi Guvernul adoptă a doua rectificare în plus, din care 80% se dau în bani pentru infrastructură, pentru proiecte noi şi care sunt unele şi continuate, care au fost bune, care au fost începute de Guvernul anterior.

Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le spunem la o moţiune de cenzură, nu să aruncăm cu acuze ieftine, cu politicianisme.

Eu cred că ministerul, eu cred că este bine să o spunem, Ministerul Transporturilor, cu bune şi rele, a pornit unele programe, are grijă, totuşi, de infrastructura rurală, are grijă de unele probleme care sunt cu inundaţiile - şi nu s-a vorbit despre inundaţii. Păi, stimaţi colegi, în 2003 s-au reconstruit 34 de case care au fost construite pentru inundaţii fără licitaţie, în 4 luni de zile. Noi a trebuit să reconstruim anul trecut 1.100 de case. Le-am reconstruit; ştiu, la unele au fost probleme. Dar a trebuit să reconstruim 1.100 de case.

Guvernul, anul trecut, a alocat peste 400 de milioane de euro pentru inundaţii. Acestea sunt cifre clare şi reale.

Eu cred că aici începe un discurs, într-adevăr, constructiv, în care şi Opoziţia şi Puterea îşi spun, evident, ce au pe suflet, critică guvernarea, dar nu prin asemenea atitudini care sunt foarte departe de o analiză clară şi reală a Programului de guvernare.

Acest lucru îl propun în continuare. Haideţi să facem o analiză reală a Programului de guvernare, să vedem ceea ce a fost rău, să facem acele menţiuni care trebuie făcute, dar nu prin asemenea moţiuni de cenzură.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D., domnul deputat Mihai Tănăsescu. Se pregăteşte, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, domnul deputat Cezar Preda.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Este dezamăgitor. Am stat şi l-am ascultat pe Popescu Călin Tăriceanu, pe ceilalţi, şi-mi dau seama că, într-adevăr, proverbul care spune că "câinele moare de drum lung şi ... Tăriceanu, de grija altora", se potriveşte cel mai bine. (Aplauze în Grupul parlamentar al P.S.D.)

Eu cred că fiecare ar trebui să-şi vadă de ale lui, fiecare ar trebui să-şi analizeze ce a făcut bine şi rău şi să fie mai puţin arogant, aşa cum a fost domnul Tăriceanu astăzi, în faţa noastră.

Eu, cred, domnule Tăriceanu, că nu vă stă bine, sau poate frica, această frică pe care o aveţi vă dă dreptul să vorbiţi brutal, jignind şi spunând multe minciuni în alocuţiunea dumneavoastră.

Este lamentabil, doamnelor şi domnilor, ascultându-l pe Popescu Călin Tăriceanu, cum astăzi vine în faţa noastră şi se laudă, la 18 luni de guvernare, că a făcut bine, că a făcut lucruri să meargă nu ştiu cum ... Dar, domnia sa, din păcate, nu vede aproapele. Nu vede că, de fapt, aceste 18 luni de guvernare nu au fost decât 18 luni în care mediul de afaceri, pe care mulţi oameni din economie, foarte mulţi analişti economici şi financiari l-au criticat şi-l critică de modul de comportament primar al domniei sale şi al echipei pe care o conduce, nu ştiu cât timp de acum încolo, în acest domeniu de activitate.

Erau foarte mulţi aici şi se lăudau: domnilor, avem astăzi încă o rectificare bugetară, vom da bani extraordinar de mult! Să nu vă bucure, stimaţi colegi, acest lucru! Aceasta înseamnă lipsa de viziune, înseamnă lipsa de minimă decenţă în a drămui banul public, înseamnă minima decenţă în a restructura cheltuielile publice.

Stimaţi colegi,

Gesturile disperate ale lui Popescu Tăriceanu, prin aceste măsuri populiste, de rectificări bugetare, numai după câteva luni, arată foarte clar disperarea în care se află acest Guvern astăzi.

Vreau să vă informez, stimaţi colegi, că măsurile luate de Guvern - şi, sigur, probabil ele vor fi aprobate astăzi - vor conduce România în perioada anilor următori la lucruri foarte greu de surmontat, la lucruri care vor fi foarte complicat de pus din nou în matca lor normală.

Domnul Popescu Tăriceanu se lăuda cu Raportul Uniunii Europene, dar n-a scos o vorbă, nici pâs n-a zis de criticile pe care le-a primit domnia sa în Raportul Uniunii Europene, de criticile mari şi majore vizavi de modul în care gestionează politica fiscală şi bugetară, de modul în care i se atrage atenţia că elaborează strategiile fiscale, de modul în care se comportă faţă de oamenii de afaceri şi de "viziunea" care nu există, de fapt, pentru viitorul acestei ţări.

Acesta este Popescu Tăriceanu, care vede doar printre rânduri ceea ce este scris în aceste rapoarte ale Uniunii Europene.

Ne mândrim că, de la 1 ianuarie 2007, vom fi membri. Şi este o mândrie pentru România, dar nu cred că este meritul, în exclusivitate, al lui Popescu Călin Tăriceanu şi al echipei lui. A spune aceste lucruri înseamnă o mare minciună şi un neadevăr faţă de toţi prezenţii în această sală.

Am urmărit cu multă atenţie discursul domnului prim-ministru, în care, la un moment dat, am fost tentat să văd că se adresează partenerilor de coaliţie, şi nu semnatarilor moţiunii. Vorbea despre condiţii şi ultimatumuri. Ne aducem aminte de condiţiile şi ultimatumurile lui Dan Voiculescu puse acum câteva zile şi respinse brutal de către P.D. şi P.C. şi P.N.L. pentru renegocierea acestor probleme care frământă Coaliţia. Se făcea legătură de restructurare, că nu-i acum momentul. Sigur, voalat, se referea la criticile pe care P.D.-ul le-a adus domniei sale. Şi am avut impresia că, de fapt, dânsul citeşte nu pentru moţiune, ci citeşte pentru P.C., pentru P.D. şi pentru alţii din Coaliţie. Este foate clar că acest tip de comportament guvernamental, a la Tăriceanu, arată foarte limpede, din punctul meu de vedere, disensiunea şi lipsa de unitate care există, sau ar trebui să existe în această Coaliţie.

Spuneaţi, la un moment dat, domnule premier, că s-au tocat banii publici. Este absolut, cred eu, necorect să spui de tocatul banilor publici, când dumneavoastră, la sfârşitul anului trecut, aţi risipit peste 1 miliard de euro, având un excedent bugetar de peste 1% din produsul intern brut şi aţi reuşit performanţa pe care nimeni n-a mai reuşit-o, ca, într-o lună de zile, să ajungeţi la un deficit de aproape încă 1%. Aţi cheltuit extraordinar de mulţi bani.

Acelaşi tip de comportament îl aveţi şi astăzi, nu v-aţi schimbat cu nimic. Doriţi să rectificaţi bugetul, doriţi să majoraţi deficitul, băgaţi în boală Banca Naţională, care trebuie să mărească dobânzile şi rezervele minime obligatorii, nu vă pasă de inflaţie, nu vă pasă de nimic. Vă pasă doar să aruncaţi şi să faceţi un buget nerealist şi să vă pregătiţi de alegeri anticipate. Nu le vreţi acum, probabil. Dar, o să le aveţi, domnule Tăriceanu, şi n-o să mai fiţi prim-ministru cât de curând.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Cezar Preda, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat. Urmează domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Domnul Cezar Florin Preda:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm astăzi în faţa unui exerciţiu democratic, în faţa unui demers politic constituţional al Opoziţiei şi trebuie să tratăm acest eveniment cu respectul cuvenit. Pentru parlamentarii Partidului Democrat nimic nu este mai important decât să fii aici, acum, în sală, pentru a fi solidar cu primul-ministru, nominalizat de Alianţă şi învestit de Preşedintele României, Traian Băsescu, să pună în practică Programul de guvernare al Alianţei Dreptate şi Adevăr.

Sunt, în această moţiune, câteva aspecte reale, asupra cărora trebuie să ne aplecăm cu deosebită atenţie, dar cele mai multe sunt deformări politicianeşti ale realităţii şi ale acţiunii guvernamentale.

Respectăm atenţionările cu fundament real, respingem însă cu fermitate acuzele nefondate şi modul neprofesionist de a denatura activitatea Guvernului şi starea naţiunii.

Am urmărit foarte atent luările de cuvânt ale semnatarilor acestor moţiuni. Partidul Democrat a crezu şi crede într-o nouă clasă politică. Este o mare ruşine ce am văzut astăzi, iar partidul care se bazează pe acei politicieni condamnaţi de propria inteligenţă să rămână tinere speranţe va semna multe moţiuni simple şi de cenzură în următorii zece ani. Partidul Democrat respinge ferm acest exerciţiu de imagine neproductiv şi fără efecte reale. Partidul Democrat va vota împotriva moţiunii de cenzură introduse de PSD. (Aplauze)

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul senator, Dan Mircea Popescu din partea grupurilor parlamentare PSD.

Urmează domnul deputat Sergiu Andon din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi.

În România eşti condamnat la sărăcie dacă eşti ţăran, dacă eşti intelectual, funcţionar, muncitor mic întreprinzător, dacă ai mai mulţi copii, dacă eşti pensionar sau şomer, dacă eşti bolnav, persoană cu handicap sau ai avut ghinionul şi te-ai născut într-o zonă defavorizată a ţării.

Am numit astfel, stimaţi colegi, marea majoritate a populaţiei care se şi află într-o asemenea stare sau la limita ei. Nevoia acută a unui trai mai bun şi a unor condiţii de muncă decente, creşterile aberante de preţuri la utilităţi sau la alte produse de strictă necesitate, concedierile masive, polarizarea veniturilor prin introducerea cotei unice de impozitare, lipsa locurilor de muncă, lipsa locuinţelor, accesul tot mai limitat la educaţie şi sănătate pentru largi categorii sociale, restrângerea şi lipsirea de conţinut a programelor sociale, dar şi fenomene ca gripa aviară, inundaţiile, alunecările masive de teren au creat în această perioadă un puternic sentiment de insecuritate şi chiar de abandon al cetăţeanului român în faţa unor asemenea schimbări în lanţ.

Răspunsurile noastre individuale în faţa acestor noi realităţi se dovedesc de cele mai multe ori inadecvate şi poate până la un punct este firesc să fie aşa datorită, în primul rând, lipsei noastre de pregătire. Aceste schimbări însă, impuneau cu necesitate un răspuns adecvat, măcar din partea statului român. Răspunsurile însă fie nu au venit, fie au venit târziu, fie au cuprins de multe ori soluţii nerealiste şi aproape toate în detrimentul cetăţeanului obişnuit, astfel încât ele s-au transformat mai degrabă în factori frenatori ai dezvoltării societăţii şi ai creşterii calităţii vieţii.

Această situaţie nu este însă una întâmplătoare. Ea este consecinţa practică directă a unei guvernări de dreapta ce pune un accent deosebit pe retragerea statului din viaţa economică şi socială a ţării şi în egală măsură pe aşa zisele virtuţi reglatoare ale pieţei. Această orientare a fost evidentă încă de la prezentarea programului de guvernare din decembrie 2004, când nerecunoscându-se importanţa politicilor sociale şi de protecţie socială, pentru dezvoltarea şi modernizarea României, rolul acestora a fost mult diminuat faţă de perioada anilor 2000-2004.

De altfel, răspunsurile la adevăratele priorităţi ale populaţiei şi ale ţării sunt extrem de puţin conturate atât în documentele politice ale puterii, dar şi în bugetele de stat anuale ca expresie sintetică practică a politicilor, programelor şi măsurilor practice efective de guvernare.

În aceeaşi logică, putem întreba la rândul nostru, domnule prim-ministru, de ce nu ne propunem măsuri mult mai ferme pentru pregătirea continuă a forţei de muncă, de ce să stimulăm într-o măsură mult mai mare creşterea gradului de ocupare prin crearea unor noi locuri de muncă, de o mai bună calitate şi mult mai bine plătite? De ce nu punem un accent deosebit pe necesitatea creşterii puterii de cumpărare a salariilor şi pensiilor, acestea, fiind în continuare cu mult sub valorile anului 1989. De ce nu apare cu claritate ideea necesităţii creşterii ponderii cheltuielilor sociale în produsul intern brut? De ce nu alocăm mai mult pentru cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică?

În definitiv, de ce nu construim autostrăzi, spitale, şcoli, grădiniţe, locuinţe, drumuri, de ce nu folosim într-o măsură mult mai mare resursele materiale şi mai ales cele umane ale ţării. De ce nu facem, stimaţi colegi, din compatibilizarea modelului social românesc cu cel european, una din marile priorităţi ale României. Sigur, că aceste lucruri nu se petrec peste noapte, dar ele nici măcar nu sunt recunoscute ca priorităţi, nici măcar nu ni le propunem. Ele, pur şi simplu, nu există în viziunea Guvernului Tăriceanu. Aceasta este, de fapt, marea noastră problemă.

Stimaţi colegi, şi totuşi Guvernul s-a preocupat de ceva. S-a preocupat în primul rând să restituie integral proprietăţile unui grup restrâns de cetăţeni, aproximativ 10% din populaţia ţării. Şi aceasta chiar cu riscul compromiterii dezvoltării viitoare a României. Orice înţelegere anterioară între partidele parlamentare, cu privire la o necesară limitare în timp a restituirilor, luându-se ca an de referinţă anul 1945, dar şi la o limitare a suprafeţei de restituit, nu mai mult de 50 de ha de pădure sau teren a fost spulberată prin asumarea răspunderii Guvernului, deşi mai ales într-un domeniu atât de sensibil ca cel al proprietăţii o înţelegere se impunea. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât la momentul redeschiderii lui, procesul de retrocedare era încheiată în proporţie de 98%.

După cum, desigur, ştiţi, acest principiu de restituire ala averilor in integrum nu s-a aplicat în nici o altă ţară fostă comunistă, problema proprietăţii rezolvându-se printr-o înţelegere a partidelor parlamentare prin despăgubiri băneşti sau titluri de stat, precum şi prin restituirea parţială în natură, dar în mod proporţional cu averea deja deţinută. Consecinţa acestei aşa zise reforme o reprezintă accentuarea dramatică a polarizării sociale, a societăţii româneşti, tocmai în aceste 18 luni.

În al doilea rând, Guvernul a fost preocupat să introducă aceeaşi cotă de impozitare a veniturilor, atât pentru cei săraci, cât şi pentru cei bogaţi şi foarte bogaţi. Rezultatul a constituit şi aici accentuarea polarizării sociale, căci o minoritate de numai 9% din totalul salariaţilor s-au îmbogăţit cu valori cuprinse între 5 şi 150 de milioane de lei pe lună în detrimentul unei majorităţi de 91% care au primit în plus sume cuprinse între 75 de mii de legi şi 250 de mii de legi pe lună.

Şi această, aşa zisă reformă, este în opinia noastră vădit inechitabilă şi imorală, ea reprezentând, în fapt, o nouă capitalizare a oligarhiei economice româneşti, realizată nu prin efort propriu, nu prin dezvoltarea spiritului antreprenorial sau prin mecanisme de piaţă concurenţiale şi, dimpotrivă, printr-o măsură impusă administrativ.

În al treilea rând, Guvernul a restrâns masiv accesul universal şi egal la ocrotirea sănătăţii prin generalizarea sistemului de co-plată al serviciilor de sănătate, prin introducerea aşa numitului pachet minim şi a unui pachet de servicii medicale de bază ce consacră pentru prima oară diferenţieri vădite între diversele categorii sociale, limitând sever şi cu bună ştiinţă un drept fundamental, dreptul la sănătate pentru cei mai săraci dintre semenii noştri.

În al patrulea rând, Guvernul a redus drastic şansele egale de acces la un învăţământ de calitate, prin limitarea numărului de burse pentru elevi şi studenţi. Prin lipsa fondurilor necesare pentru reconstrucţia sistemului de învăţământ din mediul rural, prin creşterea abandonului şcolar datorită sărăciei, prin neindexarea burselor de studiu şi reducerea subvenţiilor pentru regia de cămin, prin taxe prohibitive pentru masterat şi doctorat, prin discrepanţe mari în pregătirea profesională a cadrelor didactice ca şi prin menţinerea unei salarizări nestimulative pentru creşterea peformanţei în învăţământul românesc.

Stimaţi colegi,

Toate aceste aşa zise reforme, promovate în cele 500 de zile de guvernare de dreapta au, desigur, un numitor comun. Dacă ele nu vor fi imediat stopate vor conduce inevitabil la pericolul apariţiei a două Românii care, în cel mai scurt timp, nu vor mai putea fi unite de nimic. La un pol, câteva sute de mii de persoane care pot cumpăra sănătate, educaţie, servicii de calitate, statut social şi la polul opus, o largă majoritate de excluşi care se vor chinui să supravieţuiască în sărăcie sau la marginea acesteia.

S-a guvernat clar, stimaţi colegi, în folosul a maximum 10% din populaţia ţării. Au fost şi sunt pe cale de a fi eliminate valori şi concepte naţionale şi europene, cuceriri ale anilor trecuţi, precum statul social, solidaritatea socială, coeziunea socială. S-a acţionat conştient pentru adâncirea polarizării sociale în România. Dreapta politică a orientat societatea românească exclusiv spre proprietate, ca şi cum proprietatea singură, capitalul singur ar fi suficient pentru a produce bunăstarea generală.

Ca social-democraţi, suntem în măsură să trasăm o graniţă clară în această materie, afirmând răspicat faptul că numai munca, şi anume munca de o productivitate înaltă produce bunăstare.

De altfel, societatea capitalistă dezvoltată este o societate a muncii, în primul rând, a muncii salariate. Iată ceea ce ignoră în mod voit Puterea de azi.

Bunăstarea generală nu îşi are sursa în prosperitatea celei mai înstărite pături sociale, respectiv cea a deţinătorilor de capital, aşa cum încearcă să ne convingă încă din decembrie 2004 Guvernul Tăriceanu.

În realitate, dimpotrivă, prosperitatea celor mai săraci dintre români contribuie la bunăstarea generală. De aici şi necesitatea ridicării nivelului de trai pentru cei peste 60% din populaţia ţării, cuprinşi în primele 4 grupe de venituri. Iată de ce este nevoie, pe de o parte, de politici de redistribuire a ceea ce se produce în societate în favoarea acestor oameni cu venituri mai mici, iar pe de altă parte este nevoie de o redistribuire a şanselor de a accede la bunăstare prin şanse egale la educaţie, la sănătate, la cultură, la dezvoltare economică şi socială.

Concluzia pentru noi, social-democraţii, este una singură. Starea extrem de precară în care se găseşte marea majoritate a populaţiei României nu reprezintă o chestiune conjuncturală, nu este o greşeală de moment, de etapă, ci, dimpotrivă, ea este o acţiune programată, asumată conştient şi urmărită cu perseverenţă de actuala putere de dreapta din ţară. Ea ţine de esenţa ideologiei promovate. Ea este expresia unor principii sociale profund greşite în concepţia noastră şi care conduc inevitabil la astfel de rezultate nefaste.

În viziunea Partidului Social Democrat, lucrurile trebuie schimbate din temelii, începând cu filozofia de guvernare, dar şi cu Guvernul actual.

Votul dumneavoastră, stimaţi colegi, în favoarea moţiunii de cenzură se va constituit într-un vot al unor politicieni responsabili pentru soarta ţării şi a cetăţenilor ei.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze puternice din partea PSD.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, domnul deputat Sergiu Andon. Se pregăteşte din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor preşedinţi de şedinţă.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Este dezamăgitor cum această importantă metodă constituţională de reglaj politic, moţiunile, se transformă într-un fel de joc la casele de pariuri. Nu mai contează substanţa şi realismul criticilor aduse guvernului, şansa tragerii unor învăţăminte cât contează combinaţiile de echipe pronosticuri, scoruri. Când nu sunt băşcălioase, luările de cuvânt par să plictisească, toată lumea aşteaptă butonarea voturilor ca într-o sală de jocuri electronice şi singura curiozitate ce se mai păstrează este diferenţa de puncte la care pierde echipa aflată în deplasare.

Am să încalc această rutină, în care luările de cuvânt au conţinut previzibil şi am să folosesc şansa dezbaterii, aşa cum cred că ar trebui s-o folosim: analizând exigent într-un domeniu sau altul, indiferent de votul pe care îl vom da. Supun atenţiei un domeniu asupra căruia moţiunea de cenzură a trecut mai îngăduitor, dar care consider că redevine un domeniu de flamură mare roşu aprins. Justiţia. Repet ceea ce declar în mod constant. Exprim respect faţă de meritele foarte mari ale doamne ministru Monica Macovei în privinţa schimbării mentalităţilor despre impunitate şi a cristalizării unei conştiinţe a răspunderii tuturor în faţa legii. Este un mare succes obţinut greu, pentru care ar fi fost nevoie probabil de mulţi ani. Acum e însă nevoie de construcţie şi în loc de construcţie, Ministerul Justiţiei promovează haosul. Mă opresc la un exemplu definitoriu: lupta împotriva corupţiei este blocată în punctul neintrării în vigoare a noului Cod penal. Dintr-o ambiţie deşartă şi periculoasă, Codul penal adoptat de Parlament, promulgat de preşedintele României, tipărit în Monitorul Oficial, învăţat de generaţiile noi de jurişti, aprofundat de literatura de specialitate, asimilat de întreaga lume juridică zace pe linie moartă.

În răstimp se creează o impresie de vid legislativ, instanţele bâjbâie şi succesele represive sunt foarte rare, tupeul marii criminalităţi reînvie. Tentativa de omor de la Văcăreşti - Dâmboviţa, ca să dau un exemplu recent, tratată de procurori ca legitimă apărare a lintiţei de pe baltă este un exemplu al unei confuzii instalate în domeniu.

Ministrul justiţiei pretextează că specialiştii critică acest cod. În primul rând, trebuie precizat că e vorba de specialiştii domniei sale, cei de la care provin proiectele de legi intrate în folclorul comic al acestei legislaturi, întotdeauna întârziată, întotdeauna cu ciorchini de modificări aduse din mers, ajungându-se, stimaţi parlamentari, la practica periculoasă de a se face modificări pe text, până şi după exprimarea, după votarea legilor de către dumneavoastră.

În loc să îmbunătăţească legea adoptată, constituită conform exigenţei şi directivelor organismelor europene, în loc să informeze emisarii europeni că am adoptat un cod penal ce răspunde obiectivelor stabilite, ministerul a preferat să facă valuri, să tragă semnalul de alarmă ca domnul Goe, să ne planteze steguleţe roşii unde nu trebuie, să cârpească codul penal Ceauşist, să dubleze legislaţia penală care trebuie să fie fermă şi unică.

Rostesc aceste critici pentru că moţiunea de cenzură este intitulată "Fapte şi minciuni".

Vă anunţ cu amărăciune, stimate domnule prim-ministru că iscălind expunerea de motive la Legea de modificarea a Codului penal ceauşist, aţi fost pus în situaţia să semnaţi un fals. Vă pot demonstra cu creionul în mână că documentul a indus în eroare Parlamentul, justificând modificări legislative de urgenţă a integrării care erau adoptate ad litteram încă de acum doi ani, dar a căror intrare în vigoare aţi amânat-o prin ordonanţă de urgenţă. (Aplauze)

Criticile la adresa activităţii Ministerului Justiţiei sunt mai numeroase. Am stăruit pe cea mai importantă cu exemplul cel mai de actualitate şi care se leagă de titlul moţiunii de cenzură.

Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator vor vota, aşa cum a hotărât Consiliul Naţional al Partidului pentru proptirea zidului guvernamental care se clatină, dar folosind prilejul pentru a nu reduce exerciţiul parlamentar la un joc de rummy, ci pentru a semnala chestiunile grave ale ţării. (Aplauze)

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Vă mărturisesc că, după 10 ani, în care an după an am asistat la fel de fel de moţiuni, deja am un sentiment puternic de déja vu.

Sigur, Parlamentul este o structură politizată puternic, prin partidele care sunt prezente, şi atunci când vorbim despre un subiect atât de general, cum este realitatea, ea poate fi absolut minunată dacă despre ea vorbeşte Puterea, infernal de îngrozitoare, dacă despre ea vorbeşte Opoziţia, în fiecare legislatură la fel. Seamănă foarte mult exerciţiul acesta pe care îl facem cu stilul de a face analize al marilor companii de consultanţă în care analiza este făcută pentru a consolida o decizie luată de mult în bord. Rezultatul, ca şi acolo, ţine de un raport de voturi cunoscut dinainte, şi mă întreb ce sens ar avea ca grupul nostru parlamentar să participe la acest joc cu rezultat cunoscut, fără absolut nici un rezultat însă, exact în realitatea despre care vorbim.

Acesta este motivul pentru care niciodată nu am votat moţiuni, acesta este motivul pentru care nu o vom vota nici de data aceasta. (Aplauze)

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare ale PSD, domnul deputat Marian Săniuţă.

Domnul Marian Florin Săniuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Astăzi în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului suntem puşi în situaţia de a cere retragerea încrederii acordate Cabinetului Tăriceanu, după 500 de zile de guvernare.

Au fost oare aceste 500 de zile de exercitare a Puterii proaste, foarte proaste sau, cine ştie, bune sau foarte bune? În mod cert, cei ce pot afirma aceste lucruri fără putinţa de a greşi sunt cei care ne-au ales, cei pe care îi reprezentăm şi nu de puţin ori în disputele noastre politice îi uităm cu problemele lor, cu trăirile lor, cu speranţele lor de mai bine, cu sărăcia lor.

Nu am să vorbesc astăzi, domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, despre lucruri care s-au spus sau care se vor spune de la această tribună. Voi vorbi despre fapte.

Nu am să vorbesc, domnule prim ministru, doamnelor şi domnilor miniştri şi stimaţi colegi, despre modul cum au fost destituiţi din funcţii conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor în judeţele ţării, cum s-au acordat puncte pentru aceasta, cum au fost ameninţaţi, controlaţi, şantajaţi, racolaţi, anchetaţi, iar atunci când aceşti oameni nu au putut fi dovediţi, li s-a oferit posibilitatea de a fi numiţi adjuncţi. Şi asta doar pentru că fuseseră numiţi prin concurs în condiţiile legii şi-şi făcuseră datoria în mod profesionist şi onest. Sunt multe astfel de cazuri.

Nu am să vorbesc, domnule prim ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, despre modul cum au decurs concursurile de numire a înalţilor funcţionari publici ai statului român.

Nu am să vorbesc, domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, despre racolările de aleşi locali la care asistăm. La fel, prin ameninţări, prin controale comandate, prin şantaj şi denunţuri calomnioase.

Nu am să vorbesc, domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, despre necesitatea continuării reformei la ghişeu, atât de necesare debirocratizării vieţii noastre de zi cu zi.

Ştiţi, oare, domnule prim-ministru, în câte zile, vă rog să observaţi că nu spun luni de zile, se obţin toate avizele şi autorizările necesare pentru ridicarea unei case?

Nu am să vorbesc, mult prea plictisitule, domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, despre ce au spus românii şi întreaga Europă când cetăţenii acestei ţări nu au fost lăsaţi să intre în propria ţară cu paşaportul în mână. Regimul comunist nu ne-a lăsat să ieşim, regimul portocaliu nu ne-a permis să intrăm în propria noastră ţară.

Nu am să vorbesc, domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, despre violenţa în şcoli şi din jurul acestora. Sau despre creşterea consumului de droguri în rândul tinerilor noştri. Din păcate, acest consum este mai mare de la an la an. În fine, nu am să vă vorbesc, domnule prim-ministru, despre cum a părăsit ţara cetăţeanul ceh Farantisek Priplata.

Şi nu am să vă vorbesc, domnule prim-ministru, despre achiziţiile publice, fără licitaţie care continuă. În schimb, domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri şi dragi colegi colegi, am să vă vorbesc despre Haji Mehori.

Ştiţi, domnule Tăriceanu, cine a fost Haji Mehori? În mod sigur, nu. Un om ca mine, ca dumneavoastră, un om normal, care a ales să trăiască în această ţară şi să-i reprezinte interesele. Să-i reprezinte interesele în a atragerea acelei investiţii despre care făceaţi vorbire dumneavoastră, un japonez, un japonez care a sfârşit fiind muşcat de câine lângă Palatul Victoria.

Ei bine, domnule prim-ministru şi stimaţi colegi, vinovatul pentru toate aceste lucruri a fost, evident, Bosquito. Şi trebuie să recunosc că până şi acestui Bosquito i s-a făcut cea mai amplă anchetă posibilă. Probabil că o fi fost Boschito de la PSD.

În mod cert, domnule prim-ministru, Haji Mehori reprezintă un simbol pentru că Haji Mehori a reuşit să sfârşească muşcat de câine, tocmai lângă Palatul Victoria, în acest mandat de doar 500 de zile pe care sper să le încheiaţi astăzi, pentru că, domnule prim-ministru şi stimaţi colegi, în această ţară în care până şi găinile o duc rău, oamenii sfârşesc prin a fi muşcaţi de câine.

Este trist, foarte trist, acestea sunt fapte, nu sunt minciuni şi despre aceasta, domnule prim-minsitru, voi continua să vă vorbesc.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Pentru Grupul parlamentar al PSD au mai rămas 3 minute. Mai sunt înscrişi la cuvânt domnul deputat Ioan Ghişe din partea Grupului parlamentar al PNL şi doi reprezentanţi ai Grupurilor parlamentare ale PSD.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Ghişe.

Domnul Ioan Ghişe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni,

În martie 1993, la moţiunea de cenzură depusă de Opoziţie, pentru că Guvernul FDSN condus de domnul Nicolae Văcăroiu fusese învestit cu 4 luni în urmă, fără program de guvernare, ci doar pe baza a 17 pagini, preşedintele României de atunci, domnul senator de acum Ion Iliescu spunea: "Moţiunea asta de cenzură este o obrăznicie. Opoziţia nu lasă Guvernul să lucreze." Se pare că domnul senator Ion Iliescu şi-a mai schimbat părerile, pentru că, după cum vedem, cu voia dumneavoastră este primul semnatar al moţiunii.

Abordările moţiunii cu formulări de tipul: "tembelism şi nesimţire fără limite" a miniştrilor din guvern sunt de-a dreptul jignitoare şi evidenţiază, din păcate, gradul redus de asimilare a valorilor europene la nivelul conducerii PSD. Stilul moţiunii este contradictoriu, ilogic, incoerent, marcat de un nihilism absolut, intoleranţă agresivă, spirit distructiv, dominat de frustrare şi de un subiectivism delirant.

Despre cota unică de 16 la sună se spune că a lăsat la nivelul (Râsete în sală), stimate domn am spus "sună"... (Râsete) a lăsat la nivelul populaţiei şi la nivelul societăţilor comerciale 2 miliarde de euro, dar cu toate acestea, eşecul este total. Adică, a sărăcit săracul statul tătuc, constructor al socialismului şi comunismului care ne-a dat nouă de toate până nu mai aveam de nici unele.

Adică, e grav. Românii se îmbogăţesc şi statul sărăceşte. Semnatarii moţiunii promovează ideile luptei de clasă dintre săraci şi bogaţi, ideologie atât de dragă unora dintre semnatarii de frunte. Sigur, este vorba de acei tovarăşi, cadre de bază ale fostului CC al PCR, ale conducerii superioare de partid şi de stat care nu au vrut să întineze valorile socialismului şi comunismului până când şi-au împuşcat şeful de partid.

Evident, l-au împuşcat pentru că, chipurile, dictatorul, el singur a întinat valorile socialismului şi comunismului. De aceea, stimaţi colegi de la P.S.D., tot repetăm pentru dumneavoastră sloganul "Jos comunismul!" (Vociferări din partea Opoziţiei; aplauze din partea celor aflaţi la Putere)

Este bine că unii din colegii tineri deputaţi P.S.D. au început să repete acest slogan. Ăsta este semn că poate începe reforma în actualul P.S.D., fost PDSR, fost FDSN, fost FSN, fost...fost PCR.

Iertăm, dar este bine să nu uităm şi de fapt nici Uniunea Europeană nu prea gustă ideologia asta a luptei de clasă. Acolo unde ne pregătim să intrăm se practică alte valori de multe ori chiar liberale.

În activitatea sa, Guvernul Tăriceanu, zic semnatarii moţiunii, nu a făcut nimic bun în nici un domeniu. Perspectiva este dezastruoasă şi chiar apocaliptică pe alocuri, pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale. Acum, drumul spre Uniunea Europeană e clar că e o direcţie greşită, singurele direcţii bune erau corupţia P.S.D. şi demagogia unor lideri care în focul luptei dintre ei se gratulau ca aroganţi, neşcoliţi, sau prostănaci.

Zic semnatarii moţiunii: "Românii nu trebuie să afle că în fruntea lor se află nişte incompetenţi". Bine, stimaţi colegi din P.S.D., dar s-ar putea să afle românii că ministrul P.S.D. al integrării europene a deturnat fondurile comunitare pentru firma familiei sale? Că ministrul P.S.D. al sănătăţii a plagiat, că ministrul P.S.D. al justiţiei a vândut la preţ supraevaluat unei firme de stat casa proprietate personală? Că miniştri ai cabinetului Năstase "multe case" şi-au cucerit şi consacrat în presă poreclele de "Michi şpagă" şi "Spagaton" al turismului sau consilierul "Şpăgălache"?

Asta pot să afle românii, stimaţi parlamentari ai P.S.D.? cum ar zice Ghiţă Pristanda din piesele lui Caragiale "Curat-murdar, coane Fănică!"

De fapt, dilema generată de moţiunea de cenzură este: dacă P.S.D. spune în moţiunea de cenzură mult adevăr, atunci de ce este da în atât de mare contradicţie cu rapoarttele şi aprecierile oficialilor europeni sau ale forurilor internaţionale? Cine minte? Că noi pe europeni îi ştiam oameni serioşi.

Stimaţi colegi,

Zboară păsărelele pe deasupra P.S.D.-ului vopsit în roşu. (Vociferări din partea Opoziţiei)

Concluzii: conjunctura prezentului arată că la aproape doi ani de guvernarea Coaliţiei condusă de Alianţa P.N.L.-P.D., P.S.D. rămâne lipsit de credibilitate. Scorul P.S.D. în sondaje de opinie este între 20 şi 25%, cu 10% mai puţin decât la alegerile din 2004, iar în faţă este perspectiva Congresului P.S.D. din martie 2007, cu frământările interne şi lupta dintre lideri.

Ce evidenţiază moţiunea? Ignorarea sau necunoaşterea realităţii şi subiectivismul exagerat sau rea-credinţă a semnatarilor moţiunii. Disperarea P.S.D. pentru blocajul în care se află şi zbaterea acestuia pentru a mima capacitatea de alternativă reală la actuala putere.

Încercarea P.S.D. de a prezenta situaţia ţării ca fiind catastrofică şi dezastruoasă, având chipurile ca şi soluţie unică necesitatea accederii la guvernare a P.S.D.-ului, partid care a promovat miniştrii corupţi şi demagogi aflaţi în contradicţie cu valorile europene.

Moţiunea în forma prezentată seamănă mai mult cu propaganda politică a stângismului nostalgic şi nereformat şi care duce lipsă de soluţii concrete şi adaptare la realităţi. Descoperim că scopul moţiunii este inducerea în eroare a opiniei publice prin prezentarea deformată a unei realităţi evidente.

România va deveni membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, în mare măsură şi cu voia dumneavoastră sperăm, şi datorită Guvernului Tăriceanu. Avem două propuneri: unu, luăm act de ceea ce propune constructiv P.S.D.-ul în moţiune şi dacă apar astfel de propuneri pentru îmbunătăţiri de politici publice, e bine, deşi n-am prea găsit, şi dacă propunerile conduc la soluţionarea unor crize şi disfuncţii de sistem, iarăşi ar fi bine.

Doi, respingem demagogia şi populismul P.S.D.-ului prin votul liberalilor şi al parlamentarilor Coaliţiei de guvernare, vot dat împotriva moţiunii. Cât despre procedura necesară României pentru a finaliza dorinţa "Jos comunismul", rămâne cum am stabilit. (Aplauze din partea celor aflaţi la Putere)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul senator Vasile Dâncu.

Domnul Vasile Dâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Eu sunt ardelean şi nu mă pricep la băşcălie, n-am nici umor, probabil, de aceea o să mă refer foarte serios la această moţiune şi la răspunsul dumneavoastră în scurtul timp care-l am.

Eu înţeleg că vă enervează moţiunile de cenzură, pentru că şi pe noi ne enervează, şi noi ne-am săturat să vă tot spunem anumite lucruri şi să nu le băgaţi în seamă.

De asemenea, înţeleg că nu vreţi să primiţi lecţii. Nici noi nu suntem fericiţi să dăm lecţii şi nici să facem acest exerciţiu de democraţie. Însă aş vrea, domnule prim-ministru, să vă prezint foarte scurt, să încerc să vă prind într-un joc la trei exerciţii. Nu lecţii. Nişte exerciţii.

Primul se referă la statutul nostru, al ardelenilor care venim în Parlamentul României, indiferent de partid. Şi mă refer la autostrada Transilvania. După ce s-a instalat Guvernul pe care-l conduceţi, noi am primit cu speranţă acest lucru pentru că un Guvern liberal dezvoltă investiţiile. În prima săptămână de guvernare, ne-aţi spus următorul lucru: autostrada Transilvania nu este de interes naţional, este de interes regional.

Domnule prim-ministru, naţiunea română nu se întinde şi în Transilvania? Am văzut colegii noştri din PNL, din PD, din UDMR, vin la Cluj sau în alte judeţe şi fac conferinţe de presă în care cer demisia unor miniştri din guvern. Este penibilă situaţia lor, pentru că sunt puşi într-o situaţie de totală necredibilitate. trebuie să ne răspundeţi la o întrebare, sau să ne răspundem cu toţii la o întrebare: unde identifică România interesul naţional? Unde se fixează interesul naţional? La Rast, la Vadu Roşca sau la Târlişua în Bistriţa-Năsăud, unde este vorba de viaţa oamenilor. Este interes naţional sau este interes local, sau interes regional?

Un al doilea lucru pe care aş vrea să-l spun este legat de acordul pe care l-a făcut Guvernul Tăriceanu cu Ungaria şi Fundaţia Gojdu. Noi, românii ardeleni, suntem cei mai fericiţi atunci când se fac relaţii bune cu Ungaria. Pentru că noi vrem să trăim într-o convieţuire perfectă, dacă se poate, în Transilvania.

Guvernul României însă a reuşit să construiască o fundaţie căpuşă prin care a deposedat românii din Transilvania, românii ortodocşi, de un patrimoniu de...îl estimează unii la 3 sau 4 miliarde de dolari. Biserica ortodoxă a fost nesocotită şi jignită prin această acţiune a Guvernului pe care îl conduceţi.

Domnule prim-ministru, probabil că n-aţi vrut să ostilizaţi Transilvania şi nici n-aţi vrut să ne jigniţi nici pe noi, cei care venim din Transilvania, însă credem că este o greşeală faţă de populaţia din Transilvania şi orice acord se poate renegocia. Aici vine întrebarea: Guvernul României sau România este o ţară care nu mai poate să spună nu? Deci noi nu mai avem posibilitatea de negociere nici măcar cu vecinii.

Şi, în fine, m-aş referi la un al treilea lucru şi cu asta aş vrea să închei. Descentralizarea. Am văzut în aceste zile că vă opuneţi iniţiativei unui ministru al Guvernului dumneavoastră, o iniţiativă privind descentralizarea care este esenţială pentru europenizarea noastră, pentru integrarea noastră europeană.

De asemenea, am văzut că încă de la venirea dumneavoastră la guvernare, aţi înfiinţat o Direcţie generală de administrare a marilor contribuabili prin care toate marile firme care sunt contribuabile la buget nu mai finanţează bugetele locale, finanţează capitala, finanţează bugetul de stat. Firmele din Transilvania, avem câteva sute de mari firme din Transilvania care nu mai contribuie la judeţele noastre, contribuie la bugetul general, pierderea, calculată de presă pe un an, numai în judeţul Cluj este de 800 de milioane de euro. Cel puţin asta este o chestiune calculată de presă. Şi prin acest lucru noi vedem că se face o descentralizare inversă, de fapt se face o recentralizare.

Şi aş vrea să închei, domnule prim-ministru, invitându-vă dacă veniţi la Cluj să vedeţi un grafiti care pe mine, ca profesor de semiotică, mă pune întotdeuna în dificultate. Nu ştiu cine l-a scris şi nu ştiu ce a vrut să spună cu asta. Este un grafiti pe un zid mare unde scrie: "Ungurii sunt trişti". Acum eu nu ştiu cel care a scris acolo, e scris în limba română, a fost român şi a vrut să-şi bată joc de unguri, nu ştiu, a fost un ungur care a vrut să transmită o stare de nemulţumire. Vreau să vă spun că s-ar putea ca acest grafiti să se completeze: "Românii plus ungurii sunt trişti în Transilvania din cauza unor acţiuni ale Guvernului".

De aceea, o să fac apel la prietenii şi colegii mei navetişti din Transilvania, din toate partidele, ştiu că unii dintre dumneavoastră şi toţi sunteţi oameni serioşi, dar unii n-o să votaţi împotriva Guvernului dumneavoastră, pentru că loialitatea este pentru ardeleni un lucru foarte important, este o valoare importantă, dar sper că veţi fi de acord cu mine că trebuie să ne luptăm pentru ca acest guvern să nu mai nesocotească drepturile românilor, indiferent de unde ar fi, din Moldova, din Oltenia, din Dobrogea, din Transilvania. Pentru că acest tip de centralizare şi acest tip de dispreţ pentru teritoriu este păgubitor pentru România.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Timpul alocat Partidului Social Democrat a fost depăşit cu 5 minute şi voi avea rugămintea, în aceste condiţii, la ultimul vorbitor din partea Partidului Social Democrat să rămână pentru următoarea moţiunea de cenzură.

Înainte de a da în încheiere cuvântul domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, am cel puţin un drept la replică solicitat din partea domnului deputat Victor Ponta.

Dacă sunt şi altele, aştept intervenţii. (Din sală se strigă că domnul deputat Ponta are voie doar un minut să vorbească)

Fără îndoială că un minut, da, ştie domnul Ponta.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsul nostru coleg, domnul Meleşcanu, m-a criticat, sigur, pentru un ton mai dur, mă aşteptam să-l critice şi pe colegul nostru Antonescu. Mai puţin importă asta. Important este că pe un ton mai dur sau mai blând, cum vreţi dumneavoastră, încercam să reamintesc şi domnului Tăriceanu şi colegilor dânsului de cabinet, că nu mai guvernează P.S.D.-ul.

Am ascultat astăzi colegii liberali, democraţi, vorbind de P.S.D. De un an şi jumătate, cel puţin, la sănătate este un ministru al dumneavoastră. Nu mai daţi vina pe alţii, că nu vă foloseşte la nimic în Parlament. La mediu este un ministru al dumneavoastră. La educaţie este un ministru al dumneavoastră. Deci, dincolo de cine este mai glumeţ sau cine este mai rău cu ceilalţi, asumaţi-vă această răspundere. Şi spuneţi oamenilor de ce miniştrii respectivi sunt foarte slabi sau nu-şi fac treaba. Că altfel, dacă o să ne spuneţi ce a făcut Mircea Geoană, ce a făcut Victor Ponta, e foarte drăguţ pentru noi, dar nu pentru oamenii care au nevoie de medicamente, care au nevoie de ajutor la inundaţii, care au nevoie să afle cum e cu găinile acelea omorâte. Asta am încercat. Şi vreau să mă înţeleagă domnul Meleşcanu că pe un ton mai dur încercam să-i aduc aminte domnului Tăriceanu că guvernează România. Şi o guvernează prost.

Mulţumesc. (Aplauze din partea Opoziţiei)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Nemaiexistând alte intervenţii, dau cuvântul domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, în încheierea lucrărilor.

Domnule prim-ministru, mai aveţi 12 minute.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor,

Vă spun sincer că mă aşteptam ca dezbaterea de astăzi să ridice într-adevăr nişte probleme cărora să merite să le răspund. Şi, din păcate, cu o singură excepţie, toţi cei care au luat cuvântul de la P.S.D. nu au făcut altceva decât să confirme ceea ce am spus mai devreme. Vorbe goale, aruncate în vânt. Şi unii s-au distins mai mult decât alţii. Am remarcat însă, şi poate spre norocul dumnealui, domnul Vasile Dâncu care a luat cuvântul la sfârşit şi care, într-adevăr, a ridicat trei probleme cărora consider că trebuie să le dau un răspuns chiar dacă ele nu fac parte din textul moţiunii de cenzură. Şi-i mulţumesc domnului Dâncu că dovedeşte că poate să existe şi o altfel de atitudine chiar dacă nu suntem de acord pe chestiunile care le-a ridicat şi vă voi explica de ce.

Cred că aceste probleme fac sens să fie discutate pentru că sunt în interesul oamenilor, în interesul celor care ne-au votat şi care aşteaptă de la noi decizii de responsabilitate. Aşadar, permiteţi-mi, cu toată consideraţia, domnule Vasile Dâncu, să vă punctez câteva dintre elementele care le-aţi ridicat. În primul rând, cu Autostrada Transilvania. Vreau să înţelegeţi că orice autostradă din România este de interes naţional. Şi autostrada Transilvania este de interes naţional dar, în acelaşi timp, mă simt obligat să vă spun că Guvernul din care aţi făcut parte a semnat nişte angajamente care-l obligau să şi le îndeplinească, şi anume să realizeze, în mod prioritar, coridorul IV paneuropean până să se ocupe de altceva. Decât dacă ar fi avut posibilitatea să lucreze două autostrăzi simultan, atunci, sigur că nimeni n-ar fi avut nici un fel de comentariu, nici eu, bineînţeles, pentru că orice autostradă are nişte valenţe care o fac necesară, infrastructura fiind, evident, atât un mijloc de dezvoltare economică prin investiţia în sine, cât şi un mijloc de atragere a investiţiilor de-a lungul acestei autostrăzi.

Am mai avut o problemă suplimentară pe care nu trebuie s-o neglijaţi. Contractul, aşa cum a fost negociat de Guvernul din care aţi făcut parte, prevedea contrar legilor în vigoare plata unui avans de 250 de milioane, fără ca să existe necesitatea decontării acestor sume pe baza realizării lucrărilor.

Cu alte cuvinte, Guvernul român împrumuta firma americană Bechtel, nu cred că avea nevoie, în particular v-aş spune care este bănuiala mea pentru care a făcut acest gest, pe durata execuţiei lucrării. Deci, 250 de milioane de euro împrumutaţi pe 8 ani. Am renegociat acest lucru cu firma americană care a înţeles că trebuie să se conformeze legilor statului român. Şi din acel moment am prevăzut sumele necesare la buget în aşa fel încât lucrările autostrăzii, în folosul nu numai al transilvănenilor, pe care-i respect foarte mult, dar în folosul tuturor românilor, să poată redemara. Şi am să vă invit când voi merge împreună cu ministrul transporturilor, ca parlamentar transilvănean, să vedem cum decurg aceste lucrări.

Aţi ridicat a doua problemă în legătură cu Fundaţia Gojdu. Vreau să vă spun că Guvernul nu are nici cea mai mică intenţie şi acordul nu are nicidecum în vedere anularea posibilităţilor ca Fundaţia Gojdu din România, care a fost înfiinţată cu ajutorul Guvernului şi al Bisericii ortodoxe române, să poată oricând să revendice patrimoniul.

În ceea ce priveşte cifrele pe care le-aţi menţionat, de ordinul miliardelor, am anumite îndoieli dar nu sunt specialist, Ministerul de Externe vă stă oricând la dispoziţie cu explicaţiile necesare ca să vedeţi că nici un drept al românilor nu a fost amputat prin acest acord.

În al treilea rând, în legătură cu subiectul descentralizării. Nu sunt în nici o contradicţie nici cu ministrul meu, domnul Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor, şi nici cu problema în sine. A fost o întrebare pe care am primit-o şi care nu avea nici o legătură cu declaraţia domnului Vasile Blaga şi căreia i-am răspuns.

Vă pot spune întrebarea care mi-a fost pusă de către un ziarist: ce părere aveţi despre trecerea autorităţilor şi agenţiilor existente în momentul de faţă în subordinea administraţiei centrale? Şi răspunsul a fost pe măsură. Nu era vorba despre o descentralizare în sensul de care vorbiţi dumneavoastră, pe care am susţinut-o, ca probă pachetul de legi pe care l-am promovat în această direcţie şi, nu numai atât, dorinţa pe care mi-am exprimat-o în repetate rânduri şi la care aş invita şi Opoziţia să participe şi anume aceea de a lucra mai departe pe proiectul unei descentralizări accentuate în aşa fel încât, printre altele, să aducem Puterea cât mai aproape de cetăţean, decizia politică cât mai aproape de cetăţean, să existe controlul cetăţeanului asupra acestei decizii să putem nu în ultimul rând să majorăm capacitatea de absorbţie în privinţa fondurilor europene.

Aţi făcut referire la un grafiti la sfârşit care v-a pus pe gânduri. Şi pe mine mă pune pe gânduri acest grafiti, dar nu vreau să-l interpretez pentru că prefer să vă spun care este reacţia oamenilor pe care i-am văzut ieri mergând în Transilvania în judeţul Bistriţa Năsăud, unde am întâlnit într-o localitate oameni într-adevăr loviţi de o grea încercare. Au fost în acea localitate, la Târlişua, nu mai puţin de 6 persoane decedate şi sunt încă 3 dispărute. (Din sală i se strigă că nu este adevărat, sunt mai multe persoane decedate şi dispărute)

Lăsaţi-mă că ştiu mai bine!

Vreau să vă spun că am stat de vorbă cu oamenii şi oamenii dădeau dovadă de o stare de spirit care efectiv m-a surprins, m-aşteptam să vină cu plângeri, cu anumite solicitări. Erau oameni care dădeau dovadă de o anumită forţă de caracter, oameni care îmi spuneau că vă mulţumim pentru ajutor, dar să ştiţi că facem treaba şi singuri şi toată comuna era la treabă.

Sunt oameni care dovedeau că au încredere în viitor şi muncesc pentru bunăstarea lor. Aşa încât, aş spune că optimismul acestor oameni este mai încurajator şi mi se pare mai substanţial decât poate grafiti-ul scris de o persoană pe care l-aţi văzut dumneavoastră la Cluj.

Şi acum, în final, pentru că nu vreau să vă ţin foarte mult, foarte puţine am de spus în legătură cu intervenţiile celorlalţi antevorbitori din partea Partidului Social Democrat. Ce am remarcat în ultima vreme este că P.S.D.-ul are o evoluţie marcantă, de la culoarea albastră, a trecut acum la culoarea roşie şi probabil sub imperiul lecturilor prolecultiste cu Mitrea Cocor şi al sfătuitorului şefului partidului dumneavoastră, domnul fost ministru, aţi adoptat şi un simbol nou care sunt cocorii.

În sfârşit, cred că trebuie să remarcăm acest lucru, este un lucru care sigur înseamnă o schimbare fundamental a partidului. Sub conducerea actuală, se poate vedea foarte simplu că P.S.D.-ul, în loc să evolueze, involuează şi acest lucru este certificat de sondaje. Motivul este simplu. Aşa cum s-a demonstrat şi astăzi, în afară de vorbe goale, nimic altceva. Şi la acest lucru ce replică aş putea să vă dau?

Am remarcat că P.S.D.-ul a prins curaj mai ales acum când are în sondaje numai 20% şi este evident că la P.S.D. relaţia curaj-prezenţă în sondaje este invers proporţională. Când aveau 35% păreau să fie mai puţin vocal decât sunt acum.

Sigur că am observat, astăzi, că liderul partidului dumneavoastră îşi face iluzii că o să ajungă prim-ministru. Sigur că un viitor prim-ministru poate să se găsească în această sală, dar în mod sigur acesta nu cred că va fi domnul Geoană.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Opoziţiei; Domnul deputat Mircea Geoană doreşte să intervină)

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu, îmi pare rău, dar n-aţi fost atacat. Nu aţi fost atacat. Nu, nu. A fost de bine, îmi pare rău. Domnule Geoană, n-aveţi drept la replică că nu vi s-a spus numele. (Vociferări din partea deputaţilor din P.S.D.)

Cu cea mai mare plăcere vă dau atunci cuvântul, dar vă atrag atenţia că, conform procedurii, miniştrii prezenţi în sală pot vorbi oricând şi atunci şi domnul prim-ministru dacă doreşte poate vorbi după dumneavoastră.

Domnul Dan Mircea Geoană:

Voi fi scurt. Îmi pare rău că n-aţi auzit ultima parte a intervenţiei domnului Tăriceanu.

Nu ştiu dacă dintre cei prezenţi în sală o să fie viitorul sau viitorii prim-miniştri, şi sper să fie foarte mulţi din generaţia mai tânără. Dar, în mod cert, nu-mi aduc aminte să-l fi văzut pe domnul Tăriceanu o dată cu prezenţa preşedintelui Traian Băsescu aici şi bănuiesc că undeva pe zona aceea unde stăteau sfătuitorii prezidenţiali se pregăteşte un nou prim-ministru din partea liberalilor. (Aplauze din partea Opoziţiei)

În al doilea rând. domnule prim-ministru, Guvernul din care am făcut parte şi am făcut parte cu mândrie, nu numai că putea să lucreze la o autostradă, dar puteam să lucrăm la trei autostrăzi în acelaşi timp. Şi pe coridorul IV şi autostrada soarelui către Constanţa şi către Transilvania. Faptul că nu faceţi nimic, nu înseamnă că acest lucru nu poate fi făcut.

Ceea ce mă surprinde în mod plăcut este că pe domnul prim-ministru şi pe domnul Crin Antonescu i-a apucat grija de P.S.D., cu ce se întâmplă cu frământările din P.S.D.

Domnule Antonescu, în urmă numai cu două săptămâni, vorbeaţi despre primul ministru pe care l-aţi apărat cu destul de mult talent astăzi, spunându că a propagat clientelismul politic şi că este un guvern de lăcomie format din intimi, că este o structură hipertrofiată, excesivă şi birocratică şi că-l somaţi să spună de unde a luat banii pentru fluturaşi, 4 milioane din banii bugetarilor, cu care şi-a făcut reclamă zâmbitoare. Când vorbeaţi adevărat?

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule senator, aţi depăşit timpul de intervenţie.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Iar ultimul cuvânt, pentru că a folosit o analogie simpatică, cu Sfântul Francisc, eu cred că liberalilor şi Guvernului pe care-l conduc, şi domnului Antonescu în particular, nu li se potriveşte atât de mult sutana de franciscani, ci sutana angelică de iezuiţi. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Da, drept la replică domnul Crin Antonescu.

După aceea, domnul prim-ministru.

Domnul Laurenţiu George Crin Antonescu:

Sunt onorat, domnule preşedinte Geoană, să mă citaţi fără să vă fi trimis, încă, eu - undeva - ambasador. (Aplauze.)

Dar vreau să vă atrag atenţia, pentru că vă ştiu un intelectual, care aţi citat foarte corect din de Gaulle la un moment dat, alături de primul-ministru, aveţi lecturi comune, n-aţi citat cu toată acribia: banii pentru fluturaşi eu ştiam de unde erau, erau bani publici. Eu am întrebat de ce s-a întâmplat asta, şi nu retractez nici un fel de afirmaţie. (Aplauze.)

Nu m-aţi citat exact, dar ceea ce am spus sau am întrebat pe primul-ministru rămâne absolut valabil, din punctul meu de vedere, după cum rămâne absolut valabil ceea ce azi am avut onoarea să spun şi despre dumneavoastră, şi despre partidul dumneavoastră. Pe curând.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul prim-ministru.

Nu se dă drept la replică la dreptul la replică, conform procedurii, îmi pare rău.

Păi, da, dar era în drept la replică, şi nu se dă drept la replică la drept la replică, după cum bine cunoaştem.

Domnul prim-ministru, şi încheiem dezbaterile.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Stimate doamne şi domni senatori şi deputaţi,

Sigur că preşedintele P.S.D., şi n-am să vă pronunţ numele, ca să nu vă las să vă agitaţi degeaba, să mai cereţi dreptul la replică, ne-a mai făcut - pentru ultima oară astăzi - demonstraţia că nu este capabil să articuleze decât vorbe goale, aruncate în vânt, şi să ne demonstreze cât de aerian este, la fel ca pe vremea când era patron al Ministerului Afacerilor Externe. Probabil că domnia sa, după modelul satelor lui Potenkin, care a fost des utilizat în partidul din care faceţi parte, când zburaţi pe deasupra altor ţări, că geografia României mi-am dat seama de mult că n-o cunoaşteţi, aţi asimilat autostrăzile din Austria cu cele din România.

Deci, să ştiţi că am fi dorit cu toţii să trăim momentul în care se lucrează, în perioada în care aţi fost în Guvern, la trei autostrăzi deodată.

Din păcate, s-au făcut nişte eforturi pe proiectele care au fost pregătite în perioada '96 - 2000, şi care au dus la realizarea autostrăzii Bucureşti-Feteşti-Drajna. S-ar putea ca aceste lucruri să nu vă placă, dar acesta este adevărul adevărat. Ştiţi foarte bine că un kilometru de autostradă, ca să fie dat în funcţiune, trebuie să fie pregătit cu 4 până la 5 ani înainte, aşa încât kilometri de autostradă care s-au făcut în România, în perioada 2000 - 2004, nu sunt datorită meritelor dumneavoastră.

Vă mulţumesc. Şi, rămâne să mai învăţaţi, domnule Geoană!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Nu se dă drept la replică la dreptul la replică, după cum bine ştim.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Urmează votul asupra moţiunii de cenzură.

Vă consult dacă sunteţi de acord asupra a două chestiuni procedurale: prima chestiune procedurală, ca odată cu înmânarea bilelor, să se înmâneze şi cele trei buletine de vot pentru cele trei organisme pe care le supunem aprobării, astfel încât să nu se citească catalogul de două ori. (Vociferări, rumoare.)

Nu sunteţi de acord, nu-i nici un fel de problemă, mai stăm. Eu vă consult, însă.

Imediat vă dau cuvântul pe procedură, domnule senator.

Cea de a doua chestiune procedurală, dacă sunteţi de acord ca înainte de purcederea la votul pentru moţiunea de cenzură, să adoptăm cele două hotărâri - una de prelungire a mandatului la C.N.A., una de înlocuire a unei persoane la Comisia pentru problemele revoluţionarilor.

A cerut cuvântul, pe procedură, domnul senator Geoană, mai întâi.

După aceea, dumneavoastră, domnule deputat Dumitrescu.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Numai la procedură, şi cred că trebuie să ne îndreptăm către vot şi după aceea către lucrurile care stau în faţa Parlamentului României.

Domnule preşedinte,

Grupul parlamentar al P.S.D. este împotriva propunerii dumneavoastră. În primul rând, trebuie să procedăm la votul pe moţiunea de cenzură. Este un lucru clar, trebuie să-l finalizăm. Şi, după aceea, bineînţeles, trebuie să mergem mai departe.

Din punct de vedere al unui punct de pe ordinea de zi de astăzi, un punct de vedere, un punct extrem de important, şi Guvernul, reprezentat aici de primul-ministru Tăriceanu, a şi emis o ordonanţă de urgenţă privind Legea Curţii de Conturi, aş vrea să vă informez şi să solicit să scoatem de pe ordinea de zi această dezbatere şi numirile, pentru că în urmă cu câteva minute, Curtea Constituţională a respins Legea nr.47/1992 cu privire la ordonanţa pe care cu extrem de multă competenţă Guvernul a elaborat-o. Deci, este neconstituţională, şi vă solicităm în mod formal să o eliminaţi de pe ordinea de zi de astăzi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am luat cunoştinţă de acest punct şi, evident, că pct.4 de pe ordinea de zi nu mai poate face obiectul votului de astăzi.

Înţeleg, însă, că din partea Grupului parlamentar al P.S.D. se manifestă dezacordul şi faţă de celelalte voturi, desfăşurarea celorlalte voturi în paralel cu votul la moţiunea de cenzură.

Nu-mi rămâne decât să consult.

Procedură, domnul Dumitrescu.

Domnul Sorin Cristian Dumitrescu:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

N-aş fi vrut să intervin de la acest microfon dacă băşcălia la care am asistat astăzi în Parlamentul României nu m-ar fi ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat,

Vă invit să vorbiţi pe procedură. Discutăm despre modalitatea de vot a moţiunii.

Domnul Sorin Cristian Dumitrescu:

Procedură, domnule preşedinte, pentru că dumneavoastră nu aveţi dreptul, chiar dacă sunteţi nou în această funcţie, şi tânăr, aceasta nu este neapărat o virtute, să supuneţi votului lucruri care sunt absolut neregulamentare.

Adică, dumneavoastră, în lipsă de respect faţă de o instituţie fundamentală a Constituţiei, care este moţiunea de cenzură, vreţi să amestecaţi, ducând în derizoriu un vot, faţă de un vot care este atât de important, cel care priveşte însăşi instituţia guvernamentală.

Venind cu această propunere şi dorind să o supuneţi la vot, şi prin forţa majorităţii s-o introduceţi, arătaţi că sunteţi nerespectuos faţă de regulament, nerespectuos faţă de Constituţie şi nerespectuos faţă de cei care se află în această sală.

Mă scuzaţi că sunt indignat, dar la ceea ce am asistat astăzi în Parlamentul României, după 14 ani de parlamentarism, mă faceţi să-mi fie ruşine.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

S-au mai înscris la cuvânt pe procedură domnul Lucian Bolcaş şi domnul Eugen Nicolicea.

La sfârşit, o să-mi permit să-i răspund domnului Dumitrescu pentru afirmaţiile pe care le-a făcut, de la tribună, bineînţeles.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Cred că discuţiile sunt absolut inutile. Este binevenită atenţionarea făcută de domnul preşedinte Geoană în legătură cu decizia Curţii Constituţionale.

Ca să nu avem atâtea discuţii pe procedură, eu vă rog să respectaţi ordinea de zi care a fost aprobată prin votul plenului. Şi, în condiţiile în care se ajunge la punctul care a necesitat intervenţia Curţii Constituţionale, să-l supuneţi tot votului plenului, ca să fie amânat în discutarea sa de pe ordinea de zi. Şi cu asta am rezolvat toate problemele.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

În primul rând, propunerea dumneavoastră încalcă ordinea de zi, aşa cum a spus colegul Bolcaş.

Iar a doua chestiune este că amestecaţi două sisteme de vot: votul cu bile nu se poate amesteca cu votul pe buletine de vot şi nu există nici un fel de precedent. Există posibilitatea, dacă avem acelaşi tip de vot, spre exemplu cu buletine de vot, să dăm două voturi sau trei simultan, dar niciodată nu s-a procedat ca votul cu bile să fie amestecat pe un vot cu buletine de vot.

De asemenea, cred că este foarte importantă o moţiune de cenzură, şi nu trebuie fragmentată şi amestecată cu alte subiecte. Să nu cădem în derizoriu, inventând proceduri care dăunează.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Bolcaş are dreptul la replică.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Regret, nu am spus că propunerea domnului preşedinte încalcă regulamentul. Eu am dorit numai să se respecte ordinea de zi. Înţeleg ce înseamnă o propunere lucrativă, dar care n-a fost primită de domniile voastre.

Nu cred că din acesta trebuie să facem un capăt de ţară, şi-mi permit să spun, şi să politizăm lucrurile, întrucât ştiu şi eu greutatea de a sta pe "scaunul electric" prezidenţial.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu insist asupra acestei proceduri. Timpul dumneavoastră este la fel de important ca şi al nostru, al tuturor. Vom sta aici până vom finaliza ordinea de zi, după cum am stabilit programul de lucru.

Urmează votul asupra moţiunii de cenzură.

Vă reamintesc că, potrivit art.113 din Constituţie, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Votul este secret şi se exprimă cu bile.

În conformitate cu art.74 şi art.81 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, fiecare deputat şi senator primeşte o bilă albă şi una neagră. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru moţiunea de cenzură. Bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra moţiunii.

Domnii chestori sunt rugaţi să-şi ocupe locul pentru a înmâna bilele.

De la Senat, rog un chestor din partea Puterii, că văd că domnul Zgonea s-a oferit deja de la Cameră.

Domnul chestor Păcuraru, poftiţi!

O să începem la vot cu Senatul, întrucât Senatul are lucrări în plen, în această după-amiază.

Bineînţeles, conform unei cutume, membrii Guvernului, cu acordul dumneavoastră, vor vota primii.

Îl rog pe domnul secretar Gheorghe Funar să citească lista membrilor Senatului.

Am, de asemenea, rugămintea ca membrii Guvernului, dacă doresc, să treacă pe la chestori şi vor fi înregistraţi pentru a putea vota.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Permiteţi-mi să încep lecturarea listei senatorilor.

- Antonie Ştefan-Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaş Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent - nu votează
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Bobeş Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - absentă
- Cioroianu Adrian Mihai - prezent
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - prezent
- Corodan Ioan - prezent - nu votează
- Cozmâncă Octav - prezent
- Creţu Corina - prezentă
- Creţu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaş George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent - nu votează
- Dinescu Valentin - prezent - nu votează
- Dîncu Vasile - prezent
- Duca Viorel Senior - absent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - nu votează
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - prezent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent - nu votează
- Găucan Constantin - prezent - nu votează
- Geoană Mircea Dan - prezent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Haşotti Puiu - absent - concediu medical
- Ilaşcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - prezent
- Iluşcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - prezent - nu votează
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioţcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezentă - nu votează
- Lupoi Mihail - prezent
- Maior George Cristian - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - prezent
- Meleşcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuţă Mircea - prezent
- Mihăiescu Eugen - prezent - nu votează
- Mihăilescu Petru Şerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă - nu votează
- Moraru Ion - prezent
- Morţun Alexandru Ioan - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Neagoe Otilian - prezent
- Néméth Csaba - prezent
- Nicolae Şerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereş Alexandru - prezent
- Pete Ştefan - prezent
- Petre Maria - prezentă
- Petrescu Ilie - prezent - nu votează
- Popa Aron Dan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Popescu Mihail - absent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - prezent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent - nu votează
- Stănoiu Mihaela Rodica - absentă
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Şerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karkoly Ferenc - prezent
- Şerbănescu Verginia - prezentă
- Şerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Şereş Ioan-Codruţ - prezent
- Ştefan Viorel - prezent
- Şter Sever - prezent
- Talpeş Ioan - absent - învoit
- Tănăsescu Claudiu - prezent - nu votează
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - absent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - absent
- Tudor Corneliu Vadim - prezent - nu votează
- Ţâbuleac Mihai - prezent
- Ţîrle Radu - prezent
- Ţicău Adriana Silvia - prezentă
- Ungheanu Mihai - prezent - nu votează
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaş Verginia - prezentă - nu votează
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - prezent

Aş vrea să întreb, dacă dintre colegii absenţi la prima lectură, au mai venit?

- Ciornei Silvia - absentă
- Diaconescu Cristian - prezent
- Duca Viorel Senior - absent
- Filipescu Teodor - absent
- Frunda Gyorgy - absent
- Ilaşcu Ilie - prezent - nu votează
- Păunescu Adrian - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - absent
- Stănoiu Rodica Mihaela - absentă
- Terinte Radu - absent
- Toma Ion - prezent

- Mulţumesc, doamnelor şi domnilor senatori.

Domnul Bogdan Olteanu:

Îl rog pe domnul secretar Dan Radu Ruşanu să citească lista deputaţilor.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă
- Adomniţei Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almăşan Liviu - absent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andea Petru - prezent
- Andon Sergiu - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Andreica Romică - prezent
- Antal Árpád-András - prezent
- Antal István - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardelean Cornelia - prezentă
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - absent
- Baban Ştefan - prezent -nu votează
- Bara Nicolae - prezent -
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bardan Cornel Ştefan - prezent
- Bădălău Nicolae - prezent
- Băeşu George - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbuleţiu Tiberiu - prezent
- Becsek-Garda Dezso-Kalman - prezent
- Becşenescu Dumitru - prezent - nu votează
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - absentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - prezent
- Bolcaş Lucian Augustin - prezent - nu votează.
- Bonis Istvan - prezent
- Borbély László - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brânză William Gabriel - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - prezentă
- Buciu Angela - prezentă - nu votează.
- Buciuta Ştefan - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buşoi Cristian Silviu - prezent
- Buzatu Dan Horaţiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent - nu votează.
- Calimente Mihăiţă - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiş Filonaş - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciopraga Mircea - prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - prezent
- Cliveti Minodora - absentă
- Cocrea Olguţa - prezentă
- Codîrlă Liviu - prezent - nu votează.
- Constantinescu Anca - prezentă
- Constantinescu Viorel - prezent
- Corlăţean Titus - prezent
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - prezent
- Crăciunescu Grigore - prezent
- Creţu Gabriela - prezentă
- Cutean Vasile Emilian - prezent
- Dan Iosif - prezent
- Diaconescu Marin - prezent - nu votează.
- Diaconescu Renică - prezent
- Dida Corneliu Ioan - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent - nu votează.
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguş Radu-Cătălin - prezent
- Dreţcanu Doina Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrescu Zamfir - absent
- Dumitriu Dragoş Petre - prezent - nu votează
- Dumitriu Mihai - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Duşa Mircea - prezent
- Duţu Stelian - prezent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil - prezent - nu votează
- Faina Constantin - prezent
- Fârşirotu Vladimir Mircea - prezent - nu votează.
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent - nu votează
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - prezent
- Găleteanu Monalisa - prezentă
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Ghiorghioni Ionesie - prezent
- Ghişe Ioan - prezent
- Giurescu Ion - prezent
- Giurgiu Mircia - absent
- Glăvan Ştefan - absent
- Godja Petru - prezent
- Gonţea Ion - prezent
- Grigore Dan - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Guşă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent - nu votează
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Helivig Eduard Raul - prezent
- Hoban Ioan - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent - nu votează
- Hoinaru Marian - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea - prezent - nu votează
- Igaş Traian Constantin - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Graţiela Denisa - prezentă
- Iriza Marius - prezent - nu votează
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sándor - prezent
- Kovacs Attila - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - prezent
- Lari-Iorga Leonida - prezentă
- Lificiu Petru - prezent
- Liga Dănuţ - prezent
- Longher Ghervazen - absent
- Luchian Ion - prezent
- Macaleţi Costică - prezent
- Magheru Paul - prezent - nu votează
- Man Mircea - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - absentă
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Constantin - prezent
- Marinescu Marian-Jean - prezent
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Mătuşa Tudor - prezent - nu votează
- Mălaimare Mihai Adrian - prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent
- Mănescu Rareş Şerban - prezent
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - prezent - nu votează
- Meir Nati - absent
- Merce Ilie - prezent - nu votează.
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - prezent
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent - nu votează.
- Mircovici Niculae - prezent
- Mironescu Laurenţiu - prezent
- Miroşeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - prezent
- Miuţescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent - nu votează.
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent - nu votează.
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ştefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - absent
- Nechita Aurel - prezent
- Nedelcu Gabriela - prezentă
- Nica Dan - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistoran Dorin-Liviu - prezent
- Niţă Constantin - prezent
- Niţulescu Teodor - prezent - nu votează.
- Nosa Iuliu - prezent
- Oancea Viorel - prezent
- Olarean Aurel - absent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Ovidenie Costel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Pascu Bogdan - prezent
- Paşcu Ioan Mircea - prezent
- Pavelescu Aurelian - absent
- Paveliu Marian Sorin - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Petrea Constantin - prezent
- Plumb Rovana - prezentă
- Podgorean Radu - absent
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Claudiu Adrian - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Nicolae - prezent
- Popeangă Petre - absent
- Popescu Dan Ioan - prezent
- Popescu Florin Aurelian - prezent
- Popescu Ionica Constanţa - prezentă
- Popescu-Tăriceanu Călin - prezent
- Popp Cosmin Gabriel - prezent
- Preda Cezar Florin - prezent
- Preda Ion - prezent
- Pruteanu Vasile - prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent
- Pupeză Viorel - absent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent - nu votează.
- Puşcaş Vasile - prezent
- Puşcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Racoceanu Viorel - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Raicu Romeo Marius - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent - nu votează.
- Rusu Mihaela Adriana - prezentă
- Ruşanu Dan Radu - prezent
- Sanda Victor - prezent
- Sandu Gabriel - prezent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sasu Ion - prezent
- Săniuţă Marian Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Daciana Octavia - prezentă
- Sârbu Marian - prezent
- Sârbu Mugurel Liviu - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Semcu Adrian Emanuil - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Severin Adrian - absent
- Silaghi Ovidiu Ioan - prezent
- Sireţeanu Mihail - prezent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stănescu Cristian - prezent - nu votează.
- Stănescu Mircea - prezent
- Stănişoară Mihai - prezent
- Stoica Ion - prezent
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Ştirbu Monica-Mihaela - prezentă
- Ştireanu Octavian - prezent
- Ştiucă Alecsandru - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - prezent
- Tărniceru Petru - prezent
- Teodorescu George Alin - prezent
- Timar Liviu - prezent
- Timiş Ioan - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Toma Florentina Marilena - prezent
- Toma Horia-Victor - prezent
- Tóro Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - prezent
- Tudor Marcu - prezent - nu votează.
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Ţundrea Ioan - prezent
- Uioreanu Horea Dorin - prezent
- Ujeniuc Dragoş - prezent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
- Ursărescu Dorinel - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă - nu votează.
- Vălean Adina Ioana - prezentă
- Văsioiu Horia - prezent
- Vâlcov-Şandru Marcela Lavinia - absentă
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Cătălin - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinea Florea - prezent
- Zaharia Claudius Mihail - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - prezent
- Zamfirescu Dan Dumitru - prezent - nu votează.
- Zegrean Augustin - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Domnul Bogdan Olteanu:

Invit Birourile permanente reunite în sala de Birou permanent a Camerei Deputaţilor pentru numărarea voturilor şi întocmirea procesului-verbal. Vă rog să ridicaţi urnele şi să le transportaţi.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, dat fiindcă mai sunt puncte pe ordinea de zi, avem rugămintea de a rămâne în sală pentru a putea relua lucrările de îndată ce se anunţă rezultatul. (După numărarea voturilor.)

Îl invit pe unul dintre secretarii de şediţă să prezinte rezultatul procesului-verbal. Îl invit pe domnul secretar de şedinţă Gheorghe Funar, care este de faţă.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Permiteţi-mi să vă prezint procesul-verbal referitor la rezultatul votului asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 121 de deputaţi şi senatori.

În temeiul prevederilor art. 32 alin. 4 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, procedând la verificare şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori prin vot secret cu bile asupra moţiunii de cenzură iniţiate, au constatat următoarele:

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 468.

Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 383.

Numărul total de voturi exprimate: 383.

Numărul de voturi anulate: 3.

Numărul de voturi valabil exprimate: 380. Din care: voturi pentru moţiunea de cenzură: 145; voturi contra moţiunii de cenzură: 235. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

În conformitate cu prevederile art. 113 alin. 1 din Constituţia României moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 235 de voturi pentru.

Având în vedere că din totalul de 468 de deputaţi şi senatori şi-au exprimat votul 383, din care au votat pentru 145, iar 235 au votat contra, iar 3 voturi au fost anulate, Camera Deputaţilor şi Senatul constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituţie pentru adoptarea moţiunii de cenzură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Procedură.

Domnul Bogdan Olteanu:

Pe procedură, domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Solicit membrilor Birourilor permanente să cuprindă în conţinutul procesului-verbal şi împrejurarea că nu au votat, deci s-au abţinut un număr de senatori care au fost nominalizaţi. Aşa este corect.

Nu am spus că s-au abţinut, am spus că nu au votat! Aceasta este situaţia. Au fost prezenţi şi nu au votat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog secretarul de şedinţă să facă această menţiune, cu acordul dumneavoastră.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă propun spre adoptare cele două hotărâri ale Parlamentului României.

Prima este Hotărârea privind modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 3/2005 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989.

Dacă există intervenţii generale? Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră titlul hotărârii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Articolul unic.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Prin hotărâre, domnul deputat Gheorghe Firczak, aparţinând Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, a fost numit membru al Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, în locul domnului deputat Dragoş Ujeniuc.

Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Hotărârea a fost adoptată.

Cea de-a doua hotărâre este Hotărârea privind prelungirea mandatelor unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Supun aprobării dumneavoastră titlul hotărârii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate de voturi s-a aprobat titlul.

Articolul unic prelungeşte mandatul membrilor Consiliului Naţional al Audiovizualului până la data de 1 octombrie 2006.

Următoarele persoane: Attila Gaspar vicepreşedinte, Dan Grigore, Mircea Sorin Moldovan, Răzvan Popescu, Şerban Pretor, Gabriela Stoica membri.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Amendament.

Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

La acest articol aş vrea să se adauge că, în perioada prelungirii, pentru că această perioadă de prelungire nu este prevăzută în nici o lege, o instituim noi, ad-hoc, în perioada prelungirii, Consiliul Naţional al Audiovizualului nu are dreptul să emită ordine cu caracter normativ.

Este raţional, este o prelungire ad-hoc, este şi pragmatic pentru că este perioadă de vacanţă şi ei nu lucrează, dar cred că aşa dăm un aspect legal hotărârii pe care o luăm.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ceea ce aţi citit dumneavoastră astăzi a fost un acord între toţi liderii de grup. De aceea, Grupurile parlamentare PSD nu sunt de acord cu propunerea PRM-ului. Am stabilit că dăm un mandat până la 1 ianuarie, mandatul este complet. După aceea, discutăm despre ce este vorba. Până la 1 octombrie, scuzaţi-mă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de amendament a domnului deputat Lucian Bolcaş.

Cine este pentru acest amendament? 30 de voturi pentru. Nu a întrunit majoritatea necesară pentru a fi adoptat.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al hotărârii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi voturile împotrivă. 14 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu patru abţineri şi 14 voturi împotrivă s-a adoptat articolul unic.

Supun votului dumneavoastră hotărârea, în ansamblul său.

Vă rog să votaţi cine este pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 8 abţineri şi 6 voturi împotrivă şi această hotărâre a fost adoptată.

La următoarele puncte ale ordinii de zi, avem o serie de numiri. Ca urmare a scrisorii primite de preşedinţii celor două Camere din partea Curţii Constituţionale, potrivit căreia Ordonanţa de modificare a Legii Curţii Constituţionale a fost declarată neconstituţională, vă propun să fim de acord cu scoaterea - a Curţii de Conturi, mă iertaţi - vă propun să scoatem de pe ordinea de zi punctul 4, referitor la numiri în cadrul Curţii de Conturi.

Dacă nu există obiecţii la această propunere?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă şi o abţinere s-a scos punctul 4.

Îndrăznesc să supun votului dumneavoastră propunerea ca numirile de la punctele 2 şi 3 să se facă prin înmânarea, simultan, a celor două buletine de vot şi vreau să-l asigur pe domnul deputat Cristian Dumitrescu că, dacă nu este de acord, îmi voi retrage această propunere, pentru că nu doresc să insult Regulamentul. Vă mulţumesc foarte mult.

În acest condiţii, potrivit prevederilor art. 83 şi 84 din Regulamentul şedinţelor comune, dezbaterile asupra propunerilor de numire se fac pe baza rapoartelor comune ale comisiilor de specialitate.

Pentru numirea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private, potrivit art. 3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 50/2005, aprobată cu modificări prin Legea 313/2005 şi în conformitate cu art. 84 din Regulamentul şedinţelor comune, se supune aprobării lista cu cei cinci candidaţi, fiind nominalizate funcţia de preşedinte şi funcţia de vicepreşedine.

Votul este secret şi se exprimă asupra listei în întregime. Voturile pentru numirea preşedintelui, vicepreşedinţilor şi a celorlalţi membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor se exprimă secret, prin buletine de vot.

Pentru operativitate, vă propun să fie prezentate rapoartele comisiilor de specialitate pentru toate aceste numiri, după care să se exprime, în acelaşi timp, votul secret.

Dacă sunteţi de acord, rog din partea Comisiei de buget finanţe, pentru raportul comisiilor reunite.

Domnul Varujan Vosganian:

Raport comun cu privire la audierea candidaţilor pentru numirea, ca membri, ai Consiliului Comisiei pentru Supravegherea Asigurărilor.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este condusă de un consiliu format din şapte membri, din care un preşedinte şi doi vicepreşedinţi.

Cele două comisii de specialitate au procedat, în 17 iunie 2006, la audierea următorilor candidaţi, propuşi de grupurile parlamentare: Toncescu Angela, propusă din partea Grupului PNL pentru locul rămas vacant prin expirarea mandatului domnului Crişan Nicolae; Constantin Buzoianu, din partea Grupului parlamentar al PD, loc vacant Cismaru Gheorghe; Baltă Tudor din partea Grupului PSD; Corneliu Moldoveanu din partea Grupului PRM; Aurelia Cristea din partea Grupului PSD.

Cu unanimitate de voturi, comisiile de specialitate propun plenului următoarele nominalizări pe funcţie: Angela Toncescu preşedinte, mandat de cinci ani; Constantin Buzoianu, vicepreşedinte, mandat de cinci ani; Tudor Baltă vicepreşedinte, mandat de cinci ani; Corneliu Moldoveanu, mandat de cinci ani; Aurelia Cristea, membru în continuarea mandatului domnului Tudor Baltă, deci până la 15 noiembrie 2009.

Aveţi CV-urile anexate la raportul comun.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Tănăsescu, pentru Comisia de Pensii Private, vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele patru comisii sesizate în fond, respectiv cele de buget, finanţe de la Cameră şi Senat, precum şi comisiile de muncă de la cele două Camere, în conformitate cu dispoziţiile art.3 din Ordonanţa nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea 313/2005, comisiile parlamentare abilitate, care s-au reunit în 6 iunie 2006, au procedat la audierea următorilor candidaţi: Mircea Oancea, Ion Giurăscu, Ştefan Daniel Prigoreanu, Doru Claudiu Frunzulică şi Vlad Soare.

Candidaţii au prezentat un curriculum vitae şi au răspuns întrebărilor formulate de către membrii comisiilor de specialitate, care au fost abilitate în acest sens.

În urma audierilor, cu unanimitate de voturi, comisiile reunite propun plenului Parlamentului nominalizarea următorilor candidaţi pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, pe un mandat de şase ani, respectiv: Mircea Oancea, în calitate de preşedinte; Ion Giurăscu, în calitate de vicepreşedinte. Ceilalţi trei: Ştefan Daniel Prigoreanu, Doru Claudiu Frunzulică şi Vlad Soare, în calitate de membri.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Urmează să începem votarea. Domnii chestori sunt invitaţi să-şi ia locul la masă pentru înmânarea buletinelor de vot.

Începem cu Senatul, fără îndoială, pentru că Senatul are plen în această după-amiază.

Domnule Dumitrescu, este o decizie a Birourilor permanente reunite şi nu vă pot da cuvântul pe procedură, chiar dacă doriţi să spuneţi că este un semn de lipsă de respect.

Vă rog, domnul Păcuraru, de la Cameră, domnul Zgonea, vă rog.

Vă rog, domnule secretar al Senatului, să daţi citire listei.

Domnul Gheorghe Funar:

- Antonie Ştefan-Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaş Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Basgan Ion - absent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeş Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - absentă
- Câmpeanu Radu-Anton - absent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cismaru Ivan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - absentă
- Cioroianu Adrian Mihai - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Creţu Corina - absentă
- Creţu Ovidiu Teodor - absent
- Cucuian Cristian - absent
- Cutaş George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - absent
- Dinescu Valentin - absent
- Dîncu Vasile - prezent
- Duca Viorel Senior - absent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - absent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Haşotti Puiu - absent
- Ilaşcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Iluşcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - absent
- Ioţcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - absentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Maior George Cristian - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Bela - prezent
- Meleşcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuţă Mircea - prezent
- Mihăiescu Eugen - absent
- Mihăilescu Petru Şerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - absentă
- Moraru Ion - prezent
- Morţun Alexandru Ioan - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Neagoe Otilian - prezent
- Néméth Csaba - prezent
- Nicolae Şerban - prezent
- Nicolai Norica - absentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereş Alexandru - absent
- Pete Ştefan - prezent
- Petre Maria - prezentă
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - absent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - absent
- Roibu Aristide - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absentă
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Şerban-Cezar - absent
- Stroe Radu - absent
- Szabó Karkoly Ferenc - prezent
- Şerbănescu Verginia - absentă
- Şerbu Gheorghe Vergil - absent
- Şereş Ioan-Codruţ - absent
- Ştefan Viorel - prezent
- Şter Sever - prezent
- Talpeş Ioan - absent
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - absent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Tîlvăr Angel - absent
- Toma Ion - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ţâbuleac Mihai - prezent
- Ţicău Adriana Silvia - prezentă
- Ţîrle Radu - prezent
- Ungheanu Mihai - absent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaş Verginia - absentă
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - prezent

Domnule preşedinte,

Permiteţi să mai fac o dată apelul în cazul celor care au absentat la prima strigare: Ardelean Aurel, Athanasiu Alexandru, Basgan Ion, Berceanu Radu, Blaga Vasile, Bobeş Marin, Cazacu Cornelia, Câmpeanu Radu, Cinteză Mircea...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog deputaţii, nu introduceţi bilete în urmă.

Domnul Gheorghe Funar:

Ciornei Silvia, Copos Gheorghe, Creţu Corina, Creţu Ovidiu Teodor, Cucuian Cristian, David Cristian, Diaconescu Cristian, Dina Carol, Dinescu Valentin, Duca Viorel Senior, Dumitrescu Viorel, Bobeş Marin - prezent, Filipescu Teodor, Flutur Gheorghe, Frunda Georgy, Găucan Constantin, Geoană Mircea Dan, Georgescu Cristian, Gheorghe Constantin - prezent, Haşotti Puiu, Ilie Ilaşcu, Iliescu Ion, Iorga Nicolae - prezent, Iorgovan Antonie nu este, Jurcan Dorel - prezent, Loghin Irina, Maior George Cristian, Marinescu Marius - prezent, Mihăescu Eugen, Moisuc Viorica Georgeta, Nicolai Norica, Onaca Dorel Constantin - prezent, Păunescu Adrian, Pereş Alexandru - prezent, Petre Maria, Popa Nicolae Vlad - prezent, Popescu Ionel, ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Funar, numai o secundă.

Mai sunt colegi senatori care nu au votat? Nu mai sunt.

Domnule Funar, opriţi citirea listei.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog Camera Deputaţilor, o rugăminte am. Colegii senatori, şedinţa de plen la Senat începe la ora 16,00. Deci aveţi timp o oră să luaţi masa şi la ora 16,00 până la ora 22,00 şedinţă de plen.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Procedură!

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Stanciu, a început procedura de vot, suntem în procedură de vot, nu se poate da cuvântul.

Vă rog, domnule Ponta, suntem în procedură de vot.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă
- Adomniţei Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almăşan Liviu - absent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andea Petru - prezent
- Andon Sergiu - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Andreica Romică - prezent
- Antal Árpád-András - prezent
- Antal István - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardelean Cornelia - prezentă
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - absent
- Baban Ştefan - prezent
- Bara Nicolae - absent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bardan Cornel Ştefan - prezent
- Bădălău Niculae - prezent
- Băeşu George - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbuleţiu Tiberiu - absent
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - absent
- Becşenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - absentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - prezent
- Bolcaş Lucian Augustin - prezent
- Bonis Istvan - prezent
- Borbély László - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brânză William Gabriel - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - prezentă
- Buciu Angela - absentă
- Buciuta Ştefan - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buşoi Cristian Silviu - prezent
- Buzatu Dan Horaţiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calimente Mihăiţă - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiş Filonaş - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - absent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciopraga Mircea - prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - prezent
- Cliveti Minodora - absentă
- Cocrea Olguţa - prezentă
- Codîrlă Liviu - absent
- Constantinescu Anca - prezentă
- Constantinescu Viorel - absent
- Corlăţean Titus - prezent
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - prezent
- Crăciunescu Grigore - prezent
- Creţu Gabriela - prezentă
- Cutean Vasile Emilian - prezent
- Dan Iosif - prezent
- Diaconescu Marin - absent
- Diaconescu Renică - prezent
- Dida Corneliu Ioan - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguş Radu-Cătălin - prezent
- Dreţcanu Doina Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrescu Zamfir - absent
- Dumitriu Dragoş Petre - absent
- Dumitriu Mihai - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Duşa Mircea - prezent
- Duţu Stelian - prezent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil - prezent
- Faina Constantin - prezent
- Fârşirotu Vladimir Mircea - prezent
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - absent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - absent
- Găleteanu Monalisa - prezentă
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Ghiorghioni Ionesie - absent
- Ghişe Ioan - prezent
- Giurescu Ion - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Glăvan Ştefan - absent
- Godja Petru - prezent
- Gonţea Ion - prezent
- Grigore Dan - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Guşă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Hellvig Eduard Raul - prezent
- Hoban Ioan - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Hoinaru Marian - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă
- Iancu Iulian - absent
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea - absent
- Igaş Traian Constantin - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Graţiela Denisa - prezentă
- Iriza Marius - prezent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sándor - prezent
- Kovacs Attila - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - prezent
- Lari-Iorga Leonida - prezentă
- Lificiu Petru - absent
- Liga Dănuţ - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Luchian Ion - prezent
- Macaleţi Costică - prezent
- Magheru Paul - prezent
- Man Mircea - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - absentă
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Constantin - prezent
- Marinescu Marian-Jean - prezent
- Martin Eduard-Stelian - absent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Pentru stenogramă Dumitru Ion PSD Dâmboviţa - prezent
- Mătuşa Tudor - prezent
- Mălaimare Mihai - absent
- Mânăstireanu Vlad - prezent
- Mănescu Rareş - prezent
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - absentă
- Meir Nati - absent
- Merce Ilie - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - prezent
- Mihei Andrian Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mironescu Laurenţiu - absent
- Miroşeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - prezent
- Miuţescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ştefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Muscă Monica Octavia - absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - absent
- Nechita Aurel - prezent
- Nedelcu Gabriela - prezentă
- Nica Dan - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistoran Dorin-Liviu - prezent
- Niţă Constantin - prezent
- Niţulescu Teodor - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Oancea Viorel - prezent
- Olarean Aurel - absent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - absent
- Ovidenie Costel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pardău Dumitru - prezent
- Pascu Bogdan - prezent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pavelescu Aurelian - absent
- Paveliu Marian Sorin - prezent

Pentru stenogramă domnul Oancea Viorel este - prezent.

Tot pentru stenogramă a sosit şi domnul Miuţescu Gheorghe Adrian - prezent.

- Păun Nicolae - prezent
- Petrea Constantin - prezent
- Plumb Rovana - prezentă
- Podgorean Radu - absent
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Claudiu Adrian - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Nicolae - prezent
- Popeangă Petre - absent
- Popescu Florin Aurelian - prezent
- Popescu Dan Ioan - absent
- Popescu Ionica Constanţa - prezentă
- Popescu-Tăriceanu Călin - absent
- Popp Cosmin Gabriel - prezent
- Preda Cezar Florin - absent
- Preda Ion - prezent
- Pruteanu Vasile - prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - absent
- Pupeză Viorel - absent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcaş Vasile - prezent
- Puşcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru - absent
- Racoceanu Viorel - absent
- Radan Mihai - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - prezent
- Rus Ioan Aurel - absent
- Rusu Mihaela Adriana - prezentă
- Ruşanu Dan Radu - prezent
- Sanda Victor - absent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sandu Gabriel - prezent
- Sasu Ion - prezent
- Săniuţă Marian Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Daciana Octavia - prezentă
- Sârbu Marian - prezent
- Sârbu Mugurel Liviu - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Semcu Adrian Emanuil - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Severin Adrian - absent
- Silaghi Ovidiu Ioan - prezent
- Sireţeanu Mihail - prezent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stanciu Anghel - absent
- Stănescu Cristian - prezent
- Stănescu Mircea - absent
- Stănişoară Mihai - prezent
- Stoica Ion - prezent
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Ştirbu Monica Mihaela - prezentă
- Ştireanu Octavian - absent
- Ştiucă Alecsandru - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - prezent
- Tărniceru Petru - prezent
- Teodorescu George Alin - prezent
- Timar Liviu - prezent
- Timiş Ioan - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Toma Florentina Marilena - prezentă
- Toma Horia-Victor - prezent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - absent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Ţundrea Ioan - prezent
- Uioreanu Horea Dorin - prezent
- Ujeniuc Dragoş - prezent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
- Ursărescu Dorinel - prezent
- Vainer Aurel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă
- Vălean Adina Ioana - absentă
- Văsioiu Horia - prezent
- Vâlcov Şandru Marcela Lavinia - absentă
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - absent
- Voicu Cătălin - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - absent
- Voinea Florea - prezent
- Zaharia Claudius Mihail - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - absent
- Zegrean Augustin - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Rog birourile permanente să se deplaseze în sala Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor pentru a face numărătoarea şi a întocmi procesul verbal după care vom anunţa rezultatul de aici.

Pauză pentru numărătoarea voturilor.

După pauză şedinţa este condusă de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Are cuvântul domnul chestor Miron Ignat care va citi procesul-verbal.

Domnul Miron Ignat:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întâi dau citire procesului verbal privind consiliul Comisiei pentru supravegherea asigurărilor.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a unor membri ai Consiliului Comisiei de supraveghere a asigurărilor.

În temeiul prevederilor art.32 din regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret, cu buletine de vot, de către deputaţi şi senatori, cu privire la numirea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a unor membri ai Consiliului Comisiei de supraveghere a asigurărilor şi au constatat următoarele:

• Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 468
• Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 330
• Numărul total de voturi exprimate: 330
• Numărul de voturi anulate: 0
• Numărul total de voturi exprimate: 330

După verificarea şi numărarea buletinelor de vot au rezultat următoarele:

• Toncescu Angela pentru funcţia de preşedinte
  • Voturi pentru - 326
  • Voturi contra - 4
• Buzoianu Constantin - vicepreşedinte.
  • Voturi pentru - 328
  • Voturi contra - 2
• Baltă Tudor - vicepreşedinte
  • Voturi pentru - 328
  • Voturi contra - 2
• Moldoveanu Corneliu -
  • Voturi pentru - 328
  • Voturi contra - 2
• Cristea Aurelia - membru
  • Voturi pentru - 328
  • Voturi contra - 2

Potrivit prevederilor art. 38 alin. 7 din regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, numirile în funcţie se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Ca urmare a faptului că a fost întrunită majoritatea de voturi cerută de către regulament, Parlamentul României numeşte preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Consiliului Comisiei de supraveghere a asigurărilor, nominalizaţi în prezentul proces-verbal.

Semnează membrii Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor şi Senatului, azi 28 iunie 2006.

Al doilea proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea preşedintelui, vicepreşedintelui şi a celorlalţi membri ai Consiliului comisiei de supraveghere a sistemului de pensii private.

În temeiul art. 32 din regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori prin vot secret, cu buletine de vot, asupra propunerilor de numire a preşedintelui, vicepreşedintelui şi a celorlalţi membri ai Consiliului Comisiei de supraveghere a sistemului de pensii private şi au constatat următoarele:

• Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 468
• Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 330
• Numărul total de voturi exprimate: 330
• Număr de voturi anulate: 0

După verificarea şi numărarea buletinelor de vot au rezultat următoarele:

• Mircea Oancea - preşedinte
  • Voturi pentru - 330
  • Voturi contra - 0
• Ion Giurăscu - vicepreşedinte
  • Voturi pentru - 329
  • Voturi contra - l
• Vlad Soare - membru
  • Voturi pentru - 325
  • Voturi contra - 5
• Doru Claudiu Frunzulică - membru
  • Voturi pentru - 327
  • Voturi contra - 3
• Ştefan Daniel Prigoreanu - membru
  • Voturi pentru - 329
  • Voturi contra - 1.

Potrivit prevederilor art.3 alin. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de supraveghere a sistemului de pensii private, numirea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a celorlalţi membri ai Consiliului Comisiei se face în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Ca urmare a faptului că lista candidaţilor cu nominalizarea preşedintelui şi a vicepreşedintelui a întrunit numărul majorităţii deputaţilor şi a senatorilor, Parlamentul României numeşte membrii Consiliului Comisiei de supraveghere a sistemului de pensii private nominalizaţi în prezentul proces-verbal. Încheiat astăzi, 28 iunie 2006 şi semnat de către membrii Birourilor Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, foarte mult domnule chestor.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi în aceste condiţii declar şedinţa închisă.

Lucrările s-au încheiat la ora 16,00.