Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Victor-Viorel Ponta, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Valeriu Ştefan Zgonea şi Dan Radu Ruşanu, secretari.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Bună seara!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă mulţumesc cu anticipaţie pentru sprijinul pe care mi-l veţi acorda în această primă şedinţă pe care o conduc.

Din partea Grupului social democrat, am avut deja acest sprijin; sunt convins că-l voi avea şi din partea colegilor, sigur, unii dintre ei, şi prietenilor din partea dreaptă a sălii.

Aş vrea să vă anunţ că, din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 238, fiind absenţi 83, din care 35 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 18, şi marţi, 19 septembrie 2006; programul de lucru pentru perioada 18-23 septembrie 2006; lista rapoartelor depuse în perioada 14-18 septembrie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, partea I-a.

Aş dori să începem prin modificări în componenţa nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaţilor, la solicitarea a două grupuri.

Voi da citire acestor propuneri. În conformitate cu prevederile art.42 şi art.60 alin.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, supunem aprobării solicitările propuse de unele grupuri parlamentare privind modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente, după cum urmează ...

Înainte de a da citire, l-aş ruga pe stimatul domn fotoreporter să le permite colegilor să se concentreze la acest vot. Vă mulţumesc.

Cele două propuneri sunt următoarele: Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat propune desemnarea domnului deputat Irinel Ioan Stativă, în calitatea de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, iar Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune trecerea domnului deputat Tudor Mătuşa, de la Comisia pentru industrii şi servicii la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, în calitate de membru.

Dacă sunt comentarii? Dacă nu, vă supun la vot deschis aceste modificări propuse de către grupuri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, au fost aprobate aceste două noi numiri în comisii.

Aş dori să vă propun să intrăm în ordina de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pentru astăzi, 18 septembrie 2006, pe ordinea de zi.

Începem cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului la Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare, adoptat la Viena la 8 iulie 2005, prin Actul Final al Conferinţei pentru analiza şi adoptarea amendamentelor propuse pentru Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare, semnat de România la Viena la 8 iulie 2005.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul? Din partea Guvernului?

Domnule secretar de stat, vă rog frumos.

Domnul Anton Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România a ratificat Convenţia pentru protecţia fizică a materialelor nucleare prin Legea nr.78 din 1993.

Din cauza escaladării actelor de terorism pe plan mondial, s-a considerat necesară consolidarea regimului protecţiei fizice a materialelor nucleare, prin extinderea obiectului convenţiei, pentru asigurarea protecţiei fizice atât a materialelor nucleare, cât şi a instalaţiilor nucleare, împotriva actelor de sabotaj.

În calitate de depozitar al convenţiei, la solicitarea unui număr de 55 de state membre, directorul general al Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică a adresat statelor membre invitaţia de a participa la o conferinţă diplomatică, care a avut ca scop adoptarea amendamentelor prezentate mai sus, în vederea extinderii sferei de aplicare a acesteia.

Faţă de cele prezentate mai sus, vă rugăm să aprobaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Aş dori, din partea Comisia pentru industrii şi servicii, să dau cuvântul preşedintelui comisiei, domnul deputat Iulian Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Daţi-mi voie şi mie să vă felicit, pentru că sunteţi la prima şedinţă în această nouă calitate şi vă urez succes pe mai departe.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc. Şi dumneavoastră, în noua calitate de preşedinte al comisiei, de asemenea, succes!

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulţumesc foarte mult.

În conformitate cu art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond cu proiectul de lege menţionat. Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Amendamentului la Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare, adoptat la Viena, la 8 iulie 2005, în cadrul Conferinţei organizate de către Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică, Viena, 4-8 iunie 2005.

Amendamentul constă într-o serie de modificări aduse Convenţiei privind protecţia fizică a materialelor nucleare, prin care s-a făcut o extindere a aplicării prevederilor acesteia, incluzând şi instalaţiile nucleare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, adoptarea proiectului de lege, în forma propusă de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii? Vă rog frumos, domnule deputat Puşcaş, din partea Grupului social democrat.

Domnul Vasile Puşcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am intervenit pentru că aici, în ordinea de zi, este trecut acest proiect şi ca prioritate legislativă. Aş dori să menţionez, pentru că nu s-au făcut aici precizările, din 2004, Uniunea Europeană are o abordare specifică pentru siguranţa nucleară, care a fost - şi domnul coleg Iancu ştie foarte bine - şi negociată la capitolul de energie şi, din acel moment, în momentul în care şi Uniunea Europeană, statele membre aderă la această convenţie, el devine acquis.

În sensul acesta, Uniunea Europeană cere ca această convenţie să intre în procedură de urgenţă şi aşa se explică faptul că este trecută la priorităţile Uniunii Europene - şi cel puţin noi, Partidul Social Democrat, susţinem să fie votată în această procedură de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Vă mulţumim pentru aceste precizări şi pentru faptul că acest proiect de lege chiar este o necesitate şi pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Dacă există alte luări de cuvânt, din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, în conformitate cu art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă reamintesc, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative, numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Înţeleg că nu este cazul.

Fiind vorba de o lege ordinară, putem să trecem la votul final,dar, pentru aceasta, o să rog personalul tehnic şi pe dumneavoastră să vă înregistraţi prezenţa, pentru a fi siguri că avem prezenţa necesară pentru acordarea unui vot final la această lege ordinară.

Deci, rog secretariatul tehnic să ne ajute doar pentru înregistrarea prezenţei cu cartele.

Vă rog frumos să vă înregistraţi prezenţa.

Precizez, încă o dată, că nu este vorba de vot. Este vorba de verificarea prezenţei şi-i rog pe cei 122 de colegi care au introdus cartela să ne şi precizeze că sunt prezenţi. Deci, încă o dată, dacă puteţi să apăsaţi numai la "prezent", ca să verificăm prezenţa în acest moment în sală.

Bun. Vă mulţumesc. Înţeleg că avem cvorum, motiv pentru care putem să supunem votului final, fiind vorba de o lege ordinară, Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului la Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare, adoptat la Viena la 8 iulie 2005, prin Actul Final al Conferinţei pentru analiza şi adoptarea amendamentelor propuse pentru Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare, semnat de România la Viena la 8 iulie 2005.

Vă rog să vă exprimaţi votul electronic şi rog secretariatul tehnic să ne sprijine în acest sens.

Da. Legea a fost adoptată cu 164 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abţineri; doi colegi nu şi-au exprimat votul.

Trecem la punctul următor.

La pct.4 este Propunerea legislativă privind Legea practicii.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul?

Iniţiatori? Este o iniţiativă legislativă a unor colegi deputaţi şi senatori. Dacă doreşte cineva să susţină această propunere? Dacă nu, din partea comisiei sesizată în fond, are cuvântul doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, preşedinta Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Doamnă preşedintă, aveţi cuvântul.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Propunerea legislativă doreşte să creeze un cadru legislativ care să reglementeze desfăşurarea activităţilor de practică ale elevilor şi studenţilor, acolo unde aceasta este inclusă ca activitate obligatorie în planul de învăţământ.

Se are în vedere şi dezvoltarea centrelor de practică proprie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, prin susţinerea financiară în scopul orgnizării şi dotării cu echipamente şi instalaţii necesare specifice. Face parte din categoria legilor organice. Raportul comisiei a fost adoptat cu 13 voturi pentru şi o abţinere şi am fost de acord, aşadar, cu acest proiect de lege, cu mai multe amendamente, pe care le aveţi în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale?

Domnul vicelider şi deputat social democrat Anghel Stanciu. Vă rog frumos.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Evident că fiecare dintre dumneavoastră - şi cred că nu există nimeni în această sală care să nu-şi aducă aminte de practica studenţească, şi cred că toţi, sau cel puţin majoritatea, - aveţi amintiri plăcute din practică. Unii, chiar, au plecat singuri şi s-au întors la dublu din orele de practică.

După '90, însă, lucrurile s-au complicat. Şi s-au complicat datorită faptului că, odată cu privatizarea întreprinderilor, odată cu reforma acestora, restructurarea acestora prin lichidare, practica nu s-a mai putut desfăşura nici în condiţiile de dinainte şi nici în condiţiile pe care le impune şcoala.

Este drept, însă, că cei care sunt proprietari, în momentul de faţă, care au şantiere, în construcţii, fabrici şi aşa mai departe, au anumite exigenţe faţă de studenţii care sunt acum, care sunt impuse de regulile de protecţia muncii, care sunt impuse de ritmul de lucru pe care ei doresc să-l ducă la îndeplinire. Şi, de aceea, este greu să mai găseşti locuri de practică. Chiar în sectoarele bugetare, în administraţie publică şi aşa mai departe, lucrurile nu se desfăşoară cum ar trebui. Or, se ştie că practica, ca atare, oferă anumite capabilităţi studentului. Şi, uneori, e drept că-i îndopăm cu foarte multă teorie şi cu mai puţine cunoştinţe aplicative şi chiar o anumită manualitate într-un anumit sens.

De aceea, acest proiect de lege, departe de a fi perfect, este o încercare a unor colegi de-ai noştri senatori şi deputaţi, de a crea, cât de cât, un cadru care să fie acceptabil şi de către cei care sunt patroni, şi de universitate, dar şi de student. Pentru că, până la urmă, finalitatea actului de învăţământ este de a oferi sub o formă sau alta forţă de muncă celui care trebuie să-o utilizeze.

Şi a început - vă spun ca om de şcoală - ca, din ce în ce, patronii să vină în anii III, în anii IV, şi să încheie deja contracte cu studenţii. Deci, iată că încep să caute forţă de muncă înainte de a-şi finaliza studiile, tocmai pentru a se acomoda cu noul loc de muncă.

De aceea, grupul nostru, al Partidului Social Democrat, sprijină această iniţiativă legislativă, spunând, efectiv, că este loc de mai bine. Dar, lăsând-o să funcţioneze o anumită perioadă de timp, ea se va perfecţiona.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat. E o plăcere, în calitate de preşedinte de şedinţă, să vă ascult luând cuvântul şi-mi face mare plăcere, încă o dată spun.

Dau cuvântul, din partea Grupului Partidului Democrat, colegului nostru, domnul deputat Cosmin Popp.

Domnul Cosmin Gabriel Popp:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În calitate de tânăr parlamentar, doresc să vă felicit şi eu pentru poziţia pe care o ocupaţi de astăzi înainte, iar în ceea ce priveşte acest proiect de lege, vreau să afirm că Partidul Democrat susţine adoptarea acestui proiect de lege şi mă bucur să aud că şi alte grupuri parlamentare din Camera Deputaţilor fac acest lucru.

În ceea ce priveşte învăţământul românesc, dar în mod special învăţământul universitar, ne confruntăm de foarte mulţi ani cu această problemă a lipsei de coerenţă datorată rupturii care există între sistemul de învăţământ şi societate şi viaţa reală. Cred că, prin adoptarea unui astfel de proiect de lege, vom fi în măsură să avem absolvenţi care să fie mult mai bine primiţi de către societate, de către viaţă, sau de către ceea ce înseamnă mediul public şi mediul privat.

Încă o dată, Partidul Democrat susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul, în continuare, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnului deputat Moisoiu. Urmează reprezentantul Grupului Partidului Conservator.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Iniţiativa legislativă pe care o discutăm astăzi este o iniţiativă deosebit de importantă şi, în acelaşi timp, aş dori să atrag atenţia că este deosebit de complexă. Aşa cum s-a mai arătat de aici, de la acest microfon, într-adevăr mai există unele aspecte care se cer să fie elucidate. Probabil că, trecând dincolo, la Senat, acest lucru se va rezolva. În cadrul comisiei, am avut discuţii amănunţite asupra acestei legi şi am ajuns la concluzia că în modul în care este prezentă în clipa de faţă, poate să fie acceptată.

Ca atare, Partidul România Mare votează pentru această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului Conservator, domnul deputat Petru Călian. Aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În sfârşit, un proiect de lege transpartinic, aşa cum ar trebui să fie, de fapt, şi toate proiectele de lege care vizează integrarea, pentru că este cea mai mare prioritate, la ora actuală.

Referitor la acest proiect de lege, care vizează practica, credem noi că este benefic, în special pentru întreprinzători, în special pentru angajatori, pentru că, de ce să nu recunoaştem, la ora actuală, deja ne lovim de o criză serioasă a forţei de muncă.

La ora actuală, angajatorii nu mai au de unde să-şi angajeze forţă de muncă, pentru că foarte mulţi tineri, în special, trec graniţele şi muncesc în străinătate.

Aşadar, în urma practicii, putem spune că vom avea o pepinieră serioasă. Vom putea, totodată, să ne formăm tinerii absolvenţi, astfel încât, după ce-şi iau licenţa, bineînţeles, să poată să fie încadraţi pe locurile de muncă oferite de societăţile comerciale private, în special.

Aşadar, Grupul conservator va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai există intervenţii la dezbateri generale din partea grpurilor parlamentare? Dacă nu, înţeleg că reprezentantul Ministerului Educaţiei ... Domnule secretar de stat, doriţi?

V-aţi răzgândit. Bine.

Atunci, trecem la votul pe articole. O să lucrăm pe raportul comisiei şi o să vă rog, dacă aveţi în faţă raportul comisiei, este vorba de amendamentele admise, şi am să citesc numărul curent din raportul comisiei.

Nr.crt.1 - titlul legii.

Dacă există obiecţiuni? Dacă nu, se consideră adoptat.

Nr.2. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Nr.3. amendamente la art.1, din partea comisiei. Dacă există obiecţiuni? Dacă nu, se consideră adoptat.

Pct.4 din raportul comisiei. Există obiecţiuni? Adoptat.

Pct.5. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6. Se referă la Cap.II. Dacă există obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7 - amendament la art.4. Dacă există vreo obiecţiune? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8 - amendament din partea comisiei, la art.5. Dacă există obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9 - art.6 este nemodificat. Sunt obiecţiuni? Adoptat.

Pct.10 - amendament din partea comisiei la art.7. Dacă există obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.11 - tot din partea comisiei, amendament la art.8. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat.

Pct.12 - din partea comisiei, la art.9. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.13 - Cap.III "obligaţiile părţilor", text nemodificat. Sunt obiecţiuni? Adoptat.

Pct.14 - titlul Secţiunii 1 "partenerul de practică". Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.15 - din partea comisiei, amendamente la art.10. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.16 - din partea comisiei, obiecţiuni la art.11. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.17 - comisia, amendament la art.12. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.18 - din partea comisiei, amendamente la art.13. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.19 - amendament din partea comisiei. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat.

Există. Îmi cer scuze. Vă rog, domnule deputat. La pct.19 din raportul comisiei, este un amendament al comisiei, la art.14. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Vă mulţumesc.

Aici, la pct.19, v-aş propune să îndreptăm o eroare materială, ca să-l corelăm cu pct.24 al comisiei şi să vorbim despre normele de protecţie a muncii. Să nu vorbim general - "protecţia muncii şi P.S.I.".

Deci, eu vă propun să introducem "... cu privire la normele pentru protecţia muncii şi P.S.I.".

Deci, aceasta este propunerea mea: "normele", da? Ca să corelăm cu pct.24, unde este corect; se vorbeşte despre norme.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Înţeleg că articolul ar avea forma finală: "partenerul de practică este obligat să instruiască practicantul cu privire la normele de protecţia muncii şi la apărarea împotriva incendiilor". Este corect, da?

Comisia, dacă ...?

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Normele "de" apărare ...

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc pentru acest amendament din bancă: normele "de" apărare ...

Bun. Dacă există obiecţiuni la această îndreptare făcută de către colegul nostru? Dacă nu sunt, atunci pct.19 din raportul comisiei este adoptat în forma corectată.

Pct.20 - amendament din partea comisiei, la art.15.

Dacă există obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.21 - din partea comisiei, amendament la art.16. Dacă există obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.22 - titlul Secţiunii a 2-a: "practicantul".

Dacă există obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.23 - amendament la art.17. Dacă există obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.24 - amendament la art.18. Dacă există obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.25 - text nemodificat. Obiecţiuni? Adoptat.

Pct.26 - amendamente din partea comisiei la art.20. Dacă există obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.27 - titlul Cap.IV, nemodificat. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.28 - comisia amendează art.21. Dacă există obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.29 - amendament la art.22. Dacă există obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.30 - amendamente la art.23. Dacă există obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.31 - amendament din partea comisiei, la art.24. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.32 - titlul Cap.V "dispoziţii finale". Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.33 - din partea comisiei, amendament la art.25. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.34 - amendament la art.26. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.35 - text nemodificat, art.27. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.36, care este şi ultimul, din partea comisiei, amendament la art.28. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Am adoptat textul legii pe articole. Fiind vorba de o lege organică, rămâne pentru mâine, la votul final.

Pct.5 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.53/2006 pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii pentru Finanţarea Programului de Dezvoltare a Infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii din România (SAMTID) - B, semnat la Bucureşti la 29 mai 2006.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege, începând prin a da cuvântul reprezentantului iniţiatorului.

Vă rog frumos, domnul secretar de stat.

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Contractul de finanţare dintre România, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, şi Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 24,4 milioane euro, destinat cofinanţării programului SAMTID, faza B, a fost semnat la Bucureşti în data de 29 mai 2006.

Din acest împrumut se asigură cofinanţarea lucrărilor aferente infrastructurii din domeniul alimentării cu apă din localităţile aflate în judeţe ca Arad, Maramureş, Mureş, Harghita, Prahova şi Suceava. Costul total al fazei B a programului SAMTID, exclusiv impozite şi taxe, este de 58,16 milioane euro.

Pentru a nu se pierde fondurile Phare, procesul de licitaţie, evaluare şi contractarea lucrărilor cuprinse în programul SAMTID - faza B s-a încheiat până la sfârşitul anului 2005, valorile contractate pentru fiecare proiect din judeţ incluzând şi partea aferentă din împrumutul BEI.

Plăţile pentru contractanţi trebuie efectuate din toate sursele, inclusiv din împrumut, conform termenilor contractuali, în caz contrar percepându-se penalizări substanţiale.

Astfel, aprobarea acestui contract de finanţare prezintă un caracter de urgenţă pentru îndeplinirea condiţiilor de intrare în vigoare a acestuia şi pentru accesul mai rapid al României la împrumutul extern care completează fondurile Phare.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Finanţelor Publice, în numele Guvernului, vă propune să fiţi de acord cu proiectul de act normativ prezentat dumneavoastră, aceasta având în vedere şi avizul favorabil al comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule secretar de stat. Am înţeles foarte clar că ne propuneţi să fim de acord.

Dau cuvântul preşedintelui comisiei sesizate în fond, domnul Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea unui contract de finanţare dintre România, pe de o parte şi Banca Europeană de Investiţii, pe de altă parte, pentru finanţarea Programului de Dezvoltare a Infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii, numit SAMTID - partea a II-a, B, care a fost semnat în acest an, în luna mai, 29, un contract de 29,4 milioane de euro.

Finanţarea programului SAMTID a fost prevăzută a se realiza, în mod egal, din fonduri nerambursabile, respectiv fonduri Phare 37,5 %, şi de la bugetul de stat, 12,5 % şi diferenţa din împrumuturi externe de la instituţii financiar internaţionale precum Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Prima fază a programului a cuprins 30 de localităţi din şase judeţe, respectiv Alba, Botoşani, Călăraşi, Hunedoara, Cluj şi Sălaj, iar faza a doua a programului cuprinde 36 de localităţi din judeţele Arad, Maramureş, Mureş, Harghita, Prahova şi Suceava.

Banca Europeană de Investiţii şi-a exprimat disponibilitatea de a acorda un nou împrumut pentru cofinanţarea proiectelor din judeţele enumerate. Costul total a celei de a doua faze este de 58,1 de milioane de euro.

România va contribui cu 7,2 milioane de euro, împrumutul de la BEI 29,4 milioane de euro, iar fonduri nerambursale, din programul Phare, 21,5 milioane de euro.

Această fază a doua a programului, care este cofinanţată din împrumutul BEI, este prevăzută a se realiza în perioada 2005-2009.

Proiectul de lege, stimaţi colegi, face parte din categoria legilor ordinare şi a fost aprobat în unanimitate de voturi de către comisia de specialitate. De aceea, vă rog a-l vota.

Timpul pe care vi-l propune, fiind în regim de urgenţă, este de 10 minute.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aţi anticipat solicitarea mea de a propune timpul de dezbatere, fiind vorba de o procedură de urgenţă. O să rog, de asemenea, să respectăm regula conform căreia fiecare grup parlamentar poate să-şi spună punctul de vedere printr-un reprezentant.

Înţeleg că din partea Grupului Social Democrat domnul deputat şi secretar al Camerei, domnul Valeriu Zgonea, doreşte să ia cuvântul.

(Domnul Valeriu Ştefan Zgonea părăseşte prezidiul şi se îndreaptă spre tribună.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Nu aş fi dorit să iau cuvântul la acest proiect care, până la urmă, nu face altceva decât aduce resurse financiare în România şi ne dă posibilitatea să ridicăm nivelul de trai al foarte multor localităţi care, în acest moment, nu sunt alimentate cu apă, poate nu au gaze sau nu au o infrastructură care să fie aşa cum o vedem în localităţile mici, sub 150 de mii de locuitori, din Europa.

Dar, aş dori să vă atrag atenţia că, în următoarele luni, România va deveni membră a Uniunii Europene şi că va trebui ca acest subiect - împrumuturile, resursele financiare care se alocă fiecărui Consiliu Judeţean şi cota-parte pe care o luăm de la BERD, de la orice bancă de investiţii sau bancă comercială va trebui să fie şi subiectul Camerei Deputaţilor. Şi va trebui să ne aplecăm mai aproape asupra acestor probleme, astfel încât nu Guvernul să acopere, la un moment dat, resursele financiare pe care poate să le pună la dispoziţie un Consiliu Judeţean şi nu Guvernul să stabilească, pe baza unor decizii şi unor contacte directe cu o anumită parte a Consiliilor Judeţene, care sunt localităţile care beneficiază.

Mai devreme sau mai târziu, veţi constata şi dumneavoastră că foarte multe din Consiliile Judeţene vor atinge plafonul de îndatorare şi foarte multe din proiectele pe care le facem nu vom reuşi să le facem mai departe.

De altfel, atrag atenţia Guvernului că Planul Naţional de Dezvoltare a rămas doar pe hârtie şi, la nivelul judeţelor, planurile naţionale de dezvoltare ale judeţelor, în acest moment, nu au fost aprobate şi ele nu există. Iar pentru bugetul anului 2007, din bugetul european, cotele alocate României nu vor putea să fie alocate aşa cum trebuie şi nu vom avea linii de creditare, pentru că nu am fost în stare să-i ajutăm pe colegii din Consiliile Judeţene să facă acest lucru.

Probabil că pentru noi, din acest proiecte care vin direct cu finanţare europeană, doar învăţăm să ridicăm mâna pentru ele, dar, poate că, în următoarea perioadă, va trebui să fim mult mai atenţi cu aceste sume. Pentru că îndatorăm colegii noştri şi nu vom şti dacă înainte am făcut gaze sau înainte am asfaltat o stradă şi poate că, în campania electorală, ei ne vor reproşa.

Mulţumesc.

(Domnul Valeriu Ştefan Zgonea se îndreaptă spre prezidiu.)

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului Conservator am o solicitare. Domnul deputat Popa, vă rog frumos.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator vă urăm şi noi succes. Suntem alături de dumneavoastră, vă vom sprijini orice acţiune la nivelul Parlamentului.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Sper să fim alături tot timpul, mai puţin în campania electorală.

Domnul Nicolae Popa:

Sperăm.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigură că trebuie să fim de acord cu acest proiect de lege, pentru că orice finanţare este benefică pentru schimbarea condiţiilor de viaţă din oraşele mici şi mijlocii. Dar eu vreau să aduc în discuţie, aici, un aspect, să trag un semnal de alarmă nu asupra finanţării, pe care noi o aprobăm şi care vă spuneam că este mai mult decât benefică, ci asupra stadiului de execuţie şi de urmărire a acestor lucrări şi de finalizare a acestor lucrări.

Pentru că a fost pomenit aici şi judeţul Alba, vreau să vă spun că lucrările executate prin acest program SAMTID lasă de dorit şi din punct de vedere al calităţii - calitate îndoielnică a lucrărilor - dar, mai ales, a modului în care se desfăşoară activitatea şi acţiunile în cadrul acestui program.

Ne-am pomenit, în foarte multe din oraşele judeţelor menţionate aici, unde au lăsat adevărate cratere. Au distrus străzile, şanţuri cu nemiluita, s-au întârziat foarte mult lucrările şi darea în funcţiune a acestor lucrări executate, s-au întârziat cu două-trei luni de zile, părinţilor le este frică să-şi mai trimită copii la şcoală singuri, pentru că le e frică să nu cadă în gropile lăsate de aceste instituţii care au fost selectate pentru executarea acestor lucrări, nu mai vorbesc de cei care deţin maşini - că nu mai pot circula pe străzile respective. Deci, efectiv, nu au făcut absolut nimic.

Am sesizat Ministerul Integrării, care a şi organizat aceste licitaţii. Vreau să vă spun că toate firmele româneşti care au participat au fost excluse de la licitaţie. Sigur, ni s-a confirmat faptul că este piaţa liberă şi aşa se întâmplă mai în toată lumea. Dar, fiind nivelul scăzut al acestor licitaţii, toate aceste întreprinderi din afară - şi în special din Turcia - angajează în subantrepriză, nu mai urmăresc stadiul lucrărilor şi ajungem la această situaţie neplăcută.

Deci, deşi mi s-au dat garanţii din partea Ministerului Integrării că se vor face anchete, vor fi traşi la răspundere, şi cei care nu s-au încadrat în termenele de execuţie vor fi amendaţi, eu ştiu, vor fi luate măsuri de excludere chiar şi de la licitaţie, vă spun foarte sincer că nu s-a făcut nimic până acum, şi situaţia rămâne aceeaşi în continuare.

Nu putem tolera la nesfârşit şi aceşti bani pe care-i dăm, eu cred că trebuie foarte bine urmăriţi, în aşa fel încât firmele care câştigă aceste licitaţii să fie urmărite de cei care organizează licitaţiile respective şi să înlăturăm aceste aspecte neplăcute, care se simt la nivelul tuturor judeţelor, nu numai la nivelul judeţului Alba.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îmi menţin rugămintea pentru fotoreporterii care fotografiază colegii conservatori să facă acest lucru în pauză, dacă-şi doresc foarte mult.

Mulţumesc.

Dacă mai există alte intervenţii la dezbateri generale? Din partea Grupului Partidului România Mare, după care o să dau, din nou, cuvântul reprezentantului Guvernului.

Vă rog frumos, domnule deputat.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Desigur, n-am să subliniez valoarea acestui proiect pentru că este extrem de interesantă şi de importantă pentru comunităţile care au sub 150 de mii de locuitori, însă vreau să-l întreb pe reprezentantul Guvernului două probleme.

Care au fost criteriile în alegerea judeţelor? Pentru că aceste criterii nu transpar din expunerea de motive. Şi o a doua problemă ar fi: cum verifică aplicarea implementării acestui program la nivelul administraţiei publice locale?

Este foarte important să cunoaştem acest lucru, să ştim cum se face această verificare pentru că, din ce spunea colegul meu mai înainte, se constată, în judeţe, că există o risipă extrem de însemnată. Pur şi simplu lucrările sunt de proastă calitate, iar banii se plătesc, se pare, unor firme care nu totdeauna sunt cele mai potrivite pentru aceste lucrări.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

O să dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a da aceste lămuriri, solicitând, în acelaşi timp, să rămânem în limitele unei dezbateri în şedinţa de plen, restul problemelor neelucitate urmând a fi rezolvate prin interpelări sau întrebări.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Cătălin Doică:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să-i răspund domnului deputat.

Referitor la prima întrebare, modalitatea în care au fost selectate aceste localităţi a fost în funcţie de programele şi proiectele prezentate. Toate cele care au fost eligibile s-au regăsit într-una sau alta din fazele de aplicare ale programului SAMTID.

În al doilea rând, de aceea mă şi înscrisesem înainte la cuvânt, atât noi, ca Minister al Finanţelor, cât şi Ministerul Administraţiei şi Internelor am luat act de criticile care au fost aduse aici, referitoare al modul în care s-au derulat finanţările respective şi cheltuirea fondurilor şi, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, ministrul finanţelor va dispune efectuarea unor controale, inclusiv, poate, a unor controale în timpul derulării aplicării acestor fonduri pe care, astăzi, sperăm să le aprobaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dacă mai există alte intervenţii la dezbateri generale din partea altor grupuri parlamentare? Nu mai există. Fiind vorba despre o lege ordinară, o să vă supun la vot acest Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.53/2006 pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii pentru Finanţarea Programului de Dezvoltare a Infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii din România (SAMTID) - B, semnat la Bucureşti la 29 mai 2006.

Vă propun să votăm electronic şi solicit secretariatului tehnic să pornească sistemul de vot.

De asemenea, dumneavoastră vă rog să vă exprimaţi votul.

Bun. Neexistând sau lipsind trei dintre colegii noştri pentru a avea cvorumul necesar, sigur, amânăm votul la această lege pentru votul final de mâine, la ora 12,30.

Rog, de asemenea, colegii care sunt în sală şi nu votează, sau nu-şi folosesc cartela, să facă acest lucru pentru că, altfel, nu suntem în cvorumul necesar pentru a aproba legi ordinare; chiar şi pe cei care stau cu spatele la prezidiu, sper ca şi din poziţia cu spatele să poată să voteze.

Mulţumesc.

La punctul 6 avem Proiectul de Lege privind aprobarea ieşirii din vigoare a unor tratate internaţionale în domeniul comerţului şi cooperării economice.

Este lege ordinară, data la care se împlineşte termenul constituţional 15 a X-a. Conform prevederilor din Regulament, potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Urmează să trecem la dezbaterea proiectul de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Anton Niculescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tratele internaţionale enumerate în Anexele 1 şi 2 ale prezentului proiect de act normativ trebuie să iasă din vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte relaţiile economice bilaterale cu state terţe, ţara noastră va deveni parte la toate acordurile bilaterale şi multilaterale încheiate de Uniunea Europeană în această materie, în conformitate cu art. 6 alin. 4 din actul privind condiţiile aderării.

Având în vedere cele prezentate, a fost elaborat proiectul de lege alăturat, pe care-l supunem Parlamentului spre adoptare în procedură de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumim, domnule secretar de stat.

O să dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe. Aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Glăvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnilor miniştri,

Comisia pentru politică externă a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea ieşirii din vigoare a unor tratate internaţionale în domeniul comerţului şi cooperării economice.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La elaborarea raportului, s-a ţinut seama de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru industrii şi servicii, Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi ale Camerei Deputaţilor.

Prezentul proiect de lege are ca scop denunţarea unor tratate bilaterale economice şi comerciale pe care România le are cu ţări din afara Uniunii Europene, de la data aderării urmând să preluăm şi să aplicăm toate aranjamentele economice ale Uniunii.

Împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene, au fost identificate acordurile internaţionale susceptibile de a prezenta incompatibilităţi cu dreptul comunitar, şi pentru acelea care nu au putut fi soluţionate prin negociere cu acordul părţilor s-a procedat la denunţarea lor.

În şedinţa din 6 septembrie a.c., în urma dezbaterii, membrii comisiei au fost de acord în unanimitate cu necesitatea denunţării respectivelor tratate. Ulterior, sesizându-se o serie de neconcordanţe şi omisiuni în definirea tratatelor internaţionale care trebuie identificate prin data şi locul semnării, s-a solicitat plenului retrimiterea la comisie pentru rectificarea acestora, în conformitate cu normele de tehnică legislativă.

În consecinţă, vă rugăm să aprobaţi forma rezultată din prezentul raport înlocuitor, care conţine amendate menite să aducă proiectul de lege la standardele tehnico-legislative necesare şi să corecteze detaliile tehnice menţionate, cu atât mai mult cu cât, majoritatea amendamentelor sunt pur redacţionale.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să vă rog, dacă tot sunteţi la pupitru, în numele Biroului comisiei să propuneţi şi timpul de dezbatere, fiind vorba de o procedură de urgenţă.

Domnul Ştefan Glăvan:

Da, propun pentru dezbaterea generală cinci minute şi cele individuale un minut.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Dacă există obiecţiuni faţă de aceste propuneri? Atunci avem aprobat acest timp.

În numele grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul, cu aceeaşi rugăminte de a păstra un reprezentant de grup.

Din partea Grupului Social Democrat, domnul deputat Vasile Puşcaş.

Domnul Vasile Puşcaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

A stârnit, oarecum, mirare că ne este supusă spre discuţie o iniţiativă privind aprobarea ieşirii din vigoare, când noi, de obicei, aprobăm intrarea în vigoare a tratatelor, acordurilor.

Aş vrea să vă spun că este următoarea situaţie. De la data aderării noi ne aliniem la legislaţia comercială vamală a Uniunii Europene şi, din punctul acesta de vedere, toate acordurile şi tratatele noastre până la data de 2006 trebuie să fie scoase din vigoare pentru a intra pe acquis-ul comunitar.

A fost o procedură pe care a început-o în 2003 Ministerul de Externe iar - din câte ştiu - în acest an, Ministerul de Externe a notificat, deja, statelor această ieşire din vigoare, conform tratatelor, conform acordului. Urmează, conform tratatului de aderare ca, în ultimele şase luni, înainte de aderare, Comisia şi Statul în cauză să se pună în acord.

De aceea au fost 25 de acorduri comerciale şi 25 de acorduri de cooperare economică.

Partidul Social Democrat va vota pentru că este o prioritate şi o urgenţă, realmente o urgenţă în ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană, şi vă sfătuiesc şi pe dumneavoastră la fel.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumim, domnule deputat.

Dacă, din partea altor grupuri parlamentare, doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole. Existând amendamente admise, o să vă rog să lucrăm pe raportul comisiei.

Numărul curent 1 este un text propus de comisie. Titlul legii. Dacă există obiecţiuni faţă de acesta? Nu sunt. Este adoptat.

La punctul nr. 2, art. 1 este nemodificat. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

La punctul nr. 3, amendament la art. 2. Dacă există obiecţiuni? Nu sunt.

La punctul nr. 4, art. 3 este nemodificat. Dacă există obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

La punctul nr. 5, Anexa nr. 1 a fost modificată pentru respectarea normelor de tehnică legislativă. Dacă există obiecţiuni? Nu există.

La punctul nr. 6, amendamente la Anexa nr. 2 din textul legii, tot pentru respectarea normelor de tehnică legislativă. Dacă există obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

A fost epuizat textul legii.

Pentru a nu mai avea surprize cu cvorumul rămâne ca şi această lege să fie supusă votului final mâine, în sesiunea de vot final.

Punctul nr. 7 la ordinea de zi, un punct extrem de important, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului sub formă de Schimb de Scrisori între România şi Comunitatea Europeană privind acordarea reciprocă de concesii comerciale preferenţiale în domeniul vinurilor, semnat la Bruxelles la 23 februarie 2006.

Dacă, din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Din partea Guvernului, fiind vorba de o reglementare în domeniul vinurilor, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Anton Niculescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România şi Comisia Europeană au iniţiat negocieri vizând adaptarea prevederilor acordului european la noile dezvoltări în sectorul vinurilor şi băuturilor spirtoase, prin convenirea unui protocol adiţional care să includă un nou acord privind recunoaşterea reciprocă, protecţia şi controlul denumirilor de origine şi indicaţiilor geografice şi un nou angajament comercial în privinţa concesiilor comerciale pe care părţile şi le acordă în comerţul cu vinuri şi băuturi spirtoase.

În acest context, au fost convenite concesiile comerciale bilaterale în domeniul vinurilor şi băuturilor spirtoase, respectiv suplimentarea contingentului tarifar cu exceptare de la plata taxelor vamale acordat de Uniunea Europeană la importul de produse româneşti, de la 300 de mii de hectolitri la 345 de mii de hectolitri.

Contingentul tarifar acordat de către România, 60 de mii de hectolitri cu exceptare de la plata taxelor vamale, nu a fost modificat.

Având în vedere cele de mai sus, a fost elaborat proiectul de lege alăturat, pe care vă rugăm să-l aprobaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Eu mulţumesc, domnule secretar de stat.

O să dau cuvântul, din partea comisiei sesizate în fond, domnului deputat Kelemen Attila.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară şi servicii a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului sub formă de Scrisori între România şi Comunitatea Europeană privind acordarea reciprocă de concesii comerciale preferenţiale în domeniul vinurilor, semnat la Bruxelles la 23 februarie 2006.

Domnul secretar de stat, aici, v-a prezentat conţinutul acestor scrisori între România şi Comunitate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor fiind prima Cameră sesizată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 24 de voturi pentru şi un vot împotrivă, în forma prezentată în şedinţa din 13 septembrie 2006.

Deci comisia propune votarea acestui raport în forma prezentată.

La discuţiile comisiei, conform prevederilor art. 54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor a fost prezent domnul secretar de stat Flaviu Lazin.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a da cuvântul pentru dezbaterile generale o să fac apel la liderii de grup care nu sunt prezenţi acum în sală să-i roage pe colegi să vină în sală pentru a putea, eventual, supune la vot proiectele de lege ordinare.

Din partea Grupului Social Democrat, domnul Mocanu, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Comisia pentru agricultură a votat pentru acest proiect de lege şi desigur că o s-o facem şi în plenul Camerei Deputaţilor.

Este un proiect de lege bine venit. Printr-un schimb de scrisori între Uniunea Europeană şi ţara noastră se prevăd concesiile comerciale făcute de ambele părţi la o cantitate de peste 450 de mii de hectolitri de vin de diferite soiuri şi băuturi spirtoase. Un lucru deosebit, rămânând constante 60 de mii de hectolitri, cantitatea tarifară pentru neplata taxelor vamale.

Dar noi avem o mare grijă şi am văzut această grijă şi din partea colegilor de la Putere. Ţinând cont, şi mai ales de la cei în vârstă, care îşi predau afacerea la feciori, că vinul se mai face şi din struguri, am avut în comisie o dezbatere foarte bună. Şi aici aş spune doar câteva cuvinte. Pentru a produce vin ne trebuie viţă de vie. Viţa de vie, în România, la această oră, arată aşa cum arată, micşorându-se suprafeţele într-un mod inexplicabil. De asemenea, mai avem o perioadă de tranziţie, când plantaţiile de vie hibridă trebuie să dispară până în 2014.

Nu avem cum să plantăm pe suprafeţele în care Ministerul Agriculturii s-a obligat prin programul de guvernare, fiindcă viţa de vie, ca s-o plantezi, ne trebuie producere de butaşi. Butaşii de viţă de vie se produc într-o şcoală în care-ţi trebuie specialişti de înaltă clasă. Aceşti butaşi, aceste soiuri trebuie verificate şi omologate.

Deci, pe lângă faptul că-ţi trebuie şi foarte mult timp să vii cu aceste probleme ştiinţifice la zi, îţi mai trebuie o serie de condiţii materiale asigurate.

De aceea, noi am atras atenţia, în mod serios, reprezentanţilor ministerului în Comisia pentru agricultură, facem acest lucru şi în plenul Camerei Deputaţilor, fiindcă este o problemă de viitor, o problemă care trebuie să fie rentabilă şi de mare interes economic pentru ţara noastră, odată cu intrarea în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului conservator, domnul deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur că şi Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota acest proiect de lege, mai ales că este o prioritate pentru integrare, dar trebuie să recunoaştem de la bun început, sună foarte frumos concesiile acestea comerciale preferenţiale; de multe ori cele preferenţiale au fost pentru Uniunea Europeană şi cele restrictive pentru România.

Viticultura românească a avut şi are mari probleme, pentru că, noi deşi suntem înregistraţi cu 250 de mii de ha de viţă de vie la Uniunea Europeană, totuşi noi avem în realitate 170 de mii de ha, deci importurile masive de vin care au fost până acum în România să ştiţi că ne-a creat mari probleme în dezvoltarea viticulturii româneşti.

Aştept cu mare nerăbdare integrarea în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 ca să nu mai existe nici un fel de restricţii şi nici un fel de concesii între Uniunea Europeană şi România. Dar ceea ce vreau să atrag atenţia Ministerului Agriculturii, trebuie să ştim foarte clar că România nu figurează în rândul marilor producători de vinuri, în lume nu este recunoscută România, deşi realizăm vinuri de cea mai mare calitate şi, bineînţeles, apreciate în toată lumea.

În catalogul marilor podgorii din lume nu apar podgoriile noastre renumite şi, ca atare, Ministerul Agriculturii trebuie să negocieze cu Uniunea Europeană acest lucru, să fim recunoscuţi pentru a nu mai avea aceste probleme de restricţii în ceea ce priveşte exportul de vinuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte, aţi spus la început că este o lege foarte importantă. (Gălăgie în sala de şedinţe.) Într-adevăr, tot ceea ce urmează de acum încolo,...

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Numai o secundă, numai o secundă. Am rugămintea, pentru toţi colegii, să-l asculte pe colegul care se află în acest moment la pupitru, chiar şi pentru... Domnule deputat, puteţi să continuaţi după aceea discuţia în coaliţie, da?

Aveţi cuvântul, vă rog, continuaţi.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci spuneam că tot ce urmează de acum încolo pentru agricultură este mai mult decât important. Cine nu înţelege chestiunea aceasta, înseamnă că nu înţelege nimic din politica economică a Uniunii Europene.

Deci, ne aflăm în faţa situaţiei următoare: o Europă cu supraproducţie de vinuri, o Europă invadată de vinuri din America de Sud şi o Românie cu o producţie din ce în ce mai mică de vinuri. De asemenea, o Românie ale cărei suprafeţe acoperite cu viţă de vie sunt de fapt acoperite cu o viţă de vie îmbătrânită. O Românie care nu a mai investit de mult fonduri europene sau fonduri bugetare în reîntinerirea soiurilor de viţă de vie.

Sigur că am crescut acest cuantum, acest contingent de schimburi de vinuri. Aparent este bine, dar să vedem ce se va întâmpla peste 5-6 ani când viţa noastră nu va mai fi rodnică şi practic nu vom avea de-a face decât cu import de vinuri. Vinuri foarte bune, dar nu la fel vor spune şi actualii producători de vinuri. Sigur că noi înţelegem că Guvernul trebuie să semneze şi să respecte aceste angajamente internaţionale, din această cauză nu avem cum să fim contra, dar în acelaşi timp, noi, ca partid naţionalist, apărăm tot ceea ce este naţional, deci la această lege ne vom abţine.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai există intervenţii din partea altor grupuri parlamentare?

Dacă nu, neexistând amendamente admise sau respinse legea rămâne pentru mâine la votul final.

La pct.8 la ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între părţile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru cooperarea privind informaţiile din domeniul atomic, deschis spre semnare la Paris la 18 iunie 1964 şi semnat de România la Washington la 14 februarie 2006.

Dau cuvântul iniţiatorului pentru a susţine această propunere.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Anton Niculescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România a semnat Acordul dintre părţile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru cooperarea privind informaţiile în domeniul atomic la Washington la 14 februarie 2006. Acordul constituie un angajament bilateral între stat membru NATO şi Statele Unite ale Americii. Astfel, România va avea acces la informaţiile din domeniul energiei atomice puse la dispoziţie de Guvernul SUA. Tratatul conţine şi prevederi referitoare la protecţia informaţiilor din acest domeniu, părţile obligându-se să nu acorde standarde de protecţie mai scăzute decât cele stabilite în regulamentele NATO.

Având în vedere cele prezentate, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, dau cuvântul domnului vicepreşedinte Săniuţă.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în procedură de urgenţă cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre părţile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru cooperarea privind informaţiile din domeniul atomic, deschis spre semnare la Paris la 18 iunie 1964 şi semnat de România la Washington la 14 februarie 2006.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Comisia pentru politică externă a avizat favorabil acest proiect de lege.

Convenţia supusă ratificării reglementează accesul României la informaţiile din domeniul energiei atomic puse la dispoziţie de Guvernul SUA, în vederea promovării intereselor comune de securitate şi a completărilor NATO de organizare a apărării colective.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. În urma dezbaterii, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Timpul pe care îl propunem pentru dezbateri generale este de 5 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

La dezbateri generale, dacă există intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, neexistând amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne pentru mâine la votul final.

La pct.9, Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Spania privind cooperarea în lupta împotriva criminalităţii, semnat la Madrid la 30 martie 2006.

Dau cuvântul iniţiatorului.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune ratificarea Convenţiei dintre România şi Spania privind cooperarea în lupta împotriva criminalităţii, convenţie semnată la Madrid la 30 martie anul curent.

Convenţia supusă ratificării este un instrument juridic internaţional care creează bazele unei cooperări pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, a terorismului, precum şi altor tipuri de infracţiuni.

Convenţia cuprinde dispoziţii referitoare la: domeniile de cooperare, în scopul prevenirii şi combaterii criminalităţii, modalităţile concrete de operare, autorităţile competente pentru aplicarea prevederilor convenţiei, precum şi persoanele specializate pentru menţinerea contactelor şi facilitarea comunicării, modul de intrare în vigoare, problematica protecţiei datelor personale etc.

În conformitate cu legislaţia română în domeniu, pentru a intra în vigoare, convenţia trebuie să fie ratificată prin lege.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să aprobaţi proiectul de act normativ în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Noi mulţumim, domnule secretar de stat.

Am să dau cuvântul comisiei sesizate în fond, domnul vicepreşedinte Marian Săniuţă.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc din nou, domnule preşedinte de şedinţă. Se pare că azi vom avea o colaborare ceva mai lungă şi mai fructuoasă.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în procedura obişnuită cu proiectul de lege pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Spania privind cooperarea în lupta împotriva criminalităţii, semnat la Madrid la 30 martie 2006.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Comisia pentru politică externă, în 6 septembrie, a avizat favorabil acest proiect de lege. Raportul comisiei noastre a fost adoptat cu unanimitate de voturi. În urma dezbaterii din şedinţa din 12 septembrie, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Sper că continuăm colaborarea lungă şi fructuoasă... Mai ales că mai aveţi câteva proiecte de legi la care comisia dumneavoastră a fost sesizată.

Dacă există intervenţii din partea iniţiatorilor? Din partea grupurilor parlamentare?

Domnul deputat Marian Săniuţă, din partea Grupului parlamentar Social Democrat. Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mie îmi place să mă ţin de cuvânt, aşa că vom continua această colaborare.

Stimaţi colegi,

Din punctul meu de vedere şi al nostru, al Grupului parlamentar al PSD, vom susţine aprobarea acestui proiect de lege, pentru că nu este altceva decât o continuare firească, normală a acţiunilor pe care noi le-am întreprins după anul 2000 şi aici mă refer la obţinerea vizelor pentru cetăţenii români şi la instituirea atât a ofiţerilor de legătură, dar şi a ataşaţilor de interne, pentru rezolvarea anumitor probleme care, iată, din păcate, apar în relaţia cu partenerii noştri externi.

Din punctul meu de vedere, încă o dată, stimaţi colegi, vă rog să susţineţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenţii din partea altor grupuri parlamentare? Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupului parlamentar al Partidului România Mare va vota acest proiect de Lege privind ratificarea Convenţiei între România şi Spania privind cooperarea în lupta împotriva criminalităţii, mai ales că aceasta reglementează cadrul juridic privind combaterea crimei organizate, a terorismului şi altor forme de infracţiuni.

Aş vrea însă să vin cu un singur adaos şi să rog reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor, văd că de faţă este şi secretarul de stat de la Ministerul Justiţiei, aş fi dorit să fie şi de la Ministerul Afacerilor Externe, pentru că în judeţul Bistriţa-Năsăud s-a petrecut un caz deosebit. În iunie 2004 un tânăr de 18 ani a fost ucis în Ţinutul Almeria în Spania, în urma a 4 interpelări pe care le-am făcut până acum totul este în ceaţă şi nu văd eu care este cooperarea. Ce sprijin primim din partea statului spaniol, statul român ca să poată afla situaţia reală şi să poată fi tras la răspundere adevăratul criminal.

Se ştie că este cetăţean român, a fost arestat câteva zile în Almeria, s-a declanşat o urmărire penală acolo, probabil s-a deschis şi pe fond un proces, dar în România nu se ştie nimic şi iată că treburile încă rămân în beznă. Deci, dacă semnăm astfel de tratate de colaborare, ar trebui această colaborare să se regăsească şi în cazurile reale.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Sunt convins că reprezentanţii ministerelor invocate de dumneavoastră vor răspunde după orele 18 la sesiunea afectată pentru răspunsurile la interpelări.

Dacă există alte intervenţii din partea altor grupuri parlamentare?

Dacă nu, neexistând amendamente admise sau respinse şi acest proiect de lege rămâne pentru mâine la votul final.

La pct.10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare. Aş dori să dau cuvântul iniţiatorului. Dacă are vreun reprezentant iniţiatorul? Nu este. Este?

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Horia Văsioiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul nostru de lege priveşte modificarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare. Astfel, am prevăzut în proiectul legislativ eliminarea prevederilor care vizează obligativitatea acordului ministrului apărării naţionale în cazul încheierii căsătoriilor între militari şi o persoană apatridă sau o persoană care nu are cetăţenia română, aceasta să dispară din Legea nr.80 şi, de asemenea, am făcut modificarea privind reglementarea care se referă la acordarea gradelor de general şi de contraamiral, în momentul trecerii în rezervă sau în retragere. Şi aş vrea să fiu puţin mai explicit şi să vă spun că aceste grade se pot acorda şi subliniez se pot acorda doar în situaţia în care persoana respectivă a deţinut funcţia, a avut gradul de colonel timp de 5 ani de zile şi a deţinut o funcţie, funcţia de general sau de contraamiral timp de 3 ani de zile. Acestea sunt în mare problemele pe care le ridicăm plenului şi doresc să fim susţinuţi pentru trecerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Eu mulţumesc, domnule deputat.

Când solicitam opinia iniţiatorului, mă uitam spre guvern, acum am verificat, sunt 6 deputaţi iniţiatori la acest proiect.

În continuarea colaborării fructuoase, o să dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul vicepreşedinte Marian Săniuţă.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

Încep cu aceleaşi mulţumiri, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere, în procedură obişnuită cu propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.118 din Constituţia României, republicată.

Raportul comisiei noastre a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 5 septembrie, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenţii sau din partea Guvernului? Nu există. Nu sunt alte amendamente admise sau respinse, motiv pentru care şi acest proiect de lege rămâne pentru mâine la votul final.

Pct.11 de pe ordinea de zi, avem Propunere legislativă pentru modificarea art.104 alin.3 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic. Este lege organică. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Andrei Gheorghe Király:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Proiectul legislativ propune modificarea alin.3 al art.104 din Legea nr.128 din 1997 privind statutul personalului didactic.

În momentul de faţă, art.104 alin.3 prevede că personalului didactic din mediul rural care nu dispune de locuinţă şi căruia nu i se poate oferi locuinţă corespunzătoare în localitatea unde are postul i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport la şi de la locul de muncă.

Noi dorim o modificare a legii ca: "Personalul didactic care nu dispune de locuinţă unde îşi desfăşoară activitatea şi nu i se poate oferi locuinţă corespunzătoare în localitatea unde are postul didactic i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun la şi de la locul de muncă prin finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ".

Din punctul nostru de vedere, este foarte important aplicarea principiului egalităţii ca toate cadrele didactice care sunt obligate să facă navetă, să se bucure de prevederile legale, pentru că deja art.167 alin.5 al Legii învăţământului prevede ca cheltuielile de navetă a cadrelor didactice să se deconteze din finanţarea de bază.

În al doilea rând, trebuie să avem în vedere că o serie de comune, între timp, au devenit oraşe, în acest fel foarte mulţi colegi nu mai beneficiază de drepturile de care au beneficiat.

Iar în al treilea rând, foarte mulţi tineri care au obţinut posturi didactice în mediul urban, dar cu domiciliul în mediul rural, în urma unui concurs şi sunt lipsiţi de locuinţă în oraş sau municipiu, să poată beneficia de prevederea legii, adică decontarea abonamentului.

În final, suntem de acord cu textul amendamentului propus de comisie.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Cei doi iniţiatori ai proiectului sunt domnul deputat Seres Denes şi domnul Andrei Kiraly.

Am să dau cuvântul acum, din partea comisiei sesizate în fond, doamnei deputat Lia Olguţa Vasilescu, preşedinta Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi vreau să vă spun că mi-aţi dat emoţii cu citaţia pe care mi-aţi trimis-o astăzi. Aveam senzaţia că în sfârşit mă cheamă Parchetul General să spun ce ştiu şi eu despre domnul Radu Berceanu, dar m-am înşelat.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Poate veţi avea ocazia, acum însă aveţi cuvântul în calitate de preşedinte al comisiei.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.3 art.104 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, în sensul că decontarea cheltuielilor pe mijloacele de transport în comun la şi de la locul de muncă efectuate de personalul didactic care nu dispune de locuinţă în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea şi căruia nu i se poate oferi locuinţă corespunzătoare în localitatea unde are postul didactic să fie asigurată prin finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ.

Legea face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată şi comisia a propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să intervină? Din partea Grupului parlamentar Social Democrat, am rugămintea să vă înţelegeţi şi am o solicitare din partea domnului deputat Zgonea.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un proiect de lege bun, însă el nu este complet şi cred că ar trebui retrimis la comisie din următorul motiv. Sunt foarte multe localităţi rurale unde nu există transport în comun. Şi profesorii pur şi simplu, fac naveta cu maşinile lor sau cu taximetre sau, ştiu eu, cu alte mijloace de transport care nu sunt mijloace de transport în comun. Şi, în această situaţie, ei rămân pe dinafară, iar cazurile la care mă refer sunt foarte, foarte multe în special în judeţul Cluj.

Aşadar, consider că un amendament de acest gen prin care să fie evidenţiat orice tip de transport, în situaţia în care nu se poate şi nu există transport în comun, să fie decontate, aşadar, cheltuielile sau măcar, în cel mai rău caz, carburantul.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Numai o secundă, doamna preşedinte.

Înţeleg că e vorba de o propunere de procedură, de retrimitere la comisie. Dacă, în primul rând, solicităm punctul de vedere al comisiei.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că nu este cazul de retrimis la comisie, pentru că se regăseşte acest lucru în textul adoptat de comisie. Îi şi citesc domnului deputat dacă nu a văzut: "În cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reşedinţă şi sediul unităţii de învăţământ, urmează a i se deconta contravaloarea a 7,5 l benzină premium la 100 de km parcurşi, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală." Deci nu mai e cazul să-l întoarcem la comisie.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Înţeleg, domnule deputat, că renunţaţi la această solicitare, aţi primit lămuriri din partea comisiei.

Am să dau cuvântul din partea Grupului liberal.

Vă rog frumos, domnule deputat.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Eu am ţinut să vin să vorbesc pe marginea acestei propuneri legislative şi din motivul că în sesiunea de anul trecut, în prima sesiune, Camera Deputaţilor a aprobat, la momentul la care s-a discutat pe articole, articolul în forma propusă astăzi de către comisie.

La acea vreme, a existat acordul Guvernului pentru formularea dată, din motive care ţin de calendarul sau care au ţinut de calendarul desfăşurării lucrărilor în Cameră, după votul dat pe articole, la momentul votului final, s-a constatat că termenul constituţional privind acordarea votului final fusese depăşit şi, astfel, acea propunere legislativă a trecut la Senat în forma propusă şi nu în forma articolului adoptat de Cameră.

Cu alte cuvinte, pentru a fi consecvenţi cu un vot dat anterior, eu solicit colegilor să aprobe raportul în forma propusă de către comisie.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doresc să salut revenirea printre noi a domnului deputat Eugen Nicolăescu. Bine aţi venit, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD domnul deputat Marius Rogin.

Domnul Marius Rogin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Democrat susţine acest proiect de lege, Partidul Democrat a ajuns la concluzia că este un proiect de lege ce vine în sprijinul învăţământului.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat, pentru această intervenţie concisă.

Din partea Grupului parlamentar Social Democrat s-au înscris doi deputaţi, nefiind vorba de o procedură de urgenţă, sigur, le voi da cuvântul la amândoi.

Domnul deputat Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Foarte mulţi din arcul guvernamental. Ne aflăm astăzi într-o situaţie inedită. PSD a propus în campania electorală acest lucru şi a susţinut ceea ce UDMR-ul a propus printr-o iniţiativă legislativă. Curios, ministrul democrat nu este de acord, iar primul ministru îl aprobă în şedinţă de guvern şi respinge. După care, venim aici în faţa dumneavoastră, care sunteţi pentru o lege organică, după cum se văde, în partea dreaptă, sunteţi foarte mulţi, de aceea aţi şi dat un vot de lege organică şi veniţi şi ne spuneţi că susţineţi. Sunt convins că banii îi veţi aloca, cum aţi alocat şi fondurile pentru reparaţia şcolilor pe care le-aţi început la 15 septembrie şi o să se termine la 15 august anul viitor, fiţi liniştiţi... (Vociferări în sala de şedinţe.)

Pentru mine, uimirea care mă macină şi cred că dumneavoastră care sunteţi specialişti în morărit vă pricepeţi, bănuiesc că de aceea aţi adus şi doctorul cu dumneavoastră să vă liniştiţi, dacă în această perioadă veţi vota şi cum veţi vota. Sau mâine când va fi votul final, îl veţi da cum sunteţi şi astăzi sau vreţi să votăm astăzi organica, aşa cum sunteţi în sală, ca să nu fie 167 şi cadrele didactice să vadă cât de mult susţineţi acest proiect de lege.

Sunt foarte curios despre atitudinea pe care o veţi avea. Şi probabil că data viitoare, liderii grupurilor dumneavoastră parlamentare vor susţine şi UDMR-ul şi poate dumneavoastră, care veniţi la acest microfon şi spuneţi ceea ce vă place să auziţi, le veţi spune şi colegilor din guvern să accepte acest lucru pe care noi l-am spus în campania electorală şi pe care dumneavoastră, în programul de guvernare aţi omis să-l puneţi.

Sunt convins că şi resursele financiare le veţi face după principiile pe care le-aţi făcut până acum. Veţi da o ordonanţă de urgenţă, prin care veţi suspenda acest proiect de lege care va fi aprobat de noi sau îl veţi respinge la Senat.

Vă urez succes.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, aveţi cuvântul şi, la final, din partea comisiei, de asemenea, un reprezentant al Grupului parlamentar Social Democrat, domnul Andea.

Domnul Petru Lakatos:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De multe ori se întâmplă că de la acest microfon se fac aluzii la cine a iniţiat proiectul de lege respectiv. Nu trebuie să facem un proces de paternitate, nu acesta este scopul. Dacă proiectul este bun şi contribuie la îmbunătăţirea situaţiei existente, atunci toată lumea ar trebui să voteze, cred că vom fi în acest caz, noi care am iniţiat, adică colegii mei, bucuroşi şi, bineînţeles, că şi cei din învăţământ vor fi recunoscători. şi nu asta este important, cine a iniţiat. Nu trebuie să ne cramponăm de aspecte de genul că data trecută un proiect asemănător n-a trecut. Viaţa se schimbă, şi opiniile se schimbă.

Eu vă propun să votăm acest proiect de lege. Cel puţin Grupul nostru parlamentar o va face.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Avem încă doi colegi înscrişi la cuvânt şi, de asemenea, dacă doreşte să ia cuvântul reprezentantul Guvernului, mai avem din această şedinţă cinci minute şi rugămintea către cei doi colegi de a fi foarte concişi.

Domnule deputat Andea, aveţi cuvântul, şi imediat domnul deputat Merka.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sigur, aparent, este vorba despre un proiect de lege care se referă la cadrele didactice fără locuinţă. Dar nu despre locuinţa lor este vorba. Aparent, este vorba despre un proiect de lege care are doi iniţiatori, colegi de la UDMR. Cel puţin trei ar trebui să-i considerăm, pentru că şi domnul Puşcă a avut şi are contribuţii la acest proiect de lege.

Aparent, este o iniţiativă a colegilor deputaţi care reprezintă arcul guvernamental. Dar, într-adevăr, cum s-a spus, Guvernul este împotriva acestui proiect şi nu consideră că poate fi adoptat în forma prezentată.

Este motivul pentru care comisia, printre care şi reprezentanţii Grupului social democrat, a intervenit asupra textului şi a considerat că în forma în care a fost adusă legea de către comisie, ea poate să treacă.

Câteva explicaţii sunt însă necesare, şi anume: până acum, dascălii care făceau naveta, pentru că despre ei este vorba, şi care nu putea avea asigurată locuinţă în localitatea în care era şcoala, aveau dreptul să li se deconteze cheltuielile, cu menţiunea că administraţia locală nu avea obligaţia să le deconteze. Deci, iată un drept neacoperit de o obligaţie a celor care dispun de mijloacele financiare. Autorii proiectului au fost generoşi şi au propus ca această finanţare să fie asigurată şi trecută în finanţarea de bază a învăţământului.

Comisia însă, având în vedere ansamblul legii învăţământului, a apreciat că finanţarea trebuie să rămână în sarcina administraţiei locale, şi forma care vi se propune este ca profesorii să aibă dreptul, iar administraţia locală să aibă obligaţia de a le deconta aceste cheltuieli.

Vreau să spun că nu este o soluţionare sută la sută mulţumitoare, pentru că, în fond, prin această obligaţie de a finanţa naveta cadrelor didactice, se încurajează navetismul. Şi este limpede că pentru administraţia locală, primarii localităţilor nu doresc să încurajeze acest fenomen, ci ar dori să aibă cadre didactice, fie care să domicilieze la faţa locului, sau să aibă locuinţă în zona respectivă.

Totuşi, punând în balanţă plusurile şi minusurile, Partidul Social Democrat şi reprezentanţii săi din comisie au votat în favoarea acestui proiect de lege pe care propunem să-l susţinem, în forma adoptată de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc pentru concizie.

Mai avem un singur coleg căruia am să-i dau cuvântul, după care o să suspendăm discuţiile la acest proiect de lege pentru mâine dimineaţă.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Bineînţeles, a fost o reparaţie faţă de cadrele didactice care şi-au făcut datoria atât faţă de şcoală, cât şi faţă de elevi. Au avut curajul să facă această navetă spre instituţia în care au predat, cât şi domiciliul.

Până în momentul de faţă, au fost legaţi, consider că şi eu sunt cadru didactic, am fost legaţi de decizia unui consiliu local care a dorit să aprobe sau să nu aprobe acea sumă necesară pentru decontarea acelor cheltuieli.

În acest sens, atât eu, cât şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale sprijinim acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Nu putem încheia dezbaterile, fără a cunoaşte poziţia Grupului Partidului România Mare.

Domnul deputat Rus. Cu rugămintea de a vă înscrie în următorul minut care ne-a mai rămas din această şedinţă.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să-mi daţi voie să vă felicit că totuşi nu sunteţi imparţial şi aţi ţinut cont că nici un reprezentant al Grupului Partidului România Mare nu a vorbit aici, şi pentru acest lucru felicitările noastre.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu sunt imparţial sau sunt imparţial?

Domnul Ioan Aurel Rus:

Nu sunteţi.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnule preşedinte,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare va susţine această propunere legislativă din mai multe motive. Mai întâi, nu ne vom uita la paternitatea acestei iniţiative pentru că nu tot ce vine de la UDMR înseamnă că este şi bun. Să ne amintim de statutul minorităţilor naţionale, care este însuşit de Guvern, dar vine de la UDMR. Aşa că nu putem să mergem până la capăt cu dărnicia noastră.

Cât priveşte problema în speţă, - navetismul pentru cadrele didactice -, nu cred că se încurajează această formă dacă ei vor fi plătiţi pentru plata care o acordă transportului. Domnul coleg de la Conservatori, Călian, a atins un punct sensibil şi a fost bună intervenţia doamnei preşedinte de la Comisia pentru învăţământ, care a arătat că şi cei care fac navetă cu autoturismele proprietate personală vor fi despăgubiţi în acest sens.

Dar, domnule preşedinte, amintiţi-vă că la buget, noi am venit, Partidul România Mare, prin vocea senatorului Gheorghe Funar, şi am cerut majorarea cotei de t.v.a. care să se distribuie tocmai pentru acoperirea acestor cheltuieli. Să nu fie trimisă la consiliile judeţene, ci să fie dusă în teritoriu, la consiliile locale, pentru că de acolo, practic, trebuie să se regăsească această sumă care să ajungă, în definitiv, în buzunarul dascălilor.

Dacă de această dată totul rămâne numai la titlu provizoriu, nu se întâmplă nimic. Şi vă dau în speţă exemplu judeţul Bistriţa-Năsăud unde în Consiliul judeţean se cunoaşte situaţia, cei de la Alianţă s-au retras şi toate hotărârile consilierilor în activitate sunt atacate în contencios, şi dascălii n-au reuşit la 15 iunie să-şi dea această parte de bani care li se cuveneau lor pentru munca prestată în anul de învăţământ încheiat.

Acum, se începe un nou an de învăţământ. Situaţia se va repeta dacă nu ştim să mergem exact şi să arătăm cine trebuie să dea aceşti bani şi cum trebuie să se regăsească. Dar numai din cota de t.v.a sau din altă sursă, pe care eu n-am găsit-o trecută, bugetul de stat va rămâne din nou gol şi nu vom vedea nicicum rezolvată problema.

În orice caz, noi susţinem oricum această iniţiativă.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Încheiem aici această şedinţă de plen. Îi rog pe colegii care au de primit răspunsuri la interpelări să rămână, după o pauză de cinci minute.

Mulţumesc.

- După pauză -

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnilor deputaţi,

Domnilor reprezentanţi ai Guvernului, domnilor miniştri, secretari de stat,

Începem sesiunea de răspunsuri la interpelări.

Pe prima poziţie se afla interpelarea domnului deputat Vasile Filip Soporan, pe tema "reforma sănătăţii", adresată Ministerului Sănătăţii.

Domnule ministru, domnul deputat îşi cere scuze, având o problemă personală, pentru care a trebuit să părăsească localitatea, vă roagă să-i răspundeţi în scris.

Domnule ministru, următoarea interpelare vă este de asemenea adresată, Ministerului Sănătăţii, pe tema "Apărarea drepturilor pacienţilor din spitale". Este o interpelare aparţinând deputatului Sorin Marian Paveliu.

Dacă este prezent. Este prezent domnul deputat şi bănuiesc că doreşte şi răspunsul dumneavoastră la interpelare.

Domnule ministru, vă rog să răspundeţi colegului dumneavoastră liberal.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu (ministrul sănătăţii):

Îi mai daţi cuvântul înainte? Aşa este procedural.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Absolut procedural. Domnule deputat, dacă doriţi să vă susţineţi interpelarea, sigur că vă invit în acest sens.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule ministru,

O să formulez intervenţia mea în următorii termeni scurţi. Cred cu tărie că avem nevoie de o schimbare în apărarea drepturilor pacientului. De curând, s-a anunţat, de fapt, în urma Ordinului de ministru pe care l-aţi dat, că vor fi înfiinţate comite de etică.

Aş vrea să ştiu dacă în opinia dumneavoastră aceste comitete de etică sunt capabile să rezolve nu numai problemele care ţin de etica actului medical, cât şi de disfuncţionalităţile cu care se confruntă pacienţii cu un sistem sanitar care, oricât am încerca să-l schimbăm peste noapte, are încă multe racile moştenite de ani şi ani de zile de funcţionare într-o penurie de resurse, pe de o parte. Pe de altă parte, în mentalităţi care sunt foarte greu de scăzut peste noapte.

Deci, ca să rezum, întrebarea mea se referă la eficienţa pe care credeţi că o avea această orientare a comitetelor de etică pentru apărarea drepturilor pacientului.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat,

Interpelarea dumneavoastră se referea la modul în care pacienţii pot fi ajutaţi să nu-şi mai achiziţioneze medicamente sau materiale sanitare în urma internării şi dacă fac acest lucru, cum se poate recompensa până la urmă această activitate.

E vorba de Legea nr.327 din 10 noiembrie 2005, şi dumneavoastră propuneţi amendarea acestei legi. Vă spunem că nu e nevoie să amendăm această lege, dar ceea ce dumneavoastră propuneţi va fi preluat în contractul de asigurări sociale de sănătate al C.N.S. odată cu ce vom face cu 1 noiembrie modificările care le avem în vedere şi după aceea în contractul pe anul 2007.

În ceea ce priveşte modul în care există reclamaţii că pacienţii din Gorj sunt obligaţi să-şi achiziţioneze medicamente sau materiale sanitare, am transmis autorităţii de sănătate publică Gorj să ne transmită ei mai departe ceea ce se întâmplă cu adevărat în judeţ, colegii noştri, în urma consultării managerilor şi altor factori de răspundere din sistemul sanitar judeţean, au spus că asemenea cazuri au fost foarte rare şi s-au luat măsuri să se recupereze banii şi să le dea oamenilor înapoi.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule ministru.

Sigur că...domnule deputat dacă doriţi să daţi replică ministrului, vă rog frumos. Aveţi dreptul regulamentar. Nu mă aşteptam să solicitaţi acest drept, dar în mod sigur vi-l acord.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Mi se pare normal şi civilizat să vă fi cerut dreptul la replică, conform regulamentului.

Domnule ministru, iau act de promisiunea dumneavoastră de a face demersuri ca această prevedere ca pacienţii care sunt nevoiţi dintr-un motiv mai mult sau mai puţin birocratic, să-şi achiziţioneze singuri medicamente pe care le utilizează în spital sau alte materiale, precum mănuşi, pansamente.

Deci, iau act de promisiunea dumneavoastră că această prevedere care a existat într-o lege şi care a fost ulterior abrogată de Guvern printr-o ordonanţă şi aprobată de Parlament, de fapt, dacă va fi inclusă în contractul-cadru şi va deveni operantă, cred că această prevedere o să mai scadă din inechitatea sistemului sanitar şi sper ca în scurt timp o astfel de problemă să facă apanajul unei instituţii speciale, aşa cum încercăm să promovăm de altfel mai mulţi colegi, respectiv, a unui oficiu pentru protecţia pacientului, pentru că de fapt consider că un consiliu etic nu poate rezolva astfel de aspecte care nu ţin de etică şi ţin de o administrare uneori defectuoasă sau, în sfârşit, forţat defectuoasă, datorită subfinanţării cu care ne confruntăm şi ne vom mai confrunta încă multă vreme de acum înainte.

Vă mulţumesc frumos pentru răspuns.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul ministru nu solicită drept la replică, motiv pentru care nu i-l acord, dacă nu-mi solicită.

În schimb, domnule ministru, următoarea interpelare, de asemenea, se adresează ministerului pe care-l conduceţi. Este o interpelare a domnului deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Este aici prezent în sală şi se referă la situaţia angajaţilor din Spitalul Huedin.

Domnule deputat, dacă doriţi să prezentaţi interpelarea. Nu.

Domnule ministru, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat,

Interpelarea dumneavoastră se referă la neacordarea celui de-al 13-lea salariu şi a bonurilor de masă la Spitalul orăşenesc Huedin.

În anul 2006, prin Legea bugetului de stat, nu s-a mai stabilit structura cheltuielilor spitalelor, acestea fiind aprobate de directorul spitalului în cadrul sumelor contractate şi decontate de casele de asigurări de sănătate.

În prezent, 70% din unităţile sanitare au acordat total sau parţial sumele cuvenite, reprezentând premiul anual.

Spitalul orăşenesc Huedin nu a acordat drepturile respective datorită unui management defectuos, Spitalul orăşenesc Huedin nerealizându-şi indicatorii şi, în consecinţă, finanţarea serviciilor medicale contractată cu CAS Cluj a fost insuficientă pentru acoprirea plăţilor celui de-al 13-lea salariu şi a bonurilor de masă.

Cu alte cuvinte, a avut venituri mai mici decât cele bugetate şi, ca atare, n-a putut să facă cheltuieli suplimentare.

În consecinţă, am dispus schimbarea conducerii oraşului Huedin, s-a numit un nou manager şi sperăm ca acesta, până la sfârşitul anului, să poată să realizeze venituri suficiente ca să asigure şi aceste cheltuieli.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă doriţi să dezvoltaţi.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper că am înţeles bine, domnule ministru, aţi decis nu schimbarea conducerii oraşului Huedin, ci schimbarea spitalului din oraşul Huedin...nu, că aţi spus că aţi decis schimbarea conducerii oraşului Huedin. Nu e nici o problemă.

Sigur că este şi asta o soluţie, să schimbăm conducerea acelui spital, însă eu consider că trebuie să se ia măsuri ferme la acest spital, nu numai cele legate de al 13-lea salariu sau de acele bonuri de masă, ci şi de faptul că acel spital este foarte, foarte important acolo, deoarece acoperă o zonă geografică extrem de mare, dar mai mult de atât, la acel spital apelează foarte, foarte mulţi cetăţeni din zona respectivă, pentru că este singurul spital, de fapt, chiar dacă este în oraşul Huedin.

Mai mult de atât, cred eu că actuala conducere, desemnată prin intermediul ministerului pe care îl conduceţi, îşi va face datoria şi mi se pare normal ca cel puţin al 13-lea salariu să fie oferit retroactiv angajaţilor acelui spital.

Nu discut de bonuri de masă pentru că din punct de vedere legal acest principiu al retroactivităţii nu funcţionează în cazul legii care prevede acordarea tichetelor de masă.

Oricum, vă mulţumesc şi vă felicit pentru că aţi luat măsuri urgente la acel spital din judeţul Cluj.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mulţumim domnului ministru pentru răspunsuri. Sper să nu schimbe chiar tot oraşul Huedin, ci doar spitalul. Să vă mulţumim pentru prezenţă şi faptul că aţi răspuns la întrebările colegilor de coaliţie.

Vă rog. Sigur că da, domnule secretar de stat. O să-l rugăm pe domnul deputat Petre Străchinaru doar un pic să aştepte pentru a primi răspunsul de la domnul secretar de stat Remus Baciu.

Până atunci, dumneavoastră fiind prezent, o să vă rog să răspundeţi la interpelarea adresată tot de către colegul nostru, domnul Petru Călian, privind situaţia direcţiilor judeţene de pază şi ordine, în contextul noii legi privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea poliţiei locale.

Doriţi, domnule deputat? Vă rog frumos! Cu rugămintea de a-l sprijini şi pe domnul secretar de stat în respectarea programului la Senat.

Domnul Petru Călian:

Este vorba de foştii gardieni care practic mai funcţionează pe lângă consiliile judeţene, însă nu au un sistem legislativ pe baza căruia să funcţioneze. Aici este o problemă şi dacă domnul ministru nu-mi dă un răspuns favorabil, voi iniţia un proiect de lege în acest sens.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat Petru Călian,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi să vi se comunice care va fi situaţia direcţiilor judeţene de pază şi ordine, în contextul promulgării noi legi privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea poliţiei locale, vă comunicăm următoarele.

Din conţinutul interpelării nu rezultă dacă faceţi referire la proiectul de lege care s-a aflat în procedură parlamentară, sau la proiectul de lege aflat în proces de elaborare la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor, întrucât sunt în momentul de faţă două propuneri, două iniţiative legislative.

Fac precizarea că ambele iniţiative legislative se referă la poliţia locală. Organizarea direcţiilor judeţene de pază şi ordine a fost creată sau s-a produs ca urmare a adoptării legii privind poliţia comunitară, un alt segment al structurilor de ordine publică, poliţie comunitară care, într-adevăr, s-a desfiinţat din fostul corp al gardienilor publici.

Prin urmare, noi trebuie să abordăm această chestiune atunci când punem în discuţie eventual o nouă lege de organizare a poliţiei comunitare. Cum însă, în momentul de faţă, există două iniţiative legislative, spuneam, una aflată în faza de elaborare şi una deja în procedură parlamentară, urmează ca să luăm o soluţie comună, dacă doriţi, şi Guvern şi Parlament, tocmai pentru a reglementa această situaţie.

Angajaţii direcţiilor judeţene de pază şi ordine, despre care este vorba în interpelarea dumneavoastră, au primit un loc de muncă la iniţiativa structurilor asociative şi au iniţiat la momentul respectiv un proiect de lege de modificare a actului normativ privind organizarea şi funcţionara poliţiei comunitare. Cum prin lege la iniţiativa acestor structuri asociative s-a intervenit în textul legii, vom avea în vedere ca atunci când vom adopta Legea privind organizarea poliţiei locale, de acum, despre care dumneavoastră vorbiţi, să avem în vedere şi opinia acestei structuri, pentru a rezolva într-un fel situaţia celor câtorva mii de angajaţi, până la urmă, ai direcţiilor de ordine publică.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să interveniţi? Vă rog!

Domnul Petru Călian:

Într-adevăr, la ora actuală există circa 10300 de angajaţi care asigură paza unor obiective principale şi foarte importante aflate în patrimoniul consiliilor judeţene. Mă bucur că aţi recunoscut faptul că cei 10300 de angajaţi nu au o lege în baza căreia să funcţioneze, domnule ministru, am un proiect de lege totuşi, era surpriza de fapt, pe care am vrut să v-o desluşesc, pe care o să vi-l înmânez pentru a-l lua în considerare măcar la nivelul unor amendamente. De ce? Pentru că profesionişti sunteţi dumneavoastră. Eu în acest domeniu nu mă pricep foarte bine, însă cred că trebuie să luaţi în considerare şi proiectul meu care, practic, provine din necesităţile invocate de aceşti 10300 de angajaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, o să-l rog tot pe domnul secretar de stat Alexandru Mircea, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, să răspundă interpelării adresate de către domnul deputat Mircea Costache, aici prezent în sală, referitoare la domnul Lucel Zecheru, primarul comunei Năieni, judeţul Buzău.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi acum sau după ce primiţi răspunsul. După ce veţi primi răspunsul.

Da. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

Interpelarea la care răspund astăzi în plenul Camerei Deputaţilor a fost formulată în luna iunie, pe 29 iunie 2006, şi am transmis răspunsul în scris domnului deputat la data de 12.VII.2006, sub semnătura domnului ministru al administraţiei şi internelor.

În legătură cu interpelarea prin care se solicită ministrului administraţiei şi internelor să comunice măsurile întreprinse în cazul primarului Lucel Zecheru din comuna Năieni şi a celor dispuse în ceea ce priveşte situaţia domnului Nicolae Dobre, consilier local în satul Cândeşti, comuna Verneşti, judeţul Buzău, vă comunicăm următoarele.

Referitor la primarul comunei Năieni, judeţul Buzău, în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că la 14.X.2005, acesta a agresat în incinta primăriei pe domnul Vovec Marian, momentul manifestării violente a domnului Lucel Secheru fiind surprins de un cameraman al postului naţional de televiziune, care era în zonă.

Agresiunea comisă a făcut şi obiectul unui reportaj difuzat pe postul de televiziune publică, în seara de 21.X.2005.

Cu privire la fapta comisă, organele de poliţie competente au întocmit dosarul penal nr.5970/2005 privind săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art.250 Cod Penal.

În conformitate cu prevederile art.209 din Codul de procedură penală, poliţia şi-a declinat competenţa, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, la 25.X.2005. cercetarea a fost începută iniţial pentru săvârşirea infracţiunii de lovire, dar, din probele administrate pe parcursul cercetărilor, a rezultat că s-a comis infracţiunea de purtare abuzivă, care acoperă inclusiv lovirea, cercetarea infracţiunii de purtare abuzivă fiind de competenţa exclusivă a procurorului, conform legii.

În ceea ce priveşte măsurile întreprinse în considerentul funcţiei de primar pe care o ocupă domnul Lucel Zecheru, precizăm că în exercitarea funcţiei sale, primarul este ocrotit de lege, în conformitate cu prevederile alin.1 al art.77 din Legea nr.215/2001.

Potrivit alin.2 al articolului menţionat, mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv, măsura arestării preventive se comunică de îndată de către Parchet sau de către instanţa de judecată, după caz, prefectului, care prin ordin constată suspendarea mandatului.

Cu privire la situaţia domnului consilier Nicolae Dobre din satul Cândeşti, comuna Verneşti, cercetările întreprinse au relevat următoarele.

Domnul Nicolae Dobre deţine în localitatea Cândeşti un teren viran în suprafaţă de 4700 metri pătraţi în care sunt pomi fructiferi, viţă de vie, porumb etc. acesta reclamând că unii cetăţeni de etnie romă sustrag fructe şi alte produse de pe proprietatea sa.

Pentru a preveni pătrunderea persoanelor pe acest teren, domnia sa a construit un gard din plasă de sârmă cu spalieri din beton înalt de 1,80 metri. În partea de nord a terenului, cu livadă, se află amplasată din anul 1998 locuinţa domnului Nicolae Aron şi a soţiei Elena Aron, care au zece copii cu vârste între 6 luni şi 16 ani. O locuinţă precară, iar familia trăieşte din venituri ocazionale, muncă cu ziua, colectarea de fier vechi etc. beneficiind şi de prevederile Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Domnul Nicolae Aron şi membrii familiei au fost prinşi de mai multe ori de organele de poliţie după ce au comis o serie de fapte penale, fiind şi reclamaţi de către cetăţenii din localitate cu privire la atitudinea şi faptele lor.

Dintre faptele infracţionale săvârşite de aceştia, care au fost depistate, s-au luat măsuri legale, după cum urmează: sunt mai multe dosare penale, pe 13.V.2004, cei doi soţi împreună cu alţi 7 cetăţeni au fost prinşi în flagrant în momentul furtului unor bolţari din beton dintr-o clădire ce aparţinea fermei pomicole, Odoba, din satul Cândeşti, cu un prejudiciu de 12.000 de roni.

S-a întocmit dosarul penal nr.2211/P/2004 care a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău cu propunerea de trimitere în judecată. La data de 28.II.2005, dispunându-se de către procuror scoaterea de sub urmărire penală a celor implicaţi în săvârşirea faptei şi aplicarea prevederilor art.18¹ din Codul Penal, coroborat cu prevederea art.91.

La data de 4.III.2006, domnul Şerban Burduşa din satul Cândeşti a sesizat postul de poliţie Verneşti că doi dintre minorii, dintre copiii minori ai familiei Aron au furat 15 spalieri de pe un teren de viţă de vie. În cauză, s-a întocmit dosarul penal 1067/P/2006, urmând ca după definitivarea cercetărilor, să fie înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, cu propuneri de soluţionare legală.

Pe 31.III.2006, poliţiştii de la Verneşti i-au prins în flagrant pe soţii Aron, după ce aceştia au furat cablul electric de aluminiu de pe stâlpii unei linii electrice în incinta fermei pomicole Odoba. În cauză, s-a întocmitdosarul penal 1470/P, urmărirea penală fiind începută pe 6.VI.2006, şi fiind înaintat Parchetului cu propuneri de soluţionare legală.

Pe 16.VI., domnul Nicolae Dobre a depus o plângere la postul de poliţie Verneşti, prin care solicita efectuarea de cercetări împotriva lui Nicolae Aron, Elena Aron şi fiul acestora, Nicolae Marian Aron, pentru ameninţări şi acte de violenţă. Reclamaţia a fost înregistrată cu nr.3161 şi a fost înaintată Judecătoriei Buzău pe 20.VI.2006 pentru soluţionare, conform competenţei şi prevederilor legale.

Pe 20.VI.2006...sunt mai multe, eu în adresa scrisă le-am prezentat pe toate.

În urma discuţiilor purtate cu cetăţenii din localitate, s-a stabilit că soţii Nicolae şi Elena Aron nu îşi respectă obligaţiile părinteşti, îşi lasă copiii singuri în casă de mai multe ori şi mai multe zile la rând, nu le asigură permanent hrana necesară, fapt ce i-a determinat pe aceştia să aibă un comportament neadecvat.

Pentru menţinerea unui climat de convieţuire socială corespunzător, Inspectoratul de poliţie al judeţului Buzău va monitoriza şi în viitor situaţia creată în zona unde locuieşte familia Aron şi va asigura o prezenţă mai activă a poliţiştilor, pentru cunoaşterea tuturor aspectelor negative.

Având în vedere situaţia precară în care locuiesc cei 9 copii sub 16 ani, precum şi nerespectarea obligaţiilor părinteşti de către soţii Nicolae şi Elena Aron, a fost sesizată Direcţia generală pentru asistenţă socială şi protecţia copilului Buzău, Administraţia publică locală Verneşti şi reprezentanţii etniei romilor din cadrul Consiliului judeţean Buzău, instituţii care au atribuţii în ceea ce priveşte protecţia socială, pentru a analiza situaţia existentă şi a dispune măsurile legale conform competenţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Costache Mircea:

Îmi permiteţi, vă rog?

Nu-l criticaţi, domnule preşedinte, pe domnul secretar de stat.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc mult.

Să nu-l admonestaţi pentru că a dat un răspuns mai amplu.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu-mi permit, domnule deputat, să-l corectez.

Domnul Costache Mircea:

Pentru că activitatea infracţională în România este atât de abundentă, încât orice răspuns pe o temă de acest gen nu poate fi decât foarte amplu.

Eu am făcut o interpelare în care am înghesuit două probleme, pentru a nu marca numărul de interpelări luându-le separat, pentru că de fapt situaţia pe care o aduceam la cunoştinţa conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor se cerea semnalată ca atare, şi nu numai semnalată, ci şi cu răspuns de soluţionare în măsura posibilităţilor.

Ce aflăm noi din răspunsul prezentat de domnul secretar de stat Mircea Alexandru: că, în primul caz, cel al primarului Lucian Zecheru, al comunei Noieni, judeţul Buzău, care are o activitate infracţională mult mai bogată decât a fost prezentată chiar de dumnealui, omul a reuşit performanţe rar întâlnite, să-şi falsifice actele de naştere ale soţiei, pentru a dobândi nişte terenuri ale unora pe care nu le revendicase nimeni până la acel moment, să falsifice acte de proprietate, mutând virgula de la 0,98, punând virgula drept coadă la zero şi devenind 9,98, şi luând dintr-o dată 10 ha de vie.

acum a intrat în domeniul pădurilor, omul lucrează din plin, pentru că orice am face noi şi oricât de civilizat ne-am adresa ministerului de resort, care cuprinde şi partea de administraţie, vorbind de-un primar, şi partea de Interne, vorbind de partea de poliţie, care trebuia să intre în funcţiune în acest caz, ne dă răspunsuri documentate, argumentate, dar din care se înţelege că nu prea se vrea să se ajungă la soluţii mai clare, mai tranşante şi mai precise.

De aceea, aflăm că primarul îl bate în biroul primarului pe cetăţeanul Vovec Marian, în faţa Televiziunii Române, care a prezentat în direct şi la "D'ale lui Mitică" evenimentul de la Noieni, primarul deci nu îl bate în biroul primarului, ci aflăm că a fost agresat în incinta Primăriei. Să ştiţi că gardul de incintă este foarte larg. O primărie poate să aibă chiar şi 1 - 2 km şi să-l fi bătut în dosul vreunui gard. Dar era vorba de o bătaie administrată în văzul naţiunii, filmată în direct (caseta există) de realizatorul de Televiziune Marin Marian. Era vorba despre o bătaie de-a dreptul în biroul primarului, nu de agresiune prin incinta Primăriei, care poate să însemne şi altceva.

După aceea, faptul că Poliţia îşi declină competenţa către Justiţie, faptul că Primarul, aflăm că primarul este ocrotit de lege, dar cetăţeanul bătut de primar în biroul primarului nu este ocrotit de nici o lege? Se pare că ăsta nu este ocrotit de nimeni în ţara asta. Poate de mine care mai deranjez, mai sufăr de la microfonul ăsta, până voi lăsa şi eu microfonul şi voi trece la alte măsuri, pentru că nu se poate, probabil, decât altfel.

Schimbarea încadrării din bătaie în comportare abuzivă, deci nu-i mai zice lovire acum, s-a optat pentru purtare abuzivă şi toate tertipurile astea care duc la tergiversări dau impresia cetăţenilor că nu se poate ieşi nici de sub gheara mafiei, că nu se pot lua niciodată măsuri eficiente cu hoţii şi cu grobienii care-şi permit să administreze bătăi cetăţenilor pe care au fost puşi să-i slujească şi să-i servească în calitate de primari.

O să revin, nu prin interpelări, am trecut de etapa asta, ci pe alte căi, specifice Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaţilor. Şi, dacă nu se va putea nici de acolo, o să mă sfătuiesc cu cetăţenii strânşi la căminul cultural al comunei Noieni, să vedem cam ce ar mai fi de făcut într-o ţară scăpată de orice control.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule deputat, o secundă numai. Îmi permit doar să vă reamintesc că aveţi două minute. Sigur, au fost epuizate şi rugămintea mea este să încheiaţi.

Domnul Costache Mircea:

Am specificat, domnule preşedinte, că am comprimat problematica, aşa cum aţi observat din răspunsul dat, a două interpelări într-una singură.

M-am referit numai la cazul Noieni; mă refer foarte scurt şi la răspunsul care mi s-a dat în legătură cu activitatea infracţională a unor cetăţeni din comuna Verneşti, satul Cândeşti, judeţul Buzău, unde cetăţenii nu pot fi stăpâni pe livezi, pe grădini, pe munca de un an, că într-o săptămâna, două, oameni care n-au pământ, n-au nici un fel de sursă de existenţă şi care nu răspund în faţa nimănui, pradă complet totul.

Aţi văzut că li se instrumentează dosare, aşa cum spune domnul secretar de stat, se înaintează la Justiţie, unde Justiţia a scris pe ele NUP, adică neînceperea urmăririi penale, cu alte cuvinte, mergeţi în continuare şi prădaţi, jefuiţi, pentru că aceasta este ţara, devastată, devalizată, aşezată sub imperiul infracţionalităţii care se numeşte "România în prag de aderare la Uniunea Europeană".

Mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Vă rog, domnule secretar de stat, în timpul prevăzut de regulament să răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru:

În timpul prevăzut de regulament, pentru că nici nu-mi propun să fac prea multe afirmaţii acum în legătură cu situaţia juridică.

Deci, lovirea (sau alte violenţe) este prevăzută de art.180 şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 lună la 3 luni. Schimbarea încadrării juridice în purtare abuzivă este o sancţiune mai aspră prevăzută de lege şi este de la 6 luni la 3 ani.

Nu este nici un tertip şi nu este nimic de condamnat că Poliţia a făcut o încadrare juridică, a propus o încadrare juridică adecvată.

eu am precizat de la bun început, aţi avut la îndemână răspunsul din luna iulie, dacă vă uitaţi pe el, că l-am formulat în scris şi vi l-am transmis, n-am scris în nici un loc şi n-am spus nici astăzi că vreo instanţă de judecată a dat scoatere de sub urmărire penală. N-am spus acest cuvânt (aveţi textul la îndemână). Nu neînceperea urmăririi penale, cum v-aţi exprimat dumneavoastră, a dat o scoatere pe art.18¹, care este altceva şi este dreptul organelor judiciare să se pronunţe în legătură cu această chestiune.

Fac precizarea şi aceasta este ultima, deşi eu am repetat-o în timp, de mai multe ori aici, că raportul de control judiciar între Poliţie şi Parchet sau Poliţie şi instanţele de judecată este aceea că Parchetul controlează, îndrumă activitatea Poliţiei şi nu Poliţia îndrumă sau trage la răspundere Parchetul pentru soluţiile pe care le dă.

Fac aceste precizări, deşi sunt sigur că dumneavoastră le ştiaţi, dar aţi vrut să faceţi o interpretare a lor mai personală, poate pe care nu putem să o acceptăm, că suntem în această clădire impresionantă, a Parlamentul României, şi nu putem să trecem peste organizarea statului de drept.

Eu vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule secretar de stat,

Din fericire, precizările dumneavoastră sunt în spiritul legii şi, într-adevăr, sunt acoperite de prevederile constituţionale.

Aş vrea să fac întrebarea, dacă se află în sală, pentru a primi răspunsul la interpelare, domnul deputat Petre Străchinaru. Înţeleg că nu este.

Deci, domnule secretar de stat, vă mulţumesc pentru prezenţă. Vă rog să răspundeţi în scris domnului deputat, care astăzi nu se află prezent.

În schimb, se află în sală domnul deputat Adrian Moisoiu, care a adresat Ministerului Afacerilor Externe, reprezentat aici de domnul secretar de stat Anton Niculescu, o interpelare referitoare la examenul de bacalaureat din Ungaria.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, cu rugămintea şi pentru dumneavoastră, de a respecta timpii prevăzuţi de regulament.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

De fapt numai în două vorbe am să reiterez întrebarea. La examenul de bacalaureat din Ungaria, la proba de istorie, la elevii de la liceele minorităţilor naţionale, s-a pus o întrebare referitoare la Tratatul de la Trianon, care era pus sub semnul întrebării, şi anume textul era acesta: argumentaţi pe scurt cauzele pentru care se poate considera injustă, din punct de vedere etnic, acea parte din Tratatul de pace, care fixa graniţele noi ale Ungariei.

Rugămintea mea adresată Ministerului Afacerilor Externe, cât şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a fost ca să mi se spună modul în care este apreciat acest răspuns de către Ministerul Afacerilor Externe şi modul în care se consideră că trebuie să se acţioneze.

Mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cred că cea mai potrivită persoană să vă răspundă este domnul secretar de stat Niculescu.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Anton Niculescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Îmi permiteţi să răspund: Ministerul Afacerilor Externe apreciază că astfel de iniţiative trebuie evitate, în spiritul promovării reconcilierii istorice între cele două ţări.

Având în vedere discutarea acestei probleme cu reprezentanţii părţii ungare, în cadrul viitoarei Reuniuni a Comitetului de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, Partea română va propune introducerea acestui subiect pe ordinea de zi a Reuniunii, care va avea loc cel mai probabil în toamna acestui an, la o dată care va fi convenită de cele două părţi.

În contextul colaborării româno-ungare, care a cunoscut o dinamică nouă prin şedinţa comună a celor două guverne din octombrie 2005, Ministerul Afacerilor Externe consideră că orice situaţie de natură să pună în discuţie drepturile şi demnitatea minorităţilor naţionale din cele două ţări, trebuie rezolvată printr-un dialog deschis şi prin demersuri constructive în spirit european.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc.

domnule deputat, conform art.175, aveţi dreptul de a interveni cu întrebări suplimentare şi comentarii, fără a depăşi două minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să subliniez un lucru pe care l-am înţeles şi să repet şi întrebarea cu această ocazie, pentru că va rezulta.

Sunt convins că a da un anumit subiect la examen de bacalaureat este dreptul unui sistem de învăţământ, deci al Ministerul Educaţiei sau al Învăţământului, cum s-o fi numind el în Ungaria. Dar, această întrebare, prin modul în care a fost dată, de fapt dinamitează sau, poftim, influenţează bunele relaţii pe care România şi Ungaria doresc să le promoveze, exact cum spune şi domnul secretar de stat.

Să nu uităm, însă, alte aspecte, şi anume: în primul rând, este vorba de faptul că se aduc nişte traume tinerilor care, într-un examen de bacalaureat, păşesc în viaţă şi care, în felul acesta, de fapt sunt influenţaţi.

Pe de altă parte, o asemenea întrebare dă apă la moară celor care vor să sfârtece România, celor care nu recunosc Tratatul de la Trianon; dă apă la moară tendinţelor iredentiste ale unor cetăţeni maghiari; dă apă la moară celor care doresc ca să creeze un Ţinut Secuiesc autonom în România. şi, dacă vreţi, aş spune că dă apă la moară istoricilor, deci specialiştilor istorici maghiari, care au formulat acest subiect.

Şi atunci mă întreb dacă nu cumva există totuşi o politică de suprafaţă, care se face în cadrul şedinţelor comune ale Guvernului României şi Ungariei; şi este o a doua politică, mai ascunsă, care nu apare în evidenţă, şi care de fapt este posibilă în condiţiile în care Ministerul nostru al Afacerilor Externe are o poziţie defensivă: nu protestează, aşteaptă să treacă luni de zile până când va fi o nouă şedinţă a Comitetului de Colaborare în domeniul Minorităţilor Naţionale dintre cele două ţări.

Deci, am o rugăminte, şi cu asta am încheiat.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Vă rog frumos să vă înscrieţi în termenul prevăzut de regulament.

Domnul Adrian Moisoiu:

Oricum încheiam, era următoarea, şi anume că aş dori, şi sper că este posibil acest lucru, ca domnul secretar de stat să aibă amabilitatea să-mi remită o notă informativă, despre ce anume s-a discutat, pentru că întrebarea a fost o întrebare concretă, în cadrul Comitetului de Colaborare în domeniul Minorităţilor Naţionale, după ce aceasta va avea loc în toamna, iarna sau când anume va avea loc această şedinţă comună.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule deputat, sunt convins că domnul secretar de stat nu va remite o notă informativă, că totuşi notele informative sper să nu mai existe în România. Dar, în mod absolut sigur vă va răspunde Ministerul Afacerilor Externe, conform solicitării dumneavoastră.

Vreau să întreb mai departe dacă domnul deputat Aurel Olărean este în sală. Nefiind în sală şi având o interpelare pe tema "Criza gripei aviare", o să-l rog pe domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale să răspundă în scris interpelării domnului Olărean.

În schimb, îi văd în sală pe cei doi colegi, domnul deputat Mircia Giurgiu şi domnul deputat Ioan Muntean, care au adresat, de asemenea, interpelări către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, dacă doriţi să vorbiţi acum sau să răspundeţi după ce vă răspunde domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi interpelării domnului Mircia Giurgiu, referitoare la modul dezastruos în care este gestionată problema pădurilor ţării.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Am rugămintea, şi pentru dumneavoastră, şi pentru cei doi colegi deputaţi, să ne înscriem în timpul prevăzut de regulament.

Vă mulţumesc.

Domnul Istvan Töke (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

La interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1918-B/2006, vă comunicăm următoarele: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale este preocupat în menţinerea, apărarea şi administrarea tuturor pădurilor proprietate publică sau privată, în folosul generaţiilor actuale şi viitoare.

Strategia MAPDR de dezvoltare a sectorului forestier din România, pe care o anexăm în xerocopie, poate fi accesată pe site-ul ministerului. prin aplicarea prevederilor Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, suprafaţa de pădure care va fi retrocedată persoanelor fizice este de circa 2 milioane, 2,3 milioane ha, iar prin aplicarea prevederilor Legii nr.18/1991 şi a Legii nr.1/2000, suprafaţa retrocedată persoanelor fizice a fost de circa de 800.000 ha, pentru care nu există creată, prin legislaţia în vigoare, obligativitatea administrării cu organe de specialitate, aspect ce a determinat şi tăierea în mod abuziv a unor importante suprafeţe de pădure.

Această situaţie a impus adoptarea imediată a unui act normativ care să o reglementeze, scopul acestuia fiind de a asigura cadrul legal pentru ca pădurea să nu fie tăiată necontrolat.

În această conjunctură, a fost promovată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.139/2000, adoptată cu modificări prin Legea nr.38/2006 privind administrarea pădurilor din România.

De asemenea, în vederea asigurării unor reglementări corespunzătoare noilor condiţii create după retrocedarea proprietăţilor forestiere, MAPDR a iniţiat şi Proiectul noul Cod Silvic, care va intra în dezbaterea Parlamentului în sesiunea parlamentară din toamna acestui an, deci acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Giurgiu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Într-adevăr, trebuie luate măsuri concrete, fiindcă, după cum am simţit fiecare dintre noi şi după cum s-a văzut şi când au fost inundaţiile, pădurea trebuie să fie păzită, să fie ocrotită şi să se extindă, dacă se poate, aria de pădure.

Mulţumesc frumos.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doriţi să mai răspundeţi? Nu.

Atunci am să vă rog frumos să răspundeţi interpelării adresate de domnul deputat Ioan Munteanu, referitor la Programul "Fermierul".

Domnule deputat, dacă doriţi să vorbiţi acum sau după ce primiţi răspunsul domnului secretar de stat.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Istvan Töke:

Domnule deputat Ioan Munteanu, vă comunicăm următoarele: în anul 2005 şi 2006 prin Programul "Fermierul" au fost şi sunt puse la dispoziţia agricultorilor din România fonduri importante pentru transformarea unui număr cât mai mare de gospodării aflate în zona agriculturii de subzistenţă, în ferme familiale cu caracter comercial.

Până în prezent - trebuie să fac totuşi această observaţie, că este data de 10.07.2006 - suma totală licitată de către Banca Comercială Română şi Banca Română de Dezvoltare, Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi Banca Comercială "Carpatica", în valoare de 450 milioane lei, este acoperită de proiectele care au fost depuse la bancă şi au primit scrisori de confort.

De asemenea, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a înregistrat până la această dată, prin direcţiile de agricultură şi dezvoltare rurală din judeţe, un număr foarte mare de solicitări de informare în acest sens.

Dintre acestea au rezultat: ... Dacă doriţi să citesc şi aceste date, atunci le citesc. Dacă nu, vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul în timpul prevăzut de regulament.

Domnul Ioan Munteanu:

Sigur că răspunsul dumneavoastră de fapt este ceea ce a însemnat promovarea acestui program "Fermierul".

Nu greşesc când afirm, de altfel lucru pe care l-au făcut şi alţii, nu este o noutate că mai mult a fost trâmbiţat acest program decât s-a realizat ceva prin el.

N-aş vrea să se uite că Programul "Fermierul" de fapt a rezolvat o problemă majoră a unor bănci comerciale, chiar unora dintre cele pe care le-aţi nominalizat dumneavoastră mai înainte aici, punându-le la dispoziţie 7.000 miliarde de lei vechi, din bugetul sărac al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Vreau să vă spun că printr-o scrisoare semnată de domnul ministru Flutur, suma care era consumată în iulie era doar de aproximativ 100 miliarde de lei, din acest trâmbiţat program "Fermierul".

După părerea mea, cred că Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, şi înţelegând că şi Guvernul ţării ar trebui să încheie sau să finalizeze cu promisiunile, declaraţiile de presă şi cu proiectele fanteziste şi să se apuce de treabă, pentru că agricultura românească a ajuns în paragină, şi vă spun cu toată responsabilitatea, se îndreaptă spre un mare dezastru, din care cu greu vom reuşi să ieşim.

Este o soluţie Programul "Fermierul", dar la ora actuală, nu este viabil.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat, dacă doriţi să mai adăugaţi ceva? Nu.

Vă mulţumesc.

Fiind epuizată întreaga listă, declar şedinţa închisă şi mulţumesc celor care au participat.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,54.