Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 4 octombrie 2006
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.143/2006
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 4 octombrie 2006 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 4 octombrie 2006
|
Şedinţa a început la ora 9,40. Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu, secretar al Camerei Deputaţilor, şi Ilie Sârbu, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului. |
|
|||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă informez că din totalul de 468 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 392, iar 76 sunt absenţi. Cvorumul legal de lucru, de 235 de parlamentari, este îndeplinit. Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, în forma care a fost distribuită tuturor deputaţilor şi senatorilor. Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, aşa cum a fost propusă. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat ordinea de zi. Dacă sunt comentarii cu privire la programul de lucru? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră programul de lucru, aşa cum a fost prezentat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat în unanimitate. În aceste condiţii, începem dezbaterea problemelor înscrise pe ordinea de zi. |
||||
|
|
|
La primul punct al ordinii de zi avem modificări în componenţa nominală a Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Grupul parlamentar al Alianţei "Dreptate şi Adevăr" PNL-PD din Senat propune înlocuirea domnului senator Nicolae Vlad Popa cu domnul senator Mihai Ţâbuleac, în componenţa nominală a Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Dacă sunt obiecţii referitoare la această propunere de înlocuire? Nu sunt obiecţii. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră propunerea de înlocuire. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. S-a aprobat în unanimitate. |
|
||
|
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, La pct. 2 şi 3 ale ordinii de zi avem numiri în funcţie: numirea directorului Serviciului Român de Informaţii şi numirea directorului Serviciului de Informaţii Externe. Potrivit prevederilor art. 83 şi 84 din Regulamentul şedinţelor comune, dezbaterile asupra propunerilor de numiri se fac pe baza rapoartelor comisiilor comune de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului. Votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot, conform art. 84 din Regulament. Pentru operativitate, Birourile permanente vă propun ca prezentarea rapoartelor comisiilor de specialitate cu privire la numirile înscrise pe ordinea de zi, precum şi dezbaterile asupra acestora să aibă loc separat, cu participarea câte unui reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care votul să se desfăşoare împreună. Dacă sunt obiecţiuni referitoare la această procedură de desfăşurare a dezbaterilor? Nu sunt obiecţii. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră, atunci, această procedură de desfăşurare a dezbaterilor. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Propunerea a fost adoptată în unanimitate. În aceste condiţii, dau cuvântul reprezentantului Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, pentru a prezenta raportul acestei comisii. |
|
||
|
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, În temeiul art. 65 lit. h) din Constituţia României, Preşedintele Traian Băsescu a transmis Birourilor permanente ale celor două Camere nominalizarea pentru conducerea Serviciului Român de Informaţii, pentru domnul senator George Cristian Maior. În şedinţa de ieri, comisia parlamentară a procedat la audierea domnului senator şi a hotărât să recomande plenului celor două Camere votarea candidaturii depuse de preşedinte, astfel încât domnul George Cristian Maior să fie numit astăzi director al Serviciului Român de Informaţii. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Dezbateri? În ordinea mărimii grupurilor, din partea PSD. Înscrieri la cuvânt? Nu există înscrieri la cuvânt din partea Grupurilor parlamentare ale PSD? Domnule lider? Vă rog, domnul lider Viorel Hrebenciuc. |
||||
|
Vorbeşte domnul Constantin Niţă. |
|||||
|
|
Da. Domnule deputat Niţă, vă rog. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Cred că era bine, ca procedură, să prezentaţi şi directorul de la Serviciul de Informaţii Externe, în aşa fel încât dezbaterile să aibă loc pe ambele servicii. Dar, dacă aţi procedat aşa, permiteţi-mi să... |
||||
|
|
Domnule vicelider, tocmai am supus aprobării dumneavoastră această procedură de lucru, în care vi se prezintă raportul, se fac dezbateri şi, după aceea, trecem la SIE. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, În sfârşit, Parlamentul are astăzi ocazia să finalizeze criza instituţională a serviciilor de informaţii din România, prin votul pe care îl veţi da astăzi celor doi candidaţi la posturile de director al Serviciului de Informaţii Externe şi al Serviciului Român de Informaţii. Cred că este momentul intrării celor două servicii într-o nouă etapă a existenţei lor, etapă ce trebuie să se caracterizeze printr-o restructurare profundă, printr-o nouă viziune, modernă, europeană. Este şansa celor doi candidaţi, dacă vreţi, de a demonstra - sigur, dacă Parlamentul îi va vota - că au capacitatea de a impune direcţii noi în abordarea problemei de securitate naţională. Sigur că aceste direcţii trebuie să fie subordonate unui sistem legislativ coerent, eficient şi bine pus la punct. Din păcate, ne chinuim de aproape un an de zile să scoatem legile importante în domeniul siguranţei naţionale. Nici în momentul de faţă nu putem să spunem că avem un sistem legislativ care să fie în concordanţă cu Constituţia României şi cu cerinţele integrării ţării noastre în Uniunea Europeană. Iată că, şi astăzi, de exemplu, numirea directorului Serviciului de Informaţii trebuie făcută numai pe prevederile Constituţiei, întrucât legea de funcţionare a Serviciului de Informaţii Externe nu este încă adoptată şi nu este pusă în concordanţă cu cerinţele Constituţiei. Sigur că, între direcţiile importante în care cred eu că cele două servicii trebuie să-şi axeze activitatea în perioada următoare, este, în primul rând, acceptarea, dacă vreţi, a unui control civil mult mai important şi mult mai bine pus la punct, în concordanţă, sigur, cu noua legislaţie care va fi definită. Acest control trebuie făcut, evident, prin comisiile parlamentare, atât la SRI, cât şi la SIE. Trebuie ca, din acest control, să putem să scoatem, dacă vreţi, un management eficient la nivelul celor două servicii, mă refer aici la faptul că avem nevoie ca, în perioada următoare, să fie un management superior al resurselor umane - avem nevoie de oameni profesionişti, care să se implice în acest domeniu, extrem de sensibil, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Relaţiile cu alte servicii, atât în ţară, cât şi în străinătate, trebuie să aibă, în principal, câteva direcţii, mai ales legate de combaterea terorismului, aşa cum bine ştiţi, un flagel extrem de dur, cu care se confruntă omenirea în momentul de faţă. De aceea, şi noi, prin aceste servicii, avem datoria să ne implicăm în combaterea acestuia. Cheltuirea banului public, iarăşi, o altă chestiune care trebuie abordată în legătura, în relaţia care trebuie să existe între comisiile de specialitate şi serviciile respective. Din păcate, şi aici, legislaţia nu prevede foarte clar până unde trebuie să controleze comisiile de specialitate aceste servicii, care sunt obiectivele pe care trebuie să le controleze. Din acest punct de vedere, avem cu toţii datoria să ne implicăm şi să scoatem proiecte de lege viabile, proiecte de lege care să ne permită să venim în faţa cetăţenilor cu modul în care aceste servicii cheltuiesc banii publici. În sfârşit, cred că trebuie să avem în vedere şi informaţia economică, atât informaţiile economice care sunt la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Ambele servicii trebuie să se preocupe, după părerea mea, atât de cunoaşterea exactă a celor care vin în această ţară, cât şi a celor care trebuie să plece. Adică, modul în care promovăm capitalul românesc, atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă. Este un lucru extrem de important, în care cred că, în viitor, din punctul de vedere al informaţiilor economice, cele două servicii trebuie să se implice mult mai serios. De asemenea, relaţiile dintre comisiile de specialitate şi servicii trebuie să fie relaţii de colaborare, de parteneriat şi cred că este timpul ca aroganţa unor cadre ale acestor servicii să dispară. Şi, aici, cred că este rolul celor doi directori care vor fi votaţi astăzi, să aplice un alt sistem de management, un alt mod de relaţii între comisii şi servicii. Sigur că avem toată încrederea că cele două personalităţi, sunt persoane tinere, oameni tineri, oameni care pot să schimbe în bine aceste două servicii. De asemenea, sper că nu vom transforma cele două servicii, prin numirea celor doi, în directori de partid, în directori de servicii pentru partid, ci pentru România şi pentru cetăţenii României. Cu aceste cuvinte, aş vrea să le urez succes celor doi candidaţi şi, sigur, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru susţinerea celor două candidaturi. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze ale parlamentarilor PSD şi PD.) |
||||
|
|
Vă mulţumesc mult, domnule deputat. Fac un nou apel la colegii aflaţi în picioare, să-şi manifeste respectul în alt mod şi să ia totuşi loc în bănci. Mai ales la liderii de grup, care sigur că întotdeauna dau tonul colegilor domniilor lor! Să nu se ridice tot grupul dumneavoastră, domnule Rădulescu, dacă staţi dumneavoastră în picioare! Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Crin Antonescu. Vă reamintim că suntem la discuţia despre raportul Comisiei SRI, asupra propunerii pentru SRI. |
||||
|
|
Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: Domnilor preşedinţi ai Camerelor, Onorabili senatori şi deputaţi, Distinşi reprezentanţi ai SRI, Dragi spioni, Numeroşi informatori, Pare o dimineaţă liniştită, în care toată lumea e veselă şi treaba e foarte bună. Iarăşi, reformăm serviciile... Iarăşi, modernizăm România... Iarăşi "ne-am înţeles"... Nu ştiu dacă toate astea se petrec într-un restaurant de patru stele sau într-o bodegă ceva mai mediocră, dacă încape grad de comparaţie..., dar, în ceea ce priveşte parlamentarii liberali, pe care am cinstea să-i reprezint, aş dori să spun, pe scurt, fireşte, câteva lucruri despre viziunea noastră asupra a ceea ce ar trebui să devină, în fine, serviciile de informaţii şi Serviciul Român de Informaţii - că despre el vorbim acum - şi despre soluţia pe care, astăzi, Preşedintele României, conform prerogativelor sale constituţionale, netulburate, ne-o înaintează spre decizie nouă. Nu doresc, cu consideraţiile mele, să tulbur o pace care pare să se întindă peste tot Parlamentul, peste toată ţara, peste toată suflarea democratică a României. Dar, dincolo de cuvintele frumoase care se folosesc şi la cursuri, şi la prelegeri, şi în discursurile din Parlament, vreau să vă spun câteva cuvinte simple. Serviciul Român de Informaţii este o instituţie care trebuie să înţeleagă că atunci când se spune că "apără interesele statului", că "apără România", asta înseamnă că nu apără o entitate abstractă, împotriva, la o adică, a cetăţeanului concret român, ci înseamnă că, prin "stat" şi prin "România", înţelegem şi trebuie să înţeleagă Serviciul Român de Informaţii comunitatea cetăţenilor români în exerciţiul drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale. Dacă, în fine, această mică "revoluţie Copernicană" se petrece în mentalitatea celor care conduc şi care lucrează în Serviciul Român de Informaţii, vom putea spune că avem servicii moderne într-o România modernă. Eu nu am nici un fel de îndoială că în Serviciul Român de Informaţii există nu numai oameni care gândesc aşa sau sunt capabili să o facă, după cum există şi profesionişti adevăraţi, a căror muncă o preţuim şi care înţeleg să muncească în felul acesta. Numai că, într-un asemenea caz, este absolut decisivă voinţa politică. Or, cu toate că, la un moment dat, la şedinţa de bilanţ a Serviciului Român de Informaţii, domnul preşedinte Băsescu spunea: "O prioritate fundamentală a mandatului meu va fi scoaterea instituţiilor statului de sub control politic. Nu voi accepta nici un amestec al politicului în instituţiile statului, care trebuie să acţioneze conform Constituţiei şi legilor statului". "Acest serviciu", spunea preşedintele, "nu mai este la dispoziţia unei clici politice, a unui preşedinte care azi este şi peste 4-5 ani nu mai este". Chiar aşa! Nu se poate! Nu se poate ca factorul politic să pretindă că nu intervine asupra acestei instituţii, ci toată problema este să intervină licit, democratic şi în spiritul despre care am vorbit. Vrem, în câteva cuvinte, în primul rând, ca serviciul de informaţii să fie ceea trebuia să fie din '90 până acum şi nu a fost: principalul agent al despărţirii de structurile şi moştenirile fostei securităţi. Serviciul Român de Informaţii trebuia nu doar să colaboreze, să coopereze la acest proiect pe care societatea civilă şi, în cele din urmă, încet, încet, toate partidele politice din România l-au clamat, ci să fie cel mai interesat, cel mai activ şi cel mai profesionist agent. N-a făcut-o! Vrem ca Serviciul Român de Informaţii să înţeleagă că nu este legal şi nici în interesul cetăţenilor români să se facă ascultări de telefoane şi monitorizări fără mandat. Vrem ca Serviciul Român de Informaţii să înţeleagă că nu este legal şi nici în interesul cetăţenilor români să intervină în afaceri, să facă afaceri, să manipuleze afaceri şi informaţii de afaceri. Vrem ca Serviciul Român de Informaţii să înţeleagă că nu este legal şi nici în interesul cetăţeanului român ca una din ocupaţiile sale să fie aceea de a furniza la micul dejun diverşilor preşedinţi ai României - care stau 4-5 ani şi, după aceea, nu mai sunt - informaţii despre diverşi adversari politici, ca să înceapă ziua bine. Vrem ca Serviciul Român de Informaţii să înţeleagă că directorii săi, purtătorii săi de cuvânt trebuie să fie comunicatori civilizaţi, dezinvolţi, europeni cu societatea, nu sfincşi, nu profesori, nu şmecheri prestigioşi şi nu purtători de cuvânt, care, o dată la 6-7 luni, spun: "Nu ştiu!" "N-am auzit!" Măcar dacă ar spune: "N-am ascultat!"... Vrem ca Serviciul Român de Informaţii să înţeleagă că, dincolo de jocul politic intern, există un lucru pe care această instituţie, deopotrivă cu noi toţi, trebuie să-l apere. Şi această instituţie este statul român, aşa cum noi l-am definit: nu un stat versus cetăţean, nu un stat împotriva cetăţeanului, nu un stat în numele căruia Serviciul Român de Informaţii să vină şi să ceară tot felul de drepturi în a limita, cu diferite ocazii, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, ci un stat care să le exprime, să le garanteze şi să le aplice. Din această cauză am crezut şi considerăm în continuare că Serviciul Român de Informaţii nu poate face nici obiect de troc între preşedinte şi alţi jucători mai mici, nici între partidele politice, nici între Putere şi Opoziţie. După ce, o jumătate de mandat, domnul preşedinte Băsescu a vorbit despre cât de greu e să schimbi un PSD-ist din fruntea Serviciului Român de Informaţii, la jumătatea mandatului, odată cu domnul Hayssam, a dispărut şi domnul Timofte. În faţa acestei situaţii, domnul preşedinte al României s-a găsit, s-a aflat singur între zidurile de la Cotroceni. Care e soluţia pe care ne-o propune domnul preşedinte? N-a găsit formulă în societatea civilă. A inventat, cu ajutorul domnului Mircea Geoană, teoria "delegării conducerii acestui serviciu la Opoziţie". Las la o parte faptul că despre această teorie n-am auzit nimic înainte, nici de la domnul preşedinte Băsescu, nici de la analiştii a toate înţelegători, cu condeiul moale şi umed ca o limbă, care n-au descoperit genialitatea preşedintelui până când aceasta să nu se manifeste într-o asemenea soluţie. Domnul preşedinte spune, pur şi simplu, că, în singurătatea sa de la Cotroceni, s-a gândit să desemneze un om, pe care, spune domnia sa, îl văzuse de două ori în viaţă: o dată, la reuniunea de vară a PSD-ului şi, o dată, pe la Parlament. Desigur, s-a adăugat şi un C.V., înaintat de domnul Mircea Geoană. Dar nu discutăm de angajarea unui şofer, dar nu discutăm de angajarea unui consilier, a unei secretare, discutăm despre desemnarea unui om cu care, citez din nou Preşedintele României: "Să se poată discuta despre modernizarea SRI". Păi, dacă ar fi să-l credem pe domnul preşedinte, avem în faţă imaginea unui preşedinte iresponsabil! (Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar al PD.) Eu îl respect prea mult pe domnul preşedinte, pentru a crede că e iresponsabil, şi atunci, cred că, pur şi simplu, minte! (Vociferările continuă.) Cred că, pur şi simplu, propunerea pe care ne-o face e tocmai unul din acele jocuri politice pe care domnia sa nu a obosit, în mod demagogic, să le denunţe, şi e unul din acele jocuri politice care vor dăuna şi Serviciului Român de Informaţii şi evoluţiei României către un stat european, cu servicii europene. Teoria cu preluarea de către Opoziţie a serviciilor se bazează pe două exemple: Germania şi Marea Britanie. Las la o parte faptul că ar fi fost de dorit - dar nu-i fac un reproş din asta domnului preşedinte Geoană, domnului Băsescu, care a frecventat teoriile, cu atât mai puţin - ca în 1990 să vedem o asemenea variantă: ia, să vină, cineva, atunci, Opoziţia, să conducă Serviciul Român de Informaţii! Nu a venit în '90! N-a venit în '92! N-a venit nici în '96! N-a venit nici în 2000! Vine acum! Dar haideţi să ne gândim, totuşi, că o asemenea teorie, dacă ar fi să o examinăm serios, chiar nu stă în picioare. Nu stă în picioare, pentru că, în cele două exemple, avem de a face cu regimuri parlamentare, în care aceste servicii sunt în subordinea directă a Guvernului şi indirectă a Parlamentului. Şi, atunci, putem vorbi de Putere şi Opoziţie, nu de un terţ, care pluteşte deasupra partidelor, care nu-i nici în Putere, nici în Opoziţie, care e "preşedintele tuturor românilor", dar se pare că nu-i al tuturor PSD-iştilor... De asemenea, în aceste două ţări, întâmplător, avem un sistem politic care oferă o opoziţie compactă. Acolo, în general, opoziţia e reprezentată de un singur partid, unul mare. Păi, la noi, cine e Opoziţia? E Partidul România Mare? Voci din PRM: Da! |
||||
|
|
Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: E Partidul Social Democrat? Voci din PSD: Da! |
||||
|
|
Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: Care Partid Social Democrat? Nu stă în picioare! (Rumoare, vociferări.) |
||||
|
Domnul Victor-Viorel Ponta şi domnul Emil Radu Moldovan (din sală): Cristi Boureanu! Mona Muscă! |
|||||
|
Domnul Emil Radu Moldovan (din sală): Titu Gheorghiof! (Aplauze) |
|||||
|
|
Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: Nu stă în picioare! Nu stă în picioare o asemenea teorie! Şi, din această cauză, e limpede că preşedintele propune astăzi un compromis, din care să nu mai înţelegem nici care e Puterea şi nici care e Opoziţia! Nu mă interesează, acum, ce spun alegătorii Partidului Social Democrat! Probabil că au şi dânşii oarecare nelămuriri. |
||||
|
Domnul Emil Radu Moldovan (din sală, ironic): Trec la PNL!... |
|||||
|
|
Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: Mă interesează, însă, ce spun alegătorii Partidului Naţional Liberal, care i-au dat voturile domnului preşedinte Traian Băsescu. |
||||
|
Domnul Emil Radu Moldovan (din sală): Care sunt aceia?! |
|||||
|
|
Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: Mă interesează faptul că toţi acestei oameni, în general foarte tineri, pe care i-am chemat să dea năvală în noaptea turului doi, pentru ca nu cumva noi să plecăm în Congo, şi să rămânem alături de Preşedintele Traian Băsescu, să lichidăm "sistemul ticăloşit", au răspuns acestei chemări şi au emis o anumită aşteptare. Tuturor acestor oameni, îmi pare rău că trebuie să le spun, în faţa tabloului unei "Sfinte Familii" cu "Tătucul Băsescu Atotputernic", cu "Maica Geoană" delicată şi cu "Pruncul Maior" în braţe: "Aici sunt voturile dumneavoastră!" (Râsete. Aplauze ale parlamentarilor PNL şi PRM.) "Aici sunt voturile dumneavoastră!" Şi, pentru acest motiv, îmi pare rău că noi, liberalii, ne despărţim încă o dată şi de modul în care Preşedintele Băsescu înţelege "jocurile mari" şi "jocurile mici", şi de modul în care Preşedintele Băsescu înţelege destinaţia şi mentalitatea pe care trebuie să le aibă Serviciul Român de Informaţii, şi de modul în care - nu e chiar problema noastră, dar trebuie să o spun - domnul preşedinte Mircea Geoană înţelege să facă opoziţie în România. Închei spunând că domnul preşedinte Băsescu, de îndată ce s-a văzut instalat la Cotroceni, a vorbit, cum se şi cuvenea, de deasupra şi din afara partidelor. Imediat, politica şi politicienii au devenit ceva destul de dubios şi aproape un peiorativ; imediat, domnia sa, personificând poporul român în tranziţia dintre bodegă şi restaurant de patru stele, s-a situat deasupra "jocurilor mici"... |
||||
|
Domnul Ioan Bivolaru şi doamna Aurelia Vasile (din sală): De cinci stele! |
|||||
|
Domnul Viorel Hrebenciuc (din sală): Cinci-şase margarete! |
|||||
|
|
Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: Patru, patru... Şi, de îndată, a început să vorbească despre "modul măreţ" de a face politică, a început să vorbească despre deosebirea între "politiceni" şi "oameni de stat". Eu ştiu că astăzi, probabil, domnul senator George Maior - cu care, personal, nu am absolut nimic şi care, într-un anumit fel, aşa cum în opinia domnului Băsescu, "cei cu papion simbolizează corupţia" - nu-i plac papioanele, că nu merg cu fes şi îi aduc aminte şi de Raţiu probabil -, în opinia mea, simbolizează "băieţii buni şi de succes". De când m-am născut eu, în România asta! N-au prea multă treabă cu regimurile politice, n-au prea multă treabă cu partidele politice, achiziţionează fregate cu Năstase şi modernizează servicii cu Băsescu! E foarte bine, România are continuitate! (Aplauze ale deputaţilor PNL.) Atâta vreme cât aceşti oameni, părinţii lor, prietenii lor, naşii lor vor trăi, România e pe mâini bune! Dar nu e România pe care noi, cel puţin, liberalii, care avem, şi noi, părinţii noştri, socrii noştri, naşii noştri, informatorii noştri, nu o vrem! România, de bine de rău, mediocru sau mai îndrăzneţ, înaintează! Înaintează şi înaintează în direcţia bună! Sigur, preşedintele ne spune mereu că avem o ţară mediocră, şi poate e adevărat. Că avem un sistem de educaţie mediocru, şi e chiar adevărat. Că avem un Guvern mediocru..., dar n-am spus eu că e cel mai bun de după 1990. Că avem o integrare mediocră... Avem, însă, un preşedinte excepţional, avem un lider al Opoziţiei excepţional şi avem servicii secrete sau de informaţii excepţionale. Să ne trăiască şi să-i votaţi! Noi, din Partidul Naţional Liberal, încercând să respectăm nu doar viziunea noastră despre aceste lucruri, ci şi un vot care s-a dat în toamna târzie a anului 2004, nu-l vom vota pe domnul George Maior. Iar, dacă, totuşi, domnul George Maior va obţine acest vot de încredere, noi îi urăm succes şi aş dori să fie primul director al S.R.I. care vine şi-şi asumă răspunderea că nu vor mai fi ascultate ilegal telefoane, că nu se vor mai manipula dosarele fostei Securităţi, că nu se vor mai gira şi întreţine afaceri de mare corupţie de către acest serviciu sau că cine o va mai face nu va ajunge în ţepele din Piaţa Victoria, nici măcar în cele de la Cotroceni, dar, odată şi odată, va înfunda puşcăria. Pentru că o ţară în care există lege numai pentru discursuri şi numai pentru campanii electorale, nu poate să fie acea ţară modernă, pe care o dorim toţi intrată în Europa. Serviciul Român de Informaţii se tot modernizează din '90. În primăvara lui '90, când s-a înfiinţat serviciul, am auzit de la domnul Măgureanu că e gata modernizat, că nu are nimic cu fosta Securitate, că n-are nimic cu jocurile politice. După 16 ani, trebuie să-mi deschidă ochii doi lideri mai mici ai Partidului Democrat, domnul Mircea Geoană, un lider în devenire, un pic mai măricel al Partidului Democrat, şi câţiva analişti cu condeiul, ca şi limba, c-a trebuit geniul domnului Traian Băsescu, ca să încheie acest proces. Să nu ne minţim! Sau, în orice caz, noi, liberalii, nu vrem să ne minţim şi să ne minţim electoratul. Privim, încă o dată, această poză de familie. Vedem că acolo sunt voturile noastre, dar, astăzi, domnule George Maior, domnule preşedinte Mircea Geoană, domnule preşedinte Traian Băsescu, votul vostru, votul nostru, nu-l veţi mai avea. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.N.L.) |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule Antonescu. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul Mihai Stănişoară. Domnul Raicu? Dumneavoastră. Nu mai vorbeşte domnul Stănişoară, înţeleg? |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor colegi, Este timpul transformării serviciilor, nu al reformării. Partenerii externi nu ne aşteaptă. Nici ameninţările, nici riscurile nu ne dau răgaz. Prezervarea şi promovarea intereselor de putere ale României nu trebuie să sufere în numele luptei politice. Activitatea de informaţii internă şi externă este diferită de celelalte funcţiuni guvernamentale. Mare parte din aceasta se desfăşoară în secret, pentru că alte guverne sau organizaţii se străduiesc constant să obţină informaţii despre ea. Chestiunea politizării sau a depolitizării activităţii de informaţii este corelată cu cea a manipulării sau abuzului de atribuţii. Avem nevoie de servicii eficiente, care să-şi îndeplinească misiunile în deplină legalitate şi vă invit să depăşim barierele politice în numele salutarei normalităţi funcţionale a două instituţii fundamentale ale statului. Deşi este necesară o minimă apropiere între oamenii politici şi serviciile de informaţii pentru ca această relaţie să fie construită în numele interesului naţional este, de asemenea, necesară o reparaţie funcţională a factorului politic de acestea. Sunt convins că acest tandem va juca rolul de interfaţă în cele mai importante servicii de informaţii ale ţării, beneficiarii legali care primesc rapoarte secrete şi cetăţenii reprezentaţi de noi. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Cei doi domni au fost în postura de beneficiari ai informaţiilor provenite de la servicii. Iar această experienţă îi va ajuta în a şti să le ceară viitorilor subordonaţi tot ce trebuie pentru ca rapoartele să deservească mai bine interesele de securitate naţională. Domnul George Maior este un om politic care a lucrat şi în Executiv şi în Legislativ. Nu cred că există o opţiune mai potrivită pentru îndepărtarea suspiciunilor de punere a S.R.I. în slujba Puterii decât un parlamentar din Opoziţie, angrenat în controlul activităţii serviciilor. Şi în alte ţări, de incontestabilă tradiţie democratică, acest mecanism a dat rezultatele scontate. Un parlamentar care cunoaşte problematica de securitate naţională - acesta este domnul George Maior. Iată alchimia potrivită, pentru a scoate din obsesia folosirii ca poliţie politică a acestui serviciu intern, al cărui aport informativ trebuie îmbunătăţit, fără doar şi poate. Partidul Democrat, îmbrăcând haina Puterii, nu s-a închis într-o cazemată a lipsei de dialog cu Opoziţia. Partidul Democrat consideră că atuurile care susţin şi recomandă cele două persoane propuse de preşedintele Traian Băsescu sunt valorile pe care cei doi le-au apărat şi exersat sistematic până acum: legalitatea şi transparenţa puse în slujba eficienţei. Credem cu tărie că nu-şi vor schimba, prin această învestitură, atributele probate de-a lungul anilor. Interesele naţionale trebuie să fie suma intereselor cetăţenilor care ne-au trimes în acest for democratic. Securitatea naţională trebuie să pornească de la conceptul de securitate umană şi să respecte permanent drepturile omului înscrise în Constituţie. Într-o vreme a războaielor politice, în care cea dintâi victimă este adevărul, vă invit la transcenderea argumentelor de tipul "este" şi respectiv "nu este omul lui". Vă invit la o decizie responsabilă, care să legitimeze o persoană a cărui competenţă nu poate fi pusă la îndoială. Un om cu o viziune modernă despre lumea informaţiilor, un interlocutor de calibru, comparabil cu ceilalţi directori din statele democratice, cu servicii performante, un om echilibrat, care şi-a construit cariera pe expertiză. Simpatiile sau apartenenţele politice nu trebuie să joace feste competenţelor reale. Partidul Democrat votează domnul George Maior. (Aplauze) |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Fac apel la chestori, ca să facă ordine în sală, altfel riscăm să se ocupe S.R.I.-ul să ne facă ordine în sală dacă nu suntem capabili să stăm jos şi să ne ocupăm de dezbateri. Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Nicolae Iorga. |
||||
|
|
Domnilor preşedinţi ai celor două Camere, Doamnelor şi domnilor colegi, Domnii George Maior şi Claudiu Săftoiu, propuşi de preşedintele Băsescu pentru şefia S.R.I. şi S.I.E., au primit ieri avizul consultativ al comisiilor de resort, urmând ca astăzi să validăm, sau să invalidăm, în Camerele reunite ale Parlamentului României, cele două candidaturi. Trebuie să vă spun din capătul locului, stimaţi colegi, că senatorii şi deputaţii Partidului România Mare vor vota împotriva acestor două candidaturi, pentru că nu ni se pare normal ca preşedintele României să propună, pur şi simplu, la plezneală, în fruntea celor mai importante servicii secrete româneşti, doi oameni absolut paraleli cu activităţile respective. Dacă până mai ieri, Traian Băsescu sărea gardul Cotrocenilor, putem spune, cu mâna pe inimă că, de data asta, a sărit calul. Eventuala motivaţie a acceptării celor doi de către "străinătate" sau ideea creaţă că ar trebui să aparţină Opoziţiei, este puerilă şi nu rezistă unei critici savante. Se impune o întrebare: de când un serviciu secret al unei puteri străine trebuie să-şi dea acordul la numirea şefului unui serviciu secret românesc? Aceasta să fie soluţia morală pe care ne-o propune Traian Băsescu? Aşa să fie, oare?! Şi, dacă tot vorbim despre moralitate, vi se pare moral, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, ca cei doi candidaţi să se audieze şi să se valideze între ei, aşa cum s-a întâmplat ieri la comisii, unde domnul Maior l-a făcut, ca să zic aşa, mare pe Săftoiu? Un Săftoiu penibil care recunoaşte nonşalant că habar n-are cu ce se mănâncă S.I.E. Păcat că s-a prăpădit nenea Iancu Caragiale! Avea un material aţă! Într-o vreme în care ni se scot ochii cu primejdiile teroriste care ne-ar pândi, chipurile, la orice colţ de stradă, la fiecare pas, sunt propuşi doi diletanţi în fruntea principalelor servicii secrete ale ţării. Iată de ce, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Partidul România Mare va vota împotrivă, atrăgând, încă o dată, atenţia asupra acestei adevărate mascarade. Iar domnul Traian Băsescu n-are decât să sară în continuare, fie babordul, fie tribordul. Noi, cei de la România Mare, aşteptăm cu răbdare şi interes momentul măreţ când va sări pupa, privind apoi, din apă, cum dispare la orizont cuirasatul numit Cotroceni. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule senator. Înţeleg că din partea grupurilor parlamentare ale U.D.M.R. nu există înscrieri la cuvânt. Din partea Partidului Conservator, domnul deputat Eduard Hellvig. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Stimaţi invitaţi, Ieri, celor doi candidaţi la conducerea Serviciului Român de Informaţii şi respectiv a Serviciului de Informaţii Externe, comisiile de specialitate ale Parlamentului le-au acordat aviz favorabil. Astăzi, însă, prin votul nostru, avem posibilitatea de a pune capăt crizei existente în două dintre cele mai importante instituţii cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale. Este justificată, este argumentată o astfel de opţiune? Aş dori să mă refer la situaţia în care se află România în acest moment. Pe 26 septembrie, Comisia Europeană a confirmat data de 1 ianuarie 2007 ca data aderării ţării noastre la Uniunea Europeană. Astfel, la doi ani de la dobândirea calităţii de membru al N.A.T.O., România şi-a atins cel de al doilea obiectiv strategic după 1989. Sunt realizări extrem de importante, dar care ne obligă la responsabilităţi pe măsură. Şi aceasta, fiindcă în 2007, România va fi graniţa externă nu doar a N.A.T.O., ci şi a Uniunii Europene, devenind, astfel, un potenţial furnizor de securitate şi stabilitate în plan regional. În ceea ce priveşte planul intern, pregătirea pentru şi mai apoi apartenenţa României la cele două organizaţii internaţionale a presupus şi presupune un amplu proces de reformă, de modernizare a tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale. Pentru Partidul Conservator, numirea în funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii este o decizie extrem de importantă, pentru că de ea depinde, poate mai mult decât până acum, viitorul acestei instituţii. Dincolo de certurile politice, adesea vocale sau acide, trebuia să ne asigurăm că în fruntea acestor instituţii vor fi oameni potriviţi. Nu ne mai putem permite să avem la conducerea serviciilor persoane mai şterse chiar decât o cere natura meseriei, care, după 4 ani de mandat, să lase lucrurile cel mult acolo unde erau. Decizia de astăzi este importantă în măsura în care viitorul director al S.R.I. trebuie să fie un factor de schimbare instituţională. Înainte de a sprijini o anumită persoană, sau un partid, Partidul Conservator a stabilit criteriile pe baza cărora va acorda acest sprijin. Subiectul despre care discutăm nu are legătură cu partizanatul politic. Are o legătură, în primul rând, cu funcţionarea unei instituţii esenţiale pentru democraţie şi cu servirea interesului naţional. Nu avem variante din care putem alege. Propunerea se referă la domnul George Cristian Maior, senator al P.S.D. Prin urmare, asupra lui vom încerca să proiectăm cerinţele pe care noi le considerăm importante în ceea ce priveşte viitorul conducător al Serviciului Român de Informaţii. Avem aici două priorităţi pentru viitorul director al S.R.I.: să dorească să reformeze şi să democratizeze această instituţie şi să colaboreze excelent cu partenerii noştri occidentali, cu aliaţii noştri din N.A.T.O. şi din Uniunea Europeană. Aşadar, atunci când am discutat dacă-l vom sprijini sau nu pe domnul Maior, am avut în vedere aceste priorităţi. Indiferent, însă, cine va ocupa această funcţie, suntem convinşi că nu societatea românească trebuie să se muleze după Serviciul Român de Informaţii, ci S.R.I. trebuie să se comporte aşa cum doreşte societatea românească, şi anume după regulile democraţiei şi ale societăţii deschise. Aceasta reprezintă misiunea cea mai importantă a viitorului director al S.R.I. Preşedintele României l-a propus pentru această funcţie pe domnul George Cristian Maior. Nu dorim să intrăm acum în epopeea politică a acestei propuneri. Ar fi mult de spus pe această temă, dar am afirmat, de la bun început, că Partidul Conservator nu va acorda un vot strict politic în acest caz. Nu pentru politizarea serviciilor vom milita, nu pentru continuarea acestei politizări, ci pentru desprinderea serviciilor de sub influenţa politicului şi a politicului de sub cea a serviciilor. Fiind cu bună-credinţă, pe noi ne interesează dacă domnul senator George Cristian Maior corespunde din punct de vedere profesional funcţiei pentru care a fost desemnat. Credem că domnul Maior se poate ridica la înălţimea standardului de profesionalism pe care noi îl dorim pentru directorul Serviciului Român de Informaţii. Ştiţi la fel de bine ca şi mine C.V.-ul domniei sale, precum şi comportamentul său atât în cadrul comisiei senatoriale a Parlamentului, cât şi al vieţii politice, în general. Personal, am apreciat contribuţiile teoretice ale domnului Maior în domeniul jurisprudenţei şi al dreptului internaţional, experienţa relevantă în diplomaţie, precum şi activitatea profesională desfăşurată în cadrul M.Ap.N., în calitate de secretar de stat pentru politicile de apărare şi integrare în N.A.T.O. De aceea, doamnelor şi domnilor, Partidul Conservator va acorda astăzi votul său pentru numirea directorului Serviciului Român de Informaţii. Indiferent, însă, de persoana care va fi până la urmă numită în această funcţie şi indiferent dacă acea persoană este acum susţinută de Partidul Conservator printr-un vot de încredere, afirmăm că vom fi în continuare atenţi la activitatea S.R.I.-ului şi a directorului său. Aş vrea să fiţi convinşi că nu vom trece cu vederea nici un derapaj al S.R.I., ci vom aduce la cunoştinţa opiniei publice orice încercare a acestei instituţii sau a directorului său de a face rabat de la statul de drept. Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota pentru numirea domnului senator George Cristian Maior în funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale există înscrieri la cuvânt? Nu există. Din partea parlamentarilor fără apartenenţă? Nu există. Avem, de asemenea, înscrierea domnului deputat Marian Săniuţă, P.S.D. sunt doi lideri de grup - câte unul de fiecare grup, adică. Urmează domnul Stănişoară. |
||||
|
|
Domnul Marian Florian Săniuţă: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Doamnelor şi domnilor senatori, Dacă distinsul meu coleg Niţă s-a referit la numirea de la S.R.I., în egală măsură cu cea de la S.I.E., daţi-mi voie, vă rog foarte mult, să mă refer astăzi la această problemă care ţine capul de afiş de ceva perioadă. Este vorba de nominalizarea domnului George Cristian Maior, colegul nostru, un om pe care eu îl apreciez în mod deosebit, la conducerea S.R.I. Înainte de a intra în dedesubturile acestei premiere, pentru că din punctul de vedere al nostru este o premieră care, într-adevăr, vine acum, în 2006, dar mai bine mai târziu, decât niciodată, evident, salut nominalizarea a doi civili: domnul Săftoiu şi domnul Maior. Nu era cazul ca serviciile secrete din România să fie conduse de ofiţeri de carieră. Vreau, însă, să spun, din plecare, că aceste două nominalizări vin după fuga lui Ommar Hayssam şi după demisiile de onoare ale foştilor directori ai serviciilor secrete şi, până la acest moment, stimaţi colegi, nu avem responsabilităţi politice asumate vizavi de această fugă. Avem demisii de onoare, fără ca nici un politician să fi spus că este câtuşi de puţin responsabil. În egală măsură, doresc să salut discursul de opoziţie al unui distins antevorbitor care, deja, a realizat că în curând va intra în Opoziţie. Din acest punct de vedere, sunt absolut convins că vă veţi gândi deja la nominalizarea unui conducător al Serviciului Român de Informaţii în viitorul mandat, care poate să fie din nou o premieră ce se poate numi "Mona", sau "Dana", sau "Eva", sau cine ştie ... (Aplauze) Evident că misiunea domnului Maior nu va fi una simplă. Şi, din acest punct de vedere, domnule Maior, începând de astăzi, pentru că sunt convins, stimaţi colegi, că veţi vota alături de noi, veţi deveni, domnule viitor director al Serviciului Român de Informaţii, garantul alegerilor corecte în România. Nimeni nu va mai putea spune, de aici încolo, că în România alegerile pot fi trucate, că pot fi furate, fără să fie tras la răspundere. Veţi deveni, stimate domnule coleg, garantul cheltuirii legale a banului public, fără coloratură politică. În aceeaşi măsură, ne veţi spune în rapoartele dumneavoastră că actul de guvernare s-a produs în interesul public şi nu al grupurilor de interese ce se pare că mai stau la masă cu Guvernul. Pe de altă parte, îmi doresc, domnule Maior, să regăsesc în rapoartele ce vor veni la comisie anul viitor, că am redescoperit teoria numerelor mici şi că ne veţi da informaţii şi relaţii despre un deficit bugetar mai mic, despre un deficit comercial în scădere, despre o inflaţie mai mică, pentru că aici vreau să fiu în asentimentul distinsului meu coleg din Partidul Naţional Liberal şi să-i aduc aminte că, totuşi, 32 este mai mic decât 37. Evident, domnule Maior, veţi avea o misiune foarte grea, pentru că va trebui să nu mai arestaţi nave care transportă berbecuţi. Va trebui ca în România să nu se mai facă epurări pe criterii politice, ci doar pe competenţă. Şi, pe de altă parte, domnule Maior, aveţi o misiune extrem de grea, pentru că nu va trebui să fie începută nici un fel de altă dosariadă, aşa cum îşi închipuie unii. Nu în ultimul rând, doresc să vă rog să fiţi garantul că în România telefoanele se ascultă în mod legal şi numai în instituţia pe care dumneavoastră o veţi prelua începând de astăzi. Şi, aici, pentru că am auzit câteva murmure din partea stângă a mea, vreau să spun foarte apăsat că doresc, domnule Maior, ca în mandatul dumneavoastră România să rămână un stat naţional, unitar şi indivizibil (aplauze), iar dumneavoastră va trebui să dovediţi că sunteţi un bun român pentru această ţară, pentru cei mulţi din această ţară care aşteaptă de la dumneavoastră şi de la noi, generaţia mai tânără, foarte multe lucruri. Pe de altă parte, intrarea în Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, va trebui, domnule Maior şi domnule Săftoiu, din punctul dumneavoastră de vedere şi al performanţelor pe care vi le asumaţi, să dovediţi că România n-a fost, nu este şi nu poate fi o ţară de rangul 2. Aşa să vă ajute Dumnezeu! (Aplauze) |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Sper ca organizarea alegerilor sub custodia S.R.I. să fi fost doar o figură de stil. Dacă nu mai există alte intervenţii la dezbaterile privitoare la raportul Comisiei speciale S.R.I., am să invit pe domnul Romeo Raicu, preşedintele Comisiei speciale comune privind controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe să prezinte Raportul comisiei referitor la propunerea de director pentru Serviciul de Informaţii Externe. |
||||
|
|
Comisia comună specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe, în conformitate cu art.65 lit.h) din Constituţia României, prevederile art.6 alin.d) din Hotărârea nr.44/1998 a Parlamentului României privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii S.I.E., a examinat propunerea transmisă cu numărul de înregistrare 2579 din 25.09.2006, de către Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, privind numirea în funcţia de director al S.I.E. a domnului Claudiu Săftoiu, cu respectarea procedurilor parlamentare ce se impun în situaţia respectivă. Comisia parlamentară a luat notă de propunerea făcută de Preşedintele României în exercitarea prerogativelor constituţionale prevăzute în art.65 lit.h) şi a procedat la audierea domnului Claudiu Săftoiu. În cadrul audierii, domnul Claudiu Săftoiu a precizat următoarele: nu a făcut parte din structurile represive ale statului totalitar şi nu a colaborat cu fosta Securitate; nu a făcut parte din structurile de informaţii ale Statului Român sau din alte servicii secrete de informaţii; deţine certificatul ORNIS pentru acces la informaţii clasificate secret de stat şi informaţii clasificate N.A.T.O.; nu a fost condamnat pentru vreo infracţiune prevăzută de Codul penal care l-ar face incompatibil cu funcţia de director al S.I.E.; nu se află sub incidenţa prevederilor Legii nr.161/2003 privind regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese. Organele legale din România nu i-au reţinut în sarcină nici o încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în exercitarea competenţelor conferite de exercitarea unor demnităţi publice. În cazul în care va întruni numărul de voturi necesare în funcţia de director al S.I.E., domnul Claudiu Săftoiu a precizat că va demisiona din funcţia de consilier prezidenţial. Experienţa profesională îi permite o evaluare corectă a problemelor specifice unui serviciu de informaţii, astfel încât, împreună cu instituţiile statului cu responsabilităţi în zona securităţii naţionale, să acţioneze controlul situaţiei operative şi, totodată, să finalizeze reforma instituţională, astfel încât S.I.E. să devină compatibil cu noile configuraţii ale structurilor informativ-operative din ţările membre ale Uniunii Europene şi N.A.T.O. Totodată, s-a angajat că va acorda sprijin Comisiei parlamentare de control în exercitarea competenţelor prevăzute în Hotărârea nr.44/1998 a Parlamentului României. În temeiul celor prezentate mai sus, membrii Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii S.I.E. au decis, cu trei voturi pentru şi două voturi împotrivă, să-l recomande pe domnul Claudiu Săftoiu plenului Parlamentului în vederea numirii în funcţia de director al S.I.E. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Intervenţii la dezbaterea acestui raport? Din partea grupurilor P.S.D.? Nu sunt. Grupul P.N.L.? Domnul deputat Crin Antonescu. |
||||
|
|
Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: Având în vedere, în primul rând, certitudinea unei excelente colaborări între cele două servicii, dat fiind că votul de 3 la 2, obţinut de domnul consilier prezidenţial Săftoiu, a fost realizat prin votul decisiv al domnului George Maior, cu acest gând, cu convingerea că Preşedintele României, aşa cum spunea, iarăşi, într-un interviu mai vechi, doar n-o să pună un om de casă în fruntea unui serviciu, cu convingerea că un curriculum, într-adevăr impresionant în acest domeniu, ne stă în faţă şi cu mulţumirea că totuşi domnul Săftoiu nu este membru al Partidului Social Democrat, vom da gir aici responsabilităţii pe care şi-o asumă Preşedintele României prin această propunere şi o vom vota. Din punctul meu de vedere şi din punctul de vedere al ... (râde) Nu aplaudaţi, domnule preşedinte, (se adresează domnului senator Mircea Dan Geoană) că nu ne putem împrieteni chiar toţi. Mulţumiţi-vă, deocamdată, cu Băsescu! (Aplauze) Din punctul nostru de vedere, afacerea poate fi calificată în felul următor: un partaj corect Băsescu-P.S.D., o garanţie pentru democraţia românească! Vă mulţumesc. (Aplauze) |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Mihai Stănişoară. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor colegi, Stimaţi invitaţi, Am reţinut din raportul prezentat de comisie două aspecte, în principal: în primul rând, faptul că s-a respectat procedural ceea ce prevede Constituţia; în al doilea rând, faptul că, dincolo de orice comentariu, dezbaterile din comisie s-au încheiat cu un vot favorabil în privinţa nominalizării domnului Claudiu Săftoiu. Cu alte cuvinte, comisia a apreciat, prin votul dat, că domnul Claudiu Săftoiu corespunde din punct de vedere profesional pentru a ocupa funcţia pentru care a fost nominalizat. De altfel, vreau să vă spun că-l cunosc şi personal pe domnul Claudiu Săftoiu şi consider, de asemenea, că are capacitatea de a îndeplini performant prerogativele oferite de această funcţie. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota pentru nominalizarea domnului Claudiu Săftoiu pentru numirea, mai precis, pentru că aşa prevede Constituţia. Dincolo de aceste comentarii, aş dori să fac un scurt comentariu la discursul unui distins coleg, reprezentant al unui partid care, dacă nu era preşedintele Băsescu, punea globuleţe în pomul de Crăciun acum doi ani. Am sesizat că îl apasă foarte tare activitatea preşedintelui, uitând să se ocupe de ceea ce ar trebui să facă atât domnia sa, cât şi partidul pe care-l reprezintă zi de zi. Şi dacă vrea să vorbească despre respectarea unui cuvânt dat, cred că este ultimul partid care poate să vorbească despre respectarea unei promisiuni. Şi, în privinţa voturilor pe care le-a adus, în turul doi, pentru preşedinte, îi recomand să meargă într-un colţ de stradă, să vadă câţi îl recunosc, să vadă câte voturi poate aduce şi atunci să vorbim despre voturi. Mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD). |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupurilor parlamentare ale PRM, doamna deputat Daniela Buruiană. |
||||
|
|
Doamna Daniela Buruiană Aprodu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Din serialul de circ intitulat "Să trăiţi bine!", în regia lui Traian Băsescu, asistăm, astăzi, la episodul "M-a făcut mama spion." Ne obişnuisem de mult cu poantele răsuflate ale locatarului de la Cotroceni, dar nu credeam că poate fi în aşa pană de inspiraţie. Pentru că altfel nu se explică faptul că domnul Săftoiu Elvis Claudiu, ziarist de renume naţional şi internaţional, precum şi analist şi strateg recunoscut chiar şi de soţia sa, doamna Săftoiu, aspiră, nici mai mult nici mai puţin, decât la funcţia de şef al spionilor României. Noi, Partidul România Mare, nu avem nimic împotriva domnului Săftoiu. Îi urăm multă sănătate şi fericire alături de purtătoarea de gogoşi a preşedintelui, dar credem că vrea să-şi pună o pălărie prea mare pentru un distins cap de consilier prezidenţial. Experienţa domnului Săftoiu de gazetar lipsit de noroc, pe la diverse publicaţii, dar, mai ales, cea de agitator electoral al lui Traian Băsescu, ne poate duce cu gândul că vrea să facă din Serviciul de Informaţii Extern o cârciumă. Dacă nu una de lux, precum Uniunea Europeană, după cum declara şi domnul Băsescu pe un post TV, atunci o cârciumioară, la şosea, ticsită de spioni, în care preşedintele să se relaxeze, ascultând poveşti vânătoreşti dar, mai ales, marinăreşti. Trecând peste veselia ce ne-o provoacă această candidatură a domnului Elvis Claudiu Săftoiu, credem că gluma este chiar serioasă şi că, de fapt, se doreşte sudordonarea, în totalitate, pe faţă, de către chiriaşul de la Cotroceni, a Serviciului de Informaţii Externe. De aproape 17 ani, serviciile de informaţii, prin directorii numiţi numai din sfera politică, au antrenat aceste instituţii în tot felul de jocuri politice, în special în favoarea partidelor aflate la putere. Niciodată nu s-a pus problema că aceste servicii de informaţii trăiesc din bani publici şi că trebuie să aibă, ca obiectiv principal, doar interesul naţional al ţării. Folosind acelaşi model şi urmând aceeaşi tradiţie, şi domnul Băsescu face acelaşi lucru. Ba mai mult, plusează, oferindu-i sfetnicului său de taină o biată sinecură, un serviciu de informaţii, şi doar cel extern, nimic altceva. Bănuim că, dintre numeroşii experţi de la Cotroceni, domnul Săftoiu Elvis Claudiu a ieşit în evidenţă prin programele de analiză, sinteză, precum şi de strategie pe care i le servea dimineaţa, la cafea, domnului preşedinte. Cafeaua, bineînţeles, i-o servea perechea domnului James Bond! Şi aşa, lucrurile rămân în familie, şi familia este unită şi mulţumită! Partidul România Mare va acorda un vot negativ domnului Elvis Claudiu Săftoiu, nu pentru că nu ar fi o persoană simpatică şi care ştie multe glumiţe bune, ci pentru că noi considerăm că, prin această candidatură, este ridiculizată importanţa instituţiei Serviciului de Informaţii Externe, mai ales că în actualul context internaţional, când România va deveni stat al Uniunii Europene, iar Serviciul de Informaţii Externe va fi un important factor de legătură cu statele acestei familii europene prin informaţiile care vor veni dinspre şi spre Uniunea Europeană. Propunem, prin urmare, domnului preşedinte Traian Băsescu, să-l ia la Cotroceni pe domnul consilier Săftoiu Elvis Claudiu şi să-l pună cu burta pe carte. Adică să înveţe cam despre ce este vorba în aceste servicii de informaţii interne şi externe şi cam ce rost au ele pe lumea asta. Pentru că nu este suficient să fii un biet agent de influenţă, colaborator sau informator şi să ai pretenţii că poţi ajunge, peste noapte, chiar celebrul agent 007 sau chiar director peste centrala de spionaj a unei ţări. Şi pentru că domnul Elvis Claudiu Săftoriu este un tânăr ambiţios şi chiar o speranţă a serviciilor secrete, să facă bine şi să spulbere orice bănuială de colaborare a sa cu securitatea, adică să-şi publice dosarul de securitate care, după cum bine ştie, există în multe exemplare. Noi ne-am mulţumi doar cu unul şi, eventual cu un aviz de la CNSAS, după care s-ar putea să-l vedem pe domnul James Bond, alias Săftoiu, chiar şef al spionajului românesc. În încheiere, permiteţi-mi, domnilor, să vă informez de faptul că domnul general Ovidiu Soare, din Serviciul Român de Informaţii, are un domiciliu forţat prin ordinul personal al domnului Traian Băsescu, într-o vilă a SRI-ului din Bucureşti, pentru a nu avea nici un fel de legătură cu presa, deoarece deţine foarte multe informaţii despre mafia petrolului, internă şi internaţională. Aceasta este, domnilor, poliţie politică pe care o instalează domnul preşedinte Traian Băsescu. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PRM). |
||||
|
|
Vă mulţumesc, doamna deputat. Din partea Grupurilor UDMR? Nu există intervenţii. Grupurile Partidului Conservator? Domnul deputat Petru Călian, vă rog. |
||||
|
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Apreciem activitatea jurnalistică a domnului Claudiu Săftoiu, însă nominalizarea domniei sale pentru funcţia de director SIE reprezintă, pentru Partidul Conservator, drept o gafă politică inacceptabilă şi, mai mult de atât, considerăm că SIE nu trebuie subapreciat în comparaţie şi alte servicii, aşa cum a procedat preşedintele României, domnul Traian Băsescu, pe un post de televiziune, la o oră de maximă audienţă. SIE va reprezenta, de la 1 ianuarie 2007, unul dintre cele mai importante servicii secrete ale statului nostru, în contextul integrării în Uniunea Europeană. În consecinţă, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, avem nevoie de profesionişti în fruntea serviciilor, nu avem nevoie de oameni de casă. Domnul Claudiu Săftoiu, scurt şi concis, nu are experienţă profesională în domeniu. Provocările de care vorbea domnia sa pot fi acceptate în presă sau, poate, pe navele plutitoare, lansate pe apele tulburi ale României. De asemenea, considerăm că nu este momentul experimentelor de laborator, experimente în urma cărora să ne dăm seama dacă oamenii de casă îşi dovedesc, într-adevăr, loialitatea. Stimaţi colegi, dacă societatea românească suferă, suferă din cauză că serviciile statului sunt conduse, în mare parte, de amatori sau de neprofesionişti. Este valabilă orice expresie. Partidul Conservator doreşte ca profesionalismul să primeze în faţa oricăror alte interese. Am specificat în permanenţă că vom sprijini numai profesionişti. În privinţa domnului Claudiu Săftoiu, problema este clară - omul de casă nu a devenit, încă, o profesie recunoscută în România. Putem aprecia, însă, sinceritatea domniei sale, deoarece precizarea făcută de dânsul este corectă: "Nu am experienţă în acest domeniu, însă, pentru mine, este o provocare." Cred că nu a ales momentul potrivit domnia sa pentru asemenea provocări. Stimaţi colegi, considerăm, de asemenea, că raportul întocmit cu ocazia audierii este extrem de sărac şi neconvingător. Credem noi că un raport înşirat în zece fraze nu poate să cuprindă minimum de informaţii care să ne convingă pentru a da un vot pozitiv. Concluzionând, stimaţi colegi, Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator nu vor da votul pozitiv pentru susţinerea domnului Claudiu Săftoiu la funcţia de director SIE. Respectăm şi apreciem importanţa SIE, dorim profesionişti, deoarece în România avem, avem mulţi profesionişti, stimaţi colegi, însă, din anumite interese, ei sunt păstraţi, în continuare, după cortina de fier trasă de conducătorul nostru suprem. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupurilor minorităţilor nu sunt intervenţii. Din partea parlamentarilor fără apartenenţă nu sunt intervenţii. Mai există un al doilea vorbitor din partea Grupului senatorial al Partidului România Mare, domnul senator Gheorghe Funar. |
||||
|
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Senatorii Partidului România Mare vă propun şi vă solicităm, domnilor preşedinţi, să supuneţi votului Camerelor reunite ca să se amâne votul pentru directorul de la Serviciul de Informaţii Externe. Noi avem informaţii că a fost colaborator al securităţii şi până când nu avem decizia CNSAS-ului în privinţa dânsului, noi vă propunem, cu multă seriozitate, să nu compromitem Parlamentul României. Aşa cum a fost vacant postul câteva săptămâni, mai putem aştepta câteva zile şi, după ce avem decizia CNSAS-ului, să ne pronunţăm prin vot. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Am luat act de această chestiune, dar evident că, neexistând mai mult decât o afirmaţie, o declaraţie politică, ea este greu de susţinut în plen. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Urmează să începem procedura de vot. Fiecare parlamentar va primi două buletine de vot. Unul pentru numirea directorului Serviciului Român de Informaţii şi unul pentru numirea directorului Serviciului de Informaţii Externe. Vă reamintesc prevederile art. 37 din Regulament: "În cazul votului cu buletine, se votează pentru, lăsând neşterse numele şi prenumele candidatului; se votează contra, ştergând numele şi prenumele candidatului." (Domnul deputat Marcu Tudor comentează în sală.) O să aveţi imediat cuvântul pe procedură, după ce finalizez prezentarea procedurii de vot. Rog chestorii să ocupe locurile rezervate pentru înmânarea buletinelor de vot. Un chestor de la Cameră, unul de la Senat. Domnul Dan Mircea Popescu de la Senat, de la Cameră, domnul Miron Ignat, poftiţi, vă rog. Înainte de citirea apelului nominal, vom începe cu lista senatorilor. Are cuvântul pe procedură domnul senator Valentin Dinescu. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Indiferent cum calificaţi dumneavoastră intervenţia domnului Funar... |
||||
|
|
Cu rugămintea să vorbiţi un pic mai tare, că nu se aude. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Indiferent cum calificaţi dumneavoastră intervenţia domnului Funar, aveţi obligaţia regulamentară de a supune la vot propunerea ca şeful Serviciului de Informaţii Externe să nu fie supus astăzi votului. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Domnule senator, aş dori să văd articolul din Regulament pe baza căruia se cere o propunere de amânare a unui vot. |
||||
|
|
Este o propunere. |
||||
|
|
Propunerile se desfăşoară în cadrul Regulamentului. Dacă nu avem un articol în Regulament şi eu nu cunosc procedura de amânare a votului, nu pot supune votului o procedură neregulamentară. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Orice propunere se supune la vot. Ea poate fi respinsă sau admisă. Nu există un Regulament care să cuprindă un index al propunerilor pe categorii, dacă doriţi. Orice propunere trebuie supusă la vot. (Rumoare în sală.) |
||||
|
|
Domnule senator, sigur că nu voi putea supune la vot propuneri neregulamentare. Nu se poate vota nici împotriva legii, nici împotriva Regulamentului. Dacă veţi considera necesar, puteţi face comisiei speciale o propunere de modificare a Regulamentului pentru introducerea unei noi proceduri. Dau cuvântul domnului secretar Mihai Ungheanu pentru a da citire listei senatorilor. Sigur, potrivit cutumei, dacă veţi fi acord, vom permite doamnelor şi domnilor miniştri să voteze la început. |
||||
|
|
Începem apelul nominal, lista senatorilor. Am să vă rog să spuneţi prezent. - Antonie Ştefan-Mihail - prezent Domnul Basgan şi domnul Arion, vă trec aici prezenţi. - Copos Gheorghe - prezent Domnul Şereş - prezent, domnul Dâncu - prezent. - Tărăcilă Doru Ioan - prezent |
||||
|
|
Domnul Filipescu Teodor - prezent |
||||
|
|
Rugăm apelul la Camera Deputaţilor. |
||||
|
|
- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă Mai este cineva care a venit între timp şi doreşte să-i fie consemnată prezenţa? Nu. Mulţumesc foarte mult. Staţi să votez şi daţi-mi şi mie un formular. |
||||
|
|
Rog membrii birourilor permanente ale celor două Camere să se întrunească în sala de şedinţe a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru constatarea rezultatului votului secret cu buletine Rezultatul va fi ulterior anunţat în plen unde, de asemenea, cei doi directori, dacă vor obţine numărul necesar de voturi, vor depune jurământul. Rog să ridicaţi urnele dacă s-a finalizat procesul de votare şi să le transportaţi în sala Biroului permanent. Imediat, după ce se termină. |
||||
|
- După pauză - |
|||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Reluăm lucrările. Dau cuvântul domnului secretar al Camerei Deputaţilor, Gheorghe Albu, pentru prezentarea proceselor verbale cu privire la rezultatul votului. |
||||
|
|
Proces verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea directorului Serviciului Român de Informaţii. În temeiul prevederilor art.32 alin.4 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret, cu buletine de vot, de către deputaţi şi senatori asupra propunerii de numire a domnului George Cristian Maior în funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii şi au constatat următoarele:
(Aplauze) Potrivit prevederilor art.38 alin.7 din Regulamentul şedinţelor comune, numirile în funcţii se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Ca urmare a faptului că din totalul de 460 de deputaţi şi senatori au fost prezenţi 408, din care 285 au votat pentru, iar 123 contra, fiind astfel întrunită majoritatea de voturi cerută de Regulament, Parlamentul României numeşte pe domnul George Cristian Maior în funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii. (Aplauze) Cu permisiunea dumneavoastră am să citesc şi celălalt proces-verbal. Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea directorului Serviciului de Informaţii Externe. În temeiul prevederilor art.32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate, prin vot secret, cu buletine de vot de către deputaţi şi senatori asupra propunerii de numire a domnului Claudiu Săftoiu în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe şi au constatat următoarele:
(Aplauze) Potrivit art.38 alin.7 din Regulamentul şedinţelor comune, numirile în funcţii se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Ca urmare a faptului că din totalul de 468 de deputaţi şi senatori au fost prezenţi 408, din care 294 au votat pentru iar 114 contra, fiind astfel îndeplinită majoritatea de voturi cerută de Regulament, Parlamentul României numeşte pe domnul Claudiu Săftoiu în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe. (Aplauze) Încheiat astăzi, 4 octombrie 2006. Semnează pentru ambele procese-verbale membrii Birourilor permanente ale celor două Camere. |
||||
|
|
|
Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule secretar. La ultimul punct al ordinii de zi avem Depunerea jurământului de către directorul Serviciului Român de Informaţii şi directorul Serviciului de Informaţii Externe, numiţi astăzi de Parlament. În acest scop, la apelul nominal, fiecare director se va deplasa la tribună şi, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, va rosti textul jurământului, individual, pe care-l va semna şi depune la preşedintele de şedinţă. Domnul George Cristian Maior. |
|
||
|
|
Eu, George Cristian Maior, jur că voi îndeplini cu bună credinţă şi nepărtinire, în deplinul respect al Constituţiei şi legilor ţării, atribuţiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş vrea să mulţumesc Parlamentului şi colegilor din Parlament pentru acest vot important, tuturor celor care s-au exprimat de la această tribună în legătură cu acest pas pe care-l consider important în evoluţia democraţiei româneşti. Multe din exprimările de aici, pe care, repet, le respect, îmi creionează de fapt un mandat în ceea ce priveşte exercitarea acestei misiuni foarte importante pentru interesele statului român. Cred foarte mult în ideea de control parlamentar asupra serviciilor de informaţii şi toate conceptele şi principiile de transformare a acestor servicii, de adaptarea lor la lumea Uniunii Europene şi Euro-Atlantice din care facem parte, se pot realiza numai cu sprijinul Parlamentului. Cred foarte mult şi voi respecta cu sfinţenie acest principiu, de fapt, înscris în jurământ, în ideea de neutralitate politică şi de echilibru. Cred foarte mult, de asemenea, că exigenţele legate de securitatea naţională privesc şi principii fundamentale de drepturile omului şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului. În mod cert, în lumea în care trăim, conceptul de securitate naţională de fapt încorporează aceste principii. Nu există o antagonie între ele. Dimpotrivă, se completează reciproc. Şi, în acest spirit, sper să-mi îndeplinesc mandatul foarte important la acest Serviciu de Informaţii al României. Vă mulţumesc foarte mult şi vă respect. (Aplauze) |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule director. Vă rog să semnaţi şi să depuneţi exemplarul. Vă mulţumesc. Domnul Claudiu Săftoiu. |
||||
|
|
Domnul Claudiu Săftoiu: Eu, Claudiu Săftoiu, jur că voi îndeplini cu bună credinţă şi nepărtinire, în deplinul respect al Constituţiei şi al legilor ţării, atribuţiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului de Informaţii Externe. Aşa să-mi ajute Dumnezeu! (Aplauze) Domnilor parlamentari, Vă mulţumesc foarte mult pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o. Vă asigur că voi face tot ceea ce stă în puterile mele pentru a nu vă dezamăgi pe dumneavoastră, pe cetăţenii României şi că voi încerca să dovedesc în fiecare zi a îndeplinirii mandatului meu că voi fi un credincios român. (Aplauze) |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului de astăzi, 4 octombrie 2006. Dorim succes celor doi noi directori. Invit membrii Biroului permanent şi Comitetul liderilor de la Camera Deputaţilor în sala de Biroul permanent, pentru şedinţă. |
||||
|
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 12,05. |
||||
 |
