Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 9,40.

Lucrările au fost conduse de domnii Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Alexandru Pereş, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii Gheorghe Albu şi Ioan Munteanu, secretari ai Camerei Deputaţilor, şi Puskás Valentin Zoltán şi Ilie Sârbu, secretari ai Senatului.

Din prezidiu a făcut parte domnul Teodor Viorel Meleşcanu,, vicepreşedinte al Senatului.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am aşteptat sfertul academic, invit liderii grupurilor parlamentare să solicite membrilor grupurilor să fie prezenţi în sală, aşa cum îi invit şi pe membrii birourilor permanente care vor conduce această şedinţă să se prezinte pentru a putea începe lucrările.

Vă mulţumesc pentru înţelegere şi aştept reacţia, în primul rând, a liderilor grupurilor parlamentare.

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, informându-vă că din totalul de 468 deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa 354, fiind absenţi 114.

Cvorumul de lucru este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere au adoptat Proiectul ordinii de zi şi Proiectul programului de lucru pentru şedinţele comune din zilele 15-16 noiembrie, în forma distribuită.

Dacă sunt comentarii în legătură cu programul de lucru şi ordinea de zi?

Vă rog, domnilor deputaţi şi senatori, dacă nu sunt comentarii în legătură cu acestea, începem prin a supune la vot programul de lucru.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Adoptat programul de lucru.

Vă supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru ordinea de zi propusă de Birourile permanente? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Abţineri? Ordinea de zi a fost adoptată.

La primele 3 puncte ale ordinii de zi avem: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 46/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2006; Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006; Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

Vă propunem ca toate cele trei proiecte de lege de rectificare şi raportul comun al comisiilor pentru buget să fie urmate de dezbateri generale comune asupra acestor proiecte şi rapoarte. Dacă sunt obiecţii cu privire la discutarea unitară a acelor proiecte de lege?

V-aş ruga să votaţi această propunere.

Cine este pentru discutarea unitară? Vă rog, domnilor deputaţi şi senatori, să vă exercitaţi dreptul constituţional la vot. Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Abţineri? Deci vom continua în această manieră operativă.

Pentru prezentarea proiectelor de lege, vă rog din partea Guvernului?

Doamna Doina Dascălu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt Doina Dascălu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

Permiteţi-mi să prezint sintetic cele trei acte normative care rectifică bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale şi o să încerc să le prezint în ordine cronologică.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2006, analizând performanţa veniturilor a majorat substanţial veniturile bugetului general consolidat cu 0,7% din p.i.b., ceea ce în cifre nominale înseamnă o sumă de 2290,5 milioane lei, a majorat deficitul bugetului de stat de la 0,9% la 2,5% şi a disponibilizat pentru partea de cheltuieli o sumă considerabilă, reprezentând 2,3% din p.i.b., respectiv 7367,5 milioane lei. Aceste cheltuieli au fost dirijate, în special, spre Ministerul Transporturilor - o sumă destinată infrastructurii de aproximativ 1705,3 milioane lei, Ministerul Educaţiei - pentru obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli specifice acestui minister, în special baza materială de 1220 milioane lei, şi Ministerul Sănătăţii cu o sumă considerabilă de 1128,5 milioane lei, luându-se în considerare şi prevederile Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Deci la partea de venituri proprii, acestui minister i s-au alocat 924,9 milioane lei, deci încasările din taxa de viciu.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2006 a venit cu o suplimentare de venituri de 0,53% din p.i.b., respectiv 1747,3 milioane, menţinerea deficitului la 2,5% ca pondere în p.i.b., dar o creştere nominală a acestui deficit datorită creşterii valorii p.i.b. de 429,2 milioane lei, deci sumă care a fost trecută pe partea de cheltuieli şi, ca o consecinţă firească o creştere a cheltuielilor de 0,66% din p.i.b., respectiv o valoare nominală de 2176,5 milioane. Şi aceste sume au fost dirijate, în special, spre Ministerul Educaţiei şi Cercetării - 715,4 milioane lei pentru zona obiectivelor de cheltuieli de capital, deci pentru investiţii şi spre Ministerul Muncii - 431,3 milioane lei, în special pentru drepturile de asistenţă socială.

De această dată, deci cu ocazia acestei rectificări, bugetele locale au primit o sumă consistentă de 972,5 milioane lei, în special pentru cheltuielile de personal în învăţământul preuniversitar, pentru cheltuielile de protecţia copilului şi susţinerea programelor de dezvoltare rurală, o sumă, de asemenea, considerabilă pentru echilibrarea bugetelor locale. Acestea ar fi în mare prevederile celor două ordonanţe de rectificare a bugetului.

Pentru bugetul asigurărilor sociale, deci Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2006 a înregistrat şi acest buget, o creştere de venituri de 537,8 milioane şi de cheltuieli 439,4. Cu această ocazie s-a făcut majorarea valorii punctului de pensie de la 339,3 lei, începând cu 1 septembrie 2006, faţă de 323,1 stabilită prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Sigur că şi această rectificare a determinat modificări în structura bugetului asigurărilor sociale de stat cu menţinerea, sigur, a structurii generale a acestui buget şi pe partea de venituri şi de cheltuieli şi modificări între elementele componente ale bugetului.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim.

Domnule preşedinte Tănăsescu, vă rugăm să ne prezentaţi raportul comun pentru cele 3 proiecte de lege sau rapoartele comune.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să dau citire rapoartelor comune, mai întâi pentru prima rectificare - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46 - câteva elemente de bază care arată că veniturile bugetului s-au majorat cu 1747 de milioane legi, cheltuielile cu 2176 milioane lei, iar fondul de rezervă s-a suplimentat cu 200 de milioane, deficitul menţinându-se la 2,5% din p.i.b.

Beneficiarele acestei rectificări au fost Ministerul Educaţiei şi Cercetării - 715 milioane, Ministerul Muncii - 431 milioane, Ministerul Administraţiei şi Internelor - 245 milioane, Curtea de Conturi - 6,5 milioane.

Totodată, proiectul de lege mai cuprinde şi unele dispoziţii cu privire la achitarea de către Eximbanc din fondul destinat stimulării operaţiunilor de comerţ exterior a unei sume care a fost stabilită în baza unei decizii pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reducerea cheltuielilor aferente plăţilor în contul creditelor garantate şi împrumutate cu 200 de milioane de lei. Comisiile pentru cultură, artă şi aşa mai departe, mass-media, comisiile de agricultură au avizat favorabil, cu unele amendamente acest proiect de lege. S-a făcut şi un amendament, care a fost un amendament promovat şi admis, legat de modul în care fondurile preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Senatului pot fi cheltuite în perioada următoare.

Următorul raport se referă la a doua rectificare, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52 care vine şi modifică bugetul de stat, aprobat de Parlament în toamna anului trecut, suplimentează veniturile cu 2290 de milioane lei, suplimentează cheltuielile cu 7367, cheltuielile de personal din cadrul lor cu 930 de milioane de lei, subvenţiile cu 441 de milioane de lei, şi se majorează deficitul bugetar de la 0,9 la 2,5% din p.i.b. Beneficiarii sumelor suplimentare, în ordine, au fost: Ministerul Transporturilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Administraţiei, Ministerul Agriculturii. De asemenea, şi bugetele locale au fost suplimentate cu sume defalcate din taxa pe valoare adăugată.

Ultimul raport legat de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42 la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, s-a avut în vedere o majorare a veniturilor totale cu 537 de milioane, o majorare a cheltuielilor cu 439 de milioane, din care cheltuielile de personal cu 28 de milioane, iar cheltuielile pentru bunuri şi servicii cu 47 de milioane de lei. Totodată, s-a majorat excedentul acestui buget cu 98 de milioane de lei.

În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor pentru şomaj, acesta a suferit unele diminuări de cheltuieli în totalitate în valoare de 50 de milioane de lei, precum şi diminuarea cheltuielilor acestora de 50 de milioane s-au determinat în special prin majorarea unor tipuri de cheltuieli, precum cele de personal, şi diminuarea altora la bunuri şi servicii şi la subvenţii.

Comisiile reunite de buget finanţe, cu majoritate de voturi, au aprobat, cu amendamentele pe care vi le-am spus, aceste 3 rapoarte referitoare la rectificările care au fost prezentate de doamna Dascălu.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem în faza dezbaterilor generale pentru toate cele 3 proiecte de lege.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul senator Funar, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Permiteţi-mi, la începutul intervenţiei mele, să adresez distinsei reprezentante a Guvernului, credeam că vom fi onoraţi măcar la nivelul unui ministru, poate al finanţelor, fiind vorba de rectificări la Legea bugetului, să adresez doar 3 întrebări.

O primă întrebare: de ce Guvernul nu a venit în faţa Parlamentului cu proiecte de legi de rectificare a bugetului?

Cea de-a doua întrebare: de ce printr-o ordonanţă simplă a Guvernului s-a trecut la rectificarea bugetului pe anul 2006?

Şi, cea de-a treia întrebare mai delicată, şi pentru dânsa şi poate un subiect de meditaţie şi pentru dumneavoastră cei care sunteţi în sală. Ce rost mai are Parlamentul României dacă Guvernul când vrea şi cum vrea pe bază de ordonanţă simplă face ce vrea cu bugetul statului?

Aşa cum cunoaşteţi, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, grupurile parlamentare ale Partidului România Mare nu au votat bugetul pe anul 2006. Ca urmare, nu putem fi de acord nici cu procedura pe care a urmat-o Guvernul şi nici cu rectificările care ne-au fost propuse şi, ca atare, vom vota împotriva acestor proiecte de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Doamna secretar de stat, dacă doriţi să răspundeţi?

Vă rog.

Doamna Doina Dascălu:

Încerc să răspund la primele două întrebări, pentru că a treia este o consecinţă.

De 15 ani, rectificările se fac prin ordonanţe, sau ordonanţe simple, pentru că, practic, ele rezolvă o problemă la un moment dat care e ocazionat fie de alocări suplimentare pe o anumită zonă de risc, fie de performanţă pe partea de venituri care ne dă ocazia să facem alocări suplimentare pe partea de cheltuieli şi o procedură prin lege ar fi mult mai greoaie şi, practic, nu am ajunge la scopul pe care l-am dorit, de modificări operative în cursul execuţiei bugetare a veniturilor şi cheltuielilor şi nu am putea să intervenim operativ în alocările pe acele zone care necesită o suplimentare de cheltuieli la un moment dat.

În ce priveşte modificările pe ordonanţa simplă am fost abilitaţi prin lege, aprobată de Parlamentul, să emitem ordonanţe pe vacanţa parlamentară, iar, analitic, această intenţie, deci de a modifica Legea bugetului de stat prin ordonanţă, practic a fost motivată şi aprobată de Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Într-adevăr, cele două ordonanţe sunt date din vina noastră, pentru că am votat o lege de abilitare a Guvernului, problema rămâne deschisă şi este pur teoretică, de aceea îmi permit să o enunţ, în calitate de preşedinte de şedinţă, dacă au fost supuse Parlamentului aceste ordonanţe în termenul prevăzut de legea de abilitare.

În ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă, discuţia teoretică rămâne deschisă.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să încep cu o concluzie. PSD nu va vota aceste rectificări. Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că este dezamăgitor. Astăzi, în 15 noiembrie, avem nişte ordonanţe care rectifică bugetul pe parcursul execuţiei. Poate nimic nou, dar, de fiecare dată, aceste rectificări n-au făcut decât să ducă constant la o gândire legată de o majorare a deficitului de la o rectificare la alta.

Aduceţi-vă aminte cum, exact acum un an de zile, în această sală, dumneavoastră sau parte dintre dumneavoastră votaţi un votaţi un buget de stat cu un deficit de jumătate de punct procentual.

Au trecut doar 10 luni şi Guvernul a venit cu 3 rectificări, majorând de 5 ori acest deficit bugetar până la 2,5%.

Sigur, toată lumea s-a gândit că are capacitatea şi are capabilitatea de a cheltui bani, de a face lucrurile mai bune şi aşa mai departe. Şi tot după 10 luni, stimaţi colegi, când noi discutăm şi să aprobăm aceste deficite crescute ale propunerilor guvernamentale vedem că, în execuţie, Guvernul este incapabil, repet, este incapabil să cheltuiască banii pe care şi-a propus. Asistăm, după 10 luni de zile, la un excedent bugetar de peste două puncte procentuale din produsul intern brut, iar planificarea pe care noi trebuie s-o aprobăm astăzi este un deficit de 2,5%. Cine mai înţelege cum se face politica bugetară când din minus se transformă în plus şi miliarde şi miliarde de euro nu sunt cheltuite. Avem un Guvern capabil să judece, să aibă o viziune cel puţin de la o lună la alta? Şi răspunsul este clar: nu.

De aceea, Partidul Social Democrat nu va vota, nu poate să voteze o incapacitate administrativă a actualului guvern vizavi de o politică bugetară incoerentă. Şi, vreau să vă mai spun, stimaţi colegi, şi mulţi dintre dumneavoastră v-aţi confruntat în circumscripţiile dumneavoastră cu acest lucru, că fiecare rectificare bugetară a dus la o majorare extraordinară a fondului de rezervă la dispoziţia Guvernului. Şi ce a făcut Guvernul cu aceşti bani? A dat frumos hotărâri de guvern către anumite localităţi în mod ţintit, evitând în mod clar organele alese ale comunităţilor locale: consiliile judeţene. S-au dat bani pe ochi frumoşi. S-au dat bani pentru primarii de la PNL şi PD sau pentru cei care au fost momiţi de la alte partide să treacă către aceste formaţiuni.

Şi vreau să vă spun că sunt 18 mii de miliarde prin fondul de rezervă care au fost daţi în aşa fel încât anumite tipuri de lucrări să se facă în mod direct, în mod ţintit către aceste comune. Şi vreau să vă mai spun ceva: peste 80% din aceşti bani au fost daţi primarilor de la PNL şi PD. Concluzia o trageţi dumneavoastră.

Dacă acest mecanism, acest comportament este un comportament care să conducă la o viziune, la o perspectivă în ceea ce priveşte şi planificarea financiară eu cred că ea, din contră, nu este decât o programare de pe o lună pe alta şi, în mod cert, probabil, după cum bine ştiţi, va mai urma o rectificare până la sfârşitul anului, deci a patra rectificare care, probabil, va aduce noi surprize.

Acestea sunt doar câteva elemente pentru care PSD nu va vota aceste legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Varujan Vosganian.

Vă rog să poftiţi.

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

În legătură cu numărul mare de rectificări din acest an sau relativ mare, chestiunea este că, deşi aparent ar putea să pară o neorânduială în problemele fiscale ale României, de fapt, existenţa unui număr de 3 rectificări şi, probabil, o a patra rectificare până la sfârşitul anului se datorează, de fapt, unor tendinţe pozitive în economia românească. Faptul că am avut o rectificare în plus faţă de anul trecut şi faţă de practica anilor precedenţi, se datorează faptului că Parlamentul României şi-a luat un angajament de onoare, eu aşa l-am socotit, şi am garantat pentru el împreună cu dumneavoastră la votul final al Legii bugetului pentru anul 2006, şi anume suplimentarea alocărilor pentru educaţie cu peste 1% din p.i.b., sumă care nu a fost prevăzută în Legea bugetului, dar pe care noi am socotit-o, ar putea fi atrasă în 2006 fie datorită rezultatelor economice favorabile, fie în urma unor credite externe. Era vorba de sume care urmau să fie alocate pentru modernizarea învăţământului universitar, pentru construcţia unor campusuri preuniversitare, pentru dotarea şcolilor şi pentru modernizare, construcţie sau reparaţii capitale ale "şcolilor din mediul rural.

Deci, prima rectificare, noi ne-am asumat-o chiar prin legiferarea anului 2005 a Legii bugetului, unde am acceptat că, potrivit resurselor evaluate la data respectivă, era excesiv să adăugăm încă un miliard de euro, dar am dat Guvernului însărcinarea să găsească o soluţie de natură financiară. De aceea, prima rectificare care s-a dat în primăvara acestui an, eu nu aş socoti-o ca în linia acestor rectificări şi Guvernul şi-a îndeplinit acest angajament făcând aceste alocări investiţionale.

În legătură cu celelalte două rectificări, vă rog să aveţi în vedere faptul că ele s-au bazat pe rezultate economice favorabile, anume rata inflaţiei a fost mai mică decât cea preconizată, iar creşterea economică a fost mai mare. Evident, noi putem să uităm că avem bani mai mulţi, dar eu cred că era un gest de iresponsabilitate. Ca dovadă, toate aceste rectificări au fost făcute în avantajul românilor. Nu a existat nici un protest din partea nici unei categorii sociale.

În legătură cu aceste rectificări, ele n-au tăiat bani de la nimeni, ele au adăugat bani. Să fie oare aceasta un obiect de critică, decât dacă doreşti să critici cu tot dinadinsul? Asistăm şi acum la astfel de critici, veţi vedea după amiază. De ce avem un deficit de 2,5%, dar atunci când întindem creionul colegilor de la Opoziţie şi spunem: tăiaţi voi, din clipa aceea, în locul dezbaterii se lasă tăcerea. E drept, între toate acestea există un singur argument de fond, anume cel privind excedentul cu care s-a încheiat luna octombrie în raport cu angajamentele noastre pe întregul an.

De la bun început, vreau să vă spun că România deja din anul 2006 trece prin ceea ce s-ar putea numi criză de bani mulţi. România deja, din fluxul de investiţii străine, din consecinţele liberalizării treptate a contului de capital, din rezultatele economice are mai mulţi bani decât, pe de o parte, procedurile, iar pe de altă parte oferta internă pot absorbi. Evident că noi am putea să facem următorul lucru: să înlăturăm procedurile, astfel ca lucrurile să meargă mai repede, numai că noi trebuie să facem o combinaţie de politici.

Pe de o parte, luptăm împotriva inflaţiei, dar nu trebuie să neglijăm dezvoltarea economică. Pe de altă parte, trebuie să diminuăm decalajele, dar nu trebuie să dăm exces de monedă. Pe de altă parte, noi să absorbim bani foarte mulţi, dar trebuie să avem în vedere să respectăm procedurile ca să nu existe nici un fel de suspiciune de corupţie. În toată această combinaţie, ideea de a înlătura procedurile, de a nu le mai face transparente, de a nu publica obiectul licitaţiilor, de a nu aştepta termenele prevăzute ne introduce într-un alt risc pe care eu îl consider cu mult mai mare decât riscul pe care îl avem astăzi, de a nu atinge obiectivul de deficit.

De aceea, nu sunt pentru această soluţie de a înlătura sau de a simplifica excesiv procedurile într-o ţară care a înregistrat paşi importanţi în lupta împotriva corupţiei, lucru care a fost, de altfel, consacrat şi de organismele europene, dar şi de organismele de rating care pentru prima oară au introdus România în clasa A, în acest fel arătând că avem un mediu competiţional atractiv şi curăţat pe ingrediente negative în plan birocratic şi în planul corupţiei.

România se pregăteşte acum şi pentru îmbunătăţirea absorbţiei banilor fie de la buget, fie de la Uniunea Europeană şi cu siguranţă că ceea ce s-a întâmplat în 2006 va fi într-o anumită măsură remediat până la sfârşitul anului şi nu se va mai întâmpla în anul 2007.

De aceea, aceste argumente care sunt invocate de colegii noştri de la Opoziţie au două obiective clare. Primul este acela de a critica, pentru că Opoziţia trebuie să critice, şi, în al doilea rând, de a semnala o stare de fapt, pe care şi noi o semnalăm, dar nu socotim că modul de a o îndrepta este de a începe să tăiem bani pentru a pedepsi în acest fel pe cei care, de fapt, nu fac decât să respecte legea. Şi eu sunt de acord că în ceea ce priveşte fondurile pentru învăţământul preuniversitar ar trebui să contăm mai mult pe administraţia locală, inspectoratele pentru educaţie nefiind cu totul pregătite pentru a derula aceste fonduri. Dar, doar acesta argument să împiedice o rectificare care vine în avantajul cetăţenilor români, care aduce mai buni şi pentru investiţii şi pentru construcţii şi pentru îmbunătăţirea, modernizarea utilităţilor şi pentru administraţia locală, mie mi se pare incorect şi trebuie să vă mai spun ceva la sfârşit. Să ştiţi, stimaţi colegi, poate acest Guvern greşeşte prin faptul că este primul guvern care îşi va îndeplini angajamentele pe care şi le-a asumat în primul an de guvernare.

Vreau să vă spun că în 2007 deja noi vom îndeplini angajamentele pe care le-am luat faţă de pensionari.

Trebuie să vă spunem că în ceea ce priveşte cheltuielile publice, chiar Fondul Monetar Internaţional a recunoscut că politica Guvernului în 2006 a fost una înţeleaptă.

Nimeni din străinătate şi din ţară nu a criticat filozofia bugetară şi fiscală a anului 2006, inclusiv rezultatele cotei unice, decât colegii noştri parlamentari de opoziţie. Noi nu-i acuzăm pentru asta. politica este o îndeletnicire în care doi oameni pot fi la fel de bună- credinţă, pot fi la fel de bine educaţi şi totuşi pot avea păreri cu totul diferite. Aceasta e regula democraţiei şi noi o respectăm.

De aceea, noi socotim că aceste rectificări sunt în avantajul românilor, că ele sunt o recunoaştere a unei stări de fapt, anume a unei creşteri economice şi a unei macrostabilizări monetare şi de aceea, Grupul parlamentar P.N.L.-P.D. din Senat şi Grupul parlamentar P.N.L. din Camera Deputaţilor vor susţine această rectificare propusă de Guvern, astăzi.

Mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, domnule senator.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare... vă rog, domnule deputat Călian. Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Discutăm astăzi în plenul celor două Camere reunite despre o problemă extrem de importantă, cea legată de rectificările de buget pe anul 2006.

Sigur că este rolul Opoziţiei să îşi manifeste nemulţumirile, pentru că practic orice partid de opoziţie, atunci când este în opoziţie trăieşte şi creşte în faţa electoratului prin criticele pe care le aduce de fiecare dată asupra problemelor discutate.

Este un caz fericit astăzi, spre deosebire de alţi ani, alte perioade în care se discutau aceste rectificări, chiar dacă discutăm de ordonanţă de modificare sau de alte mijloace, discutăm aşadar astăzi despre un buget sau venituri cel puţin considerabile faţă de toţi anii precedenţi, aşa cum de fapt este bugetul sau proiectul de buget pe anul 2007.

Argumentele aduse de Opoziţie, aşadar, sunt extrem de subţiri şi puţine, pentru că este greu să critici atunci când vin bani mai mulţi, şi Coaliţia aflată la guvernare se concentrează pentru a cheltui şi pentru a repartiza în mod judicios aceste sume, prin rectificări.

În baza acestor rectificări, precum şi în baza rectificării de astăzi, credem noi că banii au fost repartizaţi judicios, a avut de câştigat, cum spuneau şi antevorbitorii mei, inclusiv zona administraţiei publice locale, au fost respectate angajamentele internaţionale.

De asemenea, suntem puşi în faţa unui fapt împlinit, să avem bani, însă este important ca şi partidele aflate în Opoziţie să contribuie la modul judicios de cheltuire a lor. Trebuie să avem capacitatea să cheltuim corespunzător aceşti bani, astfel încât să se simtă în zona tuturor românilor această creştere a veniturilor.

În concluzie, consider, şi la fel şi grupurile parlamentare ale Partidului Conservator, că nu sunt motive care să ne determine să nu votăm această rectificare. Vom vota această rectificare pentru că suntem consecvenţi, facem parte dintr-o coaliţie, iar reprezentanţii noştri în Guvern şi-au făcut cu prisosinţă datoria, inclusiv în ceea ce priveşte capitolul buget.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea altor grupuri parlamentare, din partea parlamentarilor independenţi. Dacă nu mai sunt intervenţii la dezbaterile generale, să trecem la dezbaterea pe articole a fiecărui proiect de lege.

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.46/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Titlul. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Articol unic. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Trecem la textul Ordonanţei cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Titlul. Observaţii? Nu. Adoptat.

Capitolul I de la art.1 până la art.3, inclusiv. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art.4. la art.4 există un amendament respins de către comisie. dacă este susţinut amendamentul respins. Nu.

Supun votului dumneavoastră textul art.4, astfel cum este prevăzut în ordonanţă.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Împotrivă, am întrebat. Împotriva art.4, da. Vă rog să număraţi.

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnilor secretari, rezultatul votului. (Domnul deputat Anghel Stanciu doreşte să intervină pe procedură.)

O anticipam, domnule deputat Stanciu, o aşteptam, şi sunt de acord cu dumneavoastră s-o ridicaţi. Imediat, să anunţ rezultatul votului la art.4.

Textul a fost adoptat astfel cum este în ordonanţă, cu 167 voturi pentru şi 66 voturi împotrivă. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Stanciu vrea să ridice o problemă de procedură în conformitate cu art.52 din Regulamentul şedinţelor comune.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Îmi face o plăcere să fiu din nou la microfon după o perioadă de absenţă şi să mulţumesc în primul rând la trei colegi de-ai mei, daţi-mi voie, domnule preşedinte, domnului Săpunaru, domnului Momanu, că m-au scăpat repede din chingile maşinii. E o datorie de onoare să le mulţumesc. Şi dovedesc că omenia n-are culoare politică.

Domnule preşedinte, aţi anticipat bine, voiam să discutăm o chestiune de procedură pe art.52, pentru că vom intra de mâine, de fapt, în dezbaterea pe articole a proiectului de buget pe anul următor şi într-adevăr, Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că atunci când nu sunt obiecţiuni, se consideră votat.

Regulamentul şedinţelor comune prevede la art.52: "amendamentele şi articole sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaţilor şi senatorilor prezenţi la lucrările şedinţei comune." Art.52 face parte de fapt din secţiunea care priveşte bugetul, din acest regulament comun.

De aceea, trebuie să lămurim. Într-adevăr este şi o prevedere care are în vedere că Regulamentul şedinţelor comune se completează cu prevederile Regulamentului celor două Camere. Dar, aici, cred că fiind o secţiune distinctă pentru buget şi fiind un articol care se referă strict la această chestiune, după părerea mea, domnule preşedinte, cred că treaba aceasta cu "obiecţiuni, şi, nu sunt obiecţiuni, s-a adoptat", nu funcţionează. Aceasta este părerea noastră.

De aceea, vă rugăm, domnule preşedinte, să intrăm pe art.52 şi să le revedem şi pe celelalte, pentru că altfel s-ar putea să fie interpretate că n-au fost votate, nefiind supuse votului. Şi e bine să lămurim această chestiune acum pentru a şti cum mergem în continuare cu dezbaterea bugetului pe anul viitor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, consider că obiecţia dumneavoastră de procedură este întemeiată. Prezidiul acestei şedinţe comune a hotărât să adopte această procedură pe care aţi recunoscut şi dumneavoastră că Regulamentul şedinţelor comune ne-o permite, art.86 făcând trimitere la Regulamentul Camerei Deputaţilor, adică la art.110 alin.(4).

Este adevărat că articolul la care v-aţi referit, 52, este în secţiunea adoptării bugetului. ne aflăm însă în perimetrul adoptării unei legi de aprobare a unei ordonanţe, independent de faptul că ea se referă la buget sau nu.

Dar pentru ca să nu existe nici un fel de îndoială, pentru că există suficiente argumente pentru susţinerea acestui incident de procedură şi pentru că sunt şi suficiente argumente de a continua în maniera la care au hotărât de comun acord cei doi preşedinţi de şedinţă şi cei doi secretari, voi supune votului plenului celor două Camere, acest incident de procedură, urmând ca în cazul în care el este admis, să reluăm discuţia pentru fiecare articol în parte şi vot pentru fiecare articol în parte.

Cine este pentru aplicarea riguroasă a art.52 din Regulamentul şedinţelor comune, cu vot pentru fiecare articol, incident ridicat de domnul deputat Stanciu.

Vă rog să număraţi, domnilor secretari. (Domnul deputat Ioan Munteanu doreşte să intervină.)

În timpul votului nu. s-a votat acum incidentul propus de domnul deputat Stanciu. Vă dau cuvântul imediat.

Vă rog să-mi spuneţi rezultatul votului, domnilor secretari.

Împotrivă, vă rog?

Abţineri, vă rog?

Adăugaţi abţinerea mea, ca să îmi dovedesc imparţialitatea.

Pentru incidentul de procedură, 47 de voturi pentru; împotriva incidentului de procedură, 191 voturi; abţineri, 17.

Incidentul a fost respins.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ce să înţeleg de astăzi, că noi, Parlamentul, vom avea două regulamente de aplicat. Unul riguros, aşa cum a chibzuit onoratul nostru prezidiu de astăzi, şi unul, cel pe care probabil îl purtăm în geantă sau în buzunar.

Domnule preşedinte, nu cred că putem discuta de regulament într-un alt fel decât cel care-l avem fiecare la noi. Nu înţeleg de ce, riguros?! Nu am nici o explicaţie. Dacă puteţi să mă ajutaţi să înţelegem de ce noi trebuie să votăm aşa, e foarte bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Ne-a lămurit deplin votul. În aceste condiţii, nu mai avem de purtat discuţii teoretice, v-am spus, există argumente şi pro şi contra.

Vom continua în această manieră. A rămas să fac o rectificare: la art.4 s-a votat forma din ordonanţă, cu 177 de voturi pentru şi 66 împotrivă.

Continuăm.

Art.5 şi 6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Cap.II. Titlul. Dispoziţiile referitoare la bugetele locale. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art.7 al Cap.II. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Cap.III, art.8, până la final. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Anexele 1-4. Anexa 1. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptate.

Anexa 2. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptată.

Anexa 3. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptată.

Anexa 4. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptată.

Vă rog să-mi permiteţi să revin la art.9. Într-un raport suplimentar, comisia admite un amendament. Domnilor preşedinţi ai comisiilor, trebuia să-mi atrageţi atenţia, s-a introdus art.9¹, ca amendament admis. (Domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci spune că a atras atenţia asupra acestui amendament.)

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, de la art.9¹.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Împotrivă?

Pentru amendamentul comisiei, 178 de voturi.

Împotrivă, 68 de voturi.

Amendamentul de la art.9¹ a fost admis.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.46/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege?

Împotrivă?

Vă rog să adăugaţi şi votul meu.

Dacă mai există abţineri cumva. Nu.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 178 de voturi pentru, 72 de voturi împotrivă. (Domnul deputat Anghel Stanciu doreşte să intervină pe o chestiune de procedură.)

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Nu voi face aprecieri asupra acestui interesant mod de interpretare riguroasă a regulamentului, dar vreau să-mi permiteţi, domnilor preşedinţi de şedinţă, preventiv pentru şedinţa de după-masă, dar în special pentru cea care începe mâine, să mă întreb dacă prevederea din Regulamentul Camerei, probabil că la Senat nu există sau nu ştiu eu, că votul preşedintelui de şedinţă se exprimă ultimul.

Ca să nu mai vorbesc că, probabil, din poziţia în care stau nu văd bine, dar mi s-a părut că un distins copreşedinte al şedinţei noastre, vrea să fie secretar de şedinţă, numără voturile şi dă şi indicaţii să se voteze.

Cred, domnilor preşedinţi, că e bine să intrăm pe regulamentul acesta riguros şi să înţelegem că dumneavoastră vă veţi exprima votul ultimii. Şi sunteţi independenţi, chiar dacă faceţi parte fiecare dintr-o formaţiune politică. Sunteţi spicherii acestor două Camere. Şi atunci când v-am votat, v-am votat respectând Regulamentul, în sensul că dumneavoastră sunteţi primii care-l respectaţi.

Sper, domnilor preşedinţi, că nu am deranjat, dar este bine să ne menţinem în limitele regulamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Fiind vorba de doi preşedinţi de şedinţă, vă rog să nominalizaţi la cine v-aţi referit, domnule deputat?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Când stăteam în bancă, îl vedeam în dreapta. Din poziţia în care stau acum, îl văd în stânga!

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Gluma dumneavoastră nu cred că poate să impresioneze pe nimeni. Dacă vă referiţi la mine, vă menţionez că totdeauna, după exprimarea votului colegilor, am menţionat "adăugaţi şi votul meu". Tocmai pentru a marca această respectare a regulamentului.

Părerile dumneavoastră cu caracter strict personal, vă rog, domnule deputat, să nu le mai împărtăşiţi la microfon.

Domnule senator Funar, vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Am urmărit cu atenţie modul de votare şi am constatat, la fel ca şi dumneavoastră, că în mod corect, cu respectarea Regulamentului, preşedintele de şedinţă de astăzi, distinsul deputat Bolcaş, a votat ultimul şi a solicitat să se precizeze şi votul domniei sale.

Îmi pare foarte rău de accidentul pe care l-a avut domnul deputat Anghel Stanciu. Eu credeam că s-a lovit la picior! Sau l-au lovit alţii la picior. Îmi pare foarte rău de lucrul acesta. Am înţeles că a devenit şi independent?! De pe poziţia de independent, plecând din P.R.M., acum, caută să se pună în evidenţă încercând şi cu greu ajungând la microfon. Eu i-aş recomanda să fie mai atent şi să urmărească că preşedintele de şedinţă îşi face datoria şi respectă regulamentul.

Vă doresc multă sănătate, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor preşedinţi,

Eu am venit bine intenţionat şi am fost foarte clar. Voi fi mai clar. Domnul copreşedinte Meleşcanu, cu tot respectul pe care i-l port, din mai multe motive, într-adevăr, şi-a exprimat votul înainte şi a şi numărat voturile. Nu-i fac un reproş, pentru că nu ştie cum este exact Regulamentul Senatului care se poate completa cu cel al Camerei.

Domnul preşedinte de şedinţă Bolcaş ar trebui să ştie două lucruri: unu, când face remarci personale, trebuie să vină la acest microfon; a doua chestiune, domnul lider de grup de la Senat, care a insinuat că dânsul bănuia că m-am scrântit numai la picior, acum m-am scrântit şi la cap?! Este posibil! Dar cred, domnule senator, că atunci când mă sunaţi din două în două ore dacă ieşiţi sau nu senator, ştiaţi cine sunt, cum ştiţi şi acum. Şi mai ştiţi foarte bine că n-am plecat din P.R.M., m-aţi dat afară. Cum m-aţi dat afară? În acelaşi stil cum vorbiţi la microfon.

Dacă ar fi să vorbesc în stilul dumneavoastră, da, la mine scrânteala e un accident, la dumneavoastră o permanenţă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Pentru a nu personaliza un incident de procedură, aş dori să continuăm dezbaterile.

În continuare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.52/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Titlul proiectului de lege. Observaţii? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu. Adoptat.

Ordonanţă de urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Titlul ordonanţei. Observaţii? Nu. Adoptat.

Capitolul I. Articolele 1 şi 2. Observaţii? Nu. Adoptate.

Capitolul II. Art.3. Observaţii? Nu. Adoptat.

Capitolul III. Articolele 4 şi 5. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

La art. 6 alin.(6) există un amendament care a fost respins de către comisie.

Dacă se susţine acest amendament? Nu.

Supun votului dumneavoastră, în aceste condiţii, art. 6, în redactarea din ordonanţă.

Cine este pentru?

Iertaţi-mă, este o eroare. Este vorba de Ordonanţa nr. 52/2006. Nu sunt amendamente, era din ordonanţa cealaltă. Vă cer scuze, domnule preşedinte.

Dar, supun la vot textul art. 6, ca să nu fie vreun dubiu.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi.

Împotrivă? Vă rog să adăugaţi şi votul meu împotrivă.

Dacă sunt abţineri? Nici o abţinere.

Cu 171 pentru, 69 împotrivă şi nici o abţinere, adoptat textul.

Articolele 7, 8, 9 şi 10. Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Capitolul IV. Articolele 11, 12 şi 13. Observaţii? Nu. Adoptate.

Capitolul VI. Articolul 14. Observaţii? Nu. Adoptat.

Capitolul VII. Articolele 15 până la final. Observaţii? Nu. Adoptate.

Anexe. Anexa 1. Observaţii? Nu. Adoptată.

Anexa 2. Observaţii? Nu. Adoptată.

Anexa 3. Observaţii? Nu. Adoptată.

Anexa 4. Observaţii? Nu. Adoptată.

Anexa 5. Observaţii? Nu. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Vă rog să votaţi. Pentru adoptare, Vă rog să număraţi, domnilor secretari.

Împotrivă? Vă rog să adăugaţi şi votul meu.

Abţineri? Nu există abţineri.

Cu 176 voturi pentru şi 69 împotrivă proiectul de lege a fost adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

Titlul. Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42. Obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii la articolul unic? Nu. Adoptat.

Ordonanţa cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

Obiecţii? Nu. Adoptat.

Capitolul I, art. 1 şi 2. Observaţii? Nu. Adoptate.

Capitolul II. Vă rog, doamnă, procedură? V-aş ruga să procedaţi la problema de procedură.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumim, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnilor preşedinţi,

Grupul Partidului Social Democrat doreşte şi solicită vot nominal pentru toate proiectele de legi pe care le avem de votat în continuare, pentru că, în acest mod, vedem şi dacă avem cvorum.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Permiteţi-mi să fac două precizări. Este vorba de solicitarea unui vot nominal, pentru verificarea cvorumului.

Doamnă deputat, în calitate de lider al Grupului parlamentar al P.S.D. din Camera Deputaţilor, aveţi dreptul să solicitaţi direct verificarea cvorumului, dacă aveţi vreo îndoială.

Vă rog să vă precizaţi poziţia. Solicitaţi verificarea cvorumului sau solicitaţi votul nominal?

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Grupul nostru constată că nu avem cvorumul pentru a putea să desfăşurăm şedinţa Camerelor reunite şi pentru a putea să adoptăm proiectele de legi de pe ordinea de zi.

Deci, putem să facem prezenţa nominală sau putem să votăm nominal.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Îndoiala unui grup parlamentar cu privire la existenţa cvorumului se materializează întotdeauna prin apelul nominal, pentru verificarea cvorumului.

Domnilor secretari, apel nominal, la cererea grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat.

Îi rog pe domnii secretari... Vă rog, spuneţi.

Domnul Gheorghe Valeriu:

Domnule preşedinte,

Aveţi secretari de şedinţă care au, în primul rând, obligaţia dânşii să verifice dacă este sau nu este cvorumul. Şi, dacă nu este cvorumul, apoi puteţi proceda la desfăşurarea apelului nominal.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat. Într-adevăr, secretarii de şedinţă verifică cvorumul, dânşii mi-au confirmat existenţa cvorumului, dar este dreptul, conform Regulamentului, ca orice lider de grup parlamentar să-şi exprime această îndoială. Deci, verificarea este obligatorie.

Domnilor secretari, vă rog să faceţi apelul nominal.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Începem cu Grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor.

- Adomnicăi Mirela Elena - Prezentă
- Adomniţei Cristian Mihai - Absent
- Albu Gheorghe - Absent
- Almăjanu Marin - Absent
- Almăşan Liviu - Absent
- Amarie Constantin - Absent
- Amet Aledin - Absent
- Anastase Roberta Alma - Euroobservator
- Andea Petru - Prezent
- Andon Sergiu - Absent
- Andronescu Ecaterina - Prezentă
- Andreica Romică - Prezent
- Antal Árpád-András - Prezent
- Antal István - Prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - Absent
- Apostolache Mihai Cristian - Absent
- Ardelean Cornelia - Prezent
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Avram Dumitru - Absent
- Baban Ştefan - Prezent
- Bara Nicolae - Absent
- Barbu Gheorghe - Guvern
- Bardan Cornel Ştefan - Prezent
- Bădălău Nicolae - Prezent
- Băeşu George - Prezent
- Bănicioiu Nicolae - Absent
- Bărbuleţiu Tiberiu - Euroobservator
- Becsek-Garda Dezsö-Kálmán - Absent
- Becşenescu Dumitru - Euroobservator
- Bejinariu Eugen - Absent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bivolaru Ioan - Prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - Prezent
- Boagiu Anca-Daniela - Guvern
- Bobeanu Răzvan-Petrică - Prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - Absent
- Bolcaş Augustin Lucian - Prezent
- Bonis Istvan - Prezent
- Borbely Laszlo - Guvern
- Boureanu Cristian Alexandru - Absent
- Brânză William Gabriel - Absent
- Brînzan Ovidiu - Absent
- Bruchental-Pop Ionela - Absentă
- Buciu Angela - Prezentă
- Buciuta Ştefan - Prezent
- Buda Daniel - Prezent
- Buda Ioan - Prezent
- Buhăianu Obuf Cătăin Ovidiu - Absent
- Buruiană Aprodu Daniela - Euroobservator
- Buşoi Cristian Silviu - Absent
- Buzatu Dan Horaţiu - Absent
- Buzea Cristian Valeriu - Delegaţie
- Calimente Mihăiţă - Prezent
- Câmpanu Liviu - Absent
- Canacheu Costică - Prezent
- Cantaragiu Bogdan - Absent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - Prezent
- Călian Petru - Prezent
- Călin Ion - Absent
- Chiper Gheorghe - Prezent
- Chiş Filonaş - Prezent
- Cindrea Ioan - Prezent
- Ciocâlteu Alexandru - Prezent
- Ciontu Corneliu - Prezent
- Ciopraga Mircea - Prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - Prezent
- Cliveti Minodora - Delegaţie
- Cocrea Olguţa - Absentă
- Codîrlă Liviu - Absent
- Constantinescu Anca - Absentă
- Constantinescu Viorel - Absent
- Corlăţean Titus - Euroobservator
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - Euroobservator
- Crăciunescu Grigore - Absent
- Creţu Gabriela - Euroobservator
- Cutean Vasile Emilian - Prezent
- Dan Iosif - Prezent
- Diaconescu Marin - Prezent
- Diaconescu Renică - Absent
- Dida Corneliu Ioan - Prezent
- Dobre Traian - Prezent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Dragomir Gheorghe - Prezent
- Drăguş Radu-Cătălin - Absent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - Absent
- Dumitrescu Cristian Sorin - Euroobservator
- Dumitrescu Liana - Absentă
- Dumitrescu Zamfir - Absent
- Dumitriu Dragoş Petre - Absent
- Dumitriu Mihai - Prezent
- Dumitru Ion - Absent
- Duşa Mircea - Prezent
- Duţu Stelian - Absent
- Erdei-Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Faina Constantin - Absent
- Fârşirotu Vladimir Mircea - Delegaţie
- Fenechiu Relu - Absent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Damian - Absent
- Fotopolos Sotiris - Absent
- Frâncu Emilian Valentin - Prezent
- Furo Iuliu Ioan - Prezent
- Gabor Gheorghe - Prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - Euroobservator
- Găleteanu Monalisa - Prezentă
- Georgescu Filip - Absent
- Gerea Andrei Dominic - Absent
- Gheorghe Valeriu - Prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Prezent
- Ghiorghioni Ionesie - Prezent
- Ghişe Ioan - Prezent
- Giurgiu Mircia - Absent
- Glăvan Ştefan - Prezent
- Godja Petru - Absent
- Gonţea Ion - Prezent
- Grigore Dan - Absent
- Grosaru Mircea - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Guşă Cozmin Horea - Absent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Hanganu Romeo Octavian - Absent
- Hellvig Eduard Raul - Delegaţie
- Hoban Ioan - Absent
- Hogea Vlad Gabriel - Euroobservator
- Hoinaru Marian - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - Euroobservator
- Iancu Iulian - Prezent
- Ibram Iusein - Prezent
- Ifrim Mircea - Absent
- Igaş Traian Constantin - Absent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionescu Daniel - Prezent
- Iordache Florin - Prezent
- Iordache Graţiela Denisa - Prezentă
- Iriza Marius - Prezent
- Iustian Mircea Teodor - Absent
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - Euroobservator
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Prezent
- Király Andrei-Gheorghe - Prezent
- Kónya-Hamar Sandor - Euroobservator
- Kovács Attila - Prezent
- Lakatos Petru - Prezent
- Lambrino Radu - Prezent
- Lari-Iorga Leonida - Absentă
- Lificiu Petru - Absent
- Liga Dănuţ - Absent
- Longher Ghervazen - Prezent
- Luchian Ion - Absent
- Macaleţi Costică - Prezent
- Magheru Paul - Absent
- Man Mircea - Absent
- Manda Iulian Claudiu - Absent
- Manolescu Oana - Prezentă
- Manta Pantelimon - Absent
- Marian Dan Mihai - Prezent
- Marin Constantin - Prezent
- Marinescu Marian-Jean - Euroobservator
- Martin Eduard-Stelian - Absent
- Márton Árpád-Francisc - Prezent
- Maté András-Levente - Prezent
- Matei Cătălin Lucian - Prezent
- Mazăre Alexandru - Prezent
- Mătuşa Tudor - Absent
- Mălaimare Mihai Adrian - Prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - Prezent
- Mănescu Rareş Şerban - Prezent
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - Prezentă
- Meir Nati - Prezent
- Merce Ilie - Absent
- Merka Adrian-Miroslav - Prezent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalache Sorin Dan - Euroobservator
- Mihei Adrian-Sirojea - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mircovici Niculae - Absent
- Mironescu Laurenţiu - Prezent
- Miroşeanu Liviu Alexandru - Prezent
- Mitrea Manuela - Absentă
- Mitrea Miron Tudor - Prezent
- Miuţescu Gheorghe Adrian - Prezent
- Mînzînă Ion - Absent
- Mocanu Alexandru - Prezent
- Mocanu Vasile - Prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - Prezent
- Mocioalcă Ion - Absent
- Mohora Tudor - Absent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moldovan Emil Radu - Delegaţie
- Momanu Corneliu - Prezent
- Motreanu Dan Ştefan - Prezent
- Movilă Petru - Prezent
- Munteanu Ioan - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - Absentă
- Nassar Rodica - Prezentă
- Năstase Adrian - Absent
- Nechita Aurel - Prezent
- Nedelcu Gabriela - Prezentă
- Nica Dan - Prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Guvern
- Nicolicea Eugen - Absent
- Nicula Vasile Cosmin - Prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Absent
- Nistoran Dorin-Liviu - Absent
- Niţă Constantin - Prezent
- Niţulescu Teodor - Absent
- Nosa Iuliu - Prezent
- Oancea Viorel - Prezent
- Olarean Aurel - Absent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Bogdan - Prezent
- Oprea Gabriel - Prezent
- Ovidenie Costel - Prezent
- Palăr Ionel - Delegaţie
- Pambuccian Varujan - Absent
- Pardău Dumitru - Prezent
- Pascu Bogdan - Guvern
- Paşcu Ioan Mircea - Euroobservator
- Pavelescu Aurelian - Absent
- Paveliu Marian Sorin - Absent
- Păun Nicolae - Absent
- Petrea Constantin - Prezent
- Plumb Rovana - Absentă
- Podgorean Radu - Euroobservator
- Ponta Victor-Viorel - Prezent
- Pop Claudiu Adrian - Prezent
- Popa Cornel - Absent
- Popa Daniela - Delegaţie
- Popa Nicolae - Prezent
- Popeangă Petre - Euroobservator
- Popescu Florin Aurelian - Prezent
- Popescu Dan Ioan - Absent
- Popescu Ionica Constanţa - Absentă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Guvern
- Popp Cosmin Gabriel - Prezent
- Preda Cezar Florin - Delegaţie
- Preda Ion - Absent
- Pruteanu Vasile - Prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - Prezent
- Pupeză Viorel - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Prezent
- Puşcaş Vasile - Delegaţie
- Puşcă Mircea Valer - Prezent
- Puzdrea Dumitru - Absent
- Racoceanu Viorel - Absent
- Radan Mihai - Absent
- Raicu Romeo Marius - Delegaţie
- Rădulescu Cristian - Prezent
- Rogin Marius - Prezent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - Prezent
- Rus Ioan Aurel - Prezent
- Rusu Mihaela Adriana - Prezentă
- Ruşanu Dan Radu - Prezent
- Sanda Victor - Prezent
- Sandu-Capră Mihai - Prezent
- Sandu Gabriel - Prezent
- Sasu Ion - Prezent
- Săniuţă Marian Florin - Prezent
- Săpunaru Nini - Absent
- Sârb Gheorghe - Prezent
- Sârbu Daciana Octavia - Euroobservator
- Sârbu Marian - Absent
- Sârbu Mugurel Liviu - Absent
- Scutaru Adrian George - Prezent
- Semcu Adrian Emanuil - Absent
- Seres Dénes - Prezent
- Severin Adrian - Euroobservator
- Silaghi Ovidiu Ioan - Euroobservator
- Sireţeanu Mihail - Prezent
- Sóki Béla - Prezent
- Soporan Vasile Filip - Prezent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stanciu Anghel - Prezent
- Stativă Irinel Ioan - Prezent
- Stănescu Cristian - Prezent
- Stănescu Mircea - Prezent
- Stănişoară Mihai - Prezent
- Stoica Ion - Prezent
- Străchinaru Petre - Prezent
- Strungă Emil - Prezent
- Székely Levente Csaba - Prezent
- Ştirbeţ Cornel - Absent
- Ştirbu Monica Mihaela - Prezentă
- Ştireanu Octavian - Absent
- Ştiucă Alecsandru - Absent
- Tabără Valeriu - Prezent
- Tamás Sándor - Prezent
- Tămagă Constantin - Prezent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - Prezent
- Tărniceru Petru - Prezent
- Teodorescu George Alin - Absent
- Timar Liviu - Prezent
- Timiş Ioan - Prezent
- Todoran Pavel - Prezent
- Toma Florentina Marilena - Absentă
- Toma Horia-Victor - Prezent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Constantin - Prezent
- Tudor Marcu - Delegaţie
- Tudose Mihai - Absent
- Turcan Raluca - Absentă
- Ţundrea Ioan - Absent
- Uioreanu Horea Dorin - Prezent
- Ujeniuc Dragoş - Prezent
- Ungureanu Petre - Absent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - Absent
- Ursărescu Dorinel - Absent
- Vainer Aurel - Absent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - Prezentă
- Vălean Adina Ioana - Euroobservator
- Văsioiu Horia - Prezent
- Vâlcov-Şandru Marcela Lavinia - Absentă
- Vlase Petru Gabriel - Prezent
- Vlădoiu Aurel - Prezent
- Voicu Cătălin - Prezent
- Voicu Mihai Alexandru - Guvern
- Voinea Florea - Prezent
- Zaharia Claudius Mihail - Prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - Absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - Absent
- Zegrean Augustin - Prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - Prezent

Domnule preşedinte, îmi permiteţi să mai repet o dată?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule secretar, conform obiceiului, să nu spun cutumei, vă rog să o mai lecturaţi o dată lista absenţilor ca să răspundă cei care nu au fost.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, asta şi vreau să fac, în acest moment.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Numai lista absenţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Adomniţei Cristian Mihai - Prezent
- Albu Gheorghe - Prezent
- Almăjanu Marin - Absent
- Almăşan Liviu - Absent
- Amarie Constantin - Absent
- Amet Aledin - Prezent
- Anastase Roberta Alma - Euroobservator
- Andea Petru - Prezent
- Andon Sergiu - Prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - Absent
- Apostolache Mihai Cristian - Absent
- Avram Dumitru - Absent
- Bara Nicolae - Absent
- Barbu Gheorghe - Guvern
- Bănicioiu Nicolae - Prezent
- Bărbuleţiu Tiberiu - Euroobservator
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - Absent
- Becşenescu Dumitru - Euroobservator
- Bejinariu Eugen - Prezent
- Boagiu Anca-Daniela - Guvern
- Boeriu Valeriu-Victor - Absent
- Borbély László - Absent
- Boureanu Cristian Alexandru - Prezent
- Brînzan Ovidiu - Prezent
- Brânză William Gabriel - Prezent
- Bruchental-Pop Ionela - Absentă
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - Absent
- Buruiană Aprodu Daniela - Euroobservator
- Buşoi Cristian Silviu - Prezent
- Buzatu Dan Horaţiu - Absent
- Buzea Cristian Valeriu - Delegaţie
- Câmpanu Liviu - Prezent
- Cantaragiu Bogdan - Prezent
- Călin Ion - Prezent
- Cliveti Minodora - Delegaţie
- Cocrea Olguţa - Absentă
- Codîrlă Liviu - Absent
- Constantinescu Anca - Prezentă
- Constantinescu Viorel - Prezent
- Corlăţean Titus - Euroobservator
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - Euroobservator
- Crăciunescu Grigore - Absent
- Creţu Gabriela - Euroobservator
- Diaconescu Renică - Absent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Drăguş Radu-Cătălin - Prezent
- Dreţcanu Doina Micşunica - Absentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - Euroobservator
- Dumitrescu Liana - Absentă
- Dumitrescu Zamfir - Absent
- Dumitriu Dragoş Petre - Absent
- Dumitru Ion - Prezent
- Duţu Stelian - Prezent
- Eserghep Gelil - Prezent
- Faina Constantin - Prezent
- Fârşirotu Vladimir Mircea - Prezent
- Fenechiu Relu - Absent
- Florea Damian - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Absent
- Ganţ Ovidiu Victor - Euroobservator
- Georgescu Filip - Absent
- Gerea Andrei Dominic - Prezent
- Giurgiu Mircia - Prezent
- Godja Petru - Absent
- Grigore Dan - Absent
- Guşă Cozmin Horea - Absent
- Hanganu Romeo Octavian - Absent
- Helivig Eduard Raul - Delegaţie
- Hoban Ioan - Absent
- Hogea Vlad Gabriel - Euroobservator
- Iacob Ridzi Monica Maria - Euroobservator
- Ifrim Mircea - Absent
- Igaş Traian Constantin - Absent
- Iustian Mircea Teodor - Prezent
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - Euroobservator
- Kónya-Hamar Sándor - Euroobservator
- Lari-Iorga Leonida - Absentă
- Lificiu Petru - Prezent
- Liga Dănuţ - Prezent
- Luchian Ion - Prezent
- Magheru Paul - Absent
- Man Mircea - Prezent
- Manda Iulian Claudiu - Absent
- Manta Pantelimon - Prezent
- Marinescu Marian-Jean - Euroobservator
- Martin Eduard-Stelian - Absent
- Mătuşa Tudor - Absent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalache Sorin Dan - Euroobservator
- Mircovici Niculae - Absent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mînzînă Ion - Absent
- Mocioalcă Ion - Absent
- Mohora Tudor - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - Absent
- Năstase Adrian - Absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Guvern
- Nicolicea Eugen - Absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Absent
- Nistoran Dorin-Liviu - Absent
- Niţulescu Teodor - Absent
- Olarean Aurel - Prezent
- Palăr Ionel - Delegaţie
- Pambuccian Varujan - Absent
- Pascu Bogdan - Guvern
- Paşcu Ioan Mircea - Euroobservator
- Pavelescu Aurelian - Absent
- Paveliu Marian Sorin - Absent
- Păun Nicolae - Absent
- Plumb Rovana - Absentă
- Podgorean Radu - Euroobservator
- Popa Cornel - Absent
- Popa Daniela - Delegaţie
- Popeangă Petre - Euroobservator
- Popescu Dan Ioan - Absent
- Popescu Ionica Constanţa - Absentă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Guvern
- Preda Cezar Florin - Delegaţie
- Preda Ion - Absent
- Puşcaş Vasile - Delegaţie
- Puzdrea Dumitru - Prezent
- Racoceanu Viorel - Prezent
- Radan Mihai - Prezent
- Raicu Romeo Marius - Delegaţie
- Săpunaru Nini - Prezent
- Sârbu Daciana Octavia - Euroobservator
- Sârbu Marian - Absent
- Sârbu Mugurel Liviu - Absent
- Semcu Adrian Emanuil - Prezent
- Severin Adrian - Euroobservator
- Silaghi Ovidiu Ioan - Euroobservator
- Ştirbeţ Cornel - Absent
- Ştireanu Octavian - Absent
- Ştiucă Alecsandru - Absent
- Teodorescu George Alin - Absent
- Toma Florentina Marilena - Absentă
- Tudor Marcu - Delegaţie
- Tudose Mihai - Prezent
- Turcan Raluca - Prezentă
- Ţundrea Ioan - Absent
- Ungureanu Petre - Absent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - Absent
- Ursărescu Dorinel - Absent
- Vainer Aurel - Absent
- Vălean Adina Ioana - Euroobservator
- Vâlcov-Şandru Marcela Lavinia - Absentă
- Voicu Mihai Alexandru - Guvern
- Zamfir Gabriel Sorin - Absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - Prezent

(Domnii deputaţi care au intrat în sală după terminarea apelului nominal, şi-au înregistrat prezenţa la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Valentin Zoltan Puskas:

Domnule preşedinte, pot să...? Trebuie să aştept, ca să-mi spună domnul preşedinte de şedinţă că pot începe.

Mi-a dat voie plenul. Mulţumesc.

Antonie Ştefan-Mihail - Delegaţie
- Apostol Neculai - Prezent
- Arcaş Viorel - Prezent
- Ardelean Aurel - Absent
- Arion Viorel - Prezent
- Athanasiu Alexandru - Euroobservator
- Basgan Ion - Prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeş Marin - Absent
- Cazacu Cornelia - Prezentă
- Câmpeanu Radu-Anton - Prezent
- Cârlan Dan - Prezent
- Chelaru Ioan - Prezent
- Cinteză Mircea - Prezent
- Ciornei Silvia - Euroobservator
- Cioroianu Adrian Mihai - Euroobservator
- Cismaru Ivan - Delegaţie
- Copos Gheorghe - Absent
- Corodan Ioan - Prezent
- Cozmâncă Octav - Prezent
- Creţu Corina - Euroobservator
- Creţu Ovidiu Teodor - Prezent
- Cucuian Cristian - Prezent
- Cutaş George Sabin - Prezent
- Daea Petre - Prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - Prezent
- Diaconescu Cristian - Delegaţie
- Dina Carol - Absent
- Dinescu Valentin - Prezent
- Dîncu Vasile - Prezent
- Duca Viorel Senior - Euroobservator
- Dumitrescu Ion Mihai - Prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - Prezent
- Dumitru Constantin - Prezent
- Eckstein Kovacs Peter - Delegaţie
- Fekete Szabó Andras Levente - Prezent
- Filipescu Teodor - Prezent
- Florescu Ion - Prezent
- Flutur Gheorghe - Guvern
- Frunda György - Prezent
- Funar Gheorghe - Prezent
- Găucan Constantin - Prezent
- Geoană Mircea Dan - Absent
- Georgescu Radu Cristian - Absent
- Gheorghe Constantin - Prezent
- Haşotti Puiu - Prezent
- Ilaşcu Ilie - Delegaţie
- Iliescu Ion - Prezent
- Iluşcă Daniel - Delegaţie
- Ion Vasile - Prezent
- Iorga Nicolae - Delegaţie
- Iorgovan Antonie - Absent
- Ioţcu Petru Nicolae - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Prezentă
- Jurcan Dorel - Absent
- Loghin Irina - Prezentă
- Lupoi Mihail - Delegaţie
- Mardare Radu Cătălin - Prezent
- Marinescu Marius - Absent
- Markó Bela - Guvern
- Meleşcanu Teodor Viorel - Prezent
- Mereuţă Mircea - Delegaţie
- Mihăiescu Eugen - Euroobservator
- Mihăilescu Petru Şerban - Prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - Absentă
- Moraru Ion - Prezent
- Morţun Alexandru Ioan - Euroobservator
- Neagoe Otilian - Delegaţie
- Neagu Nicolae - Prezent
- Néméth Csaba - Prezent
- Nicolae Şerban - Prezent
- Nicolai Norica - Delegaţie
- Novolan Traian - Absent
- Onaca Dorel-Constantin - Prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - Prezent
- Oprescu Sorin Mircea - Absent
- Pascu Corneliu - Prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - Prezent
- Păunescu Adrian - Absent
- Pereş Alexandru - Prezent
- Pete Ştefan - Delegaţie
- Petre Maria - Euroobservator
- Petrescu Ilie - Prezent
- Popa Aron Dan - Prezent
- Popa Dan Gabriel - Prezent
- Popa Nicolae-Vlad - Euroobservator
- Popescu Dan Mircea - Prezent
- Popescu Ionel - Absent
- Popescu Irinel - Delegaţie
- Popescu Mihail - Prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - Prezent
- Puskas Valentin Zoltan - Prezent
- Rădoi Ion - Delegaţie
- Rădoi Ovidiu - Absent
- Rădulescu Cristache - Prezent
- Roibu Aristide - Absent
- Sabău Dan - Delegaţie
- Sârbu Ilie - Prezent
- Silistru Doina - Prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - Prezent
- Sogor Csaba - Delegaţie
- Solcanu Ion - Prezent
- Stan Petru - Absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - Absentă
- Stoica Ilie - Absent
- Strătilă Şerban-Cezar - Prezent
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karkoly Ferenc - Absent
- Şerbănescu Verginia - Prezentă
- Şerbu Gheorghe Vergil - Prezent
- Şereş Ioan-Codruţ - Guvern
- Ştefan Viorel - Delegaţie
- Şter Sever - Prezent
- Talpeş Ioan - Delegaţie
- Tănăsescu Claudiu - Absent
- Tărăcilă Doru Ioan - Absent
- Terinte Radu - Prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - Prezent
- Tîlvăr Angel - Prezent
- Toma Ion - Delegaţie
- Tomoioagă Liliana Lucia - Prezentă
- Tudor Corneliu Vadim - Absent
- Ţâbuleac Mihai - Prezent
- Ţicău Adriana Silvia - Euroobservator
- Ţîrle Radu - Euroobservator
- Ungheanu Mihai - Prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - Absent
- Vasilescu Gavrilă - Prezent
- Văcăroiu Nicolae - Delegaţie
- Vărgău Ion - Absent
- Vedinaş Verginia - Delegaţie
- Verestóy Attila - Delegaţie
- Voiculescu Dan - Prezent
- Vosganian Varujan - Prezent
- Vraciu Jan - Prezent

Vă mulţumesc.

(Domnii senatori care au intrat în sală după terminarea apelului nominal, şi-au înregistrat prezenţa la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnilor secretari.

Vă rog să totalizaţi numărul prezenţilor.

Îi rog pe colegii senatori şi deputaţi să poftească în sala de şedinţe.

Stimaţi colegi,

Reluând dezbaterile, vă anunţ că, în conformitate cu cele stabilite de domnii secretari, sunt prezenţi în sală 281 de senatori şi deputaţi. În aceste condiţii, cvorumul există.

Verificarea, repet, s-a făcut la cererea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat.

Vă rog să luaţi loc, pentru a continua dezbaterile.

Domnule deputat Sergiu Andon, fac un apel nominal.

Vă rog să luaţi loc, doamnelor şi domnilor colegi.

Ultimul proiect de lege este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2006.

Titlul legii. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 1. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Ordonanţă cu privire la rectificarea Bugetului asigurărilor sociale pe anul 2006.

Titlul. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Cap. I, II, III şi IV art. 1-8. Obiecţii? Nu. Adoptate.

Cap. V art. 9 până la final, art. 13. Observaţii? Nu. Adoptate.

Anexele nr. 1/03 până la 3/03. Observaţii, obiecţii? Nu. Adoptate.

Anexele nr.1/04 până la 4/04. Observaţii? Nu. Adoptate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege, în integralitatea sa, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2006.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă rog să votaţi. Vă rog să adăugaţi şi votul meu.

Abţineri, vă rog? Nici o abţinere.

Proiectul de lege a fost adoptat, 227 de voturi pentru, 81 împotrivă, nici o abţinere.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, Raportul Consiliului Legislativ asupra activităţii desfăşurate în anul 2005.

Îl invit pe domnul preşedinte pentru o susţinere sumară a raportului.

Domnul Dragoş Iliescu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vreau să încep asigurându-vă că este o onoare pentru mine să prezint în faţa dumneavoastră Raportul de activitate al Consiliului Legislativ.

În condiţiile unui volum considerabil de acte normative, Consiliul Legislativ, ca organ de specialitate al Parlamentului, a încercat să asigure proiectelor primite spre avizare un spor de rigoare normativă şi o haină juridică adecvată, astfel încât acestea să corespundă atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi al formei, ansamblului legislaţiei active a României.

Raportul prezintă, în sinteză, problemele şi priorităţile pe care Consiliul Legislativ le-a abordat în cursul anului 2005, şi anume: avizarea tuturor proiectelor de acte normative, precum şi a republicărilor şi rectificărilor acestora; urmărirea armonizării proiectelor cu reglementările comunitare; asigurarea evidenţei oficiale a legislaţiei; informatizarea activităţii şi a evidenţei legislative.

În cursul anului 2005, Consiliul a fost sesizat cu un număr de peste două mii de proiecte de acte normative şi cereri de rectificare-republicare, după cum urmează: de la Guvern - 1.291; de la Senat - 489; de la Camera Deputaţilor - 216; de la Consiliul Concurenţei - 15.

Din analiza comparativă a proiectelor din anul 2005 cu cele din anul precedent se constată o uşoară creştere a numărului proiectelor de lege în raport cu numărului proiectelor de ordonanţă de urgenţă, deşi, numărul acestora din urmă se menţine destul de ridicat.

În ceea ce priveşte propunerile legislative, s-a constatat o mărire considerabilă a numărului acestora, aproape dublu faţă de 2004, respectiv 573, în raport de 306, ceea ce înseamnă o amplificare semnificativă a activităţii parlamentare.

Dată fiind multitudinea şi varietatea reglementărilor propuse, avizele Consiliului au avut în vedere aproape toate sectoarele de activitate economico-socială, din analiza proiectelor constatându-se creşterea gradului de complexitate a problemelor specifice fiecărui domeniu.

În raport sunt exemplificate pe larg aceste aspecte, astfel încât, acum, am să evoc doar câteva din domeniile respective. Este vorba de legislaţia penală, cea procesual penală, contravenţională, domeniul economico-financiar şi bancar, protecţia proprietăţii, reforma în administraţia publică, relaţiile internaţionale. De menţionat că majoritatea proiectelor au fost corect redactate, dar au fost şi situaţii în care au necesitat diverse observaţii şi propuneri.

În urma analizării proiectelor transmise spre avizare, a rezultat că unele dintre acestea nu erau corelate cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, astfel că ele au fost avizate fie negativ, datorită afectării în ansamblu a reglementării propuse, fie favorabil, dar urmând ca observaţiile şi propunerile care vizau aspecte de neconstituţionalitate să fie însuşite şi operate de iniţiatori, asigurându-se, astfel, concordanţa cu Constituţia. În raport sunt exemplificate pe larg aceste aspecte.

În procesul de avizare, au fost semnalate şi unele aspecte de contradictorialitate, fie între acte normative de nivel diferit, fie chiar în cuprinsul aceluiaşi proiect, precum şi o serie de neconcordanţe în utilizarea termenilor, uneori din cauza unor traduceri defectuoase din legislaţia străină asimilată.

De asemenea, s-au mai sesizat paralelisme în reglementare, o nesistematizare a reglementărilor sau iniţierea unor acte normative al căror obiect era deja reglementat.

În procesul de avizare, au fost reţinute şi aspecte care au vizat suprapunerea de reglementări din acelaşi domeniu, fără ca vechile dispoziţii să fie abrogate, preluarea majorităţii dispoziţiilor din alte acte normative în locul utilizării normelor de trimitere, prezentarea insuficient de argumentată a elementelor de fapt care constituie situaţia extraordinară care să impună utilizarea ordonanţelor de urgenţă, folosirea procedeului de modificare a modificării, în loc ca intervenţia legislativă să privească actul normativ de bază. În fine, confuzia de multe ori între instituţia derogării şi instituţia exceptării, ştiut fiind faptul că derogarea operează între două acte normative diferite, iar exceptarea operează între dispoziţiile aceluiaşi act.

În legătură cu activitatea de avizare a proiectelor din domeniul relaţiilor internaţionale care, desigur, au un specific aparte, au fost reţinute următoarele aspecte: proiectele n-au cuprins toate elementele pentru identificarea actelor internaţionale supuse aprobării, acceptării, aderării, cum de au existat deosebiri între textele în limba română şi textele originale, formularea greşită a clauzelor finale, confundându-se de multe ori semnarea cu încheierea acordurilor, autenticitatea textelor cu valabilitatea sau validitatea acestora, sau numărul exemplarelor originale cu numărul textelor care compun exemplarele originale. În fine, în acest domeniu, s-a constatat şi neaplicarea corectă a regulii alternatului. Evident, aceasta la tratatele bilaterale.

Aş vrea să precizez că marea majoritate a acestor observaţii au fost însuşite de iniţiatori, având în vedere şi faptul că, în avize, pentru fiecare observaţie evidenţiam trei lucruri, şi anume: că este greşit, evident, dacă era cazul, de ce este greşit şi cum ar trebui să fie. Au fost, însă, şi situaţii în care observaţiile formulate de Consiliu n-au fost însuşite de iniţiatori.

Avizele favorabile fără nici un fel de observaţii şi propuneri, în număr de 228, au fost trimise pentru proiectele de acte normative care au respectat toate condiţiile de fond şi de formă. Pe tipuri de acte normative, ele sunt ilustrate în tabelul din Cap.II din raport.

Cele 47 de avize negative emise de Consiliu în 2005 se justifică prin faptul că reglementările propuse erau grav şi iremediabil afectate în concepţia de ansamblu, soluţiile promovate pe fond fiind în contradicţie cu principiile şi normele constituţionale.

Pentru alte proiecte, avizul negativ s-a justificat fie prin faptul că se preluau întocmai dispoziţii din acte normative în vigoare, creându-se, astfel, paralelisme reglementare, fie datorită faptului că obiectul acestora era deja reglementat. Şi lista acestora este prezentată în raport.

Aşa cum am spus, Consiliul a examinat şi avizat forma republicabilă a legilor, ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, asupra cărora s-au produs intervenţii legislative de amploare şi pentru care legea de modificare dispunea republicare. În 2005, a fost examinat un număr de 35 de cereri de republicare, dintre care, însă, unele de foarte mare întindere şi complexitate.

Au fost trimise 31 de avize favorabile, cu multe observaţii şi propuneri, iar patru cereri au fost restituite, întocmindu-se, totuşi, şi pentru acestea, note cu observaţii şi propuneri. În raport sunt prezentate şi principalele obiecţii şi observaţii pe care noi le-am formulat cu ocazia republicărilor. N-am să mai insist asupra acestora.

În 2005, Consiliul a examinat şi 79 de cereri de rectificare, din care 9 au fost avizate negativ, 27 au fost restituite, iar 43 au fost avizate favorabil, cu observaţii şi propuneri. Avizele negative au avut în vedere faptul că, prin propunerile de rectificare, se încerca nu îndreptarea unor erori materiale, şi, în fapt, vizau modificări de fond.

În legătură cu armonizarea legislaţiei cu reglementările comunitare, semnalăm că în procesul de analiză a proiectelor, Consiliul a formulat observaţii şi sugestii legate de concordanţa acestora cu acquisul comunitar. S-a constatat, astfel, fie concordanţa deplină, sau, după caz, parţială, cu acquisul comunitar, fie au fost făcute propuneri de eliminare a unor norme care puteau intra în contradicţie cu actele comunitare.

În 2005, au fost analizate peste 200 de proiecte care au avut incidenţă cu dreptul comunitar, făcându-se observaţii şi propuneri tocmai din această perspectivă a compatibilităţii lor cu normele europene. Dintre acestea, 68 au primit aviz favorabil, întrucât ele realizau o preluare integrală şi corectă a actelor juridice comunitare, 106 au fost avizate favorabil, cu observaţii şi propuneri, iar două au avut aviz negativ.

Consiliul s-a ocupat, după cum ştiţi foarte bine, şi de ţinerea evidenţei oficiale a legislaţiei. Noi avem un departament special afectat acestei activităţi, elaborăm în fiecare an repertoriul oficial al legislaţiei, pe care-l punem la dispoziţie tuturor comisiilor parlamentare. El se află şi în format electronic. Ne gândim ca, pe viitor, să înregistrăm dreptul de autor asupra acestuia, evident, pe numele Consiliului, şi să putem să-l punem la dispoziţie utilizatorilor pe un C. D.

Am desfăşurat şi o activitate de informatizare a activităţii. N-am să insist asupra acesteia, pentru că înţeleg că timpul este deja depăşit. Noi desfăşurăm şi o activitate de documentare şi informare legislativă şi, cu acest prilej, fac un apel la dumneavoastră ca, atunci când aveţi nevoie de orice informaţie legislativă sau privind istoricul unei reglementări, să apelaţi la noi, pentru că, la urma urmei, aceasta este una dintre menirile noastre, să punem la dispoziţia dumneavoastră tot ceea ce aveţi nevoie în legătură cu activitatea pe care o desfăşuraţi.

Din punct de vedere logistic ...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Rugămintea mea, domnule preşedinte, să concluzionaţi, dacă aveţi amabilitatea. Vă mulţumesc.

Domnul Dragoş Iliescu:

Am încheiat. Vă mulţumesc.

Activitatea logistică s-a desfăşurat corect. Ea a fost verificată de Curtea de Conturi şi nu a fost găsit absolut nici un aspect care să pună în discuţie corectitudinea operaţiunilor financiar-contabile.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nimeni nu poate să fie atât de absurd încât să-şi închipuie că poate să interzică discuţiile în sală. Dar, vă rog, cu titlu personal, să nu mă faceţi să mă simt foarte jenat când staţi cu spatele la vorbitor.

Îl rog pe domnul secretar al Comisiei juridice, domnul Valentin Dinescu, să prezinte raportul comisiei.

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun privind activitatea desfăşurată de Consiliul Legislativ în anul 2005.

Din analiza raportului de activitate, cele două comisii au constatat că această instituţie publică şi-a concentrat atenţia pe următoarele probleme şi priorităţi:

1. Avizarea proiectelor de acte normative. Pe parcursul anului 2005, Consiliul Legislativ a fost sesizat cu 2.011 proiecte de acte normative trimise spre avizare de către Senat, Camera Deputaţilor, Guvern, Consiliul Concurenţei sau în concretizarea iniţiativei legislative cetăţeneşti. În perioada analizată, au fost emise 1.938 de avize, din care 228 favorabile, 1.662 favorabile, cu propuneri şi observaţii, un aviz favorabil în formă definitivă cu iniţiatorul şi 47 de avize negative.

2. Avizarea republicării rectificării actelor normative.

3. Armonizarea legislaţiei interne cu reglementările comunitare. În anul 2005, au fost analizate 179 de proiecte care au avut incidenţe cu dreptul comunitar, asupra cărora s-au formulat observaţii şi propuneri, din perspectiva compatibilităţii acestora cu principiile şi normele Uniunii Europene.

4. Evidenţa oficială a legislaţiei şi Repertoriul legislaţiei României.

5. Informatizarea activităţii specifice evidenţei oficiale a legislaţiei.

6. Activitatea de informare şi documentare legislativă.

Preşedintele Consiliului Legislativ a răspuns întrebărilor membrilor celor două comisii şi a expus o serie de probleme cu care se confruntă instituţia, cum ar fi: asigurarea dotării tehnice necesare pentru depozitarea proiectelor de lege în original sau insuficienţa surselor financiare pentru derularea contactelor cu instituţii similare din alte state.

Faţă de cele prezentate, comisiile avizează favorabil, în unanimitate, Raportul activităţii desfăşurate de Consiliul Legislativ în anul 2005 şi, în conformitate cu art.2 alin.2 din Legea nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, îl supun spre dezbatere şi aprobare Camerelor reunite ale Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Dacă există intervenţii cu privire la acest raport?

Vă rog, domnule deputat Sergiu Andon; imediat, domnul senator Funar.

Vă ascult.

Vă solicit, domnilor vorbitori, un timp ponderat.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi fi foarte scurt. Două scurte idei.

Îl asigur pe domnul prof. Dragoş Iliescu şi întregul său colectiv de preţuirea parlamentarilor şi, în primul rând, a juriştilor parlamentari, pentru competenţa dumnealor, dar, voi trece direct la "dar", din preţuirea noastră şi din tăcerea noastră, n-aş vrea să reţină că apreciem şi politeţea excesivă a Consiliului Legislativ.

Dintr-o politeţe greşit înţeleasă, nu ştiu dacă în actuala legislatură Consiliul Legislativ a dat cel puţin un aviz negativ. Nu are decât sintagma de aviz favorabil. Observaţiile sale pertinente şi întotdeauna acoperite cu ştiinţa dreptului vizează, din păcate, preponderent aspectele formale ale iniţiativelor legislative. Arareori ni se fac semnalări cu privire la dubla reglementare, cu privire chiar la neoportunitate. Îl urăgm ca, împreună cu colegii domniei sale, să gândească, aşa cum gândim şi noi, o parte dintre parlamentari, un program, o idee de reformare a activităţii acestui important organism, în sensul de a deveni sită deasă şi competentă, la fel de competentă, dar sită deasă, filtru bun, care să degajeze Parlamentul de toate năzbâtiile care i se înscriu câteodată pe ordinea de zi. Adesea, chiar.

A doua rugăminte, şi ultima, este să reţină ajutorul pe care Parlamentul i l-a dat recent, e adevărat că la sugestia şi cu stăruinţa şi a Consiliului Legislativ, de a-i da un prim instrument, o primă lanternă în orbecăiala din sistemul legislativ românesc. Acea lanternă se numeşte dreptul şi obligaţia de a se ocupa de republicarea legilor care au suferit multe modificări, să reţină că legea a trecut în pofida punctului, avizului negativ al Guvernului şi să folosească din plin acest prim instrument, cum spuneam, pentru a lumina cât de cât sistemul legislativ, urmând ca, în continuare, cum spuneam, să gândim împreună şi să facem o îmbunătăţire a legislaţiei legiferării astfel încât rolul Consiliului Legislativ să fie cel puţin cât era înainte de revoluţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul senator Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Permiteţi-mi să adresez, la începutul intervenţiei mele, două întrebări domnului preşedinte al Consiliului Legislativ.

Prima dintre ele: de ce acceptaţi, domnule preşedinte, ca în Consiliul Legislativ să fie analizate proiectele de lege venite de la Guvern, care nu sunt semnate de primul-ministru? Aceeaşi situaţie se regăseşte pe ordonanţele de urgenţă şi ordonanţele simple ale Guvernului, care nu sunt semnate personal de către primul-ministru.

Am aflat, din surse demne de încredere, că pe toate aceste documnte extrem de importante, cineva, o persoană importantă şi probabil delicată, aplică o ştampilă cu semnătura premierului, iar premierul nu ştie ce conţin acele documente.

Şi cea de a doua întrebare: de ce, la nivelul Consiliului Legislativ, luaţi în considerare proiectele de lege, ordonanţele de urgenţă ale Guvernului şi ordonanţele de Guvern, unde, la final, scrie: prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Aşa cum cunoaşteţi, domnule preşedinte al Consiliului Legislativ şi doamnelor şi domnilor parlamentari, în plenul Parlamentului a fost ales premier al României domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Aşa scrie şi în Monitorul Oficial, aşa trebuie să scrie pe toate documentele oficiale. Nu este de glumă. Călin Popescu Tăriceanu, am impresia că nici nu există ca cetăţean al României.

Vă dau un alt exemplu, de astăzi: este vorba de Ordonanţa de urgenţă cu nr.52, semnată prim-ministru, ştampilată pentru prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu şi contrasemnează - vă rog să reţineţi! - ministrul finanţelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu. Deci, ministrul finanţelor publice cunoaşte şi respectă legea.

Aşteptăm să afle şi premierul cum îl cheamă.

În ceea ce priveşte activitatea Consiliului Legislativ, Grupurile parlamentare ale P.R.M.-ului apreciază această activitate. Din raportul prezentat de domnul preşedinte, rezultă că au lucrat mult. În ipoteza în care ţineau seama de prevederile legale şi de fondul celor două întrebări, practic, îşi puteau reduce cu 90% activitatea anului 2005 şi-l rog pe domnul preşedinte, dacă mai apar nu inexactităţi, ci ilegalităţi din partea Guvernului în ceea ce priveşte actele normative care sunt înaintate Consiliului, să le returnaţi. Trebuie să-i obişnuim să afle conţinutul legii şi să-l respecte.

Sperăm să reuşim, Grupurile parlamentare al P.R.M.-ului, să dăm în continuare de lucru Consiliului Legislativ şi să beneficiem de aceleaşi îndrumări extrem de binevenite, la obiect şi care ne-au fost folositoare şi mulţumim celor care trudesc la Consiliul Legislativ, pentru ca, împreună cu parlamentarii, să reuşim să dăm legi bune pentru ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Dacă mai doreşte cineva?

Domnule preşedinte, dacă doriţi să răspundeţi la întrebarea domnului senator?

Domnul deputat Stanciu. Vă rog. (Domnul deputat Anghel Stanciu se deplasează la tribună, sprijinindu-se de cârje.)

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Stimate doamne şi stimaţi colegi deputaţi,

Domnule preşedinte,

Evident că Grupurile parlamentare ale P.S.D. apreciază nu numai raportul, dar şi activitatea acestui Consiliu, deoarece, în decursul timpului, iniţierea şi iniţiativa de a înfiinţa a aparţinut Guvernului de la vremea respectivă şi respectiv parlamentarilor P.S.D.

Consiliul a crescut atât numeric, dar şi ca valoare şi ca volum de activitate. Cred că fiecare dintre noi, în casete, primim, alături de proiectul de lege, şi punctul de vedere al Consiliului. Iar acest punct de vedere al Consiliului, pentru cei care l-au citit în timp, le-a format şi o anumită cultură juridică, chiar dacă nu erau jurişti.

Credem că acurateţea şi rigoarea legilor noastre are o anumită parte care se datorează şi Consiliului.

Dincolo de aprecierile care sunt, evident că şi Grupurile P.S.D. consideră, alături de celelalte, că este loc de mai bine în activitatea Consiliului, plecând chiar de la denumirea lui, de consiliere, şi poate nici Consiliul, nici noi, nu am găsit calea cea mai bună, prin care să ne consiliem reciproc, spre beneficiul unei rigori deosebite a legilor pe care le promovăm.

Mulţumind încă o dată pentru activitatea desfăşurată, sperăm că acel ceaslov care este repertoriul şi care deja nu mai încape între coperţi, să capete în final şi o formă digitală, spre a putea fi mult mai bine consultat.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră când spun că-l preţuim pe domnul deputat Stanciu şi cred că recunoaştem, trebuie să recunoaştem că este un bun coleg, nu numai cei din stânga, dar şi cei din dreapta. Dar noi îl facem nefericit pentru că-l aducem la acest microfon de fiecare dată când sunt atâtea probleme, mai ales că vine dezbaterea bugetului şi domnul Stanciu ştiu că are vreo 25 de amendamente.

Ca atare, eu aş propune Biroului permanent să dispună Serviciului tehnic să improvizeze un artificiu tehnic, să-i amplaseze un microfon domnului Stanciu în prima bancă, pentru a veni în sprijinul domniei sale şi a ne demonstra respectul faţă de dânsul.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am luat act.

Dacă mai doreşte cineva la dezbaterea raportului să mai ia cuvântul?

Domnule preşedinte Dragoş Iliescu, dacă doriţi să răspundeţi?

Domnul Dragoş Iliescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor parlamentari,

Daţi-mi voie să vă mulţumesc pentru aprecierile favorabile, pozitive pe care le-aţi făcut la adresa activităţii Consiliului, să vă mulţumesc, de asemenea, pentru sugestiile şi criticile pe care le-aţi formulat tot referitor la această activitate şi să vă asigur că vor fi luate cu toată seriozitatea în considerare.

Referitor la cele câteva probleme care au fost ridicate de domnii parlamentari, aş vrea să vă spun că ne este mult mai uşor să dăm un aviz negativ decât să dăm un aviz favorabil, în care să argumentăm şi să încercăm să îndreptăm un anumit proiect care, poate, altfel, cu, hai, să-i zicem, "ştampila" unui aviz negativ din partea Consiliului, ar fi mai greu să treacă.

Vă reamintesc că avizele noastre sunt avize consultative şi am pornit de la sensul etimologic al cuvântului. Deci nu să dăm noi verdicte. Este rolul Parlamentului să spună: proiectul respectiv trece sau nu trece. Noi nu avem voie să ne pronunţăm pe aspecte de oportunitate, ci numai pe legalitate.

În aceste condiţii, totuşi, am elaborat şi am redactat 47 (am spus-o şi acum, este scris şi în raport) de avize negative. Este mult, este puţin? S-ar părea că este puţin. O să analizăm în continuare cu foarte multă seriozitate această problemă.

Referitor la întrebarea pusă de domnul parlamentar Funar. Da, aşa este. Proiectele pe care le primim nu sunt semnate de primul-ministru şi mi se pare normal. De ce? Pentru că, în activitatea noastră, noi lucrăm cu proiecte. Semnătura primului-ministru se aşează pe actul normativ după ce el a trecut prin Guvern, are girul Guvernului şi după aceea pleacă unde-i este locul, fie la Monitor, fie, dacă este vorba de un proiect de lege, vine la dumneavoastră. Până atunci, el nu este decât un proiect. El este semnat. Expunerea de motive, la acel moment, este semnată de ministrul sau miniştrii iniţiatori, nicidecum de primul-ministru.

Deci, cu tot respectul, aceasta este situaţia.

Referitor la ce a spus domnul deputat Stanciu, am reţinut observaţia dânsului cu greutatea de a manevra acel volum. Să ştiţi că şi pe noi ne incomodează, dar vă asigur că, dacă căutaţi pe site-ul Consiliului, la care are acces, evident, şi Camera Deputaţilor, acest repertoar îl veţi găsi în format electronic. Eu am spus că ne vom preocupa să renunţăm de tot la tipărirea lui şi să punem la dispoziţie un CD care să conţină toate informaţiile. Dar, până atunci, informaţiile care sunt în volumul, cărămida" aceea, dacă-mi permiteţi să glumesc, sunt pe site-ul şi al nostru şi al Camerei.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Rostind fraza sacramentală luăm act de prezentarea şi dezbaterea raportului, vreau să adaug la ea mulţumirile tuturor cu privire la activitatea desfăşurată şi să adresez aceste mulţumiri şi cu titlu personal atât domnului preşedinte Dragoş Iliescu, cât şi tuturor celor care lucrează în cadrul Consiliului Legislativ.

Înainte de a termina formal, îl rog pe domnul senator Funar, dorea să mai adauge ceva.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Nu sunt mulţumit de răspunsul diplomatic pe care a încercat să-l dea domnul preşedinte al Consiliului Legislativ şi regret, domnule preşedinte, că nu aveţi curajul să respectaţi legea.

Vă fac cunoscut că, în cazul propunerilor legislative, cele pe care le cunosc şi le-am iniţiat împreună cu colegii mei, noi nu vă trimitem nici un fel de ciornă la dumneavoastră, la Consiliul Legislativ, vă trimitem proiectul de act normativ aşa cum va intra în dezbaterea Parlamentului. La fel îl primiţi şi de la Guvern.

V-am întrebat cum îl cheamă pe primul-ministru şi de ce acceptaţi acte pe care scrie Călin Popescu-Tăriceanu, cetăţean care nu există în România.

Vă rog respectaţi legea, domnule preşedinte, pentru că, dacă de la dumneavoastră nu se respectă legea, este bai mare.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, domnule senator.

Am luat act şi de poziţia dumneavoastră şi de raportul prezentat.

La următorul punct al ordinii de zi este înscris Raportul de activitate pe anul 2005 al Băncii Naţionale a României.

Îi dau cuvântul domnului prim viceguvernator al Băncii, Florin Georgescu, pentru susţinerea acestui raport.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi ca, în mod sintetic, în baza prevederilor Legii referitoare la statutul Băncii Naţionale a României, să vă prezint principalele activităţi ale BNR şi rezultatele acestora în anul 2005.

Agenda Băncii Centrale a cuprins, în anul anterior, pe lângă obiectivele sale fundamentare privind asigurarea stabilităţii preţurilor şi a stabilităţii financiare şi alături de cele referitoare la activităţile specifice ale Autorităţii Monetare, a cuprins, spuneam, patru proiecte majore şi anume: continuarea liberalizării operaţiunilor în contul de capital, potrivit angajamentelor asumate anterior faţă de Uniunea Europeană; în al doilea rând, trecerea la o nouă strategie de politică monetară, respectiv ţintirea directă a inflaţiei; în al treilea rând, procesul de denominare a monedei naţionale şi, în al patrulea rând, implementarea sistemului electronic de plăţi.

De subliniat faptul că şi în anul 2005, a continuat procesul de consolidare macroeconomică, concretizat în faptul că, pe de o parte, s-a realizat o creştere economică consistentă de 4,1%; în al doilea rând, s-a redus rata inflaţiei de la 9,3% în decembrie, la 8,6%; deficitul bugetului general consolidat s-a situat la 0,8%, respectiv cu 0,2 puncte procentuale mai mic decât în anul anterior; s-a menţinut în limite sustenabile deficitul contului curent al balanţei de plăţi, respectiv la 8,7%, cu menţiunea că investiţiile străine directe au acoperit, au finanţat, acest deficit în proporţie de 84%. De asemenea, rata şomajului a scăzut la 5,9%, comparativ cu 6,3% în decembrie 2004.

Referitor la realizarea obiectivului său fundamental, şi anume asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, prin conduita prudentă a politicii monetare, concretizată într-un set de condiţii monetare restrictive, Banca Naţională a României a contribuit la continuarea procesului dezinflaţionist şi în anul 2005, aşa cum s-a arătat anterior şi anume cu 0,7 puncte procentuale fată de anul anterior.

Cu toate acestea, sub acţiunea conjugată a şocurilor de natura ofertei şi a persistenţei excesului de cerere internă, rezultatul obţinut la sfârşitul anului a depăşit marginal, cu 0,1 puncte procentuale, intervalul de plus-minus 1 punct procentual, care încadra ţinta de inflaţie de 7,5%.

Să ne explicăm. Pe latura ofertei, la încetinirea dezinflaţiei, au contribuit, pe de o parte, corecţiile aplicate preţurilor administrate, respectiv celor ale utilităţilor, un plus de 14,2%, precum şi escaladarea preţurilor externe ale produselor energetice; apoi devansarea calendarului de majorare a accizelor şi, în al treilea rând, creşterea semnificativă a preţurilor produselor din grupa legume, fructe şi ouă, datorită anului agricol nesatisfăcător şi a perturbărilor generate de gripa aviară.

Principala provocare cu care s-a confruntat politica monetară în cursul anului 2005, a fost continuarea dezinflaţiei, în condiţiile limitelor impuse utilizării politicii dobânzii de realizare a calendarului programat privind liberalizarea contului de capital. Pentru depăşirea acestei situaţii, concomitent cu reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la 17% în decembrie 2004 la 7,5% în septembrie 2005, precum şi a altor rate de dobândă cu care operează Banca Naţională a României, rolul principal, în aceste condiţii spuneam, a revenit cursului de schimb, care s-a apreciat în termeni reali cu 12,5%.

A doua provocare majoră pentru politica monetară a constituit-o trecerea, începând cu luna august 2005, la regimul de ţintire directă a inflaţiei, care, prin conţinutul şi caracteristicile sale, contribuie la o mai bună şi mai transparentă comunicare cu publicul, de natură să ancoreze aşteptările inflaţioniste ale acestuia şi să le confere un caracter mai predictibil.

Al treilea proiect, referitor la procesul denominării monedei naţionale, acesta a fost o acţiune obiectiv necesară, deoarece a dat un semnal clar de închidere a unui ciclu inflaţionist, a simplificat mult înregistrările contabile şi informatice, contribuie la obişnuirea publicului cu valorile monetare compatibile cu cele din zona euro în perspectiva adoptării monedei euro şi de către România, iar această acţiune s-a bazat pe un raport cost-beneficiu, din care a rezultat că menţinerea vechilor cupiuri ar fi fost mai costisitoare decât emiterea altora noi.

De subliniat că efectul inflaţionist al măsurii a fost insesizabil în condiţiile obligativităţii afişării duale a preţurilor, cu patru luni înainte, respectiv, începând din martie 2005.

Al patrulea proiect major al BNR, în anul trecut, l-a constituit intrarea în funcţiune a sistemului electronic de plăţi. Aceasta s-a realizat în mod eşalonat, pe cele trei componente ale sale, şi anume în aprilie sistemul pentru plăţile de mare valoare, în mai cel pentru plăţile de mică valoare şi în octombrie sistemul pentru titlurile de stat.

Principalele avantaje ale implementării acestui sistem constau în, pe de o parte: reducerea semnificativă a timpilor de tranzacţionare şi decontare bancară; apoi scăderea substanţială a costurilor pentru bănci şi beneficiari; iar pe de altă parte asigurarea condiţiilor pentru conectarea acestuia la sistemul european de plăţi.

În ceea ce priveşte sistemul bancar, acesta a cunoscut o consolidare semnificativă, susţinută, în principal, de procesul de restructurare şi privatizare.

Totodată, activitatea de reglementare prudenţială a Băncii Centrale, racordată la cerinţele de minimizare a riscului bancar, la care s-a alăturat cea de supraveghere eficientă a instituţiilor de credit, au contribuit la îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă ai băncilor comerciale.

Referitor la rezultatele financiare, Banca Naţională a României a înregistrat, în anul 2005, o pierdere, care, potrivit legii, urmează a fi reportată şi acoperită din profiturile viitoare.

Trebuie subliniat faptul că acest rezultat financiar s-a datorat acţiunilor desfăşurate de Banca Centrală în scopul combaterii inflaţiei, consolidării poziţiei valutare a statului şi asigurării stabilităţii financiare, obiective de interes public.

Pierderea înregistrată reprezintă, în esenţă, costul sporirii substanţiale a rezervei valutare a ţării cu 54%, respectiv cu 6,4 miliarde euro faţă de decembrie 2004 şi costul dezinflaţiei, realizate în România şi în anul 2005, acestea fiind condiţii fundamentale atât pentru consolidarea economiei de piaţă funcţionale din perspectiva apropiatei integrări în Uniunea Europeană, cât şi pentru adoptarea ulterioară a monedei euro.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Teodor Viorel Meleşcanu:

Mulţumesc şi eu domnului primviceguvernator, Florin Georgescu, pentru prezentarea Raportului de activitate al Băncii Naţionale a României pe anul 2005 şi invit la microfon pe domnul deputat Mihai Tănăsescu pentru a prezenta Raportul comun al Comisiilor pentru buget din Camera Deputaţilor şi din Senat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile de specialitate ale celor două Camere apreciază că Banca Naţională a reuşit să prezinte o analiză coerentă, aprofundată a evoluţiilor economice, financiare, monetare şi valutare în anul 2005, cu sublinierea că aceste lucruri au dus la consolidarea stabilităţii financiare a României.

Comisiile pentru buget, finanţe din cele două Camere consideră că obiectivele generale şi orientările politicii monetare promovate de către Banca Naţională, în anul trecut, sunt în concordanţă cu prevederile strategiei naţionale economice pe termen mediu a României şi cu angajamentele pe care această ţară şi le-a asumat prin documentele programatice, elaborate în contextul procesului de negociere a aderării României la Uniunea Europeană.

Patru sunt elementele pe care Comisia pentru buget, finanţe din Senat şi Camera Deputaţilor le-a luat în considerare analizând raportul Băncii Naţionale.

În primul rând, este vorba de problemele macroeconomice prin care se constată o creştere a produsului intern brut cu 4,1% faţă de anul precedent; o continuare a procesului dezinflaţionist, înregistrându-se, la finele lunii decembrie a anului 2005, o rată a inflaţiei mai mică cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul 2004. Totodată, la elementele care au contribuit la încetinirea vitezei de dezinflaţie se remarcă corecţiile aplicate preţurilor la energie, la gaze naturale, precum şi în anul agricol care nu a fost corespunzător.

Tot din punct de vedere macroeconomic, apreciem că deficitul bugetar al bugetului general consolidat a înregistrat o scădere uşoară faţă de 2004. Deficitul de cont curent a avut o tendinţă crescătoare, dat sustenabilă din punct de vedere al finanţării.

Anul 2005 poate să fie considerat ca un an în care mixul de politici macroeconomice a condus la menţinerea echilibrului macroeconomic în România.

A doua mare provocare pe care Banca Naţională a avut-o, pe lângă cea legată de continuarea procesului de dezinflaţie, a fost legată de această nouă strategie, legată de ţintirea directă a inflaţiei.

Prin recurgerea la această schimbare, Banca Naţională a României şi-a asumat, în mod clar, o sarcină de a urmări consecvent realizarea obiectivului său fundamental de atingere a ratei inflaţiei, care să fie în concordanţă cu cerinţele europene. Această decizie de trecere la ţintirea directă a inflaţiei a fost adoptată doar după ce condiţiile specifice acestei schimbări au fost îndeplinite. Şi anume: coborârea ratei anuale a inflaţiei sub nivelul de 10%; acumularea unui câştig de credibilitate de către Banca Centrală; întărirea independenţei acestei instituţii; restrângerea dominaţiei fiscale şi derularea procesului de consolidare fiscală.

În anul 2005, de asemenea, prin politicile pe care Banca Naţională le-a implementat, aceasta s-a confruntat cu o continuare a tendinţei de creştere a intermedierii financiare, dar cu modificarea structurii creditului neguvernamental în favoarea componentei în lei.

Măsurile de natură prudenţială ale băncii au vizat limitarea riscului de credit pentru persoanele fizice, în sensul înăspririi condiţiilor de acces la împrumuturile bancare dar, totodată, măsurile cu caracter administrativ s-au referit la o plafonare a gradului de expunere a băncilor comerciale faţă de clienţii neacoperiţi în mod natural de riscul valutar.

Tot în anul 2005, gradul de monetizare a economiei, exprimat ca pondere în agregatul M2 în produsul intern brut, s-a majorat faţă de anul precedent de la 26% la 30%.

Tot anul 2005 a marcat, în politica monetară, zicem noi, două evenimente majore. Unul a fost legat de denominarea monedei naţionale, dar şi de intrarea în funcţiune a sistemului electronic de plăţi. Denominarea monedei naţionale a fost un proces necesar, a dat un semnal de încheiere a unui ciclu inflaţionist, a simplificat înregistrările contabile şi a condus spre obişnuirea publicului cu mărimi monetare care sunt comparabile din zona euro.

În anul 2005, aşa cum spuneam, cele două comisii constată că intrarea în funcţiune a sistemului electronic de plăţi cu cele trei componente ale sale, sistemul pentru plăţi de mare valoare, sistemul de plăţi pentru mică valoare, la 13 mai şi sistemul titlurilor de stat sunt principalele câştiguri care s-au obţinut prin introducerea acestui lucru.

Comisiile de specialitate constată, de asemenea, că sistemul bancar a cunoscut o consolidare semnificativă în special în procesul de restructurare şi privatizare şi aici amintim doar continuarea şi implementarea ultimei etape, celei de a treia, în procesul privatizării Băncii Comerciale Române, negocierea acestui pachet de privatizare a celei mai mari bănci din România.

De asemenea, au avut loc şi unele retrageri de licenţe, a National Bank of Greece, ca urmare a transferului activelor şi pasivelor şi vânzarea mijloacelor fixe către Banca Românească.

Cadrul legislativ s-a perfecţionat şi în 2005. Acesta a fost armonizat cu prevederile comunitare, s-au adus o serie de reglementări care au aliniat prevederile legislative ale BNR cu cele existente în Uniunea Europeană.

Un factor important, în 2005, a fost întărirea capacităţii de supraveghere care a reprezentat una dintre preocupările majore ale Băncii Naţionale, urmărindu-se creşterea competitivităţii, a stabilităţii şi credibilităţii, în general, a sectorului bancar românesc.

Riscul de credit a reprezentat principalul risc cu care s-a confruntat sistemul bancar românesc pe fondul expansiunii activităţii de creditare, dar care, potrivit ultimelor rezultate, el are o valoare din ce în ce mai mică.

În al treilea rând, comisiile de specialitate ale celor două Camere consideră că Banca Naţională a avut o participare activă la realizarea obiectivelor stabilite prin Programul naţional de aderare a României la Uniunea Europeană, precum şi în negocierile care au avut loc cu Fondul Monetar Internaţional, cu Banca Mondială şi alte organisme financiar-bancare internaţionale.

Cele două comisii au luat act de bilanţul contabil înregistrat la 31 decembrie 2005, care a înregistrat, aşa cum a fost menţionat şi de domnul prim viceguvernator, anumite pierderi.

Luând în considerare toate aceste elemente, cele două comisii de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senatul României apreciază şi avizează favorabil Raportul anual pe anul 2005, prezentat de către Banca Naţională a României.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, dacă doreşte să ia cuvântul cineva? Îmi pare rău că vă temeţi de Banca Naţională, domnilor colegi.

În aceste condiţii, luăm act de prezentare, îi mulţumim domnului... Iertaţi-mă.

Domnul senator Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule preşedinte,

Onorat Parlament,

Fiind vorba de Raportul de activitate al Băncii Naţionale pe anul 2005, cred că măcar o întrebare sau două aşteaptă domnul prim viceguvernator al Băncii Naţionale.

Permiteţi-mi să-i adresez doar două.

Prima dintre ele. În care dintre ţările foste socialiste s-a procedat ca la noi şi au fost lichidate băncile din acele ţări, inclusiv cum s-a întâmplat la noi, Banca Comercială Română? Dacă mai este vreo ţară în Europa, unde, sub conducerea Băncii Naţionale din ţara respectivă, a fost lichidat propriul sistem bancar.

Şi cea de-a doua întrebare. Cum credeţi şi, respectiv, sunt convins că există o strategie a Băncii Naţionale, pentru refacerea sistemului bancar românesc, care este această strategie? Poate depăşeşte întrebarea mea obiectul raportului dumneavoastră, că se referă la anul trecut, dar ne interesează şi perspectiva mai apropiată.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnule prim viceguvernator, vă rog să răspundeţi.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule senator,

În primul rând că aş avea un amendament de făcut. Nu este vorba despre lichidarea băncilor din România. Este adevărat că au fost lichidate cele care au prezentat situaţie financiară negativă la un moment dat, respectiv s-au aflat în încetare de plăţi şi a trebuit să intre în procedura de lichidare judiciară, potrivit legii.

Aici a fost vorba de restructurarea sistemului bancar prin privatizare, privatizare pe care nu o efectuează Banca Naţională a României, ea este un atribut al Guvernului, al guvernelor, în general, în succesiunea lor şi reprezintă o opţiune dată de nevoia de mai mult capital, dată de nevoia de metode privind managementul modern, performant şi de consolidarea sistemului bancar în vederea creării condiţiilor de competitivitate, din perspectiva integrării europene şi cea a competiţiei globale.

Ca să vă răspund acum şi mai concret la întrebarea dumneavoastră primă, în cele mai multe ţări, practic, în toate ţările foste socialiste, sistemul bancar este privatizat în proporţii de peste 80% cu investitori străini, în general, cu bănci puternice, ceea ce conferă, pe de o parte, credibilitate şi, pe de altă parte, putere de competiţie, cum spuneam, în acest joc concurenţial intens în plan internaţional. Practic, atunci când eşti o ţară care înregistrezi un nivel al ratei de economisire, după ce creezi produsul intern brut, absorbi pentru consum şi pentru investiţii. Deci ceea ce mai rămâne reprezintă, nu-i aşa, rata de investire, iar aceasta se află la noi, acum, la nivelul de 13%. Faţă de acest 13%, nevoile noastre care sunt de dimensiuni şi de o diversitate foarte ridicate privind modernizarea, privind procesul de reducere a decalajelor faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană îndeosebi, reclamă o rată de investire în jur de 20 şi ceva la sută. Anul acesta va fi în jur de 23%, ceea ce va conduce la un deficit al contului curent al balanţei de plăţi în jur de 9 şi ceva spre 10%.

Deci nu putem să recuperăm decalajele care înseamnă investiţii în economia reală, deci fabrici mai moderne, mai performante, care să producă bunuri şi servicii, concomitent cu modernizarea infrastructurilor publice, ţinând de sectorul drumuri, căi ferate ş.a.m.d. plus infrastructurile în sănătate, educaţie, asistenţă socială, fără infuzie de capital. Capitalul care vine atât direct, cât şi prin intermediul băncilor. A reface sistemul bancar, pentru că nu înţeleg exprimarea, el este în funcţiune foarte bine, operează în parametrii eficienţi, respectiv indicele de solvabilitate care este principalul parametru de sănătate al sistemului bancar se află la 18% faţă de 8 % cât este norma internaţională şi faţă de 12%, cât ne-am autoimpus noi din motive de prudenţialitate, deci, avem un sistem bancar sănătos, care reflectă raportul între capitalul de care dispune şi creditele, expunerea din credite pe care o înregistrează la un moment dat. Deci el este sănătos.

Acum, probabil că dumneavoastră v-aţi referit, bun, e sănătos, şi cui aparţine el? E mai puţin important pentru agenţii economici, pentru că n-am observat nici un fel de discriminare în ceea ce priveşte acordarea de credite către persoane fizice sau juridice, atunci când acestea se prezintă la bănci care au diferite denumiri, în general cele româneşti sunt păstrate, pentru că există competiţia între operatorii bancari pentru cote de piaţă cât mai mari şi pentru profituri cât mai ridicate. Deci, nimeni nu vine în România pentru a închide bănci, ci pentru a câştiga bani. A câştiga bani, inclusiv din operaţiunile bancare. Iar ceea ce a condus, atunci când s-au făcut evaluările de rigoare, la decizia privatizării băncilor a fost comparaţia între unde se aflau ele în momentul respectiv, cele bune, rămase în sistem, şi unde trebuiau să se situeze din perspectiva competiţiei internaţionale. Şi s-a constatat un decalaj, e o diferenţă foarte mare care, prin forţe proprii, în condiţiile în care, vă spuneam, avem o rată de economisire mică şi deci nu avem resurse proprii să ni le capitalizăm, să aducem manageri cu pregătire modernă şi foarte performantă în condiţiile date, nu avem resursele, spuneam, necesare pentru a realiza aceste obiective. Şi, atunci, alternativa a fost aceea de a le privatiza, bineînţeles, în contractele de privatizare înscriindu-se condiţii concrete care să prevadă continuarea activităţii, dezvoltarea băncilor etc.

Aşa încât, ca să închei răspunsul la întrebarea dumneavoastră, nu consider că faptul că s-au privatizat băncile din România reprezintă un dezavantaj pentru sistemul bancar, reprezintă un avantaj de competitivitate din perspectiva concurenţei internaţionale, au condus aceste operaţiuni la scăderea dobânzilor, vedeţi că sunt atât de multe oferte în diferitele mijloace de informare în masă, pentru diferite tipuri de credite, atât către firme, cât şi către persoanele fizice, ceea ce vine în sprijinul cetăţenilor pentru a putea avea acces mai rapid la resurse în vederea creării posibilităţii de a-şi procura bunuri de consum, imobile şi alte bunuri şi servicii necesare ridicării standardului de viaţă. Iar în aceste condiţii, şi băncile respective contribuie la bugetul de stat cu profituri mai mari, pentru că cifrele lor de afaceri sunt mai ridicate. Şi bineînţeles că iau şi acţionarii nişte dividende, dar dacă comparăm această situaţie de astăzi cu cea potrivit căreia băncile ar fi avut o activitate mai restrânsă, n-ar fi oferit aşa de multe produse competitive şi moderne, profiturile ar fi fost mai mici, băncile ar fi fost ale noastre, într-adevăr, dar şi bugetul de stat şi statul ca acţionar ar fi avut mai puţine încasări, iar pe de altă parte, deservirea către clienţi, firme şi persoane fizice, ar fi fost la un nivel calitativ mai scăzut.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule primviceguvernator. Este evident că activitatea dumneavoastră parlamentară anterioară v-a folosit mult în prezentarea în faţa Parlamentului României. Urmează să vedem în ce măsură actuala activitate bancară va fi folositoare României.

Vă rog, domnule deputat Costache. Cu rugămintea adresată tuturor colegilor şi tuturor celor care prezintă rapoarte, de a încerca să fim sintetici. Este necesar să epuizăm întreaga ordine de zi în timpul alocat sau puţin prelungit.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Costache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Mă voi conforma. N-am fost foarte lămuriţi în legătură cu motivaţia înstrăinării integrale a sistemului bancar românesc şi, de aceea, mai cerem câteva lămuriri suplimentare.

Ce câştigă concret românii, plătind 4 miliarde de euro în anii următorii către Erste Bank şi noi ştim din documentele, atâtea câte am avut şi noi la îndemână, că numai sediul central al BCR a fost evaluat la 4 mii de euro, pe când o... nu poţi să iei uşa la un apartament cu banii aceştia.

După aceea, ni se explică faptul că privatizarea este în interesul nostru naţional şi vedem clar că privatizare înseamnă pentru unii înstrăinarea în interesul altor state şi nu trecerea în proprietate privată, aşa cum s-ar cuveni.

De aceea, mai cer încă o lămurire, şi, mai concret, în legătură cu... dacă am înţeles bine, raportul Băncii Naţionale, băncii noastre centrale.

Să ne explice domnul viceguvernator de unde, dacă am înţeles bine, dacă e aşa, şi de unde rezultă o lipsă, o gaură, cum se spune, de 40560 de miliarde lei vechi de la Banca Naţională a României, care nu operează cu credite, nu are credite neperformante, cum se spune, n-ar avea de unde.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog un răspuns în limita unui succint decent.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sistemul bancar românesc nu este privatizat integral, pentru că există Casa de Economii şi Consemnaţiuni, cu acţionar sută la sută statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice. Prima remarcă.

Cea de-a doua, referitoare la faptul că prin privatizarea BCR-ului românii plătesc 4 miliarde, nu înţeleg conţinutul acestei afirmaţii, şi anume banca a fost privatizată în condiţiile în care pentru 62% din capitalul acesteia s-au încasat 3,75 miliarde de euro, repet, eu vă menţionez aceste cifre şi aceste explicaţii în condiţiile în care nu Banca Naţională a României este cea care efectuează privatizările în România. Sunt instituţiile abilitate care fac parte din zona guvernamentală şi care sunt reprezentanţii statului în acţionariatul la băncile respective. Deci s-au încasat pentru 62% din capital, 3,75 miliarde, dar probabil dumneavoastră vă referiţi la ceea ce s-a înscris într-un anumit act normativ aprobat de dumneavoastră, de onoraţii parlamentari, referitor la ipotetice datorii pe care le-ar putea suporta statul român. E adevărat că din această sumă, până în final, globală, pe care a încasat-o, fac parte datorii provenite din activitatea anterioară a fostului Bancorex.

Păi, acele eventuale datorii, sperăm să nu mai fie, că s-au plătit până acum suficiente sume aferente acelei perioade, acele datorii, chiar dacă nu era privatizat BCR-ul, s-ar fi plătit de către proprietarul BCR-ului de la data respectivă, peste un an, peste doi, care ar fi fost, să spunem, statul român. Deci dacă vine un creditor extern cu o pretenţie sau chiar o persoană fizică sau juridică din România, cu o pretenţie susţinută printr-o hotărâre judecătorească perfect valabilă va plăti acţionarul respectiv. În cazul neprivatizării - statul, în cazul privatirzării, pentru că noul acţionar a dorit să preia o bancă flată în condiţii de lipsă de obligaţii pentru activitatea anterioară, cum e şi normal, de către statul român, fost acţionar, care în momentele respective a gestionat mai puţin eficient entitatea bancară în cauză. Aşa încât nu este vorba de o pierdere, ci este vorba de un câştig foarte substanţial pe care statul român l-a înregistrat prin privatizarea începută în 2002 şi finalizată în anul 2006, la mijlocul acestui an.

Referitor la ultima dumneavoastră întrebare, cea privind pierderea Băncii Naţionale, aceasta se înregistrează în condiţiile, pe de o parte, ale schimbării metodologiei de înregistrare contabilă, banca centrală a fost obligată să-şi racordeze metodologia contabilă la cea proprie băncii centrale europene, din perspectiva integrării europene, şi, comparativ cu anii anteriori, anumite sume aferente reevaluării stocului de aur şi a stocului valutar sunt înregistrate din prudenţă bancară pe pierdere, atunci când este vorba de diferenţe nefavorabile, în sensul că se apreciază moneda naţională. Aveai în stoc la început nişte sume aferente unui curs de 37 de mii, să spunem, în lei vechi şi, la sfârşitul anului cursul s-a făcut 36 de mii. Deci mia aceea reprezintă din motive contabile şi de prudenţă contabilă o pierdere. Înainte nu era pierdere, era o sumă care se păstra în bilanţ într-un cont de diferenţe nefavorabile. Deci aceasta una dintre cauze, schimbarea metodologiei contabile, care generează cam 40% din această pierdere, iar restul de 60% din pierdere, care s-a înregistrat şi în anii anteriori, dar era acoperită din diferenţe favorabile, în sensul că de la un an la altul, după cum vă aduceţi aminte, până în 2005 cursul se deprecia. Începea anul cu un curs de 32 de mii de lei pe euro şi se termina cu 33.500. Anul 2005 a început cu un curs de 39.600 şi s-a terminat cu un curs de 36 de mii şi ceva. Deci, a fost vorba de o evoluţie inversă, şi anume în sensul aprecierii monedei naţionale, ceea ce e bune pentru inflaţie, dar e rău din punct de vedere financiar contabil în bilanţul băncii centrale.

Şi, o ultimă explicaţie, această pierdere operaţională a venit pe fondul liberalizării complete a contului de capital, în cea mai mare parte în anul 2005. S-a terminat această operaţiune la 1 septembrie 2006 când nerezidenţii, deci persoanele fizice şi juridice străine au fost libere să vină cu bani în România, cu valută, pentru a o valorifica mai bine, pentru că dobânzile obţinute în România erau mai mare decât cele din ţările de origine a fondurilor în cauză.

Pentru a nu aprecia prea mult cursul, să nu se facă, nu ştiu, să spun, nu dau cifre aici, deci să nu se aprecieze în limite care să afecteze stabilitatea financiară şi respectiv creşterea economică să cădem în latura cealaltă a recesiunii etc., Banca Naţională, în faţa acestor atacuri speculative care sunt permise într-o piaţă liberă, a fost nevoită să cumpere aceste sume, prin cumpărarea banilor, însă, a valutei a injectat în circulaţie lei, care dacă ar fi rămas acolo ar fi creat presiuni inflaţioniste, şi atunci a fost nevoită în a doua etapă, în zilele următoare, să retragă acei lei din circulaţie prin anumite produse, instrumente monetare specifice.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă cer scuze, dar vă solicit o concluzie, domnule primviceguvernator.

Domnul Florin Georgescu:

Concluzia este că la valuta pe care am cumpărat-o şi am plasat-o în străinătate, am luat o dobândă, să spunem, de 2,5-3%, iar dobânda la care am atras leii injectaţi în circulaţie pentru a lupta cu inflaţia, şi de aceea spuneam că pierderea aceasta reprezintă pe de o parte creşterea rezervei valutare a ţării şi, pe de altă parte, costul dezinflaţiei, deci la leii retraşi din circulaţie plăteam 17-15-12 până la 8%. Diferenţa aceasta între ce am luat din fructificarea rezervei valutare şi ce am plătit pentru a steriliza, pentru a retrage excesul de lichiditate din circulaţie, ca să ne ducem cu rata inflaţiei în jos, a constituit pierderea, care însă va fi stopată începând cu anul viitor, deci în 2007, potrivit previziunilor noastre, tocmai pentru că am redus inflaţia şi am redus dobânzile şi costul sterilizării, se va înregistra profit, iar pierderea înregistrată în anul trecut şi parţial în acest an se va recupera până în anul 2010, tot din profiturile Băncii Naţionale. Orice transformare, şi cu asta închei, orice reformă îşi are un cost. De data aceasta, el s-a localizat la nivelul bilanţului băncii centrale.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră.

Da, dmnule Călian, imediat.

Domnul Petru Călian:

O întrebare foarte scurtă şi concretă, pentru că avem rar posibilitatea să vă vedem, domnule viceguvernator. Întrebarea este în numele acelor...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, iertaţi-mă, prefer să faceţi o critică scurtă, pentru că la orice întrebare scurtă aţi văzut cum se răspunde.

Domnul Petru Călian:

Am înţeles, numai, nu critic chiar deloc.

Întrebarea este adresată în numele celor 350 de mii de păgubiţi Caritas care s-au constituit ca parte civilă în vederea recuperării banilor.

Concret, domnule viceguvernator, ce s-a întâmplat cu cele 500 de miliarde de lei, transferaţi de la Banca Agricolă la singura instituţie de stat pe care o mai avem, instituţie bancară, respectiv CEC-ul. Vreau să ştiu dacă cunoaşteţi unde... că există aceşti bani la CEC şi dacă sunteţi de părere că banii aceştia ar trebui daţi cel puţin celor 350 de mii de oameni constituiţi, aşadar, ca parte civilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

O regulă de politeţe parlamentară solicită ca răspunsul la o întrebare să nu depăşească lungimea întrebării.

Vă rog, domnule prim-viceguvernator.

Domnul Florin Georgescu:

Nu, sigur, este adevărat, însă uneori complexitate întrebării reclamă pentru clarificare răspunsuri puţin mai elaborate. Probabil că domnul deputat se referea la FNI, nu la Caritas, nu?

Domnul Petru Călian:

La Caritas.

Domnul Florin Georgescu:

Păi, Caritasul, din câte ştiu eu, nu a avut implicaţii prin operaţiuni bancare. În ceea ce ne priveşte nu avem în evidenţele şi în documentaţia băncii centrale date privind acest fenomen, este o operaţiune care se rezolvă, probabil, în justiţie. Banca Agricolă a fost deja privatizată, iar ceea ce s-a înscris în documentele de privatizare a prevăzut eventuale preluări de către noua acţionară ale acestor costuri, dacă ele vor fi sancţionate de justiţie, dar vă spun că în ceea ce ne priveşte nu cunoaştem despre asemenea obligaţii, nu cunoaştem despre generarea unor plăţi ale actualei bănci care a moştenit şi care a cumpărat Banca Agricolă către diferiţi păgubiţi, faţă de care avem toată compasiunea, din sistemul, spuneţi dumneavoastră, Caritas, deci banca urmaşă a Băncii Agricole nu este în nici un pericol din punct de vedere al stabilităţii financiare, eventualele pretenţii se vor rezolva în justiţie, între cei care au creat paguba respectivă şi cei care au fost păgubiţi. Restul nu este o acţiune care să ţină de competenţele şi atributele Băncii Naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Vă rog, domnule.

Domnul Iulian Iancu:

Aş vrea să punem o întrebare care cred că are implicaţii nu pentru 350 de mii, cred că pentru cei 22 de milioane de locuitori ai României, şi anume este legată de afirmaţia făcută în cursul zilei de ieri de guvernatorul Băncii Naţionale, şi întrebarea este cum anume se explică implicarea Băncii Naţionale şi asumarea acesteia prin poziţia explicită publică a guvernatorului, referitor la majorarea preţului la gaze naturale şi energie electrică, prin care guvernatorul explică faptul că este necesară şi o decizie corectă pentru a ţinti inflaţia anului 2007, fapt care, acum înţelegem, a determinat o decizie şi o afirmaţie publică, atât a preşedintelui României, cât şi a primului-ministru, ambii afirmând pe cât de cinic, pe atât de şocant, că este necesară şi că au hotărât creşterea preţurilor la gazele naturale pentru a ţinti inflaţia anului 2007.

Cu alte cuvinte, Banca Naţională ne explică faptul că este corect să ţintim inflaţia şi nu să gestionăm în mod corect economia naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Întrebarea dumneavoastră nu a fost retorică, pentru că a conţinut şi răspunsul, dar îl rog pe domnul prim-viceguvernator să răspundă.

Domnul Florin Georgescu:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

E o întrebare cu un răspuns relativ tehnic, dar mă voi strădui să-l transfer într-o zonă din aceasta foarte normală şi accesibilă, adică ceea ce s-a spus în discursul domnului guvernator al Băncii Naţionale al României a fost referitor la faptul că procesul de ţintire a inflaţiei, respectiv de a căuta să te situezi pe ţinta de inflaţie care la anul este de 4%, da, care are o variaţie de plus minus 1 punct procentual, deci ori până la 5 ori până la 3%, reclamă ca această agendă, calendarul de ajustare a preţurilor la utilităţi: gaze naturale, energie electrică, energie termică, preţurile administrate, deci care sunt ţinute de stat în mână prin reglementări periodice şi nu sunt lăsate să fluctueze liber pe piaţă, ca alimentele, îmbrăcămintea şi aşa mai departe, deocamdată, până în 2008 la sfârşitul anului, să se facă de o manieră care să nu creeze presiuni inflaţioniste prea mari la anul şi care să deturneze procesul de dezinflaţie, adică de scădere a inflaţiei de la un an la altul, ca nu cumva în anul următor curba dezinflaţiei să capete o traiectorie inversă.

S-a negociat cu Uniunea Europeană un anumit calendar de ajustare, deci de aducere a preţurilor la aceste utilităţi, compatibil cu nivelul european. A fost un calendar iniţial care îşi avea finalul la sfârşitul acestui an, şi din negocieri ulterioare s-a ajuns cu eşalonarea acestor majorări până la finele anului 2008, ceea ce e un lucru bun, mai suportabil pentru consumatorii economici şi casnici.

Trebuia să se facă o majorare la 1 ianuarie, era programată potrivit calendarului convenit, şi s-a luat decizia, datorită evaluării presiunilor inflaţioniste, că în sistemul monetar se... şi economic, în general, se manifestă încă presiuni inflaţioniste, adică există factori care conduc la împingerea în sus a indicelui de preţuri, între aceştia şi aceste preţuri la utilităţi, pentru a nu se ajunge ca anul viitor, faţă de o inflaţie în jur de 4,8- 4,7 până în 5%, cât va fi anula cesta, să ne trezim cu vreun 5 şi ceva la anul, ci cu un 4 şi ceva, a fost determinată ca oportună măsura de majorare a preţurilor la gaze începând cu 15 noiembrie, care oricum se făcea începând cu 1 ianuarie şi se făcea într-un procent mai mare.

Deci, ori faci la 1 ianuarie cu 10%, ori faci la 15 noiembrie anterior cu 8%, este practic acelaşi lucru dar, şi cu asta închei, nu periclitezi credibilitatea procesului de dezinflaţie, deci de scădere a ratei inflaţiei de la un an la altul, care mai departe nu vă mai reţin din timpul dumneavoastră foarte preţios, conduce la scăderea ratelor dobânzilor, la un mediu de afaceri mai bun, la investitori mai mulţi, care creează locuri de muncă, venituri bugetare şi posibilităţi de ridicare a standardului de viaţă.

Deci, a fost o măsură oportună, care oricum se făcea, şi s-a făcut cu costuri mai mici şi pentru populaţie, că altfel mai târziu era un procent de creştere mai mare, dar şi cu costuri mai mici pentru sau practic 0 pentru procesul dezinflaţionist, care va scădea în continuare şi ne va crea perspectiva de a atinge condiţiile pentru moneda euro, undeva în jur de anii 2012-2014.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

În primul rând, fraza sacramentală: am luat act de prezentarea raportului şi de dezbaterile care au avut loc.

Stimaţi colegi, ne apropiem de sfârşitul programului votat. În aceste condiţii, în calitate de preşedinte de şedinţă, din respect pentru invitaţii noştri care au venit şi au stat, au participat la această şedinţă până acum şi, evident, în raport şi de problematica pe care o avem, avem două rapoarte şi un vot pentru un reprezentant CNSAS, vă propun prelungirea timpului de lucru până la epuizarea ordinii de zi. Depinde de dumneavoastră cât de lungi sau scurte vor fi dezbaterile.

Dacă mai există. "..Da, domnule Hunor, vă rog. De fapt, domnule Kelemen. Iertaţi-mă

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Avem un program votat, un program aprobat pentru ziua de astăzi. De la ora 13,30 avem şi Biroul permanent, de la 15,30 vine premierul pentru prezentarea bugetului. Putem prelungi acest program, dar eu cred că nu e corect faţă de invitaţii noştri să dezbatem cele două rapoarte în faţa ".. cam jumătate, dacă suntem jumătate din numărul total de senatori şi deputaţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Plus unul, suntem jumătate plus unu.

Domnul Kelemen Hunor:

Da. Nu cred, dar se poate verifica cvorumul. Sunt două instituţii importante şi eu cred că trebuie o dezbatere serioasă, aprofundată, nu putem termina în 10 minute, într-un sfert de oră, într-o jumătate de oră, prezentarea şi dezbaterea acestor rapoarte. Deci, eu propun să inversăm puţin lucrurile, să votăm pentru reprezentantul CNSAS-ului, să dăm un vot, şi după aceea, intrăm în pauză şi cu regret reprogramăm prezentarea rapoartelor şi dezbaterea rapoartelor celor două instituţii. Eu nu sunt de acord, ca membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, să dezbatem în faţa sălii jumătate goală acele două rapoarte - SRTV şi SRR.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În aceste condiţii, este decent ca preşedintele de şedinţă să nu-şi impună propria propunere la vot prima, ci o să supun votului dumneavoastră prelungirea programului de lucru şi o modificare în ordinea de zi, în sensul ca să prelungim programul numai pentru votarea reprezentantului în CNSAS. Este propunerea domnului deputat.

Cine este pentru această propunere? Vă rog să număraţi, domnilor secretari. Este o majoritate, într-adevăr.

Vă rog să luaţi act de abţinerea mea în această problemă.

În aceste condiţii nu mai are nici un sens să pun la vot şi cea de-a doua propunere în legătură cu numirea unui reprezentant la CNSAS.

L-aş ruga pe domnul secretar al Comisiei juridice să prezinte raportul, nu înainte de a-mi cere scuze, doamnelor şi domnilor reprezentanţi a două prestigioase instituţii, pentru faptul că nu am reuşit să epuizăm dezbaterile şi aşa cum a spus colegul Kelemen Hunor, apreciaţi-o ca un semn de seriozitate şi de interes al acestor dezbateri.

La aceasta adaug şi consideraţiunea mea personală.

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Valentin Dinescu:

Raport comun. În conformitate cu art.9 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi ale art.8 din Legea nr.187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, Comisiile juridice ale celor două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de către Birourile permanente cu audierea unui candidat propus pentru ocuparea unui loc vacant în cadrul Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca poliţie politică.

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat au propus pe domnul Virgiliu Leon Ţârău pentru ocuparea locului de membru al Colegiului C.N.S.A.S., devenit vacant prin demisia domnului Dorin Dan Lazea.

Potrivit art.12 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cele două Comisii juridice s-au întâlnit în şedinţă comună la data de 24 octombrie 2006, la sediul Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.8 alin.(3) din Legea 187/1999, membrii celor două comisii au analizat documentele prezentate de Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat pentru candidatul propus, domnul Virgiliu Leo Ţârău.

În acest sens, s-au examinat următoarele documente: curriculum vitae, declaraţia pe propria răspundere potrivit căreia nu a colaborat cu organele de securitate.

În urma audierii candidatului propus, şi analizei documentaţiei prezentate, Comisiile juridice ale celor două Camere ale Parlamentului constată că domnul Virgiliu Leon Ţârău îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru ocuparea funcţiei de membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca poliţie politică, pe perioada rămasă până la expirarea mandatului.

În urma votului, s-a hotărât în unanimitate să se supună plenului Camerelor reunite candidatura domnului Virgiliu Leon Ţârău pentru numirea în funcţia de membru al Colegiului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte de comisie.

Dacă sunt comentarii. Vă rog, domnule senator.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Nu vă pun răbdarea la încercare. Am o singură întrebare. ţinând seama de faptul că până acum, actualii membrii ai CNSAS n-au fost verificaţi de nimeni dacă au colaborat sau nu cu securitatea.

Întrebarea mea este una singură: candidatul propus şi supus atenţiei noastre a fost verificat sau nu de CNSAS dacă a colaborat sau nu cu securitatea ca poliţie politică?

În cazul în care nu a fost verificat, grupul nostru parlamentar propune amânarea votului până avem dovada de la CNSAS.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Este obligaţia domnului secretar al comisiei, domnul senator Dinescu să răspundă.

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule preşedinte,

Vreau să informez plenul celor două Camere că s-a urmat aceeaşi procedură ca şi la ceilalţi membri care au fost nominalizaţi şi s-au dat declaraţii pe proprie răspundere, urmând ca, desigur, să se facă verificările de către membrii CNSAS.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Deci, procedura prevăzută de lege referitoare la declaraţie pe proprie răspundere a fost urmată.

Domnule senator, vă rog. Acesta este răspunsul.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă dau un caz edificator. O distinsă doamnă Muscă a dat o declaraţie pe proprie răspundere că nu a colaborat cu securitatea ca poliţie politică şi CNSAS-ul a ajuns la altă concluzie. N-am vrea să păţim la fel. Nu este nici o grabă. CNSAS-ul este în activitate. În mod normal, firesc şi ţinând seama de responsabilitatea noastră, cred că se impune să solicităm să fie verificat candidatul P.D.-ului.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Eu am înţeles, domnule senator. Problema dumneavoastră este că nu ar fi cazul să apreciem prin vot asupra unui membru CNSAS în curs de verificare care va avea atribuţii de a verifica pe alţii.

Supun votului Camerei şi Senatului obiecţiunea domnului Funar. Dacă pe această obiecţiune este necesar să amânăm dezbaterile şi votul până când soseşte verificarea de la CNSAS.

Vă rog. (Vociferări în partea dreaptă a sălii)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă solicit să vă purtaţi cuviincios în sala plenului.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trebuie să-l respect pe domnul senator Funar şi trebuie să-l apreciez, dar vreau să-i reamintesc că astăzi noi încălcăm nişte cutume parlamentare care funcţionează de 16 ani şi care dau credibilitate acestui Parlament şi încălcăm şi Regulamentul.

Mai mult decât atât, distinse coleg, cu tot respectul pe care vi-l port, trebuie să recunoaştem că ideea pe care dumneavoastră aţi ridicat-o azi în faţa plenului prezintă interes, noi astăzi nu putem să încălcăm decizia. Acest coleg al nostru este nominalizat conform legii în vigoare, pe procedura parlamentară, el aparţine unui coleg dintr-un partid politic şi ar fi pentru prima dată în 16 ani când noi am încerca, după ce grupurile parlamentare s-au înţeles ca cinci colegi să fie numiţi pe o anumită procedură, al şaselea de la Partidul Democrat să fie numit pe o procedură nouă pe care o iniţiem astăzi.

Cred că astăzi ar trebui să ne gândim dacă întotdeauna dezbaterile noastre trebuie să fie la fel de stufoase şi întotdeauna dacă ne pronunţăm numele trebuie să ne ridicăm de la această scenă.

Eu, în numele Grupului parlamentar social-democrat, ca secretar al Camerei, vă propun să sistăm lucrările, domnule preşedinte, pentru că dumneavoastră aveţi acest atribut, conform Regulamentului celor două Camere reunite, şi să procedăm la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Problema este simplă, doamnelor şi domnilor. În democraţie, votul decide. Votăm această propunere de amânare formulată de domnul senator Funar.

Vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Un singur lucru vroiam să-l întreb pe colegul nostru deputat, domnul Zgonea, cu toată condescendenţa, unde anume scrie în Regulament că se interzice ceea ce a cerut domnul Funar.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Domnule Olteanu, cred că un vot este mai semnificativ decât o intervenţie. Dar vă rog să poftiţi. Mai doreşte cineva?

Credeţi că intervenţia dumneavoastră e mai semnificativă decât votul? Vă rog.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Nu, intervenţia mea nu este mai semnificativă decât votul, dar intervenţia mea trebuie să facă puţin...să clarifice o problemă, sunt 11 membri în Consiliul Naţional. Trebuie să mergem cu aceeaşi unitate de măsură pentru absolut toţi.

În acelaşi timp, faptul că în momentul de faţă propunerile se fac de către formaţiuni politice, noi trebuie să respectăm textul constituţional care spune că ceea ce creăm, organismele respective, ele trebuie să meargă pe o cutumă. Eu aş vrea ca dumneavoastră să nu supuneţi la vot propunerea domnului Funar, este bine s-o înregistrăm ca o propunere de lege ferenda, ca atunci când vom mai avea asemenea situaţii, dacă va rămâne CNSAS-ul o organizaţie sau o instituţie politizată, şi să o trecem într-un proiect de act normativ şi o iniţiativă legislativă.

Dar, haideţi să procedăm pentru toţi membrii CNSAS-ului cu aceeaşi unitate de măsură.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, într-adevăr, propunerea de lege ferenda rămâne, dar pentru noi este un incident de procedură asupra căruia hotărăşte plenul.

Domnul senator, un minut numai, dacă aveţi o replică şi pe urmă sistăm discuţiile şi supunem la vot. Vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Onorat Parlament,

Am o scurtă replică pentru distinsul deputat Zgonea.

În baza Legii nr.187 din 1999, modificată prin Ordonanţa nr.16 au fost votaţi actualii membrii ai CNSAS-ului, fără să-i fi verificat nimeni. Am citit în presă, aţi citit şi dumneavoastră că unii dintre ei au colaborat, alţii mai colaborează cu serviciile interne, externe. Nu i-a verificat nimeni. Este foarte bună propunerea făcută de vicepreşedintele Senatului, domnul Doru Ioan Tărăcilă, de a se constitui o comisie parlamentară care să-i verifice pe cei de-acum.

Eu ştiam şi ştiţi şi dumneavoastră: cocorii au două aripi. Dar nu înţeleg de ce în P.S.D. aveţi două opinii diferite, una spune vicepreşedintele Senatului, alta spune domnul Zgonea. Probabil aşa e în democraţie, dar existând un CNSAS, acesta are atribuţia să-i verifice pe toţi.

Eu am fost verificat de patru ori. Poate voi fi verificat şi a cincea oară. De ce vă opuneţi să fie verificat un om care vă va verifica şi pe dumneavoastră?

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului senator Funar de amânare a votului asupra propunerii de numire până la verificarea de către CNSAS a activităţii candidatului propus.

Cine este pentru această amânare? Vă rog. Vă rog să număraţi. Domnul secretar Zgonea, aţi avut un punct de vedere, dar număraţi. 15 voturi.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri? 4 abţineri.

15 plus votul meu, 16 voturi pentru. Restul împotrivă. Propunerea a fost respinsă.

Vă rog, domnule secretar.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am dorit să dau dreptul la replică după exprimarea votului, tocmai pentru ca nu cumva să credeţi că vreau să continue aceste dezbateri.

Eu cred că toţi care venim în acest Parlament al României trebuie să respectăm legea. Orice iniţiativă pe care o avem şi nu este în textul legii, statul ne dă voie, prin mandatul pe care-l avem, să iniţiem un amendament la textul legii. Orice alt punct de vedere, orice altă idee, orice năstrujnicie care ne trece nouă prin cap, într-o dimineaţă sau într-o noapte, nu putem s-o transformăm într-un text de lege.

Mi-ar face plăcere şi sunt de acord cu ceea ce a spus distinsul meu coleg şi distinsa mea colegă, că în primul rând cei care sunt acolo, trebuie verificaţi de CNSAS. Dar dacă textul n-a fost bine făcut, probabil că este şi vina noastră şi ar trebui să gândim şi să-l modificăm cât de repede putem.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumim.

Cred că putem trece la procedurile de vot. (Vociferări din partea deputaţilor aflaţi la Putere)

Vă rog, domnule senator. Pe procedură, conform regulamentului, aveţi două minute.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat Parlament,

Nu voi valorifica cele două minute, pentru că dumneavoastră, majoritatea, nu doriţi să fie verificat un om care intră în CNSAS şi care s-ar putea să fie şi el o Muscă mai mare, Grupurile parlamentare P.R.M. se retrag de la vot în semn de protest.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am luat act de această situaţie. Calitatea mea de preşedinte de şedinţă nu-mi permite să mă alătur acţiunii grupului, dar nu voi vota.

În consecinţă, în aceste condiţii, contestă cineva cvorumul? Nu.

Sunt obligat să vă aduc la cunoştinţă că, potrivit art.8 alin.(6) din Legea nr.187/1999, votul pentru numirea membrilor Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se exprimă prin apel nominal. Numirea se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, conform art.38 alin.(7) din Regulamentul şedinţelor comune.

În legătură cu exprimarea votului, vă reamintesc următoarele, de fapt, vă citesc următoarele: "În conformitate cu prevederile art.35 din Regulamentul şedinţelor comune, votarea prin apel nominal se face în modul următor: la citirea numelui şi prenumelui, fiecare deputat şi senator răspunde pentru sau contra".

În aceste condiţii, dau cuvântul domnilor secretari pentru efectuarea apelului nominal, în ordinea pe care şi-au ales-o.

Repet, faţă de atitudinea grupului din care fac parte, eu nu voi participa la vot.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

- Adomnicăi Mirela Elena - Pentru
- Adomniţei Cristian Mihai - Pentru
- Albu Gheorghe - Pentru
- Almăjanu Marin - Pentru
- Almăşan Liviu - Absent
- Amarie Constantin - Pentru
- Amet Aledin - Pentru
- Anastase Roberta Alma - Euroobservator
- Andea Petru - Pentru
- Andon Sergiu - Pentru
- Andreica Romică - Pentru
- Andronescu Ecaterina - Pentru
- Antal Árpád-András - Pentru
- Antal István - Absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - Absent
- Apostolache Mihai Cristian - Pentru
- Ardelean Cornelia - Pentru
- Asztalos Ferenc - Pentru
- Avram Dumitru - Nu votează
- Baban Ştefan - Nu votează
- Bara Nicolae - Absent
- Barbu Gheorghe - Guvern
- Bardan Cornel Ştefan - Pentru
- Bădălău Niculae - Pentru
- Băeşu George - Pentru
- Bănicioiu Nicolae - Pentru
- Bărbuleţiu Tiberiu - Euroobservator
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - Absent
- Becşenescu Dumitru - Euroobservator
- Bejinariu Eugen - Pentru
- Bentu Dumitru - Pentru
- Bivolaru Ioan - Pentru
- Bîrsan Iulian-Gabriel - Pentru
- Boagiu Anca-Daniela Guvern
- Bobeanu Răzvan-Petrică - Pentru
- Boeriu Valeriu-Victor - Absent
- Bolcaş Lucian Augustin - Nu votează
- Bonis Istvan - Pentru
- Borbély László Guvern
- Boureanu Cristian Alexandru - Pentru
- Brânză William Gabriel - Pentru
- Brînzan Ovidiu - Pentru
- Bruchental-Pop Ionela - Pentru
- Buciu Angela - Nu votează
- Buciuta Ştefan - Pentru
- Buda Daniel - Pentru
- Buda Ioan - Pentru
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - Pentru
- Buruiană Aprodu Daniela - Nu votează
- Buşoi Cristian Silviu - Pentru
- Buzatu Dan Horaţiu - Pentru
- Buzea Cristian Valeriu - Nu votează
- Calimente Mihăiţă - Pentru
- Canacheu Costică - Pentru
- Cantaragiu Bogdan - Pentru
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - Pentru
- Călian Petru - Pentru
- Călin Ion - Pentru
- Câmpanu Liviu - Pentru
- Chiper Gheorghe - Pentru
- Chiş Filonaş - Pentru
- Cindrea Ioan - Pentru
- Ciocâlteu Alexandru - Absent
- Ciontu Corneliu - Pentru
- Ciopraga Mircea - Pentru
- Ciucă Liviu Bogdan - Absent
- Cliveti Minodora - Delegaţie
- Cocrea Olguţa - Pentru
- Codîrlă Liviu - Nu votează
- Constantinescu Anca - Pentru
- Constantinescu Viorel - Pentru
- Corlăţean Titus - Euroobservator
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - Euroobservator
- Crăciunescu Grigore - Absent
- Creţu Gabriela - Euroobservator
- Cutean Vasile Emilian - Pentru
- Dan Iosif - Pentru
- Diaconescu Marin - Nu votează
- Diaconescu Renică - Absent
- Dida Corneliu Ioan - Pentru
- Dobre Traian - Pentru
- Dorneanu Valer - Pentru
- Dragomir Dumitru - Nu votează
- Dragomir Gheorghe - Pentru
- Drăguş Radu-Cătălin - Absent
- Dreţcanu Doina Micşunica - Pentru
- Dumitrescu Cristian Sorin - Euroobservator
- Dumitrescu Liana - Absentă
- Dumitrescu Zamfir - Absent
- Dumitriu Dragoş Petre - Nu votează
- Dumitriu Mihai - Pentru
- Dumitru Ion - Pentru
- Duşa Mircea - Pentru
- Duţu Stelian - Pentru
- Erdei-Dolóczki István - Pentru
- Eserghep Gelil - Absent
- Faina Constantin - Pentru
- Fârşirotu Vladimir Mircea - Nu votează
- Fenechiu Relu - Pentru
- Firczak Gheorghe - Pentru
- Florea Damian - Pentru
- Fotopolos Sotiris - Absent
- Frâncu Emilian Valentin - Pentru
- Furo Iuliu Ioan - Nu votează
- Gabor Gheorghe - Pentru
- Ganţ Ovidiu Victor - Euroobservator
- Găleteanu Monalisa - Pentru
- Georgescu Filip - Absent
- Gerea Andrei Dominic - Absent
- Gheorghe Valeriu - Pentru
- Gheorghiof Titu Nicolae - Pentru
- Ghiorghioni Ionesie - Pentru
- Ghişe Ioan - Pentru
- Giurgiu Mircia - Pentru
- Glăvan Ştefan - Pentru
- Godja Petru - Absent
- Gonţea Ion - Pentru
- Grigore Dan - Absent
- Grosaru Mircea - Pentru
- Gubandru Aurel - Pentru
- Guşă Cozmin Horea - Absent
- Gvozdenovici Slavomir - Pentru
- Hanganu Romeo Octavian - Absent
- Helivig Eduard Raul - Delegaţie
- Hoban Ioan - Absent
- Hogea Vlad Gabriel - Euroobservator
- Hoinaru Marian - Absent
- Hrebenciuc Viorel - Pentru
- Iacob Ridzi Monica Maria - Euroobservator
- Iancu Iulian - Pentru
- Ibram Iusein - Pentru
- Ifrim Mircea - Nu votează
- Igaş Traian Constantin - Pentru
- Ignat Miron - Pentru
- Iliescu Valentin Adrian - Pentru
- Ionescu Daniel - Pentru
- Iordache Florin - Pentru
- Iordache Graţiela Denisa - Pentru
- Iriza Marius - Nu votează
- Iustian Mircea Teodor - Absent
- Jipa Florina Ruxandra - Nu votează
- Kelemen Attila Béla Ladislau - Euroobservator
- Kelemen Hunor - Pentru
- Kerekes Károly - Pentru
- Király Andrei-Gheorghe - Pentru
- Kónya-Hamar Sándor - Euroobservator
- Kovacs Attila - Pentru
- Lakatos Petru - Pentru
- Lambrino Radu - Absent
- Lari-Iorga Leonida - Absentă
- Lificiu Petru - Pentru
- Liga Dănuţ - Pentru
- Longher Ghervazen - Pentru
- Luchian Ion - Absent
- Macaleţi Costică - Pentru
- Magheru Paul - Nu votează
- Man Mircea - Pentru
- Manda Iulian Claudiu - Pentru
- Manolescu Oana - Absentă
- Manta Pantelimon - Pentru
- Marian Dan Mihai - Absent
- Marin Constantin - Pentru
- Marinescu Marian-Jean - Euroobservator
- Martin Eduard-Stelian - Absent
- Márton Árpád-Francisc - Pentru
- Máté András-Levente - Pentru
- Matei Cătălin Lucian - Pentru
- Mazăre Alexandru - Pentru
- Mătuşa Tudor - Nu votează
- Mălaimare Mihai Adrian - Pentru
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - Pentru
- Mănescu Rareş Şerban - Absent
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - Nu votează
- Meir Nati - Absent
- Merce Ilie - Nu votează
- Merka Adrian-Miroslav - Pentru
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalache Sorin Dan - Euroobservator
- Mihei Andrian-Sirojea - Pentru
- Mircea Costache - Nu votează
- Mircovici Niculae - Absent
- Mironescu Laurenţiu - Pentru
- Miroşeanu Liviu Alexandru - Pentru
- Mitrea Manuela - Pentru
- Mitrea Miron Tudor - Pentru
- Miuţescu Gheorghe Adrian - Pentru
- Mînzînă Ion - Nu votează
- Mocanu Alexandru - Pentru
- Mocanu Vasile - Pentru
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - Pentru
- Mocioalcă Ion - Pentru
- Mohora Tudor - Pentru
- Moisoiu Adrian - Nu votează
- Moldovan Emil Radu - Delegaţie
- Momanu Corneliu - Pentru
- Motreanu Dan Ştefan - Pentru
- Movilă Petru - Pentru
- Munteanu Ioan - Pentru
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - Absent
- Nassar Rodica - Pentru
- Năstase Adrian - Absent
- Nechita Aurel - Pentru
- Nedelcu Gabriela - Pentru
- Nica Dan - Pentru
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen Guvern
- Nicolicea Eugen - Pentru
- Nicula Vasile Cosmin - Pentru
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Absent
- Nistoran Dorin-Liviu - Absent
- Niţă Constantin - Pentru
- Niţulescu Teodor - Absent
- Nosa Iuliu - Pentru
- Oancea Viorel - Pentru
- Olarean Aurel - Pentru
- Oltean Ioan - Pentru
- Olteanu Bogdan - Pentru
- Oprea Gabriel - Pentru
- Ovidenie Costel - Pentru
- Palăr Ionel - Delegaţie
- Pambuccian Varujan - Pentru
- Pardău Dumitru - Pentru
- Pascu Bogdan - Absent
- Paşcu Ioan Mircea - Euroobservator
- Pavelescu Aurelian - Absent
- Paveliu Marian Sorin - Absent
- Păun Nicolae - Absent
- Petrea Constantin - Pentru
- Plumb Rovana - Pentru
- Podgorean Radu - Euroobservator
- Ponta Victor-Viorel - Pentru
- Pop Claudiu Adrian - Pentru
- Popa Cornel - Absent
- Popa Daniela - Delegaţie
- Popa Nicolae - Pentru
- Popeangă Petre - Euroobservator
- Popescu Dan Ioan - Absent
- Popescu Florin Aurelian - Pentru
- Popescu Ionica Constanţa - Absentă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Guvern
- Popp Cosmin Gabriel - Pentru
- Preda Cezar Florin - Delegaţie
- Preda Ion - Absent
- Pruteanu Vasile - Pentru
- Puchianu Ioan Dumitru - Pentru
- Pupeză Viorel - Pentru
- Purceld Octavian-Mircea - Nu votează
- Puşcaş Vasile - Delegaţie
- Puşcă Mircea Valer - Pentru
- Puzdrea Dumitru - Pentru
- Racoceanu Viorel - Absent
- Radan Mihai - Absent
- Raicu Romeo Marius - Delegaţie
- Rădulescu Cristian - Pentru
- Rogin Marius - Pentru
- Romanescu Marcel Laurenţiu - Pentru
- Rus Ioan Aurel - Nu votează
- Rusu Mihaela Adriana - Pentru
- Ruşanu Dan Radu - Pentru
- Sanda Victor - Pentru
- Sandu-Capră Mihai - Pentru
- Sandu Gabriel - Absent
- Sasu Ion - Pentru
- Săniuţă Marian Florin - Pentru
- Săpunaru Nini - Pentru
- Sârb Gheorghe - Pentru
- Sârbu Daciana Octavia - Euroobservator
- Sârbu Marian - Absent
- Sârbu Mugurel Liviu - Absent
- Scutaru Adrian George - Pentru
- Semcu Adrian Emanuil - Pentru
- Seres Dénes - Pentru
- Severin Adrian - Euroobservator
- Silaghi Ovidiu Ioan - Euroobservator
- Sireţeanu Mihail - Pentru
- Sóki Béla - Pentru
- Soporan Vasile Filip - Pentru
- Stan Ioan - Pentru
- Stan Ion - Pentru
- Stanciu Anghel - Pentru
- Stativă Irinel Ioan - Pentru
- Stănescu Cristian - Nu votează
- Stănescu Mircea - Absent
- Stănişoară Mihai - Pentru
- Stoica Ion - Pentru
- Străchinaru Petre - Pentru
- Strungă Emil - Absent
- Székely Levente Csaba - Pentru
- Ştirbeţ Cornel - Pentru
- Ştirbu Monica-Mihaela - Pentru
- Ştireanu Octavian - Absent
- Ştiucă Alecsandru - Absent
- Tabără Valeriu - Pentru
- Tamás Sándor - Absent
- Tămagă Constantin - Pentru
- Tănăsescu Mihai Nicolae - Pentru
- Tărniceru Petru - Pentru
- Teodorescu George Alin - Absent
- Timar Liviu - Pentru
- Timiş Ioan - Pentru
- Todoran Pavel - Pentru
- Toma Florentina Marilena - Pentru
- Toma Horia-Victor - Pentru
- Toró Tiberiu - Pentru
- Tudor Constantin - Absent
- Tudor Marcu - Delegaţie
- Tudose Mihai - Pentru
- Turcan Raluca - Absentă
- Ţundrea Ioan - Absent
- Uioreanu Horea Dorin - Pentru
- Ujeniuc Dragoş - Pentru
- Ungureanu Petre - Absent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - Pentru
- Ursărescu Dorinel - Pentru
- Vainer Aurel - Absent
- Varga Attila - Pentru
- Vasile Aurelia - Pentru
- Vasilescu Lia Olguţa - Nu votează
- Vălean Adina Ioana - Euroobservator
- Văsioiu Horia - Pentru
- Vâlcov-Şandru Marcela Lavinia - Absentă
- Vlase Petru Gabriel - Pentru
- Vlădoiu Aurel - Pentru
- Voicu Cătălin - Pentru
- Voicu Mihai Alexandru - Guvern
- Voinea Florea - Pentru
- Zaharia Claudius Mihail - Pentru
- Zamfir Gabriel Sorin - Absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - Nu votează
- Zegrean Augustin - Pentru
- Zgonea Valeriu Ştefan - Pentru

Domnule preşedinte, am rugămintea să mai citesc încă o dată lista.

- Anastase Roberta Alma - Euroobservator
- Antal István - Pentru
- Antonescu George Crin Laurenţiu - Absent
- Bărbuleţiu Tiberiu - Euroobservator
- Becsek-Garda Dezso-Kalman - Absent
- Becşenescu Dumitru - Euroobservator
- Boagiu Anca-Daniela - Guvern
- Boeriu Valeriu-Victor - Absent
- Borbely Laszlo - Guvern
- Ciocâlteu Alexandru - Pentru
- Ciucă Liviu Bogdan - Absent
- Cliveti Minodora - Delegaţie
- Corlăţean Titus - Euroobservator
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - Euroobservator
- Crăciunescu Grigore - Pentru
- Creţu Gabriela - Euroobservator
- Diaconescu Renică - Absent
- Drăguş Radu-Cătălin - Pentru
- Dumitrescu Cristian Sorin - Euroobservator
- Dumitrescu Liana - Pentru
- Eserghep Gelil - Nu votează
- Fotopolos Sotiris - Absent
- Ganţ Ovidiu Victor - Euroobservator
- Georgescu Filip - Absent
- Gerea Andrei Dominic - Pentru
- Godja Petru - Absent
- Grigore Dan - Absent
- Guşă Cozmin Horea - Absent
- Hanganu Romeo Octavian - Absent
- Hellvig Eduard Raul - Delegaţie
- Hoban Ioan - Absent
- Hogea Vlad Gabriel - Euroobservator
- Hoinaru Marian - Absent
- Iacob-Ridzi Monica-Maria - Euroobservator
- Iancu Iulian - Pentru
- Kelemen Attila Bela Ladislau - Euroobservator
- Kónya-Hamar Sandor - Euroobservator
- Lambrino Radu - Absent
- Luchian Ion - Pentru
- Manolescu Oana - Pentru
- Marian Dan Mihai - Absent
- Marinescu Marian-Jean - Euroobservator
- Martin Eduard-Stelian - Absent
- Mănescu Rareş Şerban - Pentru
- Meir Nati - Absent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalache Sorin Dan - Euroobservator
- Mircovici Niculae - Absent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - Absent
- Năstase Adrian - Absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Guvern
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Absent
- Nistoran Dorin-Liviu - Absent
- Niţulescu Teodor - Absent
- Palăr Ionel - Delegaţie
- Pascu Bogdan - Absent
- Paşcu Ioan Mircea - Euroobservator
- Pavelescu Aurelian - Absent
- Paveliu Marian Sorin - Absent
- Păun Nicolae - Pentru
- Podgorean Radu - Euroobservator
- Popa Cornel - Absent
- Popa Daniela - Delegaţie
- Popescu Dan Ioan - Absent
- Popescu Ionica Constanţa - Absentă
- Popescu-Tăriceanu Călin - Guvern
- Preda Ion - Absent
- Puşcaş Vasile - Delegaţie
- Racoceanu Viorel - Pentru
- Radan Mihai - Absent
- Raicu Romeo Marius - Delegaţie
- Sandu Gabriel - Absent
- Sârbu Daciana Octavia - Euroobservator
- Sârbu Marian - Absent
- Sârbu Mugurel Liviu - Absent
- Severin Adrian - Euroobservator
- Silaghi Ovidiu Ioan - Euroobservator
- Stănescu Mircea - Absent
- Strungă Emil - Absent
- Ştireanu Octavian - Absent
- Ştiucă Alecsandru - Absent
- Tamás Sándor - Absent
- Teodorescu George Alin - Absent
- Tudor Constantin - Absent
- Turcan Raluca - Absentă
- Ţundrea Ioan - Absent
- Ungureanu Petre - Absent
- Vainer Aurel - Absent
- Vălean Adina Ioana - Euroobservator
- Vâlcov-Şandru Marcela Lavinia - Absentă
- Voicu Mihai Alexandru - Guvern
- Zamfir Gabriel Sorin - Absent

(Domnii deputaţi care au intrat în sală după terminarea apelului nominal, şi-au înregistrat prezenţa la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Pentru Senat:

- Antonie Ştefan - Mihail - Delegaţie
- Apostol Neculai - Pentru
- Arcaş Viorel - Pentru
- Ardelean Aurel - Nu votează
- Arion Viorel - Pentru
- Athanasiu Alexandru - Euroobservator
- Basgan Ion - Absent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeş Marin - Absent
- Cazacu Cornelia - Absentă
- Câmpeanu Radu - Anton - Pentru
- Cârlan Dan - Pentru
- Chelaru Ioan - Absent
- Cinteză Mircea - Absent
- Ciornei Silvia - Euroobservator
- Cioroianu Adrian - Euroobservator
- Cismaru Ivan - Delegaţie
- Copos Gheorghe - Absent
- Corodan Ioan - Nu votează
- Cozmâncă Octav - Absent
- Creţu Corina - Euroobservator
- Creţu Ovidiu Teodor - Absent
- Cucuian Cristian - Absent
- Cutaş George Sabin - Absent
- Daea Petre - Absent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - Pentru
- Diaconescu Cristian - Delegaţie
- Dina Carol - Nu votează
- Dinescu Valentin - Nu votează
- Dîncu Vasile - Euroobservator
- Duca Viorel Senior - Euroobservator
- Dumitrescu Ion Mihai - Pentru
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - Nu votează
- Dumitru Constantin - Absent
- Eckstein Kovacs Peter - Delegaţie
- Fekete Szabó Andras Levente - Pentru
- Filipescu Teodor - Absent
- Florescu Ion - Pentru
- Flutur Gheorghe - Guvern
- Frunda György - Absent
- Funar Gheorghe - Nu votează
- Găucan Constantin - Nu votează
- Geoană Mircea Dan - Absent
- Georgescu Radu Cristian - Absent
- Gheorghe Constantin - Absent
- Haşotti Puiu - Pentru
- Ilaşcu Ilie - Delegaţie
- Iliescu Ion - Pentru
- Iluşcă Daniel - Delegaţie
- Ion Vasile - Absent
- Iorga Nicolae - Delegaţie
- Iorgovan Antonie - Absent
- Ioţcu Nicolae Petru - Pentru
- Ivănescu Paula Maria - Absent
- Jurcan Dorel - Absent
- Loghin Irina - Nu votează
- Lupoi Mihail - Delegaţie
- Mardare Radu Cătălin - Absent
- Marinescu Marius - Pentru
- Markó Bela - Guvern
- Meleşcanu Teodor Viorel - Pentru
- Mereuţă Mircea - Delegaţie
- Mihăescu Eugen - Euroobservator
- Mihăilescu Petru Şerban - Pentru
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - Nu votează
- Moraru Ion - Absent
- Morţun Alexandru Ioan - Euroobservator
- Neagoe Otilian - Delegaţie
- Neagu Nicolae - Pentru
- Nemeth Csaba - Pentru
- Nicolae Şerban - Absent
- Nicolai Norica - Delegaţie
- Novolan Traian - Absent
- Onaca Dorel-Constantin - Absent
- Oprea Mario-Ovidiu - Pentru
- Oprescu Sorin Mircea - Absent
- Pascu Corneliu - Absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - Pentru
- Păunescu Adrian - Absent
- Pereş Alexandru - Pentru
- Pete Ştefan - Delegaţie
- Petre Maria - Euroobservator
- Petrescu Ilie - Nu votează
- Popa Aron Dan - Pentru
- Popa Dan Gabriel - Pentru
- Popa Nicolae-Vlad - Euroobservator
- Popescu Dan Mircea - Pentru
- Popescu Ionel - Absent
- Popescu Irinel - Delegaţie
- Popescu Mihail - Pentru
- Prodan Tiberiu Aurelian - Pentru
- Puskás Valentin Zoltán - Pentru
- Rădoi Ion - Delegaţie
- Rădoi Ovidiu - Absent
- Rădulescu Cristache - Absent
- Roibu Aristide - Pentru
- Sabău Dan - Delegaţie
- Sârbu Ilie - Pentru
- Silistru Doina - Pentru
- Simionescu Aurel Gabriel - Pentru
- Sogor Csaba - Delegaţie
- Solcanu Ion - Absent
- Stan Petru - Nu votează
- Stănoiu Mihaela Rodica - Absent
- Stoica Ilie - Pentru
- Strătilă Şerban-Cezar - Pentru
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karoly Ferenc - Absent
- Şerbănescu Verginia - Absent
- Şerbu Gheorghe Vergil - Absent
- Şereş Ioan-Codruţ - Guvern
- Ştefan Viorel - Delegaţie
- Şter Sever - Pentru
- Talpeş Ioan - Delegaţie
- Tănăsescu Claudiu - Nu votează
- Tărăcilă Doru Ioan - Absent
- Terinte Radu - Pentru
- Theodorescu Emil Răzvan - Pentru
- Tîlvăr Angel - Absent
- Toma Ion - Delegaţie
- Tomoioagă Liliana - Pentru
- Tudor Corneliu Vadim - Nu votează
- Ţâbuleac Mihai - Pentru
- Ţicău Adriana Silvia - Euroobservator
- Ţîrle Radu - Euroobservator
- Ungheanu Mihai - Nu votează
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - Absent
- Vasilescu Gavrilă - Pentru
- Văcăroiu Nicolae - Delegaţie
- Vărgău Ion - Absent
- Vedinaş Verginia - Delegaţie
- Verestóy Attila - Delegaţie
- Voiculescu Dan - Pentru
- Vosganian Varujan - Absent
- Vraciu Jan - Pentru
- Onaca Dorel-Constantin - Pentru

Mulţumesc.

(Domnii senatori care au intrat în sală după terminarea apelului nominal, şi-au înregistrat prezenţa la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar, vă rog să centralizaţi rezultatele votului.

Până la numărarea votului, conform Regulamentului, art.15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretariatul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 46/2006 cu privire la retificarea bugetului de stat pe anul 2006, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006, Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

Aşteptăm rezultatele votului. Domnule Popescu, rezultatele votului de la Camera Deputaţilor.

Voturi pentru, valabil exprimate: 244.

Voturi anulate: nu există.

Voturi împotrivă: nu există.

Ceilalţi senatori şi deputaţi nu au fost prezenţi.

Întrucât s-a votat în cvorum legal şi s-a întrunit majoritatea prevăzută de lege a celor prezenţi, îl declarăm pe candidatul propus drept membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Îl rog pe domnul Ţârău Virgiliu să depună jurământul.

Domnul Virgiliu Leon Ţârău:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Eu, Ţârău Virgiliu Leon, membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, jur să respect Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să-mi îndeplinesc cu conştiinciozitate, onoare şi fără părtinire îndatoririle ce-mi revin în calitate de membru al Colegiului Consiliului.

Jur să păstrez secretul informaţiilor care privesc siguranţa naţională, atât pe perioada exercitării mandatului, cât şi după încetarea acestuia.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Sunteţi membru cu drepturi depline al acestui consiliu. Parlamentul va veghea asupra activităţii dumneavoastră.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi dimineaţă a plenului celor două Camere.

Pauză între orele 14,10 - 15,45

(A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ilie Sârbu, secretar al Senatului, şi Ioan Munteanu, secretar al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Potrivit ordinii de zi şi programului de lucru aprobate, urmează să începem dezbaterile asupra Proiectului Legii bugetului de stat şi Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale pe anul 2007.

Pentru dezbaterea generală, Birourile permanente ale celor două Camere propun următoarele: Guvernului să i se rezerve 60 de minute, pe care să le utilizeze la începutul şi la încheierea dezbaterilor generale; grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, împreună, să li se aloce timpul corespunzător numărului iniţial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar; deputaţii şi senatorii care nu fac parte din grupuri parlamentare, să aibă la dispoziţie, de asemenea, câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceşti parlamentari sau grupurilor parlamentare.

Potrivit acestei repartizări a timpului de dezbatere, grupurile parlamentare, deputaţii şi senatorii deveniţi independenţi au la dispoziţie timp maxim pentru pentru participarea la dezbateri, după cum urmează: Grupurile parlamentare ale PNL şi PD din Camera Deputaţilor şi Grupul parlamentar al Alianţei D.A. PNL-PD din Senat - 54 de minute; Grupurile parlamentare ale PSD - 53 de minute; Grupurile parlamentare ale PRM - 23 de minute; Grupurile parlamentare ale UDMR - 11 minute; Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator - 10 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor - 6 minute; deputaţii şi senatorii fără apartenenţă la grupurile parlamentare - 7 minute.

Sunt comentarii la aceaste propuneri ale Birourilor permanente reunite? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Supun, atunci, votului dumneavoastră aceaste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, s-au adoptat aceste propuneri.

Pentru prezentarea Proiectului Legii bugetului de stat şi a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, invit la tribună pe domnul prim-ministru, Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Anton Constantin Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule vicepreşedinte al Senatului,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În orice democraţie, dezbaterea şi votarea bugetului în parlament generează una din cele mai importante şi de substanţă discuţii politice. Îmi doresc ca şi proiectul de buget pe care Guvernul îl aduce în faţa dumneavoastră să aibă acelaşi rezultat.

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2007şi Proiectul Legii bugetelor asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 pe care vi le propun astăzi spre adoptare sunt expresia cea mai concretă a politicilor pe care le implementează Guvernul pentru a-şi îndeplini angajamentele asumate la învestitură. Filosofia noastră este să stimulăm economia, ca sursă de bunăstare şi de bani, şi să avem încredere în români, în inteligenţa lor şi în forţa lor de muncă.

Poate că unii se aşteaptă să vin la această tribună ca un fel de contabil şi să vă prezint o înşiruire de cifre seci. Daţi-mi voie să vă spun că nu aceasta este intenţia mea. Intenţia este de a vă exprima, prin prezentarea bugetului, viziunea politică ce sintetizează cei aproape doi ani de politici guvernamentale şi de reforme. Stabilim prin proiectul de buget obiective tangibile şi dăm direcţia de dezvoltare pentru următoarea jumătate de mandat.

Alţii par să fie lăsaţi asurziţi de zgomotul săbiilor de pe scena politică. Îi invit să revină la realitate, cu o lectură a bugetului pe 2007. Vor vedea că dincolo de declaraţiile asurzitoare ale celor orbiţi de ambiţii personale, la nivelul societăţii, al vieţii reale a cetăţenilor, am reuşit să descătuşăm energiile care duc la dezvoltarea şi modernizarea României.

Mai sunt unii obişnuiţi din trecut ca bugetul să fie o improvizaţie. Şi aceştia se înşeală. Avem o abordare coerentă, plecând de la o realitate politico-economică incontestabilă: la 1 ianuarie 2007, România va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, datorită reformelor pe care le-am aplicat.

Alţii mai visează la bugete croite pentru clientela politică. Am o veste proastă pentru ei. Am scos din uz acest model. Am schimbat radical filosofia bugetară. Am propus, pentru al doilea an consecutiv, un buget responsabil, bazat pe priorităţi şi pe proiecte de dezvoltare a României.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am arătat până acum ce nu este proiectul de buget pe 2007 şi, acum, haideţi să vedem ce este. Dacă m-ar întreba cineva care sunt cele trei lucruri care definesc acest buget, răspunsul meu este următorul: în primul rând, este cel mai elocvent şi obiectiv bilanţ al primei jumătăţi de mandat al Guvernului pe care îl conduc, iar bilanţul este evident unul pozitiv; în al doilea rând, este busola pentru dezvoltarea României în perioada imediat următoare - identifică obiectivele, le prioritizează şi asigură resursele pentru îndeplinirea lor; în al treilea, dar nu în ultimul rând, este un buget pentru cetăţeanul român, considerat ca cetăţean european, este un buget pentru o Românie europeană. Am să detaliez în continuare proiectul de buget din perspectiva acestor trei definiţii.

Un obiectiv fundamental pe care ni l-am asumat chiar în această sală, prin programul de guvernare, a fost reconstrucţia bunăstării. În viziunea noastră, bunăstarea se obţine prin muncă. De aceea, am promis să facem reforme care să încurajeze investiţiile private, crearea de locuri de muncă şi politici salariale corelate cu productivitatea. Indicatorii economici actuali şi perspectiva economică pe 2007, pe care se fundamentează proiectul de buget, dovedesc că ne-am onorat angajamentele.

Punctul nodal al reformei noastre economice a fost cota unică de 16%, cuplată cu lupta împotriva corupţiei şi cu eliminarea înlesnirilor, a eşalonărilor, a anulărilor de datorii, care permiteau amestecul abuziv al politicului în economie. Mulţi s-au lansat în discursuri populiste împotriva cotei unice, dar evoluţiile din economie le-au contrazis predicţiile sumbre.

Rezultatele se văd: am reuşit să creştem veniturile la buget cu 17,7% în 2005, faţă de 2004, şi cu 22,4% pe primele trei trimeste ale anului acesta, faţă de anul precedent; investiţiile străine au atins un volum record, de 5,2 miliarde de euro în 2005, tinzând către 8 miliarde de euro în 2006; veniturile nete ale salariaţilor au crescut, în 2005, cu 23%, datorită cotei unice; tendinţa continuă şi în 2006, când salariul mediu brut pe economie este estimat să crească cu 16%, faţă de anul trecut.

În 2006, am reuşit să avem una dintre cele mai scăzute rate ale şomajului din Europa - 5%, am reuşit să întărim capitalul privat, a crescut profitabilitatea pentru toate categoriile de întreprinderi. Ponderea întreprinderilor mici şi mijlocii în valoarea adăugată a sporit semnificativ, în 2005, comparativ cu 2004, iar numărul acestora a crescut de la 164.000 la 210.000, anul trecut.

În anul 2006, este foarte posibil să avem o creştere a produsului intern brut care să depăşească 7%, având astfel una din cele mai înalte cote de creştere a produsului intern brut din Europa.

Creşterea economică este, de asemenea, sănătoasă şi sustenabilă pe termen lung, fiind evidentă creşterea productivităţii muncii.

Guvernul pe care îl conduc a dovedit că poate să gestioneze prin eforturi proprii, fără asistenţă externă, economia ţării, asigurând atât o creştere economică sănătoasă, cât şi respectarea echilibrelor macroeconomice. Multe instituţii internaţionale specializate ne-au recunoscut meritele, atât experţii Fondului Monetar Internaţional, cât şi agenţiile de rating ne-au îmbunătăţit constant calificativele.

Mai mult, raportul din acest an al Băncii Mondiale, denumit: "Doing business in 2007", a pus România pe primul loc în Europa, la reforme destinate îmbunătăţirii mediului de afaceri.

Pornind de la aceste performanţe reale ale economiei româneşti, am prognozat evoluţiile macroeconomice pentru anul 2007. Pentru anul viitor, anticipăm o creştere economică de 6,4%.

Considerăm că tendinţa de dezvoltare a sectorului privat va continua, ceea ce înseamnă investiţii mai mari şi locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite. Inflaţia, de asemenea, va continua să scadă.

Obiectivul nostru este ca, împreună cu Banca Naţională, să diminuăm inflaţia până la 4% în 2007, sporind astfel puterea de cumpărare a populaţiei. Deficitul bugetar va fi de 2,8%, ceea ce ne va permite să finanţăm investiţii majore.

Cota unică, reformele, mai buna colectare a veniturilor la buget, eliminarea înlesnirilor de care am vorbit ne-au permis să asigurăm pentru anul 2007 cel mai ridicat nivel de venituri din ultimii ani, şi anume, 35,2% din produsul intern brut, comparativ cu aproximativ 29 şi ceva la sută, anul acesta. Este un nivel ce corespunde bugetelor din ţările europene. Este cu aproape 20% mai mult decât ponderea veniturilor bugetare în p.i.b., corespunzătoare anului 2004. În bani, aceasta înseamnă că veniturile pe 2007 se ridică la 38,1 miliarde de euro, adică, mai mult decât dublu decât în 2004, când acestea au reprezentat numai 18,3 miliarde de euro.

În concluzie, proiectul de buget pe 2007 demonstrează că Guvernul şi-a onorat până acum angajamentele din programul de guvernare. Am făcut reforme, unele radicale, dar nu am dat greş. Chiar dacă mai avem de recuperat distanţa faţă de celelalte ţări europene, ne-am pus în mişcare cu viteză sporită şi cu motorul turat la maxim.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Poate unii dintre dumneavoastră se întreabă în ce direcţie merge România, cu economia relansată? Ce facem cu resursele suplimentare pe care le avem la dispoziţie? Întrebarea este legitimă, iar busola ne arată în ce direcţie mergem. dacă ne uităm în bugetul pe 2007, pe care vi-l propun spre adoptare, ştim ce avem de făcut, iar prin votul dumneavoastră la proiectul de buget ne daţi şi girul Parlamentului pentru a ne apuca de treabă. Continuăm investiţiile şi programele în domeniile strategice: infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură şi dezvoltare rurală. Prioritatea este să investim în aceste domenii şi să continuăm reformele structurale, conform programului de guvernare.

De aceea, am planificat cel mai mare buget pentru investiţii alocat după 1990. În anul 2007, România va avea astfel cu 8,2 miliarde de euro mai mult decât în 2006 şi cu 22,2 miliarde de euro mai mult decât în 2004, pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin programul de guvernare. Aceşti bani nu vor fi cheltuiţi, ci investiţi, ceea ce ne va permite să asigurăm sustenabilitatea creşterii pe termen mediu, în condiţii de echilibru macroeconomic.

Guvernul a demarat, din acest an, cel mai amplu program de investiţii în educaţie derulat vreodată în România. Continuăm programul în 2007, la un nivel de finanţare fără precedent. Este cea mai mare creştere bugetară pentru educaţie după 1990. Alocăm 5,2% din p.i.b. pentru educaţie, apropiindu-ne de ţinta de 6% din programul de guvernare.

Ca o comparaţie, guvernele anterioare au ţinut bugetul educaţiei în jurul a 3 până la 4% din produsul intern brut ani de zile. În 2004, bugetul educaţiei era de 1,9 miliarde de euro. Noi am alocat de trei ori mai mulţi bani în 2007, ajungând la 5,6 miliarde de euro.

Cheltuielile de capital în educaţie vor fi de 21 de ori mai mari faţă de 2005. Nu e o greşeală! De 21 de ori mai mari, cheltuielile de capital! Ajungem la 45.160 de miliarde de lei vechi în 2007, comparativ cu 2.060 de miliarde de lei vechi, în 2005.

Fondurile suplimentare din învăţământ vor merge în principal către proiectele mari, precum: campusurile şcolare, dotarea de şcoli şi laboratoare, biblioteci, şcoli de arte şi meserii, construcţia de cămine studenţeşti. Vom continua programul de reabilitare în şcoli şi în cămine şi, în acest fel, dorim să asigurăm condiţii mai bune de învăţământ.

Bugetul anului 2007 pentru educaţie urmăreşte asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului fiecărui elev, fiecărui cetăţean la educaţie. Aducem sistemul naţional de educaţie mai aproape de cel european. Facem descentralizarea şi dăm o autonomie sporită întregului sistem educativ.

În acelaşi timp, este al doilea an consecutiv când majorăm substanţial finanţarea pentru cercetare, în conformitate cu Agenda Lisabona. În 2004, bugetul pentru cercetare ştiinţifică a reprezentat doar 0,18% din produsul intern brut, suma alocată fiind de 4.330 de miliarde de lei.

În schimb, susţinem în acest moment investiţia în acest domeniu: creştem alocaţia bugetară, de la 12.500 de miliarde de lei în 2006, adică 0,37% din produsul intern brut, la 19.100 de miliarde, respectiv 0,5% din produsul intern brut, în 2007. Şi acestea sunt numai sumele care sunt alocate din fonduri publice, pentru cercetare sumele tinzând către 0,7% din p.i.b.

Banii nu se risipesc însă la institute anonime, ca până acum, ci merg pe finanţare de proiecte eligibile. Facem aceste investiţii majore în educaţie şi cercetare cu o logică precisă: pentru Guvernul pe care îl conduc, investiţia în capitalul uman şi în cercetare-inovare este soluţia pentru ca dezvoltarea României să se accelereze şi, astfel, să putem să recuperăm cât mai rapid diferenţele care ne separă faţă de celelalte ţări europene. Aceste investiţii susţin creşterea economică durabilă, competitivitatea economică şi formarea de locuri de muncă de calitate.

Un alt domeniu în care înregistrăm o premieră este sănătatea. Am alocat acestui sector, în anul 2007, cel mai mare buget acordat până acum, 4,12% din p.i.b. Bugetul sănătăţii este de 4,3 miliarde de euro în 2007, dublu faţă de suma alocată în 2004, de numai 2,2 miliarde. De altfel, pentru întreaga perioadă 2000-2004, caracteristică a fost continua diminuare a finanţării pentru sănătate, acumularea cronică de arierate în acest sector şi lipsa de reformă.

Cu banii pe care îi alocăm finanţăm programele prioritare pe care le-am anunţat: 8 spitale regionale universitare de urgenţă, 20 de spitale de urgenţă judeţene, modernizarea spitalelor existente, aparatură, echipamente, programul de achiziţie de 1.000 de ambulanţe, finanţarea programelor naţionale de sănătate, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

De asemenea, doresc să subliniez că demarăm descentralizarea în domeniul sănătăţii.

Facem aceste investiţii pentru a creşte, evident, calitatea vieţii cetăţeanului.

În egală măsură, cresc fondurile pentru agricultură în anul 2007. Scopul nostru este dezvoltarea unei agriculturi competitive pe piaţa europeană. Am alocat acestui domeniu 2,3% din p.i.b., cu 30% mai multe resurse decât în anul 2006 şi de trei ori mai mult decât a fost acordat agriculturii în 2004. Aceşti bani sunt destinaţi continuării programelor Ministerului Agriculturii, precum şi elaborării Planului Naţional Strategic şi a Planului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, care vor permite dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a spaţiului rural.

Finanţăm Programul Sapard românesc, care va funcţiona după criteriile Uniunii Europene, iar Programul "Fermierul" va continua, în scopul asigurării cofinanţării fondurilor europene. De asemenea, banii din buget vor fi utilizaţi şi pentru realizarea politicilor agricole comunitare şi pentru absorbţia fondurilor europene.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Guvernul pe care îl conduc nu repetă greşelile trecutului. În trecut nu s-au făcut investiţii în infrastructură pe termen lung şi nici pe baza unei gândiri strategice sau coerente.

Propunem o politică susţinută pentru dezvoltarea infrastructurii ca sursă de creştere economică accelerată. Alocăm cel mai mare buget pentru investiţii după '90 - 6,6% din p.i.b., în condiţiile în care media cheltuielilor de capital în perioada anterioară a fost de 3%.

Direcţiile în care vom utiliza aceşti bani sunt multiple: finanţăm dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, prin continuarea proiectelor de reabilitare; dăm prioritate coridoarelor paneuropene, rutiere şi feroviare; programele finanţate prin bugetul pe 2007 au ca scop finalizarea, până în anul 2010, a 500 de km de autostrăzi şi modernizarea a 3.500 de km de drumuri.

Tot la capitolul "investiţii", avem planificate lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Construim 9.000 de locuinţe noi pentru tineri şi continuăm lucrările la încă 15.000. Finalizăm, în 2007, peste 100 de noi săli de sport.

Am demarat, în 2006, un program vast de modernizare a satului românesc, prin Ordonanţa nr. 7, una din cele mai populare iniţiative ale Guvernului la nivel local. Programul constă în alocarea a 30.000 de miliarde de lei pentru proiecte de infrastructură rurală, pe perioada 2006-2009. Alocările din bugetul pe 2007 ne permit să menţinem acest angajament de modernizare.

Continuăm lucrările pentru alimentări cu apă la nivelul localităţilor din mediul rural. Lansăm Programul Naţional de Construcţie a Reţelei de Canalizare şi de Realizare a Staţiilor de Epurare în Localităţile Rurale. De asemenea, continuăm Programul Naţional privind Asfaltarea Drumurilor Comunale.

Doamnelor şi domnilor,

Investiţiile majore în aceste patru domenii strategicce vor duce la creşterea nivelului de trai al cetăţenilor, concomitent cu dezvoltarea societăţii româneşti.

Un alt semn al îmbunătăţirii vieţii şi al creşterii economice este şi evoluţia salariilor. În 2007, câştigul salarial mediu brut este prognozat să crească cu 12,4%, ajungând la 12.700.000 de lei, raportat la 11.300.000, în decembrie 2006, faţă de 10.700.000, cât a fost utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale pentru 2006. Numărul de salariaţi va fi mai mare cu 1,8%, ceea ce se traduce în aproape 100.000 de locuri de muncă.

Conform programului de guvernare, reducem, pentru al doilea an consecutiv, cotele de contribuţii la asigurările sociale, cu două puncte procentuale. Această măsură va sprijini dezvoltarea societăţilor şi crearea de noi locuri de muncă. Un alt beneficiu este scoaterea la suprafaţă a "economiei gri" şi, automat, asigurarea de protecţie socială pentru mai mulţi cetăţeni.

Politica de protecţie socială este un factor suplimentar care contribuie la calitatea vieţii cetăţenilor. Din păcate, acest domeniu este şi cel mai vulnerabil la populismul ieftin şi generează discursuri demagogice. Şi, trebuie să o spun aici, nimeni nu are monopol asupra protecţiei sociale, aşa cum s-a lăsat impresia în trecut! De fapt, experienţa prin care a trecut România ani de-a rândul arată ce rău face populismul ieftin, prezentat drept protecţie socială, atât pentru economie, cât şi pentru nivelul de viaţă al cetăţenilor!

O guvernare liberală nu neglijează problemele sociale, dar are o abordare diferită. Mergem pe principiul că cea mai eficientă protecţie socială sunt locurile de muncă şi acţionăm în acest sens. În plus, desfăşurăm programe de protecţie sociabilă sustenabile, pentru cei care au nevoie.

În cei doi ani de guvernare, am demonstrat că un Guvern de centru-dreapta, condus de un premier liberal, poate să pună în aplicare politici eficiente şi reale de protecţie socială, care vin cu adevărat în ajutorul celor ce au nevoie, fără să tulbure economia. Bugetul pe 2007 reconfirmă această tendinţă.

Am alocat prin proiectul de buget pentru 2007, pentru asigurări şi asistenţă socială, o sumă aproape dublă faţă de cea alocată în 2004. Bugetul pentru acest domeniu este de 11,2 miliarde de euro, reprezentând 10,34% din produsul intern brut.

Bugetul de pensii creşte cu 18%, faţă de anul 2006. Numai în 2007, alocăm suplimentar, pentru plata pensiilor, 1,12 miliarde de euro, iar bugetul total pentru pensii va fi de 6 miliarde de euro, de care vor beneficia peste 5 milioane de pensionari din România.

Pentru anul 2007, pensia medie va creşte cu 17,6% de la 1 ianuarie, şi cu încă 3,4%, de la 1 septembrie. Nivelul pensiei medii anuale va atinge 3.740.000 de lei, la 1 ianuarie, şi 3.840.000 de lei, de la 1 septembrie 2007. Aceasta reprezintă o crşetere cu 52% faţă de anul 2004. Aşa-zisele "indexări trimestriale", utilizate în trecut, calculate ca medie, nu s-au situat niciodată, din păcate, peste nivelul inflaţiei.

De aceea, începând cu anul 2006, când valoarea punctului de pensie a crescut cu 9,3%, la începutul anului, şi, ulterior, cu încă 5%, şi continuând cu anul 2007, când creşterile sunt mult mai substanţiale, schimbăm această politică, pentru a da creşteri reale pentru pensionari.

În programul de guvernare, ne-am angajat la o creştere reală de 30%, până la finele anului 2008, la pensii. În decembrie 2007, creşterea reală va fi deja de 27,3%, faţă de decembrie 2004, aşa încât, evident, vom putea îndeplini uşor acest angajament din programul de guvernare.

Aceasta, după ce Guvernul pe care îl conduc a adus, pentru prima oară, echitatea în sistemul de pensii după '90, prin procesul de recalculare a pensiilor, care a durat un an de zile, faţă de angajamentul pe care ni-l luasem, de doi ani.

Pensiile agricultorilor, de asemenea, cresc în decembrie 2007 cu 72% nominal, faţă de decembrie 2004, iar creşterea reală, în aceeaşi perioadă, va fi de 43,8%.

Am bugetat, de asemenea, o alocaţie de stat pentru copii, în cuantum de 2 milioane de lei pe lună, pentru toţi copiii în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copiilor cu handicap, indiferent dacă familia beneficiază sau nu de indemnizaţie pentru creşterea copilului. Numărul de beneficiari ai indemnizaţiei pentru creşterea copilului a fost astfel extins.

Bugetul pe 2007 asigură indemnizaţiile cu caracter reparatoriu, destinate unor categorii de persoane care au avut de suferit daune în urma unor evenimente socio-politice. Acordăm, în continuare, ajutoare pentru categoriile defavorizate.

Bugetul alocat pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei este aproape dublu faţă de anul 2006, deoarece plafonul a crescut de la 3.100.000, la 5.000.000 de lei, venit pe membru de familie. Aceasta înseamnă un număr mai mare de beneficiari.

În concluzie, prin bugetul pe 2007 continuăm direcţiile prioritare de dezvoltare a României din prima jumătate de mandat, pe care le-am enunţat: infrastructură, educaţie, sănătate şi agricultură.

Concomitent cu politica de investiţii, asigurăm însă şi o politică socială, astfel încât toate categoriile de cetăţeni să se bucure de creşterea calităţii vieţii.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aceste politici pe care le vom susţine în 2007 prin buget contribuie la conturarea unei Românii europene, prin reducerea decalajelor care ne despart de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Dar, când am definit un pic mai devreme bugetul pe 2007, ca un buget făcut pentru o Românie europeană şi pentru cetăţeanul român considerat ca un cetăţean european, m-am referit la altceva.

În primul rând, am construit acest buget pentru a face faţă obligaţiilor şi oportunităţilor pe care ţara noastră le are ca viitor stat membru al Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2007.

Astfel, alocăm 1,1% din produsul intern brut, adică 1,15 miliarde de euro pentru contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, potrivit angajamentelor asumate.

Am bugetat integral cofinanţarea programelor finanţate cu fonduri europene, astfel încât să permitem absorbţia fondurilor europene de 0,6 miliarde de euro. România va primi de la Uniunea Europeană fonduri în valoare de 2,1% din produsul intern brut.

În al doilea rând, am respectat întru totul criteriile de la Mastricht, care sunt valabile pentru orice ţară membru al Uniunii Europene. Deficitul bugetar este mai mic de 3%, iar nivelul datoriei publice este cu mult sub 60%, care este cerinţa din Tratatul de la Mastricht. Anul acesta, nivelul datoriei publice va fi de numai 17% şi prognozăm că în 2007 nu va depăşi 18%.

În al treilea rând, asigurăm finanţarea pentru continuarea reformelor făcute în prima jumătate a mandatului în domenii fundamentale pentru integrarea europeană, precum justiţia, administraţia şi internele.

Ne onorăm, astfel, angajamentul faţă de Uniunea Europeană să consolidăm progresele făcute, precum şi angajamentul din Programul de guvernare pentru consolidarea statului de drept.

În 2007, bugetul Ministerului Justiţiei este mai mare cu 11% pentru a continua proiectele demarate.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, frontiera României va deveni frontiera Uniunii Europene. Din acest motiv, bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor este mai mare cu 20% decât în 2006 şi nu numai din acest motiv, ci pentru întărirea rolului pe care Administraţia trebuie să-l joace într-o ţară europeană.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În concluzie, este evident că acest proiect de buget pe 2007 este coerent cu politica dusă de Guvern în prima jumătate de mandat şi ne permite îndeplinirea angajamentelor de guvernare şi în 2007.

Cât priveşte viitorul european al României, vreau să subliniez că pe 1 ianuarie nu se va produce integrarea în Uniunea Europeană, ci numai aderarea la Uniunea Europeană. Integrarea este un proces complex, care se va derula după această dată.

Dacă în primii doi ani de mandat ne-am concentrat pe îndeplinirea criteriilor pentru aderare, acum consolidăm progresele obţinute şi acţionăm pentru o integrare rapidă şi deplină în Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte reformele interne, continuăm ceea ce am început şi investim pentru a accelera dezvoltarea României şi creşterea nivelului de trai.

Suntem conştienţi că nu am ajuns la capătul drumului, dar ne gândim la noi iniţiative, pentru a rămâne competitivi în noul context european.

Stimaţi colegi,

Vreau să mulţumesc pe această cale comisiilor parlamentare şi în special comisiilor de buget-finanţe, preşedinţilor tuturor comisiilor pentru rapiditatea şi profesionalismul cu care au dezbătut proiectul de buget transmis de Guvern.

Bugetul pe care l-am prezentat astăzi este dovada unui Guvern care-şi îndeplineşte angajamentele şi care nu face doar promisiuni fără acoperire. Un Guvern care nu sacrifică interesele ţării pentru mici calcule populiste. Un Guvern care priveşte spre viitor, pentru a putea să răspundă nevoilor cetăţenilor.

Este un buget care ne cheamă pe toţi actorii politici să ne întoarcem cu faţa către nevoile reale ale oamenilor şi să lăsăm deoparte disputele sterile, pentru a da atenţie şi sprijin primului buget european al României. De aceea, solicit Parlamentului să susţină acest proiect de buget.

Votul Parlamentului va fi, în primul rând, un vot pentru o Românie europeană.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Aţi acoperit cam jumătate de oră din timpul pe care-l aveaţi la dispoziţie.

Urmează dezbaterile parlamentare.

Prima înscriere la cuvânt este a domnului Dan Mircea Geoană, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Se pregăteşte domnul Varujan Vosganian, din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L.

Procedură? Îmi cer scuze, domnule Geoană, este o intervenţie pe procedură din partea domnului Funar.

Poftiţi? Da. Datorez scuze domnului Geoană.

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

După domnul Geoană, domnule preşedinte!

Domnul Bogdan Olteanu:

După. Acceptă după raport.

Domnul Dan Mircea Geoană:

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

În primul rând, aş vrea să încep intervenţia mea, şi sunt în asentimentul dumneavoastră, fără îndoială, pentru a aduce un cuvânt de apreciere şi de omagiere pentru muncitorii braşoveni care, în urmă cu 19 ani, au dat un semnal de luptă împotriva dictaturii şi care merită din partea noastră apreciere şi respect. Şi aş dori să-i aplaudăm cu toţii. (Aplauze)

Vreau, de asemenea, să salut o veste bună care ne vine, în sfârşit, de la Bruxelles, şi aş dori să salut decizia preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso, de a extinde portofoliul comisarului român la Uniunea Europeană. Este o decizie bună, luată la insistenţele Grupului socialist din Parlamentul European şi care repară, măcar în ceasul al 12-lea, imaginea făcută praf de tandemul Băsescu-Tăriceanu în urmă cu câteva săptămâni. Şi sunt bucuros că, prin intermediul familiei noastre, am reuşit să corectăm un pic din imaginea ofilită pe care ţara noastră a avut-o ca prim pas, la apropiere de 1 ianuarie 2007.

Dacă în plan european, acest lucru ne-a reuşit, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre ceea ce se întâmplă în ţară. Atunci când avem de-a face cu greşelile, cu incompetenţa şi cu vrajba nesfârşită a acestei coaliţii de dreapta, impusă în mod fraudulos în 2004, la guvernare, de Traian Băsescu şi condusă de premierul Călin Popescu Tăriceanu. Când este vorba de interesele lor immediate, de afacerile lor şi ale acoliţilor lor, pentru aceşti guvernanţi nimic nu mai poate fi schimbat. Iar cel mai edificator exemplu este acest proiect de buget pe care începem să-l dezbatem astăzi.

Lansat cu obişnuitul tam-tam mediatic, cu care această guvernare i-a exasperat pe români din 2004 până acum, proiectul de buget a fost prezentat ca fiind cel mai mare buget, cel mai european buget, un buget pentru cetăţean şi alte asemenea.

Cred că bieţii români încep să creadă că din 2007 va fi raiul pe pământ. Dar, pentru că lumea îi cunoaşte deja foarte bine pe aceşti adevăraţi specialişti în incompetenţă, nimeni nu-şi mai face iluzii deşarte.

Dacă în 2005, Alianţa a făcut vraişte România, conducând ţara cu un buget căruia, prin introducerea cotei unice, i-a făcut praf veniturile, dacă în 2006 au adus sub pragul sărăciei milioane de români şi au exasperat alte milioane, care nu au ajuns decât la o formă de supravieţuire de pe o zi pe alta, astăzi, Guvernul Tăriceanu, în complicitate cu preşedintele Traian Băsescu, îşi desăvârşesc opera, venind în faţa ţării cu un buget care ne îngroapă definitiv şi pe termen lung, şi ca oameni, şi ca ţară.

Acest buget este expresia unei guvernări al cărei unic scop este de a fura cu două mâini din curtea oamenilor şi de a băga cât mai mult în buzunarele portocalii ale celor care roiesc din abundenţă în jurul celor două palate şi al unor instituţii de larg consum din jurul acestora. Pentru că, în timp ce Alianţa de dreapta, care ne conduce ţara spre dezastru, clamează cu emfază perfecţiunea acestui buget, unul din patru tineri din români este şomer. Un sfert din populaţia României şi peste jumătate dintre persoanele de peste 50 de ani suferă de boli cronice sau de infirmităţi. Unul din 5 români consideră că are o sănătate proastă, iar spitalele au rămas din nou fără bani şi farmaciile fără medicamente compensate. Trei sferturi dintre români conectaţi la sistemul centralizat de încălzire sunt debranşaţi, pentru că factura la energie termică este prea mare, iar alţi 10%, inclusiv în Braşov, de care vorbeam acum câteva minute, sunt pe cale să se debranşeze. Iar, cel mai grav dintre toate, 90% din tinerii acestei ţări îşi văd viitorul oriunde, numai în România nu, adâncind grava criză a sistemului economic, a pieţei muncii şi a bugetelor asigurărilor sociale.

Acestea sunt probleme grave, în care speram şi ne-am înşelat încă o dată că vom vedea un răspuns din proiectul de buget prezentat de primul-ministru.

Aceasta este realitatea din România, aceasta este adevărata faţă a lucrurilor, domnule prim-ministru, iar acestea sunt adevăratele probleme ale cetăţenilor noştri. Iar bugetul dumneavoastră nu ţine cont de aceste realităţi. Bugetul dumneavoastră nu aduce soluţii la aceste probleme. Guvernul dumneavoastră nu vrea să realizeze un lucru elementar, care nu este doar o viziune a stângii democratice din România, ci este o viziune de supravieţuire şi decenţă socială, corelaţia între coşul zilnic, pensia minimă şi salariul minim, ceea ce va permite stoparea acestui proces accelerat de sărăcire a populaţiei.

Nu aţi vorbit nimic, domnule prim-ministru, şi sunt convins că nici miniştrii dumneavoastră nu vor vorbi, aşa este teatrul democraţiei, despre faptul că valoarea punctului de pensie nu a crescut, ci a scăzut ca pondere în salariul mediu. Această valoare a ajuns astăzi la 31%, cea mai mică valoare din '89 încoace, în condiţiile în care preţurile, ştim bine, vor creşte vertiginos.

În loc să vorbiţi despre nivelul de trai, de ce nu spuneţi românilor, domnule prim-ministru, că, în timp ce pensiile vor creşte cu 18% în 2007, şi este un efort lăudabil, factura la întreţinere va creşte cu 50%, iar în unele localităţi, cu sută la sută; că preţurile la alimente vor creşte cu cel puţin 33% începând cu 1 ianuarie 2007, data magică, în jurul căreia ne învârtim retorica găunoasă; că peste un milion de familii de români nu-şi vor mai putea plăti factura la întreţinere. De ce nu spuneţi şomerilor că fondul de şomaj va primi aceleaşi fonduri ca în 2006, în condiţiile în care peste 400 de mii de persoane care au stat mai mult de 12 luni în şomaj nu vor mai avea în 2007 nici o formă de venit.

De ce nu spuneţi că, datorită guvernării dumneavoastră, în 2007 peste 2 milioane de agricultori vor rămâne fără nici o formă de ajutor social, iar salariul românilor va rămâne de 10 ori mai mic decât media europeană. Şi, mai ales, ar trebui să vă asumaţi răspunderea pentru cea mai dureroasă, mai simbolică, mai tristă cifră din statistica acestei ţări şi care este probabil marca guvernării Băsescu-Tăriceanu, aceea că numărul deceselor din cauză de sărăcie s-a dublat în România.

Acestea sunt întrebările la care ar trebui să răspundeţi, pentru că acestea sunt adevăratele probleme ale oamenilor. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Iar bugetul dumneavoastră, nu numai că nu aduce nici o soluţie la aceste probleme, ba, dimpotrivă, le face şi mai mari şi mai greu de suportat. Degeaba se merge la televizor, sau se vorbeşte de la această tribună a Parlamentului şi degeaba vorbim despre aceste cifre seci. A crescut bugetul, este adevărat. Dar, dacă aceasta nu se răsfrânge în viaţa de zi cu zi a românilor, totul este în van. Singurii care au profitat de pe urma guvernării de dreapta aţi fost dumneavoastră şi grupurile portocalii de interese ce vă înconjoară. Iar poleiala ţipătoare cu care v-aţi vopsit proiectul de buget nu poate acoperi realităţile dure din ţară şi nu oferă nici o perspectivă milioanelor de români care au ajuns la exasperare.

Bugetul dumneavoastră, domnilor guvernanţi, nu rezolvă problemele legate de nivelul de trai scăzut al românilor. Nu oferă nici copiilor şi nici profesorilor nici o perspectivă, pentru că Educaţia va primi doar 4,7. Aceasta este cifra exactă, domnule prim-ministru! Mult sub promisiunea de 6%, făcută de Traian Băsescu în faimosul său stil epistolar din campania prezidenţială. Nu oferă nici medicilor şi nici profesorilor un orizont demn de salarizare.

Datorită acestui buget, numai cei cu venituri foarte bune vor avea acces la servicii de sănătate, iar restul Dumnezeu cu mila, pentru că pe dumneavoastră, oricum nu vă interesează.

Iar acest Guvern nu are nici un fel de viziune asupra responsabilităţilor sale şi acesta este motivul pentru care este incapabil să producă un buget corect, în acord cu nevoile oamenilor.

Acest buget este şi măsura incompetenţei şi a dezinteresului Alianţei P.N.L.-P.D. faţă de oameni şi faţă de ţară. Semnalul este foarte clar. România are nevoie de un nou Guvern, care să se gândească la problemele adevărate ale ţării.

Aşa cum am spus şi în 2005, Alianţa D.A. a lucrat pe formula guvernamentală a P.S.D., pe care o văd cu alţi actori şi la această tribună şi a lucrat şi pe proiectul de buget al P.S.D.-ului făcut la finalul guvernării noastre. Dacă bugetul bine construit, mult mai echilibrat social al Guvernului P.S.D. a fost făcut praf prin introducerea cotei unice şi, în acest moment, asistăm la acelaşi mecanism de distribuire a resurselor către clientela politică pe care domnul prim-ministru o înfiera mânios acum câteva minute, ca în fiecare an ne aglomerăm cheltuielile bugetare în ultimele două luni ale execuţiei bugetare, risipă, clientelism, corupţie şi lipsă de transparenţă. Acesta este, de fapt, modul de execuţie a bugetului şi nu sunt semne că va fi mai bine anul viitor. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Dacă responsablitatea tehnică - repet, tehnică - pentru acest faliment pregătit în 2005, în 2006 şi care va fi desăvârşit în 2007, o purtaţi dumneavoastră, domnule prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, adevărata responsabilitate politică pentru ceea ce trăim în această ţară aparţine adevăratului garant al acestei farse portocalii, care este preşedintele Traian Băsescu.

Dumneavoastră, domnule prim-ministru, sunteţi vinovat pentru că vă agăţaţi cu disperare de guvernare, cu toate că nu mai aveţi nimic în comun cu aceasta, dar principalul vinovat este preşedintele Băsescu, pentru că în acest timp nu a făcut nimic altceva decât să-şi urmărească propriile afaceri şi propriile interese politice, indiferent cât îi costă pe oameni şi indiferent ce cost trebuie să plătească această ţară.

El este vinovat că această guvernare nu are coerenţă şi nu are nici viziune. El este vinovat că această guvernare minte şi nu face nimic din ceea ce a promis în campania electorală, al cărui vârf de lance a fost el, şi nu domnul Popescu Tăriceanu, care, într-adevăr, a fost în campanie, dar într-un rol secundar.

Traian Băsescu nu este un observator nevinovat care să-şi permită să critice Guvernul când îi convine, pentru a fugi de responsabilitate. Pentru că România are două guverne într-unul singur şi, de fapt, doi prim-miniştri: un prim-ministru P.N.L., domnul Popescu Tăriceanu, pe care-l avem aici, pe care-l salutăm, şi un prim-ministru P.D., Traian Băsescu. Iar atunci când domnişoara Anca Boagiu, îmbrăcată superb într-un taior roşu, a vorbit despre preşedintele P.D., Traian Boc, nu a făcut o gafă. Ea a exprimat exact ceea ce gândeşte suflarea pedistă şi întreaga populaţie a ţării, faptul că Traian Băsescu este cel care dictează în Guvernul P.D. şi că tot Traian Băsescu este cel care controlează Guvernul P.N.L. prin şantaj şi ameninţări şi cred că ştim despre ceea ce vorbim.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Bugetul prezentat astăzi de Guvernul Tăriceanu-Băsescu va avea în viitor două consecinţe negative: una, greu de îndreptat, recuperarea decalajelor interne, în interiorul ţării, şi între noi şi media europeană, şi alta, imposibil de îndreptat, suferinţa oamenilor. Iar aceasta va fi moştenirea pe care acest Guvern, pe cale de evacuare de pe scena politică, o va lăsa viitorului guvern şi tare mi-e teamă că tot P.S.D.-ul, ca şi după guvernarea cederistă, va trebui să adune ciobul spart şi să pună ţara din nou pe drumul cel bun.

În afară de faptul că bugetul propus pentru 2007 este conceput, aşa cum am spus, fără a ţine cont de problemele reale ale oamenilor, în afară de faptul că acest buget nu răspunde adevăratelor necesităţi ale României de astăzi, în afara faptului că accentuează decalajul între stat şi oraş, un oraş în care am început să asistăm la apariţia de ghetouri, acest buget este şi unul care polarizează societatea şi mai grav între bogaţi şi săraci.

Dar, ceea ce este critica noastră de fond, domnule prim-ministru, şi o fac cu toată seriozitatea, este că acest buget este şi o construcţie fantezistă bazată pe dorinţe - unele nobile, dar, în principal, pe minciuni şi păcăleli.

La capitolul "fantezii", trebuie să trecem în primul rând consumul. La fel ca şi în acest an, când Guvernul a estimat creşterea consumului privat cu 6% şi de fapt acesta a crescut cu 12% numai în primele 8 luni ale anului în curs, şi pentru anul viitor se previzionează o creştere total nerealistă de numai 7,5%. Este o cifră nerealistă şi este un lucru pe care-l cunoaşteţi şi introduceţi în mod deliberat o fantezie mincinoasă în esenţa construcţiei bugetului de stat. Probabil că ritmul de creştere la consum va fi dublu - şi asta dacă se vor utiliza pârghii fiscale, pentru a-l ţine cât mai strâns. Şi invocaţi şi Fondul Monetar, invocaţi şi Comisia Europeană, invocaţi şi Banca Mondială. Întrebaţi orice agenţie de rating şi vă va spune, sau orice economist debutant, şi vă va spune că acestea sunt cifrele reale.

Creşterea gradului de colectare fiscală este un vis, atâta vreme cât evaziunea fiscală nu este o infracţiune în pofida ameninţărilor şi a campaniilor hoazoase făcute de un puşti care conduce acest domeniu. În aceste condiţii, este o fantezie deosebit de periculoasă să construieşti bugetul ţării, bazându-te pe un grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat de 35% din produsul intern brut. Aceasta, în condiţiile în care România a avut ponderea medie a veniturilor încasate în acest an la pib, de 30-31% din pib. Este o a doua fantezie mincinoasă, care este un al doilea pilon al unui buget fantezist şi al unui buget care nu are acoperire în realitate.

Este o minciună să spui că ritmul de creştere a importurilor va scădea. va scădea. Când? În 2006, acesta aproape că s-a dublat faţă de anul precedent. Este neserios, este nerealist şi este al treilea pilon al minciunii pe care se construieşte acest buget simpatic, dar fictiv.

Domnul prim-ministru Tăriceanu vorbeşte de investiţii majore în infrastructură. Asta este cea mai bună parte a declaraţiei domniei sale. Şi spune că în trecut nu a existat o strategie despre investiţii în infrastructurile mari. Noi am oprit, timp de doi ani de zile, investiţiile în autostrăzile acestei ţări? Noi pedepsim pe cei care merg, la final de săptămână, către Valea Prahovei şi către Braşov, să mai stea încă câţiva ani de zile, în înghesuială şi în scandal? Noi condamnăm Transilvania să aibă autostradă la Calendele greceşti, când domnul Berceanu o să ne finalizeze strategia faimoasă între 2008 şi 2018, uitând să vorbească despre ceea ce face în doi ani, care, eventual, îi mai au de mandat.

Iar, când vorbiţi de asfaltare, domnule prim-ministru, întreaga dumneavoastră clientelă politică simte un fior, un fior plăcut, pentru că ştiu în ce direcţie se vor dirija aceste simpatice fonduri, pe care le dirijaţi către clientela dumneavoastră politică.

Guvernul Băsescu-Tăriceanu - şi aceasta este problema de fond a dezbaterii de astăzi - nu a avut nici în timpul guvernării şi nici în această construcţie de proiect de buget o preocupare reală pentru pregătirea serioasă a României pentru ceea ce va veni după 1 ianuarie 2007. Premierul are dreptate. Nu ne integrăm la 1 ianuarie 2007. Vom avea câţiva ani dificili, ani pe care şi alte ţări care au intrat în Europa i-au parcurs cu dificultate. Dar una este să te pregăteşti pentru ani grei şi alta este să te prefaci că eşti pregătit pentru o experienţă dificilă.

Şi al patrulea pilon al fanteziei mincinoase al acestui proiect de buget este proiecţia absolut fantezistă în ceea ce priveşte - atenţie mare! - atragerea fondurilor europene. Bugetul propus pentru 2007 supraestimează în mod cras absorbţia fondurilor europene la 2,4 miliarde de euro. Guvernul nu a fost în stare să absoarbă din fondurile de preaderare mai mult de 40% din fondurile pentru 2006. Toate studiile făcute aici, şi la noi acasă, şi la Bruxelles, şi experienţa ţărilor care au intrat în 2004 arată că nu vom fi capabili să atragem mai mult de 20% din banii structurali de coeziune şi plăţi directe europeni în 2007, adică maximum 400 de milioane de euro. Asta, în condiţiile în care Guvernul, în proiectul de buget prognozează o rată de absorbţie de 55% din aceste fonduri.

Stimaţi colegi din arcul majoritar,

Acestea sunt cifre pe care cred că şi dumneavoastră nu le puteţi crede, cu toată bunăvoinţa şi votul, probabil, pentru Guvernul pe care încă îl susţineţi. Dar, dacă cineva spune astăzi, cu bună-credinţă, că noi, în 2007, vom şti să absorbim 55% din fondurile europene, când Polonia sau Ungaria, după doi ani de zile de participare în Uniune, sunt în zona lui 30%, chiar ne furăm căciula singuri? Chiar nu ne dăm seama ce presiune punem pe stabilitatea macroeconomică a acestei ţări? Chiar lumea ne crede că suntem fraieri şi nu ştim să citim un buget? Haideţi, să fim puţin serioşi! Şi vă rog şi pe dumneavoastră să lecturaţi cu mai multă seriozitate propriul proiect de buget! Şi o fac cu foarte multă prietenie, că până la urmă este vorba de bani care merg la toate comunităţile din ţară. Suntem interesaţi cu toţii, de la cei din stânga, până la cei din dreapta şi, bineînţeles, la cei mai numeroşi, de pe centru. Deci este o problemă care ne preocupă.

Un alt subiect pe care guvernarea actuală l-a susţinut, cel puţin verbal, şi este un subiect real şi necesar în România, este problema descentralizării şi este problema dezvoltării regionale.

Domnul prim-ministru a făcut elogiul Ordonanţei nr.7. Chiar nu ştim că această Ordonanţă 7 a fost folosită pentru a dirija către aleşii Alianţei banii de la centru? Chiar ne prefacem că în propunerea de buget - şi sunt convins că primul-ministru va solicita propriei sale majorităţi, atâta câtă este, să se reintroducă în proiectul de buget dirijarea fondurilor de la Bucureşti prin direcţiile judeţene de finanţe publice şi prin creşterea rolului prefectului în distribuirea acestor resurse. Una vorbim şi alta facem. Inclusiv pentru şcoli, inclusiv pentru comunităţile locale, vorbim şi vorbiţi despre centralizare, dar când este vorba de parale, doriţi să le dirijaţi direct prin clientela politică şi către cei care încă vă sprijină. Nu este adevărat. Această teză a descentralizării şi dezvoltării regionale este o altă mare minciună a acestui proiect de buget şi a acestei guvernări.

Stimaţi colegi,

Bugetul din 2007 mai are o problemă care este evitată, de această dată. Celelalte sunt scrise alb pe negru şi sunt, fie nerealiste, fie mincinoase. Dar, mai este un subiect, şi poate vă interesează şi pe dumneavoastră: este povara uriaşului deficit provocat de Fondul "Proprietatea".

Vorbim aici, dragi colegi, de 4 miliarde de euro, de 4% din produsul intern brut. Nu avem nici un fel de problemă cu justa despăgubire a foştilor proprietari. Dar avem o problemă şi respingem cu tărie ingineriile de îmbogăţire a oligarhilor portocalii, care folosesc drept paravan Fondul "Proprietatea", iar Guvernul Tăriceanu a transformat acest fond într-o afacere, nu într-o soluţie pentru proprietari. Şi vreţi dovada? Asociaţia Propritarilor Deposedaţi Abuziv a reclamat la C.E.D.O., la Strasburg, ingineriile Fondului "Proprietatea" şi a avut câştig de cauză, iar P.S.D. va sprijini demersurile acestei asociaţii. Considerăm că ei trebuie să fie recompensaţi într-un calendar clar şi cu accent pe micii proprietari. Suntem împotriva vânzării primitive a activelor statului pentru despăgubiri.

Propunem, ca şi alţi candidaţi de prim-miniştri care se încălzesc pe tuşă, instrumente mai moderne, o emisiune de titlu pe termen lung, aşa cum s-a procedat şi în alte ţări şi care este, în mod cert, o soluţie mult mai corectă, mult mai transparentă şi cu un impact mai mic asupra deficitului bugetar.

Despăgubirile trebuie acordate într-un interval rezonabil pentru a nu deturna resursele bugetului de la adevăratele investiţii pentru sănătate, pentru educaţie. Nu trebuie să permitem ca aceşti bani, această speculaţie financiară să ajungă în buzunarele largi, portocalii, ale oligarhilor de dreapta.

Şi pentru că văd că vă interesează discursul, fac o propunere care este, într-adevăr, de stânga. Dacă tot avem active aflate încă în portofoliul statului român şi Guvernul consideră că aceste active pot avea un randament bun, de ce să nu creăm un fond "Solidaritatea", în care să alimentăm bugetul de pensii? Pentru că, dragi colegi, ce diferenţă de fond este între un proprietar deposedat pe vremea comuniştilor şi care trebuie să-şi primească justa despăgubire şi cei care au muncit în vremea comunismului şi au construit activele industriale pe care le privatizăm şi care trebuie să se reîntoarcă şi la dânşii măcar sub formă de pensie mai decentă.

Deci, dacă suntem de acord cu proprietarii, trebuie să fim de acord şi cu despăgubirea, în formă de pensie măcar, a celor care au muncit să construiască infrastructura industrială şi economică a acestei ţări. Nu sunt ei vinovaţi că a venit comunismul în România. Şi nu sunt ei vinovaţi de faptul că avem un Guvern de dreapta.

Mai este un subiect pentru care aş dori să fac un apel, de data aceasta pe un ton colegial şi sunt convins că va fi ascultat de această dată. Sunt câteva judeţe care încă suferă masiv de pe urma inundaţiilor. Sunt judeţe din Bazinul Dunării, sunt judeţe din zona Siretului, este judeţul Vrancea, sunt judeţe din Ardeal, din Moldova şi din Bucovina.

Fac un apel la onestitatea şi frica de Dumnezeu a parlamentarilor români, indiferent de culoare politică, şi haideţi să încercăm să introducem amendamente care să rezolve cât de cât problemele pe care aceşti oameni le au. Alocările de la buget sunt insuficiente, aceşti oameni vor petrece, unii dintre ei, a doua iarnă în containere de vai de mama lor.

Haideţi să facem şi noi o dată un gest dincolo de sfada asta politică nesfârşită, haideţi să dăm mâna de la opoziţie la putere, de la putere la opoziţie şi măcar pentru oamenii aceştia necăjiţi să facem un efort cu toţii. Ne este chiar atât de greu să depăşim bariera dintre noi? Eu zic că nu şi sunt convins că oamenii de bună-credinţă şi de bun simţ vor înţelege acest mesaj.

Stimaţi colegi, mai este un subiect pe care, deşi văd că sunt probabil prea multe cifre, aş vrea să vi-l aduc în atenţie. Există un proiect de lege (un proiect de lege la care şi noi ne-am gândit în urmă cu câţiva ani de zile) legat de introducerea pilonului privat de pensii, aşa numitul pilon 2 de pensii.

Problema pe care o avem, dragi colegi, şi vă îndemn la înţelepciune şi la un calcul realist, este că intrarea în operare a acestui pilon 2 înseamnă prelevarea de la bugetul, de la fondul de buget de pensii publice a 1 miliard de euro. Asta înseamnă că, pentru a putea să rezolvăm o problemă în viitor, luăm 1 miliard de euro de la bugetul de pensii de stat de la actualii pensionari, care, şi aşa, sunt în situaţia în care sunt. Şi, de aceea, cred că singura formulă realistă este amânarea introducerii acestui pilon privat până găsim o sursă reală pentru a putea să asigurăm, cum ar spune Mihai Tănăsescu, sau Varujan Vosganian, bridge-uirea acestui gol de resurse. Şi mai spun ceva pentru cei care sunt convins că ascultă, nu neapărat parlamentari, alţii care se gândesc la aceste fonduri private de pensii: dacă în proiectul de lege nu va fi introdusă o prevedere în care să se garanteze randamentul acestora, votul PSD-ului va fi împotrivă şi nu vom permite introducerea acestui mecanism, acestui pilon 2, care deja scârţâie şi nu dă rezultate în ţările în care a fost deja introdus. Şi fac un apel la seriozitate, la înţelepciune şi la mai puţină lăcomie. Măcar o lăcomie temperată pe acest subiect.

În concluzie, dragi colegi, acest buget iluzoriu nu va conduce la nimic bun. Domnul prim ministru vorbeşte de o creştere economică de 6,4% cu o inflaţie de 4,5%, de creşterea salariaţilor cu 1,8% şi creşterea câştigului salarial mediu brut cu 12,4%. Nu sunt cifre realiste, pentru că premisele pe care s-a construit bugetul sunt nerealiste.

Nu putem vota un buget care nu ţine cont de realităţile din România. Nu putem vota un buget care se construieşte în dispreţul şi pe disperarea a milioane de români. Nu putem vota un buget în care mâncarea, căldura, şcoala şi sănătatea să devină articole de lux. Şi nu putem vota un buget care va face ca 80% din populaţia României să fie, în decembrie 2007, mai săracă decât la 1 ianuarie 2007, data de care ne legăm şi noi, şi românii, atât de multe speranţe.

Acest buget, domnule prim ministru, o spun cu regret, pentru că ar fi trebuit şi am fi putut să facem şi altfel, nu va descătuşa energiile acestei naţiuni. Acest prim buget european nu ţine cont de impactul aderării, nu răspunde la problemele întreprinderilor mici şi mijlocii, nu răspunde la problemele legate de agricultura românească, nu răspunde de impactul social extrem de sever pe care-l vom suporta şi, mai ales, nu vorbeşte aproape nimic de competitivitatea economiei româneşti, nici o vorbă de Agenda Lisabona, nici o vorbă de proiecte care au făcut Europa dezvoltată să fie şi democratică şi prosperă.

Acestea sunt motivele pentru care Partidul Social Democrat respinge bugetul propus de Guvernul Băsescu-Tăriceanu şi propunem, totuşi, Guvernului, într-un gest de deschidere şi într-un gest de realism social şi economic, să semneze şi să se angajeze public că va proceda la majorarea punctului de pensie de la 31% la 35% în 2007 şi la 40% în 2008, că va majora salariile cadrelor didactice şi ale celor din sănătate conform cu demnitatea misiunii lor, că va corela salariile şi pensiile minime cu coşul zilnic care devine exorbitant pentru cele mai multe familii cu venituri mici, va creşte substanţial bursele pentru elevi şi studenţi din familiile defavorizate.

Şi, în sfârşit, ceea ce probabil că le va fi greu, dar, oricum, se va întâmpla, dacă nu în Guvernul acesta în Guvernul social democrat care se pregăteşte, renunţarea la cota unică şi introducerea cotei progresive de impozitare pentru a crea un minim de solidaritate şi redistribuire a bogăţiei între cei 10% care au câştigat şi cei 90% care au pierdut.

Nu ştiu dacă acest buget va trece sau nu, nu ştiu dacă acest buget va mai putea fi corectat măcar acolo unde poate fi corectat, dar un lucru ştiu sigur, cu o astfel de majoritate, cu o astfel de coaliţie, cu o astfel de guvernare nu avem cum să reuşim în Europa.

Şi cel mai rău lucru pentru această ţară care şi-a pus speranţe de 16 ani de zile că în Europa ne va fi mai bine, este să ratăm startul odiseei naţionale a României, începând cu 1 ianuarie 2007. Şi nefericirea face şi blestemul, poate, al acestei ţări, este să avem, în acest moment, cea mai puţin pregătită guvernare care să răspundă adevăratelor provocări ale societăţii româneşti. Este păcat!

Îl aştept pe domnul prim ministru şi îl invit cu toată seriozitatea şi cu toată deschiderea. Lăsăm puţin tonul mai jos, ca înainte de 1 ianuarie 2007 să avem o discuţie, poate în Parlament, poate în alt cadru, despre problema absorbţiei şi ratei de absorbţie a fondurilor comunitare. Încă nu este prea târziu să putem să convenim un calendar până în 2013, când avem perspectiva financiară, când ştim ce bani ar trebui să vină de la Europa pentru a vorbi despre marile proiecte de infrastructură. Nu este încă prea târziu ca puţinii oameni raţionali, care mai sunt în sfera Puterii reale, să înţeleagă că sunt lucruri mai importante decât cearta şi decât această gâlceavă şi balamuc, care este, de fapt, o perdea de fum pentru ca românii să nu vadă că trăiesc prost şi că visul lor că în Europa va fi prosperitate se năruie pe clipă ce trece.

Este păcat. Este păcat de ţara aceasta. Este păcat de Dumnezeu, şi, prin acest tip de abordare, nu vom face decât să accentuăm dezgustul şi dispreţul populaţiei României faţă de clasa politică românească.

Sper ca aceste gânduri să fie citite şi percepute de toţi ca un semnal şi un apel la raţiune şi la consens naţional. Dar acolo, când avem de-a face cu minciună şi cu impostură, nu avem dreptul să tăcem.

Fac un apel la toţi parlamentarii României să se uite la acest buget cu atenţie mai mare decât în anii precedenţi. Este un buget definitoriu. Întreaga Europă se uită la modul cum România se pregăteşte să devină un actor în Europa după 1 ianuarie 2007. Din păcate, ceea ce am văzut în acest proiect de buget nu este decât rostogolirea aceluiaşi set de promisiuni, minciuni şi incompetenţe pe care le-am văzut de la preluarea guvernării de către actuala guvernare.

Sper ca gândul cel bun să ne anime şi, încă o dată, o voce de respect pentru cei care, la Braşov, acum 19 ani de zile, au îndrăznit să ridice vocea şi au suferit în lupta împotriva dictaturii.

Vă mulţumesc şi spor la treabă! (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Aţi consumat 32 de minute din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PSD.

Înainte de a continua dezbaterile generale, dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Senat, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere asupra proiectului legii bugetului pe 2007.

A fost o eroare şi, sigur, dorim să reparăm acest lucru.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Nu se poate repara. După dezbateri generale nu este permis.

Domnul Varujan Vosganian:

Trebuia înainte de discursul domnului Geoană, dar nu putem să îl obligăm pe domnul Geoană să mai ia cuvântul o dată ca să pot să citesc înaintea discursului domniei sale. (Comentarii în sală.)

Domnul Alexandru Pereş:

Problemă de procedură, da, domnule senator Funar? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnule prim ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Pe procedură, permiteţi-mi să fac trimitere la Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, art. 16 alin.(2). Este vorba de raportul care nu a fost citit. Ne aflăm în faţa primului buget european al României, aşa este botezat, şi nu respectăm Regulamentul. Nu era cazul ca să ia cuvântul de reprezentantul unui grup parlamentar înainte de prezentarea raportului. Necazul este că nu există raportul comisiilor.

Ce spune art. 16 alin. (2). În raportul respectiv, dacă v-aţi uitat şi dumneavoastră cu atenţie, fiind în faţa unui buget european, avem primul raport proeuropean, care are, în total, opt rânduri, dar care nu respectă Regulamentul. Deci, în raport se va face referire la toate avizele celorlalte comisii şi la toate propunerile de amendamente primite.

Vă rog să vă uitaţi, doamnelor şi domnilor parlamentari, şi veţi constata că nu este respectat Regulamentul, nu găsiţi nici o trimitere la nici un aviz al nici unei comisii.

De asemenea, în raport nici măcar nu este notat numărul de amendamente admise sau respinse. Probabil că unul din preşedinţii comisiilor pentru buget, finanţe era cu gândul spre Bruxelles şi nu s-a preocupat de raport.

Am asistat, tot în premieră, în viaţa parlamentară românească, la un lucru interesant, şi anume finul a dat cuvântul naşului să ne prezinte proiectul de buget pe 2007. Nu-i vorba de nici un nepotism, este doar o chestiune liberală.

Şi acum, permiteţi-mi, doamnelor şi domnilor senatori...

O voce din sală:

Deputaţi şi senatori!

Domnul Gheorghe Funar:

...şi deputaţi, doar patru întrebări pentru primul nostru ministru.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule senator, vă rog frumos.

Sigur, în Regulamentul Senatului avem această posibilitate. În Regulamentul şedinţelor Camerelor reunite, această posibilitate nu există.

Vă rog, pe procedură dacă mai aveţi ceva de spus, dacă nu, vă dau cuvântul atunci când, sigur, doriţi să vă înscrieţi la cuvânt.

Domnul Gheorghe Funar:

Eu vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă. Sunteţi tânăr preşedinte de şedinţă. V-aş ruga să găsiţi timpul necesar să citiţi Regulamentul şedinţelor comune şi veţi constata că scrie în Regulament că acesta se completează cu prevederile din Regulamentul Senatului sau Camerei. Cameră sau Senat, aşa cum aţi reţinut corect este scris textul.

Deci eu sunt pe Regulament, domnule preşedinte, pe dumneavoastră vă rog să-l citiţi mai atent.

Deci respect Regulament şi vă rog permiteţi-mi să pun doar patru întrebări.

Domnul Alexandru Pereş:

Aveţi cuvântul, dar o să iau din minutele care sunt alocate Grupurilor parlamentare ale PRM.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulţumesc, domnule preşedinte, dar din nou încălcaţi Regulamentul şi vom interveni la vremea respectivă.

Deci prima întrebare. Bugetul pe anul 2007, domnule prim ministru, este un buget de austeritate sau un buget european? Dacă este primul buget european al României, prin ce se deosebeşte acesta de bugetul pe anul 2006?

Cea de a doua întrebare. În proiectul de buget sunt cuprinse sau nu fondurile comunitare alocate României în primul an după aderarea la Uniunea Europeană? Dacă da, ce sume s-au repartizat pe ordonatorii principali de credite?

Cea de a treia întrebare. Suma de 2,2 miliarde euro, încasată din privatizarea BCR-ului, s-a repartizat sau nu pe destinaţii în bugetul de stat pe anul următor? Dacă da, care sunt principalele destinaţii?

Şi ultima întrebare. În bugetul de stat pe anul 2007 sunt prevăzute sau nu sume pentru alegerea europarlamentarilor, respectiv pentru alegerile anticipate dorite de Partidul România Mare şi preşedintele Traian Băsescu.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Sunt sigur că domnul prim ministru a reţinut întrebările dumneavoastră. Vă va răspunde după terminarea dezbaterilor generale.

Dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe din Senat, pentru a prezenta raportul celor două comisii.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Raportul comun asupra proiectului Legii bugetului pe anul 2007.

În urma examinării proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2007, a amendamentelor depuse de comisiile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului şi a celor depuse de parlamentari, Comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci au hotărât cu 18 voturi pentru şi 11 voturi împotrivă, raport favorabil cu amendamentele reprezentate în Anexa 1, amendamente acceptate, şi Anexa 2, amendamente respinse.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi acum, dacă-mi permiteţi, vă dau cuvântul pentru a vă exprima punctul de vedere din partea Grupului parlamentar al PNL din Senat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Vă mărturisesc că, după discursul domnului Mircea Geoană, preşedintele Partidului Social Democrat...

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Ăsta nu este raportul!

Domnul Varujan Vosganian:

Raportul s-a terminat demult, domnule Stanciu.

Sentimentul meu este, într-adevăr, că discutăm adesea despre documente pe care nu le parcurgem.

Aşadar, după acest discurs, mă simt, totuşi, obligat pentru a readuce dezbaterea generală pe un făgaş normal să fac câteva consideraţii.

În primul rând, nu pot să trec cu vederea faptul, altminteri o coincidenţă, că domnul Mircea Geoană şi cu mine suntem născuţi în aceeaşi lună şi în acelaşi an, în iulie 1958.

Vedeţi, încă, dumneavoastră, dincolo de diferenţele de natură temperamentală, care nu sunt rele, dar se văd, anume domnul Geoană este născut în zodia Racului iar eu în zodia Leului, există însă, dincolo de faptul că avem aceeaşi vârstă, altminteri o vârstă frumoasă, de maturitate, există un decalaj între noi, pe care eu îl resimt.

Domnul Mircea Geoană a stat mult în străinătate şi a făcut lucruri bune şi apoi a fost şi ministrul afacerilor externe. Dar, poate tocmai din acest motiv, domnia sa, întorcându-se în politica militantă, din păcate preia schimbul politic al vremurilor când s-a hotărât ca domnia sa să fie reprezentant diplomatic al României.

Acest discurs este un discurs cu care ne obişnuisem noi în anii 1990, atunci când, din păcate, patimile, resentimentele, energiile inerente debutului de viaţă democratică marcau luările de cuvânt. Şi atunci, capriciile şi patimile de natură politică copleşeau sensul real al dezbaterilor şi înlăturau posibilitatea să avem nu o dispută polemică, ci o dezbatere profesionistă.

Şi-mi pare rău, domnule Mircea Geoană, că dumneavoastră, care altminteri aveţi un comportament elegant, încercaţi, în politică, să reintroduceţi acest stil pe care şi timpurile, pe care şi evoluţia instituţională le-au depăşit de mult.

Şi aşa cum se întâmplă ca atunci când vrei să ajungi sus, deasupra dulapului, unde-i cheseaua cu dulceaţă şi nu reuşeşti, îţi pui dedesubt un taburet, ca să te înalţe. Tot astfel şi în politică, atunci când nu ai destule argumente să convingi, recurgi la un registru care este, mai degrabă, adjectival şi care încearcă, prin calificative colorate, uneori chiar imprecaţii, să suplinească ceea ce nu ai pentru a convinge.

Dar eu, domnule Mircea Geoană, nu voi cădea în această capcană. Dumneavoastră aţi încercat să faceţi o imagine apocaliptică a României, cu aproape 90% din români care se debranşează, cu milioane de şomeri, un sfert din generaţia tânără, cu 90% dintre tineri care doresc să părăsească ţara, cu un buget care este praf, cu o populaţie care sărăceşte.

Domnule Mircea Geoană, nu sunt de acord cu acest gen de abordare. Eu n-am să spun, ca să vă replic, că România este o ţară cu un nivel de trai extraordinar, că 90% din tineri sunt mândri de ţara lor şi că vor să rămână aici toată viaţa şi că toată populaţia, năduşind de căldură în case are de plătit foarte puţin la căldură. N-am să cad în această capcană, deşi aş fi tentat, fiind reprezentantul unui partid de guvernământ. Eu nu vă cer să lăudaţi ceea ce se petrece acum. Nu vă cer, deşi aş putea s-o fac, să vă rog, măcar, să salutaţi lucrurile bune care se fac.

În acelaşi timp, pot să vă cer ceva. Pot să vă cer să fiţi realist. Pot să vă cer să acceptaţi cifrele oficiale, aşa cum am făcut şi noi când eraţi dumneavoastră la Putere şi când am făcut analiza guvernării dumneavoastră am preluat datele din Monitorul Oficial, datele din Anuarul statistic şi datele institutelor guvernamentale. Pentru că, altminteri, dacă nu vorbim despre aceleaşi cifre, o să fie un dialog al surzilor. Şi vă mai rog ceva, să priviţi lucrurile în tendinţă. Nu putem printr-un miracol să facem ca românii, cu toţii, s-o ducă foarte bine. Miracolul, însă, este ca românii s-o ducă mai bine astăzi decât ieri şi să existe garanţia ca mâine s-o ducă mai bine decât astăzi.

Şi, în acest ton, eu aş vrea să reluăm această dezbatere şi atunci veţi vedea că mare parte din adjectivele pe care le-aţi folosit nu slujesc decât pentru a vă da iluzia că sunteţi convingător acolo unde temeinicia argumentelor nu vă ajută.

Poate că aveţi dreptate, domnule Mircea Geoană, atunci când invocaţi incompetenţa. Vă vedem, însă, despre ce incompetenţă este vorba. Şi eu aici am să recurg la unul dintre liderii de necontestat ai partidului dumneavoastră, care pune, într-un fel, şi marca acestui nou stil de partid, şi anume domnul Marian Vanghelie, primarul sectorului 5, care, într-un acces de sinceritate, a spus despre Coaliţia portocalie cu buzunare portocalii că nu ştie să fure. Într-adevăr, acceptăm această dojană. În materie de furt suntem incompetenţi. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Dumneavoastră, însă, v-aţi dovedit atât de competenţi, încât nici măcar când nu mai sunteţi la Putere nu puteţi să vă abţineţi să vă daţi oamenii afară din partid, sau să le sugeraţi să plece din partid, atunci când n-o fac ei singuri, pe motivul competenţei de această natură în perioada guvernării.

De aceea, eu cred, domnule Mircea Geoană, că faţă de acest Guvern, care a primit calificative despre care voi mai evoca în acest discurs, este nedrept să se spună că este incompetent.

Aţi vorbit apoi de tam-tam mediatic. Eu vă propun ceva, stimaţi colegi de la Partidul Social Democrat, hai să facem o comparaţie între bugetele pe care Guvernul le aloca pentru publicitate, începând chiar cu Ministerul Industriilor, şi bugetele pe care actualul Guvern le alocă pentru reclamă şi publicitate. Şi veţi vedea atunci că, între tam-tamul tobelor din perioada guvernării dumneavoastră şi vocile fireşti, într-o dezbatere publică, ale Guvernului de astăzi, este o diferenţă atât de mare, încât cred că şi acest argument trebuie dat tot domnului Marian Vanghelie să găsească o figură de stil mai atractivă.

Aţi vorbit apoi despre cota unică. Alegerile au trecut, domnule Geoană, alegerile au trecut. În timpul alegerilor, aţi încercat, din răsputeri, să faceţi ceea ce un domn care a reprezentat astăzi Banca Naţională şi care a fost, multă vreme, lider marcant al dumneavoastră, a spus atunci că, chiar dumneavoastră aţi dorit introducerea cotei unice, şi anume că nu este în interesul unei părţi a electoratului, anume a electoratului care vă votează şi că s-ar putea ca oamenii care au venituri mai mici şi care nu câştigă la fel de mult din cota unică, să nu privească cu ochi buni că alţii câştigă mult. Eu cred că lucrurile s-au mai schimbat între timp.

Şi, vă rog eu, când mai veniţi în faţa microfonului, faceţi aşa cum a făcut un mare conducător al acestui neam, Alexandru Ioan Cuza cu Moş Ion Roată. Aduceţi un român care să ne spună cum, la acelaşi salariu brut, a pierdut el, în urma aplicării cotei unice. Şi dacă veţi găsi acest român, care la acelaşi nivel de salariu brut, după cota proporţională de 18, 24, 32 şi 40% a pierdut cu cota unică de 16%, atunci eu sunt dispus să accept, din partea dumneavoastră, orice reproş. Dar vă previn asupra unui lucru, să nu mai agitaţi atât de vitejeşte reîntoarcerea la cota proporţională, pentru că, dacă veţi introduce o cotă de, să spunem, 14, 26, 38, vă veţi trezi în situaţia foarte delicată că mai mult de jumătate din români vor pierde mult la impozite sau, poate că, aşa cum singur aţi spus, vă este aşa de teamă de guvernare, încât aţi spune orice numai să nu câştigaţi alegerile. Dacă este aşa, atunci pot înţelege această ameninţare pe care o adresaţi românilor la reîntoarcerea cotei unice. Dar nu este adevărat că această cotă unică a făcut praf bugetul, sau poate praful de aur, care se pune pe icoane. Pentru că praful şi pulberea pe care le-am moştenit noi în anumite domenii, credeţi-mă că s-au schimbat acum în creşteri serioase de buget.

Şi eu vă recomand un lucru, nu dumneavoastră, dumneavoastră sunteţi acum ocupat cu alte probleme, de natură politică, dar celor care v-au scris discursul. Trebuiau să citească bugetul, să vadă că, în anul 2004, veniturile din impozitul pe venit cu cota proporţională era de 7,2 miliarde de lei noi, că, în 2007, avem peste 11 miliarde de lei noi şi că, în 2008, vom termina cu mai mult decât dublarea veniturilor ce vin din impozitul bazat pe cota unică.

De aceea, îmi e jenă să vă pun aritmetica drept contraargument la cele pe care le spuneţi. Mă gândesc doar la faptul că dumneavoastră trebuie cu tot dinadinsul să criticaţi.

Apoi, în legătură cu preţurile.

Eu vă rog ceva, domnule Geoană. Probabil că domnul Mihai Tănăsescu, colegul meu şi cu care am dezbateri de înaltă ţinută în privinţa economică, vă va urma la dezbateri. Vă rog, domnule Mihai Tănăsescu, vă rog să le explicaţi cum preţul la alimente va creşte la anul cu 33%, cum preţurile la utilităţi vor creşte cu 50% şi totuşi vom avea o inflaţie de 4%. Eu am făcut un calcul pe structura coşului de consum şi pe baza modului de calcul a inflaţiei pe baza acestor preţuri ale structurii de consum. Din ceea ce spune colegul dumneavoastră, preşedintele partidului, rezultă o inflaţie de cel puţin 20 până la 22%. Deci, vă rog, domnule Tănăsescu, dumneavoastră să ne explicaţi cum, în baza acestei oferte de preţuri, putem totuşi să rămânem pe o inflaţie nu foarte înaltă sau poate sunteţi de acord şi dumneavoastră că la anul, pe actuala politică, vom avea o inflaţie de 25%. Deci, după opinia mea, cine v-a oferit aceste cifre a dat iarăşi demagogia jos din cui, dar de data asta, în loc să lovească pe alţii, s-a lovit pe sine însuşi.

Deci, vă rog eu, cu toată buna-cuviinţa să nu mai folosiţi astfel de cifre, pentru că ele sunt atât de nerealiste, încât oricât aţi striga , oricât v-aţi folosi chiar şi de clopotul cel mare, nimeni nu vă va putea crede. Om trăi şi om vedea, domnule Geoană.

În legătură acum cu educaţia, dumneavoastră spuneţi anul ăsta o să faceţi numai 4,7%, şi nu 5%, cât v-aţi angajat.

Dumneavoastră ştiţi ce nivel al cheltuielilor am moştenit noi? Da, 3,4% în 2004. (Domnul Anghel Stanciu vociferează în bancă.) N-aş vrea să vă dau calificativul pe care vi-l daţi singur în legătură cu sunetul vocii dumneavoastră, de aceea nu insist, domnule Stanciu, pe această temă.

Deci, diferenţa de investiţii este suficient de mare şi am să vă dau un exemplu concret din circumscripţia mea. Numai în acest an, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi a primit bani pentru investiţii mai mult decât tot învăţământul universitar românesc în anul 2004. Şi, dacă doriţi, putem da şi alte cifre.

Da, în legătură cu salariile, creşterea nu este la fel de mare ca şi a investiţiilor, este o creştere evidentă în termeni reali, dar nu poate fi la fel de mare, datorită impactului de natură inflaţionistă, pe care l-ar avea aceste creşteri. Dar învăţământul pe ansamblu este marele câştigător al actualei guvernări. Şi vă rog eu, de aici înainte, totdeauna când faceţi astfel de raportări, să faceţi comparaţie, pentru ca alegătorii noştri să vadă ce efort extraordinar a făcut România. Şi în domeniul educaţiei, şi în domeniul sănătăţii, cum a curăţat teme litigioase, cum a trebuit să plătim mii de miliarde de lei pentru profesori în urma unor procese declanşate în timpul guvernării dumneavoastră. Cum a trebuit să plătim datorii la furnizorii de medicamente din cauza neonorării de către dumneavoastră a cheltuielilor, cum am preluat toate aceste poveri de natură bugetară şi cu toate acestea am reuşit să dublăm la sănătate şi aproape să triplăm banii alocaţi învăţământului şi, da, la sfârşitul acestui mandat vom ajunge la 6% din produsul intern brut pentru educaţie, dar asta şi pe măsura reformelor în domeniul educaţiei şi pe măsura întăririi capacităţii de absorbţie a tuturor acestor bani.

Vorbiţi de faptul că a crescut consumul de la 6 la 12% şi că e rău. Păi, staţi să ne înţelegem. Ori consumăm mai mult, ori sărăcim mai mult.

Adică cu cât sărăcim mai mult, cu atât consumăm mai mult. Asta nici în Gargantua şi Pantagruel a lui François Rablais nu se putea. Din două una, stimaţi domni, hotărâţi-vă. Ori românii huzuresc, şi ăsta este un pericol pentru balanţa de plăţi externe, ori românii sărăcesc.

Nu puteţi, în acelaşi discurs, să plângeţi din mila prafului şi pulberii care se ridică de sub copitele cailor la Legea bugetului, iar pe de altă parte, să acuzaţi inconştienţa acestui guvern care sporeşte consumul. Ce e rău că sporeşte consumul? Ce consumă românul? Consumă: frigidere, consumă aparate electrice pentru uz casnic, consumă mâncare, consumă haine, luaţi dumneavoastră foarfeca şi tăiaţi hainele, ca să nu le mai cumpere românii. Sau, puneţi, ca ecleziastul, puneţi pâinea pe ape ca să n-o mănânce.

Fără un consum puternic, nu putem să avem o economie puternică. E drept, avem nevoie de investiţii străine ca să susţinem balanţa de plăţi externe.

Dar aici am făcut ce aţi spus dumneavoastră, domnule Geoană. Am bănuit că o să ne daţi această recomandare şi v-am ascultat înainte de a ne o da. Ne-aţi spus aşa. Întrebaţi agenţiile de rating. Vă raportez respectuos că le-am întrebat. Agenţiile de rating ne-au ridicat adevărate elogii în toamna acestui an. Agenţia FICH ne-a acordat pentru prima oară în istoria României clasa A de rating, introducându-ne în categoria ţărilor cu mediu investiţional ospitalier, la fel Standard & Poor's şi chiar Mudis, care este agenţia cea mai reţinută în această privinţă, şi care cu toate au salutat îmbunătăţirea mediului investiţional, diminuarea birocraţiei şi a corupţiei, au salutat regimul fiscal din România şi au salutat chiar şi îmbunătăţirea capacităţii administrative în domeniul fiscalităţii. Deci, dacă n-aţi ştiut, domnule Geoană, uite vă spunem noi astăzi, dumneavoastră şi PSD-ului, că agenţiile de rating au îmbunătăţit spectaculos plafonul de rating al României.

Nu vreau să mai intru în detalii, vreau să las şi pe colegii mei să vorbească despre lucrurile acestea, în legătură cu cifrele privind infrastructura, în legătură cu cifrele privind pensiile.

Un singur lucru aş vrea să vă spun, în legătură cu absorbţia fondurilor comunitare. Eu aş vrea să vedeţi numai exemplul SAPARD-ului. Cât s-a absorbit de Sapard în 2001-2004 şi cât în 2005-2006? Şi atunci veţi vedea că la nivelul capacităţii administrative s-au înregistrat progrese spectaculoase. Poate nu suficient pentru câţi bani putem primi, şi suntem preocupaţi şi noi de acest lucru.

În legătură cu Fondul "Proprietatea", eu sunt foarte bucuros că dumneavoastră, în clipa în care aţi vorbit de propuneri v-aţi uitat la mine, probabil că remuşcările v-au apăsat pentru că ştiaţi că aceste idei au fost obiectul unui material pe care l-am înaintat primului- ministru şi despre care am şi comunicat câtorva dintre colegii dumneavoastră, dar sunt convins că nu ei v-au scris materialul, pentru că ei sunt colegii mei din Comisia pentru buget, şi-i cunosc foarte bine.

Într-adevăr, există o astfel de gândire legată de susţinerea bugetului de asigurări sociale printr-o mai bună fructificare a proprietăţii de stat şi mă bucur foarte mult că aici dumneavoastră în avans v-aţi oferit unul dintre garanţii parlamentari ai susţinerii acestui proiect. Dar nu aveţi dreptate, atunci când vă chemaţi în ajutor CEDO împotriva Fondului "Proprietatea". Pentru că CEDO niciodată nu a trecut sub semnul îndoielii legalitatea Fondului "Proprietatea". CEDO a dat câştig de cauză unor proprietari care s-au plâns la CEDO că o locuinţă care putea fi retrocedată în natură a fost trecută la retrocedare în bani, şi CEDO a constatat că, într-adevăr, titlul de valoare nu trebuia să meargă la Fondul "Proprietatea", ci casa trebuia retrocedată. Chestiunea aceasta n-are nici o legătură cu legitimitatea fondului "Proprietatea". Dar asta este într-adevăr o temă pe care sunt dispus s-o duc cu dumneavoastră şi mă bucur că în această privinţă avem aceeaşi gândire.

Aş vrea să închei cu ceva ce aţi spus dumneavoastră, dar aş vrea să trec pe partea opusă. Dumneavoastră vorbeaţi de blesteme. Şi am să şi rezum cele două blesteme de care vorbeaţi. Eu cred că România astăzi este într-o perioadă cu totul nouă a existenţei sale. România la 1.01.2007 încheie tranziţia din România. Intrăm în faza modernizării, care are componente legate şi de procesul de integrare europeană, deci instituţionale, şi economice, legate de stabilitatea fiscală şi de mediul de afaceri, şi chiar în planul mentalităţilor, chiar dacă astăzi noi în Parlament n-am făcut suficient dovada emancipării mentalităţilor. Intrăm în faza modernităţii, mediul economic este predictibil, discutăm deja de fonduri de investiţii pe perioade lungi, inclusiv pilonul II, la care nu mă asociez deloc cu dumneavoastră, dar sunt convins, colegii mei de la PD vor adăuga la acest subiect.

De aceea, eu cred că trebuie să medităm mai bine la rolul pe care România, ca o ţară care devine mediu dezvoltată în deceniul viitor, trebuie să îl joace în Europa şi faţă de ea însăşi. În această privinţă daţi-mi voie să introduc o notă personală. Vreau să vă mulţumesc pentru sprijinul pe care nu mi l-aţi acordat prin Internaţionala Socialistă, mă bucur că, smerindu-vă, de data asta, faceţi lucrurile mai bine.

Şi acum în legătură cu blestemele.

Sunt două blesteme care ne apasă din ceea ce aţi spus, am înţeles eu. Unul este gramatica şi al doilea este comunismul. Astea sunt blestemele noastre. Nu vreau să citez acum, n-am luat decât două, din ultimele două propoziţii, "această gâlceavă şi balamuc" şi "să tacem", dar nu vreau să insist pe tema gramaticii, pentru că totuşi, gramatica şi aritmetica... (Aplauze.) Gramatica şi aritmetica sunt două lucruri de bază, asupra cărora, dacă nu avem aceleaşi reguli, s-ar putea să nu le înţelegem niciodată.

Şi al doilea blestem, într-adevăr, l-aţi evocat. Comunismul a fost cel mai mare blestem, şi nu liberalismul, şi nu democraţia, şi nu bunele intenţii care ne duc către Uniunea Europeană. Comunismul şi, din păcate, partidele politice care au moştenit de la comunism o putere temporară, un anumit comportament politic şi o atitudine amăgitoare faţă de oameni. Deci, într-adevăr, asupra acestui blestem luptăm noi şi cred că acest buget este o armă nimicitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Aţi consumat 22 de minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Dragoş Dumitriu, pe o problemă de procedură, da?

Vă rog, aveţi microfonul.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare doresc să-i mulţumească talentatului interpret al scenetei de mai înainte pentru că ne-a făcut să înţelegem de ce domnul Manuel Barroso l-a preferat pe domnul Leonard Orban.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Opoziţiei.)

Domnul Alexandru Pereş:

Invit la microfon pe doamna deputat Graţiela Denisa Iordache, din partea Grupului parlamentar al PD din Camera Deputaţilor.

Aveţi microfonul, doamna deputat.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Trebuie să recunosc că îmi revine o sarcină foarte grea, stimaţi colegi. Şi, anume, să vin cu vocea raţiunii şi a specialistului ca să vorbim în sfârşit despre buget, după un preambul foarte agitat, în care am vorbit despre orice vreţi dumneavoastră, dar nu despre buget. Nici măcar n-aş încerca şi nu m-aş strădui să combat discursul preşedintelui PSD-ului. De ce? Pentru că nu aţi vorbit despre buget. Dar este un element asupra căruia chiar vreau să mă aplec, pentru că puneţi în pericol o lege foarte importantă, o lege care reprezintă viitorul unor oameni, poate chiar a multora din generaţia mea. Şi mă refer la pilonul II, cel al fondurilor de pensii private. Faceţi o mare eroare. În primul rând, acest deficit, de care vorbiţi, al sistemului public, se cifrează la o sumă de 1,5 miliarde, dar pe o perioadă de 5 ani de zile.

Deficitul se finanţează în nici un caz prin preluarea de la sistemul public, ci prin bonuri de tezaur, prin împrumuturi de la Banca Mondială şi, categoric, prin contribuţii de la buget. În nici un caz nu se va lua de la acest sistem public. Deci, viitorul sau mai precis prezentul actualilor pensionari nu este pus în pericol de viitorul celorlalţi pensionari. Este foarte periculos ceea ce încercaţi să faceţi şi aş spune că este cu atât mai periculos cu cât poate că şi datorită dumneavoastră suntem ultima ţară din Europa care introduce în sfârşit sistemul fondurilor de pensii private.

De aceea, am simţit nevoia să fac această remarcă în mod special. M-aş întoarce totuşi şi la subiectul dezbaterilor de astăzi, şi anume bugetul, proiectul Legii bugetului pe anul 2007. Anul 2007 marchează începutul drumului european al României.

Proiectul de Lege privind bugetul de stat pe 2007 trebuie şi reuşeşte să răspundă acestei mari provocări. Pentru a se integra, România are nevoie de un ritm accentuat de creştere economică, inflaţie scăzută, stabilitate macroeconomică, dar şi un nivel adecvat al protecţiei sociale. Proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi respectă aceste priorităţi. Şi am să argumentez.

Stabilitatea macroeconomică este asigurată de un mix de politici monetare şi bugetare menite să realizeze reforma politicii fiscale, continuare liberalizării contului de capital, ţintirea directă a inflaţiei, deficit bugetar sub 3%, conform criteriilor de la Mastricht, restructurarea cheltuielilor publice, prin prioritarizarea programelor bugetare, crearea condiţiilor pentru absorbţie şi funcţionarea instrumentelor structurale. ritmul susţinut de creştere economică. În anul 2007 se estimează o creştere a produsului intern brut cu 6,4%, iar contribuţia cea mai importantă o vor avea construcţiile şi serviciile. Formarea brută de capital fix va creşte în 2007 cu 11,5%, pe fondul unei creşteri de ansamblu a cererii interne de 7,9%.

Inflaţia. Procesul dezinflaţionist continuă şi în anul 2007, rata inflaţiei reducându-se faţă de sfârşitul anului 2006 la 4,5%, cu o medie anuală de 5%. Contribuţia cea mai mare la inflaţia prognozată o vor avea mărfurile nealimentare, fiind anticipată, într-adevăr, şi o majorare a contribuţiei mărfurilor alimentare.

Aceste evoluţii favorabile vor fi însoţite de creşterea numărului de salariaţi şi alte categorii profesionale, iar ponderea salariaţilor în totalul populaţiei ocupate creşte la 58,4%. Rata şomajului se estimează la 5,6%, iar câştigul salarial mediu brut în 2007 se prognozează a atinge 1270 de lei. Câştigul salarial real va creşte în 2007 cu 6,5%.

Politica în domeniul asigurărilor asistenţei sociale vizează în principal continuarea procesului de reformă în cadrul sistemului public de pensii: pensia medie se estimează să crească de la 318,2 lei în decembrie 2006 la 384 de lei în decembrie 2007; acordarea alocaţiei de stat pentru copii, în cuantum de 200 de lei pe lună, pentru toţi copiii în vârstă de până la 2 ani; asigurarea pensiilor agricultorilor, ajutoare pentru categoriile de populaţie defavorizate.

Deficitul bugetar. Deficitul bugetar se prognozează a atinge nivelul de 2,8% din p.i.b. Veniturile bugetare sunt estimate la 134 de mii de milioane de lei, reprezentând 35,2% din p.i.b. incluzând însă şi fondurile externe nerambursabile.

Cheltuielile bugetare sunt proiectate la 145 de mii de milioane de lei, ceea ce duce la acel deficit bugetar de care vorbeam, de 2,8%.

Un element pozitiv îl reprezintă creşterea relevantă a cheltuielile de capital, de la 3,9% din p.i.b. în 2006, la 6,7% din p.i.b. în 2007, ceea ce reflectă orientarea politicii de cheltuieli prin direcţionarea fondurilor publice pentru menţinerea creşterii economice.

În domeniul investiţiilor publice, un accent deosebit se pune pe dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, programe de construire, reabilitare şi consolidare de şcoli şi spitale, programe de dezvoltare în infrastructura locală, programe multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor.

Se poate concluziona, luând în considerare aspectele prezentate, că proiectul de buget este orientat către investiţii, fără a neglija şi aspectele vizând protecţia socială.

Există însă şi o serie de aspecte ale prezentului proiect de buget care necesită o gestionare cât mai atentă. Un astfel de element îl reprezintă deficitul de cont curent, a cărui pondere ridicată în produsul intern brut poate atrage derapaje macroeconomice, chiar dacă nu pe termen scurt şi imediat. Mai mult, structura acestui deficit ce reflectă o pondere importantă a importurilor de minerale şi combustibil face necesară acordarea unei atenţii sporite în ceea ce priveşte finanţarea acestuia din investiţii străine directe şi de portofoliu.

O analiză atentă o necesită şi potenţiala influenţă pe care Fondul "Proprietatea" o are asupra deficitului bugetar. Este necesar să se facă o estimare a acestei influenţe şi să se ia o decizie, în consecinţă, cu privire la activitatea acestui fond.

O economie competitivă are nevoie de un sector puternic al întreprinderilor mici şi mijlocii, de aceea, consider că programele destinate dezvoltării acestui sector ar trebui să beneficieze de cel puţin 0,2% din produsul intern brut, mai ales în contextul integrării europene şi al impactului pe care acest proces îl va avea asupra companiilor din sector.

O atenţie sporită necesită şi procesul de absorbţie a fondurilor europene, derapajele în ceea ce priveşte nivelul de absorbţie al acestor fonduri poate transforma România, într-adevăr, într-un contributor net la Uniunea Europeană, lipsindu-ne astfel de avantajele fondurilor externe nerambursabile.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege pe anul 2007 nu este perfect, dar este construit astfel încât să îndeplinească obiectivele asumate de guvern şi să asigure sursele necesare păstrării unui ritm susţinut de creştere economică şi asigurarea unei stabilităţi macroeconomice. De aceea, Partidul Democrat susţine şi va vota în favoarea acestui proiect de lege.

În încheiere, o ultimă remarcă care cred eu, subliniază şi diferenţa de filozofie între Putere şi Opoziţie, la ora actuală: căldura din case, mâncarea ieftină, protecţia socială, pensiile mari vin din muncă, din creştere economică şi din productivitate, şi doar de acolo.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat. Aţi vorbit 8 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Invit la microfon pe domnul senator Carol Dina, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Carol Dina:

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Peste câteva săptămâni istoria României va consemna împlinirea unui ideal al românilor, aderarea la Uniunea Europeană

Cetăţenii ţării noastre au acceptat privaţiuni şi costuri pentru reforme structurale care ar fi trebuit să-i aducă la nivelul de modernitate şi civilizaţie din Uniunea Europeană.

Astăzi, cei mai mulţi dintre români constată cu durere că standardele lor de viaţă sunt departe de cele europene. Potenţialul material, financiar şi uman nu a fost valorificat în folosul tuturor, astfel că în România nu s-a realizat o pregătire adecvată pentru aderare, conform criteriilor de la Copenhaga. Aşa se explică de ce tot mai insistent se subliniază că aderarea României la Uniunea Europeană va fi mai degrabă rezultatul unei înţelegeri politice decât a pregătirii corespunzătoare a ţării.

În consecinţă, viitorul nu va certifica un trai decent. După 1 ianuarie 2007 cetăţenii români nu vor resimţi beneficiile aderării, ci, dimpotrivă, vor fi supuşi în continuare la noi privaţiuni. Proiectul de buget pe anul 2007 nu modifică semnificativ principalele deficienţe din economia naţională.

Privitor la construcţia bugetară a anului 2006 se constată o situaţie deosebit de gravă privind modificarea de către guvern a unor componente majore faţă de aprobarea dată de Parlament, cu precădere a deficitului bugetar.

La aprobarea Legii bugetului pe anul 2006 deficitul bugetar era de 0,8% din produsul intern brut, iar ulterior, printr-o serie de manevre ale Guvernului, a ajuns la 2,5%, existând în prezent premise pentru introducerea de noi modificări, având în vedere excedentul bugetar existent la 8 luni, de 5,3 miliarde de lei, respectiv 1,5 milioane de euro.

Aceste modificări ale deficitului bugetar, de la 2,36 milioane euro la un excedent de 1,5 milioane de euro la 8 luni, demonstrează suficient de convingător că la fundamentarea bugetului pe anul 2006 s-a manifestat din plin amatorismul şi reaua-credinţă, ambele păgubitoare în procesul de conducere a economiei naţionale.

Din păcate, şi bugetul pe anul 2007 va confirma că multe previziuni nu corespund cu realitatea, cum ar fi de exemplu construcţia veniturilor bugetare, ceea ce poate determina tensiuni sociale, irosirea resurselor şi pierderea unor oportunităţi economice.

Creşterea accentuată a deficitelor externe constituie un risc major pentru stabilitatea macrofinanciară a României. Deficitul comercial va atinge 15 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel pe care România l-a înregistrat în istoria sa. Iar deficitul de cont curent va depăşi 10% din produsul intern brut.

Politica fiscală nu stimulează accelerarea creşterii economice, sporirea competitivităţii economice, creşterea productivităţii muncii şi procentul de persoane angajate.

Având în vedere proiectul bugetului pe anul 2007 ce ne-a fost prezentat, Partidul România Mare prezintă următoarele consideraţii: 1. Evoluţia principalilor indicatori prezentată în raportul privind situaţia macroeconomică a ţării demonstrează că actuala guvernare nu a identificat măsurile, mijloacele şi resursele necesare pentru corectarea dezechilibrelor din economia României. Iată câteva exemple: produsul intern brut îşi reduce ritmul de creştere, faţă de 2006, cu 0,3 puncte procentuale, deşi, dacă se ţine seama că deflatorul produsului intern brut folosit în calcule este subestimat, reducerea ritmului de creştere ar fi de 0,6 puncte procentuale. Apoi, ritmul consumului final se reduce în 2007 cu 1,3 puncte procentuale, din care consumul individual efectiv cu 1,4 puncte procentuale, ceea ce se va reflecta direct în nivelul de trai al populaţiei.

Apoi, deficitul balanţei comerciale creşte faţă de 2006 cu circa 2 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent creşte cu aproape 1 miliard de euro.

Indicele de creştere a preţurilor de consum, care reflectă de fapt inflaţia, se reduce cu un punct procentual, dar amplitutinea majorării preţurilor este ridicată, întrucât baza de raportare este enormă. faţă de octombrie 1990, începutul liberalizării preţurilor, indicele general al preţurilor de consum a crescut în cei 16 ani de circa 2850 de ori.

Recentele măsuri de creştere, aşa-zis în avans, a preţurilor la gazele naturale, energia electrică şi altele, demonstrează că nivelul inflaţiei prognozate de guvern pentru 2007 este nerealist, un nivel credibil al acesteia fiind de 5,5%, având în vedere că propagarea valului inflaţionist determinat de creşterea preţurilor la produsele energetice se va face efectiv începând cu luna ianuarie 2007.

Deşi câştigul mediu salarial se prevede să crească cu 12,4%, iar pensia medie cu 20%, nivelele respective vor fi sub cele din octombrie 1990. Relaxarea fiscală clamată cu perseverenţă în ultimii doi ani se dovedeşte, unii spun o minciună, alţii spun o eroare, pot fi amândouă împreună, întrucât presiunea fiscală din economie, măsurată ca raport al sumei tuturor impozitelor şi taxelor şi respectiv produsul intern brut a crescut şi va creşte în 2007 faţă de 2005 cu aproape 5 puncte procentuale.

Această creştere s-a obţinut prin majorarea accizelor, impozitelor şi taxelor, impozitelor pe export, dividende şi altele. Astfel că lanţul impozitelor se închide, chiar dacă impozitul unic pe venit şi pe profit are o cotă unică.

Şi, în sfârşit, o altă deficienţă o reprezintă majorarea deficitului bugetar de la 0,8% în 2005, la 2,8% în 2007, în termeni nominali această reprezintă de 3,7 ori, respectiv 3 miliarde de euro, va mări presiunea inflaţionistă din economia ţării.

În al doilea rând, veniturile bugetului general consolidat se prevăd a creşte cu 23,7% cheltuielile cu 24,1%, iar deficitul cu 29,1%.

Din punct de vedere al nivelurilor de creştere, parcă am fi într-un buget de an electoral, întrucât aşa cum vom prezenta în continuare, fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor are o serie de lacune, după cum urmează: veniturile bugetului de stat sunt prevăzute să se majoreze cu 24,7%; una din cele mai mari creşteri, respectiv, 47,8% se preconizează să fie la impozitul obţinut din veniturile salariale.

Fundamentarea acestei creşteri este superficială dacă se ţine seamă de faptul că salariul mediu brut va creşte numai cu 12,4%, iar numărul de salariaţi cu 1,8%, deci ar fi o creştere reală de 14,4%.

Consecinţe: din impozitul pe venit de 13 miliarde de lei, o sumă importantă, 10,8 milioane de lei va fi repartizată bugetelor locale pentru finanţarea activităţilor descentralizate. Este evident că în derularea bugetului, autorităţile locale vor avea mari dificultăţi datorită nerealizării veniturilor estimate într-un mod superficial.

Impozitul pe producţia internă de ţiţei şi gaze este subdimensionat cu peste 250 de milioane de lei; am în vedere că în anul 2007, acest impozit este de 60 de milioane, în comparaţie cu 311 milioane cât a fost în anul 2006. În realitate, această subevaluare este mult mai mare dacă ţineţi seamă de evoluţia preţurilor şi de profiturile uriaşe obţinute de operatorii din sistem.

În condiţiile în care în anul 2007 nu ar avea loc nici o creştere de preţuri, veniturile respective ale companiilor care extrag ţiţei şi gaze, în marea lor majoritate cu capital privat, ar fi de cel puţin cinci ori mai mari, ceea ce desigur va amplifica şi mai mult neputinţa populaţiei de a suporta curba de sacrificiu impusă cu cinism de guvernanţi. Acelaşi fenomen de subevaluare se înregistrează şi la taxele de redevenţă din exploatarea resurselor minerale. Dimensionarea veniturilor din concesiuni şi închirieri nu ţine seama de evoluţia preţurilor pe piaţa specifică.

Concesiunea şi închirierea proprietăţilor statului, aşa cum s-a dovedit în activitatea de zi cu zi reprezintă o verigă slabă, unde frauda şi corupţia se întâlnesc permanent. Veniturile respective sunt subdimensionate cu circa un miliard de lei.

Accizele prevăzute în Legea bugetului de stat însumează 12,4 miliarde de lei, în timp ce raportul privind situaţia macroeconomică arată că suma acestora este de 13,9 miliarde lei, diferenţa în minus de 1,5 miliarde de lei "s-a evaporat", în timp ce Guvernul transpiră prin introducerea de noi accize la gaze, la energie electrică sau majorarea altora în avans, faţă de termenele asumate prin tratatul de aderare.

Semnificativ este următorul exemplu: în tratatul de aderare se prevede că nivelul accizei de referinţă la benzină de 350 de euro la mia de litri de benzină să fie atins la sfârşitul anului 2011, iar, în prezent, nivelul accizei este de 421 de euro la o mie de litri de benzină, ceea ce reprezintă o majorare cu 20% mai devreme de şase ani.

Creditele nerambursabile de la Uniunea Europeană în anul 2007 sunt dimensionate la 7,92 miliarde lei. Acestea reprezintă surse ale bugetului, dar care nu sunt cuprinse în venituri. Ăsta e răspunsul şi pentru domnul senator Funar. În schimb, cheltuirea lor, aşa cum se propune prin proiectul de lege, autorizează Ministerul Finanţelor să împartă această plăcintă fără să aibă aprobarea Parlamentului. Noi considerăm că este normal ca Parlamentul să se pronunţe şi asupra acestor sume.

În al treilea rând, cheltuielile bugetului general consolidat cresc cu 24,5%, în timp ce cheltuielile bugetului de stat se vor majora cu 22,4%. Sunt creşteri importante după cum sunt şi sectoare unde creşterile sunt reduse, unele chiar au reduceri semnificative. De exemplu, stimularea exporturilor se reduce cu 5%, stimularea IMM-urilor se reduce cu 8%. Subvenţiile pentru agricultură pe care le pot accesa în momentul de faţă, pregătirea agricultorilor se reduce cu 20%, cultura şi religia, reducere cu 2%.

Nivelul acestor reduceri se amplifică cu rata inflaţiei de 5,5% pe care noi o estimăm că va fi media anului 2007 faţă de 2006.

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare au formulat o serie de amendamente prin care se aduceau corecturi sau se propuneau reaşezări de cheltuieli în vederea eliminării unor disfuncţii din economia ţării şi pentru îmbunătăţirea activităţilor social-culturale cu indicarea surselor de acoperire.

Totodată, s-au făcut amendamente referitoare la fundamentarea şi dimensionarea veniturilor bugetului de stat. Cu alte cuvinte, noi am luat foarte în serios primul buget al integrării noastre europene. Unele din amendamentele vizau consolidarea activităţii economice a ţării şi creşterea producţiei de export şi se refereau la majorarea cheltuielilor pentru stimularea exporturilor, a întreprinderilor mici şi mijlocii, a subvenţiilor pentru agricultură.

Este de neînţeles atât atitudinea Guvernului care a propus prin buget sume mai mici pentru domeniile menţionate decât anul 2006, cât şi a parlamentarilor Puterii, care nu au acceptat în comisii amendamentele noastre.

Pe guvernanţi nu-i interesează că deficitul comercial creşte cu 2 miliarde de euro, că deficitul de cont curent se majorează cu 1 miliard de euro, că importul de produse agro-alimentare creşte aberant ajungând anual la peste 2,5 miliarde de euro şi că multe produse care s-ar putea realiza cu uşurinţă în ţară, nu găsesc minimum de sprijin financiar în condiţiile legilor actuale.

Toată lumea ştie că finanţarea deficitelor balanţei comerciale şi de plăţi costă mai mult decât alocarea unor resurse pentru implementarea măsurilor active de dezvoltare a producţiei de export şi/sau de înlocuire a unor importuri.

Pentru reabilitarea termică a clădirilor s-au prevăzut sume ridicol de mici, în condiţiile în care se ştie că subvenţiile pentru încălzirea locuinţelor vor fi eliminate din 2007, nu aşa cum s-a precizat aici în raportul prezentat.

Programele de creştere a eficienţei energetice, din care reabilitarea termică a clădirilor este poate cel mai important program, ar fi trebuit să fie susţinute mai puternic şi cu prioritate, întrucât măsurile respective reprezintă singura cale sigură de reducere a cheltuielilor de încălzire a imobilelor.

Probabil că guvernanţii n-au auzit de angajamentele şi obligaţiile asumate faţă de Uniunea Europeană, prin care toate clădirile administrative, până la sfârşitul anului 2007, şi toate clădirile cu destinaţie de locuinţe, până în 2009, trebuie să aibă certificate de eficienţă energetică.

După modul în care sunt sprijinite financiar asemenea acţiuni, este evident că guvernanţii actuali nu doresc decât exproprierea proprietarilor din locuinţe aflate în imposibilitatea plăţii unor preţuri aberante la gaze naturale, energie termică şi alţi combustibili pentru încălzit.

Alte amendamente se refereau la majorarea cheltuielilor pentru biblioteci şi muzee, pentru promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste hotare. dezinteresul guvernanţilor pentru susţinerea acestor acţiuni reprezintă până la urmă o sfidare faţă de interesele generale ale noastre.

În al patrulea rând, Partidul România Mare consideră că protecţia socială reprezintă un factor esenţial pentru creşterea economică, pentru stabilitate şi pentru echitate socială.

După 16 ani de eforturi "susţinute" în jefuirea economiei naţionale, românii trăiesc mult mai prost decât în anul 1990. Preţurile de consum au crescut în această perioadă de circa 2860 de ori, iar la sfârşitul anului vor fi mai mari de circa 3.000 de ori.

Cu toate creşterile prevăzute pentru anul 2007, salariul mediu abia ajunge la 95% cât cel din octombrie 1990, pensia medie în aceeaşi perioadă va reprezenta 79%, iar salariul minim 62%.

Ce se putea cumpăra cu 45 de dolari în anul 1990, în anul 2007, se va putea cumpăra cu 115 dolari, ceea ce reprezintă o reducere a puterii de cumpărare cu 2,5%. Acesta este adevărul, domnilor guvernanţi.

În bugetul pe anul 2007, actualul guvern a alocat protecţiei sociale numai 10% din produsul intern brut, astfel că România este pe ultimul loc în clasamentul ţărilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte interesul faţă de politica socială.

În următorii ani, ar trebui să ajungem la o cifră de 20-25% din produsul intern brut alocată pentru protecţia socială, dar pentru a atinge această ţintă, România are nevoie de o economie competitivă. Bugetul nu susţine acest deziderat.

Pe de altă parte, competitivitatea este strâns legată de resursele pe care statul le alocă pentru intensificarea proceselor de construire a unei structuri economice bazate pe investiţii de capital şi dezvoltarea cu prioritate a unor segmente vitale, precum cercetarea, educaţia, infrastructura şi altele.

Pentru a avea o societate stabilă, statul trebuie să aloce mai mulţi bani pensionarilor, care nu pot fi consideraţi doar consumatori de resurse, cum se afirmă foarte des în ultima vreme cu destul cinism. Nivelul de trai al pensionarilor este astăzi departe de nevoile acestor oameni şi reprezintă o pată neagră pentru societatea românească aflată în pragul integrării europene.

Astăzi, cu pensia medie se pot cumpăra de 6,2 ori mai puţine cantităţi de gaze naturale, de 4 ori mai puţină energie termică şi de 2,7 ori mai puţină energie electrică.

Iată de ce Partidul România Mare se pronunţă categoric pentru introducerea pensiei minime în România la nivelul unui punct de pensie. Totodată, considerăm necesar ca pensia medie din anul 2007 să fie cel puţin la nivelul celei din anul 1990, indexată cu indicele general al preţurilor de consum, ceea ce va reprezenta 485 de lei.

Pentru a nu merge în Uniunea Europeană cu numai jumătate din populaţia ţării, clasa politică trebuie să-şi asume răspunderea pentru înfăptuirea unor reforme structurale puternice în domeniile economic, financiar şi social, în spirit european, cu adevărat european.

Partidul România Mare îşi reafirmă hotărârea de a participa activ şi constructiv la devenirea europeană a României, dar nu-şi poate asuma în faţa naţiunii responsabilitatea unui proiect bugetar greşit şi nerealist, prin care creşterea accentuată a deficitelor externe va compromite stabilitatea macro-financiară a ţării, cu consecinţe sociale imprevizibile.

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare nu-şi pot asuma construcţia bugetară propusă pentru anul 2007 şi vor vota împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Aţi consumat 20 de minute din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale P.R.M.

Invit la microfon pe domnul deputat Erdei-Dolóczki István, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Se pregăteşte domnul Petru Călian, din partea Grupurilor parlamentare ale P.C.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Erdei-Dolóczki István:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ca în fiecare an, lunile octombrie şi noiembrie, adică un interval destul de însemnat al sesiunii parlamentare de toamnă, au fost consacrate analizei Proiectului de Lege privind bugetul de stat şi Proiectului de Lege privind asigurările sociale de stat. Executivul şi-a făcut datoria. Proiectele Legii bugetului au fost depuse la Parlament în timp legal.

Stimaţi colegi,

"Ca rezultat al progreselor obţinute, Bulgaria şi România vor fi în situaţia de a-şi asuma drepturile şi obligaţiile de membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007". Apare această frază ca moto în faţa raportului privind situaţia macroeconomică pentru anul 2007 şi este un citat din raportul de monitorizare a stadiului pregătirii României şi Bulgariei pentru statutul de membru al Uniunii Europene din septembrie 2006.

Uniunea Maghiară din România a analizat proiectul de lege cu atenţia cuvenită unei legi care va reglementa primul buget funcţional de după aderarea României la Uniunea Europeană. Ca orice proiect de lege, şi proiectul legii bugetului are aspectele lui pozitive precum şi cele negative, fapt care ne-a îndemnat la depunerea unor amendamente.

Dacă previziunile raportului privind situaţia macro-economică a ţării din anul 2006 ar fi fost corecte, dacă acele studii de impact întocmite pentru a modela efectele măsurilor fiscale ar fi fost elaborate cu mai mare atenţie, nu ar fi fost nevoie de trei-patru rectificări bugetare în anul în curs, nu ar fi trebuit să avem de-a face cu un excedent bugetar. Sperăm că raportul pe previziunile căruia construim proiectul de buget pentru 2007 şi care este prefaţat cu motoul sus-citat nu ne va face surprize.

Doamnelor şi domnilor,

Istoria parcă se repetă. Acum un an, profesorii, studenţii şi elevii erau în grevă. Atunci, cu toate că revendicările greviştilor, de altfel fundamentate, erau multiple, elementul principal a fost salariul. Acum este la fel. Bugetul care este în dezbatere alocă 5,2% din p.i.b., aproape de prevederile cuprinse în Legea învăţământului, adică 6%, prevede o creştere salarială în învăţământ de 18% pentru anul 2006, este drept, în două etape, creează posibilitatea achitării primelor de vacanţă. cu toate acestea, bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării este departe de a fi ideal. Dar nu pot să fiu de acord cu diminuarea sumelor destinate cheltuielilor de capital şi alocarea lor la cheltuielile salariale, atâta timp cât există numeroase şcoli în ţară cu o echipare care lasă de dorit şi care nu îndeplinesc condiţiile minime în ceea ce priveşte confortul copiilor şi a cadrelor didactice.

Stimaţi colegi,

Acum un an, în urma consultării cu reprezentanţii aleşilor locali ai U.D.M.R., am identificat trei grupe de probleme în speranţa ca bugetul pentru anul 2006 le va rezolva măcar parţial. Să vedem ce se întâmplă în acest an.

Prima grupă, necesitatea continuării procesului de descentralizare fiscală. creşterea veniturilor proprii ale bugetelor locale cu mai mult de 38% faţă de 2006, conform previziunilor din raport, este un semn bun, dar prevederea prezentei legi privind implicarea Ministerului Finanţelor Publice prin direcţiile generale ale finanţelor publice în repartizarea celei mai mari părţi din diferitele sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, ne dă de gândit, dacă nu vor fi într-adevăr clare şi transparente.

A doua grupă de probleme, problema principiului echităţii în profil regional şi judeţean a finanţării programului de investiţii în infrastructură. Din păcate, această problemă nu va fi stinsă nici de Legea bugetului pe 2007. Este suficient să remarcăm creştere numai cu 11% faţă de 2006, ale sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumurile judeţene şi comunale, scăderea cu 8% faţă de 2006 a bugetului Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, care este factorul principal în probleme de dezvoltare infrastructurală, drumuri, apă, canalizare, sau este suficient să constatăm ritmul anevoios al construirii autostrăzii Bucureşti-Braşov-Borş. Sper că nu este cazul să duc muncă de lămurire ca să vă conving de necesitatea creării acestei artere rutiere. Cred că nu numai colegii care circulă pe DN 1 sunt de acord cu mine.

A treia grupă de probleme identificate se referă la măsurile care trebuiau luate pentru mărirea capacităţii de atragere şi absorbţie a fondurilor comunitare de către autorităţile locale. Cred că sunteţi de acord că avem obligaţia ca prin procesul legislativ, inclusiv prin prevederile prezentului proiect de lege, să susţinem procesul de îmbunătăţire a performanţelor administrative şi organizatorice ale autorităţilor locale.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Bugetul anului 2007 trebuie să facă faţă aspectelor economice negative foarte grave care sunt cauzate de amânarea reformelor structurale profunde în sectorul energetic, vezi probleme legate de scumpirea gazului natural, de problemele concrete de electricitate în zona Ferentari, în minerit, în transporturi, a birocraţiei excesive şi a corupţiei care afectează mediul de afaceri în egală măsură cu sectorul bugetar.

Bugetul trebuie să facă faţă problemelor care decurg din noul statut al României ca membru în Uniunea Europeană, ţara noastră va contribui la bugetul comunitar, problemelor care apar în urma integrării în domeniul vamal, rezolvarea situaţiei lucrătorilor vamali, precum şi în domeniul pazei frontierei externe a Uniunii Europene.

Uniunea Democrată Maghiară din România, considerând Legea bugetului de stat ca o prioritate legislativă, s-a implicat şi în acest an în construirea proiectului de lege, prin membrii Guvernului din partea U.D.M.R.-ului precum şi prin parlamentarii din Senat şi din Camera Deputaţilor, formulând un set de amendamente care sunt în concordanţă cu programul de guvernare al Coaliţiei.

Subliniind că o parte din aceste amendamente au fost acceptate şi susţinute şi ţinând cont de aspectele pozitive, nesocotind cele negative ale prezentului proiect de lege, şi acceptând ideea că prezentul proiect de lege va constitui fundamentul solid, sintagma nu-mi aparţine, al procesului de integrare a României în Uniunea Europeană, am mandatul să vă spun că membrii celor două grupuri parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România vor vota Proiectul Legii bugetului de stat şi Proiectul Legii asigurărilor sociale de stat.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Aţi consumat 7 minute din timpul afectat Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R.

Dau cuvântul domnului Petru Călian din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Se pregăteşte deputat Miron Ignat, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Începem astăzi dezbaterile asupra bugetului pe anul 2007. Aşa cum sublinia şi domnul prim-ministru, dar şi domnul ministru Sebastian Vlădescu, bugetul anului 2007 este primul buget european, deoarece, începând cu 1 ianuarie 2007, România va deveni ţară membră a Uniunii Europene.

De asemenea, prevederile bugetare pentru anul care urmează, sunt cele mai mari din ultimii 15 ani. Deşi aceste elemente pozitive par la prima vedere îmbucurătoare, o mare parte din problemele cu care ne confruntăm zi de zi nu vor fi rezolvate, însă, din păcate, nici în primul an european.

Nivelul pensiilor va fi în continuare scăzut, deşi sunt prevăzute creşteri în acest sens. Atâta timp cât mai avem pensionari cu pensii care nu depăşesc 1.500.000 lei, nu putem discuta despre schimbări spectaculoase în acest domeniu. Considerăm că pensionarii din România merită pensii cel puţin decente, pe măsura muncii lor de-a lungul vieţii. O pensie mai mică de 4-5 milioane de lei nu poate acoperi nici măcar costul medicamentelor şi al întreţinerii pe timp de iarnă. Ne întrebăm cum îşi asigură hrana aceşti pensionari.

Partidul Conservator susţine în acest sens creşterea urgentă a tuturor pensiilor, oferind totodată şi soluţii bugetare. Proiectul de lege care vizează constituirea fondului de solidaritate prin alocarea a 1% din profitul intern brut către societăţile comerciale care depăşesc o cifră de afaceri de 100.000 de euro poate să rezolve cel puţin pentru următorii trei ani problema pensiilor.

O altă problemă extrem de importantă este cea legată de învăţământ. Pentru o creştere sănătoasă a salariilor cadrelor didactice, dar şi pentru sporirea investiţiilor în şcoli era necesară o alocare a 6% din produsul intern brut. Transferul unor sume de la capitolul investiţii, în vederea creşterilor salariale, nu este o soluţie viabilă, deoarece investiţiile sunt extrem de necesare şi pentru simplul fapt că peste 30% din şcolile româneşti nu au nici măcar autorizaţie sanitară de funcţionare, chiar astăzi 68 de şcoli din ţară nu sunt încălzite.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu dorim să aducem în discuţie şi alte aspecte negative legate de buget, deoarece Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator vor vota proiectul de buget pe anul 2007.

În privinţa sprijinirii I.M.M.-urilor, Partidul Conservator salută adoptarea proiectului de lege care vizează scutirea lor de la plata impozitului pe profitul reinvestit. Acest fapt s-a consumat ieri în Comisia economică a Senatului, astfel încât proiectul de lege iniţiat de Partidul Conservator în acest sens va ajunge în plenul Senatului cu raport de adoptare.

Stimaţi colegi,

Suntem conştienţi de faptul că nu pot fi rezolvate integral toate problemele cu care se confruntă societatea românească. Suntem conştienţi de faptul că România are nevoie de un buget votat la timp, astfel încât să nu constituie o barieră în calea integrării în Uniunea Europeană. Neajunsurile evidenţiate nu sunt mai accentuate decât în anii precedenţi. Prin exemplificarea lor, am dori să tragem un semnal de alarmă, astfel încât Guvernul condus de domnul Călin Popescu- Tăriceanu să conştientizeze mai mult problemele stringente care persistă încă în ţara noastră.

Atâta timp cât suntem la guvernare, căutăm şi de cele mai multe ori reuşim să oferim soluţii, însă soluţiile noastre trebuie susţinute de toate partidele aflate în Coaliţie. Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator susţin proiectul de buget, deoarece, cu toate neajunsurile, el reprezintă un pas înainte spre o ţară europeană şi poate chiar spre un trai mai decent.

Considerăm faptul că dezbaterile generale pe tema bugetului nu trebuie să fie momentul răfuielilor politice ieftine. Discuţiile purtate strict pe buget ar constitui, stimaţi colegi, o cale mult mai interesantă şi mai benefică pentru viaţa noastră parlamentară, dar şi pentru societatea noastră.

Partidul Conservator îşi păstrează punctele de vedere consecvente, punctele de vedere cu tentă electorală le păstrăm de asemenea numai pentru perioada campaniei electorale. Astăzi, prioritatea noastră constă în implicarea concretă pentru a oferi soluţii viabile şi credibile în vederea creşterii bunăstării pe toate planurile.

În perspectivă, grupurile noastre parlamentare vor acţiona ferm, astfel încât toate proiectele legislative iniţiate precum şi cele aflate în curs de iniţiere, dau aici exemplul reducerii taxei pe valoarea adăugată la produsele alimentare de bază, să fie aşadar promovate, astfel încât să dovedim încă o dată, dacă este nevoie, faptul că Partidul Conservator se implică şi oferă totodată soluţii concrete la majoritatea problemelor stringente cu care se confruntă societatea românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Aţi vorbit cinci minute din timpul alocat Partidului Conservator.

Invit la microfon pe domnul deputat Miron Ignat, din partea Grupurilor parlamentare ale minorităţilor naţionale.

Se pregăteşte domnul deputat Mihai Nicolae Tănăsescu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Miron Ignat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Anual, Guvernul României prezintă Parlamentului spre dezbatere şi aprobare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pentru anul viitor. Ca membru în Comisia de buget-finanţe, am putut constata o preocupare aproape a tuturor senatorilor şi deputaţilor pentru aprobarea unui buget care să satisfacă într-o măsură considerabilă nevoile ordonatorilor de credite, acestea fiind ministere, agenţii naţionale, instituţii, consilii judeţene şi alţii.

Cu toţii suntem locuitori ai acestei ţări. Din deplasările noastre în teritoriu, întâlnirile şi discuţiile cu cetăţenii, colaborarea noastră cu organele administraţiei locale, constatăm că problemele sunt diverse, complexe şi multiple. Şi pentru rezolvarea lor sunt necesare fonduri financiare suplimentare, chiar substanţiale.

Veniturile prevăzute pentru anul 2007, în sumă de peste 56.000 milioane lei, cu o creştere de 24,7% faţă de anul 2006, precum şi cheltuielile de peste 65.000 milioane lei, noi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, considerăm că această alocare de fonduri pentru anul viitor asigură realizarea programelor şi proiectelor elaborate de Guvern şi avizate de comisiile reunite de buget, finanţe ale celor două Camere.

Din analiza bugetului constatăm că pentru anul 2007 s-au alocat sume substanţiale la anumite capitole de cheltuieli, şi anume: cheltuieli pentru servicii publice generale, cheltuieli social-culturale, cheltuieli pentru dezvoltarea publică şi locuinţe şi, în mod deosebit, cheltuieli destinate activităţilor de susţinere şi promovare a exportului şi a mediului de afaceri românesc.

Bugetul României pentru 2007 este bugetul unei ţări care păşeşte cu dreptul în marea familie a Uniunii Europene.

Cele peste 900 de amendamente introduse de colegii noştri senatori şi deputaţi, analizate mai întâi în comisiile de specialitate şi apoi amendament cu amendament preluate de comisiile de buget, finanţe ale celor două Camere demonstrează că marea majoritate a senatorilor şi deputaţilor şi-au adus contribuţia la îmbunătăţirea acestui buget.

Noi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, am analizat, în grup, bugetul propus pentru 2007, am adus noi propuneri şi am făcut numeroase amendamente. Unele dintre ele au fost admise, altele au fost respinse.

Suntem conştienţi că bugetul pentru anul 2007 nu este un buget perfect, nu satisface în totalitate necesităţile, dar, totuşi, asigură o creştere substanţială a fondurilor faţă de bugetul precedent şi printr-o implementare reală şi corectă a proiectelor şi programelor, precum şi cheltuirea judicioasă a fondurilor repartizate, bugetul pentru anul 2007 va asigura stabilitatea economică a României, va conduce la diminuarea inflaţiei şi la consolidarea încrederii populaţiei în moneda naţională.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, format din cei 18 deputaţi, va vota bugetul pentru anul viitor. Este bugetul nostru, bugetul ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Mihai Nicolae Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Se pregăteşte domnul deputat Dan Radu Ruşanu, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este dezamăgitor, doamnelor şi domnilor, să vezi cum timp de o oră şi jumătate asistăm de la un cuvânt de tip plenară C.C. a P.C.R., fulminantă, cu realizări mari, cu lapte şi miere care curge în stânga şi dreapta, la un tip de discurs blajin, tip Vosganian, precum "Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie".

În acelaşi timp, am stat foarte atent şi m-am uitat ce a făcut domnul Tăriceanu cât timp au vorbit colegii noştri. Pot să sintetizez într-un singur cuvânt: dispreţ! Dispreţ faţă de dumneavoastră, stimaţi colegi. A ieşit din sală, o jumătate de oră a vorbit cu domnul Valeriu Gheorghe. Sigur, va fi ambasadorul nostru într-o ţară importantă... Mai vorbeşte de o jumătate de oră cu domnul Scutaru, probabil că o să mai vină şi alt coleg... Şi, atunci, am să fac o propunere domnului Bogdan Olteanu: poate-i facem o cameră domnului Tăriceanu, să aibă întâlniri cu colegii domniei sale, în aşa fel încât să poată să fie atent la dezbaterile care au loc, pentru cea mai importantă lege a acestei ţări: bugetul de stat pentru 2007.

Domnul Călin Anton Popescu-Tăriceanu (din loja Guvernului):

în mod realist la buget, atunci o să fiu mai atent! Dacă formulaţi...

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă rog, nu dialogaţi cu sala, că nu v-am întrerupt, domnule Tăriceanu. Nu v-am întrerupt, domnule Tăriceanu, vedeţi-vă de discuţie cu domnul Scutaru, în continuare! Şi îmi cer scuze că v-am întrerupt!

Deci, aroganţa de care daţi dovadă şi acum, domnule Tăriceanu, mă face să vă spun: "Măi, Căline, nici nu ştii cât de mic poţi să fii!". Şi să ştii, domnule Tăriceanu, că acest comportament de aroganţă de care dai dovadă astăzi, aici, în această sală a bugetului, face, de fapt, ca tot comportamentul guvernamental al căpinatului dumneavoastră să fie prezent! Nu pot să fiu de acord cu acest lucru, domnule prim-ministru, încă prim-ministru!

Vorbeaţi, domnule premier, în discursul dumneavoastră triumfalist că nu veţi fi contabil, că nu veţi "... (Vociferări în sala de şedinţă).

Domnule preşedinte,

Am rugămintea să nu fiu întrerupt.

Domnul Alexandru Pereş:

Am rugămintea, dacă este posibil, să lăsăm vorbitorul să-şi expună punctul de vedere, după aceea puteţi să răspundeţi şi dumneavoastră, domnilor miniştri.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Dacă puteţi să ţineţi linişte în sală, aş aprecia acest lucru!

Domnul Alexandru Pereş:

Da, domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Spuneam că, în discursul său, premierul Tăriceanu a spus că nu o să fie un contabil. A dezamăgit prin faptul că, de fapt, este un contabil înconjurat de contabili.

În tot ce a făcut şi în tot ce a prezentat, eu cred că se contrazice enorm. Şi am să vă dau doar câteva exemple. Spunea domnia sa că nu ţine cont de o clientelă politică, că este un buget responsabil.

Domnule Tăriceanu, timp de doi ani de zile aţi făcut în aşa fel încât să vă hrăniţi clientela politică cu vârf şi îndesat. De doi ani de zile, prin hotărâri de Guvern eludaţi organele alese ale acestei ţări, dând bani cu nemiluita către P.N.L. şi P.D., către comune pe care dumneavoastră le gestionaţi, momind toţi primarii din altă parte a eşichierului politic, numai ca să vină la dumneavoastră. Acest tip de comportament pe care l-aţi arătat şi astăzi aici, în faţa noastră, este de iresponsabilitate, este un comportament pe care dumneavoastră şi prietenii dumneavoastră din cabinet nu fac decât să încurajeze clientela politică pe care o aveţi.

În al doilea rând, domnule Tăriceanu, vreau să vă spun că, aşa cum aţi prezentat dumneavoastră acest buget, spunând că o să aveţi venituri foarte mari şi aşa mai departe, vă spun cu toată responsabilitatea: aţi făcut cea mai mare greşeală umflând aceste venituri pe care le-aţi prezentat Parlamentului! Sunt ireale, sunt supradimensionate, în aşa fel încât dumneavoastră, în calitatea pe care o aveţi şi de preşedinte al P.N.L.-ului, să puteţi să arătaţi că pe hârtie aţi dat celorlalte ministere şi P.D.-ului, şi P.C.-ului, dar care nu pot să cheltuiască. Iar faptul că dumneavoastră gestionaţi un buget al acestui an, 2006, incalificabil, repet, incalificabil, venind în faţa Parlamentului şi cerând o majorare a deficitului astăzi la 2,5% din p.i.b., în condiţiile în care dumneavoastră gestionaţi un buget excedentar cu peste două puncte procentuale, este un comportament iresponsabil. Şi veniţi astăzi în faţa Parlamentului şi cereţi să aveţi un buget pentru anul viitor de un deficit de 2,8%, neluând în calcul Fondul Proprietatea sau despăgubirile pe care trebuie să le daţi, neluând în calcul pilonul 2 de pensii, pe care vă lăudaţi că o să-l introduceţi.

Deci, toate aceste titluri, pe care dumneavoastră le spuneţi că vin în întâmpinarea unui buget european, a unei Românii europene, nu sunt decât declaraţii de tip politic, domnule Tăriceanu, şi nu de tip pragmatic, aşa cum spuneaţi.

Vreau să vă spun, domnule prim-ministru, că cine v-a scris acel discurs, poate, sigur, nu aţi avut timpul necesar să vă uitaţi pe el, să-l citiţi, să-i spuneţi să aibă bunăstarea şi să aibă dorinţa să facă diferenţa între cheltuieli de investiţii şi cheltuieli de capital. Atunci când dumneavoastră veniţi aici şi comparaţi mere cu pere, spunând că "vai ce mult va aloca Guvernul Tăriceanu cheltuieli de investiţii, 6,6 % din p.i.b.?", când anul acesta nu sunteţi în stare nici 4% să faceţi? Şi că, de, în 2004 erau cheltuieli de capital de 3%? Trebuie să vă înveţe cine v-a scris discursul acela, că este o diferenţă mare între cheltuiala de capital şi cheltuiala de investiţii.

Şi vreau să vă spun că cheltuielile de investiţii în 2004 erau de peste 5,5% din p.i.b., domnule Tăriceanu. Deci, poate aveţi nevoie de unele corecturi în ceea ce priveşte staff-ul tehnic pe care-l aveţi acolo, lângă dumneavoastră.

Ne spuneaţi aici, cu multă mândrie liberală în suflet că încălzirea locuinţei o să fie extraordinară şi că românii o să beneficieze de nu ştiu ce sume de bani mai mari.

Dar, poate, aţi uitat să spuneţi românilor, domnule Tăriceanu, că, de fapt, aţi exclus apa caldă, care reprezintă 25% din încălzirea locuinţei, cu aceste subvenţii pe care vreţi să le daţi. Spuneţi oamenilor acest lucru, că nu mai subvenţionaţi apa caldă! Spuneţi oamenilor că nu mai daţi bani pentru aşa ceva! Şi atunci poate că oamenii o să înţeleagă cum aceste bonusuri pe care dumneavoastră vreţi să le daţi, o să fie apreciate de către oameni.

Domnule Tăriceanu, aveam foarte multe să vă spun. Îmi pare rău, însă, că modul în care aţi tratat această dezbatere de astăzi a făcut ca foarte mulţi colegi să plece din această sală. Modul în care dumneavoastră aţi făcut ca dezbaterea pentru cel mai important act normativ să intre în derizoriu. Probabil că acest comportament al dumneavoastră o să ducă Guvernul dumneavoastră tot în derizoriu. (Aplauze din partea P.S.D.-ului)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit şapte minute din timpul afectat Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Dan Radu Ruşanu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L. Se pregăteşte Radu Cătălin Drăguş, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Cabinetului Tăriceanu,

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Cifrele care fundamentează bugetul sunt greşite. Nu spun că sunt false, dar sunt greşite. Şi ştiu ce vorbesc! Atunci când veniţi şi ne spuneţi că o să avem o creştere economică de 6% este fals, domnule prim-ministru!

Atunci când ne spuneţi în proiectul de buget că o să avem o inflaţie de maximum 8% este fals, domnule prim-ministru.

Falimentul cotei unice a condus la o hemoragie de venituri din bugetul statului.

Aţi călcat în picioare totul!

N-aţi ţinut cont de relaţia cu Fondul Monetar Internaţional şi n-aţi mărit taxa pe valoarea adăugată care, ulterior, o să vă aduc aminte, la anul probabil, o să regretaţi că n-aţi făcut-o şi veţi avea de ce să regretaţi, domnule prim-ministru, că n-aţi majorat T.V.A.-ul, pentru că veniturile bugetare sunt sub 30%". Afirmaţiile domnului Mihai Tănăsescu în 15 noiembrie 2005, la discursul privind proiectul bugetului de stat. (Aplauze din partea P.N.L.-ului).

Trebuie să recunosc că domnul Mihai Tănăsescu a avut dreptate. Creşterea economică nu este de 6%, este de 7%, la 10 luni.

Inflaţia prognozată, de maxim 8%, şi contestată de domnul Mihai Tănăsescu este de numai 3%.

Falimentul cotei unice a adus un surplus de venituri la bugetul de stat de peste 9.000 de miliarde.

Ponderea veniturilor bugetare a fost de peste 32% şi nu sub 30%.

Domnule prim-ministru,

Nu ştiu dacă regretaţi că nu aţi majorat taxa pe valoarea adăugată, aşa cum vă solicita Fondul Monetar Internaţional şi P.S.D.-ul, în urmă cu un an de zile, dar, în mod cert, domnul Mihai Tănăsescu nu v-a mai adus azi aminte aici de acest lucru.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Evident că discutarea legii fundamentale privind alocarea surselor publice, în fiecare an, generează pasiuni şi dezbateri aprinse, în cele mai multe cazuri, profesioniste, şi noi ar trebui să găsim metode, căi, în vederea îmbunătăţirii colectării veniturilor publice, pe de o parte, iar pe de altă parte ierarhizarea mai bună a priorităţilor şi utilizarea cu eficienţă a banului public.

Ce putem reproşa unui buget care asigură creşterea economică, care contribuie la reducerea inflaţiei, care asigură accesul la Fondurile Uniunii Europene şi determină consolidarea stabilităţii macro-economice, de natură să creeze credibilitate externă, sporirea investiţiilor străine şi autohtone de capital.

Recunoaşterea realizării acestor obiective, stimaţi colegi din opoziţie, este concretizată prin aderarea României, la 1 ianuarie 2007, la Uniunea Europeană. Este primul buget european al României.

Un lucru este foarte clar: ponderea veniturilor în produsul intern brut reprezintă 35,2% în 2007, cea mai mare sumă înregistrată după 1990, în condiţiile reducerii continue a contribuţiilor la asigurările sociale.

Această creştere a ponderii veniturilor în 2007 va putea susţine un nivel al cheltuielilor bugetare de 38% din produsul intern brut.

Astfel, învăţământul, sănătatea, infrastructura, dar, în primul rând, asistenţa socială vor beneficia de sume majorate substanţial. Sintetic, prognoza de toamnă, noiembrie 2006, arată că economia României îşi continuă dezvoltarea accelerată, prin valorificarea superioară a potenţialului său de creştere.

În condiţiile în care clasa politică din România este într-o agitaţie continuă în ultimii doi ani de zile, economia românească s-a dezvoltat şi a înregistrat o creştere deosebită, ceea ce denotă faptul că, după 17 ani, economicul primează în faţa politicului şi, în mod cert, într-un sistem democratic, aceasta înseamnă normalitate.

Grupul parlamentar al P.N.L. din Senat şi Camera Deputaţilor vor vota bugetul de stat în forma propusă de Guvern.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.N.L.-ului).

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Şase minute.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Radu-Cătălin Drăguş, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Se pregăteşte domnul senator Ioan Corodan, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Domnul Radu-Cătălin Drăguş:

Stimaţi colegi,

Cu experienţa domniei sale, domnul vicepreşedinte Dan Radu Ruşanu v-a spus înainte exact cam acelaşi lucru pe care vroiam să vi-l aduc aminte. Argumentaţia, imaginea apocaliptică pe care ne-o prezenta anul trecut P.S.D.-ul, distinşii reprezentanţi ai Partidului Social Democrat, despre ceea ce ar fi însemnat bugetul pentru anul 2006. Din fericire pentru noi, nu ei au avut dreptate!

Bugetul pentru anul 2007 reprezintă două provocări: una dintre provocări va fi adresată administraţiei locale, care va trebui să demonstreze că suntem în stare să cheltuim într-un mod constructiv pentru noi banii pe care ni-i va da Uniunea Europeană. Iar a doua provocare este adresată clasei politice, în general, şi va trebui să demonstrăm că suntem destul de responsabili, pentru a nu apela la discursuri populiste care, evident, se vor transforma, ca şi atitudine, într-un naţionalism extrem şi care este, din nefericire, pericolul care ne va pândi după găunoasa dată, aşa cum am auzit, de 1 ianuarie 2007.

Sper să dăm dovadă de maturitate şi să evităm aceste discursuri ieftine, care nu fac decât în anul viitor să spunem, din nou, că noi am avut dreptate şi nu vom avea din nou imaginile apocaliptice pe care ni le prezintă azi P.S.D.-ul.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit trei minute.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Corodan, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Se pregăteşte domnul Lakatos Petru, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Ioan Corodan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimaţi membri ai Guvernului,

În cuvântul meu de astăzi o să fac referire, în primul rând, la bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru că timpul este foarte limitat şi nu aş vrea să abuzez.

Fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, din punctul nostru de vedere, al Partidului România Mare, nu este cea mai reuşită şi nu ne poate convinge nimeni că aceste cifre sunt reale şi conforme cu realitatea.

După cum este redactat proiectul de lege, se observă să inflaţia este în descreştere, atât şi rata şomajului, în schimb numărul mediu al salariaţilor pe anul 2007 va creşte cu aproximativ 100.000 de persoane, lucru de care noi ne îndoim şi nu prea avem încredere în această afirmaţie.

După cum se ştie, piaţa forţei de muncă, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, corelată cu migraţia actuală a forţei de muncă, ofertele salariale atractive din România, în comparaţie cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, nu va duce la un climat bun pe piaţa muncii.

O problemă foarte gravă care naşte suspiciuni în buna fundamentare a Proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 este legată de problema pensiilor şi a modului de acumulare a punctajului, în baza Legii nr. 19/2000.

Câştigul mediu brut este în continuă creştere, de la 968 de lei în 2005, la 1830 în 2006 şi la 1270 lei în 2007, acesta fiind principalul element de calcul, în stabilirea acumulării punctajului, în vederea pensionării. Datorită faptului că salariul mediu brut este menţinut la un nivel foarte scăzut, punctele acumulate de către salariaţi scad văzând cu ochii în fiecare an.

Cu toate că punctul de pensie creşte în 2007 la 396,2 lei, reprezentând 31,2 din salariul mediu brut, în 2006 punctul de pensie a fost de 339,3, reprezentând 31,5, se observă o scădere cu 0,3 procente a ponderii punctului de pensie din salariul mediu brut pe ţară.

În programul de guvernare 2005-2008, aprobat în Parlamentul României la Capitolul VII "Politica de protecţie socială", Guvernul s-a angajat să îndeplinească următoarele obiective: 1) asigurarea unui venit adecvat pentru pensionari; 2) eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, astfel încât să fie respectat principiul "la condiţii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieşirii la pensie"; 3) protejarea puterii de cumpărare a pensiilor. În acest sens, Guvernul s-a angajat că toate pensiile care au fost recalculate vor fi ulterior indexate cu indicele de creştere a preţului de consum, astfel încât să fie acoperit 100% creşterea preţurilor; 4) majorarea pensiilor, astfel încât până în 2008 pensiile să crească în termeni reali cu aproximativ 30%; 5) creşterea puterii de cumpărare a pensiilor din agricultură.

Analizând pe rând cele cinci obiective, am ajuns la următoarea concluzie: nu s-a asigurat un venit adecvat pentru pensionari şi, pe cale de consecinţă, sunt cel puţin 3 milioane de suflete care trăiesc sub limita de sărăcie, neavând asigurată de către Guvern măcar 40% din coşul mediu zilnic.

Nu au fost eliminate inegalităţile din sistemul public de pensii, sute de mii de pensionari sunt nemulţumiţi de faptul că la condiţii egale de pensionare nu beneficiază de pensii egale, indiferent de anul ieşirii la pensie.

Sunt sute de mii de pensionari care au lucrat în agricultură, mai ales cei din fostele C.A.P.-uri şi asociaţiile economice intercooperatiste, care au pensii cuprinse între 40 şi 100 de RON.

În acelaşi timp, sunt câteva sute de mii de pensionari care au lucrat în Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Ministerul de Interne şi Ministerul Apărării Naţionale, care beneficiază de pensii între 20 şi 100 milioane lei pe lună.

Pentru realizarea acestui obiectiv al Guvernului, vizând eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, Partidul România Mare va avea o iniţiativă legislativă care va solicita şi un amendament care solicită ca pensia minimă să fie de 1000 RON.

Guvernul a refuzat să indexeze toate pensiile cu indicele de creştere a preţurilor de consum, ajutându-i pe pensionari să trăiască şi mai rău decât în anul 2004.

Partidul România Mare a făcut o serie de amendamente care propun îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei cu venituri reduse, în speţă pensionarii, care vizează asigurarea unei pensii minime, care să asigure românului un trai decent şi să permită curăţirea sistemului public de pensii de toate formele, care au rolul de a umili pătura săracă şi de a-i purta pe drumuri pentru obţinerea unor ajutoare, cum ar fi ajutorul pentru încălzire, ajutoare sociale şi aşa mai departe.

O altă problemă foarte gravă, care este pentru persoanele care sunt disponibilizate colectiv, în cursul anului 2007, din domenii strategice ale economiei naţionale, cum ar fi mineritul, nu este asigurat un acompaniament social adecvat, deşi au fost prinse sume în buget, or, pentru disponibilizări colective nu există în momentul de faţă un act normativ care să reglementeze această situaţie, cu atât mai mult cu cât Ordonanţa nr. 8/2003 îşi încetează aplicabilitatea în 31.12.2006.

Partidului România Mare va susţine în continuare modificarea art. 18, care să prevadă asigurarea tichetelor de masă pentru sistemul bugetar.

Având în vedere că nu se respectă programul de guvernare, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare ale Camerei Deputaţilor şi ale Senatului, vor vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Vreau doar să vă comunic că grupurile parlamentare ale P.R.M. au depăşit timpul fixat de 23 de minute.

Domnule Funar, vă rog. Scuzaţi-mă, pe procedură, domnul senator Funar, liderul Grupului P.R.M. din Senat.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Onorat prezidiu,

Stimaţi membri ai Guvernului, câţi aţi mai rămas să ne onoraţi,

Şi stimate şi stimaţi deputaţi şi senatori,

Pe procedură, aş vrea să vă informez că ne aflăm într-o situaţie inedită şi unică, bănuiesc, în istoria Parlamentului României. S-au prezentat punctele de vedere, inclusiv distinsul nostru coleg Corodan, cu privire la Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, dar vă amintesc şi subliniez, nu a fost prezentat raportul comisiilor de buget, finanţe, pentru că nu există. Nu este în sală nici distinsul coleg... Nu ştiu, a plecat la Bruxelles, nu a aflat că l-au refuzat, domnul senator Vosganian.

Invitaţi-l, domnule preşedinte, să prezinte raportul asupra Proiectului de buget privind asigurările sociale pe 2007. Mi se pare incredibilă această situaţie.

Şi a doua chestiune, domnilor preşedinţi.

Am numărat, între timp, în sală suntem 127 de senatori şi deputaţi. Grupurile parlamentare P.R.M. solicită să stabiliţi cvorumul. Invitaţi-i pe colegii aflaţi pe coridoare să vină în sală şi mai ales cei de la putere să susţină Guvernul. Nu putem lucra fără cvorum şi mai ales la o lege atât de importantă. Nu merită Guvernul, reprezentat aşa cum este acum în sală, cu o componenţă mai redusă, un asemenea tratament din partea noastră.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule senator.

Îi rog şi eu pe liderii de grup să solicite colegilor deputaţi şi senatori care sunt pe holuri să intre în sala de şedinţe.

Pe de altă parte, domnule senator Funar, îmi pare foarte rău, dar mai aveaţi trei minute din timpul alocat grupurilor parlamentare P.R.M. Nu am ştiut cu ce subiect vine domnul senator Corodan, pentru că, este clar, discutăm despre bugetul de stat pe 2007. Dânsul a prezentat altceva, l-am lăsat să vorbească, ca să epuizeze cele 23 de minute care v-au fost destinate.

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Lakatos Petru, U.D.M.R.

Se pregăteşte domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. din Senat.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Lakatos Petru:

Domnilor preşedinţi,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Urmărind atent vehemenţa cu care critică opoziţia proiectul de buget şi discutând în perspectivă istorică, v-aş propune să ne întoarcem nu numai la Neagoe Basarab şi la învăţăturile către fiul său Teodosie, să ne întoarcem la învăţăturile romanilor, care spuneau: "Men tacem memorie mes oported". Pe româneşte "să aibă ţinere de minte cel care minte". Parafrazând, să aibă ţinere de minte cel care critică. Respectiv, într-adevăr, acum un an s-au auzit de aici previziuni sumbre. Nu le repet, le-a citit colegul, deputatul Ruşanu, dar, după cum vă daţi seama, şi cei mai buni specialişti în probleme macro-economice se pot înşela.

Pot greşi în evaluări şi nu ne rămâne altceva sau nu le rămâne altceva de făcut decât, cum se spune pe la noi, în Bihor, să ridice clopul în faţa primului ministru şi al Guvernului, care au apreciat mai corect evoluţiile economiei româneşti şi să ţină cont de opinia filozofului antic Seneca. Să ne întoarcem tot la romani: "Errare umanum est, in errore perseverare diabolicum". Diabolică este perseverarea în greşeli, în abordarea subiectivă a unei probleme, drept urmare, propun să analizăm fără patimă, dar obiectiv, proiectul bugetului care, pe lângă aspectele pozitive prezentate deja de antevorbitori, pe care sper să le recunoască şi opoziţia, are şi unele neajunsuri, dintre care aş aminti: lipsa oricărei referiri la reforma administraţiei centrale, în urma căreia să rezulte o administraţie mai suplă, mai eficientă şi mai ieftină, aşa cum prevede programul de guvernare. transferurile de resurse către bugetele locale demonstrează că, în acest domeniu, descentralizarea este pur declarativă, o lozincă fără acoperire în fapte.

De exemplu, repartizarea în cadrul judeţelor a sumelor defalcate din t.v.a. destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale se face numai în funcţie de lungimea acestora, după consultarea primarilor. Câtă ipocrizie! Nici directorul F.B.I., Robert Muller, care ne-a vizitat ieri, n-ar fi în stare să identifice urme de descentralizare în această prevedere, agreată de unii numai din motive de ei ştiute.

Lungimea drumurilor este aceeaşi, şi cu, şi fără consultarea primarilor. În schimb, ar trebui să se ţină cont de starea drumurilor, de destinaţia sumelor pentru reparaţii sau drumuri noi, cu alte cuvinte, repartizarea ar trebui lăsată pe seama consiliilor judeţene, care cunosc bine situaţia, fără a impune ceva de la centru.

Aceeaşi concepţie centralistă este prezentă şi la repartizarea sumelor pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor de către directorul direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, prin eliminarea consiliului judeţean din procesul decizional, cu toate că acesta din urmă are compartimente specializate în domeniu.

Am lăsat la urmă cea mai gravă problemă, sumele defalcate din t.v.a. pentru echilibrarea bugetelor locale în 2007 scad cu 25% faţă de 2006, în condiţiile în care sporesc atât sarcinile transferate de la administraţia centrală cât şi aşteptările populaţiei, care doreşte să trăiască mai bine.

Stimate domnule prim-ministru,

Suntem de acord cu obiectivele tangibile prezentate de dumneavoastră, dar cei din Transilvania am dori să avem confirmarea expresis verbis din partea dumneavoastră a hotărârii Guvernului României de a finaliza construcţia autostrăzii Borş-Braşov până în 2012.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi epuizat timpul destinat dezbaterilor generale, timpul fixat pentru Grupurile parlamentare ale UDMR.

Invit la microfon pe domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al PSD din Senat. Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Stimaţi membri ai Cabinetului,

Dezbaterea noastră are loc într-un moment în care tot mai multe categorii de salariaţi din ţară se pregătesc să iasă în stradă, cerând imperios condiţii de viaţă şi de muncă mai bune. De ce tocmai acum, veţi spune unii dintre dumneavoastră, iar alţii se vor fi întrebat deja dacă nu cumva aici este mâna opoziţiei politice din ţară.

Răspunsul este dezarmant de simplu şi la îndemână, domnule prim-ministru, aceste proteste au loc acum datorită faptului că pentru unele categorii profesionale aceasta este vremea negocierii contractului colectiv de muncă, iar presiunile şi mijloacele legale de luptă sindicală sunt, din acest punct de vedere, de înţeles. Pentru alte segmente de salariaţi, însă, discuţia asupra bugetului înseamnă, practic, dezvăluirea adevăratelor intenţii ale Guvernului, iar clivajul dintre promisiunile făcute şi realităţile consemnate în proiectul de buget pentru 2007 conduc în mod firesc la protestele severe de acum.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Salariaţii din România se zbat pentru salarii mai mari şi pentru condiţii de muncă decente, iar, pentru aceasta, nu au nevoie să fie împinşi de la spate de nimeni, o fac cu prisosinţă creşterile de preţuri şi de tarife la alimentele de bază şi la utilităţi, sărăcia, lipsa locurilor de muncă de bună calitate, lipsa locuinţelor, polarizarea veniturilor, restrângerea programelor sociale, accesul tot mai limitat la sănătate şi educaţie, instabilitatea politică din ţară, stimaţi colegi, discrepanţa dintre nevoile şi problemele populaţiei şi agenda politică a Puterii de dreapta.

Construcţia bugetară pentru anul 2007 nu face nici ea excepţie de la această regulă. Obiecţiunile noastre, ale social-democraţilor, se referă în primul rând la viziunea îngustă, contabilă, dacă vreţi, asupra proiectelor celor două bugete, ce nu lasă să se întrevadă măcar priorităţile majore ale ţării în anul aderării la Uniunea Europeană. Pe fond, este vorba de aceeaşi discrepanţă majoră între obiectivele României reale şi agenda cetăţeanului român, pe de o parte, şi ceea ce se poate desprinde din proiecţia bugetară propusă, respectiv, lipsa unor obiective clare, coerente şi sustenabile, pe de altă parte.

În concepţia Partidului Social Democrat, între priorităţile României, putem enumera: combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale, atenuarea polarizării sociale, reducerea decalajelor majore de dezvoltare dintre sat şi oraş, dintre diferitele regiuni ale ţării, ca şi dintre România, ca întreg, şi media statelor din Uniunea Europeană, stimularea accesului egal la educaţie şi sănătate, pregătirea continuă a forţei de muncă, reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă, creşterea gradului de ocupare, majorarea ponderii aşa-numitelor cheltuieli sociale în produsul intern brut al ţării, creşterea puterii de cumpărare a salariilor şi pensiilor, creşterea calităţii vieţii. În fapt, este vorba de elemente, ce, însumate, configurează un nou model economic şi social pentru România, model care îmbină creşterea economică, eficienţa şi flexibilitatea cu egalitatea de şanse, echitatea şi securitatea socială.

Răspunsurile oferite acestor probleme, atunci când aceste răspunsuri există şi pot fi desprinse din analiza proiectelor supuse dezbaterii noastre, sunt nu numai dezolante, stimaţi colegi, dar, de multe ori, ele sunt cinice, iar uneori chiar iresponsabile. În multe cazuri, nu există aceste răspunsuri, pentru că nici problemele enumerate nu există, în viziunea Puterii de dreapta din ţară.

Vă propun să descifrăm împreună proiectul de buget pentru 2007, prin prisma răspunsurilor Puterii la primul grupaj de probleme, cel legat de sărăcie, excluziune socială şi polarizare socială. Datele sunt următoarele (şi îmi pare rău că domnul Vosganian nu este aici), date oficiale...

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Aici sunt!

Domnul Dan Mircea Popescu:

Sunteţi aici? Vă mulţumesc.

Domnule Vosganian, din 4,6 milioane de salariaţi, câţi are România în acest moment, un număr de 3,6 milioane, adică, aproximativ 80%, se află sub valoarea salariului mediu brut pe economie. Similar, din 5,6 milioane de pensionari, incluzând aici şi pensionarii din fostele C.A.P.-uri, un număr de 3,8 milioane, adică aproximativ 70%, se află sub cuantumul pensiei medii din România.

Rezultatul: 43,7% din gospodăriile de salariaţi şi 59,7% din gospodăriile de pensionari, domnule Vosganian, nu au putut face cheltuielilor cu venitul total lunar realizat în 2005. Dacă adăugăm, însă, gospodăriile care nu şi-au putut permite o săptămână de concediu în afara locuinţei, înlocuirea mobilei uzate, cumpărarea de produse electrocasnice, cum spuneaţi, cumpărarea de haine noi, vizionarea de spectacole de film şi teatru sau cumpărarea de ziare şi cărţi, atunci, ponderea gospodăriilor care nu au reuşit să facă faţă cheltuielilor creşte la 64%, domnule Vosganian, pentru gospodăriile de salariaţi, respectiv, la 84%, pentru cele de pensionari.

Aşadar, stimate doamne şi domni parlamentari, aceasta este realitatea socială din România anului 2006, 64% din gospodăriile de salariaţi şi 84% din gospodăriile de pensionari nu pot face cheltuielilor cu venitul total realizat lunar!

Apropo de consum, domnule Vosganian, depinde şi cine consumă, dacă 20% din populaţia ţării consumă foarte mult, în detrimentul a 80% din populaţia ţării, atunci, daţi-mi voie să nu fiu de acord cu dumneavoastră şi cu Guvernul dumneavoastră.

În aceste condiţii, care este răspunsul Puterii, stimaţi colegi? Cred că el se înscrie în categoria răspunsurilor cinice: Puterea propune o majorare a salariilor de doar 12,4% şi a pensiei cu numai 17,6%, într-un moment în care creşterea estimată a cheltuielilor pentru utilităţi şi alimentele de bază la nivelul lui 2007 este de peste 30%. Este, cred, evident pentru o ţară întreagă că acest lucru este de natură să accentueze sărăcia din ţară şi numărul excluşilor sociali.

În fapt, ne confruntăm, stimaţi colegi, cu o scădere dramatică a valorii punctului de pensie, de la 35% pondere în salariul mediu brut pe economie, în 2004, la numai 31%, în 2007, ceea ce va aduce cu sine o scădere semnificativă a puterii de cumpărare a pensiilor. Acelaşi lucru se va întâmpla cu puterea de cumpărare a salariilor, aceasta scăzând, după calculele noastre, cu cel puţin 10% în termeni reali.

Menţinerea, şi în 2007, a cotei unice de impozitare conduce în continuare la accentuarea polarizării societăţii româneşti. Acest răspuns îl plasez în categoria celor iresponsabile, de această dată, căci fenomenul este dublat de adâncirea discrepanţelor dintre sat şi oraş, ca şi dintre diferitele regiuni ale ţării.

În anul 2005, domnule Vosganian, de exemplu, diferenţa între veniturile medii pe gospodărie din mediul urban şi rural s-a situat la 30%, faţă de numai 15,7, în 2004. Este vorba, practic, de o dublare a diferenţei de venituri între sat şi oraş, în intervalul unui singur an.

La fel, veniturile ce revin în medie pe o gospodărie din regiunea Bucureşti-Ilfov, de exemplu, au fost cu 39,7% mai mari decât veniturile din regiunea sud-est. Gândiţi-vă cu cât se vor adânci aceste inegalităţi la nivelul lui 2007, în condiţiile preţurilor locale de referinţă la energia termică.

Stimaţi colegi,

Mă simt obligat să avertizez asupra pericolelor unei asemenea politici premeditate în România, respectiv, accentuarea polarizării sociale. Ea nu este expresia unui accident de etapă, nu este conjuncturală, ci, dimpotrivă, stimaţi colegi, ea este o acţiune programată, asumată conştient şi urmărită cu perseverenţă de actuala Putere de dreapta din ţară, ţinând de însăşi esenţa ideologiei promovate.

Cum am putea, altfel, califica aceste lucruri, când Puterea, stimaţi colegi, tolerează astăzi salarii de 88 de ori mai mari (aţi auzit bine, de 88 de ori mai mari), pentru cei din ultima grupă de venituri, comparativ cu salariile celor din prima grupă! Până unde poate merge această inegalitate, fără ca stabilitatea ţării să nu fie periclitată? Aceasta este o întrebare directă pentru Guvernul Tăriceanu.

A doua mare grupă de probleme este cea referitoare la ponderea în p.i.b. a aşa-ziselor "cheltuieli sociale". În primul rând, noţiunea de "cheltuieli sociale" nu mai corespunde realităţilor din Europa, dar şi din ţară, ele sunt, mai degrabă, investiţii sociale, dacă considerăm domeniul social ca factor productiv, aşa cum, de altfel, este el perceput în cadrul modelului social european.

Dacă, până acum, ponderea cheltuielilor cu protecţia socială nu a depăşit niciodată 9 până la 10% din p.i.b., Partidul Social Democrat consideră că a sosit momentul unei abordări cu totul noi în această privinţă, în sensul majorării semnificative a acestui procent, undeva, în jurul a 12-14% din p.i.b., pentru o primă perioadă. Spunem aceasta conştienţi fiind de faptul că o economie performantă asigură prosperitatea populaţiei.

Dar lucrul, stimaţi colegi şi stimată colegă din Partidul Democrat, este valabil, în egală măsură, şi invers. Respectiv, şi o populaţie prosperă va produce o economie performantă.

Pledăm, aşadar, pentru importanţa cel puţin egală, domnule Ruşanu, atât a dezvoltării economice, dar şi a celei sociale, aceasta constituind încă una din marile diferenţieri între stânga şi dreapta politică românească. Din păcate, proiectul de buget pe 2007, dar şi previziunile până în 2010 ale actualei Puteri, converg spre o scădere semnificativă a cheltuielilor cu protecţia socială, până spre 9,4% pondere în p.i.b., ceea ce include acest răspuns în categoria celor cinice, cu privire la soarta populaţiei. De menţionat că media în Uniunea Europeană, în acest moment, este de 27,4%.

Stimaţi colegi,

O ultimă grupă de probleme viza pregătirea continuă a forţei de muncă, reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă şi creşterea gradului de ocupare a acesteia în România. Răspunsurile Puterii în ceea ce priveşte piaţa muncii, practic, nu există. Faţă de un angajament de scădere cu 10 puncte procentuale a fiscalităţii în mandatul 2005-2008, după 3 ani, această scădere este de numai 4 puncte procentuale, respectiv, de la 49,5 la 45,5%. Reamintesc că, în intervalul 2000-2004, Guvernul Năstase a scăzut fiscalitatea din România cu 12,5 puncte procentuale, de la 62% la 49,5%, domnule Vosganian.

În ceea ce priveşte piaţa muncii din România, aceasta se va transforma dramatic, în procesul de integrare europeană. Fenomenul rapid de îmbătrânire a populaţiei, fluxurile migraţiei interne şi mai ales externe, precum şi bătălia tehnologică pentru competitivitate sunt doar câteva din provocările inerente.

În plus, România, nu numai că este ţară europeană, stimaţi colegi, cu cea mai mare pondere a populaţiei ocupate în agricultură, dar are şi o structură socială şi ocupaţională net diferită faţă de societăţile dezvoltate din Uniunea Europeană. Populaţia din agricultură trebuie ajutată să se mute masiv, peste 1,5 milioane de persoane, în ocupaţii neagricole. Aceasta presupune oferirea de şanse tineretului rural: în primul rând, şanse de educaţie, în al doilea rând, locuri de muncă şi formare profesională. Din acest punct de vedere, răspunsul Puterii nu există, nici pentru 2007 şi nici pentru anii următori.

În sfârşit, dacă ne uităm la structura populaţiei ocupate în funcţie de şcoala absolvită, vom observa cu surprindere, stimaţi colegi, faţă de legendele existente, că cea mai mare parte a forţei de muncă nu are nici o calificare, doar 21,5% sunt absolvenţi ai învăţământului profesional şi 13,5% absolvenţi de învăţământ postliceal şi superior. De aici, o sarcină uriaşă (repet, uriaşă!) pe care trebuie să ne-o asumăm pentru anii care vin, respectiv, dezvoltarea accelerată a unor centre de formare profesională continuă şi alocarea unor sume corespunzătoare pentru derularea acestui proces. Sumele alocate la nivelul lui 2007 pentru formare profesională în România dovedesc că Puterea este total nepregătită şi în acest domeniu.

O ultimă menţiune, prima mare urgenţă a economiei româneşti, dacă vrea să fie o economie durabilă, este să-şi ocupe populaţia aptă de muncă. În acest sens, crearea de noi locuri de muncă devine, la rându-i, o prioritate. Răspunsul Puterii, şi la acest punct, aproape inexistent.

Concluzia, pentru noi, social-democraţii, stimaţi colegi, este una singură: în 2007, majoritatea populaţiei din România va trăi mai prost decât în 2006 şi 2005! Iată de ce votul nostru va fi unul negativ asupra ambelor bugete.

Vă mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor din Opoziţie.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule senator. Aţi consumat 11 minute din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PSD.

Domnule Funar, vă rog, pe procedură, aveţi microfonul.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu fac şi nu voi face parte din Alianţa D.A., dar adevărul trebuie cunoscut, pentru a se face dreptate.

Domnule preşedinte, în programul zilei de astăzi, de la orele 15,30 până la finalizarea dezbaterilor generale, avem prezentarea de către primul ministru a proiectului Legii bugetului de stat şi a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Ce spune Regulamentul? "Comisiile sesizate în fond pentru examinarea proiectelor de buget întocmesc câte un raport comun asupra fiecărui proiect", aşa spune Regulamentul.

Deci, ca atare, domnule preşedinte de şedinţă şi având în vedere faptul că ne-a fost prezentat doar un raport asupra Proiectului Legii bugetului de stat, Grupul parlamentar din Senat al PRM-ului vă solicită o pauză de consultări, pentru refacerea cvorumului şi pentru scrierea raportului, de maximum 15 minute. Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule senator, este, şi aşa, târziu, e ora 19,00. Sigur, eu fac apel ca toţi colegii de pe holuri să intre în sala de şedinţe, dar nu îmi cereţi acum să dăm o pauză, pentru că, şi aşa, lungim. Mai sunt 4 vorbitori. Vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Am solicitat pauză, este obligatoriu, domnule preşedinte.

Domnul Alexandru Pereş:

Conform regulamentului, o pauză de 5 minute, atât pot să vă dau, domnule senator.

Bine. Deci, peste 5 minute, la 19,07, ne vedem în sală.

(Pauză între orele 19,00-19,10).

Domnul Alexandru Pereş:

Reluăm lista vorbitorilor şi îl rog să poftească la microfonul şedinţei pe domnul deputat Nini Săpunaru, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Costache Mircea:

În primul rând, procedura!

Domnul Alexandru Pereş:

Mă scuzaţi, o problemă de procedură. Da, domnule deputat, vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Haideţi să intrăm în legalitate, noi vrem să vă ajutăm. Se fac în continuare referiri la două bugete şi ni s-a prezentat un singur raport. Haideţi că am avut 8 rânduri la primul, mai citiţi 2,5 rânduri la al doilea, ca să intrăm în legalitate. Vă rog!

Domnul Varujan Vosganian:

Permiteţi, domnule preşedinte?

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule senator, un moment, vă rog, să vă dau cuvântul. Da. Haideţi, dacă, într-adevăr, stingem acest conflict prin prezentarea raportului, atunci, domnul senator Varujan Vosganian să prezinte raportul bugetului asigurărilor sociale.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc foarte mult.

Raport comun asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2007.

În urma examinării Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2007, a amendamentelor depuse, Comisiile reunite de buget, finanţe, bănci, cu 18 voturi pentru şi 11 voturi împotrivă, au dat aviz favorabil. Amendamentele sunt prezentate în anexa nr. 1, respectiv cele aprobate, şi nr. 2, respectiv cele respinse.

Mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor din Majoritate.)

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Dau cuvântul domnului deputat Nini Săpunaru, din partea Grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor. Se pregăteşte domnul senator Nicolae Ioţcu, din partea Grupului parlamentar al PD.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nini Săpunaru:

Am ascultat cu atenţie prezentarea făcută de domnul prim-ministru şi de distinşii domni din Opoziţie şi, încă o dată, în plus, constatăm că unii spunem una, ceilalţi spunem alta şi nu reuşim să ne înţelegem şi, poate, cel mai bine ar fi să revenim la subiect şi să începem să spunem cifre şi să discutăm de cifre. Şi cifrele sunt clare: cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2007 cresc cu 3,2 puncte procentuale în produsul intern brut, comparativ cu anul 2006, evidenţiindu-se o creştere semnificativă a cheltuielilor de capital, de la 3,9% din produsul intern brut, la 6,7% din produsul intern brut, ceea ce reflectă o îmbunătăţire considerabilă a poziţiei de cheltuieli, prin direcţionarea fondurilor publice pentru susţinerea creşterii economice şi, totodată, reprezintă cea mai substanţială creştere a ponderii cheltuielilor de capital din ultimii ani.

Referitor la cheltuielile de capital, este de menţionat faptul că s-a modificat tiparul de creştere economică în favoarea acumulării, cu impact pe termen lung asupra dezvoltării durabile a societăţii româneşti.

În domeniul investiţiilor publice, se remarcă o orientare cu un accent deosebit pe dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, programe multianuale prioritare de mediu şi gospodărirea apelor şi programe de dezvoltare în infrastructura locală.

În acelaşi timp, bugetul finanţează procesul de continuare şi consolidare a poziţiilor de capital uman din domeniul învăţământului şi sănătăţii, prin cele mai mari alocaţii din ultimii 16 ani, ceea ce va asigura premise pentru realizarea unei economii durabile în domeniul forţei de muncă. Un exemplu concludent şi iar apelăm la cifre: în ultimii ani, practic, cheltuielile bugetului învăţământului s-au situat aproape de 3% din produsul intern brut, în timp ce bugetul pe 2007 propune o majorare de 5,2% din produsul intern brut. Simultan, se finanţează şi politicile de acompaniament social, constând din asistenţă socială, pensii şi asigurări de sănătate.

Referitor la veniturile bugetare (şi, ceea ce este foarte important), trebuie să spunem iar cifre: se constată o creştere a acestora, de la 17,9% din produsul intern brut, în anul 2004, la 20,74% din p.i.b., în 2007, cu menţiunea că aportul impozitului pe venit a crescut de la 2,89% la 3,41%, în 2007, faţă de 2004. Ceea ce demonstrează clar şi fără dubii că politica fiscală adoptată în domeniu prin introducerea cotei unice a dus la rezultatele scontate.

Pe plan intern, în anul 2007, este prevăzută continuarea reducerii presiunii fiscale, prin diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale cu 2 puncte procentuale la angajatori. Principalele obiective spre care vor fi direcţionate resursele bugetare se referă la capitalul uman, coeziunea economică şi socială, dezvoltarea regională, politica de asigurări sociale, dezvoltarea cercetării şi inovării ca obiectiv esenţial al Strategiei Lisabona, transporturile şi protecţia mediului.

Este de menţionat faptul că stabilirea unui deficit bugetar de 2,8% din produsul intern brut este menită să susţină procesul de dezinflaţie şi să menţină în limite rezonabile deficitul de cont curent, în condiţiile unui nivel al cheltuielilor bugetare de 38% din produsul intern brut. În această situaţie, se poate aprecia că politica bugetară formulată pentru anul 2007 este o politică prudentă, corelată cu celelalte politici publice.

În domeniul inflaţiei, se preconizează o reducere a acesteia, estimându-se o rată a inflaţiei de 4,5% la sfârşitul lui 2007, ceea ce înseamnă o inflaţie medie anuală de 5%. Această estimare a luat în calcul o scădere a preţurilor administrate, deşi decalajul dintre aceste preţuri şi cele libere rămâne considerabil.

Raportarea anuală a unor creşteri economice, domnilor, nu reprezintă nimic, dacă nu se regăsesc în veniturile cetăţenilor. Câştigul salarial mediu prognozat (încă o dată, apelăm la cifre) pentru anul 2007 va atinge nivelul de 1.270 lei, mai mare cu 12,4% faţă de anul 2006.

Doamnelor şi domnilor,

Bugetul nu este un scop în sine, el este un instrument de macrostabilizare şi de dezvoltare, în funcţie de politica pe care o promovezi. Plecând de la această premisă, putem afirma că proiectul de buget pe anul 2007 reprezintă un instrument important pentru consolidarea progreselor înregistrate până în prezent şi pentru realizarea unei economii stabile, care se îndreaptă spre performanţă şi creştere durabilă, în contextul cerinţelor spaţiului european comunitar.

În concluzie, ţinând seama de argumentele prezentate, parlamentarii Partidului Naţional Liberal vor susţine şi vor vota proiectul de buget prezentat.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Ioţcu, din partea Grupului parlamentar al PD. Urmează domnul deputat Iulian Iancu, pentru 2 minute, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Nicolae Ioţcu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Bugetul pe 2007 este un buget construit în primul rând pentru cetăţeanul român, ca viitor cetăţean european, şi reprezintă primul buget al României ca stat integrat în Uniunea Europeană. Fundamentarea bugetului are în vedere nu numai priorităţile noastre în raport cu Uniunea Europeană, dar şi gestionarea şi finanţarea priorităţilor României. Astfel, veniturile prognozate sunt cele mai consistente din ultimii ani, ajungând la un procent de 35% din p.i.b., procent net superior celui înregistrat în 2004, când valoarea acestuia a fost de 30,2%.

Sigur că Opoziţia este tentată să critice această construcţie bugetară şi acceptăm critica, dar nu acceptăm minciuna. Cea mai frecventă critică este că acest buget este unul ambiţios, nerealist economic, în care veniturile bugetare sunt considerate ca fiind supraestimate, iar datele pe care se bazează nu ar putea aduce un plus de venituri. Este adevărat că astăzi ni se prezintă un buget ambiţios, care se bazează pe o creştere economică sănătoasă, prognozată la 6,4%, şi o rată a inflaţiei de 4,5%.

O contribuţie majoră în realizarea ţintelor în ceea ce priveşte veniturile este şi îmbunătăţirea majoră a colectării veniturilor, nemaiacordându-se nici un fel de înlesniri clientelare.

Amintesc că acelaşi tip de critici au fost duse şi în 2005, în momentul introducerii cotei unice de 16%. Un important lider P.S.D. dădea atunci, ca perioadă de menţinere a cotei, maxim 3-4 luni, fapt care nu s-a dovedit a fi adevărat.

Vrem să recunoaştem sau nu, măsura s-a dovedit a fi benefică pentru economia românească, iar anul 2007 va fi cel de al treilea an de aplicare a cotei unice de 16% şi o cotă t.v.a. care rămâne la 19%.

Această măsură a dus la scăderea impozitelor plătite de către agenţii economici şi populaţie şi poate una dintre cele mai importante realizări este faptul că în doi ani investiţiile străine au depăşit întregul volum de investiţii din perioada '91-2004.

Bugetul, aşa cum a fost adoptat de către Guvern şi de comisiile de buget ale celor două Camere, regăseşte în el susţinerea financiară a priorităţilor naţionale declarate încă de la preluarea mandatului.

Educaţia şi cercetarea vor primi în 2007 o alocare fără precedent, 5,2% din p.i.b., de 2,5 ori mai mare decât în 2004, ceea ce reprezintă o creştere a investiţiilor în infrastructură de 21 de ori, comparativ cu 2004, şi o creştere a salariilor în Învăţământ de 18%. Sigur, s-a spus că aceşti bani au fost distribuiţi prin hotărâri de Guvern. Da, au fost distribuiţi prin hotărâri de Guvern, dar au mers direct la administraţiile locale şi, sigur, au mers acolo unde au existat proiecte, pentru că, din păcate, guvernarea 2001-2004 ne-a lăsat fără proiecte, pentru că n-a fost dorinţă de a face investiţii în infrastructura şcolară şi o dovadă este şi faptul că inspectoratele şcolare din ţară, în medie, au avut un singur angajat pentru ceea ce înseamnă investiţii în infrastructură.

O premieră, sigur, este şi alocarea la peste 2% din p.i.b. pentru Ministerul Apărării Naţionale, cum un pas important se face spre descentralizare prin creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit, care rămân la administraţia locală, atingându-se un nivel de 82%.

Dacă în perioada 2001-2004, bugetul României a avut o structură păguboasă, acordându-se pomeni electorale, risipind banul public în detrimentul cheltuielilor de capital, acum alocaţiile pentru investiţii au o creştere semnificativă de 6,7% din p.i.b., cu mult peste media de maxim 3% din perioada amintită.

Această locare are în vedere necesităţile substanţiale de investiţii în infrastuctura României, precum şi asigurarea cofinanţării proiectelor beneficiare de fonduri europene, în vederea unei absorbţii cât mai mari.

România trebuie să recupereze, prin aceste investiţii în infrastructură, decalajul care să o facă să nu piardă din competitivitatea regională şi internaţională, şi s-a făcut referire la Ordonanţa nr.7. Aş ruga pe domnul preşedinte Geoană să vadă şi ultima hotărâre de Guvern, unde proiectele primarilor P.S.D. se regăsesc într-un număr consistent.

Verificaţi încă o dată ultima hotărâre. Poate nu v-a parvenit Monitorul Oficial. (Se adresează domnului senator Dan Mircea Geoană.)

La capitolul de pensii, în 2007, este bine de spus că pensia medie anuală va reprezenta o creştere de 62% faţă de 2004. Referitor la faptul că valoarea punctului de pensie va fi de 31%, corect este 32%, dar eu cred că referirea doar la procente nu face bine, pentru că pe oameni îi interesează, până la urmă, banii şi putem face o singură comparaţie, dacă pensia în 2004, media anuală era de 2.520.000 lei, în 2007 ea va fi de 3.840.000 lei.

Angajamentul asumat prin Programul de guvernare, ca rata majorării pensiilor agricultorilor să devanseze rata de creştere a pensiilor din sistemul public, a fost realizat deja prin primii trei ani, când, prin măsurile de protecţie adoptate, pensia agricultorilor creşte de la 790.000 lei, cât era în decembrie 2004, la 1.360.000 lei în decembrie 2007, respectiv o creştere nominală de 72% şi una reală de 43,8%.

O concluzie este că tuturor ministerelor au fost alocate sume mult mai mari decât în 2004 şi, dincolo de toate acuzaţiile şi criticile, cred că bugetul pe 2007 este unul realist, axat pe proiecte şi programe.

De aceea, consider că poate fi pus în practică, la fel ca şi cel din 2006 şi invit colegii parlamentari să acorde un vot favorabil bugetului pe 2007, în care p.i.b.-ul este dublu faţă de 2004, aproape dublu faţă de 2004, un lucru foarte important nu doar pentru noi, cei aflaţi la guvernare, cât, mai ales, pentru cetăţenii României.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Invit la tribună pe domnul senator Funar. Procedură. Da, aveţi microfonul.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Onorat prezidiu,

Stimate şi stimaţi colegi parlamentari,

Grupurile parlamentare ale P.R.M. solicită să invitaţi, domnilor preşedinţi de şedinţă, în sala Parlamentului, miniştrii. Nu se poate, noi discutăm bugetul şi dânşii nu sunt în sală. Mai sunt doi-trei, de sămânţă. Această sfidare n-o putem accepta şi vă rog şi insistăm să-i invitaţi în sală şi, la solicitare, este obligatorie prezenţa lor. În caz contrar, dacă ei ne sfidează, eu vă propun să încheiem lucrările, până vin în sală.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule senator. Invit şi eu şi pe domnul prim-ministru şi pe miniştrii care sunt pe hol să poftească în sala de şedinţă.

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Iancu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.; se pregăteşte domnul deputat Sergiu Andon, din partea Grupului Partidului Conservator.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Pentru că timpul alocat este foarte scurt, am să fac referire doar la două afirmaţii ale Puterii, legate de bugetul anului2007, şi anume faptul că este primul buget european. Unu. Şi doi, că nu i se poate reproşa nimic. Şi, în intervalul foarte scurt, am să încerc să vă demonstrez că nu este nici un buget european şi că chiar i se poate reproşa ceva deosebit de grav.

În primul rând, vorbim de un buget, stimaţi colegi, bugetul de stat, care este cel mai important instrument de previziune, prin care statul îşi planifică atât dimensiunea, cât şi structura costurilor şi veniturilor pentru anul 2007.

Prin urmare, se impune, iată, anul 2007 este primul an al integrării. Ca atare, îi trebuie o dimensiune europeană care rezidă dintr-o analiză economică, financiară, dar mai ales fiscală, deosebit de exigentă.

Dacă ne uităm la bugetul anului 2007, o să observăm că în ce priveşte analiza economică, analiza financiară, nu permite în primul rând o abordare legată de faptul că Guvernul ar fi trebuit, în prealabil, să ne prezinte o strategie post-aderare. Ar fi trebuit să ne prezinte un program post-aderare, ar fi trebuit să ne prezinte un concept nou de dezvoltare a României, prin care să se distingă acele ramuri, domenii, produse, servicii care trebuia susţinute prin buget, pentru a rezinsta unei competiţii şi concurenţe dure la nivel european. Unde le regăsim în bugetul anului 2007?

Poate să ne spună domnul prim-ministru care sunt acele produse şi servicii, ţinând seama de gradul de competitivitate prevăzut în buget, în condiţiile în care, în bugetul anului 2007, aceste fonduri au scăzut cu50%? Putem, însă, să-i spunem care sunt acele domenii ale industriei româneşti care vor muri la anu', respectiv industria ceramică, industria textilă, industria confecţiilor, industria îngrăşămintelor chimice, care deja este în faliment. Or, în aceste condiţii, stimaţi colegi, nu putem vorbi de un buget care să aibă o viziune europeană.

Şi, acum, cel de-al doilea aspect: greşeala fundamentală, sau aspectul care i se poate reproşa în mod fundamental.

Stimaţi colegi,

Timp de doi ani de zile, actualul Guvern a neglijat consecvent şi într-un mod dramatic, cu influenţa deosebit de grave atât economice, cât şi sociale, domeniul energetic. Dacă în plan european, vorbeam de componenta europeană, se vorbeşte în Cartea verde de o strategie unică europeană, în care principala componentă este siguranţa în alimentare, la noi observăm că suntem cu stocurile zero, observăm că zeci de grădiniţe, şcoli s-au transformat în congelatoare, observăm că zeci de mii de cetăţeni sunt debranşaţi din incapacitate de plată. Dacă acolo se vorbeşte de diversificarea capacităţilor de producţie, pentru următorii ani se vorbeşte de diversificarea surselor de alimentare cu energie primară, noi am abandonat toate proiectele strategice de interes naţional. România a devenit o pată albă pe harta energetică a Europei. Au compromis şi Proiectul Nabuco, şi Proiectul Constanţa şi Proiectul de înmagazinare subterană.

Iată, deci, câteva componente care, adăugate la cea impusă de Uniunea Europeană, respectiv piaţă unică, la noi, piaţa de energie s-a transformat în junglă. La noi, băieţii deştepţi rostogolesc sumele în conturile personale, luând energie de la stat şi vânzând-o la stat, în defavoarea populaţiei, în condiţiile în care primul-ministru, în februarie, ne anunţa că va elabora o strategie în domeniul energetic, care nici până astăzi nu este realizată, spunându-ne, cu acea ocazie, că vom trece la capacităţi de producţie pe cărbune, de pe gaze.

Vreau să-l informez, nu ştiu dacă ştie, în momentul de faţă, pentru prima dată în ultimii 16 ani, funcţionăm cu 2.500 mw pe gaze naturale, gaze naturale care, iată, tocmai li s-a mărit preţul datorită ţintirii inflaţiei, cum le spunea domnul prim-ministru, şi care majorează preţul de producţie al energiei livrată populaţiei din România cu 40 până la 60%, pentru că aceasta este diferenţa de costuri între hidrocarburi şi cărbune, sau energia hidro.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, închei şi vă spun că această proiecţie, acest buget este un buget complet nerealist, un buget neeuropean, făcut pentru interesele de grup, pentru cei bogaţi şi într-un total dezinteres pentru populaţia săracă a României.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Rog pe domnul deputat Sergiu Andon, din partea Grupului parlamentar al P.C., să poftească la microfon. Se pregăteşte domnul deputat Mircia Giurgiu, din partea deputaţilor independenţi.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Distinşi reprezentanţi ai Guvernului,

În mod special, domnule ministru al finanţelor publice,

Domnule ministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei,

După cum s-a şi anunţat de la această înaltă tribună, Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator vor vota Proiectul Legii bugetului de stat şi Proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pe anul 2007. O facem, chiar cu convingerea, divers motivată, că votăm un buget în general bun, dar decizia de a vota pentru a fost luată în partid, după aprinse discuţii.

Ceea ce dorim în mod special să se reţină este aspectul că votul nostru favorabil proiectului nu înseamnă nicicum acceptarea lacunelor din cele două bugete, pe care le-am semnalat şi le dezaprobăm în continuare.

Între acestea, se află şi o chestiune aparent punctuală, dar cu o semnificaţie mult mai largă decât expresia cifrică. Este vorba de diferitele măsuri sociale legiferate de Parlament în legislatura trecută şi abandonate cu încăpăţânare de executivul legislaturii noastre.

Nu mai suntem în situaţia de a discuta oportunitatea economică, ori sinceritatea politică a acelor reglementări. Ele sunt legi şi trebuie respectate ca atare.

În orice societate, statul, executivul dau tonul respectării ordinii de drept. Aşadar, pe lângă frustrarea socială pe care o reprezintă neaplicarea măsurilor legiferate, impune aspectul gravisim al ignorării legii, chiar de către cei chemaţi primii s-o respecte.

Am atras atenţia domnilor miniştri, al finanţelor publice şi al muncii, protecţiei sociale şi familiei, printr-o interpelare că vom urmări intrarea în legalitate până la a depune plângeri penale, la nevoie solicitând şi suspendări, inclusiv Preşedintelui, împotriva celor vinovaţi de neaplicarea legii. Nu am primit răspuns la interpelare. Poate că au fost domnii miniştri ocupaţi cu bugetul şi de aceea am şi tăcut, dar reiterez, în numele colegilor mei, în acest moment, conţinutul interpelării care, cum spuneam, exprimă un punct de vedere mai larg din partid.

Faptul că parlamentarii conservatori vor vota cele două proiecte de lege ale bugetelor, nu înseamnă, deci, nicidecum, că acceptăm şi lipsa din bugetul pentru anul 2007, din nou, ca şi în 2005, ca şi în 2006, a resurselor necesare aplicării legilor la care m-am referit. Dimpotrivă, atragem atenţia din nou că boicotarea respectivelor legi, spre exemplu a Legii nr.565/2004, ca să nu las fără exemplu, constituie abuz în serviciu contra intereselor publice. Cu această precizare, vom vota bugetul şi, ca să închei într-o notă optimistă, urăm succes în respectarea lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Invit la microfon pe domnul deputat Mircia Giurgiu, din partea Grupului de independenţi şi, ultimul vorbitor, domnul Borbély László, din partea U.D.M.R., două minute.

Aveţi microfonul, vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O să încerc să mă încadrez în cele douăzeci de secunde care sunt alocate unui parlamentar şi o să spun că sper ca data de 1 ianuarie 2007, data integrării în Uniunea Europeană, să reprezinte pentru populaţia României... datorită acestui buget, aşadar, populaţia României sper că o s-o ducă un pic mai bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Invit la microfon pe domnul deputat Borbély László, din partea Grupurilor U.D.M.R.

O voce din sală:

Nu este în sală!

Domnul Alexandru Pereş:

Nu este în sală. Atunci, îl invit pe domnul prim-ministru, în finalul dezbaterilor generale, să răspundă la întrebările şi inclusiv la soluţiile date de colegii senatori.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă spun că sunt uşor mâhnit, pentru că nu mi-am imaginat să asist la o astfel de atitudine din partea principalului partid de opoziţie.

La ce vreau să mă refer? Vă spun sincer că sunt întotdeauna gata să ascult vocile critice şi să preiau observaţiile întemeiate. Dar, dacă răsturnăm realităţile numai de dragul discursului politic, atunci, din păcate, în loc de o dezbatere serioasă, responsabilă, asistăm la ceva ridicol, care seamănă cu un bâlci, sau cu un dialog al surzilor şi teamă-mi este că astăzi, o parte din această dezbatere parlamentară a fost mai degrabă aşa ceva.

Am avut senzaţia că discursul pe care l-a rostit liderul Partidului Social Democrat a fost făcut pentru o ţară care se află într-o situaţie de criză. Cred că persoana care a scris discursul ar fi trebuit să ia lecţii de la colegul dumneavoastră, domnul Şerban Mihăilescu, care a rostit acea remarcabilă formulă, cu segmentul acela, mic. Pentru că, altfel, cred că trăim în două lumi diferite, domnilor! Nu ştiu, ori trăiţi într-o altă ţară, ori cei care au scris discursul au luat datele de la bugetul dintr-o altă ţară. Nu putem să mistificăm realităţile! Eu nu cred că acest buget este perfect. Aici putem să fim de acord. Dar nici să comentaţi acest buget, ca şi când România ar fi în pragul crizei, pentru că, atunci, înseamnă că o ţară întreagă, observatori şi analişti politici români şi străini sunt pur şi simplu deplasaţi în aprecierile pe care le fac la adresa României. Şi aprecierile care sunt făcute la adresa României cred că ar trebui să ne bucure în egală măsură şi pe noi şi pe dumneavoastră, pentru că România se află pe un drum bun, şi nu numai pe un drum bun şi oarecare, România este astăzi una dintre ţările care este invidiată pentru performanţele economice. Iar aceste performanţe economice, firesc, se regăsesc în bugetul de anul viitor. Dacă gelozia este explicaţia acestei atitudini, atunci, totuşi, cred că este un lucru care este condamnabil şi regretabil.

În ciuda faptului că unul dintre antevorbitori m-a apostrofat într-o manieră pe care nu pot s-o accept, că n-aş fi fost atent la discursul domniilor voastre, am fost foarte atent şi mi-am luat notiţe amănunţite, pe care pot să vi le arăt. Pot, însă, câteodată, să fiu atent şi la discursul dumneavoastră şi să mai fac şi altceva în timp. Nu trebuie să vă deranjeze.

Şi am să vă dau câteva exemple. S-a formulat aici, de către persoana care m-a urmat la tribună, că gradul de colectare a veniturilor la buget este 35,2%. Îmi pare rău. Greşit. Nu cunoaşteţi. Nu e vorba de gradul de colectare. Este vorba de volumul veniturilor la buget în anul 2007. Faceţi câteva greşeli.

La fel, domnul Dan Mircea Popescu a vorbit despre polarizare. Mă scuzaţi. Sunteţi aici. Cifrele vă contrazic, domnule senator. Veniturile medii, vă dau un singur exemplu, pe gospodărie, cresc de la 10.850.000 în 2004, la 13.800.000 lei în 2006, o creştere de 27,6%.

Aţi produs multe argumente bazate în principal pe procente legate de punctul de pensie. Îmi pare foarte rău. Să ştiţi că pensionarii n-o să-i hrănim cu procente. O să-i hrănim cu bani; bani cu bani. Şi pensiile au crescut, nu într-o măsură satisfăcătoare, sunt de acord cu dumneavoastră, în măsura în care economia va performa şi mai bine, vom putea face şi mai mult, dar, haideţi să fim de acord că, pentru 2007, creşterea este într-adevăr consistentă, reală şi cred că era normală, după ani de zile, în care pensiile s-au erodat datorită inflaţiei.

Totodată, vreau să remarc un lucru. În discursul pe care l-am rostit, nu am avut nici un epitet la adresa partidelor din opoziţie, sau la adresa vreunora dintre liderii partidelor. Am ascultat, însă, din partea domnului Geoană, cuvinte ca: minciună, impostură, fantezie mincinoasă, incompetenţă. Am ezitat în mod special să folosesc epitete, tocmai pentru a nu transforma dezbaterea în ceea ce aţi transformat-o dumneavoastră, pentru că aş fi vrut ca, împreună, să încercăm să găsim soluţiile cele mai bune pentru o Românie care are o reală problemă: recuperarea decalajelor care s-au accentuat în anii '90, pentru că România, ca viitoare ţară europeană, nu-şi poate permite să aibă aceste decalaje care ne separă, din păcate, încă, astăzi, dar economia, aşa cum merge, în ritmul în care merge, este evident că ne permite să reducem aceste decalaje.

Soluţiile, întotdeauna, le putem găsi împreună şi cred că era ceea ce ar fi fost de dorit. Dar, din păcate, modul în care aţi dus dezbaterea îmi dau seama că ne va face greu să înnodăm acest dialog.

Şi, în final, pentru că nu vreau să vorbesc foarte mult şi să contraargumentez foarte mult, pentru că cifrele şi argumentele cred că sunt cele mai bune contraargumente pe care le găsiţi în proiectul de buget, s-a vorbit aici despre o situaţie grea, când ne uităm că în ţară şomajul este de numai 5% - şi sunt numeroase zone în care nivelul şomajului este între 1 şi 2% -, ştiţi foarte bine că este o adevărată problemă, ca să nu spunem aproape o criză pe piaţa forţei de muncă, vedem cum evoluează salariile, cred că lucrurile acestea ar fi trebuit totuşi să nu încercaţi să nu le vedeţi, numai pentru frumuseţea discursului.

În final, am să repet ceea ce am spus mai devreme. Dacă mă veţi întreba dacă sunt mulţumit cum arată acest buget prezent România anului 2007, fără îndoială vă spun că nu sunt mulţumit şi nici membrii Guvernului şi probabil întreaga majoritate. Nu suntem mulţumiţi, pentru că ne dorim mai mult, pentru că dorim ca românii, de exemplu, să poată să aibă acces la o educaţie mai bună. Şi, din acest motiv, vom investi în continuare şi mai mult în educaţie. Vrem ca resursele umane să devină principalul atu al României, şi nu resursele naturale. Pentru că toate ţările bogate astăzi din lume sunt bogate pentru că au mizat pe resursa umană, şi nu pe exploatarea resursei naturale, cum s-a făcut, din păcate, în trecut. Vrem să putem construi o infrastructură care să permită în continuare atragerea de investiţii, schimburi comerciale şi mai voluminoase cu partenerii europeni, sau cu alţii. Vrem un sistem de sănătate care să permită populaţiei să-şi îngrijească sănătatea. Vrem o agricultură care să devină una cu valenţe economice şi care să aibă, într-adevăr, o valoare adăugată semnificativă la formarea produsului intern brut. Vrem investiţii mai multe în cultură, vrem investiţii mai multe în protecţia mediului şi aşa aş putea să continui.

Toate aceste lucruri, însă, încep să devină posibile prin performanţele economice pe care România le are datorită modului în care - şi, aici, îmi pare foarte rău, trebuie să vă contrazic - am ştiut să descătuşăm energiile latente ale economiei româneşti şi ale românilor. Spiritul întreprinzător s-a făcut simţit. Oamenii sunt satisfăcuţi că pot să muncească mai mult fără să plătească mai multe impozite la stat şi să câştige mai mult şi să se bucure de roadele lor.

Toate aceste lucruri, faptul că numeroase locuri de muncă au ieşit la suprafaţă, peste 250.000 de locuri de muncă au ieşit la suprafaţă, au permis, într-adevăr, venituri mai consistente la buget, pe care construim un buget, într-adevăr, care este cu mult mai consistent decât cele din anii trecuţi. Nu trebuie să vă deranjeze lucrul ăsta. Cred că ar trebui să fim cu toţii bucuroşi că o facem pentru România şi pentru cetăţenii ei. Eu aştept, totuşi, în dezbaterile din următoarele zile, o atitudine constructivă din partea dumneavoastră şi vă mulţumesc anticipat. (Aplauze)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog să-mi permiteţi!

Domnul Alexandru Pereş:

Păi, nu există drept la replică. N-a pronunţat nume.

De procedură? Poftiţi, domnule senator Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După începutul dezbaterilor, după cuvântul primului-ministru al nostru, domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, i-am adresat patru întrebări. Eu nu l-am etichetat şi nu accept să fiu ignorat, nici eu, nici colegii mei. Am stat în sală, am ascultat dezbaterile, domnul prim-ministru a avut treburi importante şi a lipsit. Probabil că s-a documentat. Aştept răspunsul la cele patru întrebări, înainte ca domnia sa să plece la Budapesta.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi răspundeţi la cele patru întrebări.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Geoană. Vă rog, două minute; drept la replică, da?

Domnul Dan Mircea Geoană:

Un foarte scurt drept la replică.

Eu mă bucur de faptul că însuşi primul-ministru şi Guvernul pe care-l reprezintă nu sunt mulţumiţi de bugetul pe care l-au prezentat. Este un gest de sinceritate şi cred că ar trebui să-l aplaudăm.

Problema pe care o avem, domnule prim-ministru, este că într-adevăr am senzaţia că trăim sau că trăiţi în altă ţară, în ţara lui "să trăiţi bine" şi într-o realitate virtuală. Degeaba ne daţi cifre despre medii salariale şi de pensii, când o categorie foarte îngustă de cetăţeni, într-adevăr, au profitat de cota unică, şi nimeni nu o spune, iar categoriile cele mai mari de populaţie nu au profitat şi, la acest moment, polarizarea socială în România s-a accentuat.

Nu este nici epitet, nu este nici invectivă, nu este nimic altceva decât o realitate crudă, pe care colegul meu, domnul senator Dan Mircea Popescu, le-a spus în cifre adevărate. Depinde cum citeşte cetăţeanul român cifrele pe care le perorăm de la acest microfon.

Evident, Guvernul spune cifrele care-i convin, evident că opoziţia spune cifrele care i se par mai relevante. Dar întrebarea: pe cetăţeanul de acasă, de la el din comună, din oraş, de la sat, cu venituri mici, salariaţii de care vorbim şi nu vom conteni să vorbim, ce cifre îi interesează? Îi interesează cifrele despre realităţile lor sociale.

Domnule prim ministru, eu am trecut de mult de faza să fiu invidios sau gelos pe cineva, pentru că am realizat suficient de multe lucruri şi domnul Vosganian văd că şi-a luat, uşor, geanta de comis voiajor şi a plecat, este jenant...

O voce din sală:

Nu a plecat, este în sală!

Domnul Mircea Geoană:

Este jenant. Dacă este aici îl salut, dacă nu este aici este jenant.

Dar nu este normal ca, în tot ce înseamnă replică din partea celor care reprezintă actul guvernamental, să nu se recunoască o tristă şi dură realitate socială în ţara noastră.

Nu suntem geloşi pe dumneavoastră. Vă dorim din tot sufletul mult succes în politică, mult succes în gestiunea acestei ţări.

Dar avem dreptul, ca opoziţie, să spunem că treaba nu merge bine. Avem dreptul să spunem că premisele fundamentale ale construcţiei bugetului sunt bazate pe premise mincinoase, pentru că nu sunt adevărate. Nu este un epitet la adresa dumneavoastră sau a altcuiva, este o radiografie a unor premise care sunt neadevărate. Consumul "..

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule senator, dacă puteţi să concluzionaţi, domnule senator, vă rog.

Domnul Mircea Geoană:

Eu vă spun, eu nu am făcut o prognoză despre ce va să vină, am făcut doar o radiografie a cifrelor de bază aflate la baza construcţiei acestui buget şi ele nu se pupă. Şi una este să ai o viziune euforică despre propria guvernare şi alta să ai o viziune profesionistă despre ceea ce propui în faţa Guvernului.

Şi cred că atunci când proslăvim marile rezultate economice şi dinamismul extraordinar al economiei româneşti, care, în anumite segmente, este real, ar trebui să întrebăm şi cele 200 de mii de IMM-uri care au raportat pierderi, ar trebui să întrebăm şi cele 2 milioane de agricultori care nu mai primesc subvenţie începând de anul viitor şi pentru care nu avem soluţie nici în buget şi nici în politicile publice şi ar trebui să întrebăm cetăţenii acestei Românii dacă, după doi ani de zile de discursuri triumfaliste, s-a construit ceva serios şi s-a pus ceva serios la baza infrastructurilor acestei ţări. Repet, singurul cuvânt care mai face să vibreze pozitiv mulţi din colegii, inclusiv din sala aceasta, este faimosul material de construcţie, numit asfalt, asfalt care curge într-o singură direcţie, către buzunarele oligarhiei portocalii, într-adevăr, de dreapta, şi acest lucru nu-l poate nega nimeni.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul prim ministru.

Aveţi cuvântul. Vă rog şi domnului Funar, dacă puteţi să-i răspundeţi la întrebări.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Îmi pare rău că continuăm în acelaşi fel şi ştiţi că este o vorbă care spune aşa, că tonul face muzica.

Deci, cu părere de rău, vă spun că aveţi o imagine deformată. Nu am prezentat un discurs triumfalist, din contră, am spus şi repet mi-aş dori pentru România mult mai mult, cred că diferenţa se vede, dar nu este suficient şi muncim în acest sens.

Şi angajamentele pe care ni le-am luat faţă de cetăţeni, prin programul de guvernare, sunt cele care ne ghidează în acţiunile noastre şi, la doi ani de la guvernare, ceea ce ne-am angajat să facem am făcut. N-am ţinut discursuri.

Ne-am angajat că ducem România în Uniunea Europeană şi am dus-o, nu cu un an întârziere, aşa cum se întâmpla să se descrie, la sfârşitul lui 2004, vă readuc aminte.

Ne-am angajat la creşteri salariale şi le-am realizat.

Ne-am angajat la creşteri de pensii pentru sistemul public sau pentru agricultori şi le-am făcut.

Acestea nu sunt minciuni, sunt realităţi.

Eu cred că pentru corectitudinea dezbaterii, opoziţia ar face un singur lucru util, să recunoaştem ceea ce s-a făcut şi să criticăm ceea ce este greşit şi n-am nimic împotrivă să stăm să discutăm aici, să ne disputăm şi să încercăm, aşa cum spuneam, să găsim şi soluţiile.

În rest, dezbaterea rămâne una demagogică şi politicianistă şi este regretabil. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule prim ministru.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Încheiem şedinţa de astăzi.

Mâine dimineaţă, la ora 9,00, vom începe dezbaterea pe articole a Proiectului Legii bugetului de stat pe 2007.

Un minut, domnule senator, vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă cunoşteam din Senat că sunteţi om serios. Am pus patru întrebări, nu mi s-a răspuns la întrebare. Eu îl înţeleg pe colegul dumneavoastră din stânga că finul nu poate pretinde naşului, dar dumneavoastră nu aveţi nici un grad de rudenie cu premierul şi trebuia să insistaţi să-mi răspundă la cele patru întrebări.

Dacă dânsul mă sfidează, găsesc şi eu soluţii, împreună cu colegii mei, nu numai din Grupul PRM, ca să-l sfidăm. Şi mâine dimineaţă vă vom face o surpriză plăcută, domnule prim ministru, şi tuturor membrilor Guvernului, pentru că ne-aţi sfidat acum.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Ridic şedinţa de astăzi.

Deci mâine, la ora 9,00 dimineaţa, continuăm cu dezbaterea pe articole a Proiectului Legii bugetului de stat pe 2007.

Vă mulţumesc pentru răbdare şi vă doresc o seară plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,50.