Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 9,23.

Lucrările au fost conduse de domnii Victor-Viorel Ponta, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Valeriu Ştefan Zgonea şi Dan Radu Ruşanu, secretari.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În această formulă extrem de numeroasă aş dori să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi să anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 196 de deputaţi, fiind absenţi 134 de deputaţi, din care 32 de deputaţi participă la alte acţiuni.

Pe cei 196 de colegi prezenţi îi anunţ că, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de marţi 22 noiembrie 2006; programul de lucru pentru perioada 20-25 noiembrie 2006; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 15-21 noiembrie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, partea I.

La pct.2 al ordinii de zi, avem o modificare în componenţa nominală a unei comisii permanente. În conformitate cu prevederile art.42 şi art.60 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor supunem aprobării solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat privind trecerea domnului deputat Vasile Cosmin Nicula de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci în calitate de membru. Dacă sunt comentarii referitoare la acest transfer. Dacă nu, vă supun la vot.

Cine este de acord? Vă mulţumesc. În unanimitate.

Abţineri?

Voturi împotrivă? Nu există.

S-a aprobat această trecere.

La pct.3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995, lege organică.

Raportul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport este raport de adoptare.

Suntem primă Cameră sesizată, iar data la care se îndeplineşte termenul constituţional este 29.11.2006.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte să ia cineva cuvântul? Fiind vorba de cinci deputaţi PNL, înţeleg că nici unul dintre ei nu doreşte să ia cuvântul, motiv pentru care o rog pe doamna preşedinte a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.84/199, republicată, în sensul corectării unei inechităţi.

În acest moment, studenţii şi elevii români care obţin bursă de studiu în străinătate nu beneficiază în perioada vacanţelor şcolare în care se află în ţară de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun de suprafaţă şi subteran, precum şi pentru transportul intern, auto, feroviar şi naval, în tot timpul anului calendaristic. Face parte din categoria legilor organice. Comisia a propus plenului adoptarea propunerii legislative cu câteva amendamente care se află în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule deputat Petru Călian, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Bună dimineaţa,

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă este lăudabilă, însă, gratuitatea transportului în comun ţine de competenţa consiliilor locale respective. Cred că această problemă se poate rezolva foarte simplu printr-o hotărâre de consiliu local. Nu cred că trebuie să legiferăm o asemenea prevedere, pentru că ea, până la urmă, oricum, dacă va fi sau nu va fi respectată depinde de acele consilii locale care gestionează transportul în comun.

Aşadar, în opinia mea, bazându-ne şi pe principiul descentralizării cred că această chestiune trebuie lăsată totuşi la latitudinea forurilor locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Alte opinii? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Iulian-Gabriel Bîrsan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt unul din iniţiatori. Noi am vrut doar să reparăm o nedreptate, pentru că legea prevede gratuitate pentru studenţii români şi noi am propus ca să beneficieze de aceste drepturi şi studenţii români bursieri în străinătate, deci să eliminăm o discriminare. Atâta tot.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Vă rog.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Dragi colegi, în bugetele universităţilor sunt bani speciali pentru gratuitatea transporturilor. Decontarea se face după ce studentul îşi depune abonamentul sau biletele pe care le-a folosit pentru transportul local. Deci, domnul Călian nu are dreptate. Aici nu consiliul local asigură gratuitate, ci ministerul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Alte opinii? Dacă nu, doamna preşedinte, doreaţi să răspundeţi?

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Voiam chiar să-i dau un răspuns din partea comisiei, dar, de fapt, colegul meu Bîrsan cred că l-a dat îndeajuns de explicit, evident că nu putem să punem în sarcina consiliului local aşa ceva, este clar de competenţa Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Şi, de asemenea, sunt de acord şi cu părerea exprimată aici de domnul deputat Frâncu, şi anume că exista o discriminare până acum, lucru care trebuia corectat.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Apreciez în mod deosebit experienţa doamnei deputat, preşedinte al Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, însă unde mă pricep, mă pricep şi e greu să mă contraziceţi, stimată colegă, pentru că numai 5 ani de zile am fost consilier local în Cluj-Napoca. Patrimoniul care prevede transportul în comun aparţine consiliului local. Finanţarea provine din bugetul local.

Ce treabă are statul şi cum putem noi să impunem şi să dispunem de banii unui consiliu local. Mi se pare sincer absurd. Încă o dată, repet, putem rezolva această problemă foarte elegant printr-o hotărâre de consiliu local.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnul deputat Amarie. Imediat vă dau cuvântul la toţi colegii care v-aţi înscris.

Domnul Constantin Amarie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul este foarte bine venit şi va reglementa o inechitate în fond. A lăsa însă pe seama consiliului local, înseamnă să nu se rezolve niciodată. Chiar dacă există impresia că studenţii români care studiază în străinătate au venituri mai mari decât cei care studiază în ţară, nu este aşa. De aceea, vreau să vă spun că există la ora aceasta pe rol suficiente procese cu consilii locale şi primari care nu au plătit, nu au decontat naveta cadrelor didactice. Pentru că există primării care au venituri de 400 de milioane şi trebuie să deconteze numai pentru naveta cadrelor didactice 800 de milioane. Imaginaţi-vă un student care studiază la Paris şi locuieşte în Cucuieţi, cum îi va deconta primarul pe perioada vacanţei drepturile aferente. Aşadar, e o chestiune care priveşte în fond Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi statul în ansamblul său.

De aceea, Grupul parlamentar al PSD va vota acest proiect de lege.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc. Vă rog.

Domnul Andrei-Gheorghe Király:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci se dă dovada încă o dată că aceste proiecte legislative au rolul lor, fiindcă puţin înviorează atmosfera din sală. Eu consider că proiectul legislativ este binevenit, este binevenit din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, vreau să dau un răspuns distinsului nostru coleg de la Partidul Conservator, că urma modificărilor Legii învăţământului, naveta atât a elevilor, studenţilor şi a cadrelor didactice sunt finanţate din bugetul de stat. Iar în al doilea rând este binevenită această iniţiativă, fiindcă o dată şi totdeauna sau pentru o perioadă putem ordona toate iniţiativele legislative ce au suferit acest articol 176.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Domnule Uioreanu, poftiţi

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu nu vreau să comentez cei 5 ani de la consiliul local al domnului Călian, am fost colegi, departe de mine gândul, aş putea să spun mai multe, subiectul e altul.

Grupul parlamentar al PNL va sprijini această lege, este foarte bună, nu se încalcă nici o autonomie locală, banii sunt viraţi de la bugetul statului şi cred că e binevenită. Deci, noi vom vota acest proiect de lege.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Atunci, existând amendamente admise, urmează să lucrăm pe raportul comisiei. Vă rog să vă uitaţi pe acest raport.

La pct.1 al raportului privind amendamentele admise, titlul legii.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.2, articol unic. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.3, art.174 se va modifica şi se va completa. De asemenea, art.176 este un amendament complex. Bănuiesc că e din partea comisiei, deşi nu scrie aici.

Din partea comisiei? Dacă sunt observaţii referitoare la acest amendament? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Legea a fost adoptată pe articole. Urmează să fie supusă votului final la sesiunea de astăzi de vot final.

Pct.4 al ordinii de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/2006 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.

Este lege ordinară, adoptată de Senat, raportul comisiei pentru industrii este raport de adoptare. Ne aflăm în procedură de urgenţă. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională.

Urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Iniţiatorul? Guvernul dacă doriţi să susţineţi, vă rog.

Domnul Attila Korodi (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În România, responsabilitatea privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase revine în conformitate cu prevederile Legii nr.360/2003 Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerului Economiei şi Comerţului prin Agenţia pentru Substanţe şi Preparate Chimice şi Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

În perioada 7-10 februarie 2006 s-au desfăşurat misiunea de peer review a Comisiei Europene, în cadrul căruia experţii comunitari au analizat modul în care este preluat şi implementat acquis-ul comunitar din acest domeniu. În urma misiunii, de peer review s-a constatat faptul că în România există un cadru legislativ adecvat procedurilor pentru aplicarea acestuia.

Totuşi, expertul comunitar a identificat în timpul misiunii, astfel consemnat şi în raportul întocmit de către acesta, faptul că sunt prea multe autorităţi implicate în gestionarea domeniului substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.

Preluarea Agenţiei pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a fost considerată o măsură adecvată, fapt subliniat şi în raportul oficial întocmit de către experţii europeni de la Bruxelles în cadrul misiunii. Acestea au determinat elaborarea prezentului proiect de act normativ prin care se modifică şi se completează Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, pichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, adoptată cu modificări şi completări prin Legea nr.451/2001 în sensul trecerii Agenţiei pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase din subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului în subordinea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Domnule preşedinte,

Pentru aceste considerente mai sus menţionate a fost întocmit prezentul proiect de lege pe care să îl supuneţi analizei şi aprobării.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Pentru stenogramă, să vă spuneţi şi numele domnule secretar de stat.

Domnul Attila Korodi:

Sunt Attila Korodi, secretar de stat.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Domnul preşedinte al comisiei.

Domnule Iulian Iancu, vă rog să prezentaţi raportul pe scurt, raportul comisiei, şi, în acelaşi timp, să propuneţi timpii de dezbatere, fiind vorba de o procedură de urgenţă.

Domnul Iulian Iancu:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru industrie şi servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond în procedură de urgenţă cu proiectul de lege menţionat, cu menţiunea că atât Senatul, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, cât şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi-au dat avizul pentru acest proiect de lege. Subliniez faptul că acest proiect de lege nu face altceva decât să modifice ordonanţa 200 din 2000, în sensul trecerii acestei agenţii naţionale din subordinea Ministerului Economiei în subordinea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, în sensul optimizării instituţionale în domeniul gospodăririi chimicalelor în România.

În consecinţă, comisia reunită în plen a hotărât aprobarea cu votul unanim a proiectului de lege cu amendamentele admise.

În consecinţă, propun o dezbatere la nivelul a 3 minute.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Dacă există obiecţiuni asupra timpului propus? Nu există, atunci se consideră aprobat.

Din partea grupurilor parlamentare dacă există intervenţii? Nu există.

Urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege pe baza raportului întocmit de comisie.

Pct.1 din raport. Titlul legii.

Există obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

La pct.2, art.unic. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3, titlul ordonanţei. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4, art.1. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5, alin.(1) art.23 - "va avea următorul cuprins..." Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6, art.35. Obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.7, art.36. Obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.8, art.II. Obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.9, art.III. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole, urmează să fie supus votului final în sesiunea special dedicată.

Am încheiat şi acest punct de la ordinea de zi.

Domnul deputat Uioreanu din partea Grupul parlamentar al PNL voia să facă un anunţ.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat, înainte de a trece la următorul punct.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci Grupul parlamentar al PNL anunţă reîntoarcerea în cadrul grupului şi reprimirea în cadrul Grupului parlamentar a domnului deputat Ioan Ghişe.(Aplauze)

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc. Felicitări Grupului parlamentar al PNL şi domnului deputat Ioan Ghişe pentru această reîntoarcere triumfală.

Putem acum să trecem la pct.5 şi să discutăm despre Proiectul de Lege privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a salariaţilor. Lege ordinară, adoptată de Senat.

Raportul Comisiei pentru muncă este raport de adoptare. Ne aflăm în procedură de urgenţă. Prioritate legislativă de integrare. Suntem Cameră decizională.

Dau cuvântul iniţiatorului.

Domnul Cătălin Dănilă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt Cătălin Dănilă, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general de informare şi consultare a salariaţilor cu aplicarea pentru întreprinderile care angajează cel puţin 20 de salariaţi, stabilind modalităţile de informare şi consultare în conformitate cu principiile aplicate în mod unitar în statele membre ale Uniunii Europene.

Reglementările cuprinse în acest proiect urmăresc transpunerea în legislaţia naţională a directivei privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare al salariaţilor din comunitatea europeană.

De asemenea, în conformitate cu cerinţele directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr.2002/14G, privind stabilirea cadrului general în informarea şi consultarea din Comunitatea Europeană, sunt prevăzute măsuri pentru protecţia reprezentanţilor salariaţilor şi asigurarea drepturilor părţilor din cadrul procedurii de informare şi consultare.

Faţă de cele prezentate mai sus, vă propunem adoptarea acestui proiect de lege cu amendamentele admise în comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Comisia? Domnule preşedinte Stelian Duţu.

Domnul Stelian Duţu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare definirea noţiunilor de informare şi consultare, părţile implicate în procesul de informare şi consultare, precum şi conţinutul şi procedurile aferente.

De asemenea, sunt prevăzute măsuri pentru protecţia reprezentanţilor salariaţilor şi asigurarea drepturilor părţilor în cadrul procedurilor de informare şi consultare.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege, întrucât se impune transpunerea în legislaţia naţională a Directivei Parlamentului European şi Consiliului 2002/14, de stabilire a unui cadrul general de informare şi consultare a salariaţilor din Comunitatea Europeană.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 5 octombrie 2005. În urma dezbaterii, în şedinţa din 7 noiembrie 2006 comisia propune admiterea cu modificarea proiectului de lege, după cum urmează. Şi, deoarece suntem în procedură de urgenţă, propun timp de dezbatere 5 minute.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există obiecţiuni asupra timpului propus? Nu există. Se consideră adoptat.

Din partea Grupurilor parlamentare este înscris domnul deputat Tudor Constantin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Vă rog, un singur reprezentant.

Domnul Constantin Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Nu mai încape nici o îndoială că un asemenea proiect de lege este mai mult decât necesar, în contextul în care cunoaştem cu toţii că la nivelul unor întreprinderi, cum le defineşte legea, la nivelul unor angajatori care... unde nu există structuri sindicale, deja organizate, lipseşte acest cadru de informare şi consultare al salariaţilor.

Proiectul de lege vine şi precizează clar că acolo unde avem mai mult de 20 de angajaţi, există obligativitatea din partea angajatorului ca în cadrul relaţiei de la angajat la angajator să existe un dialog continuu, un feed-beak, consultare şi informare. Din acest motiv, considerăm că este şi o lege europeană.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susţine adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte opinii din partea colegilor? Nu sunt.

Atunci o să trecem la dezbaterea proiectului de lege, conform modificărilor aduse în cadrul comisiei. Deci vom lucra pe textul raportului. Domnul deputat Mircia Giurgiu dacă doriţi.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşadar, după mai mulţi ani în care sindicatele au solicitat adoptarea acestui proiect de lege, iată că în odată cu intrarea în Uniunea Europeană se reuşeşte şi este foarte important pentru că, aşa cum s-a spus la acest microfon, salariaţii, indiferent de forma de proprietate vor beneficia de o protecţie socială corectă şi conform cu... adică legislaţia noastră se va alinia celei din Uniunea Europeană. Într-adevăr sunt foarte multe probleme care prin acest proiect de lege pot fi rezolvate, indiferent de forma de proprietate a întreprinderii.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc. Acum putem intra în dezbaterea raportului privind amendamentele admise.

La pct.1, titlul legii. Dacă există obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.2. Capitolul I - Dispoziţii generale. Obiecţuni? Nu există. Adoptat.

Pct.3. Reformularea textului art.I. Obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.4, art.2 alin.(1) al legii, obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.5, se propune reformularea textului alin.2. Obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.6, se propune reformularea textului art.3. Obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.7, secţiunea II, Domeniu de aplicare. Obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.8. Se propune reformularea textului art.4, "după cum urmează". Dacă există obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.9, Capitolul II, Secţiunea I - Modalităţi de informare şi consultare. Adoptat.

Pct.10. Se propune reformularea textului art.5. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat.

Pct.11, se propune reformularea textului art.6. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.12, se propune reformularea textului art.7. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat.

Pct.13. Se propune reformularea titlului. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.14, se propune reformularea textului art.8, "după cum urmează". Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.15, se propune reformularea textului art.9. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.16, art.10. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat.

Pct.17. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat.

Pct.18. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat.

Pct.19. Adoptat.

Pct.20, reformularea textului art.13. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat.

Pct.21, reformularea textului art.14. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat.

Pct.22. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat.

Legea a fost adoptată pe articole, urmează să fie supusă votului final.

Pct.6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2006 pentru modificarea Legii nr.217/2005 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Comitetului European de Întreprindere.

Este lege ordinară. Adoptată de Senat.

Raportul comisiei pentru muncă este raport de adoptare. Ne aflăm în procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Prioritate legislativă de integrare.

O să-l rog pe domnul secretar de stat, foarte pe scurt, să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Cătălin Dănilă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru a remedia anumite aspecte care au fost semnalate în raportul de monitorizare prezentat de către Comisia europeană în mai 2006 a fost elaborată Ordonanţa nr.48 pentru modificarea legii, în special vizând definiţii, de exemplu termenul de întreprindere, necesară extinderii câmpului de aplicare al Legii româneşti la companiile controlate în România, însă care au conducerea centrală în afara României, precum şi completarea definiţiei termenului de reprezentare a salariaţilor pentru includerea şi a reprezentanţilor care vin din alte state, atunci când conducerea centrală e în România şi a căror desemnare poate fi făcută atât prin lege, cât şi prin practica naţională.

Faţă de cele prezentate, vă propunem adoptarea acestui proiect în forma prezentată de comisie, cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Domnul preşedinte al comisiei?

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.217/2005 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comitetului european de întreprindere, în sensul îmbunătăţirii dreptului salariaţilor la informare şi consultare, în întreprinderile şi în grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară.

În urma dezbaterii din şedinţa din 7 noiembrie 2006, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Pentru că suntem în procedură de urgenţă, propun timp de dezbatere cinci minute.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Dacă există obiecţiuni asupra timpului propus. Nu există.

Din partea grupurilor parlamentare dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Urmează să trecem la dezbaterea pe articole, pe baza raportului întocmit de comisia de specialitate sesizată în fond.

Pe raportul comisiei, amendamente admise, constatând că nu au fost intervenţii nici la dezbaterile generale, o să vă supun atenţiei câte cinci puncte.

De la pct.1 la pct.5, amendamente admise. Dacă există obiecţiuni. Nu există. Adoptate.

De la pct.5 la pct.10, dacă există obiecţiuni. De la 6 la 10. Vă mulţumesc. Aveţi perfectă dreptate. De la pct.6 la pct.10 dacă există obiecţiuni. Nu există. Mulţumesc. adoptate.

Pct.11 şi 12 al raportului. Dacă există obiecţiuni. Nu există. Adoptate.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole. Urmează să fie supus votului final.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

La pct.7, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei.

Este lege ordinară adoptată de Senat.

Raportul comun al Comisiei juridice şi al Comisiei pentru muncă este raport de adoptare.

Ne aflăm în procedură de urgenţă. Prioritate legislativă de integrare.

Suntem Cameră decizională.

O să dau cuvântul doamnei secretar de stat pentru a susţine acest proiect.

Pe procedură, domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma consultării şi cu membrii Comisiei de muncă, cât şi consultării cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, ţinând cont că au apărut, din momentul în care noi am elaborat raportul către plen, din partea C.S.M.-ului, anumite observaţii la acest proiect de lege, solicităm retrimiterea la cele două comisii şi solicităm ca timp două săptămâni pentru a vă face un raport comun din partea celor două comisii.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Da. Doamna secretar de stat, sunteţi de acord, înţeleg, cu această propunere.

Comisia de muncă, de asemenea, este de acord.

Stimaţi colegi, conform procedurii, chiar dacă toate părţile sunt de acord, trebuie să supunem la vot retrimiterea la comisie. O să vă rog să vă folosiţi cartelele de vot.

Urmare a propunerii comune a Comisiei juridice, Comisiei pentru muncă, susţinută şi de reprezentantul Guvernului, vă supun la vot retrimiterea acestui proiect de lege la cele două comisii.

Vă rog să votaţi.

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, se retrimite acest proiect de lege la comisie. Termen două săptămâni.

Pct.8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul programului SAPARD.

Lege ordinară adoptată de Senat. Raportul Comisiei pentru agricultură este raport de adoptare.

Ne aflăm în procedură de urgenţă. Cameră decizională.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a susţine pe scurt acest proiect.

Domnul Dănuţ Apetrei (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul act normativ legiferează de fapt o formulă tranzitorie între programul SAPARD pentru fonduri europene şi programul de dezvoltare rurală care urmează din 2007.

Cu alte cuvinte, practic, cei care au depus proiecte pentru SAPARD şi nu au mai avut acoperirea financiară necesară din fonduri comunitare, pentru acei oameni, Guvernul a luat decizia bună şi înţeleaptă de a suporta de la bugetul de stat finanţarea acestor proiecte.

Prin urmare, vă rog frumos să susţineţi acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Pentru stenogramă, numele dumneavoastră, vă rog frumos, domnule secretar de stat.

Domnul Dănuţ Apetrei:

Dănuţ Apetrei, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Şi am această rugăminte pentru toţi reprezentanţii Guvernului, pentru că doamnele care fac stenograma vă cunosc mai puţin.

Comisia, vă rog frumos, domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este o lege deosebit de importantă în faţa dumneavoastră, este o ordonanţă care reglementează cofinanţări nerambursabile de la bugetul de stat a investiţiilor din cadrul programului SAPARD. Legea face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările Comisiei pentru agricultură, la discuţia legii a participat domnul Dănuţ Apetrei, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Au fost prezenţi 24 din 25 de membri. Raportul comisiei a fost adoptată în unanimitate în şedinţa din 31 octombrie 2006.

Comisia propune ca această lege să fie adoptată cu modificările aduse în comisie şi bineînţeles cerem votul dumneavoastră, fiind o lege deosebit de importantă în cadrul realizării programelor SAPARD din România.

Pentru discuţii propunem, fiind o lege discutată în procedură de urgenţă, cinci minute pentru discuţii generale.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Dacă există obiecţiuni asupra timpului propus. Nu există.

Atunci, o să începem dezbaterile generale. Primul înscris era domnul deputat Mocanu de la Grupul social-democrat.

Imediat vă dau cuvântul, domnule coleg.

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Membrii Partidului Social Democrat din Comisia de agricultură au susţinut acest proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei nr.59, dat fiind faptul că este o ordonanţă deosebit de importantă. Şi prin aceasta, demonstrăm încă o dată poziţia noastră reală, constructivă, că atunci când avem în faţă proiecte de legi deosebite pentru agricultura românească, nu ne abţinem, ci dimpotrivă venim şi le îmbunătăţim.

Desigur că Ordonanţa nr.59 vine să asigure fondurile necesare pentru un număr mare de proiecte care au rămas fără susţinere pentru finanţarea din fondurile publice, prin sprijin de la bugetul de stat.

Noi am fost de acord în comisie cu această ordonanţă de urgenţă şi în plenul Camerei Deputaţilor, Grupul Partidului Social Democrat va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Da. Mulţumesc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Liviu Alexandru Miroşeanu:

Stimaţi colegi,

Având în vedere, în primul rând, experienţa din prima etapă a derulării programului SAPARD în ceea ce priveşte absorbţia acestor fonduri, a apărut evident necesitatea ca Guvernul României să se implice direct în această chestiune şi Ministerul agriculturii, ministrul agriculturii a propus, România a propus Parlamentului acest proiect de lege care însumează un pachet de măsuri cunoscut de toată lumea sub denumirea de Programul "Fermierul" care asigură cofinanţarea programului SAPARD.

Succesul acestei măsuri este evident. Vreau să vă informez că un număr de peste 1600 de proiecte cu o valoare totală de peste 2 miliarde de euro au putut fi absorbite într-un termen foarte scurt, în timp de şase luni de zile, practic, programul SAPARD a fost epuizat.

O altă consecinţă a acestei măsuri foarte bune pentru agricultura românească o constituie şi faptul că avem la momentul actual un număr foarte mare de proiecte în stand-by cu toate aprobările de finanţare, fiind necesară, practic, instituirea unui program suplimentar, cunoscut sub denumirea de Programul "Fermierul", ca o consecinţă a efectelor extrem de pozitive ale acestei măsuri.

Partidul Democrat susţine această măsură şi vă propune să o votaţi în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Domnul deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Într-adevăr, ţin să felicit grupul de deputaţi din cadrul Comisiei de agricultură ai P.S.D.-ului pentru că, dincolo de patimile lor politice care se mai exprimă din când în când, la Comisia de agricultură să ştiţi că se face treabă. Se vizează problema la modul cel mai serios şi eu chiar îi felicit pentru că dintotdeauna am avut înţelegere şi armonie şi am discutat pe marginea unor proiecte de legi care sunt clamate şi sunt solicitate de către acest sector atât de important pentru economia naţională.

Este adevărat că această ordonanţă vine să legifereze fonduri substanţiale pentru finalizarea multor dosare care n-au intrat în discuţie. Este vorba de un SAPARD românesc, dacă vreţi, de peste 270 de milioane de euro.

Eu cred că a fost şi rămâne în continuare o acţiune extrem de lăudabilă, pentru că s-a venit cu acest sprijin, dar să nu uităm că sprijinul acesta trebuie acordat şi în continuare şi pentru 2007, pentru că vreau să vă informez că şi fondurile structurale postaderare din anul 2007 nu vor fi suficiente, nu vor acoperi toate investiţiile din agricultură, pentru că agricultura are nevoie de foarte, foarte mulţi bani, de foarte, foarte multe investiţii.

Ca atare, Guvernul, recte Ministerul Agriculturii, trebuie să se gândească în continuare la asemenea soluţii, care, vă spuneam, sunt mai mult decât binevenite.

Noi, cei de la Grupul parlamentar al Partidului Conservator, vom susţine acest proiect de lege, dar nu înainte de a-i solicita domnului secretar de stat să ne spună câţi beneficiari au fost în urma acestui SAPARD românesc, câte dosare au fost aprobate şi au beneficiat de aceste sume ca să ne dăm şi noi seama de efortul care s-a făcut din partea Ministerului Agriculturii, respectiv, a statului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă reamintesc că ne aflăm în procedură de urgenţă şi îi rog pe toţi colegii să ne încadrăm în aceste minute.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Dumitriu.

La final, o să dau, bineînţeles, din nou cuvântul reprezentantului Guvernului pentru eventuale precizări.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Bun, acum ce s-ar mai putea spune după alocuţiunea colegului Nicolae Popa. Este exhaustiv, în general şi, oricum, trecând la lucruri serioase, este o treabă foarte bună făcută de minister, poate că este cea mai mare realizare a Ministerului Agriculturii această chemare către cât mai mulţi cetăţeni pentru utilizarea fondurilor europene şi chemarea asta a fost atât de bine auzită, încât a trebuit suplimentat cu fonduri de la buget.

Deci, bineînţeles, îl vom susţine şi credem că este un pas pentru utilizarea într-o bună măsură a fondurilor structurale care vor veni începând cu luna iulie, anul viitor.

Mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al comisiei, vă rog. Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Aveţi cuvântul.

Domnul Kelemen Attila Bela Ladislau:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar câteva precizări. aici antevorbitorii au spus lucruri laudative la adresa acestui proiect. Într-adevăr, este o realizare substanţială şi, mai ales, fenomenul ce se ascunde în spatele acestei realizări este foarte important şi, de aceea, doream să accentuez această problemă.

Fiind şi observator la Parlamentul European, de multe ori auzim în Parlamentul European voci, mai oficial, mai la coridor, că, domnule, România nu ar fi gata să absoarbă fondurile europene. Uite aici este dovada cea mai elocventă că România poate să absoarbă, chiar cere suplimentări de aceste fonduri şi cred că este şi normal într-o ţară unde 38% din populaţie încă lucrează în agricultură şi aproape 50% este direct legată de agricultură, datorită faptului că, bineînţeles, ştim bine că toamna mulţi orăşeni se mai duc acasă la părinţi, la fraţi, să mai aducă ceva zarzavaturi, să-şi taie porcul în perioada de iarnă. Deci, noi suntem, într-adevăr, o ţară unde aceste probleme sunt foarte importante. Este foarte binevenită această lege şi U.D.M.R.-ul o va susţine, bineînţeles.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă rog, domnule deputat. Tot unul din colegii dumneavoastră îmi făcea semn că s-au încheiat dezbaterile. Aşa că, vă rog, aveţi cuvântul. E bine, în general, să nu faci semne decât atunci când vorbesc colegii tăi.

Domnul Dumitru Pardău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi scurt, stimaţi colegi, pentru că ceilalţi colegi ai mei din Comisia pentru agricultură au cam spus tot ceea ce putea fi spus în legătură cu acest proiect.

Aş vrea totuşi să precizez încă un lucru, e vorba de găsirea soluţiei de finanţare pentru proiectele considerate eligibile, pentru proiectele conforme depuse în cadrul proiectului SAPARD până la data de 31 iulie 2006. Practic, în acest fel, proiectele care au fost depuse până în 31 iulie 2006, dar n-au mai reuşit să fie finanţate din fondurile europene, pentru aceste proiecte, Guvernul, prin Ministerul Agriculturii, vine cu soluţia acestui SAPARD românesc şi reuşeşte finanţarea în aşa fel încât cei care au investit, care au cheltuit bani pentru realizarea proiectelor, pentru întocmirea documentaţiilor să nu rămână cu ele neacoperite şi, în felul ăsta, să nu stimulăm pe cei care încearcă să investească în agricultura românească.

Grupul parlamentar al P.N.L. din Camera Deputaţilor va vota pentru această lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2006.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

S-au încheiat dezbaterile generale.

Dacă domnul secretar de stat doreşte să mai intervină. Nu e obligatoriu, doar dacă doriţi.

Vă rog.

Domnul Dănuţ Apetrei:

Este vorba prin acest SAPARD românesc de circa 1700 de proiecte care acoperă toată paleta de sectoare din domeniul acesta mare care este agricultura şi dezvoltarea rurală. Practic, de la unităţi de procesare carne, lapte, depozitare şi investiţii în ferme de toate genurile, se acoperă tot ceea ce mai are nevoie România.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea raportului întocmit de comisie.

Îi rog pe colegii deputaţi din platforma din dreapta dacă pot să se aşeze sau să părăsească sala. Mulţumesc. Pentru a putea discuta raportul comisiei.

La pct.1, titlul legii. Dacă există obiecţiuni. Nu există. Adoptat.

Pct.2, articolul unic. Obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.3, titlul ordonanţei. Obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.4, articolul... la pct.3 sau la 4? La pct.4 art.1, va avea următorul cuprins. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Kelemen Attila Bela Ladislau:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Printr-o eroare nedorită, bineînţeles, lipseşte un cuvânt foarte important din acest articol. Dacă vedeţi, pagina a patra din raport, pct.4, unde scrie "28 februarie" şi textul se continuă, "...şi care nu beneficiază de fonduri publice nerambursabile".

Cuvântul "nerambursabile" lipseşte, e o eroare de dactilografiere, dar este foarte important ca să fie în text acest cuvânt, "nerambursabile".

Vă rog să luaţi act de observaţia mea.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Da. Dacă există obiecţiuni asupra acestei observaţii făcute de către domnul preşedinte al comisiei. Nu există.

Atunci, amendamentul va fi adoptat inclusiv cu acest termen care înţeleg că, dintr-o eroare, nu a fost cuprins în textul prezentat astăzi, motiv pentru care şi amendamentul 4 este adoptat.

Pct.5. Dacă există obiecţiuni. Nu există. Adoptat.

Pct.6. dacă există obiecţiuni. Nu există. Adoptat.

Pct.7. Nu există obiecţiuni. Adoptat.

Pct.8. Nu există obiecţiuni. Adoptat.

Pct.9. Nu există obiecţiuni. Adoptat.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole în forma propusă de comisie.

Urmează să fie supus votului final.

Pct.9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65/2006 privind unele măsuri de sprijin financiar care se acordă producătorilor agricoli pentru înfiinţarea culturilor din toamna anului 2006.

Lege ordinară adoptată de Senat.

Raportul Comisiei pentru agricultură este de adoptare.

Ne aflăm în procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru o scurtă prezentare a proiectului.

Domnul Dănuţ Apetrei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru conformitate, Dănuţ Apetrei, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează cadrul juridic care vizează acordarea unui sprijin financiar producătorilor agricoli pentru toamna lui 2006, şi anume, e vorba de suma de 150 de lei pe hectar. Practic, beneficiarii acestui sprijin sunt producătorii agricoli, persoanele fizice şi juridice care deţin şi exploatează terenuri arabile şi sunt înregistraţi în registrul agricol sau registrul fermelor sau alte forme de evidenţă funciară.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Domnul preşedinte al comisiei. Raportul comisiei şi timpul propus pentru dezbateri.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Cum antevorbitorul a prezentat, domnule preşedinte, este vorba despre un ajutor financiar acordat pentru înfiinţarea culturilor de toamnă din anul 2006.

La discuţiile comisiei, a participat domnul secretar de stat Toke Istvan, din partea Ministerului Agriculturii.

Legea face parte din categoria legilor ordinare şi a fost votată cu majoritate de voturi, înregistrându-se 16 voturi pentru şi 9 voturi împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat în Senat, în şedinţa din 30 noiembrie 2006.

Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională, cerem votul dumneavoastră pentru această lege importantă.

Comisia propune cinci minute ca timpi de dezbatere.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Dacă există obiecţiuni asupra timpilor propuşi de comisie. nu există. Atunci, trecem la dezbaterile generale.

Din partea Grupului social-democrat, domnul deputat Ioan Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul a promovat această ordonanţă de urgenţă foarte târziu şi doar atunci când Grupul P.S.D. a depus un proiect de lege prin care solicita acordarea unui sprijin financiar agricultorilor care înfiinţau culturi în valoare de 300 de lei pe hectar.

Sensibilizaţi de acest proiect de lege, care îi împingea din spate, guvernanţii au promovat această ordonanţă de urgenţă cu 150 de lei pe hectar. Sigur, prin bonuri valorice, aşa cum ştim, pentru procurarea de seminţe, îngrăşăminte şi pesticide.

Deşi, chiar prin expunerea de motive, Guvernul argumentează acest sprijin financiar ca fiind foarte necesar, având în vedere că, şi subliniez, până în octombrie 2007, nici un agricultor nu mai primeşte nici un leu, nici din bugetul de stat şi nici din banii de la Uniunea Europeană, considerăm că agricultura nu poate fi competitivă cu cei 150 de ei, cum susţine Guvernul în expunerea de motive.

De asemenea, faptul că sumele au fost foarte mici, ele reprezentând doar 12-15% din contravaloarea înfiinţării unui hectar cu grâu, i-a determinat pe agricultori să înfiinţeze suprafeţe foarte mici de culturi în această toamnă, sunt declarate statistic aproximativ 1,7-1,8 milioane hectare, în realitate ele nu există în teren. Mai grav este că, în majoritate, suprafeţele au fost însămânţate foarte târziu şi la această oră, peste 80% din suprafeţe sunt nerăsărite.

Aceste lucruri vor crea necazuri foarte mari în anul 2007 în ceea ce priveşte asigurarea grâului pentru panificaţie. Totuşi, avem satisfacţia, Grupul P.S.D., că Guvernul a emis această ordonanţă sub presiunea noastră.

Cu toate acestea, noi, în comisie, nu am votat, am susţinut amendamentul de 300 de lei. Vom face la fel şi astăzi, aici, în plenul Camerei. Sigur că nu e o problemă deosebit de gravă având în vedere că legea este ordinară şi înţelegem că majoritatea va reuşi să promoveze această ordonanţă de urgenţă.

Voiam mai înainte, domnule preşedinte, să ies să spun câteva vorbe, dar era procedură de urgenţă, la SAPARD. Ce înseamnă atragerea banilor pentru agricultori. Aseară, poate şi dumneavoastră, pe un post de televiziune naţional, "Realitatea", aţi văzut probabil ce calităţi trebuie să ai să fii angajat la Agenţia de plăţi judeţeană. Acum două săptămâni, domnul preşedinte de la Agenţia Naţională a fost invitat în Comisia pentru agricultură şi l-am avertizat că cei care au fost angajaţi pe bază de "concurs", adică numai pe culoare politică, nu sunt profesionişti. Dar, aseară, am văzut cu toţii că totuşi trebuie să îndeplineşti nişte calităţi la locul de muncă, acolo unde e agenţia de plăţi, în instituţie: să ştii să dansezi, să ştii să bei, să ştii să faci striptease.

Dacă cu aceşti oameni ne-am propus să atragem cele mai mari sume de bani care vor veni de la Uniunea Europeană, agricultura avându-le, vă spun de pe acum: nu o să atragem nici cât am reuşit până acum să facem, deşi, foarte greu.

Le recomand celor de la Ministerului Agriculturii să gândească, din nou, ce se întâmplă în agenţiile judeţene de plăţi.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Liviu Alexandru Miroşeanu:

Vă asigur, stimaţi colegi, că această iniţiativă legislativă nu are nici o legătură cu aşa-zis "presiunile" PSD-ului, nu are nici o legătură cu acea propunere, care nu era decât o demaagogie pură, ea face parte din strategia Ministerului Agriculturii pentru înfiinţarea culturilor în anul agricol 2006-2007. Este, practic, ultima măsură de astfel de gen, ea va asigura tranziţia către sistemul european de asigurare a subvenţiilor către agricultură şi este o măsură bine venită.

Nu cred că agricultura românească poate, la montul actual, să meargă înainte, fără astfel de măsuri. Considerăm că este o măsură bună şi Partidul Democrat va susţine această măsură.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnul deputat Kelemen.

Domnule Popa, rugămintea e să vă hotărâri dacă vreţi sau nu să luaţi cuvântul.

Domnul Kelemen Attila Bela Ladislau:

O să ia cuvântul şi domnul Popa, după mine, aşa că o să aibă loc şi el.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, aici putem discuta destul de multe, dar trebuie să fim atenţi la esenţa iniţiativei legislative. Da, poate, să spunem, că aceşti bani nu sunt suficienţi pentru agricultori şi niciodată nu o să fie suficienţi, dar sunt totuşi bani, pe care îi primesc agricultorii noştri. Şi eu, după o experienţă de aproape 40 de ani, de medic veterinar, n-am văzut ţărani care zic că: "Domnule, mi-a murit viţelul, hai să tai gâtul şi la vacă!" Nu! Rămâne cu vaca, fără viţel, dar merge mai departe viaţa. Deci, e foarte bine, că trebuie să existe această lege şi trebuie să votăm această lege.

Apropo, că cine şi sub ce presiune a creat această lege? Poate, să acceptăm, domnilor colegi, că a fost presiunea domnilor de la PSD şi, de aceea, s-a făcut legea. Tot ei rămân vinovaţi. De ce nu aţi făcut o presiune puţin mai mare? Şi atunci, şi banii erau, poate, mai mari! Aşa că, atâta presiune, atâţia bani!

Mulţumim.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnul deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pe subiectul aceasta, al subvenţiilor, întotdeauna s-au dus discuţii înverşunate, pentru că nu au fost suficiente niciodată. Categoric, nici acum nu sunt, dar rău e cu răul, mai rău fără rău.

De ce spun? Pentru că, din totdeauna (şi ştim foarte bine din anii trecuţi), niciodată nivelul subvenţiilor la hectar nu a depăşit 15%, cel mult. Aşa s-a întâmplat şi anul acesta. Dar, încă o dată, repet, vedeţi, ne gândim foarte serios pentru anii următori, pentru că şi în 2007, în 2008, subvenţiile vor fi destul e "strâmtorate", ca să folosesc un asemenea termen. Doar 50 de euro pe care ni-i dă Uniunea Europeană pe hectar, deci, 25% din subvenţiile lor (dacă ei au subvenţii de 10-11 milioane, noi primim cam 2,5 milioane), la care mai vine Guvernul României cu 30 de euro, deci, vă daţi seama, cam 80 de euro pe hectar, pentru anii următori. Sunt total insuficienţi, dacă vrem să nu mai ne confruntăm, ca până acum, cu o agricultură de subzistenţă.

De aceea, Guvernul, Ministerul Agriculturii trebuie să se gândească, pe lângă fondurile acestea, pe lângă banii aceştia pe care îi va acorda Uniunea Europeană pentru subvenţii, şi la alte fonduri suplimentare, pentru majorarea subvenţiilor pe hectar.

Eu l-aş întreba pe domnul secretar de stat, să ne spună câte hectare şi câţi beneficiari au beneficiat de aceste subvenţii, în toamna acestui an?

Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota pentru acest proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Doamnă deputat Vasile, mi-aţi cerut cuvântul pe procedură? Renunţaţi, da?

Domnul deputat Ioan Rus.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aş fi venit la acest microfon dacă nu auzeam folosindu-se un cuvânt, "demagogie". "Demagogie" pentru 1,5 milioane! Dacă aceasta poate fi interpretată ca demagogie, cred că respectivul coleg deputat, pe care nu l-am prea văzut, şi chiar întrebam pe cineva aici, este deputat, nu este deputat, e din partea ministerului, pentru că nu i-am recunoscut numele, nu i-am recunoscut faţa, nu l-am văzut prea des prin Parlament, dar aceasta este mai puţin important. Vreau să vă spun că o astfel de ordonanţă nu poţi să nu o votezi. Sigur că insistam să mergem undeva, la 300 de RON, acolo mi se părea totuşi o sumă cât de cât rezonabilă.

Se întinde o mână producătorului, dar, onorat reprezentant al Ministerului Agriculturii, v-aţi gândit cumva şi de o piaţă de desfacere a cerealelor pentru respectivii producători, care le ţin de multe ori şi le vând la preţuri de speculă, pentru că este o mafie a grâului în ţară, întotdeauna coordonată de Ministerul Agriculturii? Întotdeauna s-au făcut bani negri prin acele importuri de grâu, care au fost aduse în ţară şi întotdeauna a explodat preţul la pâine. Şi ştim că reprezentanţii brutarilor din ţară întotdeauna s-au plâns, şi cei de la morărit şi de la panificaţie.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu poate să nu voteze această ordonanţă. Trebuie, haideţi! Este o măsură, cum zicea colegul Popa, o măsură mică, dar totuşi este o picătură care se adună undeva. Şi v-aş ruga şi pe dumneavoastră să înţelegeţi.

Iar atunci când mai veniţi, cei din Comisia de agricultură, cu astfel de rapoarte, poate chiar dumneavoastră, membrii comisiei, aţi putea să amendaţi în comisie, să cereţi o sumă mai mare, pentru că dumneavoastră sunteţi cei care discutaţi direct cu reprezentantul Guvernului, Ministerul Agriculturii vine la dumneavoastră, sunteţi cei care puteţi, cât de cât, să negociaţi mai mult acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Nenorocirea este că nu ai cu cine, suntem puţini!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Dacă mai există alte intervenţi? Poftiţi.

Domnul Dumitru Pardău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, să nu vă creez emoţii, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor va vota acest proiect de lege.

Voci din Opoziţie:

Care din grupuri?

Domnul Dumitru Pardău:

Aceasta, pentru a-l convinge pe colegul meu de la Partidul Conservator.

Fiţi convins, stimate coleg de la România Mare, că încercăm, în cadrul Comisiei pentru agricultură, să venim cu sume şi cu proiecte, cu facilităţi cât mai bune, pentru agricultori, pentru agricultura românească.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Asta e demagogie!

Domnul Dumitru Pardău:

În acelaşi timp, vreau să înţelegeţi că nu suntem nici demagogi, încercăm să facem în aşa fel încât să ne încadrăm şi în bugetul de care dispune Ministerul Agriculturii şi să facem în aşa fel încât încât să stimulăm dezvoltarea agriculturii româneşti.

Deci, PNL va vota acest proiect de lege. (Aplauze ale deputaţilor PNL.)

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat, fiţi convins că ne stăpânim emoţiile referitoare la votul dumneavoastră.

Domnule deputat Miroşeanu, dacă doriţi să daţi un drept la replică? Nu vi s-a pronunţat numele, pentru că, aţi văzut, colegul nu îl ştia. Dar, dacă doriţi, sigur că da, poftiţi.

Domnul Liviu Alexandru Miroşeanu:

Da, fără îndoială că vreau să dau o replică colegului, care, într-un fel, şi-a permis să mă jignească, şi să-i spun că e bine ca cei care vin la această tribună să aibă concret ceva de spus şi să nu ne plictisească cu ieşiri şi cu tot felul de alocuţiuni care nu au nici o legătură cu realitatea.

De asemenea, aş vrea să mai spun că atitudinea pe care am avut-o cu ocazia dezbaterii în Parlament a acelui proiect al PSD-ului despre care se discuta, deci, la acea dezbatere, am exprimat acelaşi punct de vedere şi am ţinut ca şi astăzi să-l întăresc.

Vă mulţumesc.

Domnul Costache Mircea (din sală):

L-aţi "întărit"! E fleaşcă! (Rumoare.)

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Am rugămintea către toţi colegii să păstreze nişte limite ale respectului în intervenţii şi sunt convins că lucrul acesta se va întâmpla în continuare.

Am încheiat, cred, cele 5 minute afectate dezbaterilor generale, motiv pentru care trecem la dezbaterea proiectului de lege conform raportului întocmit de comisie, raport referitor la amendamentele admise.

Pe procedură, domnule Popa, vă mai pot da cuvântul. Pe procedură? Poftiţi.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Vă rog respectuos, am pus o întrebare domnului secretar de stat, câţi producători agricoli şi câte hectare au beneficiat de sumele acestea, respectiv, de subvenţii? Şi am rugămintea să-i daţi cuvântul domnului secretar de stat. Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Dacă domnul secretar de stat doreşte să ia cuvântul, îi dau cuvântul. Pe de altă parte, o să vă reamintesc că sesiunea de întrebări şi interpelări are loc cu altă ocazie. Da?

Domnul Dănuţ Apetrei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este de 506 mii de beneficiari, care au însămânţat 2,13 milioane de hectare, iar valoarea consumării de bonuri, valoarea nominală, este de 3.200 de miliarde de lei vechi.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Eu mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Trecem la raportul comisiei, amendamente admise.

Pct. nr. 1, dacă există obiecţiuni? Nu există. Adoptat.

Pct. nr. 2? Obiecţiuni? Adoptat.

Pct. nr. 3? Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct. nr. 4? Adoptat.

Pct. nr. 5? Nu sunt obiecţiuni. Adoptat.

De la pct. nr. 6 până la pct. nr. 10, dacă există obiecţiuni? Nu există. Adoptate.

De la pct. nr. 11 la pct. nr. 15, de amendamente admise, dacă există obiecţiuni? Nu există. Adoptate.

De la pct. nr. 16 la pct. nr. 20, dacă există obiecţiuni? Nu sunt. Admise.

Pct. nr. 21, la amendamente admise? Nu sunt obiecţiuni. Adoptat.

La anexe, dacă există obiecţiuni? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat în forma propusă de către comisie.

Urmează să fie supus la votul final.

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri financiare pentru IMM-urile din industria berii şi Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri financiare pentru societăţile comerciale din industria berii.

Lege ordinară, respinsă de Senat.

Ne aflăm în procedură de urgenţă.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri financiare pentru societăţile comerciale din industria berii, de asemenea, este lege ordinară, respinsă de Senat.

Raportul, comun pentru ambele iniţiative legislative. Comisia pentru buget are un raport de adoptare şi un raport de respingere.

Suntem Cameră decizională.

Dau cuvântul iniţiatorilor.

Vă rog, doamnă deputat Graţiela Iordache, aveţi cuvântul.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Prezentul proiect de lege a rezultat ca urmare a îndeplinirii a două cerinţe primordiale. Una dintre cerinţe o reprezintă cerinţa economică, iar cea de a doua o reprezintă cerinţa socială.

Cerinţa economică. Proiectul de lege îşi propune ca să sprijine micii producători de bere, astfel încât această piaţă să aibă asigurată o concurenţă loială.

Din punct de vedere social, micii producători de bere, de obicei sunt exact acele industrii care sprijină şi care fac posibile locuri de muncă în multe oraşe monoindustriale. Deci şi impactul social al acestui proiect este deosebit de important.

Actuala situaţie a societăţilor comerciale mici producătoare din industria berii este şi rezultatul unei politici eronate în domeniul accizelor aplicate de România, care nu a respectat normele Uniunii Europene. Prezentul proiect de lege nu face altceva decât să vină să îndrepte această eroare şi să pună la dispoziţia micilor producători de bere care încă mai sunt viabili pe piaţa românească a unei scheme de ajutor de stat. Subliniez, "ajutor de stat", pentru că aceşti bani care le vor fi acordaţi, aceste fonduri nu sunt obligatorii, ci ele pot fi accesate, în măsura în care aceste companii vor îndeplini condiţiile prevăzute în proiectul de lege şi în măsura în care companiile se vor putea, la rândul lor, finanţa, astfel încât să devină eficiente.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din partea comisiei? Domnul deputat Călian, înţeleg.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Mai este un iniţiator, pentru cel de al doilea proiect!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule vicepreşedinte al comisiei, o să-mi permiteţi să mai dau cuvântul unuia dintre iniţiatori pentru al doilea proiect. Fiind vorba de un proiect privind berea, cred că putem să împărţim aceste merite.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Constantin Amarie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aştept şi momentul în care berea, la fel ca în Uniunea Europeană, va fi aliment şi nu băutură alcoolică.

Deşi a fost în planul legislativ al Guvernului, acest proiect a avut un parcurs foarte sinuos în proceduri, tinzând să bată recordul, poate, întrecut doar de Statutul naţionalităţilor, pentru că, faţă de acest proiect, a existat o dârză împotrivire, din partea unor cercuri de interese.

Ca să fiu corect, trebuie să vă spun că acest proiect de lege este "copilul " domnului deputat Alexandru Mocanu, de la Teleorman, care, din motive subiective, a fost atacat şi obligat să-şi retragă proiectul. Acest "copil" însă şi-a găsit o "mamă purtătoare", un grup de deputaţi aparţinând mai multor grupuri politice din Cameră, care au considerat că este un proiect necesar, care cunoşteau situaţia din teren şi au "adoptat" acest "copil".

Mai mult, un alt grup de deputaţi, din tot spectrul politic, s-au solidarizat şi au realizat un alt proiect de lege, identic în formă şi în conţinut. De aceea, sunt două proiecte de lege: 723 şi 724.

Susţinut în Comisiile de buget, finanţe la Senat, el a fost respins, pentru că acolo s-a manifestat îndârjirea împotriva acelor producători, care reprezintă 4% din piaţa de bere din România şi care au o capacitate anuală de până la 200 de mii de hectolitri şi care reprezintă "mica buturugă" ce nu răstoarnă "carul mare", dar care dirijează ca acest "car" să meargă corect.

Pentru că, dacă, astăzi, există aceşti producători, e posibil ca la poarta fabricii, litrul de bere să coste 1 leu, în condiţiile în care, de la 1 ianuarie 2007, aplicând noul Cod Fiscal, atunci, la poarta fabricii berea va fi luată cu 1 euro, aşa cum este în Uniunea Europeană. Tocmai aici este chestiunea problemei.

Proiectul a întrunit toate avizele necesare, toată lumea a recunoscut (cei care au competenţă în domeniu) că este un proiect necesar, şi, pe cale de consecinţă simetrică, întrucât tot Guvernul, Executivul, a fost vinovat pentru că nu s-a accizat diferenţiat berea micilor producători, e normal ca Executivul să repare, prin acest ajutor financiar, care este oriunde în Uniunea Europeană practicat şi deci nu încălcăm cu nimic legile Uniunii Europene, ci, dimpotrivă, le aliniem lor.

Vă este cunoscut faptul că în Germania, de exemplu, există mănăstiri care produc bere pentru o mică comunitate. Există mici fabrici care produc pentru un cartier. Şi, în România, nu pot să existe 8 făbricuţe, care au o producţie de până la 200 de mii de hectolitri pe an.

Pentru că un principiu spune: "Dacă nu poţi să faci bine, măcar nu face rău!" Dar acest principiu cred că nu este valabil în capitalismul românesc.

Marii potrivnici ai acestui proiect sunt marii producători, care au angajat o societate de consultanţă şi lobby şi au realizat un document. Acesta este, cine doreşte, poate să-l citească. Este vorba de Braun Union România, Interbrev România, Bere Prod, Ursus Brevery, cu mărcile cunoscute: Bergenbeer, Tuborg, Skol, Kalsberg ş.a.m.d. Acest document se intitulează: "Acţiune împotriva ajutorului de stat acordat micilor producători de bere". Şi există o serie de argumente, care nu sunt sustenabile, prin care ei doresc să scoată de pe piaţă pe aceşti mici producători de bere, este vorba de 8 producători, din 129, câţi existau în perioada '90, doar atâţi au mai rămas, pentru că restul au fost înghiţiţi de marii producători, dar nu puşi să producă, ci au fost închişi.

Chestiunea este că, deşi în alte ţări funcţionează legea antimonopol, noi ştim bine că în economia românească aceasta nu este posibil. Un exemplu este numai industria cimentului. Se tinde acum, prin lobby făcut pentru respingerea acestui proiect de către marii producători, să dispară şi micii producători de bere şi să ajungem la monopol în acest domeniu.

Micii producători au făcut o demonstraţie pertinentă asupra faptului că statul pierde enorm de mult anual, nu vor mai intra anual în bugetul statului peste 12 milioane de euro, dacă aceste mici fabrici se închid.

În ultimă instanţă, problema este destul de simplă, acest proiect trebuie, sau e necesar să fie votat, pentru că noi salvăm nişte locuri de muncă, de obicei în comunităţi care au mari probleme cu forţa de muncă, cu angajarea şi cu şomajul.

Aşadar, trebuie să mai ţinem cont că, în vreme ce marii producători îşi importă toate materialele din afară, micii producători importă materialul necesar producerii berii din zona în care aceştia funcţionează, dând de lucru nu numai la 250 de muncitori în fiecare făbricuţă, ci multor altora, din domeniul agriculturii.

De aceea, stimaţi colegi, vă rog să cântăriţi cu atenţie şi să daţi un vot în conformitate cu misiunea pe care o avem noi şi faţă de economia românească, prin legile pe care le adoptăm în favoarea ei, având în vedere că proiectul se intitulează "Lege pentru sprijinirea IMM-urilor". Şi vorbim de 15 ani de IMM-uri, însă, trebuie să recunoaştem că am făcut foarte puţin sau deloc.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din partea Guvernului, după care comisia.

Domnul Petru Călian (din lojă):

Daţi-mi voie mie întâi, ca să aveţi ce să discutaţi!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Poftiţi, domnule vicepreşedinte. Sigur că da, după care voi da cuvântul... În regulament spune că reprezentantul Guvernului are voie să intervină în orice moment, dar acum cred că e bine să ascultăm totuşi raportul comisiei.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, încă nu am trecut la dezbateri generale.

Aşa cum aţi informat, sunt două rapoarte, deoarece există două iniţiative legislative similare, cu punct şi virgulă, absolut tot, cu excepţia titlului.

Prezentele propuneri legislative au ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri financiare pentru societăţile comerciale din industria berii, respectiv anularea obligaţiilor bugetare înregistrate la data de 31.12.2004, reprezentând accize, impozit pe profit şi t.v.a., datorate de societăţile din domeniu care îndeplinesc anumite criterii, precum şi anularea obligaţiilor fiscale accesorii aferente obligaţiilor respective calculate până la data intrării în vigoare a legii.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 13 voturi pentru, 3 împotrivă şi 3 abţineri.

Propunerile legislative, potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, sunt de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins aceste iniţiative legislative.

Încă o ultimă precizare, la art. 9 alin.(1) a fost reformulat textul, ţinând cont de normele de tehnică legislativă, aşa cum au rezultat ele din partea Consiliului Legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din partea Guvernului, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

O chestiune de procedură!

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură la bere?!

Domnul Daniel Chiţoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Daniel Chiţoiu, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu rang de subsecretar de stat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul României, prin Ministerul de Finanţe, nu susţine aceste propuneri legislative, din următoarele considerente.

Aşa după cum bine ştiţi, în vederea creşterii veniturilor bugetare, prin Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 24/2004, s-a stabilit ca obiectiv şi înlăturarea practicilor de scutire sau de reeşalonare a datoriilor bugetare. Realizarea obiectivelor economice aferente programului de guvernare a impus luarea unor măsuri de restructurare şi de redresare economică şi financiară, care să conducă la întărirea disciplinei economico-financiare, reducerea arieratelor în economie, precum şi eliminarea pierderilor, în vederea îndeplinirii criteriilor de economie de piaţă funcţională, potrivit angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană.

Pe această linie se înscrie şi punerea în practică a aquisului comunitar în domeniul concurenţei, care are la bază principiul acordării de ajutoare fără a se distorsiona concurenţa. În acest context, acordarea de înlesniri la plată în condiţii preferenţiale pentru agenţii economici producători de bere ar conduce la perturbări ale pieţei şi mecanismelor concurenţiale.

Totodată, menţionăm că opinia Comisiei Europene cu privire la acordarea de înlesniri la plată este că scutirea sau eşalonarea obligaţiilor fiscale restante ale societăţilor comerciale trebuie să fie restrânsă la statutul de opţiune, în contextul privatizării sau restructurării întreprinderilor viabile, ca parte a unei strategii pe termen lung care să fie bazată exclusiv pe criterii de eligibilitate.

Pentru realizarea acestui obiectiv, Guvernul României, la data de 8.04.2005, a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26 pentru abrogarea dispoziţiilor legale referitoare la acordarea de înlesniri la plata obligaţiilor bugetare restante, act normativ care a fost aprobat prin lege.

Ca atare, Guvernul României nu susţine aceste propuneri legislative.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Primul înscris este domnul deputat Dan Radu Ruşanu. După care, domnul deputat Călian.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Proiectul de lege este destul de delicat. Nu s-a precizat aici că Senatul a respins acest proiect de lege...

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Ba s-a precizat!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Dar ceea ce aş vrea să vă spun, din expunerea de motive, este o singură frază: "Prin acordarea acestei facilităţi de ajutor de stat, de circa 12 milioane de euro, se încearcă ca fabricile de bere cu o capacitate sub 200 de mii de hectolitri, citez acum din expunerea de motive, să asigure un mediu de afaceri concurenţial, bazat pe principiile economiei de piaţă, procedând ca, prin acordarea unor ajutoare de stat pentru ajutorarea firmelor aflate în dificultate, anulând datoriile acumulate de către acestea, în sumă aproximativă de 45 de milioane la bugetul de stat".

Deci, nicăieri în lume nu poţi să dai într-un sector de activitate numai unor societăţi "până la..." Deci, numai cele până la 200 de mii de hectolitri pe an. Dacă, întâmplător, altă societate are 205 mii de hectolitri, nu beneficiază de acest lucru. Şi asta, spune că, repet, "în spiritul concurenţei", "al asigurării unui mediu concurenţial".

Păi, cum asigur "un mediu concurenţial", când dau numai la unii şi nu dau la ceilalţi?

Îmi pare foarte rău, nu putem să votăm această lege.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petru Călian. După care, îmi cer scuze, era înscris deja, domnul deputat Lakatos.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aceste două legi nu sunt legi menite să sprijine IMM-urile, aceste două legi sunt două legi neconstituţionale, deoarece ele sunt legi speciale, care vizează doar anumite întreprinderi mici şi mijlocii.

Nu este întâmplător faptul că aceste două legi seamănă ca şi două picături de apă, diferă doar titlul, aşa cum am spus şi în prezentarea raportului, în rest, conţinutul este identic, respectându-se inclusiv punctul şi virgula.

Nu vi se pare nimic ciudat.

Este absurd şi chiar jenant să venim în faţa Parlamentului, chiar aşa, pe faţă, cu asemenea măsuri care nu au nici o logică parlamentară, nu au nici o logică în vederea sprijinirii tuturor întreprinderilor mici şi mijlocii din România.

Este absurd să venim şi să susţinem cu atâta tărie - şi avertizez cu mult respect parlamentarii P.D., sau le reamintesc faptul că nu există un aviz favorabil din partea Guvernului.

Aş dori să mai adresez o întrebare foarte importantă - şi vă rog, domnule preşedinte, să mi se răspundă la această întrebare din partea Ministerului Finanţelor. Întrebarea este următoarea: care este valoarea sumelor care urmează să fie pierdute în baza acestei eventuale legi, în baza acestor scutiri de la plata dobânzilor care urmează să fie anulate de la plata majorărilor de întârziere, a penalităţilor aferente, accizelor şi aşa mai departe?

Deci, vreau să mi se spună cu precizie cât pierde statul român în baza acestei legi speciale şi dacă cineva poate să-mi răspundă, dintre cei cărora le place aşa de mult berea, - ca aliment, probabil -, să ne spună măcar procentul, dacă nu altceva.

Vă mulţumesc foarte mult. Şi, cu siguranţă, Grupul parlamentar al Partidului Conservator nu va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnul deputat Lakatos.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cred că majoritatea dintre dumneavoastră aţi văzut ce s-a întâmplat în Ferentari şi cunoaşteţi că opinia publică, în marea majoritate a ei, dezaprobă sau nu este de acord cu modul cum a rezolvat problema Becali. Deci, dacă Bodu nu a reuşit să se impună în faţa lui Becali, acum avem colegi care vor să îl becalizeze pe Bodu. Că, practic, despre aceasta este vorba. De ce? Pentru că acele firme care au plătit la timp - firme mici - acum fluieră a pagubă, pentru că 8 sau 9 societăţi ar urma să primească un plocon din partea noastră, sub stindardul sprijinirii întreprinderilor mici şi mijlocii. Credeţi-mă că sunt unul care sprijină, prin toate demersurile, atât consiliile locale, cât şi întreprinderile mici şi mijlocii, dar acest lucru trebuie făcut altfel. Iniţiatorii să vină cu o lege care să aibă incidenţă cu ceea ce urmează, şi nu să venim acum şi spunem: ştergem datoriile acestora care s-au acumulat până în 2004, plus penalizările. Creăm un precedent absolut periculos şi, în acelaşi timp, inechitabil.

Acest proiect de lege, care este numai în titlu în favoarea întreprinderilor mici şi mijlocii, este totalmente în defavoarea lor, întrucât, pe de o parte, denaturează spiritul concurenţial, pe de altă parte incită la neplata datoriilor către bugetele locale şi bugetul de stat.

V-aş ruga şi pe dumneavoastră să nu fiţi de acord cu această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din partea Grupului Partidului România Mare, vă rog, aveţi o intervenţie.

Vă mulţumesc. Domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, legea suscită multe dezbateri.

Vreau să fac abstracţie de nodul în papură găsit de domnul Ruşanu în expunerea de motive şi să intru direct în fondul problemei, pentru că, într-adevăr, aici eu cred că avem de-a face cu susţinerea unor întreprinderi mici, şi ceea ce spune colegul de la U.D.M.R., şi dânsul ar avea dreptate, dacă am cunoaşte toate datele problemei. Sigur că argumentaţia prezentată aici, cum a prezentat-o dânsul, putem să ne ridicăm mâine, să ne predăm şi să spunem: da, domnule, are dreptate. Nu este aşa! Pentru că întreprinderile pe care le vizează legea colegilor de la P.D. şi de la P.S.D., eu cred că face dreptate şi asigură acestor întreprinderi supravieţuirea, şi nu numai lor, ci şi unei întregi arii de producători agricoli.

De asemenea, mă surprinde lipsa de viziune a Ministerului Finanţelor. Păi, dânşii se plâng că vor pierde bani de la buget. Dar, oare, ce bani vor câştiga dacă aceste întreprinderi vor da faliment, dacă în zonă va fi o criză socială, dacă, mai departe, producătorii agricoli nu vor avea cui să-şi vândă marfa?

Noi am discutat această lege foarte serios în Grupul parlamentar al P.R.M. şi am decis că o vom susţine.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Înainte de a continua dezbaterile, aş dori să predau conducerea şedinţei preşedintelui Camerei, domnul Bogdan Olteanu, care va conduce mai departe, cu înţelepciune, această problemă dificilă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi place cum se gratulează amândoi, acolo. Zice: va conduce dezbaterile cu înţelepciune.

De altfel, nici noi nu ne îndoim că va fi aşa, şi a şi dovedit-o. E frumos să ne spunem lucruri frumoase unii altora. Aşa voi începe şi eu către dumneavoastră, solicitându-vă atenţia şi buna-credinţă care ne animă pe toţi, de fapt, chiar şi în această problemă destul de controversată. Deoarece controversa apare dintr-un fapt pe care nu-l înţelegem bine cu toţii, şi anume, din faptul că nu este vorba acum numai de produsele astea, de bere. Între altele, fie vorba, în ţările occidentale se socoteşte ca aliment, pentru că are foarte puţine grade - 5-6 grade. Ea nu prea este băutură alcoolică.

Dar eu vorbesc acum despre un principiu. Pentru că împotriva acestui principiu se dau nişte argumente care nu stau în picioare, atât de către guvernanţi, cât şi de către cei care critică, din acest punct de vedere, propunerile acestea legislative. Care este acel principiu? Că nu trebuie să producem distorsiuni concurenţiale, promovând unele produse sau facilitând, prin anumite intervenţii, unele produse.

Domnilor, nimic mai fals! În toată lumea asta, de la polul nord la polul sud, şi din Australia până încă din nou în Australia, ocolind pământul, de la est la vest, o asemenea frază este numai pentru amorţirea, pentru ca să ni se blocheze anumite interese. Nu există ţară să nu-şi protejeze într-un fel sau altul producţia. Nu există ţară să nu aibă dispute extrem de mari concurenţiale cu ţările care produc produse similare lor.

Vă amintesc luptele dintre americani şi japonezi. Unul ... de la "Okinava", da, îmi place ... (Răspunzând unui domn deputat din sală.)

Unii dintre ei îşi ridică limitele protecţiei produselor proprii. Ceilalţi ameninţă că-şi ridică şi ei pretenţiile producţiei proprii, în concurenţa cu alte produse la americani. Această luptă este permanentă între japonezi şi americani, de după război. Lupta este vizibilă chiar şi între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. Lupta este extrem de vizibilă chiar şi între ţările Uniunii Europene. Vă reamintesc faptul că noi importăm produse agricole din Ungaria şi din alte ţări care-şi protejează agricultura şi o subvenţionează, iar noi, nu. Că noi avem principii prost înţelese şi mai prost argumentate, că devin hilare. Că nu trebuie să alimentăm cu nici un fel producţia proprie, ca să concureze cu producţia capitalistă din alte ţări. Pentru că, nu-i aşa, toată lumea trebuie să fie în aceeaşi conjunctură de concurenţă pe piaţă.

Vă reamintesc că noi nu concurăm piaţa pe Germania, ca să nu introduc subvenţii, ci ei ne concurează pe noi, aici. Şi că, în bună măsură, unele produse de acolo, foarte multe pe care le consumăm noi aici, sunt subvenţionate într-o formă directă sau mascată.

Aşa că nu ne mai vindeţi gogoşi, cei care nu vă pricepeţi la economie, la comerţ exterior, la industrie şi la producţie. Pentru că aici, întâmplător, au venit şi oameni care au lucrat în aceste domenii şi care nu-şi strică retorica şi n-o cheltuiesc degeaba, împuşcând cu tunul muşte, cum fac eu, acum. Şi fac greşit. De aceea, mă opresc.

Şi la noi se aplică, domnilor care aţi invocat faptul că nu se aplică scutiri de taxe şi vamă şi aşa mai departe, de accize.

Domnilor, dar pe ce lume trăiţi? De când aţi intrat în Parlament? Păi, nu ştiţi că aplicăm mereu astfel de scutiri? La produse strategice, pe care le importăm, la produsele militare, la produsele care fac protecţia la Ministerul de Interne a populaţiei şi câte alte produse! Păi, dar chiar trăiţi degeaba în Parlament? Să ne invocaţi un lucru pe care tot îl votaţi, dar habar n-aveţi ce votaţi! V-am mai acuzat că habar n-aveţi ce votaţi unii dintre dumneavoastră. Am greşit - unii; am zis "unii".

Deci, nu ne invocaţi lucruri care nu sunt adevărate, că ne jigniţi din nou. Unii dintre noi sunt totuşi atenţi la ce fac în Parlament.

Am votat zilele trecute şi nu ştiu câţi ani încoace, în continuu astfel de scutiri. Nu invocaţi că nu facem aşa ceva niciodată.

Este totdeauna voinţa electoratului să facă o lege - a electoratului reprezentat prin noi - specială, care bate oricând legea generală care reglementează activitatea în domeniul acelei legi speciale.

De aceea, este lege specială. invocarea faptului că nu pot să dau o astfel de lege, că există o lege generală, iar mă face să vă critic, domnilor care invocaţi asemenea bazaconii. Întotdeauna legi speciale, aproape zilnic facem legi speciale, care au caracter special, adică se impun asupra celor generale, în acel domeniu îngust, pe care-l votăm noi aici, cu conştiinţa faptului că ele prevalează asupra legii generale. În condiţiile astea, domnilor, am marea rugăminte: nu ne mai pierdeţi din timp cu puştisme, copilării legislative! V-aţi maturizat, unii dintre dumneavoastră. Am ajuns, e adevărat, unii mai demult, dar cei mai de devreme înscrieţi-vă puţin în procesul ăsta legislativ în care am învăţat, totuşi, câte ceva fiecare dintre noi, şi nu invocaţi lucruri care nu sunt reale, pentru că vă descalificaţi dumneavoastră atât în Parlament, ca acel tânăr care a zis că e jignit dacă spune cineva că nu e cunoscut. Păi, cine e de vină că nu eşti cunoscut, domnule? Ia cuvântul aici, zbate-te, stoarce-ţi creierii, şi nu invoca aici jignire faptul că noi nu te cunoaştem! Păi, nu te cunoaştem!

Se pot face protecţionisme şi la alte întreprinderi mici şi mijlocii. Aici nu e vorba numai de bere. Ci este un principiu la care noi trebuie să achiesăm, vorba juriştilor, acum. Şi anume, să ne ajutăm, chiar şi în acest fel, de protecţionism direct sau indirect, cum o fac toţi pe pământul ăsta.

Aceste instituţii, întreprinderi care sunt înghiţite încet, încet, de către marea producţie industrială şi marea finanţă occidentală, ni se tot aruncă pastile - concurenţa occidentală. Nu faceţi, nu ne concuraţi pe noi! Chiar atât de naivi suntem, domnilor? Eu nu-l concurez la el, acolo, în Australia. Dar el mă concurează aici absolut disproporţionat; această producţie e de câteva procente. Mi se spune: păi, cum eu, dar de ce nu-l ajuţi şi pe Bergenbier, sau ştiu eu pe cine? Pentru că n-am nevoie, că banii ălora se duc la ei, în Germania, nu la noi, aici, ca să ajutăm pensiile. Au ei destui bani. Şi, apoi, sunt peste 90 nu ştiu cât la sută producţia aceasta. Noi vrem segmentul ăsta, îngust, al nostru. Cum facem prost că nu facem la fel şi în agricultură.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să sintetizaţi.

Domnul Marcu Tudor:

Gata, gata. Am zis că conduceţi cu înţelepciune. Bun. Imediat termin.

Vom salva, astfel, domnilor, multe întreprinderi mici şi mijlocii. Conservatorii se bat cu pumnii în piept - şi bine fac - că au între dânşii oameni care se ocupă de dezvoltarea acestor întreprinderi mici şi mijlocii. Aşa ar trebui să avem mai mulţi. Că au protecţie asupra lor. Şi aceasta este o măsură de protecţie asupra lor. Vă rog s-o priviţi şi din acest punct de vedere.

De altfel, aceste protecţii ale întreprinderilor mici şi mijlocii se fac pe segmente înguste, unde văd că concurenţa a devenit disproporţionată - şi eu, dacă nu intervin, e eliminat acel i.m.m. Nu pot la toate, dar în anumite segmente, unde legiuitorul doreşte, constatând că e util, şi pe anumite termene delimitate în timp.

Dacă noi sprijinim întreprinderile mici şi mijlocii şi producţia proprie, vom ajuta existenţa acestora. Dacă nu le sprijinim, vom fi înghiţiţi uşor de piaţa externă, ale cărei produse, domnilor, vă spun încă o dată, cine este bine introdus în comerţul exterior, îmi place să cred că măcar într-un segment oarecare pot şi eu să spun că sunt, aceste produse pe care le importăm noi de la ei sunt subvenţionate marea majoritate. Chiar şi marea producţie, nu numai mica producţie, pentru ca să bată pe japonezi, să bată pe germani, să bată pe francezi. Că nu bat pentru ...

O voce din sală:

Pe americani!

Domnul Marcu Tudor:

Pe americani, da, aşa e... primii. Că nu bat pentru întreprinderea aceea, ci pentru un întreg popor. Iar bazaconia ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog frumos!

Domnul Marcu Tudor:

Imediat, am terminat! Bazaconia pe care am auzit-o, că se pierd bani dacă-i subvenţionăm, aşa ceva n-am mai întâlnit. Cum, adică, dezvolţi o întreprindere care plăteşte impozite la noi în ţară şi veniturile sunt la noi în ţară şi nu avem avantaj tot sistemul social? În schimb, avem avantaj, dacă protejăm Bergenbier. Doamne, Dumnezeule! Vorba lui Badea. În ce lume trăim?

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să încheiaţi.

Domnul Marcu Tudor:

Gata, vă mulţumesc, sănătate.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Zgonea şi domnul deputat Uioreanu.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule preşedinte, dar au băut bere înainte cei care vorbesc?

Domnul Bogdan Olteanu:

Vom aprecia după tonalitatea discursurilor, domnule deputat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Din cauza domnului Tudor s-au închis şi microfoanele!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să vorbiţi la fel de tare ca domnul Marcu Tudor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

N-aş putea să vorbesc şi nu-mi doresc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Eu sunt comandant, el nu este!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da. Mi se pare normal. Eu sunt inginer constructor.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Şi eu sunt inginer.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

De aceea am privirea inteligentă.

Distinşi colegi,

Aş vrea să intru pe două chestiuni pe care vi le supun atenţiei: una de procedură şi o chestiune personală, legată de acest proiect de lege, şi vă rog frumos să aveţi acceptul de a mă asculta, deşi, într-un fel sau altul, sunt la limita regulamentului.

Pe procedură, aş vrea să vă spun că de foarte multe ori noi, ca parlamentari, acceptăm să iniţiem un proiect de lege. Unii dintre distinşii noştri colegi îl iniţiază - că sunt din stânga, că sunt din dreapta -, după care, fie este blocat şi apare o iniţiativă a Guvernului pe aceeaşi temă, în care se modifică unul sau două cuvinte sau se inversează două articole. Şi noi, fie de frică că suntem în arcul guvernamental, fie din respect faţă de anumiţi colegi, acceptăm să fie dezbătut înainte, printr-o procedură şi printr-un artificiu, cu acceptul unor colegi din comisiile de specialitate, în special experţi. Şi, aici, mă adresez în primul rând tuturor celor care lucrează în spatele nostru, ca experţi, celor care sunt în Departamentul legislativ şi tuturor celor care, până la un anumit moment dat, sunt alături de dumneavoastră şi de mine şi ne consiliază pe ceea ce înseamnă un proiect de lege.

Am avut aici un artificiu care mie mi-a displăcut şi pe care-l văd de 6 ani în Parlament şi niciodată, fie că suntem noi la Putere, fie că sunteţi dumneavoastră, nu avem curajul să-l spunem şi ne minunăm de ce presa întotdeauna ne arată că, în intenţia populaţiei de a ne şterge de pe faţa pământului, noi suntem aproape de sută la sută.

Acest proiect de lege a fost iniţiat de câţiva colegi parlamentari P.S.D., pe o procedură normală, după care, printr-o procedură de urgenţă, a fost iniţiat de câţiva colegi parlamentari, dacă nu mă înşel, din grupul democrat.

Deşi Regulamentul prevedea ca primul care a intrat în dezbatere să fie cel care este de bază, Departamentul legislativ a trimis comisiei de specialitate, care s-a unit şi a venit cu o iniţiativă în care ceilalţi s-au scărpinat după cap şi au zis că ceilalţi sunt primii şi ceilalţi sunt al doilea.

Teoretic, această problemă, pentru dumneavoastră n-ar fi importantă, dar sunt din ce în ce mai mulţi parlamentari care nu sunt respectaţi pentru iniţiativele pe care le au. Şi poate că ar trebui ca şi dumneavoastră să vorbiţi la comisiile pe care le conduceţi, cu aceşti colegi ai noştri, să încercăm să respectăm regulamentul. Că, dacă noi nu-l respectăm şi nu le spunem colegilor, nu-l va respecta nimeni.

A doua problemă este legată de această iniţiativă care mă face să vorbesc într-o dublă calitate. Sunt într-o echipă în care lucrăm pentru sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii în România şi mi-ar face plăcere ca acest tip de iniţiativă să vină pentru toate întreprinderile mici şi mijlocii care acoperă multe din zonele care sunt dificile în acest moment în România şi unde sunt cei mai mulţi cetăţeni care ne votează - fie că sunt liberali, udmr-işti sau social democraţi.

Ca social democrat, mi-e în acelaşi timp foarte greu să pun înaintea celor care lucrează în calea ferată, sau în administraţie, şi nu le dăm tichete de masă, să-i pun pe cei care lucrează în industria berii, în întreprinderi mici şi mijlocii.

Este un proiect de lege atât de dificil, pe care-l tratăm cu atât de multă simplitate şi care vine atât de repede în faţa Parlamentului, printr-o procedură de urgenţă, în care o să vedeţi că foarte mulţi dintre dumneavoastră o să votaţi împotriva lui, tocmai pentru că el este nou în piaţa românească şi nu există o dezbatere între grupurile politice pe o temă sensibilă. Poate că ar fi pentru dumneavoastră şi o gândire, că, înainte de a ne întâlni ca lideri de grupuri parlamentare, să negociem funcţii, am putea să ne gândim şi la aceste proiecte de lege. Poate că instituţia raportorului, pe care am făcut-o în textul regulamentul, am lua-o mai în serios. Şi dumneavoastră, care sunteţi preşedinţi de comisii, v-aş ruga frumos să-i puneţi pe anumiţi colegi să fie raportori, ca să putem să echilibrăm aceste puncte de vedere.

Personal, în acest moment sunt între a vota pentru şi a vota împotrivă. A vota pentru, pentru că acolo sunt mii de oameni care lucrează şi că întotdeauna noi facem ceea ce Consiliul Concurenţei nu face de mulţi ani, nu protejează întreprinderile mici şi mijlocii care sunt motorul dezvoltării României de astăzi şi, ca social democrat, sunt alături de acei oameni. Că, până la urmă, poate se vor întoarce resursele financiare alocate angajaţilor. Dar, pe de altă parte, cred în acest moment că sunt şi alte domenii care sunt prioritare şi care nu au avut parte de un lobby atât de susţinut.

De aceea, vă întreb pe dumneavoastră, pe toţi, dacă n-ar fi nevoie astăzi, în România anului 2006 şi începutul anului 2007, să votăm o lege a lobby-ului? Să gândim o lege a lobby-ului şi să votăm o lege a lobby-ului, în aşa fel încât niciodată când se face o presiune asupra parlamentarului şi un lobby activ din partea unor grupuri şi a unor patronate, a unor grupuri de interes, fie că sunt sindicate, fie că sunt patronate, să putem să respectăm şi să susţinem acest lucru, cum se face în toate parlamentele moderne. Şi, atunci, poate am scăpa şi de sintagma că în spatele fiecărui proiect de lege există întotdeauna un comision.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Horea Uioreanu.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu va susţine aceste două proiecte. Motivaţia este foarte clară: nu putem avantaja pe unii care nu şi-au plătit datoriile, în detrimentul celor care şi-au plătit. Sunt de acord şi suntem de acord pentru o lege-cadru care să sprijine întreprinderile mici şi mijlocii, chiar fiind vorba şi de industria berii.

Deci, aceste două proiecte, cel puţin au un iz, nu de lobby, ci de interese total necuvenite în acest cadru parlamentar.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Alexandru Mocanu. Vă rog.

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Bănuiam că aceste iniţiative legislative vor suscita un oarecare interes, dar un interes atât de mare şi cu păreri atât de divergente, vă mărturisesc că nu mă aşteptam să întâlnesc astăzi în sala Parlamentului. Dar, poate, cu atât mai bine.

Cu permisiunea dumneavoastră, aş vrea să vă spun câteva cuvinte, mai ales acelora dintre dumneavoastră care încă nu sunteţi convinşi de necesitatea, de corectitudinea şi de onestitatea acestor iniţiative legislative supuse astăzi dezbaterii noastre.

Am impresia că o bună parte dintre noi nu cunoaştem în profunzime, în detaliu, aceste iniţiative asupra cărora ne referim de la acest microfon şi emitem păreri care sunt absolut alături de conţinutul iniţiativelor în discuţie.

Aş vrea să spun, pentru toţi cei care gândesc serios la această iniţiativă legislativă, că ea vizează pur şi simplu instituirea cadrului instituţional pentru ca potenţiale societăţi beneficiare din industria berii să poată apela la o schemă de ajutor de stat.

Simpla publicare în Monitorul Oficial a acestor iniţiative legislative devenite lege nu produce nici un fel de efecte, nu şterge nimănui nici o datorie, nu scuteşte pe nici o societate comercială din industria berii de la plata unor datorii pe care le are faţă de bugetul de stat. Ea instituie numai posibilitatea ca acele societăţi din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii aflate în dificultate să poată să ceară aprobarea unei scheme de ajutor de stat, în cadrul unui program de restructurare. Cui să ceară acest lucru? Păi, să ceară acest lucru Guvernului României, prin instituţiile abilitate ale statului, prin Ministerul Finanţelor şi mai ales prin Consiliul Concurenţei. Fără viza acestor două entităţi, nici una dintre fabricile de bere care au datorii astăzi nu va putea să uzeze de schema de ajutor de stat. Dar schema de ajutor de stat nu vizează în primul rând ştergerea datoriilor. Ea vizează, în primul rând, aşa cum este şi în Uniunea Europeană, restructurarea acestor societăţi ca, din acest moment, în viitor, să nu mai înregistreze datorii şi să poată funcţiona cum se cuvine pe piaţa respectivă.

Dar nimeni nu-şi pune problema de ce au ajuns aceste societăţi comerciale în această situaţie? Se vorbeşte aici despre unii care şi-au plătit, despre alţii care nu şi-au plătit, dar nu se vorbeşte despre cei care ar fi vrut să plătească şi care n-au putut să plătească.

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că în Uniunea Europeană există o Directivă nr.83, adoptată în 1992, care reglementează nivelul accizelor care trebuie plătite de către producătorii de bere. Ei, bine, aceste niveluri în Uniunea Europeană sunt diferenţiate. Astfel, dacă societăţile mari producătoare de bere, adică cele care produc peste 200.000 hl pe an, sunt obligate să plătească cel puţin 0,75 euro pe hl şi grad plato; cele mici, sub 200 de hl, sunt obligate să plătească o acciză de cel puţin 0,37 euro pe hl. Ce a făcut, în acest sens, Guvernul României? Păi, Guvernul României a instituit, începând cu 1992, o acciză de 1,5 hl de colo până colo, şi cei mari şi cei mici, iar din 2001, aceasta s-a redus la 0,47 euro pe hl, chiar sub nivelul accizei mari uzitată în Uniunea Europeană, iar din 2004, s-a încercat, s-a început diferenţierea acestei accize; mai timid la început - 0,55 euro pe hl pentru fabricile mari şi 0,47 pentru fabricile mici -, iar în prezent, ca să nu mai lungesc vorba, ea este de 0,74 euro pe hl pentru fabricile mari şi 0,43 pentru fabricile mici. Chiar şi în această situaţie, fabricile mari beneficiază de o acciză sub cea minimă recomandată de Directiva Uniunii Europene, în timp ce fabricile mici plătesc o acciză peste cea minimă recomandată de Uniunea Europeană.

În această situaţie, s-a ajuns ca cei mici să nu reuşească să-şi plătească aceste datorii.

Vreau să vă spun, pentru dumneavoastră şi pentru stenogramă mai ales, pentru că sunt foarte mulţi cei care critică neavizat aceste iniţiative legislative, că din momentul în care şi România a ajuns să reglementeze accize diferenţiată pentru cele două categorii de fabrici de bere după capacitate, cele mici au început să-şi plătească necondiţionat datoriile curente pe care le au faţă de bugetul de stat şi faţă de toate celelalte bugete. Ba, mai mult decât atât, şi-au şi recuperat o parte din datoriile istorice. Dar este peste putinţă ca, într-o perioadă relativ scurtă, să-şi poată plăti datoriile istorice în integralitatea lor.

De aceea, în conformitate cu practica europeană, în conformitate cu legislaţia română în materie, care este aliniată legislaţiei europene, în strictă concordanţă cu Capitolul "Concurenţă", pe care l-am semnat cu Comisia Europeană, se propune instituirea unei scheme de ajutor de stat, în baza legii.

Îmi pare rău că reprezentantul Ministerului Finanţelor aici, onoratul vicepreşedinte al A.N.A.F., spunea că Guvernul nu susţine.

Eu vreau să vă spun că în programul legislativ al Guvernului pe acest an există, în Cap.VIII, la pct.4, o prevedere în care se spune "proiect de lege privind măsuri financiare pentru ajutorarea fabricilor de bere aflate în dificultate".

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Păi, nu ştie stânga ce face dreapta!

Domnul Alexandru Mocanu:

Vreau să vă mai spun, stimaţi colegi, că Guvernul României nu poate să vină să spună de la acest microfon că, odată ce s-a instalat, a renunţat complet la astfel de practici. Şi nu vorbesc de o practică de ajutor de stat. Vorbesc de practica veche, prin care ştergeam de colo până colo datoriile cu buretele, ale diverşilor agenţi economici.

Am în faţă un Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi al Ministerului Finanţelor Publice şi, pentru stenogramă, el este înregistrat la nr.782 din 10.08.2005 la Ministerul Agriculturii şi la nr.1.985 din 21 decembrie 2005, la Ministerul Finanţelor Publice.

O să dau citire câtorva rânduri din acest ordin comun, pentru că este interesant cum gândim şi mai ales cum venim să susţinem de la microfonul Parlamentului României anumite interese - şi vă las pe dumneavoastră să le caracterizaţi.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Aveţi dreptate cu interesele!

Domnul Alexandru Mocanu:

"Art.1. Se acordă Societăţii Comerciale ROVIT S.A. Valea Călugărească - şi aceasta produce vin, nu este TERMOELECTRICA - următoarele înlesniri la plata obligaţiilor bugetare restante: a) scutirea la plată a obligaţiilor bugetare datorate şi neachitate ... etc., în sumă totală de 1.124.847 lei RON; b) scutirea la plată a dobânzilor şi a penalităţilor de orice fel aferente obligaţiilor bugetare restante, în sumă de 460.240 lei RON; c) scutirea la plată ..." şi aşa mai departe.

Aceste lucruri sunt făcute, zice-se, pentru a ajuta societatea comercială respectivă şi nu este un ajutor de stat, este un simplu ordin comun.

Ceea ce au propus distinşii iniţiatori este o schemă de ajutor de stat, care, repet, este în strictă concordanţă cu legislaţia României, acomodată, deja, cu cea a Uniunii Europene.

Şi aş vrea să vă spun, stimaţi colegi, că toată această adversitate de care "se bucură" această iniţiativă legislativă şi altele asemenea care au mai fost, ea nu apare aşa, din neant, ea apare datorită faptului că un grup de interese nelegitime, format din marii producători de bere din România, constituiţi în aşa-zisele multinaţionale, acţionează pe toate căile, inclusiv prin ceea ce a prezentat, mai devreme, colegul Constantin Amarie pentru a convinge şi a vă convinge pe dumneavoastră şi pe cei din media de faptul că o astfel de iniţiativă legislativă este de neacceptat.

De fapt, ce se ascunde în spatele acestui demers al multinaţionalelor? Se spunea mai devreme, pe bună dreptate, că micii producători de bere, cei de care discutăm astăzi, mai sunt numai şapte, că, între timp, trei au dat ortu' popii, micii producători de bere acoperă, aproximativ, 4% din piaţa berii în România. Pe marii producători de bere nu-i interesează să acapareze şi acest 4%. Pentru ei este nesemnificativ. Pe ei îi deranjează faptul că aceşti mici producători ţin preţul berii la un nivel relativ rezonabil.

Se spunea aici, mai devreme, că astăzi, la poarta micilor producători, cumperi jumătatea de litru de bere cu 1 leu, cu TVA cu tot. La poarta marilor producători, se cumpără cu mai mult. Dar, în eventualitatea în care, prin absurd şi printr-o nenorocire, aceşti mici producători ar dispărea, eu vă asigur pe dumneavoastră că, la poarta marilor producători, mâine, jumătatea de litru de bere s-ar face 1 euro, aşa cum, de altfel, este şi în Uniunea Europeană.

Sunt voci care susţin că aceşti mici producători fac o bere de o calitate îndoielnică. Eu nu-mi permit să categorisesc calitatea berii făcută de aceştia, dar faptul că ei reuşesc să-şi distribuie sub 200 de mii de hectolitri de bere pe an, că o vând, că încasează, înseamnă că au piaţă. Există consumatori şi pentru aceste categorii de bere, care poate nu sunt pe placul multora dintre noi, dar asta nu înseamnă că trebuie să-i sugrumăm şi să le luăm şansa de a exista într-o piaţă concurenţială liberă.

Şi, în sfârşit, vreau să vă spun că marii producători de bere şi toţi cei care susţin punctul de vedere al acestora dau dovadă de o ipocrizie crasă, pentru că aceşti mari producători de bere au beneficiat, la rândul lor, în anii din urmă, de facilităţi de scutiri la plată, care totalizează peste - atenţie - 200 de milioane de euro. 200 de milioane de euro. Sunt măsuri luate în baza Legilor nr.35/1991 şi 71/1994. Astfel, au avut scutiri la plata impozitului pe profit pentru o perioadă de cinci ani în valoare de 17.420.000 de euro; li s-a redus cu 50% impozitul, după perioada celor cinci ani, în valoare de 12.000.000 de euro; au beneficiat de scutiri la plata taxelor vamale, pe o perioadă de şapte ani de la data când au făcut importul în natură, în valoare de 80.000.000 de euro; au beneficiat de scutiri la plata taxelor vamale, pe o perioadă de şapte ani, calculată de la data înmatriculării societăţilor comerciale respective, pentru materiile prime importate şi a materialelor consumabile şi a pieselor de schimb, de 43.000.000 de milioane de euro şi, în fine, pentru că, inclusiv astăzi, beneficiază de o acciză care este sub minima recomandată de directiva Uniunii Europene, au beneficiat, până în prezent, de peste 60.000.000 de euro scutiri la plată.

Care credeţi că a fost răspunsul de mulţumire al acestor multinaţionale faţă de Guvernul României pentru aceste facilităţi la plată? Răspunsul lor a fost următorul: au cumpărat Fabrica de bere de la Piteşti şi au închis-o, au cumpărat Fabrica de bere de la Galaţi şi au închis-o, au cumpărat Bere "Griviţa" de aici, din Bucureşti, şi au închis-o, au cumpărat Bere "Reghin" şi au închis-o şi, ca să mulţumească şi mai mult Guvernului României, au lăsat în sarcina noastră, a tuturor contribuabililor din România, miile de oameni care au fost disponibilizaţi de la aceste fabrici şi le-am plătit şi ajutoare de şomaj şi poate că unora le plătim şi astăzi venitul minim garantat. Asta s-a întâmplat cu marii producători.

Vreau să mă înţelegi foarte bine, eu sunt absolvent de industrie alimentară şi-i respect pe toţi cei care, în general, investesc şi, mai ales, pe cei care investesc în industria alimentară, n-am nimic împotriva acestor investitori, dar să nu vină să ne vândă nouă gogoşi la grădinari, cum se spune...

Voci din sală:

Bere! Să vândă bere!

Domnul Alexandru Mocanu:

...sau castraveţi la grădinari, iertaţi-mă, că sunt puţin emoţionat. Cu berea, lăsaţi-o moale pe asta cu berea, că dacă este vorba să vorbim de conflicte de interese, să vorbim de grupuri de interese şi, mai ales, de acelea nelegitime, vă rog frumos să nu vorbiţi de funie. Nu vorbiţi de funie, că este periculos.

Stimaţi colegi, în încheiere, aş dori să vă mulţumesc tuturor acelora care aţi avut îngăduinţa să mă ascultaţi, să vă asigur, în măsura în care mă credeţi, că nu există absolut nimic ascuns, absolut nimic murdar sau absolut nimic nelalocul lui în spatele acestor iniţiative legislative.

Este adevărat, eu am fost cel care am avut prima iniţiativă de acest gen şi vă mărturisesc cu onestitate şi cu sinceritate că ideea aceste iniţiative nu mi-a aparţinut.

Am constatat, la un moment dat, că documentarul pentru o astfel de iniţiativă sub formă de hotărâre de Guvern zace într-un sertar la Ministerul Agriculturii de aproape doi ani de zile şi ea era gata-gata să iasă ca hotărâre de Guvern, până în momentul în care grupul de interese nelegitime de care vă spuneam a aflat şi a început să acţioneze pe toate căile legale şi mai puţin legale.

Eu sper că majoritatea dintre dumneavoastră aţi înţeles despre necesitatea adoptării unei astfel de reglementări, care nu este toxică şi, dimpotrivă, este o iniţiativă benefică.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnul deputat Marcu Tudor, după care închidem, cred, dezbaterile generale.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc foarte mult.

Vreau să-l felicit pe domnul Mocanu în mod deosebit pentru extrem de bine documentata şi inteligenţa şi bine susţinuta cuvântare pe care a avut-o, ceea ce dovedeşte că şi sportivii fac casă bună cu inteligenţa - de altfel cred că a fost coleg cu Marius Iorga, voleibalistul de la Steaua - că şi domnia sa s-a ferit să spună, în final, ceea ce eu doresc acum a spune şi se înscrie, oarecum, pe procedură.

Domnilor, nu spunem noi lucruri noi când spunem că interesele şi grupurile de interese colcăie ca viermii în ministere de 17 ani. Ele se fac simţite, uneori, aici. Şi le auzim şi ne prefacem că nu le înţelegem. Că suntem de bună cuviinţă şi de bun simţ, lucru pe care mulţi dintre cei de acolo nu îl au, pentru că îi bat banii.

Domnilor, eu socotesc că domnul secretar de stat care a venit aici nu este animat de rele intenţii, nu este o piesă în domeniul acesta, mult hulit, de la preşedintele Băsescu şi doamna Udrea şi mai ştiu eu câţi alţii, care au fost invocate de atâtea zeci de ori ca fiind cercuri de interese din jurul Puterii sau din interiorul Puterii. Eu nu spun că domnia sa face parte din ele, cu toate că nu am deloc o părere prea bună despre mulţi dintre cei din Ministerul de Finanţe. Nu ştiu cât de profesionist este domnul ministru, dar mi-ar plăcea să cred că cei din subordinea domniei sale, nu sunt politici, sunt profesionişti şi, de aceea, nu-l bănuiesc pe domnia sa de rea-credinţă. Şi nici de nepricepere, ci de faptul că a venit nepregătit aici, uitând, se pare, că, în Parlament, în legislativ, sunt oameni mult mai bine pregătiţi decât domniile lor, de la guvernare.

Ca atare, domnule preşedinte, vă rog, sau pe dumneavoastră, colegii noştri, măcar să impunem tăcerea în contraargumente a domnului secretar de stat care a venit aici fără să-şi dea seama cât de vulnerabil este prin cuvântarea pe care a spus-o. Dacă nu, să-şi ceară direct scuze şi să nu mai vină altă dată atât de slab pregătit în susţinerea unui proiect de lege, din partea Guvernului, că reprezintă pe toţi. Şi eu ştiu că unii de acolo au mintea...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, era pe procedură!

Domnul Marcu Tudor:

... au mintea suficient de corectă încât să nu se facă de râs, susţinând bazaconii tehnice legislative sau financiare.

Cu asta, ca să nu mai spun, am încheiat, domnule preşedinte, că, încă o dată, mult mai mult, în aprecierea mea, apasă acuza că există grupurile de interese pe care, într-un fel sau altul, le reprezintă domniile lor de la Guvern aici, chiar dacă nu întotdeauna le intuim.

De aceea, domnule preşedinte, vă rog, domnului secretar de stat să-i dăm cuvântul să spună despre ce este vorba, ştiind bine că ştim mai multe decât crede domnia sa că ştim despre aceste lucruri.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Amarie, domnul deputat Hanganu.

Dacă nu mai există alte intervenţii, trecem, după aceea, la dezbaterile pe articole. Închidem lista la dezbateri generale.

Domnule deputat Amarie, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Constantin Amarie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

După documentata expunere a domnului deputat Alexandru Mocanu, ce-aş putea să vă mai spun eu? Dar, probabil că pentru cei care sunt trecuţi în această broşură, nimic nu este suficient, chiar dacă ar vorbi şi domnul preşedinte al Comisiei buget, finanţe, domnul Mihai Tănăsescu.

Însă, cred că Parlamentul României a câştigat ceva astăzi. Şi-a îndeplinit misiunea pentru care noi suntem aici, să dezbatem o lege. Prea adesea trecem peste pachete de legi, peste ordonanţe, votate la grămadă. Merge prost în ţara asta totul, pentru că Preşedinţia guvernează, Guvernul legiferează, iar Parlamentul şomează.

Am avut parte de pachete de legi, am avut parte de ordonanţe de urgenţă votate repede, pentru că sunt prioritate europeană, dar de foarte puţine ori am dezbătut o lege aşa cum se cade. Aceasta este una dintre ele. Şi chiar dacă ea nu va trece, este un câştig.

Rog să reţineţi că nu este vorba de asanare, ci este vorba de cu totul altceva şi v-a explicat domnul deputat Mocanu.

În consecinţă, votaţi conform propriei conştiinţe pentru această lege, pentru a salva câteva, 2000 de locuri de muncă măcar şi câteva mici fabrici.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Hanganu, domnul deputat Tabără şi am finalizat.

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Stimaţi colegi,

Sunt ferm convins de buna credinţă a iniţiatorilor, dar, în momentul în care ne-am hotărât cu toţii, şi asta ar urma să facem, să purcedem la a acorda un ajutor de stat, mă gândesc cum am stabilit noi priorităţile. Cum de prioritatea numărul unu devine industria berii? Pentru că exemplele care s-au dat există absolut în toate domeniile. Eu v-aş da două exemple din Prahova, că îmi este mai simplu.

În România, după cum bine ştiţi, a venit marele Sangoben, cel mai mare fabricant de sticlă din Europa. El dă drumul la o fabrică care va produce din luna decembrie. Din acest moment, singurul producător de geam din România, care este Fabrica de la Scăieni, moare. Oare nu ar trebui să ne gândim şi la această industrie, să acordăm un ajutor de stat?

Un alt exemplu, tot din Prahova. În afară de cei câţiva mari producători cunoscuţi de uleiuri din România şi mă refer la Petrom, mă refer la Lukoil ş.a.m.d. sunt încă zeci de producători mici. Foarte mulţi dintre ei au exact aceleaşi probleme ca cele prezentate din industria berii. Întrebarea este: oare este moral să extragem numai un singur segment din economia românească la care, pentru întreprinderi mici şi mijlocii, să acordăm acest ajutor de stat?

Este foarte adevărat ce spunea domnul Mocanu, foarte adevărat şi este foarte grav în legătură cu ROVIT - Valea Călugărească şi sunt convins că dumnealui ştie bine că aşa este. Probabil că s-a acordat un ajutor de stat fără să se ştie, sau de Guvern.

Dar noi, acum, facem exact acelaşi lucru prin legiferare. Deci noi vrem să legiferăm exact acelaşi lucru. Să acordăm pentru anumit domeniu un ajutor de stat.

Propunerea mea ar fi că poate ar fi bine ca iniţiatorii să-şi retragă iniţiativa şi să încercăm, dacă ne-am hotărât să sprijinim ajutorul de stat, să rezolvăm, poate, toate cazurile care există în economia românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Trebuie o propunere nouă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În încheiere, concluzii, domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu eu trebuie să trag concluziile, concluziile le trag colegii parlamentari şi vor fi prin vot. Însă am fost surprins de anumite idei din discursurile care au fost de la această tribună în legătură cu aceste iniţiative legislative, în care, de fapt, nu facem altceva decât să promovăm un anumit tip de monopol în economia românească şi mereu să ne gândim la cei care, de fapt, aproape în fiecare sector economic al nostru, au anumite înţelegeri. Şi vă dau un exemplu: în industria laptelui, deşi o să ne chinuim ani de zile de aici încolo să punem în funcţiune aceste făbricuţe, dacă măsurile fiscale nu le vor fi favorabile, nu am rezolvat nimic.

Stimaţi colegi, eu nu vreau să reiau discursul şi punctul de vedere exprimat de colegul Mocanu cred că a lămurit pe deplin poziţia noastră faţă de astfel de iniţiative legislative.

În al doilea rând, discursul domnului Mocanu aş vrea să fie înţeles în sensul în care apără un anumit cadru economic care ar fi trebuit să fie favorizat de mai mult timp.

Şi o altă particularitate. Mereu ne gândim la un cadru general, generic, întreprinderile mici şi mijlocii, uitând însă că Uniunea Europeană reglementează anumite sectoare economice de mare importanţă pentru viaţa socială prin legi specifice acestor sectoare şi nimic nu se poate influenţa mai bine decât printr-o legislaţie şi printr-o fiscalitate diferenţială. Noi n-am învăţat-o pe aceasta, dar suntem în stare să creăm facilităţi pentru cei mari, pentru cei puternici.

Vă rog să vă gândiţi câtă orzoaică şi cât malţ se produce în România şi dacă această producţie de bere este finalizată până jos, la producătorul român pe care vrem să-l ajutăm. La producătorul de orzoaică, la producătorul de hamei, la o anumită industrie a acestei pre-prelucrări şi transformări în bere. Sunt mii şi mii de tone de malţ care se prelucrează în afara graniţelor ţării şi nu în interior, deşi au fost create facilităţi care le-au creat extrem de multe avantaje economice.

Eu cred că trebuie să gândim foarte bine o astfel de iniţiativă legislativă şi, în ceea ce mă priveşte, spun în ceea ce mă priveşte, îi sunt favorabil.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Comisia? Domnul deputat Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-am să mă refer la acest proiect de lege. Am să mă refer la principiul, cred, pe care astăzi începem să-l dezbatem. Este vorba de principiul ajutorului de stat.

Stimaţi colegi, pentru toţi este un început, iar aşa cum Uniunea Europeană a legiferat, iar România a legiferat prin propriile legi acest ajutor de stat, cred eu că fiecare companie, fiecare ramură poate şi trebuie să apeleze la ajutorul de stat.

Ajutorul de stat nu înseamnă o pomană. Ajutorul de stat, aşa cum este el conceput, înseamnă un nou tip de comportament al companiei care trebuie să vină cu plan de restructurare, care trebuie să vină cu schimbări radicale în management, care trebuie să vină cu îmbunătăţiri de comportament pe piaţă. Ajutorul de stat este, de fapt, schimbarea mentalităţilor şi noi trebuie să fim aceia care să dăm gir acestui tip de nou comportament într-o ţară care va deveni membră a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007.

De aceea, ajutorul de stat nu înseamnă o scutire, ajutorul de stat este, de fapt, o conformare la piaţă şi de aceea cred că votul dumneavoastră, care, sigur, văd că este împărţit, este important pentru viitor dacă acest vot va fi unul favorabil, ca fiecare dintre aceste companii să meargă şi să demonstreze, în faţa Consiliului Concurenţei, că programul ei de restructurare este corect. Iar dacă nu va ţine cont de condiţii, el se va şterge...(Strănută.)

Mă scuzaţi!

Am să închei, spunând doar că...

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă dorim sănătate.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc.

De aceea, conclud prin ideea şi prin speranţa că orice segment de activitate economică care, la un moment dat, se va confrunta cu acest ajutor de stat, el trebuie să fie încurajat, fiindcă toate companiile din Uniunea Europeană, că sunt mici sau mari, beneficiază de acest ajutor de stat, bineînţeles pe nişte scheme foarte bine definite.

De aceea, cred eu că votul dumneavoastră trebuie să ţină cont şi de această mică precizare pe care v-am făcut-o.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mocanu, o chestiune de procedură.

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să doresc un scurt drept la replică.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să ridicaţi microfonul un pic mai sus, ca să se audă.

Domnul Alexandru Mocanu:

Poate-mi faceţi bucuria, într-o zi, să aduceţi nişte microfoane reglabile. Vă mulţumesc.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Facem o groapă.

Domnul Alexandru Mocanu:

O groapă, da. Groapa pentru alţii, domnule coleg.

Domnule preşedinte,

Am să uzez de acest drept la replică pentru a spune câtorva dintre colegi care, pe bună dreptate, au reclamat faptul că astfel de reglementări sunt necesare şi în alte domenii de activitate, în alte ramuri ale economiei naţionale.

Această iniţiativă legislativă nici nu şi-a propus şi nici nu se putea să reglementeze toate problemele de ajutor de stat în toate domeniile de activitate.

Potrivit legii române în vigoare, este necesar ca pentru fiecare ramură de activitate să existe o astfel de lege cadru, care să stabilească, din punct de vedere structural, care sunt paşii pe care potenţialele beneficiare de ajutor de stat trebuie să-i facă.

Cu alte cuvinte, vă invit, stimaţi colegi, ca pentru toate ramurile industriale unde sunt astfel de probleme şi este nevoie de ajutor de stat, să iniţiaţi astfel de iniţiative legislative şi, în ce mă priveşte, sunt gata să semnez alături de dumneavoastră orice astfel de iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă, din partea comisiei sau din partea Guvernului mai există intervenţii la final? Nu mai există, înţeleg.

Trecem, atunci, la dezbaterile pe articole.

Nu avem amendamente respinse, lucrăm pe Anexa cu amendamente admise.

Punctul 1, obiecţii, observaţii, comentarii? Textul comisiei. Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Textul comisiei. Adoptat. Punctul 3. Textul comisiei. Adoptat. Punctul 4. Adoptat. Punctul 5. Adoptat. Punctul 6. Adoptat.

Punctul 7. Obiecţii, observaţii, comentarii? Textul comisiei. Adoptat.

Punctul 8. Adoptat. Punctul 9. Adoptat.

Punctul 10. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Vă rog, domnule deputat, mă scuzaţi. Sau domnul preşedinte. Din partea comisiei? Vă rog

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc.

Aş vrea să fac o precizare că la alin.(1) al art.9, după discuţiile purtate şi cu cei de la tehnica legislativă, el trebuie reformulat în sensul următor: "Notificarea prevăzută la art. 8, alin.(1) se face numai după autorizarea schemei de ajutor de stat reglementată de prezenta lege de către Consiliul Concurenţei".

Deci trebuie modificat în acest sens şi, dacă sunteţi de acord, să supuneţi aprobării această modificare.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Există obiecţii sau comentarii la această modificare de natură tehnico-legislativă? Nu sunt.

Atunci adoptăm articolul cu această modificare.

Proiectul de lege rămâne la vot final.

La punctul 11 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport şi raport înlocuitor de adoptare distribuit. Raport suplimentar privind punctul 6 din raportul înlocuitor.

Celelalte puncte au fost dezbătute. Mai avem de dezbătut punctul 6, respectiv raportul suplimentar.

Dacă există obiecţii, observaţii, comentarii? Domnul preşedinte al comisiei, vă rog să reprezentaţi reformularea.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Voiam doar să reamintesc colegilor că, practic, proiectul de lege a fost dezbătut pe articole. Rămăsese în discuţie un singur punct, respectiv cel de la poziţia 6, unde, din motive de redactare, pentru a evita suprapunerea modului de acţiune, practic, simultană a două legi, s-a convenit redactarea art.14 de la poziţia 6, care redactare a fost supusă analizei în comisie, votată în unanimitate şi hotărâtă a fi aprobată în consecinţă.

Ca atare, supunem aprobării plenului aprobarea poziţiei 6, art.14, cu această nouă modificare.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă iniţiatorul sau Guvernul are vreo obiecţie la această propunere? Nu există.

Dacă există intervenţii din sală? Nu sunt.

Atunci propun să adoptăm acest punct din raport în această formulă.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul va rămâne, în integralitatea sa, la vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.37/2006 privind măsuri pentru finanţarea reconstruirii/reparării unor case de locuit din zonele în care s-au produs calamităţi naturale în anul 2006.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget. Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul, domnul secretar de stat Andreica, după care voi invita comisia.

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Construcţiilor, Transporturilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege are scopul de a crea cadrul legal prin care Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului completează resursele alocate prin bugetul de stat pentru reconstrucţia caselor urmare a inundaţiilor din 2006, respectiv, în final a alocat 150 de miliarde în bani vechi, în completare la bugetul de stat.

Aceste resurse sunt din venituri proprii, în conformitate cu Legea nr.10, unde erau prevederi ca aceste resurse să fie folosite cu destinaţii speciale, prin acest proiect de lege lărgind, de fapt, cadrul în care putem folosi aceste surse proprii, deci şi pentru construcţia de locuinţe ca urmare a calamităţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Tănăsescu, vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru finanţarea reconstruirii sau reparării unor case de locuit din zonele în care s-au produs calamităţi naturale în acest an, în 2006.

Autorităţile administraţiei publice locale au evaluat aceste pagube şi au stabilit casele care nu pot fi reconstruite de către proprietari în regie proprie.

În acest sens, Guvernul a hotărât să sprijine sinistraţii care nu-şi pot reconstrui aceste case în regie proprie şi a aprobat programul de reconstrucţie a caselor afectate de calamităţi naturale în anul 2006.

Astfel, în completarea surselor asigurate în condiţiile legii, de la bugetul de stat, s-a propus aprobarea cofinanţării unor acţiuni ale autorităţilor administrative publice locale din veniturile proprii ale Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, care sunt constituite conform Legii nr. 10/1995.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare potrivit art. 76.

Comisia noastră de buget, finanţe a aprobat în unanimitate de voturi acest proiect de lege şi vă propunem, domnule preşedinte, stimaţi colegi, să aprobăm favorabil acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.48/2004 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.501/2002.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Stimaţi colegi, mi-aş dori din toată inima, dacă tot o adoptăm, poate-i schimbăm şi titlul, printr-un amendament, să-l facem mai scurt.

Iniţiatorul? Domnul deputat Máté András-Levente.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Din păcate, titlul aşa este, nu-l putem schimba.

Proiectul de lege vizează modificarea Legii nr.48/2004 prin care s-a modificat şi s-a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002. Prin această ordonanţă, Guvernul a dat posibilitatea ca cetăţenii străini şi apatrizii care au formulat cereri de revendicare în baza Legii nr.10 să opteze între despăgubiri şi retrocedarea în natură.

Din păcate, tot această ordonanţă, în Titlul II, prevede dreptul de preempţiune a statului, deoarece cetăţenii străini şi apatrizii nu pot avea drept de proprietate asupra terenurilor, doar asupra construcţiilor. Şi, din practică, se poate observa că statul trebuie să-şi exercite în termen de 30 de zile dreptul de preempţiune, iar pe acest timp este blocat tot circuitul civil.

Guvernul nu susţine, dar, din păcate, Guvernul a înţeles greşit iniţiativa legislativă, pentru că consideră că vizam dreptul de proprietate pentru cetăţenii străini asupra terenurilor. Dar iniţiativa mea se referă doar la dreptul de preempţiune. Adică, doresc să elimin dreptul de preempţiune a statului, aşa cum am făcut şi în Legea nr.247, pentru a da curs şi a da liber circuitului civil în ceea ce priveşte imobilul, iar în practică niciodată statul nu a cumpărat terenul de sub casa care s-a retrocedat proprietarului şi pentru a uşura în practică, atât activitatea instanţelor, cât şi a notarilor publici am depus acest proiect de lege şi mulţumesc colegilor din Comisia juridică de disciplină şi imunităţi care au înţeles la ce se referă şi toate partidele m-au susţinut şi le mulţumesc încă o dată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, pe mine m-aţi convins.

Comisia? Domnul preşedinte Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Obiectul legii este cel care rezultă din lungul titlu. Folosesc această formulare ca să-mi spun părerea despre şansa ascultării lui. Nu există, din păcate, tehnica legislativă ne obligă să reproducem integral titlurile legilor anterioare, iar ele au fost excrescente la vremea potrivită. Acum trebuie să ne supunem.

Suntem Cameră decizională. Senatul a respins propunerea în şedinţa din 6 aprilie. Consiliul Legislativ a avizat-o favorabil. Guvernul nu susţine punctul de vedere. Am dispus de un aviz, dat tot negativ, al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi probleme naţionale. Acelaşi punct de vedere a fost şi al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a discutat-o în şedinţa din 1 noiembrie 2006 în cvorum complet.

S-au formulat amendamente care figurează în anexe şi cu unanimitate de voturi, comisia a hotărât să supună plenului spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege cu amendamentele admise. Face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul? Poftiţi, domnule vicepreşedinte.

Domnul Remus Baciu (vicepreşedinte, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Punctul de vedere al Guvernului este unul negativ, considerăm că dreptul de preempţiune al statului exercitat prin Ministerul Finanţelor Publice nu reprezintă o îngrădire, o atingere adusă liberei circulaţii a imobilelor, întrucât se face la un preţ egal, stabilit de către vânzător şi dacă nu este exercitat, bunul poate fi vândut liber.

De asemenea, apreciem că blocarea procedurii de înscriere în Cartea funciară nu ar avea ca efect afectarea dreptului statului deja dobândit şi nu ar mai produce efecte în ceea de priveşte opozabilitatea faţă de terţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule vicepreşedinte.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Gonţea, vă rog.

Alte intervenţii, dacă mai sunt, să le notez.

Domnul Ion Gonţea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă aflu aici, în faţa dumneavoastră, pentru a susţine acest proiect legislativ.

Aş face o remarcă foarte importantă ca să înţelegem cu toţii şi să nu mai există confuzia pe care o fac aici unii reprezentanţi care nu susţin această iniţiativă legislativă. Deci, o dată cu modificarea Legii nr.10 printr-o ordonanţă de guvern, toţi cetăţenii străini care aveau dreptul să li se reconstituie proprietăţile în România, neputând dobândi dreptul de proprietate asupra terenului, le era constituit asupra terenului un drept de folosinţă special. la înstrăinarea acestor bunuri, deci construcţie şi teren, către persoane care au vocaţia de a dobândi dreptul de proprietatea asupra terenului, mă refer la persoane fizice române, persoane juridice de drept românesc, acest drept de folosinţă specială se converteşte într-un drept de proprietate.

Persoana străină care vinde proprietatea respectivă este obligată să solicite Ministerului Finanţelor, statului român, prin Ministerul de Finanţe, dacă este interesat să cumpere acea proprietate. Deci avea un drept de preempţiune statul în acest sens.

Acest drept de preempţiune crea o chestiune birocratică excesivă. Niciodată în România nu s-a exercitat de către stat acest drept de preempţiune.

Al doilea lucru. o dată cu modificarea Legii nr.247, la Capitolul IX privind regimul juridic al circulaţiei terenurilor, fosta Lege nr.54/1995, noi am eliminat acolo acele drepturi de preempţiune care aparţineau coproprietarului, vecinului, arendaşului sau celui care era interesat şi am lăsat liberă circulaţia terenurilor.

La fel la terenurile forestiere, unde statul avea un drept de preempţiune, a fost eliminat şi acel drept de preempţiune. Era incorect ca aici la Legea nr.10 să fie menţinut acest drept de preempţiune. Repet, drept de preempţiune pe care statul niciodată nu şi l-a exercitat şi era o chestiune, o barieră birocratică în calea liberei circulaţii a bunurilor în ţară.

Eu vă mulţumesc pentru înţelegere şi cred că cu toţii vom susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Florin Iordache, după aceea domnul Gabor şi domnul Marcu Tudor.

Domnul Florin Iordache:

Da. Foarte scurt, domnule preşedinte. S-au spus destule...

Domnul Bogdan Olteanu:

Daţi un pic mai jos microfonul, că nu vă auzim.

Domnul Florin Iordache:

Da. S-au spus destule, domnule preşedinte. În esenţă, Grupul parlamentar al PSD susţine această iniţiativă. Am susţinut-o şi în comisie, o vom susţine şi în plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gheorghe Gabor.

Domnul Gheorghe Gabor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Colegul Gonţea a făcut o expunere cât se poate de clară şi de limpede cu privire la efectele acestui proiect legislativ. Sigur, restul în calitate de notar public s-a izbit de foarte multe ori de această chestiune, de această problemă, în încheierea actelor autentice de vânzare-cumpărare.

De aceea, pentru a uşura posibilitatea proprietarului construcţiei de a vinde construcţia şi o dată cu ea şi terenul se impune încetarea dreptului de preempţiune al statului român pentru obţinerea dreptului de folosinţă specială asupra terenului. Va fi o uşurare în procesul circuitului civil şi de aceea Grupul parlamentar al PNL va susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte multe, domnule deputat.

Domnul deputat Marcu Tudor. Microfoanele mai încet, vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Se pare că există puţină neînţelegere în privinţa acestui proiect de lege. Se invocă faptul că nu trebuie să fim de acord cu o prelungire cu 30 de zile a perioadei în care se pot face tranzacţiile acelea, până când statul va spune dacă e interesat sau nu să cumpere acel teren, şi că e mult 30 de zile, sau sunt multe 30 de zile, şi grevează asupra liberei circulaţii.

Domnilor, dumneavoastră ştiţi cât de greu se obţin astfel de tranzacţii, cât de greu se rezolvă? Luni şi luni de zile.

Şi se chinuie şi unii şi alţii cu o birocraţie imensă care e mult mai mare decât înainte de 89. Şi, dacă nu v-aţi lovit, nu vă doresc să vă loviţi de ea, pentru că ea e crescută, pentru că aşa se doreşte, să se dea de lucru la unele finanţe şi la notariate. Nu este corect acest argument. Şi, mai mult, nu e corect nici acela că niciodată nu s-a prevalat de dreptul de preempţiune cineva. Nu este adevărat. Există şi la Legea nr.10, a locuinţelor, în care chiriaşul care locuieşte acolo are drept de preempţiune asupra apartamentului sau a casei în care stă, dacă proprietarul, când şi-a îndeplinit toate condiţiile de intrare în posesie, doreşte să o vândă şi lucrul acesta s-a întâmplat de foarte multe ori în ţara asta.

De aceea, vă spun încă o dată cu cea mai mare bună credinţă, aş vrea să nu mai audă presa, nu mai veniţi nepregătiţi. Nu mai invocaţi lucruri care nu sunt reale. Şi nu mai invocaţi infantilisme. Adică, vezi doamne, e greu 30 de zile să mai stea proprietarul care a stat 30-40-50 de ani a stat, 30 de zile e mult. Lăsaţi să aibă drept de preempţiune şi statul. Este atât de simplu şi atât de patriotic şi atât de corect, în mafia asta nenorocită în care am intrat după 17 ani şi în care statul nu este niciodată protejat, că nu e statul altceva decât tot noi suntem. Nu există stat! Existăm noi! Încât nu e de mirare cum apar astfel de alegaţii, pe urma unor propuneri pertinente.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenţii la dezbateri generale, trecem la dezbaterile pe articole.

Pe anexa cu amendamente admise, neexistând amendamente respinse.

Dacă la pct.1 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Adoptat. Pct.3. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

La pct.14, proiectul Legii coş-bebe privind acordarea de trusouri pentru nou-născuţi.

Legea are caracter ordinar, proiectul este adoptat de Senat, raport înlocuitor din partea Comisiei pentru muncă, de adoptare. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatoarele.

Doamna deputat Bruchental, vă rog.

Doamna Ionela Pop-Bruchental:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

aş dori doar să fac o corectură, nu sunt doar iniţiatoare, sunt şi iniţiatori. Avem un domn senator.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege are la bază ca şi motivare o realitate deloc îmbucurătoare cu care se confruntă societatea noastră. O realitate care, de altfel, se desprinde foarte clar şi din toate cifrele pe care ni le oferă statisticile efectuate în domeniu, şi anume că numai la nivelul anului 2005 în România s-au înregistrat peste 4000 de cazuri de abandon a nou-născuţilor şi asta numai la câteva zile după ce ei au fost aduşi pe lume şi chiar în unităţile spitaliceşti.

Acest proiect de lege nu are pretenţia de a eradica acest fenomen în totalitate. De altfel, nici un stat al lumii nu a reuşit până acum să facă acest lucru. Dar cifrele foarte mari sunt cu adevărat îngrijorătoare şi fac dovada faptului că toate măsurile aflate în vigoare, în vederea sprijinirii creşterii şi întreţinerii copilului nu sunt suficiente şi că noi nu am făcut încă de ajuns pentru a stopa acest fenomen.

Este de reţinut că toate ajutoarele care se dau în acest moment sunt ajutoare financiare în bani şi nu întotdeauna avem garanţia faptului că aceşti bani sunt folosiţi, într-adevăr, în beneficiul copilului. De aceea, ca şi iniţiatori, considerăm că prin oferirea unui trusou ce se cuprindă în conţinutul său toate acele produse igienico-sanitare, lenjerie de corp, cât şi îmbrăcăminte de care are nevoie un nou-născut ne oferă garanţia că cheltuirea acestor bani vor avea ca şi destinaţie strictă sănătatea şi confortul copilului şi a nou-născutului, în principal.

Pe de altă parte, un alt fenomen care ne îngrijorează este şi numărul mare de copii care se nasc şi nu sunt înregistraţi, acest lucru având repercusiuni importante asupra dezvoltării şi creşterii copilului, deoarece, în mod oficial, ei nu există. Prin urmare, nu pot beneficia de ceea ce statul oferă.

Este vorba şi este în joc practic viitorul nostru. Avem de-a face cu un fenomen care se perpetuează şi eu am convingerea că dacă ţinem cont şi de afirmaţiile specialiştilor în domeniu, care susţin că în momentul în care tânăra mamă este încurajată să petreacă cât mai mult timp alături de copilul ei, creşte şi şansa ca aceasta să renunţe la ideea de a-şi abandona copilul tocmai pentru că există acel timp în care să-şi facă apariţia liantul afectiv care, de altfel, este foarte important între mamă şi copil.

Un alt argument ar fi, şi poate mulţi dintre dumneavoastră vor fi surprinşi, este acela că încă sunt multe mame tinere şi în special în zonele rurale care au mari carenţe în ceea ce priveşte educaţia în vederea îngrijirii copilului. Sunt tinere mame care nu au informaţia necesară şi nu cunosc produsele noi apărute pe piaţă care conferă un confort în plus copilului şi nou-născutului.

În acest fel şi prin această iniţiativă cred că putem oferi inclusiv această posibilitate de a avea contact cu noutăţile de moment în domeniu şi de a le aplica, având posibilitatea să conştientizeze avantajul folosirii lor. Eu cred că prin votul dumneavoastră, în vederea susţinerii acestui proiect de lege, putem să ne demonstrăm cu toţii preocuparea noastră permanentă şi responsabilitatea pe care o avem faţă de ceea înseamnă copiii noştri şi de ce, până la urmă, nu poate fi şi un gest simbolic, o urare de bun venit celor care se nasc.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Stelian Duţu.

Domnul Stelian Duţu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, acest proiect de lege a fost retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport. În urma rediscutării în şedinţa din 24 octombrie 2006, comisia a hotărât admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat în şedinţa din 5 aprilie 2006, iar comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Din partea Guvernului? Nu e necesar.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale?

Doamna deputat Cornelia Ardelean, doamna deputat Minodora Cliveti.

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Foarte pe scurt, voi spune că Partidul Conservator susţine această propunere legislativă şi ca argument ar fi faptul că banii vor fi dirijaţi efectiv în sprijinul copilului. Vom contribui, în acest fel, ca toţi copiii să beneficieze de un minim necesar atunci când se nasc. Este bine că se face acest lucru şi este bine că sigur banii nu vor ajunge în altă parte şi, încă o dată spun, partidul susţine această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. doamna deputat Cliveti.

Doamna Minodora Cliveti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi place mai ales numele acestei legi.

Grupul parlamentar al PSD va susţine adoptarea acestei iniţiative legislative pentru argumentele pe care colega noastră le-a expus.

În acelaşi timp, pentru că noi, reprezentanţii partidului de stânga, cel mai important şi cel mai activ al României, avem nenumărate iniţiative legislative în aceste domenii care sunt ale noastre în mod tradiţional, ceea ce nu înseamnă fireşte că din eşichierul politic, partidele mai de dreapta nu pot să susţină asemenea iniţiative. însă, cu tristeţe, vreau să constat încă o dată că Guvernul susţine iniţiative în favoarea copiilor, mai ales când aceste vin din dreapta. Pentru că şi PSD a avut o sumedenie de iniţiative în sprijinul copiilor, dacă ar fi să ne gândim numai la lărgirea programului "Cornul şi laptele", la iniţiativa de construire de către societăţile comerciale de creşe, acolo unde aceşti copii cu coş-bebeul asigurat şi cu tichetul de creşă şi vorbesc despre două texte de lege care sunt deja în vigoare şi vor fi, respectiv vor fi în vigoare, ar trebui să fie îngrijiţi şi întreţinuţi în România. Asemenea iniţiative pentru că vin de la PSD au fost respinse. Pentru aceste iniţiative nu s-au găsit bani în bugetul statului şi este păcat, pentru că tot pentru copiii României erau ele constituite.

Încă o dată însă, în numele Grupului parlamentar al PSD, această iniţiativă va fi susţinută de noi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Doamna deputat Angela Buciu. domnul deputat Furo, domnul deputat Valentin Iliescu s-au mai înscris. Dacă mai sunt şi alte înscrieri? A, şi domnul deputat Gabor.

Doamna Angela Buciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Trebuie să recunosc că este o mare bucurie că o iniţiativă legislativă care, de fapt, nu are importantă de unde vine, astăzi în plenul Camerei este apreciată ca fiind foarte bine venită. Dacă stăm să analizăm că, din punct de vedere demografic, în ţară se întâmplă nişte lucruri care ar trebui să ne îngrijoreze pe fiecare dintre noi, zic eu că această lege vine şi în sprijinul încurajării femeilor pentru a mai da viaţă.

Partidul România Mare sprijină acest proiect legislativ şi va vota în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Furo.

Domnul Iuliu Furo:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, vă mărturisesc sincer că, de la bun început, am îmbrăţişat această idee, având în vedere că ea este o idee generoasă şi nu necesită prea multe explicaţii.

Simpatica mea colegă doamna Ionela Pop a prezentat pe larg această lege cu care sunt în totalitate de acord. Aş vrea însă, stimate domnule preşedinte, prin intermediul dumneavoastră, să reţin atenţia Guvernului asupra unei fraze care conţine avizul Consiliului Economic şi Social dat pe marginea acestei iniţiative legislative, şi anume, necesitatea de a emite un pachet de legi care să sprijine familiile în ceea ce priveşte natalitatea, iar efectele acestuia să vizeze orizonturi medii şi lungi de timp.

Această lege a colegilor noştri este un început care vine în ajutorul familiei, dar, aşa cum se zice, cu o rândunică nu se face primăvară. Trebuie să constituie o preocupare permanentă a tuturor guvernelor care vor urma şi a actualului guvern, pentru a sprijini natalitatea, pentru a sprijini familia, pentru a sprijini creşterea acestei natalităţi.

Cum a spus şi stimata mea colegă, doamna Angela Buciu, Grupul parlamentar al PRM va susţine cu toată puterea această iniţiativă legislativă şi amendamentele adoptate. Singura părerea de rău pe care o avem e că prin amendamentele adoptate, această lege se va aplica de la 1 ianuarie 2008.

Poate vom găsi ulterior o modalitate de a o aplica mai repede printr-un amendament ulterior adoptat la această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Valentin Iliescu şi se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Gabor.

S-au mai înscris, de asemenea, la cuvânt doamna deputat Oana Manolescu, doamna deputat Mona Muscă.

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Problemele demografice şi, în mod special, natalitatea reprezintă pentru multe ţări ale Uniunii Europene o problemă de maxim interes. Nu de mult, Academia Română, printr-o analiză extrem de pertinentă, trăgea un semnal foarte serios de alarmă în privinţa împuţinării numărului de români şi, sigur, şi îmbătrânirii populaţiei.

Aş vrea să subliniez de la tribuna Parlamentului că această problemă trebuie să ne preocupe mai serios şi v-aş aduce un argument în plus, că în toate parlamentele Uniunii Europene există comisii permanente pentru populaţie şi dezvoltare. Şi probabil că România, din acest motiv, ar trebui să ia foarte în serios o asemenea problemă de modificare a regulamentului.

Revenim la iniţiativa colegei noastre, doamna deputat Ionel Bruchental şi a celorlalţi colegi semnatari, trebuie să spun că ea într-adevăr se suprapune unei nevoi extraordinare, aceea de a sprijini natalitatea şi, sigur, de a sprijini şi tinerele mame o dată ce nasc.

Din acest motiv, tocmai pentru că o lege, şi cred că este o lege de referinţă, o lege importantă care ar trebui şi, din punctul meu de vedere, cred că orice iniţiativă din partea oricărui grup parlamentar trebuie susţinut.

Iniţiativa colegei noastre, chiar dacă nu poate fi considerată ca o soluţie genială, dar o soluţie de completare al unui pachet de lege elaborat de Guvernul şi de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei este una necesară şi, din acest motiv, grupul nostru parlamentar va susţine, fără nici un fel de rezerve, chiar vom reveni cu o serie de amendamente, inclusiv cu anumite texte de legi care au fost iniţial promovate de colegii noştri, pentru că ele dau şi o titulatură care cred eu că sună bine şi va fi bine percepută de populaţie, aceea de "coş-bebe", ca şi de acordarea, şi o să revin la momentul potrivit, ca acel trusou care se acordă tinerelor mame pentru creşterea copiilor să fie primit exact la ieşirea din maternitate a nou-născutului.

Susţinem, deci iniţiativa legislativă colegilor noştri, este un lucru bun, repet se suprapune perfect cu intenţiile şi acţiunile politice guvernamentale, motiv pentru care Grupul parlamentar al PD va vota această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Gheorghe Gabor.

Domnul Gheorghe Gabor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă a colegilor noştri din Partidul Democrat este cât se poate de bine venită. Ea este bine venită din mai multe puncte de vedere. Este bine venită, pe de o parte, pentru că în acest mod se încearcă stimularea natalităţii într-o ţară în care natalitatea este în scădere.

Pe de altă parte, este binevenită această iniţiativă legislativă pentru faptul că se dă acest trusou copilului şi mamei, pentru a o ajuta în creşterea copilului, şi se evită în acest fel înmânarea unor sume de bani care pot să fie cheltuite de către taţi iresponsabili din anumite medii sociale.

Cred că ar trebui să ne gândim la modalitatea de a sprijini tinerele mame, de a sprijini mamele în general, în altfel decât printr-o sumă importantă de bani pe care o primesc lunar şi care este cheltuită de unii părinţi la cârciumile din sat sau în alt mod iresponsabil. Se spunea aici, la acest microfon, că nu se face primăvară cu o floare, dar întotdeauna trebuie să apară o floare pentru ca să înflorească şi celelalte.

Grupul parlamentar al P.N.L. va susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamna deputat Oana Manolescu.

Doamna Oana Manolescu:

Eu vă voi vorbi despre copii.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să le vorbesc în primul rând celor din Partidul Naţional Liberal, pentru că împreună am susţinut o campanie serioasă nu numai prin legislaţie, ci şi prin acţiuni concrete privind sprijinirea natalităţii în România. Vă aduc aminte că ne-au fost alături toate organizaţiile neguvernamentale şi întreaga presă pe aceste campanii şi pe legislaţie. Şi le mulţumesc tuturor din Parlament, pentru că toate grupurile parlamentare au fost alături în această campanie.

Ei bine, dacă aşa au stat lucrurile când am fost în Opoziţie, cred că în egală măsură trebuie să susţinem acum o asemenea iniţiativă, cu atât mai mult că avem posibilitatea s-o impunem, fiind la putere.

Vă aduc aminte, probabil că dumneavoastră ştiţi, că există o îngrijorare la nivel mondial în legătură cu natalitatea. Vă aduc aminte ce se întâmplă în Uniunea Europeană, care are o campanie paneuropeană pentru protecţia copilului împotriva violenţei şi pentru natalitate, pe timp de doi ani de zile, vă aduc aminte că ONU are rezoluţii îngrijorătoare cu privire la situaţia natalităţii în lume, iar de curând există un program UNESCO care analizează ce se întâmplă în toată lumea, iar în final impune ţărilor care fac parte din UNESCO să ia măsuri în această privinţă, şi se referă atât la măsuri legislative, administrative, cât şi la campanii de informare, de sensibilizare.

Drept urmare, rugămintea mea este să susţinem cu toţii un proiect care stimulează până la urmă familia, într-o chestiune care cred eu că este cea mai frumoasă lucrare a omului pe pământ, copilul şi creşterea copilului.

Îmi pare rău că în acest proiect de lege nu a existat şi un articol care să prevadă obligativitatea autorităţilor din domeniu să facă campanii serioase privind sensibilizarea şi informarea publicului în legătură cu natalitatea.

Drept urmare, rog pe toată lumea să susţină acest proiect de lege.

Mulţumesc frumos.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Vă rog să pregătiţi microfoanele.

Pe procedură, domnul Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc.

Îmi place! Proiectul de lege se referă de fapt la un lucru simplu sau nu l-am înţeles eu. Să dăm noilor-născuţi nişte faşe, (Din sală i se strigă să spună feşe în loc de faşe) nişte lucruri minore care nu ne costă nimic. Este foarte mic ajutorul pe care-l dăm noi în acest sens, încât să ajung în final să spun că natalitatea în România va creşte, că eu am prevăzut şi că urmează să facem nişte...Domnilor, mai sunt vreo câteva femei care n-au luat cuvântul. Am tot respectul, le iubesc. Toate minunile ni le dau ele. Dar parcă exagerăm. Luăm cuvântul aici să facem un lucru extraordinar dintr-un lucru destul de mic pe care trebuia să-l facă de fapt nu Parlamentul, îl făcea Guvernul, dădea un ajutor la toate femeile, nici o problemă.

Haide să intrăm puţin în normalitate. Să judecăm lucrurile la realitatea lor, nu să facem o propagandă aici pentru buna noastră impresie pe care vrem s-o lăsăm în Parlament. Toată lumea spune acelaşi lucru, noi suntem de acord, o votăm, păi ştim, domnule, toată lumea o votează. De ce trebuie să vorbim o jumătate de oră pentru asta? Ca atunci când e nevoie să vorbim, nu mai putem vorbi, că nu ştim ce să vorbim. Acuma e frumos, copiii, poezii, îi luăm în braţe, natalitatea crescută, că mamele de acum se dau în vânt să facă copii pentru că vor avea feşe gratis. Hai să fim serioşi?

Mulţumesc.

Sigur că votează toată lumea, cine e ăla să nu voteze?

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus.

Procedură, doamna deputat Mona Muscă. Dar i-am dat deja cuvântul domnului Rus. Vă dau cuvântul după aia.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aş fi luat cuvântul, că au vorbit colegi de-ai noştri mult şi au vorbit bine. Am îndrăznit totuşi să vin aici pentru că atunci când se vorbeşte despre maternitate, gândul meu mă duce la o icoană sfântă în care Maica Domnului îşi ţine pruncul în braţe. În Biserica ortodoxă găsim icoane, găsim icoane în Biserica greco-catolică, găsim şi statui în acest sens în Biserica romano-catolică şi, cu toate acestea, când aproape 90% din populaţia României îmbrăţişează ideea maternităţii şi a însemnelor sfinte, totuşi s-a dat un comunicat din partea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării ca aceste însemne religioase să fie scoase din şcoală.

Este o chestiune oarecum colaterală. De unde scoatem aceste însemne religioase? Tocmai de la aceşti copii pentru care noi, acum, ne pregătim să facem un gest omenesc şi este un gest lăudabil, şi este un gest bun. Încurajăm acest lucru. Dar vrem să tragem un semnal de alarmă. Cred că acest Consiliu şi-a depăşit puţin atribuţiunile.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimaţi colegi, şi stimate coleg,

Cu toată consideraţia pentru dumneavoastră, încercaţi să nu mai împărţiţi Parlamentul şi viaţa, şi lumea, şi ţara, şi politica între femei şi bărbaţi. Eu când vin la microfon niciodată nu spun "Bărbaţii care au luat cuvântul", da? Vă rog frumos, încercaţi să fim colegi şi să nu fim bărbaţi şi femei, mai ales că chiar nu vreau să fiu iubită de dumneavoastră. Sper însă să fiu respectată şi să putem colabora. Atâta tot. Pentru asemenea afirmaţie a cuiva, cineva, o propunere la Comisia Europeană... delegaţia italienilor a trebuit să înlocuiască persoana.

Deci, vă rog frumos, haideţi, nu suntem nici bărbaţi, nici femei aici. Suntem nişte oameni care încercăm să facem cât mai mult bine, dacă reuşim.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Drept la replică. Domnul Marcu Tudor.

E 12,30. Avem suficient de multe amendamente respinse, aşa că dezbaterile pe articole le vom programa în următoarea şedinţă de plen.

Domnul Marcu Tudor, în încheierea dezbaterilor generale, după care trecem la vot final.

Domnul Marcu Tudor:

Îmi pare rău că doamna Mona Muscă n-a înţeles nimic din ce am zis. Nu i-am pomenit nici o clipă numele. Nu m-am referit niciodată la domnia sa. Are o problemă totuşi, are impresia că toată lumea se referă la domnia sa. Nu ne referim, doamna Muscă, la domnia dumneavoastră, şi nici nu ne-am gândit. Eu nu m-am gândit la dumneavoastră în mod deosebit, am spus, aşa, o generalizare. Şi am spus-o în sensul frumos. Şi chiar dacă dumneavoastră nu vreţi să vă iubesc, eu tot vă iubesc. (Râsete în sală)

Nu puteţi să-mi impuneţi ce sentimente să am. Măcar atâta trebuie să ştiţi ca femeie.

Al doilea, doamna Muscă, eu nu voi candida niciodată la Consiliul Europei, la nu ştiu ce funcţie pe acolo. Nu mai pot eu, mă doare în "the cot", cum zice nu ştiu cine, de nu ştiu ce italian care n-a fost...că a împărţit femeile şi bărbaţii!? Toată viaţa voi împărţi astfel: femei şi bărbaţi. Mai sunt unii care le amestecă şi împart bărbaţi cu bărbaţi şi femei cu femei. Eu nu sunt. Şi, ca atare, nu văd nici o judecată defectuoasă dacă eu voi spune tot timpul, femei frumoase, drăgăstoase, le iubim, şi bărbaţi care ne chinuim să le merităm.

Am zis-o în sensul frumos şi nu m-am referit la dumneavoastră, chiar dacă acum mă faceţi să mă gândesc la dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Se cere drept la replică? Nu se cere drept la replică. Doamna Muscă e de acord că e femeie!

În aceste condiţii, am încheiat dezbaterile generale la acest proiect. Este 12 şi 32 de minute. Dezbaterile pe articole, pe amendamente admise şi respinse le vom prelua în următoarea şedinţă de plen.

Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc în bănci pentru votul final.

Rog liderii de grupuri să-şi invite colegii.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Avem un număr de 11 proiecte la vot final astăzi.

Vă rog să vă introduceţi cartelele şi să facem un exerciţiu de prezenţă ca să ne asigurăm că avem cvorum. Deci, vă rog să vă exercitaţi prezenţa doar. Aparatul tehnic, o prezenţă, dacă se poate!

Vă rog să tastaţi prezenţa. Da. E în regulă. Vă mulţumesc.

Suntem în cvorum. Înţeleg că există chiar şi nişte voturi pentru şi contra.

Vă propun să trecem la sesiunea de vot final.

La pct.1 pe listă avem Propunerea legislativă pentru modificarea art.176 din Legea învăţământului nr.84/1995.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat cu 209 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nici o abţinere.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53/2006 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 pentru clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate de integrare.

Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, şi-au înregistrat prezenţa 213 deputaţi; 211 voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abţinere)

Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

3. Proiectul de Lege privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor.

Legea are caracter ordinar. Prioritate de integrare.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, şi-au înregistrat prezenţa 206 deputaţi; 200 voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abţinere)

Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.48/2006 pentru modificarea Legii nr.217/2005 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comitetului european de întreprindere.

Legea are caracter ordinar. Prioritate de integrare.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, şi-au înregistrat prezenţa 210 deputaţi; 209 voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abţinere.)

Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul Programului SAPARD.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, şi-au înregistrat prezenţa 214 deputaţi; 211 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, o abţinere.)

Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65/2006 privind unele măsuri de sprijin financiar care se acordă producătorilor agricoli pentru înfiinţarea culturilor din toamna anului 2006.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, şi-au înregistrat prezenţa 216 deputaţi; 161 voturi pentru, 54 voturi împotrivă, o abţinere.)

Da. Vă mulţumesc. Proiectul a fost adoptat.

7. Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, şi-au înregistrat prezenţa 218 deputaţi; 123 voturi pentru, 77 voturi împotrivă, 16 abţineri.)

123 din 218. Legea a întrunit majoritatea voturilor celor prezenţi. Deci, a fost adoptată.

8. Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri financiare pentru societăţile comerciale din industria berii.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, şi-au înregistrat prezenţa 210 deputaţi; 199 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 6 abţineri.)

Vă mulţumesc. Propunerea de respingere a fost adoptată.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, şi-au înregistrat prezenţa 211 deputaţi; 211 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere.)

Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.37/2006 privind măsuri pentru finanţarea reconstruirii/reparării unor case de locuit din zonele în care s-au produs calamităţi naturale în anul 2006.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, şi-au înregistrat prezenţa 211 deputaţi; 211 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere.)

Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea art.II al titlului II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.184/2002.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, şi-au înregistrat prezenţa 216 deputaţi; 201 voturi pentru, 14 voturi împotrivă, o abţinere.)

Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat cu 201 voturi pentru.

Am finalizat sesiunea de vot final.

Închei şedinţa de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,40.