Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,20.

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Valeriu Ştefan Zgonea şi Dan Radu Ruşanu, secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 194. Sunt absenţi 136, din care 21 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 19, şi marţi, 20 februarie 2007; programul de lucru pentru perioada 19-24 februarie 2007; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; lista rapoartelor depuse în perioada 13-19 februarie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al Românie, Partea I.

Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Da, domnule deputat Ştirbeţ, doriţi să faceţi o intervenţie pe procedură? Vă rog, aveţi cuvântul.

Vă informez că între orele 18 şi 19,30 va avea loc primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru şi membrilor Guvernului.

Domnule deputat Ştirbeţ, aveţi cuvântul.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş vrea să vă spun că nu aveam intenţia să intervin în plenul Camerei, dar mi s-a refuzat astăzi dreptul de a vorbi ceea ce avem de spus în Biroul Camerei şi, ca urmare, sunt nevoit să fac această intervenţie în plen. Mă voi referi la aceeaşi problemă pe care am ridicat-o şi acum două săptămâni, respectiv, la situaţia deputaţilor independenţi a unui număr de 22 de deputaţi independenţi, a căror situaţie văd că este tratată foarte curios de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

În concret, de două săptămâni, deputaţii au fost scoşi, de la începutul acestei sesiuni, au fost scoşi din comisiile parlamentare din care făceau parte, în prezent nu fac parte din nicio comisie parlamentară, nu ştiu ce se aşteaptă. Nu au un spaţiu unde să îşi desfăşoare activitatea, s-a răspuns la acea solicitare a noastră de constituire a grupului cu o adresă prin care ni se comunica de către secretarul general al Camerei că trebuie să ne afiliem Grupului de independenţi. În fapt, nu există un asemenea grup de independenţi. Ca urmare, fac apel la toţi deputaţii să înţeleagă situaţia care nu a mai existat la nivelul Camerei.

Sunt 33 de deputaţi independenţi. Numărul lor este mai mare decât a cel puţin 3 din grupurile parlamentare ale Camerei. Aceşti oameni, actual, nu au niciun spaţiu, niciun scaun, nicio posibilitate de a-şi exercita mandatul în plenul sau în Camera Deputaţilor. Nu cred că cei 2000 sau 3000 de funcţionari care sunt în această clădire trebuie să servească doar membrii Biroului. Nu cred că trebuie să înfiinţăm 7 comisii, 8 comisii, o comisie mai ciudată decât alta, pentru ca unul din favoriţii Puterii să aibă secretară, maşină, maşină Mercedes ş.a.m.d..

Cred că suntem deputaţi, suntem egali şi indiferent că suntem liberali, mai puţin liberali, democraţi, independenţi sau mai puţin independenţi, avem, cel puţin din acest punct de vedere, aceleaşi drepturi. Nu cred că putem fi pedepsiţi pentru faptul că nu mai aparţinem unui grup sau altul. Au existat asemenea discuţii de fiecare dată, sigur că grupurile ţin şi pedepsesc într-o anumită măsură atunci când le convine şi laudă în situaţia inversă. Vă aduc aminte că sunt chiar la grupurile prezente actual deputaţi care au devenit independenţi şi s-au afiliat la grupurile respective. Ei nu sunt sancţionaţi. Sunt lăudaţi, sunt promovaţi, au drepturi, mă rog, egale cu toată lumea. Nu cred că putem împărţi deputaţii, repet, din punct de vedere administrativ, din punct de vedere al posibilităţilor care li se creează pentru desfăşurarea sau pentru exercitarea mandatului, nu putem împărţi în două categorii.

Eu de aceea fac un apel, domnule preşedinte, în primul rând la dumneavoastră, să reanalizaţi situaţia în mod serios, să lăsăm orgoliile politice şi, ştiu eu, o anumită abordare, care cred că ar trebui, cel puţin în această situaţie, să fie lăsată la o parte şi să ne răspundeţi în primul rând cu privire la dreptul de a ne constitui în grup şi, bineînţeles, să ne asiguraţi condiţiile minime de desfăşurare a activităţii, aşa cum este, cred eu, corect din punct de vedere legal, constituţional şi regulamentar. Sunt toate posibilităţile să nu ajungem la dispute care să facă rău, până la urmă întregului plen, nu cred că e cazul să ajungem la discuţii care nu au o valoare regulamentară şi din acest motiv rugămintea este de a rezolva cât mai repede posibil această situaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Chestiunea nu face obiectul discuţiilor de plen, dar întrucât intervenţia dumneavoastră s-a produs, voi da cuvântul şi reprezentanţilor celorlalte grupuri, dacă doresc.

Domnul deputat Valeriu Zgonea.

O să vă rog însă, stimaţi colegi, să fim mai sintetici, avem o lungă ordine de zi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi revine neplăcuta şansă de a-i da o replică distinsului coleg care a vorbi înainte la acest microfon şi aş vrea să repunem adevărurile istorice în drepturile sale.

În primul rând, domnia sa a intervenit şi a venit în Biroul permanent, intervenind brutal în discuţiile acestea înainte de a începe şedinţa Biroului permanent, fără să fie înscris pe ordinea de zi.

A doua chestiune este că deşi am acceptat să-l ascultăm, domnia sa, din punctul meu de vedere, a acuzat nefondat toţi membrii Biroului permanent, dorind ca înaintea ordinii de zi să discute o chestiune pe care am stabilit-o demult pe baza unei decizii a Comisiei pentru regulament a Camerei Deputaţilor, aceea că toţi deputaţii independenţi care nu fac parte din configuraţia iniţială a Parlamentului constituit pe baza votului exprimat de cetăţeni au dreptul, conform Regulamentului, la un loc în care să se întâlnească, la o secretară, o maşină, un şofer etc.etc.

Mai mult decât atât, pentru ca să participe la şedinţele Biroului permanent şi să-şi susţină colegii care fac parte din această echipă de deputaţi independenţi, am acceptat ca la începutul fiecărei sesiuni să-şi numească un reprezentant, să stabilim foarte clar, un reprezentant, nu un lider. Liderii sunt ai grupurilor parlamentare, conform configuraţiei iniţiale. Acel reprezentant a fost stabilit prin votul deputaţilor independenţi.

Din păcate, distinsul meu coleg vrea să constituie un grup al deputaţilor independenţi. Sunt de acord, în momentul în care vom avea în Parlamentul României deputaţi independenţi care au primit votul cetăţenilor la alegeri. Cei care se afiliază unui grup parlamentar, bineînţeles, grupul parlamentar respectiv îi poate da funcţii care sunt repartizate grupului parlamentar constituit pe baza votului exprimat la început în alegeri.

Deci orice discuţie pe această temă mie mi se pare nefondată. Noi am cerut o opinie a Comisiei pentru regulament, unii dintre colegii independenţi azi erau vicepreşedinţi atunci şi au semnat această decizie.

La începutul acestei sesiuni, o echipă de deputaţi independenţi au stabilit că reprezentantul lor care participă la şedinţele Biroului permanent este domnul Corneliu Ciontu. Conform deciziei Comisiei pentru Regulament, nu se poate schimba acest reprezentant de fiecare dată când se întâlnesc domniile lor, deputaţii independenţi. Drept pentru care, pe parcursul acestei sesiuni, domnul Corneliu Ciontu reprezintă interesele tuturor deputaţilor independenţi, cei care şi-au părăsit grupurile parlamentare, conform configuraţiei iniţiale.

Pentru orice dezbatere pe această chestiune trebuie ca aceşti colegi ai noştri care vor să se afilieze acestei echipe să se adreseze Comisiei pentru regulament şi să facă o modificare a Regulamentului, dacă consideră oportun.

O obligaţie a Biroului permanent este de a trimite Comisiei pentru regulament orice sesizare care nu este interpretată corect. Din punctul meu de vedere, cred că această discuţie nu face bine nici distinsului meu coleg care a luat cuvântul, pentru că nu prezintă adevărul aşa cum ar trebui şi, nu face bine nici plenului, pentru că avem alte chestiuni mai importante de discutat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Am dat cuvântul domnului deputat Ştirbeţ, pentru că dorea să-i expună acest punct de vedere, dar nu reluăm discuţiile, nu vi s-a rostit numele, deci nu pot să vă dau cuvântul din nou. (Domnul deputat Petre Ungureanu solicită cuvântul.)

Nu, domnule deputat Ungureanu, dacă îmi spuneţi articolul pe care vreţi să vorbiţi, vă dau cuvântul, nu sunt intervenţii pe procedură, suntem la ordinea de zi, nu discutaţi pe procedura ordinii de zi, nu-i un anunţ personal pe care doriţi să-l faceţi, deci nu sunteţi în regulament.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Eu am dreptul la replică, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu vi s-a rostit numele, îmi pare rău.

Domnule deputat, iertaţi-mă, am fost foarte atent, nu vi s-a rostit numele. Bun.

Stimaţi colegi,

La pct. 2 pe ordinea de zi, Proiect de Hotărâre privind aprobarea statului de funcţii al serviciilor Camerei Deputaţilor pe anul 2007.

Domnule deputat, nu sunteţi pe procedură. (Către domnul deputat Ştirbeţ care cere cuvântul.) Pe procedură? Mă iertaţi. Nu aveţi drept la replică, de vreme ce nu vi s-a rostit numele, nu aveţi cuvântul pe procedură decât dacă doriţi să vă referiţi la hotărârea privind aprobarea statului de funcţii care este la ordinea de zi.

Stimaţi colegi, vă rog frumos să luaţi loc în bănci, dacă nu, îi voi invita pe chestori să intervină. Doriţi să interveniţi pe statul de funcţiuni al Camerei? Nu, păi, suntem la statul de funcţii. Doriţi să interveniţi pe procedura statului? Vă rog să luaţi loc atunci.

Dacă la acest proiect de hotărâre există intervenţii? Vă rog să opriţi microfonul, staff-ul tehnic, vă rog, chestorii să intervină.

Domnul Viorel Oancea:

Am ceva de spus, domnule preşedinte. (Insistă la microfon.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat Oancea, vă atrag atenţia că încălcaţi Regulamentul, nu aţi primit cuvântul, deci nu aveţi dreptul să vorbiţi.

Vă rog să luaţi loc în bancă!

Domnule deputat Oancea, vă chem la ordine. Da, vă chem la ordine, domnule deputat.

Da. Stimaţi colegi, domnul deputat Oancea doreşte să se afle în faţa dumneavoastră şi are acest drept.

Suntem la pct.2, Hotărâre pentru aprobarea statului de funcţii al serviciilor Camerei Deputaţilor pe anul 2007.

Dacă în ce priveşte art.1, există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Observaţii? Comentarii?

Doriţi să interveniţi la acest articol? Vă dau cuvântul, dar dacă nu doriţi, să ştiţi că dacă nu vorbiţi pe articolul ăsta, vi-l iau înapoi.

Domnul deputat Ungureanu, la art.3 din Statul de funcţii al Camerei Deputaţilor.

Aveţi cuvântul, domnule deputat. (Gălăgie, vociferări în sală.)

Domnule deputat Buzatu, vă rog să luaţi loc în bancă.

Domnule deputat Oancea, vă rog să luaţi loc în bancă.

Vă rog să porniţi microfonul.

Domnul Petre Ungureanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, o să vă miraţi, dar chiar la acest punct la ordinea de zi voiam să intervin, pentru că astăzi s-a aprobat şi noi avem în mape deja statul de funcţii. Avem şi raportul şi am văzut şi hotărârea Biroului permanent şi nu există nici o ocazie mai bună să vorbim despre statul de funcţii decât în corelare cu ceea ce a ridicat domnul deputat Cornel Ştirbeţ, respectiv, modul ... (Vociferări în sală.) Mă rog, dacă sunteţi la un film cu ce doriţi, e problema dumneavoastră.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă ascultăm, vă rog.

Domnul Petre Ungureanu:

Deci, la acest punct de pe ordinea de zi, vreau să vă atrag atenţia că există o legătură directă între numărul de consilieri şi specialişti arondaţi fiecărei comisii cu problema pe care am pus-o în discuţie. Este imposibil, deşi orice, nu?, mai ales în opinia Biroului permanent, este imposibil ca noi să nu putem spune că avem nevoie de un număr de consilieri şi de specialişti arondaţi unei comisii, în condiţiile în care astăzi am citit cu atenţie materialul propus de dumneavoastră şi am văzut la fiecare grup parlamentar cum au fost repartizate aceste persoane. Toate aceste repartizări s-au făcut, fără discuţie, în urma unui memorandum intern al Camerei Deputaţilor care are în vedere numărul de parlamentari ai fiecărui grup.

Daţi-mi o altă idee, când aş putea să vorbesc despre numărul de personal arondat fiecărei comisii şi fiecărui grup, în condiţiile în care noi pretindem că suntem 33 de parlamentari şi nu avem...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, v-aş sugera să vorbiţi la anexă...

Domnul Petre Ungureanu:

Nu avem arondat numărul de personal suficient.

De aceea, cred ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă sugerez atunci, să vorbiţi la anexă. Suntem la art.3, numărul de consilieri arondat fiecărui grup este în anexă. Deci, dacă veţi dori, veţi avea cuvântul la anexă.

Dacă la art.3 există alte obiecţii observaţii comentarii? Nu sunt.

Atunci art.3 este adoptat. Vă mulţumesc.

Art.4

Domnul Petre Ungureanu:

Domnule preşedinte, o să vă uimească...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi la anexă, aveţi cuvântul. Ce modificări doriţi, să spuneţi...

Domnul Petre Ungureanu:

Voiam doar să-mi permiteţi să vă mulţumesc că aţi fost amabil şi o să vă uimească faptul că am şi citit exact punctul de pe ordinea de zi de care vorbiţi şi o să intervin şi la anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Aveţi cuvântul la anexă, dacă doriţi să interveniţi, interveniţi acum.

Nu doriţi să interveniţi.

Mai există alte intervenţii la art.4?

Domnule deputat Puşcaş, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Vasile Puşcaş:

Domnule preşedinte,

Intervin la pct.4 şi mă refer la anexă la Direcţia de afaceri europene. Toate sunt afaceri europene şi discuţiile mai dinainte erau afaceri europene, într-un fel, dar aşa simt...

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să precizaţi pagina sau poziţia?

Domnul Vasile Puşcaş:

Da, este... Da. XII. Poziţia XII.

La 619, începând cu 619, la număr prim.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă rog.

Domnul Vasile Puşcaş:

Domnule preşedinte, nu contestăm utilitatea existenţei unei Direcţii de afaceri europene, atâta timp cât se prezintă foarte clar care este obiectivul, care-i sunt funcţiile.

Dacă este vorba de a patrona turism european, probabil avem şi aici argumente pentru aceasta. Dar, nu înţeleg, domnule preşedinte, ce înseamnă Serviciul de control parlamentar U. E., când controlul parlamentar îl face Comisia de afaceri europene. Nu veţi putea nicicum să-mi spuneţi că ţin procesele verbale ale celor ce se întâmplă la Comisia de afaceri europene, pentru că atunci sunt suprapuneri cu ceea ce este la Comisia de afaceri europene.

Nu ştiu dacă puteţi să argumentaţi care este rolul Serviciului de politici europene, când acestea sunt în fapt şi la Comisia de afaceri europene, unde există şi expertiză pentru aceasta. Deci, cred că trebuie regândit ce funcţie are Direcţia aceasta pentru afaceri europene ca să nu ajungem la o birocratizare în loc de eficientizarea activităţii parlamentare. Cu atât mai mult cu cât avem mare nevoie de expertiză să multiplicăm obiectivele pe care le are Comisia de afaceri europene. Mă refer la monitorizare, mă refer la scrutinizare. Sunt obiective clare care vin prin legislaţia europeană şi prin relaţiile cu parlamentele naţionale şi Parlamentul European.

De data aceasta mi se pare că nu există un argument aici sau, dacă există, el îl contrazice pe cel al funcţionalităţii Comisiei de afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Pe fondul chestiunii structurii din subordinea Camerei, a structurii secretariatului general, sigur, se poate discuta pe fondul acestor utilităţi. Eu v-aş propune să facem o discuţie şi cu Comisia de afaceri europene şi cu secretariatul general şi, sigur, că putem face o modificare şi la organigramă şi la statul de funcţii, pe baza unor altor gândiri. Deci, vă propun să luăm în discuţie această chestiune şi oricând vom putea face o modificare.

Dacă există alte intervenţii la art.4? Nu sunt alte intervenţii.

Atunci art.4 este adoptat în formula actuală.

Proiectul de hotărâre rămâne mâine la vot final.

Proiectul de Hotărâre privind încuviinţarea pornirii unei anchete parlamentare de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, în vederea cercetării legalităţii retrocedării Castelului Bran şi a procedurii de scoatere la vânzare a acestuia.

Domnule preşedinte, dacă doriţi pe scurt să prezentaţi acest proiect.

Domnul Tudor Mohora:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dumneavoastră aţi primit atât propunerea noastră, cât şi motivaţia pentru încuviinţarea pornirii acestei cercetări. Comisia a luat în discuţie un caz foarte mult mediatizat şi la propunerea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, am hotărât să invocăm prevederile art.59 pct.14 şi art.71 din Regulament şi vă propunem să constituim o comisie cu următoarea componenţă: domnul deputat Puchianu Ioan Dumitru, în calitate de preşedinte, domnul deputat Merce Ilie, în calitate de vicepreşedinte, domnul deputat Sireţeanu Mihail, secretar şi domnii deputaţi Uioreanu Horia Dorin şi domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán, membri.

În privinţa chestiunilor care ţin de conţinutul activităţilor acestei comisii, nu vreau să mă opresc asupra acesteia, doresc doar să vă informez că în situaţia în care plenul va adopta hotărârea de încuviinţare, noi ne propunem şi vă propunem ca această comisie să-şi încheie activitatea într-un termen de 30 de zile şi să prezinte un raport plenului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la această chestiune? Domnul deputat Titu Gheorghiof.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi şi colege,

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, o comisie permanentă a Camerei Deputaţilor şi aici am în vedere art.59, dacă nu mă înşel, abuzurile sunt la pct.14, are în vedere sesizările, petiţiile şi cercetările în cazul unor abuzuri. Coroborat cu art.71 alin.(1) se referă, cred, la activitatea Guvernului şi administraţiei publice. Aşa spune art.71 alin.(1): competenţa unei comisii de a constitui subcomisie sau de a solicita Biroului permanent şi propune plenului o comisie de anchetă.

Nu am înţeles exact, e vorba de o subcomisie sau o comisie de anchetă. Pentru că, dacă este o subcomisie, într-adevăr, e necesară aprobarea plenului, dar, indiferent, subcomisie sau comisie, trebuie în mod cert să se precizeze obiectul ca atare de anchetă a acestei comisii, pentru că, vă repet, din ceea ce am văzut eu, sper să nu mă înşel sau bine ar fi să mă înşel, se face trimitere la dreptul unei persoane de a testa.

Testamentul este un act de voinţă unilateral, e ultima dorinţă a unui om care ar vrea ca acel act să aibă efecte după decesul său. Nu poate să fie împiedicat un om să testeze, aşa cum cred că nu putem să intrăm pe problematica actelor notariale de succesiune. Repet, art.71 alin.(1) şi dacă acesta este obiectul de activitate al comisiei, se referă doar la actele Guvernului şi administraţiei publice.

N-am văzut precizări exacte în obiectul de activitate, dar cred că totuşi, comisia - şi nu văd de ce să nu se încuviinţeze o situaţie de asta, dar ar trebui ca să-şi circumscrie în mod real, obiectiv, obiectul anchetei pe care doreşte s-o pornească exact pe temele respective. Dacă doreşte să vadă modalitatea în care la Comisia judeţului Braşov privind retrocedările în baza Legii nr.10 s-au respectat sau nu prevederile legale, e cu totul altceva. E administraţie publică. Dar, nu putem intra în drept monahal, nu putem vedea o expresie de voinţă a unui om care vrea să testeze, indiferent în favoarea cui, un bun al său.

Cred că e necesar ca această comisie să vină cu un proiect de hotărâre exact cu privire la constituirea comisiei de anchetă, numărul de membri, obiectul anchetei, termenul pentru care doreşte să fie învestită şi prezentarea raportului, ca atare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Înţeleg, domnule deputat, că propuneţi, practic, eliminarea de la art.1 a prevederilor referitoare al validitatea testamentului, stabilirea calităţii de moştenitor?

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Vă rog să mă iertaţi, dar proiectul acestei hotărâri nu ne-a fost distribuit, eu n-am văzut proiectul acestei hotărâri. (Din sală i se arată proiectul.) Puteam să merg şi pe procedura respectivă, vă mulţumesc, pentru toată lumea, uitaţi, eu n-am văzut, dar chiar dacă este aşa, distribuit la toată lumea şi este cel pe care l-am văzut eu prezentat Biroului permanent, nu întruneşte condiţiile nici ale art.59 pct.14 - obiectul de activitate al acestei comisii şi nici a art.71 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ghişe şi domnul deputat Bivolaru, am înţeles că au solicitat cuvântul.

Domnul Ioan Ghişe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doresc să formulez o propunere pe baza experienţelor anterioare în legătură cu astfel de comisii de anchetă.

Problema de fond este următoarea: cine se simte afectat sau lezat în drepturi, în legătură cu ceea ce de-a lungul timpului s-a petrecut la Castelul Bran, în legătură cu proprietatea, nu are decât să urmeze proceduri legale, adresându-se instituţiilor abilitate. Părerea mea este că a înfiinţa o comisie de anchetă, pentru un scandal de presă exclusiv, nu are nici un fel de eficienţă, ca să nu zic de finalitate.

Experienţa comisiilor de anchetă dovedeşte că totdeauna se termină cu două părţi de raport. O parte de raport a majorităţii, o parte de raport a minorităţii şi ei nu se pot pune de acord.

Sigur că este atrăgătoare pentru unii posibilitatea de a exista nişte facilităţi pe care le oferă o comisie de anchetă.

De aceea, plecând de la faptul că în situaţia în care există probleme litigioase, ele se tranşează în justiţie. Iar în privinţa respectării procedurilor, atât Comisia Camerei Deputaţilor de cercetare a abuzurilor poate să cerceteze, cât şi Parchetul, în situaţii că s-ar fi comis ilegalităţi, propunerea mea este să nu se înfiinţeze o astfel de comisie de anchetă, pentru că nu obţine în final niciun rezultat concret. Ar fi doar situaţia că s-ar înfiinţa o nouă comisie pentru a îngropa o problemă.

Vă rog, domnule preşedinte, aşadar, în final să supuneţi la vot şi propunerea mea de a nu se înfiinţa o astfel de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără îndoială, la momentul la care voi supune votului înfiinţarea comisiei, varianta alternativă va fi de o împotrivire la această înfiinţare.

Domnul deputat Bivolaru, domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am citit proiectul de hotărâre al comisiei respective şi în calitatea pe care o am, ţin să vă spun că nu există nici o contradicţie în cererea respectivă cu prevederile regulamentului. Deci, în acest context, nu avem decât un singur lucru de făcut, să analizăm şi să fim de acord sau să nu fim de acord, fiecare după criteriile pe care le deţine, în legătură cu demararea acestei teme de anchetă, pentru că, efectiv, comisia respectivă de abuzuri face această anchetă, printr-un grup de parlamentari pe care i-aţi stabilit. Asta este problema comisiei.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dumitrescu.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Susţin exact acelaşi punct de vedere, deşi vreau să vă spun că, în ceea ce priveşte argumentele domnului Gheorghiof, sunt de acord, că domnia sa a făcut nişte precizări necesare, şi total împotriva celuilalt coleg de la PNL, care ne-a spus cum să votăm.

O comisie de anchetă în cadrul unei comisii a Parlamentului României a fost totdeauna susţinută şi niciodată în afară de declaraţia respectivă, hotărârea prin care se înfiinţează comisia nu s-a antepronunţat cineva asupra obiectului sau subiectului acestei cercetări.

Noi, cel mult, putem ca... urmând să puneţi dumneavoastră la vot hotărârea respectivă s-o amendăm, fie în plen, dacă e cazul, fie, în sfârşit, prin amendamente, fie nu. Dar dreptul de a constitui această comisie de anchetă a unei subcomisii a unei comisii a Parlamentului este un lucru pe care totdeauna l-am dus la îndeplinire şi nu văd nimic care să fie de natură să ne împiedice să facem acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii. Domnule deputat Gheorghiof, înţeleg că rămânem cu un amendament la art.1 din partea dumneavoastră?

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt de fapt două propuneri, una a mea, una a colegului Ghişe.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mai tare un pic, dacă vreţi.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Sunt două propuneri, una pe care am susţinut-o eu şi una pe care a susţinut-o colegul Ghişe. Prin amabilitatea unui vicelider a Grupul parlamentar al P.N.L., am primit şi eu această hotărâre de constituire a comisiei.

Vă rog să observaţi şi nu cred că noi ne putem substitui notarului public. Validitatea testamentului Principesei Ileana. Putem noi şi hotărâm noi că-i valid sau nu testamentul respectiv? Existenţa mai multor succesori. Ce facem, ne transformăm în notari să-i căutăm succesorii Principesei Ileana? A! Poate se doreşte să se formeze o echipă sau o subcomisie să plece în Statele Unite. Ar fi o idee, la aşezământul monahal unde a fost dânsa, să facă cercetare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, aţi pledat pe această chestiune, dacă vreţi doar să precizaţi amendamentul.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Eu am propus ca, deocamdată, să nu ne grăbim cu votul pe această comisie, şi iniţiatorii acestei comisii, cel puţin ca să modifice la pct.1, 2 din obiectul anchetei modul în care sunt, ştiu eu, constituite obiectivele acestea de anchetă a comisiei care se propune s-o votăm.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Mulţumesc. Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Cu toată stima faţă de colegul Gheorghiof, comisia respectivă nu se va pronunţa, este foarte clar, nici nu cred că poate să-i treacă prin cap aşa ceva în legătură cu... şi să stabilească validitatea testamentului sau stabilirea calităţii de moştenitor. Haideţi să fim foarte serioşi. Au apărut anumite sesizări privind abuzuri care s-au făcut în această materie şi comisia se va pronunţa în legătură cu acest fapt, dacă au fost sau nu au fost abuzuri. Nu se referea această comisie la validitatea testamentului.

Deci, este subiectul comisiei de a stabili ce abuzuri s-au făcut în aceste domenii.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Lucian Bolcaş. Şi dacă nu mai există alte intervenţii, închid dezbaterile şi trecem la vot.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Eu cred că nu putem arunca în derizoriu nişte semnale care vin din partea opiniei publice şi a mass-mediei. S-a pus problema dreptului Principesei Ileana de a testa, în condiţiile în care ea aparţinea unui ordin monahal. Au fost opinii pro şi contra, fără să se bazeze pe acte.

Este rolul comisiei să stabilească, în primul rând, existenţa unor acte care să justifice un asemenea drept.

În aceste condiţii, eliberarea unui certificat de calitate de moştenitor de către un notar care nu a citat şi pe ceilalţi moştenitori, poate să intre în sfera abuzurilor.

Mai departe, condiţiile acestei restituiri, modul în care s-a făcut, în lipsa unor acte esenţiale, poate constitui un abuz. Ideea este ca să se dea un răspuns tranşant tuturor problemelor care au intervenit până în prezent şi care sunt perpetuate de intenţiile speculative ale acestor oameni care se consideră la această dată proprietari.

Este normal să fie cercetate de comisie, este normal ca această comisie, prin concluzii, să atenţioneze dacă este cazul organele competente sau să spună: s-a procedat în mod legal. Nu văd ce raţiune ar fi de a se ascunde sub preş tot acest mecanism al unei restituiri. Nu vă gândiţi că aceasta duce la naşterea unor suspiciuni mai mari? Când scopul nostru este să curmăm orice fel de suspiciune. Să spunem: este sau nu este un abuz.

În aceste condiţii, constituirea acestei subcomisii este binevenită.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Mate, domnul deputat Popa. Şi am închis lista.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În niciun caz această comisie sau subcomisie nu va putea să se ocupe de această problemă, şi distinsul meu coleg ştie acest lucru. Atunci când este lezat dreptul unui moştenitor, este vorba despre o eventuală nulitate relativă a certificatului de calitate de moştenitor şi nicidecum de o problemă care vizează nulitatea absolută ca nulitate absolută, mă refer la...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Este lezat dreptul meu de proprietate şi este nulitate absolută!

Domnul Máté András-Levente:

...dar atunci când s-a retrocedat acest bun moştenitorului care a apărut, s-a eliberat o hotărâre care în termen de 30 de zile putea fi atacată. A interveni în acest caz înseamnă că ne supunem şi intervenim în actul de justiţie şi ar fi o problemă foarte gravă din partea Parlamentului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnule deputat, nu faceţi dialog. Vă rog frumos. Nu vă lăsaţi provocat.

Domnul Nicolae Popa:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Noi am ascultat toate părerile aici. Sigur că eu plec de la următorul fapt: vă aduceţi aminte şi dumneavoastră că au existat neînţelegeri, nefuncţionalităţi şi chiar neclarităţi în raportul dintre Ministerul Culturii şi Consiliul judeţean Braşov, când erau dispuşi să preia acest castel sau să-l cumpere de la cel care-l deţinea. Or, plecând de la aceste aspecte, am dat dreptate atunci Ministerului Culturii, categoric eu cred că este justificată, eu ştiu, înfiinţarea acestei comisii de anchetă. Şi pentru că suntem în cadru constituţional şi în spiritul Regulamentului, eu cred că este bine să supuneţi la vot, domnule preşedinte, această chestiune, să sistaţi discuţiile, pentru a nu le prelungi la nesfârşit.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Tocmai le sistasem. Ca atare, voi supune la vot.

Începem cu art.1. Avem un amendament: Propunerea de eliminare a celor două chestiuni, validitatea testamentului şi stabilirea calităţii de moştenitor. Voi supune la vot propunerea de eliminare a acestor două chestiuni.

Votăm electronic. Rugămintea este să vă utilizaţi cartelele.

Deci, supun votului dumneavoastră...(Se strigă din sală că nu sunt pregătite cartelele) Stau, stau, stau. Mai şi explic o dată.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare din cuprinsul art.1, din obiectul de activitate al subcomisiei, a chestiunii validităţii testamentului şi a calităţii de moştenitor a persoanelor faţă de care s-a făcut retrocedarea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, au votat 158 de deputaţi, voturi pentru 76, voturi împotrivă 78, o abţinere.)

76 din 158. N-a întrunit majoritatea. Deci, nu s-a făcut această eliminare.

Dacă la art.1, aşa cum este formulat, există obiecţii, observaţii, comentarii. Nu există. Adoptat.

Art.2. Adoptat. Art.3. Adoptat. Art.4. Adoptat. Art.5. Adoptat. Art.6. Adoptat. Art.7. Adoptat. Art.8. Adoptat. Art.9. Adoptat.

Hotărârea o lăsăm pe mâine la vot final.

(Deputaţii din Grupul parlamentar al P.D. spun că există o propunere de respingere)

O propunere de respingere? Păi, mâine se dă vot final, şi dacă nu se adoptă, s-a respins. Ce să ne mai...

Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2004.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul preşedinte Mihai Tănăsescu.

Vă rog, domnule preşedinte, în două cuvinte dacă doriţi să prezentaţi raportul. Dacă doriţi să-l prezentaţi şi pentru 2004 şi pentru 2005 împreună.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Am înţeles că domnul chestor Ignat va face această prezentare şi de asta am fost puţin...

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a analizat execuţia bugetară a bugetului pe 2004 şi 2005 a Camerei Deputaţilor. Vreau să vă informez că atât în 2004, cât şi în 2005, la capitolul de cheltuieli, acestea s-au situat sub nivelul programat, înregistrându-se economii la marea majoritate a liniilor bugetare.

Vreau să vă informez că Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a votat cu unanimitate de voturi aceste conturi de execuţie bugetară, recomandând Secretariatului general ca în execuţia anului 2007 să existe o informare şi trimestrială, dar cu precădere pe anumite linii bugetare, cum ar fi reviste, publicaţii, unde foarte mulţi colegi s-au plâns că nu au aceste instrumente şi nu au aceste materiale la îndemână.

Toţi colegii, cu unanimitate de voturi, cum vă spuneam, au votat cele două conturi de execuţie şi vă supunem şi dumneavoastră spre dezbatere şi aprobare aceste materiale, în forma în care ele au fost aprobate de către comisia noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii.

Vă rog, domnule chestor Ignat, aveţi cuvântul. Dacă doriţi să interveniţi pe amândouă o dată, e perfect.

Domnul Miron Ignat:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Conturile de execuţie bugetară a bugetului Camerei Deputaţilor pe 2004 şi 2005 au fost analizate şi aprobate de Comisia pentru buget, finanţe, aşa cum a prezentat şi domnul preşedinte al acestei comisii. Atât din analiza realizată în comisie, cât şi din materialele prezentate, rezultă următoarele: cheltuielile generale au fost realizate astfel: în 2004, în procent de 97%, în 2005, în procent de 98,5%. Rezultă că, Camera Deputaţilor s-a încadrat în bugetul aprobat de noi aici.

Investiţiile în aceşti doi ani de zile au fost realizate în procent de 96,5% şi, respectiv, 98,5%.

Economiile înregistrate la capitolul "deplasări în ţară şi în străinătate", de 15% în anul 2004, şi de aproximativ 6% în 2005, au fost returnate la bugetul statului.

Economiile la cărţi şi publicaţii, prezentate şi de domnul preşedinte, realizate într-un procent considerabil, de aproximativ 17% în 2005 şi 3% în 2004, au fost amplu comentate de colegii membri în Comisia pentru buget, finanţe.

S-a arătat că noi, deputaţii, care activăm în diferite comisii, avem nevoie de aceste cărţi, reviste, publicaţii şi în mod deosebit reviste de specialitate în elaborarea unor iniţiative legislative, în activitatea de iniţiere a unor amendamente şi în activitatea de zi cu zi, fără discuţie, avem nevoie de publicaţii noi, publicaţii editate de specialişti, în toate domeniile.

S-a precizat ca pe viitor la acest articol, la acest capitol, să nu se mai înregistreze economii, cum s-au înregistrat în anii precedenţi. Aş vrea să accentuez că, tot în Comisia pentru buget, finanţe s-a solicitat ca, pe viitor, să se prezinte cheltuielile nu numai pe capitole mari şi pe subcapitole, ci să fie prezentate şi mai analitic.

Aş dori să mai accentuez că Centrul Internaţional de Conferinţe şi Alimentaţia publică care funcţionează în această Cameră, atât în anul 2004, cât şi în 2005, şi-au desfăşurat activitatea pe bază de venituri proprii.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenţii, trecem la dezbaterile pe articole.

În ce priveşte prima hotărâre, Hotărâre privind contul de execuţie al bugetului Camerei Deputaţilor pe 2004, dacă la titlu există obiecţii, observaţii, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Adoptat.

Proiectul rămâne la vot final.

Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2005.

Dacă la titlu există obiecţii, observaţii, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Adoptat.

Proiectul rămâne pentru mâine la vot final.

La pct.7 avem Propunerea legislativă pentru modificarea art.154 alin.(5) din Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei pentru învăţământ.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi va fi trimisă ca atare către Senat, care este Cameră decizională.

La pct.8 avem Propunerea legislativă privind modificarea Legii 504/2002 a audiovizualului.

Legea are caracter organic. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru cultură.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul.

Vă rog, domnule deputat Frâncu.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea noastră de modificarea Legii audiovizualului nr.504/2002 a fost aprobată în unanimitate în cadrul Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă. Am primit un sprijin deosebit în finisarea formulărilor din partea Inspectoratului General pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei, dar şi din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Propunerea legislativă vine cu anumite modificări şi de formă şi de fond. Voi prezenta doar câteva, care nouă ni s-au părut importante. În primul rând, reglementări necesare pentru introducerea televiziunii digitale, absolut obligatorii, pentru că din 2014 şi România va trebui să treacă la această formă de transmisie prin eter.

De asemenea, sunt precizări noi privind publicitatea în audiovizual. Se înlocuieşte noţiunea de licenţă de emisie cu cea de licenţă de utilizare a frecvenţelor radioelectrice, se definesc posturile cu acoperire naţională, regională şi locală, lucru care va duce la o modificare esenţială în alocarea publicităţii naţionale, regionale şi locale.

De asemenea, se introduce obligaţia pentru cei aleşi în Consiliul Naţional al Audiovizualului de a depune jurământul în faţa Camerelor reunite şi, în sfârşit, este un capitol nou, privind regulile-cadru de desfăşurarea campaniei electorale în serviciile de programe audiovizuale.

Sunt, credem noi, modificări care au venit să nuanţeze mai bine anumite prevederi care erau poate... generau discuţii şi credem că este o lege care vine în sprijinul radiodifuzorilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Comisia. Raportul. Domnul preşedinte Micula.

Domnul Cătălin Micula:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă, spre avizare fiind transmisă Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care au avizat favorabil propunerea legislativă.

În redactarea raportului, comisia a ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi de punctul de vedere al Guvernului, care susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Trecând peste toate celelalte anunţate de către dumneavoastră şi de către iniţiatori, vă mai pot spune că iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr.504/2002, astfel încât să se permită trecerea la televiziunea digitală, precum şi rezolvarea unor probleme legate de reflectarea campaniei electorale în programele radio şi de televiziune.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 14 deputaţi din totalul de 21 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votului. În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă propune adoptarea propunerii legislative privind modificarea Legii 504/2002 a audiovizualului, cu amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Dacă de la pct.1 la pct.5 există obiecţii, observaţii, comentarii. Există şi un număr de trei amendamente respinse. O să-i rog pe iniţiatori, dacă doresc să le susţină. Nu sunt. Adoptat.

De la 6 la 10. Adoptate.

De la 11 la 15. Adoptate.

De la 16 la 20. obiecţii, observaţii, comentarii.

Art.44³, amendamentul respins se susţine? Nu se susţine. Lipseşte iniţiatorul.

Adoptate până la 20.

De la 21 la 25. Adoptate.

De la 26 până la 30. Adoptate.

De la 31 la 35. Adoptate.

Pct.36 până la 40. Dacă se susţine amendamentul respins. Nu se susţine. Adoptate până la 40.

Pct.41 până la 45. Dacă se susţine amendamentul respins. Nu se susţine. Adoptat până la 45.

De la 46 la 50. Adoptate.

Pct.51 la 55. Adoptate.

Pct.56 până la 60. Adoptate.

Pct.61. Obiecţii, observaţii, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Vă rog, la ce? Vă ascultăm, domnule deputat. Rog secretarii de şedinţă să fie mai vigilenţi. La ce punct suntem?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

La pct.60.

Domnul Bogdan Olteanu:

Pct.60. Vă rog frumos.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este o eroare materială. Puteţi să vă daţi şi dumneavoastră seama. "După art.1 se introduce un nou articol, II, cu următorul cuprins...", după articolul 90, se introduce, nu este scris aici, un nou articol 96, se scrie 96 şi urmează alineatele.

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia. Observaţii? De acord.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este o eroare materială.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Se va consemna.

Proiectul rămâne la vot final.

Punctul 9, Reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Legea are caracter organic. Reexaminată de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Întâi, o să rog raportul comisiei, dacă sunteţi de acord. Nu? Doriţi pe procedură, înainte? Vă rog, domnule deputat Oltean atunci, înainte de raportul comisiei.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat solicită retrimiterea acestui proiect de lege comisiei, pentru o nouă analiză, în virtutea următoarei motivaţii: prin adresa preşedintelui României, această lege... Biroul permanent a repartizat-o Comisiei juridice în vederea reexaminării şi în virtutea punctului de vedere pe care preşedintele României l-a exprimat prin adresa prin care a retrimis acest proiect de lege Camerei Deputaţilor.

Nu vreau să mă opresc de loc asupra chestiunilor de natură procedurală, în sensul că acest proiect de lege a intrat pe ordinea de zi a Biroului permanent în mod suplimentar, că în aceeaşi zi această lege a fost dusă la Comisia juridică şi a doua zi, Comisia juridică a întocmit deja raportul. Şi că săptămâna trecută, joi, s-a pronunţat Senatul. Deci, într-o săptămână suntem în poziţia de a adopta un act normativ într-un regim de celeritate pe care nu l-am întâlnit niciodată din 1990 în acest Parlament.

Mă refer la faptul că, domnilor colegi, vă rog să aveţi puţintică răbdare, (agitaţie şi gălăgie în cadrul Grupului parlamentar al P.S.D.) în adresa domnului preşedinte se precizează următorul lucru: "Având în vedere cele arătate, vă solicit să reexaminaţi Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului şi să eliminaţi ca neconstituţionale prevederile articolului unic, pct.2, referitoare la completarea art.5 din Legea nr.3/2000 şi abrogarea dispoziţiilor alin.(1) al art.2 din Legea nr.3/2000".

Acestea erau elementele pe care preşedintele, sau acestea erau articolele pe care Preşedintele României solicita Parlamentului să le aibă în vedere într-o nouă analiză şi, dacă se va constata că această cerere este întemeiată, să le modifice, dacă nu, evident, să le menţină în forma în care au fost iniţial adoptate de către Parlament.

Comisia, depăşindu-şi atribuţiile pe care cutuma le-a stabilit de-a lungul timpului în Camera Deputaţilor şi în Senat, nu numai că n-a ţinut cont de această solicitare, a modificat legea în ansamblul ei, adăugând noi articole, ceea ce, în opinia noastră, este împotriva Regulamentul Camerei Deputaţilor şi împotriva cutumei cu care ne-am obişnuit de-a lungul timpului.

Deci, din acest punct de vedere, odată se impune ca legea să fie retrimisă la Comisia juridică pentru a fi reanalizată doar prin prisma observaţiilor preşedintelui.

În al doilea rând, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, dacă legea se adoptă în forma în care ea este astăzi prezentată plenului Camerei Deputaţilor, suntem în situaţia de a avea două acte normative care reglementează acelaşi lucru în mod contradictoriu.

A fost acum două săptămâni adoptat un alt proiect de lege prin care se modifică şi se completează Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, care actualmente este la Curtea Constituţională, pentru că grupul nostru a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a acestuia şi în care în art.3 se prevede următorul lucru: "Organizarea referendumului nu poate avea loc simultan cu desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European, ori cu mai puţin de şase luni înainte de data alegerilor menţionate."

Acesta este textul care fost adoptat prin legea de acum două săptămâni.

Prin raportul pe care astăzi îl adoptăm, acelaşi articol...

Domnul Ioan Munteanu (din bancă):

Hai, că ne-ai convins!

Domnul Ioan Oltean:

Domnule Munteanu, îmi îngăduiţi să mă apropii de sfârşit?

Mulţumesc, domnule coleg.

Prin legea care astăzi formează obiectul dezbaterii, se vorbeşte la acelaşi articol de următoarea reglementare: "Organizarea referendumului naţional nu poate avea loc simultan cu desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare ori pentru Parlamentul European, şi nu se pot organiza cu mai puţin de 3 luni înainte de data alegerilor menţionate şi în termen de 45 de zile după această dată.

Domnilor colegi, ori sunt 6 luni, ori sunt 3 luni. Nu putem avea pentru aceeaşi acţiune juridică două termene distincte. Eu nu cred că Parlamentul poate să accepte ca pe uşa de lucru a acestuia să iasă o lege care nu este pusă în concordanţă cu o altă lege, pe care tocmai am adoptat-o. Nu cred că putem duce în derizoriu activitatea legislativă.

Dacă acest raport ar fi venit de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, poate aş mai fi înţeles. Acest raport vine de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Şi este inadmisibil, în opinia mea, domnule preşedinte, să existe o asemenea inadvertenţă.

Pentru aceste considerente, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, noi socotim că această lege nu poate fi adoptată în această formă şi vă rugăm să fiţi de acord să fie trimisă la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru a fi revăzută sub aspectele pe care eu le-am precizat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Noroc că preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice vorbea la telefon şi nu v-a auzit, sunt sigur că vorbeaţi de bine de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Avem o propunere de procedură şi am s-o supun votului înainte de a trece la dezbaterea pe fond.

Doriţi să interveniţi la chestiunea retrimiterii, domnule deputat Marton?

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, nu de agricultură.

Domnul Bogdan Olteanu:

Îmi cer scuze. Înţelesesem agricultură.

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Da, din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, este adevărat. Fiind secretar şi urmărind cu atenţie susţinerile, eu cred că problema cea mare o are antevorbitorul meu cu art.5. Şi atunci este păcat să retrimitem întreaga lege, ci să fie domnia sa de acord să retrimitem doar art.5 şi cred că trebuie să fim de acord cu această observaţie, chiar dacă, pe fond, cu susţinerea ei nu sunt de acord dar Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să aibă în vedere acest articol. De fapt, la el s-a referit domnia sa.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Înţeleg, şi chiar puntea de legătură dintre Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie şi alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă este domnul ministru Motreanu.

Supun votului dumneavoastră propunerea procedurală, de retrimitere a proiectului la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Nu, nu, nu. Staţi un pic! S-a făcut o propunere de procedură, de retrimitere la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a întregului proiect. Şi supun votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog să votaţi. Votul este electronic. Vă mulţumesc.

Propunerea a fost respinsă.

Rog atunci comisia să ne prezinte raportul.

Domnul Florin Iordache:

Mai este o propunere.

Domnul Bogdan Olteanu:

Propunerea de retrimitere, aceea ţine de competenţele mele. Discutăm când dezbatem pe articole, nu discutăm acum.

Domnul Florin Iordache:

Când ajungem la art.5.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este prima dată în Parlament când aud că o comisie juridică este criticată că lucrează.

Noi am încercat, în urma adresei venite de la Biroul permanent, să ne conformăm. Şi, când alte comisii, probabil, aveau o altă activitate în teritoriu, noi ne-am desfăşurat activitatea şi am venit în faţa plenului şi a dumneavoastră, stimaţi colegi, cu un raport.

Că e bun, că nu e bun, că vă e frică, că de fapt preşedintele "de facto" al dumneavoastră poate fi suspendat, că de fapt asta este toată problema ...

Eu vă voi prezenta raportul. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a ţinut cont de raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi de avizul pe care acest proiect de lege a fost adoptat în Senat, cât şi de Decizia nr.567/iulie 2006 a Curţii Constituţionale.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Cameră şi de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Urmare a cererii de reexaminare trimisă de preşedintele României, Senatul a reluat dezbaterile şi a aprobat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.3 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

În urma dezbaterilor şi a punctelor de, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege în forma adoptată de Senat, cu amendamentele admise prezente în anexa nr.1 şi amendamentele respinse prezentate în anexa nr.2 a prezentului raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Olteanu.

Vă rog foarte mult să nu interveniţi din sală.

Domnul Ion Olteanu:

Domnule preşedinte,

Am să fiu foarte scurt. Am să mă refer, în primul rând, la afirmaţiile pe care le-a făcut vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, legate de observaţia făcută de către mine: o dată că nu m-am referit, sub nicio formă, la faptul că această comisie depune un efort săptămânal incontestabil pentru analiza actelor normative.

Cunosc volumul de muncă al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi ştiu că este una dintre comisiile cele mai încărcate şi cele mai harnice. Deci, nu m-am referit la acest lucru.

M-am referit la două aspecte:

1. Celeritatea cu care această comisie a dezbătut acest proiect de lege, atâta timp cât pe ordinea de zi a acestei comisii sunt proiecte care au o vechime de câteva săptămâni şi care aşteaptă să fie planificate pentru întocmirea raportului.

2. M-am referit la lipsa, şi cu tot respectul pentru juriştii care sunt acolo, de profesionalism în ceea ce priveşte strict acest proiect de lege. Este inadmisibil ca un asemenea proiect de lege să iasă de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi cu prevederi contradictorii, cu prevederi care exced Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Acestea sunt aspectele pentru care eu am criticat şi pe formă şi pe fond acest raport. Niciun moment nu am avut în vedere aspectul politic al acestui act normativ şi, în toată intervenţia mea, m-am referit la chestiuni de tehnică legislativă, şi nu la aspectul politic.

De aceea, mie îmi pare foarte rău că astăzi propunerea de retrimitere la comisie nu a fost acceptată.

Partidul Democrat va vota, în mod cert, împotriva acestui proiect de lege. Şi, dacă el - în final - va ieşi aşa cum este prevăzut în raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în mod cert Partidul Democrat va sesiza Curtea Constituţională în privinţa aceasta.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Trecem atunci la dezbaterile pe articole.

Dacă în anexa cu amendamente admise... vă atrag atenţia că nu există, ba da, există şi un amendament respins. Îmi cer scuze, şi o să-l pun în discuţie.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Dacă la pct.1 există obiecţii, observaţii, comentarii, text nemodificat? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2. Text nemodificat. Adoptat.

Stimaţi colegi, pct.3, este vorba de art.5 alin.(2) care face referire la situaţia prevăzută în art.10 alin.(2), v-aş propune, dacă sunteţi de acord, să discutăm art.5 alin.(2) la momentul după ce discutăm art.10 alin.(2) şi clarificăm situaţia de acolo, pentru a vedea în ce măsură art.10 alin.(2) este adoptat, astfel încât acest articol să aibă sens. Altfel, riscăm să-l adoptăm acum şi să trebuiască să revenim.

Dacă sunteţi de acord ca procedură? Da. Vă mulţumesc. Revenim atunci.

Comisia? Bun.

La pct.4, dacă sunt intervenţii la art.5, alineatele (2), (3) şi (4)?

Domnul Florin Iordache:

Este o propunere de retrimitere.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, aici avem propunerea de trimitere la comisie a pct.4 din raport. Dacă există intervenţii?

Domnul deputat Gabor.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa după cum observaţi din materialul pe care dumneavoastră îl aveţi în mape, la data de 14 februarie 2007, acest material a fost întocmit.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a lucrat în cursul dimineţii de 14 februarie, miercuri - 14 februarie. În după-amiaza zilei de 14 februarie, în plenul celor două Camere a luat cuvântul preşedintele României, domnul Traian Băsescu, şi a iniţiat procedura unui referendum cu privire la votul uninominal.

După cum bine cunoaşteţi, P.S.D., deci Partidul Social Democrat, intenţionează să facă procedura necesară pentru un alt referendum privitor la suspendarea preşedintelui.

Întrebarea care se pune este următoarea: ce se întâmplă dacă cele două referendumuri vor avea loc la date apropiate? Această situaţie nu este reglementată în art.5 alin.(4). De aceea, eu vă propun sau îi propun domnului preşedinte al Camerei Deputaţilor să retrimită la comisie art.5, în întregime, pentru a se soluţiona şi acest aspect.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Vă rog, doamna deputat Jipa.

Doamna Ruxandra Florina Jipa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu pot decât să mă raliez concluziilor puse de colegul antevorbitor, pentru că, într-adevăr, noi, în dimineaţa în care am lucrat la acest proiect de lege, dealtfel trimis de la Preşedinţie, a trebuit să facem legea într-un anumit fel. Noi nu aveam de unde să ghicim că după amiază domnul preşedinte Băsescu va veni şi va ţine în faţa domniilor voastre acea pledoarie pro alt referendum.

Într-adevăr, ne găsim într-o situaţie din care ar fi o singură ieşire: aceea de trimitere la comisie. Şi atunci nu pot să fiu împotriva nici a retrimiterii pe care a solicitat-o domnul Olteanu. Eu zic că era justificată. Dânsul avea alte argumente.

Dar, în situaţia nou creată, este absolut necesar s-o retrimiteţi la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Rădulescu, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred şi eu că trebuie trimis art.5, în totalitatea lui, înapoi la comisie, nu numai pentru faptul că o nouă situaţie intervenită între timp - prezentarea acelui mesaj de către preşedintele Băsescu în Parlament - deschide noi modalităţi de a privi modul în care se interrelaţionează instituţia referendumului cu cea a alegerilor, şi chiar posibilitatea de avea două referendumuri unul după altul: un referendum prezidenţial şi un referendum antiprezidenţial.

Cred că trebuie să trimitem acest articol înapoi la comisie, fiindcă el face parte din mesajul prezidenţial de reexaminare a legii, în care se spune că "dreptul suveran al poporului de a se exprima sub forma sa cea mai democratică, sub forma referendumului", este îngrădit prin impunerea unor termene foarte mari. Era în lege 6 luni înainte şi 6 luni după, iar felul în care "se rezolvă" de către comisie această chestiune, respectiv cu restricţia 3 luni înainte şi o lună jumătate după alegerile naţionale de orice fel ar fi ele (prezidenţiale, parlamentare, generale, locale ş.a.m.d.), reprezintă în continuare o restricţionare severă a dreptului populaţiei de a se exprim, cu atât mai mult cu cât, iată, spun colegii, suntem puşi în faţa unei noi situaţii.

Şi dacă vor avea loc două referendumuri? În momentul acela, care este dreptul populaţiei de a se exprima?

Şi dacă vor avea loc alegerile de care vorbim?

Practic, chiar dacă rămâne termenul micşorat, nu 6 şi 6 luni, ci 3 luni şi o lună şi jumătate, eu găsesc că în continuare nu este rezolvată problema de anticonstituţionalitate sesizată de preşedinte în cererea de reexaminare, şi poporul este restricţionat în atributele sale profund democratice de a se exprima prin referendum.

Sunt de acord şi eu să se meargă înapoi la comisie. Dar, sunt tare curios, cu ce formulă o să se vină de la comisie că poate între timp o să ne mai gândim la încă un articol, care se referă la preşedinţii aleşi din primul sau din al doilea tur, şi o să ne vină încă un amendament de acolo, care modifică esenţial textul legii.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În urma acestei intervenţii, îl consult pe domnul vicepreşedinte Iordache referitor la trimiterea la comisie.

Domnule vicepreşedinte, pot să fiu de acord cu retrimiterea art.5, cu condiţia ca acesta să nu fie un element dilatoriu? O să vă solicit să vă întruniţi în această seară la comisie şi să prezentaţi mâine la plen.

Voi trimite, însă, doar pct.4 din raport, pentru că pct.3 îl discutăm odată cu art.10, şi dacă este cazul, ele se leagă, le discutăm la momentul respectiv. Deci, termenul este mâine dimineaţă.

Pct.4 s-a retrimis la comisie.

Pct.5. Obiecţii, observaţii, comentarii? Înţeleg că aici este şi o corectură de natură tehnico-legislativă. Este art.6 alin.(1) nu art.3, cum scrie în raport.

Obiecţii, observaţii, comentarii la pct.5 din raport? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.6 din raport.

Vă rog, domnule deputat Cristian Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Apreciez încă o dată, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, minunile pe care le poate face exprimarea unei voinţe politice majoritare.

În acel moment, o lege venită de la Senat în după-amiaza unei zile este trecută prin Biroul permanent al Camerei, a doua zi de dimineaţă, intră cu mare viteză în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, după care se şi emite raportul foarte repede. Aşa că, nu îmi fac niciun fel de problemă că în seara aceasta Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi se va întruni şi va decide o mulţime de amendamente minunate pe această lege.

Ajungând la articolul de care vorbeam, e vorba de poziţia 6, care se referă la art.10, suntem împotriva acestui articol pe două temeiuri: pe procedură, spun că nu era cazul să se introducă noi amendamente la o lege care a fost trimisă de preşedinte pentru reexaminare numai pentru anumite prevederi, şi trebuia să se lucreze pe acele prevederi şi ele să fie, eventual, puse de acord cu dorinţa preşedintelui. Deci suntem împotriva acestei proceduri şi nu cred că inovăm bine.

Mă asociez dorinţei domnului Mártón Árpad, ca să fie pe această susţinere trimis înapoi la comisie acest articol.

Pe fond, susţin ceea ce şi în urmă cu o săptămână am mai susţinut, şi a constituit şi temeiul pentru care am atacat la Curtea Constituţională, cealaltă modificare a Legii referendumului, care se referă la aceleaşi chestiuni.

Odată preşedintele ales într-un tur, în două tururi, cu o diferenţă de 2 milioane de voturi faţă de următorul, sau cu o diferenţă de un vot, el are o legitimitate egală pentru toţi cetăţenii şi nu poate fi socotit mai puţin legitim decât unul care a fost ales în primul tur şi cu o diferenţă mai mare.

El nu poate fi, după aceea, supus decât unor proceduri identice, că a fost ales în primul tur sau în al doilea tur. Este vorba să i se ridice legitimitatea, şi legitimitatea preşedintelui este aceeaşi, indiferent cum a fost ales, dacă a fost ales. Nu putem să avem preşedinţi de primă categorie, de mâna întâi, şi preşedinte de a doua categorie, de mâna a doua. Procedurile trebuie să fie identice. De aceea, şi pe fond, dacă vom ajunge acolo şi nu se va retrimite la comisie, suntem împotriva acestor prevederi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă bucur că domnul Rădulescu începe încet-încet să ne dea dreptate, pentru că am să vă supun atenţiei dumneavoastră următoarea chestiune. Art.: există trei tipuri de referendum naţional: unul pentru revizuirea constituţiei, pentru demiterea preşedintelui şi pentru probleme de interes naţional.

Pentru primul tip de referendum naţional, şi aici aş dori să adaptez cuvântarea domnului Rădulescu, şi anume să tratăm în mod egal absolut toate tipurile de referendum naţional. Pentru tipul unu: revizuirea Constituţiei, acest referendum este considerat admis, dacă la numărul de voturi valabil exprimate la nivelul întregii ţări este mai mare decât cel care este împotrivă.

Pentru problemele de interes naţional: spre exemplu, consultarea cu privire la votul uninominal, acelaşi mod de lucru, este nevoie doar de jumătate plus unu din numărul de voturi valabil exprimate.

Pentru demiterea preşedintelui o să constataţi că în mod surprinzător este nevoie de voturile a jumătate plus unu din cetăţenii înscrişi pe liste, adică un număr mult mai mare.

Prin ceea ce s-a modificat la comisie nu s-a dorit ca domnul preşedinte Băsescu să fie coborât sub un anumit rang, dar pe de altă parte nu cred că este admis ca preşedintele să fie deasupra problemelor de interes naţional sau deasupra Constituţiei.

Consider că hotărârea dată de către comisie, modificările făcute de către comisie sunt cele corecte, în sensul că au adus la acelaşi numitor comun toate problemele de interes naţional şi a mai şi respectat principiul simetriei.

În cazul în care preşedintele fusese ales după alin.(1) al articolului care vorbea despre alegerea Preşedintelui României, la art.81 alin.(2), într-adevăr, pentru demitere trebuia un număr foarte mare de voturi - jumătate plus unu din cei înscrişi în listele electorale, dar pentru cel care este ales, conform art.8, alin.(3), evident că demiterea simetrică se face aşa cum a hotărât comisia.

Mai mult de atât, s-au respectat absolut toate condiţiile impuse de către Constituţie, şi este dreptul dumneavoastră să sesizaţi Curtea Constituţională, dar ne îndoim că de data aceasta veţi avea dreptate.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pantelimon Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Foarte pe scurt, cel mult un minut.

Să-i răspund la prima nedumerire domnului Rădulescu, vizavi de mâna întâi şi mâna a doua. Pentru că unu plus doi fac trei, eu cred că domnul Traian Băsescu a devenit preşedinte de mâna a treia.

Domnul Bogdan Olteanu:

La chestiune, stimabile!

Domnul Pantelimon Manta:

În al doilea rând, un principiu fundamental în drept este acela al simetriei actelor juridice. Este inadmisibil să alegi cu un anumit număr de voturi, cu o anumită regulă, cu o anumită normă de drept şi să nu poţi să încetezi activitatea, fie prin demitere, fie în alt mod, cu acelaşi număr de voturi. Asta este problema esenţială de drept, care nu poate subzista, indiferent ce argumente sau contraargumente s-ar aduce în favoarea unei alte soluţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Oltean. Este drept la replică.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar, contra cronometru... Este de admirat cum unii colegi îşi amintesc, deşi invocă principiul simetriei juridice, doar atunci când au un interes anume.

Domnule deputat, acum un an vorbeam în propunerile legislative care vizau schimbarea, modificarea Legii nr.215, Legea autorităţilor publice locale, şi solicitam ca principiul simetriei juridice să fie avut în vedere atunci când alegem şi schimbăm preşedinţii şi vicepreşedinţii de consiliu judeţean.

Foarte greu s-a acceptat până la urmă... da, domnule deputat, cu precizarea că acel principiu se aplică cu mandatul din 2008, o prevedere expresă în Legea 215. (Vociferări, rumoare).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, nu faceţi dialog cu vorbitorul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Nu-mi este teamă de cei care mă obstrucţionează, dacă sunt de la P.S.D.

Domnul Bogdan Olteanu:

Atunci, vă rog frumos să-l obstrucţionaţi!

Domnul Ioan Oltean:

Iată că, în ceea ce priveşte primarul, acceptăm principiul simetriei, dar în ceea ce priveşte Preşedintele României, acest principiu nu doriţi să-l aplicăm din viitorul mandat 2008.

Sigur, stimată doamnă, învăţaţi să aşteptaţi să vă vină rândul.

Eu cred că pentru a fi corecţi şi principiali cu noi ar trebui să fim de acord ca acest articol să fie retrimis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care şi aşa va lucra la noapte doar pe un singur articol, deci, obiectul muncii este extrem de diminuat, să-i oferim un obiect mai deosebit, încă un articol, pentru a se apleca, în înţelepciunea lor, asupra unei greşeli pe care eu, personal, nu am mai întâlnit-o din 1990 încoace. Şi fac apel la acei colegi care au această vechime, ca să-şi reamintească, pentru că încă nu am fost în situaţia unei cereri de reexaminare care să depăşească solicitarea preşedintelui, făcută Camerei sau Senatului.

De aceea, domnule preşedinte, eu consider că este întemeiată solicitarea noastră de a retrimite acest articol la înţeleapta Comisie juridică, de disciplină şi imunităţi, spre o dreaptă şi justă analiză.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu, tot la acest punct doriţi să interveniţi? Nu mai doriţi.

Dacă nu mai sunt intervenţii şi ca urmare a tuturor acestor chestiuni care s-au ridicat, voi retrimite şi pct.6 la comisie, cu acelaşi termen.

În aceste condiţii, evident, voi trimite şi pct.3, care se coroborează cu pct.6, urmând ca raportul suplimentar să fie prezentat mâine de dimineaţă la plen.

Pct.7. Obiecţii, observaţii, comentarii? Text nemodificat. Nu sunt. Adoptat.

Pct.8. Adoptat. Pct.9. Adoptat. Pct.10. Adoptat. Pct.11. Adoptat.

Amendamentul respins nu s-a mai susţinut.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Reluăm mâine cu cele trei puncte trimise la comisie.

Rog comisia, deci, să se întrunească chiar după finalizarea programului, astăzi.

Vă rog, domnule vicepreşedinte, dacă doriţi să faceţi un anunţ pe această temă.

Domnul Florin Iordache:

Rog membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi la ora 18,00, după terminarea plenului, să ne vedem în sala Mihai Viteazu pentru a putea face raportul.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

La pct.10, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ.

Legea are caracter ordinar.

Proiect reexaminat de Senat.

Raport comun din partea comisiilor pentru administraţie şi învăţământ şi raport comun suplimentar de adoptare a legii în forma adoptată de Senat, în urma reexaminării.

Suntem Cameră decizională.

Comisiile, dacă doriţi să prezentaţi pe scurt raportul.

Domnul deputat Andea.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere cu cererea de reexaminare a Legii privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ.

La lucrări au fost prezenţi 44 de deputaţi, din totalul de 56 de membri ai comisiilor.

A participat domnul Dumitru Matei, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

În urma dezbaterii, în şedinţele din 7 şi 13 februarie 2007, comisiile reunite au hotărât, cu 43 de voturi pentru şi o abţinere, adoptarea amendamentului prezentat în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Vă rog frumos, domnule deputat, la dezbateri generale, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ferenc Asztalos:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Desigur, nu am nimic împotrivă faţă de textul adoptat de cele două comisii reunite. Probabil că Grupul parlamentar al U.D.M.R., ca şi ceilalţi din Cameră, vor vota acest amendament.

Dar, în nume personal, permiteţi-mi, totuşi, câteva idei. Mie mi se pare puţin amuzant să facem atâta gâlceavă pentru o problemă atât de nesemnificativă. Şi, pe baza textului adoptat de cele două comisii reunite, care spun că consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentativ al părinţilor şi cu consultarea reprezentanţilor elevilor, stabilesc pentru elevii unităţii de învăţământ respective cel puţin un semn distinctiv cum ar fi: ecuson, uniformă, eşarfă. Dar aici nu se pune punct, ci se continuă cu sintagma "sau altele asemenea". Aceasta, din punctul meu de vedere, reflectă înţelepciunea comisiilor reunite, care şi-au dat seama că, de fapt, şi fantezia părinţilor poate fi nelimitată şi care, poate, în afara acestor trei însemne, vor dori să folosească ca semn distinctiv pantaloni albi, bască violetă sau pantaloni scurţi.

Deci, din punctul meu de vedere, noi am lucrat fără niciun rost, fiindcă legea actuală, nici nu restricţionează, nici nu spune care ar trebui să fie punctul de vedere al consiliilor profesorale sau al părinţilor faţă de acest obiect.

Mă rog, am lucrat, e în faţa noastră acest amendament, desigur, vom vota, mi-am exprimat acest punct de vedere cu scopul ca, eventual, ulterior, în viitor, să ne scutim de nişte treburi inutile.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Fără îndoială că aş fi foarte fericită să pot spune de la acest microfon: "Iată, o lege care încearcă să aducă un plus de siguranţă în şcolile noastre, a trecut în Parlament într-un timp record, de câteva zile!" Din păcate, această lege aşteaptă de foarte multă vreme, cred că e mai bine de un an şi jumătate de când ea trece în Senat, de mai multe ori, în Camera Deputaţilor, de mai multe ori, şi, din păcate, acum aflu că, de fapt, am lucrat inutil.

Eu cred că este o lege care vine în folosul creşterii siguranţei în şcoli şi îmi pare nespus de rău că a trebuit să dureze atât de mult şi să o întoarcem înapoi, practic, pentru lucruri prea puţin importante şi să nu-i dăm drumul să intre în şcolile noastre, pentru, într-adevăr, a face ceva în plus pentru liniştea şi siguranţa şcolilor.

De aceea, eu vă adresez rugămintea să dăm votul acestei legi şi să ajungă mai repede acolo, în instituţiile în care ea este aşteptată.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă veţi fi de acord şi nu vor mai fi intervenţii, vom da chiar acum votul.

Dacă la amendamentul admis există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne la vot final, după finalizarea dezbaterii pe articole.

La pct. 11, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România nr.139/1995.

Legea are caracter ordinar.

Examinată de Senat.

Raport de adoptare, în forma transmisă de Senat, din partea Comisiei pentru sănătate.

Suntem Cameră decizională.

Comisia, raportul pe scurt, vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu adresa PL-x 124/5 februarie 2007, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată cu Reexaminarea, la solicitarea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România nr.139/1995, adoptată de Senat în şedinţa din 19 decembrie 2006, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Legea are ca obiect de reglementare majorarea de la 0,3% la 1% a timbrului Crucii Roşii, perceput de instituţiile de cultură, divertisment şi organizaţiile sportive pentru fiecare bilet vândut pentru evenimente culturale. Fondurile colectate sunt virate în contul Societăţii Naţionale de Cruce Roşie.

În cererea de reexaminare, se solicită ca fondurile necesare realizării atribuţiilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie să se asigure de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, şi nu prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice, care nu deţine atribuţii în domeniul de activitate al acestei societăţi.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 15 deputaţi. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, în forma adoptată de Senat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.

La pct. 12 avem, din nou, Reexaminarea Legii camerelor de comerţ şi industrie din România, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.545/5 iulie 2006.

Legea are caracter organic.

Reexaminată şi respinsă de Senat.

Raport suplimentar trei, din partea Comisiei juridice, la care rog Comisia juridică... Comisia juridică lipseşte..., să ne explice raportul, că nu am reuşit să-l înţeleg. Domnule deputat Maté? A, domnule vicepreşedinte Iordache, vă rog frumos să ne explicaţi totuşi raportul, că înţeleg că e o neînţelegere aici.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am fost sesizaţi cu acest raport în urma trecerii prin Senat, ca şi primă Cameră sesizată, datorită faptului că, în momentul în care am votat acest proiect de lege, l-am votat ca şi lege ordinară. Datorită faptului că prevederile care sunt în acest proiect de lege vizează atât Registrul Comerţului, cât şi camerele de comerţ, acest proiect de lege trebuie votat ca şi lege organică, nu lege ordinară.

De aceea, domnule preşedinte, eu v-aş propune să-l retrimiteţi la Comisia juridică, acest raport, pentru ca în comisie să se precizeze dacă votul care trebuie dat pe acest proiect de lege este un vot de lege organică sau lege ordinară. Pentru că acest proiect de lege a fost deja adoptat de Camera Deputaţilor, în schimb, nu s-a precizat sau votul care a fost dat la acel moment a fost dat pentru un proiect de lege ordinară.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Árpád Márton, domnul deputat Bivolaru.

Domnul Mártón Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În fond, o singură problemă a fost contestată şi acceptată de Curtea Constituţională ca neconstituţională, ultimul moment, deci, votul final pe care nu l-am dat într-un sistem de lege organică, restul, pe articole, ori că e organică, ori că nu e organică, tot aşa se votează.

Deci, dacă are ceva de modificat comisia, să modifice şi să vină cu ea, că e o comisie suverană, o retrimitem aşa cum e, vine cu modificările, dacă doreşte, şi trebuie să dăm un vot în sistem organic, şi nu o propunere de respingere, pentru simplul motiv că s-a dat într-un alt sistem.

Am fi putut să facem chiar altfel, să dăm numai la vot final, într-un sistem organic, votul pe această lege.

Dar pentru că este comisia suverană, eventual, poate să o modifice, ca să aibă şi mai mare susţinere din partea tuturor grupurilor parlamentare, hai să o retrimitem la comisie. Dar să nu ne vină şi a patra oară o propunere de respingere, că atunci, degeaba tot lucrăm la acest proiect de lege de care avem nevoie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, eu înţeleg, din ce spunea domnul vicepreşedinte, că nu este o propunere de respingere, este o neînţelegere.

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Solicitarea Comisiei juridice este corectă, trebuie să restituim acest raport la Comisia juridică, pentru că una din probleme se referă la solicitarea Curţii Constituţionale vizavi de vot. Sigur, comisia trebuie să se pronunţe, iar noi, Camera, nu ne putem pronunţa decât în prezenţa unui raport. Deci, avem nevoie de acest raport.

Dar, suplimentar faţă de acest lucru, de aceasta am ieşit acum, să spun următorul lucru: se pare că în decizia Curţii Constituţionale se fac referiri şi la anumite prevederi neconstituţionalitate din cadrul acestei legi şi, în consecinţă, rugăm Comisia juridică să se pronunţe în raportul respectiv şi în legătură cu faptul dacă Curtea Constituţională a făcut trimiteri speciale în sensul aceasta şi la anumite prevederi neconstituţionale din cadrul legii. Pentru că, în aceste condiţii, sigur că decizia Camerei trebuie să fie cu totul alta şi nu se poate limita numai la vot: vot pentru lege organică sau vot pentru lege ordinară, e mai complicat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Este chiar de mirare atitudinea reprezentanţilor Comisiei juridice. Până adineaori aveam impresia că s-a creat o opinie majoritară pe anumite subiecte foarte spinoase, care permite şi proceduri foarte rapide şi concluzii foarte rapide asupra unor chestiuni destul de delicate, acum, văd că în raportul respectiv se scrie: comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât că aşa este, cum a spus Curtea Constituţională, şi recomandă plenului să respingă odată, să semneze actul de deces al acestei legi, cu votul organic care se impune dat fiind că această lege este organică şi care, nefiind dat la data respectivă, a făcut ca onorata Curtea Constituţională să considere toată legea ca neconstituţională. Deci, eu văd aici, în raport, că este vorba de părerea unanimităţii membrilor comisiei.

Şi acum, vine domnul Iordache şi spune că trebuie totuşi ca această lege să fie trimisă..., această speţă, că nu mai e lege, e o fantomă, să fie trimisă înapoi la comisie. Dar pentru care fapte? Că înţeleg că aţi fost unanimi în a hotărî care este poziţia faţă de această fantomă de lege. Se justifică retrimiterea la comisie? Vă invalidaţi votul unanim dat ieri? Una la mână.

Doi la mână, dacă facem asta, este a treia sau a patra retrimitere, după care vine din nou această lege, acest "cadavru", cum îi spunea domnul Bolcaş, şi bine îi spunea, "cadavru legislativ", căruia tot îi facem perfuzii, vine din nou în plen. Păi, până când ne jucăm cu noi înşine şi cu deciziile Curţii Constituţionale?

Curtea a spus o dată, şi foarte bine justificat şi nici dumneavoastră nu contestaţi aceasta, că este lege neconstituţională şi la revedere, trebuie să moară, iar noi ne tot chinuim să o ţinem în viaţă şi o plimbăm pe aici, pe la tribună. Eu unul nu cred că se poate contrazice Comisia juridică aşa de tare încât, la câteva zile după ce a votat în unanimitate o chestiune care, de fapt, este constituţională, să ceară să-i revină legea la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă consult dacă sunteţi de acord să finalizăm această discuţie pe procedură şi, după aceea, să încheiem lucrările de astăzi sau doriţi să reluăm mâine?

Voci din sală:

Mâine!

Domnul Bogdan Olteanu:

Reluăm mâine, atunci, mai sunt deja patru intervenţii. O să rog să se înregistreze intervenţiile care mai sunt, şi mâine vom relua dezbaterile pe procedură, înainte de a merge mai departe.

Închid şedinţa în plen de astăzi, urmează sesiunea de întrebări şi interpelări.

Domnule vicepreşedinte Nicolicea, o să am rugămintea să aveţi amabilitatea să veniţi să-mi luaţi locul, după ce vă terminaţi treburile la comisie.

Rog secretariatul să-mi aducă lista.

Rog colegii, doamne şi domni deputaţi, să rămână în sală, cei care au de primit răspunsuri, pentru a începe direct.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Până la sosirea domnului secretar de stat Alexandru Mircea, o să o invit pe doamna secretar de stat Lucia Ana Varga, pentru a răspunde domnului deputat Andrian Mihei, din partea Grupului PNL.

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimate domnule deputat Andrian Mihei,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor în 9.10.2006, privind litoralul românesc, vă comunicăm următoarele.

Sistemul de monitorizare cu camere video a plajelor litorale a fost implementat de către Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral în sezonul estival 2006. Acesta reprezintă un sistem-pilot, având amplasate 4 camere, după cum urmează: una pe plaja Modern din municipiul Constanţa şi trei pe plajele din Staţiunea Mamaia.

Rolul acestui sistem este de a supraveghea în permanenţă starea plajelor de pe litoral şi de a verifica modul în care agenţii economici care au închiriat plajele îşi respectă obligaţiile contractuale privind curăţenia pe plajă.

Din informaţiile primite de la Inspectoratul de Poliţie Constanţa, totodată, în sezonul estival 2006, infracţionalitatea pe plajă a scăzut cu 50%.

Sistemul de monitorizare video a reprezentat o parte componentă a dispeceratului Litoral, care era, practic, centrul care coordonează şi verifica activitatea de pe plajă.

Camerele video au avut un rol în promovarea turismului de pe litoral. În toate marile staţiuni turistice din lume există camere web cu imagini în timp real, în care este promovată plaja. Este inutil să spunem că şi vecinii noştri bulgari îşi promovează litoralul, şi prin astfel de metode.

La a doua întrebare, referitoare la investiţiile care s-au realizat pe litoralul românesc, vă spunem că în anul 2006 au fost încheiate 23 de contracte, dintre care 4 sunt preluate din anii anteriori. Valoarea totală a investiţiilor realizate pe plajă depăşeşte 12 milioane de lei, cuprinzând dotări cu utilaje, dotări igienico-sanitare şi dotări de agrement. De asemenea, în anul 2006, au fost achiziţionate 16 utilaje specializate în ecologizarea plajelor.

Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral a efectuat controale pentru verificarea stării de curăţenie a plajelor, agrement nautic, activitate de salvamar. Au fost aplicate 10 sancţiuni contravenţionale, cu valoare totală de 112 mii lei şi au fost date 14 avertismente. Menţionăm că au fost transmise notificări pentru rezilierea unui contract de închiriere şi că este în curs de notificare rezilierea unui al doilea contract pentru agenţii economici care nu au respectat prevederile din contractele încheiate.

În speranţa că informaţiile furnizate v-au fost utile, vă asigurăm, domnule deputat, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie pentru informaţii suplimentare. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc doamnei secretar de stat pentru acest răspuns verbal, după trei luni de zile de la această interpelare.

Nu aş vrea să reiau ceea ce am spus şi data trecută, că totuşi societatea civilă, mediul de afaceri nu au participat aşa cum trebuie la luarea acestor decizii referitoare la situaţia costieră - şi, aici, la plaje. Iar aceste camere de luat vederi, aşa cum spunea şi doamna secretar de stat, sunt un proiect-pilot, nu ştiu dacă şi-a atins scopul şi nimeni nu a văzut până la urmă un raport exact, dacă acei bani s-au justificat a fi investiţi în aceste camere de luat vederi.

Şi cred că nu este cazul să mai specific că acele camere care sunt trecute în răspunsul ministerului, din alte ţări, şi dau exemplu Bulgaria, funcţionează şi acum şi, în timp real, dacă cineva vrea să acceseze, să vadă litoralul bulgăresc, chiar şi în perioada de iarnă, poate să fie vizionat. Dimpotrivă, în România, acele camere, aşa cum s-a spus, a fost un proiect-pilot şi cred că a rămas numai "pilot" şi nu se mai poate observa nimic cu acele camere.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Dacă doamna secretar de stat doreşte să mai...? Nu. E în regulă.

Domnul secretar de stat Alexandru Mircea îi răspunde doamnei deputat Ionica Constanţa Popescu, referitor la primarul şi consiliul local care funcţionează în afara Legii administraţiei publice locale. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi o serie de informaţii suplimentare în legătură cu situaţia existentă la nivelul administraţiei publice locale din comuna Turdaş, judeţul Hunedoara, unde, potrivit celor relatate ar fi trebuit să se constate încetarea de drept a mandatelor unor aleşi locali şi, respectiv, dizolvarea consiliului local, vă comunicăm următoarele.

Referitor la faptul că nu v-a fost prezentat la tribuna Camerei Deputaţilor răspunsul la întrebarea dumneavoastră anterioară, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să intervină la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale din comuna Turdaş, astfel încât să se constate, potrivit procedurilor legale, încetarea de drept a mandatelor unor aleşi locali şi, respectiv, dizolvarea consiliului local, precizăm că întocmirea programărilor privind susţinerea în plen a răspunsurilor la întrebări şi interpelări se realizează de către Secretariatul general al Camerei Deputaţilor. Întrucât interpelarea la care dumneavoastră faceţi referire nu a fost programată pentru prezentarea răspunsului în plenul Camerei, acest document v-a fost transmis, cu respectarea procedurii, în formă scrisă. Faptul că nu v-a fost prezentat în formă orală nu este imputabil ministerului.

Cu privire la criticile formulate de dumneavoastră cu privire la răspunsul respectiv, evidenţiem următoarele. Precizarea potrivit căreia: "După ce instanţa de judecată se va pronunţa cu privire la aspectele în discuţie, instituţia Prefectului Hunedoara va întreprinde demersurile legale ce se impun" se referea strict la aspectele privind dizolvarea de drept a Consiliului local al comunei Turdaş. Se impune a fi remarcat faptul că atribuţiile prefectului sunt stabilite fără echivoc în această materie, art. 58 din Legea nr. 215/2001 instituind regula potrivit căreia: "Competenţa de a se pronunţa cu privire la constatarea dizolvării de drept a consiliilor locale revine exclusiv instanţelor de judecată".

Referitor la aspectele privind constatarea încetării de drept a mandatelor unor consilieri locali, respectiv a mandatului viceprimarului comunei Turdaş, reiterăm faptul că în această materie competenţa revine exclusiv consiliului local al unităţi administrativ-teritoriale în discuţie.

Cu privire la încetarea mandatului primarului comunei Turdaş, menţionăm că prefectul judeţului Hunedoara ne-a comunicat că în cazul domnului Lup Aurel nu există temei legal pentru constatarea încetării de drept a mandatului de ales local, în acest sens pronunţându-se de altfel şi secretarul comunei Turdaş.

În context, evidenţiem că analizarea şi sancţionarea situaţiilor de natura celor supuse atenţiei de către dumneavoastră trebuie să se realizeze fără neglijarea faptului că, deşi este vorba de o sancţiune care produce efecte în temeiul legii, legiuitorul a înţeles să acorde prefectului şi secretarului unităţii administrativ-teritoriale prerogativa constatării pentru fiecare caz în parte a aplicabilităţii sistemului prevăzut de Legea nr. 249/2006.

De asemenea, menţionăm că, potrivit legii, pentru ipoteza existenţei unor nemulţumiri cu privire la modul în care acţionează în acest domeniu prefecţii sau secretarii unităţilor administrativ-teritoriale, clarificarea juridică a situaţiilor de fapt, stabilirea modului de aplicare a dispoziţiilor legale: acea referitoare la înfăptuirea justiţiei şi, respectiv, la soluţionarea fiecărei cauze concrete sunt atribuţii ce revin instanţei de judecată, nu ministrului administraţiei şi internelor.

Reiterăm, totodată, faptul că responsabilitatea pentru emiterea unui act sau pentru luarea unei decizii revine exclusiv autorităţii care a emis actul, persoanei care a luat decizia respectivă, raportat la aspectele la care faceţi dumneavoastră referire, impunându-se a fi precizat faptul că prefectului judeţului Hunedoara îi revine întreaga răspundere pentru îndeplinirea atribuţiilor legale ce sunt stabilite în sarcina sa. Pentru încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor de serviciu ce îi revin, acesta răspunde, după caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal.

Pentru circumstanţierea modului în care, cu privire la cazul în referinţă, ar putea fi angajată răspunderea prefectului sau a vreunui funcţionar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara, trebuie avute în vedere aspectele referitoare la eventualitatea realizării, în contextul pronunţării de către instanţă a unei soluţii definitive şi irevocabile, a condiţiilor legale privind încetarea de drept, înainte de termen, a mandatului în comuna Turdaş.

În context, evidenţiem că, pentru ipoteza în care se va constata existenţa unor date de natură să releve faptul că funcţionarii la care am făcut referire şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, Ministerul Administraţiei şi Internelor va dispune, potrivit competenţei, măsurile ce se impune.

Cu privire la hotărârile Consiliului local al comunei Turdaş, adoptate începând cu anul 2006, până la data rămânerii definitive şi irevocabile a unor eventuale soluţii pronunţate de instanţa de judecată, în sensul constatării încetării de drept a mandatelor unor consilieri, menţionăm că acestea sunt şi rămân valabile în măsura în care au fost adoptate cu respectarea procedurii legale.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ionica Constanţa Popescu:

Bună seara!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Nu vă imput nici măcar faptul că răspunsul de astăzi vine târziu, pentru că nu din cauza dumneavoastră vine târziu. Întrebarea pe care eu am scris-o şi am depus-o la Camera Deputaţilor în luna decembrie mi se pare că v-a fost adresată de abia în februarie, aşa încât nu vă imput acest lucru.

Se pare însă că, undeva, nu ne înţelegem. Eu nici din acest al doilea răspuns al dumneavoastră nu înţeleg mare lucru. Ce spun eu este că prefectul de la Hunedoara nu a dispus nici măcar o analiză a cazului de la Turdaş. Adică, dânsul nu ştie ce se întâmplă acolo. Şi atunci, ce putea să ne răspundă, ce putea să vă răspundă dumneavoastră, dacă nu ştie ce se întâmplă acolo?

Există un regulament de ordine şi funcţionare, pe care l-a semnat, funcţionare a Prefecturii Hunedoara. L-a semnat, nu l-a respectat! Dânsul trebuia să dispună o analiză a situaţiei de la Turdaş. Nu a făcut-o.

Acum, oricum, situaţia de faţă nu mai are nicio importanţă, pentru că, într-un fel sau altul, Curtea Constituţională a soluţionat problema, a dat liber la migraţii, suntem liniştiţi, domnul prefect poate să stea liniştit, toată lumea stă liniştită, PD-ul poate să facă racolări în continuare.

Vă mulţumesc, nu mai am întrebări pe tema aceasta.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnule secretar de stat, dacă doriţi?

Domnul Alexandru Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat, eu aş vrea să fac precizarea că, indiferent care este aprecierea dumneavoastră, că ştie sau nu ştie prefectul care este situaţia de la Turdaş, vreau să vă amintesc faptul că este, până la urmă, citat într-o instanţă de contencios administrativ, a depus motive de întâmpinare şi omul, cel puţin din acest motiv, are interesul să se pregătească.

Sigur, eu trec acum peste unele aspecte formale, nu am vrut să spun faptul că în interpelarea pe care mi-aţi transmis-o aţi citat acte normative care sunt abrogate prin altele. După cum ştiţi, de la 1 ianuarie, nu mai există secretarul general al prefecturii şi sunt multe instituţii care au fost modificate tocmai prin legile care au apărut ulterior. Deci, le invocaţi dumneavoastră, eu nu am vrut să fac trimitere la ele, pentru că nu am vrut să atac pe fond problema.

Sigur că acum, în finalul intervenţiei pe care aţi făcut-o, spuneţi că este foarte posibil ca secretarul consiliului local şi, respectiv, prefectul să fi acţionat corect, întrucât este posibil ca textul pe care ei l-au aplicat să fi fost declarat neconstituţional. Deci, sunt chestiuni care trebuie discutate pe fond.

Cert este următorul lucru: din moment ce o cauză este dedusă judecăţii, nu puteţi, n-aveţi dreptul, nici ministrul administraţiei şi internelor n-are dreptul să intervină în cauza respectivă. Aşteptăm instanţa de judecată să se pronunţe, suntem într-un stat de drept şi, la momentul respectiv, se vor lua măsurile legale. Asta v-am spus în interpelare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat.

Doamna Ionica Constanţa Popescu:

Vă mulţumesc.

Nu vreau să polemizăm. Noi doi nu avem niciun motiv să polemizăm. Însă, nu vă supăraţi, nu trebuia să ajungem la instanţa de judecată. Prefectul aplică legea în teritoriu. Prefectul nu aplică hotărâri ale instanţei de judecată. Trebuia să clarifice situaţia înainte de a se ajunge în instanţă. Eu asta spun. Eu nu am spus, în finalul intervenţiei mele precedente, că s-ar putea ca prefectul şi secretarul primăriei să fi acţionat legal. Dimpotrivă. Abia acum se pare că intervenţia lor a fost salutară.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul secretar de stat Töke István să răspundă domnului deputat Nicolae Popa, pe tema "Pagubele societăţilor agricole".

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Vin în faţa dumneavoastră cu o problemă extrem de gravă, care nu a fost rezolvat de foarte mult timp, de circa un an de zile, şi anume situaţia pagubelor provocate de gripa aviară de anul trecut, pagube care se cifrează la peste 100 miliarde lei, la nivelul fermelor avicole, pagube care nu au fost luate în discuţie, nu au fost tratate cu responsabilitate nici de Ministerul Agriculturii, nici de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi, ca urmare, sigur că lucrurile au rămas nerezolvate, împingând la disperare şi, bineînţeles, la faliment mai toate unităţile care au fost în situaţia aceasta, cu gripă aviară.

Deşi s-au făcut memorii la Preşedintele României, deşi s-au făcut memorii la Ministerul Agriculturii, la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară, la toţi factorii responsabili, nimeni nu a fost în stare să rezolve această problemă - şi aceasta din cauza birocraţiei, din cauza indolenţei care se manifestă şi acum la institutele pe care le-am menţionat până acum - şi le atrag atenţia la modul serios că au această datorie de a rezolva orice problemă care le este adusă la cunoştinţă. Oamenii aceştia care nu au primit banii până acum, să nu uităm că nu au putut să plătească dobânzile la creditele angajate, nu au putut să plătească dobânzile pentru fondurile europene care au fost angajate în vederea retehnologizării activităţii de producţie şi bineînţeles că nu le-a mai rămas acum decât să-şi tragă un glonţ în cap, pentru că nu mai au ce face.

Mai-marii noştri de la Ministerul Agriculturii şi de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară nu au fost în stare - nu vreau să-i acuz de incompetenţă, dar îi acuz de rea-credinţă, de rea-voinţă -, nu au fost în stare să modifice nişte acte normative în aşa fel încât să rezolve aceste probleme atât de delicate pentru producători, pentru cei care mai fac ceva în această ţară.

Aştept răspunsul şi, dacă mai este nevoie, revin la microfon.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Töke István. Vă rog.

Domnul Töke István (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Potrivit prevederilor art.2 din H.G. nr.1415/2004 privind acordarea despăgubirilor pentru animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, în cazul măsurilor ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, inclusiv pentru cazurile de suspiciune a bolii, care împiedică uciderea acestora, se acordă despăgubiri proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în afara celor cuvenite prin asigurări şi a sumelor recuperare prin valoarea produselor şi subproduselor de la animale tăiate, moarte sau ucise.

Valoarea de înlocuire a animalului se stabileşte în funcţie de valoarea genetică, zootehnică, sex, vârstă greutate, starea fiziologică, categorie, la preţul pieţei la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală.

Plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale se face din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, în baza centralizatorului deconturilor pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale, transmis la minister.

Pentru a sprijini crescătorii de animale în situaţia apariţiei unor boli cu transmitere la om, prin acoperirea pierderilor înregistrate şi pentru a clarifica interpretarea corectă a legislaţiei privind despăgubirile, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a iniţiat un proiect de act normativ pentru modificarea şi completarea H.G. nr.1415/2004 care, în prezent, se află în circuitul de avizare la ministerele interesate în aplicarea acesteia, cu detalierea pe larg şi fără nici o interpretare a sintagmelor "pierderi colaterale" şi "animale altfel afectate".

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Salutară preocuparea Ministerului Agriculturii - observ lucrul acesta - de a modifica Hotărârea Guvernului nr.1415/2004, dar eu cred că este prea târziu. Şi, dacă tot mai au discuţii ei, între instituţiile respective, chiar şi Ministerul Agriculturii, şi nu vor lua măsuri urgente pentru rezolvarea acestei situaţii, sigur că vom ajunge chiar în acea situaţie disperată de care spuneam, că oamenilor nu le mai rămâne altceva decât să treacă la nişte gesturi disperate.

Ceea ce am remarcat eu, sunt unii funcţionari acolo, în Ministerul Agriculturii, care nu fac altceva decât să încurce lucrurile. Consideră producătorii agricoli - repet, cei care mai muncesc în această ţară - un fel de paria. Vreau să amintesc aici Ministerului Agriculturii - şi este şi domnul secretar de stat aici - că Ministerul Agriculturii este la dispoziţia producătorilor agricoli, şi nu invers. Aşa cum se întâmplă acum, trebuie schimbată mentalitatea. Trebuie luat la întrebări şi domnul Chelmu şi domnul Avram, de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară, să vedem ce se întâmplă de nu se pun de acord pentru rezolvarea urgentă a acestor chestiuni.

Şi fac precizarea aici că dacă într-o lună de zile nu se rezolvă chestiunea aceasta cu privire la rezolvarea despăgubirilor la gripa aviară, la unităţile de pe Platforma de la Codlea, Verba Trans şi aşa mai departe, de la Braşov, eu voi cere demisia întregii conduceri a Ministerului Agriculturii.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, doriţi să interveniţi din nou? Nu mai este necesar.

Vă mulţumesc.

Vă rog, atunci, să răspundeţi şi doamnei deputat Mirela Adomnicăi, pe tema "Licitaţiile pentru identificarea parcelelor agricole".

Domnul Töke István:

Domnule preşedinte,

Doamnă deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.2035.B/2006 referitoare la modalitatea şi condiţiile impuse firmelor participante la licitaţiile pentru identificarea parcelelor agricole, vă comunicăm următoarele:

Firmele declarate câştigătoare execută serviciile de digitizare atribuite cu personal propriu sau cu personalul asociaţilor şi/sau subcontractanţilor declaraţi în ofertele adjudecate. Este adevărat că printre subcontractanţi se află şi firme autohtone, acestea au participat la procedură, fiind declarate în ofertele adjudecate. Subliniem că adjudecarea Lotului 3 s-a făcut în favoarea Firmei Ganss S.R.L. din România.

Cerinţele minime de calificare au fost stabilite prin documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei DEPO, în concordanţă cu legislaţia aplicabilă la momentul organizării procedurii.

În conformitate cu prevederile Ordinului comun nr.1013/873/2001 al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, pag.20 din Monitorul Oficial nr.340/2001, autoritatea contractantă are dreptul de a stabili, ca cerinţă minimă, îndeplinirea şi finalizarea în ultimii 3 ani a cel puţin unui contract care a avut ca obiect prestarea unor servicii similare şi care a avut valoare egală sau mai mare decât o valoare minimă impusă.

Valoarea minimă impusă se precizează clar şi nu poate depăşi valoarea estimată a contractului de servicii care urmează a fi atribuit.

Valoarea estimată a contractului a fost de 675.000 euro pentru fiecare lot din cele patru, iar cerinţa minimă pentru experienţă similară stabilită prin DEPO a fost de 250.000 euro, respectiv 37% din valoarea estimată, cu mult sub această valoare.

De asemenea, referitor la cifra de afaceri, acelaşi act normativ dispune că (cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani), autoritatea contractantă are dreptul de a stabili ca cerinţă minimă realizarea unei cifre medii anuale de afaceri egală sau mai mare decât valoarea minimă impusă.

Valoarea minimă impusă se precizează clar şi nu poate depăşi valoarea medie anuală estimată, cu contractul de servicii care urmează a fi atribuit, multiplicată cu 3.

Cerinţa minimă stabilită prin DEPO pentru cifra medie anuală de afaceri în ultimii 3 ani a fost de 1 milion de euro, respectiv 41% din pragul maxim prevăzut de legislaţie.

În legătură cu experienţa în proiectele similare, dorim să precizăm că s-a solicitat îndeplinirea unui contract din următoarele categorii: 7420 - servicii proiectare, 7420.73 - servicii de prospectare a suprafeţelor terestre, 7230 - servicii de prelucrare informatică a datelor.

Se poate constata că experienţa similară nu a fost solicitată din domeniul digitizării, tocmai pentru a permite accesul la procedura de licitaţie a cât mai multor operatori economici, inclusiv dintre cei autohtoni.

De asemenea, pragurile impuse pentru experienţa similară şi cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani au fost stabilite cu mult sub prevederile maximale legale, din considerente de accesibilitate la procedură pentru firmele autohtone.

De altfel, cine-şi poate imagina că o licitaţie pentru atribuirea unui contract a cărui valoare totală a fost estimată la 2.700.000 euro, putea fi atribuit fără ca autoritatea contractantă să solicite garanţii din partea ofertanţilor, legate de îndeplinirea acestuia, exprimate sub formă de experienţă similară şi cifra de afaceri.

Referitor la sugestia de modificare a legislaţiei în materie, pentru a permite participarea cu şanse egale a firmelor autohtone, vă informăm că între atribuţiile de reglementare a M.A.P.D.R. nu se regăseşte cea referitoare la modificarea legislaţiei de achiziţii publice.

Dorim să precizăm că legislaţia în materie a achiziţiilor publice a fost modificată recent prin O.U.G.nr.34/2006, act normativ iniţiat de către Ministerul Finanţelor Publice şi a fost adoptată de Parlament, prin Legea nr.337/2006.

Această reglementare a pornit de la necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru elaborarea şi promovarea unei noi legislaţii în domeniul achiziţiilor publice, în contextul angajamentelor asumate de România în cadrul Cap. I "Libera circulaţie a mărfurilor" şi al Recomandărilor Comisiei Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspuns.

Vreau să fac o precizare. Mie, prin acest răspuns la interpelare, practic, mi se indică temeiurile legale care au stat la baza organizării licitaţiilor pentru identificarea parcelelor agricole, dar eu nu am contestat legalitatea acestor licitaţii, ci, dimpotrivă. Normal că a existat legislaţie, dar tocmai în cadrul acestei legislaţii s-a creat această problemă, în sensul că s-au impus o serie de condiţii prohibitive de selecţie pentru firmele autohtone, astfel încât este limitat accesul acestora la licitaţie.

Ceea ce am subliniat este că, într-adevăr, înţelegem necesitatea stabilirii unor garanţii, dar consecinţa este că, în final, tot firmele româneşti sunt cele care execută lucrările, iar cele străine sunt cele care doar manageriază financiar.

În aceste condiţii, cel care pierde este în primul rând statul român care, la capitolul taxe şi impozite pe profit, înregistrează deja un minus.

Iar sugestia referitor la modificarea legislaţiei, într-adevăr, - răspunsul este puţin ironic în acest sens -, într-adevăr, Ministerul Finanţelor are competenţa de iniţiativă legislativă în acest domeniu, dar eu sunt convinsă că există comunicare în cadrul Guvernului şi, atunci, sugestiile vizavi de consecinţele aplicării unui act normativ într-un domeniu sunt acceptate de ministrul care are competenţa de iniţiere legislativă.

Vă mulţumesc, oricum.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, doriţi să mai interveniţi? Nu.

Vă mulţumesc.

Îl invit, atunci, pe domnul secretar de stat Mihai Gheorghiu să prezinte răspuns la interpelarea domnului deputat Mircea Costache referitor la cărţile şi publicaţiile de limbă română în zonele locuite în majoritate de vorbitori de limbă română.

Domnul Mihai Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

Răspunsul scris al Ministerului Afacerilor Externe a fost remis. Nu voi face acum decât să adaug câteva date şi să pun câteva accente şi voi începe cu Republica Moldova.

În anul 2006, Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni a alocat fonduri în valoare de 5.628.258 RON pentru proiecte destinate sprijinirii activităţilor de promovare a limbii române în Republica Moldova.

În acest sens, voi menţiona schematic, pe domenii, programele şi proiectele derulate cu finanţare D.R.R.P., care vizează susţinerea şi afirmarea limbii române, inclusiv sumele aferente.

În primul rând, 12 publicaţii de limbă română din Republica Moldova au primit, în anul 2006, sprijin financiar în valoare de 1.351.147 RON repartizat astfel: "Limba română" - 100.942 RON; "Literatura şi arta" - 89.679 RON; "Noi" - 50.000 RON; "Timpul de dimineaţă" - 281.368 RON; "Jurnal de Chişinău" - 198.933 RON; "Flux continuu" - 168.991 RON; "Cuvântul" - 30.944 RON; "Glasul naţiunii" - 100.000 RON; "Natura" - 51.000 RON; "Democraţia" - 141.840 RON; "Ziarul de gardă" - 87.450 RON; "Florile dalbe" - 50.000 RON.

În colaborare cu Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova, Departamentul pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni a asigurat editarea de manuale de istorie a românilor şi istorie universală clasele IX-XII, într-un tiraj total de 30.000 volume, 5.000 de exemplare/volum, valoarea sprijinului financiar fiind de 240.310 RON.

În continuarea programului de dotare cu material didactic a şcolilor din Republica Moldova, iniţiat în 2005 şi a cărui primă etapă a permis realizarea de planşe şi hărţi necesare studiului istoriei românilor, D.R.R.P. a alocat suma de 400.000 RON pentru editarea de planşe şi alte materiale didactice, pentru a înlesni studiul limbii române, care urmează a fi distribuite în toate şcolile din Republica Moldova.

Urmare a colaborării cu Editura "Litera Internaţional" din Chişinău, departamentul a finanţat cu 400.000 RON editarea a două lucrări valoroase, bine realizate, care vor fi trimise în bibliotecile tuturor şcolilor din Republica Moldova: Dicţionarul general al limbii române şi Albumul mileniului românesc, o prezentare în imagini, însoţite de texte ale istoriei românilor, care constituie un instrument de lucru util şi atractiv pentru cei interesaţi.

Cu prilejul Zilei limbii române, Departamentul pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, cu Centrul de Cultură şi Carte Românească din Chişinău şi cu Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova, au organizat, sub genericul "Limba, literatura şi istoria românilor, identitate şi diversitate în context european", o serie de manifestări menite să ofere vizibilitate prezenţei româneşti în spaţiul public din Republica Moldova, două simpozioane cu tema "Probleme actuale ale istoriei românilor", respectiv "Limba şi literatura română în spaţiul basarabean", un concert extraordinar al artistului Grigore Leşe, precum şi inaugurarea unei expoziţii de fotografie a unor artişti din Republica Moldova.

Departamentul a invitat personalităţi de marcă din România care activează în domeniul cercetării istorice şi al literelor.

Menţionez că proiectele şi programele destinate sprijinirii activităţii de promovare a limbii române în Republica Moldova reprezintă aproximativ 80% din bugetul alocat acţiunilor pe care departamentul le derulează în acest spaţiu.

În Ucraina, în 2006, au fost finanţate 11 proiecte în beneficiul comunităţii româneşti din Ucraina, respectiv editarea de reviste, lucrări şi colecţii folclorice, "Septentrion literar" - 18.000 RON, "Făgurel" - 10.800 RON, pentru copii, "Caiete literare", precum şi dotarea cu echipamentul tehnic necesar a publicaţiei "Arcaşul" - 8.022 RON şi a Editurii Alexandru cel Bun din Cernăuţi - 5.239 RON.

Cu sprijinul departamentului, la Cernăuţi s-au desfăşurat două manifestări de tradiţie ale comunităţii româneşti: Tabăra de cultură şi civilizaţie românească şi Salonul internaţional de carte românească - 27.078 RON.

Doresc să menţionez că în data de 8 noiembrie 2006, am oferit la Cernăuţi, într-un cadru oficial, o donaţie de carte din partea Ministerului Afacerilor Externe - prima donaţie de carte de asemenea amplitudine, în Ucraina -, constând în 19.000 de volume din opere ale clasicilor literaturii române: Mihai Eminescu, Ion Creangă şi Ion Luca Caragiale.

Cărţile au fost donate şcolilor cu predare în limba română, cabinetelor metodice din raioanele Hiliboca, Herţa, Storojineţ şi Noua Suliţă, Institutului Regional de Cercetări Postuniversitare din Cernăuţi, Bibliotecii Universităţii Naţionale "Iuri Fetcovici" din Cernăuţi şi Catedrei de filologie-română şi clasică a Universităţii din Cernăuţi, precum şi direcţiilor raionale şi regionale de învăţământ şi ştiinţă.

Stimate domnule preşedinte, domnule deputat, vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

M-a preocupat problema şi în anii trecuţi şi constat cu satisfacţie că există o creştere a lucrărilor pentru sprijinirea culturii în provinciile româneşti şi, aşa cum arăta domnul secretar de stat, nevoile sunt mari, eforturile noastre sunt, zic eu, considerabile, dar, aşa cum se întâmplă adesea, nu poţi mulţumi pe toată lumea.

Dacă Ion Anton, redactorul-şef al revistei "Florile dalbe", să spunem, se mulţumeşte şi cu cei 50.000 RON - o sumă destul de mică -, sunt edituri care ne-au semnalat nemulţumirea lor pentru faptul că nu au găsit la timp pe site-ul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni detaliile necesare pentru întocmirea de documentaţii şi, în cele din urmă, ei n-au fost cuprinşi. Poate ne mai gândim şi la asemenea situaţii. Un domn Grigorescu, directorul Editurii "Linade", de exemplu, foarte adesea, ne-a solicitat, cu rugăminţi, pentru a fi şi ei sprijiniţi să-şi îmbunătăţească producţia de carte în limba română. Şi există multe alte situaţii.

Deocamdată, trebuie să recunosc, aşa cum am mai spus, că, faţă de anii trecuţi, există un aport mai însemnat şi poate ne preocupăm să şi ajungă unde trebuie, că au mai fost semnalate în anii trecuţi unele deficienţe din acest punct de vedere.

Dacă departamentul ar acorda un pic mai multă atenţie şi altor aspecte ale vieţii vorbitorilor de limba română şi din spaţiul fostei Iugoslavii, de exemplu, am fi şi mai mulţumiţi. Acolo am aflat că românii îşi trimit copiii la şcoală cu autobuzul croaţilor. Adică, până la urmă, Croaţia s-a învrednicit pentru unele localităţi să pună la dispoziţie un mijloc de transport. România nu a reuşit acest lucru, deşi vorbitorii de limba română sunt cu mult mai mulţi în acea zonă.

Nu putem aborda fenomenul în integralitatea lui, exhaustiv, dar, făcând paşii care s-au făcut şi pentru care mulţumesc departamentului din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, poate reuşim, cu toţii, ceva mai mult, dincolo de vorbe şi de exhibiţionisme, să încurajăm şi să sprijinim cultura naţională, oriunde se produce ea.

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, doriţi să interveniţi? Nu.

Vă mulţumesc.

Rog, atunci, pe domnul secretar general Dorel Căminescu să răspundă domnului deputat Mircea Costache, pe tema "Situaţia participanţilor la evenimentele din decembrie '89".

Doamna deputat Mitrea lipseşte.

Domnul Dorel Căminescu (secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Interpelarea se referă la faptul că "există cetăţeni care au participat la revoluţie, făcând dovada cu martori, fotografii şi alte mărturii indubitabile, şi care nu se bucură de prevederile legii, nerecunoscându-li-se calitatea de revoluţionar".

În speţă, domnul deputat ne semnalează un caz - acela al cetăţeanului Goia Ioan, din Buzău, care este recunoscut de cei care s-au aflat la revoluţie, în sediul judeţean al partidului comunist în ziua de 22 decembrie '89 şi care, deşi a depus documentaţie - cum afirmă domnia sa -, nu a primit certificatul de revoluţionar.

Faţă de această situaţie, facem următoarele precizări: Legea nr.341/2004, legea recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria revoluţiei române din decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede posibilitatea acordării de noi certificate, ci, în conformitate cu reglementările acesteia, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor efectuează numai preschimbarea certificatelor doveditoare ce au fost eliberate în perioada '90-'97.

Mai mult decât atât, Legea nr.341 stabileşte criterii mai clare în ceea ce priveşte acordarea titlului de luptător pentru victoria revoluţiei din decembrie '89, remarcat prin fapte deosebite, titlu pe care-l solicită şi domnul Goia, şi anume - art.3 din lege: "titlul de luptător pentru victoria revoluţiei din decembrie 1989, luptător remarcat prin fapte deosebite, se atribuie celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului în localităţile unde au luptat pentru victoria revoluţiei române, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie '89".

În spiritul celor enunţate la art.3 din lege, normele de aplicare a legii aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.1412/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precizează: "titlul de luptător pentru victoria revoluţiei din decembrie '89, luptător remarcat prin fapte deosebite, a fost instituit şi se atribuie în scopul de a face diferenţa, pe de o parte, între categoria persoanelor care s-au desprins din rândul participanţilor şi au avut un rol deosebit prin contribuţia decisivă la victoria revoluţiei şi, pe de altă parte, marea masă a persoanelor care au participat la revoluţia din decembrie '89, fără a avea o contribuţie individuală decisivă la victoria revoluţiei".

De asemenea, menţionăm că legea prevede chiar posibilitatea ca anumitor persoane, cărora le-au fost eliberate certificate în baza vechii legi - Legea nr.42/1990 -, acestea să nu mai fie preschimbate dacă nu întrunesc condiţiile prevăzute de Hotărârea de Guvern nr.566/1996, urmând a li se acorda titlul onorific de participant, deşi persoanele în cauză au participat efectiv la revoluţie.

Întrucât reglementările Hotărârii de Guvern nr.566 amintite mai sus au stat la baza eliberării certificatelor de către Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor revoluţiei din decembrie '89, nu excludem posibilitatea ca domnului Goia Ion să nu i se fi acordat certificatul pentru neîndeplinirea criteriilor prevăzute de actele normative în vigoare la acea vreme.

Întrucât cazul prezentat de către domnul deputat Mircea Costache nu este singular, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor are în vedere ca, la finalizarea activităţii de preschimbare a certificatelor de revoluţionar, conform Legii nr.341, să propună un act normativ prin care să se soluţioneze, în condiţiile legii, şi unele situaţii de acest gen, pentru a veni în sprijinul celor care, cu adevărat, şi-au adus contribuţia la victoria revoluţiei române din decembrie 1989.

Facem, însă, precizarea că aceste probleme, aceste aspecte pot fi rezolvate numai în condiţiile în care Parlamentul României va adopta un act normativ cu putere de lege care să prevadă posibilitatea acordării de noi titluri de luptător pentru victoria revoluţiei şi pentru persoanele care nu au dobândit aceste titluri în temeiul Legii nr.42, aşa cum este şi cazul semnalat de domnul deputat Mircea Costache.

Stimate domnule deputat,

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, vă asigură de permanenta deschidere pentru soluţionarea tuturor aspectelor legate de revoluţionari sau în legătură cu revoluţia din decembrie 1989, care vă sunt semnalate dumneavoastră în teritoriu sau în cadrul comisiilor şi este în măsură să vă prezinte, ori de câte ori va fi necesar, rapoarte sau propuneri cu privire la solicitările dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar general.

Domnule deputat, doriţi să interveniţi? Vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu, în mare, cunoşteam răspunsul, dar trebuie să fim cu toţii de acord că s-au strecurat, printre cei care beneficiază de prevederile legii, şi unii oameni care nu au avut nimic în comun cu evenimentele din decembrie 1989. Şi, atunci, nemulţumirea celor care s-au aflat în primele rânduri şi care, în anumite conjuncturi, nu au beneficiat de prevederile legii, este legitimă.

Cazul semnalat de mine a fost selectat din mult mai multe solicitări ale unor cetăţeni, dar acesta se întâmplă să fie imortalizat de un grup de fotografi amatori sub comanda mea, sub conducerea mea. Şi, pentru că am fost martor la evenimente, ştiu că acest Goia Ion se afla în balconul sediului judeţean al PCR Buzău, în faţa a zeci de mii de participanţi din piaţă.

A fost primul care a aruncat, de la balcon, panouri cu portretele liderilor comunişti, cărţi. El şi-a asumat riscuri. A fost printre primii observaţi de toţi cetăţenii prezenţi în acel balcon.

Pozele făcute de membrii fotocineclubului Orizont al Casei de cultură a sindicatelor din Buzău, pe care o conduceam, stau mărturie. Au fost făcute expoziţii şi în străinătate cu acele poze în care acest Ion Goia este nelipsit.

Nu se poate spune că nu şi-a asumat riscuri; nu se poate spune că nu s-a expus; nu se poate spune că n-a fost în primele rânduri: că mai departe decât balconul judeţenei de partid şi decât ce s-a întâmplat acolo nu putea fi. Alţii au fost pe la periferia oraşului, sau cine ştie pe unde şi, în condiţii mai mult sau mai puţin tenebroase, au ajuns să fie recunoscuţi de prieteni şi incluşi în rândul revoluţionarilor.

Ion Goia a fost unul autentic.

De ce a ajuns el să se facă notă separată? A observat că unii încercau să se avantajeze, creându-şi asociaţii de revoluţionari. Când a văzut disiparea, fărâmiţarea în Asociaţia "Metrou", Club 22, Unord, Blocul nu ştiu care, ştiind că revoluţia a fost una singură şi văzând că există o tendinţă de creare de avantaje, de căpătuială, fiecare încerca să-şi găsească cât mai mulţi membri în asociaţie, nu s-a recunoscut în niciuna din asociaţiile de la nivelul judeţului, a făcut notă separată şi atunci niciuna dintre asociaţii nu l-a sprijinit pentru depunerea dosarului.

Şi-a depus singur dosarul la Preşedinţia României, a primit o hârtie pe care a expus-o şi în dosarul pe care-l puteţi vedea; el are un dosar în care există o adresă de la Preşedinţia României că a depus dosarul complet şi i se spune: "Dosarul dumneavoastră a fost înaintat comisiei de profil a Parlamentului spre cele legale."

Cei care s-au simţit jigniţi, ca preşedinţi de asociaţii, când i-au văzut dosarul, este posibil să i-l fi sustras sau să se fi întâmplat ceva, dar hârtia stă mărturie că l-a depus la Preşedinţia României. Pozele făcute, nu de mine personal, ci de grupul de cineaşti amatori şi de fotografi amatori cu care am vrut să rămână imortalizate pentru istorie ce se întâmpla în acele zile, l-a reţinut pe peliculă ca un revoluţionar autentic. Un muncitor textilist care a simţit nevoia să fie acolo, fără să dea explicaţii de ce şi cum, dar care nu s-a înregimentat în fărâmiţarea în asociaţiile făcute după. Face, totuşi, dovada şi cu documente clare de la Preşedinţia României că şi-a depus dosarul în termenul legal, face dovada şi cu pozele făcute de mine şi de grupul respectiv, face dovada şi cu toţi cei care-l recunosc ca revoluţionar autentic şi nu beneficiază de niciun drept. A ajuns în postura ca eu sau alţii să-l ajutăm să-şi procure medicamente, şi să ducă o viaţă de mizerie, când nu era cazul, pentru că, totuşi, naţiunea face un efort considerabil ca pentru aceşti oameni să existe nişte măsuri reparatorii pe care noi le cunoaştem.

Deci eu nu am venit cu un caz oarecare, ci cu unul care face dovada şi pentru care eu însumi sunt mărturie vie că s-a aflat acolo, în acele zile, în primele rânduri.

De aceea, faptul că a fost atât de mult obstrucţionat, driblat, plimbat, am ajuns eu să-l potolesc, că vroia să se arunce de undeva de pe sus, de aici, în semn de protest, că nu este ascultat şi nu este audiat de nimeni, să mai intrăm în vizorul lumii civilizate şi cu gesturi extreme, care nu ne fac cinste nici nouă, nici dumneavoastră şi niciunuia din această ţară.

Goia Ion este un om onest, este un om cinstit. A rămas un om cinstit care, întâmplător, a fost sabotat chiar de către capii organizaţiilor de revoluţionari - de unii dintre ei.

Eu nădăjduiesc că, fie venind dumneavoastră cu un proiect de act normativ pe care să-l supunem dezbaterii Parlamentului, fie printr-o altă măsură, oameni din această categorie care merită pe deplin recunoaşterea noastră şi să se bucure de prevederile legilor în vigoare şi de efortul bugetar pe care-l face statul român, să fie şi el inclus, nemaipunând la socoteală faptul că se poate dovedi oricând că s-au strecurat foarte mulţi fără niciun fel de merit în categoria revoluţionari.

Deci dacă suntem de acord cu aceste lucruri, domnule secretar general, vreau ca acest moment să nu rămână singular, şi de mâine să uit şi eu şi să uitaţi şi dumneavoastră că există şi aşa ceva, şi astfel de situaţii care aşteaptă reglementări, aşteaptă reparaţii, de la dumneavoastră - cu iniţiativă legislativă, de la noi - cu o dreaptă judecată în acest Parlament.

Mulţumesc, domnule preşedinte, mulţumesc, domnule secretar general.

Şi rog încă o dată să nu-i uităm pe cei care chiar merită să nu fie uitaţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,55.