Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,12.

Lucrările au fost conduse de domnul Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Munteanu şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Îi invit pe domnii secretari să-şi ocupe locurile.

Rog liderii grupurilor parlamentare să asigure prezenţa grupurilor parlamentare în sala de şedinţe, pentru a putea declara deschise dezbaterile. Le acord un sfert de oră, până la ora 16,30.

Vă mulţumesc.

- pauză -

(Lucrările au fost reluate la ora 16,30.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Declar deschisă şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor de astăzi, luni, 26 februarie, 2007.

Vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 236; sunt absenţi 94, din care 36 participă la acţiuni parlamentare.

În conformitate cu prevederile art.94 din regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 26, şi marţi, 27 februarie 2007; programul de lucru pentru perioada 26 februarie - 3 martie 2007; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; lista rapoartelor depuse în perioada 19 - 26 februarie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial, Partea I.

Procedură? Vă rog, domnule deputat, dacă este o problemă personală sau de procedură.

Domnul Mircea Duşa:

La ordinea de zi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog!

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

V-aş ruga ca pct.5 de la ordinea de zi să-l reprogramaţi pentru mâine, pentru că n-am reuşit să depunem raportul comisiei. Până mâine vom depune raportul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aşa a hotărât şi Comitetul liderilor: pct.5 se va dezbate mâine, cu raportul comisiei. S-a stabilit chiar şi ora. Domnii secretari îmi confirmă: ora 10,00.

Vă anunţ că vom proceda la vot electronic astăzi, aşa că vă rog să vă pregătiţi cartelele.

La pct.2 al ordinii de zi: Modificarea componenţei nominale a Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a Camerei Deputaţilor.

Domnul deputat Ioan Ghişe, cu acordul Grupului parlamentar al P.N.L., din care face parte, solicită să se ia act că renunţă la calitatea de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, menţionând că rămâne în continuare membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei permanente comune de afaceri europene.

Dacă există dezbateri cu privire la această renunţare?

Vă rog, domnule deputat. Aveţi o procedură cu privire la acest punct? Vă rog!

Domnul Viorel Oancea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Este foarte bine dacă domnul Ghişe trece de la IT la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi la altă comisie, pentru că ştiu că dânsul de mult a vrut să plece de la această comisie.

Dar, aş vrea să vă amintesc că, conform art.40 alin.(4), un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă.

Vreau să vă spun că 15 deputaţi au fost daţi afară acum mai mult de trei săptămâni din comisii şi acum nu pot să-şi desfăşoare activitatea de deputaţi în comisii, pentru că nu sunt nominalizaţi, iar Biroul permanent întârzie ca să facă această punere în fapt a cererilor noastre. Pentru că noi am introdus nişte cereri în ".., şi le-am înaintat Biroului permanent, iar de trei săptămâni, intrăm în a patra săptămână, noi, aceşti 15 parlamentari, nu ne putem desfăşura activitatea de parlamentari, ca să luăm şi noi poziţie în comisiile în care am dori să activăm.

Aş dori să se ţină cont de acest lucru şi să se remedieze.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă informez şi pe dumneavoastră, domnule deputat, informez şi plenul Camerei Deputaţilor că problema componenţei tuturor comisiilor a fost luată în discuţie astăzi de către Biroul permanent, rezolvarea definitivă a situaţiei urmând să se facă în următoarea şedinţă de Birou permanent, comunicându-se hotărârea.

Deocamdată, este vorba numai de cererea domnului deputat Ioan Ghişe.

V-aş ruga să votaţi.

Cine este pentru?

Prezenţă, vot.

Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi.

Cu majoritatea celor prezenţi, cererea domnului deputat a fost aprobată.

Punctul următor al ordinii de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ.

Din partea iniţiatorului, domnule senator Iorgovan, vă rog să poftiţi.

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule preşedinte,

Onorată Cameră a Deputaţilor,

Este o mare cinste pentru mine, în numele colegilor senatori şi deputaţi care am semnat această iniţiativă legislativă, să vă reţin atenţia asupra motivelor care au determinat necesitatea unei asemenea iniţiative legislative.

Suntem la trei ani de la adoptarea în Parlament, respectiv în 2004, a Legii nr.554/2004, legea în vigoare a Contenciosului administrativ, numai că această lege 554, la răbojul ei, este o lege care a fost proiectată, trebuie să spun, oarecum în medii academice pur teoretice şi s-a dorit a fi o lege revoluţionară şi ea s-a îndepărtat în ceea ce priveşte tehnica de redactare de stilul clasic al Codului civil şi Codului de procedură civilă care vine de la Cuza Vodă.

De aici, o serie întreagă de nedumeriri în practică. este un aspect. Unii termeni, se pare nu au fost suficienţi de bine gândiţi, prin raportare la exigenţele procesului de contencios adminsitrativ, şi practica a ridicat nişte semne de întrebare. Apoi, unele texte au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională.

Şi, nu în ultimul rând, poate că în primul rând, trebuie să spun că este un lucru care face cinste stafului tehnic al Senatului. Dar, de la bun început, legea a fost publicată cu necorelări ale textelor. În loc să se facă trimitere la art.24, de pildă, la art.1 alin.(6) - cum era corect - s-a făcut trimitere la alin.(8), de unde s-a creat din start un blocaj în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea legii.

Şi pentru a se elimina aceste aspecte, repet, în special pentru a se pune legea în consonanţă cu deciziile Curţii Constituţionale, s-a iniţiat această acţiune, acest proiect de lege. Vă rog, respectuos, să aveţi în vedere faptul că în actualul proiect, în actuala iniţiativă legislativă sunt încorporate sugestiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - a fost o şedinţă a plenului judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţilor de Apel, a Tribunalului Bucureşti, a doctrinei, sunt două monografii, cel puţin, consacrate comentării Legii Contenciosului Administrativ, unde s-au făcut asemenea sugestii.

Îmi place să cred că noua formulă a Legii contenciosului administrativ este de data aceasta în măsură să împlinească toate exigenţele, şi teoretice, şi perspectiva europeană a României, şi spiritul tradiţional al procesului civil, care este - în sensul larg al termenului - şi procesul de contencios administrativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, raportul, vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi confirmă obiectul modificărilor şi, practic, întreg conţinutul expozeului făcut de iniţiator.

Iar pentru că s-a făcut şi o trimitere la istorie, speram să completăm, îndrăznim să completăm părerile domnului profesor senator Antonie Iorgovan, cu satisfacţia Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, şi cred că nu mă va contrazice iniţiatorul, de a fi avut posibilitatea să lucreze stăruitor şi cu folos şi să colaboreze îndeaproape cu iniţiatorul în faza de trecere prin Camera Deputaţilor.

Aşadar, cred că este drept să adăugăm meritelor deja enunţate, contribuţia deputaţilor din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, stăruitor şi a stafului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, încorporate în aceste complexe modificări.

Altminteri, suntem primă Cameră sesizată.

Am avut un aviz negativ al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, dar cred că tocmai prin lucrul stăruitor în comisie am depăşit şi reţinerile acesteia.

Am dispus de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul a fost discutat în mai multe şedinţe, fiind finalizat în şedinţa din 14 februarie 2007, cu participarea, cum spuneam, a iniţiatorului.

Cvorumul a fost legal: au participat 16 deputaţi din 24 de membri. Cu unanimitate de voturi, comisia a hotărât să propună plenului adoptarea propunerii.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale, reprezentanţi ai grupurilor parlamentare "..?

Vă rog, domnule deputat Buda.

Apoi domnul deputat Călian.

Vă rog să enunţaţi şi grupul parlamentar din care faceţi parte.

Domnul Daniel Buda:

Deputat Daniel Buda, Grupul parlamentar al P.D.

Partidul Democrat va vota acest proiect de lege, nu pentru că sunt eu unul dintre cei au iniţiat această modificare legislativă, ci pentru că acest proiect de lege corespunde unor exigenţe maximale în ceea ce priveşte Legea administraţiei publice locale, având în vedere faptul că respectăm deciziile Curţii Constituţionale şi, de asemenea, se aduc o serie de clarificări absolut necesare legii, clarificări care au fost sugestionate, să zic aşa, de către cei care lucrează cu acest proiect de lege, practic de către practicieni.

Pentru aceste motive, Partidul Democrat va vota prezentul proiect de lege.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este bine, atunci când ne apropiem de unanimitate, inclusiv parlamentari ai Partidului Conservator se numără printre iniţiatori, şi chiar dacă majoritatea reglementărilor cuprinse în această propunere legislativă sunt de tehnică legislativă, credem noi că este un proiect de lege foarte, foarte important.

Mă refer aici foarte pe scurt, ca să mai aduc un argument în plus la faptul că, inclusiv Avocatul Poporului, această instituţie extrem de utilă pentru foarte mulţi petenţi din România, are atribuţiuni mai concrete din acest punct de vedere, dar putem discuta inclusiv despre instituţia Prefectului şi, de asemenea, şi despre drepturi suplimentare pentru persoane fizice şi juridice.

Pe cale de consecinţă, Grupul parlamentar al P.C. va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Iordache. vă rog să poftiţi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Grupul parlamentar al P.S.D. va vota. Va vota, în primul rând, că este un proiect de lege necesar.

În al doilea rând, este un proiect de lege pe care l-am şlefuit în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, împreună cu colegii din celelalte grupuri parlamentare. Cred că de astfel de proiecte de lege, chiar dacă este un proiect de lege tehnic, avem nevoie, fără a face diferenţă de culoarea politică a iniţiatorului.

Îl felicit pe iniţiator, sau pe grupul de iniţiatori. V-am spus, este un proiect de lege tehnic, pe care societatea civilă l-a aşteptat de mult.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea altor grupuri parlamentare?

Înainte de a trece la dezbaterea pe articole, vreau să-mi exprim satisfacţia că au fost păstrate principialităţile de bază care au dus la constituirea acestei legi. Şi, în acelaşi timp, să vă reamintesc aportul deosebit al Camerei Deputaţilor, în condiţiile în care a fost adoptată această lege, pentru a se găsi formele cele mai potrivite. Avem un exemplu clasic de dinamism în adoptarea legilor, în procesul legislativ; avem un exemplu deosebit al aplicării Parlamentului spre practica judiciară.

Având în vedere că există un raport numai cu amendamente admise, vom lucra pe raportul comisiei, urmând ca fiecare amendament să fie supus votului dumneavoastră.

La pct.1 - titlul legii - amendament admis de comisie.

Discuţii? Nu.

Vă rog să procedaţi la vot. Marcaţi prezenţa, votaţi, vă rog.

Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi.

Adoptat cu 139 voturi pentru, 3 împotrivă şi 2 abţineri.

Pct.2 al raportului comisiei, art.I, amendament al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, admis de comisie.

Discuţii pe marginea amendamentului? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Pct.3, art.1 - titulatură. Amendament admis de comisie.

Discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi. Se foloseşte votul electronic, domnilor colegi.

Mă refeream la vot, şi nu la îndemnul pentru grup.

Admis.

La pct.4, alin.(3) al art.1, amendament admis de către comisie.

Discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi. Admis.

Pct.5 al textului comisiei.

Tot ce mai subsumează pct.4, alineatele (3) la (9), dacă mai sunt discuţii? Amendamente admise de comisie. Nu.

Vă rog să votaţi.

2 voturi împotrivă şi nicio abţinere.

Amendament aprobat.

Amendamentele subsumate la pct.5 din raportul comisiei.

Dacă sunt discuţii cu privire la acestea, cu toate articolele şi literele pe care le subsumează acest pct.5?

Dacă nu sunt discuţii, vă rugăm să votaţi amendamentul de la pct.5.

Vă rog să votaţi.

Amendamentul comisiei, admis cu toate articolele şi alineatele sale.

Vă mulţumesc.

La pct.6 de la raportul comisiei. Toate articolele şi alineatele care au făcut obiectul amendamentului comisiei.

Dacă sunt discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis cu majoritatea celor prezenţi.

La pct.7 din raportul comisiei, cu toate articolele şi alineatele sale; amendament al comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis cu o singură abţinere.

Pct.8 din raportul comisiei, cu toate articolele şi punctele sale; amendament al domnului senator Antonie Iorgovan şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Pct.9 din raportul comisiei.

Dacă sunt dezbateri?

Autorii amendamentului: domnul deputat George Băeşu, senator Antonie Iorgovan şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Dacă nu sunt dezbateri, vă rog să votaţi.

Amendament admis.

La pct.10 din raportul comisiei, amendamentul admis de către comisie.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Pct.11 din raportul comisiei.

Dezbateri, discuţii?

Vă rog să votaţi.

Amendament admis cu o abţinere şi un vot împotrivă.

Pct.12 din raportul comisiei; amendamentele cuprinse aici.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Pct.13 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Pct.14 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Pct.15 din raportul comisiei, în amendamentul astfel cum a fost admis de către comisie.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Pct.16 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Pct.17 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Pct.18 din raportul comisiei, amendamentul aşa cum a fost admis de comisie, care este şi autoarea amendamentului, alături de iniţiator, domnul senator Iorgovan.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Pct.19 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi amendamentul admis de comisie.

Amendament admis.

Punctul 20 din raportul comisiei. Dezbateri? Nu se înscrie nimeni.

Supun la vot.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Punctul 21 din raportul comisiei, amendamentul admis de comisie.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Punctul 22 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Amendament admis.

Punctul 23 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Amendament admis.

Punctul 24 din raportul comisiei. Amendament al comisiei admis.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Amendament admis.

Punctul 25 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunţaţi asupra amendamentului, prin vot.

Amendament admis.

Punctul 26 din raportul comisiei.

Discuţii? Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Amendament admis.

Punctul 27 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Amendament admis.

Punctul 28 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Punctul 29.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Punctul 30 din raportul comisiei. Sunt eliminări.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament de eliminare admis.

Punctul 31 din raportul comisiei, autor Comisia juridică.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Amendament admis.

Punctul 31 din raportul comisiei, amendament avându-i ca autori pe domnul senator Iorgovan şi Comisia juridică.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Amendament admis.

Punctul 32 din raportul comisiei, amendament de eliminare.

Discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi.

Eliminare admisă.

Punctul 33 din raportul comisiei.

Discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Punctul 34 din raportul comisiei.

Discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Punctul 35 din raportul comisiei.

Discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi amendamentul comisiei.

Amendament admis.

Punctul 36 şi ultimul din raportul comisiei.

Discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Stimaţi colegi,

Votul final...

Vă rog, domnule senator. Deşi explicarea votului se face mâine, după votul final, fiind colegul nostru...

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule preşedinte,

Onorată Cameră a Deputaţilor,

Îmi cer scuze respectuos, nu am fost suficient de diligent, m-am încurcat şi eu în amendamente. Am votat un articol nou, 16¹...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

La ce punct al raportului comisiei?

Domnul Antonie Iorgovan:

... care, din câte mi-am dat eu seama, nu este prevăzut şi cu textul marginal, pentru că fiecare articol este botezat. Este vorba de pct. 19, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da.

Domnul Antonie Iorgovan:

Dacă aveţi amabilitatea să mă urmăriţi, pe coloana a treia se spune: "cu următorul cuprins" şi se trece direct la textul art. 16¹. Dar înainte trebuia denumirea textului. Şi denumirea este "introducerea în cauză a altor persoane".

Lucrul acesta a scăpat şi îmi cer scuze încă o dată.

Mulţumesc respectuos pentru efortul dumneavoastră şi nu în ultimul rând colegilor din Comisia juridică, care şi-au arătat clasa de superprofesionişti. De altfel, raportul este o dovadă de netăgăduit, în acest sens. A fost o onoare din partea mea să particip la aceste discuţii. Mulţumesc din suflet.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Este o problemă de tehnică legislativă. De altfel, textele iniţiale pe care le modificăm cuprind această denumire.

Supun la vot, însă, şi această modificare de tehnică legislativă intervenită la pct. 19.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumim. Modificarea de tehnică legislativă este admisă. Vă rog să fie inserată în textul legii, ca atare.

Daţi-mi voie şi mie să-mi exprim satisfacţia că am putut să fiu preşedinte de şedinţă la adoptarea acestor modificări, pentru că, vă fac o mărturisire personală, Legea contenciosului administrativ îmi este dragă mie şi o dedic în întregime domnului profesor Tudor Drăganu, care a iniţiat prima Lege de contencios administrativ de după război, în România.

La vot final mâine.

Reexaminarea dispoziţiilor art. II alin.(1) şi (3) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, declarate neconstituţionale, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 61/18 ianuarie 2007.

Raportul Comisiei juridice.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper că raportul este difuzat, pentru că am să-l prezint într-o formă mult prescurtată. El este foarte expozitiv, poate puţin chiar prea expozitiv. Ne cerem scuze dacă s-au introdus prea multe amănunte.

Este vorba de reexaminarea dispoziţiilor art. II alin. (1) şi (3) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Reexaminarea se face în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, sesizată din mediul practicii juridiciare, deci în cadrul unui proces.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile articolului respectiv, analizându-le incidenţa cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie.

Acest raport lung al nostru reflectă şi o anumită preocupare care a existat în comisie, faţă de situaţia că, după părerea noastră, ne permitem să citim atent şi chiar critic şi deciziile Curţii Constituţionale, bineînţeles, fără să le contestăm, dar nu am putut să nu observăm că nu există o suprapunere deplină între critica de neconstituţionalitate formulată şi argumentele ei, şi modul în care Curtea Constituţională a analizat oarecum tangent cu aceleaşi dispoziţii, declarând corect neconstituţionalitatea, dar cumva nepunând, ca să spunem aşa, punctul pe i.

Din această frământare s-a născut, cum spuneam, acest raport mai detaliat şi, constatând, bineînţeles, nici nu puteam altfel, neconstituţionalitatea textului respectiv, ne-am permis să sintetizăm observaţiile noastre în următoarele concluzii.

În primul rând, că sunt neconstituţionale dispoziţiile, în raport cu art. 15 alin. (2), dar şi în raport cu art. 78 din Constituţia României; că prin declararea neconstituţională a dispoziţiilor acestui art. II este afectată şi intrarea în vigoare a legii, care în mod normal ar fi trebuit să intre în vigoare potrivit acestui art. 78, repet, evitat de Curtea Constituţională a fi analizat, "la trei zile după data publicării sau la o dată ulterioară", cu alte cuvinte, observaţia principală de multitudinea de date ale intrării în vigoare este şi mai întemeiată sau are ramificaţii şi mai largi; că pentru punerea de acord a Legii nr. 249/2005, cu dispoziţiile actualei decizii a Curţii Constituţionale, se impune ca art. II să fie modificat printr-o iniţiativă legislativă şi, ca un rezultat al acestor premise, în cvorum legal şi, după câte îmi aduc aminte, şi în unanimitate de voturi, comisia a hotărât să vă supună atenţie, spre adoptare, o iniţiativă legislativă de nouă formulare a art. II din lege, care zicem noi că satisface atât exigenţele art. 15 din Constituţie, cât şi ale art. 78.

Nu am vrut să fim neapărat interesanţi sau numai scrupuloşi cu această propunere, deşi şi scrupulozitatea face parte din motivaţia noastră, dar am vrut, pe de o parte, să prevenim o altă critică de neconstituţionalitate, şi aici comisia speră că veţi fi de acord cu propunerea ei, iar pe de altă parte, pentru a nu bulversa raporturile juridice deja create în practică, pe baza aplicării şi pe baza intrării în vigoare, aşa cum ne-a intrat, a legii.

Iniţiativa legislativă este difuzată sub formă de anexă.

Spuneam de rezultatul votului: au fost 12 voturi pentru şi 3 neexprimate.

Deci, în cvorumul de 15, cu majoritate de 12 voturi s-a adoptat această soluţie.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Problema pe care o pun în discuţia plenului şi a Comisiei juridice vizează prevederile art. 74 alin. (1) din Constituţia României, în conformitate cu care "iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot".

Comisia juridică nu are drept de iniţiativă legislativă.

În aceste condiţii, domnule preşedinte, şi propun şi plenului, restituirea acestui caz comisiei, pentru ca să fie consideraţi autori ai propunerii legislative cei 12 deputaţi care au votat pentru acest raport.

Dacă pe marginea acestei propuneri aveţi de făcut discuţii?

Vă rog, domnilor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Eugen Nicolicea:

Propunerea respectivă are autori, ea a pornit de la un grup de deputaţi P.S.D., în frunte cu domnul Băeşu, care a fost şi raportor, după care s-au raliat ca şi coautori şi ceilalţi, până la 12 care au votat.

Deci, există autori şi v-aş ruga să o votăm.

În continuare, aş dori să precizez faptul că, în cadrul discuţiilor din comisie, deşi am văzut prins în raport, nu s-a discutat absolut deloc ca motiv de neconstituţinalitate al art. II alin. (1) sau alin. (3) motivul invocat, aşa, en pasant de către Curtea Constituţională, şi acela viza art. 15 alin. (2), ceva despre retroactivitate, ci s-a discutat numai despre motivaţia corectă, de la pct. I din Decizia Curţii, şi anume, încălcarea dispoziţiilor art. 78 din Constituţie, care prevede că "legea intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară, prevăzută în textul ei". Ceea ce evident că era încălcat de art. II alin. (3), care spunea că anumite prevederi din lege intră în vigoare la data depunerii unei declaraţii, adică după pofta celui care făcea declaraţia, într-un termen de 45 de zile.

Am fost de acord cu acest lucru şi evident că în urma votului art. II alin. (3) nu mai există, pentru că şi comisia a fost de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Dar, repet, doar pentru acest motiv, nu şi pentru acela cu retroactivitatea.

După părerea mea şi a unor colegi de-ai mei, Curtea Constituţională, neţinând cont că această Lege nr. 249 modifică Legea nr. 393, iar acolo erau cazuri de încetare de drept a mandatelor de consilieri sau de primari, ca o condiţie, dacă îşi pierdeau calitatea de membri ai partidului pe listele căruia fuseseră aleşi.

Şi în motivaţia pe care a făcut-o Curtea Constituţională, a vorbit despre faptul că un subiect de drept nu poate să răspundă pentru anumite fapte pe care le-a făcut înainte de intrarea în vigoare a legii. Toate bune şi frumoase, ar fi corecte, numai că este o mare eroare. Aici nu este vorba de o sancţiune, nu este vorba de o pedeapsă, pentru că altfel, la cazurile de încetare de drept o să constataţi că este şi demisia, decesul, schimbarea de domiciliu.

Şi atunci, dacă ar fi vorba de o responsabilitate sau de o pedeapsă, ar însemna că sancţionăm mortul prin încetarea mandatului, pentru că a murit, că sancţionăm pe unul care a demisionat, prin încetarea mandatului, că sancţionăm pe cineva care şi-a schimbat domiciliul, prin încetarea mandatului, că sancţionăm pe cineva care şi-a schimbat opiniile politice, prin încetarea mandatului, ceea ce este un lucru fals, pentru că nu poţi să pedepseşti pe cineva pentru opiniile sale politice.

De aceea, noi am fost de acord cu Curtea Constituţională, dar numai cu una dintre motivaţii, nu şi cu cea de-a doua. A doua, după părerea noastră, era eronată. Dar, din fericire, amândouă conduceau la aceeaşi soluţie, şi anume, art. II alin. (3) este neconstituţional.

O altă excepţie acceptată de Curtea Constituţională a fost alin. (1) al aceluiaşi art. II din Legea nr. 249. Şi aici, motivaţia a fost oarecum eronată, invocându-se art. 78 din Constituţie, când, în realitate, nu trebuia invocat acest articol, ci un articol din Legea nr. 47, Legea de funcţionare a Curţii Constituţionale, care prevedea că se iau în discuţie nu numai articolele asupra cărora s-a solicitat ca şi Curtea să se pronunţe, ci se iau în discuţie şi acele articole care sunt indisolubil legate de acestea, şi evident că art. II alin. (1) avea o strânsă legătură cu art. II alin. (3).

Şi bineînţeles că am fost de acord cu Curtea Constituţională şi nu ar fi fost nici un fel de problemă dacă şi acest articol ar fi fost declarat neconstituţional şi dacă în locul lui nu ar fi fost depus absolut nimic.

Numai că, iarăşi o chestiune discutabilă a Curţii Constituţionale, nu a vrut să vadă că şi alin. (2) era în legătură indisolubilă şi nu se putea disocia de alin. (1), astfel că, dacă nu am fi făcut nici un fel de modificare, ne-am fi trezit că a rămas doar alin. (2) în vigoare, care vorbea despre un termen de la alin. (1) care nu mai exista şi, de asemenea, mai vorbea de o declaraţie, de obligaţia seretarului judeţului de a publica pe site, pe internet nişte declaraţii ale aleşilor locali, pe care aceştia nu mai erau obligaţi să le depună, conform alin. (1).

Deci, evident că se ducea la o chestiune hazlie, pentru că nu a fost şi acest articol declarat neconstituţional,

În aceste condiţii, am fost obligaţi să avem o iniţiativă de a reformula art. II alin. (1) şi evident că aveam teme impuse, şi anume: să vorbim despre un termen, pentru că era legat de alin. (2), pe care Curtea Constituţională l-a lăsat, şi să vorbim de o declaraţie de apartenenţă politică, pe care evident că trebuie să o dai secretarului general, care, conform alin. (2), trebuia să o publice, că altfel nu avea ce publica.

Şi am considerat că această formulare pe care am avut-o la alin. (1) îndeplineşte şi cerinţele de a nu mai fi neconstituţional, a îndepărtat acele chestiuni care erau neconstituţionale, şi, de asemenea, îndeplineşte şi o cerinţă ca legea să fie funcţională în continuare.

Pentru aceste motive, am fost de acord, toţi cei care am votat, ca la alin. (3) să nu punem nimic în loc şi să rămână neconstituţional, adică după 45 de zile să-şi înceteze efectele, după perioada aceasta de suspendare, iar în locul alin. (1) să fie formularea pe care au votat-o majoritatea membrilor comisiei.

Repet, nu ştiu de unde a apărut în raport, noi am fost de acord doar cu motivarea că art. II alin. (3) încălca prevederile art. 78 din Constituţie, nu şi cu prima motivare, care vorbea despre încălcarea art. 15 alin. (2).

Pentru motivaţia pe care am expus-o, in extenso, grupul nostru va vota forma propusă de către comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

apreciez că este vorba şi de o luare de poziţie în cadrul dezbaterilor generale.

Dacă mai doreşte cineva, în cadrul dezbaterilor generale şi raportat la incidentul constituţional pe care l-am ridicat?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

M-aş referi strict la incidentul procedural menţionat de preşedintele de şedinţă a Camerei Deputaţilor de astăzi. cred că, pe fond, Comisia juridică a analizat cu multă obiectivitate excepţiile de neconstituţionalitate ale legii invocate de Curtea Constituţională, a găsit şi soluţia corectă a unei iniţiative legislative. Dar mă tem că, aşa cum aţi menţionat dumneavoastră, domnule preşedinte, iniţiativa legislativă aparţine deputaţilor şi senatorilor, Guvernului, unui număr de cetăţeni aleşi din mai multe circumscripţii ale ţării. Şi că, în consecinţă, o iniţiativă legislativă nu poate apărea aşa, ca un amendament, în cadrul unei comisii, este nevoie de declanşarea unei noi proceduri, de intrarea într-o procedură legislativă nouă, şi anume: anumiţi iniţiatori, înregistrarea ei la Biroul permanent, anunţarea acestei iniţiative, repartizarea spre dezbatere în comisie.

Şi cred că soluţia este cea pe care aţi propus-o dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, pentru a respecta strict textul şi litera Constituţiei.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule Márton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aici, cred că ne aflăm în faţa unei situaţii de procedură. în primul rând, trebuie să clarificăm din punct de vedere juridic ce situaţie are acest text. Dacă acest text este o iniţiativă legislativă, atunci trebuie să aibă altă formă, altă procedură. Dacă, în înţelepciunea sa, comisia, interpretând propunerea Curţii Constituţionale, susţinerea legată de Constituţie, că trebuie să modifice un articol sau articole sau alineate dintr-o lege, ca să fie unitar aplicabilă, în spiritul dat de interpretarea Curţii Constituţionale, atunci ne aflăm în faţa unui amendament, pe care îl putem dezbate.

Deci, în primul rând, cred că trebuie să aflăm statutul juridic al acestui text, pentru că de la acest microfon s-a invocat de mai multe ori această sintagmă, "iniţiativă legislativă". Şi atunci, antevorbitorul meu are dreptate, o iniţiativă legislativă are alt parcurs.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este în afară de orice îndoială, deciziile Curţii Constituţionale nu au calitatea juridică de izvor de drept, nu sunt creatoare de drept prin ele însele. Prin această prismă, este în afară de orice îndoială că Legislativul, Parlamentul, trebuie să iniţieze un proiect de lege de modificare a textului de lege care a fost declarat neconstituţional.

Aşadar, din acest punct de vedere, este în afară de orice îndoială că soluţia juridică rămâne aceea a unei iniţiative legislative, aşa cum s-a subliniat aici, şi nu neapărat a unui amendament la legea care a fost anterior votată şi care a fost declarată neconstituţională.

Până la urmă, chiar dacă, pe fond, sunt de acord cu ce spunea, in extenso, aici, domnul vicepreşedinte al PSD-ului, pe formă, se impune soluţia pe care dumneavoastră deja aţi antamat-o, aceea a reîntoarcerii la comisie, pentru a se lua act de iniţiativa legislativă, cu tot demersul strict birocratic pe care îl presupune iniţierea unui proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Aş vrea să-l consult pe domnul preşedinte al Comisiei juridice, pentru că toată problema s-a născut (domnul Sergiu Andon se îndreaptă spre tribună.), vă rog să mă ascultaţi mai întâi, s-a născut din faptul că în raportul Comisiei juridice se menţionează: "să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea unei propuneri legislative".

Dacă în acest raport al comisiei, în care eu nu am dreptul să intervin, dar domnul preşedinte are dreptul să intervină, se va menţiona că este vorba de modificarea... să propună Camerei modificarea prevederilor declarate neconstituţionale, conform art. 134 alin. (2) din regulament, cred că problema poate fi închisă şi putem vota aceste modificări.

Vă rog, domnule preşedinte. Şi asupra sugestiei pe care am dat-o.

Domnul Sergiu Andon:

E cazul să trec direct la sugestie, cred că e o sugestie foarte bună şi că într-adevăr sensul raportului nostru este acela că propune modificarea.

Eu am cerut cuvântul, însă, şi ca să lămuresc dilema distinsului domn deputat Márton Árpád, dacă e amendament sau altceva: propunere legislativă, iniţiativă legislativă i-am zis noi.

Amendament, în mod sigur, nu este, în mod cert, pentru că nu pot exista amendamente la legi în vigoare. Legea, amintesc, a fost analizată sub aspect constituţional mult după ce intrase în vigoare, şi nu înainte de intrare, sub forma controlului preventiv de constituţionalitate.

Acum, totuşi, optez pentru soluţia retrimiterii la comisie, inclusiv pentru a defini exact şi a avea acoperirea consultării comisiei în ce priveşte forma în care propunem această necesară modificare - repet, altfel întrevăd, aşa, o bulversare a unor raporturi abia stabilizate -, dar şi pentru a ne lămuri cine se consideră şi cine nu, autor. Eu ştiu că a participat toată comisia, dar, pentru a nominaliza autorii, cu respect faţă de adevărul istoric al dezbaterilor.

Deci, sunt pentru soluţia de trimitere şi, în orice caz, împotriva ideii că este un simplu amendament.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat. Imediat, domnule Márton Árpád, i-am dat cuvântul domnului coleg.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că ultima frază a domnului preşedinte Andon rezolvă problema, pentru că iniţial era tentat să pice în plasa întinsă de domnul preşedinte, cu abilitate, dar vă felicit, domnule Andon, că ne-aţi "muşcat", şi soluţia de retrimitere la comisie este cea inteligentă. Altfel, suntem în faţa unei iniţiative legislative pur sânge, care nu a îndeplinit şi nu a trecut prin procedurile parlamentare necesare, nici nu poate fi luată în discuţie.

De aceea, singura soluţie procedurală corectă, nu vorbesc de fond, că pe fond avem ce vorbi, este de retrimitere la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Niciodată o discuţie juridică nu este o "plasă întinsă", ci un subiect de dialog.

Vă rog, domnule Márton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Constituţia noastră modificată are o soluţie ambivalentă, deci, ne dă la dispoziţie un termen în care noi putem să avem o acţiune de modificare, cumva, a prevederii constituţionale, deci, punerea de acord cu prevederea constituţională. În cazul în care, în acest termen, nu ne facem treaba, nu se va aplica prevederea respectivă, până când noi nu ne facem treaba.

Acum, problema este în felul următor, chiar şi abrogarea unor prevederi constituţionale, deci, orice reacţie din partea Parlamentului, chiar şi o abrogare din partea Parlamentului, trebuie să fie o nouă lege. Da? Deci, oricum trebuie să fie o lege de modificare, chiar de abrogare a articolului respectiv sau a alineatului respectiv.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Desigur, vom adopta o lege de modificare, repet, în conformitate cu art. 134 alin. (2) al Regulamentului.

Mai doreşte cineva? Vă rog, domnule deputat.

Domnul George Băeşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi credem că, în urma discuţiilor care au avut loc astăzi, dumneavoastră aţi sugerat cel mai bine ceea ce trebuie făcut, pentru că prin ceea ce am propus noi nu am schimbat nicio prevedere din legea iniţială, şi am surprins doar ceea ce a criticat Curtea Constituţională, doar faptul că legea era susceptibilă de o interpretare care putea duce la efecte retroactive.

Şi noi, prin eliminarea alin. (3) de la art. 2, practic, am eliminat acest pericol şi am pus în locul alin. (1), criticat de către Curte, un alt alin. (1). Deci, noi nu am adăugat nimic şi nu am scos din lege decât ceea ce a criticat Curtea.

Din aceste considerente, noi considerăm că putem să mergem pe raportul Comisiei juridice, şi modificarea despre care vorbeaţi să vină ca un efect al solicitării Curţii Constituţionale către Parlament şi nu ca o nouă iniţiativă a Parlamentului.

De aceea, domnule preşedinte, noi suntem de acord cu retrimiterea la comisie, doar pentru reformularea raportului, astfel încât să nu mai fie posibile interpretări diferite.

Şi noi ne anunţăm încă de pe acum votul asupra acestui raport, pentru că el consfinţeşte o hotărâre pe care a avut-o Parlamentul în legătură cu problema migraţiei politice şi pe care noi considerăm că trebuie să o păstrăm aşa cum a fost reglementată prin Legea nr. 249.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule Nicolicea, reamintindu-vă că aţi mai luat cuvântul, chiar ca la o dezbatere generală, deci, vă rog să fiţi scurt.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Deci, aici este o chestiune de necorelare în ceea ce priveşte o denumire a unei acţiuni. În Legea nr. 47, şi anume, legea după care funcţionează Curtea Constituţională, se spune că: "Parlamentul va reexamina în termen de 45 de zile" aceste dispoziţii care au fost declarate neconstituţionale, "pentru punerea lor de acord cu prevederile Constituţiei".

Deci, operaţiunea pe care am făcut-o noi la comisie şi o facem acum, în continuare, este reexaminarea alin. (1) şi a alin. (3), declarate ca neconstituţionale, şi, după ce le-am reexaminat, am ajuns la concluzia că punerea în acord cu prevederile Constituţiei, la unul este eliminarea lui şi la unul este un text de modificare. Deci, operaţiunea noastră s-a numit "operaţiune de reexaminare şi de punere în acord cu ceea ce a arătat Curtea Constituţională".

Că aceasta se numeşte "producere de amendament", "iniţiativă nouă" ş.a.m.d., rămâne să stabilim la comisie, eventual, să ne uităm şi la precedentele care au existat. Şi, dacă îmi aduc eu bine aminte, unul nu este prea departe, şi anume, punerea în acord a art. 12 din Legea nr. 3, Legea referendumului, cred că la Senat s-a întâmplat acest lucru, şi denumirile respective le putem lua de acolo.

Sunt de acord cu trimiterea la comisie pentru refacerea raportului în sensul celor prezentate aici şi pentru a da denumirea corectă a operaţiunii pe care am făcut-o la Comisia juridică.

În ceea ce priveşte autorii, ei există şi sunt membri ai comisiei.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat Oltean, s-ar părea că aţi fost unul dintre susţinătorii proiectului iniţial, aşa că...

Domnul Ioan Oltean:

Da, domnule preşedinte, mulţumesc foarte mult, sunt unul dintre cei ce a iniţiat şi a susţinut acest proiect de lege.

În acest moment, susţin retrimiterea acestui raport la comisia de specialitate, pentru a se identifica soluţiile regulamentare şi pentru parcurgerea procedurilor prealabile necesare unei iniţiative legislative, pentru a putea fi adoptată în plenul Camerei Deputaţilor.

Reamintesc că există, în acest moment, la Biroul permanent o sesizare şi la Comisia juridică o propunere legislativă care vizează tocmai acest aspect. în consecinţă, raportul acesta poate fi discutat în paralel cu acea iniţiativă legislativă.

Aş mai preciza, domnule preşedinte şi doamnelor şi domnilor colegi, că, în opinia mea, textul de lege, aşa cum se regăseşte în raportul prezentat spre dezbatere astăzi, nu rezolvă pe fond excepţia de neconstituţionalitate pe care Curtea Constituţională a identificat-o. Între conţinutul acestui art. II şi cel care a fost declarat neconstituţional, pe fond, nu există diferenţe majore.

De aceea, eu cred că readucerea acestuia în dezbaterea Camerei, în această formă, nu ar face decât să repetăm ceea ce s-a întâmplat la proiectul iniţial.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mai întâi, vreau să-mi exprim o poziţie personală, pe care mi-am exprimat-o şi în momentul în care această lege era în faza de proiect, la Prefectura municipiului Cluj-Napoca. Per ansamblu, această lege este neconstituţională şi a fost, din momentul în care ea a fost adoptată ca proiect.

Trebuie să fim atenţi, domnule preşedinte, ca să ne încadrăm în termenul dat de Curtea Constituţională, în cele 45 de zile, pentru că, în caz contrar, Parlamentul nu mai are niciun cuvânt de spus. Ar fi bine să daţi şi un termen Comisiei juridice, termen în care să-şi exprime un punct de vedere.

Şi, în opinia mea, cred că doar un proiect de lege poate să modifice o lege deja promulgată, care produce efecte. Însă nu ştim cine ar fi iniţiatorii de drept ai presupusului proiect de lege nou, care să vizeze aceste modificări.

Vreau să închei, spunându-vă un singur lucru, este regretabil faptul că acest proiect de lege a trecut prin atâtea filtre, inclusiv prin filtrul instituţiei prezidenţiale, şi nimeni nu s-a sesizat cu aceste prevederi, total neconstituţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Vreau să vă spun că s-a sesizat Tribunalul Mehedinţi, Secţia Comercială, cu privire la acest aspect.

Dacă mai sunt şi alte discuţii?

Pentru considerate invocate aici, în primul rând de domnul preşedinte Sergiu Andon, şi pentru alte considerente, invocate de alţi vorbitori, supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, pentru clarificarea tuturor problemelor puse în dezbatere.

Cine este pentru retrimitere la comisie? Vă rog să votaţi electronic. Vă mulţumesc. 129 de voturi pentru retrimiterea la comisie.

Domnule preşedinte Sergiu Andon, să ne consultăm şi să propuneţi un termen. Vă rog, la microfon.

Domnul Sergiu Andon:

O săptămână, domnule preşedinte, minimum de timp.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Accept termenul propus de domnul preşedinte al Comisiei juridice, o săptămână, pentru Comisia juridică, retrimis prin votul dumneavoastră.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat.

Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, vă rog.

Domnul Adrian Ciocânea (secretar de stat, Departamentul pentru Afaceri Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Numele meu este Adrian Ciocânea, secretar de stat, Departamentul pentru Afaceri Europene.

Ordonanţa de urgenţă supusă aprobării are ca obiect procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, definind noi atribuţii ale Consiliului Concurenţei în acest domeniu şi stabilind cadrul legal de colaborare între instituţiile naţionale implicate pentru a îndeplini obligaţiile României ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

Proiectul de lege nu transpune un document juridic sau de recomandare comunitar, ci are rolul de a asigura integrarea şi articularea procedurilor juridice şi administrative comune din sistemul juridic intern, transferând o parte din atribuţiile ce reveneau structurilor interne, în principiu, Consiliului Concurenţei, Comisiei Europene. De vreme ce regulamentele europene sunt direct aplicabile, în acest sens, putem spune că această ordonanţă supusă aprobării are un caracter procedural, ceea ce, pentru România, este un avantaj, în această etapă.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiilor raportoare, raportul comun, vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii, împreună cu Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, au întocmit un raport comun, pe care îl supunem dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.

Timpul de dezbatere: 10 minute, cu câte 2 minute pentru fiecare intervenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă doreşte cineva? Vă rog, domnule deputat Puşcaş.

Domnul Vasile Puşcaş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor, proiectul de faţă este unul care ar fi fost foarte bine, evident, dacă s-ar fi aflat pe masa dezbaterii noastre sau în dezbaterea noastră înainte de 1 ianuarie 2007. De ce? Pentru că este cu atât mai important cu cât ne propune, şi este normal să fie aşa, transferarea competenţelor care au fost ale Consiliului Concurenţei intern spre Comisia Europeană. Este una dintre, să zicem, ariile în care se transferă competenţele naţionale spre competenţele europene.

De aceea, legislaţia, practic, este dată de regulamentele de aplicare, care, toate, există, sunt aprobate, iar aici, pur şi simplu, se propune acest transfer şi se dau noi atribuţii Consiliului Concurenţei, în acord cu legislaţia comunitară.

De aceea, poate să pară puţin ciudat, poate să pară întârziat, este întârziat, şi de aceea este ordonanţă de urgenţă, şi vă propun să fim de cord cu ea, dacă vreţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Mai doreşte cineva la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole, pe raportul comisiei, avem şi amendamente respinse.

Pct. 1 din raportul comisiei, titlul legii.

Obiecţii, observaţii? Nu.

Vă rog să votaţi amendamentul comisiei. Adoptat, mulţumesc.

Pct. 2 din raportul comisiei, articolul unic, amendament admis de comisie. Vă rog să votaţi.

Amendament admis.

Pct. 3 din raportul comisiei, titlul ordonanţei, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu.

Adoptat.

Pct. 4 art. 1 alin. (1), (2), nemodificate.

Obiecţii, observaţii? Nu.

Adoptate.

Pct. 5 art. 2, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Domnule deputat Bivolaru, aveţi un amendament respins la art. 2. îl susţineţi? Se renunţă.

Adoptat art. 2.

Art. 3, nemodificat.

Observaţii, intervenţii? Nu. Adoptat.

Art. 4, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 5, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 6, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 7, alineatele corespunzătoare, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Cap. II, titlul capitolului, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 8, cu trei alineate, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 9, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 10, cu alin. (1) şi (2).

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 11, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Art. 12, cu toate alineatele sale, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Cap. III, titlu, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 13 alin. (1) şi (2), nemodificate.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 13 alin. (3), amendament admis de comisie.

Obiecţii, observaţii? Nu.

Vă rog să votaţi, amendament admis de comisie.

Amendament admis.

Art. 14, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Art. 15, cu trei alineate, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Art. 16, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Cap. IV, titlu, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Art. 17, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Art. 18, cu două alineate, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 19, cu trei alineate, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 20, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 21, nemodificat.

Obiecţii, intervenţii? Nu. Adoptat.

Art. 22, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Un amendament respins, după art. 22. Domnul deputat Mircea Ciopraga doreşte introducerea unui art. 22¹. îl susţine? Nu, nu îl mai supunem la vot.

Art. 23 alin. (1), (2), nemodificate.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Art. 24, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Art. 25, cu trei alineate, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Cap. V, titlu, nemodificat.

Intervenţii, obiecţii? Adoptat.

Art.26, cu trei alineate, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Art.27, cu trei alineate.

Intervenţii? Nu. Adoptat.

Art.28. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Art.29, două alineate, nemodificat.

Intervenţii? Discuţii? Nu. Adoptat.

Art.30, trei alineate.

Discuţii? Intervenţii? Nu. Adoptat.

Art.31. Nemodificat

Intervenţii? Observaţii? Adoptat.

Art.32, nemodificat.

Intervenţii? Nu. Adoptat.

Cap.VI, titlul nemodificat.

Observaţii? Nu. Adoptat.

Art.33 alin.1, amendament admis de comisie.

Intervenţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Vă rog să votaţi.

Admis amendamentul formulat la comisie de un număr de patru deputaţi.

Lit.a), lit.b), lit.c) şi lit.d) - nemodificate.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Partea introductivă a alin.2 al art.33 se modifică şi va avea următorul cuprins, adoptat de comisie.

Obiecţii, observaţii? Nu.

Vă rog să votaţi amendamentul admis de comisie.

Amendament admis.

Lit.a), lit.b), lit.c) - nemodificate.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptate.

Alin.3 şi alin.5 ale art.33 - modificate prin amendament admis de comisie, cu un cuprins prevăzut aici.

Obiecţii, observaţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră alin.3 şi alin.5, în redactarea comisiei.

Vă rog să votaţi. Adoptat.

Alin.4 - nemodificat.

Observaţii? Nu. Adoptat.

Alin.6, nemodificat.

Observaţii? Nu. Adoptat.

Cap.VII - nemodificat titlul.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Art.34 alin.1 şi alin.2.

Obiecţii, observaţii? Este nemodificat. Adoptat.

Art.35 alin.1 şi alin.2 nemodificate.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art.36 - nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Art.37 alin.(1), alin.(2), alin.(39), alin.(4) şi alin.(5), texte nemodificate.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

La şedinţa de vot final de mâine.

Este ora 18,00. Prima parte a dezbaterilor noastre în plen s-a încheiat.

- după o scurtă pauză -

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să luaţi loc, pentru a continua şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

În această atmosferă de lucru, continuăm.

Domnul deputat Florin Iordache a adresat o întrebare domnului ministru al apărării.

Pe scurt, întrebarea, domnule deputat. Vă rog. Un minut.

Domnul Florin Iordache:

Foarte scurt, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Întrebarea mea viza o clădire a fostei policlinici în municipiul Caracal, o clădire care, în timpul cât Garnizoana Caracal a funcţionat ca policlinică militară, Primăria şi Consiliul local Caracal au solicitat Ministerului Apărării să preia această clădire, pentru a o folosi în nevoile comunităţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Sorin Frunzăverde (ministrul apărării naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Clădirea respectivă este revendicată la Legea nr.10, ceea ce nu ne permite să o trecem prin hotărâre de Guvern, chiar şi după obţinerea eventuală a acordului C.S.A.T., în administrarea Primăriei Caracal.

Ca să nu vin de două ori, dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, mai este un imobil solicitat prin aceeaşi interpelare, care se află în Devesel, la 7 km de Caracal, şi studiem posibilitatea ca, printr-o hotărâre de Guvern, el nefiind grevat de sarcini, să-l dăm Primăriei Caracal.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, domnule ministru.

În calitate de preşedinte de şedinţă, daţi-mi voie să remarc respectul pe care-l purtaţi Parlamentului României, în condiţiile în care aţi venit să răspundeţi şi pentru soarta unei policlinici militare din municipiul Caracal.

Vă mulţumim pentru prezenţa dumneavoastră.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, o întrebare adresată Ministerului Finanţelor.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, o întrebare adresată Ministerului Finanţelor. Se solicită reprogramarea. Acceptăm această reprogramare, conform regulamentului.

Problema interpelărilor.

Am o listă, nu ştiu dacă este cea actuală. Vă rog să-mi schimbaţi lista. Poate aveţi una mai scurtă.

Remarc interesul colegilor deputaţi pentru interpelări. Dar remarc din nou, în lista care ni s-a propus, încălcarea regulamentului cu privire la număr şi grupuri parlamentare.

Pentru a nu supăra pe nimeni, voi da cuvântul în ordinea întocmirii acestei liste.

Doamna Minodora Cliveti, o interpelare depusă în scris.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Răzvan Bobeanu, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Gabriel Sandu, patru interpelări depuse scris.

Domnul deputat Ovidiu Muşetescu, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Monalisa Găleteanu, o interpelare depusă scris.

Dacă o aveţi depusă scris, doriţi ...? Vă rog, doamnă deputat s-o susţineţi. Asta pentru că este una, şi nu sunt patru.

Doamna Monalisa Găleteanu:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Obiectul interpelării mele este referitor la reluarea cursei TAROM Craiova-Bucureşti şi este adresată domnului ministru Radu Mircea Berceanu.

După o perioadă de 12 ani de pauză, cursa internă pe ruta Craiova-Bucureşti a fost reluată de Compania TAROM pe data de 29 ianuarie a.c.

Această iniţiativă a fost primită cu mult entuziasm şi interes de către craioveni, care o consideră a fi o reală oportunitate în dezvoltarea economică a zonei.

Din păcate, însă, minunea nu a durat decât o zi, cursa fiind anulată din lipsă de pasageri.

De aceea, solicit prin prezenta interpelare domnului ministru Radu Berceanu, domnia sa însuşi fiind craiovean, să întreprindă măsurile necesare pentru reluarea cursei TAROM Craiova-Bucureşti şi retur, eventual prin legarea acestei curse interne de o cursă externă - Bucureşti-Roma, Bucureşti-Viena, Bucureşti-Istanbul, pe acele destinaţii în care există solicitări foarte multe.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Având în vedere că aţi făcut apel la patriotismul local, probabil că va fi bine primită interpelarea dumneavoastră.

Domnul deputat Viorel Pupeză, două interpelări depuse scris.

Sunteţi prezent?

Domnul deputat Iuliu Nosa, trei interpelări depuse scris.

Domnul deputat Ioan Cindrea, patru interpelări depuse scris.

Domnul deputat Cezar Preda, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Cătălin Lucian Matei? Nu.

Domnul deputat Laurenţiu Mironescu, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Gheorghe Sârb, două interpelări depuse scris.

Doamna deputat Rovana Plumb.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Rovana Plumb:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Subiectul interpelării mele este diferenţa salarială între bărbaţi şi femei şi este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei.

După cum bine se cunoaşte, anul 2007 este declarat de către Uniunea Europeană anul egalităţii de şanse pentru toţi.

În ceea ce priveşte diferenţa salarială între bărbaţi şi femei, există însă la nivelul Uniunii Europene. Ea este în medie de 15%.

Se cunoaşte că şi în România există această discrepanţă între salariul pe care-l primeşte un bărbat şi salariul pe care-l primeşte o femeie.

Având în vedere că există la nivel naţional legislaţie atât în domeniul discriminării, atât în domeniul pieţei forţei de muncă, cât şi în domeniul egalităţii de şanse, îl întreb pe domnul ministru: care este nivelul diferenţei salariale între femei şi bărbaţi, existente la ora actuală pe piaţa muncii în România, ce măsuri a întreprins ministerul şi ce intenţionează să întreprindă, în vederea eliminării acestei diferenţe salariale, ştiind că la nivelul anului 2005, există înregistrată, cel puţin din punct de vedere statistic, o diferenţă salarială de 13%. Dacă aceste date sunt certe sau nu.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Într-adevăr, diferenţa salarială este o problemă foarte gravă, dar eu sper că diferenţa între bărbaţi şi femei să nu dispară cu totul.

Domnul deputat Ştefan Baban, două interpelări depuse scris.

Domnul Constantin Amarie, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Eugen Bejinariu, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Petru Călian, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Dumitru Ioan Puchianu, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Andrian-Sirojea Mihei, trei interpelări depuse scris.

Vă rog, domnule deputat. Având în vedere că sunt depuse şi în scris, v-aş ruga, ori să le rezumaţi, ori să susţineţi numai una.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Foarte scurt.

O primă interpelare adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu, Ministerul Finanţelor Publice, se referă la scutirea de TVA pentru serviciile la export, la navele maritime.

A doua este adresată domnului ministru Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului şi se referă la interpretarea criteriilor-cadru pentru stabilirea ordinii de prioritate în soluţionarea cererilor de locuinţe şi în repartizarea locuinţelor pentru tineri.

Iar a treia interpelare se adresează Ministerului Afacerilor Externe - Direcţiei generale afaceri consulare -, domnului Petrişor Dumitrescu, doamnei ministru Monica Luiza Macovei, Ministerului Justiţiei. Obiectul interpelării este situaţia celor patru marinari români care sunt arestaţi în Portugalia de peste un an de zile. Cu toţii ştim că în perioada crizei celor doi deţinuţi în Irak, Ministerul Afacerilor Externe spunea că se ocupă de toţi cei care au probleme în exteriorul ţării. Şi, de aceea, aş dori să răspundă ce au făcut dânşii pentru cei patru marinari care au fost, de fapt, arestaţi la 200 de mile în largul coastelor portugheze, aflaţi în serviciu, pe o navă cu pavilion panamez, şi stau în Portugalia. Urmează să fie un proces şi nu beneficiază de asistenţă juridică de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Aledin Amet - două interpelări.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ambele interpelări sunt adresate domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor.

În municipiul Constanţa, Cinematograful Republica a fost, vreme îndelungată, cel mai important. De câţiva ani, însă, sala nu are nicio destinaţie, aflându-se într-un proces de degradare. Care este situaţia acestui cinematograf?

Şi cea de a doua interpelare: în localitatea Cobadin, judeţul Constanţa, datorită iniţiativei doamnei Seidali Zulfie, cetăţean român de naţionalitate tătară, a fost constituit un muzeu, fără a avea o titulatură oficială, unde sunt adunate obiecte tradiţionale tătărăşti, vechi şi de mare valoare. În ce sens poate Ministerul Culturii să sprijine această iniţiativă?

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ilie Merce, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat George Băeşu şi domnul deputat Florin Iordache, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Anca Mărculeţ Petrescu, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, cinci interpelări; din fericire, depuse scris.

Domnul deputat Costică Macaleţi, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Daciana Sârbu, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus, trei interpelări depuse scris.

Domnul deputat Costache Mircea, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Costache Mircea:

Foarte pe scurt.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am adresat-o secretarului general al Guvernului României, în legătură cu situaţia unor sedii ale administraţiei de stat centrale şi locale, care se pare că funcţionează, în mare parte, în gazdă, cu staţii închiriate de la particulari.

Am cerut o situaţie concretă şi măsuri de remediere, în eventualitatea că există o strategie în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Moisoiu. Vă rog să poftiţi.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am şase interpelări, dar, nu vă speriaţi, n-am să prezint decât una, foarte pe scurt.

Cu privire la cele şase, amintesc numai destinatarii: una este pentru domnul Petrişor Morar, la Secretariatul pentru Problemele Revoluţionarilor; două la domnul ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale; una la domnul ministru Blaga şi, în sfârşit, două la doamna ministru Monica Macovei.

Aş dori să susţin una dintre ele, pentru că este vorba de privatizarea Staţiunii Sovata şi pentru că am ascultat-o în ultimul timp pe dânsa, la moţiunea de cenzură de la Senat, când şi-a susţinut punctul de vedere privind modul în care este administrată, în clipa de faţă, justiţia.

Amintesc că în anii 2001-2003, am avut trei interpelări adresate domnului ministru Muşetescu, două interpelări adresate Ministerului Justiţiei, la momentele respective, doamnei ministru Rodica Stănoiu şi domnului ministru Cristian Diaconescu.

Am înţeles tergiversarea dosarului şi, în acest fel, atunci am depus, în 2 octombrie 2002, un denunţ penal şi la Parchetul General; am înţeles tergiversarea dosarelor în perioada 2002-2004, datorită guvernării incompetente şi corupte a celor de la P.S.D., dar nu mai înţeleg, în clipa de faţă, cum acum, când Ministerul Justiţiei este condus de către doamna Macovei, totuşi, acest caz nu este rezolvat, acest dosar penal nu este rezolvat.

Am avut o interpelare în 25 aprilie 2005, o alta în 2006 şi iată că ne găsim în clipa de faţă.

Eventual, sper că doamna ministru va fi amabilă să-mi dea un răspuns afirmativ şi, respectiv, complet în acest caz, înainte ca faptele penale semnalate să fie prescrise.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Lia Ardelean, fără interpelare.

Domnul deputat Petru Călian, fără interpelare.

Domnul deputat Ioan Ţundrea, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Bogdan Liviu Ciucă, fără interpelare; nu este prezent.

Doamna deputat Ionica Constanţa Popescu, fără interpelare; nu este prezentă.

Doamna deputat Aurelia Vasile, o interpelare.

Doamna deputat Rodica Nassar, o interpelare.

Domnul deputat Florin Iordache, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Alecsandru Ştiucă, două interpelări; nu se menţionează dacă sunt depuse scris, sau nu. Vă rog să menţineţi semnele de întrebare.

Domnul deputat Marius Iriza, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Valeriu Tabără, o interpelare depusă scris. Şi, cu tot respectul, domnul deputat o înfăţişează şi în plen. Este o dovadă de respect pentru şedinţele parlamentare.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte, am rămas un pic de modă veche, dar, ce să facem? Consider că e bine să fie prezentate spicuiri din această interpelare, pentru ceea ce înseamnă stenogramă şi, poate, şi pentru importanţa ei.

Interpelarea pe care v-o prezint este adresată domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului, şi se referă la Culoarul European nr.4, continuat pe teritoriul României cu Autostrada Curtici-Arad-Timişoara-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti, care este de importanţă deosebită nu numai pentru partea de vest a ţării, dar şi pentru întreaga Românie, având în vedere rolul acestei căi de comunicare între partea de sud-est a continentului european, cu precădere zona Mării Negre, şi centrul şi vestul continentului.

Importanţa acestei investiţii nu se poate pune în discuţie.

Vă cunoaştem, domnule ministru, eforturile pe care le faceţi pentru dezvoltarea unei infrastructuri moderne pe teritoriul României, cu cele trei obiective principale, autostrăzile Soarelui, în sud-est, Transilvania, din nord-vest, spre sud, prin centrul ţării, şi autostrada vest-sud-vest. Toate trei vor amplifica dezvoltarea nu numai a transporturilor şi a construcţiilor, dar şi cea economică şi socială a unor zone întregi de pe teritoriul României.

Dar cum în ultimul timp, în circumscripţia electorală pe care o reprezint, au apărut discuţii care îmbracă mai mult o haină politică cu privire la traseul pe teritoriul României a autostrăzii din cadrul Culoarului 4 european, vă rog, domnule ministru, să ne precizaţi câteva elemente legate de acest obiectiv major de investiţii.

Este vorba de traseul autostrăzii pe Culoarul 4 european pe teritoriul României, criteriile care au stat la baza alegerii actualului traseu al autostrăzii pe intervalul Curtici-Arad-Timişoara-Lugoj, graficul de desfăşurare a lucrărilor pentru această autostradă pe cele trei tronsoane şi, respectiv, data aproximativă a începerii lucrărilor la această autostradă.

Fac încă o dată precizarea că de această autostradă sunt legate speranţele locuitorilor din partea de vest a ţării, care văd în aceasta un mijloc extrem de important de dezvoltare economică, socială şi de comunicare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Buzea. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian Valeriu Buzea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am dorit să susţin această interpelare, pentru că o consider importantă pentru zona în care sunt deputat. Se adresează ministrului industriei şi comerţului, domnului Varujan Vosganian şi se referă la decizia ministerului respectiv de a opri activitatea Întreprinderii Cuprumin din Abrud.

În data de 25 ianuarie, şi-a încetat activitatea Societatea Cuprumin şi, în interpelare, definesc importanţa acestei unităţi care reprezintă 65% din rezerva de cupru, dintr-o producţie de 20% cupru a minereului respectiv, singura unitate care a obţinut un termen de conformare din partea Uniunii Europene, până în 2011, pe linie de mediu; deci, pentru tratarea iazului de decantare, fără a se negocia subvenţiile respective.

Drept urmare, s-a oprit procesul minereului care face ca în zona iazului de decantare Valea Şesei să ajungă aproximativ 10 mii m.c. de ape acide puternic mineralizate.

Unitatea s-a închis, încercând să fie în conservare. Efortul financiar lunar pentru realizarea acestui program de securizare este exprimat la 33 miliarde RON pe lună, iar dacă obiectivul ar fi funcţionat normal, atunci subvenţia ar fi fost de maximum 20 miliarde RON pe lună, cu obţinerea a 400-500 tone de cupru în concentrat şi s-ar fi realizat şi neutralizarea apelor acide. Dar, cel mai important lucru, cei 750 de angajaţi n-ar mai fi ajuns pe drumuri, fără nici o speranţă de a mai găsi ceva de lucru în zona respectivă.

În Munţii Apuseni, pe Valea Ampoiului şi Arieşului, cunoscută sub numele de Ţara Moţilor, nu sunt multe opţiune pentru cei care nu vor să părăsească aceste locuri.

În interpelare, îl sfătuiesc pe domnul ministru să pornească din Alba-Iulia spre Ţara Moţilor, pe malul Ampoiului, să descopere oraşul Zlatna, sau ce a mai rămas din Combinatul de prelucrare a minereurilor neferoase, în special cupru, închis de regimul P.D.S.R. Îl asigur pe domnul ministru că nu este într-un film de Tarkovschi, ci realitatea în care trăiesc locuitorii unui oraş din România. Mai sus, va găsi Roşia Montană, închisă în mai 2006, unde prepararea minereului de aur a fost oprită, de asemenea, în acelaşi regim, dar de către alianţă, şi unde totul se vinde la fier vechi.

Se poate descoperi şi Baia de Arieş, unde, la fel, se reflectă asupra populaţiei binefacerile tranziţiei.

Cuprumin este al patrulea combinat important din zonă şi întrebarea mea este: Ce se va întâmpla cu acest uriaş combinat răspândit într-o zonă largă, în păduri de munte, cum va putea fi păzit şi cum va putea fi negociat mai departe pentru privatizare? În prezent, procesul de privatizare se negociază cu trei întreprinderi bucureştene Energomineral, Cuprom şi Ipromet, dar investitorul va prelua problemele de mediu când va mai avea în ce să investească, până când se vor termina negocierile mă întreb ce va mai rămâne din combinat.

În încheierea interpelării, la care solicit răspuns scris şi oral, doresc şi solicit domnului ministru să reanalizeze soluţia tehnică de trecere în conservare a Întreprinderii Cuprumin, anularea deciziei vizând închiderea acestui important obiectiv industrial până la sfârşitul negocierilor de privatizare, considerând că trebuie să primeze, în primul rând, criteriul economic, dar şi interesele tuturor locuitorilor din această zonă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Titus Corlăţean două interpelări depuse scris, domnul deputat Ioan Munteanu două interpelări depuse scris, domnul deputat Gheorghe Chiper o interpelare depusă scris.

Domnul Mircia Giurgiu şase interpelări, ca de obicei, campion, dar cu rugămintea de a enunţa destinatarul şi obiectul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României. Obiectul interpelării îl constituie problemele cu care se confruntă muncitorii români care lucrează cu contracte legale în Spania.

A doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei, obiectul interpelării îl reprezintă prelungirea Hotărârii nr. 261/2001, care prevede condiţiile de muncă deosebite.

Altă interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice, obiectul interpelării îl reprezintă salariile personalului medico-sanitar şi auxiliar la nivel de unităţi de urgenţă din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara.

Altă interpelare este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transportului, construcţiilor şi turismului, obiectul interpelării îl constituie problemele cu care se confruntă locuitorii comunei Gilău, judeţul Cluj, cu firma care efectuează transportul pe ruta Gilău - Cluj-Napoca.

O altă interpelare este adresată domnului Dan Motreanu, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, obiectul interpelării îl reprezintă problemele cu care se confruntă producătorii şi crescătorii de animale autohtoni.

Şi o interpelare adresată la două ministere, domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor publice şi domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei şi comerţului, obiectul interpelării îl reprezintă datoriile istorice cu care se confruntă o foarte mare parte a societăţilor comerciale româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Sper că le-aţi depus şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petre Străchinaru o interpelare depusă scris, domnul deputat Paul Magheru trei interpelării depuse scris, doamna deputat Bruchental două interpelări depuse scris, domnul deputat Vlădoiu Aurel două interpelări depuse scris, domnul deputat Sanda Victor două interpelări depuse scris, domnul deputat Nicula Cosmin Vasile patru interpelări depuse scris, domnul deputat Buzatu Horaţiu o interpelare depusă scris.

Vă rog, dacă doriţi s-o susţineţi.

Domnul Dan Horaţiu Buzatu:

Interpelarea se adresează domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, obiectul interpelării fiind explicaţii suplimentare care sunt cerute în legătură cu Hotărârea de Guvern nr. 1185/2006 privind transmiterea unei părţi dintr-un imobil aflat în administrarea armatei, în administrarea Consiliului Local al comunei Podari, judeţul Dolj.

Domnule prim ministru,

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1185/2006, s-a decis transmiterea unei părţi dintr-un imobil din domeniul public al statului, aflat în administrarea Ministerul Apărării, în domeniul public al comunei Podari - Dolj şi în administrarea consiliului local respectiv.

Legat de această hotărâre de Guvern, vă rog să-mi permiteţi să vă solicit prezentarea de explicaţii suplimentare, deoarece există temeri extrem de serioase privind justeţea şi temeinicia acestei decizii. Astfel, temerile noastre sunt alimentate de mai multe aspecte, dintre care enumerăm:

1. Primarul comunei Podari, domnul Constantin Gheorghiţă, este cercetat penal în nenumărate dosare, multe dintre ele având ca subiect tranzacţii dubioase cu terenuri aflate în domeniul public al comunei Podari.
2. Motivarea hotărârii de Guvern, cuprinsă în nota de fundamentare, este extrem de superficială. Nu se face nicio referire la valoarea terenului, deşi aceasta depăşeşte 12 milioane de euro. De asemenea, deşi se precizează că transmiterea se referă şi la un imobil, respectiv fosta Cazarmă 1310, nu se precizează că, de fapt, această construcţie nici măcar nu mai există.
3. Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, Nota de fundamentare a hotărârii de guvern este semnată de domnul ministru Vasile Blaga, iar hotărârea de guvern propriu-zisă este semnată de domnul secretar de stat Victor Paul Dobre, oferind, în acest fel, posibilitatea interpretării ca fiind o afacere exclusiv a conducerii PNL, întrucât trei dintre cele patru semnături care figurează pe hotărârea de Guvern sunt ale membrilor conducerii PNL.
4. Mai mult decât atât, acceptul dumneavoastră cu privire la această transmitere de imobil este de presupus că s-a manifestat şi în şedinţa CSAT din data de 13 decembrie 2005, întrucât îndeplineaţi şi atunci şi îndepliniţi şi acum funcţia de vicepreşedinte al acestui organism.

În afară de problemele prezentate mai sus, mai există şi alte nelămuriri, care, la rândul lor, contribuie la imaginea generală de afacere necurată pe care o are această tranzacţie. De exemplu, pe lista anexă care cuprinde persoanele pentru care nu există suprafaţa de teren agricol suficient, Anexa 23, anexată la această interpelare, şi care au stat la baza hotărârii de guvern, există un număr de nu mai puţin de patru persoane care figurează şi pe o altă listă, respectiv Anexa 50, anexată, de asemenea, în copie. Aceste persoane sunt: Anghelina Ilie, Bărbulescu Nicolae, Vlad Dumitru şi Vlad Ilie, care, repet, se găsesc în diferite poziţii pe ambele liste anexe.

Mai departe, în tabelul Anexă 23, figurează şi alte persoane, respectiv Petcu Tudor, membru în Comisia de punere în posesie, Stanciu Silviu Traian, funcţionar la Camera agricolă Podari, Dumitru Gheorghe, fost viceprimar al comunei Podari, Tuţă Petria, mama unui angajat al primăriei, care mai este şi fin al primarului Constantin Gheorghiţă, Stuparu Dumitru, secretar al Primăriei comunei Podari din 1990 şi până în prezent (ca şi primarul, şi acesta este cercetat penal).

Fără a contesta dreptul acestor persoane la reconstituirea drepturilor lor de proprietate, nu putem să nu remarcăm că, din perspectiva funcţiilor pe care le deţin, prezenţa lor pe această listă este, cel puţin, ciudată, oricare dintre ei având posibilitatea de a-şi fi rezolvat de mult problemele legate cu reconstituirea drepturilor lor de proprietate.

Pe lângă toate acestea, Lista anexă 23 mai conţine şi o persoană al cărei drept de proprietate, conform unor relatări de presă, dar şi a informaţiilor care există în Prefectura judeţului Dolj, ar fi în litigiu. Persoana în cauză se găseşte la poziţia 54, Rudeanu Ivonet. Mai mult, se pare că există un alt moştenitor legal al respectivelor proprietăţi.

Domnule prim ministru,

În programul de guvernare, Capitolul X, Politici anticorupţie, se precizează că: "Guvernul României va aplica o strategie naţională de combatere a corupţiei printr-o abordare de tip integral. Strategia se va axa pe politici de prevenţie, aplicarea efectivă a legilor şi asigurarea monitorizării şi evaluării acestor politici." Hotărârea Guvernului nr. 1185 este, cel puţin aparent, o decizie pozitivă.

Dacă beneficiarii acestei tranzacţii ar fi cetăţenii comunei Podari, noi am fi mulţumiţi, însă faptele arătate mai sus ne fac să credem că beneficiarii sunt primarul Constantin Gheorghiţă şi oamenii de casă ai acestuia.

Prin urmare, vă solicit:

1. Dispunerea unui control serios şi eficace cu privire la retrocedările efectuate pe raza comunei Podari. Pentru a avea eficienţa scontată, acest control ar trebui să facă şi un istoric al retrocedărilor, deoarece, cu numai câţiva ani în urmă, pe teritoriul comunei Podari exista chiar un excedent de terenuri.
2. Să se facă publică documentaţia prezentată de Consiliul Local Podari, care a stat la baza Hotărârii de guvern nr. 1185/06.12.2005.
3. Să se suspende aplicarea respectivei hotărâri de guvern până la lămurirea tuturor aspectelor prezentate mai sus.
4. Să se precizeze dacă Consiliul Local Podari mai are depuse şi alte documentaţii prin care solicită terenuri din partea Guvernului României şi, dacă răspunsul este pozitiv, să se facă public stadiul în care se găseşte demersul respectiv, în paralel cu prezentarea documentaţiei aferente.

Vă solicit ca răspunsul să se facă oral, iar răspunsul scris să fie însoţit de copii de pe documentele solicitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Într-adevăr, aţi interpretat corect prevederile art. 173 alin. (3) din Regulament, care nu limitează citirea integrală a interpelărilor în şedinţă publică.

Cu aceasta, prin epuizarea tuturor punctelor de la ordinea de zi...

Procedură, doamna deputat?

Doamna Lia Ardelean (din sală):

Eram înscrisă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă cer scuze, îmi pare rău, am epuizat ordinea de zi, am citit numele tuturor deputaţilor care au fost înscrişi.

Dacă este vreo problemă, vă rog să vă adresaţi Secretariatului tehnic, care vă poate reprograma. Aveţi o interpelare?

Doamna Lia Ardelean (din sală):

M-am înscris.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aţi depus-o în scris? Vă rog, doamna deputat, vă rog să poftiţi.

N-am declarat încă şedinţa închisă.

Nu este vina mea.

Doamna Lia Ardelean:

Da, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei.

Obiectul interpelării este modificarea art. 161 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

În urmă cu un an, am depus la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor propunerea legislativă pentru modificarea articolului 161 din Legea nr. 19/2000.

Propunerea este menită să aducă o reparaţie pensionarilor cărora li se calculează pensia în baza salariului minim pe economie, pentru perioadele lucrate în care nu au justificări din cauza dispariţiei arhivelor unor întreprinderi. Propunerea mea vizează luarea în calcul a salariului mediu pe economie pentru aceste perioade şi nu a salariului minim pe economie.

Fac apel la domnul ministru Barbu să nu se mai opună acestei propuneri legislative în Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, întrucât adoptarea acestei propuneri legislative este imperios necesară pentru numeroşi pensionari aflaţi la limita supravieţuirii şi care nu au nicio vină pentru dispariţia arhivelor întreprinderilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, doamna deputat.

Vă rog să depuneţi în scris la secretariat. Am luat act de susţinerea dumneavoastră.

Cu aceasta declar închisă şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor de luni, 26 februarie 2007, prin epuizarea ordinii de zi.

Vă mulţumesc.

Vă doresc noapte bună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,44.