Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Ioan Munteanu şi Dan Radu Ruşanu, secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschise lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 328 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 171 de deputaţi. Sunt absenţi 157, din care 33 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de luni 23 aprilie 2007; programul de lucru pentru perioada 23-28 aprilie 2007; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; lista rapoartelor depuse în perioada 16-23 aprilie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, partea I.

Vă informez că între orele 18 şi 19,30 va avea loc primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru şi membrilor Guvernului.

De asemenea, vă informez că mâine dimineaţă între orele 8,30 şi 10 va avea loc sesiunea de declaraţii politice, urmată de o şedinţă a plenului Camerelor reunite. La finalul şedinţei plenului Camerelor reunite, va avea loc şedinţa de vot final a Camerei Deputaţilor, urmând ca marţi după amiază, miercuri şi joi dimineaţă să lucrăm în comisii.

La pct. 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Camerelor de Comerţ şi Industrie din România.

Legea are caracter ordinar, proiect respins de Senat. Raport comun de adoptare: Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională.

Din partea comisiilor, domnul deputat Florin Iordache.

Vă rog.

Da, vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Ca iniţiator al acestui proiect de lege, domnule preşedinte, ţinând cont de faptul că au apărut câteva disfuncţionalităţi în prevederile constituţionale, chiar şi modificări la acest proiect de lege, vă propun să solicitaţi plenului Camerei Deputaţilor retrimiterea la Comisia juridică cu termen o săptămână. pentru a clarifica aceste mici disfuncţionalităţi apărute la proiectul iniţial.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Comisia?

Domnul Florin Iordache:

Într-adevăr, sunt câteva precizări care nu sunt de tehnică legislativă şi, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor şi Senatului, aceste trei modificări nu pot fi făcute decât în comisie şi să revenim săptămâna viitoare. Deci comisiile reunite sunt de acord cu termen o săptămână pentru a veni cu un nou raport cu modificările aferente.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai există intervenţii pe această temă?

Domnule deputat Bivolaru, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru:

În legătură cu termenul, domnule preşedinte, având în vedere că această săptămână este destul de încărcată, iar săptămâna viitoare o să avem şi nişte zile mai libere, aşa, deci în condiţiile acestea să fiţi de acord ca să depunem raportul respectiv la sfârşitul săptămânii viitoare. Adică, exact joia viitoare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Alexandru Mocanu, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mai întâi să vă spun că suntem de acord cu retrimiterea la comisie a proiectului de lege şi cu termenul propus aici de distinsul nostru coleg Bivolaru, astfel ca la sfârşitul săptămânii viitoare să avem un nou raport revizuit. Sper ca în cele câteva puncte pe care distinsul nostru coleg iniţiator le menţiona că ar trebui revizuite astfel încât să se încadreze şi în normele care privesc constituţionalitatea, să existe şi eliminarea amendamentului care a apărut la Capitolul V - Decizii tranzitorii sau ceva de genul acesta, prin care nu se face altceva decât se statuează că informaţii obţinute, procesate de către, ca rod al muncii Registrului Comerţului să se preia nelimitat şi gratuit de către structura Camerelor de Comerţ care, ştim bine, urmează să le valorifice contra cost aceste informaţii şi nu mi se pare că este corect să luăm din veniturile unei instituţii publice, deci practic să luăm de la bugetul de stat şi să ducem într-o structură care este sută la sută privată.

Aceasta ar însemna, printre altele, că ar fi vorba de un ajutor de stat, chiar nenotificat, care s-ar acorda structurii Camerelor de Comerţ şi Industrie.

De aceea, vă rog să fiţi de acord cu amânarea dezbaterii acestui raport şi retrimiterea lui la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

A fost o intervenţie pe fond, ce-i drept, dar sunt convins că o veţi relua la comisie, acolo unde puteţi să vă faceţi şi cuvântul auzit. Suntem încă la discuţia pe procedură, înţeleg că nu mai sunt intervenţii. Avem propunerea de retrimitere la comisie.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Atunci, retrimitem proiectul la comisie.

3. Reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică.

Legea are caracter ordinar. Este reexaminată de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Prioritate legislativă, suntem Cameră decizională.

Iniţiatorul? Vă rog, domnule deputat Ciopraga.

Pe procedură?

Vă rog, aveţi cuvântul pe procedură.

Domnul Mircea Ciopraga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că această ordonanţă a fost cerută de către Comisia pentru industrii şi servicii, care a dezbătut în primă etapă, în aviz, această ordonanţă, având în vedere că această cerere a noastră, iterată de două ori către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, nu a fost satisfăcută, deci nu a fost discutată la Comisia pentru industrii şi servicii, vă rugăm să o trimiteţi din nou la comisie.

În plus, s-a schimbat structura organizatorică a Ministerului de Finanţe, devenind Ministerul Economiei şi Finanţelor şi trebuie recorelate unele chestiuni.

Vă mulţumesc.

Cerem trei săptămâni.

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia? Aţi vorbit şi din partea comisiei, să înţeleg?

Alte intervenţii la acest punct? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Cine este pentru, vă rog? Da. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Retrimis, termen - două săptămâni.

4. Reexaminare, la cererea preşedintelui României, a Legii privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii.

Legea are caracter ordinar. Examinată de Senat. Raport de respingere a legii din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorii să ia cuvântul. Da, vă rog. Nu doresc iniţiatorii să ia cuvântul.

Raportul comisiei, vă rog. Raportul comisiei?

Domnul Aurel Gubandru:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În şedinţa Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din data de miercuri, săptămâna trecută, s-a adoptat propunerea de respingere a proiectului de lege, cu 17 voturi pentru şi 6 împotrivă.

Prin urmare, facem apel la dumneavoastră pentru a vota în conformitate cu votul comisiei de buget-finanţe-bănci din Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor? Domnul deputat Dan Radu Ruşanu.

Domnule deputat, nu e procedură de urgenţă, vorbiţi şi dumneavoastră.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ştiţi foarte bine că proiectul de lege pe care îl discutăm acum, referitor la unele facilităţi pentru producătorii de bere, a fost dat de exemplu de domnul preşedinte Traian Băsescu pentru oligarhii care împreună cu Parlamentul promovează legi incorect, ilegale.

De aceea, v-aş ruga foarte mult, vizavi de acest proiect de lege, ca fiecare grup parlamentar să se pronunţe pentru a nu mai fi discuţii, să vedem cine îl apără şi cine nu-l apără. Pentru că atunci au fost acuzate numai o parte din grupurile parlamentare, că ar fi iniţiat şi ar fi avut interese. Haideţi dumneavoastră să vedem aici, în mod direct, cine are şi cine nu are interese. Deci, de aceea, vă rog ca fiecare grup parlamentar să-şi spună punctul de vedere la acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Calimente, înţeleg că la solicitarea domnului Ruşanu vrea să prezinte punctul de vedere al grupului P.N.L.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că aşa cum s-a subliniat, această lege a fost incriminată de domnul preşedinte Băsescu, şi spun eu că pe bună dreptate, ca fiind o lege cu adresă şi cei care au semnat această lege să îşi asume responsabilitatea şi paternitatea acestei legi.

Cred că, indiferent dacă este vorba despre bere sau whisky sau altă băutură, acest tip de legi nu fac bine nici Parlamentului, nici celor care le-au iniţiat.

În consecinţă, grupul parlamentar al P.N.L. nu susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Alte intervenţii? Nu sunt alte intervenţii.

A, vă rog, doamna deputat Ardelean, îmi cer scuze.

Doamna Lia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Conservator nu susţine propunerea legislativă, dar insistăm să vedem iniţiatorii, să vedem cum îşi susţin punctul de vedere şi să ne spună de ce susţin această propunere legislativă. Cred că aşa ar fi corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale?

Dacă iniţiatorii doresc să intervină la finalul dezbaterilor? Nu doresc.

Domnul Stanciu? Poftiţi? Domnilor secretari, nu mi l-aţi pus pe domnul Stanciu pe listă!

Domnule Stanciu, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Am asistat chiar cu mare interes la prima dezbatere a acestei iniţiative legislative, când s-au adus argumente care, la vremea respectivă, păreau destul de reale, concrete, vizând sprijinul unei părţi a industriei berii.

Am fost mulţi colegi foarte documentaţi atunci şi cred că în momentul în care am fost la tribună, nu gustaseră sorturile de bere pe care le apărau, ci, efectiv, credeau în această iniţiativă.

De aceea, invit şi eu, domnule preşedinte, pe distinşii colegi care au iniţiat acest proiect să-şi reia argumentaţia, pentru că în acest mod este posibil să convingă plenul. Şi nu cred că de frica domnului Traian Băsescu, preşedintele suspendat, dânşii nu mai au curajul să susţină. Pentru că, altfel s-ar crea impresia că, într-adevăr, există anumiţi colegi care ar face legi, nu?, la comanda oligarhilor pentru infractori. Eu nu cred că e o lege făcută pentru infractori, ci este o lege care a plecat din anumit raţionament. Votul nostru, deci al colegilor din P.S.D. va fi, evident, nu, dacă nu susţin, adică pentru respingere, dacă nu se susţine proiectul şi, evident, ne vom gândi dacă se va susţine proiectul.

Şi cred că ar fi chiar bine ca să fim nominalizaţi cei care au făcut această iniţiativă ca să nu planeze un eventual blam asupra întregului Parlament. Solicit, evident, sau adresez această rugăminte, domnule preşedinte, cu atât mai mult cu cât am senzaţia că cel puţin 1 sau 2 dintre aceia sunt acum în tabăra în care ţipă pe toate drumurile că se fac legi pentru infractori. Ar fi bine să-i cunoaştem şi să-i ascultăm, să vedem cu argumentează.

Închei, mulţumindu-vă pentru atenţie şi ne vom exprima votul în raport de argumentele date.

Nu sunt argumente, votăm pentru respingere. Sunt argumente, ne vom gândi.

Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Înţeleg că nu se susţin alte argumente. Nu se susţin alte argumente.

Proiectul rămâne la vot final, fiind propunere de respingere.

5. Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor.

Legea are caracter organic. Raport comun: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

6. Propunerea legislativă - Legea securităţii naţionale a României.

Legea are caracter organic. Raport comun: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Termenul de depunere a raportului: 16.03.2007, prelungit până la data de 04.04.2007. Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

7. Propunerea legislativă privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de protecţie.

Legea are caracter organic, raport comun: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

8. Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii.

Legea are caracter organic. Raport comun: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

9. Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe.

Legea are caracter organic. Raport comun: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Termenul de dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

10. Propunerea legislativă privind înfiinţarea Institutului de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României.

Legea are caracter organic.

Termenul de dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea art.10 alin.4 din Legea învăţământului nr.84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, privind instituirea bursei şcolare - "Guvernul României".

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995, republicată.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

La pct.13 avem numirea a trei membri ai Adunării reprezentanţilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Avizul Comisiei pentru sănătate şi familie a fost distribuit.

Rog Comisia pentru sănătate şi familie, dacă doreşte să prezinte? Nu doreşte.

Obiecţii? Intervenţii? Comentarii? Nu sunt.

Rămâne la vot final, se va vota pe buletine de vot, mâine.

14. Proiectul de Hotărâre pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind verificarea unor aspecte referitoare la activitatea preşedintelui Curţii de Conturi a României.

S-au depus: proiectul de hotărâre, semnăturile necesare, precum şi propunerile nominale, pentru completarea acestui proiect.

Dacă există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Trecem atunci la hotărâre. Dacă în ce priveşte titlul, există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Adoptat. Art.2. Adoptat. Art.3. Adoptat. Art.4. Adoptat. Art.5. Adoptat. Art.6. Adoptat. Art.7. Adoptat.

Art.8. Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Art.9. Adoptat. Art.10. Adoptat. Art.11. Adoptat. Art.12. Adoptat.

Anexa cu nominalizări? Adoptată.

Am finalizat dezbaterea pe articole. proiectul rămâne la vot final.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2006 pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum şi unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal.

Legea are caracter organic. Proiectul a fost adoptat de Senat. Raport de adoptare şi raport suplimentar, raport înlocuitor de adoptare din partea Comisiei pentru muncă. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul. Domnul secretar de stat Doică, în calitatea dumneavoastră de iniţiator.

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi, ca şi iniţiator, vrem ca Parlamentul să fie de acord cu actul normativ, aşa cum a fost propus de către guvern şi nu suntem de acord cu amendamentele admise de către comisie, dar, dacă sunteţi de acord şi există vreo cerere în acest sens, poate mai pot fi discutate în cadrul comisiei amendamentele respective.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

Domnul Cătălin Doică:

Deci, după cum am spus, Guvernul este de acord cu forma actului normativ, aşa cum a fost propus spre aprobare Parlamentului, dar nu poate fi de acord cu amendamentele admise şi propuse de către comisie, punct de vedere pe care mi l-am exprimat şi în cadrul discuţiilor din comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, va rezulta la dezbateri, domnule secretar de stat.

Vă mulţumesc.

Comisia, raportul?

Domnule preşedinte Duţu, aveţi cuvântul.

Domnul Stelian Duţu:

Raport suplimentar asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2006 pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum şi unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 19. Raportul comisiei a fost adoptat cu 12 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere, iar în urma rediscutării în şedinţa din 5 aprilie 2007, comisia a hotărât cu 12 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere, admiterea cu modificări şi completări a proiectului de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Nu există amendamente respinse. Lucrăm pe Anexa cu amendamente admise.

Dacă la pct.1 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Adoptat. Pct.3. Adoptat.

Pct.4. Domnule deputat Miuţescu, vă rog.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Domnule preşedinte,

Am mai spus-o şi în dezbaterea de la comisie. Amendamentul este nobil, să spun aşa, prin formularea sa, însă intenţia legiuitorului a fost de a sprijini şi a ajuta efectiv tichetele de călătorie, de transport, nu alte suplimente financiare care să vină şi să fie introduse în acest proiect legislativ. Dacă există, sigur, intenţia de a majora în continuare pensii sau alte ajutoare, suntem de acord, dar nu aici este cazul.

De aceea, propun respingerea acestui amendament, cu rugămintea că este clar înţeleasă şi nu se vine cu o propunere numai de dragul de a formula asemenea amendament.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înţeles. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? Supun votului dumneavoastră, atunci, propunerea de respingere a acestui amendament de la pct. 4.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 140 de voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 62 voturi împotrivă.

Abţineri? Număraţi, vă rog. 5 abţineri.

S-a respins amendamentul de la pct.4. Rămâne textul.

Pe textul comisiei mai sunt obiecţii? Nu sunt. Rămâne adoptat textul comisiei de la pct.4.

Avem un punct nenumerotat. Haideţi să-l numim, dacă sunteţi de acord, 4¹, domnule preşedinte. Care urmează după pct.4 din raportul comisiei. Dacă aici există obiecţii, observaţii, comentarii?

Da, domnul deputat Miuţescu. Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Domnule preşedinte,

În continuare, atât la următorul amendament, cât şi la poziţia 5, având în vedere că a fost respins punctul 4, nu mai au sens, să spun aşa, deci cu alte cuvinte, aş ruga să fie în continuare respins, evident.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a amendamentului de la pct.4¹.

Cine este pentru? 138 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 51 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

S-a respins.

Pct.5 din raport. Aceeaşi propunere, domnule Miuţescu, am înţeles şi la 5 şi la 6 aţi avut?

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu: (Din bancă)

Da.

Domnul Bogdan Olteanu:

Bine, deci se menţine propunerea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a amendamentului de la pct.5.

Vă rog. Cine este pentru? Da. Vă mulţumesc. 141 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 52 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

S-a respins amendamentul de la pct.5.

Amendamentul de la pct.6, aceeaşi propunere, înţeleg.

Supun votului dumneavoastră respingerea amendamentului de la pct.6.

Cine este pentru? Da. Vă mulţumesc. 141 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 53.

Abţineri? 2 abţineri.

S-a respins amendamentul de la pct.6.

Dacă la punctele 4 până la 6 există alte obiecţii, observaţii, comentarii. Nu sunt.

Atunci a fost adoptat în formula iniţiatorului.

Pct.7. Obiecţii, observaţii, comentarii. Adoptat.

Pct.8. adoptat. Pct.9. Adoptat. Pct.10. Adoptat.

Pct.11. Amendamentul comisiei. Obiecţii, observaţii, comentarii. Adoptat.

Vă mulţumesc.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

Propunerea legislativă privind obligaţia Guvernului de a prezenta semestrial rapoarte în faţa Parlamentului privind îndeplinirea programului de guvernare.

Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul de adoptare tacită, 2 mai.

Propunerea comisiei de respingere a iniţiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi la votul final din 17 aprilie şi ca urmare s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin.(3).

Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul. Aş dori să fiu foarte sintetic şi în acelaşi timp am să spun un lucru neplăcut şi anume, Comisia juridică îşi menţine punctul de vedere, dar Comisia juridică nu a invitat iniţiatorii ca să participe la dezbateri, pentru ca în felul acesta să aducă o modificare.

Modificarea de fond, sau dacă vreţi să-i spunem, care ar fi putut să o facem în acest caz ar fi fost ca, în loc de "raport în faţa Parlamentului", să introducă "o informare", "o informare în faţa Parlamentului". Şi în felul acesta, cu un asemenea amendament, nu se încalcă absolut nimic şi este deosebit de benefică o asemenea iniţiativă parlamentară.

Deci, permiteţi-mi, domnule preşedinte, să rog să se analizeze, fie astăzi într-o scurtă şedinţă a Comisiei juridice, fie dacă nu mâine să revenim la această treabă sau chiar săptămâna viitoare, având în vedere că termenul este până în data de 2 mai, deci, nu ieşim în afara termenelor, şi, în acest fel, făcând această modificare, să rămânem pe această idee de transparenţă, adică Guvernul periodic să apară în faţa noastră şi să ne prezinte o informare asupra modului cum îşi realizează programul de guvernare.

Cred că suntem în asentimentul tuturor din acest punct de vedere, pentru că transparenţa trebuie să fie înainte de toate un mobil care în acelaşi timp să ne mobilizeze.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna deputat Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Data trecută erau foarte multe grupuri parlamentare care vroiau să voteze împotriva acestui proiect de lege. După ce au citit art.180 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au putut constata foarte mulţi colegi de-ai noştri că acest proiect de lege nu numai că nu este neconstituţional, astfel ar fi aşa şi Regulamentul Camerei Deputaţilor, dar că este absolut necesar.

Noi, în Regulamentul Camerei Deputaţilor avem asemenea prevederi.

Legea de ce este făcută? Pentru că la Senat, în regulamentul lor, nu s-au introdus asemenea aspecte. Şi, în aceste condiţii, ni se pare absolut firesc şi normal, aşa cum este şi în Regulamentul Camerei Deputaţilor trecut, ca măcar o dată pe lună, premierul României, dacă este solicitat, deci, numai dacă este solicitat de unul dintre grupurile parlamentare, să vină şi să dea explicaţii pe o temă de interes general. Asta nu înseamnă că vom vota, asta nu înseamnă că va avea, eu ştiu, vreo repercusiune negativă asupra Guvernului. Pur şi simplu, este vorba de informarea colegilor noştri.

Vă reamintesc: este în Regulamentul Camerei Deputaţilor o asemenea prevedere, nu este în cel al Senatului. Din acest considerent, colegii noştri au formulat o asemenea iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu tot respectul faţă de iniţiatori, acest proiect de lege, cel puţin forţează Constituţia. Asemenea chestiuni, într-adevăr, pot să fie prevăzute, dar numai în regulamente. Aşa cum este prevăzut în Regulamentul Camerei Deputaţilor, se poate foarte simplu modifica şi Regulamentul Senatului, astfel încât să existe asemenea prevederi.

Şi de ce spun acest lucru? Chiar dacă am adopta acest proiect de lege şi chiar dacă Guvernul s-ar prezenta în faţa Parlamentului şi ar prezenta rapoarte periodice, nu s-ar întâmpla nimic deosebit, pentru că nu ar urma efectele acestor informări. Sigur că dezbateri politice, Guvernul poate fi invitat în baza actualului Regulament al Camerei la scurte informări, pot să existe dezbateri, dar până la acest nivel. Şi spun acest lucru pentru că aşa spune şi Constituţia.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii.

Are un drept la replică doamna deputat Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Îmi pare rău că trebuie să-l contrazic pe domnul Călian, că numai într-o hotărâre, probabil la asta vă refereaţi, într-o hotărâre a Parlamentului, pentru că Regulamentul Camerei Deputaţilor este adoptat printr-o hotărâre, se pot introduce asemenea modificări. Cu tot regretul, dar nu ştiu de unde aţi scos-o, deşi sunteţi jurist.

Şi vreau să vă mai spun o chestiune, stimaţi colegi. În aceste zile, se vorbeşte foarte mult pe toate posturile de televiziune despre rolul şi rangul Parlamentului. Păi atunci, haideţi să ne păstrăm rangul, şi dacă vrem să-l invităm aici pe premierul României pe anumite probleme care ne interesează, să avem obligativitatea în lege să şi vină.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Domnul deputat Mihăiţă Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Sigur că această iniţiativă legislativă poate fi privită puţin cu o anumită suspiciune, pentru că se spune în actele normative că premierul sau oricare ministru, dacă are de comunicat ceva Camerei Deputaţilor poate s-o facă.

Să emitem o lege prin care să-l obligăm lunar, sau eu ştiu, bilunar, pe primul-ministru să vină să prezinte în faţa Parlamentului anumite nelămuriri pe care unii colegi ai noştri le au, mi se pare puţin exagerat, pentru că există alte instrumente, ca interpelările sau memoriile care sunt adresate primului-ministru sau miniştrilor pe probleme pe care credem noi că nu suntem destul de lămuriţi, iar în caz că nu suntem de acord cu anumite lucruri pe care le face premierul sau pe care le fac anumiţi miniştri, există instituţia moţiunii simple sau chiar a moţiunii de cenzură.

Deci, înclin să cred şi eu că în regulament se poate face şi la Senat modificarea care există în Regulamentul Camerei Deputaţilor. Şi în acest sens, suntem de acord. Dar ca să legiferăm acest lucru, mi se pare excesiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Avem în faţă o idee care a îmbrăcat forma unei iniţiative legislative. Această idee a stat la baza unei înţelegeri vremelnice în anul 2000 între P.S.D., P.D. şi P.N.L., când s-a învestit Guvernul Năstase. Am fost la negocieri şi ştiu ce a susţinut atunci domnul Duvăz şi cei din echipa domniei sale de la P.D. la vremea respectivă. Există şi în alte parlamente, şi în special în cel britanic, unde premierul vine şi prezintă astfel de rapoarte. La noi, afirm cu destulă convingere, pe baza experienţei, s-a vrut din `90 şi până în prezent, şi se vrea în continuare ca Parlamentul să fie mai slab în raport cu Guvernul. Şi dacă citiţi regulamentele din aprilie `90 până acum, pe toate, o să constataţi aceste lucruri. Sau, cum spunea la un moment dat Brătianu, "Daţi-mi Guvernul şi voi conduce Parlamentul".

Vă pot spune că multe partide au pierdut pe mâna Guvernului. Dar la fel de adevărat este că nici un ministru nu l-am văzut şomer din `90 până în momentul de faţă. De aceea, ar trebui să ne gândim foarte bine dacă modalităţile cuprinse în regulament, moţiunile, întrebările, interpelările, sunt suficiente pentru actul de control a activităţii Guvernului de către autoritatea supremă de legiferare, respectiv Parlamentul.

Votul nostru îi învesteşte şi pe premier şi pe Guvern. Ca atare, este normal ca în faţa celor care i-au investit să prezinte astfel de rapoarte. Este vorba semestrial. Deci, practic, de două ori pe an.

Evident că nu are consecinţe, cum spune un distins coleg aici, nu are consecinţe juridice directe, ca moţiunea de cenzură, dar este de fapt o asumare a ceea ce raportează, şi ca partid sau deputat poţi să te raportezi la un act oficial şi poţi, în consecinţă, să îndrepţi pe traseu, şi obligativitatea de a raporta, evident că induce şi Guvernului mai multă responsabilitate, ştiind că se apropie termenul în care trebuie să raporteze ceea ce a promis prin votul de învestitură. Şi mă gândesc că dacă se dă un vot şi, respectiv, o învestire, este normal ca să prezinte şi rezultatele acestei învestiri.

De aceea, noi vom susţine această idee, ca o creştere a responsabilităţii Guvernului şi, efectiv, prin similitudine, o creştere a responsabilităţii Parlamentului faţă de actul de guvernare. Cred că veţi face acelaşi lucru, pentru că altfel ne vom trezi că vom răspunde noi şi vom pleca din Parlament, cum au plecat cei 70% în 2004. vom pleca şi ceilalţi 70%, iar domnii miniştri îşi vor face în continuare treaba, neştiind în momentul de faţă, unii dintre ei, nu generalizez, ce culoare are şi unde se găseşte programul de guvernare.

Vă invit, deci, la meditaţie, la responsabilitate şi la un vot asumat. Nu dăunează nimănui o prezentare semestrială a actului de guvernare.

Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Mircea Costache.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă număr şi eu printre iniţiatori şi vreau să adaug la cele spuse că prevederea constituţională a dreptului de control parlamentar asupra Executivului nu se prea manifestă de loc. Pentru că singura modalitate invocată de un coleg antevorbitor - de adresarea unor interpelări pe adresa membrilor Guvernului - rămâne de foarte multe ori fără efect. Răspunsul este formulat, ştiu eu, evaziv, nu punctează întotdeauna în mod corect şi cu o documentaţie destul de transparentă pentru a răspunde la această prevedere constituţională de a exercita un control parlamentar asupra Executivului.

Vedeţi şi dumneavoastră, în piaţa publică şi în dezbaterea publică, în aceste zile, cum sunt asmuţiţi cetăţenii mai puţin informaţi asupra Parlamentului, Parlamentul este vinovat de toate relele. Ei ştiu că numai Parlamentul conduce. Ei ştiu că Parlamentul este responsabil pentru tot ce se întâmplă în ţară. Dacă adevărul nu este acesta, pentru că ar trebui să se cunoască până la urmă separaţia puterilor în stat, totuşi, Parlamentul, ca organism suprem reprezentativ, trebuie să exercite un mai pronunţat drept de control asupra Executivului nu numai prin, de multe ori, formalele interpelări şi întrebări, nu numai prin comisiile de anchetă care nu s-au finalizat niciodată cu rezultate concrete, ci şi prin rapoarte semestriale ale Executivului în faţa Parlamentului, în legătură cu gradul de îndeplinire al programului de guvernare.

O informare corectă a celor două instituţii fundamentale, Guvern, Parlament, nu strică nimănui şi este constituţională şi legală şi morală. Şi dacă tot acuză unii Parlamentul, ba se mai şi luptă câte unul mai iresponsabil cu o instituţie întreagă acuzându-ne de toate relele din lume, să ne dea şi dreptul de a fi, măcar o dată la şase luni, informaţi.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Am să am şi eu o intervenţie.

(De la tribună.)

Doamnelor şi domnilor colegi,

În urma dezbaterilor din plen la acest proiect de lege, Grupul liberal îşi asumă susţinerea ideii proiectului. Credem că art.1 din proiect este binevenit. Avem reticenţe însă în ce priveşte art.2, pentru că nu ştim în ce măsură este de competenţa Parlamentului să stabilească termene. De aceea, vom susţine art.1, potrivit regulamentului şedinţelor reunite, Parlamentul ulterior unui asemenea raport are dreptul de a stabili că face dezbateri şi, ca atare, cel puţin prima parte a articolului 2 va fi, de asemenea, inclusă.

Nu cred, repet, că se pot stabili termene în care Guvernul să realizeze, să ducă până la capăt o politică sau alta, termenul este finalul de mandat. De aceea, noi vom susţine art.1 şi vom pune în aplicare acest articol, chiar cred că este un serviciu adus Guvernului, care are ocazia să se adreseze Parlamentului şi să-şi explice politicile.

Vă mulţumesc.

(Domnul preşedinte îşi reia locul la prezidiu.)

Dacă nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale, trecem la dezbaterile pe articole.

În ce priveşte titlul, obiecţii, observaţii, comentarii.

Supun votului dumneavoastră titlul, că votăm pe articole.

Cine este pentru? Da. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? (Vociferări.) Nu, că unii au votat pentru, să ştiţi. 5 voturi împotrivă.

Vă rog frumos să ridicaţi mâinile la votul împotrivă, să putem număra pentru procesul-verbal.

Domnule secretar Ruşanu, vă rog să număraţi corect.

8 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Titlul a fost adoptat.

Art.1.

Cine este pentru? 142 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi la voturi împotrivă. 10 voturi împotrivă. (vociferări din partea deputaţilor P.D.)

Abţineri?

Noi le numărăm cu plăcere, să ştiţi, dar nu sunt mâinile ridicate.

Abţineri? 3 abţineri.

Vă mulţumesc.

Art.2.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 52 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Număraţi. 82 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.158 alin.(2) din Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea are caracter organic. Raport de respingere, din partea Comisiei pentru învăţământ.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termen de adoptare tacită: 4 mai.

Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul.

Vă rog, domnule deputat Kiraly.

Domnul Kiraly Andrei-Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne, stimaţi domni deputaţi,

Iniţiativa legislativă are în vedere o altă abordare a situaţiilor speciale privind asigurarea condiţiilor de şcolarizare a copiilor din învăţământul preşcolar şi din învăţământul primar.

În Legea învăţământului, conform reglementărilor actuale, se asigură posibilităţi de derogare de la nivelul minim de preşcolari şi şcolari în situaţii speciale, în anumite zone defavorizate, prin aprobarea ministerului de resort.

Considerăm că reglementările sunt restrictive şi acoperă numai în parte prevederile art.32 din Constituţia României, prin care se asigură dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa în limba maternă.

Totodată, ele satisfac doar parţial prevederile art.5 alin.(1) din Legea învăţământului, prin care "cetăţenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia socială, materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă."

De asemenea, potrivit art.17 alin.(1) "Ministerul Educaţiei Naţionale, inspectoratele şcolare şi autorităţile administraţiei publice locale asigură condiţiile necesare pentru ca elevii să frecventeze cursurile primare şi gimnaziale, de regulă, în localităţile în care aceştia domiciliază."

De aceea, apreciem că pe lângă zonele defavorizate, izolate datorită unor condiţii geografice, este necesar ca zonele izolate lingvistic să fie recunoscute aparţinând situaţiilor speciale. Izolarea lingvistică înseamnă că anumite comunităţi etnice trăiesc în grupuri reduse şi la distanţe semnificative de conaţionalii lor, despărţite fiind de mai multe unităţi administrativ-teritoriale.

Din aceste motive, acestor copii nu le sunt asigurate condiţii pentru instruirea în limba maternă. În consecinţă, nu mai pot fi purtători ai culturii grupului etnic respectiv.

Pentru a evita aceste situaţii, propunem să se introducă categoria "situaţii speciale şi zone izolate lingvistic" iar competenţa de a acorda asemenea derogări să revină autorităţilor publice locale, cu avizul inspectoratelor şcolare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Comisia.

Vă rog, doamna preşedinte.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.158 alin.(2) şi se referă la situaţii speciale privind asigurarea condiţiilor de şcolarizare a copiilor din învăţământul preşcolar.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia, cu 10 voturi pentru respingere, 4 voturi împotriva respingerii şi o abţinere, propune plenului respingerea propunerii legislative, din următoarele motive: prevederile cuprinse în propunerea legislativă se regăsesc în textul Legii nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, creându-se astfel o dublă reglementare; al doilea motiv: prin introducerea unor reglementări speciale pentru zonele cu unităţi şcolare izolate lingvistic, se creează o discriminare pozitivă pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Domnul deputat Gvozdenovici.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vin pentru a nu ştiu câta oară din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, pentru că noi suntem primii în situaţiile acestea de dificultate, copiii noştri se găsesc în această situaţie. Şi, înainte de a spune punctul de vedere vizavi de propunerea legislativă, dar şi vizavi de poziţia comisiei de specialitate, doresc să atrag atenţia asupra unui fenomen dramatic care se întâmplă minorităţilor naţionale, şi anume, suntem mai multe minorităţi care am avut zeci de şcoli în limba de predare maternă, am rămas ori fără şcoli total, ori cu câte o şcoală-două, simbolic.

Ajutaţi-ne, vă rugăm frumos, măcar astea care ne-au rămas puţinele să le păstrăm, şi de aceea Grupul parlamentar al minorităţilor sprijină propunerea legislativă şi nu putem fi de acord cu comisia, mai ales cu punctul acela că ar fi discriminare pozitivă. Ce este rău de a ne discrimina o dată pozitiv ca să ne păstrăm măcar ceea ce am avut şi, paradoxal, pe timpul regimului comunist al lui Ceauşescu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Andea. Şi, după aceea, domnul deputat Asztalos.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

După cum puteţi constata, o astfel de iniţiativă nu este o noutate în Camera Deputaţilor, au fost mai multe runde de discuţii pe proiecte de lege asemănătoare, unul dintre ele inclusiv aparţinând domnului Gvozdenovici, care şi-a exprimat punctul de vedere anterior. Ce aş dori să spun? Raportul comisiei în mod corect subliniază faptul că în Legea învăţământului este acoperită această posibilitate ca în situaţiile excepţionale care includ şi situaţiile de comunităţi izolate lingvistic, dar nu numai acestea, deci situaţiile excepţionale pot să beneficieze de clase cu efectiv sub cel legal.

Menţionez că efectivul maxim de elevi este stabilit din considerente de calitatea învăţământului, iar efectivul minim de elevi într-o clasă este stabilit din considerente legate de economicitatea procesului didactic.

Sunt multe situaţii în ţară în care, în localităţi izolate, nu lingvistic, localităţi izolate sunt mai puţin de 15 copii, pentru a forma o clasă.

Pentru astfel de situaţii şi pentru cele menţionate de domnul Gvozdenovici, există o procedură care s-a aplicat şi până acum, prin care Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate aproba efective reduse şi, în consecinţă, să mărească cheltuielile de şcolarizare per elev, aşa cum ne place la ora actuală, datorită descentralizării, să vorbim ca mod de finanţare a învăţământului.

Astfel încât, raportul comisiei, care spune că se creează o dublă reglementare, este corect.

Cealaltă prevedere din iniţiativa legislativă, prin care comunitatea locală decide, este ca şi când unii decid şi alţii plătesc. Deci, decide comunitatea locală, dar plăteşte sistemul de învăţământ o şcolarizare, sigur, împovărătoare într-un anume sens.

În consecinţă, noi considerăm, şi mă refer acum la Grupul parlamentar al P.S.D., că raportul comisiei, de respingere, este corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iată că din nou ne aflăm într-o situaţie foarte ciudată, foarte interesantă. Avem în faţă o lege a învăţământului, un articol cât se poate de clar, şi avem un text care amendează acest articol; atât textul iniţial al articolului, cât şi modificarea articolului respectiv sunt interpretate aşa cum doreşte fiecare.

În comisie, colegii noştri majoritari au respins această iniţiativă legislativă, iar în raport se şi justifică, cât se poate de "clar", zic eu clar în ghilimele, fiindcă iată ce scrie aici în justificare: "prevederile cuprinse în propunerea legislativă se regăsesc în textul Legii nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, creându-se, astfel, o dublă reglementare."

Domnilor,

fals. Fals. fiindcă dacă aţi fi fost atenţi la ceea ce spunea domnul Andrei-Gheorghe Kiraly, în numele iniţiatorilor, atunci aţi fi aflat că de fapt, pe lângă termenul de izolare geografică, s-a introdus un nou concept, aşa-zisa izolare lingvistică. Iar textul articolului la care v-aţi referit şi despre care spuneţi că reglementează această situaţie, nu, nu se referă la această situaţie.

În ceea ce priveşte a doua teză a modificării, pe baza principiului subsidiarităţii şi al descentralizării, nu vi se pare corect ca într-o situaţie concretă, într-o comuniune numeric mică, decizia de a funcţiona o clasă sau o grupă de elevi sau preşcolari să fie luată la nivelul autorităţilor publice locale, în loc de minister?

Mi se pare ciudat că nu acceptaţi această idee a descentralizării, a subsidiarităţii, şi mi se pare pur şi simplu hilară a doua argumentaţie. Vă rog frumos fiţi atenţi ce scrie aici, în numele comisiei. Din păcate, sunt vicepreşedintele acestei comisii. Nu am văzut redactarea textului. "Prin introducerea unor reglementări speciale pentru zonele cu unităţi şcolare izolate lingvistic se creează o discriminare pozitivă pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale".

Păi, domnilor, într-o democraţie funcţională, a crea o discriminare pozitivă faţă de minorităţi, vi se pare o eroare? Vi se pare antidemocratic? Păi, dacă aşa stau lucrurile, ar trebui să eliminăm din Constituţia României o serie de articole care vorbesc de dreptul minorităţilor de a învăţa în limba lor maternă, de a avea instituţii proprii, că suntem egali în faţa legii ş.a.m.d.

Nu ştiu de ce a ratificat Parlamentul României convenţia-cadru a minorităţilor, fiindcă dacă privesc acest act normativ prin prisma acestei fraze, atunci a face discriminare pozitivă este o treabă foarte periculoasă.

În sinteză, ceea ce nu am reuşit în cadrul comisiei, eu totuşi vă cer înţelegerea şi o mai mare toleranţă şi empatie referitor la problematica atât de sensibilă a minorităţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat Vasilescu, vă rog, şi apoi domnul deputat Călian.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă stăm să judecăm drept această lege, fără ură şi fără părtinire, şi fără să ne răstim la microfon, aşa cum s-a întâmplat acum, aici, o să ne dăm seama că în nici o ţară din lume nu putem să avem o şcoală pentru un elev.

Haideţi să ne gândim la ce costuri implică, pentru că este un elev sau doi dintr-o anumită minoritate. Şi aici nu este vorba numai de minorităţile naţionale, aici este vorba de comunităţi izolate lingvistic, şi ar putea să fie foarte bine şi români izolaţi într-o comunitate lingvistică de maghiari. Le facem o şcoală pentru doi copii?

Voci din Grupul parlamentar al U.D.M.R.:

Da!

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Eu n-am văzut o asemenea şcoală decât în Cuba. Să ştiţi că era un obiectiv turistic, unde Fidel Castro voia să arate cât de multă înţelegere are pentru comunităţile izolate, şi făcuse o şcoală pentru un copil. Dar era obiectiv turistic. Se vizita, şi dacă voiai mai lăsai şi nişte fonduri pentru dotarea şcolii respective. Obiectiv turistic, repet.

Noi ce facem? Facem şi noi, creăm obiective turistice? Haideţi să fim serioşi. De fiecare dată vin unii dintre colegii noştri cu tot felul de legi din acestea aberante. Nici nu mai ştii cum să le mai spui, şi nici nu ştii ce să mai zici, pentru că orice respingere ai face şi orice argument ai găsi, eşti imediat catalogat într-un fel.

Dar, haideţi să nu ne batem joc, până la urmă, de Parlamentul României! Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Călian, apoi domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pot să vă spun că eu personal am fost izolat lingvistic, în sensul că, în localitatea în care am studiat în clasele primare, eram 4 elevi români şi 20 de elevi maghiari. Şi totuşi am învăţat în limba română, fiind obligat să fac naveta 10 km/zi din clasa a V-a până în clasa a VIII-a, şi am făcut-o.

Acest lucru, pe cale de consecinţă, este valabil în ambele părţi, şi pentru elevii români, şi pentru elevii maghiari, în speţă.

Însă, problema legată de acest proiect de lege încalcă oarecum Constituţia. Şi de ce vă spun acest lucru? Un consiliu local nu se poate implica în chestiuni legate de învăţământ. Adică, nu poate să stabilească anumite reguli. Consiliul local poate maxim să solicite inspectoratelor şcolare şi, implicit, Ministerului Învăţământului, chestiuni legate de învăţământ.

Dar dacă amestecăm dispoziţiile consiliului local cu legile care vizează Ministerul Învăţământului, vă daţi seama ce iese, aşa cum bine spunea antevorbitorul meu!

Pe cale de consecinţă, probabil că acest proiect de lege ar fi bun în situaţia în care el ar suporta anumite modificări. Mai precis, consiliul local poate maxim să ceară; nu poate să decidă, iar Inspectoratul să dea doar un aviz, pe care îl ştiţi cu toţii că este un aviz consultativ.

Aşadar, poate un alt proiect de lege mult mai bine gândit ar avea sorţi de izbândă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Anghel Stanciu, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Această idee pe care distinşii noştri colegi din comisie au avansat-o, împreună cu domnul Andrei-Gheorghe Kiraly, pe care l-am felicitat anterior, demonstrează cât de actuală este zicerea românească: "Şi drumul spre iad este pavat cu bune intenţii".

Aici noi nu discutăm prin acest amendament drepturile minorităţilor, pentru că este o chestiune care poate funcţiona foarte bine şi la copiii români, care se pot găsi izolaţi lingvistic într-o anumită comunitate.

Deci, prima chestiune pe care vreau s-o înţelegeţi este că nu ne referim la cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, ci ne referim la toţi copiii care se pot găsi într-o astfel de situaţie.

A doua chestiune: tendinţa pe care noi am materializat-o, comisia, şi pe care dumneavoastră aţi aprobat-o prin vot, este aceea de a încerca, cel puţin de la un anumit nivel, să dăm şanse egale copiilor, adică să meargă cu acele autobuze şcolare ş.a.m.d., prin comasarea şcolilor, într-o şcoală în care să aibă profesori calificaţi, să aibă condiţii igienico-sanitare adecvate.

Deci, regula pe care noi am impus-o este aceasta: să ducem copiii în zonele respective, la şcoala din centru, sau cum vreţi să-i spuneţi, cu mijloace de transport, s-au cumpărat încă o dată două sute şi ceva de microbuze, pentru a asigura egalitatea de şanse.

Bineînţeles că legiuitorul, de fapt tot noi, am introdus în Legea nr.84, ca o chestiune de excepţie, posibilitatea să funcţioneze şi clase paralele, da, să funcţioneze şi comasat, şi cu un număr mic de elevi. Dar am introdus aceasta ca o excepţie şi, evident, am impus-o de la centru, de la nivelul ministerului.

Colegul nostru spunea: "Venim cu principiul subsididarităţii, care funcţionează". Eu vă spun că este posibil ca acest principiu al subsidiarităţii, în acest caz, să nu funcţioneze. Adică, 3 - 4 copii găsiţi într-o comunitate, nu totdeauna aceia s-ar putea, la nivelul comunităţii locale, să fie de acord.

Pe când dincoace, la nivel central, domnul deputat Radan - şi îi spun numele pentru că ştiu sigur că a obţinut astfel de clase -, să le spunem, în zona pe care domnia sa o acoperă de la doamna ministru Andronescu, şi a fost de fapt şi un obiect de lucru al colegilor noştri aparţinând minorităţilor naţionale, să discute cu ministerul, să cadă, acolo unde efectiv este cazul, şi nu să spunem, să facem un loc de muncă artificial pentru cineva, în loc să ne uităm la copil, deşi a obţinut lucru. Textul de lege funcţionează, a funcţionat, şi cred că a-l duce acum la nivelul comunităţii locale, şi într-o chestiune de excepţie a face o regulă este în dezavantajul copilului, şi nu în avantajul lui.

Ca atare, acestea au fost de fapt motivele pentru care noi, în comisie, am respins. Treaba cu discriminarea pozitivă, probabil că s-a strecurat cumva, dar nu mi-aduc aminte ca în comisie să se fi ridicat astfel de puncte de vedere.

De aceea, stimaţi colegi, trebuie să ne gândim la copil, pe de o parte, la şansele egale pe care i le dăm şi, evident, acolo unde este cazul, prin excepţie, să facem aceste clase care, repet, sunt permise de lege.

A veni acum şi a face regula ca 3 elevi să fie minimum pentru aceste clase la dispoziţia locală, introducem subiectivism, şi de multe ori acest subiectivism nu se reflectă în avantajele copilului, ci în avantajele celui care trebuie să se ocupe de acei 3 copii.

Este deci momentul să decidem: ori mergem pe linia pe care am început, şanse egale, prin comasări la anumite niveluri, repet, şi în anumite zone geografice sau lingvistice, sau lăsăm să funcţioneze această regulă generală şi acceptăm excepţiile.

Noi, Grupul parlamentar al P.S.D., mergem pe ceea ce reprezintă trend, egalitate de şanse, dar şi tratarea diferenţiată, prin excepţie, de la nivel central, cu fondurile adecvate pentru copiii care sunt izolaţi geografic, sau, dacă vreţi, şi izolaţi lingvistic.

Sper că votul dumneavoastră va fi favorabil continuităţii şi respectiv cazurilor de excepţie rezolvate prin fondurile alocate la nivel central.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Merka, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ideea de bază ca discriminare pozitivă s-a discutat ani de-a rândul şi, bineînţeles, ştim că nu este chiar principiul acestei modificări care s-a adus. Din câte ştim, acestei idei de a da posibilitatea ca, comunitatea locală să vină cu o propunere, pentru că ştim foarte bine, comunitatea locală sprijină financiar orice instituţie din mediul rural şi urban, iar ministerul sprijină cu partea umană şi materială procesul de învăţământ.

Ştim foarte bine că toată lumea tinde să sprijine minorităţile dintr-o zonă sau din alta. Nu se defineşte ce minoritate este sprijinită, pentru că nu se ştie exact definiţia unei minorităţi într-o zonă cu o majoritate diferită de cea preponderentă într-o ţară, dar consider că noi, ca şi stat român, am dat dovadă de multă clemenţă.

În acest sens, vreau să vă întreb: în cazul în care o comunitate, oricare ar fi ea, mică sau mare, în momentul în care într-o zonă există, cum s-a spus, o posibilitate de minimum 3 elevi să funcţioneze cu această şcoală, cu această instituţie, nu prea văd cum am putea să facem chiar atât de mari reduceri la bugetul de stat.

Şi aşa viaţa ne-a demonstrat că în timp comunităţile mici se restrâng, şi-şi restrâng activitatea. Dar atât timp cât mai există un gram de speranţă ca să rămână posibilitatea acelui elev să studieze în limba lui maternă sau în limba pe care o doreşte, cred că această clemenţă ar trebui să fie din partea fiecărui coleg deputat sau senator.

În acest sens, să dăm posibilitatea atât comunităţii locale, cât şi elevului să studieze, chiar dacă uneori, poate în unele state există acel învăţământ, poate chiar la distanţă sau poate cu minim de elevi. Bineînţeles, numărul minim este discutabil. Dar, gândiţi-vă, să facem acum o reducere de costuri tocmai pe elevi, şi se referă doar la gradul primar. Este destul de dureros în acest caz. Putem să luăm şi putem să negociem bineînţeles, cum s-a şi demonstrat şi la bugetele anterioare, sume mici, mai mari, enorme sau minime, dar aceste sume care se discută pentru elevi, eu totuşi spun că este discutabilă problema, ca şi idee. Şi în ultimul caz, totuşi sprijinim şi profesorii. Reducerea numărului de profesori, ştiţi foarte bine că este o etapă dureroasă în sistemul nostru, care va fi şi care urmează.

Descentralizarea poate, în acest sens, ne va ajuta totuşi. Dacă bugetele locale vor putea să asigure funcţionarea în bune condiţii a acestor şcoli, daţi posibilitatea, vă rog frumos, ca aceşti elevi şi aceste şcoli să funcţioneze.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, în încheierea lucrărilor... comisia, doamna deputat, doriţi să mai interveniţi?

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Cred că se impun nişte concluzii, pentru că stau şi mă minunez că mai există în Parlamentul României persoane care nu ştiu cine finanţează învăţământul şi unităţile şcolare. Pentru mine este o surpriză. Sper să nu fie prea mulţi copii.

Deci, este foarte simplu: avem reglementare pentru aşa ceva. Cine este interesat dintre minorităţi poate să meargă la domnul Radan, să îi explice exact cum a făcut domnia sa pentru minoritatea pe care o reprezintă în Parlament.

2. Este mult mai simplă soluţia care s-a găsit până acum: să se ia cu un microbuz copiii şi să se transporte dintr-o şcoală în alta, nu să ţinem să folosim zeci de milioane, sute de milioane pentru întreţinerea unei şcoli pentru un copil sau doi, decât dacă vrem să transformăm, ca în Cuba, în muzeu şcoala respectivă.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Gvozdenovici, apoi domnul deputat Asztalos.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Cu mare părere de rău, trebuie să constat că totuşi, din partea majorităţii sau a unei părţi a majorităţii nu există deloc înţelegere pentru această problemă a noastră.

Vreau să pun o întrebare numai: dacă există, şi cazul acesta este cel mai des la minorităţile mici, o singură şcoală cu predare în limba maternă într-un judeţ, şi noi, din cauza numărului mic de elevi, o desfiinţăm, unde se duc şi unde învaţă elevii aceştia în limba maternă?

Domnilor,

noi dorim şi noi o garanţie mică, că am venit mai demult cu o propunere legislativă, să fie garantată clasa sau şcoala cu minimum 3 elevi. Mi-aţi zis că nu-i bine. Îi îngrădim pe ăia care sunt unul sau doi în şcoală. Aşa ne-aţi explicat, şi aţi respins această propunere.

Acum, măcar permiteţi, că dacă există această excepţie geografică, să existe şi această excepţie lingvistică, pentru că ne creează măcar un minimum de speranţă că ne vom păstra măcar puţinul ăla care ne-a mai rămas.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Asztalos.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Antevorbitorii spuneau că trebuie să dai şanse egale pentru fiecare copil, indiferent de etnie. De aceea, există programe în cadrul ministerului: programul microbuzelor, programul campusurilor ş.a.m.d.

Dar, stimaţi colegi, aici se vorbeşte despre acei copii din clasele I - IV, în special, care în cazul acestei izolări lingvistice ar fi nevoiţi să stea pe marginea drumului şi să facă naveta de 25 - 30 km. Şi vă întreb: în calitate de părinte, oare, pentru acest copilaş fragil, ce este mai important, apropierea de părinte sau de a face naveta?

Având în vedere faptul că părerile sunt destul de împărţite - vedeţi dumneavoastră, foarte mulţi spun, da, fără ezitare, trebuie să respingem - dar din câte aţi auzit, în afară de mine mai sunt colegi care pledează pentru altceva. Şi pentru a ieşi din acest impas, eu - în calitate de vicepreşedinte - v-aş ruga să retrimiteţi proiectul de lege la comisie, şi eventual acolo să mai discutăm colegial, pe probleme punctuale, fiindcă aici este vorba despre probleme punctuale. Nu sunt probleme generale, însă aceste probleme punctuale de foarte multe ori nu se rezolvă, nu-şi găsesc rezolvarea în comunitatea respectivă.

Şi acest act normativ ar fi o garanţie pentru rezolvarea acestor situaţii destul de izolate, dar existente.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenţii, avem totuşi o propunere de procedură, pe care o voi supune votului dumneavoastră.

Doriţi să luaţi cuvântul pe propunerea de retrimitere? Vă rog, doamna preşedintă, aveţi cuvântul.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Ştim ce se urmăreşte: să treacă tacit această lege, pentru că ştim şi noi cum va lucra Parlamentul până pe data de 4 mai, când acest proiect de lege trece tacit.

Din partea comisiei nu suntem de acord ca să ne-o retrimiteţi la comisie. Votul a fost covârşitor în cadrul comisiei şi nu are absolut niciun rost ca să revenim, cu atât mai mult cu cât se specifică foarte clar în raport că există reglementare, avem reglementare pentru ceea ce se cere, oameni buni, avem lege.

Pentru ce mai forţăm nota?

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Mircovici, aveţi cuvântul.

Domnul Niculae Mircovici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Poate că n-aş fi luat cuvântul, pentru că o serie de argumente au fost prezentate de colegii mei, şi sigur că este puţin probabil, ca inclusiv datorită faptului că suntem minoritari, să putem să avem un câştig de cauză vizavi de o astfel de problemă, deşi ea stă la baza inegalităţii de şanse între doi copii, şi mă refer la copii din clasele I - IV, care sunt puşi în situaţia să înceapă să înveţe aritmetica şi celelalte lucruri care se fac în clasa I, a II-a, a III-a şi a IV-a într-o limbă pe care nu au vorbit-o niciodată în familie şi probabil că datorită izolării lingvistice nici nu o cunosc.

Sigur că posibilităţile lor ar fi mai mari, începând cu clasa a V-a şi mai încolo, şi este mai puţin probabil ca noi să ne punem problema să înveţe mai departe în limba minorităţii respective.

Dar cel puţin primele elemente, este mult mai uşor pentru copil să le perceapă şi să le înţeleagă în singura limbă pe care o vorbeşte în momentul în care este copil.

Din punctul ăsta de vedere, cred că motivaţia că vom crea o inegalitate de şanse nu stă în picioare, şi sunt convins că domnul profesor s-a referit la inegalitatea de şanse pe care o aveau într-o perspectivă mai mare, şi nu numai la momentul acesta, al primelor ore de şcoală pe care le face copilul respectiv.

Al doilea element pe care vi l-aş supune atenţiei, este acela că ni s-a dat exemplul cu minoritatea croată, care este grupată într-o anumită zonă. Dar vreau să vă spun un element paradoxal: recensământul din 2002 ne-a dovedit că minoritatea bulgară, prin cifrele sale, în proporţie de şapte optimi se găseşte în Banat, iar în Dobrogea, de-a lungul Dunării, în alte zone în care au existat minoritari bulgari aceştia nu mai există. În Mehedinţi sunt 4, în alte judeţe limitrofe frontierei sunt înregistraţi câte 8 - 10 - 12 minoritari bulgari.

Sigur că n-are nicio legătură cu realitatea, expresie fiind şi faptul că 3.500 de votanţi votează 20.000 la vot. Dar, ceea ce m-a făcut să vin la acest microfon, este respectul pe care îl acordă doamna preşedintă a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, acestei propuneri, acestei iniţiative legislative. N-am crezut niciodată că modificarea a două articole în Legea Învăţământului este mai importantă decât cele 5 proiecte de lege din pachetul privind siguranţa naţională a României, care tot în această Cameră, şi tot cu înţelegerea unora sau a altora, au trecut fără a fi discutate şi dezbătute, prin aprobare tacită la Senat.

Vă mulţumesc pentru aprecierea pe care aţi făcut-o acestei propuneri legislative. Este cel puţin egală, datorită temei pe care dumneavoastră aţi exprimat-o, cu pachetul de legi privind siguranţa naţională a României.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi, aparţinând diferitelor minorităţi naţionale, prezenţi în Parlament.

Votul nostru va fi clar împotriva trimiterii la comisie.

Vreau să fim de acord cu toţii că în România, spre deosebire poate de alte ţări ale Uniunii Europene, copiii de altă naţionalitate decât cea română au dreptul, şi în fapt se realizează instrucţia şi educaţia lor în limba maternă.

Deci, legile pe care le avem permit instrucţia şi educaţia la toate nivelurile, ca să fim odată pentru totdeauna înţeleşi.

Referitor la subiectul pus în discuţie, pot funcţiona clase, aşa cum ştiţi foarte bine, cu un număr redus de elevi, inclusiv 3 elevi.

Problema care se pune aici, s-o spunem clar: vreţi ca dintr-o excepţie să faceţi o regulă; şi fiecare caz în parte se analizează şi se dispune. Vreţi la nivelul comunităţii locale. Noi vă spunem că la nivelul comunităţii locale s-ar putea să întâmpinaţi mai multe dificultăţi decât la nivel central, datorită unor anumite mentalităţi, nu intrăm în detalii, care pot fi şi de la minoritari care sunt majoritari într-o zonă, către românii minoritari, şi invers.

De aceea, spunem că nu se referă la o anumită etnie. Nu are sens să centrăm pe interesul fiecăruia dintre noi. Este clar că sunt şi alte interese.

De aceea, să centrăm pe elev, şi cazurile de excepţie să le lăsăm excepţii, şi nu să facem regulă, din care noi să acordăm unora sau altora un salariu sau o funcţie.

De aceea, domnule preşedinte, sunt de acord cu ce a spus domnul Asztalos, să supunem la vot trimiterea sau nu la comisie. Cu cele două precizări: în România, dreptul de a învăţa în limba maternă este asigurat la toate nivelurile şi sper să nu mai vină cineva să spună că nu şi, doi, cazurile de excepţie sunt tratate cu foarte multă deferenţă şi nu a venit nimeni dintre colegii noştri minoritari să spună, din 1992, de când sunt în Parlament, până acum, că nu a funcţionat o clasă cu 3-4 elevi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Moisoiu, domnul deputat Cristian Rădulescu, domnul deputat Gvozdenovici.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să subliniez o idee care nu s-a înţeles sau n-a vrut să fie înţeleasă, pentru că, de fapt, în clipa de faţă, problema aceasta este rezolvată. Situaţii de sub efectiv, cu 3 elevi, se pot aproba de către inspectoratul şcolar, cu avizul Ministerului Educaţiei şi sunt rezolvate asemenea situaţii. Deci, nu numai în cazul minorităţii croate, cum s-a spus aici, şi români, eu cunosc situaţii de acest gen când cazul acesta s-a rezolvat.

Ceea ce trebuie să urmărim şi ceea ce s-a urmărit până acum în dezbaterile noastre a fost calitatea învăţământului, faptul că învăţământul se concentrează pe şcoala de centru, faptul că se face cu cadre calificate. Iar minorităţile nu au de ce să se sperie, pentru că cadrele calificate sunt cadrele lor calificate, nu o să vină învăţătorul sau educatoarea româncă, care nu ştie limba respectivă, să ţină ore, tot cineva pregătit în acelaşi domeniu le va ţine.

Pe de altă parte, din punct de vedere calitativ, al condiţiilor în care se realizează aceasta, de asemenea, avem toate speranţele de mai bine, în momentul când învăţământul este centrat într-o şcoală de centru, în condiţiile în care transporturile sunt asigurate.

Şi încă ceva, este vorba, pentru că s-a ridicat aici o problemă, problema legată de drepturile autorităţii locale. Sigur că da, autoritatea locală are nişte drepturi, pentru că ea finanţează aceste şcoli, din punct de vedere al clădirii, din punct de vedere al utilităţilor, dar atât. Păi, nu putem ca această administraţie locală, primăria locală, să vină şi să aibă un cuvânt mai mare de spus decât însuşi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. De aceea nu putem să punem între cele două un semn de egalitate, este mare diferenţă între un consiliu local, dintr-un anumit sat sau comună, şi, în acelaşi timp, Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Deci, subliniez şi, cu aceasta, închei, în clipa de faţă, problema este rezolvată sub toate aspectele, cu toată bunăvoinţa, deci, nu avem ce să mai discutăm în acest caz.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimaţi colegi,

Dezbaterile pe această temă sunt foarte îndelungate şi ascuţite, fiindcă este vorba de lucruri foarte delicate aici. Un lucru delicat este dreptul la educaţie, este un drept fundamental. O altă temă importantă este descentralizarea, pe care, în aceste zile, după admiterea noastră în Europa, o dezbatem cu atât mai fierbinte. Pe de altă parte, este vorba de minorităţi şi când e vorba de minorităţi şi de drepturile minorităţilor, trebuie să fim extrem de atenţi. Când toate aceste trei teme se întâlnesc, în iniţiativa de faţă, lucrurile sigur că devin delicate.

Cred că atunci când este vorba de astfel de lucruri delicate, cum este educaţia şi, în cazul de faţă, discuţia este dusă către minorităţi, deşi noi susţinem fierbinte descentralizarea, cred că sunt anumite chestiuni care nu pot fi lăsate la îndemâna subiectivismelor şi umorilor, care există, din păcate, uneori, în conducerea administraţiei locale. Sunt chestiuni care trebuie să fie rezolvate conform normelor şi experienţei europene şi să fie asumate ca politică de stat. Şi dacă există deja principii statuate în momentul de faţă de politica de stat pe educaţie în această privinţă, să le lăsăm acolo unde sunt.

Nu-i dăm dreptate întotdeauna doamnei preşedintă a comisiei de profil, de exemplu, dânsa spunea că e un lucru foarte bun cu microbuzele ş.a.m.d., care ar rezolva o parte din problemele care se pun acum în discuţie. Dar, tot în comisia dânsei, a fost respins un amendament venit din partea unor deputaţi P.D., care prevedea şi obligativitatea ca în bugetul de stat să fie cuprinşi şi banii pentru carburanţi, de exemplu, că aceste microbuze au venit, dar nu au piese, nu au carburanţi ş.a.m.d. şi, în momentul de faţă, nu toate funcţionează. Acest amendament a fost respins.

Revenind la discuţia de la care pornisem, însă, în această privinţă, cred că are dreptate, sunt lucruri prea gingaşe ca, la un moment dat, să depindă de nu ştiu ce primar, din nu ştiu ce comună sau oraş, care are el o problemă şi o luptă veche cu nu ştiu care minoritate. Şi atunci, noi nu o să fim de acord cu retrimiterea la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Gvozdenovici.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Îmi pare rău că revin încă o dată la microfon, doresc să subliniez că în mai multe rânduri, în O.S.C. şi în Uniunea Interparlamentară am vorbit despre problematica minorităţilor din România şi despre soluţii şi exemple pozitive ale ţării noastre, dar nu pot să fiu de acord cu domnul Anghel Stanciu, pe care îl respect în mod deosebit, când spune şi afirmă că: "spre deosebire de restul Europei, în România se învaţă". Doresc să subliniez că se învaţă în foarte multe ţări din Europa şi nu am descoperit numai noi America, deci, se învaţă şi în altă parte, în mod sigur, şi pot să dau exemplu.

Nu cerem pentru un elev, şcoală sau clasă, dar pot să dau exemplu Danemarca, unde şalupa, în fiecare dimineaţă, cară un elev de la o insulă la cealaltă. Dar noi nu trăim în insulele Danemarcei, dar suntem nişte mici insule în România, minorităţile mai mici. Şi trebuie găsită o soluţie, soluţie nu este numai aceasta, care este acum în lege, ci trebuie găsită o garanţie, oricât de mică, nu pentru a înfiinţa altceva, a crea altceva, a aduce alte cheltuieli ş.a.m.d., ci a găsi o garanţie mică, ca să ne păstrăm ceea ce am avut.

Domnilor, doresc să subliniez, de 300 de ani avem, mai multe minorităţi, şcoli în limba maternă, sub o formă sau alta, le-am păstrat până astăzi. Ni s-au decimat! Asta este puţin zis, ni s-au decimat!

Atunci, vă rog să ne înţelegeţi, din acest punct de vedere, şi să găsim o modalitate de a păstra măcar ceea ce avem, de a conserva ceea ce ne-a rămas, nici 2-3% nu ne-a rămas din ceea ce am avut. Aceasta este rugămintea şi acesta este apelul nostru.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun întâi votului propunerea de retrimitere la comisie, care e o propunere procedurală, şi, după aceea, dacă doriţi, putem relua dezbaterile pe fondul acestei...

Voci din sală:

Nu o mai reluăm!

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu pot să împiedic nicio intervenţie, suntem în procedură normală.

Deci, supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Cine este pentru retrimitere la comisie? Vă rog să votaţi. Vă rog să număraţi. Număr eu, că lipseşte domnul secretar. 37 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 50.

Abţineri? Număraţi abţinerile, vă rog frumos. 3 abţineri.

S-a respins propunerea de retrimitere la comisie.

Dacă mai există intervenţii la dezbateri generale? Mai era domnul Merka.

Mai există intervenţii? Că vă promit că închid lista.

Mai e vreo intervenţie la dezbateri generale? Nu mai e.

Atunci, după această intervenţie, rămâne la vot final.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vroiam să fac doar o precizare, ce a spus distinsul nostru coleg şi domnul profesor Stanciu e adevărat, bineînţeles, minorităţile nu se pot plânge de sprijinul întregului Parlament şi al întregii societăţi civile pentru drepturile lor. Dar, cum s-a remarcat şi adineaori, ideea de finanţare a fost înţeleasă de acei doi colegi din acest partid în sensuri diferite.

Deci, în acest sens doream şi eu să cer retrimiterea la comisie, pentru că, poate, într-o modalitate sau în alta, reuşim să ne facem înţeleşi. Bineînţeles, e o modalitate de exprimare şi de vot. Asta doream.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Am finalizat dezbaterile generale. Propunerea, fiind de respingere, rămâne la vot final.

La pct. 18, Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul între Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Irlanda, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică, cu privire la aplicarea articolului III, alin.1 şi alin.4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare (78/164/Euratom), încheiat la Bruxelles la 5 aprilie 1973, cu amendamentele ulterioare şi la Protocolul adiţional la Acordul între Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Elenă, Republica Finlanda, Republica Federală Germania, Irlanda, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică, cu privire la aplicarea articolului III, alin.1 şi 4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, semnat la Viena la 22 septembrie 1998.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare, Comisia pentru industrii.

Procedură de urgenţă.

Suntem primă Cameră sesizată.

Iniţiatorul, dacă doreşte? Nu este necesar.

Comisia? Vă rog, raportul, domnule preşedinte.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii a fost sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond cu proiectul de lege menţionat.

Aş vrea să vă precizez că atât Comisia pentru politică externă, Comisia pentru apărare, siguranţă naţională şi ordine publică, Comisia juridică au avizat proiectul de lege.

Iar Comisia pentru industrii şi servicii, reunită în plen, a votat în unanimitate acest proiect de lege. Proiect care se referă în fapt la aderarea României la acordul menţionat, România angajându-se să devină parte la Acordul de garanţie şi la Protocolul adiţional încheiat între Euroatom şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică.

În consecinţă, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Procedură? Domnule deputat Calimente, aveţi cuvântul.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Nu este pentru prima dată când celor din Comisia de apărare ni se pare, şi am mai discutat acest lucru între noi, că Biroul permanent al Camerei trimite anumite proiecte de legi acolo unde nu trebuie. Pentru că acest tratat este cu privire la neproliferarea armelor nucleare, cred că raportul ar fi trebuit făcut de Comisia de apărare, şi nu de Comisia de industrie, din moment ce vorbim în acest tratat de armament nuclear, şi nu de industrii nucleare.

Şi nu este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru, că la Comisia de apărare nu ajung legi sau nu noi suntem cei care trebuie să facem raportul pentru anumite proiecte de lege care privesc strict domeniul de apărare. Şi am ruga, în acest sens, cred că în comisie am propus şi în scris acest lucru, să existe o mai mare atenţie din partea Biroului permanent, când se distribuie aceste proiecte de lege către comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Am luat act de această chestiune.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu există amendamente respinse, lucrăm pe lista cu amendamente admise.

Dacă la pct. 1 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2? Adoptat. Pct. 3? Adoptat. Pct. 4? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul rămâne la vot final.

La pct. 19, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.84(r2) din 24/07/1995, Legea învăţământului, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.606 din 10/12/1999.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru învăţământ.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă iniţiatorul doreşte? Nu doreşte.

Comisia? Vă rog, domnule deputat Andea, scurt.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii învăţământului.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în şedinţa din 18 aprilie, comisia propune plenului respingerea propunerii legislative, cu 18 voturi pentru respingere, 4 împotrivă şi 1 abţinere. Principalul motiv este că acest proiect legislativ conţine prevederi contrare Constituţiei şi se referă evident la eliminarea unor drepturi de care beneficiază elevii care urmează formele de învăţământ din România.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Domnule deputat Anghel Stanciu, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri...

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Sunt aici!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule Nicolăescu,

Ne bucură faptul că la apelul nostru disperat de luni de zile s-a întâmplat să mai ajungeţi şi dumneavoastră în faţa poporului.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Mai des am ajuns!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Suntem aici în faţa unui proiect de lege care cred că vrea să ne testeze gradul de receptivitate al nostru, al parlamentarilor, privitor la drepturi minorităţilor. Drepturi care s-au câştigat în timp şi, în 11 ani de preşedinte de comisie, ştiu cum a fost această "bătălie", necesitând, prin intermediul timpului, şi schimbări de mentalitate. Pentru că una era în 1992 să ceri şcoli în limba unei minorităţi sau chiar clase şi alta este acum, când aceste drepturi sunt câştigate. Şi nu numai că sunt câştigate, prin această politică a paşilor mărunţi, dar fermi, dusă de către Parlamentul României şi de către comisiile de specialitate, s-a testat şi veridicitatea ipotezelor pozitive care au fost aduse în discuţie şi modul efectiv de desfăşurare a activităţii, cu efecte benefice, dar şi cu unele efecte colaterale, negative.

Evident că a veni acum şi a propune să facem o periere totală a Legii nr. 84 şi să scoatem toate drepturile minorităţilor, motivând pe undeva că ele sunt prinse în Cartă, pe care urmează să o ratificăm, că sunt prinse în Statutul minorităţilor naţionale, şi atunci, să le scoatem de aici, poate fi o soluţie, dar poate fi şi un izvor de vrajbă, să reluăm lucruri care s-au făcut şi care funcţionează bine şi să încercăm să le stricăm.

Bineînţeles, dacă am accepta că principala formaţiune care aparţine minorităţilor naţionale, cea maghiară, şi iniţiatorii acestui proiect de lege, care aparţine colegilor de la PRM, dacă dânşii au o înţelegere underground, subterană, şi îşi fac proiecte ca să se susţină reciproc într-un anumit domeniu, poate fi, ca ipoteză, înţeleasă, dar nici într-un caz nu poate fi admisă de Parlament.

De aceea, credem că este bine ca, şi de o parte, dar şi de cealaltă parte, să se găsească un echilibru şi la nivelul iniţiativelor legislative, astfel încât să nu escaladăm. Pentru că se pare că şi din altă parte se încearcă forţarea limitelor normale şi fireşti.

Şi atunci, vin şi contraponderi ale iniţiative, cum este aceasta, în care se spune: "Domnule, vrei Statutul minorităţilor? Poftiţi! Scoatem totul din Legea învăţământului şi rămân cele din Statutul minorităţilor!"

Bineînţeles că legea fundamentală, de bază, "Constituţia" tuturor drepturilor cetăţeneşti este Legea învăţământului, pe domeniul învăţământului şi educaţiei, de aceea, grupul nostru parlamentar, un grup care gândeşte în perspectivă, spre liniştea dorită, nu în sensul "hoţilor", cum spunea cineva, care era preşedinte (dar aceasta e soarta preşedinţilor..., vedeţi, nici eu nu mai sunt preşedinte..., aşa că i-a venit rândul şi lui...), deci, să respingem acest proiect de lege, cu acea conştiinţă că facem, de data aceasta, un lucru benefic pentru minorităţi.

Şi sper ca distinşii mei colegi "minoritari" să aprecieze acest lucru, chiar dacă fac eforturi disperate să nu mă asculte. Le mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenţii la dezbateri generale, proiectul rămâne la vot final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru finanţarea Proiectului sectorial de sprijinire a transporturilor, semnat la Bucureşti la 27 noiembrie 2006.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare, Comisia pentru buget.

Suntem primă Cameră sesizată.

Procedură de urgenţă.

Prioritate legislativă.

Guvernul? Nu mai e necesar.

Comisia? Raport de adoptare, înţeleg.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul opţional la Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile consulare, referitor la soluţionarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena la 24 aprilie 1963.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare, Comisia juridică.

Primă Cameră sesizată.

Iniţiatorul? Nu este necesar.

Comisia? Raport de adoptare.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la vot final.

Dat fiind că este ora 18 fără...

Să îl luăm şi pe aceasta? Mai luăm un proiect, atunci, că avem şi nişte anunţuri.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2006 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantităţi de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari şi Turceni, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - Sucursala "ROMAG-TERMO" şi centralele termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale.

Legea are caracter ordinar, se întâmplă anual.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare, din partea Comisiei pentru industrii.

Procedură de urgenţă.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Iniţiatorul? Susţine proiectul.

Comisia? Îşi păstrează raportul de adoptare, înţeleg?

Domnul Iulian Iancu:

Da.

Domnul Bogdan Olteanu:

Intervenţii la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această lege este promovată anual, ea are drept menire valorificarea stocului de combustibili, anual.

O singură menţiune, de data aceasta, ordonanţa de urgenţă a fost promovată în luna decembrie şi rămâne descoperită o perioadă de la 1 noiembrie, când era obligativitatea refacerii stocurilor din rezerva de stat, şi cea până la data la care s-a făcut practic iniţiativa de ordonanţă de urgenţă, ceea ce atrage atenţia în mod deosebit asupra implicaţiilor legislative pentru acest an, din punct de vedere al realizării stocurilor şi al trecerii sezonului de iarnă în condiţii de siguranţă. Dar, totodată, cu obligativitatea respectării legislaţiei privind rezerva din stocurile de stat.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenţii? Nu mai există.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Stimaţi colegi,

Înainte de încheierea dezbaterilor de astăzi, am nişte anunţuri cu caracter personal.

Domnule deputat Nicolae Popa, vă rog.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ca şi dumneavoastră, sunt ales de popor, aşa cum îi place domnului Băsescu să spună. Din această perspectivă, eu mă simt extraordinar de jignit şi ofensat, când Parlamentul României este dezonorat, călcat în picioare, terfelit, fără să avem niciun fel de reacţie. Faptul că se spune, la fel de fel de mitinguri, că noi suntem 322 de deputaţi "hoţi", "bandiţi" ş.a.m.d. mi se pare un lucru nefiresc. Nu sunt produsul niciunui grup oligarhic! Nu mă susţine nicio oligarhie financiară! Trăiesc din leafa de deputat, ca mulţi dintre dumneavoastră! Şi atunci, nu are voie nimeni să ne jignească!

Eu cred că domnul Băsescu ar trebui să-şi ceară scuze pentru treburile acestea, iar dacă aceste declaraţii, deplasate şi necontrolate, vor continua, eu cred că va trebui să fim mai serioşi, mai atenţi şi să îl tragem la răspundere, pentru că nu se poate continua în această manieră.

În altă ordine de idei, aşa după cum poate ştiţi şi dumneavoastră, am demisionat din Partidul Conservator, bineînţeles că voi demisiona şi din Grupul parlamentar al Partidului Conservator, urmând a-mi desfăşura activitatea ca deputat independent în Parlamentul României.

Vreau să mulţumesc colegilor mei pentru colaborare, pentru conlucrare şi lucrurile bune pe care le-am făcut şi îi asigur de acelaşi respect, aceeaşi preţuire şi consideraţie.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pantelimon Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi eu, asemenea colegului Popa, datorită unor nemulţumiri care s-au acumulat în timp şi care au culminat recent cu "executarea", cu ghilimelele de rigoare, a domnului Chelaru, cu excluderea acestuia din partid, după mine, din motive absolut subiective şi neîntemeiate, am luat finalmente decizia irevocabilă de a demisiona din Partidul Conservator, urmând să acţionez ca deputat independent.

Ca şi colegul meu, domnul Popa, şi eu mulţumesc colegilor, a fost o colaborare excelentă şi, din punctul acesta de vedere, am o oarecare strângere de inimă când părăsesc această barcă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Declar şedinţa închisă.

Se va relua cu sesiunea de răspunsuri la întrebări şi interpelări.

Şedinţa este condusă în continuare de doamna Daniela Popa.

Doamna Daniela Popa:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, înţeleg că domnul deputat Mircia Giurgiu primeşte răspuns scris.

E în regulă, da, domnule deputat?

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Da.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc mult.

Şi mulţumesc şi secretarul de stat Nicolae Lazin, prezent.

Din partea Ministerului Sănătăţii Publice, domnul ministru Eugen Nicolăescu, care este prezent aici, în sală, are să dea răspuns la întrebările domnilor deputaţi Andrian Mihei. Nu este în sală, Grupul parlamentar al P.N.L., vă rog să transmiteţi, domnule ministru, răspunsul scris. La fel şi doamnei deputat Manuela Mitrea, Grupul parlamentar al P.S.D.

Vă mulţumesc, domnule ministru pentru participare.

Din partea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, un răspuns pentru domnul deputat Paul Magheru, Grupul parlamentar al P.R.M. Răspunsul îl dă chiar domnul ministru Paul Păcuraru.

Domnul Paul Păcuraru:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Potrivit prevederilor art.2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali, aleşii locali sunt: consilierii locali, consilierii judeţene, primarii, primarul general al municipiului Bucureşti, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene şi delegatul sătesc.

Potrivit art.12 alin. (3) din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, "perioada în care persoanele au ocupat funcţii de demnitate publică constituie vechime în muncă şi în specialitate. Indemnizaţia de şedinţă stabilită în condiţiile art.34 din Legea nr.393/2004 reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor şi este singura formă de remunerare a activităţii consilierilor locali şi judeţeni".

Art.5 alin. (1) pct.2 din Legea nr.19/2000 privind sistmul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, dispune că persoanele care-şi desfăşoară activitatea în funcţii elective, între care se încadrează şi consilierii locali şi judeţeni, sunt asigurate obligatoriu în sistemul public, prin efectul legii, pe durata mandatului, fără a fi reglementată exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale pentru cei care desfăşoară activitatea cu contract de muncă în altă parte sau sunt pensionari pentru limită de vârstă.

În conformitate cu art.22 din Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, calculul şi plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru persoanele aflate în funcţii elective se face lunar de către angajatori. În această situaţie, este asimilară angajatorului persoana juridică, în sarcina căreia se află obligaţia de a achita indemnizaţia cuvenită acestei categorii de persoane.

Potrivit art.6 alin. (1) din acelaşi act normativ, deci din Legea nr.19/2000, persoanele juridice la care-şi desfăşoară activitatea această categorie de asiguraţi sunt obligate să depună în fiecare lună declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.

În conformitate cu prevederile art.54 lit.b) din lege, invaliditatea de gradul II se caracterizează prin: pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce şi de a se orienta spaţial, fără ajutorul altei persoane.

Beneficirii de pensie de invaliditate de gradul II nu pot desfăşura activitate datorită stării de sănătate, respectiv pierderii totale a capacităţii de muncă, nu sunt apţi din punct de vedere medical să desfăşoare activitate profesională, indiferent dacă aceasta se prestează în baza unui contract individual de muncă, a unei convenţii civile de prestări de servicii, sau a unei funcţii elective, motiv pentru care acestea beneficiază de pensie de invaliditate de gradul II.

Conform prevederilor art.7 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în sistemul public pensia de invaliditate reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale ca urmare a invalidităţii, asigurându-se acestor categorii de persoane protecţia socială necesară întreţinerii pe toată durata menţinerii incapacităţii de muncă.

Prin urmare, calitatea de pensionar de invaliditate de gradul II, fiind incompatibilă cu cea de persoană încadrată în muncă, aceste persoane nu pot desfăşura activitate datorită stării de sănătate.

În acest sens, dispoziţiile pct.32 al Cap.B din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000, aprobate prin Ordinul nr.340 al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd că "plata pensiei de invaliditate de gradul I sau II încetează atunci când beneficiarii acestor categorii de pensii se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art.5 alin. (1 pct.1, pct.2 şi pct.3 din lege". Conform prevederilor legale, respectarea celor ale art.94 alin. (1) din Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, doar pensionarii pentru limită de vârstă şi pensionarii de invaliditate de gradul III pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.

În consecinţă, prin coroborarea prevederilor art.54 şi ale art.94 din Legea nr.19/2000, rezultă imposibilitatea cumulului pensiei de invaliditate de gradul II cu venituri realizate din desfăşurarea oricărei activităţi profesionale.

Şi vă fac precizarea, domnule deputat, că nu există nici o legătură între grupul politic de care aparţine persoana şi starea pe care o înregistrează legea, sau situaţia înregistrată de fapt. Deci, legea se aplică indiferent de culoarea politică, P.N.L., P.D., P.S.D. şi aşa mai departe.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Paul Magheru. Dacă aveţi comentarii la răspunsul domnului ministru?

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Paul Magheru:

Doamna preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule ministru,

Vă spun sincer, sunt plăcut impresionat de faptul că - acesta este adevărul - v-aţi obosit, aţi venit, v-aţi rupt din timpul dumneavoastră de ministru, pentru a da răspuns la o interpelare care, vă mărturisesc, a fost necesară, având în vedere numărul mare de consilieri locali, orăşeneşti, judeţeni care au venit cu aceste chestiuni la biroul parlamentar.

Întâmplarea face ca majoritatea dintre ei să fi fost peremişti, este foarte adevărat, dar au fost şi de la alte partide politice, încât, probabil, de aceea s-a strecurat, probabil, ideea că numai din partea unor membri ai P.R.M.; au fost şi de la alte partide politice, nu are importanţă şi nu m-a interesat niciodată apartenenţa politică, când este vorba de rezolvarea unor probleme cetăţeneşti.

Am consultat, la faţa locului, diferite organisme competente în această chestiune, dar, din păcate, competenţa lor nu a fost satisfăcătoare, motiv pentru care am fost obligat şi le-am promis că voi veni cu un punct de vedere autorizat al ministerului. Şi sunt sigur că în ţara românească sunt foarte multe asemenea situaţii.

Eu aş ruga, dacă se poate, să-mi daţi şi răspunsul scris, pentru că eu aş dori să-l popularizez, să fac cunoscut celor care s-au adresat cu această chestiune şi, dacă interesează pe altcineva, să beneficieze de ceea ce înseamnă, într-adevăr, un răspuns competent, autoritar, pentru care vă mulţumesc încă o dată. Să vă ţină Dumnezeu obiceiul!

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, doamna secretar de stat Dana Horbath are să dea un răspuns domnului Andrian Mihei, Grupul parlamentar al P.N.L.

Domnul deputat nu este în sală.

Doamna secretar de stat, vă rog transmiteţi-i domnului deputat răspunsul în scris. Vă mulţumesc.

La fel şi pentru domnul deputat Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Are de primit un răspuns din partea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Rurale. Domnul deputat, nefiind în sală, va primi răspuns în scris.

Aceeaşi situaţie înregistrăm şi pentru domnul deputat Victor Sanda, Grupul parlamentar al P.S.D. A solicitat un răspuns din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor. De asemenea, va primi răspuns scris.

Şi domnul deputat Laurenţiu Mironescu, Grupul parlamentar P.D., un răspuns din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Nefiind în sală, domnul deputat va primi din partea ministerului un răspuns scris.

Trecem la partea a doua a şedinţei de astăzi: prezentarea, pe scurt, a interpelărilor.

Domnul deputat Eugen Bejinariu - 12 interpelări depuse în scris; domnul deputat Chiş Filonaş - o singură interpelare depusă în scris; domnul deputat Victor Ponta - două interpelări depuse în scris; domnul deputat Emil Radu Moldovan - o interpelare depusă în scris; domnul deputat Tudor Mătuşa - o interpelare depusă în scris; domnul deputat Aledin Amet.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Câte interpelări aveţi?

Domnul Aledin Amet:

Două.

Doamna Daniela Popa:

Două interpelări.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prima interpelare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative.

În urma unei sesizări primite din partea domnului Ferodin Ablalim, domiciliat în Constanţa, vă rog să verificaţi felul în care se desfăşoară ancheta, la nivelul Poliţiei Circulaţie a municipiului Constanţa, privitoare la accidentul produs la data de 22.05.2006.

Conform spuselor domnului Ferodin Ablalim, la data respectivă, s-a produs, într-o intersecţie din muncipiul Constanţa, un accident de circulaţie, în care au fost implicate două maşini de salvare, una aparţinând Secţiei de urgenţă a Spitalului Judeţean, având numărul de înmatriculare CT-02-ATI, iar cealaltă, unei policlinici particulare, cu numărul AB-06-OKZ, neînmatriculată în România şi cu cartea verde expirată.

Domnul Ferodin Ablalim se afla la volanul maşinii aparţinând Spitalului Judeţean. Dânsul susţine că maşina pe care o conducea avea girofarurile puse în funcţiune. Aşadar, îndeplinea toate condiţiile pentru a i se fi oferi prioritate de trecere.

Domnul în cauză este revoltat, pentru că se încearcă, după cum mi-a relatat, transferarea vinovăţiei în seama sa.

Cea de a doua interpelare este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

În oraşul Constanţa există un proiect vechi, din păcate, nepus, încă, în aplicare.

Podul din zona industrială, cunoscut sub denumirea "Podul I.P.M.C.", se află într-o avansată stare de degradare, făcând aproape imposibilă circulaţia rutieră.

În acest sens, are Ministerul Transporturilor un plan de consolidare a podului?

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petre Străchinaru - trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Gheorghe Sârb - o singură interpelare depusă în scris; domnul deputat Dragoş Dumitriu - trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Ion Călin - o singură interpelare depusă în scris; domnul deputat Costică Macaleţi - o interpelare depusă în scris; domnul deputat Titus Corlăţean - de asemenea, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Ioan Munteanu - o interpelare depusă în scris; domnul deputat Aurel Vlădoiu - trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Ioan Cindrea - două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Aveţi un număr de patru interpelări. Aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Într-adevăr, sunt patru interpelări.

Am să încerc să le amintesc şi să dezvolt la minimum.

O primă interpelare este adresată domnului ministru de exerne Adrian Cioroianu. Se referă la faptul că unul dintre copiii plecaţi din România şi care învaţă undeva în Atlanta, Georgia, în Statele Unite, avea şi el ocazia ca să împlinească obiceiul locului şi să arboreze drapelul tricolor pe holurile acestui liceu.

Adresându-se ambasadei române, i s-a spus că Ambasada Română din Statele Unite nu are posibilitate ca să ofere un drapel tricolor.

Întrebarea şi problema pe care o ridic domnului ministru Cioroianu este dacă cumva trebuie o sponsorizare, sau să ajutăm financiar sau logistic ambasada română, să poftească dânsul şi să solicite acest ajutor. Eu, în primul rând, am să-l ajut cu acest set de steaguri tricolore care ar trebui trimise.

A doua interpelare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative, în legătură cu o doamnă, Reghina Fărcaş, care a fost cândva director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Mureş. A fost schimbată politic, a câştigat procesele în instanţă şi, în clipa de faţă, după trecerea a încă unui an de când a câştigat procesul, stă la secretariat, ca recepţioneră, la un post de nimic, şi nu este repusă în funcţie.

Întrebarea este dacă se doreşte ca să se aplice legea şi cum anume va proceda domnul ministru?

O a treia interpelare se adresează chiar domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu şi se datoreşte faptului că în municipiul Sighişoara, terenul de sport, unul dintre terenurile de sport, se încearcă să fie scos la licitaţie şi pe urmă să se construiască un mall pe el, un Carrefour.

Se ştie că prin Legea educaţiei fizice şi sportului este interzisă schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive, până când nu se construiesc altele întâi în locul lor şi pe urmă, de-abia, s-ar putea aproba şi aceasta numai prin hotărâre de Guvern.

În privinţa acestui caz, adresez rugămintea domnului prim-ministru ca să anuleze toate procedurile de licitaţie şi respectiv să ia măsurile de sancţionare administrativă, disciplinară, penală împotriva celor care se fac vinovaţi de încălcarea legii în acest caz.

Şi, în sfârşit, o ultimă interpelare se adresează tot la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative - domnului Cristian David, cât şi domnului Birtalan Ioszef, de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru faptul că primarul din Mircurea Ciuc, domnul Raduly Robert, are o comportare total inacceptabilă faţă de personalul din primărie.

Faţă de această situaţie, cred că este cazul ca să se ia nişte măsuri, să se intervină ca să se asigure un climat de lucru favorabil.

În acest sens, cer sprijinul şi dânşii să arate modul în care văd găsirea unei soluţii, astfel încât oamenii muncii de acolo, din administraţia locală, cât şi localnicii din Miercurea-Ciuc să poată să-şi desfăşoare frumos, fără a fi stresaţi, o activitate benefică pentru ei şi pentru ţară.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveţi cuvântul. Înţeleg că aveţi zece interpelări.

Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

O să prezint o singură interpelare. Restul o să le depun în scris.

O interpelare adresată domnului Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului. Obiectul interpelării îl reprezintă decizia Inspectoratului Şcolar judeţean Cluj de a desfiinţa o şcoală cu tradiţie înfiinţată în 1904, Şcoala "Ioan Lupaş", din municipiul Cluj-Napoca.

Prin desfiinţarea acestei unităţi de învăţământ, s-ar aduce o gravă atingere pregătirii copiilor, fiindcă, pe o distanţă de 5 km, nu ar mai exista o altă şcoală. Există un memoriu semnat de 168 de părinţi ai copiilor, precum şi de 36 de personalităţi, intelectuali din municipiul Cluj-Napoca.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ştefan Baban. Aveţi două interpelări.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Nu voi abuza de a le prezenta pe larg, ci doar pe scurt. Este vorba despre bani.

Interpelarea adresată domnului ministru al culturii şi cultelor, domnul Adrian Iorgulescu, este intitulată "retrocedări, răscumpărări şi ruine". Este vorba despre banii, cei 80 de milioane de euro, pe care doreşte să-i dea pe cele două castele retrocedate - Castelul Bran şi Castelul Peleş. Şi aş dori să aflu care este prioritatea, dar mai ales dacă efortul financiar pentru răscumpărarea celor două castele este prioritar în acest moment pentru România. Dar şi dacă sunt şanse ca banii alocaţi ministerului pe care-l conduce să ajungă în acele locuri în care adevărate monumente istorice şi culturale au nevoie.

Nu pot să nu vă întreb dacă cele 80 de milioane de euro va trebui să le dăm pentru răscumpărarea castelelelor enumerate mai sus şi nu ar fi mult mai util să terminăm şi să punem în funcţiune Biblioteca Naţională şi Casa Radio? Iar cei doi proprietari ai celor două castele să facă bine şi să-şi plătească dările pe care le au toţi românii - taxele şi impozitele aferente celor două domenii retrocedate.

A doua interpelare, care este mult mai gravă, se referă tot la bani. Este adresată domnului Decebal Traian Remeş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale: unde ajung banii Uniunii Europene?

Vreau să vă informez, foarte pe scurt, că responsabilii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu au reuşit să elaboreze Planul Naţional de dezvoltare rurală. Banii de la Uniunea Europeană nu vor ajunge prea curând la noi. Deşi iniţial era planificat ca acest program să fie prezentat în Comisia Europeană în aprilie 2007, acest lucru nu s-a întâmplat până acum.

Problema este că, din cauza întârzierii în elaborarea planului, există pericolul ca banii destinaţi României pentru 2007 să nu fie accesaţi şi, ca urmare, să fie pierduţi.

Tot atât de adevărat este că fondurile de la Uniunea Europeană sunt acordate pe baza unor proiecte, dar, pentru că nu există documentul care să stipuleze care sunt domeniile pentru care pot fi accesaţi aceşti bani, nimeni nu poate elabora proiecte.

Pentru a face faţă cerinţelor Uniunii Europene, responsabilii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale s-au gândit să încerce o stratagemă - cam riscantă, însă: au solicitat în ţară proiecte care, după spusele lor, vor fi finalizate, deşi Uniunea Europeană nu va da banii decât dacă asta va fi conform Planului Naţional de dezvoltare rurală. Rezultatul? Proiectele vor fi primite, dar finalizarea lor se va face cu banii din fondurile naţionale, bani care, după cum ştim cu toţii, sunt destul de puţini.

Concluzia simplă o poate trage fiecare: proiecte care nu vor avea finanţare asigurată şi vor rămâne într-o anume fază. În aceste condiţii, domnule ministru, aş dori să aflu în ce stadiu se află Planul Naţional de dezvoltare rurală? Câţi bani am pierdut până în prezent de la Uniunea Europeană? Cum vor fi ajutaţi fermierii care au depus proiecte valabile şi viabile, dar şi care nu au primit încă banii promişi şi care sunt primele măsuri accesibile şi aplicabile pentru agricultura românească care deţine, cum ştim cu toţii, o cotă importantă în economia naţională?

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Năstase a depus în scris o singură interpelare; domnul deputat Ioan Stan - o interpelare depusă scris; domnul deputat Răzvan Bobeanu - de asemenea, o interpelare depusă în scris; doamna deputat Minodora Cliveti - o interpelare depusă scris; domnul deputat Andrian Mihei - de asemenea, a depus în scris o interpelare; doamna deputat Anca Petrescu şi domnul deputat Stelian Duţu au depus în scris câte două interpelări; domnul deputat Costache Mircea.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Aveţi o singură interpelare? Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Precizez că am zece, dar prezint aici numai una, restul le voi depune în scris.

Am selectat din acestea o interpelare pe adresa ministrului internelor şi reformei în administraţie, după noua titulatură a ministerului, pe care-l rog să nu-mi răspundă cum s-a mai procedat până acum: că primăriile şi consiliile locale au autonomie şi nu răspund în faţa nimănui despre aplicarea legilor.

Este vorba despre cazul unei profesoare de la Liceul de Artă Buzău care, în condiţii cunoscute, a fost evacuată în anul 2001 dintr-un imobil care a fost retrocedat şi, conform legii, autoritatea administraţiei locale trebuia să găsească un mod de soluţionare a situaţiei locative a persoanei în cauză.

Doamna Diaconu Sanda, însă, nu a fost ajutată în nici un fel, să aibă un alt imobil, şi s-a adresat Prefecturii Buzău, de unde îmi prezintă documente cu semnătură, că situaţia dânsei a fost analizată în şedinţa Comisiei de protecţie socială a Consiliului local al municipiului Buzău în data de 14 martie 2001 şi că primăria va găsi în continuare, după aprobarea bugetului, un mod de soluţionare.

Am o adresă a primarului municipiului Buzău, în care i se spune doamnei Diaconu Sanda că problema dumneaei va fi soluţionată favorabil "cu prioritate", deoarece a fost evacuată din imobilul naţionalizat situat în strada ... etc., etc.

Ce fel de "prioritate" şi câtă responsabilitate au oamenii care semnează şi ştampilează astfel de documente? Vreau să întreb: cum a fost posibil să-i spună că va fi soluţionată "cu prioritate", în anul 2001, când, în 2007, după 6 ani, persoana se află în aceeaşi situaţie?

Am selectat numai una din cele zece; restul de nouă le voi depune în scris şi vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnii deputaţi Ioan Aurel Rus, Cătălin Matei, Petru Movilă şi Florin Iordache au depus câte o interpelare în scris; domnul deputat Cosmin Nicula are trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Paul Magheru.

Aveţi cuvântul, domnule deputat. Aveţi mai multe interpelări?

Domnul Paul Magheru:

Doamnă preşedinte, eu am o singură interpelare, cât zece, şi priveşte intenţia municipalităţii din oraşul Oradea de a degrada malurile Crişului Repede, care traversează acest oraş.

Foarte pe scurt: o serie de organizaţii nonguvernamentale şi numeroşi cetăţeni ai municipiului Oradea şi-au exprimat revolta faţă de perseverenţa dăunătoare a autorităţilor locale şi a unor instituţii cu atribuţii în domeniul mediului de a aduce la îndeplinire un proiect de amenajare a malurilor Crişului Repede pe teritoriul Oradei.

Concret: se intenţionează tăierea arborilor care străjuiesc malurile Crişului în zona menţionată şi betonarea perimetrului pentru a preveni, chipurile, eventuale inundaţii, în condiţiile în care malurile râului sunt bine consolidate şi nu există nici un pericol din acest punct de vedere. Din păcate, există aici un precedent trist, care am dori să nu se repete.

Tăierea arborilor seculari, mai ales, care străjuiesc zona din aval de Podul Central din oraşul Oradea şi înlocuirea acestui spaţiu verde cu un deşert de beton ar avea următoarele consecinţe iremediabile, pe care suntem obligaţi să le expunem: distrugerea habitatului specific de luncă şi dispariţia unor specii de plante şi vieţuitoare; degradarea microclimatului local, prin dispariţia acestei zone verzi, cu un important rol sanogen, de diminuare a poluării intense şi de reglare a temperaturii aerului, ambele aflate într-o continuă şi ameninţătoare creştere; schilodirea unui peisaj pitoresc şi emblematic pentru spaţiul central al Oradei; înlocuirea unei oaze în care orădenii se refugiază din stresul cotidian, cu un respingător canal stern de beton.

Şi, având în vedere toate aceste considerente de ordin ecologic şi estetic, vă rog, domnule ministru, să interveniţi pentru stoparea punerii în practică a proiectului de amenajare, mai degrabă de degradare, a malurilor Crişului Repede de pe teritoriul municipiului Oradea.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Alecsandru Ştiucă.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul. Înţeleg că aveţi o singură interpelare. Trei interpelări? Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Scurt. Ministerul Educaţiei şi Cercetării trebuie să urgenteze - şi aşteptăm măsuri în consecinţă - elaborarea normelor metodologice de aplicarea Legii nr.315/2006 care se referă la dreptul cadrelor didactice de a primi 100 euro pe an pentru cumpărarea de cărţi sau programe educaţionale pe suport electronic.

A doua - domnului ministru al sănătăţii publice. Are restanţe importante: tergiversarea Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei; nerecunoaşterea numărului de boli cronice în creştere, mai ales la populaţia tânără; a promis dotarea cabinetelor medicilor de familie cu glucometre - lucru care nu s-a întâmplat; a promis laptopuri pentru medicii de familie. Este o restanţă şi sunt restanţe care ne îngrijorează foarte mult.

Domnului Ludovic Orban, ministrul transportului: mai multă înţelegere şi intervenţie imediată pe lângă Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A., care să realizeze un parteneriat cu Primăria municipiului Slobozia, pentru modernizarea unor pasaje de cale ferată.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat Alecsandru Ştiucă.

Domnul deputat Vasile Puşcaş are trei interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Valeriu Tabără.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să prezint doar un rezumat al acestei interpelări, care se adresează domnului ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale Traian Decebal Remeş şi se referă la modul de gestionare a fondurilor comunitare şi, mai ales, la riscul care există, ca nici măcar proiectele, sau toate proiectele pe baza Programului SAPARD şi Programului Fermierul să fie îndeplinite, din cauza slabei finanţări, sau nefinanţării acestor proiecte, ca urmare a unor cerinţe ale băncilor, de garanţie, impus de la beneficiarii acestor proiecte.

În acelaşi timp, cer explicaţii domnului ministru în legătură cu afirmaţiile domniei sale, de la instaurarea ca ministru, când a spus că deja România a pierdut 17 milioane de euro şi există pericolul ca, pentru 2007, să se piardă peste 400 de milioane de euro.

Doresc ca răspunsul să fie dat scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnii deputaţi Cristian Buzea, Gelil Ezerghep, Petru Călian, Ioan Ţundrea, Bogdan Liviu Ciucă, Lia Ardelean, Ionica-Constanţa Popescu, Nicolae Popa, Daniela Popa, Gheorghe Chiper au câte o interpelare depusă în scris.

Înţeleg că şi dumneavoastră, doamnă deputat Doina Dreţcanu - două interpelări.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Doina Micşunica Dreţcanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Ovidiu Silaghi - Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.

Pentru marea majoritate a întreprinderilor mici şi mijlocii, accesul la fondurile structurale europene este un deziderat destul de greu de atins.

N-are sens să detaliez motivaţia managerilor atunci când apar diverse firme de consultanţă care-şi oferă serviciile.

Pentru eliminarea, pentru cât posibil, a acestei incertitudini, cred că ar fi necesară o bază de date, în care să fie înscrişi toţi consultanţii care sunt legal autorizaţi să asigure aceste servicii.

Vă întreb, domnule ministru, dacă există o astfel de bază de date în ministerul pe care-l conduceţi, şi, dacă da, v-aş ruga să mi-o puneţi la dispoziţie, pentru a o transmite şi eu mai departe în teritoriu.

De asemenea, aş dori să aflu ce acreditări şi/sau specializări ar trebui să aibă o firmă de consultanţă, pentru a fi credibilă şi să poată fi luată în considerare de către managerii întreprinderilor mici şi mijlocii.

A doua interpelare este adresată ministrului economiei şi finanţelor.

Impactul integrării a preocupat şi preocupă atât cetăţeanul obişnuit, dar mai ales firmele româneşti, indiferent de mărimea lor. Cu cât creşte distanţa de capitala ţării, cu atât informaţiile sunt mai puţine şi lasă loc la interpretări.

Oportunităţile deschise de integrare vor rămâne, pentru multe societăţi, simple teorii dacă nu va exista un sistem de informare accesibil din orice zonă a ţării.

Una din problemele importante pentru agenţii economici este şi dislocarea firmelor de producţie din mediul urban. Sigur, soluţia cea mai bună şi cea mai cunoscută la ora actuală este constituirea parcurilor industriale.

Aş vrea să-mi comunicaţi, domnule ministru, care este strategia ministerului în ceea ce priveşte această problemă, cât şi situaţia, la această dată, a parcurilor industriale pe regiuni de dezvoltare.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Cu aceasta, încheiem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări şi prezentării pe scurt a interpelărilor.

O seară bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,40.