Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu, Ioan Munteanu şi Valeriu Ştefan Zgonea, secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă invit să luaţi loc în bănci pentru a începe lucrările de astăzi. Invit liderii de grupuri să poftească în sală şi să-şi poftească şi colegii.

Dat fiind că începem, o să vă rog să finalizaţi transmisiunile în direct din sală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschise lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 327 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 201. Sunt absenţi 126, din care 40 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni 25, marţi 26 iunie şi joi 28 iunie 2007; programul de lucru pentru perioada 25 iunie - 30 iunie: lista rapoartelor depuse în perioada 18-25 iunie de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, partea I.

Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere cele două moţiuni simple, în această ordine, astăzi - "Criza în sănătate are nume propriu - Eugen Nicolăescu" şi, respectiv, "Ministrul Decebal Traian Remeş - groparul agriculturii româneşti".

Înainte de aceasta, însă, domnul deputat Renică Diaconescu are de făcut o declaraţie în nume personal.

Domnul Renică Diaconescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi anunţ faptul că părăsesc Grupul parlamentar al Partidului Conservator şi voi intra în Grupul parlamentar al PNL.

Fac acest lucru astăzi, pentru că, înainte de toate, eu cred că Eugen Nicolăescu a făcut o reformă dureroasă cum este, dar voi fi alături de el.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Înţeleg că s-a mai ridicat o chestiune de procedură la ordinea de zi?

Domnul deputat Titu Nicolae Gheorghiof.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Problema de procedură pe care doresc s-o ridic în faţa onoratului plen al Camerei Deputaţilor, domnule preşedinte, se referă, de fapt, la punctul 2 de pe ordinea de zi, dezbaterea acestei moţiuni simple privitoare la criza din sănătate.

Cred că ştim cu toţii că într-un incident de constituţionalitate, mai precis, Regulamentul Senatului prevede că o moţiune simplă poate să ducă sau se poate solicita, în cadrul unei moţiuni simple, demiterea unui ministru.

Acest punct din Regulamentul Senatului a fost dezbătut şi s-a dat o decizie de către Curtea Constituţională în care în mod clar şi indubitabil se arată că o moţiune simplă nu poate să aibă ca finalitate practic revocarea sau demiterea unui ministru din Guvernul care este în funcţie.

Întrucât dezbaterea acestei moţiuni are ca finalitate, de fapt, chiar punctul 1 - revocarea din funcţie a ministrului sănătăţii, considerăm că sunt încălcate prevederile şi mai precis decizia Curţii Constituţionale este încălcată în mod indubitabil şi, ca atare, vă solicit, în numele Grupului parlamentar al PNL, scoaterea de pe ordinea de zi a unei moţiuni care încalcă o decizie a Curţii Constituţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Nicolicea, pe aceeaşi chestiune de procedură? Vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Art.158 alin.(4): "Preşedintele Camerei Deputaţilor nu va lua în considerare moţiunile simple care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la alin.(1) şi nici pe cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzură".

Deci, domnule preşedinte, permiteţi-mi să vă învederez faptul că aţi încălcat art.158 alin.(4) pentru că această moţiune care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzură, şi anume demiterea unui ministru, iar conform Constituţiei răspunderea este colectivă, este răspunderea întregului guvern, deci un ministru nu poate să fie demis el singur, ci o dată cu întreg guvernul, lucru pe care l-a stabilit şi Curtea Constituţională prin deciziile sale, evident că dumneavoastră trebuia să nu luaţi în considerare această moţiune, poate că cineva îşi imaginează că grupul PD ar putea să-şi retragă această propoziţie care este neconstituţională, care cred că a fost inclusă doar ca o simplă demagogie, dar iată că art.163 le interzice să scoată această prevedere neconstituţională, pentru că "la moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente."

Prin urmare, neputând fi eliminată această propunere neconstituţională de demitere a ministerului Nicolăescu este evident că dumneavoastră nu aţi respectat art.158 alin.(4), Camera fiind suverană, susţin propunerea colegului Gheorghiof de a scoate de pe ordinea de zi această moţiune, pe motiv că nu poate să fie luată în considerare, încălcând Constituţia, dintr-un spirit demagogic.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Rădulescu.

Am să rog operatorii care s-au aşezat în colţul sălii, au trecut cele 15 minute, vă rog să vă mutaţi înapoi în zona rezervată televiziunilor.

Şi domnul care se află aici în colţ, domnule Rădulescu, doar o secundă vă mai ţin...

Stimate domn operator, vă rog frumos, au trecut cele 15 minute de filmări din interiorul sălii, vă rog să intraţi înapoi în spaţiul din rezerva dumneavoastră.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Vedeţi, domnule preşedinte, că disciplinarea mass-mediei se face mult mai greu decât cea a deputaţilor. Da, de această dată am depus o moţiune simplă şi spunem că, cu un oarecare regret, deoarece Regulamentul ne interzice finalităţi specifice moţiunii de cenzură, nu am putut cere demiterea Guvernului, am cerut doar primului-ministru să-l revoce pe Eugen Nicolăescu, lucru care a mai fost făcut şi cu alte prilejuri şi, de altfel, cam toate moţiunile simple care au fost depuse până acum cereau demiterea ministrului respectiv sau cereau primului-ministru să-l revoce, fiindcă aşa este ordinea constituţională, să-l revoce pe ministrul respectiv.

În cazul acesta, însă, nu pot fi de acord cu domnul Gheorghiof, colegul meu, care doreşte să vă urecheze pe dumneavoastră că aţi primit o moţiune simplă şi aţi adus-o aici în faţa noastră parcurgând toate etapele, fără să vă daţi seama că avea finalităţi specifice unei moţiuni de cenzură, şi nu pot fi de acord în nici cu colegul Nicolicea, care doreşte să arunce blamul asupra întregului Birou permanent, care nici el n-a fost vigilent, şi a aprobat o ordine de zi şi un program cu care venim astăzi în faţa dumneavoastră, fără să realizeze la timpul oportun, cum că această moţiune ar viza modalităţi, finalităţi specifice unei moţiuni de cenzură.

Este o moţiune ca oricare alta, ca multele moţiuni care au fost până acum, e adevărat, deosebită faţă de o inovaţie în materie, adusă de către PSD, care a început să depună moţiuni constructive, moţiuni pozitive, care dau sugestii pozitive Guvernului şi prin cuvântul lor vor ca să-l ajute pe acesta să meargă mai departe, chiar dacă este vorba de una dintre cele mai puternice arme ale democraţie, moţiunea simplă. Nu sunt de acord deci nici cu reprezentantul PNL, nici cu cel al PSD care, domnule preşedinte şi stimaţi membri ai Biroului permanent, vor să vă facă neatenţi şi incapabili în ceea ce priveşte primirea şi programarea acestei moţiuni.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolicea, după aceea am să iau cuvântul şi eu.

Domnul Eugen Nicolicea:

Poate că domnul Rădulescu ori n-a semnat moţiunea, şi a semnat în locul lui Nati Meir, ori poate că nu ştie ce a scris la pct.1. "Se solicită ca în temeiul art.85 alin.(2) din Constituţia României să propune revocarea din funcţie a ministrului sănătăţii Eugen Nicolăescu". Păi, să citim Constituţia. Art.85 alin.(2):"În caz de remaniere guvernamentală..." e cazul acum?... sau de vacanţă a postului," îl văd pe ministrul aici. E cazul? Nu. "...preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului." Deci revocarea nu o face primul-ministru, ci o va face preşedintele României. Vă rog să vă adresaţi domnului preşedinte Băsescu, pentru că nu este preşedinte Tăriceanu. Or, ceea ce susţineţi dumneavoastră să se ceară, să propună primul-ministru către preşedinte, îi cereţi ceea ce îi cere şi Constituţia, deci nu avea nici un rost să mai cereţi dumneavoastră dacă-i cere Constituţia ca în caz de remaniere să propună revocarea sau în caz de vacanţă să propună pe altcineva în loc. Premierul ştie Constituţia şi este obligat să o respecte.

Deci, aceasta aţi făcut-o fie din demagogie, repetând o anumită chestiune care nu-şi are rostul într-o moţiune, fie încălcând acea decizie a Curţii Constituţionale care, la vreme respectivă v-a convenit, şi anume, în momentul în care Senatul a solicitat revocarea din funcţie a doamnei ministru Macovei, iar Curtea Constituţională a spus că acel articol este neconstituţional şi motivările vi le-am explicat eu, atunci v-a convenit. De data aceasta, faceţi exact pe dos, ceea ce este clar - ori demagogie crasă, ori este vorba de lipsă de cunoştinţe.

În ceea ce priveşte interpretările pe care le daţi dumneavoastră spuselor mele, cum că preşedintele a încălcat alin.(4) pe care l-am invocat, în nici un caz nu m-am referit la incompetenţă şi lăsaţi-mă pe mine să fac aprecierile respective. Deci, domnul preşedinte Bogdan Olteanu, după părerea mea a lăsat această moţiune să ajungă în plen fără cenzura pe care era obligat să o facă, datorită faptului că l-aţi fi acuzat că susţine pe premierul Tăriceanu şi pe colegul de partid Eugen Nicolăescu.

Întrucât nimeni nu mă poate acuza că sunt fan al ministrului sănătăţii, iar din luările mele de poziţie faţă de acest ministru chiar s-a dovedit că am fost un critic acerb al dânsului, eu doresc doar respectarea Constituţiei şi a Regulamentului, fără a jigni absolut pe nimeni, şi nu este cazul să creăm un precedent cu încălcarea Constituţiei tocmai de către noi, Parlamentul, care nu avem altă armă de apărare decât respectarea Constituţiei.

Încălcarea Constituţiei, după părerea mea, a fost ca precedent şi este un apanaj al preşedinţiei, nu al Camerei Deputaţilor.

prin urmare, eu vă rog să respectăm Constituţia şi Regulamentul şi, domnule preşedinte, aveţi propunerea domnului Gheorghiof, vă rog să supuneţi la vot, mă raliez şi eu, şi anume ca această moţiune să nu fie luată în considerare, pentru motivele invocate mai sus, şi anume prevederile care ţin de moţiunea de cenzură. De ce ţin de moţiunea de cenzură, explic pentru colegul Rădulescu, art.109 alin.(1) din Constituţie: "Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate.", deci inclusiv pentru Ministerul Sănătăţii, iar "fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia". Deci, nimeni din cadrul Guvernului nu poate spune: un ministru poate să fie revocat, fără să spună şi eu la rândul meu, care propun acest lucru, chiar dacă sunt premier, trebuie să răspund alături de respectivul. Dumneavoastră cereţi ceva imposibil, în mod demagogic, este evident că se încalcă Constituţia.

Vă rog să supuneţi la vot propunerea domnului Gheorghiof.

Domnul Bogdan Olteanu:

O s-o supun, fără îndoială, că doar e propunerea de procedură, dar a mai cerut cuvântul domnul Gheorghiof, a mai cerut cuvântul domnul Ioan Oltean, domnul Cristian Rădulescu, domnul Sorin Paveliu. Toţi pe procedură?

Domnule deputat Gheorghiof, aveţi cuvântul.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am ridicat un incident de procedură, aşa cum se procedează de fiecare dată când începem o şedinţă în plen a Camerei Deputaţilor. Am greşit? Eu zic că n-am greşit.

Am ridicat o problemă de încălcare a unei decizii a Curţii Constituţionale care, printr-o decizie se referă exact la situaţia pe care am supus-o votului dumneavoastră. Am greşit? Eu zic că n-am greşit.

V-am solicitat supunerea la vot în plenul Camerei Deputaţilor a scoaterii de pe ordinea de zi a pct.2, pentru că încalcă această decizie, or, când se ridică un incident de procedură nu Biroul permanent al Camerei Deputaţilor este abilitat să hotărască, ci plenul Camerei Deputaţilor pe ordinea de zi. Aşa spune Regulamentul nostru. Am greşit? Eu spun că n-am greşit. Şi aşa că aştept verdictul dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Da, eu cred că n-am greşit, domnule preşedinte, ca să-i răspund direct domnului Gheorghiof. Cred că cei care greşesc sunt colegii noştri Gheorghiof şi domnul vicepreşedinte al Biroului permanent de la PSD Nicolicea, pentru că au găsit o interpretare proprie, atât a prevederilor Hotărârii Curţii Constituţionale, cât şi a prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor şi a Constituţiei României.

De altfel, nu ne surprinde deloc această atitudine, pentru că şi acum două săptămâni, când am discutat moţiunea de cenzură, s-au căutat fel de fel de motivaţii procedurale pentru a elimina de pe ordinea de zi dezbaterea moţiunii de cenzură. Aşa că mi se pare firesc şi astăzi, cele două formaţiuni politice, ce participă la arcul de guvernare, să găsească din nou soluţii pentru ca dezbaterea moţiunilor simple să poată fi scoasă de pe ordinea de zi.

Este clar că PSD-ul şi PNL-ul deţin numărul de voturi necesar pentru a decide acest lucru. Noi o spunem însă că este în afara Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte,

Din câte îmi amintesc eu şi dacă nu-mi amintesc bine, vă cer scuze, în Hotărârea Curţii Constituţionale se prevede că în situaţia în care o moţiune simplă este adoptată, nu există o reglementare nici în constituţie şi nici într-un alt act normativ care să prevadă obligativitatea revocării din funcţie a ministrului respectiv.

Nu se prevede însă că prin depunerea unei moţiuni simple cei care au iniţiat-o nu ar putea cere primului-ministru, în situaţia în care moţiunea ar fi adoptată, ca o sancţiune pentru proasta gestionare a domeniului respectiv luarea unei măsuri privind revocarea ministrului respectiv, şi nimeni nu-l poate împiedica pe primul-ministru dacă, într-adevăr, constată că o moţiune simplă este întemeiată, să ia o asemenea decizie.

De asemenea, domnule preşedinte, sunt absolut convins şi mă bucur că pot s-o spun cu seriozitate, că atunci când aţi analizat dacă moţiunea simplă îndeplineşte condiţiile prevăzute în art.158 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aţi apreciat că aceasta îndeplineşte toate condiţiile şi aţi dispus propunerea acesteia pe ordinea de zi şi dezbaterea ei în a 6-a zi după depunere, mai exact astăzi.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În opinia noastră, a celor din Partidul Democrat care am depus această moţiune, nu există nici un element de procedură care ar împiedica dezbaterea acestei moţiuni. De aceea, eu cred că trebuie, domnule preşedinte, să sistăm dezbaterile pe această temă şi să trecem la dezbaterea moţiunii simple pe sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Rădulescu. Sunteţi de acord să vă dau dreptul la replică la sfârşit, domnule Nicolicea? Da. Dar nici nu v-a zis numele măcar, l-am zis eu. Nu, eu l-am zis.

Domnul Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimaţi colegi,

În ce priveşte Curtea Constituţională, statistica ne este favorabilă, fiindcă au fost un număr de abateri, din păcate toate în ultima perioadă, în această primăvară - vară, de la spiritul şi litera Constituţiei, pe care noi, Grupul parlamentar al PD, le-am sesizat la Curte şi în marea majoritate a cazurilor, dacă urmăriţi deciziile Curţii, aceasta ne-a dat dreptate.

În ceea ce priveşte incidentul ridicat aici, că ar fi ceva neconstituţional, şi noi trebuie să ne pronunţăm prin vot, nu cred că avem competenţă de jurisprudenţă constituţională, noi, Camera Deputaţilor, decât, poate, în spiritul liberal, care ştiu că acum vreo 6 luni de zile sau 8 luni de zile a iniţiat un proiect de modificare a Constituţiei în care se dădeau Senatului competenţe de Curte Constituţională, aşa cum nu este nicăieri prin lume în momentul de faţă, şi cum, după cum ştiu din literatură, mi-ai spus alţii, mai pregătiţi ca mine în acest domeniu, exista numai prin Franţa, pe la 1789, şi a existat o scurtă perioadă, după care nu s-a mai întâmplat. Iar dumneavoastră, propuneţi acum, considerând că un lucru este neconstituţional, să votăm asupra lui. Nu aveţi decât, după ce se va desfăşura întreaga procedură pe această moţiune, să atacaţi la Curtea Constituţională, dacă doriţi, sau să cereţi lămuriri în această privinţă.

Dacă totuşi nu doriţi acest lucru, ci doriţi doar ca să fie întârziată cât mai mult dezbaterea moţiunilor pentru a ajunge cu moţiune a doua undeva către miezul nopţii, vă spun că aceasta implică şi riscul ca moţiunea pe sănătate, prima, pe care dorim s-o dezbatem acum, să ajungă chiar cu dezbaterea ei la timpul de maximă audienţă a tuturor televiziunilor. Poate doriţi să vă luaţi acest risc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Paveliu.

Domnul Sorin Marian Paveliu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am ascultat opinia antevorbitorilor mei de la PNL şi de la PSD, conform căreia această cerinţă a moţiunii ar fi neconstituţională.

Totodată, domnul Nicolicea a şi dat soluţia, ca să zic aşa, prin faptul că a menţionat că art.85 alin.(2) din Constituţia României prevede că: "în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului."

Păi, şi care este problema, stimate domnule coleg? Acest lucru îl cerem şi noi. În momentul în care se face remaniere guvernamentală, primul-ministru să aibă în vedere această moţiune şi să decidă sau să nu decidă, după cum consideră domnia-sa, să remanieze ministrul sănătăţii pentru o serie întreagă de argumente care au fost date.

În al doilea rând, decizia Curţii Constituţionale nu poate să facă decât un singur lucru. Nu poate să interzică o asemenea prevedere într-o moţiune, ci dacă noi am invoca, după eventuala aprobare a acestei moţiuni, demiterea ministrului, atunci, într-adevăr, puteţi invoca faptul că asupra acestui aspect Curtea Constituţională s-a pronunţat şi drept urmare nu se poate cere o asemenea decizie, nu se poate impune primului-ministru o asemenea decizie.

De aceea, eu cred că timpul pe care l-am consumat deja de 40 de minute, discutând despre nimic, în fapt, este suficient şi ar fi timpul să trecem la subiectul care este deosebit de important şi de ardent, respectiv problema sănătăţii românilor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bolcaş, şi după aceea domnul Nicolicea, drept la replică.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Drept la replică, dar nu mie.

Stimaţi colegi,

Este bine că se discută probleme de procedură, pentru ca să lămurim şi să limpezim atitudinile noastre politice. Pare să fie un paradox. Procedura nu are caracter de partid. Dar procedura şi respectarea procedurilor relevă capacitatea managerială de a gestiona politic de către un partid un anume eveniment din viaţa parlamentară.

Problema este foarte simplă. Ne aflăm în prezenţa unei decizii a Curţii Constituţionale care, în esenţă, prevede că finalitatea demiterii este o finalitate specifică moţiunii de cenzură, aşa cum este definită în art.113 din Constituţie. A cere demiterea prin moţiune este neconstituţional. Acum, de-a ce ne jucăm? Ce interpretăm? Regulamentul? Regulamentul este clar. Preşedintele nu poate să primească o asemenea moţiune. Preşedintele n-a observat acest lucru sau a trecut cu vederea, dar am mai susţinut de la această tribună că atribuţiile preşedintelui în materia legislativă şi în materia procedurilor parlamentare nu este discreţionară, ci este supusă totdeauna cenzurii plenului, care este suveran. Atribuţiile domniei sale sunt discreţionare numai în ceea ce priveşte măsurile disciplinare luate ca preşedinte de şedinţă. Deci este clar şi este categoric. S-a criticat primirea de către preşedinte, pentru că acesta este obiectul criticii, a unei moţiuni care are un text neconstituţional. Nu putem să admitem ca în faţa plenului Camerei Deputaţilor să se dezbată un text neconstituţional.

Se va spune acum, există un incident de procedură care ne fereşte de dezbaterea fondului a Mi se pare absolut inexact.

Este un incident de procedură care demonstrează incapacitatea uni partid de a gestionat politic corect un act parlamentar de importanţă majoră. Este un incident de procedură care nu ne fereşte de dezbaterea fondului, pentru că fondul se dezbate în cadrul unei alte moţiuni, introduse în cadrul Senatului. Nu este vorba de a ne feri de o dezbatere de fond, ci este vorba de a ne feri de parazitarea vieţii parlamentare, prin obstinaţia de a face din regulament şi Constituţie o armă de răfuială personală între partidele politice.

Cred şi cer să fie supusă votului această problemă, pentru că eu nu cred şi nu voi crede niciodată că lupta politică între partide se poate transforma într-o simplă şi foarte penibilă răfuială.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Bolcaş un drept la replică şi înţeleg că şi domnul Rădulescu, tot drept la replică sau pe procedură?

Da. Domnul Bolcaş, mă iertaţi.

Domnule Nicolicea, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

După cum aţi observat cu toţii, nici un argument juridic nu a fost enunţat de la tribună pentru a mă contrazice. Ori nu există, ori probabil că au vrut să mă menajeze colegii.

În ceea ce priveşte discuţia despre nimic, n-am vorbit, dragă colegule, despre nimic, am vorbit despre respectarea Constituţiei. Numai în opinia PD-ului şi al patronului lor spiritual a vorbi despre respectarea Constituţiei, înseamnă a vorbi despre nimic. Asta este valoarea pe care o daţi dumneavoastră Constituţiei. Nu e nici un fel de problemă, toată lumea şi-a dat seama.

Dar, acum ca să vă distraţi, colegul m-a luminat. Această moţiune este pur demagogică, pentru că, datorită explicaţiilor şi trimiterii la art.85 din Constituţie, se întâmplă următoarea chestiune. În caz de remaniere, când o fi ea, la Paştele Cailor, domnul ministru va fi revocat, pentru că nu este obligatoriu, ci este doar când va fi remaniere. Sau, evident, în caz de vacanţă a postului. Deci, dacă domnul ministru al sănătăţii va fi sănătos bine mersi şi nu-şi va da demisia, acest caz nu se va îndeplini niciodată şi evident că nu va fi revocat din funcţie.

Deci, domnule ministru Nicolăescu, fiţi liniştit, pentru că datorită faptului că PNL-ul a menţinut la Putere foşti aliaţi de la PD, această moţiune este de formă, pentru că se propune revocarea dumneavoastră doar dacă va fi remaniere, ceea ce nu se întrevede, sau doar dacă, ferească sfântului, păţiţi ceva cu sănătatea. Dar întrucât sunteţi chiar ministru, bănuiesc că acest lucru nu se va întâmpla.

Este clar o moţiune demagogică, nu susţin neapărat această chestiune de procedură pentru a nu se ajunge la dezbatere. M-am lămurit că oricum nu va avea nicio finalitate, pentru că nu este nici măcar susţinută de către autori sau n-are niciun fel de efect. Sunt de acord să se dezbată această chestiune de procedură o dată cu fondul pentru a nu se spune că evităm confruntarea sau că apărăm altceva, să ştiţi că nu apărăm decât Constituţia, este evident că o astfel de moţiune care este şi demagogică şi mai este şi neconstituţională nu poate să fie susţinută de noi câtă vreme nu este susţinută nici măcar de către autori.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Desigur, stimaţi colegi, că va trebui să adoptăm un articol 231 al Regulamentului care să prevadă că prezentul regulament se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Domnule deputat Fenechiu, doreaţi cuvântul pe procedură?

Domnul Rădulescu. Vă rog.

Domnul Cristian Rădulescu:

Am avut mai devreme o referire elogioasă la Brătieni şi domnul Fenechiu se revanşează, îmi cedează locul.

În ce priveşte procedura, aţa albă cu care e cusută demonstraţia domnului Nicolicea, o aţă destul de destrămată, este aceea că răspunderea în Guvern este solidară şi atunci dacă ministrul sănătăţii a păcătuit într-atât încât noi să cerem revocarea lui şi iniţiem o moţiune care eventual va trece, asta înseamnă că de acest păcat este vinovat întregul Guvern şi atunci se înţelege că noi am fi cerut şi demisia întregului Guvern, ceea ce într-adevăr este finalitate specifică moţiunii de cenzură.

Dar încă o dată vă spun că, cu tot regretul, de data aceasta nu am cerut demisia întregului Guvern, ci am cerut doar ca să...pentru cei care n-au citit moţiunea sau se fac că nu ştiu despre ce-i vorba, la pct. 1 din concluzii, ca în temeiul articolului cutare din Constituţia României, primul-ministru să propună revocarea din funcţie a ministrului sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Chestiune pe care prim - ministru o s-o facă sau n-o s-o facă, fiindcă la art.164 este prevăzută forţa pe care o are sau n-o are moţiunea simplă, respectiv "în cazul în care o moţiune simplă este aprobată, hotărârea Camerei se va trimite Guvernului care va ţine cont de poziţia exprimată în cuprinsul respectivei moţiuni." Ceea ce ştim din atâţia ani de democraţie post-revoluţionară, de obicei, nu prea s-a întâmplat, adică nu s-a ţinut cont.

Dincolo de aceste chestii de procedură, sunt lucrurile de fond politic care contează foarte mult. Data trecută când era vorba de moţiunea de cenzură, s-a încercat un lucru fără precedent şi până la urmă cred că şi cei care au încercat, şi-au dat seama cât de grav este acest lucru, să fie amânată discutarea unei moţiuni de cenzură în Camerele reunite ale Parlamentului, lucru care contravine cu totul şi cu totul democraţiei.

Deci, o moţiune de cenzură care parcursese toate etapele şi, în ciuda tuturor chiţubuşeriilor, ajunsese la Camerele reunite, era împiedicată să fie citită pentru a doua oară şi nu se recunoştea faptul că de fapt are numărul regulamentar de semnături recunoscute de către toţi depozitarii acestora.

Se încerca deci să fie anulată arma cea mai puternică a democraţiei, şi anume moţiunea de cenzură şi un Guvern care este ajuns în fotoliile ministeriale, să rămână acolo cât doreşte el, pe chestiuni de procedură ridicate în plenul Camerelor. Până la urmă, după cum bine ştim, s-a revenit asupra acestei încercări grosolane de manipulare şi s-a trecut la parcurgerea etapelor ulterioare şi a fost supusă votului moţiunea de cenzură.

De ce se încerca această chestiune? Fiindcă se ajungea la un vot, când se vedea foarte clar cine sprijină şi cine nu sprijină acest Guvern, care deşi are împotrivă marea majoritate a partidelor şi, iată, în momentul de faţă, toţi depunem moţiuni pe sănătate şi recunoaştem prin aceasta că lucrurile în sănătate nu merg bine, Guvernul respectiv cu 20% merge bine mersi înainte. De ce? Pentru că e sprijinit din Parlament de 34% parlamentari P.S.D. şi, din când în când, un număr important de parlamentari ai P.R.M. care, totuşi, declară că sunt în Opoziţie.

La momentul adevărului, cum ziceam noi, la momentul despărţirii apelor, nu vroiau ei să se ajungă. Până la urmă s-a ajuns şi s-a văzut. Acum este exact acelaşi lucru şi este chiar o situaţie mai ridicolă, fiindcă a mai fost o moţiune îndreptată împotriva aceluiaşi ministru, pe acelaşi domeniu, în urmă nu cu multe luni şi moţiunea respectivă simplă la Senat nu a trecut cu o jumătate de vot, fiindcă a fost o abţinere din partea unui senator, pe atunci P.N.L., în momentul de faţă P.L.D., iar cei care au susţinut data trecută moţiunea, au votat împotriva ministrului, acum îl menajează pe ministru şi nu vor să se ajungă la momentul în care se va vedea acest caraghioslîc, această bizarerie, paradox e frumos spus pentru politica românească. Această bizarerie a politicii româneşti, când unii care, acum câteva luni, sprijineau moţiunea cu multă fervoare, acum n-o mai sprijină, de parcă lucrurile s-ar fi îndreptat în sănătate.

Şi ca să nu se ajungă la fond, anume, P.N.L. e sprijinit de P.S.D., o dăm pe procedură şi toate ziarele vor spune mâine, după patru ore de discuţii pe procedură, parlamentarii au catadicsit ca să citească moţiunea şi să treacă la dezbaterea ei.

Haideţi să vedem acum cum această chestiune de fond pe care am adus-o foarte clar în faţa dumneavoastră, va fi înfăţişată mâine.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Drept la replică, domnul Bolcaş. Şi după aceea, domnul Fenechiu, şi domnul Oltean, cu rugămintea de a ne încadra în cele două minute alocate procedurii, pe care vă promit că vi le dau repetat dacă e necesar.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Replica se referă şi la o adresare la persoana mea care am susţinut acest incident de procedură care a fost caracterizat drept ridicol în scopul eludării fondului. Ce vor spune ziarele? Noi ne-am bătut pe procedură şi, de fapt, am eludat fondul.

Nu, domnilor, problema este alta: sper ca ziarele să spună adevărul, că nu sunteţi capabili să faceţi o moţiune conform Regulamentului şi Constituţiei. Asta e problema.

(Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Fenechiu.

Domnul Relu Fenechiu:

Aud foarte multe expresii interesante din această parte, mă întreb, o fi de la secetă? Cert este că oricum seceta a ucis orice boare de raţiune, domnule preşedinte.

Şi eu totuşi stau şi mă întreb de ce discutăm acum despre faptul că putem discuta pe procedură până când vom avea o oră cu rating ridicat. Stau şi mă gândesc de ce atâta înverşunare dacă, puţin mai devreme, un coleg de la P.D., într-o emisiune televizată la care am fost, spunea că oricum această moţiune va trece. dacă au atâta siguranţă că moţiunea va trece, de ce colegii de la P.D. refuză să supunem la vot această propunere de a nu se mai lua în discuţie moţiunea, pentru că dacă au o majoritate confortabilă, aşa cum afirmă dumnealor, nu va trece această propunere.

eu spun totuşi să ne daţi posibilitatea să discutăm despre moţiunea în agricultură, dacă la sănătate nu mă pricep prea bine, cer să vă arăt că mă pricep la agricultură. Vă rog, stimaţi colegi, să-mi daţi posibilitatea să intervin în moţiunea pe agricultură, aşa încât să nu mai pierdem timpul.

Domnule preşedinte, vă rog să supuneţi la vot sistarea discuţiilor, după care să supuneţi la vot propunerea colegilor noştri de a nu se discuta această moţiune.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu pot să sistez discuţiile pe procedură, din păcate, ci doar pe fond. Aşa că, mi-ar fi făcut însă o mare plăcere, îl invit pe domnul deputat Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Cu sănătatea la Bistriţa nu e bine, domnule secretar.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Recunosc că sunt extrem de neplăcut surprins de cuvântul domnului vicepreşedinte Bolcaş. Şi o spun cu tot respectul pentru domnia sa, pentru că îl recunosc ca un eminent jurist şi un eminent deputat.

Dar a veni şi a face o acuzaţie de genul că nu sunteţi capabili să faceţi o moţiune cu respectarea Regulamentului şi a normelor constituţionale, mi se pare o afirmaţie gravă, domnule coleg, lipsită de temei, o afirmaţie răutăcioasă care depăşeşte cadrul unei aprecieri normale a modului în care această moţiune a fost depusă.

Se vorbeşte de încălcarea Constituţiei în ce priveşte depunerea moţiunii.

Domnilor colegi,

N-aţi invocat niciunul dintre dumneavoastră textul din moţiune care încalcă prevederile constituţionale. Mai mult, observăm şi aici duplicitatea partidului de guvernământ intitulat P.S.D. Am să-mi permit, domnule Nicolicea, domnilor colegi, să citez punctul 5 al moţiunii depuse de către P.S.D. la Senat, pct.5 al concluziilor în care se spune că "cerem primului-ministru să propună revocarea ministrului Nicolăescu în temeiul art.85 alin.2 din Constituţie.

Domnilor colegi de la P.S.D., când încălcaţi Constituţia, când depunem noi moţiunea şi când o depuneţi dumneavoastră sunteţi în deplină legalitate? Sau grupul de forţă care susţine P.N.L.-ul la guvernare, cei care au negociat pe ascuns această alianţă, se află aici, în Camera Deputaţilor. Sigur, această duplicitate nu poate să rămână neobservată şi nesancţionată de către cei care o sesizează.

Deci, domnilor colegi, mă bucur doamna colegă că nu răspundeţi la provocări, pentru că este o provocare în temeiul unei realităţi pe care n-o puteţi contestat. (se adresează doamnei Aurelia Vasile.)

Domnule preşedinte,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat apreciază că această moţiune îndeplineşte toate normele de procedură. Nu există elemente care să justifice eliminarea ei de pe ordinea de zi decât dacă actuala putere, mai puţin transparentă, doreşte s-o facă în mod intenţionat. Dar duplicitatea se plăteşte, domnilor colegi, mai devreme sau mai târziu.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Calimente şi domnul Corlăţean.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

s-a vorbit mult despre duplicitate aici şi eu cred că singurul partid care este duplicitar în această sală este Partidul Democrat. Pentru că dacă vroia să depună o moţiune de cenzură şi este foarte nemulţumit de cum acţionează domnul ministru Nicolăescu, putea s-o facă atunci când era la guvernare, pentru că era tot domnul ministru Nicolăescu şi atunci. Dar atunci, domnul ministru Nicolăescu nu era criticat de partidul Democrat, care când e la guvernare, e foarte bine, când nu e la guvernare, nu mai este bine. Ţin să vă aduc aminte că în teritoriu aveţi încă foarte mulţi oameni la guvernare. Sperăm să vină clipa când n-o să-i mai aveţi.

Mai departe. În ceea ce priveşte moţiunea de cenzură de care aţi vorbi, sigur că mulţi dintre cei care au semnat-o şi-au asumat semnătura, numai că nu era a lor, era un fals material. Se poate demonstra pentru că eu am avut în mână acel document şi se vedea clar că, de exemplu, cele două semnături ale domnului Flutur Gheorghe şi Gheorghe Flutur erau cu totul şi cu totul diferite.

Eu cred că trebuie să ne încadrăm în articolele regulamentului nostru, care la art.158 spune că moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi şi exprimă poziţia acestora într-o anumită problemă de politică internă sau externă, ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări. Deci nu la demisia unui ministru.

Iar la art.161, se spune că dezbaterea moţiunii simple se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art.139-155 şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Domnule preşedinte, vă rog să acţionaţi în cauză.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Corlăţean.

Urmează domnul deputat Crăciunescu.

Şi dacă nu mai există intervenţii pe procedură, închidem discuţiile atunci.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru a fi foarte clar tuturor colegilor deputaţi. Partidul Social Democrat nu este interesat şi subliniez, nu este interesat de scandaluri şi de răfuiala politică între Partidul Democrat şi Partidul Naţional Liberal. Partidul Social Democrat, în schimb, este profund interesat să discute pe fond foarte serios situaţia gravă, adeseori dramatică, în domeniul sănătăţii şi să discute, iarăşi, foarte serios, soluţii concrete pentru a încerca să redresăm situaţia în domeniul sănătăţii. Şi acest lucru va constitui substanţa demersului nostru, moţiunea simplă pe care Partidul Social Democrat a depus-o la Senat. Nu dorim să împiedicăm pe nimeni să ajungem la o astfel de discuţie, chiar dacă nu vedem finalitatea. Încă o dată, fiind vorba de o răfuială politică, nu dorim să împiedicăm, deşi au spus, pe bună dreptate, o serie de colegi de la acest microfon că există într-adevăr, în lumina deciziei Curţii Constituţionale menţionate, există probleme de neconstituţionalitate cu privire la moţiunea simplă depusă de Partidul Democrat.

Dar nu dorim să împiedicăm, putem ajunge acolo, dar atitudinea noastră de a nu ne implica în acest scandal se va reflecta şi la votul procedural care presupun că va avea loc.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Crăciunescu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Este cert că acest incident de procedură ne arată un lucru, şi anume că Partidul Democrat are un dinte împotriva ministrului Nicolăescu. (Vociferări)

Se vede foarte clar că Partidul Democrat nu vrea să recunoască un singur lucru, că a greşit atunci când a scris această moţiune, este un lucru simplu. Cei care ne ascultă nu vor înţelege nimic din atâtea paragrafe din regulament şi din Constituţie.

Cetăţenii trebuie să ştie un singur lucru, că această moţiune este nefundamentată, că este un atac personal la ministrul Nicolăescu şi mai constat un singur lucru: se întâmplă a doua oară un fenomen în Camera Deputaţilor. Partidul Democrat este singur. Toate partidele din Parlament, cu excepţia Partidului Democrat, spun că această moţiune nu este corect fundamentată.

Ne aflăm într-o situaţie în care eu cred că cel mai bine ar fi ca colegii noştri să recunoască acest lucru şi să fie de acord ca acest punct de pe ordinea de zi să fie scos.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este o boală în popor şi mulţi sunt practicanţii ei, este boala sărutului. Datorită acestui sărut, Teodor Stolojan a trebuit să abdice şi nu a mai candidat la Preşedinţia României. S-a lăsat sărutat, a plâns lumea şi a ajuns altcineva preşedinte. S-a trecut mai departe şi s-a ajuns undeva în martie în acest an ca Senatul să dea un vot la o moţiune prin care Monica Macovei trebuia să părăsească fotoliul de ministru al justiţiei.

Sărutându-se P.D.-ul cu Curtea Constituţională, au găsit momentul şi cutuma ca s-o salveze. Nu s-au gândit că mai târziu tot ei vor avea de suferit. Atunci şi-au salvat omul şi acum se uită în ceafa lui. Probabil că n-au mai sărutat-o pe frunte sau pe obraz, ci pe un omoplat sau în spate. A venit şi vremea referendumului când Preşedintele Băsescu îl condamna pe domnul preşedinte Vadim Tudor că se pupă bot în bot cu Marko Bela. Nu s-a ajuns la acel sărut, domnilor, nu vă grăbiţi atât de repede.

Pentru că dumneavoastră aţi ajuns astăzi să-l sărutaţi pe ministrul Nicolăescu nu în ceafă, nu în omoplat, ci undeva mai jos, la călcâiul lui Ahile, ca să poată fugi de gripa aviară, să rămână pe scaun şi să vă dea o lecţie de democraţie.

De aceea, cred că trebuie respinsă această moţiune.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Nemaifiind intervenţii, am să vă fac câteva comentarii, după care vom proceda mai departe.

În primul rând, în ce priveşte depunerea acestei moţiuni, am fost într-o situaţie de cumpănă. Din punctul meu de vedere, textul moţiunii este la limita interpretării deciziei Curţii Constituţionale. Sigur că am avut un argument pe care a trebuit să-l iau în considerare şi anume subtila distincţie pe care colegul Anghel Stanciu o face între miniştri şi domnul Nicolăescu şi aceasta m-a putut ghida către a accepta moţiunea.

Lăsând însă gluma de-o parte, am să vă spun cu toată sinceritatea că motivul pentru care am decis să pun pe ordinea de zi această moţiune, a fost acela că după ruşinea moţiunii de cenzură cu nume dublate, cu semnături retrase şi cu semnături scanate, eu nu am dorit să supun Parlamentul României unei noi discuţii de acest gen. Şi în aceste condiţii, am pus moţiunea pe ordinea de zi. De aici încolo este fără îndoială decizia plenului ce va face cu ea.

În această conjunctură, rămâne ca domnul deputat care a făcut propunerea de procedură, să precizeze dacă să o menţină sau nu pentru a putea să procedăm mai departe.

Nu-mi rămâne decât s-o supun votului, dar vă consult dacă votăm cu cartele. Da. Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Nu e nicio problemă, că stăm un minut.

Putem continua, stimaţi colegi?

Nu funcţionează instalaţia?

Văd că nu funcţionează sistemul de vot electronic, votăm prin ridicare de mâini.

Supun votului dumneavoastră propunerea de procedură de eliminare de pe ordinea de zi...cereţi cuvântul pe procedură?

Vă rog, domnul Rădulescu şi domnul Paveliu. Pe procedura de vot.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Multe lucruri nu funcţionează în Camera Deputaţilor. Observ că dumneavoastră, în opinia unor colegi, nu aţi funcţionat bine dând drumul acestei moţiuni până în stadiul în care a ajuns la dezbatere în Camera Deputaţilor. Domnul Nicolicea se îndoieşte de buna funcţionare şi de vigilenţa Biroului permanent, care a făcut acelaşi lucru lăsând această moţiune să vină până în clipa asta şi, ca un făcut, sistemul de vot se defectează din nou, aşa cum a mai făcut-o de vreo două ori la modificarea legilor referendumului.

Or, când e vorba să măsluim lucruri legate de o adevărată democraţie, se întâmplă ceva şi cineva sau un sistem de vot nu funcţionează. Pentru această situaţie, eu propun să ne asumăm răspunderea şi să avem, fiindcă este poate chiar mai important decât votul final asupra moţiunii, votul asupra unei modalităţi democratice care ne este interzisă, să votăm nominal, dacă în seara asta vom mai dezbate sau nu moţiunea.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Să ştiţi că această propunere tot prin ridicare de mâini va trebui s-o supun aprobării plenului.

Domnul Nicolicea şi domnul Bolcaş.

O problemă personală, domnul Bolcaş. Aoleu, la ce grup treceţi?!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am dreptul două minute pentru o problemă personală. Vreau să înlătur orice îngrijorare a domnului deputat Rădulescu, colegul nostru: eu funcţionez perfect.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule Bolcaş. Şi vă urez în continuare.

Domnul deputat Nicolicea. Procedura de vot.

Domnul Eugen Nicolicea:

Este pentru a doua oară când îl rog pe domnul Rădulescu să nu mai dea interpretări la ce spun eu, pentru că eu nu spun ceea ce crede dânsul. Eu spun ceea ce cred eu.

Deci eu n-am vorbit absolut deloc despre vigilenţa Biroului permanent, mai ales că Biroul permanent nu are nicio atribuţie în acest sens. Atribuţia era a preşedintelui.

Vă rog frumos, mai puneţi mâna puţin şi citiţi regulamentul şi pe urmă inventaţi poveşti de felul acesta.

În ceea ce priveşte propunerea mea, a fost ca această moţiune şi incidentul de procedură să le discutăm împreună, adică să legăm procedura cu fondul, ceea ce înseamnă că noi nu ne opunem la dezbaterea moţiunii pe fond.

Prin urmare, Grupul parlamentar al P.S.D. nu va vota scoaterea moţiunii de pe ordinea de zi. Noi ne vom abţine, pentru că vom discuta acest incident de procedură legat cu fondul chestiunii. Acest lucru a fost destul de clar, dar văzând că sunt colegi de la P.D. care ori nu înţeleg ce spun eu, ori interpretează, m-am gândit că este cazul de data aceasta să mă exprim ca să înţeleagă şi dânşii.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Paveliu, pe procedura de vot.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

În primul rând, vreau să precizez de la acest microfon protestul meu şi al colegilor mei din Partidul Liberal Democrat care au semnat această moţiune, faţă de încercarea de a supune la vot fără cartelă, pentru că acest lucru se poate întâmpla şi în momentul în care se va supune la vot moţiunea. Or, unul din motivele pentru care noi am introdus această moţiune este pentru a delimita foarte clar care sunt cei care sprijină Guvernul chiar şi per absurdum, chiar împotriva oricăror evidenţe şi cei care înţeleg să-şi asume în mod responsabil şi greşelile, dar să şi critice ceea ce este incorect în guvernare.

Vreau, de asemenea, să vă spun că ar fi poate pentru a treia oară când ministrul sănătăţii reuşeşte să evite un vot personal din partea Camerei Deputaţilor sau a Parlamentului. Altfel spus, să nu uităm că a intrat în Parlament printr-o remaniere, fără să aibă nevoie de votul Parlamentului, să nu uităm că atunci când s-a făcut aşa-zisul cabinet Tăriceanu II, când a fost eliminat Partidul democrat de la guvernare, s-a propus iniţial schimbarea numelui Ministerului Sănătăţii şi, ulterior, s-a revenit, pentru că asta ar fi presupus ca ministrul sănătăţii să fie supus la votul Parlamentului şi n-ar fi trecut.

Acum constat că atât P.S.D.-ul, cât şi P.N.L.-ul sprijină din nou, ca nu cumva Parlamentul să voteze şi să-şi arate punctul de vedere faţă de modul în care acest ministru înţelege să guverneze în domeniul sănătăţii.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Funcţionează votul electronic. Vă rog să vă marcaţi prezenţa pentru început, ca să vedem că funcţionează. Nu funcţionează tocmai.

Vă rog frumos, prezenţa, nu votul. Colegii n-au avut timp să-şi marcheze prezenţa, că s-au lăsat doar 10 secunde. Este o propunere procedurală, ea nu presupune decât cvorum de lucru.

Vă rog, domnule Gheorghiof.

Vreau să vedem că funcţionează sistemul şi că nu există niciun fel de dubiu între colegii noştri, că sistemul funcţionează.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Pe Regulament, art.123 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vorbind de vot, spune: "Votul este secret şi deschis". La votul deschis: 3 modalităţi. Dar spune, de regulă, este votul electronic. Atunci când nu este de regulă, cum s-a întâmplat astăzi, votul este prin ridicarea mâinii sau prin apel nominal.

S-a făcut o propunere. Fac şi eu o propunere: prin ridicare de mână.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnilor colegi,

Dacă funcţionează votul electronic, aş prefera să facem vot electronic dacă nu se cere vot prin apel nominal.

Am să vă rog să înregistrăm prezenţa, ca să vedem că funcţionează, da? Secretariatul! Nu merge. (Consultări.)

Stimaţi colegi,

În cazul acesta, n-am ce să fac, vot prin apel nominal, ca să nu avem discuţii după aceea.

Stimaţi colegi,

Ca să nu avem, după aceea discuţii, numărători, contestări ale numărătorii ş.a.m.d., sau dacă nu, îl invit pe domnul secretar Albu să stea în prezidiu, ca să asigure că numărarea voturilor prin ridicare de mâini nu este contestată. Da?

Domnule secretar, dacă nu veniţi la prezidiu "..?

Domnule Zgonea, apel nominal.

S-a cerut, nu vreau să existe nicio discuţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vot prin apel nominal, da?

Domnul Bogdan Olteanu:

Vot prin apel nominal, atenţie stimaţi colegi, pentru propunerea procedurală de scoatere de pe ordinea de zi, asta votăm.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Suntem în democraţie. Avem un singur funcţionar public, care pleacă la 16,30.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă atrag atenţia că după ce se centralizează rezultatele, sunteţi rugaţi să rămâneţi în sală, să verificăm dacă s-a întrunit majoritatea celor prezenţi. În caz contrar, mergem mai departe.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, domnule preşedinte, este vot prin apel nominal.

Vă rugăm frumos să le explicaţi ce votaţi, domnule preşedinte.

- Adomnicăi Mirela Elena - prezent - se abţine
- Adomniţei Cristian Mihai - La Guvern
- Albu Gheorghe - prezent - împotrivă
- Almăjanu Marin - prezent - pentru
- Almăşan Liviu - absent
- Amarie Constantin - prezent - împotrivă
- Amet Aledin - prezent- se abţine
- Anastase Roberta Alma - prezentă - împotrivă
- Andea Petru - prezent- se abţine
- Andon Sergiu - prezent - pentru
- Andreica Romică - prezent - împotrivă
- Andronescu Ecaterina - prezent - se abţine

Domnul Bogdan Olteanu:

Mai facem o încercare cu votul electronic?

Vă rog să vă marcaţi prezenţa.

O voce din sală:

Unde este funcţionara?

Domnul Bogdan Olteanu:

A plecat, ştiu că a plecat.

Mai facem o încercare cu votul electronic?

Vă rog să vă marcaţi prezenţa.

O voce din sală:

Unde-i omul?

Domnul Bogdan Olteanu:

A plecat, ştiu că a plecat. Încearcă altcineva să-i ţină locul.

Secretariatul, putem porni? Nu putem porni.

Continuaţi, vă rog.

Domnul Valeriu Zgonea:

Să-l mai strigăm şi pe domnul Adomniţei sau îl lăsăm acolo la "balcon", ca la Romeo şi Julieta?

- Antal Árpád-András - prezent - pentru
- Antal István - prezent - pentru
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent - se abţine
- Ardelean Lia - absentă
- Asztalos Ferenc - absent
- Avram Dumitru - absent
- Baban Ştefan - prezent - pentru
- Bara Nicolae - absent
- Barbu Gheorghe - prezent - împotrivă
- Bardan Cornel Ştefan - prezent - împotrivă
- Bădălău Niculae - prezent - se abţine
- Băeşu George - prezent - se abţine
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bărbuleţiu Tiberiu - prezent - pentru
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - prezent - pentru
- Becşenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - prezent - se abţine
- Bentu Dumitru - prezent - se abţine
- Bivolaru Ioan - prezent - se abţine
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent - împotrivă
- Boagiu Anca-Daniela - prezentă - împotrivă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - absent
- Boeriu Valeriu-Victor - prezent - pentru
- Bolcaş Lucian Augustin - prezent - pentru
- Bonis Istvan - prezent - pentru
- Borbély László - La Guvern
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Boşneac Valentin Samuel - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent - se abţine
- Brînză William Gabriel - prezent - împotrivă
- Bruchental-Pop Ionela - prezentă - împotrivă
- Buciu Angela - absent
- Buciuta Ştefan - prezent - se abţine
- Buda Daniel - prezent - împotrivă
- Buda Ioan - prezent - se abţine
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buruiană Aprodu Daniela - Parlamentul European
- Buşoi Cristian Silviu - prezent - pentru
- Buzatu Dan Horaţiu - absent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calimente Mihăiţă - prezent - pentru
- Canacheu Costică - prezent - împotrivă
- Cantaragiu Bogdan - prezent - împotrivă
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent - se abţine
- Călian Petru - prezent - se abţine
- Călin Ion - prezent - se abţine
- Câmpanu Liviu - prezent - pentru
- Chiper Gheorghe - prezent - se abţine
- Chiş Filonaş - prezent - se abţine
- Cindrea Ioan - prezent - se abţine
- Ciocâlteu Alexandru - prezent - împotrivă
- Ciontu Corneliu - prezent - pentru
- Ciopraga Mircea - prezent - pentru
- Ciucă Liviu Bogdan - absent
- Cliveti Minodora - absent
- Cocrea Olguţa - prezentă - pentru
- Codîrlă Liviu - absent
- Constantinescu Anca - prezentă - împotrivă
- Constantinescu Viorel - absent
- Corlăţean Titus - prezent - se abţine
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - Parlamentul European
- Crăciunescu Grigore - prezent - pentru
- Creţu Gabriela - Parlamentul European
- Cutean Vasile Emilian - absent
- Dan Iosif - prezent - se abţine
- Diaconescu Marin - prezent - pentru
- Diaconescu Renică - prezent - pentru
- Dida Corneliu Ioan - prezent - se abţine
- Dobre Traian - prezent - pentru
- Dorneanu Valer - prezent - se abţine
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragomir Gheorghe - prezent - pentru
- Drăguş Radu-Cătălin - prezent - împotrivă
- Dreţcanu Doina Micşunica - prezentă - se abţine
- Dumitrescu Cristian Sorin - Parlamentul European
- Dumitrescu Liana - absent
- Dumitrescu Zamfir - absent
- Dumitriu Dragoş Petre - absent
- Dumitriu Mihai - prezent - se abţine
- Dumitru Ion - prezent - se abţine
- Duşa Mircea - prezent - se abţine
- Duţu Stelian - prezent - împotrivă
- Erdei-Dolóczki István - prezent - pentru

Domnule Adomniţei, mai staţi o tură.

Adomniţei Cristian Mihai - prezent - pentru

- Eserghep Gelil - absent
- Faina Constantin - prezent - se abţine
- Fârşirotu Vladimir Mircea - absent
- Fenechiu Relu - prezent - pentru
- Firczak Gheorghe - prezent - se abţine
- Florea Damian - absent
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frâncu Emilian Valentin - absent
- Furo Iuliu Ioan - prezent - pentru
- Gabor Gheorghe - prezent - pentru
- Ganţ Ovidiu Victor - Parlamentul European
- Găleteanu Monalisa - prezentă - se abţine
- Georgescu Filip - prezent - se abţine
- Gerea Andrei Dominic - prezent - pentru
- Gheorghe Valeriu - prezent - pentru
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent - pentru
- Ghiorghioni Ionesie - prezent - împotrivă
- Ghişe Ioan - prezent - pentru
- Giurgiu Mircia - absent
- Glăvan Ştefan - absent
- Godja Petru - prezent - se abţine
- Gonţea Ion - prezent - împotrivă
- Grigore Dan - prezent - împotrivă
- Grosaru Mircea - prezent - pentru
- Gubandru Aurel - prezent - se abţine
- Guşă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Hellvig Eduard Raul - Parlamentul European
- Hoban Ioan - prezent - pentru
- Hogea Vlad Gabriel - prezent - împotrivă
- Hoinaru Marian - prezent - împotrivă
- Hrebenciuc Viorel - prezent - se abţine
- Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă - împotrivă
- Iancu Iulian - prezent - se abţine
- Ibram Iusein - prezent - se abţine
- Ifrim Mircea - prezent - pentru
- Igaş Traian Constantin - prezent - împotrivă
- Ignat Miron - prezent - împotrivă
- Ilie Cristian - prezent - împotrivă
- Iliescu Valentin Adrian - prezent - împotrivă
- Ionescu Daniel - absent
- Iordache Florin - prezent - se abţine
- Iordache Graţiela Denisa - prezentă - împotrivă
- Iriza Marius - absent
- Iustian Mircea Teodor - prezent - împotrivă
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă - pentru
- Kelemen Attila Béla Ladislau - Parlamentul European
- Kelemen Hunor - prezent - pentru
- Kerekes Károly - prezent - pentru
- Király Andrei-Gheorghe - prezent - pentru
- Kónya-Hamar Sándor - Parlamentul European
- Kovacs Attila - prezent - pentru
- Lakatos Petru - prezent - pentru
- Lambrino Radu - prezent - împotrivă
- Lari-Iorga Leonida - absentă
- Lificiu Petru - prezent - se abţine
- Liga Dănuţ - absent
- Longher Ghervazen - prezent - se abţine
- Luchian Ion - prezent - pentru
- Macaleţi Costică - prezent - se abţine
- Magheru Paul - prezent - pentru
- Man Mircea - prezent - împotrivă
- Manda Iulian Claudiu - prezent - se abţine
- Manolescu Oana - prezentă - se abţine
- Manta Pantelimon - absent
- Marian Dan Mihai - prezent - pentru
- Marin Constantin - prezent - se abţine
- Marinescu Marian-Jean - prezent - împotrivă
- Martin Eduard-Stelian - prezent - se abţine
- Márton Árpád-Francisc - prezent - pentru
- Máté András-Levente - absent
- Matei Cătălin Lucian - prezent - se abţine
- Mazăre Alexandru - prezent - se abţine
- Mătuşa Tudor - absent
- Mălaimare Mihai Adrian - absent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent - se abţine
- Mănescu Rareş Şerban - prezent - pentru
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - prezentă - pentru
- Meir Nati - prezent - pentru
- Merce Ilie - prezent - pentru
- Merka Adrian-Miroslav - absent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalache Sorin Dan - Parlamentul European
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent - pentru
- Mircea Costache - prezent - pentru
- Manta Pantelimon - prezent - pentru
- Mircovici Niculae - prezent - se abţine
- Mironescu Laurenţiu - prezent - împotrivă
- Miroşeanu Liviu Alexandru - prezent - împotrivă
- Mitrea Manuela - prezentă - se abţine
- Mitrea Miron Tudor - prezent - pentru
- Miuţescu Gheorghe Adrian - prezent - pentru
- Mînzînă Ion - prezent - pentru
- Mocanu Alexandru - prezent - împotrivă
- Mocanu Vasile - prezent - se abţine
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent - pentru
- Mocioalcă Ion - prezent - se abţine
- Mohora Tudor - prezent - se abţine
- Moisoiu Adrian - prezent - pentru
- Moldovan Emil Radu - prezent - se abţine
- Momanu Corneliu - prezent - împotrivă
- Motreanu Dan Ştefan - prezent - pentru
- Movilă Petru - prezent - împotrivă
- Munteanu Ioan - prezent - se abţine
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent - pentru
- Nassar Rodica - prezentă - se abţine
- Năstase Adrian - prezent - se abţine
- Nechita Aurel - prezent - se abţine
- Nedelcu Gabriela - prezentă - se abţine
- Nica Dan - prezent - se abţine
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent - pentru
- Nicolicea Eugen - prezent - se abţine
- Nicula Vasile Cosmin - absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent - pentru
- Nistoran Dorin-Liviu - absent
- Niţă Constantin - prezent - se abţine
- Niţulescu Teodor - prezent - se abţine
- Nosa Iuliu - prezent - se abţine
- Oancea Viorel - absent
- Olarean Aurel - prezent - împotrivă
- Oltean Ioan - prezent - împotrivă
- Olteanu Bogdan - prezent - pentru
- Oprea Gabriel - prezent - se abţine
- Ovidenie Costel - prezent - pentru
- Palăr Ionel - prezent - pentru
- Pambuccian Varujan - prezent - se abţine
- Pardău Dumitru - absent
- Pascu Bogdan - absent
- Paşcu Ioan Mircea - Parlamentul European
- Pavelescu Aurelian - prezent - pentru
- Paveliu Marian Sorin - prezent - împotrivă
- Păun Nicolae - prezent - împotrivă
- Petrea Constantin - prezent - împotrivă
- Plumb Rovana - Parlamentul European
- Podgorean Radu - Parlamentul European
- Ponta Victor-Viorel - prezent - se abţine
- Pop Claudiu Adrian - absent
- Popa Cornel - prezent - pentru
- Popa Daniela - absentă
- Popa Nicolae - prezent - pentru
- Mălaimare Mihai Adrian - prezent - pentru
- Popescu Dan Ioan - absent
- Popescu Florin Aurelian - prezent - împotrivă
- Popescu Ionica Constanţa - absentă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton Guvern
- Popp Cosmin Gabriel - prezent - împotrivă
- Preda Cezar Florin - prezent - împotrivă
- Pruteanu Vasile - prezent - împotrivă
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent - împotrivă
- Pupeză Viorel - prezent - se abţine
- Purceld Octavian-Mircea - prezent - pentru
- Puşcaş Vasile - prezent - se abţine
- Puşcă Mircea Valer - prezent - pentru
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - absent
- Radan Mihai - prezent - împotrivă
- Rădulescu Cristian - prezent - împotrivă
- Rogin Marius - absent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - prezent - împotrivă
- Rus Ioan Aurel - prezent - pentru
- Rusu Mihaela Adriana - prezentă - se abţine
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Sanda Victor - prezent - se abţine
- Sandu Gabriel - absent
- Sandu-Capră Mihai - prezent - pentru
- Sasu Ion - prezent - se abţine
- Săniuţă Marian Florian - absent
- Săpunaru Nini - prezent - pentru
- Sârb Gheorghe - prezent - împotrivă
- Sârbu Daciana Octavia - Parlamentul European
- Sârbu Marian - prezent - se abţine
- Sârbu Mugurel Liviu - prezent - împotrivă
- Scutaru Adrian George - absent
- Semcu Adrian Emanuil - prezent - pentru
- Seres Dénes - prezent - pentru
- Severin Adrian - Parlamentul European
- Silaghi Ovidiu Ioan - prezent - pentru
- Sireţeanu Mihail - absent
- Sóki Béla - prezent - pentru
- Soporan Vasile Filip - prezent - se abţine
- Stan Ioan - prezent - se abţine
- Stan Ion - prezent - se abţine
- Stanciu Anghel - prezent - se abţine
- Stativă Irinel Ioan - absent
- Stănescu Alexandru - prezent - se abţine
- Stănescu Cristian - Parlamentul European
- Stănescu Mircea - absent
- Stoica Ion - prezent - împotrivă
- Străchinaru Petre - absent
- Strungă Emil - prezent - pentru
- Szekely Levente Csaba - prezent - pentru
- Ştirbeţ Cornel - prezent - împotrivă
- Ştireanu Octavian - absent
- Ştiucă Alecsandru - absent
- Tabără Valeriu - prezent - împotrivă
- Tamás Sándor - prezent - pentru
- Tămagă Constantin - absent
- Tărniceru Petru - absent
- Teodorescu George Alin - absent
- Timar Liviu - prezent - pentru
- Timiş Ioan - prezent - pentru
- Todoran Pavel - prezent - se abţine
- Toma Florentina Marilena - prezentă - se abţine
- Toma Horia-Victor - prezent - pentru
- Tóro Tiberiu - prezent - pentru
- Tudor Constantin - prezent - împotrivă
- Tudor Marcu - absent
- Tudose Mihai - prezent - se abţine
- Turcan Raluca - absentă
- Ţundrea Ioan - prezent - se abţine
- Uioreanu Horea Dorin - prezent - pentru
- Ujeniuc Dragoş - absent
- Ungureanu Petre - prezent - împotrivă
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent - se abţine
- Ursărescu Dorinel - prezent - pentru
- Vainer Aurel - absent
- Varga Attila - prezent - pentru
- Vasile Aurelia - prezentă - se abţine
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă - pentru
- Vălean Adina Ioana - prezentă - pentru
- Văsioiu Horia - prezent - împotrivă
- Vâlcov-Şandru Marcela Lavinia - absentă
- Vlase Petru Gabriel - absent
- Vlădoiu Aurel - prezent - se abţine
- Voicu Cătălin - prezent - se abţine
- Voicu Mihai Alexandru - prezent - pentru
- Voinea Florea - prezent - se abţine
- Zaharia Claudius Mihail - prezent - împotrivă
- Zamfir Gabriel Sorin - absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - prezent - pentru
- Zegrean Augustin - prezent - împotrivă
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent -

Mai citim o dată lista.

- Almăşan Liviu - absent
- Amet Aledin - prezent - se abţine
- Andea Petru - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - prezent - pentru
- Ardelean Lia - absentă
- Asztalos Ferenc - prezent - pentru
- Avram Dumitru - absent
- Bara Nicolae - absent
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Becşenescu Dumitru - absent
- Bobeanu Răzvan-Petrică - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Boşneac Valentin Samuel - prezent - pentru
- Buciu Angela - absentă
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buzatu Dan Horaţiu - prezent - împotrivă
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Ciucă Liviu Bogdan - prezent - se abţine
- Cliveti Minodora - absentă
- Codîrlă Liviu - absent
- Constantinescu Viorel - absent
- Cutean Vasile Emilian - prezent - se abţine
- Dan Iosif - prezent - se abţine
- Dumitru Dragomir - absent
- Dumitrescu Liana - prezentă - se abţine
- Dumitrescu Zamfir - absent
- Dumitriu Dragoş Petre - absent
- Fârşirotu Vladimir Mircea - absent
- Florea Damian - absent
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent - pentru
- Giurgiu Mircia - absent
- Glăvan Ştefan - absent
- Guşă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Ionescu Daniel - absent
- Iriza Marius - absent
- Lari-Iorga Leonida - absentă
- Liga Dănuţ - absent
- Máté András-Levente - prezent - pentru
- Mătuşa Tudor - prezent - pentru
- Merka Adrian-Miroslav - absent
- Micula Cătălin - absent

Domnul Márton Árpad-Francisc (din sală):

Márton Árpad!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Árpad, vreţi să votaţi de două ori? Vă strig şi pe dumneavoastră ca pe Flutur. Márton Árpad, Márton Árpad.

- Micula Cătălin - absent
- Nicula Vasile Cosmin - prezent - se abţine
- Nistoran Dorin-Liviu - absent
- Oancea Viorel - absent
- Pardău Dumitru - prezent - împotrivă
- Pascu Bogdan - absent
- Pop Claudiu Adrian - absent
- Popa Daniela - absentă
- Popescu Dan Ioan - prezent - se abţine
- Popescu Ionica Constanţa - absentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - prezent - se abţine
- Rogin Marius - absent
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Sandu Gabriel - prezent - împotrivă
- Scutaru Adrian George - absent
- Sireţeanu Mihail - absent
- Stativă Irinel - absent
- Stănescu Mircea - absent
- Străchinaru Petre - absent
- Ştireanu Octavian - prezent - se abţine
- Ştiucă Alecsandru - absent
- Tămagă Constantin - absent
- Tărniceru Petru - absent
- Teodorescu George Alin - absent
- Tudor Marcu - absent
- Turcan Raluca - absentă
- Ujeniuc Dragoş - absent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent - se abţine
- Vainer Aurel - absent
- Vâlcov-Şandru Lavinia Marcela - absentă
- Vlase Petru Gabriel - absent
- Zamfir Gabriel Sorin - absent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent - se abţine
- Fârşirotu Vladimir Mircea - prezent - pentru
- Giurgiu Mircia - prezent - împotrivă
- Ardelean Lia - prezent - se abţine
- Buciu Angela - prezentă - pentru
- Dumitriu Dragoş Petre - prezent - se abţine
- Andea Petru - prezent - se abţine
- Micula Cătălin - prezent - pentru
- Nassar Rodica - prezentă - se abţine
- Străchinaru Petre - prezent - împotrivă

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Are cuvântul domnul Zgonea Valeriu Ştefan, pentru a prezenta rezultatul votului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Total parlamentari prezenţi, membri ai Camerei Deputaţilor - 256; 256 au votat pentru, împotrivă sau s-au abţinut.

• numărul de abţineri - 93;
• numărul de voturi pentru - 98;
• număr de voturi împotrivă - 65.

Domnul Bogdan Olteanu:

Conform prevederilor regulamentului, propunerea de scoatere de pe ordinea de zi nu a fost adoptată.

Ca atare, trecem mai departe.

Stimaţi colegi,

Întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage semnătura? Nu-şi retrage semnătura niciunul dintre semnatari.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, vă prezint propunerile Biroului permanent şi ale Comitetului liderilor, cu privire la timpul maxim afectat pentru dezbaterea moţiunii simple.

Astfel, Guvernului i se rezervă 45 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor.

Grupurilor parlamentare li se alocă timpul corespunzător numărului iniţial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat.

Deputaţii care nu fac parte din grupuri parlamentare au la dispoziţie câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceşti deputaţi, sau la grupuri parlamentare.

În consecinţă, Grupul parlamentar al P.S.D. beneficiază de 38 de minute; Grupul parlamentar al P.N.L. - de 21 de minute; Grupul parlamentar al P.C. - de 16 minute; Grupul parlamentar al P.R.M. - de 16 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R. - de 7 minute; Grupul parlamentar al P.D. - de 6 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale de 6 minute, iar deputaţii fără apartenenţă la grupuri parlamentare - de 11 minute.

Dacă, în legătură cu aceste propuneri ale Biroului permanent şi ale Comitetului liderilor, există obiecţii, observaţii, comentarii? Ele sunt cele uzuale. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră, atunci, aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Propunerile au fost aprobate în unanimitate.

Pentru prezentarea moţiunii simple, îl invit pe unul dintre reprezentanţii iniţiatorilor, domnul deputat Sorin Paveliu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Jocul politic a permis accesul în Guvernul României a unei persoane care s-a dovedit a fi total incompetentă pentru funcţia de ministru. Un relevant exemplu este cazul domnului Eugen Nicolăescu, ajuns peste noapte în funcţia de diriguitor al sănătăţii.

Apelăm astăzi la o moţiune simplă care are ca obiectiv curmarea acestei anomalii.

Domnul Eugen Nicolăescu a beneficiat de un puternic sprijin politic, manifestat în cel mai mare buget primit vreodată de sectorul sanitar. În schimb, întreaga perioadă scursă din vara anului 2005, până în prezent, nu a fost decât o lungă epopee de conflicte, sfidări, dezinformări şi neglijenţe monumentale în gestionarea banului public, nemaiîntâlnite până în prezent la nici unul dintre miniştrii României.

Cel mai grav, însă, ministrul sănătăţii a comis un incredibil lanţ de abuzuri, afectând, profund şi repetat, bunul mers al sistemului sanitar şi al populaţiei bolnave.

Informaţiile incluse în această moţiune sunt doar reflectarea conflictului permanent în care se află ministrul sănătăţii cu legile române şi cu statul de drept.

A lăsa nesancţionată activitatea acestui ministru ar însemna o abdicare a Parlamentului de la funcţia de control asupra Executivului şi de la preocuparea noastră privind sănătatea populaţiei.

Astăzi, cu adevărat, criza sistemului sanitar poartă un nume: "Eugen Nicolăescu". Noi trebuie să punem capăt acestei crize.

Datorită caracterului limitat al unei moţiuni simple, ne rezumăm la acele fapte indubitabile, demonstrate prin acte, care pot dovedi oricărui cetăţean de bună credinţă că demersul nostru este unul obiectiv, iar lipsa de acţiune reprezintă un gest de laşitate, de complicitate şi de abandonare a interesului cetăţenilor români, în general, şi a celor aflaţi în suferinţă, în special.

Cap.I. Ministrul sănătăţii a ignorat şi, în cele din urmă, a abandonat complet Programul de guvernare în sănătate al Alianţei "Dreptate şi Adevăr", aprobat de Parlamentul României la învestirea Guvernului Tăriceanu

În Programul de Guvernare asumat de Alianţa D.A. în 2005 au fost introduse elemente clare privind reformarea substanţială a sistemului de sănătate, astfel încât acesta să poată răspunde problemelor de sănătate ale românilor. Sarcina de reformare a sănătăţii a fost asumată politic de P.N.L. încă din 2005, sarcină, pe care, din nefericire, nu a dus-o niciodată la bun sfârşit.

Obiectivele comune ale P.N.L.-P.D. ale Programului de guvernare au fost total ignorate de către ministrul Eugen Nicolăescu. Au fost ratate toate cele trei obiective prioritare propuse în Programul de guvernare, respectiv realizarea efectivă a accesului egal al cetăţenilor la îngrijirile sanitare de bază, creşterea calităţii vieţii prin îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei actului medical, apropierea de indicatorii de sănătate şi demografici ai ţărilor civilizate şi, în acelaşi timp, scăderea patologiei specifice ţărilor subdezvoltate.

I.1. Cauza principală a nerealizării acestor obiective din Programul de guvernare se datorează incapacităţii de a elabora Strategia Naţională de Sănătate Publică, obligatorie, conform legii.

Urmând exemplul şefului de partid, ministrul sănătăţii a reuşit performanţa de a nu avea specialişti în managementul sanitar în rândul consilierilor, mai mult de un an de zile nedispunând de nici un medic, iar în prezent dispune numai de doi.

Astăzi, direcţii ultraspecializate din Ministerul Sănătăţii Publice sunt conduse de economişti; ca de exemplu, Direcţia farmaceutică - condusă de soţia celui mai apropiat salariat din firma personală a domnului ministru. Nu este de mirare că elaborarea acestui document pare a fi un obstacol imposibil de trecut de către ministrul sănătăţii.

Lipsa unei strategii a sectorului sanitar pe termen mediu şi lung, care atrage după sine absenţa planificării strategice şi operaţionale, a stat la originea neconcordanţelor şi disfuncţionalităţilor introduse de Legea privind reforma în domeniul sănătăţii şi de legislaţia secundară acesteia. De exemplu, coordonarea şi gestionarea Programelor Naţionale de Sănătate a intrat în impas prin nefuncţionarea nou înfiinţatei Agenţii Naţionale de Programe.

În acest context, sănătatea nu se regăseşte de loc în Planul Naţional de Dezvoltare, privând acest domeniu de sume importante, care ar fi putut proveni din fonduri europene.

Consecinţele negative ale lipsei Strategiei Naţionale de Sănătate Publică au condus la perpetuarea unor servicii medicale inadecvate, ineficiente şi de slabă calitate, la risc financiar crescut la nivelul furnizorilor de servicii medicale şi, mai ales, la menţinerea unui grad înalt al insatisfacţiei pacienţilor şi a personalului medical.

I.2. În Programul de Guvernare se asumă faptul că Guvernul României va acţiona pentru asigurarea egalităţii de şanse a cetăţenilor, garantând accesul nediscriminatoriu la îngrijiri medicale de bază, indiferent de veniturile realizate, ca drept fundamental al acestora. Dimpotrivă, distribuţia inegală, neuniformă în teritoriu a furnizorilor de servicii medicale incluzând medici, personal medical specializat, unităţi sanitare, farmacii s-a accentuat. Finanţarea acestora a rămas la un stadiu primitiv, care nu acoperă cerinţele reale ale populaţiei.

I.3. Coerent în proiectul său de reformare a societăţii româneşti, Programul de guvernare al Alianţei D.A. dorea asigurarea demnităţii corpului profesional medical şi adoptarea de măsuri ferme pentru diminuarea corupţiei din sistemul sanitar. Din nefericire, Guvernul Tăriceanu nu a adoptat nici măcar o singură măsură de scădere a corupţiei din sistemul sanitar. Pacienţii sunt astăzi, poate mai mult ca oricând, lăsaţi să se confrunte cu condiţionarea actului medical, lipsa de atitudine din partea Ministerului Sănătăţii fiind un adevărat imbold la perceperea plăţilor informale. Cuantumul creşterilor salariale, iniţiate însă de guvernul P.S.D., nu poate duce la stoparea corupţiei, în pofida opiniei primului-ministru şi a ministrului sănătăţii. Punerea în aplicare a prevederilor art. 221 din Legea nr. 95/ 2006, care ar fi permis un mare pas înainte în acest domeniu, prin introducerea contractelor dintre asiguraţi şi Casele de Asigurări Sociale de Sănătate, a rămas doar un deziderat.

I.4. În Programul de Guvernare, rolul Ministerului Sănătăţii Publice trebuia redefinit. Spre exemplificare, enumerăm din principalele funcţii neglijate sau ratate de ministrul Nicolăescu: elaborarea politicii generale sanitare, elaborarea şi gestionarea programelor de sănătate, asigurarea controlului calităţii serviciilor medicale, elaborarea standardelor specifice domeniului medical, asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, coordonarea negocierilor şi promovarea contractului-cadru.

I.5. Ministrului Sănătăţii îi revenea sarcina de a reglementa accesul la diversele forme de protecţie socială. Ministrul Nicolăescu nu a promovat, însă, nici cel mai mic program de protecţie socială, chiar şi măsurile instaurate de guvernul P.S.D. fiind stopate. Nici persoanele vârstnice nu au beneficiat de o atenţie specială, în pofida promisiunilor asumate.

I.6. Unul dintre principiile cele mai valoroase ale reformei sistemului sanitar ar fi urmat să fie descentralizarea, subsidiaritatea, mutarea răspunderii pentru gestionarea îngrijirilor de sănătate cât mai aproape de cetăţean, la nivelul administraţiilor locale.

Ministrul sănătăţii a produs cea mai dură centralizare, subordonându-şi direct şi total managerii de spital. Deşi şi-a dorit şi a pus în practică visul său megalomanic de a fi stăpânul tuturor spitalelor, în momentul în care au survenit decese datorită unor grave disfuncţionalităţi administrative, ministrul sănătăţii s-a comportat ca un pasager clandestin pe un vas de mare tonaj, declinându-şi cel dintâi responsabilitatea. Mai grav este faptul că această centralizare excesivă şi contrară tuturor orientărilor Uniunii Europene s-a produs concomitent cu aprobarea Legii nr. 195/2006 - Legea-cadru a descentralizării. Culmea ghinionului, conflictul de legislaţie şi incompetenţa ministrului sănătăţii au fost evidenţiate şi de faptul că cele două legi au intrat în vigoare exact în aceeaşi zi, ministrul sănătăţii fiind iniţiator atât la legea reformei în domeniul sănătăţii, cât şi la cea a descentralizării. În cele din urmă, strategia de descentralizare a început prin centralizarea totală.

Pentru a împăca cele două legi, ministrul sănătăţii a dat publicităţii o aşa-zisă strategie de descentralizare, fără termene de aplicare, contrar prevederilor Legii-cadru a descentralizării. Acest document este şi astăzi literă moartă, document postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, fără nici un efect în practică.

În realitate, motivele centralizării au avut raţiuni pragmatice: posibilitatea de a organiza sau, după caz, de a bloca licitaţiile de aparatură medicală şi medicamente, în funcţie de interesele economice ale diferiţilor clienţi politici, precum şi intenţia pusă în practică de a demite toţi directorii de spitale aflaţi în funcţie şi de a numi clienţii politici ai actualului ministru al sănătăţii.

I.7. Programul de guvernare prevede profesionalizarea actului managerial în spitale. Ministrul sănătăţii publice a acţionat exact în sens contrar, bulversând toate conducerile spitalelor din ţară, înlocuindu-le cu persoane care au absolvit un curs de două luni, în condiţiile în care, în Marea Britanie, un curs de manageri de spital durează 4 ani.

I.8. Guvernul României urma să stimuleze privatizarea în sănătate. Nu numai că această tendinţă nu a fost urmată, dar Ministerul Sănătăţii Publice a devenit cel mai puternic factor de frână a privatizării, chiar şi cei care au decis să investească sume de ordinul milioanelor în infrastructura medicală ajungând să nu fie autorizaţi să înceapă activitatea, datorită opoziţiei nejustificate în niciun fel a ministrului sănătăţii. Un exemplu, care a ajuns în paginile ziarelor zilele trecute şi la care ne vom mai referi, este cel al consorţiului Renamed, împiedicat să pună în funcţiune centrele de dializă pe care le-a construit de la zero.

I.9. Guvernul României urma să asigure sănătăţii o finanţare de 6% din PIB. Cu un an înainte de încheierea mandatului, finanţarea sănătăţii, pe hârtie, a ajuns la 4%, fiind, însă, practic imposibilă creşterea cu două procente din PIB într-un singur an. Mai mult, Guvernul României preconizează o scădere a contribuţiei populaţiei la asigurările sociale de sănătate în anul viitor.

I.10. Până în prezent, nu au fost luate nici cele mai elementare măsuri de stimulare a atragerii personalului medical în zonele neatractive economic. Mai mult, faţă de fenomenul alarmant al migrării de personal medical în străinătate, Ministerul Sănătăţii Publice nu a manifestat nici cel mai mic interes. Conform cifrelor date publicităţii, numai în primele trei luni de postaderare, peste 3000 de cadre medicale au solicitat să plece din România, din care 1800 de medici.

I.11. Nu au fost înfiinţate Oficiile Independente pentru Protecţia Pacienţilor. Nemulţumirile acestora au fost lăsate pe seama unui consiliu etic al spitalului. Ministrul Nicolăescu a promovat însă, de parcă s-ar fi născut ieri, "cutii pentru reclamaţii" în toate spitalele.

I.12. Întreaga activitate a Ministerului Sănătăţii Publice ar urma să fie îndreptată către scăderea numărului de internări şi a numărului de paturi de spital.

Guvernul României, însă, promovează, contrar necesităţilor reale şi a tendinţelor europene, construirea de la zero a 28 de spitale şi dărâmarea clădirilor actuale, care vor fi părăsite de personalul medical.

Cap.II. Ministrul sănătăţii s-a postat permanent deasupra legii

Ministrului sănătăţii i-a scăpat în totalitate înţelesul art.34 din Constituţie, care garantează dreptul românilor la ocrotirea sănătăţii. Aceasta presupune elaborarea legilor care stabilesc modalităţile acordării îngrijirilor de sănătate şi respectarea ad literam a acestora. În ultimii doi ani, primul care s-a grăbit să încalce cadrul legal existent a fost tocmai cel menit să garanteze respectarea acestora - ministrul sănătăţii.

În cei doi ani de ministeriat, Eugen Nicolăescu a comis o lungă serie de încălcări premeditate ale legilor în vigoare. Ministrul sănătăţii s-a situat de fiecare dată deasupra Constituţiei, care prevede întâietatea legii, după cum urmează:

II.1. Perturbarea gravă a activităţilor unităţilor sanitare spitaliceşti

Activitatea normală a spitalelor a fost în repetate rânduri perturbată, prin înlocuirea conducerilor legal numite, desfiinţarea abuzivă, fără temei legal, a consiliilor de administraţie şi numirea altor conduceri interimare.

Caracterul ilegal al deciziilor ministrului Nicolăescu a fost demonstrat mai întâi de Curtea Constituţională, care a anulat introducerea în Legea bugetului de stat a prevederilor privind demiterea directorilor de spitale. Ulterior, justiţia a consfinţit abuzul grav comis de domnul Nicolăescu, mulţi dintre directorii demişi obţinând hotărâri care le-au dat dreptate, printre care îi amintim pe directorul Sorin Oprescu de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Sorin Simion de la Spitalul Colentina, Dan Şerban de la Spitalul Pantelimon şi Radu Căpâlneanu de la Institutul Inimii din Cluj-Napoca.

Ordinele abuzive au fost anulate în totalitate, însă efectele lor s-au produs deja. Având în vedere faptul că Eugen Nicolăescu a demis prin abuz de putere 450 de directori generali, aproape 1600 de persoane din consiliile de direcţie şi peste 4000 de membri ai consiliilor de administraţie, reiese cu claritate că fapta sa are un cert caracter penal, pentru care este sub ancheta preliminară a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Numirea directorilor interimari s-a făcut, de asemenea, printr-un abuz de putere. Peste noapte, au fost numiţi ca manageri generali ai spitalelor, prin ordin de ministru, pe lângă medici, şi generali de tancuri, ofiţeri rezervişti din serviciile secrete, avocaţi, ingineri navali etc., cu încălcarea flagrantă a reformei în domeniul sănătăţii, care impunea, prin art.178 din Legea nr. 95/2006, că "Managerul trebuie să fie absolvent al unei instituţii de învăţământ superior şi al unor cursuri de perfecţionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătăţii Publice şi stabilite prin ordin al acestuia."

În urmă cu două zile, în loc să-şi recunoască abuzurile comise, ministrul sănătăţii propunea cu insolenţă, într-o conferinţă de presă, ca directorii de spitale să treacă în subordinea ministerului justiţiei, deoarece instanţele îi pun la loc pe cei demişi de el.

În urmă cu două luni, pentru a-şi acoperi retroactiv abuzul făcut, Eugen Nicolăescu se ruga cu lacrimi în ochi de Bogdan Olteanu să-l ajute să devină lege amendamentele Ministerului Sănătăţii Publice, prin care acesta primea dreptul de a demite directori şi de a numi conduceri interimare. Deşi Olteanu s-a umplut de ridicol, fugind din sala de şedinţă când legea se afla în iminenţa de a pica la vot, după aprobarea ei, a fost anulată de Curtea Constituţională pentru procedura neconstituţională folosită.

Deşi a numit manageri interimari, ministrul sănătăţii a neglijat timp de 7 luni să semneze contractul de management cu aceştia, contract impus de acelaşi art. 178 din Legea reformei. În aceste condiţii, chiar şi plata salariilor acestora s-a făcut prin încălcarea legii.

În această perioadă de incertitudine contractuală, licitaţiile anuale au fost înlocuite cu achiziţii din sursă directă, suficiente doar pentru perioade scurte de timp.

Noii manageri de spitale au acumulat în 2006 datorii de aproape 6000 de miliarde lei, peste datoriile vechi.

De menţionat că datoriile spitalelor erau în scădere înainte de numirea acestor directori interimari.

II.2. Perturbarea gravă a desfacerii de medicamente prin farmaciile cu circuit deschis.

În anul 2005, ministrul sănătăţii a emis Ordinul nr. 933 privind suspendarea activităţii de autorizare a unităţilor farmaceutice din mediul urban. Dintr-o singură lovitură, ministrul sănătăţii a încălcat prevederi din numeroase acte normative. Le enumerăm doar, pentru a da dimensiunea dispreţului faţă de lege al domnului ministru Nicolăescu: art. 45 din Constituţia României - privind accesul la o activitate economică, la libera iniţiativă şi exercitarea acestor libertăţi care sunt garantate, art. 1 din Legea nr. 21/1996 privind concurenţa - prin care sunt interzise orice acţiuni ale organelor administraţiei publice centrale sau locale având ca obiect sau putând avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, art. 45 alin.(7) din Ordonanţa de Guvern nr. 152/1999 aprobată prin Legea nr. 336/2001 privind produsele medicamentoase de uz uman, care prevede că ministerul este obligat să emită autorizaţia de funcţionare în termen de 90 de zile de la depunerea şi înregistrarea documentaţiei corespunzătoare, art. 3 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică ş.a.m.d. Nu ar fi surprins pe nimeni dacă, în acelaşi spirit, ministrul sănătăţii ar fi suspendat întreaga activitate a Ministerului Sănătăţii Publice!

Din anul 2005 până în prezent, la fiecare scădere a preţului medicamentelor, a decis ca această măsură să se aplice şi medicamentelor aflate pe stoc, producând astfel pagube însemnate farmaciştilor, încălcându-şi de fiecare dată promisiunea publică de a nu mai repeta astfel de practici.

Prin Ordinul nr. 569 din 30 martie 2007 pentru aprobarea listei preţurilor de decontare ale medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pentru tratamentul bolnavilor incluşi în unele subprograme de sănătate din cadrul Programului Naţional cu Scop Curativ, a impus o finanţare indirectă a sistemului sanitar din partea farmaciilor cu circuit deschis. Acestea au fost nevoite să accepte un adaos comercial sub nivelul cheltuielilor, de numai 1-2%, faptul în sine reprezentând încă un exces de putere. Ordinul s-a aplicat retroactiv, încălcând prevederile Constituţiei.

De altfel, emiterea unor ordine de ministru cu caracter retroactiv reprezintă o practică curentă a ministrului sănătăţii, numai în ultimele 3 luni fiind emise trei ordine de ministru în aceeaşi manieră: Ordinul nr. 575/2007, Ordinul nr. 934/2007 şi Ordinul nr. 727/168/2007. Acesta din urmă a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 312 din 10 mai 2007, fiind aplicabil din 1 aprilie.

II.3. Încălcarea dreptului medicilor absolvenţi din promoţia 2005 de a-şi ocupa posturile de rezidenţi în medicină de familie.

În anul 2005, ministrul sănătăţii a dispus abuziv ca absolvenţii universităţilor de medicină care au susţinut examen de rezidenţiat şi au obţinut punctaje peste nota minimă să nu înceapă pregătirea în specialitatea de medicină de familie, contrar actelor normative în vigoare. În acest mod, a fost încălcat dreptul fundamental la muncă a mii de medici, care nu au mai avut decât alternativa de a se adresa instanţei. În urmă cu două luni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat, prin Decizia nr. 2919/2006, că decizia ministrului a reprezentat un abuz, a anulat acest ordin şi a dispus integrarea absolvenţilor în rezidenţiat. Deşi tuturor acestor medici li s-a schimbat cursul vieţii prin abuzul său, Nicolăescu a dat ordin să fie repuşi în drepturi numai cei care l-au dat în judecată! Atitudinea aberantă a ministrului Nicolăescu este cu atât mai evidentă, dacă gestul său este pus în contextul în care România se confruntă cu o pierdere continuă de cadre medicale, care iau calea ţărilor vest-europene, în căutarea unei plăţi mai apropiate de importanţa socială a muncii lor.

II.4 Ministrul sănătăţii a desfiinţat pensionarea opţională a medicilor femei la o vârstă egală cu a bărbaţilor, în pofida solicitării insistente din partea corpului profesional.

Prin Legea reformei, ministrul sănătăţii a retras dreptul femeilor medic de a rămâne în activitate până la vârsta de 65 de ani, deşi această prevedere exista la momentul promovării respectivei legi şi era considerată o compensare a perioadei lungi de studii şi o măsură de a limita deficitul cronic de medici de specialitate din sistemul sanitar.

II.5 Nicolăescu a refuzat în mod abuziv acordarea asistenţei de specialitate prin centrele private construite în Oltenia.

Şi pentru unii din pacienţii din zona Olteniei, ghinionul vieţii lor se numeşte tot Eugen Nicolăescu. O firmă privată, Renamed S.A., a făcut o investiţie de 10 milioane de euro, construind 3 centre de dializă private. A solicitat, în conformitate cu prevederile legale, dar mai ales cu nevoia disperată de asemenea dializoare din zona respectivă, ca serviciile sale să fie contractate la preţul stabilit de Casa Naţionala de Asigurări. Apelul scris şi semnat de 100 de pacienţi şi de medicul nefrolog din zona respectivă şi, în cele din urmă, plângerea penală făcută de firma investitoare obligată să plătească zilnic băncilor dobânzi, nu au reuşit să-l determine pe Eugen Nicolăescu să se posteze de partea interesului pacienţilor dializaţi.

II.6 Ministrul sănătăţii a neglijat timp de 8 luni să plătească salariile medicilor cercetători din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, încălcând Legea privind reforma în domeniul sănătăţii.

Prin Legea 95/2006, plata cercetătorilor ştiinţifici revenea Ministerului Sănătăţii Publice, bugetul de stat suportând cercetarea în absolut toate domeniile de activitate. Ministrul sănătăţii s-a opus prevederii legale, tocmai de el introduse, şi, timp de 8 luni, nu a alocat niciun leu din bugetul ministerului pentru salarii, în ciuda repetatelor atenţionări, solicitări şi insistenţe. În această perioadă, salariile au fost plătite integral şi ilegal din Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate, deşi acesta este destinat exclusiv plăţii serviciilor medicale şi nicidecum pentru cercetare. Pentru a-şi acoperi propria neglijenţă în serviciu, ministrul sănătăţii a mai produs o pagubă suplimentară sistemului de asigurări sociale de sănătate, insistând ca Parlamentul să aprobe plata pentru încă un an a cercetătorilor din această sursă.

II.7. În luna decembrie a anului 2006, ministrul sănătăţii a evitat ilegal efectuarea unei licitaţii publice, optând pentru achiziţionarea directă a unui program informatic pentru cuantificarea prestărilor de servicii din spital, favorizând salariaţi ai ministerului şi colaboratori ai firmei furnizoare. Practic, pentru un soft de peste 60.000 euro, sumă care ar fi presupus licitaţie publică, s-a optat pentru achiziţia softului la preţul simbolic de 5.000 de euro şi, printr-o dispoziţie scrisă a ministrului, s-a procedat la obligarea spitalelor beneficiare de a participa la un instructaj cu plată pentru completarea sumei, vărsată în contul firmei respective.

II.8 Ministrul sănătăţii a încălcat în repetate rânduri Constituţia României, aflându-se la originea unor Ordonanţe de Urgenţă care nu au nici cea mai mică justificare.

Astfel, în anul 2005, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 327, care, printre altele, acordă asiguraţilor dreptul de a-şi recupera cheltuielile făcute nejustificat pe parcursul internărilor, prin cumpărarea de medicamente şi materiale sanitare, la care, de altfel, ar avea dreptul, conform legii. La nici 24 de ore după promulgarea acestei legi, Guvernul Tăriceanu a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 160, prin care voinţa Parlamentului a fost anulată. Această Ordonanţă de urgenţă nu numai ca era neconstituţională, dar a şi prezentat exemplificarea imoralităţii şi a lipsei de interes a ministrului Nicolăescu faţă de ceea ce înseamnă problemele pacienţilor şi soluţiile de rezolvare a acestora! Promisiunea ministrului Eugen Nicolăescu că va reveni asupra acestei decizii la 1 ianuarie 2006 şi, ulterior, la 1 ianuarie 2007, nu a fost respectată.

În urmă cu numai o lună, Curtea Constituţională a anulat şi ordonanţa de urgenţă nr. 104/2006 datorită absenţei situaţiei excepţionale care să justifice emiterea acesteia.

III. Ministrul sănătăţii a lipsit sistemul sanitar de sume astronomice, prin incompetenţă.

III.1 În timp ce domnul ministru Nicolăescu se laudă peste tot că sănătatea a avut în anul 2006 cel mai mare buget alocat vreodată, domnia sa a fost incapabil să cheltuie peste 12.000 miliarde lei, din care 3.000 miliarde au fost pierduţi iremediabil pentru sănătate!

Din bugetul aprobat prin Legea bugetului de stat pe 2006 nr.379/2005, sub managementul "performant" al lui Nicolăescu s-a reuşit ca Ministerul Sănătăţii Publice să nu fie în stare să cheltuiască cca 3.000 de miliarde lei, bani returnaţi la bugetul de stat (din care 2.000 de miliarde lei în decembrie şi încă 1.000 miliarde în iunie, de la creditele externe neutilizate), respectiv circa 20% din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice. Deşi spitalele României se confruntau în totalitate cu o multitudine de lipsuri, ministrul sănătăţii nu a făcut nici cel mai mic demers pentru a disponibiliza vreun leu pentru îndreptarea situaţiei. Chiar şi prin taxa de viciu, au mai fost strânse peste 9.000 miliarde lei, din care nu s-a cheltuit nimic până la sfârşitul anului 2006! În anul 2006, Ministerul Sănătăţii Publice a reuşit să cheltuie numai 13.000 miliarde lei din cei 25.000 miliarde lei, buget total disponibil, rămânând neutilizaţi peste 12.000 miliarde lei şi returnând definitiv la bugetul de stat 2.000 miliarde lei!

În luna septembrie 2006, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 72, ministrul sănătăţii a creat baza legală pentru a fi plătite datoriile spitalelor, atât din taxa de viciu, cât şi din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice! Casa Naţională de Asigurări a întocmit toată documentaţia pentru plata imediată a datoriilor, însă ministrul sănătăţii, încurcat între zerouri şi transformări, a virat doar 300 de miliarde, în loc de 3.000 cât i se solicitase şi agrease verbal!

Haosul financiar din Ministerul Sănătăţii Publice continuă şi în acest an. După nici două luni de la începerea exerciţiului bugetar, ministrul sănătăţii afirma în preambulul Ordonanţa de urgenţă nr. 20/ 2007 că: "În prezent, programele de sănătate finanţate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice nu pot fi derulate în comun cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, deoarece, subliniez, fondurile prevăzute la transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate nu sunt suficiente pentru realizarea obiectivelor şi acţiunilor necesare a fi implementate în anul 2007." Planificarea acestor fonduri s-a făcut cu numai 2 luni în urmă de acelaşi Minister al Sănătăţii Publice, fără a întâmpina nici cea mai mică opoziţie. Conform datelor puse la dispoziţie de ministrul Varujan Vosganian, după 4 luni de exerciţiu bugetar al anului 2007, Ministerul Sănătăţii Publice nu a fost capabil să cheltuie decât 56,1% din sumele alocate pentru această perioadă de timp.

III.2 O mare parte din sumele pierdute de ministrul Nicolăescu erau destinate licitaţiilor naţionale pentru programele de sănătate care nu au fost începute sau finalizate, conform legii.

Conform prevederilor legale, Ministerul Sănătăţii Publice avea obligaţia de a organiza licitaţii naţionale pentru programele de sănătate şi pentru achiziţionarea de aparatură şi medicamente. CNAS s-a achitat de sarcinile ce îi reveneau, înaintând adresă după adresă, toate rămase fără răspuns.

În cazul programelor naţionale, neorganizarea licitaţiilor s-a făcut pentru a favoriza firmele "băieţilor deştepţi" care au câştigat licitaţii în urmă cu 4 ani. De atunci, aceştia furnizează, prin contracte adiţionale, medicamente la preţuri devenite indecent de mari. Licitaţiile pentru achiziţionarea de aparatură medicală s-au făcut în repetate rânduri cu adresă, fapt ce a dus la contestarea şi, în mod implicit, la blocarea lor. Una din cele mai grave consecinţe ale direcţionării licitaţiilor s-a petrecut în domeniul achiziţionării de ambulanţe, fapt ce a făcut ca în prezent tot parcul naţional de ambulanţe aflat în utilizare să fie inadecvat pentru această activitate, atât conform standardelor româneşti anterioare integrării cât şi celor europene. Reamintim că la întocmirea caietului de sarcini pentru achiziţionarea de ambulanţe în anul 2006 s-au indicat dimensiunile exacte ale maşinilor şi cerinţa ca acestea să fie disponibile pe stoc. Este inutil să mai amintim faptul că dimensiunile corespundeau maşinilor existente pe stoc la unul din dealeri şi că, de regulă, niciun fabricant de autovehicule nu produce pe stoc, cu atât mai puţn autosanitare.

III.3. Prin desfiinţarea programelor naţionale de tratament al diabetului zaharat şi al cancerului s-a generat creşterea consumului valoric cu 67%, fără a creşte numărul de pacienţi.

Sub presiunea unor distribuitori de medicamente antidiabetice, ministrul sănătăţii a luat o serie de măsuri care au dus, în cele din urmă, la spolierea bugetului destinat tratării altor bolnavi. Astfel, ministrul sănătăţii a promovat mai întâi o hotărâre de guvern prin care s-a eliminat practic licitaţia pentru produsele antidiabetice orale, prin acceptarea spre decontare a tuturor produselor comerciale înregistrate în România. Ca şi cum eliminarea licitaţiei nu ar fi fost suficientă, ministrul sănătăţii a promovat şi o hotărâre de guvern prin care se elimina preţul de referinţă la medicamentele antidiabetice şi anticanceroase, acestea urmând să fie suportate din buget la preţul de pe raft. Această decizie nu numai ca a produs un grav dezechilibru financiar, dar reprezintă şi o discriminare a pacienţilor suferinzi de alte boli cronice care beneficiază de medicamente compensate, şi acelea, numai la preţul de referinţă. Imediat după această decizie controversată, au fost scoase din farmaciile cu circuit deschis şi insulinele, fără a se asigura mai întâi ca există minime pârghii de control, fără a publica sau impune protocoale de practică. În numai două luni, întreaga populaţie diabetică a fost trecută, în absenţa unor măsuri de contenţie a costurilor, pe cele mai scumpe medicaţii existente, ceea ce nu-şi permite nicio ţară din lume!

Ministrul Nicolăescu a crescut preţul la o serie de medicamente antidiabetice, în ciuda devalorizării euro şi a dolarului. Devine astfel mai clară şi motivaţia pentru care Nicolăescu a luat sub directa finanţare şi coordonare programul de diabet zaharat. Doar prin măsurile adoptate în acest program, sistemul sanitar suferă "o gaură financiară" de circa 1.000 miliarde lei vechi sau de 30 de milioane euro, care vor umfla unele conturi bancare ale "băieţilor deştepţi" şi care nu se vor mai regăsi în medicamente pentru populaţie. La acestea, se adaugă şi creşterile înregistrate în programul de cancer, ce pot fi estimate, de asemenea, la 40 de milioane de euro, sume nebugetate pentru anul în curs.

Fără a acuza pe nimeni, ca o bizară coincidenţă, este bine totuşi să amintim că cel mai important distribuitor de medicamente antidiabetice este totodată şi cel mai important distribuitor de autovehicule Citröen din Ardeal.

Consecinţele modificărilor aduse derulării programelor de oncologie, diabet zaharat şi transplant renal au drept efecte dispariţia controlului asupra consumului şi favorizarea marketingului agresiv al firmelor producătoare de medicamente.

O menţiune aparte o merită reţeaua de oncologie şi programul derulat de aceasta. Prin ordinul ministrului, specialitatea de oncologie medicală a fost desfiinţată, iar medicamentele se pot distribui prin toate farmaciile cu circuit deschis. Având în vedere preţurile foarte mari ale medicamentelor citostatice, foarte puţine farmacii îşi permit să se aprovizioneze cu acestea. În scurt timp, pacienţii cu boli neoplazice au constatat că măsura ii dezavantajează profund, au ajuns să protesteze în faţa Ministerului Sănătăţii Publice şi să obţină promisiunea de a se îndrepta starea de fapt.

III.4 Derularea defectuoasă a Programului de Reformă a Sistemului Sanitar finanţat prin împrumut de la Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii

Acest important program, în valoare de 131, 5 milioane de euro, a fost pregătit în 2004 şi urma să fie implementat în 2005-2008.

Principalele obiective ale programului PAL II răspund direcţiilor agreate în strategia privind raţionalizarea serviciilor medicale. Printre altele, programul trebuia să finanţeze reabilitarea fizică a clădirilor (respectiv, 183 maternităţi), dotarea cu echipamente medicale a maternităţilor şi a unor secţii în 87 spitale de pediatrie, crearea a 10 centre de referinţă în chirurgie generală, cardiacă şi neurochirurgie infantilă, programe de training şi asistenţă tehnică, crearea şi dotarea cu echipament medical a unităţilor de primiri urgente (UPU) la nivelul spitalelor judeţene şi al spitalelor de urgenţă din Bucureşti, modernizarea sistemului de comunicaţii al serviciilor de urgenţă, acordarea de credite pentru medicii de familie într-un sistem avantajos care să permită rambursarea creditului prin plata serviciilor oferite populaţiei de către sistemul de asigurări sociale de sănătate, înfiinţarea de centre multifuncţionale în zone cu acces limitat la servicii de asistenţa medicală, crearea unui sistem al conturilor naţionale de sănătate, încurajarea unor proiecte locale sau centrale care să favorizeze un sistem coerent şi planificat al serviciilor medicale.

Acordul de împrumut a fost semnat în februarie 2005 şi a intrat în vigoare în iunie acelaşi an. Deşi toate etapele pregătitoare erau parcurse şi implementarea efectivă cu utilizarea fondurilor urma să înceapă, ministrul sănătăţii a înlocuit echipa de specialişti de la Unitatea de Management cu personal fără nicio experienţă sau expertiză în derularea unor asemenea proiecte.

În prezent, doar o mică parte a activităţii a fost începută, în schimb au fost efectuate timp de un an şi jumătate plăţi pentru salariaţii Unităţii de Management (10 persoane), având o medie de 1.500 euro/lună. Ca atare, se poate aprecia că nu se justifică plăţi de aproape 180.000 euro, făcute în anul 2006 cu salariile.

În conformitate cu planificarea activităţilor şi planul de achiziţii stabilit la începutul anului 2005 cu Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii, în anii 2005 şi 2006, trebuiau să se deruleze activităţile menţionate mai sus, pentru care trebuiau efectuate trageri din împrumuturi în valoare de aproximativ 30 milioane euro. De asemenea, trebuiau lansate toate licitaţiile pentru bunuri şi servicii pentru a derula la timp toate activităţile stabilite în proiect.

În consecinţă, tragerile din împrumut au fost minime, aproape de zero. În anul 2005, tragerile erau estimate la 6 milioane de euro, iar în 2006 la 25 de milioane de euro. Această întârziere adaugă o creştere a obligaţiei României de rambursare în valoare de aproximativ 190.000 de euro (respectiv, comisionul de neutilizare).

O altă problemă majoră este legată de lipsa unei strategii coerente a serviciilor medicale, care este solicitată şi de cele două bănci (BIRD şi BEI) pentru asigurarea mentenabilităţii şi coerenţei investiţiei.

III.5 Programul României pentru combaterea HIV/SIDA şi TBC - finanţat de Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, TBC şi Malarie

România a beneficiat de un credit nerambursabil în valoare de aproximativ 40 milioane USD pentru combaterea acestor maladii, pentru perioada de implementare 2004 - 2007. Proiectele se adresau combaterii celor două maladii transmisibile şi vizau prevenţia, tratamentul si serviciile de sprijin, supravegherea şi monitorizarea, cu scopul controlului acestor boli.

Conducerea proiectului, alcătuită din neprofesionişti (şi aceştia, plătiţi cu salarii între 2500 - 3000 euro/lună!), nu poate controla rezultatele reale ale proiectului. Eşecul controlării fondurilor a dus la pierderea accesului Ministerului Sănătăţii Publice la fonduri nerambursabile de la Fondul Global pentru 2008-2009 care să răspundă strategiei naţionale pentru combaterea acestor boli.

III.6. Ministerul Sănătăţii Publice, sub conducerea Nicolăescu, a manifestat o crasă nepăsare faţă de interesele bolnavilor.

Începând cu luna ianuarie a anului 2005, opt centre de dializă au fost privatizate. Deşi în urma evaluărilor s-a constatat că în centrele private calitatea serviciilor a crescut şi costurile au scăzut, nu s-a continuat procedura de privatizare stabilită prin proiectul finanţat de Banca Mondială. Aparatura din celelalte centre de dializă rămase în gestionarea sistemului public este uzată fizic, calitatea dializei a scăzut, dar costurile pentru tratamentul acestor bolnavi au crescut.

IV. Ministrul sănătăţii a angajat cheltuieli enorme din banii destinaţi sănătăţii, fără un fundament profesional sau economic

IV.1. Programul de analize medicale

Din noiembrie 2006, ministrul sănătăţii pune la cale un program, pe cât de iresponsabil, pe atât de imoral, aşa-zisa evaluare a stării de sănătate.

Adevăratele probleme de sănătate publică: cancerul genito-urinar şi cel pulmonar, bolile cardio-vasculare (în speţă cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială şi accidentele vasculare cerebrale), recrudescenţa bolilor infecto-contagioase, precum tuberculoza sau bolile cu transmitere sexuală, îngrozitorul nivel al mortalităţii infantile şi natalitatea scăzută, nu vor fi influenţate absolut deloc de analizele de 300 de milioane de euro, promovate de ministrul sănătăţii. Programul a fost combătut vehement de specialiştii în sănătate publică, unii dintre ei foşti experţi OMS, însă demersurile acestora au rămas fără ecou.

Risipa propusă este de-a dreptul imorală, cu atât mai mult cu cât se desfăşoară pe fondul unui sistem sanitar confruntat în continuare cu lipsuri de tot felul.

Programul în sine este un adevărat bluf. Peste 15 zile ar urma să debuteze, însă nu au fost făcute nici un fel de instructaje, nu au fost expediate scrisorile şi taloanele securizate, nu au fost achiziţionate computerele, nu s-a licitat softul etc. Costurile presupuse sunt ameţitoare: scrisoarea cu autograful lui Nicolăescu destinată întregii populaţii costă aproximativ 50 de milioane de euro, echivalentul preţului încasat pe vânzarea uzinei Dacia Piteşti; tichetele secretizate pentru 20 de milioane de români - 40 de milioane euro, în condiţiile în care, în ipoteza optimă, conform condiţiilor de excludere, sunt vizaţi doar 4 milioane de români; infrastructura informatică şi softul dedicat sunt estimate la 25 de milioane, însă licitaţia a fost deja contestată de o firmă de telecomunicaţii şi un ONG care oferă gratuit programul respectiv.

Chiar şi faptul că programul începe fără un sistem de culegere a datelor demonstrează că, de fapt, acestea nu prezintă niciun interes pentru autorităţi, ci doar un pretext pentru a cheltui această enormă sumă!

IV.2 Construirea a 28 de spitale regionale şi judeţene

Nu cu mult timp în urmă, Nicolăescu anunţa închiderea a şapte spitale, pe motivul lipsei de pacienţi. Dacă motivul este real, devine evidentă absurditatea înfiinţării a încă 28 de spitale noi, ca să nu mai vorbim de faptul că un asemenea demers, presupune, afară de miliardele de euro necesare construcţiei propriu-zise, alte sute de milioane pentru dotare şi existenţa în plus a sute de medici specialişti şi a mii de asistente şi infirmiere care să fie angajate. toate acestea în ţara cu cel mai mic număr de personal medical raportat la numărul de locuitori din Uniunea Europeană.

Nicolăescu promite angajarea a miliarde de euro din banii publici, fără existenţa unui plan minim privind strategia în domeniul spitalicesc. Ca exemple concrete de întrebări esenţiale la care ar fi trebuit să se răspundă înaintea unor asemenea demersuri cităm: câte paturi consideră Ministerul Sănătăţii Publice că sunt necesare în România, pe ce tipuri de specialităţi, în ce zone ale ţării; de unde vor fi atraşi medicii care să lucreze în aceste spitale; ce tip de echipamente/ aparatură este necesar; care sunt nevoile sanitare neacoperite ale României şi în ce proporţie; care vor fi costurile de funcţionare suplimentare şi de unde vor fi acestea acoperite, care este impactul aderării la Uniunea Europeană asupra sistemului spitalicesc şi multe zeci de asemenea întrebări, la care răspunsurile ar fi trebuit să fi fost formulate şi făcute publice de către ministrul Nicolăescu.

În concluzie, am trecut în revistă consecinţele numirii unei persoane incompetente în domeniul sanitar, dar care s-a dovedit la fel de incompetentă în domeniul economic şi mai ales managerial: dezorganizare, nemulţumire, derută şi mai ales încălcări permanente ale legilor ţării. Am evidenţiat lipsa de orizont managerial, abandonarea programului de guvernare, incapacitatea de a genera strategiile naţionale în sănătate. Am trecut în revistă neglijenţa crasă în derularea sarcinilor de serviciu legate de exercitarea funcţiei de ministru şi mai ales caracterul penal al acestei neglijenţe, care a afectat atât personalul, cât, mai ales, populaţia bolnavă.

Germenii incompetenţei sistematice de care dă dovadă domnul Nicolăescu ar fi putut fi observaţi cu mulţi ani în urmă. Ultimele dezvăluiri în legătură cu scandalul FNI sunt revelatoare pentru "competenţa" sa: declaraţia că, în calitate de preşedinte al CNVM, nu a ştiut de consecinţele deciziilor pe care le-a luat, a adus prejudicii de miliarde investitorilor.

Apogeul incompetenţei ministrului sănătăţii se materializează în risipirea a 300 de milioane de euro pentru un program propagandistic, doar cu valenţe electorale, ce ar urma să se desfăşoare pe buzunarul nostru, al întregii populaţii, lipsind în acelaşi timp românii bolnavi de şansa de a primi ceea ce au cu adevărat nevoie - tratamente medicale şi intervenţii chirurgicale de calitate.

Am tolerat prea mult, din motive de solidaritate cu Guvernul României, acţiunile iresponsabile ale ministrului Nicolăescu. Astăzi, după doi ani de exercitare a funcţiei de ministru al sănătăţii, trebuie să dăm dovada de obiectivitate şi să vedem ce beneficii au căpătat bolnavii acestei ţări de pe urma domnului Nicolăescu? Niciunul!

Avem datoria de a-i arata uşa celui mai incompetent şi fanfaron ministru pe care l-a avut România postdecembristă şi consideram replica sa la această moţiune un adevărat interviu de concediere, care ne va fi de folos atunci când va trebui să învestim un alt ministru al sănătăţii.

Având în vedere toate faptele expuse mai sus, semnatarii prezentei moţiuni invită toate formaţiunile politice să li se alăture în vederea susţinerii prin vot a acestei moţiuni simple prin care cerem primului ministru: 1. ca, în temeiul art. 85 alin.(2) din Constituţia României, să propună revocarea din funcţie a ministrului sănătăţii, Eugen Nicolăescu; 2. să dispună măsurile necesare pentru organizarea imediată de licitaţii corecte şi transparente pentru toate achiziţiile de medicamente, aparatură şi materiale sanitare, inclusiv revenirea la licitaţii naţionale pentru medicamentele antidiabetice şi anticanceroase; 3. să urmărească, prin intermediul instituţiilor abilitate, sancţionarea exemplară a tuturor persoanelor care încalcă legile din sectorul sanitar, având în vedere consecinţele grave ale acestor încălcări asupra populaţiei aflate în suferinţă; 4. să garanteze disponibilitatea medicamentelor compensate, gratuite şi de spital, pe întreg teritoriul ţării, în tot cursul anului, fără disfuncţionalităţi; 5. să dispună elaborarea cu maximă urgenţă a strategiei naţionale de sănătate publică, impusă de lege; 6. să asigure, prin hotărârea Guvernului, utilizarea sumelor prevăzute pentru Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate către rezolvarea problemelor populaţiei bolnave; 7. să respecte Programul de Guvernare în sănătate al Alianţei Dreptate şi Adevăr, aşa cum a fost el aprobat prin Hotărârea Parlamentului şi asumat de către noua formulă guvernamentală; 8. să adopte cu prioritate măsurile prevăzute în Programul de Guvernare, astfel ca Programul Naţional de Urgenţă să devină o realitate; 9. să asigure transparenţă în stabilirea oportunităţii şi surselor de finanţare pentru construirea de noi spitale, precum şi punerea în dezbatere publică a Planului Naţional de Paturi, impus de lege; 10. să supravegheze personal schimbarea abordării priorităţilor Ministerului Sănătăţii Publice, în sensul orientării către exigenţele reale şi imediate ale populaţiei bolnave, respectiv, acces nediscriminatoriu pentru întreaga populaţie şi creşterea calităţii actului medical.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

În continuare, punctul de vedere al Guvernului, răspunsul domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Domnule ministru, aveţi 45 de minute, pe care le puteţi folosi la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor. Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sindrom obsesiv, aşa ar califica un medic efervescenţa partidelor neguvernamentale care se întrec în aceste zile în depunerea de moţiuni pe teme de sănătate şi nu numai.

Moţiunea care se dezbate astăzi pe sănătate are o doză apreciabilă de inedit. Ea nu e depusă, aşa cum se obişnuieşte, de Opoziţie, ci de un partid şi câţiva independenţi care până acum două luni s-au aflat la guvernare. Până acum două luni, PD a susţinut fiecare măsură pe care am luat-o pentru reformarea sistemului sanitar. Fiecare pas al reformei a fost discutat şi aprobat în Consiliul Alianţei D.A.

Este surprinzător că acum PD nu îşi mai recunoaşte măsurile susţinute. Această atitudine transformă demersul democratic reprezentat de o moţiune într-un demers profund imoral. Prin acest demers, PD demonstrează clar că nu îi pasă de cetăţenii acestei ţări. Dacă măsurile sunt criticabile, deci împotriva cetăţeanului, de ce nu i-a păsat PD-ului de cetăţean şi le-a validat, în calitate de partid de guvernământ? Dacă măsurile sunt bune, şi vă asigur că sunt bune, pentru că altfel nu le-ar fi susţinut, faptul că acum încearcă să frâneze orice acţiune denotă lipsă de respect pentru acelaşi cetăţean.

Cu această ocazie, răspund şi la prima acuzaţie, potrivit căreia nu aş fi respectat programul de guvernare al Alianţei D.A. Cum aş fi putut să mă abat de la program, atât timp cât toate acţiunile mele au fost aprobate în şedinţele de Consiliu al Alianţei? Iar dacă admitem, prin absurd, că ar fi existat abateri de la programul de guvernare, atunci, acestea au fost făcute cu PD. Dar vă asigur că nu au fost abateri.

Dacă PD este atât de nemulţumit de reformă, că n-am făcut nimic bine, de ce nu a votat moţiunile PSD? Este o întrebare la care, poate, ar trebui să răspundă.

Iată cum aprecia măsurile din sănătate colegul nostru, deputatul P.D., Cristian Rădulescu, la una din moţiunile de cenzură, depuse de Partidul Social Democrat, la 21.02.2006: "Sănătatea a devenit unul dintre subiectele despre care îşi dau cu părerea toţi, dar la care foarte puţini se pricep. Este un act de voinţă politică asumarea răspunderii Guvernului pe sănătate, care arată un comportament politic ferm, hotărârea de a parcurge repede etapele către Europa şi de a rezolva cât mai repede problemele pe care le are populaţia." Şi exemple de astfel de discursuri se pot da din belşug.

Vorbea deputatul Paveliu de un ghinion. Ghinionul nostru astăzi este chiar deputatul Paveliu. Pentru că el ne omoară timpul, în loc să ne ocupăm de treabă.

Doamnelor şi domnilor parlamentari, am citit cu foarte multă atenţie textul moţiunii şi am constatat că este o compilaţie nereuşită a articolelor din presă, dar am aflat astfel cine stă în spatele campaniei din presă. Am aflat oficial pe cine am deranjat şi ce jocuri de interese am încurcat.

Aş fi fost un ministru foarte bun dacă aş fi făcut compromisuri şi nu aş fi deranjat pe nimeni, dar eu chiar am luat în serios necesitatea reformei, spre deosebire de înaintaşii mei din acest portofoliu.

Din postura mea este uşor şi totodată greu să faci reformă. Uşor, pentru că, nefăcând parte din sistem, am luat decizii obiective. Greu, pentru că dezbinata castă a medicilor se solidarizează imediat împotriva oricărei încercări exterioare de a face reguli în sistemul medical. Şi nici nu vă imaginaţi ce inerţie mare are acest sistem. În consecinţă, astăzi vreau să vorbim despre fapte şi despre minciuni.

Pentru început, aş vrea să folosesc acest prilej pentru a vă prezenta situaţia la jumătatea anului 2007 şi paşii fireşti în 2008, paşi impuşi de ceea ce am realizat până acum şi nu minciunile spuse de domnul Paveliu. Altfel spus, eu nu fac promisiuni. Eu continuu ce am început.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, raportul dintre componentele sistemului sanitar românesc este în continuare ineficient şi în defavoarea cetăţeanului, în sensul utilizării unor sume de peste 60% în sistemul spitalicesc, sistem care consumă cel mai mult resursele şi cu cea mai mică eficienţă.

Medicina primară ocupa numai 5 % în 2005 şi va ajunge la circa 8,5 % în 2007 şi 14 % în 2008, cu efect pe cea mai importantă componentă a sistemului sanitar, respectiv profilaxia.

Medicina secundară, cea de ambulatoriu, este publică şi privată, total subevaluată, existând liste de aşteptare la toate serviciile paraclinice, precum şi la cele de protezare, la care, însă, listele au scăzut cu circa un an prin suplimentarea fondurilor cu 50 % în 2007, faţă de 2006.

Poate domnul Paveliu ar trebui să citească mai bine datele pe care le dăm, dar dânsul este medic şi nu se pricepe la economie şi face caz de acest lucru.

Programele naţionale de sănătate au fost programe construite pentru birocraţia sistemului şi nu pentru cetăţeni. Pentru controlul banilor era utilizat bolnavul şi nu sistemul, care trebuia organizat pentru pacient, aşa cum vrea în continuare domnul Paveliu şi Partidul Democrat.

Am să vă spun care a fost creşterea din punct de vedere al sumelor alocate pe principalele programe de sănătate. Pentru toate programele de sănătate, în 2007, avem alocate 1284,5 mii roni, faţă de 747 mii roni în 2004; o creştere de 1,7 ori. Pentru programul oncologic, în 2007, am crescut de 2,3 ori fondurile faţă de 2004. Programul de prevenire şi combatere a bolilor cardiovasculare a primit, în 2007, de 2,38 ori mai mult decât în 2004. Programul de diabet a primit de 1,6 ori mai mult în 2007 decât în 2004. Iar în programul de transplant am crescut, în 2007 - reţineţi - , fondurile de 32 de ori. Pentru toate programele au fost suplimentate fondurile, dar am dat exemplu patologia cu incidenţa cea mai mare pentru populaţie.

Finanţarea sistemului prin fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate a evoluat, din 2000 şi până în 2007, de la circa 2856,4 milioane roni la 11.925,8 milioane roni, ajungând, în 2007, la 4,12 % din p.i.b., fără investiţiile în spitale care vor fi finanţate în ultima parte a anului 2007, probabil încă 0,5 % din p.i.b.

Introducerea de taxe care să suplimenteze fondurile sănătăţii în corelare cu recomandările Uniunii Europene prin fiscalizarea consumului de tutun, cauza principală a morbidităţii şi mortalităţii.

Strategia M.S.P. pentru anul 2007 are în vedere:

Revizuirea şi aplicarea unui nou contract cadru privind utilizarea fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, prin creşterea ponderii serviciilor asigurate de medicii de familie şi a legăturii directe a acestora cu cetăţeanul. Dăm ca exemplu programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, în care sunt cuprinşi atât cetăţenii asiguraţi, cât şi cei neasiguraţi.

Îl căina domnul Paveliu pe fostul preşedinte al Casei, care, nici măcar la dezbaterea bugetului în Parlament, în 2006 pentru 2007, n-a fost prezent în Comisia pentru sănătate. Halal responsabilitate!

Adoptarea pachetului de bază de servicii medicale decontate din asigurările sociale de sănătate, în corelare cu bugetul alocat şi care va fi asigurat prin contractul între asiguraţi şi casele de asigurări de sănătate, cu termen de adoptare 01.10.2008, după ce, de 12 luni, ne chinuim cu colegiile medicilor să acorde ceea ce este nevoie din punct de vedere profesional şi expertiză profesională, ceea ce nu doreşte să facă şi o vom face noi, la Ministerul Sănătăţii Publice.

Adoptarea pachetului minimal de servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă, alocat şi care va fi asigurat prin contractul dintre asigurat şi casele de asigurări de sănătate, de asemenea, cu termen de intrare în vigoare 01.10.2007.

Adoptarea şi restructurarea listelor de medicamente compensate şi gratuite în sensul creşterii accesului cetăţenilor în cadrul bugetului de asigurări sociale de sănătate cu asigurarea, în permanenţă, în farmacii. Exemplu: compensarea să aibă în vedere şi veniturile cetăţenilor cu accent pe pensionari, valoarea reţetelor şi poate introducerea unei contribuţii personale simbolice, cu rol de conştientizare a consumurilor personale, anumite patologii importante pentru starea de sănătate a populaţiei.

Asigurarea începerii funcţionării sistemului de asigurări voluntare, complementare, suplimentare de sănătate şi a determinării pachetului de servicii medicale aferent acestui tip de asigurări de sănătate.

Perfecţionarea descentralizării programelor naţionale de sănătate, referitoare la diabet, oncologie şi post transplant, în vederea eliberării de medicamente specifice prin farmaciile cu circuit deschis din toate localităţile ţării şi nu numai prin farmaciile de spital, aşa cum doreşte domnul Paveliu în continuare, ca să plimbe bolnavii pe drumuri.

Reaşezarea preţurilor de catalog la medicamentele de pe piaţa românească în sensul reducerii lor, utilizând alte modalităţi de stabilire a preţurilor pe întreaga verigă: importatori, producători interni, distribuitori, farmacie. Chiar dacă-i căinează pe producători şi farmacişti P.D.-ul, noi îi spunem că vom utiliza, de acum înainte, preţul cel mai mic din 12 ţări ale Uniunii Europene, faţă de trei, în prezent. Vom introduce principiul cost volum pentru toţi distribuitorii; vom revizui adausurile comerciale practicate de farmacişti şi distribuitori. Termen de rezolvare a acestor trei situaţii: 01.10.2007.

Continuarea procesului de modificare a finanţării sistemului spitalicesc şi suplimentarea finanţării din bugetul de stat pentru servicii medicale de urgenţă.

Reforma pe care am început-o are şi o componentă financiară care se reflectă într-o altă manieră de finanţare a spitalelor. De la 1 iulie vom introduce DRG australian, a cărui esenţă constă în aducerea tarifelor de contare a serviciilor din spitale la nivelul realităţilor din spital. Mai exact, se vor plăti doar serviciile pe care spitalul le prestează cu adevărat. Am avut surpriza să constat că un spitalul judeţean primea bani pentru operaţii de transplant pe care, de fapt, nu le făcea. DRG australian nu va mai permite acest lucru. Nu în ultimul rând, noul DRG încurajează muncă eficientă.

De la 01.07.2007 nu va mai exista, deci, finanţarea istorică a spitalelor sau pe prietenii politice, ci vor fi plătite doar serviciile pe care le vor face obiectiv şi efectiv. Dar introducerea acestui nou sistem a necesitat luni de muncă, pe care nimeni nu le ştie.

Introducerea registrelor naţionale pentru toate programele naţionale de sănătate publică în vederea utilizării corectă a fondurilor sistemului de sănătate.

Realizarea unui sistem informatic şi informaţional care să asigure obţinerea de informaţii coerente şi în timp real pentru a se introduce şi corela cele mai potrivite politici de sănătate, după ce ani de zile a fost blocată operaţiunea de informatizare a sistemului de sănătate, deşi există dorinţă din 2000 în acest sens.

Redefinirea structurilor sanitare din cele trei niveluri de asistenţă medicală: primară, medicina de familie, secundară, medicina de specialitate, de ambulator şi terţiară, medicina din spitale, în aşa fel încât să se asigure un acces mai larg al populaţiei la serviciile medicale necesare, la asigurarea de servicii medicale la standarde de calitate, la diminuarea diferenţelor foarte mari dintre mediul urban şi cel rural.

Asigurarea resurselor umane: introducerea rezidenţiatului pe post pentru specialităţile deficitare şi zonele defavorizate, cu menţinerea cel puţin cinci ani pe postul respectiv; introducerea, cu plată, a celei de a doua specialităţi pentru cele neacoperite cu medici; reintroducerea pregătirii postliceale a asistentelor şi moaşelor; reaşezarea sistemului de motivare salarială prin menţinerea unui ritm mai susţinut de creştere, dar şi a unor sporuri specifice de prevenţie, de exemplu, în domeniul sanitar, spor de stabilitate şi altele.

Începerea derulării unui program de modernizare a bazei materiale a sistemului de sănătate:

a. construcţii şi reabilitări de unităţi spitaliceşti. Ne-am propus la acest capitol următoarele obiective: construirea de spitale noi de urgenţă, 8 spitale regionale şi 20 judeţene; reabilitarea a 15 spitale judeţene de urgenţă; regândirea unor construcţii începute şi redefinirea acestora, inclusiv cu acordarea finanţărilor adecvate, activitate care are loc în acest moment; construirea unor unităţi spitaliceşti noi, la nivel de comunităţi locale, pentru a asigura asistenţa medicală; aici avem clădiri retrocedate, vechi de peste 100 de ani, improprii pentru sistemul spitalicesc; asigurarea finanţării pentru viitoarele spitale noi, pentru declanşarea licitaţiilor de proiectare şi construcţie în cursul toamnei 2007 şi primăverii 2008.

Punctul B. Reabilitarea unor sectoare vitale pentru sectorul sanitar.

Achiziţionarea a circa 1500 de ambulanţe de toate tipurile, în acest an, pentru dotarea serviciilor de ambulanţă, dar şi a serviciilor mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare pentru a realiza, în sfârşit, sistemul naţional integral de urgenţă, precum şi 16 maşini pentru intervenţii în situaţii de urgenţă şi pentru calamităţi.

Introducerea principiului externalizărilor unor servicii care necesită investiţii mari: imagistică, spălătorii, cantine, laboratoare.

Începerea şi finalizarea studiilor de fezabilitate şi demararea reabilitării şi modernizării a cel puţin 19 spitale judeţene de urgenţă şi, în final, anul viitor, demararea lucrărilor de construcţii.

Asigurarea dotării cu aparatură de imagistică: radiologie, de asemenea, anestezie şi terapie intensivă, sterilizatoare, computere tomograf, aparate de rezonanţă magnetică, ecografe, angiografe şi altă aparatură medicală de înaltă performanţă, dar strict necesară. Licitaţiile sunt în curs, deschise de câteva săptămâni, conform legii bugetului.

Achiziţia şi punerea în funcţiune a aparaturii medicale pentru unităţile de primiri urgenţe din peste 47 de spitale cu statut de urgenţă din fondurile contractate cu Banca Mondială.

Începerea achiziţiei de aparatură medicală pentru circa 40 de maternităţi şi secţii de nou născuţi din fondurile contractate cu Banca Mondială.

Achiziţia a peste, reţineţi, 3 milioane de doze de vaccinuri antigripale, respectiv 15 % din populaţia României, fiind cantitatea cea mai mare asigurată în ţară în regim gratuit, pentru populaţia identificată cu grad de risc şi o primă conformare la recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Sprijinirea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru organizarea licitaţiilor internaţionale pentru medicamentele cu desfacere prin farmaciile cu circuit închis sau programe derulate prin instituţii sanitare publice şi, vă rog să reţineţi pentru adevăr, Casa Naţională de Asigurări este cea care organizează licitaţiile, ministerul asigură numai partea de logistică şi am asigurat, de fiecare dată, tot ceea ce a fost necesar.

Începerea lucrărilor de dezvoltare a capacităţii de vaccinuri la Institutul Cantacuzino, în vederea siguranţei, independenţei, dar şi scăderii preţurilor de achiziţie şi dezvoltare a posibilităţilor de export de vaccinuri.

În anul 2008, va fi o continuare a ceea ce am făcut până acum şi chiar vom începe o serie de proiecte noi. Vom finaliza dotările SMURD regionale. Vom finaliza dotările sistemului de ambulanţă la standardele internaţionale în fiecare judeţ, cu achiziţia a încă 1000 de ambulanţe şi, în felul acesta, vom termina complet reînnoirea parcului auto. Vor continua, pe un ritm susţinut, dezvoltarea programelor de îngrijiri medicale la domiciliu şi, de asemenea, a asistenţei comunitare în toate judeţele ţării.

Se va realiza, în sfârşit, cardul naţional şi european de asigurat, sperând că, la nivelul Casei, se va realiza sistemul informatic şi informaţional.

Va continua monitorizarea privind aplicarea şi funcţionarea legislaţiei adoptate, finalizarea lucrărilor de dotare a tuturor spitalelor care au fost restructurate şi reorganizate.

Vom consolida rezultatele privind menţinerea preţurilor medicamentelor la niveluri acceptabile şi suportabile, chiar dacă unii le plâng de milă acestora.

Alocarea de resurse suplimentare pentru noi programe naţionale, care să amelioreze starea generală de sănătate a populaţiei.

Sperăm să atingem cifra de minim 5 % din p.i.b. pentru sănătate în 2008, prin cele cinci forme de alocări de resurse: asigurări sociale de sănătate, asigurări private, fond naţional de sănătate, buget de stat şi fonduri structurale.

Sperăm să atingem raportul de 1 la 3 între sistemul spitalicesc şi cel prespitalicesc, respectiv ambulatoriu, cu efect pe creşterea activităţii profilactice şi de promovare a sănătăţii populaţiei.

Dar cum se poate observa, chiar avem realizări şi perspective. Sigur, acestea încă nu sunt resimţite palpabil de cetăţeni. O reformă nu se face într-o zi. Mie mi-a revenit sarcina să reformez un sistem în care s-a investit minim, dar care a fost exploatat de unii ani de zile, ca o mină de aur.

Vreau să fac precizarea că, pentru a ajunge la standardele Uniunii Europene, sistemul sanitar românesc are, după anumite evaluări, nevoie de circa 17 miliarde de euro, adică 15 % din p.i.b.

România nu are toţi aceşti bani odată. Şi chiar dacă i-ar avea, tot nu s-ar întâmpla nimic peste noapte. Lucrurile s-ar schimba în decursul câtorva ani, pentru că trebuie să respectăm foarte multe proceduri. Anul acesta, am obţinut, totuşi, cel mai mare buget din ultimii 17 ani. Şi chiar dacă ne trebuie de patru ori mai mult, am reuşit, totuşi, să facem destul de multe lucruri.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Personal aş fi vrut să pun capăt aici discursului meu. Voi continua, însă, din respect pentru opinia publică cu răspunsuri la câteva acuzaţii din moţiune. Vreau să clarific lucrurile, pentru ca dumneavoastră să puteţi vota în cunoştinţă de cauză.

Subfinanţarea sistemului a fost, ani de zile, laitmotivul moţiunilor pe tema sănătăţii. Anul acesta mai înregistrăm o premieră. Subiectul preferat este managementul spitalelor. Toată lumea acuză profesionalizarea managementului şi tot ce se întâmplă rău în spitale este din cauza managerului pus de Nicolăescu.

Vreau să clarific o dată pentru totdeauna. Oamenii aceştia au dat concurs, nu au fost numiţi pe criterii politice, cum acuză unii politicieni şi cercuri de interese. Şi am să vă prezint o statistică privind rezultatele concursului pentru ocuparea funcţiei de manager din spitalele publice, statistică pe care Partidul Democrat o recunoaşte. Iar dacă nu spune adevărul, este ipocrit şi-l invit să spună adevărul.

S-au înscris la candidaţi 535 de candidaţi; 12 au fost respinşi pentru că nu au îndeplinit criteriile de selecţie; au participat la probele de concurs 523 de candidaţi; după examen şi contestaţie, au obţinut postul de manageri 339 de candidaţi, care au ocupat 79 % din posturile scoase la concurs; dintre aceştia, 304 au ocupat posturi în spitalele subordonate ASP-urilor şi 35 în institutele şi spitalele subordonate Ministerului Sănătăţii Publice; din cei 339 de manageri care au promovat examenul, reţineţi, 208 au ocupat funcţia de director şi, conform legii anterioare, peste 61 % dintre manageri au fost directori şi înainte de 2005, adică înainte de Guvernarea D.A.

Acest proces demonstrează clar că nu a fost o schimbare pe criterii politice. Mai mult, oamenii aceştia, care au fost directori şi înainte de 2005, au participat la un concurs pe care l-au luat indiferent de opţiunile şi simpatiile lor politice.

Faptul că aceşti 208 manageri au luat concursul, mai demonstrează ceva: a fost un examen corect, neregizat, în care au contat abilităţile manageriale şi, repet, nu culoarea politică.

Profesionalizarea managementului nu a fost inventată de mine; în toată lumea este aşa. Există firme care manageriază activitatea de spital. Menirea doctorului este alta, să managerieze boala. Aş vrea să-l parafrazez puţin pe Clemanceau, care, acum 90 de ani spune că: "Războiul este o problemă prea importantă ca s-o lăsăm pe mâna militarilor." Problema sanitară, problema sănătăţii unei naţiuni este, de asemenea, prea importantă ca s-o lăsăm numai pe mâna medicilor.

La un moment dat, chiar ministrul sănătăţii PSD, doamna Daniela Bartoş, la una din moţiunile de cenzură, acuza o autonomie exagerată a directorilor de spital, autonomie care le-a permis să nu răspundă în faţa niciunei instanţe pentru actul managerial pe care-l practicau. Aşa s-a ajuns la datorii de miliarde, aşa s-au scurs banii publici în multe buzunare. Acelaşi sistem al managerilor independenţi a dus la situaţii uneori dramatice, în toate domeniile, prin spolierea firmelor de stat în perioada tranziţiei.

Managementul profesionist nu înseamnă centralizare. Managementul trebuie să aibă, însă, un contract cu cel ce îl finanţează. Deocamdată finanţatorul spitalelor este CNAS-ul şi, pe lângă el, ministerul pentru aparatură. Când va fi finalizat procesul de descentralizare, spitalele vor fi integral, nu numai patrimonial, în subordinea consiliilor locale. Aş fi curios să ştiu dacă un primar va finanţa ineficienţa managerului, ştiind că de bunul mers al spitalului depinde mandatul său. Sunt convins că atunci primăriile vor da bani şi pentru întreţinerea şi reabilitarea spitalelor, lucru pe care, astăzi, nu-l fac, deşi sunt obligate prin lege.

Decizia de profesionalizare a managementului spitalelor a deranjat pe toată lumea, pentru că a rupt structuri solide de interese, mai ales financiare şi care nu aveau nicio legătură cu accesul legal al cetăţenilor la asistenţă medicală de calitate.

Ce mă surprinde acum este faptul că PD critică această decizie, în condiţiile în care un membru de bază al acestui partid - mă refer la preşedintele Băsescu a cerul aplicarea legii incompatibilităţii şi a conflictului de interese în sistemul sanitar.

Precizez că esenţa profesionalizării managementului este cheltuirea eficientă a banilor care intră în sistem şi creşterea calităţii actului serviciilor medicale. În plus, incompatibilitatea şi conflictul de interese sunt repere fundamentale ale noilor manageri în ceea ce priveşte prezenţa acestora în conducerea spitalelor publice. Vă aduc aminte că sistemul sanitar era singurul domeniu care funcţionează cu bani publici, în care nu se aplica legea incompatibilităţii.

Revenind la manageri şi la situaţia din spitale, este de domeniul patologicului ce se întâmplă. În fiecare zi, în funcţie de interese este acuzat fie ministrul, fie managerul de spital de funcţionarea defectuoasă a unui spital sau altul. Exemplul de la Satu Mare. Toţi au sărit pe ministru, toţi acuzau lipsa de fonduri, de medicamente, care a dus la decesul tragic al unei tinere gravide. Ulterior, atât raportul intern al spitalului, cât şi raportul comisiei ministeriale au dovedit că stocul de medicamente era în regulă şi doar o neglijenţă medicală a dus la decesul gravidei, deşi aceasta a fost corect operată. Sigur, la spitalul respectiv au fost găsite foarte multe nereguli medicale şi vom lua măsuri, dar aceste nereguli nu au caracter financiar. Ordinea, curăţenia şi disciplina se pot face şi fără bani. Satu Mare nu este un caz izolat. În controalele pe care le-am efectuat, am văzut şi mai rău.

Unii mă acuză de conducere de tip sovietic. Ştiţi că, atunci când plecam din minister, colaboratorii mei erau sunaţi şi întrebaţi la ce spital merg şi toată lumea făcea curăţenie, ceea ce înseamnă că, de data asta, este nevoie sau numai de asta este nevoie pentru ca, în spitale să se facă dezinfecţie şi curăţenie - permanenta ameninţare a unui control, ceea ce este incredibil şi inadmisibil într-un sector în care curăţenia şi mediul aseptic sunt coordonate fundamentale. Mizeria din spitale, neglijenţa în actul de sterilizare sunt un atentat la sănătatea publică. În urma controalelor pe care le-am făcut, am şi demis manageri pentru aşa ceva.

Cred că este de datoria mea să fac controale şi să iau măsuri atâta timp cât toată lumea arată spre minister când ceva nu merge la spitalul X sau Y.

Din păcate, justiţia i-a repus în funcţie pe managerii demişi, în dispreţul oamenilor care ajung în spital şi sunt norocoşi dacă nu pleacă mai bolnavi.

Ştiţi că suntem printre ţările fruntaşe la infecţiile cu viruşii hepatitei B şi C, care se dobândesc şi datorită manevrelor medicale cu instrumentar prost sterilizat?

Unii parlamentari au considerat insolentă propunerea mea ca justiţia să preia numirea directorilor de spitale. Sigur, ca o autoironie. Aş fi curios dacă ar mai gândi aşa în cazul în care ar pleca din spital cu o infecţie nozocomială sau, Doamne fereşte, cu alt tipi de viruşi. Ar trebui să se gândească bine ce se întâmplă în spitale atunci când iau decizii.

O altă mare problemă a iniţiatorilor moţiunii este descentralizarea sistemului pe care mă acuză că am ratat-o. Sigur, modul în care se fac asemenea afirmaţii în moţiune este hilar. Formularea acestei acuzaţii denotă lipsă de informare. Nu am ratat nimic, stimaţi colegi. Pe site-ul Ministerului Sănătăţii Publice este un proiect foarte lung privind centralizarea, numai că decizia de descentralizare şi modul în care trebuie făcut acest lucru este una extrem de importantă, pe care nu şi-o poate asuma o singură persoană. Este nevoie de o convergenţă de opinii, de o dezbatere publică.

Cu această ocazie, vreau să vă informez că reprezentanţii ministerului se vor adresa grupurilor parlamentare pentru a discuta pe marginea proiectului de descentralizare. Aşa cred că este corect.

Nu în ultimul rând, vreau să vă informez că, la capitolul descentralizare, am făcut câţiva paşi.

Prin legea reformei în sistemul sanitar ar înfiinţat fondul unic de dezvoltare. Prin acest fond, spitalele vor putea să se doteze singure, fără acordul ministerului, cu aparatura de care au nevoie. Acesta este cel mai clar exemplu de descentralizare financiară. Dacă spitalele vor asigura servicii de calitate şi performanţe financiare, vor acumula acest fond în folosul spitalului, care va avea la dispoziţie resurse importante pentru investiţii. De asemenea, am descentralizat programele de diabet, oncologic şi post transplant.

Constat cu surprindere că autorii moţiunii sunt nemulţumiţi că, prin descentralizarea acestor programe, a crescut consumul valoric. Mi se pare iresponsabilitate să consideri că este rău să lărgim accesul la medicaţie mai bună.

Vreau să vă precizez că descentralizarea programului de diabet s-a născut ca urmare a sugestiilor venite de la pacienţii care, lunar, erau nevoiţi să vină în capitalele de judeţ să-şi ridice reţeta şi medicamentele; că prin descentralizare am făcut acest program să funcţioneze în interesul pacienţilor. Dar, văd că grija pentru pacient îi deranjează pe colegii din PD şi mai ales pe unii de la PLD.

Un alt subiect asupra căruia vreau să fac unele precizări este cel legat de medicamentele compensate. Criza de medicamente este o situaţie cu care se confruntă, în general, toate sistemele sanitare, chiar şi din ţările Uniunii Europene, la al căror nivel ne-am dori să ajungem. Medicamentele nu ajung niciodată, nicăieri în lume.

De se simt în România mai acut aceste lipsuri? Pentru că are două particularităţi: o populaţie îmbătrânită, deci cu mai multă nevoie de medicamente şi, pe de-asupra, o populaţie săracă. Încercăm să găsim permanent fonduri pentru rezolvarea acestei probleme. La fiecare jumătate a lunii, casele de asigurări suplimentează sumele alocate lunar farmaciilor. Din păcate, deocamdată, suntem deficitari la capitolul abilitate instituţională de a monitoriza şi controla prescrierea de medicamente.

În controalele pe care le-am efectuat, am constatat că unii medici prescriu reţete în exces. Şi am dat câteva exemple: în Călăraşi, medicii au prescris, într-un week-end, 700 de reţete - dacă ar fi acordat două minute de pacient, fără scrierea reţetei, ar fi lucrat 23 de ore, ceea ce este imposibil; am găsit reţete scrise pe numele unor persoane decedate sau reţete eliberate în ultima zi a lunii în curs pentru luna următoare, potrivnic prevederilor legale. În condiţiile acestea, nu ar ajunge întreg bugetul sănătăţii pentru satisfacerea cererii de medicamente.

Am lăsat la final acuzaţia, potrivit căreia eu personal aş fi încălcat dreptul medicilor absolvenţi în 2005, de a-şi ocupa posturile de rezidenţi în medicina de familie.

Mai mare tupeu la Paveliu n-am auzit până acum! Pentru clarificarea acestui aspect, îi cer să ceară lămuriri şi informaţii profesorului Mircea Cinteză, care era ministru atunci când s-a luat decizia ca, începând cu 2005, absolvenţii facultăţilor cu profil medical să dobândească dreptul de liberă practică odată cu dobândirea licenţei. Deci, domnule deputat, întrebaţi-l pe dânsul cum a aplicat legea.

De ce au ajuns medicii să dea în judecată ministerul şi să câştige, iar eu, acum, trebuie să corectez greşeala lui, aplicând o hotărâre judecătorească. Acesta este adevărul! Ce spuneţi dumneavoastră este o minciună.

Dar vreau să vă spun că am mai făcut ceva pentru medici. Ceva ce niciun ministru al sănătăţii, medic, nu a făcut. Am reuşit să obţin creşteri salariale de peste 22 % pentru personalul medical şi, respectiv, de 40 % pentru rezidenţi. Şi probabil asemenea creşteri vom putea să facem şi anul viitor. Sigur, este puţin, având în vedere importanţa muncii lor, dar atât poate suporta acum bugetul României şi, mai ales, atât putem să suportăm pentru faptul că sănătatea este prioritate naţională şi putem să dăm mai mult decât la alte domenii.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ultimii 17 ani, în sănătate, nu s-a investit nici măcar în anii electorali. Toate guvernele măreau pensiile şi salariile bugetarilor cu câteva luni înainte de alegeri. Nimeni nu s-a gândit să construiască un spital, să-l doteze, să ieftinească medicamentele, măcar să promită că va face în programele electorale ceva pentru îmbunătăţirea stării de sănătate. Chiar unul dintre oponenţii mei cei mai înverşunaţi recunoştea că nu a vrut să se facă reformă în sănătate. Guvernul din care fac parte dovedeşte că sănătatea este o prioritate naţională strategică.

V-am prezentat ce am realizat şi care sunt paşii următori obligatorii pentru a aduce sistemul sanitar mai aproape de cetăţean. V-am demonstrat că vreau să fac reformă şi nu cedez la presiuni de niciun fel, în ciuda campaniilor de presă care au loc de câteva săptămâni încoace. Nu mă las intimidat de campanii mincinoase şi demagogice. Nici chiar atunci când sunt jignit, calomniat, ameninţat eu şi, ceea ce este mai dureros şi inadmisibil, familia mea.

În consecinţă, stimaţi colegi, vă rog să votaţi împotriva moţiunii depuse de PD şi PLD, pentru că, nu numai că este imorală, dar este şi nefundamentată, dovedită o crasă necunoaştere a problematicii din sistemul sanitar sau, şi mai rău, o rea voinţă greu de expicat.

Vă mulţumesc, Să trăiţi sănătos. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru.

Are cuvântul doamna deputat Rodica... Vă rog, toate drepturile la replică se acordă la sfârşitul dezbaterilor.

Doamna deputat Rodica Nassar din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Rodica Nassar:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Şantajul politic făcut în decembrie 2004 de către Traian Băsescu, în pofida rezultatelor alegerilor, a adus la putere un guvern de dreapta, format din PD şi PNL. Sub această emblemă portocalie a Alianţei D.A. s-a derulat crasa incompetenţă în majoritatea domeniilor de activitate. Ministerul Sănătăţii Publice a fost hărăzit, la masa împărţirii ciolanului, Partidului Naţional Liberal prin Mircea Cineteză şi Eugen Nicolăescu.

Despre criza din sănătate, trebuie vorbit încă de la începutul preluării mandatului de către PD şi PNL. Şi de ce spun asta? Pentru că semnatarii prezentei moţiuni au fost înfocaţi susţinători ai programului de aşa zisă reformă a Alianţei DA. Proasta gestionare a domeniului sănătăţii a început cu acea minciună care s-a chemat Guvernul de dreapta al Alianţei PNL-PD în decembrie 2004.

Voi încerca să arăt că minciuna, politicianismul şi demagogia sunt atribute atât de dragi reformatorilor din PD, dar şi despre ceea ce se întâmplă cu adevărat în sănătate.

Se spune că principala nerealizare a ministrului Nicolăescu este lipsa strategiei naţionale de sănătate publică. Suntem de acord, dar vinovaţi în aceeaşi măsură sunt şi membrii PD şi membrii PLD, foşti PNL. Nu s-au mai făcut auziţi, până în acest moment, domnul Mircea Cinteză, fost ministru al Alianţei DA, membru PLD, sau eminenţa cenuşie a sistemului sanitar, domnul Sorin Paveliu. Aceştia sunt specialiştii care au gestionat începuturile dezastruoase administraţiei din domeniul sanitar.

Cum îşi pot permite acum să fie atât de vocali tocmai ei, cei care ar fi trebuit să înceapă implementarea acestei strategii? Dacă nu au fost în stare, ar fi trebuit şi ar fi fost obligaţi să lucreze pe o strategie aprobată de Guvernul României încă din 2004 împreună cu experţi ai Băncii Mondiale.

Această strategie a fost elaborată pe o perioadă de 10 ani - 2004-2014. Îi aduc aminte domnului Cinteză că şi dânsul a făcut parte din bordul acestui important proiect pentru România. L-a aprobat, dar apoi din ignoranţă şi aroganţă l-a abandonat. Se spune în programul Alianţei DA că ar fi trebuit să se profesionalizeze actul managerial din spitale. Ce a făcut, de fapt, această guvernare de dreapta PNL, PD, PLD? A înlocuit profesioniştii din spitale cu clientela politică din PD, PNL, PLD.

Suntem de acord că noii manageri ai apocalipsei au fost şcoliţi pe puncte într-un curs la ff plătit din bugetul spitalelor. Sigur, acest lucru este inadmisibil, discreditează ideea de profesionalism şi exigenţa actului medical. Dar, poate să fie indignat de acest fenomen al creării pe puncte a noilor manageri de spitale o persoană ca domnul deputat Sorin Paveliu, semnatar al acestei moţiuni? El a fost unul dinte aşa zişii lectori care au pregătit această generaţie de aur a managementului mondial. Opinia publică trebuie să cunoască faptul că domnul Sorin Paveliu a avut un onorariu negociat şi acceptat de un milion vechi pe oră. Timpul domnului deputat este foarte preţios. Câtă demagogie?

Suntem convinşi că poporul român trebuie să cunoască acest lucru şi să ia decizia pe care o va crede de cuviinţă. Este răspunderea guvernelor Tăriceanu I, Tăriceanu II şi a miniştrilor de resort că au alocat sume atât de mici din p.i.b. pentru sănătate. Dar ei sunt interesaţi de români doar în campanie electorală pentru că, în rest, dânşii se tratează în ţări ca Austria sau Franţa. Sunt de-a dreptul stupefiată că, dintr-o dată, membri marcanţi ai PD şi PLD, foşti PNL, sunt preocupaţi de soarta unor directori demişi de către ministrul Nicolăescu. Oare le este atât de scurtă memora acestor oameni? Nu-şi mai aduc aminte oare modul în care au fost demişi manageri de excepţie ca Sorin Oprescu sau Radu Căpâlneanu de la Cluj?

Vă amintesc că acele escadroane menite să implementeze maşinăria de extras fonduri pentru clientela politică a defunctei Alianţe, au fost coordonate de persoane ca Mircea Cinteză, fost ministru al sănătăţii, Virgil Păunescu, actualmente consilier la Cotroceni, Cristian Vlădescu, fost preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Oare s-a uitat atât de repede de listele negociate la sânge de către PD şi PNL pentru locurile din spitalele ţării?

Cerem ministrului sănătăţii să facă cunoscută în termen de 2 săptămâni apartenenţa politică a fiecărei conduceri de autoritate de sănătate publică, a caselor de asigurări de sănătate manageri şi directori medicali ai spitalelor din toată ţara.

Pentru a-l ajuta îi dăm câteva exemple: Cornel Coşereanu şi echipa sa de la Spitalul Colentina sunt membri PD sector 2; Bogdan Jansen, membru PNL, este manager al Spitalului Caritas; George Iana, membru PNL, este manager la Spitalul Universitar împreună cu directorul medical Cătălin Cârstoiu, membru PD şi fin al preşedintelui Băsescu; Vasile Cepoi, director Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, membru PD; Cristian Toma, preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate Bucureşti, membru PD. Dacă în două săptămâni această listă care ne arată marea împărţeală privind conducerea sistemului sanitar şi care este dominată în continuare de membrii PNL, PD şi PLD nu este făcută publică vom face noi acest lucru pentru a informa corect despre cine este responsabil în realitate de acest dezastru din sistem.

În moţiune se spune, de asemenea, că ministrul Nicolăescu nu a făcut licitaţiile pentru programele naţionale de sănătate: diabet, cancer, SIDA, tuberculoză. Aşa este. Dar vina aparţine nu numai ministrului Nicolăescu, ci şi predecesorului său în funcţia ministerială. începând cu anul 2005, finanţarea programelor naţionale de sănătate s-a făcut în mod ilegal prin prelungirea contractelor cu acte adiţionale şi cerem încă o dată ca organele abilitate să facă lumină în acest caz. PSD-ul a sesizat în mai multe rânduri că se întâmplă lucruri necurate şi posibil oneroase în derularea acestor programe. Suntem consternaţi că acum PD-ul şi PLD-ul vor să paseze acest mare tun pe seama PNL-ului.

Nu, domnilor, trebuie să vă asumaţi împreună această megaescrocherie. Facem precizarea, pentru opinia publică, faptul că în acel moment un euro era cumpărat cu aproximativ 4 lei, iar în momentul de faţă acelaşi euro se cumpără cu aproximativ 3,2 lei, diferenţa fiind adjudecată de către cei apropiaţi conducerii portocalii.

Însuşi preşedintele ţării a afirmat, în discursul adresat Parlamentului României, că ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se fac vinovate de neefectuarea licitaţiilor naţionale pentru medicamente şi materiale sanitare din programele pentru diabet zaharat, cancer, tuberculoză, dializă, HIV şi SIDA.

Cerem încă o dată în mod ferm ca organele abilitate să-şi facă datoria. Pentru a-i ajuta, le oferim o listă cu câţiva responsabili. Fostul ministru al sănătăţii domnul Mircea Cinteză, foştii secretari de stat, domnii Virgil Păunescu, Vlad Iliescu şi Ion Roman, fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, domnul Cristian Vlădescu, împreună cu directorul general, domnul Vasile Cepoi, actualul ministru al sănătăţii şi consilierii acestuia.

Se aminteşte în textul moţiunii că ministeriatul domnului Nicolăescu a creat, prin deciziile luate, disfuncţionalităţi în aprovizionarea populaţiei cu medicamente compensate şi gratuite.

Este adevărat, doamnelor şi domnilor, este revoltător să vezi că într-o ţară integrată în structurile europene şi euroatlantice populaţia bolnavă şi în special populaţia în vârstă este pusă în situaţia umilitoare de a bate pe la uşile farmaciilor pentru a-şi procura medicamentele vitale.

Dar acest lucru s-a acutizat încă din anul 2005 când, după ştiinţa noastră, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate era condusă de către domnul Mircea Cinteză şi echipa sa. Aceştia, împreună cu alţi experţi, au elaborat o listă foarte stufoasă şi foarte scumpă de medicamente în funcţie de substanţa activă din acestea care a generat şi generează şi acum disfuncţionalităţi majore. Experţii PNL, PD şi PLD au modificat sistemul de compensare neluând în calcul venitul populaţiei.

Cerem Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi Casei Naţionale ca populaţia şi pensionarii cu venituri de până la 400 de lei să beneficieze de gratuitate la achiziţionarea medicamentelor, iar pentru restul pensionarilor solicităm o compensare de 90% din preţul medicamentelor.

Suntem de acord că guvernarea portocalie nu a fost capabilă să deruleze Programul de reformă finanţat prin împrumut de la Banca Mondială şi BERD în valoare de 130 de milioane de euro. Facem precizarea că acest împrumut a fost negociat şi finalizat de către guvernarea PSD, dar incapacitatea managerială, interesele de tot felul şi crasa incompetenţă au făcut ca aceşti bani să nu fie încă folosiţi.

În acest moment, România plăteşte penalităţi şi, conform declaraţiilor domnului Sebastian Vlădescu, BEI şi BERD ar putea anula acest împrumut. Vinovaţi de acest lucru sunt, în egală măsuri, pe lângă ministrul Nicolăescu şi domnul Cinteză care a înlocuit în totalitate unitatea de management a proiectului cu clientela politică din arcul guvernamental PD-PNL.

Ne miră ipocrizia semnatarilor acestei moţiuni, ei nefiind preocupaţi că aceste persoane au salarii foarte mari, pe care le ridică lună de lună cu carnetele portocalii.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru Programul de combatere HIV-SIDA şi tuberculoză, finanţat prin fondul global şi care este coordonat şi condus de către aceeaşi clientelă politică neprofesionistă, dar oneroasă.

Pentru că România se află în plină perioadă caniculară, iar populaţia resimte cu mare acuitate disconfortul termic, precizăm că serviciile de acordare a asistenţei medicale de urgenţă prin serviciul naţional de ambulanţă sunt inadecvate, deoarece direcţionarea licitaţiilor pentru achiziţionarea ambulanţelor de la clientela politică a dus la contestarea acestora şi, implicit, la anularea lor. Să ne răspundă cei doi miniştri ai Alianţei DA de rolul jucat în organizarea licitaţiilor de profil al consilierilor Gheorghe Iana şi Raed Arafat. Oare mai presus decât sănătatea şi viaţa bolnavilor sunt numai interesele de afaceri ale membrilor PNL, PD, PLD?

În concluzie, PSD afirmă că actuala criză fără precedent din sistemul sanitar se datorează incompetenţei crase începute de guvernarea de dreapta în anul 2005, ce este continuată şi dominată de aceleaşi grupuri de interese ale PNL, PD, PLD. Dacă ar trebui să plece, ar trebui s-o facă împreună, aşa cum au venit, şi să nu mai aibă tupeul de a cere puterea în condiţiile în care românii văd dezastrul provocat de ei. PSD va prezenta propria ofertă de redresare şi rezolvare a situaţiei critice din sănătate. Dacă administraţia celor 15 mii de specialişti este un trecut de tristă amintire, sperăm că, prin ajutorul poporului român, în scurt timp, guvernarea portocalie va fi doar un text de două rânduri din istoria modernă a României.

PSD se va abţine de la votarea acestei moţiuni deoarece membrii defunctei Alianţe DA nu doresc să-şi asume în egală măsură, aşa cum am arătat, eşecul acestei guvernări.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat. Aţi consumat 12 minute din timpul dumneavoastră, au mai rămas 26.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Liviu Câmpanu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Liviu Câmpanu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Am discutat la începutul acestei şedinţe foarte multe chestiuni de procedură, deosebit de importante şi semnificative. Însă, din punctul meu de vedere, am ignorat un lucru deosebit de important, pentru că asistăm, în premieră, în politica românească, în istoria parlamentarismului postdecembrist, la o moţiune de cenzură care cere eliminarea fizică a unei persoane. Pentru că, ce altceva putem înţelege din preambulul moţiunii care ne spune: "Astăzi cu adevărat criza sistemului sanitar poartă un nume - Eugen Nicolăescu. Noi trebuie să punem capăt acestei crize".

Tonul imperativ al acestei afirmaţii nu este oare o instigare la eliminarea fizică a unei persoane nominalizate explicit? Avem de-a face cu o exprimare eufemistică aici care, sigur, în laboratoarele pediste ori pelediste suna tranşant în stil neaoş mafiot, "să-i luăm gâtul" sau dacă vrem să ne raportăm la un sistem de referinţă istoric am fi putut spune: "capul lui Nicolăescu vrem".

Producătorii acestei moţiuni, abili utilizatori de sofisme, sunt nemulţumiţi că într-un sistem ce consum peste 4 miliarde de euro anual numai din asigurări sociale de sănătate, ministrul Eugen Nicolăescu îşi permite să le dea peste mâinile fremătânde de foşnetul banilor, iar domniile lor nu pot să ajungă la butoiul cu miere, aşa cum îşi propuseseră la începutul mandatului.

Autorii moţiunii pornesc de la câteva silogisme care au evoluţie abrubtă către sofism şi eşuează în paralogisme, arătând clar că nu greşesc numai din rea voinţă, dar şi din necunoaştere a realităţii şi cu intenţia clară de a plăti poliţe personale. Unul dintre ei, unul dintre autorii pe care îl cunosc şi cu care am lucrat împreună ar fi în stare, dacă ar fi ministru, să-şi depună singur împotriva propriei persoane moţiuni. Şi asta nu din onestitate, ci din motive de boală, pentru că este capabil să susţină cu aceeaşi convingere şi moţiunile şi comportamentul său ca ministru.

Dedublarea şi atitudinea conflictuală, persistenţa unor frustrări personale, veşnica atitudine de "Gică contra", chiar pot îmbolnăvi.

Eugen Nicolăescu a preluat o corabie care lua apă. Nu s-a mulţumit doar să scoată apa, ci s-a ocupat şi de astuparea găurilor, ceea ce a împiedicat peştii mai mari sau mai mici să pătrundă în sistem şi să dea zglobiu din coadă. Asta nemulţumeşte, de fapt, îngreunarea, împiedicarea drumului către ciolan. Sunt şi disfuncţionalităţi în sistem şi toată lumea le recunoaşte. Eu şi dumneavoastră ca cetăţeni, ca parlamentari le ştim şi le simţim. Dar, a le imputa, în totalitate, ministrului Nicolăescu este în primul rând imoral.

Sistemul sanitar românesc nu este Făt frumos, să crească într-un an ca alţii în şapte şi nici Nicolăescu nu este balaurul cu multe capete pornit să facă rău sistemului în sine sau personalului medical sau pacienţilor. Nicolăescu însă nu pică bine la stomacul sistemului relaţional şi al aranjamentelor din sănătate pe care l-a paralizat şi dă de asemenea gălbenare aşa numiţilor "tătuci" ai sistemului.

Dacă măcar o parte din cele relatate în moţiune, moţiune condimentată cu numeroase prevederi legale şi constituţionale spre a-i da credibilitate, ar fi fost lucruri reale, disputa s-ar fi întreţinut în justiţie. Dar, neavând argumente serioase şi doar frustrări, semnatarii acestei moţiuni se mulţumesc şi cu un banal joc de glezne ce încearcă să convingă electoratul că ei muncesc.

Stimaţi colegi, semnatari ai acestei moţiuni, a venit vremea şi poate este al 12-lea ceas să coborâţi cu picioarele pe pământ, printre oameni, să nu mai argumentaţi din mijlocul Bucureştiului şi să nu mai căutaţi soluţii din birouri somptuoase, ci din teren, dintre oameni. Poate că Eugen Nicolăescu a făcut şi greşeli, dar nimeni, nimeni nu-i poate contesta faptul că prin politica dusă de actualul guvern a reaşezat ca un bun gospodar asistenţa medicală primară la temelia sistemului medical românesc, s-a asigurat o finanţare cât de cât corectă, pentru un domeniu ce rezolvă probleme medicale în proporţie de 80% cu un cost de 7-8% din totalul cheltuielilor din sănătate.

S-a introdus eliberarea medicaţiei pentru bolnavii cu diabet în circuit deschis, eliminându-se deplasările lunare ale bolnavilor la medicul specialist şi aglomeraţia de acolo. S-a instituit prescrierea şi valabilitatea reţetelor pentru bolnavii cronici pentru 3 luni de zile, ce va duce la eliminarea cozilor la cabinetele medicilor de familie şi în farmacii. Va demara programul de evaluare a stării de sănătate a românilor.

În 2007 s-a dublat faţă de 2006 suma bugetată pentru afecţiunile oncologice. Şi enumerarea ar putea continua, dar, cel mai important lucru este că în această guvernare se întâmplă pentru prima oară, de după 89 încoace, când banii sănătăţii sunt folosiţi exclusiv în sănătate.

În aceste condiţii, nu mai rămâne decât să subliniez încă o dată, dacă mai era nevoie, lipsa de fond a moţiunii, pentru că formă are, îmbrăcând un aspect ce evoluează de la telenovelă, când vorbim de ignorare, abandon, promisiuni deşarte, şi ajungând la science-fiction când vorbim, când scrieţi, de fapt, despre sume astronomice evaporate din sistem.

Eu, personal, vă înţeleg, mai apăreţi pe sticlă, în media şi totodată evitaţi problemele reale, cum ar fi votul uninominal, pe care îl declaraţi, dar nu îl doriţi, şi, de ce să n-o spun, vă înţeleg pentru că ştiu că nimeni nu-i perfect. Nici ca semnatarii acestei moţiuni.

Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva moţiunii simple depusă astăzi. (Aplauze)

(Conducerea lucrărilor este preluată, în continuare, de domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc. Aţi vorbit 7 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL.

Dau cuvântul domnului Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al PD.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Situaţia politică la această moţiune se dirijează înspre un deznodământ care poate fi caracterizat, citând o veche vorbă românească, colorată politic, conform momentului de faţă: "să moară moţiunea vecinului". Fiindcă acum nu mai interesează felul în care lucrurile merg prost în sănătate, ci interesează să treacă numai o anumită moţiune şi, în general, eu observ, din partea celor care au vorbit până acum, determinarea să încercăm să dăm senzaţia că se respectă nişte proceduri democratice, moţiunea şi aşa mai departe, dar să nu zgârâiem nici un pic vopseaua aplicată pe tinicheaua guvernării Tăriceanu II.

În momentul de faţă, toată lumea susţine că lucrurile merg prost în sănătate. Aici voi face o mică istorie. În 2000, sănătatea reprezenta în grijile electoratului poziţia 10-12. În 2004 era pe locul 4-5. În scurtă vreme a ajuns şi este în continuare pe unul dintre primele trei locuri, alături de sărăcie şi de corupţie. Populaţia identifică sănătatea cu una dintre cele mai îngrijorătoare probleme ale sale.

În urmă cu câteva luni de zile, un număr de partide au iniţiat o moţiune simplă la Senat care era cât pe ce să treacă, la o jumătate de vot. Dacă nu era dubitativ domnul senator Cinteză şi vota o abţinere. Dacă ar fi votat pentru moţiune, moţiunea respectivă care, de asemenea, cerea plecarea domnului ministru Nicolăescu ar fi trecut.

În acest moment, aceleaşi partide consideră situaţia neschimbată şi iniţiază la Senat o altă moţiune, tot pe tema sănătăţii, contra aceluiaşi ministru Nicolăescu. Pe de altă parte, jumătate din cei care data trecută îl susţineau pe domnul Nicolăescu s-au lămurit cam cum este cu situaţia din sănătate şi iniţiază ei, de asemenea, o moţiune simplă la adresa aceluiaşi ministru pe aceeaşi temă.

Practic, această moţiune simplă depusă în acest moment nu are din punct de vedere politic, dacă dăm dovadă de o minimă logică şi o minimă morală, numai semnificaţia moţiunii simple, dat fiind domeniul în care este depusă şi dat fiind că se depun în acelaşi timp două moţiuni, chiar şi în Camere diferite ale Parlamentului, preocuparea partidelor care formează o largă majoritate pentru această temă este ce similară unui blam de cenzură. Deci, practic, lucrurile sunt considerate ca mergând aşa de prost în acest domeniu, încât majoritatea partidelor au depus o moţiune de cenzură prin cele două moţiuni simple depuse la cele două Camere.

Asta într-o logică şi o morală obişnuită. Dar, deoarece suntem în politică, astfel de noţiuni îşi găsesc mai puţin locul şi deoarece suntem în politica românească, sigur că primează părerile cu care parlamentarii vin de acasă sau de la sediul de partid. Moţiunea aceasta putea să fie şi genială. Ea ar fi fost atacată din toate poziţiile, demonstrându-se că este plină de minciuni şi că nu doreşte decât dărâmarea unui ministru care a depus toate eforturile pentru acest domeniu.

Aveţi în faţa dumneavoastră un ministru norocos. Este un paradox acesta. El avea destule date pentru a-şi duce la capăt un mandat bun şi cu multe realizări. Domnul Nicolăescu a avut şi mulţi ani şi mulţi bani, pentru mandatul său. Într-un domeniu care îşi devorează miniştrii cum este domeniul sănătăţii şi ştim ce flux, ce schimbare de miniştri a fost în acest domeniu, tocmai din cauza dificultăţii domeniului, dânsul împlineşte doi ani în fotoliul de ministru.

Banii, sumele alocate, după cum şi preopinenţii au spus acelaşi lucru, banii alocaţi au fost în aceşti ani cei mai mulţi din istoria sănătăţii. Ba, mai mult, s-a instituit o nouă taxă, cea care constituie fondul din taxa pe viciu, bani mulţi, că şi cei care au vicii în România sunt destul de mulţi, bani la îndemâna strictă, directă a ministrului sănătăţii să-i cheltuiască cum vrea.

Paradoxal, faptul că dânsul nu a aparţinut sistemului, ar fi trebuit să fie de la bun început un avantaj, faptul că a încercat să schimbe ceva într-un domeniu caracterizat de inerţie relaţională, dânsul neavând nici o legătură cu domeniul respectiv. Faptul că este economist, ar fi trebuit să conteze pozitiv în ecuaţie, într-un domeniu care nu este caracterizat de incompetenţă profesională, ci de lipsuri manageriale. Faptul că a fost sprijinit de către Alianţa DA, faptul că a mers pe un program de guvernare şi în timpul Guvernului Tăriceanu I şi în timpul Guvernului Tăriceanu II, program de guvernare care a avut ca una dintre dominante sănătatea. Şi aici trebuie să spunem că, într-adevăr, ne asumăm că am avut discuţii, în conducerea Alianţei, referitor la direcţia în care merge sănătatea sub domnul Nicolăescu, dar acolo, cel puţin eu, am atras în repetate rânduri atenţia că se face o îndepărtare de principalele lucruri care sunt cuprinse în program şi de acele chestiuni care privesc în primul rând cetăţeanul. Deci, faptul că ne îndepărtăm de cetăţean, că instituim programe megalomanice care au o eficienţă scăzută şi care cheltuiesc cu o eficienţă scăzută şi mai puţin în interesul cetăţeanului banul public.

Faptul că domnul Nicolăescu a primit spre păstorire un domeniu în care sunt atât de multe probleme, paradoxal putea să constituie un avantaj, conform, tot aşa, principiului românesc că acolo şi în locul cel mai rău se poate face un pic de lumină şi un pic de bine, şi orice progres în acest domeniu ar fi fost vizibil şi aplaudat de către toată lumea.

Aceste avantaje de pornire, zic eu, că nu au fost folosite cum trebuie de colegul Eugen Nicolăescu, în felul în care a păstorit ministerul Sănătăţii. Cum a fructificat el aceste şanse? Eu zic că foarte slab. Nici din punct de vedere managerial, nici din punct de vedere legislativ, nici din punct de vedere al construcţiilor, nici din punct de vedere al valorii stării de sănătate, din toate aceste puncte de vedere ar fi fost multe de făcut, dar în urma dânsului eu zic că nu se vede mare lucru în acest moment.

Să luăm un exemplu, cea mai radicală măsură din proiectul acela pe care şi-a asumat Guvernul Tăriceanu răspunderea, "Reforma în sănătate", un proiect ambiţios, care a rămas numai o culegere de titluri care trebuiau completate, umplute cu substanţă de acte normative ulterioare, lucru care nu s-a întâmplat, deci, cea mai radicală măsură din acest proiect propus de domnul Nicolăescu a fost introducerea unor incompatibilităţi în ceea ce priveşte directorii de spitale, spre a separa actul managerial de actul profesional şi a încerca să creeze o categorie de manageri profesionişti, aşa cum era cuprins în programul de guvernare al Alianţei D.A.

Această măsură a fost luată, a fost foarte mult discutată, a fost cea mai discutată, şi când tocmai credeam că suntem pe un drum, a fost golită de conţinut printr-un act normativ adoptat cu sprijinul P.N.L. şi P.S.D. la câteva zile după instalarea Guvernului Tăriceanu II, cu acelaşi sprijin P.N.L.- P.S.D., act normativ care, de altfel, a fost după aceea atacat de PD la Curtea Constituţională şi declarat neconstituţional.

Programul naţional de urgenţă care era cuprins în programul de guvernare a încremenit în faza de proiect. Unde sunt acele sute de ambulanţe de mare capacitate şi de urgenţă superdotate, unde sunt elicopterele care să ducă pacienţii dintr-un loc într-altul la centrele regionale de urgenţă care nu au părăsit, care nu numai că nu s-au ridicat de la pământ de un centimetru, dar n-au părăsit nici măcar stadiul planşetelor, lăsând bani necheltuiţi din fondurile care au fost strânse în această privinţă şi dând senzaţia că mai mult decât construcţia în sine contează studiile de fezabilitate şi consultanţa.

Programul naţional de evaluare de sănătate, într-o valoare disproporţionată ni se pare nouă faţă de rezultatul care se poate obţine, circa 300 de milioane de euro, a cărui implementare, aşa discutabil, cum îl considerăm, a fost amânată de patru ori, dând şi aici senzaţia că cel mai importante pentru minister sunt acele scrisori şi acele taloane care trebuie tipărite şi trimise, numai asta fiind evaluat la milioane, dacă nu zeci de milioane de euro.

Asta este situaţia cu şansele pe care le-a avut domnul ministru Nicolăescu şi cred că am făcut o evaluare îndeajuns de obiectivă şi cu stadiul actual al proiectelor pe care dânsul le-a lansat.

Într-un fel, domnul Eugen Nicolăescu reeditează legenda Meşterului Manole într-un mod propriu, mai păgubos, dar la fel de mioritic. Ce într-o zi construia, a doua zi, el singur dărâma.

Stimaţi colegi,

Noi, semnatarii acestei moţiuni, nu am avut nici o negociere în ceea ce priveşte susţinerea moţiunii, considerând că votarea acesteia ţine de normalitate şi de consecvenţă politică. În condiţiile în care marea majoritate a partidelor sunt în sfârşit de acord cu marea majoritate a populaţiei, în sensul că în domeniul sănătăţii lucrurile nu merg bine sub ministeriatul Nicolăescu.

A nu vota această moţiune reprezintă nu doar un act de inconsecvenţă faţă de propriile principii, ceea ce în politică se mai întâmplă şi deseori fără consecinţă, ci şi o lipsă de respect faţă de grijile şi părerea cetăţenilor, ceea ce de asemenea se poate întâmpla, dar până la urmă îşi găseşte pedeapsa.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Aţi vorbit 11 minute din timpul rezervat Grupului dumneavoastră.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul Mircea Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule ministru al sănătăţii,

Stimaţi invitaţi,

Stimaţi colegi,

Din analiza stadiului actual al stării de sănătate a populaţiei, al implementării asigurărilor sociale de sănătate, de stat şi private, cât şi al performanţei serviciilor de sănătate, rezultă incapacitatea sistemului sanitar în acest moment de a asigura condiţiile necesare unei bune stări de sănătate. Faptul se datorează atât deficienţelor care privesc strict sistemul sanitar, cât şi, mai ales, neasumării din punct de vedere politic a punerii în practică a programelor multisectoriale din domeniile sociale, economice, educaţionale, de mediu şi comunicare, care să ducă, în final, la ameliorarea stării de sănătate.

Moţiunea prezentă, referitoare la sistemul de sănătate, este politicianistă, plină de contradicţii, neabordând problemele majore ale sănătăţii şi formulată de o formaţiune căreia îi revine o mare răspundere în actul de guvernare, prin toate acţiunile întreprinse în decursul a peste jumătate de timp din mandatul parlamentar primit în 2004.

Discuţiile de procedură atestă acest fapt, dovedind că majoritatea celor prezenţi au apreciat moţiunea subiectivă, dar această majoritate nu a fost suficientă regulamentar. Programul Alianţei stipula că până la finalizarea perioadei de guvernare, fondurile alocate pentru sănătate vor ajunge la 6% din p.i.b., dar pe drept cuvânt este greu să mai credem că de la aproximativ 4,3%, cât este alocat în prezent sănătăţii, în anul care urmează se va ajunge la 6%.

Faptul este foarte îngrijorător, în condiţiile în care Ungaria alocă în prezent 6,9%, Bulgaria 6,7%, Cehia 7,2%, Austria 8%, Franţa 9,5%, Germania 10,6% şi chiar în aceste ţări există probleme multe nerezolvate în domeniul sănătăţii.

Gravitatea situaţiei este dată de indicatorii stării de sănătate, a căror analiză sumară ne indică: mortalitatea infantilă se cifrează la 18,4 la suta de mii, în timp ce ţările europene au acest indicator între 4 până la 6,8 la suta de mii; decesele materne - 0,34 la suta de mii nou născuţi vii, în timp ce în ţările europene sunt între 0,03-0,08 la suta de mii; decesele prin boli ale aparatului circulator - 710,6 la suta de mii locuitori, în timp ce în Europa indicatorul este cuprins între 70 până la 190 la suta de mii de locuitori; mortalitatea este 190,8 la suta de mii de locuitori, în timp ce în Europa este cuprinsă între 120-140 la suta de mii locuitori; tuberculoza este de 115,3 la suta de mii locuitori, situându-ne pe ultimul loc în Europa; luesul este în creştere, cu 56 la suta de mii de locuitori, precum şi la nou-născuţi, într-un singur an înregistrându-se peste 300 de cazuri.

Durata medie a vieţii este de 66,3 ani la bărbaţi şi 67,8 la femei, în timp ce în Europa, indicatorul se situează între 69 până la 76 de ani.

Aceşti indicatori sunt rezultatele în timp a unei politici de sănătate şi care necesită măsuri care nu se pot face simţite imediat.

Asociind aceste cauze de mortalitate şi morbiditate cu îmbătrânirea populaţiei şi cu modelul morbidităţii în care predomină bolile cronice, trebuie elaborate strategii preventive de îngrijiri medico-sociale şi comunitare, având în vedere şi faptul că aproape jumătate din populaţia ţării trăieşte în mediul rural, iar rata mortalităţii este aici de 1,65 ori mai mare ca în mediul urban. Strategii care, în decursul anilor, au fost neglijate şi nefinanţate.

Partidul România Mare nu a participat la guvernare şi deci îşi poate exprima acest punct de vedere foarte obiectiv, pentru că indicatorii aceştia nu se schimbă nici într-un an, nici în doi, ei sunt rezultatul timpului. La aceasta se adaugă o penurie marcată a medicamentelor compensate, care nemulţumeşte profund populaţia, fapt la care se adaugă preţul crescut al medicamentelor în România, acestea fiind mai scumpe cu 18% decât în Ungaria, cu 24% decât în Anglia, cu 32% mai scumpe decât în Suedia şi putem continua.

Aceste preţuri sunt generate de faptul că t.v.a.-ul care în ţările Uniunii Europene nu există sau este cel mult 4%, la noi este 9%. Taxele vamale inexistente în alte state, la noi există. Şi, totodată, se percep o serie de marje, inclusiv cea de distribuitor.

În pofida faptului că am promovat legi care să anuleze taxele vamale la medicamente, să scadă t.v.a.-ul, aceste iniţiative legislative au fost respinse.

Moţiunea prezentă, fără a aborda aceste elemente majore, spre exemplu, critică faptul că s-a eliminat preţul de referinţă la medicamente antidiabetice şi anticanceroase, nesocotind faptul că o compensare doar a preţului de referinţă duce la imposibilitatea unei compensări reale la medicamente, întrucât îngrădeşte posibilitatea pacientului lipsit de mijloace materiale de a beneficia de un medicament care este absolut necesar, ştiut fiind că individualitatea pacientului trebuie pusă în acord cu tratamentul, care nu poate fi prescris doar pe baza costurilor reduse.

Ne amintim foarte bine momentul în Parlament când argumentat s-a renunţat la preţul de referinţă în domeniul pediatriei, la insistenţele noastre exprimate prin amendamente întrucât aceasta ar fi însemnat spre exemplu imposibilitatea prescrierii compensate a Augmentinului, care este mai scump decât produse similare cu acelaşi principiu activ, dar de o eficienţă absolută pentru mulţi copii ai căror părinţi nu ar fi putut plăti acest medicament.

Pentru terapia anticanceroasă şi antidiabetică, individualizarea terapiei este esenţială. De asemenea, tot propagandistic, apare problema pensionării opţionale a medicilor femei la o vârstă egală cu a bărbaţilor. În acest context, trebuie subliniat că am promovat o lege absolut logică, după care toţi medicii, bărbaţi şi femei, urmau să se pensioneze la 65 de ani, logic fiind aşa, întrucât medicina durează 6 ani, obţinerea specialităţii între 5 şi 8 ani, astfel încât medicul intră în profesie mai târziu cu 14 ani decât alte categorii sociale. Iar experienţa este esenţială pentru competenţa în profesie.

Printr-un joc politicianist al aceloraşi autori, această lege care cuprindea şi alte reglementări a ajuns la Curtea Constituţională, reclamându-se că nu este o urgenţă şi găsindu-i-se nişte vicii procedurale, dar nu de fond, iar acum am iniţiat un nou proiect legislativ pentru a reglementa această situaţie care constituie o urgenţă absolută pentru sistemul sanitar.

Se vorbeşte în moţiune despre nerespectarea programului Alianţei la capitolul demnitatea corpului medical. Salarizarea personalului medical deşi a crescut, înregistrează unul din cele mai scăzute nivele din ţările Uniunii Europene. Salariile sunt inadmisibil de mici în comparaţie cu alte sectoare bugetare şi cu funcţii echivalente. Astfel, dacă facem o analiză comparativă a salariilor minim-maxim în sectorul bugetar, rezultă următoarele: justiţia are un coeficient minim de 1 şi maxim 7,83; medicina minim 1, maxim 2,83; învăţământul universitar minim 0,83, maxim 2,26. Dacă ne raportăm la alte ţări, de pildă Statele Unite, justiţie minim 1, maxim 2,16; medicină minim 1, maxim 7,71; Austria, justiţie, minim 1 şi maxim 3,6; medicină, minim 0,85 şi maxim 388.

Totodată, salarizarea sectorului bugetar trebuie să pornească de la stabilirea funcţiilor echivalente minime şi maxime în toate domeniile, astfel încât acestora să li se atribuie un salariu de bază aproximativ egal. Aşadar, funcţiile maxime echivalente pentru diverse sectoare ar putea fi: profesor universitari, medic primar, cercetător ştiinţific I, judecător Curtea de Apel, general de armată şi altele.

Proiectele noastre legislative în acest sens au fost respinse.

Referitor la obiectivul privatizării în sistemul de sănătate pe care Alianţa D.A. îl avea în program, trebuie să evidenţiem faptul că la modul concret în care de la începutul guvernării s-a demarat acest proces, a fost catastrofic, sub conducerea unui distins personaj semnatar al moţiunii de la Senat pentru sănătate. Astfel, am fost la un pas să fie privatizat Spitalul Fundeni, nava Amiral a medicinei româneşti. În nici un stat din Uniunea Europeană, un spital de o asemenea dimensiune nu este privat, deoarece o asemenea unitate asigură tratamentul cazurilor grave, cu costuri ridicate, asigură cercetarea, procesul de învăţământ şi, în esenţă, însăşi strategia politicii sanitare care în orice stat rămâne un obiectiv prioritar al guvernării.

Acest lucru a putut fi stopat prin acţiunea responsabilă a partidului nostru, a altor membri ai Parlamentului, oprindu-se un asemenea dezastru pentru medicină, care s-ar fi produs la mai puţin de un an de către luarea puterii de către Alianţa D.A.

Acestea sunt adevăratele probleme ale sistemului de sănătate şi ale stării de sănătate a populaţiei, precum şi altele, pe care timpul nu ne permite să le dezvoltăm. Eludarea adevăratelor probleme din domeniul sanitar demonstrează caracterul politicianist al moţiunii, fariseismul politic, spiritul de răzbunare pentru alungarea de la guvernare.

În aceste condiţii, Partidul România Mare nu va da girul politic pentru această moţiune ipocrită, incoerentă, şi nu cu soluţii pe care cetăţeanul să le simtă, îmbunătăţindu-se starea de sănătate.

Vă mulţumesc. Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Aţi vorbit 13 minute.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Bonis Istvan.

Urmează domnul Sergiu Andon, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Bonis Istvan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am citit cu aceeaşi atenţie moţiunea simplă "astăzi criza în sănătate are un nume propriu: Eugen Nicolăescu" pe care o dezbatem acum, la fel cum am citit la începutul anului trecut moţiunea de cenzură "antireforma sănătăţii", iniţiată atunci de alte formaţiuni politice decât cele care astăzi cer prin acest demers al lor revocarea din funcţie a ministrului sănătăţii.

Nu pot să neg faptul că este vorba despre un document elaborat cu atenţie, care conţine multe aspecte şi informaţii care ne amintesc încă o dată că avem de-a face cu un domeniu cu tradiţii în contraperformanţă. Totuşi, impresia generală pe care mi-a lăsat-o lecturarea textului moţiunii este aceea că face abstracţie totală de la realizările în domeniul reformei sănătăţii, constituie în prezent un exerciţiu deosebit de periculos.

Şi mai grav este faptul că eşecurile "...celui mai longeviv ministru postdecembrist al sănătăţii" despre care vorbesc semnatarii moţiunii, ar trebui asumate măcar parţial de aceştia, şi nu puse pe seama toleranţei "...din motive de solidaritate cu Guvernul României".

În opinia mea, răspunderile asumate printr-o Coaliţie de guvernământ nu ţin de toleranţă.

În calitatea mea de membru al Grupului parlamentar al UDMR, formaţiune politică aflată la guvernare, dar mai ales în calitatea mea de medic trebuie să recunosc cu responsabilitatea cuvenită că reformarea sistemului sanitar românesc într-unul modern, eficient şi compatibil cu celelalte sisteme de sănătate din Uniunea Europeană se produce foarte greu, mult mai greu decât ne imaginam în momentul începerii aplicării legii în domeniu.

Însăşi declaraţia domnului ministru Nicolăescu, făcută în urmă cu aproximativ un an, conform căreia sistemul de sănătate nu va mai fi patronat de jocul de interese, iar reforma va avea în vedere omul, care aşteaptă să fie tratat corespunzător, s-a confruntat cu un obstacol iminent, identificabil prin rezistenţa din interiorul sistemului din partea acelora care din diferite motive nu doresc reformarea sistemului sanitar.

Am spus-o şi anul trecut, o spun şi acum: sistemul de sănătate românesc postdecembrist s-a confruntat mereu cu aceleaşi tatonări superficiale cu care mai puţin longevivi miniştri ai sănătăţii au tratat această problemă devenită pentru prima oară după 15 ani prioritate naţională, o prioritate strategică a Guvernului din care nu de mult şi colegii noştri, iniţiatori ai moţiunii de astăzi au făcut parte.

În acest sens, suma alocată pentru sănătate în anul 2007 a atins pentru prima oară limita de peste 4% din p.i.b. E adevărat, nu 6% sau chiar 8%, ca şi media cheltuielilor pentru sănătate din Uniunea Europeană.

Trebuie să admitem însă că în comparaţie cu statele Uniunii Europene, dezvoltarea economică a România nu permite o creştere spectaculoasă a acestor cheltuieli.

Nu vreau să par naiv în declaraţii, cunosc bine sistemul din interior şi pot afirma că în sistemul sanitar reformele au început. Aş vrea să mă rezum la doar câteva din realizările în domeniu care au fost scăpate din vedere de către distinşii iniţiatori ai moţiunii. Prin aplicarea legii privind reforma în domeniul sănătăţii, coroborat cu bugetul alocat pentru sănătate pe anul 2007, putem afirma că această reformă este cuantificabilă şi se încearcă trecerea cheltuielilor din zona de risipă a sistemului în zona consultului medical al pacientului.

Prin dublarea bugetului pentru sănătate pe anul 2007, comparativ cu anul 2006, se poate constata o creştere a cheltuielilor de sănătate per capita de la 96 euro în 2004, la 198 euro în 2007. De asemenea, separarea managementului spitalului de actul medical la patul bolnavului constituie prevedere europeană prin care deja s-a reuşit limpezirea cumulului de funcţii şi implicit dizlolvarea unor tensiuni între medici.

Nu în ultimul rând, la nivelul sumelor programelor şi subprogamelor de sănătate este evident că şi acestea au înregistrat creşteri substanţiale faţă de anii precedenţi, constatându-se la unele chiar creşteri de peste 100%; de exemplu, privind simpatologia nefrologică şi dializă - 124%.

Tot aici putem vorbi şi de creşterile pe domenii de asistenţă socială, medicamente cu şi fără contribuţie personală - 76%, dispozitive medicale - 45%, iar asistenţa medicală primară, respectiv asistenţa ambulatorie de specialitate, câte 32%.

În ceea ce priveşte cea mai actuală temă, şi anume cea legată de programul naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, fondurile alocate pentru acestea sunt suficiente şi vor acoperi şi costurile legate de un set complet de analize.

Desigur, exemplele ar putea continua, dar esenţial este că având în vedere cele expuse mai sus, Grupul parlamentar al UDMR din Camera Deputaţilor va vota împotriva moţiunii simple.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Grupul UDMR a consumat toate cele 7 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul Sergiu Andon.

Urmează domnul Sorin Paveliu, fără apartenenţă la un grup parlamentar.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Are Friedrich Dürrenmatt o satiră, "Romulus cel mare", o excelentă satiră consacrată ultimelor zile ale Imperiului Roman. Decrepit, guvernând peste un coteţ de găini, cu ostrogoţii la porţile cetăţii, ultimul împărat trăieşte abulic tragicomedia ruperii de realitate. Sunt dureros de asemănătoare în opinia noastră acele scene, cu pierderea de timp şi de simţ al realităţii pe care le facem noi acum.

Nu ştiu dacă aceste moţiuni, şi mă refer la toate patru, sunt rodul acelui joc politic vechi, poate cândva palpitant, dar la care nu mai vibrează nimeni, sau rodul unui vicleşug de extraordinară subtilitate, menit să ne atragă şi mai afund în vâltoarea compromiterii parlamentarismului.

Dragi colegi,

Nu spunem, noi, Partidul Conservator, că Guvernul actual nu merită palmele unei moţiuni. Nu spunem că lucrurile merg bine în sănătate, dimpotrivă, merg rău, foarte rău. Greutăţile obiective nu scuză greşelile echipei domnului Nicolăescu. În continuare, în acest domeniu guvernează haosul, arbitrariul, mizeria, malpraxisul. Câteva dezvăluiri ministerul a făcut, într-un palid început de a întrona ordinea. Ne referim în special la recenta divulgare a câtorva cazuri scandaloase de fabricat reţete false. Dar fenomenul rămâne, mafia licitaţiilor nu a fost eradicată, dimpotrivă, au apărut noi favorizaţi. Mizeria din aşezăminte se regăseşte în infecţii intraspitaliceşti. Folosind o şmecherie legislativă care nu-l onorează, domnul ministru Eugen Nicolăescu a strecurat pe sub uşa Parlamentului la începutul mandatului său ingineria legislativă prin care şi-a impus preocuparea sa obsedantă de a înlocui medicii de la conducerea spitalelor cu manageri profesionişti. Care este rezultatul? Poate fi constatat în numărul spitalelor în care dacă nu mori din erori de diagnostic, din greşeli chirurgicale elementare, din lipsa sângelui, suferi înţepat de roiurile de ţânţari, vedeţi, domnule ministru, vizitaţi Spitalul din Slobozia, sau gâdilatul gândacilor.

Lipsurile sunt reale şi grave. Răspunderea ministrului este serioasă, dar greşim şi noi, consumând timp, vorbe, energie cu moţiuni. Am ajuns să ne batem în moţiuni ca elevii la internat cu pernele.

Dragi colegi,

Furtuna referendumului trebuie să ne înveţe că lumea nu ne mai suportă jocurile noastre politice, chiar atunci când sunt inteligente sau au o justificare. Discutaţi cu alegătorii dumneavoastră. Vor fapte, vor rezultate, vor politică reală pe măsura greutăţilor reale ale vieţii. S-au săturat de combinaţii, retorică, şicane, încheieri şi desfaceri de alianţe, luptă pentru posturi, denigrări, vituperări.

Noi, o parte a clasei politice, devenim o trupă tristă care jucăm într-o sală tot mai goală, şi nu mă refer numai la sala asta, care şi ea simbolizează ceva, ci la "sala cea mare a ţării".

În loc să pierdem timpul cu moţiuni, să facem legi, să guvernăm, să asigurăm oamenilor rezultate. Bun sau prost, în opinia Partidului Conservator, Guvernul Tăriceanu trebuie lăsat să lucreze. Pentru aceasta, şi nu pentru că am fi mulţumiţi de starea de lucruri din sănătate.

Partidul Conservator va vota împotriva acestei moţiuni şi împotriva oricărei moţiuni introduse în această perioadă. Aşa cum poporul a gândit că preşedintele României, bun sau rău, trebuie să-şi ducă mandatul la bun sfârşit, mutatis, mutandis, vom fi conform cu logica poporului, lăsând şi Guvernul să-şi ducă mandatul la bun sfârşit. Atunci îl vom analiza. Până atunci să ne analizăm pe noi, ce facem în fiecare zi.

În locul acestei moţiuni, acestor dezbateri, îl puteam invita pe domnul ministru Eugen Nicolăescu în această aulă, să păstrăm împreună un moment de reculegere în memoria lui Ralu Filip, de exemplu, mort în floarea vârstei, tardiv diagnosticat. Sau, şi mai corect, în memoria pacientului necunoscut, mort cu zile în sistemul actual de sănătate.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Aţi consumat tot timpul afectat Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Are cuvântul domnul Sorin Paveliu, deputat fără apartenenţă la un grup parlamentar.

Urmează domnul Valeriu Boeriu, Grupul parlamentar al P.N.L.

Domnul Sorin Marian Paveliu:

Stimaţi colegi, atâţi câţi mai suntem în această sală, noi nu suntem nici juraţi, şi nu suntem nici judecători. În calitate de deputaţi exercităm rolul constituţional de control al Executivului. Nu facem nimic deosebit aici, decât ceea ce este prevăzut.

La sfârşitul dezbaterilor ne vom împărţi în două tabere: deoparte cei care vor susţine moţiunea şi cele scrise în ea, iar de cealaltă parte se vor afla cei care vor alege complicitatea politică şi alipirea numelui lor la aceea a unei persoane care n-are nici un fel de respect pentru legile ţării.

Am să vă dau un citat care nu este memorabil, dar este un citat: "Ceea ce nu înţeleg eu este de ce o moţiune se face cu atac la persoană şi, subliniez, nu cu un atac la sistem?". Autorul acestei profunde gândiri se numeşte Nicolăescu Gheorghe Eugen. Se află în această sală, în stânga mea, iar citatul a fost ieri afişat obsesiv pe un post de televiziune.

În opinia domnului Nicolăescu, Parlamentul ar trebui să atace sistemul sanitar. Nu, domnule ministru, nu! Ne aflăm aici, tocmai pentru a apăra sistemul sanitar şi populaţia bolnavă a acestei ţări. De cine? Tocmai de dumneavoastră. Aţi săvârşit atât de des infracţiunea de abuz, încât această infracţiune s-a banalizat, s-a bagatelizat, s-a golit de conţinut.

Să ne abatem atenţia asupra câtorva exemple din moţiune. În primul rând, v-aţi început mandatul printr-un ordin stupefiant şi aţi suspendat obligaţia Ministerului Sănătăţii Publice de a emite autorizaţii de înfiinţare de farmacii. Nu au contat investiţiile private făcute, salariile plătite, chiriile exorbitante suportate de către cei care aveau dosare spre aprobare pe masa dumneavoastră. Această decizie a fost, cu adevărat, un atac la sistemul sanitar. În fapt, aşa cum am şi menţionat, aţi recidivat în atitudinea manifestată când eraţi preşedinte la CNVM, când aţi suspendat conducerea Fondului Naţional de Investiţii şi aţi contribuit, astfel, decisiv la dezastrul financiar binecunoscut.

Doi: la nici câteva zile după acest ordin, în 12 decembrie 2005, toate televiziunile şi-au întrerupt emisiunile pentru a anunţa în direct demiterea a 15 directori şi a 24 de consilii de administraţie pentru "Persoanele demise şi-au bătut joc de banul public",. A urmat un şir de trei ordine de ministru, care au avut ţintă directorul Spitalului Universitar, membru al unui partid politic adversar P.N.L., la acea dată, aliat de încredere astăzi.

Toate aceste ordine emise de dumneavoastră s-au dovedit a fi ilegale: abuzuri împotriva interesului privat al celor vizaţi, un atac împotriva unor personalităţi ale vieţii medicale pe plan naţional sau local. Episoadele sunt prea cunoscute pentru a mai insista asupra lor.

În data de 25 mai 2006, aţi atins apogeul delirului dumneavoastră penal: aţi emis Ordinul nr.576, prin care aţi decretat demiterea din funcţia de director general şi din cele de directori adjuncţi, precum şi a consiliilor de administraţie şi de conducere din toate spitalele României.

Cu o lună în urmă, Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.297/11.06.2007, definitivă şi irevocabilă, a constatat abuzul dumneavoastră, iar ordinul prin care, repet, aţi demis toate coducerile spitalelor din această ţară a fost anulat.

Acesta este un adevărat atac la sistem, domnule ministru. A trebuit să treacă 14 luni, pentru ca instanţa să constate ceea ce aţi ştiut din prima clipă: că săvârşiţi cel mai grav abuz în serviciu comis de un ministru până în prezent.

Trei: neîndeplinirea cu ştiinţă a îndatoririi dumneavoastră de a înlătura persoanele aflate în incompatibilitate cu funcţiile ocupate, reprezintă, de asemenea, un abuz în serviciu contra intereselor publice. Vă reamintesc că aţi fost avizat în repetate rânduri că există 12 manageri de spital incompatibili cu această funcţie. Este drept, datoria dumneavoastră faţă de subordonaţi şi faţă de P.S.D. este atât de mare, încât aţi încercat să schimbaţi legea. Nu aţi reuşit, dar nici nu i-aţi eliberat din funcţie pe cei incompatibili.

În ministerul pe care îl conduceţi, toată lumea are pe site declaraţiile de incompatibilitate. Lipsesc două: cea a directoarei Direcţiei farmaceutice, Mariana Iordache, şi cea a unui membru din Comisia de transparenţă, Voicu Victor. Acest lucru nu este întâmplător: cele două persoane realizează, prin intermediul rudelor de gradul I, venituri semnificative din distribuţia de medicamente, şi dumneavoastră ştiţi acest lucru.

Patru: vă citez altă hotărâre a Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie nr.219/15 septembrie 2006. "Prin prevederile Ordinului Ministrului nr.1000/2005, au fost încălcate prevederile art.16, 42, 53 din Constituţia României, art.14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar măsurile sunt discriminatorii, conform art.2 şi 6 din OG nr.137/2000 privind combaterea discriminării.

Prin acest ordin aţi interzis unui număr de 3.166 de absolvenţi să înceapă pregătirea în specialitatea de medicină de familie. Abia acum, după doi ani, viaţa lor va putea reîncepe pe făgaşul pe care dumneavoastră l-aţi întrerupt abuziv. Cunosc, însă, medici care au emigrat deja în alte ţări, sperând să se realizeze.

Cu un tupeu de neegalat, ieri descopereaţi cu falsă uimire că staţiile de salvare au prea puţini medici. Peste câteva luni, aceşti medici, cărora le-aţi interzis viitorul, ar fi putut prelua în totalitate multitudinea de posturi vacante. Şi acesta este un exemplu de atac împotriva sistemului sanitar, domnule ministru.

Aş putea să mă mai refer la cercetătorii ştiinţifici, plătiţi din banii destinaţi achiziţionării de medicamente, la faptul că n-aţi finalizat nicio licitaţie, la pagubele produse bugetului Ministerului Sănătăţii Publice şi la multe altele, dar ele se regăsesc în textul moţiunii.

Aş putea să mă refer la gestul imoral de a beneficia de milioane de lei din banii publici, prin intermediul unei firme înregistrate sub numele soţiei, aşa cum puteţi citi astăzi în ziarul "Ziua". Timpul nu-mi mai permite şi, de aceea, voi sări.

Instanţele civile s-au pronunţat în unele cazuri asupra comportamentului abuziv al domnului Nicolăescu Gheorghe Eugen. În altele, urmează să se pronunţe. Am toată încrederea că şi instanţele penale, deja sesizate, nu vor lăsa nesancţionate aceste fapte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

V-am demonstrat de ce moţiunea aflată în dezbatere nu este un atac la persoana domnului Nicolăescu. Este o reacţie de protejare a sistemului sanitar faţă de un om care nu ştie să exercite Puterea decât poziţionându-se deasupra legii.

Pentru astfel de fapte ca cele menţionate mai înainte, orice om cu un minim sentiment de responsabilitate şi-ar fi dat demisia de 10 ori până în prezent. Suntem chemaţi astăzi pentru a opta dacă sprijinim politic comportamentul iresponsabil al ministrului, sau sancţionăm politic nenumăratele încălcări. Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundem.

Eu voi vota pentru această moţiune. Ca cetăţean al acestei ţări, sper ca, niciodată, niciun ministru să nu mai trăiască cu senzaţia că puterea, şi negustoria cu puterea, îl scuteşte de răspundere în faţa Parlamentului României şi a legii, aşa cum crede domnul Nicolăescu Gheorghe Eugen.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc. Aţi epuizat timpul alocat.

Urmează din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul Valeriu Boeriu.

Se pregăteşte domnul Alexandru Ciocâlteu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Valeriu Boeriu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Am şi un titlu la scurta mea intervenţie de astăzi, recunosc, inspirată din titlul moţiunii depuse de Partidului Democrat şi de satelitul acestuia.

Reforma în sănătate are un nume propriu: Eugen Nicolăescu. Sistemul de sănătate din România nu a fost în măsură, în ultimii ani, să aducă satisfacţii mici beneficiarilor îngrijirilor de sănătate, nici lucrătorilor din sistem.

Nu cred că există cetăţean al României care să nu fie de acord că în sănătate este nevoie de schimbări majore, mai ales în plan organizatoric, economic.

Problemele sistemului de sănătate nu derivă din profesionalismul cadrelor medicale, din competenţa acestora. Neajunsurile sunt generate de mai multe cauze, dintre care aş enumera câteva, care mi se par importante:

• subfinanţarea cronică a sistemului de sănătate, care a beneficiat ani la rând de aproximativ 3% din p.i.b., comparativ cu 8 - 10% în multe ţări europene;
• gestionarea ineficientă şi neprofesionistă a resurselor, mai ales la nivel de spitale;
• dezechilibrul major al asistenţei medicale prin ponderea nepermis de mare a îngrijirilor în unităţi sanitare cu paturi, în detrimentul asistenţei medicale primare sau în ambulatoriu.

Alte cauze ar mai fi: accesul inechitabil la resurse, scurgerea de resurse din sistem, lipsa unui sistem informaţional, organizarea precară a sistemului de medicină de urgenţă.

Este unanim recunoscut faptul că tratarea în spital costă mult mai mult decât în ambulatoriu. Programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei este unul de mare anvergură, cuprinzând toţi cetăţenii României. Este un program util şi aşteptat atât de populaţie, cât şi de medicii de familie, un program care va permite cunoaşterea mai bună a stării de sănătate a populaţiei, şi deschide drumul altor programe anuale cu destinaţie precisă, în concordanţă cu morbiditatea fiecărei zone.

Programul pare scump doar la o analiză incompletă, ştiut fiind faptul că diagnosticarea precoce duce la costuri terapeutice mai mici şi prevenirea este preferabilă tratamentului.

După un deceniu şi jumătate de indiferenţă a guvernanţilor faţă de sănătate, deşi aproape toate guvernele au avut la nivel declarativ "Sănătatea ca prioritate", reforma în sfârşit a început. Cel care a conceput şi declanşat reforma este actualul ministru al sănătăţii.

Reforma în Sănătate are, într-adevăr, un nume propriu: Eugen Nicolăescu.

Sigur că sistemul reacţionează de multe ori negativ la măsurile de reorganizare. Orice reformă adevărată declanşează opoziţie a sistemului respectiv. Îngrijorător ar fi fost dacă reforma se făcea în linişte, asta însemnând de fapt că schimbările nu sunt profunde.

Reforma deranjează întotdeauna. Pe unii îi deranjează şi faptul că un "nemedic" reorganizează sectorul sănătăţii. Şi aici aş face o paranteză şi aş spune că, în mod nemeritat, unii dintre dumneavoastră i-aţi spus lui Eugen Nicolăescu porecla de "contabilul portocaliu". Asta mi-aduce aminte de un banc cu Radio-Erevan: la întrebarea, este adevărat că Eugen Nicolăescu este contabilul portocaliu, răspunsul ar fi "Da, este adevărat, dar nu-i contabil, ci ministru, şi nu-i portocaliu, ci galben-albastru".

Se uită faptul că funcţia de ministru este una politică şi că ministrul nu trebuie să dea indicaţii profesionale cadrelor medicale. Nu trebuie ministrul să ne înveţe, de exemplu, pe noi, medicii, diagnosticul diferenţial între piciorul plat şi melancolie, dacă vreţi. El trebuie să gestioneze un sistem extrem de complex, cu o componentă semnificativă economico-financiară.

Un "nemedic" ne reformează sistemul, este adevărat, pentru că noi, medicii, nu am făcut-o. Şi, de altfel, după cum se ştie, automedicaţia nu este de preferat.

Reforma este un proces cu extindere mare în timp, şi asta o ştiu şi semnatarii moţiunii, care fac azi doar un joc politicianist. Ar fi o mare greşeală ca reformarea sistemului să fie încetinită sau chiar stopată.

Reforma aduce soluţii la marile neajunsuri ale sistemului de sănătate şi rezultatele încep să apară. Se aduc fonduri suplimentare în sistem, se profesionalizează managementul unităţilor cu paturi, se consolidează sectorul medicinii primare, se echilibrează accesul la resurse, se reorganizează asistenţa medicală de urgenţă, se îmbunătăţeşte implicarea ministerului în programe de sănătate. De aceea, reforma trebuie continuată, ajutată şi nu criticată nejustificat.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal sprijină, în continuare, eforturile ministrului sănătăţii în direcţia transformării profunde a sistemului sanitar şi, în consecinţă, va vota împotriva moţiunii cu conţinut ipocrit şi titlu mincinos.

(Aplauze, Grupul parlamentar al P.N.L.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Aţi consumat în total 12 minute din timpul afectat, cu cele dinainte.

Urmează domnul Alexandru Ciocâlteu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Se pregăteşte domnul Grigore Crăciunescu, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Alexandru Ciocâlteu:

Stimat prezidiu,

Mult stimată şi iubită doamnă deputat Rodica Nassar,

Stimate domnule profesor Stanciu,

Stimate domnule ministru Nicolăescu,

Stimate domnule prim-ministru Tăriceanu,

Am spus mai multe nume, unele pentru că aşa este frumos s-o faci, altele pentru că este obiceiul domnului profesor Stanciu de a pomeni oamenii care nu sunt în sală.

Eu n-aş vrea să mă adresez domnului ministru. Eu aş vrea să mă adresez P.N.L.-ului. Şi aş vrea să mă adresez P.N.L.-ului, pentru că domnul ministru, dacă stau să mă gândesc, este de fapt un om curajos şi cumva inconştient să te bazezi pe 20% din sprijinul Parlamentului când vrei să faci reformă sanitară înseamnă să ai o doză de infantilism, pe care eu mi-o recunosc mie, nu dânsului, adică să fii copil şi să crezi, să fii idealist să poţi să faci aşa ceva.

Este imposibil, şi sigur că s-a ajuns la acest moment, acest moment, care aşa cum spunea unul dintre colegi, cred că chiar de la P.N.L., ar fi trebuit să vină mai din timp, şi domnul ministru să vină şi să spună aici, să ceară Parlamentului, am venit şi uite ce vreau să facem, şi cu toate astea nu sunt sprijinit. Pentru că, într-adevăr, nu este sprijinit în ceea ce vrea să facă, dar şi încercările dânsului de a face ceva, uneori au avut nişte opinteli care nu trebuiau să aibă loc.

Una dintre piedici a fost cea legată, şi împiedicări să spunem, a fost cea legată de numirea directorilor de spitale şi schimbarea lor, care a fost, zic eu, o greşeală de tactică, atenţie pornită tot din cadrul P.N.L.-ului şi a sfaturilor date de specialiştii medicali din cadrul P.N.L.-ului, chiar dacă nu mai sunt în P.N.L. acum.

Aş vrea să amintesc acum, înainte de a se rupe Alianţa "DA", atunci când domnul preşedinte Băsescu a venit şi a prezentat aici dezastrul din sănătate şi domnul ministru a fost de acord cu acest dezastru. Şi, cu toate acestea, nu a luat măsurile pe care putea să le ia. Putea să le ia teoretic, dar nu cu 20% suport parlamentar, pentru că asta însemna să intre în distribuţia medicamentelor, şi ştie ce înseamnă treaba asta. Însemna să intre în cumpărarea - s-a spus că nu s-au cumpărat ambulanţe - a doua zi, vă asigur că ar fi fost pe prima pagină, cum s-a ţinut licitaţia. Că nu a luat helicoptere, la fel ar fi fost şi s-ar fi întâmplat acelaşi lucru.

Este, însă, greu să lupţi cu spitalele, dar am să vă dau exemplul spitalului la care încă lucrez. Nu se poate ca un domn primar, care este şi neiubit şi nedistins şi niţel "cam cu pluta", spunea cineva, domnul Inimăroiu, de la sectorul 4, să nu dea măcar un leu pentru spitalul care ţine de sectorul 4. Niciodată, nici măcar nu l-a interesat spitalul.

Hai să merg mai departe. Domnul prim-ministru Tăriceanu este aici, domnul ministru este aici. Eu sunt specialist în nefrologie şi dializă. N-am niciun interes. La noi centrul este privatizat, şi de un an de zile am umblat, inclusiv la domnul prim-ministru am fost, de trei ori am purtat această discuţie, şi am spus că numai făcând privatizarea centrelor se va face o economie de 30 milioane de euro.

Vreau să vă spun că după Revoluţie s-au început 520 de clădiri de spitale, şi vrem să mai facem alte 36, legat de analiza acel screening populaţional, care se doreşte, şi care va costa vreo 400 milioane de euro. Astăzi la prânz am fost la o teză de doctorat, la care s-a discutat despre starea guşei, deci a idioţilor, a cretinilor din Bucureşti. Cei care au doze mai mici de iod decât ar trebui să aibă sunt 48% în Bucureşti.

Mă rog, şi eu sunt din Bucureşti, aşa că nu mă simt prea bine, dar asta arată că atunci când te apuci să faci un test screening şi vrei să cheltui 400 milioane de euro trebuie ca acest test să nu ţină de acelaşi tip de investigaţii, ceea ce înseamnă că un screening pe care îl faci cu acelaşi tip de investigaţii la toţi asiguraţii, va însemna o cheltuială care, în mare parte, este inutilă.

Eu am pornit, şi aş vrea să vă povestesc despre un evreu, în 1916, la intrarea nemţilor în Bucureşti, nu i-a fost furată biblioteca, după intrarea ruşilor, de abia după aceea i-au luat-o comuniştii. Vreau să vă zic că sunt director, am fost director ales şi am fost primul care am spus: "domnule, eu îmi dau demisia". Director ales în februarie '90. Îmi dau demisia, că normal este ca să devenim o industrie de oferte de servicii medicale. Dar, cu cine faci această ofertă de servicii medicale? Cu oameni care nu vin decât cu un singur gând la spital, şi acela nu-i ".. Este vorba de calitatea umană, de calitatea doctorilor cu care aveţi de-a face, şi nu întotdeauna sunteţi foarte mândri de doctorii cu care intraţi în contact, decât dacă plecaţi cu puncte fixe.

Aş vrea să aduc aminte, apropo de acest lucru, că nu este normal ca astăzi să mai păstrezi două case paralele, care nu-şi au rostul. Pentru prima casă, m-am certat cu domnul preşedinte Băsescu, iar pentru a doua casă m-am certat cu fostul ministru Babiuc. Aceste case paralele nu-şi au rostul într-o ţară în care pornim de la principiul solidarităţii, pentru că sunt bani cheltuiţi şi aceste două case construiesc de fapt două nomenclaturi separate.

S-a luat domnul ministru de aceste case? Nu, că iarăşi n-a avut curajul s-o facă.

Sigur că despre probleme în domeniul sanitar se poate vorbi foarte mult, şi nu sub forma aceasta, în care unii se abţin, alţii votează contra pentru că aşa este bine politic, alţii votează pentru, pentru că aşa este bine politic.

Sănătatea este aceeaşi pentru toţi şi în faţa morţii suntem egali toţi. Dar uitaţi acest lucru, şi vorbele mele vi se par patetice, emfatice, aşa într-un fel, şi nu este aşa. Şi sarcina oricui ar fi ministru va fi foarte grea şi va ajunge cândva în faţa unei asemenea moţiuni, dar nu din motive politice. Asemenea lucruri care sunt prezentate politic când este vorba despre sănătatea românilor, nu-mi plac. Asta am vrut să vă spun.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat mai sunt 3 minute. Timpul, în rest, a fost epuizat.

Dau cuvântul reprezentantului Partidului Naţional Liberal, Grigore Crăciunescu.

Urmează apoi domnul Petru Movilă, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Mă scuzaţi că fac acest anunţ şi-l întrerup pe vorbitor.

Rog liderii de grup să invite colegii în sală, pentru că se epuizează lista vorbitorilor şi vom vota.

Mulţumesc.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Asupra ţării se abat valuri de căldură, asupra Parlamentului se abat valuri de moţiuni. Această moţiune face parte din al doilea val şi are o ţintă precisă: ministrul Eugen Nicolăescu.

Depunerea de moţiuni este un drept constituţional, este un exerciţiu democratic. Dar, mă întreb, dacă nu era mai bine să votăm încă 20 - 30 de proiecte de legi, care să reglementeze o serie de domenii de activitate în care lucrurile nu merg bine, şi să nu pierdem timpul în aceste dezbateri, întrucât reforma din sănătate a început să se vadă, merge şi încep să apară şi rezultatele.

Stimaţi colegi,

În această moţiune sunt precizate încă de la început două lucruri, care de fapt arată de ce nu este iubit ministrul Eugen Nicolăescu. În primul rând, actualul ministru este cel mai longeviv ministru al sănătăţii după 1989. Este un fapt deosebit de important întrucât a reuşit în aceşti 2 ani de zile să cunoască sistemul, să cunoască oamenii cu care lucrează, să demareze o serie de programe pe care să le urmărească şi să le pună în practică.

Schimbarea unui ministru la 6 luni sau la 1 an este un beneficiu pentru cei care făceau jocurile în sistem. În plus, furnizorii de medicamente, materiale sanitare şi aparatură medicală ştiu că un ministru care activează pe o perioadă scurtă nu va putea cunoaşte toate mecanismele în ceea ce priveşte organizarea licitaţiilor pe diverse domenii şi astfel îşi pot face jocurile cum vor. Ministrul Nicolăescu a stopat aceste jocuri. Deci n-are cum să fie iubit.

Actualul ministru a reuşit în aceşti 2 ani de zile să aprecieze calitatea colaboratorilor. A început să facă ordine şi curăţenie în sistem, a reuşit să cunoască care sunt racilele acestui sistem şi să le înlăture.

Al doilea lucru important, recunoscut de colegii care au depus moţiunea, este aceea că s-au dublat fondurile alocate Ministerului Sănătăţii Publice, fapt ce dovedeşte preocuparea Guvernului Tăriceanu pentru acest sector de activitate, care este un domeniu prioritar în actuala guvernare.

Doamnelor şi domnilor,

Cred că toţi cei care au semnat moţiunea au făcut-o în cunoştinţă de cauză, adică cunosc situaţia exactă din judeţul pe care-l reprezintă, cunosc numărul de spitale, starea fizică a acestora, dotarea cu aparatură, sumele de bani primite pentru anul 2007, modul în care au fost cheltuite etc.

După o analiză sumară, se vede că lucrurile stau mult mai bine decât în anul 2005, când am preluat guvernarea. A acuza pe ministru pentru punerea în practică a Programului Naţional pentru Diabet, care prevede descentralizarea eliberării medicamentelor pentru această boală, şi a acuza că mai mulţi bani se cheltuie prin acest program la acelaşi număr de bolnavi, aproximativ, este o răutate.

Este simplu de înţeles, şi anume că mai mulţi pacienţi accesează această medicaţie, mergând la farmaciile cele mai apropiate, iar introducerea pe lista de compensate a unor medicamente mai scumpe, pentru tratarea şi prevenirea complicaţiilor acestei boli, arată grija deosebită pentru această categorie de bolnavi. Putem spune acelaşi lucru despre descentralizarea distribuirii medicamentelor pentru bolnavii de cancer.

Programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei consider că este necesar şi util să cunoaştem, la un moment dat, starea de sănătate a populaţiei României, pentru că statisticile actuale se fac pe baza numărului de pacienţi care se prezintă la medic.

Ştim cu toţii că foarte mulţi cetăţeni au o stare de sănătate aparentă, că, din diverse motive, atunci când nu se simt bine, nu apelează la medic, iar odată simptomatologia dispărută, aceştia nu-i mai dau importanţă. Într-o situaţie ulterioară, când ajung la medic, află că boala se află într-o fază avansată.

Depistarea unei hipertensiuni în faza iniţială, depistarea unor stări prediabetice, diagnosticarea unui cancer în fază incipientă face ca sumele de bani cheltuite pentru acel bolnav să fie mai mici şi uneori să salvăm vieţi omeneşti.

Stimaţi colegi,

A-l acuza pe ministrul sănătăţii că nu a pus în aplicare toate programele, că nu a rezolvat toate problemele de sănătate din România este, afirm pentru a doua oară, o răutate, întrucât problemele acestui sistem vin din urmă şi de mulţi ani. Nimeni nu le poate rezolva pe toate într-un timp aşa de scurt, pe de o parte, iar pe de altă parte, ştim cu toţii că sunt resurse financiare insuficiente.

Deşi am reuşit o colectare mai bună de la asiguraţi, deşi am alocat mai mulţi bani de la buget pentru sistemul de sănătate şi am atras noi surse de venit prin impunerea taxei pe viciu, sistemul sanitar este un mare consumator de fonduri financiare şi niciodată nu vor fi bani de ajuns. Privind în ansamblu sistemul şi comparând situaţia pe care am preluat-o, putem constata, fără mult efort, că lucrurile merg înspre mai bine. Construcţia de noi spitale, dotarea cu aparatură performantă, informatizarea întregului sistem vor face ca în scurt timp lucrurile să meargă mai bine, şi acest lucru în primul rând pentru satisfacerea nevoilor pacienţilor.

Noi, PNL, vom fi alături de ministrul Nicolăescu, pentru a aduce până la capăt ceea ce a început.

Pentru aceste motive şi pentru multe altele, stimaţi colegi, vă rog să fiţi de acord ca această moţiune simplă să nu fie votată. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petru Movilă şi domnul deputat Luchian, câte două minute fiecare au mai rămas.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Ca vicepreşedinte al Comisiei pentru sănătate am făcut în repetate rânduri declaraţii referitoare la proasta funcţionare a sistemului de sănătate din România şi de fiecare dată am susţinut că principala cauză a crizei din sistemul de sănătate este modul defectuos prin care ministrul Eugen Nicolăescu conduce Ministerul Sănătăţii. Dumnealui a primit pentru Ministerul Sănătăţii cel mai mare buget după 1990, dar l-a gestionat extrem de păgubos. Tocmai ministrul Eugen Nicolăescu, care propunea ca exemplu reforma în sănătate prin conducerea instituţiilor sanitare de către manageri! Cu aşa exemplu, aşa reformă! O reformă, care, practic, nu a început niciodată!

Scriptic, s-au emis legi, norme, ordine. Cadrul legislativ principal a fost creat, însă legislaţia secundară necesară punerii în aplicare a legilor nu este nici acum definitivată, mai mult, este plină de contradicţii.

Deşi ministrul Nicolăescu este în funcţie de doi ani, deci nu are nicio scuză că abia ar fi intrat în sistem, nu a efectuat nici până acum o evaluare a sistemului de sănătate la nivel naţional. Această evaluare era indispensabilă construirii unei strategii pentru reforma în sănătate, întrucât numai în urma unei evaluări complete s-ar fi putut constata starea reală a sistemului de sănătate în teritoriu, s-ar fi descoperit neajunsurile din spitale. Numai în urma unei evaluări coerente ministrul sănătăţii ar fi aflat că în niciun oraş capitală de judeţ din România nu există un spital performant, care să asigure asistenţă medicală la cel mai înalt nivel, şi aceasta întrucât nu există aparatură medicală performantă.

Reforma din sănătate, aşa cum reieşea din Programul de guvernare al Alianţei D.A., urmărea îndeplinirea simultană, printre altele, a următoarelor componente: repararea şi consolidarea spitalelor, salarii mai mari pentru cadrele medicale, dotarea cu aparatură performantă a spitalelor, precum şi acordarea unui buget mai mare pentru sănătate.

Ministrul Eugen Nicolăescu nu a realizat niciodată o strategie în domeniul spitalicesc, deşi Ministerul Sănătăţii are recomandări exprese privind strategia de reformă în domeniul spitalelor, făcută de experţi ai Băncii Mondiale şi experţi PHARE, pe care dânsul le-a ignorat. Astfel, în loc să fie consolidate, spitalele din România reprezintă în continuare un pericol, atât pentru cadrele medicale, cât şi pentru pacienţi, deoarece cad tavane, pereţi, saloanele sunt adevărate congelatoare pe timpul iernii, iar vara pacienţii abia pot respira.

Licitaţiile pentru aparatură medicală, ambulanţe şi medicamente au fost anulate din cauza lipsei de profesionalism a domnului ministru ori a intereselor economice ale clienţilor politici ai acestuia.

Asistăm în continuare la un exod al cadrelor medicale în ţările Uniunii Europene, pentru că salariile din România sunt foarte mici, numărul cererilor din partea medicilor şi asistenţilor medicali pentru a pleca să muncească în străinătate este foarte mare, deoarece ministerul nu a avut niciodată un punct de vedere clar asupra acestui fenomen. Cel mai mare perdant al acestui exod este chiar statul român, care investeşte în pregătirea medicilor şi asistentelor medicale ce acum pleacă pentru a-şi oferi serviciile pacienţilor din alte ţări.

În sfârşit, bugetul pentru sănătate pe care l-a primit domnul Nicolăescu a fost cel mai mare acordat vreodată. Cu toate acestea, problemele amintite deja rămân de actualitate. Şi aceasta pentru că banii au fost cheltuiţi în mod netransparent, pe evaluări şi strategii de care numai domnul ministru are cunoştinţă.

Sistemul de sănătate din România a rămas în continuare cel mai corupt sistem, nu au fost elaborate standarde specifice domeniului medical, protecţia socială este la fel de deficitară, de descentralizare nici nu poate fi vorba, în condiţiile în care ministrul, personal, a centralizat decizia de la nivelul spitalelor prin contract direct cu managerii de spital, iar privatizarea în sănătate, care ar fi contribuit la rezolvarea neajunsurilor din sistem, a întâmpinat opoziţia domnului ministru sau incompetenţa acestuia.

În continuare, o să vă citez dintr-un document înregistrat la Senat, se numeşte... (vociferări, proteste, pentru că s-a depăşit timpul acordat): "Sănătatea publică este grav bolnavă, ministrul sănătăţii dăunează grav sănătăţii!" În situaţia în care onoarea, la Senat, este aceeaşi cu cea din Camera Deputaţilor, vă citez: "Noi, senatorii PSD, facem apel către toţi parlamentarii, indiferent de grupurile politice cărora le aparţin, de a vota în favoarea moţiunii. Este o chestiune de interes naţional, de onoare şi onestitate faţă de adevăr, faţă de cetăţeanul român".

Partidul Democrat susţine această moţiune şi mă aştept ca şi colegii care au aceeaşi onoare ca şi colegii din Senat să facă acelaşi lucru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Ultima intervenţie, domnul deputat Luchian. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Luchian:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Mărturisesc că nu aş fi vrut să iau cuvântul la această moţiune, pentru că, fiind la final de luări de cuvânt, s-a spus cam tot ce se putea spune, dar câteva comentarii cred că sunt interesante de a le face.

În primul rând, cred că ar trebui să ne punem întrebarea dacă este o adevărată moţiune a unui partid sau a partidelor din Opoziţie sau este o răfuială a unui coleg deputat cu ministrul Nicolăescu? Pentru că, parcurgând întreaga moţiune, constat că tot ceea ce se spune în punctele enumerate se referă doar la o luptă surdă între ministrul sănătăţii şi, cred că, principalul duşman al domniei sale, care este colegul Paveliu. Dar nu "duşman", duşman din punct de vedere politic, dânsul a redactat această moţiune şi chiar cred că e o problemă pe care o au între domniile lor.

Însă, la răspunsul pe care l-a dat domnul ministru, chiar mă gândeam că, parcă, domnia sa depunea o moţiune în Camera Deputaţilor. Pentru că, vrem, nu vrem, a fost nevoit să facă un rechizitoriu, dacă vreţi, a tot ce se întâmplă în sistemul sanitar; sistemul sanitar care este bolnav dinainte de '89 şi a devenit din ce în ce mai bolnav şi în următorii 10-15 ani după Revoluţia din 1989.

Ca urmare, preluând, odată cu guvernarea din 2004, un sistem sanitar bolnav, slăbit, trebuiau luate măsuri speciale de reanimare a acestui sistem. Cu voinţa politică care a fost la acel moment, fondurile care s-au alocat sănătăţii au fost mai mari decât în anii precedenţi, dar în acest sistem niciodată fondurile nu o să ajungă. Ca urmare, sigur că aceste fonduri trebuia gestionate în aşa fel încât populaţia să resimtă acest lucru. Poate că este principala calitate a acestei guvernări şi care, din punctul meu de vedere, nu trebuia să primească o moţiune din partea colegilor cu care am intrat la guvernare, pentru că mi se pare un paradox ca, până la Paştele din 2007, până în aprilie, să fi fost foarte bun ministru Nicolăescu, iar după, să fie cel mai rău ministru, ceea ce este de neînţeles.

Reforma în sistemul sanitar au încercat-o şi ceilalţi miniştri ai sănătăţii, în celelalte guvernări, doar că reforma s-a oprit la poarta spitalului. Asta am încercat noi să facem. Şi criticile pe care le aduc cei de la Partidul Social Democrat nu fac altceva decât să spună propriile lor insuccese în campaniile pe care le-au condus şi guvernele anterioare.

Cu toate acestea, sigur că nu pot să fiu eu mulţumit astăzi că ceea ce se întâmplă în sistem este corect. Dar, poate, cea mai mare nemulţumire este că ne-am obişnuit să arătăm cu degetul numai la cei care lucrează în spitale, în ambulatoriile de specialitate sau în cabinete. Pentru că, până la urmă, noi trebuie să avem în vedere populaţia, care este din ce în ce mai bolnavă şi mai slăbită, şi un sistem care nu a putut să ofere servicii la timp.

Motiv pentru care insuccesele care se regăsesc în sistemul nostru sunt văzute de toată lumea, dar niciodată nu s-a atacat cauza. Cauza? Eu cred că trebuie mai mulţi bani în sistem şi mai bine plătite persoanele care lucrează în acest sistem.

Cred că trebuie să le aduc un omagiu colegilor mei doctori, care, cu mijloace puţine şi doar cu pregătirea lor profesională, au rezolvat atâtea cazuri foarte grave din medicina românească, iar în unele centre performanţa este la ea acasă şi egală cu cea din ţările europene.

Vă mulţumesc şi vom vota, evident, împotriva acestei moţiune. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În încheierea dezbaterilor, dacă domnul ministru Nicolăescu doreşte să intervină?

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Şi dumneavoastră aveţi nervii puşi la încercare, nu o să vorbesc mult, dar cred că nişte lucruri trebuie spuse. S-au făcut afirmaţii, cu toate că eu am încercat să explic în cuvântul meu anterior despre ce este vorba, unii nu au cedat şi au spus în continuare aceleaşi minciuni, şi nu pot să le las netaxate.

Licitaţiile naţionale de sănătate nu le face Ministerul Sănătăţii Publice, le organizează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. În 2006 s-a încercat prima licitaţie naţională, Ministerul Sănătăţii Publice a dat toată logistica necesară, dar, mai departe, ştiţi foarte bine că există o Lege a achiziţiilor publice, care a blocat şi a anulat această licitaţie. Şi a anulat-o de abia în mai 2007. Ca lucrurile să fie foarte clare şi cunoscute de toată lumea, altfel, fiecare va vorbi în continuare cum îi trece prin cap, iar oamenii, săracii, nu vor înţelege nimic: Domnule, cine are dreptate, care este adevărul?

Din păcate, cei care au luat cuvântul de la acest microfon - unii, ca să fiu foarte corect - au încercat să mintă în continuare şi să inducă în opinia publică idei false. Nu le putem lăsa aşa, oamenii nu au nicio vină că aceşti oameni sunt politruci în continuare şi nu ţin cont de interesele cetăţenilor. Şi trebuie să spunem acest lucru foarte clar!

Spunea cineva că am primit cel mai mare buget. nu, stimaţi colegi, nu am primit, nu mi s-a dat nimic pe degeaba, a trebuit să muncim să obţinem acest buget. Nu-ţi dă nimeni nimic pe degeaba în buzunare, aceasta este realitatea!

Vorbeam de programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. Unii vorbesc de eşantioane, de statistici, cei 22 de milioane de oameni trebuie să ajungă la medic, stimaţi colegi, altfel nu se ştie ce e cu viaţa lor, ce e cu starea lor de sănătate. Pe lângă miliardele pe care le consumăm în sănătate, nu contează 250 de milioane de euro, pentru viaţa oamenilor, să ştim exact ce se întâmplă cu ei, să se ducă şi ei o dată în viaţă la mediul de familie, să ajungă o dată în viaţă să-şi facă un set de analize.

Aceasta este realitatea, stimaţi colegi! Nu vă convine, treaba dumneavoastră! Eu cred că oamenii merită din partea noastră acest respect! (Aplauze.)

Din păcate, PLD-ul şi PD-ul ne-au pierdut timpul în seara asta, în loc să ne lase să muncim. Aveam multe de făcut şi, pentru o dezbatere politicianistă, pentru faptul că vor să arate anumite alianţe care au loc în Parlament, au făcut o moţiune stupidă, iresponsabilă şi, aş zice eu, în acelaşi timp, mai mult decât imorală, dacă se poate spune asta.

Este inadmisibil să vezi oameni cu care ai fost coleg până alaltăieri, să vină azi să te acuze că eşti cel mai prost, cel mai incompetent, cel mai neprofesionist. Unde se poate aşa ceva, stimaţi colegi? Oare nu vă e frică de Dumnezeu, că vă vede în ce hal vă comportaţi? Nu vă e frică de oameni, să le spuneţi în ce hal vă comportaţi?

Eu cred totuşi că am ajuns în Parlamentul României să ne batem joc unii de alţii! Oare credeţi că oamenii nu văd, nu-şi dau seama ce se întâmplă? Oare credeţi că pot fi suportaţi la infinit oameni care se comportă în acest fel? Vă înşelaţi, stimaţi colegi! (Rumoare, vociferări.)

Unii au vorbit, din păcate, după interesele lor personale, după interesele de grup pe care le reprezintă sau chiar după interese politice, niciunul dintre ei nu s-a uitat la oameni, să pună în centrul sistemului de sănătate omul, acela, amărât, pensionarul, cel de la ţară, care nu are medic de familie, care nu ştie, la un laborator, cum să ajungă. Nu v-a interesat asta şi nu vă interesează! Şi vorbiţi despre oameni!

Eu cred că votul Parlamentului de astăzi vă va sancţiona pe dumneavoastră, care nu ştiţi să vă uitaţi la oameni.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru, v-au mai rămas trei minute.

Stimaţi colegi, am finalizat dezbaterea la această moţiune, urmează procedura de vot.

(Domnul deputat Marian Sorin Paveliu solicită cuvântul.) Dar nu vi s-a spus numele, îmi pare rău, nu s-a rostit niciun nume. (Domnul deputat insistă.) Domnule deputat, nu vă dau drept la replică, că nu vi s-a zis numele. (Domnul deputat Marian Sorin Paveliu insistă în continuare să ia cuvântul.) I-aţi dat numele? Nu vi s-a dat numele, îmi pare rău. (Insistenţele continuă.) A, drept la replică la altcineva.

Un minut, drept la replică.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Vă mulţumesc frumos, dar nu cred că am nevoie de un minut, cred că am nevoie de 2, şi dacă stau şi mă gândesc şi la doamna Nassar, şi la domnul câmpanu, poate ar fi 6.

Domnul Bogdan Olteanu:

Până acum aţi mai dat două drepturi la replică.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Dar e prea târziu ca să vă mai răpesc timpul cu aşa ceva.

Aş vrea să vă spun două lucruri. În această seară, totuşi, eu, ca individ, am avut o satisfacţie deosebită. În primul rând, că ministrul sănătăţii a înghiţit, a trebuit să audă 31 de acuze...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, v-am dat drept la replică, vă rog să răspundeţi la acuzaţiile care vi s-au adus, nu aveţi cuvântul pe fond.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Bine, domnule preşedinte.

31 de acuze, la care n-a reuşit să răspundă...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, ori daţi drept la replică ori vă retrageţi.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule preşedinte, cred că aţi putea avea... (Se întrerupe microfonul.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, întâi vă hotărâţi dacă daţi drept la replică sau nu şi, după aceea, aveţi cuvântul pe drept la replică, nu vă dau cuvântul pe fond.

Deci, domnule deputat, daţi drept la replică sau doriţi să...

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Dau drept la replică.

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, atunci, răspundeţi la acuzaţiile care vi s-au adus, că vă iau cuvântul.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Dar cum aţi vrea să răspund la replică, domnule preşedinte? "Replica", punct, şi cu asta basta, aşa ar fi în viziunea dumneavoastră?

Deci, la singura acuză pe care mi-a spus-o domnul ministru în cuvântul domniei sale, a fost că am minţit eu în ceea ce priveşte situaţia rezidenţilor. Uite, vă las aici, domnule ministru, să vedeţi ordinul, de cine este semnat, în 9 septembrie 2005, de Eugen Nicolăescu, şi nu de Mircea Cinteză.

În rest, ce să vă spun, am avut două acuze care mi-au mers la suflet. Una, că am predat la candidaţii pentru manageri. Sunt cadru didactic, sunt conferenţiar universitar, din asta trăiesc şi mi s-a reproşat chestia asta. Mi-a plăcut teribil de mult!

Al doilea lucru, că sunt prea critic şi că dacă aş fi ministru, m-aş critica şi pe mine însumi. Exact asta îi cer şi domnului ministru şi este incapabil să o facă!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Am finalizat dezbaterile la această moţiune, urmează să trecem la vot.

În legătură cu procedura de vot, stimaţi colegi, pentru că au fost numeroase intervenţii, vă consult asupra procedurii de vot.

Domnule Stanciu, aveţi cuvântul.

Voci din sală:

Vot electronic! Vot cu mâna sus!

Domnul Bogdan Olteanu:

Să ştiţi că dacă nu avem cvorum aşa rămâne.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnule Nicolăescu,

Regulamentul prevede, dacă nu mă înşel, la art. 121, că votul pentru moţiuni, hotărâri şi legi se stabileşte de către Cameră. Avem două variante: varianta votului secret cu bile, dar tare mă tem că o parte din parte din membrii Partidului Liberal Democrat vor vota cu domnul Nicolăescu, că au fost colegi cu dânsul, şi o parte din colegii de la PLD. de aceea, noi refuzăm votul secret cu bile şi vă propunem, domnilor colegi, pentru respect faţă de domnul ministru Remeş, care este aici, de faţă, şi aşteaptă să iasă din groapa agriculturii, să votăm, aşa cum spune regulamentul, cu vot deschis, prin ridicare de mână.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte propuneri? Domnule deputat Rădulescu, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi noi propunem tot o variantă de vot deschis, dar deschis nu numai între noi, ci şi pentru cei care pesemne ne mai urmăresc, deci, vot electronic cu cartelă, merge şi foarte repede.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră cele două propuneri, în ordinea în care au fost formulate. Propunerile le votăm cu cartelă, că asta e regula, sunt propuneri de procedură. Deci, vă rog să vă introduceţi cartelele.

Supun mai întâi votului dumneavoastră propunerea... staţi, că mai sunt colegi pe drum! ca procedura de vot să fie vot deschis prin ridicare de mâini, conform art. 123.

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Nu merge aparatul!

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, acum îi dăm drumul, sper.

Supun votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 116 voturi pentru, 3 abţineri, 63 de voturi împotrivă, o persoană nu a votat. Şi, de asemenea, domnul deputat Antonescu a votat prin ridicare de mână, întrucât nu are la dânsul cartela.

Voci din PRM:

Şi noi!

Domnul Bogdan Olteanu:

Mă rog... Votul este oricum cât se poate de clar. Deci, se va vota prin ridicare de mâini.

Am să-l rog, dacă domnul secretar Albu doreşte să ia loc la prezidiu, într-una dintre poziţiile de secretar, pentru a nu exista discuţii vizavi de numărarea voturilor. Domnule secretar, vă rog frumos.

Voci din sală:

Păi, domnul Zgonea mai este de la Opoziţie?

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, dar sunt mai multe feluri de opoziţie, există opoziţii şi opoziţii... Nu vă daţi seama în ce opoziţie sunt eu! (Domnul secretar Gheorghe Albu îl înlocuieşte în prezidiu pe domnul secretar Ioan Munteanu.)

Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc în bănci. Voi supun votului dumneavoastră moţiunea: "Astăzi, criza în sănătate are un nume propriu: Eugen Nicolăescu"

Procedura de vot, conform art. 123 alin. (2), vot deschis prin ridicare de mâini.

Cine este pentru adoptarea moţiunii? Vă rog să votaţi. 59 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. 150 de voturi împotrivă.

Abţineri? Vă rog să număraţi abţinerile. 4 abţineri.

Cu 150 de voturi împotrivă, 59 pentru şi 4 abţineri, moţiunea: "Astăzi, criza în sănătate are un nume propriu: Eugen Nicolăescu" a fost respinsă. (Aplauze.)

Stimaţi colegi, trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, dezbaterea moţiunii simple: "Ministrul Decebal Traian Remeş, groparul agriculturii româneşti"

Nu sunt intervenţii pe procedură.

Dau cuvântul, pentru a da citire moţiunii, domnului deputat...

Ce? Procedură? Domnul Nicolicea? Vă rog, domnule secretar.

Domnul Eugen Nicolicea:

Constat din nou că şi la această moţiune s-a încălcat Constituţia, şi ar trebui să felicităm Grupurile PD şi PLD pentru faptul că sunt consecvente, dar încălcarea Constituţiei nu este un lucru de joacă.

Având în vedere faptul că am propus şi data trecută ca această excepţie să o discutăm odată cu fondul, deci nu ne opunem la această dezbatere, dar trebuie precizat că şi aceasta conţine, la primul punct, încălcarea Constituţiei, ba, mai mult decât atât, de data aceasta nu se mai cere ca numai în caz de vacanţă sau de remaniere guvernamentală premierul să facă respectiva propunere, se cere de urgenţă, şi mai ales se spune: "pentru ignoranţă şi incapacitate".

Având în vedere faptul că moţiunea PSD este mult mai complexă şi cuprinde o parte din ceea ce aţi spus dumneavoastră, dar nu cuprinde aceste încălcări de Constituţie, fac o propunere, care este, zic eu, utilă, şi anume, să vă retrageţi această moţiune şi să o votaţi pe a noastră mâine. (Rumoare.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Iertaţi-mă, dar nu am înţeles exact ce aţi propus să facem cu asta de azi?

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, un vot de respingere, pentru că este încălcată Constituţia, la alternativă cu retragerea ei de către semnatari, bineînţeles, cu promisiunea de a o vota pe a noastră mâine.

Domnul Bogdan Olteanu:

Înţeleg că propuneţi să o scoatem de pe ordinea de zi, ca să traduc propunerea dumneavoastră.

Alte intervenţii? Supun votului dumneavoastră această propunere, atunci. Votăm cu cartele, desigur.

Nu e nimic, domnule Canacheu, că nici domnul Antonescu nu are cartelă, o dată în carieră vă compensaţi cu domnul Antonescu.

Putem proceda?

Supun votului dumneavoastră propunerea de retragere de pe ordinea de zi a acestei moţiuni, ca urmare a ... (Rumoare, vociferări)

Vă rog să veniţi la microfon. Să ştiţi că am consultat liderii de grupuri, dar n-au părut să reacţioneze.

Staţi un pic, că-i domnul Canacheu şi după aceea. A cerut cuvântul.

Domnul Costică Canacheu:

Domnule preşedinte, am votat ordinea de zi şi suntem în ordinea de zi, acum. Nu putem revota ordinea de zi şi nu ar fi procedural corect să avem acum un vot asupra ordinii de zi, chiar dacă cineva îl propune, deşi nu s-a propus acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu discut despre ordinea de zi. Vorbesc despre încălcarea art.158 alin. (4). Această moţiune nu putea să fie luată în considerare şi supusă dezbaterii.

Deci, propun eliminarea din dezbaterea acestei moţiuni, pentru încălcarea Constituţiei şi a art.158 alin. (4).

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, eu pot doar s-o scot de pe ordinea de zi şi pe urmă să aprecieze Biroul permanent, că n-o să discutăm asta în plen.

Intervenţii?

Supun votului dumneavoastră propunerea de scoatere a acestei moţiuni de pe ordinea de zi, urmând a se discuta în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor procedura de urmat în continuare.

Vă rog să votaţi electronic.

Vă mulţumesc.

Propunerea a întrunit 111 voturi din 176.

Domnule deputat Rădulescu, aveţi cuvântul. Vă rog.

Stimaţi colegi, vă rog să rămâneţi încă în bănci.

Domnul Cristian Rădulescu:

Procedural, la explicarea votului.

Stimaţi colegi,

Am discutat două ore, la moţiunea anterioară, asupra inadmisibilităţii unui vot pe o astfel de propunere.

În felul acesta, deschidem o cale pe care, dacă vom merge, nu respectăm, în orice caz, principiile democraţiei.

Data trecută, la moţiunea de cenzură, s-a ajuns în situaţia de a se vota dacă aceasta să fie citită, să fie dezbătută şi, după aceea, să fie votată.

În felul acesta - şi sunt obigat să spun încă o dată -, orice Guvern vine poate să stea în scaune cât doreşte el, prevalându-se de anumite chichiţe procedurale şi de o majoritate ad-hoc parlamentară, pe care o foloseşte împotriva democraţiei şi interzicând folosirea celei mai puternice arme pe care aceasta o are, şi anume moţiunea de cenzură, în cazul respectiv, moţiunea simplă.

Mergând aşa, pe linia aceasta, o să ajungem să votăm absolut orice şi legea gravitaţiei.

Îmi aduc aminte, prin comportarea dumneavoastră, de momentele acelea de prin '90-'91, când F.S.N.-ul avea o majoritate de 65% şi când ţărăniştii şi liberalii strigau de prin bănci că este neconstituţional şi cei de atunci care aveau 65% răspundeau: curat neconstituţional, dar umflă-l! la vot, la vot, la vot!

Puteţi vota absolut orice, dar să ştiţi că, în cazul de faţă, aţi fost cu totul pe lângă democraţie şi pe lângă Constituţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Călian, domnul deputat Stanciu, domnul deputat Oltean, domnul deputat Tabără, domnul deputat Calimente. (Rumoare, vociferări. Marea majoritate a deputaţilor din partea stângă a sălii părăsesc sala de şedinţe.)

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să exprim poziţia Grupului parlamentar al P.C.

Noi, la acest vot, ne-am abţinut, pentru că nu dorim să facem jocul niciunui partid politic care se confruntă şi se va confrunta şi în continuare în Parlamentul României.

Considerăm că priorităţile sunt altele, iar noi suntem preocupaţi de priorităţile reale pe care românii le aşteaptă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

O să vă surprindă, dar raţionamentul distinsului nostru coleg Rădulescu este corect. Moţiunea reprezintă una dintre armele specifice democraţiei şi partidelor din opoziţie.

Singura chestiune în care distinsul nostru coleg a uitat să o precizeze este următoarea: La Senat, a trecut o moţiune care o privea pe distinsa doamnă Monica Macovei şi care propunea, la vremea respectivă, ca domnul prim-ministru să-i solicite demisia sau să o demită.

Ca urmare a acestui lucru, Grupul parlamentar - dacă nu mă înţel - al Partidului Democrat a acţionat conform dreptului pe care-l avea, printr-o sesizare la Curtea Constituţională, cerând lămuriri în această problemă.

De asemenea, şi domnul prim-ministru a spus că aşteaptă verdictul Curţii Constituţionale. Verdictul Curţii Constituţionale a fost - şi-l văd aici pe maestrul Andon - că moţiunile simple nu pot solicita demisia unor membri ai Guvernului. Acesta a fost verdictul. Ca urmare, distinşii noştri colegi de la P.D. au nesocotit răspunsul pe care l-au primit de la Curte.

Noi, Partidul Social Democrat, ne găsim în următoarea situaţie: să încălcăm Constituţia de dragul Partidului Democrat, sau să respectăm decizia Curţii. De aceea, vă întreb, distinşi domni: Curtea, când vă convine? Când vă este favorabilă, sau nefavorabilă? Nouă ne convine Curtea, de aceea nu am comentat şi nu comentăm deciziile Curţii.

Această moţiune, prin decizia Curţii, este neconstituţională.

Vreţi să votaţi ceva neconstituţional, vă priveşte. Noi nu putem.

Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Da, spune cineva de la P.S.D. să plece din sală, că ei au treabă. Aşa este. După ce au blocat un drept constituţional al unui partid politic, de a dezbate o moţiune simplă, acum pot să plece din sala de şedinţe.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

S-a întâmplat un fapt fără precedent. Din 1990 încoace, niciodată partidele aflate la Putere n-au obstrucţionat în felul acesta un partid aflat în opoziţie, luându-i dreptul elementar de a dezbate o moţiune simplă la adresa unui domeniu prost gestionat de către Guvernul aflat în exerciţiul funcţiunii.

Iată că astăzi două forţe politice aflate la Putere - P.S.D.-ul şi P.N.L.-ul - încalcă, a nu ştiu câta oară, Constituţia. Cineva spunea că Parlamentul poate să facă orice. Iată astăzi o dovadă că Parlamentul poate să facă orice.

Am spus mai devreme, adresându-mă direct reprezentanţilor Partidului Social Democrat, că în moţiunea pe care P.S.D.-ul a depus-o la Senat, legat de sănătate, la pct.5 se cere exact acelaşi lucru: revocarea ministrului, în temeiul art.85 alin. (2) din Constituţia României.

Unde sunteţi, domnule profesor Stanciu? Când aţi apreciat corect, când aţi judecat lucrurile în concordanţă cu Constituţia, aici, sau în Senatul României?

Iată unde este duplicitatea politică a unui partid care se doreşte să ajungă la guvernare, cum se cheamă P.S.D.-ul, sau care sprijină un alt partid ce doreşte să guverneze.

Este inadmisibil ca acelaşi lucru să aibă două unităţi de evaluare. Este un fapt fără precedent, iar Partidul Democrat protestează în mod ferm şi vehement împotriva unui asemenea mod de manifestare în Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să încep cu aceeaşi problemă cu care a început colegul Olteanu, şi pentru faptul că am mulţi ani în Parlamentul României, participând şi la opoziţie şi la majoritatea parlamentară, şi la o majoritate mai şubredă şi la una mai solidă, dar vă mărturisesc sincer că niciodată nu am asistat la un astfel de gest, ca cel care s-a întâmplat astăzi.

Este o ruşine - şi o spun cu toată răspunderea - pentru acest Parlament care, după 17 ani sau 18 ani, nu a înţeles, sau unii n-au înţeles ce înseamnă regulile cele mai simple ale democraţiei.

Ţin minte că în 1992-1996, nenumărate moţiuni de cenzură, de data aceasta, ale opoziţiei de atunci, extrem de şubred au fost chiar susţinute sau promovate de către majoritate.

Cred că, de fapt, fondul problemei de acum nu a fot cel al constituţionalităţii, pentru că am asistat astăzi la un gest, după părerea mea, fără precedent, când colegi parlamentari se substituie Curţii Constituţionale şi deciziei acesteia. Să nu uităm ce s-a întâmplat cu legile privind referendumul şi alte legi.

Astăzi, partide politice şi reprezentanţi de-ai noştri deputaţi s-au instituit în Curte Constituţională. Nu dânşii hotărăsc în numele Curţii Constituţionale. Şi am demonstrat, de-a lungul acestei legislaturi, că Partidul Democrat, din care fac şi eu parte, a respectat şi respectă ceea ce este Curtea Constituţională. Dar nu vom accepta niciodată ca, în locul Curţii Constituţionale să se pronunţe altcineva.

Domnule ministru Remeş şi stimaţi colegi, problemele din moţiunea pe care voiam să v-o prezentăm astăzi sunt problemele reale ale României. Nu vi le vom citi dumneavoastră, le trimitem la cei care suferă azi, la cei care aşteaptă cu sufletul la gură că nu mai au apă în fântâni, şi nu numai apa de băut, în luna septembrie. Vă rog să vă uitaţi peste ultimele date ale Institutului de Meteorologie din România.

Doi. N-aţi venit de două luni de zile cu un act în comisie, aşa cum s-a întâmplat până acum. A fost domnul ministru Motreanu şi-i spuneam dânsului, aici, de faţă: domnule ministru, nu sunteţi de meserie, dar v-am apreciat întotdeauna gestul de a vă consulta şi de a lua ... şi vă spun că, dintr-o pleiadă de miniştri, Motreanu a luat de cele mai multe ori hotărârile cele mai bune, pentru că s-a consultat, inclusiv cu noi, cei care am criticat public măsuri ale miniştrilor pe care i-am susţinut la un moment dat şi care au ajuns miniştri datorită votului şi campaniei şi a unui program electoral pe agricultură, imbatabil, de la care este o abatere fără precedent. V-o spun de aici, cu răspunderea pe care mi-o asum în totalitate: agricultura este în margina gropii. Dumneavoastră îi puneţi capacul, domnule Remeş. Dar n-aţi scăpat de această moţiune. Poate că nici nu era momentul potrivit.

Grâul va săpa scaun şi va rupe scaunul ministrului agriculturii. Întotdeauna a făcut-o aşa. Iar grâul este lăsat la voia întâmplării astăzi, într-o ţară care importă de ani de zile şi loveşte şi în producătorul agricol şi în consumatorul român.

De dragul unora, sau de jocurile unora, care n-au înţeles niciodată şi nici n-o să aibă puterea să înţeleagă ce înseamnă agricultura unei ţări care ar fi trebuit să fie una de parteneriat în Uniunea Europeană.

Astăzi, stimaţi colegi, în jocurile politice mizerabile ale acestui Parlament, care nu-şi găseşte calea, aţi refuzat o discuţie pe un sector care absoarbe 41% din fondurile comunitare. Şi toate punctele care erau în moţiune, inclusiv problemele de proprietate, sunt ale Ministerului Agriculturii, pentru că sunt legate de aceste fonduri comunitare. Nu veţi scăpa. Această moţiune va trebui să revină şi să fie discutată ca program şi fiecare punct de acolo va necesita o strategie clară, dacă vrem cu adevărat să fim acolo unde dorim să fim, dincolo de politică. Noi am lucrat bine cu colegii liberali, cu colegii pesedişti. Uitaţi-vă peste proiectele de lege. Am corectat legi mari, care nu puteau funcţiona, dacă nu colaboram în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, de dragul a ceea ce înseamnă cel mai urgisit sector economic al României, care este agricultura.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al P.D.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Procedură, domnul deputat Nicolicea şi domnul deputat Cezar Preda.

Domnul Eugen Nicolicea:

O chestiune de procedură. După vot, se dă cuvântul câte unui reprezentant al partidelor, pentru explicarea votului. (Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar al P.D.)

Domnule Buda, vă rog, frumos, sunteţi în Parlamentul României, nu pe târlă, da? (Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar al P.D.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să nu faceţi dialog cu oratorul şi nici cu sala!

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule preşedinte, vă rog să faceţi ordine în sală.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, au vorbit deja doi vorbitori. Explicarea votului se face printr-un singur vorbitor. Vă rog să nu încălcaţi din nou Regulamentul Camerei Deputaţilor. (Rumoare, vociferări. Se aude clopoţelul.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule preşedinte, vă rog să faceţi ordine în sală. Aştept. (Se aude clopoţelul.)

Bun. Deci, mai este un singur grup parlamentar care şi-a manifestat dorinţa, în afară de Partidul Naţional Liberal. Sper că Partidul Democrat este foarte clar, a avut deja doi vorbitori, încălcându-se regulamentul. (Rumoare, vociferări)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei de control S.I.E., domnul deputat Cezar Preda.

Domnul Cezar Florin Preda:

Domnule preşedinte,

Eu nu voiam să iau cuvântul, dar este prima oară şi nu văd care va fi soluţia pe viitor. Ce se întâmplă acum în Parlament ... Eu sunt politician mai nou. Eu nu am făcut parte, ca domnul Nicolicea, sau ca ceilalţi, din două, trei legislaturi, patru, şi umblă cu Constituţia în buzunar ca s-o încalce în fiecare secundă. (Râsete)

Eu vin şi încerc să înţeleg care-i un mecanism democratic, ce trebuie să facem noi aici, care este un subiect de interes. Iar aici vin şi stau de patru ore să văd nişte discuţii sterile şi acum să văd că-mi este împiedicat dreptul pe care eu l-am considerat absolut constituţional şi fără tăgadă. Am depus o moţiune, am stat 6 zile. Se spune că, după 6 zile, această moţiune se dezbate. Ceea ce vede ţara acum la noi, scuzaţi-mă, eu nu pot să înţeleg, dar, daţi-mi voie - şi de asta am venit la microfon -, eu fac o provocare tuturor parlamentarilor care au plecat din partea asta a sălii (arată spre partea stângă a sălii) şi celor care mai sunt. Vă invit aici după alegerile din 2008. Sunt ferm convins, domnilor, că veţi fi undeva, la balcon. Aici va veni o clasă politică responsabilă.

Vă mulţumesc. (Aplauze ale Grupul parlamentar al P.D.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

S-au încheiat luările de cuvânt. Voi pune în discuţia Biroului permanent şi a Comitetului liderilor de miercuri chestiunea aceasta, urmând a se decide cum procedăm pe mai departe.

Declar şedinţa închisă.

Mâine, la 8,30, declaraţii politice; la 10,00 - dezbateri pe proiecte legislative.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 21,50.