Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,30.

Şedinţa a fost condusă de domnii Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna Daniela Popa şi domnul Ioan Munteanu, secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

Vă propun să începem cu o chestiune legată de programul de lucru. Dat fiind că am primit din partea unuia dintre grupurile parlamentare o solicitare după desfăşurarea şedinţei Biroului permanent, am să propun plenului, cu acordul liderilor de grupuri, să luăm în considerare modificarea programului de lucru de mâine. Unul dintre grupurile parlamentare are o acţiune politică la ora 12 şi, de aceea, vă fac propunerea ca mâine să avem program de dezbateri pe proiectele aflate pe ordinea de zi de la 10,00 la 11,30; 11,30 vot final, urmând ca la 12,00 să încheiem dezbaterile.

Dacă nu există obiecţii la această propunere, cred că, în mod colegial, putem fi de acord cu această solicitare a grupului. Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră, atunci, această propunere de modificare a programului de lucru.

Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Un vot împotrivă.

S-a aprobat această modificare a programului de lucru.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă anunţ că, din totalul celor 326 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 167; sunt absenţi 162, din care 63 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni şi marţi, 22 şi 23 octombrie 2007; programul de lucru pentru perioada 22 - 27 octombrie 2007; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; lista rapoartelor depuse în perioada 15 - 22 octombrie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi.

De la ora 18,00 la ora 19,00, se va desfăşura şedinţa de primire de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului; de la 19,00 la 19,30, prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

La punctul 2 pe ordinea de zi, reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost reexaminat şi adoptat de Senat.

Avem un raport de adoptare cu amendamente din partea Comisiei pentru drepturile omului şi un raport înlocuitor de adoptare, cu un amendament, din partea aceleiaşi comisii.

Suntem Cameră decizională.

Continuăm dezbaterile.

Dacă mai erau colegi care erau înscrişi la cuvânt la momentul la care s-au sistat dezbaterile? Nu mai erau.

Domnul secretar de stat Gheorghiu, dacă doriţi să prezentaţi situaţia în care ne aflăm?

Domnul Dan Horaţiu Buzatu (din sală):

Eram înscris.

Domnul Bogdan Olteanu:

Nicio problemă, vă notez, să ştiţi.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Gheorghiu (şeful Departamentului pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Ministerul Afacerilor Externe nu este de acord cu ultima soluţie găsită în ceea ce priveşte amplasarea Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni la Cancelaria primului-ministru.

De altfel, în raportul comisiei de acum două săptămâni, cu sprijinul şi înţelepciunea deputaţilor din comisie, am obţinut, în acea variantă, ca raportul să susţină ca Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni să rămână la Ministerul Afacerilor Externe, din foarte multe motive. Toate sunt motive tehnice, motive ţinând de profesionalism şi ţinând de eficienţa şi eficacitatea demersurilor noastre de politică externă, într-o problemă atât de delicată, cum este aceea a minorităţilor etnice româneşti din ţările din vecinătate.

Este cunoscut faptul că aceste demersuri sunt demersuri de politică externă, care sunt supuse tratatelor internaţionale, tratatelor bilaterale, înţelegerilor dintre cele două guverne sau, mă rog, altor documente juridice internaţionale.

Este foarte important ca aceste demersuri de politică externă să aibă continuitate, să aibă tenacitatea necesară şi, sigur, şi eficacitatea necesară.

Acestea sunt procese îndeobşte delicate, cu o lungă durată în timp, dar care nu pot fi duse la bun sfârşit decât cu ajutorul mijloacelor diplomatice.

Reamplasarea acestui departament care a fost subsecvent, o dată la doi ani sau la trei ani, realocat, ar bloca activitatea departamentului pe o perioadă de la şase la nouă luni, ceea ce înseamnă blocarea finanţărilor externe, blocarea raporturilor cu partenerii noştri tradiţionali şi o sumedenie de disfuncţionalităţi, care vor crea, din păcate, din nou impresia că această problematică nu este urmărită cu destulă atenţie şi nu prezintă o importanţă majoră, ceea ce ar fi o concluzie falsă, pentru că întreaga clasă politică susţine aceste demersuri. Guvernul actual le-a susţinut, alocând mijloace financiare importante şi, sigur, realocând Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni la Ministerul Afacerilor Externe, pentru a-l include în aparatul diplomatic al României.

Este o soluţie pe care noi am îmbrăţişat-o de la bun început, am susţinut-o de câte ori am avut ocazia, de câte ori am fost ascultaţi, şi mulţumim comisiei sesizate în fond pentru înţelegea avută în urmă cu trei săptămâni. Credem, sperăm că această soluţie, care a fost, repet, a fost acceptată la un moment dat de comisie, credem că aceasta este soluţia cea mai bună, este o soluţie la care trebuie să ne oprim încă o dată, pentru a nu crea o disfuncţionalitate majoră în acest domeniu care a început să funcţioneze într-un mod coerent, după un plan strategic, care a fost aprobat de Guvernul României.

Desigur, sunt şi alte chestiuni aflate în discuţia dumneavoastră privitoare la această lege. În măsura dorinţei dumneavoastră, la acele puncte voi putea reafirma una sau alta dintre opţiunile Guvernului pentru soluţiile respective.

Domnule preşedinte, domnilor, vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Buzatu, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Horaţiu Buzatu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi rog pe cei prezenţi să ia act de faptul că nu este o declaraţie politică, ci este o pledoarie pentru felul în care îmi doresc să votăm, astăzi, această lege.

Stimaţi colegi,

În primul rând, doresc să vă asigur că expunerea mea de astăzi se bazează pe discuţiile avute cu reprezentanţii comunităţilor româneşti de pretutindeni, pe studii academice îndeobşte recunoscute, precum şi pe experienţa proprie, dobândită în ultima perioadă în vizitele pe care le-am efectuat în comunităţile româneşti de pretutindeni.

În plus, exprim, de la această tribună, puntul de vedere al Partidului Liberal Democrat faţă de modalitatea de abordare instituţională a strategiilor care au impact la nivelul comunităţilor româneşti de pretutindeni, mai precis, transferul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de la Ministerul Afacerilor Externe în subordinea Guvernului României, precum şi despre necesitatea clarificării semantice a perifrazei "români de pretutindeni".

În ceea ce priveşte trecerea Departamentului pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni de la Ministerul Afacerilor Externe la Guvern, mi se pare că este un lucru firesc şi profund logic; cele peste 10 milioane de români nu pot fi reprezentaţi şi susţinuţi logistic şi financiar de o structură fluidă şi migratoare, aşa cum a fost până în acest moment Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Conaţionalii noştri din întreaga lume au dreptul să fie reprezentaţi de o instituţie stabilă, flexibilă, modernă şi eficientă, iar în acest sens, coordonarea departamentului de către instituţia primului-ministru o considerăm ca fiind cea mai logică. Aceasta pentru că nu doresc să amintesc, pentru a nu ştiu câta oară, de politica dezastruoasă pe care o practică Ministerul Afacerilor Externe faţă de comunităţile româneşti cu impact major asupra imaginii României şi a românilor din întreaga lume. Practic, de când a trecut la Ministerul Afacerilor Externe, departamentul nu a făcut nimic altceva decât a risipit bani publici, fără niciun fel de intenţie de a păstra identitatea românească a acestor comunităţi.

În ceea ce priveşte amendamentul pentru clarificarea etnonimică a românilor, sub care sunt cunoscuţi românii de pretutindeni. În 1913, la Pacea de la Bucureşti, miniştrii de externe ai Serbiei, Bulgariei şi Greciei dădeau asigurări lui Titu Maiorescu că vor respecta drepturile minorităţilor româneşti de pe teritoriul lor, şi anume funcţionarea şcolilor şi bisericilor, ceea ce nu s-a mai întâmplat, cu mici excepţii, nou înfiinţata Albanie, dar şi Bulgaria şi Serbia ducând, în aceea vreme, o politică de asimilare a populaţiilor de naţionalitate română. Putem exemplifica aici cu vlahii din Timoc, aromâni, meglenoromâni, istroromâni. Cu excepţia Greciei, unde şcolile româneşti au funcţionat până în 1947, când, prin ocuparea comunistă din spaţiul balcanic nu s-a mai pus problema respectării dreptului minorităţilor, Ana Pauker a retras sprijinul pentru aromânii din Balcani, renunţând la întreg patrimoniul imobiliar al şcolilor şi bisericilor româneşti. Evident, chestiunea era sensibilă, acum statele balcanice încercând să nege apartenenţa vlahilor, macedoromânilor, meglenoromânilor şi istroromânilor la naţiunea română.

Bineînţeles că această recunoaştere trebuie avută în vedere în baza libertăţii de conştiinţă a cetăţeanului de a alege între naţionalitatea majoritară şi cea românească. Cazul minorităţilor din România nu poate fi asemănat în niciun fel cu cel din Balcani.

Aveţi astăzi exemplul ilustrativ cu recunoaşterea vlahilor din Timoc ca minoritate românească de către Guvernul de la Belgrad; vlahii din Timocul sârbesc sunt despărţiţi de cei din Timocul bulgăresc de un râu; în Bulgaria, vlahii sunt consideraţi bulgari, în privinţa originii etnice a acestora vehiculându-se teorii pe cât de aberante, pe atât de amuzante.

Aceeaşi este situaţia românilor basarabeni.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat, vă rog să sintetizaţi, nu suntem la dezbateri generale.

Domnul Dan Horaţiu Buzatu:

Vă mulţumesc, aşa voi face.

Aceasta este situaţia românilor basarabeni sau bucovineni, care, în mare parte, sunt numiţi moldoveni, etnonim fabricat în beciurile stalinismului de partid şi de stat, în scopul declarat de deznaţionalizare forţată a românilor de peste Prut.

Aşa cum mi s-a cerut, am să sintetizez, chiar dacă, din păcate, chestiunea este de maximă importanţă.

Vreau însă să remarc faptul că, în toată această perioadă post comunistă, eforturile autorităţilor române de a susţine, sub o formă sau alta, afirmarea identităţii naţionale a românilor din vecinătăţi şi Balcani, s-au împiedicat constant de existenta acestor ţinte false, pe care le-am descris mai devreme, vehiculate şi atunci şi acum. Vehiculate atât din România, cât şi din afara României de cei care aveau şi au interesul să destructureze orice intenţie de coagulare a românilor oriunde s-ar fi aflat aceştia.

De aceea consider şi exprim lucrul acesta cu toată fermitatea, că este necesară introducerea în textul legii a amendamentului propus de reprezentanţii comunităţilor româneşti din vecinătăţi şi Balcani şi preluat de Comisia pentru drepturile omului a Camerei.

Situaţia românilor din comunităţile istorice sud-dunărene, dar şi din Basarabia, Bucovina sau Ungaria, este deosebit de tragică. Nu poate fi comparată cu cea a minorităţilor din România.

Având în vedere aceasta, se cuvine să votăm fără rezerve în favoarea celor care se recunosc a face parte din filonul românesc.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Puşcaş.

Domnul Vasile Puşcaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este una dintre temele şi unul dintre proiectele legislative, care, în mod sigur, au o încărcătură politică aparte, cu atât mai mult, cu cât noi, astăzi, avem ca misiune legiferarea unui aspect ce este legat de politicile internaţionale şi de spaţiul extranaţional.

De aceea, domnule preşedinte, având în vedere dezbaterile şi discuţiile, variantele care au fost discutate în comisie şi, mai ales, concluziile la care s-a ajuns la Senat, eu vă propun să rămânem la varianta Senatului, pentru că, dacă o să facem iarăşi modificări, dacă departamentul să fie la minister sau la guvern sau în altă parte, atunci nu o să facem altceva decât să deschidem cutia Pandorei.

Faptul că este propus, în acest proiect, la Senat, să fie la Cancelaria primului-ministru, găsesc că este un lucru pozitiv datorită faptului că, în prea multe situaţii, departamentul, în relaţii cu Ministerul de Externe, nu a găsit rezolvări la problemele pe care le solicită românii din străinătate.

În al doilea rând, există un amendament în care se spune că dacă vrem să precizăm mai clar ce înseamnă sintagma "români de pretutindeni", să facem o enumerare a acestora. Cu tot respectul, eu vă atrag atenţia că pe 12 decembrie şi România va parafa Carta drepturilor fundamentale ale omului, în care identitatea este asumată individual şi comunitar, aşa cum este asumată de acea comunitate şi nu prevăzută în legi sau în texte care vin dinspre alte state.

De aceea, cred că este destul de riscant să introducem o enumerare a acestei sintagme, cu atât mai mult cu cât, doamnelor şi domnilor colegi, nu uitaţi că, dacă vorbim de Uniunea Europeană şi dacă vorbim de cetăţeni care îşi asumă identitatea românească în Uniunea Europeană, vorbim de cetăţeni europeni. Cu atât mai mult, cred că, venind cu asemenea specificări, nu facem altceva decât să complicăm lucrurile, să introducem variabile de neaplicare a acestei legi. Şi atunci, vom veni cu o lege cu care, probabil, vom face foarte mult tam-tam politic, dar nu vom putea să facem ceva pentru românii din străinătate, aşa cum ne-am propus şi aşa cum ei au solicitat în forumurile care s-au ţinut şi anul acesta în România şi în anii care au trecut.

De aceea, în încheiere, pentru cele două teme, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, propun să rămânem la varianta care a fost discutată în comisii şi care a fost trecută prin Senat şi să ajungem odată la o finalizare a acestei teme, a acestui subiect, printr-un vot care să ţină cont de ce au făcut colegii noştri senatori.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă mai sunt?

Eu vă repet că nu mi-este foarte clar ce discutăm, că nu am amendament de mutare a departamentului în altă parte. Deci, dacă nu mi se solicită reexaminarea, retrimitere la comisie sau aşa ceva, n-am ce discuta.

Eu am în faţă un singur amendament, dacă citesc, îmi cer scuze, n-am condus eu prima şedinţă pe acest proiect şi nu eram foarte edificat unde suntem, există un singur amendament pe raportul suplimentar, referitor la obiectul reglementării prezentei legi.

Dacă pe acest amendament există intervenţii?

Domnule deputat Rădulescu, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Procedural, data trecută au avut loc discuţiile generale pe tema acestui proiect, după care, după ce am răscolit din nou toată materia, s-a ajuns la singurul amendament, de care, într-adevăr, dumneavoastră pomeniţi şi colegul Constantin Canacheu a făcut o propunere de respingere a acestui amendament. Deci acum am fi, practic, la această etapă procedurală, să vedem dacă acest amendament, care este în plus faţă de varianta Senatului, este considerat de noi oportun sau nu. Deci cam am fi la momentul votului pe acest amendament.

Am ţinut să readuc aminte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mi-e cât se poate de clar, dacă vroiam să văd dacă mai întâi sunt şi intervenţii pe fondul acestui amendament; pe susţinerea sau pentru respingerea acestui amendament.

Doamna deputat Olguţa Vasilescu, domnul deputat Gheorghiof şi domnul deputat Calimente.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

În primul rând, o chestiune de procedură, pentru că data trecută, la cererea mea, s-a întors acest proiect de lege la comisie şi s-a întors pentru ambele amendamente, practic. Adică am solicitat atunci ca acest Departament al Românilor de Pretutindeni să fie scos de la Ministerul Afacerilor Externe şi să treacă la Cancelaria primului-ministru, iar al doilea amendament era o înşiruire a denumirilor românilor din afara graniţelor.

Şi aici aş vrea să îi dau replică şi domnului Puşcaş. Sigur că noi nu putem să intervenim în politica altor state, dar noi putem avea politici prin care să ne sprijinim comunităţile de români din alte state. Deci, practic, acest text de lege se referă numai la obligativitatea pe care o va avea statul român mai departe de a-şi susţine, sigur, conaţionalii.

Acum s-a întors de la comisie numai această variantă, pe care înţeleg că Grupul Partidului Democrat nu o susţine. Nu o susţine, probabil, pentru că domnul deputat Canacheu vrea, data viitoare, să candideze din partea aromânilor, pentru că, nu ştiu, poate nu mai găseşte locuri pe lista Partidului Democrat. Dar asta nu înseamnă că noi trebuie să transformăm în minoritate o grupare românească.

Se ştie, probabil aţi învăţat cu toţii, că sunt patru dialecte ale limbii române: dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toate aceste minorităţi în alte ţări, sunt, de fapt, români. Or, a scoate această înşiruire este foarte grav din punctul meu de vedere.

Şi aş vrea să le reamintesc colegilor de la Partidul Democrat că, atunci când domnul Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii a făcut-o şi pentru acest amendament. Domnul Traian Băsescu a cerut ca să existe această înşiruire. Acum, practic, ne trezim în situaţia în care Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu mai susţine acest lucru. Probabil că, între timp, s-au răcit relaţiile cu domnul Băsescu, pentru că altfel nu-mi explic. Dar, din punctul meu de vedere, trebuie să rămână acest amendament. De ce? Pentru că este o obligaţie pe care statul român şi-o asumă faţă de românii din afara graniţelor.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Continui, însă, să nu înţeleg ce se întâmplă cu celălalt amendament care, din când în când, se invocă, dar pe care nu-l găsesc în raport, respectiv cel referitor la subordonare. Eu nu am în raport un asemenea amendament. S-a propus această chestiune data trecută?

Iertaţi-mă, în cazul acesta, eu am să solicit comisiei să reia toată treaba în discuţie, că nu mi-a făcut raport pe amendamentul pe care l-aţi ridicat dumneavoastră.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Procedură!

Domnul Bogdan Olteanu:

Staţi puţin, că lămurim întâi această chestiune de procedură. Deci dacă a existat un amendament care nu este inclus în raportul comisiei, atunci eu solicit comisiei să-şi finalizeze munca, s-o ducă până la capăt. De la comisie? Vă rog, domnule deputat, de la comisie.

Domnul Ion Sasu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu s-a formulat un asemenea amendament, pentru că în forma în care era, era prevăzut ca acest departament să funcţioneze în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Noi am avut această discuţie la comisie, după o discuţie largă în plen, şi s-a revenit şi a rămas clar că funcţionează în cadrul Guvernului, în subordinea Cancelariei primului-ministru. Deci nu este cazul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Este clar, am înţeles.

Domnul deputat Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Şi intervenţia mea este tot pe procedură, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Probabil că vă aduceţi aminte că data trecută, în timpul discuţiilor, eu am cerut, în numele grupului parlamentar, ca legea să fie retrimisă la comisie, pentru că, după părerea mea, Biroul permanent a trimis-o unei comisii care nu ştiu ce atribuţii avea, pentru că a fost Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru minorităţi. Or, această comisie se ocupă de minorităţile care sunt în România şi nu de românii care sunt în afara graniţelor ţării.

De aceea, am cerut să fie trimisă Comisiei pentru politică externă, pentru că era şi în subordinea Ministerului Afacerilor Externe şi am spus atunci că argumentele Ministerului de Externe nu au fost luate în seamă de către comisie şi, în condiţiile în care spuneam că foarte multe dintre aceste grupări etnice româneşti au probleme şi se ridică probleme, cei care se duc acolo trebuie să beneficieze şi de imunitate diplomatică. Şi din acest motiv am cerut să fie retrimisă la comisie, şi anume la Comisia pentru politică externă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Tot pe procedură, domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă vrei să anulezi o hotărâre pe care urmează să o iei, să o înlături sau s-o modifici într-un mod în care nu este corect, o tot retrimiţi la comisie, mai cauţi o comisie care iar are nişte atribuţii, de ce nu şi la apărare? Eu solicit şi la noi la apărare să treacă. Ar trebui pe la toate comisiile, că români sunt pe la toate comisiile.

Noi intrăm în legalitate. Ne prefacem că nu ştim Regulament Camerei Deputaţilor? Că nu avem nişte legi care ne conduc în discuţiile pe care le purtăm aici şi în votul pe care-l dăm?

Avem în faţă un raport al comisiei. Noi, acest raport în punem la vot. Nu punem alte aberaţii, indiferent de ce fel. Şi noi am dori îmbunătăţirea raportului. Am dori multe lucruri mai bune din raport. Dar, din păcate, nu pot să tot retrimit la comisii şi să caut ale comisii în permanenţă, pentru ideile fiecăruia dintre noi.

Eu zic să vă recitesc fraza care zice aşa: "Faţă de cele mai sus exprimate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi - deci cu două abţineri, restul pentru - să propună Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu un amendament admis, redat în anexa la prezentul raport de înlocuire." Acest amendament este trecut separat, însuşit de comisie. Deci, dacă eu votez pentru trecerea raportului comisiei, trece automat, împreună cu acest amendament. Nu pot să fac tot felul de mişculaţii, să treacă numai raportul comisiei, dar amendamentul nu, pentru că nu se propune aici, în discuţie, amendamentul, ci raportul comisiei.

Acum, indiferent dacă ne place sau nu, eu, de exemplu, sunt împotriva multora de aici, dar nu avem altă ieşire. Trebuie să facem votul da sau ba la raportul comisiei. Dacă ne prefacem că nu ştim numai aşa, ca să trecem după cum dorim fiecare, cu respectul cuvenit, domnule preşedinte şi ştiţi că vi-l port şi nu numai de acum ci mai demult, vă atrag atenţia, cu acelaşi respect, că deplasăm într-un mod neregulamentar sensul discuţiilor şi încălcăm Regulamentul Camerei Deputaţilor şi legile după care ne conducem. Acesta prevede ca, după ce a intrat din comisie în plen la vot, raportul să fie pus în discuţie: da sau ba. Alte amendamente nu mai există, iar acesta nu mai este amendament. Reiau: acesta nu mai este amendament, acesta şi l-a însuşit comisia, deci face parte din raportul comisiei şi îl votăm împreună cu raportul: da sau ba. Indiferent ce alte soluţii nu fac decât să dea naştere unor discuţii pe care eu ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Ne-am edificat!

Domnul Marcu Tudor:

Am terminat! Aveţi dreptate să mă întrerupeţi, dar vă rog să mă lăsaţi zece secunde.

Sunt unii dintre noi care au fost înainte la Ministerul Afacerilor Externe, care au avut nişte interese aici, au căzut de acord unii cu alţii să facă nişte rezolvări în nume propriu - nu vreau să deschid discuţia - şi de aceea îi vedeţi făcând pârtie pe aici.

Noi, ceilalţi, nu avem niciun interes propriu, ci interesul este acela al românilor pentru care ne batem de 17 ani, indiferent dacă mie-mi place sau nu şi dacă fac parte din PSD sau din PD sau PNL.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Cred că toate luările de cuvânt pe tema fondului s-au epuizat. Înţeleg că avem un singur amendament pe care trebuie să-l votăm.

Dacă există intervenţii pe acel amendament, pe conţinutul acelui amendament, vă consult.

Nu sunt intervenţii.

Pe conţinutul amendamentului? Domnul deputat Costică Canacheu, aveţi cuvântul.

Ca să fiu cât se poate de explicit, pe subordonare nu discutăm, că nu avem amendamente.

Domnul Costică Canacheu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

A fost clar, de la şedinţa precedentă, că discutăm pe acest amendament.

Acum folosesc prilejul şi pentru un drept la replică. Mi-a fost pronunţat numele. Suntem într-o situaţie fericită. Putem să discutăm această lege, pentru că nu mai e proiect de lege, cunoscând conţinutul ei. E de atâta vreme în dezbatere, sunt atât de bine cunoscute opiniile noastre aici, la Bucureşti.

Avem un precedent. În 2001, de la această tribună, prezentam o declaraţie politică în legătură cu sprijinul pe care îl ceream delegaţiei noastre la Consiliul Europei pentru a fi apărat arhitectul Sotir Bleţa de la Atena, care era la Atena judecat şi condamnat pentru că susţinea existenţa limbii armâne în Grecia. Şi primeam aplauzele plenului Camerei. Suntem acum în situaţia să spunem că ce aplaudam în 2001 nu mai e valabil în 2007, că limba armână nu există şi că e doar o extensie.

Nu e cazul să vorbim de aromâni ca români, că sunt fraţi, că sunt apropiaţi, că au o istorie recentă comună, că o parte dintre aromâni sunt aici şi sunt buni cetăţeni ca în oricare altă parte, asta este evident. Că între noi ne identificăm fiecare după obiceiuri, tradiţii, reguli, că mie mi se spune de mic machidonule, macedoneanule şi tot aşa... Sunt lucruri de o notorietate necontestabilă. Nu trebuie pusă patimă în ceea ce este evident.

Când vorbim despre... am închis acum, domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să sintetizaţi...

Domnul Costică Canacheu:

Când vorbim despre români şi despre filonul cultural românesc, să ne referim la el, avem tot dreptul aici, în Parlamentul României, să facem acest lucru. Când vorbim de alte denumiri, trebuie să avem rezerva, măcar acea rezervă de a-i întreba pe aceia dacă acele denumiri intră în acest nume frumos, de altfel, român şi românism. Cui nu i-ar conveni să fie o parte mică dintr-o parte mai mare? De ce ar refuza aromânii să fie parte a unui neam mai mare, a unui popor mai mare? De ce ar refuza acest lucru?

Dintr-un singur motiv. Şi nu-l refuză, sunt fraţi, nu-l refuză, numai că ei sunt aromâni, îşi apără identitatea lor, îşi apără limba maternă şi eu propun şi românilor şi Europei, ca atare, existentă în sute şi mii de ani aici, în regiune, numai aceste lucruri dacă le-aţi judeca, aţi reţine că nu este corect să decidem aici că alţii, care poartă în altă parte alte denumiri, sunt români de pretutindeni. O altă chestiune nefericită. Românii sunt români, nu sunt români de pretutindeni. Oriunde ar fi sunt români. Nu ştiu de ce mai creăm o categorie, români de pretutindeni. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sotiris Fotopulos.

Stimaţi colegi,

Mai putem invita toţi colegii să ia cuvântul, dar eu v-aş propune să votăm pe această chestiune şi lucrurile se tranşează foarte simplu.

Domnul Sotiris Fotopolos:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am luat cuvântul, pentru că s-a pronunţat asupra unui stat care ne este prieten, Elada, că în ceea ce priveşte cetăţenii greci aromâni, nu au dreptul să-şi promoveze limba. Nu este adevărat.

Vă informez că în Grecia sunt 15 parlamentari în Parlamentul elen armân, făcând parte din diferite partide. Vă informez că în Grecia există şcoli, există tot sistemul de cultură grecesc care este şi pentru, şi pentru.

Vă informez că în Constituţia Greciei se stipulează: Grecia recunoaşte minorităţile numai pe seama religiei. Deci religia ortodoxă, musulmană şi celelalte. Grecia nu stipulează recunoaşterea minorităţilor. Am un prieten parlamentar grec care este armân şi cu care am stat de vorbă de multe ori, cei mai buni prieteni ai dumnealui sunt aromânii din Grecia.

Nu e bine să..., domnule Canacheu, vă stimez mult, nu e bine să promovăm în Parlamentul nostru că în Grecia nu şi nu şi nu... Asta este, domnule preşedinte, rugămintea şi vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Costică Canacheu: (Din bancă.)

Aş dori drept la replică, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu aveţi dreptul la replică, domnule Canacheu, faptul că vă stimează este o onoare şi nu o insultă.

Dacă mai există intervenii pe acest articol, dacă nu, supun articolul la vot.

Doamna Vasilescu şi am închis lista.

Domnule Canacheu, aţi intervenit pe această temă, nu puteţi lua cuvântul de 7 ori, îmi pare rău. Deci, nu aveţi cuvântul, are doamna Vasilescu cuvântul. Veniţi la mine să vorbim de dreptul la replică, nu de la tribună, că nu v-am dat cuvântul.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt absolventă de filologie şi am învăţat şi eu la facultatea pe care am făcut-o că limba română are 4 dialecte, aşa cum v-am spus şi mai devreme: dacoromân, cel pe care noi îl vorbim în România, aromân, istroromân, meglenoromân. Deci, ce ne spune aici domnul Canacheu despre o limbă a aromânilor este o mare greşeală. Nu există o limbă aromânească. Există un dialect aromân al limbii române. Aceasta ar fi o discuţie.

A doua chestiune. Aromânii sunt ramura sudică a românilor. Pentru Dumnezeu, sunt minoritate într-o altă ţară, dar sunt români, de fapt. Noi trebuie să ne batem pentru ca acest lucru să fie aşa cum îl ştim de secole. Nu pentru că vrea să intre un coleg de-al nostru în Parlament mai uşor data viitoare, pe 2000 de voturi, să transformăm o comunitate a aromânilor în minoritate naţională.

A treia chestiune. Nu putem să-i transformăm în minoritate. De ce? Pentru că atunci ar trebui să transformăm şi oltenii în minoritate. Ar trebui să transformăm şi moldovenii în minoritate şi aduceţi-vă aminte că moldovenii nu sunt recunoscuţi ca români în Basarabia. Ceea ce pentru noi este o mare durere. Deci, haideţi să nu ne jucăm aici cu aceste lucruri, numai pentru că cineva are un interes personal. Haideţi să dăm dovadă că suntem români cu toţii.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră art.1, aşa cum a fost formulat de Comisia pentru drepturile omului. Suntem în procedură de vot, domnule deputat. Virgulele sunt la redactare, nu sunt aici. (Adresându-se domnului Dragoş Dumitriu)

Deci, drept la replică vă dau după vot, nu-i nici o problemă, căci vizează onoarea personală, deci nu afectează votul.

Deci, supun votului textul propus de comisie în urma reexaminării. Vă rog să vă introduceţi cartelele ca să puteţi vota.

Procedură de vot? Vă rog. Între timp, vă rog să vă introduceţi cartelele în aparate.

Domnul Titus Corlăţean:

Domnule preşedinte, rugămintea mea este să precizaţi foarte clar ceea ce votăm. Votăm art.1, amendamentul propus în cadrul raportului comisiei, dacă asta cereaţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Sigur că da.

Domnul Titus Corlăţean:

Da, vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Raportul comisiei, asta votăm, pe amendamentul comisiei. Amendamentul admis la comisie. Mai există neclarităţi? Nu mai există neclarităţi. Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 123 de deputaţi prezenţi, 58 de voturi pentru, 54 voturi împotrivă, 8 abţineri; 3 deputaţi nu au votat; vociferări.)

Nu funcţionează la cineva? Dacă e o problemă, reluăm votul pe această chestiune, dacă se ridică... E o problemă la vot? Da, vă rog să mai votaţi o dată, dacă există vreo problemă, s-o semnaleze un lider de grup.

Da, vă rog să reluaţi votul. Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 129 de deputaţi prezenţi, 59 de voturi pentru, 64 voturi împotrivă, 6 abţineri).

Amendamentul a întrunit 59 de voturi, insuficiente pentru a fi adoptat.

Supun votului dumneavoastră textul, aşa cum se găsea în formularea iniţială. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc.

(Conform afişajului, se înregistrează 130 de deputaţi prezenţi, 110 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 7 abţineri).

S-a adoptat textul în varianta iniţială.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul va rămâne la vot final.

Înţeleg că există nişte intervenţii la explicarea votului. Da, mă rog, explicarea votului la vot final, dar dat fiind că a fost un articol atât de contencios, o să-l invit pe domnul deputat Corlăţean şi pe domnul deputat Canacheu la drept la replică. Am să-l rog pe domnul vicepreşedinte Nicolicea să-mi ia locul.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor).

Domnul Titus Corlăţean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să fac chiar şi acum o explicaţie a votului Grupului social-democrat, în primul rând un vot pentru adoptarea acestei legi şi fără a ne mai împotmoli în anumite chestiuni care sunt importante, sunt sensibile, dar care nu se tranşează prin acest proiect de lege, pentru că recunoaşterea unei minorităţi aromâne distincte de identitatea românească, în plan intern, este cu totul altceva şi vă spun că poziţia noastră, a Grupului social-democrat va fi întotdeauna conformă cu poziţia statului român de atâta vreme.

Aş fi vrut să nu avem această discuţie în plenul Parlamentului, pentru că scopul acestei legi era cu totul, cu totul şi cu totul altul. Principiul asumării libere, este adevărat, cum spunea domnul Puşcaş, a unei anumite identităţi iarăşi este un principiu european consacrat. Dar, acest vot al nostru a fost în sensul de a promova o lege absolut necesară, pe care de foarte multă vreme ar fi trebuit s-o adoptăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Domnul deputat Rus doreşte să explice votul. În ordinea înscrierii, vă rog frumos.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Trăiesc o mare dezamăgire astăzi, pentru că domnul Titus Corlăţean venise în comisie şi chiar ne-a rugat să venim cu acest amendament şi oarecum să acoperim matrapazlâcurile făcute atunci când dânsul conducea Departamentul românilor de pretutindeni în subordinea Guvernului.

În şedinţa de comisie am hotărât ca de acest departament să se ocupe Ministerul Afacerilor Externe. Pentru că plenul este suveran a fost respins acest amendament şi s-a reîntors proiectul la comisie şi am venit cu amendamentul supus spre aprobare astăzi, tocmai ca să întindem o mână nu aromânilor care sunt români, să întindem o mână moldovenilor de peste Prut, care nu sunt recunoscuţi. Iar dumneavoastră, care astăzi v-aţi întors de la vot, i-aţi refuzat pe aceştia de a-i recunoaşte ca români astăzi. Realitatea este crudă, dar trebuie să v-o asumaţi. Aici toţi am hotărât să întindem o mână românilor de pretutindeni, să-i luăm cu denumirile pe care le au fiecare în ţara lor, totuşi, ei sunt românii noştri.

De aceea, domnule Canacheu, nu am nimic cu aromânii, eu îi consider români, ei fac parte integrantă din poporul român. Eu nu i-am trecut acolo întâmplător. I-am trecut tocmai ca să se recunoască şi în partea de nord a Greciei, pentru că acolo nu sunt recunoscuţi. Grecia, cum a spus colegul nostru, nu acceptă minorităţi naţionale.

Am vrut să întindem mâna moldovenilor care sunt doar 166 înregistraţi la recensământ, restul toţi sunt trecuţi la Capitolul - Moldoveni. Nu aţi vrut, nu-i nimic.

Cer, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, o listă a votului de astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Uioreanu, pentru explicarea votului.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi am susţinut acest proiect şi până la urmă din acest proiect e important să se facă ceva pentru românii de pretutindeni. Eu cred că are loc aici o luptă de interese a unora de a se erija în reprezentanţi ai unor dialecte, a unor români care poate se numesc altcumva în alte părţi ale lumii, dar, de fapt, ei sunt români şi cineva, am impresia, şi aici, domnule Canacheu, îmi pare rău, aţi dorit ca dumneavoastră să vă erijaţi pe un post de deputat undeva din 2008. Acesta este adevărul.

Legat de lege şi de esenţa acestei legi, sperăm ca acum, după mişcarea aceasta de la Ministerul de Externe la Cancelarie, să se facă ceva pentru drepturile românilor de pretutindeni. Asta este cel mai important din această lege şi sperăm să se facă ceva.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule deputat Rădulescu, vă rog. După care, domnul Dumitriu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimaţi colegi,

Aşa cum am expus şi la dezbateri generale, important şi pentru noi este ca această lege să treacă şi să existe, după un parcurs atât de lung, de sinuos şi o votare care tot văd că se întârzie. Chiar dacă această lege va fi una dintre cele slabe din domeniu şi o comparăm cu legi de profil existente împrejurul nostru, chiar dacă această lege cuprinde de prea multe ori că românii de pretutindeni pot să facă, pot să ceară, pot să dreagă, dar de prea puţine ori statul român trebuie să facă pentru românii de pretutindeni, totuşi acceptăm că este bine ca această lege să existe şi, după aceea, şi eu, în numele Grupului parlamentar al PD, fac oferta celor interesaţi şi grupurilor interesate, să facem o lege de modificare cu amendamente vitaminizante ca această lege, într-adevăr, să poată folosi efectiv românilor de pretutindeni şi nu doar să mai bifăm un lucru şi să spunem folosind de 20 de ori cuvântul român şi România şi aşa mai departe, că am făcut, am bifat şi această temă.

În ce priveşte, fiindcă suntem la explicarea strictă a votului pe amendamentul respectiv, considerăm şi noi că nu putem să facem în momentul de faţă, când acceptăm termeni europeni şi convenţii europene şi le votăm aici, în unanimitate, toate partidele de la stânga la dreapta, nu putem să acceptăm formule care contrazic unor lucruri pe care Europa deja le-a convenit.

S-a convenit că o identitate a unei anumite etnii este caracterizată de cultură, de limbă, de religie şi de tradiţie, de etnie, şi nu de alte criterii. Orice alt element în plus, al cincilea, al şaselea, introduse în formulările noastre, depăşesc Constituţia României şi depăşesc convenţiile europene şi nu putem tocmai acum, când suntem în preajma primelor alegeri pentru Parlamentul European şi când ridicăm mâna în unanimitate, suntem consensuali pe toate convenţiile europene, noi aici, în cercul nostru strâmt, să dăm noi definirile pe care le vrem unor chestiuni extrem de delicate cum sunt acestea la care ne referim aici.

De aceea, n-am fost pentru enumerarea introdusă de către comisie şi suntem pentru formularea iniţială care corespunde şi Constituţiei şi normelor europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Dragoş Dumitriu, vă rog.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Încă de la începutul acestor dezbateri am exprimat în numele grupului nostru, îndoiala că Ministerul Afacerilor Externe, mai ales cu actuala conducere, poate gestiona cu bine această sarcină a organizării Departamentului pentru românii de pretutindeni. Dar, în contextul în care trebuie să ne prezentăm, să zicem, să prezentăm o unitate a Parlamentului, a curentelor politice pentru rezolvarea acestor probleme, suntem de acord să dăm şi noi un vot favorabil.

În al doilea rând, în legătură cu această vehiculată problemă a aromânilor, vă spun în calitate de originar meglenoromân, nu cred că România a făcut prea multe pentru macedoneni în istoria ei, ci invers, macedonenii au făcut multe pentru România. Aşa încât atunci când macedonenii, că sunt de-o parte sau de alta a Dunării, vor avea de cerut ceva pentru ei, o vor cere. Nu e nevoie să ne batem prea mult capul.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna Olguţa Vasilescu, pentru procedură.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să anunţ, în numele Grupului parlamentar al PRM, că noi vom face un proiect de lege care va susţine acest amendament. Deşi mi se pare jalnic ce au spus unii dintre colegii noştri, cum şi-au explicat votul, mai precis. Noi nu recunoşteam aici o minoritate sau nu prin acest proiect de lege.

Noi, pur şi simplu, instituiam nişte obligaţii ale statului român faţă de o minoritate a românilor din afara graniţelor sau de mai multe minorităţi ale românilor din afara graniţelor. Asta făceam. Nu făceam nici un fel de, eu ştiu, juxtapuneri cu legislaţia europeană. Mi se par nişte chestiuni atât de aberante, încât îmi e şi greu să le calific, pentru că îmi vine un cuvânt, dar cred că este mai bine să nu-l spun de la tribuna Parlamentului şi cred că ar fi mai bine să îl spun colegilor în faţă.

În orice caz, vreau să reţineţi, stimaţi colegi, că din această cauză, lobby-ul nostru în exterior este aproape egal cu zero. Am avut astăzi o mostră de ceea ce se întâmplă în Parlamentul României când am fi putut să facem o lege bună pentru protejarea românilor din afara graniţelor şi n-am făcut-o. Trebuie să venim cu modificări şi paramodificări de fiecare dată ca să ajungem până la urmă la o formă. Iar domnului Traian Băsescu vreau să-i transmit că dacă mai caută cumva printre parlamentari oameni care votează în interesul propriu şi fac legi în interesul propriu, are unul chiar în băncile PD-ului. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Canacheu pentru dreptul la replică şi se pregăteşte domnul Corlăţean, tot pentru dreptul la replică.

Vă rog?

Domnul Marcu Tudor:

Am o problemă de procedură...

Domnul Eugen Nicolicea:

Imediat, am dat cuvântul, aveţi prioritate după domnul Canacheu.

Domnul Costică Canacheu:

Am să mă refer la ceea ce a spus distinsul nostru coleg, domnul Fotopolos, am să mă ţin de procedură. Am să merg pe jos până la acea şcoală din Macedonia, Epir sau Tesalia sau de la Atena care predă, în care se învaţă limba aromână. Am acolo atâţia prieteni că nu mai pot să-i număr, atâţia cunoscuţi şi greci şi aromâni, dar n-am găsit niciodată în aceşti ultimi 10 ani de când călătoresc acolo un loc unde să se înveţe limba aromână. Sunt încercări private în câteva oraşe, mai recent la Veria, dar o şcoală n-am găsit nicăieri. Şi dacă ea ar fi, repet, aş merge pe jos până acolo numai ca s-o văd.

În aceea ce priveşte locul de parlamentar, sunt din 1990 în această istorie parlamentară recentă a României şi dacă m-ar fi preocupat locul de parlamentar, din perspectiva comunităţii aromâne, aş fi militat ca această comunitate să candideze, să aibă candidaţi încă din 1992, pentru că legea aşa este în România. Orice organizaţie legal înregistrată poate depune candidaturi. Iată dovada că asociaţia aceasta, comunitatea aromânilor din României nu doreşte să se implice politic. N-a dorit să se implice politic şi nu a candidat niciodată. Şi nu ştiu dacă va candida vreodată, aşa că ideea că cineva, nu ţine numai de mine, că cineva ar viza un loc în numele comunităţii aromâne este absolut aberantă, iar ideea că aşa se susţine românismul acuzându-l pe Canacheu că vrea un loc în Parlament, este la fel de aberant...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi, vă rog să limitaţi...

Domnul Costică Canacheu:

...ca şi ideea că nu ştiu ce armatori greci ar fi în spatele acestei chestiuni. Românismul nu se susţine cu asemenea lucruri mărunte, cum s-ar spune, mă onorează critica dumneavoastră de asemenea factură.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da.

Domnul Costică Canacheu:

În încheiere, domnule preşedinte de şedinţă, ...

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, mă scuzaţi, potrivit art.149 alin.(4), "Un deputat poate cere dreptul la replică în situaţia în care la adresa sa în acel moment al dezbaterii s-au făcut afirmaţii ofensatoare de la microfonul Camerei Deputaţilor. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică", ceea ce v-aş ruga. Totodată n-am reţinut care este afirmaţia ofensatoare la adresa dumneavoastră, a reprezenta pe aromâni nu mi se pare o ofensă, ci o mândrie.

Domnul Costică Canacheu:

Nu, n-am folosit numele nimănui, aşa că nu poate cineva să ceară dreptul la replică. Repet, trebuie să fim lucizi, calmi, fraţi, să ne iubim ca latinitate orientală, ca romanitate orientală, asta suntem noi împreună, aromâni puţini şi români mai mulţi. Asta este. Foarte bine. Ce nu se poate face împreună în această frăţietate? Multe lucruri frumoase pe care istoria ni le-a arătat că le-am făcut şi înainte.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, pentru procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu nu voi face fraze gogonate, uriaşe şi nici nu-mi voi aduce susţinători pe sus care să mă susţină atunci când iau cuvântul. Socotesc că dacă vă câştig interesul să mă ascultaţi, este suficient pentru mine.

Unu. Noi am făcut astăzi o derogare de la modul în care ne comportăm de obicei. Am votat un amendament ca fiind ceva separat, propus la vot separat, când el făcea parte integrală din raport. Noi trebuia să punem în discuţie şi la vot numai raportul, cu amendamentul inclus în raport, nu era amendament lipit pe care să-l discutăm noi separat. Şi, ca atare, chiar şi în aceste condiţii, s-a pus la vot şi a trecut amendamentul, iar domnul Bogdan Olteanu a luat.... a plecat urechea la faptul că nişte colegi de-ai noştri de aici, cărora nu le-au plăcut rezultatele votului, au invocat veşnica problemă că nu funcţionează aparatele să mai facă un vot, ca până atunci să-i determine pe colegii lui să voteze altfel decât au votat prima dată.

Doi. Domnul Bogdan Olteanu a făcut o enormă greşeală care dă naştere ulterior la astfel de şmecherii de vot. Am făcut socoteala şi la ce a trecut prima dată şi la ce a trecut a doua oară şi a funcţionat foarte bine, domnule Corlăţean şi domnule Costică şi ceilalţi care aţi invocat...Rădulescu... încă un vot. Pentru că a fost suma aceeaşi. Toate aparatele au mers bine. Deci, noi ar fi trebuit să avem primul vot valid. Corect. Acela care trecea raportul cu amendamentul întocmit de PRM.

Trei. Am asistat astăzi la un moment ruşinos pentru mine, nu spun pentru dumneavoastră, să nu vă jignesc, cu toate că aşa gândesc, dar n-o spun. Aţi votat în interesul unui om, domnilor de la PDSR! Pentru că v-am văzut cum aţi votat acolo 58 la 52 cu abţinerile care făceau diferenţa până la total, după care s-a invocat repede că nu funcţionează.

Titus Corlăţean v-a câştigat repede pe ceilalţi. Cum ai putut să votezi aşa? Votează că aşa zic eu. Unde e procedura în vot, conform conştiinţei dumneavoastră, domnilor. Eu asist, am asistat astăzi la ceva ruşinos şi îmi fac astfel punctul de vedere explicit. Nu voi vota niciodată altfel decât socotesc eu că e bine. Şi ca să repet vorbele pe care le-am zis data trecută şi, daţi-mă în judecată pentru asta, când întorci fundul mereu după interesele altuia, rişti să dai în alt necaz.

Aşa că, domnilor, chiar dacă vin alegerile acum, nu mai jucaţi cartea şefilor dumneavoastră, dacă au interese personale într-o motivaţie a colectivului PDSR, să vă refaceţi votul după cum vă dictează cineva.

Ca atare, protestând în mod vehement la asemenea comportament care face din noi nişte votanţi în numele propriu al unora dintre noi şi nu în numele interesului general, eu nu mai particip la această şedinţă. Mă simt foarte mâhnit, foarte supărat şi vă cer scuze celor de bună credinţă că părăsesc această şedinţă în semn de protest pentru modul în care cineva a returnat mersul voturilor după ce s-a votat corect, pentru că nu i-a convenit lui votul. Aşa ceva îmi este ruşine să exprim în Prahova unde mă voi duce dimineaţă la ora 10 vineri şi voi susţine cauza PRM-ului pentru alegerile parlamentare europene.

Voi invoca această procedură chiar dacă va participa şi Săniuţă acolo şi cei din P.S.D. Voi explica cum votează P.S.D.-ul.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului. Luările de cuvânt făcute pentru această chestiune nu vor depăşi două minute.

Deci, pe viitor, vă rog frumos, voi aplica strict regulamentul.

Are cuvântul domnul Corlăţean, pentru dreptul la replică.

Domnul Titus Corlăţean:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Acum câţiva ani, Ungaria a încercat să stabilească prin lege şi printr-un act de identitate, identitatea de maghiar pentru ceea ce era considerat ca fiind maghiar trăind în afara ţării, iar Ungaria a fost sancţionată aspru de către Europa.

Identitatea naţională, inclusiv identitatea naţională românească se transmite din generaţie în generaţie. Ea se afirmă, se asumă individual, şi nu se stabileşte, oricât de generoasă ar fi intenţia, prin lege. Ceea ce am discutat astăzi ţine şi...şi o spun foarte clar şi resping toate acuzaţiile nedemne şi toate tentaţiile de populism şi demagogie şi nu cred că este cineva în această sală care să-mi poată mie reproşa cu argumente că nu am fi făcut noi sau eu unele lucruri extrem de importante, şi aş adresa întrebarea celor care au făcut afirmaţii grave cât au făcut în realitate ei, dincolo de retorică şi demagogie, cu adevărat lucruri importante pentru românii din afară, indiferent cum se numesc ei. Iar aceşti români întotdeauna au beneficiat de sprijinul statului român şi în special în ultima perioadă; nu atât de mult cât trebuia, este adevărat. Dar asumarea identităţii naţionale nu e o chestiune care să poată fi impusă cu forţa. Este o chestiune de asumare, e o chestiune de identitate naţională care nu poate fi stabilită, încă o dată, cât de generoasă ar fi această intenţie, printr-o lege.

Este o normă europeană care este valabilă şi pentru noi. Eu însumi când am spus...şi e o minciună ce s-a spus de la acest microfon, eu însumi când am fost la Comisia pentru drepturile omului le-am spus foarte clar, este un amendament propus de Preşedintele României în cererea de reexaminare. Dumneavoastră, comisia vă exprimaţi şi veţi lua o decizie. Dar sunt costuri şi beneficii. Costurile le-am spus foarte clar, beneficiile, nu m-am pronunţat pe fond pentru că eu însumi, din punct de vedere politic, aş fi fost şi sunt tentat să dau curs acestei propuneri, dar există raţiuni care ţin de dreptul internaţional şi de ce s-ar putea întâmpla în această ipoteză, pe care nu le putem ignora.

Să nu amestecăm populismul, demagogia deşănţată cu realităţile şi cu ce trebuie să facă statul în mod real pe baza acestei legi.

Nu accept, şi o sun de la acest microfon, acuzaţii care sunt nedemne. Ceea ce avem de făcut avem de făcut cu toţii, în baza acestei legi. Şi v-aş putea foarte multe povesti, ce s-a întâmplat în aceşti ani, v-aş putea povesti despre chestiunea aromână, lucruri pe care doar le afirmaţi, dar pe care trebuie să le ştim din comunităţile aromâne din Macedonia, din Albania şi modul cum acei oameni au avut curajul să-şi asume această identitate, indiferent de cât de populişti suntem noi acum. Noi avem nevoie de fapte concrete, nu de afirmaţii deşănţate.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog. Aveţi drept la procedură.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Da, stimate coleg, este procedură.

Vreau să cer în numele Grupului P.R.M. staffului tehnic, pentru că s-au făcut aici tot felul de referiri la legea maghiară, să asigure pentru fiecare grup parlamentar în parte o traducere a legii maghiare care-i vizează pe maghiarii din afara graniţelor. Într-adevăr, legea respectivă a suferit critici inclusiv de la Comisia de la Veneţia. Dar colegii noştri din Parlamentul maghiar au fost mai interesaţi de soarta maghiarilor din afara graniţelor şi n-au operat modificările necesare.

Rugămintea ar fi ca să ne daţi şi nouă, că poate luăm un exemplu de la ei, să vedem cum putem să ne batem şi noi pentru românii din afara graniţelor. Asta una.

Iar a doua, un drept la replică unui coleg de-al nostru care tocmai ne-a dat un drept la replică, vizavi de faptul că unii sunt populişti şi nu fac nimic pentru românii din afara graniţelor şi nu ştiu ce lucruri ar fi făcut alţii, probabil domnia sa. Diferenţa, stimate coleg, este că noi, dacă am făcut, am făcut pe banii noştri, iar dumneavoastră n-aţi făcut nimic nici măcar pe banii statului român.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Eugen Nicolicea:

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, reexaminată şi respinsă de Senat.

Lege organică.

Avem raport de respingere.

Dau cuvântul domnului Relu Fenechiu, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art.135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată spre reexaminare cu Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Această lege adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art.75 şi ale art.76 din Constituţia României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României, în data de 6 iulie 2007.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis cererea de reexaminare formulată de preşedinte şi, în consecinţă, a respins proiectul de lege sus-menţionat, în şedinţa din 26 septembrie 2007.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei noastre au hotărât cu unanimitate de voturi admiterea cererii de reexaminare trimisă de Preşedintele României şi propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind regimul ariilor naturale protejate, ca urmare a rămânerii acestuia fără obiect de reglementare.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezabterilor generale. Nu doreşte.

Vă rog. Are cuvântul domnul Lificiu.

Domnul Petru Lificiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Desigur că aşa cum hotărăşte majoritatea, sunt şi eu de acord, dar ca iniţiator unic al acestei legi vreau să semnalez un lucru cel puţin bizar. Pe data de 28.VI. se depune la secretarul general legea aprobată de Camera Deputaţilor, Cameră decizională. Pe 29.VI., la o zi diferenţă, apare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului care abrogă legea de bază pentru care un an şi jumătate noi, Parlamentul României, am dezbătut şi am dus o lege în procedură.

Desigur că regulamentele spun clar ce se face în această situaţie, dar eu vreau să atrag atenţia dumneavoastră şi colegilor mei, că eu consider cel puţin nedemocratic acest fapt. Nu pot să înţeleg Guvernul care abrogă, dă o ordonanţă de urgenţă după ce o lege a parcurs toată procedura parlamentară de aprobare, de dezbatere, mai ales că nu erau nici nişte lucruri cu totul spectaculoase, erau nişte reglementări, erau nişte completări, nişte corectări, nişte lucruri cu totul şi cu totul limpezi în propunerea legislativă pe care am avut-o.

Atrag atenţia asupra acestui precedent care poate fi repetat la infinit dacă vreţi, de fiecare dată când se trimite la promulgare, apare ordonanţa de urgenţă care atacă baza. Mi se pare cel puţin nedemocratic.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Potrivit art.104 din Regulament, dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, preşedintele cere Camerei să se pronunţe prin vot.

Rămâne pentru votul final de mâine.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.48/2007 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii în administraţia publică centrală.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului. Vă rog.

Domnul Marin Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa de urgenţă nr.48/2007 s-au instituit norme derogatorii de la prevederile art.34 din Legea nr.188/1999, republicată, pentru reglementarea posibilităţii ca funcţionarii publici de conducere să fie numiţi în funcţii de demnitate publică din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice din administraţia publică centrală în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice aflate în raporturi ierarhice cu aceasta.

Totodată, se statuează norme juridice aplicabile funcţionarilor publici de conducere din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală desemnaţi să reprezinte autoritatea sau instituţia publică în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea pe funcţii de demnitate publică sau funcţii asimilate acestora.

Vă rugăm să adoptaţi în forma propusă de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.48/2007.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare şi-l rog, totodată, să propună timpul afectat dezbaterii pentru acest proiect de lege.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii în fond cu Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.48/2007.

Proiectul de lege şi raportul aferent au fost dezbătute şi analizate în 9 octombrie 2007.

S-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi cel al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Comisia pentru administraţie publică propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege, cu amendamentele admise în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul a respins acest proiect de lege în şedinţa din 11 septembrie 2007.

Proiectul este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Aşadar, Comisia, în urma reexaminării, propune Camerei Deputaţilor aprobarea cu amendamentele admise în anexă a proiectului de lege.

Propun cinci minute pentru dezbateri.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Conform prevederilor art.118 şi 120 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Supun la vot timpul propus de către preşedintele comisiei. Vot deschis cu mâna.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi timpul a fost aprobat.

Trecem la dezbateri. Vă rog.

Dacă doreşte cineva din partea grupurilor parlamentare să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul şi cu articolul unic.

Dacă sunt obiecţii, observaţii. Nu există obiecţii, observaţii.

Legea rămâne pentru votul final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că au apărut unele elemente noi, vă rugăm să retrimiteţi la comisie acest proiect de lege.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, retrimitem la comisie. Timp? O săptămână, termen. Mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul.

Da. Vă rog.

Domnul Tudor Baltă (vicepreşedinte, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea nr.136/1995 reglementează întreaga activitate de supraveghere a asigurărilor din România. Ultima modificare a legii a fost făcută prin Legea nr.172/2004 şi Legea nr.283/2005, prin care s-au implementat directivele europene în materia asigurărilor.

Modificările actuale privind Legea nr.136 fac referiri la reglementarea constatului amiabil care pentru prima dată a fost reglementat prin Ordonanţa de urgenţă nr.63/2006, iar prin Legea nr.6/2007 au fost abrogate dispoziţiile referitoare la constatul amiabil, urmând ca acesta să fie reglementat separat de legislaţia din domeniul asigurărilor.

În ceea ce priveşte introducerea vignetei şi sancţiunea pentru situaţii în care acesta nu este afişat în loc vizibil, această modificare se impune ca urmare a recomandărilor experţilor Uniunii Europene şi constituie o măsură care să ducă la creşterea gradului de cuprindere în asigurarea vehiculelor, scop primordial şi decisiv în semnarea acordului multilateral.

Ca atare, vă rugăm, domnilor deputaţi, să aprobaţi modificările solicitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, dau cuvântul doamnei Graţiela Iordache.

Doamna Denisa Graţiela Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, domnul vicepreşedinte Tudor Baltă şi doamna director general Marilena Nemeş.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 24 de deputaţi şi raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor şi în urma dezbaterii acestui proiect de lege comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea P.D.-ului, vă rog frumos, în cadrul dezbaterilor generale. Vă rog să luaţi cuvântul.

Doamna Denisa Graţiela Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vroiam doar să exprim susţinerea Grupului parlamentar al Partidului Democrat pentru această lege. Este o lege care aduce ca element de noutate această constatare amiabilă. Este o procedură care vine şi pe linia alinierii cu practicile europene, în plus faţă de aceasta, aduce o simplificare a birocraţiei şi un plus de confort cetăţenilor României.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului există obiecţii, observaţii. Nu există.

Dacă asupra articolelor respective există obiecţii, observaţii. Nu există.

Legea rămâne pentru votul final.

Proiectul de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

Lege organică. Este respinsă de Senat.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, dacă doreşte să ia cuvântul. Nu doreşte.

Dau cuvântul comisiei raportoare. Vă rog.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Raport asupra Proiectului de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea anexei la Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege, pentru crearea bazei legale privind acordarea drepturilor salariale pentru personalul auxiliar de specialitate cu studii medii din cadrul oficiului, respectiv asistenţi, analişti, întrucât prin Ordonanţa Guvernului nr.8/2007 a fost abrogată Legea nr.50/1996, în baza căreia această categorie de personal a fost salarizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin.(3) din Constituţia României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost respins de Senat în şedinţa din 10 septembrie 2007.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege, aşa cum este prezentat în amendamente.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Vă rog, domnule preşedinte, să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Barbu:

Vă propunem două, respectiv cinci minute.

Domnul Eugen Nicolicea:

Supun la vot propunerea.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi timpii au fost aprobaţi.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă asupra titlului şi a articolului unic există obiecţii, observaţii. Nu există.

Legea rămâne pentru votul final.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.196/2002 privind prevenirea şi combaterea pornografiei.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul. Vă rog.

Domnul Demeter Istvan Andras (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezentul Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei, se urmăreşte eliminarea necorelării apărute în cuprinsul alin.(2) al art.4 şi, totodată, asigurarea unei structuri unitare a actului normativ în vederea interpretării exacte a dispoziţiilor referitoare la condiţiile de desfăşurare a activităţilor care cuprind programe de streapteese, limitarea răspândirii materialelor cu caracter pornografic care aduc atingere demnităţii umane şi moralei publice, interzicerea accesului participării minorilor la activităţi cu caracter pornografic, de natură a aduce prejudicii dezvoltării armonioase şi sănătăţii acestora.

În consecinţă, pe baza avizelor favorabile şi a raportului comun adoptat de comisiile Camerei în unanimitate, vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege în forma propusă.

Vă mulţumim.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Este un raport comun. Potrivit prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în şedinţa din data de 10 septembrie, a respins proiectul de lege. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl constituie modificarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei, cu modificările şi completările ulterioare, prin abrogarea titlului Capitolului II¹ şi modificarea titlului Cap. II.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în zilele de 10 şi 11 octombrie 2007.

La dezbaterea proiectului din totalul de 19 membri ai Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost prezenţi 15 deputaţi, iar din cei 27 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi 14 deputaţi.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre adoptare Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei, în forma prezentată de iniţiator.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării ce modifică o lege organică, proiectul de lege face şi el parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Neexistând, legea va fi supusă votului final de mâine.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea, executarea şi cooperarea cu privire la răspunderea părintească şi măsurile privind protecţia copilului, adoptată la Haga la 19 octombrie 1996.

Vă rog frumos să luaţi loc în bancă. Fac apel la domnii colegi să ia loc în bancă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond. Domnul preşedinte.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem primă Cameră sesizată. Obiectul reglementării constă în ratificarea unei convenţii internaţionale privind recunoaşterea, executarea şi cooperarea cu privire la răspunderea părintească şi măsuri pentru protecţia copiilor.

Am dispus de avizul favorabil al Consiliul Legislativ. Comisia a examinat proiectul în cvorum legal de 14 membri prezenţi din 27 şi cu unanimitate de voturi a hotărât să vă supună spre adoptare acest proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Având în vedere că nu sunt îndeplinite condiţiile...

Vă rog, aveţi cuvântul, mă scuzaţi. Printre colegii care stăteau în picioare nu v-am putut remarca.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această convenţie înlocuieşte convenţia din 5 octombrie 1961 privind competenţa autorităţilor şi legea aplicabilă pentru protecţia minorilor, precum şi Convenţia privind tutela minorilor, semnată la Haga la 12 iunie 1902.

Reafirmând importanţa cooperării internaţionale pentru protecţia copilului, trebuie să nu se uite niciodată că interesul acestuia trebuie luat în considerare cu prioritate.

Era nevoie de un act normativ care să oblige statul, prin autorităţile sale competente, să ia măsuri de protecţia persoanelor sau bunurilor copilului, dar să impună şi o răspundere părintească pentru faptele minorilor.

Semnificaţia adoptării acestui proiect de ratificare a convenţiei este generată şi de domeniile şi subdomeniile în care această convenţie operează şi fără de care orice situaţie conflictuală cu care ne-am confrunta nu şi-ar afla rezolvarea pentru că unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate s-o facă.

Astfel, era nevoie de reglementări care să vizeze atribuirea, exerciţiul şi restrângerea totală sau parţială a răspunderii părinteşti, precum şi delegarea acesteia, răspundere aplicabilă până la împlinirea vârstei de 18 ani. Erau necesare norme care să reglementeze tutela, curatela şi instituţiile similare, dar şi atribuţiile oricărei persoane sau organism care are sarcina să se ocupe de persoana copilului sau de bunurile acestuia, să-l reprezinte sau să-l asiste.

Nu putea fi ignorată nici situaţia copiilor refugiaţi sau a copiilor care, din cauza tulburărilor interne din ţara lor, sunt obligaţi să se deplaseze pe plan internaţional.

Toate aceste reglementări se regăsesc în Convenţie şi sunt elemente care se constituie în argumente pentru ca Grupul Partidului Social Democrat să susţină acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Având în vedere că nu sunt îndeplinite prevederile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, legea va urma să fie supusă votului final de mâine.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/2007 pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol Adiţional, semnat la Bucureşti la 23 iulie 2007, la Convenţia între Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condiţiile de funcţionare a cursului superior internaţional al Şcolii de aplicaţie pentru ofiţeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnat la Bucureşti la 11 iulie 2003, precum şi a celui de-al doilea Protocol Adiţional, semnat la Bucureşti la 23 iulie 2007, la Convenţia de finanţare între Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind participarea părţii franceze la finanţarea întreţinerii stagiarilor de la cursul superior internaţional al Şcolii de aplicaţie pentru ofiţeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la Bucureşti la 11 iulie 2003.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte sa ia cuvântul cineva? Nu doreşte.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare. Nu doresc să iau cuvântul.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Potrivit dispoziţiilor art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Întrucât nu există, urmează votul final mâine.

Proiectul de Lege privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale pentru anul 2008 ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internaţional pentru dezvoltarea coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1988.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte sa ia cuvântul cineva? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internaţional pentru dezvoltarea coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998, denumit în continuare acord de bază, care reglementează transporturile internaţionale rutiere, feroviare, navale şi procedurile vamale şi de prelucrare a documentelor vamale.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare şi este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii proiectului de lege, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Având în vedere că nu sunt îndeplinite condiţiile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, va urma votul final mâine.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte sa ia cuvântul cineva? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond? Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea are ca obiect art.35 din Legea de organizare judiciară.

Suntem primă Cameră sesizată.

Am beneficiat de avizul Consiliului Legislativ, de avizul favorabil al Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi. Este vorba de pensionarea la aceeaşi vârstă, atât a doamnelor, cât şi a domnilor din magistratură.

De asemenea, propunerea legislativă urmăreşte ca să fie exceptate de la obligaţia de a urma cursul de formare profesională, în cadrul INM-ului, persoanele care au o anumită vechime în această funcţie.

Pe parcursul procedurilor legislative obiectul propunerii a fost reglementat prin alte acte normative, situaţie în faţa căreia comisia a hotărât - cu unanimitate de voturi - pentru acest motiv, de rămânere fără obiect, să propună distinsului plen respingerea propunerii legislative.

Ea face parte, prin obiectul de reglementare, din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin. (2) din Constituţie, şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995.

Lege organică.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte sa ia cuvântul cineva? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond? Doamna preşedintă Lia Olguţa Vasilescu, vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995, în sensul acordării unor facilităţi pe timpul vacanţelor în ţară pentru studenţii şi elevii români care obţin burse de studii în străinătate.

Aceste facilităţi se referă la beneficierea de către aceştia a unor tarife reduse cu 50% pentru transportul local în comun de suprafaţă şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval în tot timpul anului calendaristic.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, a propus plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu mai multe amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului şi a articolului unic există obiecţii, observaţii? Nu există.

Legea rămâne pentru votul final de mâine.

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind definirea statutului şcolilor europene, adoptată la Luxemburg la 21 iunie 1994 şi intrată în vigoare la 1 octombrie 2002.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte sa ia cuvântul cineva? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond? Doamna preşedintă Lia Olguţa Vasilescu, vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Convenţia privind definirea statutului şcolilor europene, adoptată la Luxemburg la 21 iunie 1994 şi intrată în vigoare la 1 octombrie 2002.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, a propus plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu câteva amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului şi a articolelor cu amendamente există obiecţii sau observaţii? Nu există.

Se consideră adoptate.

Legea rămâne pentru votul final de mâine.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Finlanda asupra cooperării privind Implementarea în comun şi comercializarea internaţională a emisiilor în baza Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la Bruxelles la 17 decembrie 2006.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte sa ia cuvântul cineva? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond doreşte cineva să ia cuvântul? Nu se doreşte.

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Întrucât nu există, legea va urma votul final de mâine.

Pct.16 se discută mâine.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentanţilor comisiei raportoare.

Domnul Cornel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Potrivit prevederilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege în şedinţa din 16 octombrie 2007.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 22 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost de adoptare a proiectului de lege, cu 18 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere.

Proiectul de lege a fost adoptat în Senat în şedinţa din 26 septembrie 2007.

În urma dezbaterii, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a hotărât cu 18 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Având în vedere că nu sunt îndeplinite prevederile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în sensul că nu există amendamente admise sau respinse, va urma votul final de mâine.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte sa ia cuvântul cineva? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

În cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei iniţiative legislative.

În atare situaţie, urmează să procedăm în conformitate cu prevederile art.104 din Regulament, potrivit cărora, dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau propunerii legislative, după încheierea dezbaterilor generale, preşedintele cere Camerei să se pronunţe prin vot.

Legea rămâne pentru votul final de mâine.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2007 privind transmiterea unei suprafeţe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava, în scopul construirii unui campus universitar.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte sa ia cuvântul cineva? Nu doreşte.

Dau cuvântul reprezentanţilor comisiei raportoare.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă prezint raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2007 privind transmiterea unei suprafeţe de teren proprietate publică a statului, din administrarea staţiunii de cercetare-dezvoltare agricolă Suceava în administrarea Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava, în scopul construirii unui campus universitar.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa nr.635 din 2 octombrie 2007, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au primit spre dezbatere şi avizare - în fond - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2007 privind transmiterea unei suprafeţe de teren proprietate publică a statului, din administrarea staţiunii de cercetare-dezvoltare agricolă Suceava în administrarea Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava, în scopul construirii unui campus universitar.

La întocmirea raportului comisiile au avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transmiterea unei suprafeţe de teren proprietate publică a statului, din administrarea staţiunii de cercetare-dezvoltare agricolă Suceava în administrarea Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava, în scopul construirii unui campus universitar.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, împrumutând acest caracter de la legea de bază asupra căreia intervine, respectiv Legea nr.290/2002, potrivit prevederilor art.73 şi art.76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art.75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor din şedinţa din 16 octombrie 2007, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat, cu 42 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru că v-am obişnuit, de fapt, ieşind şi exprimând poziţii referitoare la momentele în care am fost puşi în situaţia să cedăm din domeniul public teren pentru diverse activităţi, vreau să vă spun că astăzi o astfel de lege este binevenită, pentru că ea contribuie de fapt la dezvoltarea Centrului Universitar Suceava, şi iată că ea se poate face în contextul în care există aceste suprafeţe de teren pe care le putem pune la dispoziţie unor astfel de unităţi, ceea ce este lucrul cel mai bun. Sigur, nu ca la Cluj, dar, mă rog, ca la Suceava, şi ca şi în restul ţării.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Având în vedere că nu sunt îndeplinite prevederile art.106, şi anume, nu sunt amendamente admise sau respinse, va urma votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.504/2002 - Legea audiovizualului.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte sa ia cuvântul cineva? Nu doreşte.

Dau cuvântul reprezentanţilor comisiei sesizate în fond.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport înlocuitor asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.504/2002 a audiovizualului.

Iniţiativa legislativă are în vedere modificarea şi completarea Legii audiovizualului, în sensul implementării principiului egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi în domeniul audiovizualului, prin modificarea componenţei Consiliului Naţional al Audiovizualului, precum şi prin includerea explicită a principiului nondiscriminării femeilor în activitatea audiovizuală.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 16 deputaţi din totalul de 19 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votului.

În raport de conţinutul său, propunerea legislativă este de competenţa decizională la Senatului.

La data de 9 octombrie a.c., în şedinţa comisiei Camerei Deputaţilor, iniţiativa legislativă a fost retrimisă la comisie; comisia a reluat dezbaterile asupra acestei iniţiative legislative în şedinţa din ziua de marţi, 16 octombrie.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.504/2002 a audiovizualului, cu amendamente.

Prezentul raport înlocuieşte raportul iniţial din data de 4 octombrie.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul şi la articolul unic există obiecţii şi observaţii? Nu există.

Legea rămâne pentru votul final.

Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Osoi, judeţul Iaşi, prin reorganizarea comunei Comarna.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte sa ia cuvântul cineva? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond? Nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Întrucât nu există, va urma votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, şi Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte sa ia cuvântul cineva? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Vă rog, domnule Gheorghe Barbu, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.44/1994 pentru veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată - PL-x 146/2007); cu acelaşi titlu şi PL-x 515/2007.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond - în procedură obişnuită - a celor două propuneri legislative pe care le-am enunţat anterior.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea cu amendamente a Propunerii legislative PL-x 515/2007 şi respingerea Propunerii legislative având numărul PL-x 146/2007.

Motivele respingerii sunt următoarele: participarea forţelor armate române la misiuni în străinătate s-a făcut în cadrul forţelor de menţinere a păcii sub sigla ONU, NATO sau a altor organizaţii internaţionale, pe bază de voluntariat.

Pe durata misiunilor, personalul participant beneficiază în ţară de drepturi băneşti cuprinse în Legea nr.138/1996, iar în străinătate de drepturile prevăzute de Hotărârea de Guvern nr.1086/2004.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art.18 din Legea nr.42/2004 privind participarea forţelor române la misiuni în afara teritoriului statului român, personalul participant la misiuni în afara teritoriului statului român are dreptul la despăgubiri pentru cazuri de invaliditate sau deces, în condiţiile şi în cuantumurile stabilite de legislaţia română.

Totodată, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare, se reglementează modalităţile de recunoaştere a meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare, prin acordarea unor distincţii şi crearea posibilităţii menţinerii în structurile Ministerului Apărării a celor care au devenit invalizi.

Ambele propuneri legislative fac parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au participat, în şedinţa din 9 octombrie 2007, 16 deputaţi, din totalul de 18 membri ai comisiei.

Ambele propuneri legislative au fost respinse de Senat, în şedinţa din 14 martie, respectiv 25 iunie 2007.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională pentru ambele propuneri legislative.

În urma dezbaterilor, comisia vă propune respingerea Propunerii legislative având PL-x 146/2007 şi admiterea Propunerii legislative PL-x 515/2007, cu modificări, după cum urmează în amendamentele propuse.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului şi asupra articolelor există obiecţii sau observaţii? Nu există.

Se consideră adoptat.

Legea urmează să rămână pentru votul final de mâine.

Voci din partea Grupului parlamentar al P.R.M.:

Este ora 18,00!

Domnul Eugen Nicolicea:

Mai avem doar două poziţii.

Propunerea legislativă Legea nr.84 din 24/07/1995, legea învăţământului, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.606 din 10/12/1999.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte sa ia cuvântul cineva? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Are cuvântul doamna Lia Olguţa Vasilescu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare acordarea unor venituri care să răsplătească rezultatele deosebite ale elevilor şi studenţilor, concretizate în obţinerea de premii la olimpiadele internaţionale.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, cu 17 voturi pentru respingere şi 2 abţineri, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative din următoarele motive: este în vigoare o hotărâre a Guvernului prin care aceste performanţe sunt răsplătite prin premii care se indexează, în funcţie de rata inflaţiei, şi care instituie premii pentru profesorii care i-au pregătit şi pentru instituţiile de învăţământ.

Există, de asemenea, instituită o bursă specială de care se bucură câştigătorii locurilor unu, doi şi trei la olimpiadele internaţionale, de care dispun pe tot parcursul studiilor, în anumite condiţii de performanţă.

Trebuie făcută o reglementare, prin hotărâre de Guvern, care ar permite astfel o adaptare mai uşoară la cadrul legislativ existent.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte nimeni.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestor iniţiative legislative.

În atare situaţie, urmează să procedăm în conformitate cu prevederile art.104 din Regulament, potrivit cărora dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, preşedintele cere Camerei să se pronunţe prin vot.

Legea rămâne pentru votul final de mâine.

Deci, am încheiat prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

Trecem la partea a doua a şedinţei, şi anume la prezentarea răspunsurilor orale la întrebări.

Din partea ministerului vizat, Ministerul Agriculturii, are de răspuns domnului Ştefan Valeriu Zgonea, cu privire la seceta devastatoare din Dolj.

Am înţeles că răspunsul este depus scris.

Din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului tot pentru domnul Ştefan Valeriu Zgonea - promovabilitatea zero la examenul de bacalaureat la Grupul Şcolar Agricol Dăbuleni.

Se solicită amânarea pentru acest răspuns.

Trecem la următoarea parte a şedinţei noastre, şi anume prezentarea de interpelări şi întrebări.

Îi voi anunţa întâi pe cei care au întrebări şi interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Victor Ponta - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu - patru interpelări depuse în scris.

Doamna deputat Daciana Sârbu - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Constantin Traian Igaş - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Eugen Bejenariu - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Ioan Munteanu - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Constantin Faina - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Aledin Amet - două interpelări pe care le va susţine personal.

Doamna deputat Lia Ardelean - o interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Monalisa Gălăteanu - două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Mihai Dumitriu - şase interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Victor Sanda - două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Vasile Puşcaş - cinci interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Ioan Stan - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu - zece interpelări pe care le va prezenta personal.

Domnul deputat Horia Văsioiu - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Nicolae Păun - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Valeriu Tabără - trei interpelări pe care le susţine personal.

Domnul deputat Petre Străchinaru - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Gheorghe Chiper - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Călin Ion - o interpelare depusă în scris.

Voi da cuvântul colegilor care le susţin personal.

Deci, domnul deputat Ţundrea are două interpelări depuse în scris.

I-am citit pe cei care au depus interpelările în scris.

Îi dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu, pentru a prezenta personal.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu am mai multe interpelări.

Prima dintre ele este adresată domnului Dacian Cioloş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, şi se referă la faptul că, până în clipa de faţă, nu au fost comunicate subvenţiile care se acordă cultivatorilor de tutun, ca urmare, aceştia, în clipa de faţă, trebuie să-şi preda recolta, dar nu ştiu dacă merită sau nu merită să înceapă o altă recoltă în anul viitor.

O a doua interpelare este adresată domnului ministru Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative, şi care se referă la faptul că arhivele cu documentele privind activitatea şi vechimea şi cărţile de muncă ale oamenilor care au lucrat la diverse societăţi sunt depuse în nişte societăţi care au fost create de către Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, termenul ca oamenii să-şi depună toate actele pentru ca să li se recalculeze pensia este de 31 decembrie 2007, dar sunt foarte multe asemenea situaţii în care sacii aceştia nici măcar nu au fost desfăcuţi şi, în consecinţă, habar nu se are ce documente se găsesc în aceşti saci.

O a treia interpelare se adresează domnului ministru Attila Korodi, ministrul mediului şi dezvoltării durabile, şi anume, se referă la cabana Gălăoaia din judeţul Mureş, unde, ba că este închisă, ba că funcţionează, în orice caz, are loc o poluare, şi fonică, şi din toate din punctele de vedere, a celor care locuiesc în zonă şi aş dori ca să se lămurească această problemă.

În sfârşit, o a patra interpelare se adresează domnului ministru Ludovic Orban, ministrul transporturilor, şi se referă la faptul că, aşa, instantaneu şi dintr-o dată, Aeroportul Târgu-Mureş, internaţional, cunoscut şi ca Aeroportul Transilvania, ajunge în situaţia în care stă aproape să se închidă, în condiţiile în care, peste noapte, se hotărăşte mutarea Companiei Wizair de pe aeroportul mureşean pe aeroportul internaţional de la Cluj-Napoca, începând cu data de 13 noiembrie. Aş dori ca domnul ministru să prezinte strategia Ministerului Transporturilor faţă de situaţia aceasta şi funcţionarea pe viitor a Aeroportului Târgu-Mureş.

Şi ultima dintre interpelări, cea care se adresează domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice, are ca obiect clinicile de medicină a muncii, unde a apărut un ordin comun, atât al Ministerului Sănătăţii Publice, cât şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Dar către preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate am o întrebare, pe care nu este cazul să o citesc aici şi pe care o să o transmit, şi anume, se referă la faptul că după ce bolnavii sunt în spital şi se fac investigaţiile de rigoare se stabileşte că aceştia au sau nu au boli profesionale. Din păcate, conform ordinului respectiv, numai 30% din cazurile celor care au fost internaţi în spitale se decontează, în timp ce 70% din cazuri rămân nedecontate. În asemenea situaţii, clinicile de medicină a muncii, deci, clinicile de boli profesionale din România, au toate şansele să intră în faliment, pentru că, dacă 70% din cazuri nu se decontează, cred că vă daţi seama care este situaţia.

Ca atare, îl rog pe domnul ministru să intervină în regim de urgenţă, să analizeze şi să dispună măsuri corespunzătoare, care să stăvilească această discriminare, pentru că este o discriminare şi aceasta, cât şi nefinanţarea clinicilor de medicină a muncii existente, care poate avea, aşa cum am spus adineaori, efecte falimentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Paul Magheru.

Domnul Paul Magheru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am formulat două interpelări.

Prima se adresează ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse. Obiectul interpelării l-am formulat sub formă de deziderat, adică discriminarea existentă între diversele categorii de pensionari trebuie eliminată, întrucât este injustă şi neeuropeană.

A doua interpelare se adresează ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului şi are ca obiect stoparea degradării învăţământului superior prin proliferarea aberantă a formelor de şcolarizare prin frecvenţă redusă şi la distanţă la Universitatea "Spiru Haret" din Bucureşti.

Rar mi-a fost dat să întâlnesc o mai aberantă interpretare a legii decât în scrisoarea deschisă a rectorului Universităţii "Spiru Haret", prof. univ. dr. Aurelian Bondrea, adresată primului-ministru al Guvernului Călin Popescu-Tăriceanu. Faptul că Lega învăţământului nr. 84/1995, la art. 60 alin.(1), stipulează că: "Formele de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă sau la distanţă pot (s.n.) fi organizate de instituţiile de învăţământ superior care au cursuri de zi", îl "îndrituieşte" pe rectorul Universităţii "Spiru Haret", printr-o interpretare eronată şi arbitrară, să dezvolte o reţea deşănţată de filiale, specializări, forme de învăţământ cu frecvenţă redusă sau la distanţă, masterate, cu încălcarea grosolană a legislaţiei în vigoare. Or, metodologia de aplicare a Legii nr. 87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei, toate ordinele şi hotărârile de Guvern stabilesc clar, fără echivoc, că: "Filialele instituţiilor de învăţământ superior, ale facultăţilor, specializărilor, indiferent de forma pe care o practică - zi, cu frecvenţă redusă sau la distanţă - sau de localizarea geografică, trebuie să respecte aceleaşi standarde de calitate. Acestea sunt considerate unităţi distincte şi se supun separat procedurii de evaluare academică şi acreditare".

Precizez de la început că la timpul potrivit am votat şi am fost de acord cu acreditarea Universităţii particulare "Spiru Haret", apreciez de asemenea rezultatele şi devotamentul multor cadre didactice de la învăţământul de zi, dar felul cum a conceput şi lărgit actualul rector reţeaua învăţământului cu frecvenţă redusă şi la distanţă dăunează grav calităţii învăţământului superior particular şi de stat. La această oră, Universitatea "Spiru Haret" este un colos găunos, care la unele specializări şi forme de învăţământ eliberează diplome fără acoperire, induce în eroare opinia publică printr-o publicitate lăbărţată, costisitoare, proprie sau apelând la alte mijloace de informare centrală şi locale, răsplătite cu banii studenţilor.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi, vă rog să limitaţi expunerea.

Domnul Paul Magheru:

Candidaţii sunt ademeniţi cu taxe mici, fiindcă nu fac mare lucru, multe examene se dau pe bază de referate şi lucrări scrise, expediate prin poştă şi făcute numai ei ştiu de cine.

În sfârşit, aş vrea să vă mai sesizez încă un lucru, şi anume că în scrisoarea-deschisă de la care a pornit interpelarea noastră rectorul universităţii acuză, cu un tupeu greu de imaginat, ministerul de resort, ordinele acestuia etc. etc.

Trec mai departe şi fac următoarea precizare, şi anume că vinovat de această proliferare inadmisibilă, dăunătoare a învăţământului superior se face în primul rând vinovată însăşi conducerea universităţii care, imediat după îndelung trâmbiţata acreditare, a confundat autonomia universitară cu liberul arbitru şi cu nelegiuirea. Nu mai puţin vinovat este Ministerul Educaţiei şi Cercetării, şi iată de ce îi adresez această interpelare, care nu şi-a asumat răspunderea şi prerogativele de control asupra întregului sistem naţional de învăţământ, inclusiv cel particular.

Până nu este prea târziu şi dăunător pentru a stopa nefericirea unor tineri care involuntar sau inconştient pot obţine diplome cu taxe mici, fără să înveţe carte, vă cer, domnule ministru, să-mi răspundeţi la următoarele întrebări şi să faceţi publice, pentru studenţi şi părinţi, măsurile pe care le veţi lua:

1. De ce nu este confirmat nici până astăzi de către ministru, conform legii, rectorul Universităţii "Spiru Haret" din Bucureşti?
2. Câte filiale, facultăţi, specializări, cicluri, forme de învăţământ are Universitatea "Spiru Haret"? Câte sunt legal autorizate sau acreditate şi câte nu? Pentru informaţia studenţilor, care sunt cele neautorizate sau neacreditate?
3. Câţi studenţi, pe cicluri şi forme de învăţământ, are Universitatea "Spiru Haret" şi câte cadre didactice? Care este raportul student/cadru didactic?
4. De ce acceptaţi sigla Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru diplome la specializări care nu sunt autorizate sau acreditate ori care nu respectă hotărârile de Guvern privind numărul obligatoriu de credite transferabile, cum este de exemplu facultatea de drept?
5. Şi, ultima întrebare, care sunt persoanele cu înalte funcţii publice care au predat şi predau la această universitate, eventual, ce funcţii deţin?

Stimate domnule ministru,

Nutresc speranţa că o să vă puteţi exercita prerogativele legale de îndrumare şi control a învăţământului superior naţional particular şi de stat şi că nu veţi mai accepta jocul, nici măcar inversat, de-a hoţul şi vardiştii, cu Universitatea "Spiru Haret", pe care, repet, o respect, personal am susţinut-o la acreditare şi am s-o susţin în toate acţiunile ei bune şi legale, în interesul creşterii calităţii educaţiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze ale domnului Adrian Moisoiu.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei Olguţa Cocrea.

Doamna Olguţa Cocrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Subiectul interpelării: care este strategia ministerului privind statutul persoanei cu handicap salariată cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată în ceea ce priveşte reţinerea C.A.S.-ului, având în vedere legislaţia în vigoare privind egalitatea de şanse.

Ţinând seama de faptul că persoanele cu handicap sunt un segment al populaţiei care au, în mod firesc, cele mai mari aşteptări de la noul statut al României, ele fiind, în acelaşi timp, expuse competiţiei acerbe de pe piaţa europeană a muncii, vă rog să precizaţi strategia ministerului pe care îl conduceţi privind: eliminarea birocraţiei în ceea ce priveşte asigurarea drepturilor şi obligaţiilor persoanei cu handicap salariate, căreia, şi aşa, în România nu i se asigură angajarea în muncă, raportat la Ordinul nr.617/13.08. 2007 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; cum vă explicaţi emiterea Ordinului nr.617 din 13.08. 2007 al CNAS, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 649/24.09. 2007, cu intrare în vigoare din 24.09. 2007, privind aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin care, potrivit art. 5 alin.(6), persoana cu handicap salariată, începând cu septembrie 2007, va fi purtată pe drumuri pentru a-şi plăti C.A.S.-ul la casa de asigurări de sănătate de domiciliu. Acest fapt este necunoscut de persoanele cu handicap, prin nemediatizarea Ordinului CNAS, fapt ce va face ca persoana cu handicap, în momentul spitalizării, să fie obligată să suporte costurile din bugetul personal, în condiţiile în care Constituţia României consacră principiul protecţiei speciale pentru persoanele cu handicap, în speţă funcţionând discriminarea; cum vă explicaţi faptul că printr-un ordin al directorului general al CNAS se schimbă regula stabilită printr-o lege organică, respectiv, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, ordin prin care persoana cu handicap salariată este lăsată fără protecţia sănătăţii, prin necunoaşterea acestei reglementări, la care se adaugă stresul generat de drumuri şi birocraţie; casele judeţene şi Casa Transporturilor şi OBSNAJ nu ştiu cum să aplice normele în speţă, sens în care persoana cu handicap va fi purtată pe drumuri, în condiţiile în care sunt şi persoane cu handicap grav, care lucrează şi cărora lipsa accesibilităţii mediului fizic şi a instituţiilor nu îi permite purtarea pe drumuri; efectul normelor generează purtarea pe drumuri a persoanei cu handicap salariată, care, în fiecare lună, trebuie să depună personal la casa de asigurări de sănătate de domiciliu contribuţia prevăzută de legea organică, dar, pentru cuantumul prevăzut pentru angajator ca C.A.S. nu se face nicio menţiune, sens în care şi angajatorul este în dilemă!

Să ne precizaţi dacă există protocol al Ministerului Sănătăţii Publice, respectiv, CNAS, cu o.n.g.-urile cu obiect de activitate în domeniul persoanei cu handicap, pentru a fi consultate atunci când schimbaţi legislaţia cu efecte privind persoana cu handicap.

Solicit răspuns oral şi scris. Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

După ce am acordat prioritate doamnelor, urmează domnul Emilian Valentin Frâncu, după care se pregătesc domnii Ştefan Baban, Petru Călian, Costache Mircea. Nu înainte de a anunţa că domnul Ioan Aurel Rus a depus în scris o interpelare.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Zsolt Nagy, ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei.

Obiectul interpelării: eficienţa telecentrelor înfiinţate în mediul rural.

Înfiinţarea în fiecare judeţ, mai ales în localităţi izolate, a unor structuri moderne şi complexe de comunicaţie, a reprezentat, în mod cert, o iniţiativă benefică pentru mediul rural, menită să micşoreze diferenţa dintre sat şi oraş. Din păcate, din observaţiile directe pe care le-am făcut şi din discuţiile cu cetăţenii la audienţele din teritoriu, am constatat că aceste telecentre sunt prea puţin utilizate şi sunt folosite oricum mult sub capacitatea lor proiectată.

De aceea, îl întreb pe domnul ministru dacă s-au făcut studii statistice. Îl rog să-mi prezinte, dacă s-au făcut, câteva date statistice privind gradul de utilizare al telecentrelor şi îl întreb ce măsuri preconizează să ia pentru ca rolul lor să crească în viitor. Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Baban, urmează domnii Petru Călian, Costache Mircea, Aledin Amet.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice, domnului Vasile Ciurchea, preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Ferească Dumnezeu, stimaţi colegi şi domnule preşedinte, să te îmbolnăveşti, că trebuie să te duci la medicul de familie, de acolo te duci la medicul specialist, care îţi cere o hârtie de la Casa de Asigurări, precum că eşti asigurat. Sunt nişte cozi interminabile, am primit zeci de scrisori în ultima vreme - că în ultimele două-trei săptămâni s-a introdus treaba asta. Şi mai ai şi surpriza ca asiguraţii să vadă că cei care le-au oprit paralele pe statul de plată nu au ajuns în bugetul statului.

De aceea, domnule ministru şi domnule preşedinte al CNASS, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. De unde ideea asta de a elibera o adeverinţă din care să reiasă calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, având în vedere că pentru această hârtie tot sunt necesare un braţ de hârtii?
2. Consideraţi că este moral şi corect ca oamenii să stea la rânduri interminabile, care le aduc aminte de anii dinainte de '89, pentru a obţine o parafă pe un drept al lor?
3. De ce sunt consideraţi asiguraţi prin efectul legii, dar, totuşi, le mai trebuie o parafă? Doar pentru ca directorii caselor judeţene de sănătate, propulsaţi politic în aceste funcţii, să-şi justifice banii şi ineficienţa organizatorică? Şi, în sfârşit,
4. Ce se întâmplă cu românii cărora li s-au oprit banii, dar angajatorii nu i-au virat? Ce se întâmplă cu aceşti angajatori? Sau iar nu aveţi pârghii împotriva celor ce eludează legea în acest fel?

A doua interpelare se adresează, iar, în urma unor scrisori şi a unor dureri ale funcţionarilor publici.

Cariera funcţionarilor publici tratată cu indiferenţă? Este adresată domnului preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, József Birtalan.

Este un ordin cu promovarea, emis în 2007, care este, de fapt, o copie a celui din 2006. Numai că noi ne-am învăţat să facem şi norme metodologice, fac ministerele, de aplicare a acestor ordine sau hotărâri de Guvern. Şi, în cazul acesta, nu există.

De aceea, vin şi îl întreb pe domnul preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici de ce nu este stabilit în actul normativ mai sus menţionat termenul în care agenţia este obligată să acorde sau nu avizul favorabil de transformare a postului ca urmare a susţinerii şi promovării examenului de promovare în clasă? Cine despăgubeşte funcţionarul public care este privat de acest drept? Când vor fi aprobate faimoasele Norme metodologice pentru promovarea în grad profesional superior a funcţionarilor publici din România? Şi, în sfârşit, în ce constă totuşi activitatea de informare, coordonare, gestionare şi consultare a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, având în vedere că nu este în stare să emită într-un termen acceptabil un aviz de transformare a acestei funcţii publice? Aştept răspunsuri, totuşi, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Călian. Urmează domnii Costache Mircea, Aledin Amet şi Mihai Dumitriu.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mai întâi, aş dori să am o scurtă intervenţie pe procedură.

Constat cu mâhnire că în ultima perioadă membrii Guvernului nu îşi fac datoria, datorie prevăzută prin lege, faţă de parlamentari. Degeaba adresăm o serie de întrebări şi interpelări, pentru că răspunsurile fie întârzie să apară, inclusiv în scris, fie, de multe ori nu mai apar niciodată.

Iar în altă ordine de idei, am introdus cenzura în Camera Deputaţilor şi sunt acceptate răspunsuri orale într-un număr extrem de limitat. Uitaţi ce s-a întâmplat şi în această seară, când un singur coleg a primit un răspuns, dar doar teoretic, practic, niciun ministru nu s-a prezentat, nici astăzi, să dea răspunsuri întrebărilor adresate de deputaţii aleşi ai neamului.

Vă rog, pe cale de consecinţă, domnule preşedinte, să aduceţi în discuţia Biroului permanent această contestaţie a mea în calitate de deputat. Vă mulţumesc.

În privinţa interpelărilor, am nouă interpelări, o să fiu foarte scurt, în două minute le prezint pe toate.

Prima este adresată ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului şi are ca obiect Liceul teoretic "Nicolae Bălcescu" din Cluj-Napoca, liceu care se află în paragină. Domnul ministru a uitat, în calitate de ordonator principal de credite, să vireze 150 de mii de RON pentru întocmirea proiectului şi a studiului de fezabilitate. Dacă îi va trimite în decembrie, cu siguranţă că aceşti bani nu vor putea fi cheltuiţi.

O altă interpelare este adresată tot domnului Cristian Adomniţei, are drept obiect Şcoala din cămăruţă. Sunt cunoscute problemele cu care se confruntă învăţământul românesc şi din acest punct de vedere.

O altă interpelare, adresată tot domnului Adomniţei, are ca obiect locul pe care îl ocupă România în finanţarea educaţiei: penultimul loc.

Următoarea interpelare este adresată domnului Ludovic Orban şi se referă la orele de repaus pentru conducătorii auto, dar şi la locurile special amenajate pentru repaus, care în România nu există.

O altă interpelare este adresată domnului Paul Păcuraru şi se referă la modul prost în care femeile sunt retribuite, în Anul European al Egalităţii de Şanse.

O altă interpelare este adresată domnului ministru Cristian David şi se referă la victimele traficului de fiinţe umane.

Următoarea interpelare este adresată domnului ministru Dacian Ciolos şi se referă la Programul European "Lapte pentru Copii", care la noi este ignorat.

Penultima interpelare este adresată domnului ministru Laszlo Borbely şi are drept obiect raiul imobiliar din Floreşti, un cumul de activităţi ilegale. Mă refer la construcţiile din comuna Floreşti, judeţul Cluj.

Şi ultima interpelare este adresată domnului ministru Iorgulescu şi se referă la problemele legate de politizarea unei instituţii importante din municipiul Cluj-Napoca, este vorba de Radio Cluj.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Costache Mircea.

Se pregătesc domnii Aledin Amet, Mihai Dumitriu, doamna Ionica Constanţa Popescu.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

O să fac tot posibilul să mă încadrez în regulament, şi anume să fac o prezentare pe scurt, şi nu in extenso, cum au făcut-o alţi colegi de ai noştri.

Într-o primă interpelare mă adresez domnului ministru Cristian David, cu rugămintea de a reveni la un răspuns la o interpelare, în care, pur şi simplu, îmi recomandă ca oamenii prejudiciaţi de legile retrocedării să se adreseze instanţelor. Situaţia în care mă adresasem eu învedera un alt aspect, şi anume, că există şi cetăţeni cu simţ civic autentic, care au făcut reclamaţii în legătură cu abuzuri ale primarilor referitoare la retrocedări de terenuri şi de pădur, fără să fie cetăţenii prejudiciaţi în mod direct, ci în calitatea lor de cetăţeni.

Şi atunci, dacă pe cei care ne sesizează abuzuri asupra patrimoniului public îi trimitem la instanţe, să-şi demonstreze acolo cu ce au fost prejudiciaţi, înseamnă că de la nivelul Ministerului Interne lor şi Reformei Administrative cultivăm un punct de vedere ciudat. Şi am cerut lămuriri în acest sens.

Am mai adresat o interpelare domnului ministru Varujan Vosganian, dar şi sub formă de întrebare cu acelaşi subiect, guvernatorului Băncii Naţionale a României, pentru că există în viaţa unei societăţi şi aspecte aparent minore, cum ar fi acela de a da rest cetăţeanului şi de a practica un comerţ civilizat şi un spirit civic autentic.

Cetăţenilor noştri, şi mie, şi dumneavoastră, şi tuturor, li se dă rest gumă de mestecat, pliculeţ de praf de copt, pliculeţ de zahăr, din lipsa subdiviziunilor leului pe piaţă. O chestiune, spuneam, aparent minoră, dar care înrăutăţeşte, îngreunează, produce dificultăţi cetăţenilor, în postura lor de cumpărători. Nu cred că sunteţi dispuşi să primiţi de la librărie rest piuneze, dacă nu aveţi nevoie de ele, agrafe, de la farmacie să primiţi rest aspirine, paracetamol, dacă nu aveţi nevoie de ele, şi tot aşa. Fenomenul a proliferat, situaţia este cvasigenerală.

Şi nu am cerut mare lucru decât să facă bine domnul ministru al finanţelor publice, dar şi guvernatorul Băncii Naţionale, şi să ia măsurile care se impun pentru a introduce pe piaţă subdiviziunile necesare unui comerţ civilizat.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Aledin Amet. Se pregătesc Mihai Dumitriu, Ionica Constanţa Popescu, Liviu Bogdan Ciucă.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prima mea interpelare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative.

Pe adresa Inspectoratului Poliţiei Judeţene Bacău există o sesizare, cu numărul de înregistrare 2.027/15.08. 2007, semnată de domnul Nurla Sezghin, administrator al S.C. Ozel Steel Profil Distribution SRL, cu sediul în oraşul Bacău, Calea Moldoveni nr. 39, prin care se reclamă o neplată din partea unei societăţi. Nu există din partea autorităţilor responsabile un răspuns la respectiva sesizare. Solicit, în acest sens, o lămurire în scris.

Cea de a doua interpelare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor.

Ca membru al unei comunităţi etnice, cea tătară, mi-am propus să încep demersurile pentru organizarea unui festival de teatru dedicat tinerilor amatori, reprezentanţi ai etniilor din România, festival care să poarte numele regretatului actor Hamdi Cerchez. Care este, în această direcţie, opinia conducerii Ministerului Culturii?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Dumitriu. Se pregătesc Liviu Bogdan Ciucă, Andrian Mihei şi Mircia Giurgiu.

Am înţeles că domnul Mihai Dumitriu a depus şase interpelări în scris.

Domnul Andrian Mihei.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Două interpelări.

Interpelare adresată domnului ministru Varujan Vosganian, Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Stimate domnule ministru,

Conform obiectivelor prioritare ale dezvoltării sectorului energetic românesc, prevăzute în Strategia Enrgetică a României 2007-2020, şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile în domeniu, este stipulat că România urmăreşte promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile, astfel încât consumul de energie electrică realizat din resurse regenerabile de energie electrică să reprezinte 33% din consumul intern brut de energie electrică al anului 2010, 35% în anul 2015 şi 38% în anul 2020, precum şi că din consumul intern brut de energie 11% va fi asigurat din surse regenerabile, în anul 2010.

1. Care sunt măsurile şi mecanismele concrete vizate pentru promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile, astfel încât să se atingă acest procent în 2010?

În alte ţări europene, există anumite măsuri care sprijină implementarea energiilor verzi la nivel de utilizator individual. De exemplu, în Austria, există obligativitatea ca fiecare casă nou construită să aibă panouri solare pe partea sudică a acoperişului şi statul suportă jumătate din costurile panoului. Atunci când panourile respective produc energie mai multă decât consumă locatarii casei, surplusul de energie este livrat în sistem şi plătit la un preţ peste preţul pieţei.

2. Ce măsuri se iau la nivelul ministerului pentru a se aduce la cunoştinţa cetăţenilor importanţa utilizării acestor energii şi, eventual, pentru a impune folosirea acestora?

O măsură de acest fel ar putea fi folosită în cazul ansamblurilor rezidenţiale care se construiesc pe teritoriul întregii ţări.

3. Ce modificări legislative vizează ministerul, prin care să se acorde facilităţi fiscale pentru producţie, subvenţionare sau susţinere financiară a celor care ar opta pentru utilizarea acestor energii şi în ce măsură (condiţii), aceştia, conform prevederilor legale existente, ar putea livra energie în reţeaua naţională?

Solicit răspuns în scris şi oral.

Iar cea de a doua este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice.

Stimate domnule ministru,

În urma câtorva sesizări primite la cabinetul parlamentar, vă adresez această interpelare referitoare la sistemul de îngrijiri la domiciliu şi la eficienţa funcţionării acestuia, la nivelul judeţului Constanţa.

Două persoane care au venit în audienţe la cabinetul parlamentar, s-au plâns de greutatea cu care pot afla informaţii despre modalitatea de a primi îngrijiri la domiciliu pentru persoanele suferind de boli cronice, din familia lor.

În alte ţări se practică îngrijirea la domiciliu, la opţiunea bolnavului, cu sau fără plată, iar la noi, deşi există bani alocaţi de la buget pentru aceste activităţi, cetăţenii contribuabili nu pot beneficia de aceste facilităţi, în special datorită lipsei de informare. Din aceste considerente, vreau să vă aduc la cunoştinţă aceste aspecte şi să vă adresez câteva întrebări pe această temă:

1. Ce măsuri de aducere la cunoştinţă a condiţiilor în care asiguraţii cu anumite afecţiuni pot beneficia de servicii la domiciliu a prevăzut ministerul, sau care sunt ordinele pe care casele de asigurări de sănătate le-au primit în acest sens din partea ministerului şi cine urmăreşte aplicarea acestor măsuri şi eficienţa lor?
2. În condiţiile în care paturile din spitale sunt insuficiente şi o serie de pacienţi cu boli terminale sunt trimişi acasă, cum sunt determinaţi sau motivaţi medicii specialişti să recomande, prin trimitere, aceste îngrijiri la domiciliu?
3. Care este situaţia fondurilor utilizate în acest sens, la nivel naţional şi care va fi utilizarea acestora? Dacă fondurile rămân constant neutilizate, există în cadrul ministerului un proiect de campanie de promovare la nivelul cabinetelor medicilor specialişti, al farmaciilor, al spitalelor, direcţionată către pacienţi, prin care aceştia să fie informaţi că pot beneficia gratuit, în cadrul asigurărilor sociale, de îngrijire la domiciliu şi a condiţiilor necesare pentru acest lucru?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris şi oral. Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Am înţeles că doamna Ionica Constanţa Popescu şi domnul Liviu Bogdan Ciucă au depus în scris.

Dau cuvântul domnului Mircia Giurgiu. Se pregăteşte domnul Valeriu Tabără.

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Domnule preşedinte, să ia cuvântul întâi domnul Tabără, pentru că are mai puţine interpelări.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dau cuvântul domnului Valeriu Tabără. Se pregăteşte domnul Mircia Giurgiu.

Domnul Valeriu Tabără:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trei interpelări.

Prima este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, primul-ministru al Guvernului României, şi domnului Dacian Cioloş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării sunt consecinţele Hotărârii Guvernului nr.1202 din 4.10.2007, care, aşa cum a fost elaborată şi aprobată, are elemente discriminatorii care lasă producătorii agricoli din Banat fără posibilitatea de a primi despăgubiri pentru pagubele produse culturilor agricole de primăvară, ca urmare a unor lungi perioade cu temperaturi caniculare care au determinat, la sfârşitul lunii iulie şi începutul lunii august, întreruperea vegetaţiei la porumb, floarea-soarelui, soia şi alte culturi care au determinat pierderi economice aproape nesurmontate de către fermieri.

Solicit răspuns oral şi scris la această interpelare.

A doua interpelare este adresată domnului Dacian Cioloş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, iar obiectul interpelării este situaţia privind acordarea despăgubirilor pentru pagubele produse în culturile agricole de toamnă, în condiţiile meteorologice nefavorabile din judeţul Timiş, unde, datorită întârzierii cu declararea stării de calamitate, respectiv Hotărârea de Guvern nr.636, practic, foarte mulţi dintre producătorii agricoli au fost puşi în imposibilitatea de a prezenta toate documentele şi cu atât mai mult se pune problema de ce au fost respinse dosare în care documentarea era completă, inclusiv cu semnătura societăţilor de asigurare.

Şi o a treia interpelare, care este adresată, de asemenea, domnului Călin Popescu Tăriceanu, primul-ministru, şi domnului Atilla Korodi, ministrul mediului şi dezvoltării durabile.

Obiectul interpelării este tergiversarea emiterii către Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Bistriţa a autorizaţiei de testare în câmp a prunului transgenic cu rezistenţă derivată din patogen, de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Rurale. Este vorba de o cercecetare care se face de către un consorţiu internaţional, finanţat şi de către Uniunea Europeană, de mare importanţă şi din punct de vedere ştiinţific şi practic pentru cultura prunului din România.

Solicit, de asemenea, răspunsul oral şi scris, aşa cum solicit şi domnului Dacian Cioloş, ministrul agriculturii, răspuns oral şi în scris.

La primele două interpelări, ataşez şi dosarele celor care mi le-au pus la dispoziţie şi care îşi manifestă îngrijorarea faţă de comportamentul şi mai ales de actele normative discriminatorii care sunt emise de către ministere şi de către Guvernul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Mircia Giurgiu, care prezintă 10 interpelări pe scurt.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, primul-ministru al Guvernului României. Obiectul interpelării îl reprezintă situaţia Societăţii Române de Radiodifuziune, modul cum sunt cheltuiţi banii publici acolo, precum şi faptul că se intenţionează majorarea taxei radio.

O altă interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice şi domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii. Obiectul interpelării îl reprezintă problema angajaţilor de la Clinica de Medicina Muncii din Cluj, unde, nici până în acest moment, nu au fost acordate drepturile salariale.

Următoarea interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă Centrul de Diagnostic şi Tratament din Cluj-Napoca, o instituţie de interes regional, care este singura ce acordă asistenţă medicală de specialitate persoanelor cu venituri mici şi foarte mici.

O altă interpelare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor. obiectul interpelării îl reprezintă situaţia de la Teatrul Naţional Român din Cluj-Napoca şi de la Opera Română din Cluj-Napoca. Aceste instituţii au fost nevoite să-şi oprească activitatea. Săptămâna trecută au fost amânate patru spectacole, datorită faptului că nu există centrală termică şi nu se pot efectua nici repetiţii şi nici spectatorii nu pot să participe la concerte.

O altă interpelare este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse. Obiectul interpelării îl reprezintă solicitarea membrilor Filialei Cluj a Blocului Naţional Sindical faţă de majorarea continuă a preţurilor şi nejustificată, datorită faptului că nu se prevăd şi acţiuni de combatere a acesteia şi în special de protecţie socială, atât a salariaţilor, cât şi a pensionarilor.

O altă interpelare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative. Obiectul interpelării îl reprezintă situaţia existentă la R.A.B.P. Cluj-Napoca, unde a fost depus un memoriu către Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse pentru acordarea salariilor compensatorii. Acesta a avizat favorabil, a trimis răspunsul la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Deocamdată, nu s-a rezolvat nimic. Anexez şi răspunsul de la Ministerul Muncii.

Următoarea interpelare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă cele peste 120 de familii din oraşul Huedin, care au fost afectate de intemperii. În data de 21 august a avut loc cădere de grindină acolo şi nici până în acest moment nu s-au acordat ajutoare pentru refacerea gospodăriilor, chiar dacă, iată, a început iarna.

O altă interpelare este adresată domnului Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă cei peste 140 de elevi de la Ciurila, judeţul Cluj, care trebuie să se deplaseze, pe jos, peste 12 kilometri în fiecare zi, în condiţii meteorologice nefavorabile, pentru a ajunge la şcoală.

O altă interpelare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă reprezentanţii sindicaliştilor din bibliotecile din România şi este vorba de promovarea personalului contractual, fiindcă există situaţii unde şi peste 20 de ani trebuie să lucreze un salariat ca debutant şi nu poate să fie promovat până când cineva iese la pensie sau, Doamne fereşte, decedează.

Ultima interpelare este adresată domnului Dacian Cioloş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Obiectul interpelării îl reprezintă plângerea din memoriul unor agricultori din Munţii Apuseni, nemulţumiţi de faptul că nu au fost acordate nici până acum subvenţiile pentru proprietarii de bovine. Şi anexez aici un material cu listele şi semnăturile a peste 100 de proprietari de bovine.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, s-a epuizat întreaga listă de deputaţi care prezentau oral interpelări şi întrebări.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,50.