Dezbateri parlamentare

Din prezidiu a făcut parte domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi să vă anunţ că din totalul de 461 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa 359 de colegi, iar 102 sunt absenţi. Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, în forma care v-a fost distribuită dumneavoastră.

Daţi-mi voie să vă întreb dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi. Deci, în ordinea de zi sunt înscrise cele două chestiuni: 1) Proiectul de Hotărâre privind constituirea comisiei parlamentare speciale referitoare la repartizarea şi monitorizarea timpilor de antenă şi 2) Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Dacă nu sunt observaţii, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru proiectul ordinii de zi? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? 3 voturi contra.

Cine se abţine? Două abţineri.

Cu majoritate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

Ca program de lucru, birourile permanente ale celor două Camere vă propun un program de lucru al plenului de circa o oră, până la finalizarea ordinii de zi.

Dacă sunt comentarii?

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este contra? Niciun vot.

Dacă se abţine cineva? Cu 5 abţineri.

Deci, cu majoritate de voturi, programul de lucru este aprobat.

Stimaţi colegi,

La primul punct din ordinea de zi, avem înscris Proiectul de Hotărâre pentru constituirea Comisiei parlamentare speciale referitoare la repartizarea şi monitorizarea timpilor de antenă, în vederea campaniei pentru Referendumul naţional privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României.

Dacă aveţi observaţii.

Procedură? Da, înainte de a intra în dezbaterea primului punct la ordinea de zi, a solicitat cuvântul domnul senator Marius Marinescu.

Vă rog.

Domnul Marius Marinescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să ţinem un moment de reculegere în amintirea marii noastre stele a sportului, Nicolae Dobrin.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Vă rog, stimaţi colegi.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Marius Marinescu:

Vă mulţumesc.

Dumnezeu să-l odihnească!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Domnule prim-ministru,

Stimaţi domnilor miniştri,

Domnilor colegi,

Permiteţi-mi ca, înainte de a începe şedinţa, să spun două-trei cuvinte, şi anume să-i salut în România şi în Parlamentul ţării noastre pe cei 50 de copii sârbi din Kosovo. Ei sunt însoţiţi de Excelenţa Sa, domnul Dusan Crnogorcevic, ambasadorul Serbiei la Bucureşti. (Aplauze)Din păcate, toţi sunt orfani de război de ambii părinţii. În România se află datorită unui gest de umanism extraordinar al elevei Marina Kabic, din Vârşeţ, care a câştigat vara aceasta locul II la concursul Miss Diaspora Română şi un premiu consistent. A renunţat la acest premiu şi a cerut organizatorilor să-l transforme într-un cadou pentru colegii ei sârbi din Kosovo.

Sprijinită de gestul, la fel de uman, al omului de afaceri, domnul Stancu, din Mangalia, şi de Preşedintele Serbiei, Boris Stavic, Marina Kabic va sta, împreună cu colegii ei sârbi din Kosovo, o săptămână în Mangalia, iar astăzi se află în Bucureşti.

Îi mulţumesc pentru gestul ei şi mă închin în faţa copiilor sârbi din Kosovo, asigurându-i că prietenii români şi întreaga comunitate sârbă din România sunt alături de ei, îi iubesc şi îi respectă.

Vă mulţumesc foarte frumos. (Aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Îl invit la tribuna Parlamentului pe domnul deputat Amet Aledin.

Domnul Amet Aledin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Astăzi se împlinesc 84 de ani de când Turcia a devenit republică. Istoria acestei ţări a căpătat o altă direcţie începând cu data de 29 octombrie 1923.

Marele om politic Mustafa Kemal, supranumit Atatürk, tatăl turcilor, a reuşit să capaciteze resursele unei naţiuni într-o perioadă de profunde frământări politice.

Au fost puse bazele unui stat modern, Republica Turcia promovând, în toţi aceşti ani, o politică a respectului reciproc.

Formularea este deja una clasică, când afirmăm că ţara noastră are relaţii excelente de colaborare în toate domeniile cu Turcia.

Vizitele oficale la cel mai înalt nivel reprezintă în acest sens exemple edificatoare. Săptămâna trecută s-a aflat în România, în fruntea unei delegaţii, premierul turc Recep Tayyip Erdogan. Cu această ocazie, au fost concepute noile strategii de colaborare.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie, în numele comunităţii tătare din România, să adresez poporului turc felicitări şi să-i doresc un destin cu multe reuşite. La mulţi ani, Turcia! (Rosteşte şi în limba turcă.)

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bolcaş. Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

La primul punct, domnule preşedinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimaţi colegi deputaţi,

Înainte de a intra în primul punct din ordinea de zi, vă rog să permiteţi colegilor senatori să vă transmită dumneavoastră, preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnul Bogdan Olteanu, multă sănătate şi fericire! (Aplauze)

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Să intrăm în primul punct din ordinea de zi.

Domnul deputat Bolcaş. Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Consider că propunerea spre adoptare a unui proiect de hotărâre, care să stabilească o comisie parlamentară privind timpii de antenă în cadrul unui referendum naţional, convocat la cererea Preşedintelui României, este absolut prematură.

Vă rog să constataţi că o asemenea comisie se constituie, de regulă, în orice proces electoral, raportându-ne la data la care va avea loc scrutinul, dată care constituie în economia proceselor electorale dată de referinţă.

Decretul domnului preşedinte, ca prim act de organizare a acestui referendum, prevede că referendumul se va desfăşura odată cu alegerile pentru Parlamentul European. Ceea ce nici juridic, dar nici logic, nu reprezintă o dată care însemnează o dată calendaristică fermă, ci un termen condiţionat de producerea altui eveniment, de care se leagă consecinţa juridică a declanşării referendumului.

În aceste condiţii, apreciind dacă este legal sau nu acest decret, ceea ce noi nu trebuie să facem, va face Curtea Constituţională, pe data de 7 noiembrie, va trebui să constatăm cu adâncă mâhnire în suflet că la ora actuală nu avem o dată a referendumului. Termenul care poate să fie variabil poate să facă ori tardină hotărârea noastră ori prematură hotărârea noastră.

Propunerea mea este ca să aşteptăm decizia Curţii Constituţionale - repet, termen 7 noiembrie -, care se va pronunţa cu privire la organizarea în acest mod a unui referendum.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Deci, primul punct al ordinii de zi, stimaţi colegi, este adoptarea unui proiect de hotărâre, prin care să constituim această Comisie parlamentară specială referitoare la repartizarea şi monitorizarea timpilor de antenă, în vederea campaniei vizând referendumul naţional privind introducerea votului uninominal.

Aţi ascultat argumentele prezentate de domnul deputat Bolcaş, în legătură cu prematuritatea adoptării unei astfel de hotărâri, care să consfinţească prezenţa unei comisii, care are drept atribut principal repartizarea timpilor de antenă.

Vă consult dacă doriţi să vă pronunţaţi. Dacă nu doriţi, sigur, în momentul în care noi vom adopta această hotărâre, practic, prin vot, demersul domnului deputat Bolcaş va fi doar un semnal de alarmă către Preşedintele României şi către noi, parlamentarii, în legătură cu adoptarea unor acte la nivelul Parlamentului.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi în legătură cu titlul hotărârii pe care vi l-am prezentat. Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră titlul hotărârii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Niciun vot contra.

Cine se abţine? Vă rog să observaţi că sunt mai mulţi.

Cu majoritate de voturi, cu 28 de voturi abţinere, titlul proiectului de hotărâre este aprobat.

Preambulul proiectului de hotărâre.

Vă rog să-mi permiteţi să vi-l prezint: "În temeiul prevederilor art.67 din Constituţia României, republicată şi ale art.30 alin. (2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre".

Sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră preambulul hotărârii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este contra? 3 voturi contra.

Cine se abţine?

Deci, aceiaşi 28 de colegi plus 5 pe partea dreaptă - 33; plus trei voturi contra.

"Art.1: "În vederea repartizării şi monitorizării timpilor de antenă pentru campania vizând referendumul naţional privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, se constituie o comisie parlamentară specială".

Vă consult dacă sunt intervenţii în legătură cu art.1. Nu sunt intervenţii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este contra? 5 voturi contra.

Cine se abţine?

5 voturi contra, 86 de voturi sunt abţinere.

Deci, cu majoritate de voturi, art.1 este aprobat.

Art.2.

Vă rog. Domnul deputat Rus.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnule preşedinte,

Nu ştiu cum se face numărarea la dumneavoastră, de acolo, de sus, dar noi de aici, din sală, am văzut tocmai invers.

Cred că pentru n-au votat nici 50; împotrivă au fost 5 şi abţineri au fost peste 80. Aţi spus foarte corect. Acesta este numărul real al votului de astăzi.

Noi, Partidul România Mare, contestăm numărarea pe care o faceţi dumneavoastră, de sus, de la tribună.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog. Domnul deputat, domnul preşedinte Olteanu, pe procedură. Aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Suntem într-o situaţie cu totul aparte, în care Parlamentul României încearcă să aplice legile şi să înfiinţeze o comisie specială, dar nu există susţinerea necesară pentru aşa ceva.

În aceste condiţii, cred că, înainte de a continua în această manieră şi a constata că la votul final nu sunt voturi suficiente, ar fi poate mai bine să votăm să scoatem acest proiect de pe ordinea de zi şi dacă liderii de grupuri parlamentare consideră că este necesară o comisie parlamentară pentru timpi de antenă, bine, dacă nu - nu, dar suntem într-o situaţie în care nu putem, în orice caz, să votăm împotriva unei obligaţii pe care o avem prin lege. Mai bine ne mai gândim, mai analizăm şi mai ţinem o şedinţă de Camere reunite, atunci când ne dăm seama ce trebuie să facem.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

O să-i dau dreptate domnului preşedinte Olteanu, nu numai pentru că este ziua domniei sale - La mulţi ani, domnule preşedinte!-, ci şi pentru faptul că aceasta a fost propunerea mea. Să aşteptăm să avem o dată a referendumului, şi nu un termen, şi atunci ne vom îndeplini obligaţia constituţională. De ce să punem carul înaintea boilor? Noi încercăm să constituim o comisie care nu se ştie pentru ce dată de referendum va fi folosită.

Vă supun şi eu atenţiei şi vă rog să supuneţi votului propunerea de amânare a acestui punct de pe ordinea de zi.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimaţi colegi,

Fiind făcută această propunere, ar fi incorect să mergem mai departe cu dezbaterea proiectelor de articole din cadrul acestei hotărâri.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Bolcaş.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi.

O voce (din sală):

Unanimitate!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu. Nu este unanimitate.

160 de voturi pentru.

Cine este contra? Vă rog să număraţi. 9 voturi contra.

Cine se abţine? 68 de abţineri.

Cu majoritate de voturi, propunerea domnului deputat Bolcaş a fost aprobată.

Proiectul de hotărâre a plenului Parlamentului este amânat pentru o dezbatere viitoare.

La procedură. Vă rog. Domnul deputat Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Iată una dintre meandrele concretului în ceea ce priveşte parlamentarismul românesc - ca să citez un clasic în viaţă - şi una dintre perversiunile la care se ajunge, încercând să obstrucţionăm un proces democratic, poate cel mai democratic, acela al consultării populaţiei într-o anumită privinţă.

Practic, astăzi, camerele reunite n-aveau de făcut altceva decât să îndeplinească o obligaţie care le este prevăzută de lege. Aici nu mai intrăm în niciun fel de discuţie de fond - referitoare nici la referendum, nici la constituţionalitate. Trebuia ca pur şi simplu să constituim această comisie, prevăzută de lege.

De data aceasta, - şi, din păcate, nu este prima dată -, Camerele reunite, Parlamentul în ansamblul său, se pronunţă împotriva unui text de lege, care-i dă obligaţii exprese. Şi ce să facem cu timpii de antenă? Îi cotăm la bursă, îi scoatem la licitaţie? Cine o să dea timpii de antenă pentru desfăşurarea dezbaterilor televizate şi publicităţii referitoare la acest referendum? Nu prin astfel de manevre o să zădărniciţi dumneavoastră succesul referendumului.

(Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat, precum şi deputaţi şi senatori fără apartenenţă la un grup parlamentar părăsesc sala de şedinţe; Rumoare, vociferări)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul deputat Cătălin Micula.

Domnul Cătălin Micula:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ar trebui să vă spun că, în condiţiile în care nu sunt timpi de antenă, dezbaterile sunt libere. Acesta este un lucru foarte important care ar trebui reţinut. Atât timp cât se reglementează timpii de antenă, atunci dezbaterile sunt restricţionate. Când nu mai avem timpi de antenă, dezbaterile sunt libere în contextul în care, la ora actuală avem şi dezbateri pentru Parlamentul European şi, conform Legii nr.373/2004, care completează Legea nr.33/2007 privind alegerile pentru Parlamentul European, aceste dezbateri trebuie trecute în contextul dezbaterilor pentru Parlamentul European, pentru alegeri. Respectiv, reprezentanţii partidelor politice şi candidaţi care sunt acum în cursă electorală, nu pot apărea decât în cadrul unor anumite emisiuni.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că, doar în urmă cu 5 minute, plenul Parlamentului a hotărât să scoatem această chestiune de pe ordinea de zi.

A mai solicitat cuvântul domnul deputat Márton Árpad.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Aş dori exact să vorbesc despre această temă. Scoaterea de pe ordinea de zi mi se pare corectă, pentru că, vă spun sincer, în cazul unui referendum normal, în situaţie normală, avem un "da" şi un "nu" clar.

Aşa cum a fost enunţat acest referendum, nu este o situaţie normală, pentru că nu avem niciun "nu" şi niciun "da" clar. În ce priveşte însăşi asumarea Guvernului, cei care susţin această variantă vor spune "nu", sau vor spune "da", unde vor fi socotiţi.

Vă pot spune clar că nici întrebarea pusă nu vorbeşte clar despre un uninominal, sau "pe listă", cum vă place să vorbiţi. Şi cine ştie cât de cât, a citit cât de cât sistemele electorale, o să-şi dea seama că şi un "da" clar va putea duce la o lege "pe listă" clară.

Aşa că, vă spun sincer, nu ştiu pe ce bază o comisie ar fi putut aprecia cine va spune "da" şi cine va spune "nu".

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Domnul senator Nicolae Iorga - Grupul parlamentar al P.R.M. din Senat.

Domnul Nicolae Iorga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe mine, speach-ul colegului deputat Rădulescu, vă spun, m-a înduioşat până aproape de lacrimi. Domnia sa mi-a demonstrat încă o dată, dacă mai era cazul, că domnul Traian Băsescu este preşedintele P.D.-ului. Şi era normal ca domnia sa să-l apere şi să ne explice nouă cât de legal şi cât de frumos este referendumul propus de Traian Băsescu.

Domnul Rădulescu spunea, însă, cu totul altceva atunci când 322 de senatori şi deputaţi au demarat procedura de suspendare a lui Traian Băsescu. Aia nu era legală, domnule Rădulescu? Nu e consfinţită în Constituţie? De ce, când e-n folosul dumneavoastră, vorbiţi într-un fel şi, când nu vă convine ceva, în altfel.

În orice caz, vă apreciez pentru modul ireproşabil în care vă apăraţi preşedintele de partid.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Domnul senator Gheorghe Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Eu am citit cu mult interes Regulamentul şedinţelor comune şi ştiam, din regulament, că liderul unui grup - în speţă al Partidului Democrat de la Cameră -, după votul dat, vine la microfon şi poate, are dreptul, să explice votul.

Domnia sa, în loc să explice votul celor zece, - eu am văzut zece şi credeam că va contesta numărul de nouă, care s-a înscris în procesul-verbal şi în stenogramă -, domnia sa a criticat votul majorităţii. Probabil că este explicabilă această atitudine a colegilor din Partidul Democrat, ţinând seama de faptul că acest partid - care creşte, creşte în sondaje după cum plouă afară - n-are doctrină şi este partidul numărul 1 în sondaje.

Îmi puneam întrebarea: ce s-ar întâmpla dacă şi celelalte partide n-ar avea doctrină? Ar fi toate pe locul I în sondajele de opinie?!

În esenţă, domnule preşedinte de şedinţă, vă rog să solicitaţi respectarea regulamentului, dacă, cumva, l-au citit colegii din Partidul Democrat.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În mod sigur regulamentul a fost citit de toţi colegii senatori şi deputaţi.

Ofer cuvântul domnului deputat Dragoş Dumitriu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

În primul rând, aş dori să punem capăt aici discursurilor politice şi, în al doilea rând, să ne referim la o chestiune clară, concretă, legată de votul care ni se ceruse anterior, şi anume pentru înfiinţarea acestei comisii.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator a gândit că cel care a declanşat referendumul a folosit un artificiu politic, care a dat naştere unei situaţii nu foarte clare.

De aceea, argumentele aduse de domnul deputat Bolcaş mi s-au părut întemeiate şi, atât timp cât există o neclaritate, o incertitudine, este normal să lăsăm Curţii Constituţionale ultimul cuvânt, iar, abia după aceea, să ne putem preciza exact votul.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Ultimul coleg care s-a înscris la cuvânt, în acest moment, domnul deputat Gheorghiof.

Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghiof Titu Nicolae:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Un comentariu pe regulament, la explicarea votului, ar fi că, dacă Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat erau în sală, faceţi şi dumneavoastră un calcul, era pe ordinea de zi şi constituirea acestei comisii pentru referendum, timpi de antenă.

Or, am înţeles că ieşirea dânşilor din sală semnifică, de fapt, un vot împotriva referendumului şi a preşedintelui Băsescu, pentru că, altfel, nu ieşeau din sală, ca să se scoată de pe ordinea de zi acest punct al ordinii de zi.

Îmi pare rău. Cred că au făcut un joc politic împotriva referendumului şi a Preşedintelui Băsescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că plenul celor două Camere a decis, cu 160 de voturi pentru, 9 voturi contra şi 68 de abţineri, scoaterea pct.1 din ordinea de zi, motiv pentru care se impune să intrăm în pct.2 aprobat de plenul celor două Camere, având înscrisă angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

După cum cunoaşteţi, proiectul de lege a fost depus la Parlament pe data de 24 octombrie 2007.

Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în şedinţa din 24 octombrie 2007, au stabilit termen pentru depunerea amendamentelor, sâmbătă, 27 octombrie, orele 14,00, şi termen pentru transmiterea acestora la Guvern - sâmbătă, orele 20,00, urmând ca Guvernul să hotărască asupra acestora şi să prezinte Parlamentului proiectul de lege asupra căruia îşi asumă răspunderea.

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să ofer cuvântul domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule preşedinte, vă rog, procedură!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate coleg, nu vă supăraţi, ce chestiune de procedură?

Domnul Marian Sorin Paveliu:

V-am solicitat dreptul la procedură.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mi-aţi solicitat la început, dar, în momentul în care ...

Vă cer scuze, domnule prim-ministru, vă rog să vă ocupaţi locul. Să ascultăm chestiunea de procedură invocată de colegul nostru.

Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule preşedinte,

Cu tot respectul, am cerut la timp şi aţi spus că se trece la pct.2 de pe ordinea de zi.

Solicit o intervenţie pe procedură şi vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Vreau să vă spun că, în opinia mea şi a altor colegi, noi ne aflăm, în acest moment, într-o procedură declanşată, respectiv cea a referendumului, prin care poporul se poate pronunţa asupra unei probleme de importanţă deosebită.

În acest moment, referendumul s-a declanşat şi ca urmare a supunerii la vot a acestui referendum în cadrul Camerei Deputaţilor, şi Parlamentul a adoptat o hotărâre. A interveni cu altă procedură în interiorul acestei proceduri, considerăm că duce la un conflict de natură constituţională şi credem că, în acest moment, nu putem participa, sub nicio formă, nu numai la asumarea răspunderii Guvernului, dar nici măcar la celelalte proceduri care urmează după aceasta şi credem că Curtea Constituţională ar trebui să se pronunţe asupra acestui lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

A solicitat cuvântul domnul deputat Márton Árpád; i-l ofer. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Îi rog pe colegi să rămână în sală, pentru a ne convinge şi cu prezenţa şi cu votul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Totuşi, aş solicita colegului care tocmai părăseşte sala, să mai rămână vreo cinci secunde. Eu, de obicei, am o memorie bună şi, dacă îmi aduc eu bine aminte, textul trimis Curţii Constituţionale nu era identic cu cel propus la referendum de domnul Băsescu şi, de atunci în colo, putem discuta ce dorim.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Îl invit la tribună pe domnul deputat Bolcaş, Grupul PRM. Aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mă refer strict la incidentul de procedură, fără a încerca să politizez nişte texte de Constituţie şi de Regulament care nu au caracter politic. Şi anume, este clar că nu există niciun impediment pentru asumarea răspunderii Guvernului, mai ales în situaţia invocată, a unui viitor şi foarte probabil - mă refer şi eu la caracteristicile termenului - posibil referendum.

Nu interesează procedura asumării răspunderii, care este o procedură cu totul specială în ceea ce priveşte posibilitatea Guvernului de a impune sau nu o anume lege prin forţarea propriei sale situaţii.

Există, însă, o altă problemă. Există o problemă pe care aş numi-o de bună-cuviinţă constituţională şi parlamentară. Ne aflăm în faza unor proceduri parlamentare de legiferare declanşate. Senatul României, după dezbaterile şi raportul comisiei de specialitate, a trecut la dezbaterea, în plen, a unei legi cu caracter electoral.

În aceste condiţii, sub aspect - dacă vreţi, mai mult moral sau politic - o asumare a răspunderii pentru o lege care este în curs de dezbatere poate să fie considerată ca o ingerinţă a Guvernului în procedura legislativă, pe care vrea s-o forţeze în sensul dorit de el - este drept, printr-un mijloc necenzurabil decât printr-o moţiune.

Acest aspect, însă, iarăşi, nu impietează posibilitatea ca să se asume răspunderea Guvernului pentru o anume lege, iar dacă asemenea răspundere este asumată, este absolut necesar ca legea pe care Senatul României o dezbate şi trebuie s-o voteze în continuare, să prevadă la dispoziţiile tranzitorii şi finale abrogarea acestei legi adoptată prin asumarea răspunderii.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Haideţi să închidem acest incident. De altfel, prima parte a concluziei domnului deputat Lucian Bolcaş este foarte clară, dreptul Guvernului de a-şi asuma răspunderea pe un proiect de lege este unul constituţional. În legătură cu cea de a doua sugestie, spun de data aceasta, făcută de domnul deputat Senatului, să lăsăm Senatul, care are puterea de decizie, să hotărască singur asupra proiectului de lege.

Daţi-mi voie să ofer cuvântul domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a prezenta proiectul de lege.

Aveţi cuvântul, domnule prim-ministru. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi ai celor două Camere ale Parlamentului,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Trăim, astăzi, un moment extrem de important pentru viaţa democratică a României. Este momentul în care noi, reprezentanţii aleşi ai românilor, indiferent de culoarea politică, avem şansa de a ne îndeplini unul dintre cele mai serioase angajamente asumate în faţa cetăţenilor - reforma sistemului politic, prin introducerea sistemului de vot uninominal.

Aşa după cum ştim cu toţii, majoritatea covârşitoare a românilor vrea să-şi aleagă reprezentanţi în deplină cunoştinţă de cauză şi în deplină libertate de opţiune; majoritatea covârşitoare a românilor ne cere să le oferim dreptul de a alege oameni, şi nu liste impuse de partid.

Pentru mine şi pentru Partidul Naţional Liberal realizarea acestei reforme, fără de care democraţia şi libertatea în România nu ar putea progresa, a fost, întotdeauna, o extremă prioritate.

Am fost primii care au lansat proiectul de introducere a votului uninominal în dezbaterea publică şi am fost primii care am propus un proiect de lege pe această temă. Astăzi, dorim ca acest proiect să devină realitate.

Desigur, nici Partidul Naţional Liberal şi niciun alt partid sau politician nu-şi pot aroga merite exclusive asupra unei reforme politice de o asemenea importanţă pentru democraţia din România.

Pentru ca votul uninominal să devină realitate, este nevoie de conlucrarea tuturor forţelor politice care doresc această reformă. este nevoie ca opţiunea, manifestată până acum de majoritatea forţelor politice pentru votul uninominal, să se concretizeze acum! este nevoie ca fiecare dintre noi să manifeste voinţa politică de a îndeplini dorinţa majorităţii românilor.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Astăzi, Guvernul îşi asumă răspunderea pentru Legea votului uninominal. Ne-am dat cuvântul că o vom face şi ne onorăm această promisiune.

Prin acest act, ne asumăm răspunderea pentru creşterea gradului de responsabilitate al politicienilor faţă de alegătorii lor. prin acest act, ne asumăm răspunderea pentru adaptarea sistemului nostru politic la noua noastră calitate de membru al Uniunii Europene, cu peste un milion de români care trăiesc peste graniţă. prin acest act, ne asumăm răspunderea pentru protejarea drepturilor minorităţilor, pentru ca acestea să beneficieze de o reprezentare corectă în forul legislativ al ţării. prin acest act, ne asumăm răspunderea pentru creşterea capacităţii Parlamentului şi a Executivului de a servi interesele cetăţenilor. ne asumăm răspunderea pentru ascultarea voinţei cetăţenilor!

Doamnelor şi domnilor membri ai Parlamentului,

De mii de ani, de la începutul democraţiei, politica a fost o parte a vieţii cetăţii. Societatea modernă a dezbătut modul în care să creeze o formă de guvernământ care să reprezinte cu adevărat voinţa majorităţii, dar să şi protejeze drepturile minorităţii. modul în care să se asigure de faptul că reprezentanţii poporului respectă voinţa cetăţenilor. modul în care se poate asigura un echilibru între dreptul cetăţenilor la schimbarea conducătorilor, stabilitatea politică şi guvernarea eficientă.

Nu este o coincidenţă faptul că nu găsim două sisteme bazate pe democraţie având formule politice identice. Fiecare societate trebuie să ia în considerare istoria proprie, tradiţia, cultura şi caracteristicile demografice, pentru a hotărî ce sistem politic se potriveşte cel mai bine statului şi cetăţenilor săi.

În România, după 1989, a trebuit să reconstruim instituţiile politice pentru a servi cât mai bine interesele cetăţenilor acestei ţări. Am străbătut o cale lungă şi grea, marcată de multe sincope şi derapaje, dar şi de nenumărate exemple în care democraţia românească a funcţionat şi a triumfat.

De aceea, cred că astăzi ar trebui să fim mândri de ceea ce am reuşit.

Totuşi, lumea actuală s-a schimbat în aproape două decenii, iar România actuală este o Românie mult diferită faţă de aceea din 1989.

Astăzi, datorită procesului tehnologic în domeniul telecomunicaţiilor, publicul este conectat în timp real la evenimentele care au loc în orice colţ al ţării sau chiar în partea cealaltă a lumii. Oamenii de astăzi sunt mult mai bine informaţi şi educaţi, de aceea posedă o cultură şi o conştiinţă politică mult mai bune. Cetăţenii au la dispoziţie mijloace mai performante, care le permit să acceseze un număr mult mai mare de informaţii despre aleşii lor şi, astfel, să ia decizia cea mai corectă.

Şi politica s-a schimbat. În trecutul recent, partidul - ca structură politică mă refer - era cel mai important jucător din arena politică. Toate deciziile erau luate de către partid, asimilate şi executate de politicieni. Practic, nu conta decât marea scenă politică şi parlamentară de la Bucureşti.

Astăzi, puterea şi influenţa actorilor politici individual au crescut, odată cu creşterea ponderii circumscripţiilor electorale, a teritoriului, în conceperea şi aplicarea actului politic şi guvernamental.

Astăzi, după integrarea România în Uniunea Europeană, puterea politică este mai aproape ca niciodată de cetăţean.

Într-o măsură mult mai mare decât în trecut, parlamentarii preiau asupra lor sarcina de a promova interesele circumscripţiilor pe care le reprezintă şi problemele lor specifice.

Integrarea noastră în Uniunea Europeană la începutul acestui an a marcat debutul unei noi etape istorice pentru România. În vreme ce ne continuăm integrarea cu succes, Parlamentul şi Guvernul trebuie să se adapteze permanent, pentru a promova cât mai bine România în Europa.

Astăzi, avem statutul de cetăţeni ai marii Comunităţi Europene, acolo unde există peste un milion de români care trăiesc, lucrează şi studiază. Aceşti oameni merită respectul nostru şi trebuie să ne asigurăm ca vocile lor să fie auzite.

De asemenea, Comunitatea Europeană caută în România stabilitate politică, responsabilitate şi o bună guvernare. de aceea, sistemul nostru politic trebuie să ţină pasul cu vremurile. Sarcina primordială a Parlamentului şi a Guvernului este aceea de a servi cetăţenii, de a ţine cont, în primul rând, de interesele acestora.

Ştim că oamenii vor un guvern şi un parlament mai restrânse şi mai eficiente. ştim că oamenii vor politicieni care manifestă mai multă responsabilitate pentru propriile acţiuni, care ţin o legătură mai strânsă cu cetăţenii. ştim că mai multe grupuri vor o reprezentare distinctă în Parlament; judeţele vor ca propriile interese să fie mai bine promovate de oameni ai locului. la fel, minorităţile naţionale vor propria reprezentare proporţională. românii care trăiesc, lucrează şi studiază în străinătate au propriile nevoi şi probleme şi vor, de aceea, reprezentare distinctă. ştim că în România există oameni talentaţi, care vor să candideze pentru Parlament ca independenţi, dar cărora actualul sistem nu le dă nicio şansă.

Doresc să fac o paranteză aici şi să fac precizarea că la actualul proiect de lege au fost depuse nu mai puţin de 93 de amendamente. dintre acestea au fost acceptate 24, dintre care principalele amendamente se referă la introducerea sistemului de vot uninominal într-un singur tur de scrutin pentru alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene. Astfel, ţinând cont de aceste raţiuni, aşa cum am promis, ne asumăm răspunderea pentru legea pe care o voi prezenta în continuare.

Doamnelor şi domnilor,

Modelul electoral propus şi asumat de guvern presupune un sistem de vot uninominal, începând cu viitoarele alegeri parlamentare din România. Acest sistem va da posibilitatea reprezentării proporţionale a tuturor opţiunilor politice în Parlament, respectând astfel voinţa şi preferinţele electoratului.

Plecând de la premisa fundamentală, conform căreia un sistem electoral trebuie să fie simplu pentru cetăţean, nu pentru autorităţi, voi prezenta avantajele incontestabile ale sistemului uninominal propus de actuala lege.

1. Sistemul propus permite cetăţenilor ca, atunci când se vor prezenta la vot, să aleagă între candidaţi individuali, reprezentanţi ai formaţiunilor politice, sau candidaţi independenţi.
2. Scrutinul se va desfăşura într-un singur tur, fiecare câştigător de colegiu uninominal devine, automat, deputat sau senator.
3. Atât preferinţele majoritare ale cetăţenilor, cât şi cele minoritare vor fi reprezentate în Parlament. Democraţia este şi trebuie să rămână una reprezentativă, în care opiniile minoritare să fie respectate şi reprezentate proporţional cu numărul de cetăţeni care îmbrăţişează aceste opinii.
4. Numărul de parlamentari se va stabili pe baza unei norme de reprezentare, în funcţie de populaţia ţării şi a fiecărui judeţ.
5. Este pentru prima dată când românii cu domiciliul în străinătate vor putea fi reprezentaţi distinct în Parlamentul României.
6. Proiectul asumat de Guvern îmbunătăţeşte modul de funcţionare a organismelor electorale - Biroul Electoral Central, de circumscripţie, de secţie de votare - prin introducerea unor precizări asupra atribuţiilor acestora şi a modului de funcţionare, precum şi prin creşterea rolului autorităţii electorale permanente în procesul electoral.
7. Pentru următoarele alegeri parlamentare, votul se va face pe baza cărţii de alegător, pentru prevenirea şi combaterea votului multiplu.
8. Procesul electoral se va desfăşura într-o deplină transparenţă. Pentru a asigura această transparenţă, există posibilitatea prezenţei observatorilor interni şi străini, precum şi reflectarea în mass-media. Ele sunt consacrate şi reglementate de proiect.

Legea va intra în vigoare în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Constituţia României stabileşte că pluralismul politic este o valoare supremă şi garantată.

Această lege este destinată protejării şi creşterii caracterului pluralist al sistemului nostru politic, prin asigurarea unei reprezentări proporţionale pentru toate segmentele societăţii româneşti.

Constituţia României stabileşte că poporul român este suveran. Această lege este plămădită astfel încât să li se dea românilor posibilitatea unei exprimări mai largi asupra celor care-i reprezintă în Parlament.

Această lege obligă politicianul la un grad crescut de responsabilitate faţă de cetăţean.

Această lege este destinată aproprierii cetăţenilor de politicieni şi a politicienilor de cetăţeni.

Prin adoptarea acestei legi, politica României se va schimba în bine. Vom avea o legătură mai bună cu votanţii noştri, vom fi mult mai responsabili şi vom fi mai bine pregătiţi pentru a ne îndeplini obligaţia de căpătâi - reprezentarea cetăţenilor României!

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mă aflu aici, astăzi, pentru a promova un demers care ne uneşte, nu ne dezbină.

Respect întru totul prerogativa preşedintelui de a iniţia un referendum pe tema votului uninominal. Am instruit, de aceea, toate ministerele şi agenţiile guvernamentale să coopereze pe deplin şi să facă tot ceea ce li se cere pentru ca acest referendum să se desfăşoare în cele mai bune condiţii.

Am convingerea că orice efort pentru îndeplinirea voinţei românilor este binevenit!

Aş vrea, în încheiere, să le mulţumesc tuturor celor care au participat la găsirea celei mai bune formule a acestei legi, ori care au sprijinit această lege.

Le mulţumesc partidelor politice, organizaţiilor nonguvernamentale şi personalităţilor care au făcut posibil acest act de reformă politică. Este, cu adevărat, o muncă în echipă, făcută de români, pentru români!

Doresc să vă felicit pe dumneavoastră şi pe toţi românii în această zi mare pentru democraţia românească.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă reamintesc că, urmare a prezentării proiectului de lege pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea poate, poate fi depusă moţiune de cenzură în termen de trei zile de la prezentare, conform art. 114 alin. (2) din Constituţie.

Potrivit programului aprobat de Birourile permanente şi distribuit parlamentarilor, dacă se va depune moţiune de cenzură, prezentarea acesteia se va face în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului de luni, 5 noiembrie 2007, iar dezbaterea moţiunii de cenzură va avea loc în şedinţa comună, în şedinţa de joi, 8 noiembrie 2007.

În conformitate cu prevederile art. 114 alin. (2) din Constituţie, Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură depusă în termenul constituţional este adoptată cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, prevăzut de art. 113 alin. (1) din Constituţie.

Dacă nu se depune moţiune de cenzură sau dacă moţiunea de cenzură depusă şi dezbătută nu este aprobată, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamentele acceptate de Guvern, iar domnul prim-ministru a făcut precizarea că a acceptat, practic, un număr de 24 de amendamente din cele 93 promovate de către senatori şi deputaţi, proiectul de lege se consideră adoptat.

Vă rog să-mi permiteţi să declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Reamintesc colegilor senatori că avem şedinţă de plen, cu declaraţii politice, întrebări şi interpelări.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,15.