Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Dan Radu Ruşanu şi Ioan Munteanu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu o mică întârziere explicabilă şi datorită situării acestei zile între 1 şi 8 martie, vă rog să-mi permiteţi să declar deschise lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 330 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 174. Sunt absenţi 156 de deputaţi, din care 10 participă la alte acţiuni parlamentare.

Permiteţi-mi, la început, să vă informez că, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei, au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni şi marţi, 3 şi 4 martie 2008; programul de lucru în perioada 3-8 martie; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 25 februarie - 3 martie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale. De asemenea, aveţi în casete, sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României.

Înainte de a intra în ordinea de zi a propunerilor legislative pe care le vom dezbate în plen, vă supun atenţiei şi aprobării o modificare în componenţa nominală a unei comisii permanente a Camerei Deputaţilor. Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale propune desemnarea doamnei deputat Liana Dumitrescu în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Dacă sunt obiecţii. Dacă nu, supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri?

Voturi contra?

În unanimitate, s-a adoptat această modificare.

Pe primul loc al propunerilor de acte normative pe care le vom dezbate astăzi, este proiectul de Hotărâre privind încuviinţarea efectuării de către Comisia pentru sănătate şi familie a unei anchete cu privire la modul de privatizare a Societăţii "Antibiotice" S.A. Iaşi.

Îl rog pe domnul academician Ifrim, preşedintele comisiei de resort, să prezinte proiectul de hotărâre.

Domnul Mircea Ifrim:

Să prezint proiectul de hotărâre?

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de hotărâre.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Hotărâre privind încuviinţarea efectuării unei anchete de către Comisia pentru sănătate şi familie cu privire la modul de privatizare a Societăţii Antibiotice S.A. Iaşi.

În conformitate cu prevederile art.73 alin.(2) şi art.79 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor adoptă prezenta Hotărâre:

Art.1. Se încuviinţează efectuarea unei anchete de către Comisia pentru sănătate şi familie cu privire la modul de privatizare a Societăţii "Antibiotice" S.A. Iaşi, cu următoarele obiective:

1. stabilirea oportunităţii privatizării din punct de vedere al consecinţelor asupra asigurării cu antibiotice şi tuberculostatice la un preţ accesibil a întregii populaţii a României;
2. evaluarea consecinţelor de natură socială ce decurg din privatizarea societăţii;
3. analiza impactului vânzării societăţii asupra Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate în eventualitatea stopării producţiei unor antibiotice şi tuberculostatice larg folosite în România;
4. verificarea sesizării făcute de către sindicatul Antibiotice Iaşi cu privire la absenţa unui pact social care să facă parte din caietul de sarcini al privatizării;
5. investigarea motivelor care au determinat creşterea valorii societăţii de 80 de ori în numai 2 ani;
6. analiza cauzelor care au dus la scăderea abruptă a interesului unor potenţiali cumpărători de la 53 la numai 2, până în prezent;
7. evaluarea posibilităţilor şi a consecinţelor condiţionării cumpărării pachetului majoritar de către un producător de medicamente pentru a asigura dezvoltarea ulterioară a fabricii şi pentru a preîntâmpina cumpărarea având drept unic obiectiv valorificarea celor 40 de hectare ale societăţii a căror valoare de piaţă este de două ori mai mare decât preţul de pornire a licitaţiei;
8. analizarea motivelor pentru care AVAS refuză să respecte Hotărârea Curţii de Apel Iaşi de suspendare a hotărârii de Guvern nr.1400/2007 privind privatizarea Societăţii "Antibiotice" S.A. Iaşi şi a Deciziei Preşedintelui Autorităţii pentru Valorificarea Activelor de continuare a procesului de privatizare.

Art.2. Convocarea şedinţelor comisiei se face cu cel puţin o zi înainte de către preşedintele acesteia sau de către un vicepreşedinte care-l înlocuieşte.

Art.3. alin.(1). Pentru ca şedinţele comisiei să aibă loc, este necesară participarea majorităţii membrilor care o compun.

(2) hotărârile comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor acesteia.

(3) în condiţiile în care unul dintre membrii comisiei se află în imposibilitate de a participa la lucrări, Grupul parlamentar respectiv va desemna un înlocuitor.

Art.4. (1) Comisia poate invita pentru audiere şi explicaţii orice persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în domeniul care formează obiectul activităţii comisiei.

(2) la cererea comisiei, orice persoană care cunoaşte fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării sau care deţine un mijloc de probă, este obligată să le aducă la cunoştinţă instituţiilor şi autorităţilor care au legătură cu situaţiile prevăzute la art.1 lit.a), b), c), d), e), f), g), h), dar şi cu alte aspecte legate de obiectul activităţii comisiei, sunt obligate, în condiţiile legii, să răspundă.

(3) când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări, în vederea aflării adevărului este necesară prezenţa unor experţi, comisia dispune efectuarea de expertize.

(4) dispoziţiile legale referitoare la invitarea, prezentarea şi ascultarea martorilor, precum şi cele privitoare la prezentarea şi predarea obiectelor ori înscrisurilor, sau efectuarea expertizelor, se aplică în mod corespunzător.

(5) preşedintele sau vicepreşedintele comisiei, după caz, atrage atenţia persoanei audiate care are obligaţia de a sune adevărul, de a nu ascunde nimic din ceea ce ştie şi că nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea legală.

Art.5. lucrările comisiei sunt publice, cu excepţia cazului când plenul comisiei hotărăşte altfel.

Art.6. constatările, concluziile şi propunerile comisiei vor face obiectul unui raport care va fi depus la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor până la data de 15 martie 2008, care va hotărî distribuirea raportului tuturor deputaţilor, precum şi dezbaterea acesteia în plenul Camerei.

Componenţa Comisiei pentru sănătate este cunoscută.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale, cine doreşte să intervină?

Domnul deputat Nechita şi apoi domnul deputat Mocanu.

Domnul Aurel Nechita:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă întreb de ce dorim acum, pe ultima sută de metri a unei guvernări, să vindem cu orice preţ anumite active ale statului.

În domeniul sănătăţii, singurele întreprinderi la care statul român este majoritar, este Întreprinderea de antibiotice Iaşi şi Sanevit Arad. Întâmplător, aceste două întreprinderi sunt şi rentabile. Întâmplător.

Ne aflăm în faţa unei situaţii în care avem o fată tânără, frumoasă, cu zestre, şi o dăm primului venit. Şi fără condiţii. De ce oare? Normal, că nici nu poate s-o iubească. Dar pentru zestre ce nu face omul?! Şi atunci, îmi pun întrebarea: de ce renunţăm aşa de uşor la o fabrică? Eu, personal, sunt pentru privatizare, dar nu oricum şi în orice condiţii. Altfel, pierdem un argument forte pe care România îl are, şi anume de a menţine preţul la medicamente, în general, şi la antibiotice, în special, sub control.

Şi am să vă explic de ce pe scurt. Marea majoritate a ţărilor din Uniunea Europeană, sau cel puţin marile ţări, au din producţia internă peste 72% din producţia internă de antibiotice, de medicamente în general. Şi ne întrebăm de ce avem preţuri mai mari decât alte ţări din Uniunea Europeană. Pentru că, în România, producţia internă este la aproximativ 30%. Şi normal că în momentul în care produci puţin şi imporţi mult, preţul este mai mare. Şi asta în condiţiile în care noi avem 250 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate, în timp ce alţii au între 500 şi 1500.

În atare condiţii, cred că este necesară, cel puţin din partea Parlamentului României, constituirea acestei comisii care să monitorizeze, chiar dacă în acest moment a fost suspendată, deci nu anulată, suspendată această privatizare, să analizăm modalitatea şi să apărăm prin posibilităţile noastre legislative ca patrimoniul nostru să nu fie dat pe degeaba şi oricui.

În concluzie, Grupul parlamentar al Partidul Social Democrat va susţine înfiinţarea acestei comisii şi va monitoriza cât se poate de atent viitoarea privatizare a acestei fabrici de medicamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mocanu Vasile. Şi se pregăteşte domnul deputat Movilă.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu nu sunt medic, dar, în schimb, sunt parlamentar de Iaşi. Ştiu ce înseamnă Societatea Antibiotice pentru judeţul Iaşi, pentru România. de aceea, ca parlamentar de Iaşi, vin şi susţin în faţa dumneavoastră şi am rugămintea şi la dumneavoastră să votaţi înfiinţarea acestei comisii pentru clarificarea situaţiei de la Antibiotice Iaşi.

Colegul din faţă a explicat amănunţit ceea ce înseamnă antibiotice, ce înseamnă fabrica de medicamente, care este situaţia acum la Antibiotice Iaşi, şi pentru clarificare este absolut necesară înfiinţarea acestei comisii parlamentare.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Iaşiul are o experienţă tristă în ceea ce înseamnă privatizarea societăţilor cu capital de stat, pentru că nu putem să vă oferim un exemplu de societate privatizată şi care să aibă o performanţă deosebită din punct de vedere economic.

Graba cu care Guvernul României, graba cu care unii din oamenii politic, din oamenii de afaceri care nu au avut niciodată treabă cu sistemul de sănătate, cu producţia de medicamente, dau târcoale fabricii de antibiotice, ne face să credem că privatizarea Societăţii Antibiotice în acest moment, în acest amalgam de bâjbâieli şi de întortocheri, de mers înainte şi de dat înapoi, inclusiv Guvernul României, prin hotărâri de Guvern care se anulează una pe cealaltă. Toate aceste lucruri ne fac să credem că comisia de anchetă pe care noi o propunem astăzi vine să clarifice anumite probleme şi să ofere soluţii corecte Guvernului României, un punct de vedere care să fie luat în calcul, pentru ca privatizarea Societăţii Antibiotice să fie făcută oportun, să fie făcută în baza unor calcule, în baza unei analize foarte clare ce înseamnă Societatea Antibiotice Iaşi pentru sistemul de sănătate din România, să vedem care sunt paşii normali stabiliţi dinainte de a începe procedura de privatizare, pentru a se privatiza această societate.

Dincolo de acest lucru, vreau să vă informez că în cadrul Comisiei de sănătate s-a votat înfiinţarea acestei comisii, iar un distins angajat al statului, preşedintele AVAS, face declaraţii publice că parlamentarii români vorbesc prostii şi sunt implicaţi în sistem mafiot în ceea ce priveşte Societatea de antibiotice, un lucru foarte grav, pentru că noi am luat această decizie în Comisia de sănătate în conformitate cu legislaţia din România, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Vreau să vă rog să votăm această comisie pentru că, spuneau antevorbitorii mei, nici unul din membrii Comisiei de sănătate nu este împotriva privatizării Societăţii Antibiotice. Vreau să precizez foarte clar acest lucru, nu suntem împotriva privatizării, dar vrem ca să avem mintea cea bună, să facem, în sfârşit, o privatizare sănătoasă şi în sistemul de sănătate.

Grupul parlamentar al Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va vota înfiinţarea acestei comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Sorin Paveliu şi-a exprimat dorinţa să ia cuvântul.

Domnul Sorin Marian Paveliu:

În bună parte, ceea ce era de spus au spus colegii mei, dar vreau să fac următoarea precizare: nu există în Comisia de sănătate nici un specialist în materie de privatizări. ceea ce noi am considerat să luăm în dezbatere nu era privatizarea propriu-zisă, ci erau semnele de întrebare pe care le-a generat tocmai preşedintele şi, respectiv, vicepreşedintele AVAS. Este vorba despre o hotărâre a curţii de Apel Iaşi care a decis suspendarea unei hotărâri care viza modalitatea de privatizare, la care preşedintele ne-a încunoştinţat că nu-i pasă nici câtuşi de puţin de decizia Curţii de apel.

E vorba de impactul şi punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii. Ni s-a spus că nu e treaba Ministerului Sănătăţii. Este vorba de eventualul impact asupra bugetului de asigurări sociale. Ni s-a spus că nu este treaba Casei de asigurări sociale.

Sunt foarte multe întrebări la care am pus, pur şi simplu, întrebări pertinente şi ni s-au dat răspunsuri absolut nesatisfăcătoare.

Vreau să subliniez că această activitate de investigare a privatizării nu-şi are decât un singur obiectiv: noi, în calitate de deputaţi membri ai Comisiei de sănătate, să ne lămurim că ceea ce se face, se face bine şi corect, iar în condiţiile în care acest lucru se va dovedi, vă garantăm că vom fi primii care vom susţine această privatizare, deşi primul lucru care ar fi trebuit să ni se explice este care este raţiunea pentru care se face, pentru că atunci când s-a pornit procesul de privatizare, această fabrică era pe pierdere, iar acum valorează de 80 de ori mai mult şi face profit în fiecare an de 10 milioane, ar putea să facă de 30 milioane dacă Ministerul Sănătăţii şi-ar da concursul. Dar probabil mai multe la momentul în care vom prezenta raportul, dacă ne veţi aproba această cerere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Crăciunescu Grigore.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Subiectul pus azi în discuţie este foarte important. Precizez de la început că parlamentarii Grupului Partidului Naţional Liberal vor vota pentru înfiinţarea acestei comisii.

Al doilea lucru pe care vreau să vi-l spun: noi, liberalii, dorim privatizare. De ce dorim privatizare în sănătate? Pentru că de 18 ani de zile acele sectoare din domeniul sanitar care s-au privatizat acordă asistenţă medicală de calitate, la parametrii deosebiţi, cu aparatură performantă, oamenii sunt foarte mulţumiţi, banii se cheltuiesc cu măsură şi exact pe capitolele care trebuiesc.

Legat de privatizarea Antibiotice Iaşi, fiind parlamentar de Iaşi, ştiu care este ponderea acestei societăţi comerciale în cadrul economiei judeţului. Nu sunt specialist în privatizare, dar din discuţiile pe care le-am purtat la Comisia de sănătate, discuţiile care le-am avut cu oameni competenţi din AVAS, am ajuns la concluzia că trebuie să privatizăm această societate comercială.

În privatizarea acestei societăţi comerciale, vreau să vă spun un singur lucru: hotărâtoare sunt reglementările Uniunii Europene. Putem privatiza numai dacă respectăm legislaţia europeană care, spun experţii de la AVAS, nu permit condiţionarea celui care cumpără societatea comercială respectivă fie că este de medicamente, fie că este de automobile, fie că este de altceva, şi, atunci, comisia pe care noi o vom vota astăzi va trebui să coreleze legislaţia internă sau să se documenteze legat de legislaţia internă şi legislaţia europeană. Şi în momentul în care vom pune cap la cap cele două legislaţii, vom alege soluţia optimă.

Dacă ni se va permite să punem caiet de sarcini, să punem condiţii atât sociale, legat de numărul de muncitori, de păstrarea obiectului de activitate, sigur că le vom pune. Nu cred că vrem să ne facem rău cu mâna noastră. Şi cei care ne arată cu degetul astăzi că vrem să privatizăm i-aş întreba care sunt privatizările de succes dintre 2000 şi 2004, pentru că mai nimic din tot ce am privatizat, n-a fost ca lumea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Petru Lakatos, din partea UDMR.

Se pregăteşte domnul Renică Diaconescu.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mai mulţi dintre antevorbitori au început discursul spunând că sunt medici şi nu sunt economişti şi nu se pricep, după care şi-au prezentat punctul de vedere pro sau contra privatizării.

Aş dori să vă învederez faptul că Camera Deputaţilor are o comisie permanentă care se cheamă Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Deci, dacă dorim să analizăm posibila privatizare, indiferent că e în domeniul medical sau în alt domeniu, şi dorim o comisie, atunci ar fi bine ca această comisie permanentă să se ocupe de treaba aceasta şi, eventual, funcţie de specificul temei abordate, să invite specialişti sau colegi din alte comisii care au tangenţă cu subiectul respectiv.

Deci, eu, în principiu vorbesc şi nu la cazul concret. Dacă e vorba de privatizare, aş recomanda să fiţi de acord ca să discute această problemă Comisia permanentă pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Renică Diaconescu. Şi se pregăteşte domnul deputat Stanciu. Şi apoi domnul deputat Pop.

Domnul Renică Diaconescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deşi fac parte din această comisie şi sunt convins că această comisie trebuie să funcţioneze pentru că altfel nu îndepărtăm, dacă vreţi, tenta politică care se dă acestei privatizări.

Ceea ce nu se ştie şi n-au vrut să spună colegii noştri, este doar partea tehnică a acestei privatizări. Privatizarea S.C. "Antibiotice" Iaşi este trecută în Programul PSAL 1 din 1997. să le amintim colegilor noştri de la P.D. că negociatorul şef al României în 1997, care a trecut cu mânuţa dânsului această întreprindere, a fost Traian Băsescu.

Asta ca să se ştie istoria!

Antibiotice Iaşi, cota de piaţă a Antibiotice Iaşi, este de 3%. Deci, Antibiotice Iaşi, nu poate fixa preţul medicamentului în România cu o cotă de piaţă de 3%.

Cum vedeţi, în toată lumea, marile concerne, Bayer, Sanofi, încep să vină şi să devină tot mai puternice şi să intre pe piaţă. Nu vom rezista cu o întreprindere aşa de mică în faţa marilor concerne care vor veni, iar după un timp nu vom mai avea ce să vindem.

De fapt, despre banii care s-a spus aici că sunt profitul întreprinderii, se face o mare confuzie. Este vorba de profitul acţionarilor şi după aceea, după ce se scade profitul acţionarilor care participă la această acţiune a acestei întreprinderi, preţul mai rămâne în jur de 3 miliarde. Deci, un preţ infim ca să rezişti în faţa marilor concerne care vor veni peste România. N-o să ne vindem ţara, dar peste un an-doi, n-o să mai avem ce să mai vindem.

Eu cred că la Iaşi, aţi văzut că toţi deputaţii şi toţi parlamentarii de Iaşi ies acum, pentru că e normal, trebuie să încurajăm sindicatul care nu vrea privatizare acolo, e campanie electorală, trebuie să ne facem campanie, este normal acest lucru. Dar trebuie să privim cu realism şi să cerem... vrem să fim în Uniunea Europeană? Am discutat cu Uniunea Europeană programul PSAL 1 şi PSAL 2? Vreau să vă mai reamintesc un singur lucru, că programul PSAL 2 era vorba de întreprinderi care erau în ruine, întreprinderi nerentabile. Şi cu mânuţa dânsului, domnul Traian Băsescu, pe locul 21 şi pe locul 22, a trecut la întreprinderi nerentabile în programul PSAL 2 Uzina de Aluminiu Slatina.

Deci, asta pentru că domnii colegi ai noştri de la P.D-L. să ştie istoria acestor privatizări, ce este cu programele. Şi ne întrebăm: vrem să fim corecţi cu Uniunea Europeană? Am discutat un lucru şi acum nu mai vrem să ne ţinem de cuvânt? Uniunea Europeană, dragi colegi, agreează două feluri de privatizări: licitaţia prin strigare, care este calea acceptată şi de AVAS, în care poţi să pui condiţii celui care cumpără, prin caietul de sarcini poţi să-i pui condiţii de sarcini să facă numai medicamente, să vină un concern cu medicamente, şi a doua problemă este scoaterea pe bursă. La scoaterea pe bursă, nu poţi să mai pui condiţii.

Eu cred că AVAS-ul trebuie să-şi continue activitatea şi dacă această comisie, va fi foarte bine să fie, pentru ca să se dovedească că nu este nimic politic, iar cei care vor să împiedice această privatizare nu fac decât în această situaţie de campanie electorală, pentru că din 1997 până acum puteau ieşi foarte multe voci de la Traian Băsescu încoace şi să spună că nu vor să privatizeze uzina de antibiotice Iaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu.

Se pregăteşte domnul deputat Pop. (Vociferări.)

Aştept propuneri de la tribună.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnule Nicolăescu,

Vreau să spun de la început, cum a spus şi colegul nostru, că Partidul Social Democrat, evident, că nu s-a opus şi nu se opune nici unei privatizări. Există însă, se pare, la Iaşi, un streptococ care umblă nu după fabrică, ci după terenul de sub fabrică. Deci, aici este chestiunea. Sunt acolo câteva hectare foarte bine plasate, preţul terenului se aproape de 1000 de euro metrul pătrat şi nu mai interesează pe nimeni din cei care vor să cumpere fabrica ca atare. Chiar îi încurcă.

Şi spre exemplificare, domnul Gigi Becali are în apropiere o întreprindere "Avicola" pe care a cumpărat-o şi acum, din cauza preţului terenului care a crescut, mută fabrica într-o zonă unde preţul terenului este mic şi a făcut o afacere de vreo 30 şi ceva de milioane de euro numai prin mutarea fabricii şi vinderea terenului.

De aceea, cred că această comisie de anchetă este necesară spre a vedea exact ce şi cum, dacă este vorba de o privatizare, evident, într-un interes naţional, este de fapt singura fabrică care, pe tehnologia aceasta, face penicilină, ampicilină şi aşa mai departe, sau este vorba de domnul X sau Y din Iaşi, unul a fost ospătar, altul a fost studios în două reprize la Rahova, care vor să liciteze acest spaţiu.

De aceea, poate era bine ca în această comisie să fi fost, cum spunea un distins coleg aici, şi câţiva de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, care sunt mai în temă, dar orice caz, pot fi angajaţi consilieri spre a pune acea formă de privatizare care să favorizeze efectiv şi interesul naţional, pe care tot timpul îl uităm de dragul privatizării.

Noi vom susţine privatizarea Fabricii de Antibiotice - Iaşi, atunci când ea va fi efectiv "necăpuşată" şi în interesul românilor. Cred că interesul românilor, cum spunea cineva, este să mai avem şi noi câte o ampicilină, câte o penicilină, că nu se ştie pe cine pică măgăreaţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Îl întreb pe domnul deputat Dobre dacă vrea să se înscrie la cuvânt sau are vreo problemă de procedură.

Mai sunt alţi doi colegi care doresc să vorbească.

Deci, dacă doriţi înscrierea la cuvânt?

Domnul Traian Dobre (din sală):

Doresc înscrierea la cuvânt.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, doriţi înscrierea la cuvânt. Mulţumesc.

Domnul deputat Pop.

Urmează domnul deputat Dumitriu, apoi domnul deputat Dobre.

V-aş propune ca, după cuvântul domnului Dobre să ne oprim, pentru că au fost suficiente dezbaterile generale, dar nu înainte de a-i da cuvântul şi preşedintelui comisiei.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Pop.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aştept şi mielul. Numele meu adevărat este Ioan Aurel Rus, dar vin Paştile şi sigur că este nevoie de aşa ceva.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, în luările de cuvânt ale colegilor de la Partidul România Mare, arătam de ce nu suntem de acord cu privatizarea "Automobil" S.A. - Craiova. Şi Comisia Europeană de Privatizare ne-a dat dreptate.

Cele 26 de milioane de euro, care se vroia a fi iertate, iată că statul român trebuie să le pună sau să le ceară de la cei care au vrut să privatizeze, să cumpere această fabrică drept cadou, pentru că nu se acordă ajutoare de stat, iar Comisia Europeană nu acceptă ca noi să acordăm aceste ajutoare de stat pentru cei care vor să pună mâna cu japca pe această fabrică.

Se pare că s-a vorbit aici de terenuri. Aşa se întâmplă şi la "Rulmentul" - Braşov. De aceea, nici de această dată, săptămâna trecută, nu s-au înscris competitori, pentru că terenul este scump şi acolo. Aşa a fost şi la "Tractorul" - Braşov. Din cauza terenului se pare că este şi la "Antibiotice" - Iaşi.

Dacă am dat fabrica de medicamente "Biofarm" la "Zentiva", la cei care nici măcar nu ştiu să facă nu ştiu câte medicamente, n-au avut prestaţie sau n-au avut aparatura necesară! Eu n-am nimic cu cei care au luat, "Zentiva", dar vreau să vă spun că medicamentele făcute de ei se pare că sunt din ce în ce de o mai slabă calitate, iar cei mai mulţi medici la care te duci nu mai indică medicamente de la această unitate farmaceutică. Aceasta este o problemă foarte gravă.

Vrem, dacă tot se pune problema privatizării Antibiotice - Iaşi, vrem ca această comisie, şi este foarte bine că întreaga Comisie de sănătate vrea să participe, să-şi ia şi specialişti sau de ce n-am putea? să facem o comisie mixtă şi să luăm şi de la Comisia pentru sănătate şi de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi să spunem lucrurilor pe nume. Pentru că, vedeţi dumneavoastră, foarte multe privatizări s-au făcut în România cu votul Parlamentului, dar parlamentarii nici măcar nu au ştiut clauzele contractuale care au stat la baza contractelor prin care s-au privatizat atâtea şi atâtea din ţară.

Amintiţi-vă când se cerea în 2002, 2003, 2004 să cunoaştem dedesubturile privatizării Petrom, nu s-a dat voie parlamentarilor să ajungă la aceste informaţii, atunci când s-au pus alte probleme de privatizat, nu s-a ştiut.

Iată de ce, cu votul dat cu mâna noastră, după aceea ni se aruncă în ochi şi ni se spune: voi, parlamentarii, aţi vândut pe nimic bunurile ţării.

Nu sunt de acord cu înstrăinarea pe nimic, pentru clientela politica, a bunurilor care ne aparţin, şi, cred că această comisie, care astăzi va primi votul nostru, cred că-şi va face datoria.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat Ioan Aurel Rus.

În privinţa mielului, vă informez că mieii de Bucureşti mănâncă numai beton şi nu sunt comestibili. Vă rog să luaţi unul din gospodăria dumneavoastră şi eu voi suporta contravaloarea.

Domnul Dumitriu.

Se pregăteşte domnul Dobre.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Cred că se denaturează sensul discuţiei. Nu este vorba de o negare a necesităţii de privatizare a unei mari întreprinderi, cum este Antibiotice- Iaşi, dar, în acelaşi timp, nu se poate nega faptul că percepţia opiniei publice în legătură cu privatizările este în mare măsură legată de afacerile imobiliare, legată de diverse garanţii pentru credite neperformante, mai bine zis "ţepe" la bănci, legată de eliminarea de pe piaţă a unui producător român, legată chiar de fier vechi şi, nu în ultimul rând, este legată de diverse prostii guvernamentale, indiferent de care perioadă de guvernământ vorbim.

Am discutat cu colegii mei parlamentari de Iaşi şi, într-adevăr, amândoi susţin că este necesară această comisie. De ce este necesară? Pentru că noi, ca parlamentari, reprezentăm voinţa electoratului, precum şi întrebările pe care electoratul şi le pune.

În acest caz, nimeni nu poate nega că atât presa, cât şi opinia publică şi societatea civilă din zona Iaşiului, precum şi mai multe medii medicale şi-au exprimat suspiciuni cu privire la această privatizare.

În acest context, nu cred că putem nega profesionalismul academicianului Ifrim sau cerbicia domnului deputat Paveliu în această privinţă, sau modul în care domnul Renică Diaconescu va apăra punctul de vedere al guvernului, aşa încât nu cred că putem avea ceva împotriva creării unei comisii profesioniste, care să apere în primul rând interesele electoratului, dar şi faţa Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Traian Dobre.

Domnul Traian Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vreau să remarc şi eu, ca domnul preşedinte de şedinţă Valer Dorneanu, că de la această tribună, până acum, a fost o dezbatere destul de intensă. Cauza? Este simplă. Interesul economic.

Unii au pus întrebarea: de ce se privatizează?; alţii, de ce acum, alţii, de ce nu mai târziu. Pentru că fiecare întrebare are un răspuns: unii sunt pregătiţi să o cumpere astăzi, alţii sunt pregătiţi s-o cumpere mâine, şi fiecare trage cum poate.

S-a spus că această fabrică este pe pierderi. Nu este adevărat. Nu este o fabrică nerentabilă, ci, din contră, este căpuşată, dar nu este căpuşată până la sânge, să sugă tot sângele, i-a mai lăsat ceva, ca să aducă şi profit.

Vreau să vă spun cu toată sinceritatea şi închei: această luptă este o luptă pentru "o găinuşă cu puii de aur", care se cheamă "Antibiotice" - Iaşi dintre rechinii care vor s-o sfâşie.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, stimate coleg.

Eu sper că rolul comisiei va fi tocmai de a găsi o soluţie, care să salveze şi să găsească cea mai bună cale pentru evoluţia viitoare a acestei întreprinderi.

Ca deputat de Iaşi, daţi-mi voie să mă asociez şi eu tuturor celor care şi-au exprimat şi îngrijorarea, şi au făcut aprecieri responsabile cu privire la activitatea acestei unităţi şi cu privire la nevoia ca ceea ce votăm noi astăzi, Comisia de anchetă, să stabilească cu echilibru justa măsură.

Dau cuvântul domnului preşedinte Ifrim, în calitate de preşedinte al Comisiei de sănătate.

După aceea, vom trece la dezbaterea pe articole, urmând ca votul final să-l exprimăm mâine.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, vreau să mulţumesc tuturor colegilor, pentru că am înţeles că este un consens în stabilirea acestei comisii.

Aş dori, în primul rând, să subliniez faptul că această comisie nu a fost făcută cu niciun fel de intenţii preconcepute. Dar sunt o serie de elemente care converg la a nu se face în acest mod şi în acest moment privatizarea Fabricii de Antibiotice din Iaşi, unitate - vrem, nu vrem să recunoaştem - 3%, 20% - strategică pentru medicină, pentru asistenţa medicală a populaţiei.

Mă bucur că este aceeaşi gândire politică de consens, în care nu facem decât politica sănătăţii, că tot noi, cei aici de faţă, am oprit privatizarea Spitalului Fundeni, prin vot consensual - toţi am votat acest lucru, deşi era o ordonanţă de Guvern - pentru că ne-am dat seama că distrugem nava amiral a medicinii româneşti. Deci, în acest sens, şi comisia, în momentul în care a constituit Comisia de anchetă, a gândit în acest mod.

Îmi pare foarte rău şi regret faptul că preşedintele AVAS-ului apreciază că s-a făcut un scandal de către parlamentarii de Iaşi şi Comisia pentru sănătate.

Noi nu facem scandal, noi vrem ca să reuşim să promovăm starea de sănătate a populaţiei, iar acest lucru se vede, că se realizează, fondurile sunt mai mari şi facem nişte lucruri, deci în niciun caz scandal. Îmi pare rău pentru acest lucru şi-l vom audia la comisie foarte serios pe domnul Atanasiu.

Aş dori, de asemenea, să subliniez că trebuie văzut în balanţă ce se va întâmpla, pentru că această fabrică are oferta ca să producă insulină. Să ne întrebăm: dacă noi în România vom produce insulină, va însemna imens pentru asistenţa medicală, şi imens în scăderea costurilor. Deci, vedeţi, un motiv foarte serios în acest sens.

Sigur, sunt foarte multe de spus. Eu n-aş vrea ca să reţin atenţia. Închei prin a asigura asupra faptului că, la nivelul Comisiei de sănătate, se face politica sănătăţii acestei naţiuni şi nu suntem virusaţi de nişte lupte care să ne domine ele pe noi, ci le dominăm noi pe aceste lupte şi tendinţe, iar comisia va avea toată buna-credinţă să analizeze cu competenţă toate aceste lucruri.

În ceea ce priveşte colegul care reprezenta Comisia de privatizare, eu vreau să-l asigur că suntem absolut deschişi şi la lucrările comisiei, orice sugestii am primi din partea Comisiei de privatizare, noi le vom considera binevenite şi l-aş ruga să nu creadă cumva că noi, medicii, suntem nişte incompetenţi care nu ne pricepem la privatizare. Ne pricepem foarte bine în domeniul nostru. Noi am oprit anumite acţiuni în domeniul medical, care nu erau bune, şi de astă dată ne pricepem, dar avem toată deschiderea, cooperăm şi mulţumim pentru această cooperare.

Închei prin a vă mulţumi tuturor pentru consensul la această acţiune.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Nu vreau să trag concluzii dar, ca şi coleg de-al dumneavoastră, nu pot să nu observ un lucru inadmisibil pentru un guvernamental să afirme că un instrument strict democratic şi parlamentar, care este Comisia de anchetă, ancheta pe care o poate desfăşura Parlamentul, în cadrul controlului pe care îl exercită Parlamentul, ar fi un lucru condamnabil. Este regretabil că s-au făcut afirmaţii tendenţioase cu privire la exercitarea acestui drept, cu atât mai mult cu cât, şi în ziua de astăzi, aţi văzut, responsabilitatea cu care deputaţi, medici, economişti sau de altă profesie s-au gândit nu la un lucru electoral - aici îl penalizez puţin pe un coleg de-al nostru - nu la sprijinul pe care dorim să-l dăm sindicatului, ci la viitorul unei societăţi care, pe bună dreptate, a fost numită un fel de "navă a industriei farmaceutice româneşti.

Vă rog, domnule! Parcă am spus că s-au încheiat dezbaterile.

Aveţi o procedură de ridicat? Vă rog.

Domnul Traian Dobre:

Este chiar o problemă de procedură.

O comisie de anchetă care să se pronunţe pe ce? Cel mult se poate antepronunţa pe ceva, care, de exemplu, deocamdată nu există, unu. Doi: nu Parlamentul privatizează; AVAS-ul este cel care privatizează. Trei: metodele de privatizare la AVAS sunt deosebit de transparente, bursa şi licitaţia cu strigare.

Ce trebuie să stabilească Parlamentul?

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La întrebările acestea vă răspunde atât expunerea de motive, cât şi textele proiectului de hotărâre.

Vă rog, domnule deputat, aveţi o problemă de procedură?

Poftiţi! Nu v-au văzut secretarii mei.

Domnul Ion Luchian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, vreau să le spun "La mulţi ani!" doamnelor cu ocazia zilei de 1 martie.

Legat de privatizarea Antibiotice - Iaşi, vreau să vă spun că în Comisia pentru sănătate noi am făcut audieri, la care a participat şi preşedintele AVAS. Cu această ocazie, toţi membrii comisiei au aflat că, de fapt, privatizarea Antibiotice - Iaşi era stabilită cu mult înainte, printr-o decizie a noastră în faţa Comisiei europene, pe de o parte. Pe de altă parte, preşedintele AVAS a anunţat modalităţile de privatizare.

Problema noastră sensibilă la Comisia pentru sănătate cred că s-a născut din faptul că unele privatizări făcute anterior s-au făcut fără consultarea Parlamentului. Şi dacă unul dintre colegii mei de la P.S.D. a spus că nu privatizăm Antibiotice - Iaşi, că este o întreprindere profitabilă, eu zic că şi Petrom a fost profitabilă şi este şi mai profitabilă în momentul de faţă.

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

A fost angajată.

Domnul Ion Luchian:

Ca şi Antibiotice - Iaşi.

Legat de această comisie pe care noi înţelegem să o formăm, parlamentarii noştri, ai P.N.L.-ului, şi noi, cei din Comisia pentru sănătate, vrem să demonstrăm că nu avem nimic de ascuns şi nu îl susţinem numaidecât pe preşedintele AVAS, că este membru P.N.L., ci vrem să aducem lumină în această privatizare şi că nimic nu este "sub preş", totul este transparent.

Modalitatea în care se va face, cred că nu o s-o stabilească Parlamentul şi nici măcar această Comisie de anchetă, pentru că această comisie, Comisia pentru sănătate, nu va face o anchetă, că nu s-a întâmplat nimic acolo, ci doar o să pună mai multe întrebări, ca această privatizare să fie în cunoştinţă de cauză şi să nu se mai dea vina pe Parlament, că a făcut o privatizare fără să ştie despre ce este vorba.

Credem, aşa cum au spus şi colegii care au vorbit înaintea mea, că un copil se naşte mai sănătos dacă se naşte la 9 luni. O privatizare făcută, să zic rapid, din punctul nostru de vedere, ar putea să nu fie cea mai bună.

Sper că noi, cei din Comisia pentru sănătate şi cei din comisia specială, Comisia permanentă de privatizare, o să ducem la bun sfârşit acest demers, iar producţia de medicamente românească se va face la un standard mult mai ridicat decât ceea ce se întâmplă astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea şi votarea textelor hotărârii în care aveţi toate răspunsurile despre care vă vorbea colegul nostru, deci şi scopul Comisiei de anchetă şi obiectivul acesteia.

La titlul hotărârii dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot electronic asupra titlului hotărârii.

Votul final îl vom efectua mâine asupra hotărârii.

Vă rog să vă marcaţi prezenţa.

Acum vă rog să vă exprimaţi votul asupra titlului proiectului de hotărâre.

Cine este pentru? 115 voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

S-a adoptat titlul proiectului.

La art.1 dacă aveţi obiecţiuni?

Supun votului dumneavoastră art.1.

Cine este pentru? 127 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

S-a adoptat art.1.

Art.2. Dacă sunt obiecţiuni? Nu.

Supun votului dumneavoastră art.2.

Cine este pentru? 126 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Art.3, dacă sunt obiecţiuni?

Supun art.3 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Din 124 de voturi, 121 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Art.4, dacă sunt obiecţiuni?

Supun votului dumneavoastră art.4.

Cine este pentru? 128 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Art.5, dacă sunt obiecţiuni?

Supun votului dumneavoastră art.5.

Cine este pentru? 130 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Art.6, dacă sunt obiecţiuni?

Supun votului dumneavoastră art.6.

Cine este pentru? 130 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Supun votului dumneavoastră anexa, care cuprinde componenţa Comisiei de anchetă, identificată de altminteri cu membrii Comisiei pentru sănătate şi familie.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cine este pentru? 130 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final mâine, la şedinţa destinată votului final.

La pct.4 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală.

Legea are caracter organic.

Am înţeles că domnul vicepreşedinte Florin Iordache doreşte să intervină.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vorbesc în numele Comisiei juridice.

Aşa cum văd toţi colegii, noi am avut din partea Comisiei juridice două rapoarte de respingere. La ultimul plen al Camerei, din 5 februarie a.c., s-a hotărât retrimiterea, şi din 19 februarie. Din păcate, se aştepta un raport suplimentar din partea Comisiei juridice, dar Comisia juridică a fost sesizată numai joi, 28 februarie.

În aceste condiţii, nu aveam cum să facem raport suplimentar. Astăzi nu este zi de comisii, iar mâine intră deja în aprobare tacită.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului amânarea dezbaterii acestui proiect şi acordarea unui termen de o săptămână comisiei.

Deci, supun votului amânarea dezbaterii, pe motivul invocat de vicepreşedintele comisiei, respectiv lipsa raportului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Mulţumesc.

La pct.5, Proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Peru.

(Din sală se solicită revenirea la pct.4)

S-a votat prin ridicarea mâinii.

Revenim la pct.4 şi vă supun propunerea de amânare pentru lipsa raportului prin vot electronic, ca să nu mai existe discuţii.

Deci, propunerea de amânare nu a întrunit votul majorităţii, chiar dacă ar vota şi distinsul nostru coleg venit acum.

Nu avem raportul şi înseamnă că îl vom supune mâine votului final.

La pct.5, Proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Peru, semnat la Lima, la 12 decembrie 2006, de amendare a Acordului de cooperare economico - comercială dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Peru, semnat la Lima, la 16 mai 1994.

Dau cuvântul iniţiatorului.

Domnul Kovacs Carol Emil (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Protocolul de amendare are în vedere, printre altele, eliminarea unor prevederi incompatibile cu legislaţia comunitară, precum şi introducerea unei clauze, potrivit căreia prevederile Acordului în cauză nu afectează obligaţiile României ce decurg din statutul de membru al Uniunii Europene.

Totodată, Protocolul de amendare prevede lărgirea sferei atribuţiilor Comisiei mixte de cooperare economică, demers care va permite dezvoltarea adecvată, în continuare, a relaţiilor bilaterale, inclusiv după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.

Ca atare, Ministerul Economiei şi Finanţelor, în numele Guvernului, vă propune adoptarea acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Iancu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menţionat.

Vreau să subliniez că atât Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cât şi Comisia pentru politică externă au avizat proiectul de lege, iar membrii comisiei, în urma dezbaterilor, au hotărât în unanimitate să propună plenului adoptarea proiectului de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

Nefiind amendamente, vom supune direct votului final, dacă nu doriţi să interveniţi.

La pct.6, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Aici, propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potivit art.104 alin. (3) din regulament.

Dau cuvântul preşedintelui comisiei, să ne scoată din impasul ăsta, cu o soluţie constructivă.

Domnul Cătălin Micula:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a luat în dezbatere această propunere legislativă de modificare a Legii nr.504, Legea audiovizualului, şi a solicitat plenului respingerea respectivului proiect de lege, motivat destul de consistent, zic eu, şi de solid.

În principal, trebuie să vă spun că propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea unor dispoziţii din cuprinsul Legii audiovizualului nr.504/2002, prin care se prevede în special că orice difuzor radio-tv va include în programul său de difuzare în intervalul orar 7-24, un procent de cel puţin 30% opere cinematografice şi audiovizuale de expunere originală română şi un procent de cel puţin 40% opere cinematografice şi audiovizuale europene.

Comisia a propus respingerea respectivului proiect de lege, deoarece, conform Legii audiovizualului, începând cu anul 2007, televiziunile româneşti consacră în programele lor o proporţie majoritară operelor europene, categorie în care sunt incluse şi operele româneşti, dar fără a se face o diferenţiere de pondere dintre acestea şi cele provenind din alte ţări europene.

Comisia Europeană a precizat că o astfel de diferenţiere pe criteriul naţionalităţii ar contraveni, prin instituirea unei discriminări, articolului 12 al Tratatului Uniunii Europene, considerând că cerinţele naţionale în relaţie cu producţii în limbile naţionale pot funcţiona ca o barieră în faţa comerţului intraeuropean, constituind un obstacol în calea consolidării pieţei europene a programelor şi descurajând schimbul şi circulaţia de programe europene în Europa.

Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale au semnalat comisiei că o asemenea obligaţie ar constitui o limitare a libertăţii editoriale a televiziunilor şi Radioului din România, limitare ce excede cadrul instituit de cerinţele privind cotele majoritare de opere europene prin Legea audiovizualului şi din Directiva Televiziunii fără frontiere a Uniunii Europene.

Prin avizul primit de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, aviz negativ, de asemenea, se precizează următoarele: în urma dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu unanimitate de voturi, avizarea negativă a Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr.504/2002, întrucât Legea audiovizualului, cu modificările şi completările ulterioare, este armonizată cu acquis-ul comunitar în materie. Astfel că modificări de natura celor propuse în textul iniţiativei legislative, potrivit procedurilor europene, se pot face numai după o prealabilă notificare şi negociere cu Comisia Europeană.

Pe scurt, stimaţi colegi, modificarea Legii nr.504/2002, în sensul celor cerute de iniţiatori, ar duce, în mod automat, la deschiderea procedurilor de sancţionare a României, pentru că ne-am asumat acquis-ul comunitar în materie, integral în momentul aderării.

De aceea, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă vă solicită respingerea propunerii legislative, inclusiv la votul pe articole.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă propun să trecem, potrivit Regulamentului, la dezbaterea textelor legii, ţinând cont, desigur, şi de discuţiile care au mai avut loc în plen şi de propunerea pe care a făcut-o în mod repetat comisia.

Domnul deputat Bivolaru doreşte o intervenţie de procedură.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vrem să ştim ce ne aşteaptă, acum. Preşedintele comisiei ne sugerează să respingem articol cu articol, dar, în preambului prezentării domniei sale, ne-a spus că această comisie ne propune respingerea iniţiativei legislative. Vrem să înţelegem ce se petrece aici, pentru că, dacă există un raport de respingere, nu avem ce discuta. Îl puneţi mâine, la votul final.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Raportul comisiei a fost supus votului şi nu a întrunit majoritatea necesară, fiind lege organică. Şi, în aceste condiţii, trebuie să trecem, potrivit art.104 alin.(3), la dezbaterea pe articole a textelor de lege. A fost respins, da. Mai aveţi nevoie de altă precizare, domnule deputat?

Eu v-aş propune, stimaţi colegi, să nu începem cu titlul, pentru că atunci intrăm în altă capcană. Şi începem cu textele articolului unic.

La pct.1 din proiectul de lege se propune ca, după lit.p) de la art.1, să se introducă două litere noi, lit.r) şi lit.s).

Supun votului dumneavoastră, prin vot electronic, pct.1 al articolului unic.

Vă rog să vă pronunţaţi. Vă exprimaţi votul cu privire la textul legii. 113 voturi exprimate. Sunt prezenţi mai mulţi deputaţi decât 113?

Stimaţi colegi, repetăm votul, pentru că înţeleg, din receptările secretarului de şedinţă, că nu aţi înţeles toţi despre ce este vorba.

Domnule preşedinte al comisiei, vă rog să ne daţi o explicaţie.

Domnul Cătălin Micula:

Îmi cer iertare. Trebuie să fac nişte precizări.

Întrucât propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi în plenul Camerei Deputaţilor, săptămâna trecută, pentru a fi respinsă, în conformitate cu regulamentul, acum se votează pe articole adoptarea. Noi, membrii comisiei, vă solicităm, practic, neadoptarea, adică respingerea acestui proiect de lege, inclusiv la votul acesta, pe articole. Nu ne-a fost trimisă pentru raport de adoptare. A fost trimisă direct plenului.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Deci, este destul de clar. De altfel, l-am explicat şi eu înainte de începerea votului.

Supun votului dumneavoastră pct.1 de la articolul unic.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Deci, pct.1 a căzut cu 78 de voturi împotrivă, 39 pentru, două abţineri.

La pct.2, vă rog să vă exprimaţi prin vot cu privire la modificarea art.22 actual. (Rumoare, vociferări)

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Domnule preşedinte, 78 au votat împotrivă, împotriva respingerii!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă consultaţi colegii şi să votaţi ca atare. Deci, cu privire la pct.2, vă întreb dacă sunteţi pentru, contra sau vă abţineţi cu privire la modificarea art.22? (Rumoare, vociferări)

Voci din sală:

Nu funcţionează aparatul!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să verificaţi! Domnule Popescu, vă rog să verificaţi!

Până când se verifică aparatul, domnule Ioan Rus, vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aţi supus la vot art.1.

Preşedintele comisiei a venit aici şi a cerut respingerea. Eu am votat împotriva respingerii. Deci, eu am votat să rămână articolul. În formula în care dumneavoastră aţi spus că el a fost adoptat, înseamnă că eu am votat în plus. Deci, eu am votat împotriva respingerii şi am vrut să rămână textul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, eu nu ştiu ce aţi înţeles dumneavoastră. S-a spus de aici de trei ori. Dumneavoastră nu votaţi ce spune preşedintele comisiei. V-am spus: vă pronunţaţi asupra textului de lege.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Dar, dacă ne ducem la stenogramă şi vedem ce a vorbit preşedintele, înseamnă că ...

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog eu mult, citiţi dumneavoastră stenograma, singur.

Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Aţi procedat corect. În momentul în care se dezbate în plen articol de articol, se supune votului adoptarea, indiferent de ce raport a întocmit comisia. Iar noi votăm: de adoptare, abţinere sau contra. Aşa s-a votat şi la primul articol.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Deci, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la pct.2 al articolului unic, punct care doreşte să modifice art.22.

Vă rog să votaţi electronic.

87 de voturi împotrivă, două abţineri, 39 pentru. A căzut şi acest text.

Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la pct.3 - cel care doreşte să introducă un alin.(2) la actualul art.48.

Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la pct.3.

87 de voturi împotrivă, 37 pentru - insuficient -, două abţineri.

A căzut şi pct.3.

La pct.4 se doreşte modificarea lit.d).

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot electronic la pct.4.

A căzut şi acest punct, cu 84 de voturi împotrivă, 36 pentru, două abţineri.

La pct.5, se propune modificarea alin.(2) de la art.90.

Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la pct.5.

A căzut şi acest punct, cu 83 de voturi împotrivă, 39 pentru, două abţineri.

La pct.6, iniţiatorii propuneau modificarea alin.(3) al art.91.

Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la pct.6.

A căzut şi ultimul punct, cu 84 de voturi împotrivă, două abţineri, 40 pentru.

Stimaţi colegi,

Urmează să supunem legea votului final, mâine, în şedinţa votului final.

Domnul deputat Ponta doreşte să intervină, ca iniţiator.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Ca iniţiator, la finalul acestui vot pe articol, poate că mâine, totuşi, mai convingem câţiva colegi. Voiam să spun că-mi pare rău că n-a trecut această lege şi cred că tuturor ne-ar părea bine să vedem mai multe producţii româneşti. Dar, în acelaşi timp, îmi pare bine să constat cu plăcere refacerea Alianţei D.A. Văd că funcţionaţi bine, votaţi la fel. Să trăiţi bine, în continuare!

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Formula d.a vă mulţumeşte.

Stimaţi colegi,

N-am mai supus votului dumneavoastră titlul legii. Din moment ce au căzut toate articolele, era firesc ca, atunci când vom supune votului final...

Oricum, îi las incertitudinea domnului preşedinte Olteanu, că s-ar putea să mă surprindă să votaţi titlul legii şi eu să rămân fără. Aşa că-i las dânsului plăcerea de a soluţiona definitiv acest proiect.

La punctul următor, dau cuvântul reprezentantului Serviciului de Protecţie şi Pază să prezinte Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază.

Domnul Dorel Nuţu (şef serviciu juridic, Serviciul de protecţie şi Pază):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2007, a cărei aprobare se doreşte prin proiectul de lege supus aprobării dumneavoastră, a fost impusă de solicitarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, de înfiinţare, în regim de urgenţă, în România, a unui Centru de Pregătire pentru personalul de securitate, cu scopul instruirii, antrenării şi perfecţionării forţelor de securitate multinaţionale, care participă la operaţiuni sub egida O.N.U.

Pentru realizarea acestui centru, a fost necesară adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă, care să creeze cadrul legal.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, cine prezintă raportul?

Poftiţi.

Domnul Costică Canacheu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Plenul a cerut reexaminarea în comisie a acestui proiect de lege. Comisia a reexaminat, în aceleaşi condiţii ale primului raport; comisia a votat, în unanimitate, susţinerea articolului unic al acestei ordonanţe, adoptarea cu modificări a ordonanţei de urgenţă, a proiectului de lege.

Ca urmare, în urma reexaminării în şedinţa din 26 februarie 2008, comisia menţine propunerea de adoptare cu modificări a proiectului de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte Canacheu.

Are cuvântul domnul deputat Săniuţă, la dezbateri generale.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am analizat cu mare atenţie, în cadrul comisiei, această modificare şi, în aceste condiţii, noi credem că Serviciul de Protecţie şi Pază poate să stabilească în continuare relaţii de colaborare cu structuri similare din alte state şi poate încheia tratate la nivel departamental şi înţelegeri tehnice cu organisme internaţionale în domeniul cooperării, pe linia protecţiei, pazei şi pregătirii personalului, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, toate acestea fiind în conformitate cu cadrul legislativ existent şi, de ce să n-o spunem, în pregătirea Summit-ului N.A.T.O. şi, în ultimul rând, pentru că, ne place sau nu ne place, viaţa ne împinge să modificăm cadrul legislativ aşa cum ne-o cer necesităţile la acest moment, al acestui serviciu.

De aceea, Grupul parlamentar al P.S.D. susţine această modificare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei şi ordonanţa de urgenţă.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Rămâne textul iniţial, care nu a fost modificat, nu s-a propus modificarea acestuia.

La preambulul articolului unic, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.2 din raportul comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni la raport? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul, textul preambulului articolului unic modificându-se în mod corespunzător.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonanţei de urgenţă? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege, incluzând ordonanţa supusă aprobării, votului final mâine.

La pct.8: Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Aici se dezbate marţi.

Pct.9: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2007 pentru completarea art.67 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004.

Raportul comisiei; să vă spun despre ce este vorba. S-a întocmit un raport suplimentar, vă aduc aminte, care a fost distribuit pe 27 februarie 2008. Supus dezbaterii, votului şi votului final, sesiunea septembrie-decembrie 2007, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei nu a întrunit numărul de voturi necesar. S-a reluat în sesiunea februarie-iunie 2008. Reluată dezbaterea în şedinţa Camerei Deputaţilor din 12 februarie, proiectul de lege a fost retrimis la comisie şi, ca urmare, comisia a comunicat din nou că-şi menţine raportul iniţial de adoptare.

Cu aceste precizări, vă dau cuvântul.

Domnul Gheorghe Albu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39 din 2007 pentru completarea art.67 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004, vreau să vă spun că Ministerul Agriculturii a contribuit la promovarea ordonanţei respective, având la bază câteva motive: unul este seceta din anul 2007 şi pentru a acorda un sprijin nediscriminatoriu tuturor utilizatorilor de apă pentru irigaţii, care nu au încheiat contracte până la 31 ianuarie 2007, prin această ordonanţă se prevede prelungirea termenului de la 1 ianuarie 2007 la 30 iunie 2007. Totodată, se propune ca de prevederile art.67 alin.(2) să beneficieze în anul 2007 şi asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, înfiinţate în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.147/1999 privind asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii şi aprobată prin Legea nr.573/2001, cu modificările şi completările ulterioare, să beneficieze şi persoanele fizice şi juridice din amenajările de irigaţii care au fost puse în funcţiune în anul 2007 şi ale căror terenuri nu au fost cuprinse în terenurile organizaţiilor udătorilor.

Susţinem prezentul proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice îşi menţine punctul de vedere. Dar, îi dau cuvântul domnului profesor Valeriu Tabără, pentru a prezenta raportul.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În adresa pe care comisia a trimis-o Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, se menţionează că membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au hotărât, în unanimitate, în şedinţa din data de 27 februarie 2007, menţinerea raportului asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2007 pentru completarea art.67 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Având în vedere că, prin raport, nu s-au prevăzut amendamente, urmează să aplicăm prevederile art.106 din Regulamentul Camerei, care prevede că, la dezbaterea pe articole a proiectului, se trece doar când există amendamente admise sau respinse. Nefiind, vom supune direct proiectul de lege votului final, mâine.

Trecem la pct.10, care va fi şi ultimul din această seară. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2007 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantităţi de combustibil pentru Societatea Comercială "Termoelectrica"-S.A., Societatea Comercială "Electrocentrale" Bucureşti-S.A., Societatea Comercială "Electrocentrale" Galaţi-S.A., Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - Sucursala "ROMAG-TERMO", Societatea Comercială "Complexul Energetic Rovinari" - S.A., Societatea Comercială "Complexul Energetic Turceni"- S.A., Societatea Comercială "Complexul Energetic Craiova"-S.A. şi pentru centralele termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene locale.

Dau cuvântul iniţiatorului, care-şi menţine punctul de vedere exprimat în expunerea de motive şi, în aceste condiţii, dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menţionat.

Aş vrea să vă spun pe scurt: este un proiect de lege care se repetă anual. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului în forma prezentată de iniţiator.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină?

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Aşa cum bine ştiţi, an de an, acest tip de proiect ne este înaintat spre aprobare plenului Camerei Deputaţilor pentru a facilita producătorilor de energie termică din România accesul la materia primă energetică, în speţă cărbune, pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă, cărbune şi petrol, în acelaşi timp.

Din păcate, stimaţi colegi, este prima iarnă - prima iarnă -, când sesizăm un fenomen extrem de grav. De aceea, am vrut neapărat să atrag atenţia asupra acestuia, respectiv, în această iarnă, deşi societăţile vizate, respectiv societăţile producătoare de energie electrică şi termică de sub autoritatea centrală şi locală au preferat să nu mai ia combustibil din stoc, pentru simplul motiv că, în acest moment, nivelul costurilor şi al dobânzilor este atât de mare, iar societăţile sunt atât de îndatorate, încât nu-şi mai pot permite un asemenea efort financiar. Şi suntem în situaţia în care Electrocentrale Bucureşti a ajuns la nivelul unei datorii de 310 milioane de euro, în care RADET a ajuns la nivelul a 8.600 de miliarde de lei datorie, în care societăţi precum: Giurgiu, Bacău, Drobeta, Govora, Iaşi, sunt în executare silită din partea administraţiilor financiare sau din partea furnizorior de combustibil.

Stimaţi colegi,

Este o situaţie fără precedent. Suntem în momentul în care aceste societăţi producătoare de energie termică sunt executate, tăiate şi vândute. Neintervenţia Guvernului, nealocarea sumelor aferente lunilor noiembrie şi decembrie din anul trecut şi îndatorarea acestor societăţi care au fost obligate să recurgă la credite bancare, iar Electrocentrale Bucureşti se află la un nivel al creditului de o mie de miliarde de lei vechi, demonstrează faptul că este necesară o intervenţie imediată. Suntem în situaţia de a pune în pericol sistemul energetic şi în special a compromite definitiv producţia de energie termică în sistem centralizat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumim.

Speram să încheiem pe un ton mai optimist. Dumneavoastră ne-aţi indus o stare de uşoară panică.

Vă rog, însă, să sesizaţi, stimaţi colegi, în raportul comisiei nu există amendamente - nici admise, nici respinse. Şi, ca atare, potrivit art.106 din regulament, vom supune proiectul votului final mâine.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am epuizat prima parte a şedinţei noastre de astăzi, destinată dezbaterilor proiectelor de lege.

Urmează partea a doua, destinată primirii răspunsurilor la întrebările adresate membrilor Guvernului şi prezentării pe scurt a interpelărilor ce urmează să fie adresate pentru o şedinţă viitoare, membrilor Guvernului.

Vă mulţumesc pentru prezenţă.

- după pauză -

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să încep partea a doua a lucrărilor şedinţei Camerei Deputaţilor, aşa cum v-am anunţat.

Din păcate, începem cu stângul, pentru că la primul înscris să primească răspunsul, respectiv domnul deputat Andrian Mihei, s-a solicitat amânarea răspunsului. Domnul deputat a luat cunoştinţă despre această cerere.

La punctul 2 ar urma să primească un răspuns domnul deputat Valentin Iliescu, cu privire la situaţia locuitorilor apartamentelor din unele blocuri din municipiul Giurgiu; este prezent domnul Horia Irimia, dar nu este prezent domnul deputat şi ca atare îl rog pe domnul secretar de stat să comunice în scris răspunsul domnului deputat.

De asemenea, ar trebui să primească un răspuns doamna Diana Maria Buşoi, de la PD-L. Este prezentă? Da. Vă rog să-l aşteptaţi pe secretarul de stat de la Ministerul Educaţiei, care este în curs de a veni de la Senat.

Domnul deputat Alecsandru Ştiucă va rămâne şi el să aştepte acelaşi secretar de stat, iar pentru domnul Sorin Mihalache, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse solicită amânarea răspunsului.

Până va veni secretarul de stat de la Ministerul Educaţiei, v-aş ruga să trecem la parte a doua a şedinţei destinate interpelărilor, de această dată la capitolul prezentare.

Domnul Nicolae Păun a depus două interpelări în scris; domnul Liviu Miroşeanu şi Ionela Bruchental de asemenea, au depus două interpelări în scris; Petru Movilă a depus două interpelări în scris; Laurenţiu Mironescu o interpelare în scris; Vladimir Fârşirotu două interpelări în scris; Liviu Miroşeanu din nou o interpelare; Liana Dumitrescu...

Doamna Liana Dumitrescu, nu m-aţi lăsat să vă pronunţ numele; tocmai urmaţi. Vă rog.

Doamna Liana Dumitrescu:

Interpelare adresată domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative.

Legea nr.247/2005 are prevederi exprese în ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, în situaţiile în care este posibil acest lucru.

În judeţul Dolj, au fost expropriaţi mai mulţi proprietari care figurau cu terenuri aparţinând de comuna Pieleşti şi care ulterior au fost în patrimoniul staţiunii didactice Banu Mărăcine.

Îndeplinind toate condiţiile legii, aceste persoane au solicitat retrocedarea terenurilor care le-au aparţinut, în locaţiile lor iniţiale, terenurile solicitate având un regim juridic clar.

Prefectura Dolj validează propunerile de restituire ale acestor terenuri, propuneri formulate de comisia locală Pieleşti, aparent pe vechile amplasamente. Însă, în luna februarie 2008, tot Prefectura Dolj dispune prin altă hotărâre restituirea terenurilor respective nu către foştii proprietari, pe vechile amplasamente, ci către alţii, din alte comune, care nu au nicio legătură cu această zonă, încălcând astfel, grosolan, atât prevederile exprese ale Legii nr.247/2005, cât şi dreptul de proprietate al cetăţenilor aflaţi în această situaţie.

De asemenea, terenurile în discuţie au o valoare imobiliară foarte mare, iar persoanelor care le-au primit, deşi nu aveau acest drept, li s-a făcut un cadou imobiliar, primind terenuri cu o valoare de piaţă mult mai mare decât a celor la care aveau dreptul.

Având în vedere aceste acte contradictorii ale Prefecturii Dolj şi care contravin legii şi politicii Guvernului României în domeniul retrocedărilor, vă solicit următoarele: să-mi comunicaţi care sunt măsurile active luate pentru a înlătura o astfel de situaţie care contravine legilor proprietăţii, pentru care Guvernul Tăriceanu şi-a asumat răspunderea în anul 2005; să îmi comunicaţi de ce Prefectura Dolj are o poziţie diferită şi clar ilegală în aplicarea legilor de redobândire a proprietăţilor şi ce măsuri veţi lua pentru ca Legea nr.247/2005 să fie aplicată corect şi în judeţul Dolj, inclusiv cu repararea prejudiciilor apărute prin aplicarea sa greşită.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Anghel Stanciu va prezenta în scris; domnul Dumitru Bentu. Vă amintesc că este vorba de prezentarea interpelării, nu de dezvoltarea ei; dezvoltarea o veţi face la şedinţa când veţi primi răspunsul.

Vă rog.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al transporturilor, domnul Ludovic Orban, şi se referă la şoseaua de centură a municipiului Bârlad.

Domnule ministru,

După cum vă este cunoscut foarte bine, municipiul Bârlad este traversat de drumul european E 581 Tecuci-Albiţa. Pe teritoriul municipiului, acest drum străbate, pe o lungime de 7,5 km, bulevardul Republicii, adică strada principală a oraşului.

Prin reglementări locale, ce ţin de nevoia unui trafic fluent prin centrul municipiului, traficul greu (autovehicule mai mari de 7,5 tone, peste 3100 anual) a fost deviat pe două străzi paralele, Vasile Pârvan şi Manolache Costache Epureanu. Din nefericire, pe aceste străzi de categoria a III-a, cu o lăţime maximă de 7,5 metri, se află clădiri de locuit, cu o vechime considerabilă, afectate de cutremure, care au slăbit - de-a lungul vremii - rezistenţa acestora.

Conform Ordonanţei de Guvern nr. 20/1994, în aceste zone au fost expertizate 102 blocuri, din care 28 au fost evidenţiate în clasa I de risc seismic. Celor 28 de blocuri le corespund 1207 apartamente expertizate şi care au fost afectate în totalitate de cutremure.

Aceste locuinţe, cât şi reţelele de apă şi canalizare sunt supuse, în continuare, degradării de trepidaţiile provocate de autovehicule de tonaj greu, aflate în tranzit prin municipiul Bârlad către punctul de frontieră de la Albiţa. Respectivele autovehicule nu respectă viteza impusă, de 30 de km pe oră, iar în lipsa unor variante ocolitoare, viaţa locuitorilor din municipiul Bârlad este în pericol în fiecare zi.

Tot pe aceste sectoare de drum se află amplasate un liceu, trei şcoli, două grădiniţe şi o creşă, lucru ce a dus, datorită neatenţiei şoferilor, la producerea - în ultimii ani - a unor accidente deosebit de grave în rândul copiilor.

Am vrea să ştim, domnule ministru, dacă s-au alocat bani pentru proiectul tehnic, stadiul procedurii de achiziţie şi când estimaţi începerea efectivă a lucrărilor de execuţie pentru şoseaua de centură a municipiului Bârlad, atât de necesară.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

S-a prezentat reprezentanta Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, doamna Zvetlana Preoteasa, care va răspunde întrebării formulate de doamna Diana Maria Buşoi, cu privire la demiterea pe criterii politice a unor directori din Dolj.

Doamna Buşoi, v-aş ruga să vă prezentaţi în faţă, pentru a asculta.

Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat.

Doamna Zvetlana Preoteasa (din bancă):

La Senat merge să vorbim...

Domnul Valer Dorneanu:

Da, ar fi mers şi la noi, dacă am fi avut instrumente, dar instrumentele noastre sunt la pupitru.

Doamna Zvetlana Preoteasa (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului):

Bună seara!

Stimată doamnă deputat,

S-au verificat toate aspectele pe care ni le-aţi consemnat şi am vrea să vă dăm următorul răspuns.

Cum ştiţi şi dumneavoastră, toate sancţiunile se dau de către inspectoratele şcolare, în urma analizării aspectelor sesizate de anumite persoane.

În cazul respectiv s-a făcut o plângere împotriva directorului de la şcoala respectivă, din Bucovăţ şi, la această inspecţie care a avut loc, au fost prezenţi: profesorul Iuliana Gheorghe, inspectorul de specialitate; profesorul Nicolae Costinescu, inspectorul de management şcolar; profesorul Nicolae Cojocaru, inspector - la fel - de specialitate; reprezentantul sindicatelor, domnul Rada, şi profesor Ion Cepoi, preşedinte la SIP - Dolj.

Aş vrea să vă spun puţin ce s-a descoperit acolo, v-am scris şi în răspunsul scris.

În primul rând, documentele folosite pe parcursul cercetării au fost documentele şcolare şi manageriale, declaraţii ale persoanelor menţionate în petiţie, declaraţii ale altor persoane.

Modul de desfăşurare a controlului a fost în felul următor: audierea persoanelor semnatare, audierea directorului unităţii, respectiv profesorul Licuţ Marian, verificarea respectării legislaţiei în evaluarea personalului didactic.

S-a ajuns la următoarele concluzii: managementul defectuos, neperformant; inexistenţa documentelor manageriale; nu există decizii pentru desemnarea secretarului CA; nu există fişa postului pentru directorul adjunct; dezinteres faţă de asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ.

Şi putem continua: starea conflictuală de la nivelul şcolii a condus la crearea unei imagini negative a instituţiei de învăţământ în comunitate; apoi fondul comitetului de părinţi a fost strâns fără nicio evidenţă; fondul de premiere de 2% se acordă preferenţial, numai la sugestia directorului; au avut loc jigniri, ameninţări repetate aduse cadrelor didactice. Deci raportul comisiei care a fost acolo este foarte mare şi dumneavoastră îl puteţi studia.

Apoi: Decizia Inspectoratului şcolar general privind încetarea numirii, prin detaşare în interesul învăţământului, a doamnei profesoare Secu Eugenia în funcţia de director adjunct de la Liceul teoretic Constantin Brâncoveanu - Dăbuleni, a fost emisă pentru următoarele motive temeinice.

În urma inspecţiilor efectuate în şcoală, deşi s-au solicitat de fiecare dată diverse documente, a refuzat să le prezinte, sub diverse motive.

La inspecţia RODIS, derulată în şcoală, din materialele care s-au prezentat, s-a constatat că: doamna director, din păcate, nu are un grafic de control pe domenii; a efectuat un număr foarte mic de inspecţii, respectiv numai 12 pe tot parcursul anului, de la început până în momentul controlului; nu are o evidenţă exactă a membrilor comisiilor; în cadrul catedrelor au loc şedinţe periodice consemnate în procesele-verbale, dar nu a prezentat un centralizator al rapoartelor de activitate ale şefilor de comisii metodice (nu există materiale prezentate); nu prezintă planul managerial anual şi nici pe cele semestriale.

De asemenea: nu există o situaţie clară a elevilor capabili de performanţă; nu are centralizată situaţia la dosarele catedrelor cu programele de pregătire pentru elevii capabili de performanţă; nu există nicio situaţie referitoare la organizarea recapitulărilor finale; a produs tensiune în şcoală între trei cadre didactice prin alocarea a două ore de geografie la plata cu ora în mod abuziv, de la o profesoară care le avea în încadrare prin decizie ISJ, la o învăţătoare; prin activitatea sa şi prin modul în care a ştiut să se poarte cu colegii, i-a determinat pe aceştia să facă numeroase reclamaţii şi sesizări la ISJ - Dolj, dar şi la minister.

A treia problemă. Măsura Inspectoratului Şcolar privind încetarea numirii prin detaşare în interesul învăţământului a doamnei profesor Chirea Adina, din funcţia de director adjunct la Colegiul Naţional Carol I - Craiova.

Au fost următoarele motive: în primul rând, la Carol I, controlul s-a efectuat pe data de 04.02.2008, după Consiliul profesoral, constatându-se că la clasele I-IV nu sunt trecute în cataloage matricolele elevilor; cataloagele nu au fost semnate şi ştampilate de director; există multe medii greşite, corectate şi reştampilate de director; există, la limba engleză, media 9,00, modificată în 10,00 ş.a.m.d.

Deşi se ştia de abaterea disciplinară - ne referim la actul de vandalism săvârşit de cei patru elevi ai clasei a XI-a D, conducerea şcolii fiind înştiinţată de doamna profesor Miulescu Carmen, în Consiliu profesoral nu a fost discutată situaţia acestor elevi, deşi, cum ştiţi şi dumneavoastră, trebuia discutată. Media lor la purtare, ca urmare, a fost încheiată 10,00.

Tot la Colegiul Naţional Carol I - Craiova, există un sistem de urmărire video, legat la Poliţia comunitară, iar părinţii copiilor din ciclul gimnazial sunt nemulţumiţi datorită faptului că în curtea şcolii sunt prea multe maşini, sunt aduşi delincvenţi, punând în pericol viaţa copiilor lor, deşi un colegiu de prestigiu, nu are încă stabilite însemnele distinctive ale şcolii.

În clădirea unde funcţionează liceul, centrala fiind veche, nu se mai poate asigura căldură suficientă, iar la etajul doi, o sală de clasă nu mai poate fi folosită, fiind capăt de coloană şi nemaiavând căldură.

Şi se continuă. Există profesori care, deşi regulamentul interzice, au o zi liberă pe săptămână; ştiţi foarte bine că nu este voie ca atunci când se face orarul să existe zi liberă - la dânsa în şcoală există.

Conducerea şcolii nu a efectuat asistenţele prevăzute în fişa postului.

Apoi mai este situaţia cantinei şcolare, care nu este una foarte clară.

Domnul Valer Dorneanu:

Aş avea rugămintea să sintetizaţi; după cum bine ştiţi, răspunsul se dă în trei minute, iar dumneavoastră vorbiţi cam de multişor.

Doamna Zvetlana Preoteasa:

Am vrut să-i explic doamnei deputat şi o rog să înţeleagă că nu există nicun fel de schimbare pe criterii politice. Este vorba de inspecţiile pe care colegii, foştii dumneavoastră colegi de la Inspectoratul Şcolar Judeţean, le-au efectuat, şi dânşii au ajuns la această concluzie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat, dacă doriţi să comentaţi acest răspuns.

Doamna Diana Maria Buşoi:

Domnule preşedinte,

Doamna secretar de stat,

Aş vrea să fiu foarte concisă.

Dumneavoastră mi-aţi prezentat foarte detaliat şi foarte pe larg nişte aspecte prevăzute în rapoartele de control - nicio şcoală din România nu cred că este perfectă - şi aspectele pe care le-aţi semnalat dumneavoastră, în niciun caz nu sunt de domeniul demiterii unui director.

Trebuie să vă spun că Ministerul Educaţiei şi Cercetării a elaborat metodologiile după care se fac aceste verificări şi trebuie să vă reamintesc că RODIS-ul nu are ca rezultat demiterea directorilor sau schimbarea acestora ci, în cel mai rău caz, o inspecţie de revenire, aşa că nu puteţi să spuneţi că, în urma unei inspecţii RODIS, aţi schimbat un director, din întâmplare punând un membru marcant PNL.

La Colegiul Naţional Carol I, care este un colegiu de prestigiu în judeţul Dolj, tot inspectoratul şcolar a realizat o inspecţie care nu a fost nici măcar cercetare, în care s-au constatat nereguli - consider eu - minore şi în niciun caz ceea ce se scrie în rapoartele pe ni le prezentaţi dumneavoastră sau pe care le face inspectoratul şcolar şi sunt dezamăgită de faptul că puneţi într-o lumină neagră cel mai bun colegiu din judeţul Dolj.

Trebuie să ştiţi că am fost în funcţia de inspector şcolar general până a veni în funcţia de deputat şi ştiu foarte bine ce se întâmplă şi care este legislaţia din domeniu, iar la Colegiul Naţional Carol I a fost numit director adjunct chiar soţul inspectoarei care a făcut această inspecţie, la fel, membru marcant PNL.

Prin urmare, nu mă puteţi convinge, prin amănuntele pe care mi le daţi, şi care sunt amănunte de domeniul tehnic şi care nu au legătură cu realitatea, că ceea ce se întâmplă acolo nu este aşa cum am prezentat eu în interpelare.

Aş vrea să vă rog încă o dată să vă aplecaţi mai cu atenţie asupra modului în care se fac inspecţiile şi cercetările la Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, şi răspunsurile să fie reale, şi nu de domeniul - nu vreau să zic fantasticului - ci de a acoperi conducerea ISJ - Dolj.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doamna secretar de stat mai doreşte să facă vreo precizare? Nu.

Dacă domnul deputat Alecsandru Ştiucă este prezent, pentru că a adresat aceluiaşi minister o interpelare? Nu este. V-aş ruga, doamna secretar de stat, să-i comunicaţi răspunsul scris, lăsaţi-l la secretariat.

Continuăm prezentările interpelărilor. Domnul Aurel Vlădoiu a depus cinci interpelări în scris; domnul Dan Grigore o interpelare a depus în scris; Marcel Piteiu două interpelări; Ioan Oltean două interpelări; Graţiela Iordache 18 interpelări; Cezar Preda trei interpelări; Daniel Buda patru; Ionesie Ghiorghioni două; Ionica Constanţa Popescu o interpelare; Ioan Ţundrea o interpelare depusă în scris; Bogdan Liviu Ciucă va depune în scris, probabil, n-a depus-o deocamdată; Eduard Hellvig două interpelări scrise; Bogdan Pascu o interpelare; Cosmin Vasile Nicula două; Constantin Faina două inerpelări; Cornel Ştirbeţ una; Aledin Amet doreşte s-o prezinte oral.

Domnul Aledin Amet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga să ţineţi cont de faptul că o prezentaţi pe scurt, nu o dezvoltaţi.

Domnul Amet Aledin:

Da, aşa este.

Interpelarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii.

În urma unor sesizări primite de la câţiva cetăţeni români de religie islamică, în conformitate cu regulile respectivului cult, se doreşte ca formalităţile vizând decedaţii musulmani de la morga fiecărui spital să se desfăşoară cât mai repede posibil.

Care este punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii?

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Eugen Bejinariu a depus trei interpelări; Emil Radu Moldovan va depune o interpelare; Valeriu Tabără este prezent, are trei interpelări, din care pe una o va prezenta pe scurt şi celelalte două le va depune.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trei interpelări. Una este adresată domnului Dacian Cioloş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, şi se referă la faptul că Regia Naţională a Pădurilor vrea să renunţe la contractele de gestionare a 48 de fonduri de vânătoare, în condiţiile în care actualele contracte expiră în anul 2011 şi doresc o explicaţie.

iar celelalte două interpelări sunt adresate domnului ministru Ludovic Orban. Una se referă la şoseaua de centură a municipiului Timişoara şi termenul la care lucrările la acest obiectiv important pentru zona noastră se vor relua şi, de asemenea, o altă interpelare, tot pentru domnul ministru Ludovic Orban, se referă la situaţia drumului naţional Timişoara-Lugoj şi iar a momentului în care se vor relua lucrările pentru modernizarea acestuia.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ion Burnei a depus o interpelare scrisă, domnul Petru Tărniceru va depune interpelarea în scris, Alexandru Mocanu a depus o interpelare în scris, Petre Străchinaru a depus o interpelare în scris, Mircea Man a depus o interpelare, Victor Sanda două interpelări a depus, Claudiu Pop o interpelare, Lia Ardelean o interpelare, Gheorghe Chiper o interpelare - toţi în scris le-au depus - Adrian Merka o interpelare, Anca Mărculeţ Petrescu trei interpelări, Ilie Merce o interpelare, Costache Mircea, adăugat şase, că eraţi înscris cu cinci. Ştefan Baban doreşte să prezinte o interpelare orală.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am trei interpelări.

Domnul Valer Dorneanu:

O prezentaţi numai pe prima sau una dintre ele.

Domnul Ştefan Baban:

Numai le enumăr. Îmi permiteţi să le enumăr.

Una este adresată domnului ministru al educaţiei, cercetării şi tineretului, Cristian Adomniţei, se intitulează: "Profesori, corectori şi reexaminaţi", a doua este adresată ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, Dacian Cioloş şi este intitulată "Fondurile SAPARD între pierdere şi câştig" şi, în sfârşit, a treia, pe care vreau să v-o prezint pe scurt, cu permisiunea dumneavoastră, este adresată tot domnului ministru Dacian Cioloş şi se intitulează "Sforării lemnoase".

Am să spicuiesc foarte puţin din ea, esenţialul.

Indiferenţa aceasta, precum şi lipsa de autoritate a făcut ca BERD, din conducerea fac parte foşti prim-miniştri sau miniştri de finanţe din toate ţările europene, membre sau nonmembre UE, să ceară, pe ocolite, este adevărat, autorităţilor române să crească volumul masei lemnoase exploatate, de la 18,5 milioane metri cubi în prezent, la 25-28 milioane de metri cubi.

Am câteva întrebări pe adresa domnului ministru.

Cunoaşteţi motivaţia pentru care concluziile acestui studiu au fost prezentate la Sinaia, în cadrul întrunirii la care au participat reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Romsilva, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice?

Doi. Având în vedere dezastrele naturale datorate defrişărilor masive făcute în România în ultimii 15 ani, credeţi că ne putem permite luxul de a creşte volumul de masă lemnoasă exploatată?

Trei. Care sunt părerile specialiştilor din domeniu, vizavi de acest studiu?

Patru. Ce măsuri va lua Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în această problemă?

Vă mulţumesc pentru atenţie şi poate voi primi şi nişte răspunsuri complete.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu, care va prezenta o interpelare oral.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca de obicei, glumiţi; şase, dar numai la una am să mă refer mai pe larg.

Şi anume, prima este adresată domnului prim-ministru şi vreau să mă lămuresc şi eu şi lumea asta din ţară cum adică, atunci când avem 150 de jandarmi în Kosovo şi poliţişti, mai trimitem încă o unitate militară şi, în acelaşi timp, declarăm şi declarăm cum că nu susţinem autonomia provinciei? Cred că este o contradicţie şi ar fi cazul ca domnul prim-ministru să vină şi s-o explice.

A doua este adresată domnului ministru Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative, în legătură cu aplicarea Legii nr.1/2000, modificată prin Legea nr.247/2005, pe un caz concret.

A treia este deosebit de importantă, are acelaşi "andrisant" la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, şi anume mă refer la o scrisoare primită de la Asociaţia "Noi, Românii" din Sfântu Gheorghe şi care se referă la Comisia naţională de heraldică, genealogie şi sigilografie a Academiei Române, care, în prostie, nu se uită la modul în care se prezintă diversele steme locale din aşa-numită zonă despre care unii spun că este Ţinutul Secuiesc, şi le aprobă în roşu, alb, verde şi cu toate semnele specifice Imperiului Austro-Ungar de mult decedat.

Ar fi cazul ceva să facă.

O a patra este adresată domnului ministru Nicolăescu, ministrul sănătăţii, şi se referă la faptul că construim spitale, este bine, dar în acelaşi timp izgonim din ţară personalul medical, medici şi asistente medicale, motiv pentru care toate aceste spitale ambulatorii nu vor avea personal care să lucreze acolo, cu asemenea politică.

Poate că dânsul ne explică cum anume o vede, politica aceasta.

În sfârşit, este domnul ministru Orban, de la transporturi, în legătură cu modul cum se subvenţionează, din banii publici, Aeroportul din Cluj, în dauna tuturor celorlalte companii care lucrează pe acest aeroport. Şi colegului Călian am să-i prezint, dacă-l interesează, această problemă.

Şi, în sfârşit, o ultimă problemă este adresată domnului Birtalan, preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, şi se referă la faptul că, dacă Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a stabilit cum că nu poate exista condiţie specifică cunoaşterea limbii maghiare pentru ocuparea unui post, în acest caz înseamnă că şi în cazul posturilor respective, care au fost ocupate în asemenea condiţii, concursul pentru ocuparea acestora ar trebui să fie anulat.

Doresc ca domnul Birtalan să explice această problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Am constatat că există mai multe "sfârşituri", nu este unul singur...

Domnul Adrian Moisoiu:

Aşa este.

Domnul Valer Dorneanu:

Colegul Ioan Aurel Rus are o interpelare depusă în scris.

Doamna Monalisa Găleteanu va depune o interpelare în scris.

Domnul Marius Iriza a depus trei interpelări în scris.

Este prezent domnul Petru Călian, care doreşte să susţină oral o interpelare.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Fac precizarea că am 23 de interpelări şi, evident, din bun-simţ şi conform Regulamentului, prezint doar una, pe scurt.

Ea se referă la chestiunea legată de construirea Autostrăzii Transilvania.

Fac precizarea că, în urmă cu circa un an de zile, domnul premier Călin Popescu-Tăriceanu se bătea cu "cărămida" în piept, se lăuda şi spunea în felul următor: "Să poată Compania Bechtel să construiască atâta autostradă în echivalenţă cu banii pe care îi avem noi să-i punem la dispoziţie". Atunci Călin Popescu-Tăriceanu a minţit, şi astăzi, prin ministrul trombonist Varujan Vosganian, vine şi ne anunţă că banii destinaţi construirii Autostrăzii Transilvania pentru anul 2008 au fost epuizaţi.

Îi întrebăm ce au de gând să facă domniile lor cu această amplă lucrare, astfel încât să nu blocăm avansarea construirii autostrăzii sus-menţionate.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Liviu Almăşan a depus o interpelare în scris.

Domnul Mihai Dumitriu a depus şase interpelări în scris.

Domnul Vasile Puşcaş a depus nouă interpelări.

Domnul William Brînză a depus o interpelare.

Domnul Vasile Pruteanu a depus o interpelare în scris.

Domnul Mircia Giurgiu a depus 18 interpelări şi doreşte să susţină una singură, pe scurt.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea pe care o susţin acum este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu şi obiectul interpelării îl constituie greva funcţionarilor publici de săptămâna trecută.

A fost o grevă de avertisment iar în cazul în care nu vor fi rezolvate revendicările şi să se ajungă la o înţelegere, urmează ca toată administraţia publică din ţară să fie blocată, în aşa fel încât îi solicit să trateze cu maximă atenţie această problemă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

S-a înscris cu o interpelare pe care doreşte să o prezinte oral domnul Sorin Paveliu.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru şi este urmarea unei întrebări formulate în urmă cu mai bine de patru luni de zile către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal şi vizează derularea programului de evaluare a stării de sănătate de către Casa Naţională de Asigurări, la ordinul Ministerului Sănătăţii.

Întreg programul se derulează cu încălcarea aproape integrală a prevederilor Legii nr.677 privind protecţia datelor cu caracter personal, fapt care a fost sesizat de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării acestor date.

În răspunsul formulat în urmă cu patru luni, Autoritatea a constatat că sunt încălcate prevederile cu privire la exprimarea consimţământului scris, atunci când se obţin date privind starea de sănătate, comportamentul sexual, bolile cu transmitere sexuală şi altele aşişderea, din partea persoanei de la care se obţin datele.

S-a constatat că programul informatic cu care se face integrarea datelor nu respectă prevederile legii.

S-a constatat, de asemenea, că nu este prevăzută în mod expres posibilitatea de a refuza furnizarea datelor. Medicii care culeg aceste date nu sunt înregistraţi ca operatori autorizaţi de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Datelor. Casa Naţională şi Ministerul Sănătăţii nu au făcut cerere în mod expres pentru a derula acest proiect şi să obţină aprobarea din partea Autorităţii care, la rândul ei, trebuia să ceară aprobare de la Colegiul Medicilor ş.a.m.d., multe, foarte multe încălcări.

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, dacă ar fi fost să respecte legea la momentul respectiv, ar fi trebuit să-l amendeze pe domnul ministru Nicolăescu cu 850 de milioane, pe domnul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări cu 850 de milioane şi pe fiecare din medicii care sunt parte în derularea acestui program cu sume între 5 şi 10 milioane.

Evident că Autoritatea a preferat să încalce legea, deşi rolul ei este tocmai de a apăra legea, având în vedere amploarea acestei anomalii, ca să zic aşa. Totuşi, a dat un termen neprecizat pentru îndreptarea lucrurilor.

Până în acest moment, absolut nici una din aceste încălcări grosolane ale legii nu a fost remediată şi de aceea îi solicit domnului prim-ministru să-mi comunice punctul domniei sale de vedere cu privire la încălcarea directivei europene cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. De asemenea, şi faptul că această lege, de data aceasta, de aplicare a directivei sau de transpunere a directivei este încălcată de persoane care se află în directa subordonare a domniei sale şi, dacă se poate, şi din partea Autorităţii Naţionale de Supraveghere care, chiar dacă nu are obligaţia de a se prezenta în faţa Parlamentului, având în vedere faptul că este vorba de o încălcare, repet, grosolană şi la scară naţională a unui drept fundamental al fiecărui cetăţean, dreptul la viaţă privată, ar fi bine dacă ar ajunge acest material şi la cunoştinţa doamnei preşedinte de la această autoritate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vladimir Fârşirotu a depus două interpelări în scris, dar doreşte ca pe una din acestea să o prezinte şi oral.

În final, o să-i dau cuvântul şi doamnei deputat Diana Maria Buşoi. Şi domnia sa are o interpelare de susţinut.

Domnul Vladimir Mircea Fârşirotu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru îngăduinţa pe care o arătaţi.

Interpelarea mea se adresează domnului Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe.

Domnule ministru, ziarul israelian "Hamodia" în numărul său din 24 februarie 2008 publică o notă cu titlul "Schimbarea legii cimitirelor evreieşti din România - pericol pentru existenţa lor" şi se referă la afirmaţii pe care ministrul de externe al României, care a vizitat zilele trecute Israelul în fruntea unei delegaţii guvernamentale, le-a făcut şi care au fost consemnate în nota de care fac vorbire în interpelarea aceasta şi pe care o dau ministrului în scris.

Faţă de conţinutul acestei note, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeţi dacă:

1. Aţi făcut într-adevăr afirmaţia că Partidul România Mare, partid aflat neîntrerupt din 1992 în Parlament, este un partid antisemit?

Dacă "Da", vă rog să-mi răspundeţi pe ce argumente se sprijină afirmaţia dumneavoastră.

2. Aţi făcut într-adevăr în faţa unor membri ai knesset-ului afirmaţia că scopul legii iniţiate de domnul senator Corneliu Vadim Tudor, vicepreşedinte al Senatului României, este acela ca domnia sa şi celelalte trei persoane, pe care vă rog să le nominalizaţi, să se îmbogăţească rapid, prin transformarea cimitirelor evreieşti din România în spaţii imobiliare?

Dacă "Da", vă rog să-mi răspundeţi dacă, în documentarea pe care aţi făcut-o privind această temă în pregătirea vizitei oficiale ce urma să o efectuaţi, aţi avut şi cu iniţiatorul legii vreo discuţie.

3. Aţi făcut într-adevăr apel la ajutorul statului Israel pentru anularea iniţiativei legislative a domnului senator Corneliu Vadim Tudor?

Dacă "Da", cum calificaţi solicitarea de intervenţie a unui stat străin în treburile interne ale altui stat, venită chiar din partea ministrului de externe?

Dacă toate sau doar o parte din întrebările pe care vi le-am adresat au un răspuns negativ, vă rog să-mi răspundeţi, domnule ministru, ce intenţionaţi să întreprindeţi concret şi în ce termen pentru a dezminţi cele ce v-ar fi atribuite a le fi spus şi spre a restabili adevărul în privinţa celor afirmate de ziarul israelian sus-menţionat, în amintita notă.

Doresc să primesc un răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Diana Maria Buşoi.

Doamna Diana Maria Buşoi:

Am depus două interpelări, amândouă sunt adresate aceluiaşi ministru, Cristian Adomniţei - Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Una dintre ele, pe care o prezint în două fraze, se referă la organizarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct la şcolile din judeţul Dolj, concurs la care au fost scoase doar 74 de posturi din totalul de peste 100, care sunt în acest moment vacante. Multe dintre ele au fost "omise" de pe această listă, pentru că acolo sunt interimari directori membri PNL, care nu îndeplinesc condiţiile pentru a participa la concurs, astfel că li se dă de către Inspectoratul Şcolar şansa de a rămâne directori în continuare, fără a trece prin "furcile caudine" ale unui concurs, şi am formulat trei întrebări la care doresc răspuns din partea ministerului.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu aceasta, epuizându-se lista deputaţilor care au prezentat interpelări, daţi-mi voie să declar închisă partea a doua a lucrărilor de astăzi.

Vă doresc seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,50.