Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 12,55.

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Valeriu Tabără şi Dan Radu Ruşanu, secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Declar deschise, stimaţi colegi, lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 326 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 231. Sunt absenţi 95, din care 8 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din regulament, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de marţi, 4 noiembrie 2008; programul de lucru pentru perioada 3-8 noiembrie 2008; lista rapoartelor depuse în perioada 13 octombrie-4 noiembrie 2008 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, care urmează să fie avizate de comisiile permanente; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi, anunţându-vă că la finalul dezbaterilor vom avea vot final.

Înainte de a trece la proiecte, trebuie să vă informez că, urmare scrisorii pe care am primit-o din partea domnului deputat Nati Meir, prin care domnia sa îşi dădea demisia din Parlament, odată cu data de 1 noiembrie, după botezul primului său nepot, la Hotelul Radison din Bucureşti, dată la care dorea să fie deputat, domnul deputat Nati Meir ne-a transmis că doreşte să-şi păstreze funcţia de deputat în Parlamentul României, pe numeroase motive.

Vă propun să luăm act de această dorinţă, care ne stârneşte tuturor o rară bucurie.

Pentru colegii care sunt doritori, avem şi un dosar destul de complet depus de domnia sa, cu argumentele asupra acestei decizii importante.

O să facem copii pentru toţi colegii doritori.

La pct.1...

Vă rog, doamna deputat Aura Vasile. Aveţi cuvântul.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat solicită o pauză de 30 de minute, pentru a putea să ne documentăm şi să ne putem hotărî asupra unei serii de proiecte care au fost adăugate pe ordinea de zi. Şi, poate, până atunci, domnule preşedinte, o să şi respectăm regulamentul şi o să aveţi şi doi secretari - în stânga şi în dreapta dumneavoastră -, pentru a putea să fim regulamentari.

De asemenea, poate, până reluăm şedinţa, vom respecta regulamentul, în condiţiile în care, pentru această şedinţă, deputaţii să semneze ordinea de zi pentru această şedinţă. Ceea ce am semnat dimineaţă era pentru şedinţa comună, iar prezenţa nu poate fi anunţată după acel document.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Grupul parlamentar al P.S.D. a cerut o pauză de consultări în interiorul grupului, de o jumătate de oră.

Voi acorda această pauză.

Rog, de asemenea, secretariatul ca, până la ora 13,25, când reluăm lucrările, să convoace secretarii de şedinţă de serviciu, anunţându-i de obligativitatea prezenţei domniilor lor la lucrări.

Rog, de asemenea, liderii de grup să-şi invite colegii în sală la ora 13,25, pentru reluarea lucrărilor în plen.

Vă mulţumesc foarte mult.

Lucrările şedinţei s-au reluat la ora 13,30.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să luaţi loc în bănci, pentru a reîncepe lucrările.

Vă rog, doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Grupul Partidului Social Democrat, în urma discuţiilor pe care le-a avut, solicită apel nominal, pentru a vedea că avem cvorum pentru a desfăşura lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor.

Spun încă o dată: prezenţa care a fost făcută azi de dimineaţă a fost făcută pentru şedinţa comună Senat - Camera Deputaţilor. Ceea ce dumneavoastră aţi anunţat că din atâţi deputaţi sunt prezenţi atâţi, nu este adevărat.

Solicităm apel nominal.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă pot da perfectă dreptate în ce priveşte solicitarea dumneavoastră de apel nominal, dar atunci când ajungem la votul final. Deocamdată suntem în cvorum de lucru la dezbaterile pe articole, domnule Bivolaru, cu toată simpatia, conform regulamentului, aşa cum a fost modificat în 2001, dezbaterile pe articole se fac cu cvorum de lucru. Cvorumul se face la vot final.

Da, da, vă rog, domnule Bivolaru, vă dau cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Orice şedinţă a Camerei Deputaţilor - şi nu numai - începe, în primul rând prin declararea cvorumului de lucru. Nicăieri nu este permis, chiar în Regulamentul Camerei să înceapă vreo şedinţă a Camerei fără a fi îndeplinită condiţia de cvorum de lucru.

Faptul că atâţi ani de zile a existat o convenţie că, până la urmă, în timpul dezbaterii pe articole, nu s-a invocat necesitatea verificării... că s-a micşorat cvorumul de lucru şi s-a putut lucra şi cu 10 persoane în sală, repet, a fost o convenţie tacit înţeleasă şi nimeni, niciun lider nu a reclamant. Pentru că, în momentul când un lider reclamă cvorumul, este obligatorie verificarea realizării acestui cvorum.

În condiţiile acestea, dumneavoastră aţi uzat de această prevedere şi aţi spus foarte clar când aţi început şedinţa: ne aflăm în cvorum de lucru. Noi vrem să vă spunem foarte clar: nu suntem în cvorum de lucru. Anulaţi această prevedere şi spuneţi de la înălţime, de acolo că cvorumul de lucru nu este îndeplinit - şi în condiţiile acestea lucrăm cu 30 de persoane în sală - şi daţi-i drumul la desfăşurarea acestei şedinţe de lucru şi o să vedem în continuare ce avem de spus.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat,

cvorumul de lucru este îndeplinit. Cvorumul pentru adoptarea proiectelor de lege nu este îndeplinit. Ceea ce este evident, dacă privim în sală. Dar cvorumul de lucru, vă reamintesc, este format din parlamentarii prezenţi la şedinţă pentru discutarea proiectelor pe articole, urmând ca, la sesiunea de vot final, să verificăm existenţa cvorumului. Evident că nu vom vota niciun proiect de lege fără cvorum.

Da. Doamna Aura Vasile. Dacă doriţi, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Am mai avut şi altădată şedinţe comune Senat - Camera Deputaţilor, după care s-au desfăşurat şedinţe în plen ale Camerei Deputaţilor, separat de Senat. De fiecare dată, am semnat de două ori. Astăzi, dumneavoastră nu puteţi să spuneţi: din atâţi deputaţi sunt prezenţi atâţi, pentru că nu aveţi această evidenţă, domnule preşedinte.

Deci, solicit încă o dată: ori ni se pun la dispoziţie listele de prezenţă, pentru a semna, şi după aceea, dumneavoastră să anunţaţi prezenţa, ori facem apel nominal.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat, ştiţi foarte bine că de prezenţă nu se ocupă nici preşedintele de şedinţă, nici Biroul permanent. Există un secretar şi există secretariatul. Rog secretariatul să strângă semnăturile celor care sunt prezenţi, pentru a putea înregistra cvorumul, în timp ce dezbatem. Nu am niciun fel de reţinere şi-mi este şi mie evident că în sală nu avem un cvorum de 164 de parlamentari.

Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Şi solicit ca prezidiul Camerei să fie reunit - deci, preşedinte şi doi secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vedeţi că secretarul de serviciu este de la P.S.D. După cum a spus domnul Athanasiu, nimeni nu-şi poate invoca propria vină.

Rog secretariatul să strângă semnăturile colegilor parlamentari.

Vă propun, atunci, să trecem la dezbaterile pe articole şi, pentru votul final, dacă nu va exista cvorum, vom face apel nominal la momentul respectiv, fără îndoială. Aveţi dreptul să vă exprimaţi prezenţa.

Punctul 2, Informare privind creanţele României la 30 iunie 2008 provenite din activitatea de export, cooperare economică internaţională şi alte acţiuni externe, derulate înainte de 31 decembrie 2008.

Am primit această informare din partea Guvernului. Ea se regăseşte la casetele parlamentarilor şi, conform regulamentului, am informat plenul în ce priveşte această situaţie.

Punctul 3, Proiectul de hotărâre privind înfiinţarea unei comisii de anchetă a Camerei Deputaţilor pentru verificarea modului de utilizare de către Guvern a sumelor încasate din taxa de primă înmatriculare, amânată în lipsa iniţiatorului, data trecută.

Rog iniţiatorul să prezinte proiectul, de data aceasta. Hotărârea? Comisia de anchetă pentru taxa de primă înmatriculare? Iniţiatorul? Haideţi, totuşi!

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimaţi colegi,

Este vorba de un proiect de hotărâre care reiese din instituirea, în cele din urmă, de către Guvern, a unei taxe de primă înmatriculare. Este evident că sumele strânse aici sunt de ordinul sutelor de milioane de euro. Vrem să vedem, prin instituirea acestei comisii, care a fost destinaţia alocată acestor sume şi dacă Guvernul le-a folosit, aşa cum a promis, pentru proiecte în general de mediu, dat fiind că, atunci când a instituit taxa, a spus că nu este o taxă fiscală, ci o taxă destinată proiectelor de mediu.

Componenţa şi termenele şi celelalte chestiuni care ţin de regulament sunt prevăzute în proiectul de hotărâre. Am rugămintea să aprobaţi instituirea acestei comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Titlul.

Intervenţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră titlul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1.

Obiecţii, observaţii?

Supun votului dumneavoastră art.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Art.2.

"Comisia va fi formată" - se completează aici - din câţi s-a spus? 15, dacă nu greşesc eu, da?

Da. Vă mulţumesc.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Art.3.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Art.4.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu un vot împotrivă, adoptat.

Art.5.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abţineri?

Adoptat.

Art.6.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abţineri?

Adoptat.

Art.7.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abţineri?

Adoptat.

Art.8.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Art.9.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abţineri?

Adoptat.

Art.10.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Art.11.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Art.12.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Art.13.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Art.14 - anexa.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Hotărârea va fi supusă votului final la şedinţa de vot final.

Punctul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.

Legea are caracter ordinar; raport de adoptare - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; procedură de urgenţă; Cameră decizională.

Rog iniţiatorul.

Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Sunt două soluţii la acest proiect de lege: ori aprobăm retrimiterea la comisie, pentru a fi corelat cu ultimele ordonanţe care au apărut, ori grupul parlamentar solicită timp de odihnă ... timp de odihnă ... timp de consultare pentru a putea ... (Rumoare; râsete)

Ca la baschet, domnule Cristi; ca la baschet.

Deci, solicităm timp de consultare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu vă dau dreptate, date fiind noile reglementări. Cred că este oportun...

Doamna Aurelia Vasile:

Dorim 15 minute, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Tudose, dumneavoastră ce doriţi?

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Ţinând cont de faptul că suntem destul de odihniţi, solicit reîntoarcerea la comisie, pentru a o corela cu ultimele ordonanţe emise de Guvern în ultimul timp.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptată în unanimitate.

Termen, domnule Tudose?

Până la prima şedinţă.

O voce din sală:

Până la prima ninsoare!

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamne fereşte!

Punctul 5, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Legea are caracter organic; proiect adoptat de Senat; raport de adoptare şi raport înlocuitor de adoptare a ordonanţei din partea Comisiei pentru sănătate şi familie; procedură de urgenţă; Cameră decizională.

Supus dezbaterii şi votului final în sesiunea septembrie-decembrie 2007, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Potrivit art.105 alin.(2), urmează să se voteze din nou, pe baza raportului comisiei, în această sesiune.

Dacă există intervenţii?

Vă rog. Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Acest proiect de lege, atunci când a fost în dezbaterea Camerei, nu a trecut, pentru că nu numai grupul meu parlamentar, dar şi alte grupuri parlamentare nu au fost de acord ca Ministerul Finanţelor să fie autorizat să introducă la propunerea ordonatorilor principali de credite modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat etc., etc.

Pentru că înţelegem cât de important este pentru Guvern şi faptul că la un proiect de respingere apare acum raport de adoptare, vă solicit 15 minute, pentru a ne putea consulta cum vom proceda cu acest proiect de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat, ştiţi foarte bine că potrivit cutumei fiecare grup cere o singură dată pauză de consultări.

Vă rog, domnule Rus.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu cer o pauză de consultare în alt sens. Pentru mine, este o necunoscută. În Colegiul electoral nr.3 Arad, candidează în această campanie, din partea P.N.L., numitul Mircea Ifrim. Nu ştiu, mai este membru P.R.M.? A trecut la liberali? Dacă a trecut la liberali, atunci să lase preşedinţia comisiei. Asta mi s-ar părea mie normal. Până nu aflu această lămurire scurtă, eu nu pot să asist la această dezbatere. Cu respectul cuvenit, ce i-l port domnului academician, pe care cu onoare şi cu cinste îl cunoaştem cât a muncit pentru medicina românească, de această dată, trebuie să aflăm şi dilema s-o dezlegăm.

Deci, cer pauză de consultări de 30 de minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, domnule profesor, să explicaţi această chestiune colegului dumneavoastră, care doreşte să afle situaţia. (Rumoare.)

Domnule Dumitriu,

tocmai de aceea nu dau pauză de consultări, ca să spună domnul Ifrim în ce partid este membru şi domnul Ifrim o să vorbească de la microfon pe tema asta.

Domnul Mircea Ifrim:

Nu văd rostul întrebării, deoarece sunt membru al Partidului Naţional Liberal din momentul în care mi-am dat demisia din Partidul România Mare. Acesta este primul lucru - care este clar şi este clar cu o lună în urmă.

Iar cel de al doilea lucru, privind preşedinţia comisiei, există un algoritm. Se propune la Biroul permanent, Biroul permanent aprobă, se convoacă comisia, se face votul secret în cadrul comisiei, iar, până atunci, comisia nu stă fără preşedinte. Aşa că lucrurile mi se par foarte clare. Procedura pe care o solicită domnul coleg este normală şi trebuie să se desfăşoare. Dar, momentan, nedesfăşurându-se, este clar că lucrurile stau aşa.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule profesor.

Raportul, însă, vă rog să-l prezentaţi în calitate de actual preşedinte al comisiei.

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Vă rog să acordaţi pauza de consultare!

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, pauză de consultări puteţi să cereţi pe textul proiectului, nu ca să-l întrebaţi pe domnul Ifrim la ce partid este?

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Deocamdată, în plenul Camerei, nu am auzit să demisioneze din P.R.M. ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Pote nu aţi venit...

Domnul Mircea Ifrim (din sală):

Poate nu aţi fost dumneavoastră prezent.

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Dacă până astăzi...

Domnul Bogdan Olteanu:

Vorbiţi de la microfon, vă rog! Ştiu că vocea dumneavoastră se aude, dar ...

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă până astăzi, două săptămâni Camera nu a lucrat, am fost în pauză - în pauză, nu ştiu pentru ce -, de ce trebuie să grăbim astăzi neapărat lucrurile şi trebuie să trecem peste nişte limite legale? Nu are decât Comisia pentru sănătate şi familie astăzi să se întrunească. Conform algoritmului, P.R.M.-ul să-şi desemneze preşedintele, raportul să fie întocmit şi să fie adus în faţa Camerei, mai ales că această lege, de atâtea ori ea a fost întoarsă şi cunoaştem dedesubturile care se ascund acolo, prin lege. Se cunosc nişte articole pentru care ea nu a trecut până acum.

Vă rog respectuos, acordaţi-ne un timp de înţelegere, de 30 de minute. Liderii partidelor politice se vor lămuri, vor conveni. Vedem ce facem. S-ar putea să vă rugăm, în final, să o scoateţi de pe ordinea de zi. Este o rugăminte pe care respectuos v-o adresez.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat,

aţi cerut pauză de consultări pe acest proiect. O să vă dau pauză de consultări de 15 minute, dar vă atrag atenţia că sunteţi în culpă, pentru că astăzi aţi propus Biroului permanent înlocuirea preşedintelui Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Dacă aveaţi vreun interes, propuneaţi Biroului permanent şi înlocuirea preşedintelui Comisiei pentru sănătate şi familie. Deci, din acest punct de vedere, nu vă recunosc dreptatea. Aveţi dreptul să cereţi pauză de consultări. 15 minute pauză de consultări. Cum s-a stabilit, continuăm până la epuizarea ordinii de zi şi până la epuizarea cvorumului de lucru.

Reluăm lucrările la ora 14,00.

Lucrările şedinţei s-au reluat la ora 14,00.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi, reluăm lucrările şedinţei.

Rog Comisia pentru sănătate şi familie să prezinte raportul.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Privind proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2007, cu modificarea Legii nr.95/2006, corelată cu completarea Legii nr.95 prin Ordonanţa Guvernului nr.93/2008, aş dori să vă spun că ea a fost dezbătută în comisie foarte temeinic. Legea este o lege bună, permite Sănătăţii să-şi desfăşoare activitatea cum trebuie. Şi am să vă dau exemplu un singur articol: faptul că acţionarii majoritari de la clinici private nu pot să fie în sistemul de stat este suficient pentru a justifica această lege, întrucât la ora actuală, putem finanţa sistemul oricât de mult, banii din bugetul de stat vor merge spre clinica particulară. Şi vă putem da exemple foarte multe: în situaţia în care tomograful computerizat este stricat în spital, se merge la clinica privată, şi acolo se plătesc anual aproape 2 miliarde de lei pentru tomografii. Aşa încât, dacă numai acest lucru reuşim să-l trecem, reprezintă foarte mult.

Eu aş face un apel călduros să ţineţi cont de faptul că nu facem decât politica de sănătate, şi la nivelul comisiei acest lucru s-a făcut, pentru ca să putem să demarăm această lege. În caz contrar, fondurile le putem creşte încă de cinci ori, şi rezultatele nu se vor vedea.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule profesor.

Dacă există alte intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog. Domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Domnule preşedinte Mircea Irim,

Întrucât s-a încălcat o dată procedura de desfăşurare a lucrărilor în cazul dumneavoastră, o să procedez şi eu la fel, spunând că, indiferent de mişcarea politică pe care aţi făcut-o şi care poate să fie sau nu pe placul unora sau altora, eu nu văd alt preşedinte în fruntea Comisiei pentru sănătate şi familie decât domnul academician Ifrim.

Cu toate acestea, stimate domnule academician, eu aş vrea să contabilizăm un pic ceea ce s-a întâmplat cu acest proiect de lege şi să spunem că, de la aspectul său iniţial, au fost aduse nenumărate amendamente, astfel încât, practic, această lege bună în esenţă şi care permite o distribuire, să zicem, judicioasă a fondurilor, a fost transformată într-o adevărată pârghie electorală; pârghie electorală care aduce nu numai avantaje politice pe banii statului, sau pe bani europeni chiar, ci duce şi la o împărţire neconformă cu necesităţile reale din domeniul Sănătăţii, a acestor fonduri.

Până la urmă, aşa cum s-a procedat şi în cazul Învăţământului, aceste fonduri se duc mai mult pe direcţii politice, adică acolo unde există lideri care au nevoie să arate că au făcut ceva în teritoriu.

Şi, repet, cu tot respectul pentru dumneavoastră şi pentru membrii comisiei, cred că forma pe care o avem astăzi în faţă nu poate fi votată. De aceea, ca să nu ne opunem progresului real pe care l-ar putea aduce această lege, vă solicit, cu tot respectul, să retrimitem această lege la comisie, pentru a relua, încă o dată, tot şiragul de amendamente care au fost introduse cu mai multă sau mai puţină justeţe.

Fac această cerere în numele Grupului conservator şi în urma discuţiilor pe care le-am avut cu aliaţii de la Partidul Social Democrat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Alte intervenţii la dezbateri generale?

Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să plec de la exemplul pe care domnul profesor Ifrim l-a dat, cu tomograful, că la instituţiile de stat nu sunt astfel de aparate şi că sunt în clinicile private.

Domnule profesor,

acum două luni, două luni şi jumătate, cu mama mea, am fost la un spital. Doctorii de acolo, având toată aparatura necesară, mi-au spus că trebuie să mă duc la nu ştiu ce clinică privată. M-am dus la acea clinică privată, unde doctorii - care erau şi angajaţi la stat - erau şi patroni la această instituţie. Dacă dumneavoastră încercaţi să mă convingeţi că legislaţia care a fost dată pe această mare reformă a Sănătăţii o să conducă la astfel de lucruri, cred că nu o să puteţi niciodată.

Grupul nostru nu va vota, în continuare, proiectul de lege de modificare a Ordonanţei nr.20, care modifică Legea nr.95, pentru că, dacă la început, această ordonanţă a cuprins în ea numai acel program de realizare a analizelor gratuite pentru cetăţenii României, şi cu care am fi fost de acord, cele 118 pagini, dacă nu mă înşeală memoria, de amendamente care au fost aduse la nivelul comisiei, schimbă filosofia proiectului de lege.

Deci, eu propun ca acest proiect de lege să se întoarcă la comisie, pentru a fi încă o dată văzut şi pentru a putea să fie votat ceea ce poate iniţial a vrut ministrul sănătăţii, şi nu ceea ce, ştiu eu, prin alte intervenţii, nu am să spun ceea ce ştiu, în condiţiile în care ştiu, câte intervenţii s-au făcut pe această ordonanţă.

Deci, propun trimiterea la comisie, reîntoarcerea la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Árpad Márton.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Tocmai antevorbitorul mi-a spus despre un fapt pe care l-a constatat domnia sa. Tocmai un fapt care a susţinut însăşi ideea expusă de domnul preşedinte al comisiei, cum că avem nevoie grabnică de votarea acestei legi, ca astfel de stări de fapt să nu se poată repeta.

Ca atare, având în vedere că fiecare grup parlamentar trebuia să aibă oameni în această comisie, care să-şi fi dat votul pentru ca legea să fie adoptată, propun să continuăm dezbaterea pe articole.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă rog, domnule Ifrim, dacă doriţi?

Domnul Mircea Ifrim:

Eu aş dori să vă informez că această lege a fost dezbătută foarte serios la comisie, a fost adoptată de întreaga comisie, după cum rezultă din procesul-verbal, în comisie fiind oameni de specialitate şi oameni cunoscători ai domeniului. Ea tocmai vine şi rezolvă situaţii de acest gen. Iar faptul că a stat mai mult, faptul că s-au făcut amendamente, acest lucru rezultă dintr-o reală necesitate a sistemului de sănătate.

Eu v-aş ruga, dacă, mă rog, stimaţi colegi, vrem să facem politica Sănătăţii, dacă vrem să nu mai alocăm fonduri care nu-şi au o folosire raţională, pentru că fondurile au crescut imens; în urmă cu 3 ani era 100 de dolari pe cap de locuitor, acum s-a ajuns la 210 dolari - şi care este foarte puţin în comparaţie cu cât, de pildă, au ţările vecine. Şi am să dau un exemplu, de data aceasta al Poloniei, care are 380. Dar, să facem un progres şi comisia - absolut - a dezbătut-o foarte serios şi membrii comisiei au aprobat această decizie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Îl rog pe domnul preşedinte Ifrim să ne lămurească sau, cel puţin, pe o parte dintre noi la ce punct al ordinii de zi suntem; la 5 sau la 6? Pentru că, efectiv, cele două puncte vizează modificarea, într-un fel, a aceleiaşi Legi nr.95, într-un fel. Iar la poziţia 5 este o ordonanţă privind respingerea, deci proiect de lege privind respingerea. Dacă vorbim de respingere, sigur că toată pledoaria care s-a făcut aici nu are niciun rost, pentru că ea se mută la punctul 6.

Să ne lămurim, despre ce discutăm acum.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Personal eu ştiu - subliniez, personal - că ne găsim la punctul 5. Deci discutăm despre PL-x nr.427/2007.

Această iniţiativă parlamentară, atunci când a mai fost discutată în Camera Deputaţilor, a stârnit foarte multă vâlvă. Şi anume, pe lângă aspectul tehnic la care s-a referit adineauri domnul preşedinte Ifrim, s-a discutat şi asupra unor aspecte etnice, să spun eu, care se refereau la faptul că, în zonele unde există peste 20% populaţie minoritară, deci este vorba de UDMR şi de acele zone, acolo angajarea personalului în sistemul medical să se facă cu prioritate pentru aceştia, pentru minoritari. Am urmărit raportul, deci această subliniere şi care a făcut vâlvă cândva aparţinea domnilor deputaţi Kerekes şi Bonis, aici de faţă.

Am urmărit raportul înlocuitor, care însoţeşte această iniţiativă, şi vă pot spune că acest amendament, făcut de dânşii astăzi, este trecut la amendamente respinse.

Deci, ca atare, personal, pentru că eu la asta mă refer şi sunt inginer de profesie, apreciez faptul că, în comisie, s-a lucrat şi s-a dezbătut, eu zic, că de data aceasta echidistant şi bine şi ca atare, personal şi subliniez iară şi acest lucru, eu cred că un asemenea proiect de lege ar putea să fie aprobat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Avem o propunere procedurală de retrimitere la comisie şi trebuie s-o supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru retrimiterea proiectului la comisie? Vă rog să număraţi. 16 voturi pentru retrimitere.

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 18 voturi împotrivă.

Abţineri?

Propunerea de retrimitere a fost în mod evident respinsă.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Există un amendament respins.

Procedură, domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Am cerut o precizare şi nu s-a făcut această precizare.

Noi avem în Regulamentul Camerei o prevedere extrem de clară. Când două iniţiative legislative vizează acelaşi obiect, trebuie să se realizeze un raport comun pe aceste două obiective. Deci noi avem şi la punctul 6 şi la ppunctul 5 exact acelaşi domeniu, este vorba de acea ordonanţă la Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniu; şi la punctul 5 şi la punctul 6 sunt iniţiative care vizează această lege. Şi, în condiţiile acestea, nu înţelegem ce se întâmplă, ce trebuie să votăm acum. Că prima, la punctul 5 este o ordonanţă privind respingerea şi nu ştiu, că la adoptare, probabil, s-a modificat şi avem - nu ştiu ce, probabil aprobarea şi dincolo avem, tot la punctul 6, totuşi aprobarea.

Ce facem? Aprobăm două legi de modificare a lui 95? Este o iniţiativă, ca să spun aşa, de mare unicitate în istoria Parlamentului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte Ifrim, vă rog.

Domnul Mircea Ifrim:

Am să vă răspund. Întrebarea este foarte pertinentă.

Ce se întâmplă - prima, privind respingerea Ordonanţei nr.20/2007 este de respingere, întrucât geneza a fost atât de lungă şi de asta mulţumesc colegilor care ne-au înţeles să nu ne-o mai trimită la comisie, geneza a fost atât de lungă, încât Ordonanţa nr.20/2007 trebuie să fie respinsă, întrucât în Ordonanţa nr.93/2008, ceea ce era de preluat, am preluat şi aceasta trebuie aprobată, în viziunea comisiei, bineînţeles şi rugându-vă şi pe dumneavoastră acelaşi lucru, iar aprobarea lui 93 trebuie să fie concomitentă cu respingerea lui 20.

Aşa încât v-aş ruga să facem acest lucru.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Marton, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În asemenea situaţie, se dezbate prima dată varianta de text de lege care se propune a fi aprobată, după ce am trecut prin articolele acestei legi, urmând să supunem, evident, la sesiunea de vot final, respingerea celuilalt act normativ, indiferent dacă este un proiect de lege "..

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Adoptarea?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da, s-a modificat respingerea în adoptare şi a rămas numai cu varianta Ordonanţei nr.20, deci nu este modificată şi completată deloc. Deci se adoptă în forma iniţială a ordonanţei.

De aceea, eu propun să începem cu dezbaterea punctului 6, pe articole, urmând ca, după ce am trecut prin ea, în funcţie de ce am votat, adoptăm sau respingem cealaltă ordonanţă.

Mi se pare că este corect. Aşa ar fi normal şi procedural corect.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Nu se poate, este deja ora 14,20, în condiţiile în care să stăm şi să elaborăm ceea ce comisiile trebuiau să lucreze, cu respectarea Regulamentului.

Spun încă o dată: această ordonanţă a avut o altă filozofie. Ea a fost modificată în proporţie de 80%, de a se rostogoli bani în sistemul sănătăţii. Deci, cred că nu este corect ca, pe picior, să citim şi să facem amendamente la cele două proiecte de lege.

Încă o dată: s-a supus votului, într-adevăr, plenul, atât cât suntem, nu a fost de acord cu retrimiterea la comisie, dar nu pot să fiu de acord ca două rapoarte, că-s la fel de importante în ideea tunurilor care se încearcă, să fie rostogolite şi prin băncile astea goale ale plenului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Iau act de această chestiune, dacă există o procedură pe care doriţi s-o invocaţi, spuneţi-ne-o, că deocamdată suntem într-o situaţie de blocaj, suntem la dezbaterea pe articole a proiectului de la punctul 5.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Eu propun sistarea lucrărilor, pentru că nu sunt respectate procedurile de la art. 143 alin. (2) din Regulamentul Camerei.

Domnul Bogdan Olteanu:

Din păcate, trebuie să vă contrazic, doamna deputat. Ştiţi foarte bine că nu se poate cere verificarea cvorumului decât la votul final.

Vă anunţ că este întrunit cvorumul legal care este reprezentat de numărul de trei parlamentari care asigură prezidarea şedinţei. (Comentarii în bancă, din partea domnului deputat Ioan Bivolaru.)

Dacă consideraţi, puteţi să cereţi apel nominal. Vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Ne împingeţi la alegeri anticipate, să le amânăm.

Art.143 alin.(2): nicio şedinţă nu începe fără ca dumneavoastră să nu respectaţi obligaţia pe care o aveţi acolo. Şi după aceea, v-am spus, sub pălăria obligaţiei de la alin.(2) art. 143, aveţi acest drept să forţaţi orice şedinţă şi respectăm şi cutumele. Dar respectaţi.

Noi n-am început încă şedinţa, avem rezerva. Aţi acceptat ceea ce s-a cerut în mod firesc, să se plimbe nişte liste de prezenţă prin sală, listele s-au plimbat, vă rog să epuizaţi prevederea de la alin.(2) art.143 şi continuăm.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, cred că buna mea credinţă o depăşeşte pe a foarte multora dintre cei care contestă semnăturile colegilor noştri. Eu am primit o listă de prezenţă bazată pe semnăturile colegilor noştri din toate grupurile şi am toată încrederea în validitatea ei. Dar, dacă a existat o obiecţie la această chestiune, rog să mi se dea lista de semnături, să fiu anunţat câţi colegi sunt prezenţi în sală.

L-am rugat pe domnul secretar de şedinţă să numere parlamentarii care au semnat pe noua listă de prezenţă, astfel încât să putem să vă anunţăm cvorumul respectiv.

Vă rog, domnul deputat Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Vă rog, cu respect, să constataţi că nu aveţi decât un secretar de şedinţă şi, pentru buna desfăşurare a lucrărilor, ar trebui să aveţi minim doi secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog ca atunci când aveţi intervenţii pe procedură să invocaţi articolul pe care-l susţineţi.

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Art.143 alin.(3): este asistat obligatoriu de doi secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Ne întoarcem la povestea aceea cu propriam turpitudinem, că este doamna Popa astăzi de serviciu.

Vă rog, domnul deputat Rus.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este pentru prima dată, din 2004 încoace, când nu lucrăm în zi de luni, venim în zi de marţi şi nu respectăm ziua de lucru pentru parlamentari. Am plecat la ora 19,02 din Bistriţa. De obicei, astăzi trebuia să ne întâlnim în şedinţă de grup la ora 14,00 şi în plen la ora 16,00.

Am acceptat ideea, după o noapte de nesomn şi venind cu trenul până aici, pentru bunul mers al Curţii de Conturi şi pentru alte lucruri care trebuiau făcute, să participăm la şedinţa Camerelor reunite.

Suntem dispuşi, domnule preşedinte, să stăm şi până mâine, de aceea am fost trimişi de electorat în Parlament, dar nu sunt dispus să stau încă atâtea ore aici, pe bancă. Haideţi să facem o pauză, măcar de o oră, mergem să mâncăm şi noi, oameni suntem, şi ne întoarcem. Şi luăm lucrurile de la capăt şi lucrăm până deseară târziu, epuizăm şi ordinea de zi, dacă e nevoie, şi mergem acasă şi venim săptămâna care vine şi lucrăm cu toţii spre binele ţării.

Deci eu propun o pauză de masă.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, grupul dumneavoastră a solicitat deja pauza şi nu mai aveţi dreptul cutumiar s-o solicitaţi.

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Pauză de masă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Când mi-oţi zice articolul din Regulament, v-o dau.

Avem o prezenţă de 74 de deputaţi. Deci suntem în cvorum de lucru. 74 de semnături. (Domnul deputat Dragoş Petre Dumitriu comentează în bancă).

Domnule deputat, vă rog să nu faceţi dialog.

75, cu colegii noştri care nu ştiu să semneze, 76, cu domnul coleg care a intrat acum în sală.

Stimaţi colegi,

Şedinţele rare au un efect aparte asupra noastră.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Dacă la punctul 1... procedură, domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Au fost intervenţii diverse, care au subliniat o mulţime de contraziceri între teoria expusă de reprezentanţii liberali şi celelalte partide.

De aceea, eu cred că ar fi foarte necesară o pauză de consultări, pentru a vedea de care punct ne ocupăm mai devreme, de punctul 6 sau de punctul 5. Pe care listă de amendamente lucrăm, pe care listă de anexă. Pentru că, vedeţi, domnule preşedinte, dumneavoastră aţi trecut direct la anexe fără a vedea amendamentele.

Nu ştiu, cred că şi dumneavoastră sunteţi un pic în impas şi cred că aţi avea nevoie la fel, de multe consultări, şi, în orice caz, de consultări din partea unui medic oftalmolog, pentru că vedeţi o prezenţă mult mai mare decât este cea din sală.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă recomand să vă vedeţi de propria sănătate şi să vă faceţi glumele în afara tribunei Parlamentului.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Mulţumesc.

Deci Grupul conservator solicită o pauză de consultări de 60 de minute.

Domnul Bogdan Olteanu:

15 minute pauză de consultări, reluăm la 14,45.

- după pauză -

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

Reluăm lucrările. Vă rog să luaţi loc în bănci. Invit liderii de grup să-şi poftească cheme colegii în sală. Îl invit la cuvânt pe procedură pe domnul Varujan Pambuccian, liderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Noi, din dorinţa de a face foarte mult astăzi, o să ajungem să nu mai facem nimic. Şi atunci, vă propun să ne întoarcem la motivul acestei şedinţe, care este legat de legislaţie de armonizare cu legislaţia europeană, unde avem, pe proiectele de lege de pe ordinea de zi de astăzi, deja, steguleţe roşii şi pe care ar trebui să le rezolvăm cu celeritate.

De aceea, vă propun şi dumneavoastră şi plenului să facem o modificare în ordinea în care stau proiectele de lege astăzi şi să le discutăm, înainte de orice, pe cele care sunt legate de legislaţia europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există acord la nivelul liderilor pentru asemenea modificare?

Eu v-aş propune, dacă sunteţi de acord, să introducem şi salarizarea în sectorul sanitar, care este lege ordinară şi e aşteptată de foarte multă vreme. Înţeleg că nu sunt obiecţii la această chestiune.

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

Poziţia?

Domnul Bogdan Olteanu:

Poziţia 11. Mă rog, împreună cu două propuneri legislative, dar s-a făcut un raport comun. Bine!

Stimaţi colegi,

Atunci vă propun să începem ".. Deci avem punctele 7, 11 şi 14, cu care vom începe.

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

Punctele 5 şi 6?

Domnul Bogdan Olteanu:

Reluăm după aceea.

Discuţia care a fost, a fost ca deocamdată să supunem dezbaterii şi votului aceste proiecte la care există consensul grupurilor parlamentare; scăpăm şi de respingeri, dacă este necesar şi după aceea trecem la proiectele organice şi vedem ce facem cu ele. Acolo, în mod evident, rămâne de stabilit dacă există susţinerea necesară din partea grupurilor parlamentare în mod consensual.

Punctul 7 pe ordinea de zi. (Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.52/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale şi pentru completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului).

Rog iniţiatorul să prezinte foarte pe scurt.

Domnul Theodor Cătălin Nicolescu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege transpune în legislaţia românească nişte directive ale Uniunii Europene.

O singură menţiune mai am de făcut. Datorită netranspunerii până acum a acestor directive, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement, deci este imperios necesar să adoptăm proiectul de lege.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Comisia, domnul preşedinte Tudose.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Pentru operativitate, raportul suplimentar este identic cu primul raport citit. Este raport favorabil. Şi s-a luat în vedere amendamentul de tehnică legislativă, ca la punctul 3 să se ţină cont de Directiva 2006/86 a Uniunii Europene, a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006.

Bănuiesc că sunteţi de acord să nu mai citesc toată directiva şi Departamentul legislativ să se ocupe de ea; este în anexa hotărârii.

Vă supun votului şi vă propun aviz favorabil, vot favorabil.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Avem toată încrederea în competenţa dumneavoastră în domeniul directivelor.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendament admise. Nu există amendamente respinse.

De la punctul 1 la punctul 10 obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Punctele 11 - 20? Adoptate.

Punctele 21 - 30? Adoptate.

Punctele 31 - 40? Adoptate.

Punctele 41 - 52? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Trecem la votul final. Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Trei voturi împotrivă.

Abţineri?

Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 11, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru muncă.

Prioritate legislativă.

Cameră decizională.

Se discută cu încă două alte proiecte, un proiect de lege şi o propunere legislativă. Raport comun.

Vă rog, domnule profesor, raportul pe acest proiect. Înţeleg că aveţi şi o modificare, o corectură la proiect.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Privind acest proiect, noi l-am dezbătut foarte aprofundat în comisie. În forma în care vi-l prezentăm el reprezintă un plus pentru sistemul sanitar şi am avea doar la art.13 o formulare mai clară, respectiv: "Personalul din unităţile sanitare, inclusiv personal de specialitate medico-sanitar contractual şi funcţionari publici din cadrul autorităţilor de sănătate beneficiază de un spor lunar de prevenţie în procent de 11% din salariul de bază."

Vă mulţumesc şi vă rog să votaţi în forma aprobată de comisie, cu această reformulare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

De la punctul 1 la punctul 10? Obiecţii, observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctele 11 - 20? Adoptate.

Punctele 21 - 30? Adoptate.

Punctele 31 - 36? Adoptate.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Supun proiectul votului final.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Unu.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă proiectul a fost adoptat.

Trecem la punctul 14, Proiectul de Lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei.

Prioritate legislativă.

Cameră decizională.

Rog iniţiatorul, pe scurt.

Domnul Constantin Teodorescu (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei):

Proiectul de lege transpune Directiva 2006/24/CE care prevede obligaţia furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţie de a asigura o bază de date pentru localizarea, cercetarea şi descoperirea penală a infracţiunilor.

Faţă de cele prezentate, propunem spre aprobare plenului proiectul de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Comisiile, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Avem o raport comun, cele două comisii, Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil şi tot favorabil Comisia pentru apărare şi Comisia pentru drepturile omului. Cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise, care sunt redate în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule Pambuccian, dacă doriţi.

Domnul Varujan Pambuccian:

Rugămintea mea, domnule preşedinte, este să adoptăm acest proiect de lege.

El a fost adaptat pentru că Directiva părea excesivă, a fost adaptat la realităţile noastre, păstrând spiritul şi chestiunile obligatorii din directivă.

Este un proiect de lege pe care îl considerăm binevenit în forma în care a fost adoptat de către Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, cu amendamentele făcute acolo.

Deci rugămintea mea este să fie votat cu amendamentele respective.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

De la punctul 1 la punctul 10. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Punctele 11 - 20? Adoptate.

Punctele 21 - 31? Adoptate.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Trecem la votul final.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii.

Cine pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Dacă vreţi să rezolvăm şi respingerile.

Punctul 15, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de respingere, Comisia economică.

Cameră decizională.

Iniţiatorul? Nu.

Comisia?

Sunteţi iniţiator? Vă rog frumos, domnule Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Este o lege iniţiată de domnul senator Marius Marinescu şi suntem mai mulţi coautori.

Legea propune o europenizare a sistemului nostru de unităţi care lucrează în regim duty-free, în sensul că se propune plasarea acestora numai pe graniţa noneuropeană, cu un singur centru în Bucureşti, un centru cu caracter strict diplomatic.

Ceea ce se întâmplă la ora actuală, cu puzderia de duty-free-uri care există în România, nu conduce decât la speculă şi ajută o mafie care se ocupă, practic, cu o contrabandă legalizată.

De aceea, vă solicit să votaţi favorabil această lege, adică împotriva raportului de respingere al comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Comisia îşi menţine punctul de vedere? Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Ne menţinem punctul de vedere, ţinând cont de faptul că este a treia încercare de legiferare a acestui lucru, iar celelalte două au fost, în acest sens, în sensul raportului comisiei. Adică propunem în continuare respingerea proiectului de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Intervenţii la dezbateri generale? S-au susţinut.

E propunere de respingere.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

S-a respins.

Punctul 16, Propunerea legislativă privind stimularea întoarcerii în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş a familiilor de români alungate de către şovinii de etnie maghiară după 21 decembrie 1989, precum şi a sprijinirii familiilor tinere de români care doresc să-şi stabilească domiciliul în aceste judeţe.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Aşa cum s-a anunţat, poate că modul în care este exprimat titlul acestei iniţiative parlamentare poate s-ar părea că este dur. Dar vă rog frumos să vă întoarceţi cu gândul la timpurile acelea din decembrie 1989, când o serie întreagă de români, de cadre militare, de poliţişti, jandarmi au fost ucişi, au fost batjocoriţi, au trebuit să părăsească zona, să plece din judeţele acestea, Harghita şi Covasna.

Vă rog frumos să vă aduceţi aminte că în 1990 sau în '91 Parlamentul României dezbătea, la un moment dat, un anumit raport. Şi acesta a fost Raportul Harghita-Covasna, prin care o comisie... - şi, iată, poate că mulţi dintre dumneavoastră aţi fost chiar atunci membri ai Parlamentului acela de doi ani de zile. Deci, aţi dezbătut la momentul respectiv o anumită realitate. Faptele sunt fapte. Oamenii au trebuit să plece din zonă.

Astăzi ne găsim într-o situaţie similară. Situaţia similară are un termen. Termenul este 30 noiembrie, când se încearcă, prin intermediul unui referendum, ca în mod oficial să fie expulzaţi din aceste judeţe românii.

Cam aceasta ar fi tema acestei iniţiative parlamentare şi care, de fapt, urmăreşte ca astăzi, în condiţiile anului 2008, 2009 pentru Parlamentul următor, deci a bugetului din anul 2009, să faciliteze posibilitatea ca acei români care doresc să se aşeze pe locurile unde au copilărit părinţii lor sau unde au copilărit ei sau alţii, pentru că, de fapt, nu există un teritoriu tabu, să spun că este un teritoriu separat, şi anume este un teritoriu secuiesc. Nu! Este un teritoriu al României, iar Constituţia României dă dreptul fiecărui cetăţean din România să se aşeze oriunde doreşte el.

În consecinţă, ajutorul pe care îl propunem noi aici este ca aceşti oameni tineri, aceste familii tinere să poată să vină şi din nou să se aşeze acolo, să-şi găsească un loc de muncă, dar nu în condiţiile în care li se impune în mod obligatoriu cunoaşterea limbii maghiare. Trăim în România. O Constituţie, existentă în clipa de faţă, spune că limba oficială a statului este limba română. Deci, din acest punct de vedere nu avem ce să discutăm.

Şi atunci n-am înţeles de ce trebuie să se pună condiţia ca pentru ocuparea unor funcţii în domeniul public să vină directorul finanţelor publice de la Miercurea-Ciuc, domnul Kedves, şi să semneze un anunţ public de ocupare a locurilor de muncă, prin care spune că e condiţie obligatorie cunoaşterea limbii maghiare.

Iată motivul pentru care, dând această temă, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, şi care Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării are în fruntea sa pe domnul preşedinte Asztalos Csaba - deci am subliniat numele preşedintelui, ca să se înţeleagă clar că este vorba nu de altcineva, nu e nici de Popescu, nici de Ionescu, nici de Străchinaru, nici de Moisoiu, nu!, este vorba de domnul Asztalos. Şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării stabileşte că asemenea solicitare de ocupare a posturilor este o discriminare etnică. În acest sens, avem o sentinţă dată de CNCD, deci de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

În aceste condiţii, şi datorită şi explicaţiilor pe care vi le-am dat, eu consider că această propunere nu este o propunere extremistă. Poate că ar fi putut să fie numită altfel, şi anume să fie numită "Propunere legislativă privind stimularea aşezării oricărui român în judeţele Harghita şi Covasna şi încurajarea acestora". Dacă acesta este singurul impediment, atunci să ştiţi că iniţiatorii sunt gata în orice moment să renunţe la acest titlu şi să-l modificăm, aşa cum am spus. Dar, oricine, şi dacă vrea de la Dăbulenii domnului Geoană, şi dacă vrea să fie undeva de la moldovenii domnului Solcanu, să zic aşa, sau nu ştiu mai cine din Dobrogea să poată să vină şi să se aşeze şi să-şi găsească un loc de muncă în aceste judeţe.

Sper că am fost înţeles şi am încredere în modul dumneavoastră de gândire.

Ca atare, domnule preşedinte, cred că nu este cazul ca în clipa de faţă să respingem această iniţiativă de la bun început.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

(Către domnul deputat Florin Iordache). Vreţi pe procedură sau pe fond, la dezbateri? La dezbateri.

Atunci, comisia, mai întâi raportul, vă rog, şi după aceea domnul Márton.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezint raportul comun al Comisiei juridice şi al Comisiei pentru drepturile omului. În cazul acestei propuneri legislative, cele două comisii au venit cu un raport de respingere.

Deci, propunem plenului Camerei Deputaţilor respingerea, pentru o serie de motive. Noi am considerat că perioada anilor '90 e depăşită - colegul nostru făcea referire la perioada anilor '90 -, nu mai este de actualitate. De aceea, sunt şi aspecte care într-un fel sau altul încalcă alte legi.

De aceea, noi ne menţinem punctul de vedere de respingere a acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule vicepreşedinte.

La dezbateri generale, domnul deputat Árpád Márton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

N-aş fi intervenit la dezbaterea acestei iniţiative legislative dacă de la acest microfon n-aş fi auzit nişte exprimări care sunt cam departe de corectitudine.

În decembrie '89, cei care au fost ucişi în judeţul Harghita, respectiv judeţul Covasna, au fost securişti, şi nu poliţişti şi miliţieni torţionari, printre ai aflându-se şi maghiari...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Ofiţeri ai armatei române! Să-ţi fie ruşine!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

... Şi maghiari. Torţionari, miliţieni şi securişti, oameni care, mă rog, au avut o activitate condamnată de acest Parlament.

N-ar fi meritat, într-adevăr, să fie ucişi de acea masă de oameni. Ar fi trebuit să fie condamnaţi conform legilor României. Aceasta ar fi fost just, judecaţi şi condamnaţi conform legislaţiei României. Mă rog, au mai existat şi execuţii, tot pe bază de judecată, tot în acea perioadă, şi au mai existat şi astfel de evenimente şi în alte localităţi, cum ar fi Cugir, care nu se află în perimetrul acestor două judeţe. Acesta în primul rând.

Doi. Aţi invocat nişte decizii sau concursuri care se bazează pe alte legi existente, mai mult pe Constituţie, pe care o invocaţi dumneavoastră. Acea Constituţie pe care o cunoaştem amândoi, dincolo de acea prevedere legată de limba oficială a statului, mai are şi alte prevederi, legate de modul în care pot fi utilizate, în ce situaţii, limbile minorităţilor naţionale. Şi avem alte legi care reglementează aceasta şi, într-adevăr, dacă aceste legi au fost încălcate, avem autoritatea, tot de noi legiferată, care să atragă atenţia celui care a sărit calul. Deci, nu avem nevoie de această lege.

Însă mă înspăimântă ideea pe care aţi invocat-o aici, care este contrară spiritului european, cum că ar exista nişte teritorii dintr-o ţară, unde anumite persoane să fie încurajate să se stabilească, cu acea condiţie de a aparţine unei etnii, unui popor. Este o discriminare clară.

Deci, numai dacă românii sunt susţinuţi să se stabilească în orice judeţ al ţării sau numai maghiarii ar fi susţinuţi pentru a se stabili în alte judeţe ale ţării, aceasta se cheamă o discriminare, care este contrară convenţiilor europene, e contrară Constituţiei ţării, pe care am avut impresia că o cunoaşteţi.

Ca atare, această idee nu poate fi susţinută. Cred că comisia a judecat corect şi poate ar trebui să trecem, aşa cum prevede de altfel Regulamentul nostru, la o sesiune de vot final, pentru a respinge această iniţiativă legislativă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Vă solicit cuvântul într-o problemă personală.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă dau cuvântul într-o problemă personală. Dacă îl doriţi înaintea colegului dumneavoastră Ioan Aurel Rus, vi-l dau acum.

Am mai notat şi pe domnul Kerekes, am mai notat şi pe domnul Antal, am mai notat şi pe domnul Tabără.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor colegi,

În 1919, aceasta este problema personală, unchiul meu, Nicolae Bolcaş, a fost prins de trupele de ocupaţie ungureşti, i s-au scos ochii, i s-a tăiat limba, i s-a tăiat nasul şi a fost îngropat de viu în satul Lunca de lângă Beiuş. Singura lui vină, pentru că-şi dorea România Mare. A fost declarat torţionar atunci de hoardele de ocupaţie.

În 1989, acei care-şi permit să declare torţionari pe cine vor ei au prins un maior de miliţie, i-au scos ochii şi au pus în locul ochilor stelele de pe epoleţi. Asta fac ungurii în Harghita şi Covasna. Asta este dreptatea lor.

Eu vă cer ca, în numele adevăratei dreptăţi, să puneţi capăt acestei stări de lucruri. Mă declar absolut jignit de cuvintele unui domn care este parlamentar în Parlamentul României, care declară, după bunul său plac, torţionar, un ofiţer al armatei române. Să vă fie ruşine, domnule!

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus.

Stimaţi colegi,

Fac apel la măsură în exprimare.

Doriţi drept la replică? Sigur.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Drept la replică. Repet, a fost un vot al Parlamentului României legat de acele structuri torţionare, iar în ceea ce priveşte acea declaraţie a domnului deputat, pe care îl stimez ca un foarte bun jurist, pe care încerc să-l citez: "Asta fac ungurii în judeţele Harghita şi Covasna", vă rog să cereţi iertare pentru această exprimare, culpabilizând o întreagă comunitate.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc

Domnul deputat Ioan Aurel Rus.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

N-am crezut să trăiesc asemenea evenimente în Parlamentul României. M-am născut în Republica Populară România, am învăţat în Republica Socialistă România şi astăzi trăiesc în România şi ştiu că pe teritoriul României limba oficială este limba română şi ştiu că într-o coaliţie, mai mult nefericită decât fericită, prin strâmbarea Legii nr.215, acolo unde ponderea populaţiei depăşeşte procentul de 20%, s-a dat voie să se folosească şi limba maghiară. Am văzut chiar în Parlamentul României venind acte în limba maghiară. Eu le-aş fi ars sau le-aş fi aruncat, pentru că nu concep ca în Parlamentul României actele să fie scrise într-o altă limbă şi adresate Parlamentului într-o altă limbă.

Această iniţiativă la care sunt coautor vine să îndrepte un lucru foarte grav, domnule coleg. Statutul minorităţilor naţionale, care prevede ca şi geografie şi istoria şi româna şi alte materii să fie predate în limba maghiară pe teritoriul României, este iniţiativa dumneavoastră şi a Guvernului cu care trăiţi în cârdăşie, în concubinaj. Am reuşit să stopăm şi să nu iasă această lege şi sper că Dumnezeu ne va ajuta şi nu va ieşi niciodată.

Sunt însă foarte alarmat de mişcarea internaţională care se pune la cale, prin care Fondul Monetar Internaţional a alocat 20 de miliarde de euro statului ungar ca să susţină FIDES-ul să ajungă la putere şi pe preşedintele Solyom, care a fost trimis în România cu misiunea specială de a pregăti declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Dacă aţi spus că atunci au fost torţionari, iată că în 1919 s-au folosit nişte metode de-a dreptul sfidătoare la adresa creatorului. A fost sluţit chipul lui Dumnezeu în omul prin care a fost omorât: este vorba de avocatul Bolcaş.

Dar în '39, în '40 şi în '44, oare nu aceleaşi metode s-au folosit? În '89 nu s-au folosit aceleaşi metode? În '90, la Târgu-Mureş, ce s-a încercat să se facă? Acum, până unde se va ajunge? Oare încă nu a învăţat nimeni din istorie că nu dorim răzbunare? N-a învăţat nimeni că suntem un neam tolerant? N-a învăţat nimeni că ştim să trăim laolaltă şi că pe noi ne unesc şi clopotele bisericilor şi morţii din cimitire?

Dar nu jigniţi poporul român şi nu ne jigniţi pe noi! Acei oameni care au căzut, omorâţi de către unguri, au fost maiori şi au fost subofiţeri. De Teutişan nu spune nimeni nimic. Nu spune nimic nimeni de părintele Pânzariu, care a trebuit să plece din Harghita. Nu spune nimeni nimic că în 2003 Prea Sfinţitul Ioan Sălăjanu a fost atacat noaptea cu un Mercedes negru cu numere de Covasna. Nu spune nimic despre cum au fost bătute călugăriţele de la Mănăstirea Izvorul Mureşului. Nu spune nimeni nimic cum Prea Sfinţitul, în tenişi, a trebuit să fugă de pe peronul gării din Scorţeni, când ministrul de atunci, ministrul PSD-ist Miron Mitrea, i-a acordat cuburile de piatră dintr-o parcare dezafectată dintr-o gară, a mers episcopul cu călugăriţele să ducă această piatră la mănăstire şi a fost bătut şi a fost alungat de acolo. Cine le-a folosit pe-astea? Au fost chemaţi românii să-l batjocorească pe episcopul Ioan Sălăjanu? Pe acest erou în viaţă, care duce martiriul şi crucea spiritualităţii ortodoxe în Harghita şi Covasna?

Cred că trebuie să fim realişti. Probabil că această iniţiativă a noastră mai trebuie îmbunătăţită, dar ea nu trebuie respinsă.

Orice lege este perfectibilă şi acceptăm amendamentele în acest scop. Chiar vă rugăm să veniţi cu astfel de idei bune, să scoatem o lege bună.

Să trăim mai departe în România, care e a românilor, iar a cetăţenilor conlocuitori, împreună cu ei să trăim şi să făurim o Românie dreaptă şi mare şi bună pentru toţi!

Vă mulţumesc.

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul vicepreşedinte Valer Dorneanu.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Antal.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Desigur, suntem la finele sesiunii parlamentare şi în campanie electorală. Poate a fost o greşeală că acest proiect de lege care, de altfel, pe bună dreptate a fost propus pentru respingere de către cele două comisii, a fost trecut pe ordinea de zi şi a dat prilejul unor colegi să dezvolte nişte idei despre care am crezut că au dispărut o dată pentru totdeauna din discursul politicienilor din România.

Trăim un coşmar. N-aş fi crezut vreodată ca după 20 de ani să fim umiliţi sau să se încerce să fim umiliţi, o comunitate întreagă din cele două judeţe, chiar în acest hal, când ni se aduc acuze care la vremea respectivă au fost dezbătute şi au fost clarificate, că nu a fost vorba, sub nici o formă, de alungări şi alte lucruri, ci pur şi simplu atunci, în acele momente, ca în toată ţara, acea populaţie s-a ridicat împotriva acelora care i-a umilit înainte de '89, şi dumneavoastră, cei care ne daţi lecţii sau încercaţi să ne daţi lecţii acum, nu aţi trăit acele vremuri alături de noi, cei care am trăit în acel oraş, şi nu ştiţi şi nu vă daţi seama nici după atâţia ani de acele încercări de umilire a populaţiei şi a secuimii de atunci şi nu cunoaşteţi - sau poate cunoaşteţi dar nu doriţi să acceptaţi realitatea sub nici o formă şi aţâţaţi, aţâţaţi în continuare sau învrăjbiţi sau încercaţi cel puţin să învrăjbiţi diferitele comunităţi etnice din România, ceea ce este un mare păcat, pentru că trăim într-o ţară comună şi acea ţară este a tuturora, nu numai a unora, să ştiţi, domnilor colegi.

Şi acum, când de atâta timp se ştie că schimbarea componenţei etnice a unei zone, indiferent unde în Europa, este interzisă, dumneavoastră iată că reveniţi cu doctrina comunisto-ceauşistă. Am crezut că acea mocirlă în care eram cu toţii înainte de '89 a dispărut o dată pentru totdeauna şi cel puţin generaţiile care cresc o să aibă o altă viaţă şi sperăm că dumnealor, tineretul de astăzi nu se mai apleacă asupra acestui discurs care nu face altceva decât să ne lase cu un gust amar, vă spun, la sfârşitul acestui ciclu.

Dorim să respingem încă o dată şi o dată pentru totdeauna şi referirile la acel raport care a încercat, vă spun din nou, să aducă minciuni, pentru că numai cei care au trăit acele vremuri şi au fost efectiv acolo şi împreună s-au ridicat împotriva acelei dictaturi odioase, despre care sper că n-am dori să mai auzim niciodată, drept pentru care, permiteţi-mi, eu sunt din Odorheiul Secuiesc, domnilor, şi fiind şi pe vremea respectivă acolo, există toate documentele, dacă doriţi, exact despre acele fapte care s-au întâmplat şi n-am dori să vă aducem aminte nici noi de Aita Seacă şi de alte lucruri, când strămoşii noştri sau rudele noastre au fost măcelărite, pentru că ar trebui, în sfârşit, după atâţia şi atâţia ani să ne întindem mâna şi să încercăm să trăim normalitatea, pentru că normalitatea există şi fără voinţa unora. Există şi va exista şi eu sunt convins că această normalitate, până la urmă, aşa cum am spus, prin acele generaţii care au crescut după acea dictatură odioasă, se prezintă cu totul şi cu totul altfel şi o să treacă aceste generaţii de acest impas.

Din nou aş dori să vă spun că respingem cu fermitate orice încercare de învrăjbire, orice încercare de umilire a unei comunităţi, a unui grup etnic care trăieşte cu demnitate, munceşte în fiecare zi şi o să trăiască în continuu pe acele pământuri care au fost şi sunt ale strămoşilor lor şi o să fie un grup care din nou îşi va susţine demnitatea peste tot, şi în Parlamentul României, şi în orice structură, şi în Europa, şi în continuare va trăi cu fruntea sus, pentru că nu doreşte, sub nici o formă, să mai apară sau să se readucă acele vremuri apuse.

O singură frază pot să vă spun vizavi şi de însuşi titlul acestei încercări de legiferare: din păcate, inteligenţa umană este limitată, dar prostia şi reaua-voinţa omenească nu au margini.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul deputat Tabără.

Domnul Ioan Aurel Rus (din bancă):

Nu îţi este ruşine să insulţi poporul român?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, este un subiect delicat. V-aş ruga să vă păstraţi calmul.

Domnul Ioan Aurel Rus (din bancă):

Să prezinte scuze poporului român!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aţi avut cuvântul. Dacă îl solicitaţi în continuare, o să vi-l acord.

Domnul Ioan Aurel Rus (din bancă):

Nu aţi auzit ultimele cuvinte pe care le-a spus?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, lucrările se desfăşoară după un regulament. Haideţi să-l respectăm.

Vă rog, domnule deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu vă mărturisesc că n-aş fi crezut că, după aproape 20 de ani de la acele tragice evenimente, vom ajunge astăzi să discutăm despre aşa ceva aici. Şi cu atât mai mult cu cât toţi cetăţenii acestei ţări cunoaştem foarte bine şi prevederile Constituţiei, şi legile şi cutumele locurilor noastre şi tot atât de bine cunoaştem şi ceea ce înseamnă legislaţia internaţională în domeniu. Dacă vreţi, drepturile omului, nu de puţine ori invocate în principal de fosta administraţie Carter. Şi poate că marile reuşite în sistemul de luptă împotriva comunismului au pornit de la acest preşedinte zis slab, în Statele Unite. Dar cunoaştem atunci ce însemna dreptul de a te aşeza şi libertatea de a te aşeza acolo unde doreşti.

Mie îmi pare sincer rău... şi nu vreau să aduc în discuţie lucruri care s-au petrecut în urmă cu 20 de ani. Dar noi cred că ne găsim într-un alt moment al istoriei noastre comune, cred că ne-am deschis calea spre ceea ce înseamnă realitatea omenească şi libertatea individului, până la urmă. Şi vreau să vă spun că v-o spune un profesor universitar care colaborează de ani de zile cu studenţi de limbă maghiară sau maghiari, am inclusiv doctoranzi acum, doi sau trei, am colaborat aproape 20 de ani cu o doamnă care a fost laborantă la mine, excepţională, am colaborat şi sunt cel care am plătit, dacă vreţi, avocatul pentru colonelul Agache sau maiorul Agache şi a fost un câştig de cauză în justiţie atunci şi, orice ar fi mai departe de ceea ce s-a întâmplat în '89, crima rămâne crimă, indiferent cine a făcut-o. Că au făcut-o românii sau maghiarii sau alţii, este o crimă nejudecată, şi aşa cum crimele împotriva umanităţii se judecă mereu, toate crimele se judecă.

Eu cred că noi suntem într-un moment în care va trebui să ne judecăm altfel statutul nostru de oameni politici şi de reprezentanţi politici a două naţiuni, până la urmă. Una este însă cea care reprezintă de fapt cetăţenia română.

Pe mine mă surprinde însă altceva, că întotdeauna în momentele acestea electorale apar elemente care de fapt se găsesc în statutul unor organizaţii culturale sau politice, şi m-a surprins, dacă vreţi, total neplăcut opoziţia care s-a făcut faţă de bustul eminentului om transilvănean de cultură care a fost Şaguna, fără ca cineva din România, o formaţiune, colegi de-ai noştri parlamentari, să ia vreo poziţie.

Dar, aşa cum sunt alte idei care se propagă undeva, în apropierea noastră, tot cu ţintă în zona noastră, nici o formaţiune politică de aici nu spune nimic referitor la ele. Şi atunci e normal să apară, inclusiv în Parlamentul României, puncte de vedere care să exprime o anumită teamă. Şi eu îl cred şi-l cinstesc pe domnul Bolcaş, pentru că cunosc istoria acelui moment, 1919, întâmplat în zona Beiuş-Oradea.

Dar oare este normal acum să privim şi să ne aţintim unii împotriva altora aceste chestiuni ale istoriei noastre? Problema este ceea ce spunem astăzi. Ne deschide o cale reală spre ceea ce înseamnă reconciliere sau nu ne-o deschide? Şi, dacă vreţi, readuc în discuţie inclusiv Fundaţia Gojdu. În timp ce noi am dat proprietăţile comunitare înapoi, dincolo nu ni s-a răspuns cu aceeaşi monedă. Şi atunci există dreptul fiecăruia să ne întrebăm uneori dacă ne respectăm cu adevărat reciproc sau nu.

Nu voiam să intervin şi nu mă dezic niciodată de nici un punct de vedere pe care l-am exprimat de la tribuna Parlamentului României, pentru că am făcut-o întotdeauna cu ţinta a ceea ce înseamnă buna locuire, respectarea legilor şi respectarea reciprocă. Dar, dacă ar fi funcţionat foarte bine Agenţia de Discriminare din România, multe lucruri nu s-ar fi întâmplat nici în Harghita şi nici în Covasna şi nici în altă parte, pentru că ele sunt o realitate.

Or, aceste chestiuni şi responsabilităţile pentru ele le avem şi noi, românii şi le au şi maghiarii. Dacă nu ni le asumăm împreună, riscăm întotdeauna să ajungem la astfel de momente şi nu este normal. Asta este marea problemă. Şi repet, nu vorbeşte un om politic, ci un profesor universitar care are lângă el şi în faţa lui şi colaboratori excepţionali de etnie maghiară, nemţi sau de alte naţionalităţi. Nu i-am tratat niciodată altfel decât egal. Mai mult, dacă au fost valoroşi, i-am scos în evidenţă. Dar nu se poate să ajungem astăzi aici, să ne jignim şi istoria şi numele şi aşa mai departe, dacă vreţi să construim împreună.

Mulţumesc.

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Bogdan Olteanu.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat Kerekes Karoly, vă rog.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu regret foarte mult că aşa s-au încins spiritele pe marginea acestei iniţiative legislative, care e, de fapt, o iniţiativă legislativă, nu vă supăraţi dacă o calific, cam absurdă şi fără sens. Pentru că n-are niciun sens, aşa cum v-am spus. Cine vrea să vină în judeţele Harghita, Covasna, Mureş, să vină, nicio problemă nu este.

N-aş fi luat cuvântul astăzi pe marginea acestei iniţiative legislative dacă stimatul coleg Adrian Moisoiu, cadru universitar la Târgu-Mureş, n-ar fi luat cuvântul pe marginea acestei iniţiative legislative. Dânsul, de exemplu, adică familia dânsului este din Basarabia, o ştiu foarte bine, că mi-a povestit. Să fiţi bineveniţi, să fiţi fericiţi la Târgu-Mureş. Nicio problemă.

Dar, dacă privim prin prisma cifrelor evoluţia populaţiei din Târgu-Mureş, veţi vedea că nu este necesară o asemenea iniţiativă legislativă. Hai să vedem: în anul 1950, proporţia populaţiei maghiare din Târgu-Mureş, că e vorba şi de judeţul Mureş, nu, 10% români şi 90% maghiari. După 40 de ani, proporţia populaţiei maghiare, doar 54% şi proporţia populaţiei româneşti 46%. După 18 ani, în 2008, proporţia populaţiei maghiare e doar 38% şi proporţia populaţiei române 62%. Domnule coleg, mai este necesară această iniţiativă legislativă? Oricum vin românii la Târgu-Mureş, să vină, nicio problemă, să vină toată lumea, nicio problemă. Dar să terminăm cu astfel de discuţii pe care am avut nefericita ocazie să le trăim astăzi. Hai să mergem pe linia reconcilierii istorice româno-maghiare, că ne este mai utilă această chestiune şi hai să terminăm cu astfel de discuţii.

Eu nu aş fi crezut că vom relua acele discuţii pe care... eu am fost în Parlament şi în 1991 la Raportul acela privind evenimentele din aceste judeţe. Că cine a venit la Târgu-Mureş, citiţi, vă rog frumos, acele rânduri din acel raport. Cei din Valea Gurghiului, românii din Valea Gurghiului au năvălit pentru că au fost duşi în eroare de către foştii activişti de partid, nu vă supăraţi, domnule coleg Bolcaş, şi de ofiţerii de armată, de securişti, de magistraţi şi unde am ajuns? La aproape un război civil la Târgu-Mureş.

Deci, hai să fim mai serioşi, să privim treburile cu foarte mare seriozitate şi să nu dăm drumul la astfel de ieşiri, pentru că nu ne foloseşte.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, mulţumesc şi colegului Tabără şi colegului Kerekes, pentru că aţi făcut referire la faptul că sunt din Târgu-Mureş şi la faptul că sunt cadru didactic, cadru didactic universitar, provin de la Universitatea "Petru Maior" din Târgu-Mureş. Colegul Kerekes, aici de faţă, poate oricând, zic eu, să depună mărturie că în activitatea mea de la catedră niciodată nu am făcut deosebire între unul şi altul, adică din faptul că un student este român sau este maghiar, că este vorba de o fată sau de un băiat. Deci, în consecinţă, i-am tratat pe toţi în mod egal. Da.

Şi acum venim la o faptă. Acum o săptămână când eram sau când a fost asta, în 15 octombrie, pardon, când a fost ultima oară şedinţa Parlamentului României, eram într-o delegaţie cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice plecat, motiv pentru care n-am putut să particip atunci la şedinţe, când dumneavoastră sau noi toţi, poftim, pentru că trebuie să-mi asum chiar şi în lipsă răspunderea ca membru al Parlamentului şi al Camerei Deputaţilor, aţi expediat o lege, PL-x 345, şi anume privind Statutul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. S-a expediat o lege, dar nu s-a expediat cealaltă. S-a expediat legea care a fost iniţiată de Partidul România Mare şi nu s-a expediat cea care a fost iniţiată de domnul Marko Attila, aşa este, şi pe care ne-am cramponat 2 ani de zile sau poate că şi mai mult ca să o discutăm bucată cu bucată. S-a expediat o lege la care, cred, colegii de la UDMR nu s-au uitat să vadă ce conţine, pentru că au zis: a, au spus-o ăia, şi care conţinea, vă rog să fiţi atenţi, dragi colegi, conţinea cuvânt de cuvânt ceea ce se aprobase în comisia comună din care am făcut parte, formată din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, formată din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Deci, era aprobată, dar până la un anumit moment, până la un anumit punct, până la ultimul capitol cu care, de fapt, s-a dat în cap din acest punct de vedere: şi anume, autonomia şi acele autorităţi care trebuie să existe în această zonă şi care, de fapt, nu fac altceva decât să încalce drepturile Guvernului României, pentru că, în felul acesta, în zonă se forma un nou guvern autoritar, mai puternic decât Guvernul care conduce România. Asta e tot.

Nefiind aici şi luat probabil prea repede, aşa cum conduce câteodată domnul preşedinte Bogdan Olteanu, s-a scăpat să se discute şi a fost expediată. Legea aceea trebuia discutată. Şi trebuia discutată şi trebuia admisă, pentru că era corectă.

Astăzi discutăm despre ultima care a rămas o asemenea posibilitate dintre iniţiativele parlamentare, celelalte fiind terminate, fiind respinse, dar în acelaşi timp, Legea minorităţilor la care am făcut referire adineauri şi pe care s-a muncit doi ani de zile, aia a rămas. A rămas pentru viitorul Parlament, nu? Ca undeva să o rezolve, cum? Şi aici am o durere în suflet, vă spun cinstit.

Şi acum vreau să întreb. Dar Raportul Harghita-Covasna nu trebuia finalizat de către un Parlament? Un Parlament. Nu a fost finalizat nici de Parlamentul din 1992-1996, nici din 1996-2000, nici din 2004-2008, al nostru, de astăzi, nici până acum nu s-au stabilit nişte responsabilităţi, nu s-a încercat sub această mască care şi acum se foloseşte, că, ştiţi, să nu cumva să minăm bunele relaţii care există între noi, aici, în ţară, s-a încercat ca în felul acesta să se ascundă autorii. Adevăraţii autori, cei care, în fond, dacă discutăm despre dreptate, şi aici facem apel la lege: în orice moment, legea trebuie să existe, că este vorba de 4 noiembrie 2008, că este vorba de 22 decembrie 1989, totul se pedepseşte în acelaşi fel, adică legea judecă şi legea stabileşte nişte vinovăţii şi aşa mai departe.

Maiorul Agache a existat sau n-a existat? A existat, dar nu mai există. Un copil pe care îl are acest Aurel Agache mai există? Există. Luptă zi şi noapte împotriva înseşi acestei situaţii în care se află? Încearcă. Şi încă ceva vreau să-i spun colegului care s-a referit adineauri la Agache.

Domnule colegi, dumneavoastră ştiţi că soţia lui Agache este unguroaică, nu? Secuiancă. Deci, acest "torţionar", acest "om de nimic" care a dat etc. - în ghilimele spun acest lucru - are familia mixtă, are o familie mixtă, iar copiii săi provin dintr-o familie mixtă. Acest băiat al lui Agache care luptă pentru drepturile şi pentru reabilitarea tatălui său, despre acesta nu discutăm nimic? N-a fost jignit, n-a fost jignit, nu, nu. Deci, vă rog. Iar în acelaşi timp, acei 4 sau 5 autori care au produs acest eveniment şi care au fost asasinii respectivi şi care au fost condamnaţi la momentul respectiv, Preşedintele Iliescu, în buna sa mărinimie şi pace, i-a graţiat şi i-a iertat. Deci, discutăm despre nişte aspecte.

Colegul spunea adineauri că nu sunt în clipa de faţă tendinţe de a fi eliminaţi românii din zonă. Eu îmi aduc aminte de un secretar de stat pe care l-a chemat Opriş. Nu cumva vă aduceţi aminte? Şi care era din partea PNŢ-CD-ului, aici, în Parlamentul României şi care n-a putut să doarmă în Odorhei, ci a trebuit să doarmă într-o maşină, undeva la capătul, în afara localităţii, atunci, în 1998, când se punea problema acelor... ca şi acum, a Casei de copii de la Odorheiul Secuiesc şi care, de asemenea, nu este acceptată acolo, deşi este făcută cu toate actele legale în sine. O doriţi în clipa de faţă, de aia o contestaţi? De aia aţi tăiat apa la Odorhei, la această casă de copii de la Odorheiul Secuiesc? Ştiţi asta, că acolo, în deal, apa nu curge sau a fost spartă conducta şi aşa mai departe şi nu se admit... fel de fel de piedici se pun în calea funcţionării? Dar de acele călugăriţe? Vor renunţa la lupta lor fantastică? E o luptă fantastică, dragi colegi, unde 5-6 călugăriţe reuşesc să ţină în continuare o casă, un orfelinat al Bisericii Catolice şi în care trăiesc copii. Atenţie, copii. Aşa cum, de fapt, şi domnul deputat Kerekes ştie că într-una din manifestările de la Târgu-Mureş, de atunci, din acel februarie 1990, copiii au defilat prin centrul oraşului cu cea mai formidabilă lozincă: "Noi suntem de naţionalitate copii!" Ce vreţi mai mult decât să spună buna înţelegere? Şi ca să înţelegem despre ce este vorba, ce vrem noi aici în România. Noi suntem de naţionalitate copii. Asta vrem.

Vrem să fim cinstiţi, vrem să nu se amestece nimeni, vrem ca fiecare să aibă dreptul să se aşeze acolo unde doreşte în România şi să poată să lucreze, să muncească, să nu fie discriminat etnic.

Spunea colegul că nu s-au întâmplat nişte cazuri. Uite, îmi mai vin în minte şi din judeţul Mureş, pentru că s-a făcut referire. La Sovata, nu cumva au fost alungaţi românii în 1990? Un bust al lui Bălcescu nu cumva a fost dărâmat? O biserică la Iobăgeni, acolo, lângă Miercurea din Rast, nu cumva întâmplător a luat foc şi nici astăzi nu se ştie cine i-a dat foc? Deci, sunt situaţii deosebite.

Iar cât priveşte o anumită replică a unui, cineva, că nu pot să-i spun nici domn, nici coleg, care a jignit, m-a jignit pe mine ca român aici, aş spune că ar trebui în fuga mare şi în genunchi să vină la această tribună şi să-şi ceară scuze pentru modul cum şi-a încheiat cuvântul său adineauri, dacă dorim, într-adevăr, ca să locuim în bună înţelegere.

Şi cred că prin cuvântul meu, eu n-am făcut aici campanie electorală. N-am făcut campanie electorală, pentru că: unu, sunt cadru didactic; doi, şi care este cel mai important, nu sunt implicat în campania electorală. Nu candidez. Şi, în consecinţă, am putut să privesc lucrurile detaşat, faţă de cei care au luat cuvântul şi mă refer la colegii de acolo, din partea dreaptă, toţi cei trei colegi care au discutat şi care sunt implicaţi în acest fel în campania electorală. Dânşii sunt cei care vor ca în felul acesta să-şi găsească susţinerea din partea unor cetăţeni cinstiţi. Aşa este. Unor cetăţeni cinstiţi, maghiari cinstiţi, dar care tot timpul sunt înveninaţi.

Aici este povestea şi aceasta este problema, de fapt, care se discută aici. Este acel butuc pe care dumneavoastră, cei de la UDMR, tot timpul îl ţineţi pregătit şi pe care îl aruncaţi pe foc când vi se pare că jarul discordiei începe să se stingă şi urmează să fie o bună înţelegere între noi, dumneavoastră atunci luaţi şi mai aruncaţi încă un butuc ca vâlvătaia din nou să se aprindă şi să continue şi să continue.

Şi dacă noi îndrăznim să spunem ceva şi să arătăm nişte realităţi, aşa cum am făcut şi eu astăzi, şi colegul Rus, şi colegul Bolcaş şi toată lumea care a luat cuvântul, de fapt, atunci, suntem extremişti, nu dorim bună convieţuire şi aşa mai departe. Mă îndoiesc. Dacă cele ce le-am spus eu, nu sunt un îndemn pentru bună convieţuire, atunci îmi pare rău că nu am fost înţeles.

Şi eu aş dori ca, în semn de încheiere la această chestiune, aştept cu scuze, iertare în genunchi din partea celui în cauză şi, în aceleaşi timp, să vă gândiţi dumneavoastră dacă nu este cazul, şi aici este problema, cum să rezolvăm această chestiune, pentru că, de fapt, asta căuta această iniţiativă, cum să o rezolve. Cum să rezolve dreptul fiecărui cetăţean român de a se aşeza oriunde în România. Şi a ungurului să se aşeze la Botoşani, şi a ungurului să se aşeze la Constanţa sau Tulcea, şi a ungurului să se aşeze în Banat sau în Oltenia. Oriunde. Dar şi a românului să poată să se aşeze în mod liniştit şi fără frică că o să fie dat afară, că o să fie ameninţat, că o să fie bătut, că o să i se distrugă gospodăria dacă el se aşează în judeţul Harghita sau în judeţul Covasna. Nu? Este şi acesta... ori nu trebuie?

Da. Îmi pare rău că Parlamentul din 2004-2008 n-a reuşit să potolească spiritele. Înţelepciunea noastră însă va trebui să domnească.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Hunor Kelemen, vă rog.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Despre acest proiect de lege bănuiesc că ştiţi care este părerea mea, care este părerea noastră. E un proiect de lege care ar fi trebuit să vină din secolul XIX nu din secolul XXI.

Iniţiatorii au rămas ancoraţi undeva, în epoca ceauşistă. Au rămas ancoraţi undeva în epoca omogenizării forţate. Au rămas undeva ancoraţi într-un naţionalism care nu mai are loc în România. Societatea s-a schimbat, lumea s-a schimbat şi se va schimba şi mai mult, indiferent ce gândiţi şi ce doriţi dumneavoastră.

Aţi venit cu un proiect de lege care, bănuiesc eu, ştiţi şi dumneavoastră, ştiau şi iniţiatorii, nu era la locul lui. Era un proiect care nu avea ce căuta în Parlament.

În secolul XXI, în România, orice om, orice cetăţean poate să meargă unde doreşte, poate să se stabilească unde doreşte şi poate să trăiască şi să-şi facă carieră exact acolo unde îşi doreşte. Nu trebuie să veniţi şi să propuneţi un astfel de proiect.

Multe conducte s-au spart şi la Odorhei şi la Aita Seacă şi în alte zone, multe conducte s-au spart şi multe conducte au fost reparate, fiindcă nu poate să trăiască omul cu conducta spartă în casă, în curte, în comună, în oraş.

S-a vorbit aici de scuze. Un domn poate să ceară scuze, dacă este cazul. Eu pot să cer scuze, noi putem să cerem scuze şi cerem scuze că am supravieţuit perioadei ceauşiste, cerem scuze că suntem în România şi cerem scuze, domnilor, că vrem să rămânem în continuare în România. Cerem scuze că vrem să trăim în continuare în România. Pentru aceste lucruri cerem scuze.

Vă deranjează că suntem aici, se vede. Vă deranjează că am supravieţuit comunismului şi naţionalismului ceauşist.

Un antevorbitor a spus aici o minciună, au fost mai multe minciuni, dar o singură minciună despre care eu cunosc adevărul. Fiindcă întâmplător sau nu, m-am născut la Cârţa, trăiesc la Cârţa şi la această oră. Nu-mi place să iau apărarea unui coleg de la un alt partid.

În 2001, ministrul Mitrea şi prefectul de atunci, Mircea Duşa s-au comportat corect. Fiindcă poţi să construieşti o mănăstire unde doreşti, poţi să construieşti un lăcaş de cult unde doreşti, dar nu poţi să furi piatra cubică de pe drum, dintr-o comună, din avuţia comunităţii. Nu poţi să furi bunul comunităţii şi să-l duci în mănăstire, fiindcă acel lăcaş nu va fi lăcaş. Acea mănăstire nu va fi mănăstire şi acest lucru s-a întâmplat în comuna mea natală, acolo unde trăiesc şi acum şi acest lucru a fost oprit. Furtul a fost oprit. Acest lucru trebuie spus de la tribuna Parlamentului. Şi atunci am intervenit, am interpelat pe domnul ministru Mitrea şi lucrurile au fost oprite.

Da, domnilor, acest proiect trebuie respins şi eu cred că aşa cum societatea românească s-a schimbat în 18 ani şi s-a schimbat în bine, recunoaşteţi, nu recunoaşteţi, vă place, nu vă place, se va schimba şi mai mult. În secolul XXI, astfel de proiecte, astfel de luări de cuvânt nu au ce căuta.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Rus.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-aş fi venit a doua oară la microfon să pun răbdarea noastră la încercare, dacă nu era episcopul făcut mincinos şi hoţ.

Stimate coleg, nu contest că nu sunteţi născut acolo. Vreau să vă spun că acea piatră nu era luată de pe niciun drum. Era vorba doar de rampă în gară, o rampă dezafectată, la care episcopul, cu îngăduinţa domnului ministru Mitrea, care, din respect pentru Biserică, i-a dat dreptul şi acte oficiale să meargă să poată lua această piatră, s-o pună în curtea mănăstirii şi au fost hăituiţi şi aruncaţi. Lucrul trebuie spus.

Sigur că suntem în mileniul III, sigur că trebuie să avem o altă optică, dar vreau să vă întreb. Kosovo în ce mileniu s-a produs? Osetia şi Abhazia în ce mileniu? Fenomenele acestea când se produc?

Suntem în Comunitatea Europeană, încercaţi să ne daţi nouă lecţii de Comunitate Europeană? Păi, spuneţi-mi atunci de ce aţâţaţi toate ţările din jurul Ungariei unde sunt minorităţi? În Ucraina sunt probleme în Zakarpatia, în Cehia sunt probleme, în Serbia sunt probleme. Şi acum, de ce n-ar fi probleme şi aici?

Fiţi siguri că noi, cei de la România Mare, nu suntem puşi pe scandal. Atunci când dumneavoastră aţi venit cu o iniţiativă legislativă bună, am susţinut-o şi la fel aţi susţinut şi dumneavoastră iniţiativele noastre. Dacă Statutul minorităţilor naţionale nu a trecut, aţi crezut, în compensaţie, să respingeţi şi această iniţiativă.

Domnule preşedinte, eu cred că ar fi bine să o trimitem la comisie, probabil că acolo vor veni câteva amendamente bune şi vor îndrepta lucrurile care mai trebuie îndreptate. Ele trebuie îndreptate.

Avem nevoie de concordie şi de armonie, aşa este. Eu nu vreau să mă uit cu duşmănie la dumneavoastră, dar vreau să vă întreb. S-a vorbit de "prostia românească". Dacă vreţi să-mi asum această prostie, pot să vă spun că mi-o asum când vă suport să vorbiţi ungureşte în liftul din Parlament. Atunci când suntem 4 sau 5 români, voi, cu neruşinare, vorbiţi în limba voastră. Asta da. Aici pot să spun lucrul acesta, dar sunt un român prost că ştiu să tolerez astfel de lucruri.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, domnule deputat... Vă rog să folosiţi cuvinte temperate, domnule deputat.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Dar, vedeţi că există toleranţă? Vedeţi că există concordie? Nu încercaţi zâzănii şi aprins de foc atunci când nu-i nevoie. Cred că acum chiar nu e nevoie. Acum e nevoie doar să ne recunoaştem fiecare simţul măsurii şi restul vine de la sine.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Regret eu cuvintele nepotrivite care s-au spus de la această tribună.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nádudvary Gheorghe Augustin Eugen:

Stimate preşedinte,

Dragi colegi,

Cred că eu sunt cel mai mulţumit om aici, fiindcă sunt parlamentar din nou. Acum 4 ani am mai fost o lună de zile.

Sunt foarte mulţumit că suntem aici împreună şi să vă spun exemplul Braşovului. Dacă veniţi la Braşov şi vă primim cu multă căldură, imediat la intrare vedeţi că, deşi populaţia maghiară, cu timpul, s-a redus simţitor şi nu avem nici 20%, aşa cum solicită reglementarea, totuşi vedeţi că la intrare este scris sub Braşov Kronstadt şi Braşov. Să luaţi exemplul Braşovului.

Eu vă mărturisesc că îmi plac poveştile şi în prezent citesc cu multă atenţie şi cu multă bucurie. Dar aici am ascultat poveşti urâte. Şi să ascultaţi părerea unuia care nu s-a născut aici, în România, dar sunt mândru că sunt membru al Parlamentului României. Eu m-am născut aproape de graniţa austriacă şi, probabil, acolo pământul nu a fost udat cu ură, aşa cum s-a întâmplat, probabil, aici în unele părţi.

Eu, că sunt maghiar, nu a depins de mine, nu judec pe nici unul şi consider că fiecare sunteţi colegul meu. Judecătorul este acolo sus. Dar, vă spun realitatea.

Eu aproape 33 de ani am făcut naveta din Braşov cu trenul la Sfântu Gheorghe. Am făcut cu foarte mulţi colegi de naţionalitate română şi am fost şi suntem prieteni şi în prezent şi spun realitatea care este în judeţul Covasna, unde am avut diferite funcţii de conducere. Realitatea aşa este. Realitatea este că oamenii lucrează şi progresează şi se poate analiza că în judeţul Covasna, în funcţia de conducere, peste 50% sunt de naţionalitate română. Asta este situaţia la ora actuală, în viitor se va schimba. În jandarmerie, în poliţie, procentul este peste 90%. Asta este realitatea, dar este foarte bine că populaţia se înţelege şi aşa ar trebui să ne înţelegem şi noi aici în Parlament şi veniţi să vedeţi realitatea care este în judeţul Covasna, unde cunosc situaţia, fiindcă este şi familia băiatului şi frecventez şi în prezent de foarte multe ori acest judeţ.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Costică Canacheu.

Domnul Costică Canacheu:

Vreau să solicit o precizare de la stenogramă. Pentru că n-am înţeles şi am întrebat şi alţi colegi că s-ar fi folosit aici sintagma "prostie românească", ci "prostie omenească" şi, dacă e clar că nu vrem să transformăm această chestiune în campanie electorală, ea poate fi transformată, dacă lucrurile rămân în felul în care au fost enunţate de aici.

Eu am auzit că a fost, aşa, o exemplificare a "prostiei omeneşti" şi aşa am rămas cu precizarea. Dacă s-a tradus altfel sau dacă s-a înregistrat altfel, cred că merită să facem menţiunea clară în stenogramă şi să verificăm în stenogramă dacă s-a spus altfel. Pe de o parte.

Pe de altă parte, vin cu propunerea grupului nostru, să sistăm discuţiile.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

De altfel, eraţi ultimul intervenient pe listă. Şi eu am auzit cuvântul "omenesc". În orice caz, cel puţin aşa am recepţionat eu ceea ce s-a spus. O să verificăm. Dar aşa am auzit din partea asta a sălii. Celălalt cuvânt, da, şi eu l-am auzit la fel.

Stimaţi colegi,

am finalizat dezbaterile generale la acest proiect legislativ. este o propunere de respingere.

Ca atare, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere. Vă rog să votaţi.

Domnul Ioan Aurel Rus (din bancă):

Mai este o propunere, de retrimitere la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

De retrimitere la comisie. Da. Propunerea procedurală de retrimitere la comisie, mai întâi.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 19 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

S-a decis retrimiterea acestui proiect la comisie.

Stimaţi colegi,

Mai avem două chestiuni procedurale, dat fiind că am votat legea. Doar o secundă... că am votat acea lege privitoare la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2008 pentru salarizarea personalului din unităţile sanitare. Dar aveam, de asemenea, două propuneri legislative de respins în acelaşi raport al comisiei şi rugămintea e să revenim la acea chestiune, pentru a finaliza procedura.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Proiectului de Lege pentru completarea art.13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative de modificarea şi completarea Legii nr.125/2005 privind salarizarea personalului sanitar pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru sănătate şi Comisiei pentru muncă.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-au respins aceste două propuneri.

Stimaţi colegi,

Mai avem câteva proiecte pe ordinea de zi.

Vă rog, doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Proiectele care au rămas sunt legi organice. Trebuie să constatăm că nu avem cvorum. Eu vă supun atenţiei sistarea lucrărilor pe ziua de astăzi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, domnule deputat Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să constataţi că, în dreapta dumneavoastră, scaunul e liber. Uitaţi-vă în Regulament că e obligatoriu să aveţi doi secretari. Ca urmare a acestui fapt, vă rog să dispuneţi sistarea discuţiilor.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Suspend şedinţa până la venirea doamnei secretar Daniela Popa. Rog să se consemneze în stenogramă că am cerut încă de astăzi, la prânz, să fie adusă de îndată la şedinţă, întrucât este de serviciu.

Vă rog, domnule deputat Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Suntem amândoi membri ai Biroului permanent. Eu nu ţin minte ca la ultima şedinţă a Biroului permanent să se fi făcut repartizarea sarcinilor secretarilor. În nici un caz nu am auzit ca doamna Daniela Popa să fie nominalizată. Vă reamintesc, pe de altă parte, că la ultima şedinţă a Camerei Deputaţilor, după care ne-am dus în teritoriu, secretar de şedinţă a fost doamna Daniela Popa. Deci, nu putem să dăm vina pe dumneaei pentru că astăzi Regulamentul nu ne mai permite să continuăm lucrările pentru că n-are cine vota legile, chiar la dezbaterea pe articole.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule vicepreşedinte,

Dacă prin calendarul care e desfăşurat pentru activitatea secretarilor nu e doamna Daniela Popa, eu o să-mi cer scuze, dar în calendar era dânsa. Rămâne de stabilit. Cred că secretarii de şedinţă ştiu foarte bine care sunt săptămânile în care sunt de serviciu, ştiu că prezenţa domniilor lor este obligatorie şi îşi asumă şi consecinţele absenţei. Se va vedea cine e de serviciu în această săptămână şi se vor trage consecinţele.

Vă mulţumesc.

Vă informez că proiectele de lege adoptate astăzi la Cameră şi Senat vor fi depuse la secretarii generali, în vederea sesizării la Curtea Constituţională.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,00.