Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Valeriu Ştefan Zgonea şi Dumitru Pardău, secretari, şi, în a doua parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

*

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 334 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 242; sunt absenţi 92 de deputaţi, din care participă la acţiuni parlamentare 7.

Cvorumul de lucru este îndeplinit.

Conform programului de lucru aprobat, în prima parte a şedinţei de astăzi avem dezbateri politice organizate în temeiul art.180 din Regulament, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu tematica: "Problematica IMM-urilor şi a mediului de afaceri din România".

Biroul permanent, împreună cu Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun următoarea procedură de desfăşurare a acestor dezbateri politice. Mai întâi, va lua cuvântul un reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal pentru a-şi fundamenta propunerea făcută. După această expunere, vă propun să-l invităm pe domnul prim-ministru, care va prezenta poziţia guvernului cu privire la problemele supuse dezbaterii. Apoi, să intrăm în dezbaterea propriu-zisă din partea grupurilor parlamentare. În final, domnul prim-ministru va da răspuns la problemele ridicate în cadrul dezbaterilor.

Timpul maxim afectat dezbaterilor, aşa cum a fost el propus de Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, se repartizează astfel: 10 minute rezervate Grupului parlamentar al PD-L pentru expunerea principalelor probleme ale temei supuse dezbaterilor; 45 minute rezervate Guvernului, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor; iar fiecărui grup parlamentar i se rezervă timp maxim pentru a participa la dezbateri în raport cu numărul iniţial al membrilor săi, calculat la 20 de secunde pentru fiecare deputat, după cum urmează: PD-L - 38 minute; PSD + PC - 38 minute; PNL - 22 minute; UDMR - 7 minute; minorităţile naţionale - 6 minute.

Dacă sunt observaţii pe marginea procedurii dezbaterilor şi a timpului afectat acestora? Dacă nu sunt observaţii, vă supun votului procedura de desfăşurare şi timpul afectat dezbaterilor.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc mult.

Cu unanimitate de voturi procedura şi timpul afectat dezbaterilor au fost aprobate.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea-Nicu Toader, din partea Grupului parlamentar al PD-L, pentru a prezenta principalele aspecte ale temei supuse dezbaterii.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi miniştri,

Stimaţi invitaţi,

Dragi colegi,

Partidul Democrat Liberal deschide astăzi una din dezbaterile cele mai importante, despre care credem că va fi una din metodele cele mai sigure pentru a trece această perioadă grea, perioadă când ne-am asumat guvernarea într-un moment foarte greu pentru ţară, atât datorită conjuncturii internaţionale, cât şi datorită situaţiei financiare lăsată de fosta guvernare PNL.

Pentru a putea răzbate şi a scoate ţara din criză, pe care foştii guvernanţi nici măcar nu au vrut s-o recunoască, trebuie, în primul rând, să corectăm dezechilibrele macroeconomice majore, să identificăm acele sectoare ale economiei care să permită României o dezvoltare durabilă.

Astfel, Partidul Democrat Liberal a înţeles că trebuie ca o astfel de guvernare să fie şi în care cuvântul de ordine să fie colaborarea şi comunicarea şi, nu în ultimul rând, profesionalismul.

Nu dorim ca Parlamentul să devină un element simplu, ci dorim să devină un element activ în procesul de scoatere a României din criză. Vrem să trecem de la pasivitatea care l-a caracterizat în trecut şi să ne asumăm în principal rolul de liant şi coordonator, dar şi de promotor al multor iniţiative pentru România.

Pentru a demonstra că discursurile noastre electorale nu au fost doar politicianiste şi populiste, atunci când am susţinut schimbarea clasei politice din România, suntem astăzi în măsură să venim în faţa dumneavoastră cu 84 de parlamentari noi din cei 115 ai Partidului Democrat Liberal, care în urma alegerilor din noiembrie 2008 au ajuns în Parlament.

Am cooptat în rândurile noastre profesionişti cu o vastă experienţă în domenii de mare importanţă pentru România, sănătate, învăţământ, finanţe, gata să-şi unească eforturile pentru ca împreună cu Guvernul să reuşim să depăşim această foarte grea perioadă.

Stimaţi colegi,

Deschidem astăzi dezbaterile pe teme de interes major pentru ţară, cu tema: "Stabilitatea economică prin politici de întărire a competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii".

Interesul nostru pentru acest domeniu nu este unul întâmplător. Pe lângă faptul că peste 80% din societăţile comerciale din România, mai precis 618.000 înregistrate în 2007, dintre care 450.000 funcţionau, iar peste 300.000 au încheiat anul 2007 cu profit, sunt catalogate ca IMM-uri, aceste întreprinderi mici şi mijlocii au fost recunoscute de comunitatea internaţională ca principala pârghie asupra căreia trebuie să se acţioneze pentru a scoate o economie din criză. Au fost elaborate chiar măsuri anticriză, care au în centru întreprinderile mici şi mijlocii.

La nivel mondial, s-au creat structuri consultative, între forurile decizionale şi asociaţii patronale ale oamenilor de afaceri, pentru a elabora politici corecte şi cât mai aproape de necesităţile întreprinderilor mici şi mijlocii.

Stimaţi colegi,

Partidul Democrat Liberal iniţiază şi susţine un nou cadru de organizare şi consultare publică, prin înfiinţarea Forumului economic al întreprinderilor mici şi mijlocii.

Principalul obiectiv al acestui forum este de a crea cadrul legal corespunzător funcţionării întreprinderilor mici şi mijlocii, având o structură cu activitate permanentă, înfiinţată pentru monitorizarea şi evaluarea periodică a politicilor de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, elaborate de Guvern sau iniţiate în Parlament, prin deputaţi şi senatori. va facilita comunicarea permanentă şi cooperarea între Guvern, partenerii sociali şi Parlament, în procesul de elaborare a politicilor publice, astfel încât toate iniţiativele ce privesc întreprinderile mici şi mijlocii să se sincronizeze şi să se coreleze.

De asemenea, reprezentanţii forumului vor avea posibilitatea de a semnala Guvernului şi Parlamentului, în orice moment, problemele ce apar în legătură cu procesul de elaborare a politicilor publice, astfel încât rolul lor să fie atât de prevenţie, cât şi de apărare a intereselor sectorului privat.

Din acest forum propunem să facă parte reprezentanţi ai Ministerului pentru întreprinderi mici şi mijlocii, reprezentanţi din partea Confederaţiei patronale, ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României, asociaţiile profesionale la nivel naţional, reprezentanţi ai altor ministere şi membri ai Comisiilor parlamentare pentru economie, buget-finanţe, precum şi de la Asociaţia municipiilor din România sau alte asociaţii profesionale.

De altfel, prima întâlnire de astăzi, într-un cadru mai restrâns, ne-a arătat importanţa unor astfel de întâlniri. Sunt convins că, de acum încolo, o legătură permanentă, pentru aceste dezbateri publice, între asociaţiile patronale, sindicate şi membrii Parlamentului cu reprezentanţii Guvernului va reprezenta un punct de plecare pentru a trece această perioadă foarte grea.

Cu aceasta, doresc, stimaţi colegi, ca această dezbatere să reprezinte un început pentru aceste dezbateri, cu sublinierea că, pentru prima dată, un Guvern şi un grup parlamentar care se află la putere solicită Guvernului o astfel de dezbatere şi sunt convins, concluziile acestei dezbateri vor fi utile pentru următoarea perioadă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Permiteţi-mi să dau cuvântul în continuare domnului prim-ministru Emil Boc.

Domnul Emil Boc (prim-ministrul României):

Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În primul rând, vreau să vă mulţumesc pentru invitaţia adresată şi să vă felicit pentru o asemenea iniţiativă.

Este clar că orice societate şi orice economie trebuie să găsească un echilibru între componenta economică a producerii de prosperitate şi componenta socială a distribuţiei şi a modului în care prosperitatea realizată se distribuie pe principii echitabile.

Astăzi, vom discuta despre prima componentă: componenta producerii de prosperitate, de bogăţie, într-un context internaţional şi intern extrem de dificil.

Pe plan extern, este cunoscut faptul că ne aflăm în faţa celei mai mari crize economice din ultimii 60 de ani, cu consecinţe încă greu de evaluat şi cu evoluţii imprevizibile.

Pe plan intern, în acest context internaţional al crizei economice, venim după un an, 2008, cu cel puţin următoarele caracteristici economice: pe fondul unei creşteri economice de 7,8% în anul 2008, am avut un deficit bugetar de 5,2 %. Dacă acest deficit bugetar ar fi mers pe investiţii, încă lucrurile nu erau atât de grave, dar, din nefericire, n-au fost orientate aceste sume din deficit spre capitolul investiţii, ci preponderent spre cheltuieli de personal, cheltuieli legate de bunuri şi servicii.

De asemenea, în 2008 există o diferenţă de 7 miliarde de euro între veniturile prognozate şi veniturile încasate la buget. Iar dacă la aceasta mai adăugăm faptul că există o datorie de 2,1 miliarde de euro, facturi restante care trebuie să fie achitate de către actualul Guvern, avem o poză a zilei cu privire la situaţia în care ne aflăm.

De aceea, bugetul pe care l-am înaintat Parlamentului este unul realist şi porneşte de la doi indicatori macroeconomici mari: primul, o creştere economică de 2,5% - atenţie! venim după o creştere economică de 7,8%, la una optimistă, spun unii, deja, de 2,5%, şi cu un deficit bugetar de 2%, în condiţiile în care, în 2008, pe fondul unei asemenea creşteri economice, am avut un deficit bugetar, repet, de 5,2%.

Acestea sunt constrângerile pe care le avem şi în aceste constrângeri, va trebuie să rezolvăm atât problemele legate de susţinerea mediului de afaceri şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru a putea asigura în continuare dezvoltarea economică a ţării, cât şi rezolvarea multiplelor şi complexelor probleme sociale pe care le avem.

Acest buget propus este aspru cu prezentul şi corect cu viitorul. România suferă de obezitate birocratică şi de obişnuinţa risipei. Stoparea risipei şi chibzuinţa cheltuielilor sunt necesare, dar nu şi suficiente. Ele sunt mijloace defensive, prin care aperi un buget de austeritate.

Pasul doi îl reprezintă guvernarea activă. Şi aici mă voi referi direct şi indirect la acele măsuri pe care le propunem în vederea sprijinirii întreprinderilor mici şi mijlocii şi a mediului de afaceri.

Bugetul este sever cu cheltuielile abuzive ale administraţiei, dar propune un număr mare de măsuri de protejare şi înmulţire a locurilor de muncă. Bugetul conţine acele măsuri pozitive care vor stimula economia, vor crea locuri de muncă şi vor sprijini întreprinderile mici şi mijlocii.

Cunoscând problemele cu care se confruntă întreprinderile mici şi mijlocii în această perioadă şi în special cele legate de restrângerea cererii interne şi externe, precum şi lipsa lichidităţilor, Guvernul are în setul de măsuri pentru susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei câteva măsuri speciale pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a mediului de afaceri.

Aceste măsuri, pe care le voi prezenta pe scurt, sunt următoarele:

Unu. menţinerea cotei unice de 16%.

Doi. investiţia publică masivă în infrastructură. Este această investiţie în infrastructură, pe de o parte, cea mai bună măsură anti-criză, iar, pe de altă parte, cea mai bună măsură pentru menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă.

Am pus la punct, în aceste condiţii, un pachet de investiţii publice de 10,2 miliarde de euro, adică 20% din banii bugetului de stat pe anul 2009 merg la investiţii. Este cea mai mare şi reprezintă cel mai mare buget, după 1989, alocat infrastructurii.

Investiţiile pe care statul le va deschide, cu aceste fonduri, vor ataca problemele vitale ale economiei româneşti şi vor genera, în acelaşi timp, locuri de muncă.

Priorităţile sunt: reţeaua de transport rutier şi feroviar, infrastructura de mediu, din educaţie, din sănătate, din agricultură, construcţia de locuinţe sau proiectul de reabilitare termică a blocurilor de locuit. Infrastructura este marea miză a bugetului care va intra în dezbaterea dumneavoastră. De fapt, strategia Guvernului, de alocare a 20% din buget pentru investiţii, susţine direct şi indirect întreprinderile mici şi mijlocii prin contracte şi subcontracte.

Activităţile legate de investiţii în drumuri, autostrăzi, spitale, grădiniţe, şcoli, reabilitarea termică a blocurilor, şi lucrurile pot continua, pot fi efectuate de către sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.

Sectorul privat va fi partenerul statului cu acelaşi obiectiv: locuri de muncă şi activitate economică productivă.

A treia măsură: neimpozitarea profitului reinvestit. Această măsură va fi introdusă începând cu trimestrul al doilea al acestui an. Măsura aceasta va stimula apetitul investiţional al firmelor şi va conduce la crearea de noi locuri de muncă, precum şi la înfiinţarea de noi întreprinderi mici şi mijlocii.

A patra măsură: achitarea datoriilor către agenţii economici pentru facturi restante şi lucrări recepţionate şi nefacturate. Este vorba de o datorie de 2,1 miliarde de euro, din care deja am achitat 30%; astăzi, am achitat 30% din valoarea datoriilor restante. Este un efort bugetar important, dar ne-am dat seama că, dacă nu luăm această măsură, statul devine principalul factor de blocare a economiei româneşti şi de afectare a activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Aşa cum am spus, acest program de achitare a datoriilor va continua, fiind o prioritate a Guvernului pe care îl reprezint.

A cincea măsură: perfecţionarea mecanismului de absorbţie a fondurilor comunitare.

Este absolut scandalos, ca în doi ani, în 2007 şi în 2008, să fi fost efectuate plăţi către beneficiari din fonduri europene în valoare de doar 176 de milioane de euro, din care aproximativ 100 de milioane de euro prin Programul "Jeremy".

Cum a fost oare posibil acest lucru, de doi ani să fim în Uniunea Europeană şi să avem 176 milioane de euro?! O să vă spun foarte direct: datorită incompetenţei acelor oameni şi acelor structuri care au lucrat cu fondurile europene.

Vreau să ştiţi că, până în 22 decembrie 2008, din cele şapte programe operaţional-sectoriale, doar unul singur a fost auditat de către Comisia europeană. Aceasta ce înseamnă? Că pentru a fi făcute plăţi intermediare din fonduri europene, trebuie să ai auditate sistemele de management şi control din interiorul programelor operaţional-sectoriale.

De la Uniunea Europeană se fac trei categorii de plăţi: avans, plăţi intermediare şi plăţi finale. Fără auditarea acestor sisteme nu pot fi făcute plăţi intermediare. Şi, din cele şapte programe operaţional-sectoriale, doar unul singur, programul operaţional asistenţă tehnică a fost aprobat prin scrisoarea Comisiei europene din 10 septembrie 2008.

În rest, două dintre ele au fost aprobate după 22 decembrie 2008, iar în acest moment, pe baza Comitetului interministerial pe care l-am constituit sub coordonarea primului-ministru şi a vice-premierului, am stabilit data de 25 februarie dată limită pentru pregătirea tuturor documentaţiilor, astfel încât, în cel mai scurt timp, restul programelor neauditate să devină operaţionale.

Românii trebuie să ştie acest lucru, că una vorbim la televizor despre importanţa fondurilor europene - şi mă refer aici la vechea guvernare, care trebuie să-şi asume public aceste consecinţe scandaloase şi dezastruoase în materia absorbţiei fondurilor comunitare - şi angajamentul acestui guvern de a face din absorbţia fondurilor comunitare prioritatea numărul unu în etapele şi în perioadele următoare.

Aş vrea să mai fac aici o precizare cu privire la absorbţia fondurilor comunitare, domnul vicepremier Dan Nica va veni şi el cu alte detalii. am găsit un stufăriş de proceduri birocratice, care omoară practic întreprinzătorii mici şi mijlocii în procesul de atragere a fondurilor comunitare.

Nu se răspunde decât după 30 - 40 de zile la solicitările minore pe care firmele le au cu privire la problemele legate de absorbţia fondurilor comunitare, când termenul maxim este de 6 luni, uneori, pentru depunerea unui proiect.

De cele mai multe ori, ministerele căutau nod în papură şi chemau în permanenţă, cu alte acte, şi cu alte acte la minister, pe întreprinzătorii mici şi mijlocii pentru completarea documentaţiilor.

Vom face ceea ce am făcut şi noi, ca primari: stabilim o singură dată ce acte trebuie completate la dosar, şi cine mai cere un act în plus, după ce acest lucru a fost cerut, pleacă din sistemul de administrare a fondurilor europene, pleacă definitiv acasă.

Adică, acea birocraţie prin care îl chemi în fiecare săptămână, spunând: m-am mai gândit eu, mai am nevoie de un document în plus la acest dosar, este inacceptabil. aceste proceduri sunt deja standard şi îi asigurăm pe cei care lucrează cu fonduri europene că nu vor mai fi victime ale unor asemenea măsuri birocratice şi unor hăţişuri procedurale demne de guinness Book.

În al şaselea rând, a şasea măsură: capitalizarea CEC şi EximBank. Cele două bănci urmează să primească o injecţie de capital pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii.

În cadrul CEC, se va constitui un fond pentru finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Capitalizarea EximBank se va face prin utilizarea dividendelor cuvenite statului, pentru majorarea capitalului social şi alocarea de fonduri publice pentru instrumentele de asigurare şi garantare a operaţiunilor de export, precum riscul valutar şi riscul de neplată.

A şaptea măsură: compensarea t.v.a.-ului de recuperat cu t.v.a.-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare lunii în care s-au depus cererile de restituire, precum şi după expirarea termenului legal de 45 de zile.

A şaptea măsură este în corelare cu cea de a opta, pe care v-o prezint, şi se referă la operaţionalizarea fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi înfiinţarea fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

A noua măsură: alocarea, prin bugetul de stat, a cel puţin aceluiaşi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor, ca şi în anul 2008.

A zecea măsură: continuarea şi extinderea programului "Rabla", prin cel puţin două componente importante, şi anume: este vorba de intrarea în program a maşinilor mai vechi de 10 ani, cu doi ani mai tinere decât cele admise până în anul trecut, precum şi majorarea sumei acordate, de la 3.000 lei, la 3.800 lei, precum şi finanţarea în limita a 60.000 de vehicule, faţă de 40.000 în anul 2008.

Sunt cele mai importante măsuri pe care le avem în programul anticriză, pe componenta susţinerii activităţii economice. Mai sunt şi alte componente sectoriale la care colegii mei vor face referire.

Închei, spunându-vă un lucru: este un efort pe care trebuie să-l facem împreună, în vederea depăşirii crizei economice. Criza nu este doar o realitate românească, însă lovind foarte puternic în afara României, criza s-a întors asupra economiei româneşti, ştergând dintr-o lovitură comenzi, clienţi şi pieţe de desfacere. Criza nu este un produs, ci un import silit. Tocmai de aceea am încercat astăzi să vă arăt partea ofensivă, pozitivă a bugetului de stat.

Avem un buget cu foarte multe constrângeri şi mă refer, în special, aici, la acele constrângeri legate de diminuarea cheltuielilor administrative abuzive. Şi, de asemenea, vom avea constrângeri la capitolul salarial şi am propus, prin proiectul de buget, ca pentru demnitari şi pentru cei cu funcţii asimilate demnitarilor să îngheţăm salariile în anul 2009, ca o formă de responsabilitate şi de responsabilizare a clasei politice, într-un context economic dificil.

Dar, acest buget are şi componente pozitive. Şi, de aici înainte, aş pune foarte mult accent pe această componentă pozitivă, pe veştile bune pe care le dă proiectul de buget supus aprobării dumneavoastră. Şi am făcut menţiune la cele mai importante componente pozitive, a veştilor bune din proiectul de buget.

De aceea, cred că acest proiect de buget bazat pe cea mai mare investiţie în infrastructură de după 1989, pe un efort consolidat de atragere de fonduri europene şi nu în ultimul rând, pe sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii ne oferă şansa depăşirii crizei economice şi a susţinerii economice a României, în vederea îndeplinirii şi a componentei sociale din programul de guvernare. (Aplauze puternice.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Îi dau cuvântul în continuare domnului Constantin Niţă, ministru pentru IMM-uri.

Domnul Constantin Niţă (ministrul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri):

Doamnă preşedintă a Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur, este un lucru foarte bun ce aţi făcut astăzi. Este pionierat, cred că niciodată în Camera Deputaţilor nu s-a mai făcut o asemenea dezbatere. Acesta este un lucru pozitiv, că aţi început cu IMM-urile, pentru că cele 600.000 de furnici economice reprezintă cel mai dinamic sector al economiei, care produce 70% din produsul intern brut al României, iată că trezeşte şi interesul deputaţilor, ceea ce este un lucru extraordinar.

Sper că din această dezbatere, nu numai criticile, dar şi propunerile vor fi cele care vor rămâne la sfârşit şi vor contribui la bunul mers al activităţii economice a acestor întreprinderi mici şi mijlocii.

Sigur, în plus faţă de ceea ce a spus domnul prim-ministru, aş vrea să fac un comentariu legat de fondul de garantare şi fondul de contragarantare. Iată, eram singura ţară din Uniunea Europeană care nu aveam un fond de contragarantare. Acest lucru se realizează, sper, în această lună. Deja proiectul de lege este făcut, iar capitalul social al acestui fond de contragarantare va fi de 100 de milioane de euro. El va permite, în felul acesta, multiplicarea de 4 - 5 ori a numărului întreprinderilor mici şi mijlocii, care vor putea accesa, care vor putea participa la garantarea unor credite de la băncile pe care le doresc să le folosească.

Deci, este un lucru extraordinar şi eu sper ca acesta să contribuie mult mai mult la accesarea acestor garanţii, care până în momentul de faţă era limitată. Noi sperăm, undeva, să ajungem, la 6 - 8 mii de întreprinderi, care pot să acceseze asemenea garanţii.

În al doilea rând, aş vrea să vă spun că sunt multe lucruri legate de îmbunătăţirea mediului de afaceri. Aici vreau să vă spun că am avut multe întâlniri cu organizaţiile patronale şi confederaţiile patronale, care au cerut în mod imperios modificarea unor legi, pe care, sigur, cu permisiunea dumneavoastră, o să şi vi le spun, şi anume: modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social; modificarea şi completarea legislaţiei privind procedura tacită; modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal; modificarea şi completarea Legii nr.341 privind înfiinţarea, stimularea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii; modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2008 privind stimularea investiţiilor ş.a.m.d.

Deci, iată, sunt câteva acte normative - Legea patronatului, iarăşi, au impus în discuţie asemenea lucruri şi cred că şi dumneavoastră, aici, veţi avea un rol foarte important în aprobarea acestor legi necesare îmbunătăţirii climatului de afaceri din România.

De asemenea, sigur, aşa cum s-a spus aici, avem două tipuri de finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Este vorba de finanţare de la bugetul de stat şi finanţare din programele europene.

Este clar că ministerul urmăreşte patru direcţii importante, şi anume: dezvoltarea capacităţii competitive a întreprinderilor mici şi mijlocii, îmbunătăţirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la finanţare, îmbunătăţirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii pe pieţele externe şi promovarea culturii antreprenoriale şi întărirea performanţelor manageriale.

Sigur că şi anul acesta avem nouă programe finanţate de la bugetul de stat şi, sigur, avem programe finanţate pe axa prioritară 1 din cadrul Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice".

Din păcate, până anul acesta, pe acest plan - al finanţării externe - nu s-a obţinut niciun euro. Săptămâna trecută au fost semnate primele 22 de contracte şi să sperăm că, până la sfârşitul acestei luni, vom ajunge undeva la 170, ceea ce înseamnă 10% din numărul proiectelor, şi anume 1.700 de proiecte care au fost depuse anul trecut. Urmează ca, în cursul lunii martie, să începem apelurile de proiecte pentru acest an pentru proiecte în sumă de 72 de milioane de euro.

Sigur că un rol important, aşa cum spunea şi domnul prim-ministru, îl are perioada de finanţare.

Vreau să vă spun că pentru aceste proiecte care se pare că vor fi finanţate începând de luna viitoare, după semnarea contractelor, întreprinderile mici şi mijlocii au depus proiectele undeva în 4 iunie anul trecut. Deci, au trecut aproape 7-8 luni. Am făcut un calcul pe, aşa, un drum critic, cât îi trebuie unui întreprinzător privat să acceseze un fond european, şi îi trebuie minimum 210 zile. Ţinând cont şi de situaţia în care se află economia românească în acest moment, cursul de schimb şi business-planul pe care-l avea anul trecut şi ce primeşte anul acesta, sigur că este o diferenţă - şi aici se impune de urgenţă modificarea Legii achiziţiilor publice. Lucrul acesta a fost început de domnul vicepremier Dan Nica şi, sigur, şi procedurile care trebuie să ajungă undeva la 30-45 de zile.

Alături de aceste măsuri, vreau să vă mai spun că mai sunt câteva în domeniul promovării exporturilor. Aici, şi prin capitalizarea lui EximBank, se va urmări tocmai creşterea numărului de întreprinderi mici şi mijlocii care vor accesa credite pentru export.

Avem în vedere crearea a cinci centre de promovare a produselor româneşti, mai ales în partea de est - mă refer la Chişinău, Moscova, Beijing, Mumbay şi Cairo, în aşa fel încât să dăm posibilitatea tuturor oamenilor de afaceri români să poată să-şi prezinte produsele în aceste zone, unde ştiţi foarte bine că volumul exporturilor româneşti a scăzut foarte mult.

De asemenea, începând cu sfârşitul acestei luni, va funcţiona portalul de comerţ exterior al României, care va permite circulaţia informaţiilor în ceea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii cu reprezentanţii noştri de comerţ exterior din toată lumea şi, în felul acesta, dăm posibilitatea tuturor întreprinderilor să poată să acceseze acest portal şi să cunoască exact informaţiile de piaţă din toată lumea. Iată un lucru extraordinar, pe care sperăm, în sfârşit, la sfârşitul acestei luni să-l finalizăm.

Sigur că mai sunt multe problme legate de modificarea Codului fiscal. A spus şi domnul prim-ministru. Aş fi bucuros dacă am reuşi să introducem şi impozitul forfetar pe activitate, ceea ce va da posibilitatea scoaterii economiei gri la suprafaţă, deci şi întreprinderile mici şi mijlocii care mai lucrează încă la negru vor putea să-şi scoată la suprafaţă activitatea, pentru că acest sistem va permite o impozitare pe activitate, în aşa fel încât nimeni nu va mai putea scăpa fără să plătească impozit. Este un lucru bun şi vine în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii, vă asigur de lucrul acesta.

Vă mulţumesc şi, dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziţie. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumim şi noi, domnule ministru.

Intrăm în intervenţiile grupurilor parlamentare.

Îi dau cuvântul, conform listei de vorbitori pe care aţi pus-o la dispoziţia secretariatului tehnic, domnului Cristian Petrescu, din partea Partidului Democrat Liberal.

Domnul Cristian Petrescu:

Doamna preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Dragi colegi,

Onorată asistenţă,

În primul rând, aş dori să mulţumesc, fiind prima oară când vorbesc din acest loc, alegătorilor din Colegiul nr. 12 Bucureşti, care au făcut posibil acest lucru.

Categoria întreprinderilor micro, mici şi mijlocii este formată din întreprinderi care angajează mai puţin de 250 de persoane şi care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro şi/sau deţin active totale de până la 43 de milioane de euro.

Am dorit să încep cu această definiţie, tocmai pentru a înţelege cu toţii despre ce întreprinderi este vorba, care fac obiectul dezbaterii noastre de astăzi.

Dezbatem acum problematica întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru că Partidul Democrat Liberal este conştient că de buna lor funcţionare depinde în bună măsură trecerea cu bine peste criza economică actuală.

Principalele probleme cu care se confruntă întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi toate societăţi comerciale, sunt lipsa predictibilităţii, birocraţia excesivă şi fiscalitatea exagerată.

Din această cauză, este evident că sunt necesare măsuri de îmbunătăţire şi simplificare a legislaţiei, cu precădere în ce priveşte domeniul societăţilor comerciale şi în domeniul fiscal.

Ei, bine, am o veste bună şi una rea. Cea bună: toată lumea este mulţumită de cota unică de impozitare de 16%. Nu am auzit vreun întreprinzător care să considere că măsura luată a fost greşită.

Pe de altă parte, am să v-o spun şi pe cea rea: marea lor majoritate sunt în ilegalitate. Nu cred că există prea multe întreprinderi în România, cu oricâţi contabili sau firme de contabilitate ar avea angajate, care să fi achitat toate impozitele, taxele, tarifele, accizele, comisioanele, contribuţiile şi redevenţele impuse.

La ora actuală, există în România peste 560 de taxe şi impozite instituite prin aproape 200 de acte normative. Şi nu mă refer şi la cele impuse de autorităţile publice locale, pentru că am ajunge probabil la un record mondial.

Conform unui studiu al Băncii Mondiale, companiile româneşti au de plătit cele mai multe contribuţii fiscale din cele 181 de state supuse cercetării. Pe lângă cuantumul dărilor, deranjează şi alergătura de la un ghişeu la altul, cozile la care trebuie să stea oamenii pe care-i imobilizează, şi ei mai şi plătesc pentru asta. Dacă statul vrea banii datoraţi de întreprinzător, trebuie să iasă în întâmpinarea lor şi să uşureze colectarea taxelor, nu să aştepte încălcarea legii şi sancţionarea acestora.

Din câte ştiu, Ministerul Finanţelor are în lucru un sistem informatic prin care sunt evidenţiate toate taxele şi impozitele datorate.

În momentul în care acest sistem va deveni operaţional şi public şi orice întreprindere va şti exact câte taxe datorează şi unde le poate plăti, vor creşte veniturile la stat din plata obligaţiilor, aşa cum este normal, şi nu din amenzi.

Concret, propunem desfiinţarea a 100 de taxe actuale şi comasarea celor rămase, pentru a simplifica sistemul actual, prin diminuarea parafiscalităţii şi eliminarea taxelor aberante aplicate la nivel local şi naţional.

Neimpozitarea profitului reinvestit, ce se va aplica din acest an, este o altă măsură importantă adoptată de actualul Guvern pentru a favoriza întreprinzătorii.

Nu am reuşit să aflu nici până acum de ce nu a fost aplicată mai devreme, mai ales în condiţiile în care fostul Guvern liberal ar fi trebuit să o facă până acum.

Probleme avem şi în cazul practicanţilor profesiilor liberale care înregistrează venit, şi nu profit, drept pentru care nu pot fi scutiţi. Crede cineva că, de exemplu pentru un medic, echipamentele medicale mai moderne pe care le achiziţionează pot fi altceva decât o investiţie într-o prestaţie mai bună?

În ce priveşte achiziţiile publice - o altă problemă spinoasă cu care se confruntă agenţii economici - propunem modificarea legislaţiei în domeniu, în sensul simplificării procedurilor, prin reducerea termenelor şi actelor necesare, şi creşterii plafoanelor pe fiecare tip de procedură, prin dublarea valorilor actuale.

Din punct de vedere al îmbunătăţirii legislaţiei şi fiscalităţii, un bun exemplu este turismul de incoming, respectiv turiştii străini care vizitează România, în acest moment, când împotriva oricărei reguli economice, acesta nu este considerat export de servicii, ceea ce ar duce la scutirea de t.v.a.

Nu este deajuns că, de obicei, serviciile sunt de proastă calitate. Mai avem şi preţuri mari. Printre altele, şi pentru că sunt încărcate aberant din punct de vedere fiscal. Şi este vorba despre o ramură economică, în care marea majoritate a afacerilor sunt întreprinderi mici şi mijlocii şi care, după părerea mea, poate fi principalul motor în dezvoltarea economiei româneşti, mai ales în condiţii de criză.

Ştim cu toţii cât durează înfiinţarea unei firme, dar nu ne spune nimeni cât durează, câte acte şi câte taxe implică renunţarea la ea.

Din această cauză, avem multe întreprinderi mici şi mijlocii pe hârtie, dar mult mai puţine active. Unii antreprenori preferă să le lase să moară, fără să mai depună declaraţii fiscale şi, cu atât mai puţin, să plătească taxele, indiferent de riscurile asumate.

Se spunea că economia duduie, dar iată că nu este chiar aşa.

Avem nevoie de întreprinderi mici şi mijlocii puternice, care să facă faţă competiţiei. Avem nevoie de reglementări clare şi precise care să-i ajute pe întreprinzători, şi nu să-i descurajeze.

Avem nevoie de locurile de muncă oferite de întreprinderi mici şi mijlocii, aceste airbeguri care pot atenua şocul crizei economice. Tocmai de aceea trebuie să ajutăm întreprinzătorii să obţină profit, pentru a oferi de lucru la rândul lor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Partidului Social Democrat şi Partidului Conservator, vorbeşte domnul Doru Claudian Frunzulică.

Domnul Doru Claudian Frunzulică:

Doamna preşedinte al Camerei,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi prieteni,

Distinşi invitaţi,

Doamnelor şi domnilor,

În primul rând, vă rog să-mi permiteţi să salut cu deosebită consideraţie pe distinşii preşedinţi şi reprezentanţi ai confederaţiilor sindicale şi patronale din România prezenţi alături de noi astăzi.

Trebuie apreciată la justa valoare consultarea permanentă a actualului Guvern cu partenerii de dialog social, organizaţiile patronale şi sindicale, pe marginea alcătuirii Proiectului de buget stat şi al bugetului asigurărilor sociale pe anul 2009.

Este, fără-îndoială, un bun început al parteneriatului pe care l-aş numi strategic, pe care actualul Guvern încearcă să-l stabilească cu cei mai importanţi piloni ai societăţii civile româneşti - confederaţiile patronale şi sindicale. Este o relansare a dialogului social în ţara noastră, iar un acord economic şi social între Guvern, pe de o parte, şi confederaţiile patronale şi sindicale, pe de alta, ar putea asigura o pace socială atât de necesară în acest an şi în anii care urmează.

Doamnelor şi domnilor,

După cum bine se cunoaşte, trecerea la economia de piaţă în România a însemnat în esenţă evoluţia a două componente: procesul de privatizare, precum şi apariţia unor întreprinderi private noi, ca rezultat al unor iniţiative particulare independente.

Aceste două căi de evoluţie s-au manifestat mai mult sau mai puţin simultan, dar în ritmuri diferite. Ambele au avut mari repercusiuni asupra pieţei muncii. În timp ce privatizarea a dus la reducerea numărului de locuri de muncă, noul sector privat a creat cea mai mare parte a noilor locuri de muncă, dintre acestea 98% dintre companii sunt întreprinderi mici şi mijlocii în România. Ele au absorbit forţa de muncă disponibilizată, ele au creat locuri de muncă în România, după anul 2000, mai ales.

Progresele înregistrate s-au datorat în mare parte pe iniţiativa, spiritul întreprinzător şi curajul miilor de mici întreprinzători care şi-au câştigat o binemeritată credibilitate, luptând în prima linie pe frontul tranziţiei către o economie de piaţă eficientă.

Dacă în anul 2000, Uniunea Europeană a lansat Procesul de la Lisabona, pentru a îmbunătăţi competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii europene într-o economie globalizată bazată pe cunoaştere, lansând ulterior un important instrument politic - Carta europeană pentru întreprinderi mici -, Guvernul României, social-democrat, din acea vreme, după semnarea Declaraţiei de la Maribor în anul 2002 privind armonizarea politicilor sale cu prevederile Cartei, a acţionat eficient, prin Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, pentru implementarea în România a Cartei pentru întreprinderi mici, cât şi a Programului comunitar multinaţional pentru întreprinderi şi spirit antreprenorial, în special pentru întreprinderi mici şi mijlocii, condiţie necesară pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Doamnelor şi domnilor,

Aşa cum s-a spus aici, întreprinderile mici şi mijlocii contribuie cu 72% la ora actuală, la produsul intern brut al României şi ocupă aproximativ 66-67% din forţa de muncă, ele reprezentând, fără îndoială, atât coloana vertebrală a economiei, cât şi principalul motor de dezvoltare a acesteia.

Cred că este important să vă prezint câteva date sintetice bazate pe sondaje făcute şi de confedeaţiile patronale şi sindicale în 2007 şi în 2008. Care erau, de exemplu, efectele aderării României la Uniunea Europeană, asupra întreprinderilor mici şi mijlocii? De exemplu, efectele pozitive, să zicem, factori cu cel mai amplu impact pozitiv asupra sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii. Şi în ordinea în care au răspuns întreprinderile mici şi mijlocii: 1. accesul mai bun pe pieţe, indicat de 43,47% din întreprinderi mici şi mijlocii; 2. existenţa unor potenţiali furnizori mai buni şi/sau mai ieftini; 3. legislaţia îmbunătăţită; 4. accesul la fonduri structurale; 5. noi tehnologii ce pot fi cumpărate din spaţiul Uniunii Europene.

Care au fost cele mai frecvente dificultăţi cu care s-au confrunat întreprinderile mici şi mijlocii? Intensificarea concurenţei, costurile cu forţa de muncă, costurile implicate de adaptarea la acquis-ul comunitar; migraţia forţei de muncă; intensificarea controalelor reprezentanţilor administraţiei de stat; protecţie mai mică a consumatorului. Important este de amintit şi modul de accesare a fondurilor de către aceste întreprinderi, care reprezintă coloana vertebrală a economiei.

Ce spuneau întreprinderile mici şi mijlocii? Accesarea fondurilor structurale de către întreprinderi mici şi mijlocii în anul 2008 - foarte interesant: 72,24% din firme erau în stadiu de informare; 16,94% au consultat o firmă de consultanţă, un patronat etc., pentru a obţine sprijin; 7,76% erau în faza de elaborare a proiectului; 1,84% au primit aprobarea pentru proiectul depus, iar 1,22% au depus proiectul.

În realitate, întreprinderile mici şi mijlocii, doamnelor şi domnilor, nu au accesat niciun fond structural în ultimii ani. Abia în 6 februarie anul curent, 22 de oameni de afaceri au semnat primele proiecte de finanţare din fondurile europene, alte 153, dacă cred că este corect, domnule ministru al întreprinderilor mici şi mijlocii, comerţului şi mediului de afaceri, vor semna aceste contracte până la sfârşitul lunii februarie.

Acesta este modul în care întreprinderile româneşti au fost ajutate efectiv să facă faţă concurenţei impusă de aderarea la Uniunea Europeană.

Doamnelor şi domnilor,

Se pot trage multe concluzii de aici privind ce programe viitoare trebuie să propunem pentru susţinerea mediului de afaceri şi a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În ultimii doi ani, de exemplu, într-un sondaj făcut de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, întreprinderile mici şi mijlocii spuneau care sunt cele mai frecvente dificultăţi cu care se confruntă. Spuneau, domnule prim-ministru, birocraţia; fiscalitatea excesivă; probleme privind angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului; inflaţia; întârzieri la plata facturilor, mai ales în relaţia cu instituţii cu capital de stat; dobânzi ridicate la credite; corupţie în administraţie; scăderea cererii interne; creşterea nivelului cheltuielilor salariale; controalele excesive; instabilitatea monedei naţionale; accesul dificil la credite; concurenţa produselor din import.

La fel de importantă şi sugestivă este situaţia privind modul de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România în ultimii doi ani. Peste 70% îşi finanţează activităţile din surse proprii; 49,52% apelează la credite bancare, 26% utilizează leasingul, 5,57% - fonduri nerambursabile, dar nu din fondurile structurale; 3,82% au luat împrumuturi de la instituţii financiare specializate; 1,45% finanţare prin factoring şi aşa mai departe.

Toate acestea arată clar o radiografie a situaţiei întreprinderilor mici şi mijlocii din România. Ea nu este o radiografie a unor întreprinderi care funcţionează în interiorul Uniunii Europene. Ceea ce spune acest sondaj este că aceste întreprinderi funcţionează ca într-o ţară care nu este membră a Uniunii Europene, doamnelor şi domnilor!

Datorită degradării situaţiei economice şi sociale la nivel global, întreprinderile mici şi mijlocii din România traversează o perioadă extrem de dificilă, mai ale în ultimele luni numărul acestora reducându-se în fiecare lună. Peste 50% şi-au redus producţia în ultimele luni, peste 70% dintre acestea şi-au redus exporturile şi au nevoie urgentă de capitalizare, finanţare şi susţinere a producţiei şi exporturilor.

Doamnelor şi domnilor,

Cred că actualul Guvern a înţeles, în mare parte, importanţa susţinerii întreprinderilor mici şi mijlocii, factorul catalizator determinant în dezvoltarea economico-socială a unei ţări.

Aş sublinia câteva direcţii de acţiune pentru mediul de afaceri şi întreprinderi mici şi mijlocii, cuprinse în angajamentul pentru buna guvernare a României, şi câteva sunt importante: asigurarea unui mediu de afaceri predictibil, lucru pe care confederaţiile patronale îl cer de ani şi ani de zile; încurajarea capitalului autohton; susţinerea financiară de către stat a poliţelor de competitivitate; în continuare întreprinderile româneşti, în medie, sunt sub, mult chiar, în anumite domenii, sub media competitivităţii întreprinderilor din Uniunea Europeană, cât şi din punct de vedere al productivităţii; crearea actului unic de control; sprijinirea sectorului neguvernamental specializat în promovarea culturii concurenţiale în mediul de afaceri.

Privind Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2009, cât şi Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, Guvernul a inclus mai multe propuneri făcute de partenerii de dialog social şi sunt multe măsuri, prezentate de premierul Emil Boc, care vor avea un impact major pentru stimularea creşterii economice în continuare şi protejarea intereselor economice ale populaţiei. Este foarte importantă acţiunea de implementare a acestui program şi controlul permanent al modului în care se face această implementare - respectarea termenelor şi a cifrelor prezentate.

Sigur, ministerul pentru întreprinderi mici şi mijlocii a prezentat aici câteva măsuri foarte importante - capitalizarea fondului de garantare inovativ, fondul de contragarantare pentru lărgirea bazei de acces la fondurile structurale, capitalizarea EximBank, a CEC-ului, transformarea CEC-ului într-o bancă pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

Doamnelor şi domnilor,

Rolul întreprinderilor mici şi mijlocii în economia Uniunii Europene a fost recunoscut şi subliniat în mod repetat, la cel mai înalt nivel politic, fiind stabilită necesitatea unei iniţiative suplimentare, pentru a adapta mai bine piaţa unică la nevoile actuale ale întreprinderilor mici şi mijlocii.

Tocmai de aceea, la începutul lui 2008, Comisia Europeană a promovat o comunicare intitulată "Gândiţi mai întâi la scară mică!" Priorităţi pentru întreprinderi mici şi mijlocii: un "Small Business Act pentru Europa". În esenţă, un vast cadru strategic pentru statele membre ale Uniunii Europene privind principiile care să ghideze concepţia şi punerea în aplicare a politicilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii. De altfel, în decembrie 2008, Uniunea Europeană a adoptat acest Small Business Act, societatea civilă din România, prin reprezentanţii patronatelor în Comitetul Economic şi Social European, făcând mai multe propuneri de îmbunătăţire a acestui program.

De aceea, domnule prim-ministru, vă propun, potrivit practicii europene, desemnarea unui reprezentant al Guvernului pentru întreprinderi mici şi mijlocii la nivel naţional pentru gestionarea procesului de implementare a Small Business Act în România, cât şi a măsurilor anticriză specifice pentru întreprinderi mici şi mijlocii. Sigur că poate să fie un secretar de stat din Ministerul pentru întreprinderi mici şi mijlocii, comerţ şi mediul de afaceri.

Trebuie menţionat că Uniunea Europeană a numit în 2008 un trimis special pentru întreprinderi mici şi mijlocii - Doamna Françoise Le Bail şi, din câte am înţeles, domnul ministru Niţă, ministrul pentru întreprinderi mici şi mijlocii, comerţ şi mediul de afaceri, intenţionează invitarea cât mai curând în România a trimisului Uniunii Europene pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

Este foarte important să se discute mai multe iniţiative luate de Uniunea Europeană în sprijinul statelor membre: linii noi de creditare speciale pentru întreprinderi mici şi mijlocii ale Băncii Europene de Investiţii, în colaborare cu bănci locale. Aceste linii pot fi deschise cu CEC-ul sau cu EximBank-ul. Sunt peste 30 de miliarde de euro disponibile, cu dobândă subvenţionată până la sfârşitul anului 2011, 15 miliarde pentru anul 2009.

De asemenea, extinderea Programului "Jeremy Regional Funding", cu fonduri de la Banca Europeană de Investiţii şi de la Fondul European de Investiţii, foarte importantă extinderea acestui program, pentru că este un program specializat în susţinerea micilor afaceri în Uniunea Europeană.

De asemenea, acesta trebuie menţionat că este un program derivat din fondurile structurale pentru perioada 2007-2013, cât şi accesarea Fondului European de Investiţii pentru garanţii necesare întreprinderilor mici şi mijlocii, sau facilităţi de capital în societăţile mixte.

Doamnelor şi domnilor,

Nu vreau să vă plictisesc, dar întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă coloana vertebrală a economiei româneşti. Spuneam că sunt 98,44% în acest moment din întreprinderile româneşti.

Pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a mediului de afaceri, vom propune şi vom promova, eu, împreună cu Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat şi Partidului Conservator, în Cameră, mai multe iniţiative legislative, în consultare cu partenerii sociali din România, şi anume: vă vom propune un nou şi modern Cod comercial.

Doamnelor şi domnilor,

Codul comercial care există astăzi în România a intrat în vigoare la 1 septembrie 1887. A fost modificat de 22 de ori. În curând, va semăna cu Constituţia Statelor Unite ale Americii. Cred că este momentul să venim cu un Cod comercial nou şi modern, adaptat statutului României de stat membru al Uniunii Europene şi realităţilor economice şi sociale de la începutul mileniului III.

De asemenea, vă vom propune o nouă lege a patronatelor, o nouă lege a patronatelor, nu aceasta care este în Cameră la ora actuală, de modificare a legii actuale, ci o lege modernă, făcută împreună cu confederaţiile patronale, pentru ele şi pentru dezvoltarea economiei în România, ţinând cont de faptul că marea majoritate sunt membre ale Organizaţiei Internaţionale a Patronatelor din cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi a Business Europe.

Vă vom propune o nouă lege de stimulare a investiţiilor, extrem de importantă pentru atragerea de investiţii în România şi cred, domnule prim-ministru şi onoraţi membri ai Guvernului şi stimaţi prieteni deputaţi, că trebuie să ne uităm spre toate azimuturile. Sunt în continuare ţări care fac investiţii masive. Ar trebui să ne uităm nu numai la ţările membre ale Uniunii Europene, dar şi la ţări din estul nostru. Să ne uităm mai bine la China, la Republica Populară Chineză, să ne uităm mai bine la alte ţări care fac investiţii masive în alte ţări.

Implementarea în România a legislaţiei europene privind Compania Privată Europeană - European Private Company -, companie standard, la fel, în toate ţările membre ale Uniunii Europene, cu acelaşi statut, aceeaşi formă de organizare, aceasta va duce la extinderea cooperării între firme în interiorul Uniunii Europene, la înfiinţarea de noi firme în România, cât şi la importante economii privind consultanţa juridică, managementul şi administrarea firmei; standardizarea firmelor în Uniunea Europeană; implementarea prevederilor europene vă propune Partidul Social Democrat privind economia social-europeană. O semnificativă proporţie din economia Uniunii Europene nu este organizată numai pentru a produce profituri pentru investitori. Această economie socială europeană cuprinde cooperative, societăţi mutuale, întreprinderi sociale, asociaţii şi fundaţii sociale ce oferă o gamă largă de produse şi servicii. Sunt peste 10 milioane de oameni angajaţi în această formă de economie social-europeană, estimările mergând până la 150 de milioane de oameni, membri ai întreprinderilor economiei sociale.

Prin stabilirea de întreprinderi sociale, România va putea accesa mai uşor şi mai multe resurse financiare europene, mai ales din cadrul Fondului Social European.

Doamnelor şi domnilor,

Guvernul a propus mai multe măsuri pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii. În această perioadă de început de criză economică şi socială este necesară sprijinirea fără precedent a sectorului de IMM-uri, pentru că este sectorul cel mai flexibil, inventiv, dinamic, ce poate salva şi crea noi locuri de muncă, ce poate să susţină o creştere economică şi o anumită stabilitate socială.

Ţinând cont că în marea majoritate a ţărilor Uniunii Europene 0,5% din p.i.b. este minimum prevăzut pentru programe destinate înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, voi propune un amendament la Legea proiectului bugetului de stat pentru 2009 pentru creşterea bugetului acordat Ministerului pentru IMM-uri, Comerţ şi Mediu de afaceri, de la 0,2% din p.i.b. la 0,3% din p.i.b, ţinând cont că dânşii au cerut 0,4. Voi face acest amendament şi pentru că din 0,2% din p.i.b. doar 0,034% sunt alocaţi ministerului, restul fiind destinaţi capitalizării CEC şi EximBank.

Trebuie amintit, domnule prim-ministru şi stimaţi membri ai Guvernului, că Legea nr.346 din 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor prevede la art.26 paragraf (1), prin Legea bugetului de stat: "Se alocă fonduri în valoare 0,2% din p.i.b. pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării IMM-urilor la nivel naţional şi local." - programele pentru IMM-uri.

Doamnelor şi domnilor,

În final, dar nu în ultimul rând, vă rog să-mi permiteţi să vă asigur şi, mă refer în primul rând la colegii şi prietenii mei din Camera Deputaţilor, de preţuirea şi stima mea deosebită.

Camera Deputaţilor are oameni de mare valoare, ea aflându-se în perioada de omogenizare între cei nou aleşi şi cei cu mai multă experienţă şi cred că împreună, numai împreună, putem contribui la îmbunătăţirea imaginii şi percepţiei cetăţenilor asupra uneia din cele mai importante, poate cea mai importantă instituţie a statului român, forumul reprezentativ suprem şi unica autoritate legiuitoare a ţării, îmbunătăţire ce poate fi susţinută numai prin eficienţă, determinare, dinamism, entuziasm şi loialitate faţă de obiectivele şi interesele României şi ale cetăţeanului român.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat şi Partidului Conservator mai are 13 minute; a epuizat 25 de minute din timp.

În ceea ce priveşte Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, îl invit la microfon pe domnul Teodor Atanasiu. Mă scuzaţi, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, aşa era înscris pe ordinea de zi.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Fără îndoială, o să vină şi colegul meu, Teodor Atanasiu.

Doamnă preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi deputaţi,

Prima remarcă pe care doresc să o fac este referitoare la modul în care s-a iniţiat această dezbatere.

Domnule prim-ministru Boc,

Cred că, în respectul pe care-l datoraţi Parlamentului, ar fi fost normal ca măcar cu un scurt timp înainte să avem un document pe baza căruia să ne putem pregăti luările de poziţie, astfel încât să nu avem impresia, cel puţin unii dintre noi, că astăzi nu asistăm decât la un simplu spectacol.

În al doilea rând, ce observ aici, din luările de cuvânt ale antevorbitorilor mei, este un fel de concurs, cine face cele mai interesante propuneri. Vreau să ştiu dacă cei doi antevorbitori fac parte din Coaliţia de guvernare. Pentru că altfel nu înţeleg de ce au venit să facă propunerile aici şi nu vă găsiţi un timp în care să discutaţi împreună, dacă faceţi parte din aceeaşi coaliţie, propunerile care au fost avansate, unele din ele, fără îndoială, utile.

În sfârşit, mă bucur că avem ocazia să spunem în faţa ţării câteva lucruri despre situaţia mediului de afaceri din România.

Văd că suntem odihniţi, începem o săptămână de lucru. Am văzut ce a văzut Guvernul în acest weekend la televizor. Purtătorul de cuvânt s-a implicat într-o bătăiţă într-un club din Cluj, un club de manele... Nu ştiu dacă, domnule Boc, atenţie, să nu cumva, până la urmă, să se creeze impresia că Guvernul este de manele. Ar fi păcat, totuşi, pentru România. Dar acum, la modul serios, cred că trebuie să reflectaţi la simptomul de tipul "e oraşul nostru" acum "e şi ţara noastră şi facem de vrem".

Ar intra în această ecuaţie a distracţiei guvernamentale şi prietenul meu, Adriean Videanu, care a dat o fugă cu maşina pe autostradă. Ştiam că Mercedesul merge mai repede, domnule ministru!

În concluzie, am avut un weekend de relaxare din partea Guvernului şi de odihnă şi, în paralel, bineînţeles că Poliţia şi Jandarmeria au avut un weekend mai complicat, pentru că au trebuit să vegheze peste tot pentru a mai pune frâu distracţiei demnitarilor din actualul Guvern al domnului Boc.

Din păcate, mulţi români nu mai au chef pentru distracţie şi acest lucru din cauză că mulţi şi-au pierdut locurile de muncă în ultimele 50 de zile şi acum sunt şomeri. Zeci de mii sunt în şomaj tehnic, care, după cum ştiţi, este anticamera şomajului adevărat, de lungă durată. Alţii au salariile mai mici decât anul trecut, deci nu prea au motive să umble prin cluburile de manele.

Doamnelor şi domnilor,

Ca fiecare cetăţean al României, am urmărit declaraţiile oficiale privind intenţiile Guvernului în domeniul economiei.

Acum am văzut şi proiectul de buget. Vă pot spune că eram destul de îngrijorat pe 22 decembrie, când am văzut că nu aveţi un program de guvernare, dar acum sunt şi mai îngrijorat.

Efectele unei concepţii bugetare greşite vor fi deosebit de grave şi de durabile asupra economiei româneşti, asupra mediului de afaceri, asupra fiecărui român.

Guvernul PD-L - PSD face o greşeală monumentală mărind contribuţiile de asigurări sociale şi, în acelaşi timp, scutind de la plata contribuţiilor de asigurări sociale angajatorii care trimit oamenii în şomaj.

Mărirea poverii fiscale pentru fiecare loc de muncă şi eliminarea impozitării pentru şomajul tehnic nu va face decât să favorizeze pierderea locurilor de muncă. Companiile vor renunţa la salariaţi, iar şomajul tehnic va deveni cea mai ieftină şi mai comodă soluţie de restructurare a activităţii întreprinderilor.

În loc să încurajeze crearea de locuri de muncă, să premieze agenţii economici eficienţi, pe cei care creează locuri de muncă, pe cei care angajează persoane afectate de şomajul de lungă durată, Guvernul domnului Boc a ales să transforme şomajul tehnic în politică economică de stat. Se ignoră astfel efectele în cascadă, pe care le au asupra economiei locurile de muncă pierdute. Sacrificarea locurilor de muncă trebuia să fie totuşi poate ultima, ultima, ultima soluţie din punctul de vedere al Guvernului. Aşa se întâmplă în toate ţările din lume.

Vreau să vă spun, apropo de acest lucru, şi o mică poveste legată de România anilor '20-'30, când a fost criza economică. În faţa unei bănci din Bucureşti, se afla un lustragiu, care avea diverşi clienţi. Şi unul dintre clienţi i-a spus lustragiului: "Ştii, acum este criză economică, am să vin mai rar." Lustragiul ce-a făcut? A început şi el să pună cremă mai puţină la pantofi şi, în felul ăsta, şi-a pierdut clienţii. Probabil că a ajuns hamal sau n-are importanţă ce. În acest timp, în care el a dat faliment, lustragiul, alţii au trecut peste criză pentru că au muncit mai multe ore şi pentru că au redus preţurile şi şi-au păstrat calitatea şi clienţii.

Lustragiul nepriceput în cazul nostru este, din păcate, Guvernul Boc.

Ce ar trebui să facă România? Să fie competitivă economic; să păstreze stabilitatea fiscală; să încurajeze plata impozitelor la timp; să ofere atractivitate pentru investiţii; să încurajeze munca şi crearea de locuri de muncă; să ia măsuri clare pentru a sprijini industriile fanion, responsabile de creştere economică, cele care creează cele mai multe locuri de muncă, care plătesc cele mai multe taxe şi care au cea mai mare contribuţie la export.

În loc de toate acestea, cu ce ne trezim? Se transformă, aşa cum spuneam mai devreme, şomajul tehnic în politică economică de stat; se măresc impozitele şi taxele; se scad salariile; se anulează creşterea contribuţiei la fondurile de pensii private, eliminând astfel o sursă puternică de investiţii în economie. În loc să-i încurajeze pe oameni să muncească mai mult pentru a putea câştiga mai mult, domnul prim-ministru Boc anunţă tot felul de măsuri contrare, de parcă scopul său ar fi ca oamenii să muncească mai puţin, economia să scadă şi veniturile să fie cât mai mici.

Din această logică strâmbă s-a născut celebra măsură de eliminare a cumulului salariilor cu pensia. Tot de aici, a venit ideea absurdă a limitării sistemului de plăţi pentru drepturile de autor şi de aici înţeleg că va apărea şi decizia de introducere a CAS-ului pentru plăţile în temeiul legislaţiei privind drepturile de autor pentru microîntreprinderi şi pentru persoanele fizice autorizate.

Tot din necunoaşterea şi din neînţelegerea economiei s-au născut idei populiste şi demagogice, când PD-L era în opoziţie. În anul 2008, domnul Boc propunea moţiuni simple în Parlament şi domnul Băsescu îmi trimitea scrisori deschise. Cei doi îmi cereau prin aceeaşi voce, aproape, să desfiinţez taxa auto. Cred că niciunul nu a înţeles niciodată riscul ca industria auto naţională să ajungă pe butuci. Acum, cei care sunt trimişi în şomaj tehnic din industria auto ar trebui să le mulţumească domnilor Băsescu şi Boc.

Tot astfel, PD-L şi PSD au propus celebra mărire cu 50% a salariilor profesorilor. Să vă mai spun o dată cât de iresponsabilă, de demagogică şi de populistă era o astfel de propunere şi cât de ruşinoasă? Legea PD-L - PSD privind salariile profesorilor din toamnă rămâne o ruşine pentru cele două partide şi o insultă pentru inteligenţa profesorilor.

Doamnelor şi domnilor,

După toate acestea, partidul care susţine politic un astfel de premier şi un astfel de guvern, are curajul de a ne provoca la o dezbatere privind soarta IMM-urilor şi a mediului de afaceri.

Cum am ajuns aici? Am ajuns aici în 50 de zile de guvernare haotică, fără program, fără idei, fără onoare şi fără respect pentru cuvântul dat în faţa electoratului.

Am ajuns aici pentru că avem un guvern a cărui incompetenţă economică a început să reprezinte un pericol real pentru România.

Am ajuns aici pentru că 50 de zile de diletantism la cârma ţării au generat deja zeci de măsuri absurde şi irealizabile, simple caricaturi ale unor măsuri anticriză.

Deja opinia publică este obosită şi descurajată de toate aceste greşeli flagrante ale Guvernului PD-L - PSD.

Deja acest Guvern a adus prea multe veşti proaste pentru români.

Acesta este Guvernul sub care zeci de mii de români au făcut cunoştinţă cu şomajul tehnic pe care nu cred că ar fi greşit să-l numim "şomajul Boc", după numele celui care l-a promovat, luând un întreg pachet de măsuri fiscale, pentru a-l promova în economie.

Acesta este Guvernul care a refuzat să mai mărească pensiile după 1 ianuarie 2009.

Acesta este Guvernul care a pierdut frâiele pieţei valutare, punând în pericol economiile a milioane de români.

Acesta este Guvernul care a făcut câte o prostie pe zi de când este la cârma ţării; a încercat să interzică cumularea pensiei cu salariul; a anunţat concedierea a 20% din funcţionarii publici; a confiscat banii administraţiilor locale; a anulat orice mărire de salarii din sectorul public.

Tot acesta este Guvernul care a aruncat ţara în criză guvernamentală permanentă, care a transformat Ministerul de Interne într-o victimă a jocurilor politicianiste de culise.

Este Guvernul care a ignorat gravitatea problemelor economice, pentru că partidele ce-l compun erau şi sunt prea ocupate de împărţirea tuturor funcţiilor din aparatul de stat.

Şi tot acesta este Guvernul care a transformat încălcarea cuvântului dat în faţa cetăţeanului, lipsa de moralitate politică şi minciuna în instrumente de guvernare.

Toate acestea după o campanie electorală plină de populism şi demagogie, după un guvern instalat fără un program de guvernare real, după ce ţara a fost lăsată aproape două luni fără buget, după ce România a rămas singura ţară europeană fără niciun plan de măsuri anticriză şi după ce PD-L şi PSD au fost prea preocupate să pună şi să schimbe miniştri, pentru a mai fi atente la procesele din economie, la sănătatea afacerilor şi la locurile de muncă.

Cred că nouă, românilor, cele 50 de zile trecute cu Guvernul Boc ne-au cam ajuns; de aceea, cred că nu ar fi rău să plece şi acest Guvern în şomaj tehnic. Sunt sigur că românii s-ar descurca mult mai bine fără miniştrii domnului Boc.

În încheiere, îmi permit un sfat pentru PD-L.

Provocându-ne să vorbim despre sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, nu ne pot pune în dificultate, pentru simplu motiv că, în anul 2008, noi am alocat aproape 0,5% din p.i.b. pentru acest sector, iar actualul proiect de buget alocă 0,2% din p.i.b., deci nu este mult de vorbit.

În final, aş vrea să remarc, de fapt să reiau o remarcă a domnului Boc, care a spus că criza este un import silit, nu este un produs al economiei româneşti. Este aşa, domnule prim-ministru? Nu ştiu cum spuneţi treaba aceasta, dar atunci vedeţi că se bate cap în cap cu povestea cu greaua moştenire.

Punctul doi. Am auzit de zece măsuri pe care domnia sa le-a prezentat. Vreo şapte dintre ele erau gata luate. La una dintre ele, să ştiţi că PNL-ul nu vrea să se asocieze, este vorba de blocarea salariilor, aceasta vă aparţine în integralitate. Dar, la repezeală, pot să vă spun că fondurile alocate exporturilor se încearcă să fie la fel ca anul trecut, deci nu este nimic nou; în privinţa fondurilor de garantare pentru IMM-uri exista, capitalizarea CEC şi EximBank era decisă; prima de casare sau, mai sofisticat, cum a numit-o domnul prim-ministru, "rabla", "programul rabla", era şi ea antamată, aşa încât nu ştiu ce ne rămâne în final, decât în loc de o dezbatere solidă pe buget, pentru că bugetul a fost depus la Parlament şi cred că acesta ar fi fost, dacă vreţi, principalul subiect politic de dezbatere; în loc de o dezbatere pe marginea planului anticriză, care lipseşte, ni se propune o dezbatere pe IMM-uri. Sigur, tema, nu vreau să refuz, este o temă foarte interesantă, dar cred că nu trebuie să începem cu sfârşitul şi să omitem începutul.

Deci, dezbaterea logică ar fi fost cu bugetul, domnule prim-ministru, cu planul anticriză, care ar trebui să facă parte din acest buget şi, după aceea, sigur, venim la dezbateri sectoriale pe ce domeniu doriţi dumneavoastră, dar ca să avem totuşi un punct de plecare şi elemente de reper. Pentru că, altfel, nu-mi rămâne decât să-mi pun următoarea întrebare, mai mult retorică: nu este cumva, iarăşi, o nouă încercare de diversiune, aşa cum am mai asistat la una similară şi săptămâna trecută?

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi-a epuizat 17 minute din timpul alocat; mai sunt cinci minute.

Dau cuvântul în continuare domnul Antal István, din partea UDMR.

Domnul Antal István:

Stimată doamnă preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Încep cu ce a terminat domnul prim-ministru, actualmente în repaus, domnul Tăriceanu, şi anume cu referire la dezbaterea de astăzi.

Propunerea Partidului Democrat Liberal ca, înainte de discutarea bugetului de stat, să avem o dezbatere, astăzi, despre IMM-uri, activitate în coordonarea Partidului Social Democrat, este, desigur, binevenită şi urmărită de întreaga comunitate a oamenilor de afaceri din ţara noastră.

Am aflat, până la urmă, care este secretul acestei dezbateri din prelegerea prezentă de domnul lider al Grupului Democrat Liberal. Dumnealui ne-a explicat că doreşte un Parlament activ.

Având în vedere faptul că am primit bugetul de stat şi am aflat acum două ore că, până miercuri dimineaţa, va trebui să ne depunem amendamentele în aşa fel ca să se finalizeze joi, deja, în comisii, dezbaterile vizând bugetul depus, înseamnă că astăzi suntem foarte activi, cu sala plină, în aşa fel încât să nu avem timpul necesar şi util pentru a studia în amănunţime acest buget şi a avea propuneri pertinente, care, nici aşa, sub nicio formă, nu vor fi aprobate de această majoritate de 70%. Dar noi, cel puţin grupul nostru, fiind impresionaţi de această coaliţie care a pornit în forţă şi care doreşte ca toate propunerile şi programele dumnealor să fie aprobate fără discuţii amănunţite şi fără ca colegii parlamentari să aibă posibilitatea de a se prezenta pregătiţi cu unele propuneri, noi, ca atare, participăm la această dezbatere şi încercăm, cât de cât, să aducem un aport la programul de guvernare şi la cele prezentate de domnul prim-ministru şi domnii miniştri, în aşa fel ca acest sector, într-adevăr, atât de important pentru toată lumea, să aibă un rol primordial în activitatea acestui Guvern.

Totuşi, în acest moment, ne miră faptul că această activitate importantă care produce 72% din p.i.b. al României, în programul de guvernare, din cele 67 de pagini ale acestui program pe care-l am în faţa mea, ocupă un spaţiu de 2,2 %, o pagină şi jumătate. Menţionez, activitatea economică cea mai importantă, din moment ce produce 72% din p.i.b. al României.

Ne-am fi aşteptat ca aceste pagini, adică această pagină şi jumătate, care se află la Capitolul 11 ca importanţă, să conţină puţin mai multe elemente, să ni se spună puţin mai mult despre acele programe care sunt pregătite şi am înţeles din dezbaterile prezentate de domnii miniştri de la guvernare că, într-adevăr, aceste programe există şi doresc să fie implementate, să cunoaştem şi noi puţin mai mult. M-aş referi, în special, la direcţiile de acţiune, pentru că sunt obiective de guvernare cinci, care au 5-18 direcţii de acţiune, şi aş fi fost curios, cel puţin, ca parlamentar care urmăreşte activitatea Guvernului şi activitatea economică în general a ţării, să ştiu puţin mai mult despre elaborarea şi finanţarea unui program naţional, destinat stimulării spiritului întreprinzător şi implementării de noi tehnologii ale inovării ca sursă majoră de dezvoltare economică şi îmbunătăţirea accesului la proprietatea intelectuală în vederea creşterii competitivităţii IMM-urilor şi stimularea transferului tehnologic transnaţional.

Având în vedere faptul că, la Capitolul Cercetare, suma alocată acestui sector la fel de important, care ar veni în sprijinul implementării celor stipulate în direcţiile de acţiune, s-a redus de la 0,6% la 0,18% suma alocată. Cum va fi această direcţiune de acţiune rezolvată, dacă în bugetul depus nu regăsim această sumă? A fost doar o paranteză.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul nostru parlamentar, de-a lungul anilor, a susţinut în mod coerent elaborarea legislaţiei privind IMM-urile în vederea sprijinirii acestui segment deosebit de important.

În legislatura trecută ne-am asumat şi răspunderi în acest domeniu, prin specialiştii noştri propuşi în structuri centrale şi la nivelul regiunilor de dezvoltare. Permiteţi-mi să menţionez câteva din măsurile propuse de noi în vederea îmbunătăţirii activităţii instituţiilor menţionate.

În 2007, au fost înfiinţate oficiile teritoriale în vederea descentralizării activităţii acestui sector. În 2008, în afară de cele opt existente, înfiinţate în 2007, s-au mai înfiinţat încă trei asemenea oficii.

S-a implementat înscrierea on-line la programele finanţate de la bugetul de stat din 2007, în aşa fel ca şi direcţiile teritoriale să aibă posibilitatea să primească proiectele depuse de întreprinzători.

S-au încheiat convenţii de colaborare cu băncile comerciale, ceea ce mai înainte se făcea cu o singură bancă...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să încheiaţi, aţi epuizat timpul alocat grupului.

Domnul Antal István:

În sfârşit, instituţia centrală a avut posibilitatea să încheie colaborarea cu peste 20 de bănci, ceea ce considerăm noi că a fost un început corespunzător şi sperăm ca cele stipulate în programul de guvernare, cele expuse de domnul prim-ministru şi de ministrul de resort să fie menţinute şi susţinute în continuare, noi vă propunem şi vă asigurăm că vom monitoriza această activitate şi vă vom atrage atenţia asupra acelor măsuri care nu vor realiza acele propuneri care se regăsesc în documente şi milităm şi vom susţine propunerea colegilor noştri, ca să se aloce din bugetul de stat nu 0,2, ci 0,4% pentru acest sector foarte important.

Mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Aurel Vainer:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule prim-ministru,

Onorabili membri ai Guvernului,

Onoranţi, onorabili, cum doriţi dumneavoastră,

Nu sunt Varujan Pambuccian, sunt Aurel Vainer. Varujan Pambuccian mi-a dat mandat să vorbesc în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Din capul locului, vreau să spun că debutul lucrărilor, de fapt al Camerei Deputaţilor, cu acest subiect, n-are decât să fie aplaudat. Personal, ca om care am fost legat foarte mult de mediul de afaceri şi de sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, efectiv mă bucur.

N-am să intru într-o discuţie contradictorie cu reprezentanţii Guvernului, cu ai opoziţiei. Am să vă spun câteva gânduri ale unui om care a fost în mijlocul lucrurilor şi care, ca observator, mai vede multe.

Cred că, în acest program anticriză, ar trebui să-şi găsească un loc mult mai substanţial sprijinirea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi, de ce nu, îmbunătăţirea mediului de afaceri. Aş spune chiar să fie un capitol distinct, cu câteva puncte forte. Aceasta este o problemă şi sigur că ar fi vorba mai ales de măsuri pe termen scurt sau pe termen mediu, un an, doi ani, vom vedea cum va fi situaţia.

Dar, în acelaşi timp, a vorbi despre mediul de afaceri şi sectorul IMM ca o piatră fundamentală a economiei de piaţă moderne, implică şi o viziune a viitorului. De aceea, cred că ceea ce s-a spus despre intenţia de a modifica sau de a introduce pe ordinea de zi a Parlamentului legi fundamentale în materie, cum este Codul comercial, este foarte bine venită şi cred că este un proiect foarte ambiţios. În ce ne priveşte, îl susţinem întru totul.

Aş mai spune că ideea lansată în deschiderea dezbaterilor, crearea acelui forum al mediului de afaceri este de mult aşteptat. Dar este de mult aşteptat nu numai ca o lege ca multe legi din România, care sună frumos, dar nu se aplică. În mod real, de pildă, ani de zile am susţinut şi am participat la dialogul economico-social. A fost o vreme când s-a crezut mult în el, s-a făcut câte ceva, apoi a căzut în totală uitare.

De aceea, vreau să vă rog să introducem proiecte, proiecte bune, dar proiecte de care să ne ţinem. Să facem din acest forum al mediului de afaceri un organism viu, real.

Aş mai ridica o problemă. Problema în economia modernă, ca şi în toate economiile, o reprezintă banii sau resursele financiare. Cred că cele două măsuri de majorare a resurselor CEC şi EximBank sunt bune, dar sunt departe de a fi îndestulătoare. Cred că misiunea Guvernului şi a ministrului pentru comerţ, întreprinderi mici şi mijlocii este să acţioneze pentru ca sistemul bancar să gândească mai mult la îmbunătăţirea măsurilor pentru creditarea întreprinzătorilor şi mai ales a micilor întreprinzători.

În fine, cred că o problemă foarte importantă, care rămâne puţin amintită doar, este încurajarea creării de locuri de muncă. Au fost în economia românească măsuri de încurajare în acest fel. Trebuie găsite, actualizate, regândite, dar să fie.

Şi, în sfârşit, să nu uităm că o economie de piaţă înseamnă o piaţă financiară. Piaţa financiară s-a cam uitat. Se spune că este criză financiară, dar nu se poate să lăsăm, de pildă, instituţii precum este Bursa de Valori să rămână în adormirea în care este şi poate, chiar mai mult, într-o cădere liberă.

Stimaţi domni, stimaţi deputaţi, stimaţi responsabili din conducerea Guvernului,

Gândiţi-vă la măsuri curente şi măsuri de perspectivă cel puţin medie. Avem nevoie în mod substanţial de îmbunătăţirea mediului de afaceri. Nu este o lozincă ci, în mod autentic, există o astfel de nevoie.

Vă mulţumesc foarte mult şi, evident, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale se va alătura eforturilor cu adevărat constructive şi benefice pentru România în această direcţie.

Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc mult.

Îi dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, doamnei Mihaela Ioana Şandru.

Doamna Mihaela Ioana Şandru:

Doamnă preşedinte,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi miniştri,

Doamnelor şi domnilor, colegi

În primul rând, am să cer îngăduinţa dumneavoastră pentru un minut pentru a-i acorda replica domnului fost prim-ministru Tăriceanu şi să-i aduc în primul şi-n primul rând aminte că şi miniştrii sunt oameni şi nu mai târziu de acum 2 ani era să ajungă cu motocicleta la mine în curte, chiar la Corbeanca. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD-L.)

De asemenea, dezastrul în care se află ţara astăzi nu se datorează celor 50 de zile de guvernare ale coaliţiei, ci celor 4 ani de guvernare ai Partidului Naţional Liberal.

Mai mult decât atât, dezbaterea pe care noi am iniţiat-o astăzi se datorează faptului că întreprinderile mici şi mijlocii nu au reprezentat un punct de interes pentru guvernarea Partidului Naţional Liberal. Se pare că nici în acest moment, deoarece domnul Tăriceanu nu-mi acordă nici măcar atenţia.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu (din bancă):

Spuneţi cât este bugetul alocat ministerului!

Doamna Mihaela Ioana Şandru:

O să ajungem la discuţia referitoare la buget şi o să fie o dezbatere foarte interesantă, vă asigur.

În continuare, o să mă rezum la un domeniu în care eu mi-am desfăşurat activitatea timp de 16 ani, şi anume sistemul bancar.

Accesul la finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii a fost întotdeauna o problemă foarte sensibilă. Cu toate că teoretic au existat programe de finanţare pentru IMM-uri, atât ale instituţiilor guvernamentale, cât şi ale băncilor comerciale, în realitate, accesul la bani a fost deseori greoi şi pe alocuri chiar imposibil, din cauza barierelor impuse de normele bancare.

România are la dispoziţie o sursă financiară foarte importantă în perioada de criză pentru a-şi susţine dezvoltarea, şi anume fondurile europene. În următorii 4 ani, ţara noastră beneficiază de aproximativ 32 miliarde de euro pentru a susţine investiţiile alocate direct întreprinderilor mici şi mijlocii prin programe de competitivitate, dezvoltare rurală şi dezvoltarea resurselor umane.

De asemenea, o sumă importantă se va îndrepta către IMM-uri, ca prestatori de activităţi, pentru implementarea investiţiilor finanţate din fonduri alocate pentru dezvoltare.

Dar la ce le folosesc toate aceste fonduri, dacă nu există un cadru adecvat utilizării lor? Experienţa acumulată de România în derularea Programului SAPARD nu a fost folosită corespunzător, atâta timp cât la aproape 2 ani de la aderare nu toate măsurile sunt active. Mai mult decât atât, multe dintre procedurile care au îngreunat implementarea SAPARD-ului, creând rupturi între bănci şi beneficiarii finali, au fost menţinute şi în procedurile elaborate acum.

O astfel de direcţie principală de acţiune în viitorul imediat este aceea care va avea în vedere crearea cadrului legislativ care să permită uşurarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la finanţare. Principalele direcţii de acţiune vor fi cele care vor conduce la crearea unui sistem bancar sănătos şi cele care vor facilita şi susţine procesul de creditare.

În vederea absorbţiei corespunzătoare şi rapidă a fondurilor, organismele competente vor face demersuri pentru schimbarea procedurilor de evaluare administrativă şi tehnico-economică.

În paralel, Parlamentul, prin grupul de lucru, va căuta soluţii pentru facilitarea accesului la creditare. Se vor promova măsuri ce vor viza modificarea sistemului de provizionare a creditelor acordate în baza unor garanţii emise de instituţii guvernamentale, gen Fondul naţional de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi Fondul de garantare a creditului rural.

Aceste măsuri vor conduce la deschiderea băncilor spre acordarea de credite, utilizând aceste instrumente.

În acest moment, din cauza sistemului deficitar impus de Banca Naţională, garanţiile emise de cele două fonduri menţionate sunt diminuate în unele situaţii chiar cu 50%, băncile private fiind puse chiar în postura de verificator al instituţiilor de stat emitente.

O altă măsură va urmări standardizarea procedurilor de evaluare a cererilor de finanţare, pentru a scurta timpul de răspuns.

Ca măsură finală, care să asigure continuitatea procesului de absorbţie a fondurilor europene, se vor promova scheme de finanţare care să acopere decalajul în timp dintre momentul realizării investiţiei şi cel al primirii efective a fondurilor din programele operaţionale.

În prezent, instituţiile bancare sunt principala sursă de informaţii privind finanţările, ceea ce îngreunează accesul societăţilor interesate.

Ca o măsură complementară, pentru a nu exista întreruperi în lanţul informaţional al finanţării, va fi realizarea în colaborare cu instituţiile bancare a unor programe de pregătire profesională a personalului angajat în bănci.

În încheiere, dorim să întărim faptul că Partidul Democrat Liberal, ca partid aflat la guvernare, îşi propune să vină în acest an cu măsuri clare, la obiect, construite în principal pe experienţa pe care cei mai mulţi dintre noi o avem în diverse domenii, iar grupul de lucru constituit la nivel parlamentar va fi foarte activ în susţinerea politicii Guvernului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc mult.

Dau cuvântul, în continuare, din partea Grupului parlamentar PSD+PC, domnului Iulian Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

E o temă aş spune prioritate zero, ţinând seama de numărul uriaş de întreprinderi mici şi mijlocii din ţara noastră şi de aportul lor la produsul intern brut. Dar mai este la fel de importantă pentru că, de-a lungul anilor, s-a promis sprijin acestei categorii de agenţi economici şi, dacă ar fi să ne uităm în Cartea albă a întreprinderilor mici şi mijlocii din anul 2008, o să vedeţi acolo, pe primele patru priorităţi ale reprezentanţilor acestui domeniu, următoarele aspecte, ce revendicau, ce anume îi deranja în mod special:

1. Lipsa de predictibilitate. Modificările succesive ale Codului fiscal împiedicau agentul economic să-şi poată prevedea pentru o perioadă minimă, să spunem, să-şi realizeze în mod predictibil o desfăşurare a activităţii.
2. Gradul ridicat de fiscalitate. Am ajuns să avem cea mai mare fiscalitate. Colegii spuneau mai înainte că sunt 560 taxe, impozite, împovărător pentru un agent economic.
3. Corupţia. Am plecat de la acuze de corupţie şi de la diminuarea acesteia şi am ajuns pe locul 2 în Uniunea Europeană.
4. Creşterea exagerată a preţului utilităţilor şi, în mod special, energie electrică şi gaze naturale.
5. Scăderea competitivităţii economice, în special datorită infrastructurii.

Dacă ar fi să le luăm pe acestea 5 şi am putea deja avea planul de măsuri care ar putea să sprijine întreprinderile mici şi mijlocii, domnule prim-ministru, însă eu vă rog să-mi permiteţi, pentru că s-a făcut o modificare în modul de intervenţie la microfon în partea noastră, eu pregătisem un material care să vină în sprijinul programului enunţat de dumneavoastră, dar aş vrea în sinteză să subliniez trei domenii asupra cărora înregistrăm în momentul de faţă intervenţie zero:

1. Industria minieră neenergetică. Vorbim aici de tot ce înseamnă resurse minerale. Am avut o producţie în anul 1989 de 22 milioane de tone. Astăzi avem 0,05. Adică importăm tot.

Stimaţi colegi, am să vă dau doar câteva repere. Pentru a construi o casă - şi în Programul guvernamental, aţi văzut, sunt prevăzute construcţii de case, în special pe zona socială, da? O casă presupune 150 de tone de minerale, de la var, ciment, ipsos, ghips, cărămidă, sticlă, materiale compozite, metale. Toate reprezintă, iată, o resursă şi ele trebuie aprovizionate.

Noi ne bazăm acum pe import sută la sută. O maşină - se vorbea de industria auto aici - are o tonă şi jumătate; 150 kg sunt materiale minerale, provenite din minerale, materiale plastice, sticlă şi diferenţa de mai bine de o tonă metale. Vopselele, mai bine de 50%, sticla, aproape sută la sută minerale.

Iată o zonă în care la nivel european se înregistrează un deficit uriaş. Uniunea Europeană acum importă 177 milioane de tone şi produce doar 33. Efortul pentru import este de peste 10 miliarde euro. Gândiţi-vă ce înseamnă în momentul în care vorbim numai în această zonă de 228 de mii de companii. Vorbim aici despre ceea ce vizează în mod direct şi România, ca un flux al aprovizionării cu materiale şi o predictibilitate în această zonă. Statele europene avansate îşi fac stocuri pentru că acum, din păcate, materialele cele mai căutate sunt răspândite în mod diferenţiat pe glob. O parte dintre ele le găsim în America de Sud, o parte în Africa, o parte în Australia. Costuri foarte ridicate de transport, dar şi o intervenţie, dacă vreţi, naţionalistă a ţărilor care deţin astfel de resurse. Cu alte cuvinte, iată, un prim mijloc sau o primă cale de acţiune pentru a valorifica propriile resurse.

Vreau să vă spun şi să ştiţi că aici activitatea noastră parlamentară, stimaţi colegi, în cursul mandatului anterior, împreună cu colegii din Comisia pentru industrii şi servicii, noi am încercat o dezbatere pe acest domeniu, împreună cu Confederaţia sindicală "Meridian" în Valea Jiului, la Alba-Iulia, Academia Română şi chiar aici, la noi, în sediul Parlamentului. Concluziile noastre au ajuns pe masa Comitetului Economic şi Social de la nivel european.

Deci, iată o zonă asupra căreia trebuie să ne aplecăm într-un sistem de reglementare specific, dar cu două ţinte: valorificarea eficientă a propriilor resurse şi asigurarea unei predictibilităţi în fluxul de materiale şi, doi, deschiderea unei largi palete de oportunităţi pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Al doilea domeniu, domnule prim-ministru, este cel al surselor regenerabile de energie. Suntem şi în zona mineralelor neenergetice şi în zona de energie, două domenii astăzi declarate strategice la nivel mondial.

În acest domeniu s-au făcut eforturi disperate, pentru că România are deja un angajament: în anul 2020 va trebui să avem 24 de procente din consumul total de energie surse regenerabile de energie. Imposibil de realizat în intervalul foarte scurt de timp! Dar cu un potenţial uriaş pe orizontala economică pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pentru că aici vorbim despre valorificarea potenţialului pe care îl oferă România şi am să pun accent în primul rând pe biomasă, în al doilea rând pe energia solară.

Toate celelalte însă presupun un sistem de reglementare. Avem nevoie de un sistem de reglementare clar, atât în legislaţia primară, cât şi în legislaţia secundară. Sunt în momentul de faţă, din fericire, cu toate că suntem în criză financiară, interes special pe ceea ce înseamnă energie regenerabilă, energie eoliană în mod special. Putem atrage 7,5 mld. de euro, fără efort de la buget, dar gândiţi-vă ce înseamnă pe orizontală, de la proiectare, dezvoltare, mentenanţă. Toate acestea presupun noi locuri de muncă în România.

Şi trec foarte scurt, domnule prim-ministru, la celălalt domeniu, al reciclării. Din păcate, suntem şi aici deficitari. Este o zonă pe care v-o propun, pe lângă celelalte două în analiză, pentru a fi dezvoltată în ţara noastră pentru că, în momentul de faţă, Uniunea Europeană pentru ceea ce înseamnă metalele de bază practic reciclează între 40 şi 60%. Dacă vă dau un singur exemplu, oţelul numai din construcţii, oţelul recuperat reprezintă 95% din ceea ce înseamnă grinzi şi 65% din ceea ce înseamnă armături.

Mai departe, dacă ne uităm la consumul de energie, producţia de oţel înghite 19% din consumul de energie, cimenul 9%. Dacă noi am realiza şi susţine o industrie a reciclării, aşa cum găsim în alte oraşe ale Uniunii Europene unde, pentru că s-a impus reciclare pentru demolarea clădirilor, au apărut într-un singur oraş 12 firme, au preluat betonul, care s-a dus la dale pentru drumuri, că vorbim de drumuri, iată, de susţinere, iar oţelul s-a dus în reciclare. Practic, oţelul şi aluminiul le putem recicla la infinit, dacă ne aplecăm asupra acestei zone.

Am vrut doar să subliniez foarte pe scurt cele trei zone care rămân în programul pe care l-aţi enunţat dumneavoastră, cred eu, ca probleme prioritare, pentru că noi am încercat aici, parlamentarii, să ieşim cu un proiect pilot dedicat clădirii Parlamentului, intitulat "Clădirea Parlamentului, clădire zero energie", în care să cumulăm toate măsurile privind promovarea surselor regenerabile şi eficienţă energetică, astfel încât să plecăm de la un exemplu cu această clădire, iar ulterior, cu ajutorul Guvernului, să-l extindem la toate clădirile publice din România. Ar putea să fie un prim exemplu, pentru că am putea reduce între 50 şi 60% costurile şi consumurile actuale.

Eu vă mulţumesc şi vă doresc succes! Felicitări pentru că s-a abordat ca prioritate acest prim subiect! (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupului parlamentar PSD+PC le-au mai rămas 5 minute. Dau cuvântul în continuare domnului Teodor Atanasiu, de această dată. Aveţi 5 minute la dispoziţie.

Domnul Teodor Atanasiu:

Doamnă preşedintă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am asistat cu surprindere la faptul că la plecarea de la Guvern, domnul prim-ministru şi-a încurcat mapa cu discursurile şi, în loc să ne spună despre dezbaterea despre IMM-uri, ne-a ţinut discursul pe care trebuie să-l ţină săptămâna viitoare despre bugetul minciunii pe 2009.

Nu e rău, că a făcut o repetiţie cu public. În schimb, vreau să-i atrag atenţia domnului prim-ministru că deja are în sală nişte răzvrătiţi din coaliţia majoritară, care deja vorbeau despre amendamentele pe care le vor depune la acest buget, exact pe IMM-uri. Şi cred că au şi dreptate, fiindcă în bugetul minciunii pe 2009 se spune că aţi acordat IMM-urilor 0,2% din p.i.b. şi, de fapt, calculul corect făcut de colegul dumneavoastră de la PSD arată că e doar 0,03% din p.i.b., celelalte fonduri fiind destinate capitalizării EximBank-ului şi a CEC-ului şi nu avem nicio garanţie că aceste bănci vor folosi în exclusivitate aceşti bani cu destinaţie IMM-uri.

În acelaşi timp, am văzut că domnul prim-ministru îi recomanda ministrului de resort să ţină cont de experienţa pe care a avut-o în atragerea fondurilor comunitare ca primar al municipiului Cluj. Îl rog şi eu pe domnul ministru de resort să nu cumva să ţină cont de experienţa unui primar care în 4 ani de mandat a atras 35.000 de euro de la Uniunea Europeană.

În acelaşi timp, vreau să-i spun primului-ministru că trebuie să fie mult mai atent cu ministerul care se ocupă de IMM-uri, fiindcă acest minister tinde să devină duşmanul întreprinderilor mici şi mijlocii din România.

Să vă spun care au fost cele câteva decizii pe care le-a luat acest minister în scurta guvernare de până acum. În primul rând, pentru atragerea fondurilor europene se ştie că s-au demarat toate demersurile necesare, cu Ghidul aplicantului, cu întocmirea caietului de sarcini, cu desemnarea evaluatorului pentru evaluarea tehnică, care este un evaluator extern şi a fost desemnat prin licitaţie. Ce a făcut noul minister al IMM-urilor? A contestat această licitaţie, ceea ce va duce la amânarea cu cel puţin un an a fondurilor comunitare pe sectorul creşterea competitivităţii economice, fiindcă vor trebui să reia licitaţia şi discuţiile cu Comisia Europeană.

Ce au făcut cei de la noul Minister al IMM-urilor? Au inventat şi fondul de contra-garantare pe care ni l-a prezentat domnul ministru, susţinând că ar fi salvarea acestor IMM-uri. Cum l-au inventat? Prin desfiinţarea unei hotărâri de Guvern, care prevedea funcţionarea fondului de garantare pentru IMM-uri şi aceasta va duce la reluarea discuţiilor şi corespondenţei cu Comisia Europeană, inclusiv evaluarea de către Comisia Europeană a noii propuneri, ceea ce va întârzia garantarea cu cel puţin 6 luni.

Ţinând cont de toate aceste bâlbe, sperăm să discutăm cu adevărat despre economia românească şi despre IMM-uri ca şi componentă dinamică în dezvoltarea acestei economii când vom discuta nu despre cele 10 măsuri destinate progresului României şi care prezentau un buget de austeritate, şi nu un buget de dezvoltare, sperăm să discutăm săptămâna viitoare, când domnul prim-ministru îşi va relua discursul privind prezentarea bugetului de stat, despre toate acestea şi despre amendamentele pe care noi, Partidul Naţional Liberal şi unii dintre parlamentarii răzvrătiţi ai puterii, le vom depune la acest buget.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dau cuvântul, în continuare, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnului Silviu Prigoană.

Domnul Vasile Silviu Prigoană:

Doamnă preşedintă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi invitaţi din cadrul sindicatelor şi patronatelor, care aţi mai rămas,

Domnilor de la presă,

Distins auditoriu,

Am venit în faţa dumneavoastră să supun atenţiei o problematică legată şi de buget, cum spunea domnul Tăriceanu, că nu s-a discutat astăzi problema bugetului.

Bugetul de stat pentru acest an trebuie să ia în considerare problematica IMM-urilor, cele care aduc 72% din produsul intern brut. Trebuie să luăm în discuţie această problematică pentru că, dacă nu vom sprijini acele IMM-uri, s-ar putea ca bugetele de asigurări de pensii şi cele sociale să nu fie sustenabile înspre sfârşitul anului. S-ar putea să avem un buget cu mult sub aşteptări, cu austeritate mult mai mare dacă noi, politicienii, oamenii politici, sindicatele, patronatele nu-şi dau mâna să găsim soluţii într-o piaţă care devine din ce în ce mai violentă pe toată planeta, începând cu marea cădere din Statele Unite a pieţelor, Japonia, care este într-o situaţie absolut deosebită, Europa şi, bineînţeles, şi România.

Doresc să supun atenţiei dumneavoastră o problematică legată de necesitatea stringentă a găsirii de noi pieţe de desfacere pentru produsele fabricate în România. Se iau deja măsuri prin care se introduc fonduri financiare în economie, cu intenţia de a securiza locurile de muncă. Sunt, desigur, elemente importante. Dar ce vor face agenţii economici cu produsele gata de vânzare? Vor umple curtea fabricii în aşteptarea unor vremuri mai bune.

Singura şansă identificată de către coaliţia guvernamentală aici, în faţa dumneavoastră, e recucerirea pieţelor, în primul rând a pieţei interne, şi, deloc de neglijat, a celei externe.

Stimaţi colegi,

Distins auditoriu,

După destrămarea sistemului de relaţii care asigura distribuţia mărfurilor româneşti în spaţii externe înainte de '90, am fost constant deficitari în menţinerea pieţelor externe şi identificarea unora noi. Totodată, exporturile româneşti au ajuns să fie formate preponderent din materii prime şi produse cu valoare adăugată mică.

Am crezut cu toţii, nu doar cei care ne-au condus, că democraţia reală va duce cu sine şi prosperitate şi n-am ştiut să păstrăm legături comerciale în zone în care statul român avea un bun renume şi, foarte important, posibilitatea de a-şi vinde parte din mărfurile produse de economie.

Legături tradiţionale cu state şi parteneri comerciali din nodul Africii, Orientul Mijlociu şi spaţiul ex-sovietic au fost abandonate din cauza unor motive pe care aş putea să le denumesc de falsă pudoare, încercând în acest fel să ne arătăm ataşamentul faţă de valorile Occidentului. Occidentul însă şi-a continuat şi dezvoltat business în acele zone, fără a avea complexe ideologice sau de altă natură.

Nu vreau să fiu greşit înţeles. Nu vreau să fac apologia sistemului comercial închis, existent în urmă cu 20 de ani şi nici nu acuz statele sau firmele occidentale că au reuşit acolo unde noi ne-am retras. Trebuie să înţelegem că am lăsat un gol pe piaţă, pe care dânşii nu au avut nicio emoţie să-l ocupe instantaneu.

Este momentul să recâştigăm şi să începem lărgirea geografică şi structurală a pieţei în care produsele economiei româneşti să ajungă.

Fac un apel către domnul ministru care are în responsabilitate IMM-urile, domnul Constantin Niţă, aici, de faţă, pentru a cere secţiilor comerciale şi economice din cadrul ambasadelor României din întreaga lume să-şi intensifice activitatea de identificare a posibilităţilor de extindere a pieţei de desfacere pentru produse româneşti. Fac acest apel şi către toţi românii din diaspora care, prin posibilităţile pe care le au în plan local sau regional, pot contribui la efortul celor de acasă.

Înmulţirea şi diversificarea oportunităţilor de plasare a mărfurilor reprezintă o condiţie esenţială ca elementele politicilor anticriză derulate de Guvernul României să aibă efecte pe termen mediu şi lung, evitându-se în acest fel ca infuzia de fonduri în economie să reprezinte doar o nouă datorie în buzunarul contribuabilului român.

Acţiunile pe care le propunem se vor derula în condiţii deloc favorabile, ne aflăm într-o perioadă pe care mulţi o consideră ca fiind caracterizată de un minim de încredere în afaceri, în sistemul economic care a funcţionat până în prezent.

Distinşi domni,

Competiţia este acerbă şi va deveni pe alocuri violentă. Guvernele europene şi de pretutindeni încearcă să facă acelaşi lucru, să găsească noi teritorii în care să vândă şi, totodată, să identifice nevoile locale pentru a-şi modifica structura producţiei în raport cu aceasta. Problema exportului a fost identificată şi la nivelul Uniunii Europene, unde s-a constatat că circa 90% din întreprinderile mici şi mijlocii nu derulează activităţi de export în spaţii extracomunitare. În vederea măsurii ce urmează să fie adoptată de Uniunea Europeană, este necesar ca noi, aici, acasă, să identificăm toate mijloacele prin care putem să sprijinim sectorul privat, să identificăm posibilităţi reale de creştere a capacităţii antreprenoriale, în special în zonele rurale.

Încrederea în interiorul mediului de afaceri trebuie construită şi cu ajutorul unor legi ceva mai clare şi mai puţin permisiv faţă de abuz sau fraudă. Un sistem economic ce funcţionează pe reguli simple şi clare poate obţine încrederea partenerilor externi mult mai uşor decât sistemul complicat şi, de ce să n-o spunem, cu tare remanente din perioada predecembristă.

Claritatea procedurilor în economie, diminuarea pe cât posibil a zonelor de corupţie, seriozitatea partenerilor susţinută prin mijloacele legale şi, nu în ultimul rând, competitivitatea produselor sunt premisele pe care orice reprezentant de vânzare pentru produsele fabricate în România trebuie să le aibă cât mai curând în mapa lui de lucru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului Ioan Damian din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Aveţi 5 minute la dispoziţie.

Domnul Damian Florea:

Doamnă preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând, mă scuzaţi, doamna preşedintă, numele meu este Damian Florea, dar nu este nicio problemă.

Venind aici la tribună şi cu gândul la tema pe care o discutăm, mă întrebam şi vă întreb şi pe dumneavoastră, pentru că suntem mai mulţi aici, poate o să găsim un răspuns, oare Sterling, firma aceasta, este IMM sau nu este? Că dacă este IMM, asta ar putea explica unele lucruri, dacă nu, cine ştie, poate o să găsim răspunsul.

Deci, să vorbim despre IMM-uri şi despre situaţia critică în care se află cele mai multe dintre acestea, să vorbim despre soluţiile care se impun pentru relansarea acestora în doar câteva minute este foarte puţin. În acelaşi timp, profitând de faptul că cei care au luat cuvântul până acum au atins multe din punctele importante ale strategiei de relansare a IMM-urilor, în cele ce urmează vreau să mă refer la doar două puncte importante ale acestei strategii. Înainte de toate, apreciem ca extrem de benefică ideea înfiinţării unui minister al IMM-urilor, este bine să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Dacă tot considerăm IMM-urile ca fiind motorul economiei, atunci să recunoaştem şi instituţional acest lucru.

În acelaşi timp, ne bucură determinarea şi implicarea domnului ministru Constantin Niţă pentru a găsi soluţii practice şi rapide care să ocolească birocraţia extensivă. Putem vorbi de procentul din p.i.b. alocat acestui sector, putem vorbi despre câte societăţi comerciale dispar zilnic, putem vorbi de locurile de muncă generate de IMM-uri, putem vorbi de facilităţile fiscale care ar trebui oferite angajatorilor. Toate aceste teme sunt importante şi fac parte din strategia ministrului, dar, aşa cum am mai spus, vreau să mă refer la doar două componente ale acestei strategii: 1. neimpozitarea profitului reinvestit; 2. atragerea de fonduri europene.

Dacă în privinţa fondurilor europene până acum ne-am aflat în epoca imm-istului umilit, sufocat de o birocraţie excesivă, a imm-istului cu căciula în mână, bătând la uşile instituţiilor statului care se ocupă cu finanţările europene, de acum încolo va trebui să vorbim de structuri guvernamentale cu un rol activ şi eficient care vor trebui să bată la uşa IMM-urilor, oferindu-le soluţii de finanţare europeană şi consiliere pentru realizarea acestor proiecte.

Citeam zilele trecute o declaraţie a domnului ministru Constantin Niţă care făcea referire la procedurile extrem de greoaie ce trebuie parcurse în România pentru a avea acces la asemenea fonduri, iar exemplul dat de domnia sa este extrem de grăitor şi alarmant, în acelaşi timp.

În Irlanda, o societate comercială poate accesa un asemenea fond în aproximativ 16 zile, pe când în România, timpul mediu necesar este de minim 200 de zile. Găsirea unor proceduri mai rapide ar fi o măsură mai mult decât binevenită în acest scop şi poate că un sistem de salarizare în funcţie de performanţă pentru funcţionarii care se ocupă de fondurile europene ar fi o altă măsură salutară.

În ceea ce priveşte neimpozitarea profitului reinvestit, în opinia noastră, este măsura care poate produce cele mai rapide efecte benefice, iar aceste efecte ar fi, pe de o parte, scoaterea din zona economiei negre a unui număr important de tranzacţii, iar, pe de altă parte, retehnologizarea IMM-urilor şi crearea unor noi locuri de muncă.

Reamintim că o lege propusă de Partidul Conservator ce vizează neimpozitarea profitului reinvestit se află în proceduri parlamentare de aproape doi ani de zile. Proiectul a trecut de Senat şi în prezent se află la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, cu amendamente ale colegilor noştri de la Partidul Social Democrat ce se referă la faptul că reinvestirea profitului trebuie să se regăsească în obiectul de activitate al firmei. De altfel, orice reinvestire a profitului înseamnă cumpărarea legală şi pe baza unor facturi a unor utilaje, construirea unor fabrici, secţii de producţie etc., toate acestea însemnând crearea unor locuri de muncă.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru al IMM-urilor,

De-a lungul timpului s-au făcut multe declaraţii în favoarea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar ca în multe alte domenii, distanţa de la declaraţie la fapte a rămas uriaşă. Faptul că s-a înfiinţat un minister al IMM-urilor, faptul că s-a cerut o asemenea dezbatere, faptul că dumneavoastră, în calitatea de prim-ministru, sunteţi prezent la aceste discuţii, faptul că domnul ministru al IMM-urilor s-a arătat extrem de determinat în scurta perioada în care a preluat acest portofoliu ne dă totuşi speranţa că întreprinderile mici şi mijlocii ocupă locul care li se cuvine, şi anume domeniul strategic de relansare a economiei româneşti.

Iar dacă măcar o parte din toate acestea se vor realiza, nu vom mai putea să spunem, parafrazându-l pe Caragiale, că sprijinul acordat IMM-urilor este admirabil, e sublim, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire.

Domnule premier,

Domnule ministru,

Grupul parlamentar al PSD+PC vă doreşte succes în demersul dumneavoastră. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Grupul parlamentar al PSD+PC şi-a epuizat timpul. Dau în continuare cuvântul doamnei Maria Stavrositu, din partea Partidului Democrat Liberal.

Doamna Maria Stavrositu:

Bună ziua!

Doamnă preşedintă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Parteneriatul dintre instituţiile de educaţie şi angajatori.

Contextul crizei financiare şi apoi al celei economice şi sociale al anului 2009 face tot mai oportună lansarea unor acţiuni rapide în vederea îmbunătăţirii capacităţii de reacţie a societăţii noastre. Din această perspectivă, apreciem că este nevoie de o colaborare mai strânsă între angajatori şi instituţiile de învăţământ, astfel încât criza să fie şi o oportunitate de promovare a unor soluţii adaptate, bazate pe valorile Uniunii Europene. Totodată, avem nevoie de măsuri eficiente pe termen scurt în vederea promovării competitivităţii economice şi menţinerii ofertei de locuri de muncă stabile şi calificate.

IMM-urile şi instituţiile de învăţământ urmăresc obiective diferite, dar complementare. Totuşi, acestea au un rol central în societate şi profită reciproc de pe urma concretizării proiectelor comune de cooperare şi dezvoltare. În ciuda acestei conjuncturi şi în legătură cu aceasta, numeroase studii dezvăluie faptul că structurile de învăţământ tehnic, profesional şi superior fac obiectul unor aprecieri negative.

Criticile vizează în special programele inadecvate şi dificultatea integrării absolvenţilor în câmpul muncii. Se mai observă şi persistenţa sau apariţia fenomenelor de precaritate şi excludere care afectează în special persoanele din mediul rural şi din cadrul grupurilor vulnerabile, minorităţile, fapt care constituie un obstacol în calea propăşirii societăţii. La nivel european, de exemplu, 4 500 000 de cetăţeni cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani se află în căutarea unui loc de muncă. Această constatare ne arată proporţiile acestei provocări şi ridică din nou problema dezvoltării relaţiilor între lumea întreprinderilor şi cea a învăţământului, fie şi numai pentru că tinerii, cu sau fără calificare, să aibă garanţia unui prim loc de muncă. Aceşti indicatori demonstrează clar că iniţiativele de până acum ale ţării noastre nu au reuşit să promoveze parteneriate reale cu mediile IMM-urilor în domeniul educaţiei, formării şi cercetării nici la nivel de sistem şi nici la nivel instituţional.

Eficienţa într-un business este criteriul principal ce dictează structura de personal şi tipurile de activităţi derulate la un moment dat de un agent economic. În perioadele de criză, cum este cea prin care trecem, modificările de organigramă şi, implicit, de configuraţie a schemei de personal pot interveni cu rapiditate, în funcţie de evoluţiile sau involuţiile pieţelor.

Prevederile actualei legislaţii din domeniul muncii nu asigură posibilităţi de reconfigurare rapidă a activităţilor derulate de societăţile comerciale, procedurile fiind greoaie şi, în unele cazuri, costisitoare. Considerăm că trebuie elaborat un nou cadru de parteneriat între IMM-uri şi instituţiile de învăţământ, pentru obţinerea de avantaje reciproce şi progresul întregii societăţi. Creşterea cooperării trebuie să ducă la îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor, la întărirea prestigiului instituţiilor de învăţământ, dar şi să permită o mai mare mobilitate pe piaţa muncii şi o creştere a nivelului de cunoştinţe şi de competenţe în rândul tinerilor.

La nivel local, ar trebui să existe parteneriate între întreprinderi, IMM-uri, instituţiile de învăţământ şi autorităţile locale, iar, pe plan naţional, trebuie realizate parteneriate în cadrul organizat de impulsionarea parteneriatelor locale de către asociaţiile de angajatori, patronate, partenerii sociali, structurile de învăţământ şi celelalte părţi interesate ale societăţii civile.

În pofida prevederilor Strategiei de la Lisabona, relaţia anagajator-instituţii de învăţământ s-a dezvoltat mai degrabă empiric, în baza unor relaţii personale. Eforturile de eficientizare sunt sporadice, insuficient structurate şi instituţionalizate. La fel se întâmplă şi cu prevederile Procesului de la Bologna, transpuse mult prea puţin în societatea românească. În ciuda prevederilor legislative, mobilitatea studenţilor din ţara noastră este în continuare scăzută, iar cea a salariaţilor şi întreprinzătorilor este nesemnificativă, dacă nu se pune la socoteală mobilitatea lucrătorilor determinată de raţiuni economice.

De asemenea, suntem nevoiţi să observăm că în nicio împrejurare, consolidarea legăturilor dintre lumea industriei şi cea a învăţământului nu este considerată prioritară până acum. În mod firesc, angajatorii au nevoie de specialişti în domenii foarte diverse: evoluţii tehnologice, internaţionalizare, dematerializarea pieţelor. La rândul lor, angajaţii se confruntă cu aceeaşi nevoie de a-şi dezvolta competenţele şi de a li se recunoaşte calificările dobândite. Pornind de la aceste premise, există o responsabilitate comună a instituţiilor de învăţământ şi întreprinderilor, mai ales la nivelul organizaţiilor lor reprezentative, de a propune în comun programe şi oferte de formare. În această perspectivă, potenţialul de cooperare este maxim, iar câteva aspecte merită subliniate la aceste nivel de abordare a problematicii.

În prezent, nu se acordă suficient de multă atenţie în multe zone din ţară, inclusiv în judeţul Constanţa, pe care îl reprezint aici în Camera Deputaţilor, învăţământului tehnic şi profesional care a fost deseori punct de referinţă la nivel local pentru cooperarea dintre întreprinderi şi instituţiile de învăţământ. De aceea, întreprinderile şi instituţiile de învăţământ trebuie să revalorifice perspectivele de carieră, salarii, promovare, asigurând totodată un învăţământ de calitate care să pună un accent important pe cultura generală. Formarea şi învăţarea pe tot parcursul vieţii nu mai este doar o opţiune posibilă, ci o necesitate reală.

Schimbările permanente impun actualizarea rezultatelor, formarea continuă, reînvăţarea şi menţinerea la nivelul corespunzător a competenţelor şi calificărilor profesionale. Lăsând deoparte marile întreprinderi, care au legături strânse cu facultăţile tehnice sau cu cele economice, în lipsa unui instrument comod la îndemână şi uşor de folosit, cursurile universitare rămân o necunoscută pentru cele mai multe întreprinderi, în special pentru IMM-uri. Or, acestea din urmă pot avea nevoie de programe de formare polivalente.

În cadrul realizării Small Business Act la nivel european, ar trebui acordată o atenţie specială temei consolidării relaţiilor IMM-uri şi orice tip de instituţie de învăţământ, inclusiv învăţământul secundar şi tehnic.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Îi dau cuvântul domnului Sever Voinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal. Mai aveţi 8 minute.

Domnul Sever Cotoi-Voinescu:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La vremuri grele, ne aducem aminte de adevărurile prime şi ne întoarcem la principiile de bază ale unei vieţi decente. La vremuri de criză, ne aducem aminte că expresia cea mai pură a capitalismului producător de prosperitate sunt întreprinderile mici şi mijlocii. Aud fel de fel de idei despre cum anume trebuie să acţionăm pentru a feri populaţia de efectele crizei economice pe care o trăim.

Din punctul meu de vedere, din punctul de vedere al unui partid de dreapta, cea mai bună protecţie socială e munca. Iar în condiţiile de criză economică puternică, munca se organizează mai degrabă în întreprinderi mici şi mijlocii.

Eu cred că România va trece mai repede şi cu costuri mai mici prin această criză dacă se va baza pe IMM-uri. Un guvern care face din mica iniţiativă privată marea soluţie pentru criza economică este guvernul de care avem nevoie. Şi, citind proiectul de buget, îmi dau seama că avem acest guvern în băncile ministeriale acum.

E alarmant să constatăm că aproape trei sferturi din locurile de muncă nou create în anul trecut au apărut pe seama bugetului de stat. E alarmant să constatăm că numărul IMM-urilor româneşti la mia de locuitori se situează cu mult sub media europeană, iar această densitate scăzută a IMM-urilor se datorează mai ales rigorilor birocratice impuse de stat şi mediului de afaceri neprietenos.

De-a lungul anilor am avut mereu ministere sau agenţii dedicate IMM-urilor, s-o spunem cinstit, nu şi-au făcut treaba. E de ajuns să stai seara la o bere cu proprietarul unei mici afaceri şi să-l asculţi pentru a înţelege care sunt problemele lui reale. Nu e nevoie de cine ştie ce studii redactate în terminologii americane sau bruxelleze, de strategii sofisticate sau de consultanţe savante. E nevoie doar să-i ascultăm pe aceşti oameni care pun la bătaie micile averi personale şi investesc nervi, imaginaţie, creativitate şi curaj în riscul unei afaceri mici sau mijlocii.

În general, cred în strategii şi îmi plac liderii politici care au viziuni ce cuprind economii naţionale şi ţări întregi. Dar, în cazul IMM-urilor, mi se pare că e vorba de ceva cu mult mai simplu, mi se pare că vorbăria grandioasă sună caraghios în acest context.

Acum câteva zile, un ploieştean din colegiul meu mi-a descris felul în care se desfăşoară controlul administraţiei financiare la el la firmă. Omul are, după standardele Uniunii Europene, o afacere mică, cu 40 de angajaţi. Inspectorii administraţiei financiare sunt ostili, caută cu tot dinadinsul motive de amendă, hărţuiesc, pur şi simplu, afacerea. În lumea IMM-urilor, obiceiul fiscului de a amenda oricum este privit deja ca o fatalitate. Oricât ai fi de cinstit şi de scrupulos cu evidenţele tale, când fiscul ţi-a călcat pragul, ştii că vei plăti o amendă. Nu ai ce face. În cazul acestui control, examinând un contract anume, inspectorul l-a găsit prea scurt. Nu e suficient de stufos, i-a spus inspectorul concitadinului meu, şi i-a aplicat o amendă. Culmea este că acelaşi contract fusese găsit în regulă la precedentul control al administraţiei financiare.

Afacerea ploieşteanului meu merge tot mai greu în contextul actual, iar fiscul îl pune pe butuci, pur şi simplu. Pentru el, dar şi pentru mulţi alţii, statul nu e un partener, ci un inamic. E foarte posibil ca jumătate din cei 40 de angajaţi ai săi să fie disponibilizaţi foarte curând. Inspectorul de la administraţia financiară spune că nu e treaba lui. De mâine, dacă datorită felului absurd în care îşi face controlul, statul pe care pretinde că-l apără, va avea 20 de contribuitori la bugetul de stat mai puţin şi 20 de oameni de întreţinut în şomaj mai mult.

Adevărul este că acum IMM-urile, adică tocmai acest bun vehicul care ne poate scoate din criză, simt statul ca pe un adversar. Ministerul dedicat IMM-urilor şi mediului de afaceri trebuie să fie mai ales avocatul IMM-urilor la masa executivului. Şi, mai ales, trebuie să fie un minister integrator. Aşa cum se pare că este în actualul desen guvernamental. IMM-urile sunt cele mai importante producătoare de venituri şi de etică într-o economie liberă. Caracterul liber al unei economii este dat tocmai de existenţa şi funcţionarea IMM-urilor.

În România, însă, doamnelor şi domnilor, IMM-urile sunt sub asediu. Au doi inamici redutabili. De o parte sunt marile corporaţii care le înghit în concurenţă, de partea cealaltă este statul. Birocraţia statului le sugrumă pur şi simplu. De primul mare duşman, IMM-urile se pot feri şi singure. Au abilitatea, flexibilitatea şi mai ales resursa colosală de creativitate şi inovaţie care le face să reziste marilor giganţi, dar, în raport cu statul, IMM-urile par victime sigure.

Salut interesul actualului Guvern pentru IMM-uri şi susţin acest interes. Constat cu satisfacţie că în programul guvernului există acest angajament de a recapitaliza CEC Bank şi Fondul naţional de garantare a creditelor pentru IMM-uri. Efortul pentru a redeschide piaţa creditelor pentru IMM-uri nu trebuie să se oprească nicio clipă în actualul context. Însă toate acestea nu sunt de ajuns. Dialogul cu IMM-urile e crucial. Pentru moment, vocea oamenilor de afaceri care deţin IMM-uri nu se prea aude. Imensa lor majoritate nu sunt reprezentanţi în organizaţiile patronale cu care discută Guvernul.

De aceea, ideea unui forum sugerată de colegul meu, liderul Grupului parlamentar Partidul Democrat Liberal, mi se pare că merită susţinută. Partidul Democrat Liberal este perfect conştient de importanţa extraordinară a IMM-urilor, iar sprijinirea lor în aceste vremuri grele trebuie să devină obiectivul prioritar pentru gândirea şi acţiunea noastră economică.

Domnule prim-ministru, vă rog împrietiniţi Guvernul cu IMM-urile.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit acum la cuvânt pe domnul prim-ministru pentru a da răspuns la problemele ridicate în cadrul dezbaterilor.

Domnul Emil Boc:

Am venit cu toată deschiderea la această dezbatere şi după datele pe care le am este prima de acest fel în temeiul art.180 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, ceea ce demonstrează preocuparea Parlamentului faţă de o temă majoră a societăţii româneşti.

De aceea, încă o dată vă mulţumesc pentru invitaţie şi, nu în ultimul rând, pentru recomandările, sugestiile şi propunerile făcute care vor fi avute în vedere de către Guvern în politicile pe care le va elabora în continuare cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii.

De fapt, cea mai mare problemă pe care o constatăm astăzi că o avem cu privire la IMM-uri, dincolo de cele menţionate până acum, este legată de problema creditării şi accesului la sursele de finanţare. Acolo unde mai există surse de finanţare, acestea sunt foarte scumpe, iar costurile sunt imense pentru întreprinderile mici şi mijlocii. De ce? Pentru că România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu are investment grade.

Datorită faptului că agenţiile de rating anul trecut au dat calificative tot mai joase şi negative României, astăzi România, repet, este singura ţară din Uniunea Europeană care nu are acest investment grade care să-i permită accesul la linii de finanţare mult mai ieftine. Şi se pune întrebarea, pe de o parte, de ce suntem în această situaţie şi, pe de altă parte, ce avem de făcut.

Îmi pare rău că domnul Tăriceanu nu mai este aici, pentru că l-aş fi întrebat cum a fost posibil ca România, în condiţiile unei creşteri economice de 7,8%, să lase ţării un deficit de 5,2%. Aş fi vrut să-l întreb cum a reuşit performanţa ca în 3 luni, în octombrie, noiembrie şi decembrie să cheltuiască 4 miliarde de euro, lăsând România practic pe butuci. Cum a fost posibil să realizeze o eroare de prognoză cu 7 miliarde de euro diferenţă între veniturile prognozate şi cele realizate? Cum a fost posibil să pună atâtea greutăţi mediului de afaceri, practic, limitându-i posibilităţile de creditare prin scăderea ratingului de ţară al României?

Se pune întrebarea, pe bună dreptate, cine este vinovat şi de ce am ajuns în această situaţie? Acum, împreună, avem de rezolvat aceste teme: şi a investment gradelui, şi a ratingului de ţară, pentru ca România să aibă acces la linii mai ieftine de creditare. Or, primul pas îl reprezintă, pe de o parte, un buget care să fie creionat în jurul unui deficit de 2% ca un semn de credibilitate a acestei ţări, în privinţa stabilităţii sale, pe de o parte, iar a unui buget care să fac faţă provocărilor României în context de criză, chiar dacă, repet, este un buget de austeritate, aşa cum am spus, el are încă şi foarte multe veşti bune, veşti legate, în special, de investiţii şi de menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă.

I-aş mai fi spus domnului Tăriceanu, dacă era aici, că am fi dorit să circulăm pe autostrăzile Guvernului pe care l-a lăsat, dar, din nefericire, pe 5 km de autostradă, cât a lăsat, este foarte greu să-ţi poţi planifica măcar un drum foarte, foarte scurt.

De asemenea, s-a menţionat aici faptul că bugetul pentru IMM-uri este foarte mic. Vreau să ştiţi că în anul 2008, în execuţie, Guvernul Tăriceanu a acordat 0,12% din p.i.b., iar noi, în acest moment, avem 0,25% din p.i.b., la care dacă mai adăugăm celelalte sume de la celelalte ministere, transporturi, dezvoltare regională, agricultură, sănătate, veţi vedea că acest program şi proiect de sprijin al IMM-urilor este mult mai consistent decât cel al Guvernului anterior.

S-a făcut aici referire la contribuţiile de asigurări sociale. Nu am făcut altceva decât să revenim la nivelul contribuţiilor de asigurări sociale din trimestrul I al anului 2008, iar în ceea ce priveşte contribuţiile la fondurile private de pensii, ele rămân la acelaşi nivel cu cele din anul 2008, adică 2%. Doar inconştienţa Guvernului Tăriceanu a făcut posibilă o scădere cu 5,2% într-un singur an, în context de criză, a contribuţiilor la asigurări sociale, în condiţiile în care ai mărit pensiile. Evident că a fost o măsură populistă, fără niciun fel de susţinere economică reală.

Noi nu facem altceva decât să revenim la ceea ce a fost în trimestrul I al anului 2008 şi prin asemenea măsuri, pe de o parte, vom putea în continuare să susţinem dezvoltarea economică, vom realiza măsura neimpozitării profitului reinvestit, vom investi 10,2 miliarde de euro în infrastructură, dar vom reuşi să dăm pentru prima dată în România şi un ajutor de solidaritate sau pensia socială minimă pentru a-i ajuta pe cei care sunt cu adevărat în nevoi în această ţară, pe cei 1,2 milioane de români care astăzi trăiesc cu o pensie sub 350 lei noi sau 3.500.000 lei vechi.

Este un efort de solidaritate al nostru, al tuturor şi cred că realizează în primul rând un act de dreptate şi cred că va fi numele acestui parlament legat de numele unei asemenea măsuri, care, după părerea mea, rezolvă şi o problemă de moralitate, în ultimă instanţă, şi de dreptate în sistemul social.

Am văzut că domnul Tăriceanu şi P.N.L.-ul se opun îngheţării salariilor demnitarilor crezând probabil că astfel îi sprijină în continuare pe cei care i-au facilitat afacerea Sterling Resources, pe cei cu care au pus la cale acea măsură prin care un contract de explorare şi împartajare a profitului a fost transformat într-un contract de acord petrolier şi concesiune.

Vestea bună aici este că ordonanţa în baza căreia a făcut această diminuare practic a patrimonilului statului român este încă la Parlament şi avem şansa s-o respingem şi să readucem lucrurile la normalitate, pentru ca tot ce înseamnă bogăţie naturală în această ţară să fie utilizat în concordanţă cu interesul naţional, şi nu în concordanţă cu interesul de grup al vechiului Guvern.

Aceasta este vestea bună şi sunt convins că veţi aborda cu maximă responsabilitate în Parlament Ordonanţa prin care a fost posibilă după aceea transformarea din punct de vedere legal a contractului din 1992 într-un contract de acord petrolier.

A fost o acţiune premeditată a Guvernului Tăriceanu, din 2007 şi-a pregătit mişcarea din 2008, pe final de mandat, pentru a acorda acel contract care prejudiciază financiar interesele României, iar noi avem datoria să curmăm acest abuz.

De asemenea, mă aşteptam să găsesc multe alte soluţii pe care vechiul Guvern a afirmat că le susţine în privinţa sprijinirii întreprinderilor mici şi mijlocii, dar n-am observat o asemenea atenţie din partea foştilor guvernanţi. Sunt onorat de faptul că dumneavoastră însă i-aţi acordat o asemenea atenţie unui subiect important al României, într-un context extrem de dificil, şi vreau să vă asigur, în numele Guvernului, că vom fi partenerii care vom veni de fiecare în faţa dumneavoastră pentru asemenea dezbatere, pentru discuţia de la buget sau pentru alte discuţii, pentru a lua acele decizii asupra cărora ne-am angajat în parteneriatul pentru România, pentru a arăta oamenilor că pot fi politicieni în această ţară care se ţin de cuvânt şi pentru care cuvântul dat şi scris înseamnă cuvânt respectat.

Am făcut astăzi referiri la câteva puncte din proiectul de buget pentru că inevitabil măsurile de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii sunt parte componentă a bugetului de stat, iar planul anticriză, care este parte componentă a bugetului, evident că trebuie să aibă corespondenţă în proiectul legii bugetului de stat. De aceea, măsurile despre care am vorbit nu sunt poveşti, ele sunt realităţi pe care le veţi regăsi în proiectul de buget al anului 2009 care va intra curând în dezbaterea Parlamentului.

Vă mulţumesc tuturor pentru această iniţiativă, pentru recomandările şi propunerile făcute şi vă asigur de aceeaşi colaborare şi în viitor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu îi mulţumesc domnului prim-ministru pentru deschiderea manifestată şi dumneavoastră pentru această dezbatere pe care în acest moment am încheiat-o.

În continuare, potrivit programului de lucru, urmează prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ioan Oltean:

Daţi-mi voie să deschid şedinţa consacrată prezentării interpelărilor, să vă anunţ că avem înscrise pentru interpelări 38 de persoane, unele cu două, trei sau chiar patru interpelări.

Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, am să îi rog pe cei care nu le-au depus în scris şi doresc să le susţină de la microfonul Camerei, să susţină doar oral o interpelare, celelalte să fie depuse la Secretariatul tehnic al Camerei Deputaţilor pentru a fi comunicate miniştrilor cărora le sunt adresate, pentru a le avea în vedere şi a pregăti răspunsul solicitat.

Am să-l rog pe domnul Petru Movilă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal... a depus-o în scris. Domnul Mircea Drăghici a depus-o în scris. Domnul Bogdan Liviu Ciucă a depus-o în scris. Domnul Iustin Cionca a depus-o în scris. Domnul Bărbulescu Daniel Ionuţ, depusă în scris. Domnul Aurel Vlădoiu, domnul Nica Ciprian, domnul Dan Morega, Florin Ţurcanu, George Scutaru, Titi Holban, Alina Ştefania Gorghiu, Pavel Horj, Radu Bogdan Ţîmpău, Mircea Irimescu, Gigel Ştirbu, Marin Almăjanu, Mihai Lupu, Mircea Vasile Cazan, Virgil Pop, Dumitrică George, Leocadia Graţiela Gavrilescu, Cristian Horia, Ionuţ Stroe, Diana Tuşa, Viorel Buda, Cristian Ion Burlacu, Kerekes Karoly.

Domnule Kerekes Karoly, vă rog să poftiţi la microfon pentru a vă susţine interpelarea.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Subiectul interpelării este următorul: "Politica Guvernului în protejarea suprafeţelor verzi din localităţile urbane".

Programul de guvernare pe 2000-2012 cuprinde un capitol cu privire la protecţia mediului înconjurător. Una dintre directivele de acţiune ale Guvernului în acest sens este ameliorarea mediului urban, prin extinderea suprafeţelor verzi cu rol de agrement şi îmbunătăţirea microclimatului.

Care este politica Guvernului în privinţa menţinerii parcurilor deja existente în localităţile urbane, în condiţiile amplificării tendinţelor de a ocupa aceste suprafeţe verzi prin diferite construcţii.

Ce fel de poziţie trebuie să aibă prefecţii, ca reprezentanţi ai Guvernului, în oprirea acestor tendinţe?

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule coleg.

Dacă domnul Dan Bordeianu este prezent în sală pentru susţinere. Nu este. A depus-o în scris.

Domnul Ludovic Orban, Bogdan Cantaragiu, şi cu siguranţă doreşte să o susţină domnul Mircia Giurgiu. Nu greşeam, domnule deputat, microfonul vă aparţine.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O singură interpelare o să prezint acum. Este vorba despre interpelarea adresată ministrului sănătăţii Ion Bazac.

Obiectul interpelării îl reprezintă situaţia cabinetelor medicale şcolare. Acolo sunt foarte mari probleme. A apărut o ordonanţă de urgenţă dată de fostul Guvern prin care acestea trec la autorităţile locale, însă nici până în acest moment nu au apărut normele de aplicare a acelei ordonanţe.

Deocamdată nu se ştie ce se va întâmpla, salariile întârzie şi cu câteva săptămâni.

Aşadar, domnule ministru, vă solicit să rezolvaţi cât mai urgent această problemă.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mă bucur că ne revedem în acelaşi cadru cunoscut şi recunoscut pentru dumneavoastră.

Domnul deputat Gheorghe Dragomir a depus în scris. Domnul deputat Relu Fenechiu, de asemenea. Domnul Constantin Chirilă a depus în scris, şi cu siguranţă distinsul nostru coleg Aledin Amet va dori să îşi susţină interpelarea.

Vă rog, domnule coleg, la microfon.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am două interpelări. Voi susţine însă una singură, cea adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătăţii.

Din păcate, a fost nevoie de o dramă pentru a ne da seama că legislaţia actuală, cea referitoare la problemele din domeniul sănătăţii, are neajunsuri. Este vorba de cazul, deja mediatizat, când o decedată de religie islamică nu a putut fi ridicată de familie de la morga spitalului pe motiv că fiind o importantă sărbătoare creştină, lipsea personalul de specialitate.

Vă mulţumesc pentru faptul că aţi intervenit direct, iar problema ivită a fost soluţionată. Voi iniţia o propunere legislativă prin care familia să aibă posibilitatea de a ridica de la morgă decedata de origine islamică mai devreme de 24 de ore, pentru a putea fi respectate tradiţiile religioase ale comunităţii noastre.

Vă solicit în acest sens colaborarea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă domnul Petru Călian este. Nu este. A depus în scris.

Dragi colegi,

Aceştia sunt deputaţii care au solicitat fie prezentarea de la tribuna Camerei Deputaţilor a interpelărilor, fie le-au depus în scris.

În consecinţă, declar şedinţa noastră închisă.

O seară bună tuturor! Ne revedem mâine dimineaţă la 8,30, la şedinţa de declaraţii politice.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,10.