Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.40.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, împreună cu domnul senator Alexandru Pereş, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul deputat Dumitru Pardău, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de doamna senator Doina Silistru, secretar al Senatului.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Vă invit să vă ocupaţi locurile în sală pentru a putea începe programul nostru de astăzi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Declar deschisă şedinţa comună de astăzi, 21 septembrie anul curent, a Senatului şi Camerei Deputaţilor şi vă anunţ

că, din totalul de 471 deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa 326, absenţi fiind 145.

Avem cvorumul legal îndeplinit.

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţa de astăzi, au hotărât să propună pentru ordinea de zi a şedinţei comune de astăzi a celor două Camere ale Parlamentului următoarele două puncte:

1. Prezentarea moţiunii de cenzură iniţiate de 120 de deputaţi şi senatori ai Grupurilor parlamentare ale PNL şi UDMR, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului asupra Proiectului legiicadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în conformitate cu prevederile art. 113 din Constituţie şi ale art. 78 din Regulamentul şedinţelor comune.
2. Modificări în componenţa nominală a Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Faţă de ordinea de zi supusă atenţiei dumneavoastră sunt observaţii?

Dacă nu sunt observaţii, vă rog să votaţi.

Cine este pentru?

Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abţineri?

Nu sunt.

Vă mulţumesc.

În unanimitate, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru propus este să lucrăm până la epuizarea celor două puncte din ordinea de zi.

Sunt observaţii?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru?

Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abţineri?

Nu sunt.

Vă mulţumesc În unanimitate, programul de lucru a fost aprobat.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, vă informez că s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi la care nu au fost depuse moţiuni de cenzură în termenul prevăzut de art. 114 alin. (2) din Constituţia României:

• Legea educaţiei naţionale;
• Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Drept urmare, cele două acte normative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 114 alin. (3) din Constituţie.

Evident, referitor la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a fost depusă o moţiune de cenzură care a fost deja înscrisă pe ordinea de zi, ca prim punct.

Stimaţi colegi,

Dau cuvântul domnului deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al PNL, pentru a prezenta textul moţiunii de cenzură.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnilor preşedinţi de şedinţă, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, După cum observaţi, înainte să încep textul moţiunii, trebuie să fac o remarcă: nici măcar acum nu sunt prezenţi în sală domnul prim-ministru şi Guvernul.

Oricum, cred că trebuie să-i mulţumim colegului deputat Victor Ponta, că el însuşi reprezintă întregul Guvern al României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Remarca se încheie simplu: în acest fel Executivul respectă Parlamentul României.

Şi acum citesc textul moţiunii "Guvernul PD-L-PSD a hotărât: «Decât muncă fără rost, mai bine puţin şi prost»".

Proiectul Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice conţine atât de multe prevederi proaste, încât trebuie blocat, pentru a nu agrava problemele din viaţa oamenilor.

Cetăţenii de azi nu trăiesc bine, sunt speriaţi de aroganţa Guvernului şi de lipsa de realism a acestuia, sunt ameninţaţi cu şomajul şi suferă din cauza aceasta, ei neavând nicio vină că guvernanţii sunt incapabili să limiteze efectele crizei economice.

Moţiunea de cenzură iniţiată de Grupurile parlamentare ale PNL şi UDMR se întemeiază pe un complex de argumente, pe care le detaliem în cele ce urmează.

În perioade de criză se fac economii, se fac restructurări, nu se fac strategii de dezvoltare, nu se modelează sisteme pentru perioadele mai bune, aşteptate şi dorite.

Adoptarea unei legi de salarizare unitare, care are ca scop reaşezarea funcţiilor şi echilibrarea veniturilor din sistemul public şi, implicit, raţionalizarea cheltuielilor, nu se poate face, practic, pe perioadă de recesiune economică, generată de o criză economico-financiară globală, ale cărei efecte şi al cărei final nu le putem încă anticipa.

Având în vedere că prin proiectul Guvernului se propune reducerea veniturilor nete din sistemul public, este indicat ca elaborarea şi promovarea unei asemenea legi să se facă în perioadă de creştere economică susţinută, când mediul privat poate să absoarbă potenţialul personal disponibilizat din sectorul public.

Aceasta este esenţa filozofiei liberale şi dovada solidarităţii sociale care nu trebuie înţeleasă în termeni de şomaj tehnic şi asistare socială pentru cei disponibilizaţi, ci în sensul redirecţionării forţei de muncă către economia reală, funcţională şi mediul de afaceri capabil să susţină locuri de muncă şi să producă venituri la bugetul de stat.

Numai o economie puternică, bazată pe ritmuri succesive de creştere economică, poate să fundamenteze şi să susţină o grilă de salarizare unitară şi să configureze venituri reale în raport cu complexitatea, importanţa, nivelul productivităţii muncii din societate şi atribuţiile fiecărui salariat.

Prin adoptarea acestui proiect de lege, Guvernul ignoră principiul solidarităţii sociale, atât de necesar pe perioadă de criză economică.

Prin acest act normativ, coaliţia PD-L-PSD

încurajează nemulţumirile sociale şi promovează discriminarea între diversele categorii de personal bugetar.

Fiind o lege complexă, credem că nu se impunea angajarea răspunderii Guvernului.

Sunt mai multe motive pentru care considerăm că acest text de lege este contrar intereselor majorităţii societăţii româneşti.

Ca atare, considerăm că gestul Guvernului de a-şi angaja răspunderea este pripit şi greşit, bazându-ne pe următoarele argumente:

1. Proiectul de lege nu a întrunit consensul partenerilor sociali.

Dovadă în acest sens stau controversele pe care le-a născut, inclusiv organizarea unei greve generale, nemaivorbind de urechile astupate ale guvernanţilor la protestele majore ale sindicatelor, organizate chiar şi din ziua angajării răspunderii Guvernului în Parlament.

2. Faptul că a stârnit atât de multe controverse, dispute şi nemulţumiri nu înseamnă că este o lege bună, aşa cum crede premierul, ci, mai degrabă, o lege proastă, o lege care impune arbitrariul.

3. Textul legii demonstrează modul haotic în care s-a elaborat, neprofesionalismul, incompetenţa şi incapacitatea Guvernului de a înţelege sistemul public din România şi de a-l organiza.

Avizul Consiliului Legislativ este edificator în acest sens.

Evident că era obligatoriu avizul Consiliului Superior al Magistraturii de care Guvernul nu se sinchiseşte.

4. Domnul prim-ministru Boc, jurist de profesie, uită că în cazul unor legi complexe este nevoie de dezbatere şi de consens în cadrul societăţii şi, mai ales, de o dezbatere parlamentară serioasă.

Să nu uităm că vorbim de un Guvern care beneficiază de o majoritate politică transparentă şi asumată de 73% dintre parlamentari, care ar permite adoptarea legilor în procedură accelerată.

Cu o asemenea majoritate, angajarea răspunderii Guvernului nu este o procedură recomandabilă şi nici democratică.

Probabil că pentru premier Parlamentul, inclusiv parlamentarii PD-L, sunt doar o anexă a puterii executive.

5. Angajarea răspunderii Guvernului într-o singură zi pentru trei proiecte de lege este o procedură neconstituţională pentru că încalcă art. 114 din legea fundamentală a României.

Ori domnul Boc are cunoştinţe precare de drept constituţional, ori pentru Domnia Sa un proiect de lege este egal cu trei proiecte de lege.

Guvernul PD-L-PSD este Guvernul cu cele mai multe acte normative declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională.

6. Guvernul nu a ţinut cont, în faza iniţială a legii, de semnalele primite din partea sindicatelor, a cadrelor didactice şi medicale, a magistraţilor care au invocat la unison o procedură democratică amplă, fără grabă, pentru dezbaterea Legii salarizării unitare.

Am încercat împreună cu reprezentanţii acestor categorii să îmbunătăţim proiectul propus, dar Guvernul nu a ţinut cont nici de această dată de amendamentele primite de la parlamentari, ceea ce denotă acelaşi dispreţ la adresa puterii legislative, judecătoreşti, cetăţeneşti.

7. Suntem pentru reformarea sistemului public din România, motiv pentru care, în noiembrie 2008, Guvernul Tăriceanu a propus partidelor politice şi sindicatelor un pact pentru elaborarea cadrului de salarizare unitară bugetară, dar nu la modul în care ni-l impune Coaliţia PD-L-PSD:

incoerent, inconsecvent, discriminatoriu şi incompetent, nu în orice condiţii, prin sărăcirea românilor, nu în scop electoral, pentru a bifa Traian Băsescu un proiect pentru obţinerea celui de-al doilea mandat, nu în an de criză economică, nu pentru bifarea relaţiei cu FMI, nu în an electoral, nu prin pulverizarea categoriilor sociale.

8. Ignorând toate argumentele noastre şi în lipsa unor criterii corecte de elaborare şi fundamentare, singurul criteriu în baza căruia s-au făcut evaluarea şi proiectarea grilelor de salarizare a fost cel politic, al Guvernului Coaliţiei PD-L- PSD care, având pâinea şi cuţitul, poate tăia şi spânzura.

Acest tip de politică nu are ce căuta în lumea democratică din România Uniunii Europene.

9. Reducerea veniturilor cetăţenilor, care se propune prin proiectul salarizării unitare a bugetarilor, nu este doar efectul crizei economice, ci şi al incapacităţii Guvernului de a înţelege sistemul public din România.

Această măsură antisocială este consecinţa actului de guvernare dezastruos al coaliţiei aflate la putere, este rezultatul incapacităţii Guvernului PD-L-PSD de a sprijini şi redresa economia românească, astfel încât veniturile încasate la buget să nu se diminueze.

Guvernul PD-L-PSD preferă să reducă salariile, ca măsură de reducere a cheltuielilor publice. Şi atunci întrebarea logică: ce garanţii oferă acest Guvern incompetent, fără performanţă în colectarea veniturilor, că aceste venituri reduse vor fi încasate de români în 2010, 2011...? Niciuna.

Sperăm ca aceste venituri, chiar reduse, să nu rămână la stadiul de promisiuni neonorate, aşa cum s-a întâmplat cu majorarea cu 50% a salariilor profesorilor şi cu creşterea pensiilor.

Pentru toate aceste motive, am depus prezenta moţiune de cenzură, singurul instrument democratic care va pune capăt unei legi arbitrare, care nu se va putea aplica, şi unui Guvern incompetent, care ignoră interesele majorităţii populaţiei.

Doamnelor şi domnilor parlamentari, Stimaţi colegi, Cele 9 luni de concubinaj politic dintre PD-L şi PSD, ce trebuiau să se soldeze cu o naştere normală, au avut drept rezultat avortul unui act normativ, cu grave deficienţe.

Proiectul Legii salarizării unitare subsumează, în mod tragic, eşecul acestui Guvern, abandonarea interesului public şi a Constituţiei.

Dacă raportăm prestaţia politică în ansamblu a actualului Executiv şi performanţa individuală a fiecărui ministru în domeniul politicilor publice la timpul scurt de guvernare, dar, mai ales, la promisiunile şi angajamentele făcute în faţa naţiunii, în decembrie 2008, împreună cu Traian Băsescu, concluzia este una singură: avem de-a face cu cel mai incompetent şi neperformant Guvern pe care l-a avut România vreodată! Orice sistem profesionist de evaluare raportează numărul erorilor per perioada de timp analizată.

În acest sens, n-a fost zi de la Dumnezeu în cele 9 luni în care acest Guvern să nu fi produs vreo boacănă.

Un vechi proverb latin spune finis coronat opus şi, din această perspectivă, Legea salarizării unitare reprezintă încoronarea incompetenţei şi nepriceperii acestui Guvern.

I.Realizările Guvernului Tăriceanu.

Noi, PNL şi UDMR, am susţinut, încă de la început, necesitatea unei legi unitare a salarizării, dar care să fie o piatră de temelie pentru îndreptarea inechităţilor sociale.

Ceea ce este regretabil este tocmai faptul că, prin proiectul propus, Guvernul PD-L-PSD distruge un parcurs progresist pe care îl începuse societatea românească, începând cu anul 2004.

Guvernul Tăriceanu a pus bazele reformei fundamentale a instituţiilor statului şi a crescut gradul de optimism al românilor în faţa zilei de mâine.

Reforme apreciate chiar de către cel mai înverşunat duşman al guvernării Tăriceanu, precum cota unică de impozitare, recalcularea pensiilor, investiţiile în infrastructura educaţională şi creşterea economică, ce a fundamentat creşterea veniturilor populaţiei, sunt acum dinamitate de politica iresponsabilă a Guvernului PD-L-PSD. Şi pentru ca tot ce am spus până acum să nu pară a fi vorbe în vânt, vorbe goale, iată câteva exemple de date statistice oficiale privind creşterile salariale:

• personal medico-sanitar - salariul mediu brut din decembrie 2004 (948 RON) a crescut până în octombrie 2008 cu 112%;
• personal în învăţământ - salariul mediu brut din decembrie 2004 (1.081 RON) a crescut până în octombrie 2008 cu 98%;
• funcţionari publici - salariul mediu brut din decembrie 2004 (1.115 RON) a crescut până în octombrie 2008 cu 71%;
• poliţişti - salariul mediu brut din decembrie 2004 (1.622 RON) a crescut până în octombrie 2008 cu 54%.

Iar exemplele pot continua.

Politica Guvernului Tăriceanu a dus, de asemenea, şi la creşterea evoluţiei cheltuielilor de capital în perioada 2004- 2008, în toate domeniile importante, relevante fiind investiţiile în învăţământ care au crescut de la puţin peste zero, în 2004, la peste 1.200 milioane de euro în 2008.

Noi am dorit un cadru legislativ corect, în care să se regăsească cu justeţe toate categoriile socioprofesionale.

Încă din noiembrie 2008, Guvernul Tăriceanu a propus un acord cu toate partidele parlamentare pentru realizarea unui cadru unitar de salarizare a bugetarilor.

Surpriză: numai liderii PD-L s-au opus semnării unui astfel de acord.

În schimb, astăzi, aceiaşi lideri PD-L ne impun o lege făcută în grabă, pe genunchi, şi care aduce prejudicii enorme bugetarilor.

Cu regret constatăm că proiectul de instituire a unui sistem unitar de salarizare a bugetarilor se îndepărtează tot mai mult de principiile în baza cărora a fost iniţiat.

În locul reformei structurale, Guvernul PD-L-PSD a adoptat o măsură stufoasă, iraţională şi injustă de reglementare a salariilor bugetarilor.

Legea salarizării unitare nu schimbă logica sistemului, ci îl cosmetizează şi îl conservă.

Statul rămâne în continuare supraponderal, birocraţia rămâne ineficientă, în serviciul interesului de castă decât în interesul cetăţeanului, neprofesionistă, ostilă valorilor competenţei.

Guvernul PD-L-PSD a înregistrat trista performanţă de a readuce la zero orice investiţie în obiective de interes social sau infrastructură şi, chiar mai mult, prin Legea salarizării unitare dinamitează orice umbră de speranţă a românilor pentru ziua de mâine.

Niciunul dintre cei afectaţi nu va primi un răspuns din partea Guvernului la întrebările chinuitoare, vizavi de cum îşi vor plăti ratele, ce vor pune pe masă copiilor şi cum vor achita facturile la întreţinere pentru iarna ce va veni.

II. Consecinţele nefaste ale proiectului de lege:

a) Diminuarea veniturilor Este pentru prima dată, după 1990, când românilor le scad, practic, veniturile nete câştigate până în prezent.

Dacă până acum cetăţenii se confruntau cu eventualele întârzieri de creştere a salariilor şi veniturilor, începând cu luna ianuarie, banii primiţi vor fi mult mai puţini.

Legea salarizării unitare instituţionalizează jaful din buzunarul românilor.

Sărăcirea populaţiei României a devenit politică de stat, ignorând cetăţeanul care este pus în situaţia de a munci la fel de mult, dar pe bani mai puţini, doar pentru că aşa vrea un guvern iresponsabil.

Guvernul PD-L-PSD confirmă prin prezentul proiect de lege încălcarea flagrantă a Constituţiei României care prevede la articolul 47 că "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent".

Cel care în 2004 "juca totul pe o singură carte" - cea a Constituţiei - a ales să gireze moral şi politic cea mai mare fraudă de protecţie a drepturilor cetăţenilor României.

Decizia acestui Guvern nu a fost una de aplicare a unor măsuri de dezvoltare economică şi protecţie socială, ci a vizat cu precădere diminuarea salariilor angajaţilor din sectorul bugetar, în scopul unor economii de natură să suplinească jaful instituţionalizat al unor miniştri aflaţi în diferite anchete ale instituţiilor statului.

Legea salarizării unitare readuce în actualitate dijma şi zeciuiala boierească pentru ca potenţaţii să-şi păstreze privilegiile obţinute şi nivelul de trai cu care s-au obişnuit.

Din 1990, este pentru prima dată când, în primul trimestru de guvernare, peste trei miniştri sunt anchetaţi în cazuri privind suspiciuni de corupţie şi de risipă a banului public.

Spaţiul public a devenit familiar cu "perdelele" doamnei Udrea şi "scenele" doamnei Ridzi, fapt care a dus la degradarea încrederii cetăţenilor în autorităţile statului.

În toate apariţiile de imagine ale reprezentanţilor Guvernului PD-L-PSD se propovăduia faptul că salariile vor îngheţa, dar nu se vor diminua! Este o minciună! Aproape toate categoriile sociale menţionate în Legea salarizării unice vor pierde bani: prin includerea sporurilor în baza de calcul salarială şi prin aplicarea impozitului legal venitul lunar al bugetarilor va fi mult mai mic.

Guvernul a ales minciuna drept principală cale de comunicare politică.

Ne întrebăm ce se va întâmpla în luna ianuarie 2010, când bugetarii îşi vor primi lefurile pe noua grilă promovată de acest Guvern care le diminuează veniturile în proporţii semnificative.

Va fi cu siguranţă o situaţie similară celei experimentate deja de o categorie socială, aceea a cadrelor didactice.

Acum, ca şi anul trecut, promisiunile liderilor PD-L şi PSD îşi vor arăta adevărata faţă după o nouă rundă de alegeri.

În 2008, înaintea alegerilor parlamentare, PD-L şi PSD promiteau, cu o uşurinţă greu de înţeles şi permanent contestată de Guvernul Tăriceanu aflat în exerciţiu, că vor mări salariile profesorilor cu 50%.

Odată aflaţi la guvernare, această promisiune, care a marcat toată campania electorală, a fost urgent îngropată.

Cu siguranţă, aceeaşi soartă o va avea şi promisiunea actuală de menţinere a nivelului salarial prin noua Lege a salarizării unitare.

Începând cu luna ianuarie a anului viitor, când legea va produce efecte şi, evident, ulterior alegerilor prezidenţiale, milioane de oameni vor afla cu cât li s-au redus 4 veniturile.

Tragedia va fi cu atât mai mare cu cât vorbim de un procent semnificativ de cetăţeni care se vor afla brusc în situaţia de a nu-şi mai putea achita creditele, cheltuielile curente, situaţie dramatică dacă luăm în considerare creşterea nivelului acestora pe perioada de iarnă.

Vorbim astfel de milioane de oameni care nu-şi vor mai putea asigura prin veniturile proprii un nivel de trai decent.

Nici măcar plata orelor suplimentare nu va fi menţinută.

Nu ştim care este baza legală prin care Guvernul elimină plata orelor suplimentare, având în vedere că art. 53 din Constituţia României stipulează că "Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav."

Astfel, legea adoptată de Guvernul PD-L-PSD este nu numai injustă, dar şi distructivă pentru societatea românească pe termen lung.

Ani de zile s-au făcut eforturi pentru ca în administraţia publică să fie cooptaţi tineri cu studii de specialitate, capabili să promoveze politici publice eficiente.

Ani de zile s-a urmărit profesionalizarea angajaţilor bugetari şi s-au derulat programe pentru creşterea productivităţii muncii în sectorul public.

În cadrul acestor măsuri, s-a avut în vedere inclusiv acordarea unei salarizări corespunzătoare calităţii muncii prestate.

Ceea ce reuşeşte să facă acum Guvernul Băsescu- Geoană este să arunce întregul sistem public cu douăzeci de ani în urmă.

Prin Legea salarizării unitare se produce o crimă la adresa generaţiilor viitoare.

Vor putea să explice primministrul sau ministrul tineretului care va fi motivaţia tinerilor absolvenţi să slujească funcţia publică şi, implicit, să rămână în România, dacă nu vor avea nicio cale de a-şi asigura un trai decent?

Concluzia este una singură:

Guvernul PD-L-PSD, prin această lege, încurajează exportul de inteligenţă românească.

În acest fel, vom asista la degradarea serviciilor dedicate cetăţeanului, ne vom confrunta cu ghişee publice aglomerate şi cu tratamentul funcţionarilor pe măsura banilor primiţi.

Va însemna de fapt distrugerea administraţiei publice, iar taxele şi impozitele, din ce în ce mai mari, vor reprezenta biruri pentru ineficienţă.

b) Incertitudine şi instabilitate Actualul proiect de lege creează o serioasă problemă de mental colectiv şi de legitimare în faţa partenerilor externi.

Se readuce în discuţie stabilitatea legislativă, în condiţiile în care se promovează o lege structurală, fundamentală pentru funcţionarea sectorului bugetar, cu menţiunea că aceasta va suferi modificări în anii următori.

Este, practic, o reîntoarcere la tipologia anilor '90, când nu se putea face nicio predicţie pe termen mediu şi lung pentru că tot timpul se schimba câte ceva, în funcţie de interesele clientelei ce conducea România la acel moment.

Astăzi, când criza economică este extrem de puternică în toate sectoarele economice şi sociale din România, acest semnal al instabilităţii şi incoerenţei legislative poate reprezenta cea mai păguboasă formă de relaţionare cu potenţialii investitori.

Să ne aducem aminte că România a trăit experienţa dezastruoasă în care investiţiile au fost stopate pentru că nimeni nu putea emite o evaluare pe termen măcar mediu a parcursului legislativ şi, implicit, economic al României.

De altfel, de ce am crede în aplicarea Legii salarizării unitare, dacă aceleaşi partide nu au aplicat o lege organică, care privea majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, adoptată în unanimitate, promulgată de Traian Băsescu, lege pe baza căreia au câştigat voturi?

În mod perfid Guvernul PD-L-PSD a inclus confederaţiile sindicale în comisia ministerială ce va modifica ulterior legea, dar temerea noastră este legată de faptul că sindicatele vor fi tratate în această comisie drept parteneri de faţadă, de cosmetizare a imaginii, pentru că - aşa cum s-a dovedit şi până acum - părerea partenerilor sociali a fost ignorată.

Prin prevederile articolelor care amână intrarea în vigoare a legii şi prin prevederile art. 41-45, în care se stabilesc termene şi sarcini concrete pentru Guvern, proiectul de lege nu rezolvă problema de bază - crearea unui sistem unitar consolidat de salarizare în sectorul bugetar - şi, în mod nefiresc şi grotesc, devine o lege care dispune elaborarea mai multor legi speciale, mult mai bune decât prezenta lege.

c) Un exerciţiu de imagine al Guvernului PD-L-PSD pentru Traian Băsescu şi pentru relaţia cu FMI.

Să ne aducem aminte de declaraţia lui Traian Băsescu de la instituirea Guvernului PD-L-PSD, când a declarat că "şi-a îndeplinit un vis" prin numirea domnului Boc şi a aparatului său de lucru.

Aflat în prag de candidatură, preşedintele în funcţie caută să contrapună huiduielilor şi oprobriului public cu care se confruntă potenţiale legi aşa-zis reformatoare.

Dovada o avem în ultimul discurs din plenul Parlamentului al preşedintelui Traian Băsescu, când practic a realizat o "carte albă" a guvernării Tăriceanu, pe care a încercat să şi-o aroge, lucru din care înţelegem că apreciază această guvernare, pentru că a avut de unde să înveţe.

Nu a avut nimic de spus şi nimic de lăudat din guvernarea pe care o patronează.

Singurele puncte de sprijin le-au reprezentat legile angajate de Guvernul PD-L-PSD, necontând că acestea sunt prost întocmite şi cu principii de aplicare îndoielnice.

De asemenea, acest proiect de lege este o parte din birul moral pe care guvernanţii l-au angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional.

Dar nu trebuie să uităm că FMI a pretins o lege bună şi tocmai de aceea termenul de finalizare a acesteia era 31 octombrie 2009, pentru ca toate prevederile să fie cu adevărat întemeiate şi acceptate de către beneficiarii lor. "Graba strică treaba!" spune un vechi proverb românesc şi asta se vede clar în conţinutul şi în forma de redactare a proiectului de lege.

Prin schimbarea textului Legii salarizării unitare cu eterna invocare a "cerinţelor FMI", Guvernul demonstrează că nu doreşte să promoveze o politică salarială corectă, care să genereze coeziunea socială, şi apelează la factori externi pentru a-şi justifica propria incapacitate de a iniţia şi implementa măsuri eficiente pentru economia acestei ţări.

Ceea ce Guvernul Băsescu-Geoană refuză să înţeleagă este faptul că până şi instituţii internaţionale, precum FMI, şi-au dovedit slăbiciunea în faţa evoluţiei crizei economice.

Recent, Fondul Monetar Internaţional a recunoscut că mai multe erori au dus la calcularea greşită a riscurilor pe care le prezintă pentru pieţele financiare economiile Europei de Est.

În mediile internaţionale se discută deja despre faptul că tehnocraţii de la Washington au căpătat între timp "inimi" şi pricep acum că nu toate politicile de protecţie socială sunt mofturi populiste.

Un lucru este cert: trăim într-o lume incertă şi plină de neprevăzut, care are nevoie de credibilitate şi predictibilitate ca de aer.

Deşi ea e populată de oameni supuşi greşelii, şi nu de maşini, există anumite scăpări pe care nu ni le putem permite.

Calculul greşit comis de Fondul Monetar Internaţional este o trădare a încrederii a milioane de oameni, într-un moment cum nu se poate mai prost.

Eşecul acestei instituţii care împreună cu Banca Mondială ar fi trebuit să monitorizeze evoluţia economiei globalizate şi să iniţieze măsuri menite să prevină tocmai apariţia unei noi crize economice la nivel global dovedeşte faptul că nicio reţetă nu este infailibilă, niciun program nu este general aplicabil.

Această criză economică impune statelor naţionale necesitatea de a adopta măsuri prin care să minimizeze efectele crizei la nivelul propriilor economii.

Statul român, în egală măsură, trebuie să identifice şi să promoveze acele măsuri capabile să scoată România din criză cât mai repede şi cu un cost social cât mai mic pentru cetăţenii acestei ţări.

A trecut vremea reţetelor importate.

Criza economică cu care ne confruntăm azi e dovada vie a faptului că aceste reţete nu sunt general aplicabile.

Măsurile anticriză trebuie să-şi regăsească corespondent în realitatea fiecărei economii.

Guvernul PD-L-PSD ar fi trebuit să ia în calcul nu doar cerinţele formulate pe hârtie de o instituţie aflată în cealaltă parte a lumii, ci şi problemele reale ale economiei româneşti, la care este obligat să găsească soluţii concrete şi imediate.

Eterna invocare a cerinţelor FMI nu dovedeşte decât incapacitatea Guvernului PD-L-PSD de a genera politici proprii de combatere a crizei economice, care să minimizeze efectele acesteia la nivelul cetăţenilor români.

Constatăm că acest Guvern a ales încă o dată să nu reprezinte interesele majorităţii cetăţenilor acestei ţări.

d) Negocieri bazate pe minciună Nerespectarea dialogului public cu principalele categorii socioprofesionale afectate a fost doar o scenetă de imagine, nimic din doleanţele fundamentale ale sindicaliştilor nefiind preluat în textul legii.

Dovadă stau chiar acţiunile de protest ce au avut loc, precum şi cele viitoare.

După primele runde de negocieri cu sindicatele pe marginea noului proiect de salarizare unitară a personalului bugetar se ajunsese la o formă de acord asumat de toţi partenerii sociali.

Însă textul legii prezentat de Guvern cu doar câteva zile înaintea angajării răspunderii pe această lege nu mai corespunde înţelegerii avute cu partenerii sociali şi nici principiilor de coeziune socială de la care s-a pornit.

Dacă în urma negocierilor cu Guvernul pe marginea Legii salarizării unitare era stabilită o valoare a coeficientului 1 din grila de salarizare egală cu salariul minim pe economie, ulterior Executivul a renunţat la această raportare, în condiţiile în care toate rundele de negocieri dintre partenerii sociali pe marginea Legii salarizării unitare s-au purtat de fiecare dată făcându-se referire la salariul minim pe economie.

Ideea adoptării unei legi a salarizării unitare în sectorul bugetar şi corelarea ei cu salariul minim pe economie a apărut tocmai din necesitatea construirii coeziunii sociale, pornind de la principiul "la muncă egală - remunerare egală" şi urmărindu-se convergenţa politicii salariale din România cu politica salarială europeană.

Astfel, conform calendarului stabilit inclusiv prin Legea salarizării unitare, salariul minim pe economie ar fi trebuit să atingă, în 2015, o pondere de 43,5% din salariul mediu pe economie, apropiindu-se de ponderea de 50% stabilită cu partenerii sociali prin Acordul din iunie 2008 şi de cea de 60% cerută de Uniunea Europeană.

Încă o dată constatăm că actualul Guvern nu reuşeşte să iniţieze şi să aplice programe coerente de măsuri împotriva crizei economice şi financiare ce afectează România, lăsând tot greul acestei crize pe umerii cetăţenilor, aceasta în condiţiile în care legea privind salarizarea unitară a personalului bugetar nu va afecta doar veniturile categoriilor menţionate în lege, ci va avea efecte la nivelul întregii economii.

Negocierea bazată pe minciună este ilustrată de şmecheria Guvernului, prin care se introduc alte noţiuni de operare pentru sectorul bugetar decât pentru restul economiei naţionale, ulterior încheierii negocierilor.

În felul acesta, în sectorul public se va opera cu salariul minim, în sectorul privat cu salariul minim pe economie, iar în economie se va opera cu ce vrea Guvernul.

e) Învrăjbirea categoriilor socioprofesionale Proiectul Legii salarizării unitare introduce în România cel mai mare grad de conflict şi de contestare reciprocă de după anii '90.

Dacă imediat după revoluţie asistam la "vina" de a fi intelectual, de a purta barbă sau ochelari sau la a te face vinovat că ai curajul de a avea iniţiativă privată, acum conflictul este generalizat între categoriile socioprofesionale afectate în egală măsură de veniturile mai mici stipulate prin acest proiect de act normativ, dar fiecare privind cu reproş la "vecinul bugetar" care beneficiază de un 0,000...% mai mult decât el.

Nu ne miră acest tip de politică.

La urma urmei, PD-L şi PSD provin din acelaşi trunchi politic, al FSN-ului.

De fapt, Guvernul PD-L-PSD a ales să împartă sărăcia în România, dar şi aceasta în mod inechitabil, aşa cum fac toţi socialiştii, neputincioşi să promoveze politici economice care să producă prosperitate.

Exemplele sunt nenumărate, dar poate cele mai izbitoare sunt cele ale categoriilor socioprofesionale pentru care au fost semnate pacte naţionale sau care au fost categorisite drept prioritate absolută pentru Coaliţia PD-L-PSD.

Iată cum profesorii, în special debutanţii, vor fi în continuare printre cei mai prost plătiţi specialişti cu studii superioare angajaţi într-o structură a statului, cu un coeficient iniţial de salarizare de 1,65, faţă de 2,5, cât ar avea un subinspector de poliţie.

Este mai puţin decât pentru un şef de birou din aparatul primăriei dintr-o comună de categoria a treia, care are un coeficient de ierarhizare de 4,45.

Raportul este de 1 la 12 faţă de salariul preşedintelui, căruia, probabil, şi aşa i se pare mult în logica sa de împărţire a venitului pe ora de lucru a profesorilor.

Probabil că nimeni nu s-a întrebat cât munceşte pe zi preşedintele, dar pentru acesta ar fi reprezentat o soluţie satisfăcătoare munca voluntară a profesorilor, şi nu numai.

Medicii sunt în continuare alte victime ale acestei legi, salariile acestora rămânând şi în viitor foarte mici.

Cum putem vorbi de competitivitatea corpului medical pe o piaţă europeană a muncii, când profesia lor îi condamnă la o salarizare periferică în sistemul bugetar? De ce să ne mai mirăm atunci că aceştia aleg să muncească în alte ţări, pe salarii decente?

Este dureros să spunem că reuşita fără tăgadă a Guvernului PD-L-PSD se traduce în învrăjbirea fără precedent a categoriilor socioprofesionale: profesorii contestă magistraţii, medicii contestă funcţionarii publici, funcţionarii publici contestă poliţiştii şi tot aşa, într-un cerc vicios, care însă nu ajunge la guvernanţi.

De fapt, ţinta comună a tuturor acestora ar trebui să fie majoritatea de peste 70% care a reuşit să legifereze haosul şi inechitatea.

Cum este posibil să nu-ţi pese ce haos produci şi să te lauzi că ai curaj să faci o lege care va avea ca efect reformarea statului şi a instituţiilor când toată societatea îţi spune că ai ales drumul cel mai prost, cel mai nepriceput, cel mai demagogic şi incorect faţă de cei circa 1,5 milioane de salariaţi bugetari?

f) Tratament discriminatoriu Proiectul legii unitare a salarizării se constituie de fapt într-o radiografie extrem de precisă a degringoladei care domneşte în Guvernul PD-L-PSD.

Nu numai că se introduce discriminarea între categoriile distincte de bugetari, care au aceeaşi importanţă socială, dar se legiferează discriminatoriu în cadrul aceluiaşi sector socioprofesional.

Esenţa acestor prevederi poate fi tradusă prin faptul că, indiferent de vechimea în muncă şi experienţă, câştigul salarial este aproximativ acelaşi şi deci nu se stimulează în niciun fel rămânerea în acelaşi domeniu de activitate.

Vom da câteva exemple pentru a înţelege inechităţile la care sunt supuse diferitele categorii afectate de această lege.

Pentru profesorii cu vechime, salariile vor stagna după ce vechimea ajunge la 25 de ani de experienţă.

Este cazul profesorilor cu grad I, cu experienţa de lucru de peste 25 de ani, unde coeficientul de ierarhizare va rămâne acelaşi, chiar dacă nivelul de experienţă creşte până la peste 40 de ani.

Astfel, un profesor de grad I va câştiga 2.432 de lei de când va ajunge la o vechime de 25 de ani şi până când va acumula o experienţă de peste 40 de ani.

Nici profesorii universitari, conferenţiarii, asistenţii universitari sau preparatorii universitari nu stau mai bine, având în vedere faptul că diferenţa dintre treapta de bază şi treapta finală este doar de jumătate de punct.

Ce să mai zicem despre vechimea în învăţământ? Ne dăm seama că este egală cu zero urmărind anexele şi constatând că diferenţa este doar de 0,3 puncte, în medie pentru categoriile menţionate mai sus.

În cazul medicilor, diferenţa dintre treapta de bază şi treapta finală este egală cu un punct.

În concluzie, ce contează că profesezi de un an sau de 25 de ani? Salariul este aproximativ la fel.

În altă ordine de idei, este total arbitrar şi iraţional să menţii medicii în categoria bugetarilor, când ei sunt plătiţi în cea mai mare parte din fondurile de asigurări sociale de sănătate şi, în viitor, din cele private, ceea ce reclamă scoaterea lor din conţinutul acestei legi.

Un alt exemplu relevant vine din diplomaţie, unde, în cadrul consulatelor, în afară de faptul că se desfiinţează funcţia de consul general, un şef de birou ajunge să aibă un coeficient mai mare cu 0,25 de puncte decât un director general.

Acest proiect de act normativ poate constitui un exemplu de tehnică legislativă deficitară, fapt semnalat şi de Consiliul Legislativ în avizul său acordat pe forma înaintată Parlamentului.

De asemenea, este surprinzător cum nu s-a reuşit subordonarea prevederilor legii unei viziuni unitare prin care să se creeze o interdependenţă între toate domeniile reglementate.

Este regretabil faptul că bugetari cu aceeaşi pregătire didactică şi profesională sunt plasaţi în categorii de salarizare distincte doar pentru că aceasta a fost inspiraţia de moment a ministrului.

Mai mult decât atât, actualii guvernanţi au ignorat cu desăvârşire categorii socioprofesionale importante, precum asistenţii maternali sau asistenţii personali ai persoanelor cu handicap.

Să înţelegem că societatea perfectă a Guvernului PD-L-PSD nu are nevoie de aceştia?

Un alt exemplu de discriminare şi de necorelare între anexele de salarizare ale legii îl poate constitui categoria celor implicaţi în păstrarea ordinii publice, ai căror coeficienţi nu depăşesc pragul de 2,10.

Relevant este faptul că agenţii de poliţie beneficiază de o treaptă de salarizare mai mică decât subofiţerii MApN, SRI, SPP, STS, jandarmi şi pompieri.

Este vorba totuşi despre agenţii de poliţie care ies pe stradă şi sunt cei expuşi pericolului, mai ales în perioada aceasta, când, în condiţiile crizei, infracţionalitatea a crescut.

Se observă şi din acest proiect de lege că Guvernul este format din cel puţin două părţi cu interese divergente, nepunându-se problema unei viziuni unitare, a unor concepte care să reglementeze domeniul salarizării cu adevărat uniform şi unitar, pe principii sănătoase, corecte şi care să încurajeze competenţa, performanţa.

Cu alte cuvinte, nu se pune în faţă serviciul public de calitate pentru cetăţean, ci interesele unor grupuri profesionale care s-au înţeles ocult cu ministrul de resort, fără armonizarea firească a unor ierarhii sociale.

g) Ignorarea performanţei în ierarhizare În redactarea Proiectului legii unitare a salarizării a fost ignorat de la bun început principiul fundamental în baza căruia o persoană este remunerată în orice stat de drept:

corelarea performanţei profesionale cu veniturile salariale.

În România construită de Guvernul Băsescu-Geoană nu mai este răsplătită performanţa profesională şi nici efortul în muncă.

Nu contează profesionalismul pentru că oricum eşti încadrat într-o grilă strâmtă, fără posibilitate de deviere.

Nu contează dacă munceşti peste program, pentru că oricum orele suplimentare nu sunt plătite!

Grila unitară de salarizare a devenit un fel de "pat al lui Procust" în care îţi sunt tăiate fie picioarele, fie capul.

În concluzie, este tăiată motivaţia de a gândi suplimentar şi dorinţa de merge mai departe în profesiunea aleasă, dacă ai neşansa de a fi plătit de statul lui Traian Băsescu.

Mai mult decât atât, sunt desconsiderate drepturi ale angajaţilor obţinute de-a lungul timpului prin dovada performanţei individuale, impunându-se un egalitarism absurd care decapitează orice dorinţă de diferenţiere în bine.

Mai rămâne ca, în viitor, acest Guvern să moşească o lege de egalizare a veniturilor şi în sistemul privat, pentru ca fantoma comunismului să-şi facă reapariţia în România.

Este un scenariu absurd, dar, totuşi, posibil atât timp cât acest Guvern rămâne în funcţie.

h) Epurare politică Legea are elemente care permit epurarea politică.

Articolul 36 rezolvă problema persoanelor care au ocupat funcţii de conducere în instituţiile şi autorităţile care sunt supuse restructurării - restructurare care ar trebui să fie obiectul unei alte legi.

Aparent este un lucru normal, dar citind alineatele următoare, ne dăm seama că, practic, au fost create "posturi de conducere" pentru alte persoane, poate mai capabile. Şi punând punctul pe i citez:

"Art. 37 (1) Condiţia prevăzută la art. 57 alin. (7) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, nu este obligatorie pentru recrutarea funcţionarilor publici de conducere, în cazul exercitării cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere, precum şi pentru funcţionarii publici care ocupă o funcţie publică de conducere, pe o perioadă de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

(2) Funcţionarii publici prevăzuţi la alin. (1) sunt obligaţi să îndeplinească condiţia prevăzută la art. 57 alin. (7) din Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termenul prevăzut, sub sancţiunea eliberării din funcţia publică."

III. Abuz şi sfidare în adoptarea proiectului de lege.

Dispreţul Guvernului PD-L-PSD faţă de lege, faţă de normele în care ar trebui să funcţioneze statul de drept a fost firul roşu al comportamentului său public şi a marcat inclusiv momentul angajării răspunderii în Parlament.

A fost o ocazie în plus pentru acest Guvern să arunce în derizoriu prevederile legii fundamentale, ale Constituţiei României.

Potrivit art. 114 din Constituţia României, "Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege."

Cadrul legal este clar şi, cel puţin de această dată, nu lasă loc la interpretări.

Poate fi vorba de un program, o declaraţie de politică generală sau un proiect de lege.

În schimb Guvernul PD-L-PSD a venit în faţa Parlamentului cu nu mai puţin de trei proiecte de lege pentru care şi-a angajat răspunderea într-o singură zi, în trei şedinţe consecutive.

Prin acest demers făcut cu ignorarea totală a prevederilor legale, PD-L şi PSD au minimizat încă o dată rolul Parlamentului, scurtcircuitând activitatea legislativă.

În situaţia creată, deputaţii şi senatorii au fost obligaţi să asculte cuminţi indicaţiile Guvernului, care riscă să devină în scurt timp literă de lege.

Prin angajarea răspunderii, Guvernul a eliminat orice posibilitate de dezbatere pe marginea Proiectului de lege a salarizării unitare, eliminând astfel şi orice posibilitate de îmbunătăţire a proiectului de lege, ca urmare a respingerii majorităţii amendamentelor înaintate de către parlamentari.

Decizia aceasta a fost luată chiar dacă proiectul a generat ample proteste la nivelul tuturor categoriilor socioprofesionale de bugetari.

Niciodată un guvern care a intenţionat să angajeze răspunderea nu a avut o ripostă mai solidă din partea unor categorii profesionale, din partea sindicatelor, a unei largi părţi a societăţii.

Niciodată un proiect de lege nu a fost mai contestat ca acum. Şi cu toate acestea Guvernul a ales să ignore vocea societăţii şi să îşi ducă la îndeplinire demersul ca şi cum el ar viza persoane care nu locuiesc în această ţară.

Nu ştim de ce îi este frică actualului Guvern de o dezbatere transparentă, de ce îi este frică de procedurile legale în vigoare şi de ce a simţit nevoia să le evite cu orice preţ.

Beneficiind de o majoritate de peste 70% în Parlament, acestui Guvern nu i-ar fi fost deloc greu să treacă proiectul de lege pe calea parlamentară, lăsând totodată deschisă calea îmbunătăţirii conţinutului legii.

Chiar consideră Guvernul PD-L-PSD că este atotştiutor şi a reuşit să formuleze un amplu proiect de lege care nu necesită nicio îmbunătăţire? Protestele a mii şi mii de oameni sunt mărturie că lucrurile nu stau deloc aşa.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Guvernul PD-L-PSD nu a contribuit la îmbunătăţirea vieţii românilor, ci din contră a radicalizat categoriile socioprofesionale.

Guvernul PD-L-PSD a abandonat principiul solidarităţii sociale şi a introdus nepermis în actul de guvernare aroganţa la adresa partenerilor sociali, a Parlamentului, a societăţii civile, a cetăţenilor din întreaga ţară.

A avut timp în schimb pentru certuri, pentru scandal, pentru aşezarea clientelei politice în structurile guvernamentale, toate pe spinarea oamenilor şi în văzul tuturor!

Niciodată ca în acest interval de timp spaţiul public nu a fost invadat din partea guvernaţilor şi a actualei coaliţii de atâta minciună, incompetenţă, imoralitate şi neprofesionalism.

În lipsa soluţiilor de relansare economică, a măsurilor menite să contribuie la diminuarea efectelor crizei financiare, Guvernul PD-L-PSD şi liderii celor două partide au avut grijă să furnizeze românilor un simulacru de democraţie, de guvernare, un spectacol de prost gust, cu declaraţii belicoase şi atacuri sub centură, fără precedent în România postdecembristă.

Dacă privim în jurul nostru, la realitatea economică din România, la situaţia în care se află românii, la protestele tuturor categoriilor socioprofesionale aflate în stradă aproape zilnic, la sistemul public şi la nemulţumirile magistraţilor, la bătaia de joc la care sunt supuşi profesorii şi cadrele didactice - când ieri li se promitea luna de pe cer, pentru ca astăzi să ajungă disputa dintre PD-L şi PSD în Parlament - e clar că nu avem de-a face cu un Guvern competent, dedicat interesului legitim al cetăţenilor, nici măcar Constituţiei sau democraţiei româneşti.

Stimaţi guvernanţi, Când vocea naţiunii vă spune foarte clar că sunteţi pe un drum greşit, când oamenii împărţiţi şi învrăjbiţi, profesori, cadre medicale, magistraţi, funcţionari publici, oameni de afaceri vă spun acelaşi lucru - că nu le mai apăraţi interesele -, când e limpede că nu mai aveţi susţinerea celor pentru care, chipurile, vă întruniţi la Palatele Cotroceni şi Victoria şi în numele cărora vă ridicaţi salariile, atunci aveţi o singură soluţie: să vă daţi demisia şi să plecaţi acasă!

Aşteptăm acest gest care ar trebui să izvorască din bun-simţ şi din onoare, din respectul faţă de cetăţeni!

Nu aţi făcut acest lucru până acum pentru că nu aveţi aceste valori, ciolanul puterii este mult prea mare şi prea important pentru partidele dumneavoastră şi, mai ales, 8 pentru că sunteţi prizonierii unei persoane şi ai proiectului său politic:

Traian Băsescu şi cel de-al doilea mandat al său.

Stimaţi colegi de la PD-L şi PSD, astăzi aveţi posibilitatea legală, democratică, de a dovedi contrariul, de a tăia nodul gordian al acestei coaliţii care scârţâie din temelii, aveţi şansa de a vota pentru o moţiune de cenzură îndreptată împotriva unei salarizări proaste, care scade veniturile oamenilor şi nu le uniformizează, de a vota împotriva unui guvern incompetent, care nu-i mai reprezintă pe români.

Aveţi şansa de a abandona tipul de politică conflictuală şi machiavelismul impus de la Cotroceni, slujirea unui singur om şi a proiectelor sale personale.

Astăzi avem şansa de a respecta Parlamentul, democraţia românească, pentru ca şi Guvernul să facă acest lucru.

Avem şansa cu toţii de a ne pune în slujba oamenilor care ne-au votat şi ne-au desemnat uninominal să le reprezentăm interesele în Parlament.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc domnului deputat pentru lectura moţiunii de cenzură - reamintesc - semnată de 120 de parlamentari ai celor două Grupuri parlamentare ale PNL şi UDMR din Senat şi Camera Deputaţilor.

Reprezentantul Guvernului, domnul ministru pentru relaţia cu Parlamentul, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Viorel Ponta - ministrul pentru relaţia cu Parlamentul:

Pe procedură.

Din sală: Pe ce procedură?

Domnul Victor Viorel Ponta:

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi, în special semnatari ai moţiunii, voiam doar să vă asigur, în numele Guvernului, că joi, la ora 10.00, ora stabilită de către Birourile permanente reunite, Guvernul va fi în plen, aici, împreună cu primministrul, că va răspunde la tot ceea ce aţi scris în moţiunea de cenzură.

Vreau să-i mulţumesc domnului Nicolăescu pentru vorbele frumoase, având în vedere că, anul trecut, mă aflam în locul dânsului şi dânsul în Guvern.

Poate că la anul vom face iar schimb şi vom învăţa împreună din această... (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Domnul Ion Oltean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule vicepreşedinte Bogdan Olteanu, vă rog.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumim, domnule ministru, că aţi fost prezent, astăzi, aici.

Vă mulţumesc şi pentru lucrul extrem de important pe care l-aţi spus, şi anume că anul trecut, când dumneavoastră făceaţi moţiuni de cenzură, membrii Guvernului Tăriceanu, în frunte cu prim-ministrul, veneau să vă asculte şi dădeau această dovadă de respect faţă de Parlament şi vă rog să transmiteţi, de asemenea, domnului prim-ministru că-l asigurăm că, spre deosebire de Domnia Sa, care lipseşte pentru a doua oară, în mod sfidător, de la citirea unei moţiuni de cenzură - şi sunt cele două moţiuni la care a lipsit un prim-ministru în toată istoria democratică a României -, noi vom veni să participăm la dezbaterea tuturor proiectelor de lege, bune, şi mai ales proaste, mai reuşite, şi mai ales mai nereuşite, pe care Domnia Sa le trimite Parlamentului, şi ne vom spune punctul de vedere asupra proiectelor de lege ale Domniei Sale şi vom ajuta ca aceste proiecte de lege să fie dezbătute, făcând cvorumul pe care majoritatea Domniei Sale nu este în stare să-l facă.

Vă mulţumesc pentru oficiul pe care-l faceţi, de a transmite asta domnului prim-ministru, şi nu-i mulţumim domnului prim-ministru că vine joi, pentru că este obligaţia constituţională a Domniei Sale.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamnelor şi domnilor colegi, Vă reamintesc că, în şedinţa de astăzi, Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, în prezenţa liderilor grupurilor parlamentare, au stabilit ca această moţiune să se dezbată joi, la ora 10.00, în conformitate cu prevederile art. 113 alin. (3) din Constituţie şi art. 78 din Regulamentul şedinţelor comune.

La punctul 2 din ordinea de zi avem modificări în componenţa nominală a Comisiei comune permanente a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Vă amintesc că Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor propune desemnarea domnului deputat Teodor Atanasiu în calitate de membru al Comisiei comune permanente a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, în locul domnul deputat Ioan Ţintean.

Numirea membrilor Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii se face prin vot secret cu buletine de vot.

Vă reamintesc faptul că, potrivit art. 37 din Regulamentul şedinţelor comune, în cazul votului cu buletine de vot, parlamentarul votează "pentru" lăsând neatinse pe buletin numele şi prenumele persoanei propuse.

Se votează "împotrivă" ştergând numele şi prenumele candidatului.

De asemenea, reamintesc că numirea membrilor Comisiei comune permanente a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, conform Hotărârii Parlamentului României nr. 30/1993, cu modificările ulterioare.

Noul membru al Comisiei comune permanente a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii va depune jurământul, cu siguranţă dacă votul va fi valabil, la sfârşitul acestei şedinţe.

Domnul vicepreşedinte Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule preşedinte, Cu siguranţă, emoţiile nu sunt legate nici de colegialitatea doamnelor şi domnilor parlamentari şi nici de lipsa de apreciere faţă de colegul Atanasiu, pe care sunt sigur că nimeni de aici, din sală, n-o are, dar îmi permit să vă atrag atenţia că, potrivit deciziei Curţii Constituţionale, nu se mai dau decizii în plenul Camerelor reunite cu majoritatea deputaţilor şi senatorilor decât în situaţiile prevăzute de Constituţie.

Aceasta nefiind o situaţie prevăzută de Constituţie, îmi îngădui, totuşi, pentru a intra în cadrul constituţional, să vă sugerez să constatăm că decizia se dă cu majoritatea celor prezenţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Pentru a fi în situaţia pe care domnul deputat Olteanu a menţionat-o, va trebui să modificăm hotărârea Camerei, care este în vigoare.

Hotărârea care prevede o asemenea majoritate este, actualmente, în vigoare.

Rog chestorii să-şi ocupe locurile pentru a distribui buletinele de vot.

Domnule senator Frunda, vă rog.

Domnul Frunda György:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mai mulţi jurişti am sărit ca pişcaţi de albine când aţi susţinut că hotărârea Camerei sau hotărârea Parlamentului este în vigoare, pentru că, potrivit legii constituţionale, o decizie definitivă a Curţii Constituţionale abrogă de drept, de jure, orice hotărâre care nu este în conformitate cu ea în 45 de zile de la publicarea hotărârii.

Dacă au trecut 45 de zile, nu putem vota pe hotărârea care nu a fost modificată, pentru că ea este abrogată de drept.

Aceasta este prevederea constituţională şi e mai bine să prevenim o greşeală, să votăm şi să ne întoarcem la Curtea Constituţională, decât să amânăm votul şi să aplicăm decizia Curţii Constituţionale.

Vă mulţumesc că m-aţi ascultat.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumim, domnule senator.

Domnule deputat Márton Árpád Francisc, vă rog.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule vicepreşedinte, o singură completare.

Cele spuse sunt adevărate, cele 45 de zile au trecut.

Noi, de foarte multe ori, am zis să refaceţi toate acele articole care au astfel de prevederi de adoptare a unor hotărâri într-un mod calificat, cu care nu este de acord Curtea Constituţională.

Toate acele articole nu mai sunt în vigoare.

Ca atare, nu există nicio derogare de la obligativitatea de a da toate voturile, toate hotărârile cu majoritate simplă.

Deci este singura care a rămas în vigoare pentru hotărâri:

majoritatea simplă şi atât.

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi, mulţumesc pentru intervenţie.

Îngăduiţi-mi să dau citire art. 147 din Constituţie:

"Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.

Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept."

Sigur, aş vrea să nu facem o greşeală, pentru că nimeni nu vrea să săvârşească o greşeală în momentul acesta, dar în acest articol se vorbeşte de legi, ordonanţe şi reglementări din regulamente.

Noi facem referire aici la o hotărâre a Camerei Deputaţilor.

Domnul Bogdan Olteanu (din sală):

Daţi-mi voie să vă lămuresc.

Domnul Ioan Oltean:

Am făcut trimitere la o hotărâre a Parlamentului României, Hotărârea Parlamentului României nr. 30/1993.

În opinia mea, această hotărâre nu intră sub incidenţa acestui articol pe care l-aţi invocat dumneavoastră aici.

Domnule senator Frunda, vă rog.

Domnul Frunda György:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Articolele din Constituţie, care este actul fundamental şi un act-cadru, nu prevăd expressis verbis toate situaţiile la care se referă prevederea articolului respectiv.

Pe deducţie juridică, dacă articolul pe care l-aţi citit şi dumneavoastră - şi aşa este -, dacă citiţi şi decizia Curţii Constituţionale veţi vedea că face trimitere la toate actele normative subsecvente.

Adică tot ce este sub lege, mai jos de lege - poate fi regulament, hotărâre, decizie, ordin de ministru, hotărâre a Guvernului, orice -, toate intră în aceeaşi pălărie neconstituţională şi nu poţi să treci peste ea.

În decizia Curţii Constituţionale veţi găsi enumerarea în articolul constituţional.

Ea este o prevedere generală, care, toţi juriştii ştiu, se aplică absolut la toate actele normative în vigoare.

Domnul Călin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

El e inginer, nu ştie.

Domnul Frunda György:

Faţă de acest lucru, dacă doriţi, în numele Grupurilor parlamentare ale UDMR, propunem amânarea votului până veţi lămuri dacă se aplică sau nu această hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule senator.

Domnule Bogdan Olteanu, vă rog.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule preşedinte, Sunt convins că în lumina noilor interpretări ale regulamentului, prin care s-au eliminat cutumele, prin care s-a stabilit că, în atâtea prilejuri, procedăm cu totul altfel decât scrie sau decât am făcut în cei 19 ani de parlamentarism postrevoluţionar, se poate constata inclusiv faptul că deciziile Curţii Constituţionale nu sunt obligatorii în cazul hotărârilor Parlamentului.

Ar fi o premieră.

De aceea vă propunem, domnule preşedinte, o atitudine politică, şi nu una juridică.

Atitudinea juridică perfect întemeiată au avut-o colegii noştri, domnul Frunda şi domnul Márton.

Noi vă propunem o atitudine politică, prin care ne asumăm să facem acest vot şi, dacă va fi cvorum şi se va întâmpla că nu există o majoritate absolută, vă promitem că suntem de acord şi domnul Atanasiu e de acord să mai votăm o dată.

Sunt curios dacă se va ajunge şi la această minunată situaţie, dar mi se pare absolut inexplicabil cum stăm, un Parlament întreg, să ne întrebăm de ce nu ar trebui să fim de acord cu o decizie a Curţii Constituţionale.

Haideţi să votăm, constatăm rezultatul şi, dacă e vreo problemă, dezbatem pe rezultat.

Poate există vreo intenţie din partea grupurilor parlamentare ale majorităţii de a nu respecta algoritmul politic şi de a nu vota şi, atunci, sigur, o să avem ceva de discutat.

Eu sper să se respecte algoritmul politic şi discuţia - iertaţi-mă! - este fără obiect.

De aceea vă propun să o purtăm după ce terminăm votul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vreau numai să vă reamintesc că toate voturile care au fost date până acum în ceea ce priveşte componenţa comisiei s-au validat cu jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor.

Dar sunt absolut de acord cu ceea ce a propus domnul vicepreşedinte Bogdan Olteanu.

Trecem la vot, vedem cvorumul şi, în funcţie de acesta, evident, vom vedea rezultatul votului.

Rog cei doi chestori să-şi ocupe locurile pentru a distribui buletinele de vot.

Repet procedura de vot: cine este "pentru" lasă neatins pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse, iar votul "împotrivă" înseamnă ştergerea numelui şi prenumelui candidatului prin tăierea cu o linie orizontală.

Începem cu Senatul.

Vă rog, doamna secretar, să daţi citire apelului membrilor Senatului României.

Doamna Doina Silistru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş ruga colegii să facă puţină linişte pentru că vocea nu prea mă ajută astăzi.

Sunt răcită.

- Albert Álmos - prezent
- Andrei Florin Mircea - prezent
- Andronescu Ecaterina - Guvern
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Arcaş Viorel - prezent
- Ariton Ion - absent
- Badea Viorel Riceard - absent
- Baniaş Mircea Marius - absent
- Bara Ion - prezent
- Başa Petru - absent
- Bădescu Iulian - prezent
- Bălan Gheorghe Pavel - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - absent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Bîgiu Marian Cristinel - prezent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Blaga Vasile - Guvern
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boitan Minerva - prezentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel Constantin Vasile - prezent
- Bota Marius Sorin Ovidiu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Câmpanu Liviu - absent
- Chelaru Ioan - absent
- Chirvăsuţă Laurenţiu - absent
- Chivu Sorin Serioja - prezent
- Cibu Constantin Sever - absent
- Cinteză Mircea - absent
- Coca Laurenţiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent
- Cordoş Alexandru - prezent
- Corlăţean Titus - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila Zoltán - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - Guvern
- Diaconu Mircea - absent
- Dobra Nicolae - absent
- Dumitru Constantin - prezent
- Fekete-Szabó András Levente - prezent
- Feldman Radu Alexandru - absent
- Filip Petru - prezent
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Frunda György - prezent
- Găină Mihăiţă - absent
- Geoană Mircea Dan - prezent
- Ghişe Ioan - prezent
- Greblă Toni - prezent
- Grosu Corneliu - prezent
- Günthner Tiberiu - prezent
- Gyerkó László - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin Daniel - absent
- Ichim Paul - prezent
- Igaş Traian Constantin - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Lazăr Sorin Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - prezent
- Marcu Gheorghe - absent
- Mardare Radu Cătălin - absent
- Marian Ovidiu - prezent
- Marian Valer - prezent
- Markó Béla - absent
- Mazăre Alexandru - absent
- Măgureanu Cezar Mircea - prezent
- Mărcuţianu Ovidius - prezent
- Meleşcanu Teodor Viorel - prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - prezent
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - prezent
- Mîrza Gavril - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Toader - prezent
- Moga Nicolae - prezent
- Mustăţea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - prezent
- Necula Marius Gerard - prezent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius Petre - prezent
- Nicoară Romeo Florin - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niţă Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Panţuru Tudor - absent
- Paşca Liviu Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent
- Pereş Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - delegaţie
- Plăcintă Sorina Luminiţa - Guvern
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Prunea Nicolae Dănuţ - prezent
- Rasaliu Marian Iulian - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Şerban - prezent
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Ruşeţ Ion - absent
- Saghian Gheorghe - absent
- Savu Daniel - absent
- Sârbu Ilie - Guvern
- Sbîrciu Ioan - prezent
- Secăşan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru Florian - prezent
- Stănişoară Mihai - Guvern
- Şova Dan Coman - absent
- Tămagă Constantin - prezent
- Toma Ion - absent
- Ţopescu Cristian George - prezent
- Ţuţuianu Adrian - prezent
- Udriştoiu Tudor - prezent
- Urban Iulian - absent
- Valeca Şerban Constantin - prezent
- Vasilescu Lia Olguţa - absentă
- Verestóy Attila - prezent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - absent

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnul Dumitru Pardău va face apelul membrilor Camerei Deputaţilor.

Domnul Dumitru Pardău:

- Adomniţei Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Alecu Valeriu - prezent
- Almăjanu Marin - absent
- Amet Aledin - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andon Sergiu - absent
- Andronache Gabriel - prezent
- Anghel Florin Serghei - absent
- Antal István - absent
- Antochi Gheorghe - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardeleanu Sanda Maria - prezentă
- Arion Viorel - prezent
- Atanasiu Teodor - prezent
- Avram Marian - prezent
- Axenie Carmen - prezentă
- Balan Ioan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Banu Mihai - prezent
- Barbu Sulfina - prezentă
- Barna Maria Eugenia - prezentă
- Bădălan Eugen - prezent
- Bădulescu Adrian - prezent
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bărbulescu Daniel Ionuţ - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Berci Vasile - prezent
- Béres Ştefan Vasile - absent
- Blaga Iosif Veniamin - prezent
- Bleotu Vasile - absent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Bobeş Marin - prezent
- Bode Lucian Nicolae - prezent
- Boghicevici Claudia - absentă
- Boiangiu Victor - absent
- Boldea Mihail - prezent
- Borbély László - prezent
- Bordeianu Dan - prezent
- Bostan Emil - prezent
- Bot Octavian - absent
- Botiş Ioan Nelu - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brătianu Matei Radu - absent
- Brînză William Gabriel - prezent
- Buciuta Ştefan - absent
- Bud Nicolae - absent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Viorel Vasile - prezent
- Budurescu Daniel Stamate - prezent
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buican Cristian - absent
- Burcău Doina - prezentă
- Burlacu Cristian Ion - prezent
- Burnei Ion - absent
- Buta Sorin Gheorghe - prezent
- Calimente Mihăiţă - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - absent
- Cazan Mircea Vasile - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Cărare Viorel - prezent
- Cherecheş Cătălin - absent
- Chircu Doiniţa Mariana - prezentă
- Chirilă Constantin - prezent
- Chiriţă Dumitru - absent
- Chisăliţă Ioan Narcis - prezent
- Chiţoiu Daniel - prezent
- Chiuariu Tudor Alexandru - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciobanu Gheorghe - prezent
- Ciocan Gheorghe - absent
- Cionca-Arghir Iustin Marinel - prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - absent
- Ciuhodaru Tudor - prezent
- Coclici Radu Eugeniu - absent
- Coroamă Gheorghe - prezent
- Covaci Dorel - prezent
- Cristea Victor - prezent
- Cristian Horia - prezent
- Croitoru Cătălin - absent
- Damian Ioan - prezent
- Dascălu Constantin - prezent
- Derzsi Ákos - prezent
- Dobre Ciprian Minodor - prezent
- Dobre Cristina Elena - prezentă
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dolineaschi Andrei - prezent
- Donţu Mihai Aurel - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăghici Mircea Gheorghe - absent
- Drăghici Sonia Maria - prezentă
- Drăgulescu Iosif Ştefan - prezent
- Dugulescu Marius Cristinel - prezent
- Dumitrache Ileana Cristina - absentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - absentă
- Dumitrică George Ionuţ - prezent
- Dumitru Georgică - prezent
- Dumitru Ion - absent
- Duşa Mircea - prezent
- Edler András György - prezent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Farago Petru - prezent
- Farkas Anna Lili - prezentă
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Damian - absent
- Florescu Adrian - prezent
- Frunzulică Doru Claudian - absent
- Fuia Stelian - absent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - absent
- Gavrilescu Graţiela Leocadia - prezentă
- Geantă Florian Daniel - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Tinel - prezent
- Gherasim Vasile - prezent
- Ghiţă Cornel - prezent
- Ghiţă-Eftemie Stelian - prezent
- Ghiveciu Marian - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
- Göndör Marius Sorin - prezent
- Gorghiu Alina Ştefania - prezentă
- Gospodaru Gabriel Dan - prezent
- Grama Horia - prezent
- Grosaru Mircea - absent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gust-Băloşin Florentin - absent
- Hogea Gheorghe - prezent
- Holban Titi - prezent
- Holdiş Ioan - prezent
- Horj Pavel - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob-Ridzi Monica Maria - prezentă
- Iacob-Strugaru Stelică - absent
- Ialomiţianu Gheorghe - prezent
- Iancu Iulian - absent
- Ibram Iusein - absent
- Iftime Dragoş Adrian - prezent
- Ignat Miron - absent
- Ionescu George - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Luminiţa - prezentă
- Iorguş Zanfir - prezent
- Irimescu Mircea - prezent
- Itu Cornel - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Jolţa Nicolae - prezent
- Kelemen Atilla Béla Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - prezent
- Korodi Attila - prezent
- Kötő Iosif - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Leşe Doru Braşoan - prezent
- Liga Dănuţ - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Lubanovici Mircea - absent
- Luca Ciprian Florin - prezent
- Lup Silvestru Mircea - absent
- Lupu Mihai - prezent
- Macaleţi Costică - absent
- Manda Iulian Claudiu - absent
- Manolescu Oana - absentă
- Marian Dan Mihai - absent
- Marin Mircea - prezent
- Marinescu Antonella - absentă
- Martin Eduard Stelian - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Máté András Levente - prezent
- Mazilu Constantin - absent
- Merka Adrian Miroslav - prezent
- Militaru Constantin Severus - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mocanu Adrian - absent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocioalcă Ion - absent
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Moldovan Emil Radu - absent
- Morega Dan Ilie - prezent
- Motreanu Dan Ştefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Şerban Răzvan - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - absent
- Neacşu Marian - prezent
- Nechifor Cătălin Ioan - absent
- Neculai Marius - prezent
- Negoiţă Robert Sorin - absent
- Negruţ Clement - prezent
- Nica Dan - Guvern
- Nica Nicolae Ciprian - absent
- Nicolăescu Gheorghe Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Niculescu-Mizil-Ştefănescu-Tohme Oana - absentă
- Nistor Laurenţiu - absent
- Niţă Constantin - Guvern
- Niţu Adrian Henorel - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Novac Cornelia Brânduşa - prezentă
- Oajdea Daniel Vasile - prezent
- Olar Corneliu - prezent
- Olosz Gergely - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - absent
- Oprişcan Mihai Doru - absent
- Orban Ludovic - absent
- Pál Árpád - prezent
- Palaşcă Viorel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Paleologu Theodor - Guvern
- Pálfi Mózes Zoltán - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pandele Sorin Andi - absent
- Panţîru Tudor - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Păduraru Nicuşor - prezent
- Păsat Dan - absent
- Păun Nicolae - absent
- Pâslaru Florin Costin - prezent
- Pető Csilla Mária - prezentă
- Petrescu Cristian - prezent
- Petrescu Petre - absent
- Pieptea Cornel - prezent
- Pirpiliu Ştefan Daniel - prezent
- Plăiaşu Gabriel - prezent
- Pocora Cristina Ancuţa - prezentă
- Ponta Victor Viorel - prezent
- Pop Georgian - prezent
- Pop Virgil - prezent
- Popa Daniela - absentă
- Popa Florian - absent
- Popa Octavian Marius - prezent
- Popeangă Vasile - prezent
- Popescu Adrian - prezent
- Popescu Cosmin Mihai - prezent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Popov Duşan - prezent
- Popoviciu Alin Augustin Florin - absent
- Postolachi Florin - prezent
- Potor Călin - prezent
- Preda Cezar Florin - prezent
- Prigoană Vasile Silviu - absent
- Radan Mihai - prezent
- Răţoi Neculai - prezent
- Rebenciuc Neculai - prezent
- Resmeriţă Cornel Cristian - absent
- Riviş-Tipei Lucian - absent
- Rizea Cristian - absent
- Rogin Marius - prezent
- Roman Gheorghe - prezent
- Roman Ioan Sorin - prezent
- Roşca Lucreţia - absentă
- Rusu Valentin - prezent
- Sava Andrei Valentin - prezent
- Săftoiu Ana Adriana - prezentă
- Săniuţă Marian Florian - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - Guvern
- Scutaru Adrian George - prezent
- Seremi Ştefan - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Socaciu Victor - absent
- Solomon Adrian - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Spînu Teodor Marius - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stan Nicolae - absent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stavrositu Maria - prezentă
- Steriu Valeriu Andrei - absent
- Stoica Mihaela - prezentă
- Stragea Sorin Constantin - prezent
- Stroe Ionuţ Marian - prezent
- Stroe Mihai - prezent
- Stroian Toader - prezent
- Surdu-Soreanu Raul Victor - prezent
- Surpăţeanu Mihai - prezent
- Surupăceanu Mugurel - absent
- Şandru Mihaela Ioana - prezentă
- Ştefan Viorel - prezent
- Ştirbeţ Corneliu - prezent
- Ştirbu Gigel Sorinel - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tabugan Ion - absent
- Taloş Gheorghe Mirel - prezent
- Tărâţă Culiţă - prezent
- Teodorescu Horia - prezent
- Timiş Ioan - absent
- Tiţa-Nicolescu Gabriel - absent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toader Mircea Nicu - prezent
- Trăşculescu Alin Silviu - absent
- Tudose Mihai - absent
- Turcan Raluca - prezentă
- Tuşa Adriana Diana - absentă
- Ţaga Claudiu - prezent
- Ţintean Ioan - absent
- Ţîmpău Radu Bogdan - absent
- Ţurcanu Florin - prezent
- Ţurea Răzvan - absent
- Udrea Elena Gabriela - Guvern
- Uioreanu Horea Dorin - prezent
- Uricec Eugen Constantin - prezent
- Vainer Aurel - absent
- Varga Attila - prezent
- Varga Lucia Ana - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilică Radu Costin - absent
- Vişan Gelu - prezent
- Vîlcu Samoil - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - absent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Mădălin Ştefan - absent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinescu-Cotoi Sever - absent
- Vreme Valerian - prezent
- Zamfirescu Sorin Ştefan - prezent
- Zătreanu Dan Radu - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent
- Zisopol Dragoş Gabriel - absent
- Zoicaş Gheorghe - prezent

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule secretar.

Membrii Birourilor permanente ale celor două Camere sunt invitaţi în sala de şedinţe a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru a constata rezultatul votului.

Sunteţi rugaţi să aşteptaţi rezultatul votului.

- pauză -

*

* *

- după pauză -

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Îi ofer cuvântul domnului secretar Dumitru Pardău pentru a da citire procesului-verbal încheiat cu ocazia constatării votului pe care l-a dat Parlamentul României.

Domnule secretar, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Pardău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proces-verbal Referitor la rezultatul votului exprimat de către senatori şi deputaţi cu privire la alegerea unui membru al Comisiei comune permanente a Senatului şi Camerei Deputaţilor, pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului României, în temeiul art. 32 alin. (4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu buletine, asupra propunerii de alegere a domnului deputat Atanasiu Teodor în calitatea de membru al Comisiei comune permanente a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, au constatat următoarele:

• numărul total al senatorilor şi deputaţilor: 471;
• numărul senatorilor şi deputaţilor prezenţi: 324;
• numărul total de voturi exprimate: 324;
• numărul de voturi anulate: 0;
• numărul total de voturi valabil exprimate: 324,
  din care:
  • voturi pentru: 306;
  • voturi împotrivă: 18.

Ca urmare a faptului că din totalul de 471 de parlamentari au fost prezenţi 324 de parlamentari, dintre care au votat pentru 306, ceea ce reprezintă votul majorităţii cerute, domnul deputat Teodor Atanasiu este ales în calitate de membru al Comisiei comune permanente a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule secretar.

Nu pot decât să-l felicit şi eu pe domnul deputat Atanasiu pentru votul majoritar obţinut şi să-i doresc succes în noua funcţie pe care a dobândit-o astăzi.

În acelaşi timp, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, domnul deputat Teodor Atanasiu este invitat la tribuna Camerei Deputaţilor pentru a rosti jurământul de credinţă.

Domnule deputat Teodor Atanasiu, aveţi cuvântul.

Domnul Teodor Atanasiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. (Cu mâna dreaptă pe Biblie şi pe Constituţie.)

Jurământ Eu, Teodor Atanasiu, membru al Comisiei comune permanente a Senatului României şi Camerei Deputaţilor, pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, jur să păstrez secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia.

Jur pe proprie răspundere că nu am făcut parte din rândurile fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de Informaţii sau ale altor servicii secrete din România.

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să semnaţi jurământul şi să-l depuneţi la preşedintele de şedinţă.

Aşa să fie, cum aţi jurat!

Cu acestea, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, declar închisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor de astăzi, 21 septembrie 2009.

O seară bună tuturor!

Ne revedem mâine, în şedinţele separate ale celor două Camere ale Parlamentului.