Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,20.

Lucrările au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Dumitru Pardău şi Valeriu Ştefan Zgonea, secretari.

*

Doamna Daniela Popa:

Bună ziua, stimaţi colegi,

Deschid şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 333 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 176; sunt absenţi 157, din care 4 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul nostru, al Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele în plen din zilele de luni, 2, şi marţi, 3 noiembrie 2009; programul de lucru pentru perioada 2 - 7 noiembrie 2009; lista rapoartelor depuse în perioada 26 octombrie - 2 noiembrie 2009 de comisiile permanente sesizate în fond; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Până să intrăm, concret, în ordinea de zi, dau cuvântul domnului deputat Amet Aledin, pentru o scurtă intervenţie.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Amet Aledin:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La data de 20 octombrie 1923, Turcia a devenit republică. Aşadar, în urmă cu patru zile, s-au împlinit 86 de ani de la acest important eveniment istoric. Practic, este vorba de data când a fost creat statul modern turc.

Istoria înseamnă şi o înşiruire de conjuncturi. Personalităţile sunt cele care oferă substanţă vremurilor. Personalităţile sunt cele care, prin fapte, se impun definitiv în memoria colectivă.

În astfel de termeni, se poate vorbi despre Mustafa Kemal Atatürk. Lider incontestabil al luptei pentru chiar existenţa fiinţei naţiunii turce, Mustafa Kemal Atatürk s-a remarcat şi prin reformele consistente pe care le-a propus şi pe care le-a promovat.

După Tratatul de la Sévres, din anul 1920, a rămas un stat sfâşiat din punct de vedere teritorial. Victoriile armatei turce, în fruntea căruia se afla Mustafa Kemal, au fost concretizate în Tratatul de pace de la Lausanne, din anul 1923, când s-au definit principiile trecerii la o nouă formă statală - republica.

Transformările ulterioare au fost numeroase şi benefice societăţii turce. Mustafa Kemal Atatürk s-a stins din viaţă în anul 1938. I-a urmat la conducere Ismet Inönü, vechiul său prieten, care de altfel a promovat aceeaşi politică.

Sigur, între România şi Turcia există relaţii de colaborare deosebite. În acest sens, s-au evidenţiat remarcabili diplomaţi ai perioadei interbelice, şi mă gândesc acum, mă refer acum la Nicolae Titulescu şi la Abdullah Sufit Henri Over.

Chiar şi în perioada regimului comunist, când politica externă a României era una mai degrabă închisă, relaţiile de colaborare au fost importante. După anul 1990, aceste relaţii de colaborare au căpătat consistenţă. Astăzi, Turcia este o ţară modernă. În anul 2005, Turcia şi-a propus să adere la Uniunea Europeană.

Am susţinut, şi cu alte ocazii, că nu se poate vorbi despre o Uniune Europeană împlinită, întreagă, fără Turcia. Aş dori să vă ofer un ultim amănunt: sâmbătă, 31 octombrie, în Municipiul Constanţa a avut loc inaugurarea noului sediu central al Uniunii Democrate a Tătarilor turco-musulmani din România. Cu această ocazie, a fost dezvelit şi bustul marelui om politic Mustafa Kemal Atatürk.

Menîm adîma ve Romaniya'da yaşagan butun tatarlarîn adîna Turkiye'de yaşagan kardeşlerîmîzge Milli Bayramînîz, Milli Bayramîmîz kayîrlî bolsîn!

În numele meu şi al întregii comunităţi de tătari din România, urez fraţilor noştri din Turcia o sărbătoare naţională fericită!

La mulţi ani Turcia, la mulţi România! (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De asemenea, vă anunţ că o serie dintre colegii noştri deputaţi ne aduc la cunoştinţă că se declară deputaţi independenţi şi, în conformitate cu art.19 din Regulamentul nostru, ca preşedinte de şedinţă trebuie să dau citire acestei liste, acestor informări.

Este vorba de doamna deputat Cristina Elena Dobre, de domnul deputat Dan Bordeaianu, domnul deputat Dan Păsat, domnul deputat Gheorghe Coroamă, domnul deputat Cristian Ion Burlacu, domnul deputat Marian Dan Mihai, domnul deputat Soporan Vasile Filip, domnul deputat Rebenciuc Neculai.

Dacă aceşti colegi sunt în sală şi doresc să ia cuvântul, îi invit pe rând la microfon.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Zoicaş:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Am depus declaraţia în data 26 octombrie. Deci, mă declar deputat independent. Nu mai fac parte din Grupul parlamentar al PSD + PC.

Începând cu data de astăzi, o să activez ca şi deputat independent.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Daniela Popa:

Spuneţi şi numele întreg pentru stenogramă, vă rog... De la microfon...

Va mulţumesc mult.

Domnul Gheorghe Zoicaş:

Zoicaş Gheorghe

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt colegi, vă rog.

Domnul deputat Vasile Filip Soporan.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Dragi colegi,

Doresc să vă aduc la cunoştinţă faptul că părăsesc cu regret, dar şi cu speranţă, Grupul parlamentar al PSD, pentru a mă alătura parlamentarilor independenţi, în respect faţă de interesul naţional şi din dorinţa de a avea o perspectivă constructivă asupra stării economice şi politice a României de după alegeri.

Cu regret, deoarece las în urmă o muncă serioasă, de peste 10 ani, colegi formidabili, pe care îi asigur, în continuare, de prietenia şi de respectul meu, în acelaşi timp cu speranţa faptului că pentru mulţi dintre dumneavoastră interesul naţional, de transformare a României, va deveni o ţintă reală a acţiunilor pe care le veţi întreprinde.

Rămân ataşat şi devotat valorilor de stânga. Îmi exprim speranţa că deasupra intereselor individuale şi de partid, vom reuşi să acţionăm împreună pentru interesul şi binele României.

Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt colegi?

Domnul deputat Eugen Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

În conformitate cu prevederea art.12 alin.(4) din Secţiunea a 2-a privind grupurile parlamentare din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă anunţăm că s-a constituit Grupul parlamentar mixt din Camera Deputaţilor, formaţi din 14 deputaţi, număr în creştere. Liderul Grupului parlamentar mixt din Camera Deputaţilor este deputatul Gabriel Oprea.

Grupul parlamentarilor independenţi a fost constituit din dorinţa tuturor celor care îl formează de a-şi desfăşura activitatea parlamentară în mod coordonat şi, având în spate aceleaşi voturi, ca şi ceilalţi colegi, vor avea drepturile şi obligaţiile pe care le au în Parlament toate grupurile parlamentare, conform Regulamentului.

Considerăm că apartenenţa la un partid politic nu este necesară pentru a avea iniţiative legislative şi pentru a ne exprima votul în sprijinul proiectelor de care România are nevoie.

Parlamentarii celor două grupuri, este vorba şi de un grup similar, constituit la Senat, vor vorbi pe o singură voce, vor acţiona unitar, cu onoare şi responsabilitate, pentru a-şi face datoria faţă de cei care i-au votat şi i-au trimis în Parlament.

Suntem independenţi şi vom susţine, pe lângă proiectele propuse de membrii celor două grupuri - de la Cameră şi de la Senat - orice iniţiativă legislativă care vizează interesul naţional, indiferent de formaţiunea parlamentară care o înaintează, iar în perioada în care România trebuie să depăşească o criză economică, activitatea parlamentarilor independenţi se va desfăşura întotdeauna în spiritul şi respectul deplin al legilor ţării, se va subordona numai interesului naţional.

Vă anunţăm că suntem constituiţi conform art.12 alin.(4).

Am înţeles că se dă un răspuns în care se încearcă tergiversarea constituirii grupului. Vă învederez că această constituire nu se supune la vot, se ia act.

Drepturile sunt prevăzute la art.13, în care se vorbeşte despre drepturile deputaţilor independenţi, prin demisie sau excludere, prin părăsirea unui grup, dacă nu s-au constituit în grupuri parlamentare, în conformitate cu prevederile art.12 alin.(1) - (4), adică constituirea grupurilor parlamentare ale independenţilor respectivi se face, în conformitate cu art.12 alin. (1) - (4), aşa cum am indicat şi noi.

Deci, orice altă chestiune, este doar o tărăgănare, o încercare de a pune beţe în roate. Din nefericire, respectivii arată că, deşi au fost şefi atâţia ani de zile, chiar nu pot să citească şi să înveţe şi ei un Regulament.

Noi ne vom desfăşura activitatea, şi v-am spus, va prima interesul naţional şi nu ne vom mai supune intereselor de grup. (Aplauze.)

Doamna Daniela Popa:

Intrăm în ordinea de zi, punctul 2, Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Văd că nu este niciun fel de modificare şi de amendament la titlul hotărârii şi la articolul unic.

Rămâne să o votăm mâine la 12,30, în sesiunea de vot final.

Punctul 3. Raportul final al Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea Societăţii Comerciale "Nicolina" SA şi a modului în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 - decembrie 2008.

Prezentarea raportului comisiei de anchetă de către domnul deputat Nicuşor Păduraru, preşedintele comisiei de anchetă.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicuşor Păduraru:

Stimaţi colegi,

Doamna preşedinte de şedinţă,

Vă cer permisiunea pentru a face o sinteză, deoarece am înţeles că timpul pe care îl avem la dispoziţie nu mi-ar permite să trec în revistă toate cele 70 de pagini care constituie raportul final al Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea SC "Nicolina" SA, şi a modului în care AVAS a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 - decembrie 2008.

Doamna Daniela Popa:

Aveţi dreptate, domnule deputat, fiecare dintre noi are acest raport.

De aceea, vă rog, pe scurt, concluziile comisiei de anchetă.

Domnul Nicuşor Păduraru:

O să fie pe scurt, dar, în acelaşi timp, fiind un subiect al unei comisii parlamentare de anchetă, am să încerc să punctez toate elementele pe care noi le-am găsit.

Fac o precizare, de la început: toţi membrii comisiei parlamentare de anchetă au considerat acest raport ca fiind corect. Votul a fost în unanimitate, din partea tuturor celor care au format această comisie.

Comisia a funcţionat încă din luna februarie, la începutul lui martie, şi şi-a terminat activitatea, aşa cum, de altfel, termenul de depunere a raportului era pe data de 27 octombrie 2009, iar săptămâna trecută comisia a depus raportul final.

Obiectivele comisiei au fost următoarele: verificarea deciziilor reprezentanţilor statului numiţi în Consiliul de Administraţie, Adunarea Generală a Acţionarilor şi ale directorilor generali, în conformitate cu mandatele primite; verificarea modului în care AVAS a monitorizat activitatea SC "Nicolina" SA şi analiza controalelor efectuate de către finanţele locale; verificarea respectării clauzelor contractuale de vânzare ale unor active; identificarea unor eventuale conflicte de interes în zona guvernamentală, vizavi de deciziile de numire ale administratorilor oficiali, vânzări de creanţe şi vânzări de active; şi, ultimul punct, analiza situaţiilor sesizate legate de furtul de utilaje şi a modului în care au fost soluţionate de către Parchet şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie.

A fost o comisie formată din 13 deputaţi, de la toate grupurile parlamentare.

Biroul comisiei a constat în: preşedinte - deputat Păduraru Nicuşor, de la PD-L, vicepreşedinte - deputat Stanciu Anghel, de la PSD+PC, secretar - doamna deputat Manolescu Oana, de la minorităţi naţionale.

Comisia a efectuat audieri ale reprezentanţilor ANAF, de la nivel central, reprezentanţi AVAS, ale foştilor administratori, directori generali, membri ai consiliilor de administraţie, reprezentanţi ai Direcţiei financiare a judeţului Iaşi, ai Gărzii financiare Iaşi, şi a Inspectoratului de Poliţie a judeţului Iaşi.

Şi această comisie s-a confruntat cu situaţia absenţelor unor persoane care au fost citate: este vorba de administratori care au aparţinut SC "Nicolina", dar în acelaşi timp este vorba şi de persoane care au funcţii publice sau au avut funcţii publice la Garda Financiară, respectiv Inspectoratul de Poliţie al judeţului Iaşi. Acest aspect, în schimb, nu este suficient reglementat pentru ca noi să fi putut lua alte măsuri.

O să trec direct la o sinteză a problemelor identificate. Vreau să vă spun că, încă din 2005, SC "Nicolina" nu a avut parte de sprijin din partea autorităţilor statului român. SC "Nicolina" a avut de foarte multe ori mandate primite de către reprezentanţi în AGA, ca urmare a hotărârilor Consiliului împuterniciţilor statului sau a Colegiului director, mandate prin care, de fapt, ar fi trebuit să se închidă de mult activitatea ei.

În acelaşi timp, punctul cheie în activitatea şi în situaţia SC "Nicolina" se concretizează în vânzările de active realizate, evident, pe baza unor mandate de la AVAS. În schimb, din păcate, AVAS a emis mandate care nu erau în perfectă regulă, mai bine zis ele nu au fost semnate de către persoanele care trebuiau să fie autorizate pentru aşa ceva, aspect de altfel evidenţiat chiar în controalele efectuate de către Direcţia de control de la AVAS, atât la sfârşitul anului 2008, cât şi în acest an, ca urmare a unor solicitări făcute de către noi, prin intermediul Curţii de Conturi.

Deciziile care au fost date de către statul român, până la urmă, pentru că acţiunile pe care statul român le deţine la SC "Nicolina", le deţine prin intermediul AVAS, aceste decizii au permis acelor societăţi comerciale cu interese private să nu îndeplinească contractele. Mai mult, contractele care au fost încheiate pentru a echilibra situaţia financiară a Societăţii Nicolina, trebuiau să permită ca, prin vânzarea de active, să se obţină resurse financiare, care să echilibreze această situaţie financiară şi să repermită relansarea activităţii în celelalte active rămase.

Din păcate, între forma contractelor definită, între forma mandatelor date de AVAS şi forma reală a contractelor încheiate de către administratorii "Nicolina", este o extrem de mare diferenţă, această mare diferenţă permiţând acelor societăţi private nu numai să nu plătească în termenul de 30 de zile, care era definit iniţial, ci să aibă contracte care mai sunt valabile şi astăzi, şi nici astăzi nu sunt închise. Asta a dus la deteriorarea situaţiei financiare a Societăţii "Nicolina", nepermiţându-i să-şi refacă activitatea economică şi, în acelaşi timp, întârziindu-i şi blocându-i şi mai mult evoluţia ei. A fost vorba de vânzarea a două active. În ambele cazuri, firmele care au dorit să cumpere aceste active, au o caracteristică comună astăzi, au în spate asociaţi unici, societăţi off-shore, şi, în acelaşi timp, administratori cetăţeni slovaci.

Nu am făcut referiri la interesele dumnealor, am respectat interesele private, dar, în acelaşi timp, ne-a interesat ca statul român să-şi păstreze controlul pentru un loc care înainte a reprezentat pentru ţara aceasta un lider naţional în producţia de utilaje terasiere.

Din păcate, cele două contracte, care au fost încheiate ilegal, au permis ca societatea să fie devalizată; vânzările totale de active de la Societatea "Nicolina" depăşesc 28 de milioane de dolari sau de euro, cum doriţi. Evaluările au fost făcute la acel timp şi este posibil să sufere modificări astăzi. Aceste vânzări de active nereuşite au blocat şi mai mult activitatea societăţii. Dacă într-un caz activele au fost vândute, în sensul că s-a plătit integral, după un an de zile, valoarea contractului, în celălalt caz, nici astăzi ele nu sunt plătite.

Interesant este cum anume au funcţionat instituţiile statului, pentru că concluziile pe care noi le-am tras, membrii Comisiei de anchetă, sunt că nimeni nu s-a preocupat cu atenţie de ceea ce însemna un procent majoritar deţinut de către statul român.

Din păcate, nici la nivelul finanţelor locale ale judeţului Iaşi, nici la nivelul Gărzii financiare din judeţul Iaşi, nici la nivelul Serviciului evidenţa fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Iaşi, nicăieri nu am întâlnit o asemenea amorţeală, precum mai este cea demonstrată în raportul comisiei şi în anexele pe care noi le-am depus la Biroul permanent, pentru că niciuna din instituţii nu şi-a făcut treaba.

Sunt suspiciuni grave în ceea ce priveşte rambursarea de t.v.a. Imediat după achitarea integrală a unor active de către una din firme, pentru că nu s-au făcut verificări încrucişate, şi asta s-a dovedit chiar din documentele finanţelor, sunt verificări care nu s-au făcut în ceea ce priveşte acţionariatul celor două firme, pentru că şi-au vândut reciproc activele între ele; sunt situaţii total anormale în care societatea respectivă a dat în judecată chiar Societatea "Nicolina", societatea privată respectivă, pentru a obţine facturarea integrală a tuturor activelor, deşi nu avea nicio clipă de gând să le plătească integral.

Toţi cei care au fost audiaţi de către comisie, din păcate, au dat răspunsuri evazive şi au demonstrat o gravă deviere de la sensul pe care dumnealor l-au avut, aspect de altfel care a fost relevat şi de către al doilea raport al Direcţiei de control din cadrul AVAS, aspect care a fost relevat în acelaşi timp şi în raportul Curţii de Conturi, solicitat cu sprijinul dumneavoastră. Toate actele efectuate de către organisme de control, la nivelul acestei societăţi, au demonstrat că, din păcate, administratorii nu şi-au făcut treaba.

Administrarea judiciară nu s-a încadrat în toate termenele şi nu s-au aplicat toate prevederile legate de inventarierea patrimoniului sau de ceea ce însemna rezilierea unui contract neperformant; din păcate, persoanele respective nu au comunicat suficient de coerent nici cu organismele centrale.

La nivelul AVAS-ului sunt, de asemenea, suspiciuni, date de faptul că primul punct de vedere transmis către comisie a dat de înţeles că totul ar fi în perfectă regulă, asta, deşi, ulterior, două rapoarte ale Direcţiei de control din cadrul AVAS-ului reconfirmau iregularităţile de acolo, lucruri care, de fapt, au şi fost confirmate într-un final şi prin raportul Curţii de Conturi, dar limitat doar la nişte competenţe care au ţinut de latura fiscală.

Declaraţiile date de către persoanele care au fost audiate, mărturiile pe care noi le-am primit - şi sunt stenograme - toate acestea sunt arhivate în activitatea comisiei. Toate aceste lucruri arată că au existat, legături anormale între persoanele care reprezintă interesele private şi autorităţi ale statului.

Raportul nesecret, primit de către comisie din partea Serviciului Român de Informaţii, ne-a oferit, de asemenea, o imagine pe care fiecare dintre noi o cunoştea, dar a fost reconfirmată, a unor legături şi influenţe care au determinat favorizarea unui anume mod de a se continua discuţiile legate de vânzarea activelor de la "Nicolina", un mod care, în niciun caz, nu a fost normal, pentru că finalitatea este cea pe care o ştiţi cu toţii şi o aveţi în raportul pe care dumneavoastră l-aţi primit la casete.

O să fac referire la un ultim aspect, pentru că una din firmele respective, care a cumpărat un activ şi pe care l-a achitat integral, anul trecut reuşea să cumpere creanţe ale Societăţii "Nicolina", încheia un contract la începutul acestui an, în ianuarie, asta, deşi societatea respectivă îşi schimbase acţionariatul, 97% fiind deţinute de o altă societate, care reprezenta acelaşi grup de interese, şi care avea o datorie neplătită de peste 8 milioane de euro la statul român, de fapt la Societatea "Nicolina".

Îmi cer scuze dacă am căutat să sintetizez, dar nu reuşesc mai puţin, vreau să vă spun că vă rog să citiţi acest raport. În fapt, concluziile finale ale noastre, ale comisiei, presupun următoarele aspecte: autorităţile statului nu au colaborat în aşa fel încât să se adopte cele mai bune soluţii. Chiar reglementările care le guvernează funcţionalitatea nu clarifică responsabilităţile persoanelor implicate decizional, ceea ce explică de ce, în ultimii 20 de ani, privatizările sau vânzările de active nu au permis, în cea mai mare parte a cazurilor, păstrarea unor capacităţi de producţie şi de ce industria românească şi-a pierdut de multe ori posibilitatea de a-şi păstra domenii de absolută necesitate în contextul economic actual.

Dacă legislaţia ar fi permis AVAS să aibă atribuţii care să permită o selectivitate mai bună asupra societăţilor care au cumpărat active industriale, transferul acestor active către proprietatea privată ar fi permis păstrarea unor capacităţi de producţie şi modernizarea acestora, şi nu transformarea lor în obiective de interes imobiliar, care de cele mai multe ori au ascuns în spate şi elemente de ilegalitate sau chiar corupţie.

În cazul societăţii SC "Nicolina" SA Iaşi, Comisia de anchetă parlamentară a confirmat existenţa unor aspecte ce pot fi considerate nereguli şi ilegalităţi, de altfel confirmate în limitele competenţelor şi obiectivelor verificate şi de rapoartele Direcţiei de control din cadrul AVAS şi de raportul Curţii de Conturi a României.

Prin urmare, propunerile Comisiei parlamentare de anchetă sunt: considerăm că se impune înaintarea acestui raport către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv la Direcţia Generală Anticorupţie, pentru continuarea verificărilor şi extinderea perioadei de analiză, până în anul 2002, în vederea stabilirii tuturor persoanelor ce au săvârşit fapte de natură penală.

Facem precizarea că nu ne referim doar la suspiciunea de abuz în serviciu al administratorilor şi directorilor generali, ci şi la posibila complicitate a unor decizionali din AVAS, în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Solicităm acestor instituţii analizarea legalităţii rambursărilor de t.v.a., aflate în directă legătură cu toate transferurile patrimoniale corespunzătoare activelor Societăţii "Nicolina", precum şi transferurile de resurse financiare din afara ţării, prin intermediul unor firme off-shore, către firmele interesate de achiziţia activelor şi pasivelor Societăţii "Nicolina".

B. Transmiterea raportului către Guvernul României, pentru realizarea unui audit de sistem în ceea ce priveşte disfuncţiile evidente de corelare a datelor şi deciziilor autorităţilor statului, în cazul Societăţii "Nicolina" SA, autorităţile care nu au avut o imagine completă asupra detaliilor fiind AVAS, structurile subordonate ANAF, din judeţul Iaşi, Inspectoratul de Poliţie al judeţului Iaşi, corespunzător monitorizării fraudelor.

Este, de asemenea, necesară efectuarea unor verificări asupra motivelor care au stat la baza lipsei unor măsuri de valorificare a observaţiilor din notele de control din cadrul AVAS.

C. Solicităm verificări din partea Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la modul în care a fost analizat dosarul penal nr.195/P/2005.

O să fac ultima precizare: monitorizarea situaţiei infracţionale de la "Nicolina" necesită un mesaj care trebuie să fie spus de la acest microfon. Este inadmisibil ca, la nivelul Iaşului, instituţii abilitate să nu efectueze controalele aşa cum trebuie.

La Societatea "Nicolina" s-a ajuns într-o situaţie absolut hilară: una din cele două societăţi private care a cumpărat active şi-a permis să ridice utilaje, chiar dacă nu le plătise, şi să vrea să le exporte în Polonia. A fost oprită de către Garda financiară, întoarsă înapoi, s-au montat înapoi utilajele şi, cu toate acestea, niciuna din instituţiile din Iaşi nu a văzut ceea ce este evident de la o poştă, şi anume: tentativa de furt, tentativă de furt care a fost ascunsă în spatele unui text foarte scurt, prin care Garda Financiară dădea de înţeles că, de fapt, facturile ar fi fost întocmite perfect legal şi nu observa faptul că erau nerespectate condiţii contractuale, care însemnau sume foarte mari - era vorba de peste 8 milioane de euro neplătite, şi neplătite, de fapt, nici astăzi. Unul din dosare a fost deschis ca urmare a unui raport, ca urmare a unei sesizări din partea Gărzii Financiare, încă din 2004, pentru că peste 8 miliarde de lei vechi au fost distribuiţi sub formă de profit pe facturi nereale. Sesizarea Gărzii Financiare s-a transformat în dosar penal.

AVAS-ul a solicitat verificări suplimentare, s-a efectuat chiar un audit suplimentar, care a reconfirmat aceleaşi valori şi aceleaşi plăţi de valori fictive din profit, adică dividende fictive, şi deşi s-au întâmplat toate acestea şi exista dosar penal, nimeni nu a informat nici măcar Comisia de anchetă asupra faptului că dosarul penal era închis, Garda Financiară a tăcut. Mai mult, Garda Financiară în momentul în care a primit "NUP" de la Parchetul de pe lângă Tribunalul din Iaşi nu a făcut gestul perfect regulamentar de a contesta şi de a-şi apăra propria poziţie, acoperind de altfel un dosar care a fost redeschis ca urmare a intervenţiilor Comisiei parlamentare de anchetă. Din păcate, nici Parchetul de pe lângă Tribunalul din Iaşi nu ne-a dat un răspuns clar.

Noi am respectat independenţa justiţiei şi am căutat să colaborăm doar pentru a clarifica suspiciunile pe care le avea comisia, dar, din păcate, inclusiv Parchetul de pe lângă Tribunalul din Iaşi nu ne-a dat, nu ne-a pus la dispoziţie documentele care să ne clarifice ce anume au avut dumnealor în vedere atunci când nu au luat în consideraţie acea diferenţă de peste 8 miliarde de lei vechi, încă din anul 2004.

Pe scurt, eu vă mulţumesc pentru atenţie. Vă rog să citiţi cu atenţie acest raport, pentru că, din punctul nostru de vedere, acest raport este unul care poate fi aplicat la orice întreprindere din această ţară, acolo unde, din păcate, finalitatea a fost de tip imobiliar, acolo unde, din păcate, de multe ori, decizionali din cadrul AVAS nu au monitorizat să vadă dacă s-au respectat nişte condiţii, acolo unde, din păcate, directori generali sau membri ai Consiliului de Administraţie au preferat decât să păstreze o capacitate de producţie s-o distrugă.

Societatea "Nicolina" se află astăzi într-un punct critic şi sper ca intervenţia pe care o s-o aibă autorităţile statului să permită clarificarea situaţiei ei.

Vreau să vă spun că de 4 ani de zile la această societate, organismele statului sunt inerte, nu a existat nicio atitudine fermă de clarificare a tuturor acestor situaţii, nici măcar în această perioadă de timp, şi nu este vorba de intervenţii de altă factură, decât de monitorizarea propriilor decizii, propriilor mandate date pentru vânzarea unor active, de monitorizarea unor contracte care au fost încheiate cu totul şi cu totul diferit faţă de cum ar fi trebuit, de monitorizarea faptului că transferurile de bani, în cazul Societăţii "Nicolina", pentru toate plăţile care s-au efectuat, au venit de la off-shore-uri din Cipru, numele unui asemenea off-shore care a efectuat transferul este "Dream Catcher Ltd" , adică un fel de "prinzător de vise SRL"; toate sumele respective s-au constituit, de fapt, în resursa financiară, care ar fi trebuit să permită acelor interese private să-şi dezvolte, evident, interesele dumnealor imobiliare.

Nu este nicio problemă în ceea ce priveşte interesul dumnealor, dacă îşi respectă condiţiile încheiate iniţial şi dacă respectă, în acelaşi timp, ceea ce înseamnă o întreprindere care încă nu a dispărut.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumim domnului deputat Nicuşor Păduraru, preşedintele Comisiei de anchetă, pentru prezentarea raportului comisiei.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri?

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, vă rog.

Domnul Lakatos Petru:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş dori doar câteva completări să fac la expunerea făcută de preşedintele comisiei. Pentru că ceea ce s-a relatat şi ceea ce se conţine în acest raport este perfect adevărat şi valabil şi se poate vota absolut liniştit, dovadă că au semnat toţi membrii comisiei, indiferent de ce formaţiune politică aparţin.

Însă, cazul este simptomatic pentru privatizarea în România şi a uitat să spună domnul preşedinte, dar suntem obligaţi să spunem aici că şi noi, parlamentarii, avem o parte de vină pentru că legislaţia care a reglementat privatizarea în România şi mai ales în ceea ce priveşte obligativitatea supravegherii acestor unităţi economice după privatizare, deci în perioada postprivatizării, dacă se îndeplinesc sau nu acele condiţii care au fost iniţial stabilite. Deci, aceste legi sunt şi la ora actuală imperfecte. Şi dacă cineva crede că acel exemplu de încercare de vânzare a utilajelor de la o firmă aflată în lichidare este un caz singular, atunci nu spun altceva decât să citească ziarele din Bihor de săptămâna trecută, unde s-a întâmplat exact acelaşi fenomen, cu singura deosebire că organele au fost sesizate şi au arestat acei proprietari care au încercat să transfere utilajele unităţii respective, încercând să valorifice în altă parte şi nu aşa cum prevede legea.

Eu îi compătimesc pe cei de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru acest "cartof fierbinte" pe care, prin hotărârea dumneavoastră, dacă veţi fi de acord cu raportul comisiei, o să-l primească. Dar dacă toată lumea şi-ar fi făcut datoria până la capăt, începând cu membrii Comisiei de administraţie de la "Nicolina" şi cu organele, inclusiv cele de la AVAS şi poate şi mai departe, atunci noi n-am fi ajuns la acest raport şi la o muncă a comisiei de câteva luni de zile.

Încă o dată, avem şi noi partea noastră de vină şi ca să mai recuperăm ceva din greşeală, propun să fiţi de acord şi să votaţi raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumim domnului deputat Lakatos Petru din partea grupului parlamentar al UDMR.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Vă anunţ că proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dacă la preambul sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 3. Obiecţii, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la votul final.

Domnul Nicuşor Păduraru:

Îmi cer scuze, este o eroare la art. 3. O să-l citesc: "În termen de 30 de zile de la data aprobării prezentei hotărâri Guvernul României şi celelalte autorităţi executive". Se taie cuvântul "executive". Este o eroare de dactilografiere şi îmi cer scuze.

Doamna Daniela Popa:

E în regulă. Mulţumesc.

Proiectul de hotărâre rămâne mâine la votul final, cu modificarea survenită la sugestia şi propunerea domnului preşedinte al comisiei de anchetă.

Următorul punct pe ordinea de zi, punctul 4, Proiectul de Lege pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor cu veniturile salariale. Vă anunţ, stimaţi colegi, că legea este organică. A fost adoptată de Senat.

De la Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor avem raport de respingere. Propunerea comisiei de respingere a iniţiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi în şedinţa din 27 octombrie şi, ca urmare, s-a hotărât să dezbatem pe articole.

Începem dezbaterea pe articole a acestei legi.

Dacă la titlu există observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 3. Adoptat.

Articolul 4. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 5. Obiecţii, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 6, cu cele trei alineate. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 7. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Articolul 8. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Articolul 9. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte, problemă de procedură, nu vă supăraţi.

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Conform regulamentului, se supune votului Camerei, atât pe articole, cât şi votului final, fiecare articol. Nu se mai aplică acea observaţie că dacă nu există observaţii se consideră a fi adoptat. Aşa s-a procedat întotdeauna.

Deci, este o propunere de respingere. Ca atare, se supune fiecare articol separat votului plenului.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

E corect!

Doamna Daniela Popa:

E în regulă. Mulţumesc.

Vă rog. Dacă nu au fost comentarii, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamna preşedinte, acest proiect de lege l-am respins, întrucât este un paralelism legislativ. Procedura ne obligă acum să reluăm votul şi propunerea comisiei este aceeaşi: să se respingă pe articole şi respingerea proiectului.

Doamna Daniela Popa:

Bun. Atunci vă rog frumos să fiţi atenţi. Am înţeles că nu putem vota cu cartele. S-a remediat? Deci, nu se poate vota cu cartele, sistemul are defecţiuni în funcţionare.

Revenim atunci şi vă rog să fiţi atenţi. Este vorba de titlu: Lege pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor cu veniturile salariale. Ca titlu.

Cine este pentru? Rog secretarii de şedinţă să numere, pentru că sistemul de vot nu funcţionează şi nu putem folosi cartelele.

Voturi pentru? 38 voturi pentru.

Împotrivă? 67 împotrivă.

Abţineri? O singură abţinere.

Nu a fost adoptat titlul legii.

Articolul 1.

Voturi pentru? 39.

Împotrivă? 67 împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Nu a fost adoptat.

Articolul 2.

Pentru? 39.

Împotrivă? 67.

Abţineri? Nici o abţinere.

Nu a fost adoptat.

Articolul 3.

Pentru? 39.

Împotrivă? 67.

Abţineri? Nici o abţinere.

Nu a fost adoptat.

Articolul 4.

Voturi pentru? 40 pentru.

Împotrivă? 68 împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Nu a fost aprobat.

Articolul 5.

Voturi pentru? 40 voturi pentru.

Împotrivă? 68.

Abţineri? Nici o abţinere.

Nu a fost adoptat.

Articolul 6, cu cele trei alineate.

Cine este pentru? 40 voturi pentru.

Împotrivă? 67 împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Articolul 6 nu a fost adoptat.

Articolul 7.

Voturi pentru? 40 voturi pentru.

Împotrivă? 68 împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Nu a fost adoptat.

Articolul 8.

Cine este pentru? Cred că este aceeaşi structură de vot. 40 pentru.

Împotrivă? 68.

Abţineri? Nici o abţinere.

Nu a fost adoptat.

Articolul 9.

Voturi pentru? 40 voturi pentru.

Împotrivă? 68 împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Nu a fost adoptat.

Articolul 10.

Voturi pentru? Mulţumesc. 40 pentru.

Împotrivă? 68 împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Nu a fost adoptat.

Articolul 11.

Cine este pentru? 40 voturi pentru.

Împotrivă? 68 împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Nu a fost adoptat.

Rămâne mâine la votul final.

Punctul 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural prin creşterea calităţii vieţii şi diversificării economiei în zonele rurale.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul nostru, al Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului şi invit iniţiatorul. Aveţi cuvântul.

Domnul Dănuţ Apetrei (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna Daniela Popa:

Şi vă rog să vă şi prezentaţi, pentru că eu aici, la pupitru nu am nici o listă dată de secretariatul de şedinţă.

Domnul Dănuţ Apetrei:

Mă numesc Dănuţ Apetrei, sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Prezentul proiect de lege, care aprobă Ordonanţa nr. 79 creează cadrul juridic necesar asigurării acelor garanţii solicitate de către beneficiarii publici, în special, pentru proiectele derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Deci, cu alte cuvinte, creează un cadru mai lejer de absorbţie a fondurilor comunitare.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc. Acum din partea comisiei raportoare.

Vă rog.

Domnul Kelemen Atilla Béla-Ladislau:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege deja menţionat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri de stimulare a absorbţiei fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul European de Garantare Agricolă, Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit şi fonduri alocate de la bugetul de stat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.

Totodată se facilitează accesarea unui avans prin acordarea unei scrisori de garanţie reprezentând 110 procente din valoarea avansului prevăzut în contractele de finanţare, în vederea demarării unor proiecte de investiţii pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural.

Proiectul de lege sus menţionat face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 25 de deputaţi din totalul de 26 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în forma prezentată de Senat, în şedinţa din 20 octombrie 2009.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Şi aş dori să propun şi timpii. În total trei minute propun, pentru că nu există modificări propuse la această lege.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Tinel Gheorghe de la Grupul PD-L. Vă rog.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă spun că motivul pentru care a fost emisă această ordonanţă de urgenţă, la timpul ei, era faptul că aveam 1.300 de proiecte cu peste 3,3 miliarde de euro care nu puteau fi accesate.

Beneficiarii publici şi, în speţă, primăriile, datorită faptului că nu puteau să depună acea garanţie pentru accesarea acelui avans de 20%, nu aveau cum să acceseze banii. Şi în acest sens, ordonanţa de urgenţă a fost foarte bine-venită.

Eu am avut nişte discuţii, cei din Comisia de agricultură îşi aduc aminte că am avut în Comisia de agricultură nişte discuţii cu reprezentanţii ministerului la acea vreme şi am întrebat dacă estimează o anumită sumă pentru 2010, dat fiind faptul că pentru 2009 ştim despre ce este vorba, dar pentru 2010, dacă estimează o anumită sumă, vizavi de garanţia care va fi acoperită pentru acel avans de 20% şi ministerul ne-a spus atunci că nu ştie, dar că o să aibă discuţii la minister cu factorii responsabili şi o să spună.

Întrebarea rămâne aceeaşi, dar aceasta nu înseamnă că proiectul de act normativ, aşa cum este propus, nu este foarte bun. Şi, în esenţă, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal îl susţine.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu sunt înscrieri la cuvânt.

Nici nu vă supun la vot timpii pe care ni i-a propus comisia, pentru că în conformitate cu art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, dacă nu există amendamente nici admise, nici respinse, urmează votul final.

Urmează punctul 6, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2009 pentru modificarea art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul nostru, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul iniţiatorului, domnului Marian Zlotea, preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Zlotea (preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

Vorbind de controlul oficial, de un regulament oficial care a fost modificat...

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Ai gripă porcină?

Domnul Marian Zlotea:

Da, dar nu este problema mea, este a Ministerului Sănătăţii.

Ordonanţa de urgenţă modifică şi un articol. Avem medici oficiali care stau în abatoare, erau angajaţi pe perioadă determinată. Pe fiecare an trebuie să le refacem contractele de muncă şi întotdeauna aveam acest blocaj.

Prin modificarea respectivei ordonanţe avem contracte de muncă încheiate pe perioadă determinată, în abatorul respectiv care asigură controlul oficial, pe perioada cât, să spunem, abatorul există şi el funcţionează conform legislaţiei.

În acest sens, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară a iniţiat această ordonanţă şi vă roagă să o aprobaţi.

Vă mulţumim.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea comisiei raportoare. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Kelemen Atilla Béla-Ladislau:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2009 pentru modificarea art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

Ordonanţa de urgenţă are ca obiect de reglementare modificarea art.19 din Ordonanţa Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.215 din 2004, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul asigurării activităţii de control oficial al producerii, transportului şi comercializării produselor alimentare, respectiv al trasabilităţii acestora pe întregul lanţ alimentar, în conformitate cu cerinţele europene.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La lucrările comisiei au fost prezenţi din 26 de deputaţi 25. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 20 octombrie 2009.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Şi timpii? Tot trei minute.

Vă supun atenţiei şi votului dumneavoastră timpii propuşi de către comisia sesizată în fond.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Tinel Gheorghe. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

La proiectul acesta de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2009 pentru modificarea art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în comisia de specialitate noi am avut discuţii cu iniţiatorii unui amendament care vroiau să scoată controlul oficial al producerii, transportului şi comercializării produselor alimentare pentru produsul acesta nonalimentar, dar agroalimentar, vinul, de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi să o ducă ei pe Legea vinului nr. 244/2002 la laboratoarele special constituite, conform acestei legi.

Ca şi procedură, totuşi, dat fiind faptul că discuţiile s-au axat pe aplicarea unitară a regulamentelor Comisiei Europene şi a legislaţiei sanitar-veterinare în ceea ce priveşte aplicarea regulilor sanitar-veterinare şi de siguranţă a alimentelor pentru întreg spectrul de produse agroalimentare, în comisie ne-am opus acestui amendament şi l-am respins.

Al doilea motiv de discuţie a fost dacă să acceptăm ca personalul contractual, cel care Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară îl foloseşte pentru controlul oficial, să fie plătit din bugetul propriu sau să poată fi plătit şi din bugetul de stat, adică şi, şi. Şi aici am căzut de acord şi am spus: dacă bugetul de stat permite sau poate permite, pot fi fundamentate şi sume de la bugetul de stat.

Ca urmare, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susţine forma iniţială, fără amendament a proiectului de lege privind Ordonanţa de urgenţă nr.73/2009, aşa cum a fost ea propusă, fără amendamentul de la art.19 alin.(1) şi vă roagă să o votaţi în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Victor Surdu, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi noi, Grupul parlamentar al PSD, am dezbătut în comisie această lege şi suntem puţin cu o poziţie diferită faţă de cea susţinută de colegul, domnul deputat Tinel, referitoare la art. 19 şi avem şi motive să susţinem, pentru că există o legislaţie în vigoare, care stabileşte exact cine are atribuţiuni în domeniul viei şi vinului, pentru a nu se întâmpla nereguli, aşa cum prevederea de îmbunătăţire a acestei legi o are cu privire la restul produselor alimentare.

Când o să ajungem la art. 19 o să revin cu susţinerea în plen a acestui articol.

Deocamdată, remenţionez faptul că în legislaţia existentă, ceea ce se doreşte a se introduce în actuala prevedere de îmbunătăţire a legii, funcţionează în legislaţia existentă, în Legea viei şi vinului.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Atilla Kelemen, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Kelemen Atilla Béla-Ladislau:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Legea pe care Parlamentul o are în discuţie este o lege importantă. Ea reglementează, în primul rând, fondurile necesare pentru acei medici veterinari care sunt angajaţi şi de acum încolo, dacă trece şi sper ca să treacă această lege, vor fi plătiţi din venituri proprii, dar este o posibilitate şi din bugetul de stat.

Este deja de notorietate că Uniunea Europeană urmăreşte trasabilitatea alimentelor de, cum se zice, de la furcă până la furculiţă, deci reglementează un domeniu foarte important pentru care Uniunea Europeană urmăreşte deosebit de sever mersul activităţilor în toate ţările membre.

Cred că discuţia despre vin, că este sau nu, aparţine sau nu aparţine sectorului sanitar-veterinar, bineînţeles, dacă vorbim de siguranţa alimentară, atunci şi vinul aparţine şi de controlul sanitar-veterinar, fiindcă dacă alimentele, în general, aparţin ca şi control şi sistemului sanitar-veterinar, normal că atunci controlul acesta este efectuat şi asupra acestui produs specific care, trebuie să ştiţi, nu displace deloc nici medicilor veterinari.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Domnul deputat Eugen Nicolăescu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că este importantă siguranţa alimentului. Sigur că este importantă starea de sănătate a populaţiei, ca urmare a siguranţei alimentului realizat în condiţii corecte, legale şi eficiente. Dar, cred că în cadrul comisiei s-au purtat suficient de multe discuţii şi au scos în evidenţă unele carenţe ale textului propus.

În consecinţă, dacă se vor accepta amendamentele admise şi, în acelaşi timp, amendamentele respinse din partea Grupului parlamentar al PNL, atunci, sigur, şi noi vom judeca să votăm pentru un asemenea act normativ.

Dacă cele respinse, care sunt importante, nu vor fi adoptate, atunci vom vota împotriva proiectului de lege.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Pct.1 din raport.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Pct.2 din raport, referitor la articolul unic.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3 din raport.

Dacă sunt observaţii? Textul este nemodificat. Adoptat.

Pct.4 din raport, partea introductivă.

Voci din sală:

Alineatul 3!

Doamna Daniela Popa:

Suntem la partea introductivă. Am anunţat de aici, de la microfon. Este textul nemodificat.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La alin.(1) există şi un amendament respins.

Nu se susţine.

Articolul are textul nemodificat. Este adoptat în varianta comisiei.

Alin.(2)?

Înţeleg că aveţi comentarii.

Domnul deputat Victor Surdu.

Domnul Victor-Raul Soreanu-Surdu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Art.19 alin. (2) se modifică după cum urmează: "Funcţionarea unităţilor de colectare, producere, prelucrare, procesare, depozitare, transport şi valorificare a produselor şi subproduselor de origine non-animală, stabilite prin ordin al preşedintelui autorităţii, este permisă numai dacă sunt înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor".

Doamna Daniela Popa:

Să înţeleg că aveţi un amendament care nu a fost supus votului în comisie?

Domnul Victor-Raul Soreanu-Surdu:

În comisie, amendamentul a fost respins. Este amendament - vorbesc şi în numele colegilor Mihai Banu, Pavel Horj, Florian Ţurcanu.

Doamna Daniela Popa:

Am înţeles. Da, este în regulă.

Atunci, amendamentul respins din raport.

Vă supun atenţiei şi votului dumneavoastră. El a fost susţinut de către domnul deputat Victor Surdu.

Vă rog. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Rog pe domnii secretari să numere cu atenţie.

Reluăm. Voturi pentru? 52 de voturi pentru.

Împotrivă? 43 de voturi împotrivă.

Deci, amendamentul a fost adoptat.

Alin. (3), text nemodificat.

Dacă sunt observaţii? Aveţi observaţii la alin. (3)? Nu. Adoptat.

Alin. (4), text nemodificat. Adoptat.

Alin. (5).

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr.335/2007 şi a Legii nr.26/1990 privind Registrul comerţului.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Bogdan Ciucă. Vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Voi fi foarte scurt, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este o iniţiativă legislativă care doreşte să pună în firesc o relaţie care se birocratizase profund.

De altfel, din istorie, Registrul comerţului nu a avut nicio legătură cu Ministerul Justiţiei, ci numai cu camerele de comerţ. Existau două probleme pe care unii dintre dumneavoastră le-au ridicat data trecută, când a trecut legea. Una era legată de regimul datelor deţinute de registru, el va fi de utilitate publică, deci problema a fost rezolvată. Şi, doi, ce se întâmplă cu banii care sunt în excedent? Banii are sunt în excedent faţă de cheltuielile registrului se vor face venit la bugetul de stat.

Drept urmare, vă rog să susţineţi raportul comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins această iniţiativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Obiectul de reglementare şi principalele modificări v-au fost prezentate de către unul dintre iniţiatori.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ nr.335/2007 şi a Legii nr.26/1990 privind Registrul comerţului, cu amendamentele admise care sunt prezentate în anexă la prezentul raort.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Ar fi câteva corelări de tehnică legislativă. La 11 marginal, art.10, de fapt 6 este de fapt 7. Şi la art.28, de fapt a), c) şi j) se elimină. Este vorba de exclusivitatea care era cuprinsă dintr-o eroare de tehnică legislativă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, v-aţi înscris primul la cuvânt.

Vă rog.

Domnul Mircea Grosaru:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am fost unul dintre semnatarii acestui proiect de lege şi sunt de acord cu trecerea Oficiului Registrului comerţului la camerele de comerţ.

Aş vrea să adaug încă un lucru foarte important. Nu se precizează, în acest proiect de lege ce se întâmplă cu buletinul procedurilor de insolvenţă. Ştim că citaţiile nu pot fi făcute de către o organizaţie neguvernamentală, cum este Camera de Comerţ, chiar dacă este de utilitate publică.

Din acest proiect de lege lipseşte un lucru extrem de important, şi anume buletinul procedurilor de insolvenţă este cel care se ocupă în mod special cu citarea părţilor, iar, în aceste condiţii, citaţiile nu vor fi opozabile părţilor.

Aş vrea să se facă precizarea că buletinul procedurilor de insolvenţă, care nu poate trece la camerele de comerţ, rămâne la Ministerul Justiţiei, aşa cum este normal. Şi aş dori să se facă această corectură. Dacă nu, atunci propun ca această lege să fie retrimisă la comisie, pentru a o completa cu dispoziţiile finale şi tranzitorii care lipsesc din acest proiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Vă dă răspuns domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dacă aţi văzut, la legea care vizează Registrul comerţului, decât trei articole au fost modificate. Celelalte, la care face referire şi domnul Grosaru, rămân în continuare aşa cum sunt. Deci, este de prisos să retrimitem, nu este necesar.

În continuare, precizările pe care le-a făcut domnul Grosaru rămân în continure valabile.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Stimaţi colegi,

Suntem într-o perioadă în care se fac eforturi uriaşe pentru a se plăti pensiile şi salariile (Râsete.) şi asistăm... asistăm la un proiect de lege care nu face decât să dea bani la nişte privaţi care probabil sponsorizează anumite campanii electorale. Este vorba depre excedent. Se spune că excedentul merge la stat. Despre ce excedent este vorba? Trebuie să ştie cei care ne urmăresc - românii - că cei din camerele de comerţ îşi for face salarii de miliarde, pe care cine le vor suporta? Ei, agenţii economici. Şi, mai mult decât atât? Ce se mai întâmplă? Aceste camere de comerţ, prin faptul că trec Registrul în subordinea lor au acces la toată baza de date a firmelor private. Este neloial ca un grup asociativ de câteva firme, care sunt acţionare la Registrul comerţului, să aibă acces la toată baza de date a tuturor celorlalte firme.

De aceea, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege şi consider că adoptarea unui astfel de proiect de lege este împotriva şi a moralităţii şi a bunului-simţ şi este şi o concurenţă neloială.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpad, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

N-aş fi dorit să intervin la dezbaterile generale, pentru că, din varii motive, printre altele, în forma în care s-a prezentat această lege, părerile din grupul nostru parlamentar sunt împărţite. Totuşi, în momentul în care am auzit această intervenţie, trebuie să spunem lucrurilor pe nume.

Unu. Această procedură prin care sunt înregistrate actualmente toate aceste date la care ar putea avea acces camerele de comerţ, conform legii actuale, sunt publice şi sunt trimise informaţiile respective către camerele de comerţ. Deci, aceste informaţii pot fi accesate şi actualmente teoretic, conform legii. Aa, că ea nu se aplică? Da, este o problemă. Una la mână.

Doi. Referitor la modul în care au fost utilizate aceste fonduri, aceste fonduri, deocamdată, erau utilizate în scopul justiţiei, deci, un segment. Actualmente, la această propunere, cu care, de exemplu, eu nu sunt de acord, intră la bugetul mare de stat, tocmai pentru a acoperi acele găuri, despre care s-a vorbit, că se confruntă societatea românească cu anumite găuri create nu vorbesc de cine.

Ca atare, este posibil ca să avem o lege mai bună. Avem şi noi observaţii legate de anumite articole. Chiar şi avem nişte probleme legate de descentralizare, chiar de aceste sume care ar trebui să fie folosite în primul rând pentru ca activităţile camerelor de comerţ să impulsioneze activitatea economică, pentru că aici avem o mare bubă şi o mare lipsă de fonduri, din păcate, şi nu pentru a fi daţi nu ştiu unde în marele sac al bugetului. Dar trebuie să spunem încă un lucru. Una dintre solicitările judecătorilor, a CSM-ului era degrevarea activităţii justiţiei de anumite activităţi. Şi tocmai această activitate a fost arătată ca una despre care se solicită de către CSM să fie degrevată activitatea judiciară.

Ca atare, având cunoştinţă de acest lucru, credem că dacă cineva, o entitate privată care ar putea avea o activitate publică, ar trebui să aibă o activitate publică, solicită să facă o astfel de activitate, iar una publică solicită să nu o facă, atunci să dăm crezare acelora care ştiu despre ce vorbesc şi să votăm în cunoştinţă de cauză.

Evident, membrii grupului nostru parlamentar vor vota conform convingerilor propii şi o să avem câteva observaţii la articolele respective, unde credem şi noi că sunt nişte probleme.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu, Grupul parlamentar al P.L.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Aproape că mi-e greu să vorbesc după ce l-am auzit pe reprezentantul PD-L-ului. Nici dacă am fi fost la Marea Adunare Naţională, nu s-ar fi vorbit cu atât mânie împotriva sectorului privat.

Oare ce economie construim noi din '90 încoace? Oare ce valori are un partid de dreapta, dacă se opune sectorului privat? Chiar este de neînţeles. Dar, probabil că populismele din ultima vreme îi fac pe unii să nu ştie ce vorbesc.

Dar, aş spune în felul următor acum. Acest proiect de lege este un proiect de lege care face dreptate, care face ordine în sectorul înregistrării firmelor din România. Dacă cineva ar vrea să citească expunerea de motive şi să vadă de când există Registrul comerţului în România, cum s-a organizat, cum a funcţionat, cum s-a dezvoltat, ce a adus bun societăţii româneşti, economiei româneşti, cred că lucrurile sunt simple şi vorbele sunt de prisos. Dar, se pare că pentru unii este nevoie, în continuare, să le aducem aminte. Pentru unii, în continuare, este nevoie să le spunem că economia românească nu se face după ureche, că ea se face cu instituţii serioase, cu instituţii credibile, cu instituţii care au dovedit că pot să facă ceea ce noi toţi aşteptăm de la sectorul privat românesc.

În consecinţă, cred că acest proiect de lege care astăzi ajunge din nou în faţa dumneavoastră, este nu numai binevenit, este şi un proiect de lege care ne va ajuta să scoatem de sub tutela Ministerului Justiţiei sectorul, aş spune mai degrabă, nu numai privat, tot sectorul productiv din România. Pentru că, în felul acesta, zic eu că facem numai lucruri bune.

Poate că lucrul cel mai important pe care ar trebui să-l spunem în final, este că nu este vorba de bani, nu este vorba neapărat de a aduce 3 lei la Ministerul Justiţiei. Aici este vorba de a face un sistem să funcţioneze corect, un sistem care se bazează pe valori, pe principii, un sistem care să producă eficienţă tuturor celor care vor să desfăşoare activităţi economie în România.

Stimaţi colegi,

Cred că este normal să votăm un asemenea proiect de lege, chiar cu foarte multă întârziere.

Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect de lege.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Pentru că trimiterea la comisie nu a fost făcută de către conducerea Grupului parlamentar al PD-L, trecem direct la dezbaterea pe articole. (Rumoare, vociferări.)

Vă rog frumos, vă blochez microfonul. Dacă nu sunteţi lider sau vicelider de grup, nu puteţi să faceţi o asemenea propunere în plen.

Vă mulţumesc.

Pct.1 din raport.

Dacă sunt observaţii? Textul este nemodificat. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.2 din raport, text nemodificat. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3 din raport, text nemodificat. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4 din raport. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5 din raport. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6 din raport. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7 din raport. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8 din raport. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9 din raport, text nemodificat. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.10 din raport, text nemodificat. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.11 din raport.

Vă rog. Domnul deputat Márton Árpad.

Art.10.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

La pct.11 din raport, repet, că am văzut că şi domnul preşedinte s-a ridicat.

Deci, alin.(6) din textul iniţial va deveni alin.(7) aici. Deci, asta ...

Doamna Daniela Popa:

Completaţi.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Iar o precizare de tehnică legislativă la alin.(6), care este necesară, tocmai pentru a vedea cum se aplică, despre ce lege este vorba. Vedeţi, textul alin.(6) se încheie corect, "în condiţiile legii", numai că poate unii interpretează într-un fel, alţii într-un alt fel. Există un amendament de clarificare a acestui termen.

Deci: "Este numit de preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, pe baza concursului organizat în condiţiile legii - deci pe aceste condiţii, ale concursului - de către camerele de comerţ şi industrie judeţene".

Deci, aceasta ar fi o precizare, ca să fie clar unde, cine şi ce face, adică e conform legii ocupării funcţiilor prin concurs.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Comisia, ce părere are? Este de acord, da?

Deci, şi pct.11, cu o modificarea enunţată de domnul deputat Márton Árpad Francisc, este adoptat.

Pct.12 din raport - text nemodificat.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.13 din raport.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.14 din raport, referitor la art.46.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.15 din raport.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.16 din raport, text nemodificat.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.17 din raport.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.18 din raport.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.19 din raport, text nemodificat.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.20 din raport.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.21 din raport, text nemodificat. Adoptat.

Pct.22. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.23. Dacă sunt observaţii?

Domnul deputat Florian Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Florin Iordache, doamna preşedinte.

Vă mulţumesc.

Vedeţi că se elimină art.11. De fapt, este o chestiune de tehnică legislativă: "Dispoziţii tranzitorii. Cererile adresate Oficiului Naţional al Registrului din subordinea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, oficiilor Registrului comerţului de pe lângă tribunale până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează în continuare de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi oficiile Registrului comerţului de pe lângă tribunale".

Trebuie această precizare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Cu această precizare şi cu toate modificările de tehnică legislativă pe care le-a expus la începutul dezbaterii, trecem la vot final mâine, la 12,30, cu această propunere legislativă.

Vă rog.

Din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Ciprian-Minodor Dobre:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

O singură observaţie aş avea de făcut, şi anume relativă la aserţiunea făcută de colegul nostru de la PD-L, şi anume faptul că s-a vorbit despre concurenţă neloială.

Vreau să fac observaţia, ca să nu facem confuzii de la acest microfon, şi anume faptul că o aşa-zisă concurenţă neloială trebuie constatată de Oficiul Concurenţei. Există o chestiune de tehnică legislativă. Ba, chiar mai mult: dacă vorbim despre date care astăzi se invocă că ar trebui să fie secrete, nu. De pe m.finante.ro putem afla absolut toate datele de pe firmă şi astăzi şi în viitor. În baza unei cereri care se taxează, tot la Registrul Comerţului, urmează să obţinem informaţiile de care avem nevoie.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc mult. Deci, dumneavoastră aţi avut dreptul, Grupul parlamentar al PNL, să-şi expună punctul de vedere.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

Punctul 8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat privind gestionrea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente Programului de colectare şi gestionre a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a Programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art.10 din Legea nr.218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit şi Fondul european de garantare agricolă prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege este dezbătut în procedură de urgenţă.

Iniţiatorul? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dănuţ Apetrei:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Prezentul proiect de act normativ stabileşte cadrul juridic necesar derulării acestor fluxuri financiare din fondurile mai sus enumerate, şi anume: Fondul european agricol de garantare, Fondul european pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit.

Totodată, actul normativ în sine stabileşte şi o serie de termeni, sau defineşte o serie de termeni şi expresii specifice, precum: agenţii de plăţi, structuri de implementare, prefinanţare, cofinanţare publică, cofinanţare privată şi modifică art.10 din Legea nr.218/2005 care asigură modul de lucru al Fondului de garantare a creditelor vizavi de garanţiile acordate pentru proiectele publice şi private în domeniu.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, respectiv Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice?

Vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul Kelemen Attila Béla-Ladislau:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în procedură de urgenţă spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74 din 2009.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La lucrările comisiei au fost prezenţi 25 de deputaţi din 26 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 20 octombrie 2009.

Legea este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor şi comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Şi timpul alocat?

Domnul Kelemen Attila Béla-Ladislau:

Trei minute.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Vă supun atenţiei şi votului dumneavoastră timpul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Timpul este aprobat.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Tinel, din partea Grupului parlamentar al PD-L?

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Proiectul acesta de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.74/2009 privind gestionarea celor trei fonduri comunitare: Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol al dezvoltării rurale şi Fondul european pentru pescuit se leagă, într-o măsură mai mare, tocmai de actul normativ pe care l-am discutat şi l-am trimis la votul final de mâine, şi anume Ordonanţa de urgenţă nr.79/2009 privind stimularea absorbţiei fondurilor europene prin PNDR. De ce? Pentru că el, în termeni mai ampli, stabileşte - aşa cum şi domnul secretar de stat a spus aici - termenii foarte clari pentru managementul celor trei fonduri, pentru mecanismele de finanţare. Şi aici ne întoarcem iar la cei 20% avans, care se garantează prin Fondul de garantare cu acea garanţie de 110%.

Dar cel mai important este că acel risc de creditare este preluat de Fondul de garantare, ceea ce este foarte important pentru actul normativ pe care îl dezbatem astăzi.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susţine proiectul de act normativ în forma prezentată, cu amendamentele propuse şi vă roagă ca mâine, la votul final, să-i daţi un vot pozitiv.

Mulţumim.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat. Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Pct.1 din raport. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.2 din raport. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3 din raport. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.4 şi 5. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.6 şi 7. Texte nemodificate. Adoptate.

Articolul este destul de voluminos; imediat.

Pct.8 din raport. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.9, 10 şi 11 din raport. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.12. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.13. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.14. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.15, 16, 17, 18. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.19, 20 şi 21. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.22. Texte nemodificate pe alineate. Sunt şi amendamente. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.23, 24 şi 25. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.26, şi 27. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.28, 29. Texte nomodificate. Adoptate.

Pct.30. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.31 şi 32. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.33, 34, 35 şi 36. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.37 şi 38. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.39, 40, 41, 42, 43 din raport. Texte nomodificate. Adoptate.

Pct.44, 45, 46, 47 din raport. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.48, 49, 50, 51. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.52, 53, 54. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.55. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.56, 57, 58. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.59, 60, 61, 62. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.63, 64, 65, 66. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.67, 68, 69 din raport. Texte nemodificate. Adoptate.

Rămâne proiectul de lege la vot final.

Urmează punctul 9, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulament, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă. Iniţiatorul are cuvânt; vă rog. Aveţi cuvântul.

Doamna Ioana Ciocoiu (director, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiectiv general stabilirea cadrului financiar general pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile alocată României pentru obiectivul convergent al politicii de coeziune a Uniunii Europene.

Sunt reglementate, în principal, următoarele aspecte: redefinirea bugetului diferitelor categorii de cheltuieli aferente proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile, respectiv instrumente structurale, luând în considerare prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2009. Includerea, în conturile de venit ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, precum şi ale bugetelor locale, a sumelor rambursate aferente cheltuielilor eligibile, sume aferente fondurilor care se rambursează de la Uniunea Europeană; susţinerea unor categorii de beneficiari, prin restituirea de la bugetul de stat a contravalorii taxei pe valoare adăugată plătită de beneficiar, taxă pe valoare adăugată aferentă cheltuielilor eligibile, accelerarea absorbţiei instrumentelor structurale prin acordarea de prefinanţare către beneficiari, inclusiv către cei din mediul privat, includerea unor prevederi referitoare la proiectele implementate în parteneriat.

Ordonanţa de urgenţă abrogă prevederile Ordonanţei Guvernului nr.29/2009 şi nu prezintă impact financiar asupra bugetului general consolidat.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, respectiv Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în condiţiile art.115 alin. (5) Teza 3, din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată şi a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au participat 31 de deputaţi din totalul de 33 de membri ai comisiei.

În şedinţa din data de 27 octombrie 2009, comisia propune spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

Timp de discuţii trei minute.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc. Vă supun votului dumneavoastră timpul propus de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Ba este un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Timpul este aprobat.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Pct.1 din raport. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2 din raport, referitor la Articolul unic. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3, 4 şi 5 cu textele nemodificate. Adoptate.

Pct.6 din raport. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.7 din raport. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8 din raport. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.9 din raport. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.10. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.11 din raport. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.12 din raport. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.13 din raport, referitor la art.10. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.14 din raport. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.15 din raport. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.16 şi 17 din raport, cu texte nemodificate. Adoptate.

Pct.18. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.19. Text nemodificat. Adoptat.

Pct. 20. Text nemodificat. Adoptat.

Pct. 21. Text nemodificat. Adoptat.

Pct. 22. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.23 şi 24. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.25 şi 26. Texte nemodificate. Adoptate.

Pct.27, 28, 29, 30 şi 31. Texte nemodificate. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la vot final.

Cu aceasta, stimaţi colegi, închidem şedinţa de plen de astăzi.

Urmează răspunsurile la întrebări şi interpelări.

- după pauză -

Lucrările şedinţei sunt conduse în continuare de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Daniela Popa:

Stimaţi colegi,

Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări.

Este vorba de răspunsul dat la întrebarea domnului deputat Ioan Holdiş, Grupul parlamentar al PD-L, de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, referitoare la căruţele, pericol public.

Răspunde doamna secretar de stat Irina Alexe. Vă rog, doamna secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Irina Alexe (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Bună seara! Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să vă comunice măsurile ce se vor lua în scopul rezolvării problemei căruţelor nesemnalizate care circulă pe drumurile publice pe care este interzis accesul, menţionăm următoarele.

Potrivit dispoziţiilor art.71 alin.(1) şi ale art.74 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002, sunt interzise accesul şi deplasarea vehiculelor cu tracţiune animală pe autostrăzi, pe drumurile naţionale, în municipii şi pe drumurile la începutul cărora există indicatoare de interzicere a accesului.

Încălcarea acestor dispoziţii legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.

Pentru a asigura posibilitatea deplasării vehiculelor cu tracţiune animală, prin ordonanţa de urgenţă menţionată s-a instituit obligaţia pentru autorităţile administraţiei publice locale de a amenaja, cu acordul administratorului drumului public şi avizul Poliţiei rutiere, drumuri laterale, căi de acces către aceste drumuri, precum şi locuri de traversare a drumurilor publice, destinate circulaţiei vehiculelor cu tracţiune animală, semnalizate corespunzător.

Menţionăm că, în primele nouă luni ale anului 2009, lucrătorii poliţiei rutiere au aplicat un număr de 14.111 sancţiuni contravenţionale conducătorilor de vehicule cu tracţiune animală care nu au respectat obligaţiile ce le reveneau potrivit legii.

În context, relevăm faptul că, prin Legea nr.49/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.195/2002, pe lângă sancţiunea contravenţională principală, a amenzii, a fost introdusă ca sancţiune contravenţională complementară, confiscarea vehiculelor cu tracţiune animală, atunci când acestea sunt conduse pe drumurile publice pe care le este interzis accesul ori pe alte trasee decât cele stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.

Menţionez şi faptul că, prin Decizia Curţii Constituţionale nr.661/2007, prevederile privind confiscarea vehiculelor cu tracţiune animală au fost declarate neconstituţionale, astfel încât, din luna august 2007, Poliţia rutieră nu a mai aplicat această sancţiune.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Ioan Holdiş? Nu este în sală.

Vă rog, doamna secretar de stat, să îi trimiteţi şi răspunsul în scris domnului deputat. Mulţumesc mult de tot.

Pentru domnul deputat Cristian Mihai Adomniţei, Grupul parlamentar al PNL - nu este în sală. Dânsul a întrebat Ministerul Afacerilor Externe despre secţiile de votare din străinătate.

Este prezent la şedinţa noastră domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Dacă domnul deputat nu este în sală, am rugămintea la dumneavoastră, chiar dacă v-aţi grăbit şi aţi venit repede-repede, să-i daţi răspunsul în scris domnului deputat.

Iar pentru domnul deputat Ioan Holdiş, la întrebarea către Ministerul Turismului, "Delta Dunării - uitată", se solicită amânarea răspunsului.

Stimaţi colegi,

Trecem la prezentarea interpelărilor pe scurt.

Domnul deputat Toader Stroian are o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Gheorghe Tinel, două interpelări depuse în scris. Vreţi să vi le şi prezentaţi pe scurt, da? Nu declaraţie, declaraţia mâine. O singură interpelare, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, şi are ca obiect digitizarea de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură a unităţilor teritorial-administrative şi a blocurilor fizice din anumite judeţe.

În fapt, domnule ministru, începând cu data de 16 octombrie 2009, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură a demarat campania de plată anticipată pe anul 2009 a celor 209 lei/hectar. Din păcate, sunt judeţe în sudul şi sud-estul ţării (Ialomiţa, Călăraşi, Brăila, Giurgiu, Teleorman, Dolj), dar şi în vest (Timiş, Arad), care, din cauza softului, nu pot demara plata anticipată. Mai concret, aplicaţia de introducere a datelor în urma controalelor pe teren nu este funcţională, şi noua digitizare a unităţilor teritorial-administrative (UAT) şi a blocurilor fizice nu este finalizată.

Acest lucru a generat deja în teritoriu discuţii cu fermierii, care sunt nemulţumiţi de faptul că nu primesc, conform promisiunilor făcute, banii atât de necesari pentru înfiinţarea culturilor de toamnă.

Dat fiind cele prezentate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeţi la următoarele întrebări.

1. Care este cauza nerealizării, până în momentul de faţă, de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, a digitizării unităţilor teritorial-administrative şi a blocurilor fizice în judeţele mai sus amintite? Cine se face vinovat de acest lucru şi ce măsuri aţi dispus pentru finalizarea acţiunii?

Fac o paranteză aici şi spun că, la Ialomiţa, din cele 10.100 de cereri depuse pentru plata anticipată, s-au plătit, până în momentul de faţă, 500, iar începând cu data de 2 noiembrie, începând cu data de astăzi, timp de o săptămână, nu se va face nicio plată în judeţele amintite de mine, pentru că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie a intrat într-un control de audit de la Bruxelles.

Şi a doua întrebare: Când estimaţi că APIA va începe şi în judeţele nominalizate, plata în bloc a subvenţiilor pe suprafaţă (am zis, în bloc) acordată anticipat şi dacă consideraţi a fi necesară o informare publică a fermierilor în acest sens?

De ce am solicitat o informare publică? Pentru că presiunile la nivelul judeţelor sunt foarte mari, oamenii sunt nemulţumiţi; unii iau, află, au rude, prieteni în judeţele învecinate, plata a ajuns în procent de 70-80% în celelalte judeţe neafectate de digitizare, iar la noi zace undeva la 5-6-7 până în 10%, şi atunci este normal să avem probleme.

Solicit răspuns scris şi oral, conform prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Neacşu are cinci interpelări. Vă rog, domnule deputat, prezentarea pe scurt a acestora.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Şi am să mă încadrez în cele două minute cu toate cele cinci interpelări, pentru că, în esenţă, ele primesc în fond acelaşi lucru.

Una dintre interpelări este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministru interimar al muncii, familiei şi protecţiei sociale; alta este adresată domnului Radu Berceanu, ministru interimar al agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; a treia este adresată domnului Adriean Videanu, ministru interimar al sănătăţii; a patra este adresată domnului Emil Boc, ministru interimar al educaţiei; şi cea din urmă este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor publice.

Toate interpelările au ca obiect necesitatea anulării unor măsuri administrative adoptate în condiţii ilegale. Şi fac menţiunea că, în programul de audienţe, am primit aceste sesizări de la o serie de directori coordonatori din judeţul Ialomiţa, care au fost demişi în baza unor acte administrative, cu privire la care aceştia solicită - la rândul meu şi eu - solicităm nişte răspunsuri.

Pentru fiecare dintre miniştrii enunţaţi, solicităm să ni se precizeze care este actul administrativ al ministerului prin care s-a dispus desfiinţarea posturilor de directori coordonatori la instituţiile din subordinea ministerelor respective din judeţul Ialomiţa.

A doua întrebare: Care sunt motivele care au stat la baza deciziei de a desfiinţa aceste posturi de directori coordonatori la acele servicii deconcentrate?

A treia: Având în vedere că eventuala anulare în justiţie a ordinelor ministrului enumerate mai sus va antrena şi anularea tuturor actelor subsecvente, inclusiv a concursurilor organizate pentru ocuparea acestor posturi, vreau să ştiu ce măsuri se vor adopta pentru evitarea prejudicierii bugetului cu sumele cheltuite pentru organizarea concursurilor şi pentru plata retroactivă a salariilor directorilor coordonatori demişi.

Şi cea din urmă întrebare se referă la faptul că, în măsura în care se va revizui, sub aspectul legalităţii, conţinutul ordinelor ministrului enunţate, dacă ministerul are în intenţie anularea acestor ordine pentru preîntâmpinarea unor blocaje administrative la nivelul serviciilor deconcentrate, precum şi a prejudicierii bugetului de stat.

La fiecare dintre ele, solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnul Florin-Costin Pâslaru are două interpelări, Cătălin Cherecheş două interpelări, toate sunt depuse în scris, domnul deputat Gheorghe Ana are două interpelări depuse în scris, domnul deputat Doru Leşe Braşoan are o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Amet Aledin; aveţi cuvântul, domnule deputat. Aveţi o singură interpelare.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc.

Într-adevăr, am o singură interpelare, adresată domnului Emil Boc, ministru interimar al educaţiei, cercetării şi inovării.

Pentru o naţiune, istoria reprezintă un element esenţial al continuităţii. Învăţământul din România promova, până în urmă cu câţiva ani, într-un mod deosebit, istoria ca disciplină de studiu.

Din păcate, în ultimii ani, se predau în multe unităţi şcolare din ce în ce mai puţine ore de istorie.

Fac o pledoarie pentru a remedia această situaţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Buican are trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Gigel-Sorinel Ştirbu două interpelări depuse în scris; domnul deputat Teodor Atanasiu o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Vasile Popeangă, o interpelare. O prezentaţi pe scurt? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Popeangă:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor publice, şi are ca obiect restabilirea echităţii în ceea ce priveşte drepturile salariale ale unor categorii de personal din Ministerul Finanţelor Publice.

Între anii 2003-2006, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice a funcţionat Corpul Controlorilor Delegaţi, în şase judeţe din ţară, respectiv: Buzău, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Sibiu şi Tulcea.

În octombrie 2006, angajaţii din aceste structuri au fost trecuţi pe posturile de observatori achiziţii publice, structuri de control înfiinţate în teritoriu. Ca urmare a acestor treceri, salarizarea lor a scăzut de la vechile funcţii, pe care le aveau înainte de desfiinţare, de la un salariu de bază de 2626 de lei la un salariu de bază de 2.564.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.35/2009, se abrogă art.9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.30/2006, prin care se prevede majorarea salariului de bază cu 75% şi prin decizii ale directorilor direcţiilor judeţene ale finanţelor publice, angajaţilor pe funcţiile de observatori achiziţii publice li se reduce salariul de bază, acesta ajungând la nivelul din anul 2004.

Apreciem că abrogarea art.9 din Ordonanţa de urgenţă nr.30/2006 este discriminatorie, deoarece reducerea de 75% nu se aplică tuturor categoriilor de personal anterior beneficiari ai acestei majorări.

Singurii care au suportat această măsură sunt observatorii unităţii centrale de verificare a achiziţiilor publice, care au maxim două-trei persoane în fiecare judeţ.

Faţă de cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să analizaţi posibilitatea de restabilire a echităţii în salarizarea angajaţilor Ministerului Finanţelor Publice aflaţi în situaţia descrisă şi să-mi comunicaţi în scris modul de soluţionare a acesteia.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cornel Resmeriţă are două interpelări, domnul deputat Marian Ghiveciu o interpelare depusă în scris, domnul deputat Oajdea Vasile Daniel are o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, aşa cum ne-a obişnuit, cu număr mare de interpelări, are zece interpelări. Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Spre bucuria prefectului judeţului Cluj, i-am promis că n-o să fac mai mult de zece interpelări. Chiar dacă mă ceartă de fiecare dată că am prea multe interpelări, totuşi, deocamdată mai sunt probleme şi trebuie să vedem cum le putem rezolva.

Prima interpelare este adresată domnului Adriean Videanu. Obiectul interpelării îl reprezintă Memoriul Sindicatului Casei de Asigurări de Sănătate a judeţului Cluj.

A doua interpelare este adresată domnului Radu Berceanu, ministru interimar al agriculturii. Obiectul interpelării îl reprezintă subvenţiile la ovine, unde s-au înregistrat foarte mari întârzieri şi unde oamenii aşteaptă acei bani. De asemenea, este vorba şi de subvenţiile la bovine şi de subvenţiile la suprafaţă pentru terenurile agricole.

O altă interpelare este adresată domnului Adriean Videanu. Obiectul interpelării îl reprezintă asigurarea fondurilor necesare pentru salariile angajaţilor din Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Cluj până la sfârşitul acestui an. Deocamdată sunt destule probleme acolo.

O altă interpelare este adresată domnului Theodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional. Obiectul interpelării îl reprezintă asigurarea fondurilor necesare bunei funcţionări a instituţiilor din subordine, şi aici mă refer la toate instituţiile, unde, deocamdată, sunt destule probleme.

O altă interpelare este adresată tot domnului ministru Theodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional. Obiectul interpelării îl reprezintă raportul arheologic referitor la patrimoniul naţional cultural Roşia Montană.

Şi o altă interpelare este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor publice şi ministru interimar al muncii, familiei şi solidarităţii sociale. Obiectul interpelării îl reprezintă salariul minim pe economie pe anul 2010, dacă a fost stabilit în urma negocierilor cu partenerii sociali, care este acesta şi dacă va fi pus în aplicare.

Şi tot domnului Gheorghe Pogea, în calitate de ministru interimar al muncii, familiei şi solidarităţii sociale; obiectul interpelării îl reprezintă strategia ministerului cu privire la facilităţile care trebuie acordare în vederea stimulării ocupării forţei de muncă, întrucât, aşa cum ştim cu toţii, numărul şomerilor este în continuă creştere şi foarte multe locuri de muncă sunt în pericol de a fi desfiinţare.

Ultima interpelare este adresată domnului Emil Boc, prim-ministru şi ministru interimar al educaţiei şi cercetării şi inovării. Obiectul interpelării îl reprezintă strategia ministerului cu privire la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Cluj-Napoca şi emiterea, în regim de urgenţă, a unei hotărâri de Guvern în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă această unitate. E vorba de salarii restante de peste cinci luni de zile.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta încheiem şedinţa consacrată interpelărilor susţinute pe scurt.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18, 20.