Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 17,00.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Dumitru Pardău şi Valeriu Ştefan Zgonea, secretari.

În a doua parte, lucrările au fost conduse de domnul Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 333 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 181, sunt absenţi 152, din care 4 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele de plen din ziua de luni, 15 şi marţi, 16 februarie; programul de lucru pentru perioada 15 - 20 februarie; lista rapoartelor depuse în perioada 8 - 15 februarie; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial.

Înainte de a intra în ordinea de zi, vreau să vă precizez că, începând cu ora 18,00, va avea loc primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Şi, tot înainte de a începe, aş vrea să mulţumesc tuturor colegilor deputaţi care au participat la acţiunea de sâmbătă şi duminică, din toate grupurile parlamentare. Şi sper ca această iniţiativă, odată reluată, să beneficieze de prezenţa dumneavoastră într-un număr cât mai mare.

Primul punct al ordinii de zi se referă la Hotărârea pentru modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Am să dau citire articolului unic: "Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor se modifică după cum urmează: doamna deputat Diana Adriana Tuşa, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru industrii şi servicii la Comisia pentru sănătate şi familie, în calitate de membru.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Atunci proiectul de hotărâre rămâne la sesiunea de vot final care va avea loc mâine.

Al doilea. Proiect de Hotărâre privind modificarea alin. (3) al art.40 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Am să citesc art.1: "Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.36/16 ianuarie 2006, se modifică după cum urmează: alin.(3) al art.40 va avea următorul cuprins: "Art.40. "Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor sunt formate dintr-un număr de 11-35 de deputaţi, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar din Camera Deputaţilor. Numărul membrilor comisiei permanente se stabileşte, pentru fiecare caz în parte, de plenul Camerei Deputaţilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor. Obiectivele, numărul membrilor, componenţa nominală şi conducerea comisiilor de anchetă sau speciale ale Camerei Deputaţilor se aprobă de plenul acesteia odată cu constituirea acestora".

Dacă sunt observaţii?

Am să-l invit, întâi, la microfon pe preşedintele Comisiei pentru Regulament, pentru a prezenta raportul cu punctul de vedere al comisiei.

După aceea urmează domnul Eugen Nicolăescu.

Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

În data de 10 februarie 2010, Comisia pentru regulament s-a întrunit pentru a dezbate un Proiect de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, iniţiat de către subsemnatul şi raportul aferent acesteia privind modificarea alin. (3) art.40.

La lucrările comisiei au participat toţi membrii Comisiei pentru regulament, iar în urma dezbaterilor, raportul şi proiectul de hotărâre au fost aprobate cu unanimitatea de voturi a deputaţilor prezenţi.

Ca urmare a acestui fapt, Comisia pentru regulament supune plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare raportul şi Proiectul de Hotărâre privind modificarea alin.(3) al art.40 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Eugen Nicolăescu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

De la început vreau să vă rog să priviţi cu toată atenţia această propunere de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor, pentru că este o propunere periculoasă. Este o propunere care poate sabota, de acum încolo, buna funcţionare a Camerei Deputaţilor. Poate nu vi se pare atât de importantă această modificare, dar ea este extraordinar de importantă.

Astăzi avem comisii în care am ajuns la numărul maxim, dar avem comisii în care, de cele mai multe ori, suntem la pragul minim aprobat tot de Camera Deputaţilor.

Ajungem în situaţia în care, în anumite comisii, să majorăm numărul de membri, iar în alte comisii să nu mai avem nici numărul minim aprobat astăzi şi să trebuiască să micşorăm în continuare numărul de la acele comisii.

Asta înseamnă că, după preferinţele unora sau altora la un moment dat, să aşezăm majorităţi după interese conjuncturale, în loc să facem un lucru normal, să împărţim toţi deputaţii pe comisii şi să avem în cadrul comisiei numărul egal cu numărul deputaţilor aleşi şi validaţi. O să ajungem să avem mai multe locuri în comisii decât deputaţi există. De ce? Poate ar trebui să vă răspundeţi la această întrebare şi să vedeţi de ce este periculos un asemenea demers.

Înţeleg că s-au făcut demersuri importante în cadrul grupurilor care susţin puterea, care susţin Guvernul, să se creeze majorităţi în anumite comisii ca această putere să poată să-şi impună punctul de vedere în comisiile importante sau în comisiile pe care le consideră puterea că are nevoie neapărat de majoritate acolo.

Cred că majoritatea se poate constitui prin argumente, se poate constitui prin modul în care şti să-ţi expui punctele de vedere, nu neapărat prin număr de membri, tratând membrii ca pe oi: duci acolo un număr mare de oi şi cu asta, basta, ţi-ai rezolvat problema.

De aceea, eu cred că trebuie să respingem această propunere de modificare a Regulamentului şi să ne întoarcem la un fenomen normal, şi anume: să reaşezăm comisiile de specialitate după numărul deputaţilor şi să nu facem un număr mai mare de membri în comisii decât deputaţi există.

Ca atare, vă propun, stimaţi colegi deputaţi, să nu votaţi această propunere de modificare a Regulamentului, pentru că este şi pripită, este şi nefundamentată, este şi o încercare de a frauda, dacă vreţi, în viitor, modul în care se constituie majorităţile în Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Colegul este în eroare. În primul rând: nu se majorează numărul de membri în comisii, ci numărul maxim posibil în comisie. Se spune foarte clar: numărul este între 11 şi 35. Asta înseamnă, conform hotărârii plenului, poate să fie orice număr între 11 şi 35.

Hotărârile nu sunt pripite, pentru că se vor lua de către plen, modificările dintr-o comisie în alta tot cu aprobarea plenului se vor face. Iar, nu cred că plenul va greşi atât de tare, încât să ajungă la desfiinţarea unor comisii.

În ceea ce priveşte propunerea respectivă, ea nu a izvorât din partea puterii, şi nu a izvorât din partea Grupului de deputaţi independenţi, pentru că s-a hotărât ca, la înţelegerea liderilor de grup, să nu mai existe posibilitatea de a fi dat afară dintr-o comisie la solicitarea grupului din care ai făcut parte, pentru că acest lucru este neconstituţional.

În schimb, am susţinut şi susţin punctul de vedere al domnului Hrebenciuc, reprezentantul Grupului parlamentar al PSD, că şi Grupul PSD, sau alt grup, are dreptul de a-şi păstra numărul de membri în comisie cum au avut în varianta iniţială, iar în unele cazuri, această propunere de a pune un alt om pe locul care a fost părăsit de un deputat independent, nu se poate face decât cu creşterea numărului la comisie. Respectiv, este vorba, cred, de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi încă o comisie, în momentul de faţă, nu mi-aduc aminte.

Deci, pentru început, cei care vor avea de câştigat, "câştigat" între ghilimele, faţă de această propunere, este chiar grupul din care am făcut noi parte. Dar noi nu vrem să luăm şi să ştirbim cu nimic dreptul grupului respectiv.

Fapt pentru care va trebui să susţinem această propunere, pentru că este o propunere corectă: nici deputaţii independenţi nu sunt daţi afară din comisie, dar nici grupul respectiv nu-şi pierde numărul de membri cu care a fost la început în comisia respectivă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii?

Domnule deputat Stanciu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Evident că ascultând argumentele distinsului meu coleg, Eugen Nicolicea, dar şi pe ale lui Eugen Nicolăescu, mă văd, deşi nu seamăn, în postura rabinului, în sensul "că şi tu ai dreptate, şi tu ai dreptate".

Dreptatea lui Eugen Nicolăescu constă în faptul că, dacă înmulţim circa 16 comisii cu 35, ne duce pe la 560 de deputaţi, iar noi avem vreo 333. Din punctul acesta de vedere, este clar că matematic, jonglând, putem ajunge, unele comisii, sub pragul respectiv.

Pe de altă parte, îi dau dreptate şi domnului Eugen Nicolicea, pentru că, mai ales acum, în situaţia candidaturilor pe colegii uninominale, faptul că din anumite motive, întemeiate sau mai puţin întemeiate, unii colegi au trecut la Grupul minorităţilor naţionale sau la alte grupuri, nu îi văduveşte de dreptul acestora de a activa într-o comisie în care lucrează de circa un an de zile.

La fel de adevărat este, însă, că în Regulament avem un articol în care se precizează că trebuie să păstrăm, la nivelul comisiilor, configuraţia politică iniţială.

Este drept că-i greu de împăcat, din moment ce unii au plecat, dar configuraţia politică iniţială este cea care a ieşit din alegeri. Şi atunci, din acest punct de vedere, chiar dacă eu am unele reţineri aici, ca persoană, dar ca literă a Regulamentului, partidul respectiv trebuie să-şi aducă, să-şi regrupeze forţele şi să-şi păstreze anumite majorităţi în anumite comisii pe care le consideră mai importante.

Şi atunci avem de ales, raţional şi logic, între o chestiune posibilă matematic ca, luând de la unele comisii, să fim nevoiţi să intrăm sub 11, ca să ridicăm la 35, sau să mergem pe criteriul şi ideea politică în care încercăm, prin deplasări, evident cu acordul membrilor respectivi ai comisiilor, configuraţia politică iniţială. Şi, între o posibilitate care se poate întâmpla, dar se poate să nu se întâmple, şi o chestiune certă, de a păstra majoritatea la începutul legislaturii de la anumite formaţiuni politice, noi - grupul parlamentar - o alegem pe a doua. Pentru că, fie că vrem, fie că nu vrem, Camera este, în principal, organ politic.

Şi, ca atare, Grupul parlamentar al PSD doreşte să apere şi drepturile celor care au devenit independenţi ori s-au afiliat lângă alte grupuri, dar şi să păstreze configuraţia politică iniţială, iar eficienţa activităţilor din comisii să fie, zicem noi, pe calea cea bună.

Ca atare, între cele două, optăm pentru varianta de a vota acest articol şi sperăm că nu vom ajunge să-l micşorăm şi pe celălalt, de la 11 în jos.

Cu încrederea că distinsul nostru coleg Nicolăescu îşi va păstra argumentele pentru legislatura viitoare şi se va abţine să voteze împotrivă, eu îi mulţumesc pentru ce ne-a spus, dar îi mulţumesc şi lui Eugen Nicolicea pentru adevărurile pe care le-a citit din Regulament.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu. După aceea, domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin mai degrabă să fac o intervenţie pe acest subiect, pentru că mă preocupă un lucru care cred că ar trebui să fie de interesul tuturor. Acest lucru este legat de imaginea de astăzi a Parlamentului şi a parlamentarilor.

Vreau să-i mulţumesc doamnei preşedinte Roberta Anastase că a avut iniţiativa de organiza două zile "Porţi deschise la Parlament". Nu ştiu dacă aţi avut curiozitatea să urmăriţi care au fost impresiile, reacţiile cetăţenilor care au vizitat Parlamentul.

Cei care au avut această curiozitate - printre aceia mă număr şi eu - nu am avut decât confirmarea faptului că Parlamentul are o imagine catastrofală: Parlamentul, ca instituţie, şi noi, parlamentarii. Şi cred că ar fi de obligaţia noastră să încercăm să facem o reflecţie cu toţii la cum putem să redăm, măcar parţial, prestigiul şi importanţa Parlamentului, cum să redăm cetăţenilor convingerea că Parlamentul este o instituţie esenţială pentru democraţie.

Astăzi, mă refer în zilele noastre, nu astăzi, Parlamentul funcţionează, după cum aţi văzut, la lucrările în plen, două jumătăţi de zi; după aceea, avem: marţi după-amiază, miercuri şi joi - lucrări pe comisii - care se desfăşoară mai mult sau mai puţin. În aceste condiţii, dumneavoastră vă imaginaţi că putem să redăm încrederea cetăţenilor în instituţia parlamentară? Eu cred că nu.

Şi, doamna preşedinte, vă propun la modul foarte serios, în calitate de preşedinte şi cu un rol, presupus, neutru, să alcătuim un grup de lucru, o comisie de lucru care să încerce să modifice ceva din ceea ce înseamnă inclusiv programul de lucru al Camerei Deputaţilor.

Şi acum, după ce vă rog să mă scuzaţi că am făcut această lungă paranteză, vin la subiect. Ceea ce facem noi astăzi este să discutăm cum modificăm Regulamentul în funcţie de conjuncturi create.

Am toată stima pentru toţi colegii din Parlament, inclusiv pentru cei care, datorită unor conjuncturi politice, au luat decizia să părăsească grupul din care au făcut parte. Nu sunt de acord cu această atitudine, dar, în sfârşit, este dreptul şi posibilitatea lor.

Eu cred că, în momentul în care noi am candidat la Parlament, ştiam care sunt regulile, ştiam că Parlamentul este o instituţie care se bazează pe o reprezentare a partidelor politice.

Astăzi, vrem să creăm o portiţă prin care să acomodăm pe toată lumea. Cred că seriozitate şi stabilitate la nivelul acestei instituţii esenţiale, care este Parlamentul, ar fi un semnal, în sensul a ceea ce vă spuneam mai devreme. Parlamentul este o instituţie democratică şi o instituţie serioasă şi nu poate să creeze această impresie decât dacă dă mesaje de funcţionare stabilă, şi nu de modificare a Regulamentului, după cum variază conjunctura politică, datorită deciziei unora de a pleca din grupurile politice în care au fost aleşi şi să treacă în altele.

Ca atare, majorăm numărul de membri din comisie, de la 33 la 35, diluăm, bineînţeles, discuţia, cu cât creşte numărul, cu atât discuţia va putea să fie mai puţin interesantă şi consistentă. Va putea să funcţioneze, în schimb, mai bine, ce? Votul numărului, majorităţii. Deci, în locul calităţii va prevala cantitatea, în detrimentul consistenţei.

În felul acesta nu cred, nu cred, v-o spun sincer, că putem să facem un pas înainte pentru reclădirea imaginii Parlamentului. Nu vom face decât să accentuăm această percepţie legată de instituţia în care funcţionăm.

Şi v-aş ruga, cu tot respectul, să analizaţi serios consecinţele care decurg din asemenea gesturi, după părerea mea, pripite şi legate de conjunctură. Nu cred că o politică serioasă trebuie să se facă în funcţie de conjuncturi care variază de la o zi la alta sau de la o lună la alta.

Şi, de aceea, încă o dată, am să întăresc punctul exprimat de colegul meu, Eugen Nicolăescu, şi să vă spun că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu poate să susţină propunerea de modificare a Regulamentului.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Ovidiu Ganţ, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Doamna preşedinte,

Stimaţi reprezentanţi ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vin în faţa dumneavoastră numai pentru a informa corect plenul şi opinia publică referitor la componenţa Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. S-a afirmat aici că ar exista deputaţi care ar fi trecut la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Ţin să vă informez că numărul membrilor săi este, în continuare, 18, aşa cum a fost la începutul constituirii actualului Parlament, că în istoria parlamentarismului român, de după 1989, nu cunosc niciun exemplu de deputat al acestui grup, al nostru, care să-l fi părăsit în favoarea unui alt grup parlamentar, respectiv nu cunosc exemple de parlamentari care să fi depus cerere să devină membri ai grupului nostru parlamentar.

Nu vreau să mă antepronunţ, dar şansele de a deveni membri în acest grup sunt destul de restrânse, datorită specificului grupului nostru, strâns legat de apartenenţa etnică a reprezentanţilor săi.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Gheorghe Tinel, Grupul parlamentar al PD-L, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Articolul invocat şi dezbătut foarte aprins aici nu are cine ştie ce modificări faţă de forma prezentată. Dacă înmulţim 33, numărul maxim admis în comisii, cu 16 comisii, veţi vedea că oricum dă aproape de două ori numărul parlamentarilor din Camera Deputaţilor.

Întrebarea mea este dacă ne putem dispensa, în momentul de faţă, de experienţa, capacitatea şi profesionalismul unora dintre colegii noştri, care din varii motive nu mai aparţin grupurilor parlamentare prin care au intrat în Parlamentul României. Aici este marea problemă.

Ştiu că atât PNL-ul sau în mod special PNL-ul are o problemă, cu a-şi păstra numărul de parlamentari din grupul parlamentar. Dar nu este problema noastră dacă unii dintre colegii noştri aleg altă formă de reprezentare şi de manifestare.

Din acest punct de vedere, cred că nu este nicio problemă, în momentul de faţă, de a mări la 33, la 35, numărul maxim de parlamentari din comisiile de specialitate. Chiar ar fi benefic, pentru, încă o dată, a beneficia şi de experienţa celor care, din varii motive, nu mai sunt membri ai grupurilor parlamentare în momentul de faţă.

Mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale.

Rămâne pentru votul final de mâine.

Intrăm în dezbaterea Proiectului de Lege privind ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Ungară, România şi Republica Turcia privind Proiectul Nabucco, semnat la Ankara, la 13 iulie 2009.

Procedura este de urgenţă.

Reprezentantul iniţiatorului?

Domnule secretar de stat Tudor Şerban, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Şerban (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri):

Doamna preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Despre Proiectul Nabucco s-a vorbit foarte mult. Astăzi suntem în situaţia de a vă cere ratificarea în Camera Deputaţilor a României, şi anume ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Ungară, România şi Republica Turcia privind Proiectul Nabucco, semnat la Ankara, la 13 iulie, de către primul-ministru al României.

Proiectul Nabucco, după cum ştiţi, este unul dintre cele mai mari proiecte pentru transportul hidrocarburilor, pentru prima dată, pe o altă rută, în afară de ruta cunoscută: Rusia-Ucraina-Europa.

De data aceasta, va fi vorba şi despre noi furnizori de gaze ai ţărilor din jurul Mării Caspice, astfel că importanţa acestui proiect, din punct de vedere al independenţei pe care o are faţă de proiectele ruseşti, este foarte mare.

S-a vorbit foarte mult despre coridorul sudic. Acesta este coridorul sudic. Este un proiect care va avea o lungime de 3.296 km şi care va trece prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria, având o capacitate de transport de peste 30 miliarde normal metri cub de gaze.

Importanţa acestui proiect este foarte mare şi de aceea este foarte importantă legislaţia proiectului, pentru că, prin aceasta, se vor stabili regulile privind acoperirea capacităţilor de transport, privind costurile pentru transport, care trebuie să fie aceleaşi în toate ţările, de asemenea, privind preţul gazului cu care se va aproviziona.

La acest proiect participă şase firme, reprezentative pentru ţările respective, şi anume: Botas în Turcia, Bulgargaz în Bulgaria, Transgaz în România, Mol în Ungaria, OMV în Austria, RWE Gas - Germania. Fiecare va avea o participaţie de 16,7%.

Deci, cam acesta ar fi proiectul pe care v-aş ruga, prin votul dumneavoastră, să-l validaţi, pentru că este unul dintre proiectele politice cele mai reprezentative pentru Europa în acest moment.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule preşedinte Iancu, raportul comisiei, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege menţionat.

Aş vrea să vă informez că, pe rând, Consiliul Legislativ, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au avizat favorabil proiectul.

În fapt, proiectul reprezintă principala componentă a Coridorului sudic de tranzit al hidrocarburilor, cu beneficii deopotrivă atât pentru ţările producătoare, pentru ţările pe teritoriul cărora va tranzita această conductă, precum şi pentru consumatorii din statele respective.

De asemenea, proiectul reprezintă una dintre cele mai importante alternative privind diversificarea materiei prime energetice, în speţă, gaze naturale dintre sursele de alimentare, astăzi, ale statelor europene la gazele naturale din Federaţia Rusă.

Încheierea acordului, pe care îl avem astăzi în dezbatere şi aprobare, are în vedere stabilirea unei baze juridice şi a principiilor care vor sta la baza materializării sale, oferind potenţialilor investitori şi furnizori garanţia că statele partenere vor asigura un mediu propice şi sigur pentru implementarea proiectului şi un regim similar în toate statele care ar urma să fie tranzitate de sistemul de conducte Nabucco, inclusiv în Turcia, care nu este stat membru al Uniunii Europene.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi aprobare proiectul de lege.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Constantin Dascălu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Grupul parlamentar al PD-L susţine şi va vota acest proiect de lege, un proiect de lege extrem de important, care înseamnă resurse economice suplimentare, înseamnă diversificarea ofertei de gaze naturale, care ştim că acum vine dintr-o singură direcţie, accesul altor state producătoare de gaze la o piaţă a Uniunii Europene, la care, până în prezent, nu aveau acces decât cu gaze lichefiate.

Toate acestea înseamnă o ofertă mai bună de gaze pe piaţa europeană, înseamnă preţuri mai echilibrate, înseamnă locuri de muncă pentru România, care este partener la acest mare proiect.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Iancu, în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Am ţinut să spun câteva cuvinte şi în cadrul dezbaterilor generale, pentru că avem în faţă un acord extrem, extrem de important, pentru România în mod special, pentru că este primul proiect în ultimii şapte-opt ani de zile, care repoziţionează România pe tranzitul transportului de hidrocarburi, respectiv materii prime energetice.

Să nu uităm că am fost, în ultimii ani, o pată albă pe această hartă a Europei privind tranzitul de hidrocarburi, iar evenimentele ultimilor ani, ultimelor ierni privind importanţa strategică a aprovizionării cu materie primă energetică demonstrează încă o dată de ce astăzi avem, iată, în dezbatere, pentru prima dată, un proiect de lege care sper să câştige unanimitatea, pentru că, pe lângă repoziţionarea României, relansează România în zona Mării Caspice ca un jucător extrem de important. Şi aş vrea să apreciez în mod special recentul memorandum cu Azerbaidjanul, rolul pe care-l putem juca pe o nouă platformă de gaze naturale lichefiate, precum şi alte conducte care pot să asigure României rolul important pe care trebuie să-l joace, cel de pivot în tranzitul de ţiţei, gaze naturale, gaz natural lichefiat, înmagazinare subterană şi, de ce nu, inclusiv cărbune, folosind Dunărea ca principal transportator.

De aceea, aş vrea să exprim explicit suportul nostru ca grup parlamentar, dar cred că exprim în unanimitate poziţia colegilor noştri. În sfârşit, avem un acord care ne relansează din punct de vedere al competiţiei transparente deschise a materiilor prime energetice.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule Antal.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Din partea Grupului UDMR aş dori să felicit pe domnul preşedinte Iancu şi totodată opoziţia, pentru că aşa opoziţie constructivă este binevenită în Parlamentul României şi avem speranţa ca şi alte proiecte de asemenea anvergură, care vor veni ca propuneri şi acorduri sau investiţii care merită o atenţie deosebită, vor avea succes şi susţinerea acelora care înţeleg rostul acestor investiţii, totodată o investiţie deosebită care probabil că pe parcursul realizării va strânge şi relaţiile între ţările care participă la această investiţie şi felicitări pentru încheierea acordului.

Vă mulţumim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.198/2008 privind modificarea şi completarea Codului penal.

Intervenţii din partea iniţiatorului?

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna preşedinte,

Acest proiect de lege vizează Codul penal, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră. Iniţial a fost un raport de respingere. Acum avem un raport de adoptare.

Dar, la solicitarea ministerului şi de comun acord cu Comisia juridică, vrem să retrimitem acest proiect la Comisia juridică pentru a fi pus în concordanţă şi cu proiectul noului Cod penal, care tocmai a fost adoptat.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Iordache, vă rog să propuneţi şi un termen.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă propun un termen de două săptămâni, termen în care Comisia juridică se va pronunţa asupra proiectului de lege.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Pentru să vă rog să pregătiţi cartelele pentru a supune la vot propunerea făcută de domnul Iordache în numele Comisiei juridice şi susţinută şi de minister.

În regulă, votul este deschis, vă rog să votaţi.

Cred că deja s-au introdus toate cartelele, da? Bun. Atunci o să-i rog pe colegii de la tehnică să închidă votul.

L-au închis.

102 voturi pentru. Două împotrivă. Şi o abţinere.

Propunerea a trecut.

Deci, se întoarce la comisie cu termen două săptămâni.

Punctul 6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2009 pentru modificarea art.III alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Procedură de urgenţă.

Iniţiatorul are cuvântul, vă rog.

Doamna Irina Alexe (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Bună seara! Vă mulţumesc.

Potrivit art.III alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă nr.207/2008, autorităţile competente, care nu erau dotate cu echipamente tehnice necesare eliberării paşapoartelor electronice, putea să primească şi să soluţioneze în continuare cereri pentru eliberarea paşapoartelor simple, dar nu mai târziu de data de 1 noiembrie 2009.

Prin Ordonanţei de urgenţă a nr.107/2009, acest termen a fost modificat de la 1 noiembrie 2009 la 31 ianuarie 2010.

Ordonanţa şi-a produs deja efectele şi vă rugăm să susţinem adoptarea ei în forma prezentată şi aprobată de comisie.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul comisiei, din partea Comisiei pentru apărare, vă rog.

Domnul Ştefan Buciuta:

Mulţumesc, doamna preşedinte. Sunt secretarul Comisiei pentru politică externă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2009 pentru modificarea art.III alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2009 pentru modificarea art.III alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Consiliul Legislativ a vizat favorabil acest proiect.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege supus aprobării are ca obiect de reglementare modificarea art.III alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, în sensul prorogării, până la data de 31 ianuarie 2010, a termenului în care autorităţile competente, care nu deţin încă echipamente tehnice necesare eliberării paşapoartelor electronice, să primească şi să soluţioneze cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.73 din Constituţia României, republicată.

La lucrări au participat, în calitate de invitaţi, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi din partea Ministerului Afacerilor Externe.

În conformitate cu prevederile art.61 şi ale art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate. La şedinţa Comisiei pentru politică externă au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 22 de membri ai acesteia, iar la şedinţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 24 de membri.

Potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi al art.92 alin.(9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, în şedinţele din 9 februarie 2010, cu unanimitate de voturi, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern şi adoptată fără modificări de Senat.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale.

Procedură de urgenţă.

Domnul Ştefan Gati (secretar general adjunct al Guvernului):

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Ştefan Gati şi sunt secretarul general adjunct al Guvernului.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.115 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale a fost adoptată de Guvern având în vedere hotărârea Parlamentului nr.39/2009 pentru acordarea încrederii Guvernului.

În primul rând, ordonanţa de urgenţă are rolul de a reglementa reorganizarea ministerelor, conform programului de guvernare negociat şi acceptat de către Parlament.

Ministerele nou înfiinţate preiau toate drepturile şi obligaţiile instituţiilor desfiinţate sau reorganizate, inclusiv personalul acestora, care urmează să fie reîncadrat în structura ministerului nou înfiinţat.

Totodată, ordonanţa de urgenţă reglementează obligaţia ministerului nou înfiinţat de a supune aprobării Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, hotărârile privind organizarea şi funcţionarea noilor ministere.

În al doilea rând, conform programului de guvernare aprobat, ordonanţa de urgenţă reglementează anumite modificări în cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Astfel, se include în aparatul de lucru al Guvernului Secretariatul de Stat pentru Culte, structură cu personalitate juridică, înfiinţată prin preluarea activităţii în domeniul cultelor de la fostul Minister al Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.

De asemenea, se include în aparatul de lucru al Guvernului Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, structură cu personalitate juridică, înfiinţată prin preluarea activităţii respective de Ministerul Afacerilor Externe.

Ambele structuri sunt finanţate prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi sunt conduse de câte un secretar de stat, numit şi eliberat din funcţie de către primul-ministru.

În al treilea rând, plecând de la existenţa unor hotărâri judecătoreşti obligatorii şi irevocabile, care dispun reîncadrarea unor persoane eliberate din funcţie în baza unor acte normative de reorganizare, s-a prevăzut suplimentarea numărului maxim de posturi ale aparatului de lucru al Guvernului în vederea punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti menţionate.

Mulţumesc frumos.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Raportul comisiei?

Domnul Victor Boiangiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

La întocmirea raportului comisiei s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr.1552/28.12.2009, prevederile art.75 din Constituţie, republicată, art.92 alin.(8) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor republicat, potrivit cărora Camera Deputaţilor, este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, în scopul asigurării funcţionării Guvernului în noua sa structură, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.30/2009 pentru acordarea încrederii Guvernului.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 32 de deputaţi din totalul de 33 de membri ai comisiei.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 9 februarie 2010, a participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, în calitate de invitat, domnul Ştefan Gati, secretar general adjunct în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi (trei voturi împotrivă), să se spună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale în forma prezentată de Guvern.

Raportul comisiei, repet, a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare nu sunt. Scuze, domnul Stanciu, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Evident că acest act normativ este de o importanţă deosebită, pentru că în baza lui s-a structurat actualul Guvern şi, în baza acestuia, a fost şi votat, la timpul respectiv, programul de guvernare.

Normal că programul de guvernare a avut o anumită majoritate, suficientă ca să fie aprobat şi, în felul acesta, structura guvernamentală, ca să se aplice programul de guvernare, a intrat în funcţiune. Iată că, acum, acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanţei se află pe masa noastră şi trebuie să ne dăm girul.

Evident că ar merita să-i dăm acest gir, pentru că, faţă de guvernele anterioare, inclusiv Guvernul Tăriceanu sau chiar Guvernul PSD - PD-L sau PD-L - PSD, are un număr de ministere mai mic, o doleanţă pe care multe guverne şi-au propus-o şi au realizat-o mai mult sau mai puţin.

Sunt, însă, câteva lucruri care ne împiedică să dăm girul unui guvern cu astfel de structuri şi spunem acest lucru pentru că sunt câteva chestiuni care ne pun pe gânduri. De exemplu, am avut Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti; acum avem numai Ministerul Justiţiei. Am terminat cu libertatea cetăţenească? Şi-a propus Guvernul un astfel de lucru? Nu mai sunt importante libertăţile cetăţeneşti? Eu cred că da. De aceea, nu ştim care-i motivul pentru care ele au fost tăiate de acolo. Probabil, spun unii, nu eu, că Zeus şi-a propus să aibă o singură voce, de sus până jos. Şi ce tot ne încurcă libertatea asta cetăţenească? Şi atunci a fost tăiată.

De asemenea, alt motiv care ne împiedică s-o votăm, este faptul că a apărut un minister, care, cel puţin aparent dacă nu în realitate, reprezintă o alipire artificială şi este vorba de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Oare să-l percepem că aducem turiştii să vadă dezvoltarea regională şi să confirme că, în România, are loc un astfel de proces? Cred că nu. Oare să aibă vreo legătură acest minister cu titularul care a fost numit şi care era la Ministerul Turismului şi apoi am alipit dezvoltarea regională, care se pare că gestionează anumite fonduri europene şi trebuia date într-o anumită zonă? Iar sunt întrebări la care noi nu ştim să răspundem, nu am primit explicaţii şi dacă n-am primit explicaţii, nici n-o să votăm.

Şi o ultimă chestiune, ca să nu lungesc, o explicaţie de vot, care evident că nu prezintă prea mare importanţă ca număr de voturi, dar ar trebui să ne pună pe gânduri pe cei care pun condeiul să facă structuri de guvern şi ar trebui să ne facă pentru eficienţa activităţii Guvernului şi nu pentru fotoliile ministeriale ale lui X sau ale lui Y, este o chestiune care ne deranjează pe noi, de la PSD, este aceea a Ministerului Tineretului şi Sportului. Un minister prin care, în mod constant, România s-a prezentat în lume la olimpiade, la concursuri mondiale şi, pentru care, prin munca sportivilor noştri, prin abnegaţia lor şi prin dăruirea lor, drapelul României a fluturat pe catarg şi imnul a ridicat o sală întreagă în picioare.

Iată, deci, că noi venim şi desfiinţăm acest minister. Oare pentru că acest minister a adus un deficit de imagine partidului de guvernământ prin doamna şi colega noastră Monica Ridzi? Eu nu cred că putem să pedepsim o structură guvernamentală că un om poate a greşit sau poate n-a greşit.

Iată câteva exemple de raţionamente pentru care structura ni se pare că este artificială, este, din păcate, ineficientă şi care nu poate fi votată decât dacă închidem ochii la lucruri care nu sunt posibile să nu le vedem.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii mai sunt? Vă rog, domnule Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Trebuie să recunosc că prezentarea făcută de domnul profesor Stanciu, din punct de vedere al opoziţiei, este corectă, dar nu reală. De ce nu e reală? Pentru că, ştiţi că avem probleme. Avem probleme cu reducerea cheltuielilor bugetare. Şi unul din motivele pentru care şi opoziţia actuală şi puterea de anul trecut au fost de acord să reducem numărul de ministere este tocmai reducerea cheltuielilor bugetare.

Credeam că puterea de anul trecut şi opoziţia de astăzi au înţeles această necesitate stringentă şi tocmai din acest motiv unele ministere au fost comasate - gen Ministerul Dezvoltării Regionale cu Ministerul Turismului - nu pentru a aduce turişti să vadă modul de dezvoltare regională în România, ci pentru a corela experienţa din turism cu necesitatea dezvoltării regionale.

Nu cred că Ministerul Tineretului şi Sportului a fost desfiinţat pentru că acolo, să zicem, în decursul anului 2009, au fost probleme din managementul promovat de doamna Ridzi, ci cred că desfiinţarea ministerului şi alipirea lui la Ministerul Educaţiei ar rezulta tocmai din necesitatea de a corela programa educaţională cu programul de creştere prin sport.

Eu cred că, din acest punct de vedere, dacă stăm să punem în balanţă, pe de o parte, această nevoie foarte mare de a reduce cheltuielile bugetare cu nevoia de reorganizare poate nu este cea mai bună, dar este de actualitate şi este stringentă, cred că este corectă, este reală şi, din acest punct de vedere, Partidul Democrat Liberal susţine forma prezentată prin ordonanţa de urgenţă.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu sunt. Nu sunt nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea şi funcţionarea aparatului de lucru al Guvernului şi pentru modificarea unor acte normative.

Procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului, vă rog.

Domnul Ştefan Gati:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea şi funcţionarea aparatului de lucru al Guvernului şi pentru modificarea unor acte normative a fost adoptată de Guvern în scopul punerii în aplicare a prevederilor din programul de guvernare, aprobat de către Parlament.

În primul rând, s-au stabilit domeniile coordonate de viceprim-ministrul Guvernului, respectiv învăţământul, cultura şi protecţia minorităţilor naţionale.

Totodată, s-a prevăzut, ca o principală pârghie a activităţii de coordonare, existenţa obligatorie a avizului viceprimului-ministru pe proiectele de acte normative elaborate de autorităţile şi instituţiile publice din domeniile sus-menţionate.

În al doilea rând, ordonanţa de urgenţă a vizat modificarea şi completarea unor articole din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.25/2007. Motivul acestui demers a fost modificarea, şi în textul acestui act normativ, a dispoziţiilor referitoare la domeniile coordonate de către viceprim-ministru.

În legătură cu acest lucru, s-a stabilit ca Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, anterior coordonată de către viceprim-ministru, să treacă în subordinea primului-ministru.

În al treilea rând, s-a avut în vedere faptul că enumerarea instituţiilor din aparatul de lucru al Guvernului, prevăzute în Ordonanţa de urgenţă nr.25, a fost făcută, în unele cazuri, în baza Ordonanţa de urgenţă nr.3/2009, text declarat neconstituţional şi care şi-a încetat efectele.

Ca atare, s-a impus această rescriere a structurilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, inclusiv a celor introduse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.115/2009.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Comisia, vă rog.

Domnul Victor Boiangiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

La întocmirea raportului comisiei, s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Vă informez că la lucrările comisiei au participat 32 de deputaţi din 33 şi, ca urmare a examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi - numai trei voturi împotrivă - un proiect favorabil şi respectiv adoptarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule Stanciu. Nu mai solicitaţi intervenţia? Mai aveţi fix un minut din programul alocat

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Trebuie să remarcaţi, totuşi, că nu mai fac traseul cu o anumită lungime şi pierdere de timp, m-am mutat, totuşi, ocazional, în prima bancă.

Doamna preşedinte,

Distinsul meu coleg a precizat aici că aceste cheltuieli bugetare, sau reducerea cheltuielilor bugetare a necesitat anumite comasări, care sunt mai mult sau mai puţin fericite sau chiar, să spunem, desfiinţarea unor ministere sau luarea unor atribuţii, cum este cazul Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. Dincolo de faptul că normal, politic trebuia să avem un viceprim-ministru pentru a crea acea majoritate necesară funcţionării Guvernului, şi i-am dat strict atribuţiuni în domeniul învăţământului, este o chestiune care pe noi ne surprinde.

Şi, fără să mă leg de distinsul Markó Béla, că nu se ştie când se creează altă majoritate, ceea ce ne surprinde este următorul lucru. Noi am redus numărul de ministere, dar venim şi spunem următorul lucru. Secretariatul general al Guvernului, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea primului-ministru, condusă de un secretar de stat cu rang de ministru. Mai venim şi mai spunem încă o dată, Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul, structură cu personalitate juridică, finanţată prin bugetul Secretariatului de Stat al Guvernului, condusă de un şef de departament cu rang de ministru, deci un şef de departament are rang de ministru. Departamentul pentru Afaceri Europene, structură cu personalitate juridică, condusă de un şef de departament cu rang de ministru. Deci, dacă înţeleg bine, noi am redus numărul de ministere, ar apărea aparent că am redus şi cheltuielile, dar mai scoatem 3 miniştri pe care îi mascăm ca fiind şefi de departament cu rang de ministru. Or, treaba asta cu mascatul se face, de regulă, la jocul de cărţi. Când ai grijă să nu-ţi vadă cel de alături cărţile... Or, aici există transparenţă, or, aici există banul public, deci ori sunt ministere, ori sunt departamente, şi dacă sunt departamente, să rămână cu şefi de departament. De ce să aibă rang de ministru? Poate să aibă rang de secretar de stat.

Deci, aceasta, doamna preşedinte, cu voia dumneavoastră, numai la prima vedere, pentru că nu vreau să intru în alte amănunte şi în alte detalii care sunt strigătoare la cer, ca să-i ţin până mâine dimineaţă pe distinşii mei colegi aici. V-am spus ca să înţelegeţi că noi explicăm de ce votăm contra, împotriva unei structuri guvernamentale care, dincolo că prezintă alăturări, să spunem nefireşti, iată că ne şi ascunde o serie de lucruri punând, miniştrii şefi de departament.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Am epuizat timpul alocat dezbaterilor. Reluăm şedinţa în plen mâine dimineaţă la ora 10.

Acum urmează sesiunea de răspunsuri din partea Guvernului.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi,

Bună seara!

Continuăm şedinţa cu sesiunea dedicată răspunsurilor la întrebările adresate de către deputaţi membrilor Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Munteanu.

Doriţi să dezvoltaţi?

Doamna secretar de stat Nedelcu.

Domnul Ioan Munteanu:

Aştept direct răspunsul.

Doamna Mariana Nedelcu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale):

Bună ziua sau bună seara, mai bine spus!

Răspuns la interpelarea adresată ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale de domnul deputat Ioan Munteanu, aparţinând Grupului parlamentar al PSD+PC, referitoare la unitatea de asistenţă medico-socială Ceahlău din comuna Ceahlău, judeţul Neamţ.

Vă comunicăm următoarele: "În baza prevederilor art.5 din Ordonanţa Guvernului nr.70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.48/2003 privind unele măsuri în vederea întăririi disciplinei financiare şi a creşterii eficienţei utilizării fondurilor în sistemul sanitar, precum şi modificarea unor acte normative pentru aprobarea Normelor privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea unităţilor de asistenţă medico-socială, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale poate finanţa unele cheltuieli pentru repararea şi amenajarea clădirilor în care vor funcţiona unităţile de asistenţă medico-socială.

Fondurile pentru finanţarea acestor cheltuieli se asigură din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii cu această destinaţie, în baza documentelor justificative întocmite de către beneficiar şi la propunerea Direcţiei de muncă şi protecţie socială, actual Agenţia de prestaţie socială, cu prioritate pentru proiectele şi programele de utilitate socială cofinanţate de solicitanţi şi pentru care aceştia asigură cheltuielile de funcţionare ulterioară.

În conformitate cu prevederile legale menţionate anterior, Ministerul Muncii a finanţat lucrările de construcţii, reparaţii şi amenajări necesare pentru unitatea de asistenţă medico-socială "Ceahlăul" cu suma de 1.053.000 de lei/ron, conform Hotărârii Guvernului nr.1253 din 17 octombrie 2007.

Lucrările au fost executate şi decontate integral în perioada 2007-2008, în prezent, investiţia fiind finalizată.

Cheltuielile de funcţionare sau dotările nu reprezintă însă cheltuieli eligibile. Prin urmare, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nu poate rezolva în mod favorabil solicitarea dumneavoastră, deoarece nu există temei legal pentru acordarea cheltuielilor de funcţionare a unităţilor de asistenţă medico-socială". Din păcate.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, dacă mai aveţi întrebări suplimentare?

Domnul Ioan Munteanu:

Vreau răspunsul şi în scris.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Cornel Itu are o interpelare adresată Ministerului Administraţiei.

Domnule deputat, dacă doriţi să dezvoltaţi? Nu.

Doamna secretar de stat Irina Alexe?

Doamna Irina Alexe:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care supuneţi atenţiei ministrului administraţiei şi internelor problemele financiare cu care se confruntă Primăria din comuna Corneşti, judeţul Cluj, vă comunicăm următoarele.

Finanţarea cheltuielilor autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să se asigure în mod normal din bugetele proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale respective sau din împrumuturi.

Dacă bugetele locale nu permit acoperirea unor cheltuieli de natura celor la care dumneavoastră faceţi referire în interpelare, alocarea de la bugetul de stat a unor resurse financiare care să poată fi afectate unor destinaţii de natura celor în discuţie se poate realiza pe baza unor solicitări exprese ale autorităţilor administraţiei publice locale interesate, întocmite şi promovate potrivit procedurii legale.

Solicitările tuturor autorităţilor administraţiei publice locale, inclusiv ale celor din judeţul Cluj, sunt avute în vedere, însă trebuie menţionat faptul că în contextul în care fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului este limitat, resursele financiare bugetare trebuie utilizate în mod raţional, în funcţie de priorităţile naţionale obiective.

De asemenea, menţionăm şi faptul că instituţiei noastre îi revine doar obligaţia de a promova, cu respectarea procedurii legale, proiectele de acte normative elaborate de instituţiile prefecţilor şi de consiliile judeţene, urmând ca din punctul de vedere al conformităţii şi oportunităţii, solicitările să fie analizate de către Ministerul Finanţelor Publice.

Totodată, vă informăm că instituţia prefectului judeţului Cluj va evalua în perioada imediat următoare posibilitatea iniţierii unui proiect de hotărâre a Guvernului pentru alocarea unui sprijin financiar din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului pentru comuna Corneşti, judeţul Cluj şi, de asemenea, remarcăm faptul că primarul unei unităţi administrativ-teritoriale, împreună cu aparatul său de specialitate şi cu sprijinul consiliului local, în funcţie de fondurile aflate la dispoziţie, trebuie să întocmească politicile şi strategiile de dezvoltare a unităţii administrativ-teritoriale, în aşa fel încât aceasta să conducă la satisfacerea nevoilor economice şi sociale ale cetăţenilor, fără solicitări constante de suplimentare a alocărilor financiare alocate de la bugetul de stat.

În context, menţionăm că din analiza efectuată asupra stării financiare a comune Corneşti, pe baza dării de seamă contabile la 31 decembrie 2008 şi a datelor comunicate de către Direcţia generală a Finanţelor Publice a judeţului Cluj, a rezultat un grad de colectare a veniturilor proprii la nivelul anului 2008 de 60,8%, iar la nivelul anului 2009 de numai 70,7%, ceea ce a condus şi la penalizarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anii 2009 şi 2010, cu procentele de 39,2% şi respective de 29,3% din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, şi cotele defalcate din impozitele pe venituri fiind diminuate în mod substanţial.

Această situaţie denotă anumite disfuncţionalităţi la nivelul aparatului de colectare a impozitelor şi taxelor la nivelul primăriei, fapt ce grevează asupra realizării obiectivelor propuse pentru anul 2010.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Da, domnule deputat, dacă mai aveţi întrebări suplimentare?

Domnul deputat Mircia Giurgiu a adresat o interpelare Ministerului Sănătăţii în legătură cu preţul la medicamente. Mai vreţi să dezvoltaţi? Nu.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Cristian-Anton Irimie (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind măsurile pe care le-a luat Ministerul Sănătăţii cu privire la majorarea preţurilor la medicamente, vă informăm următoarele.

În ceea ce priveşte măsurile adoptate de Ministerul Sănătăţii cu privire la majorarea preţurilor, putem să vă informăm că a fost iniţiat un proiect de ordin pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr.75/2009 privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, cu modificările ulterioare. Potrivit reglementării actuale, preţul unui medicament se calculează în funcţie de media celor mai mici 3 preţuri ale aceluiaşi medicament, aprobate în ţările de comparaţie. Proiectul de ordin afişat pe site-ul Ministerului Sănătăţii la rubrica "Transparenţa decizională" prevede calcularea preţurilor la medicamente în funcţie de cel mai mic preţ european din ţările de comparaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Dacă mai aveţi întrebări suplimentare, domnule deputat.

Poftiţi.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Totuşi cred că ar fi bine să aveţi în vedere, ministerul ar trebui să aibă în vedere şi nivelul salariilor din România şi al celor care au nevoie de medicamente. Cred că e un factor de care trebuie să ţinem cont, mai ales că în ultima vreme au apărut foarte multe majorări care nu erau anunţate şi la care ne-am fi aşteptat. Aşadar, e bine să avem în vedere situaţia reală din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul Călian Petru? Nu este prezent.

Doamna secretar de stat, vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, aveţi o interpelare adresată Ministerului Educaţiei.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Kiraly Andrei (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului):

Stimate domnule deputat,

Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, înaintată Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin Adresa nr.999D/09.02.2010, înregistrată cu numărul 10253F vă comunicăm următoarele.

În anul şcolar 2009-2010 cele două unităţi de învăţământ funcţionează independent ca personalitate juridică.

Pentru anul şcolar următor, în vederea încadrării în numărul de posturi şi în alocaţiile bugetare repartizate, Inspectoratul şcolar judeţean Cluj a propus menţinerea unei singure unităţi de învăţământ cu personalitate juridică la nivelul comunei Poieni, urmând ca şcoala din satul Valea Drăganului să funcţioneze în continuare în aceeaşi locaţie, ca structură a şcolii din centrul de comună.

Având în vedere că elevii şi cadrele didactice nu se vor muta din satul Valea Drăganului, considerăm că acordarea sau nu a personalităţii juridice unei unităţi de învăţământ nu afectează calitatea procesului de învăţământ.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, dacă mai aveţi întrebări?

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, personalitatea juridică nu este atât de importantă, important e să fie şcoală la sate. Aşa cum părinţii noştri s-au luptat să construiască şcoli, noi, acum, nu cred că este normal să le desfiinţăm.

Din acest punct de vedere eu mulţumesc ministerului că a găsit soluţia pentru a rămâne cele două şcoli. În momentul în care am discutat cu locuitorii de acolo nu era rezolvată problema şi, iată că, cu bună-voinţă se pot rezolva probleme concrete care afectează populaţia, şi acolo sunt peste 2000 de locuitori.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna deputat Lucia-Ana Varga? Nu este.

Domnule secretar de stat, vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Teodor Atanasiu. Nu este.

Domnule secretar de stat Apetrei a depus, este răspunsul scris.

Nici domnul deputat Lucian Riviş-Tipei nu este. Vă rog să-i transmiteţi în scris.

Vă mulţumesc.

Declarăm şedinţa închisă şi reluăm dimineaţă la 8,30, cu declaraţiile politice.

O seară bună!

*

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,15.