Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,20.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Valeriu Ştefan Zgonea şi Dumitru Pardău, secretari, şi, în a doua parte, de domnul Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

*

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 333 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 234, sunt absenţi 99, din care 40 participă la alte acţiuni parlamentare.

În conformitate cu prevederile Regulamentului, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor ordinea de zi, programul de lucru, lista rapoartelor depuse, informarea cu privire la iniţiativele legislative şi lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, precum şi sumarul fiecărui Monitor Oficial.

Înainte de a intra în ordinea de zi, există o intervenţie pe procedură a domnului Anghel Stanciu şi încă una a domnului Zgonea şi a domnului Duşa.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamnă preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi domni şi doamne deputaţi,

Domnilor miniştri,

Mă bucur că doamna preşedinte, în conformitate cu prevederile Regulamentului, mi-a dat cuvântul. Mă bucur pentru că am fost coleg cu domnul prim-ministru, dânsul era lider, eu eram vicelider - este drept că amândoi la alte partide.

Şi vreau acum, în baza art.91 alin.(3) şi respectiv art.141 alin. (3), care spune că: "La solicitarea motivată a unui lider de grup parlamentar, pot fi aduse amendamente ordinii de zi." Ordinea de zi ne-a fost înmânată când am semnat, nu fac apel la ceea ce făcea domnul lider de grup, domnul deputat Boc, că trebuia cu şapte zile înainte ş.a.m.d. - astea-s vremuri trecute.

Ca atare, vreau să vă anunţ, stimate doamne, stimaţi domni deputaţi, domnule prim-ministru şi domnilor miniştri, că, în seara aceasta, cel târziu mâine, din aer, veţi ateriza la Iaşi. Veţi ateriza la Iaşi pe un aeroport. Pe o pistă. Şi, în virtutea acestui lucru, vreau, domnule prim-ministru, prin intermediul doamnei preşedinte, să vă reamintesc dorinţa Moldovei şi a Iaşiului, ca proiectul de lege, care este pe poziţia 16, să fie pe poziţia 2 după Ford. Deşi, în mod normal, ar trebui să fie înaintea Fordului, că Fordul este terestru. Aeroportul, sper să nu mai fie, domnule prim-ministru, aerian.

De aceea, doamna preşedinte, deşi lucrurile par a nu fi chiar strict procedurale, în virtutea articolului pe care l-am amintit, în calitate de vicelider - asta o am şi ştie domnul prim-ministru din '92 - o calitate care începe să mă depăşească, vă solicit să supuneţi Camerei şi cred că veţi face acest lucru şi domnul prim-ministru va fi de acord ca să spună mâine la Iaşi că pe locul doi este legea care priveşte Aeroportul Internaţional Iaşi.

Şi vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră unanim înainte de a fi de acord domnul prim-ministru.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule Anghel Stanciu.

Vă pot spune că am avut o discuţie în Biroul permanent, toţi colegii mei din Biroul permanent susţinând ideea că vom ajunge mâine cu siguranţă la punctul 16, toţi susţinând să luăm foarte în serios în discuţie acest punct.

Dar, dacă sunteţi pregătiţi, putem să supunem la vot această propunere a domnului Anghel Stanciu de modificare, înţeleg, de punere pe punctul 2 al ordinii de zi; dar vreau să vă spun că, pe punctele 3 şi 4, tot prin acordul liderilor, se află acordurile cu Fondul Monetar Internaţional şi, dacă-mi permiteţi, aş propune locul 5, dacă dumneavoastră sunteţi de acord.

Aveţi cartelele pregătite pentru a încheia acest subiect şi să intrăm în ordinea de zi?

Deci vă supun la vot propunerea domnul Anghel Stanciu, de mutare la punctul 5 pe ordinea de zi a proiectului referitor la Aeroportul Iaşi.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

Voci din sală:

Nu merge.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Repet, votul este deschis, vă rog să votaţi. Văd că avem o problemă tehnică. Vot deschis prin ridicare de mână.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Domnul Zgonea şi după aceea domnul Duşa.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Marţi, trei ceasuri rele.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Ne bucurăm că ne vedem după atâta timp.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile Constituţiei şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor, daţi-mi voie să depun, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi al Partidului Conservator, moţiunea simplă la adresa ministrului muncii şi protecţiei sociale, domnului Şeitan, moţiunea cu tema: "Şeitan, un tsunami PD-L, care înghite salariile, pensiile şi locurile de muncă ale românilor".

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Până verificăm dacă sunt îndeplinite condiţiile, am să-i dau cuvântul domnului Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Vreau să profit astăzi de... Domnule coleg, îl lăsaţi pe domnul prim-ministru... Aştept să terminaţi discuţia...

Domnule prim-ministru,

Vreau să profit de prezenţa dumneavoastră aici. Ştiu că prezenta dumneavoastră se referă la o anumită temă, dar, pentru că sunteţi aici şi avem ocazia să fiţi în mijlocul parlamentarilor, vreau să vă adresez o întrebare, chiar dacă nu ţine de temă.

Vreau să vă şi salut cu această ocazie: Jó napot kivánok!

Ştiţi că, zilele trecute, în judeţele din care eu vin, au avut loc tot felul de manifestări cu ocazia zilei de 15 martie, zi cu care eu, de fiecare dată, i-am felicitat pe maghiari şi le-am adresat îndemnul la colaborare şi la bună înţelegere.

Dar, cu ocazia manifestărilor organizate sâmbătă, duminică, luni, s-au făcut o serie de afirmaţii obraznice: şi legat de autonomie, şi de anumite steaguri şi legat de limba română şi de faptul că ar trebui un raportor pentru această zonă, de parcă am fi în Kosovo! şi multe, multe alte aberaţii de acest gen. Şi nu am auzit o poziţie fermă a Guvernului României legat de aceste afirmaţii care au fost făcute la tot felul de întâlniri de către anumiţi lideri maghiari. Sigur, de aceste afirmaţii, UDMR-ul s-a dezis, au făcut acest lucru şi eu apreciez pentru că de fiecare dată, împreună cu dânşii, am participat la aceste festivităţi şi am încercat ca ele să fie festivităţi normale şi festivităţi care, într-adevăr, să comemoreze eroii Revoluţiei de la '48.

Poate că, în câteva cuvinte, astăzi, dacă aveţi bunăvoinţa, ne veţi prezenta puţin care este poziţia dumneavoastră şi a Guvernului României legat de aceste aspecte.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

S-au verificat şi semnăturile de pe cererea depusă în numele Grupului parlamentar al PSD+PC; numărul de semnături necesare este realizat. Mâine, în Biroul permanent, vom discuta calendarul pe care trebuie să-l urmeze această moţiune simplă.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit ordinii de zi şi a programului de lucru aprobate, începem dezbaterile politice organizate în temeiurile Regulamentului Camerei Deputaţilor, la solicitarea Grupului parlamentar al PD-L. Dezbaterea noastră de astăzi se intitulează "Necesitatea creării de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România."

Vă reamintesc faptul că procedura desfăşurării acestor dezbateri politice a fost aprobată în şedinţa Camerei Deputaţilor din ziua de luni, 8 martie: 10 minute au fost rezervate Grupului parlamentar al PD-L pentru expunerea principalelor probleme ale temei supuse dezbaterii politice; 45 de minute sunt rezervate primului-ministru, minute pe care le poate utiliza la începutul şi la încheierea dezbaterilor.

Fiecărui grup parlamentar i se rezervă timp maxim pentru participare la dezbateri în raport cu numărul iniţial al membrilor săi, calculat la 10 secunde pentru fiecare deputat, după cum urmează: PD-L 19 minute, PSD+PC 19 minute, PNL 11 minute, UDMR patru minute, minorităţile naţionale trei minute şi deputaţilor independenţi li se rezervă, de asemenea, trei minute.

În continuare, daţi-mi voie să o invit la microfon pe doamna deputat Mihaela Stoica, din partea Grupului parlamentar al PD-L, pentru a prezenta tema supusă dezbaterii astăzi.

Doamna Mihaela Stoica:

Bună ziua!

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Dragi colegi,

O criză economică generează şomaj. Nu putem opri acest lucru, dar, prin acţiuni ferme, putem atenua efectele produse, în special prin crearea unei legislaţii favorabile creării de noi locuri de muncă şi oportunităţi pentru cei dezavantajaţi.

În contextul ultimilor doi ani, România s-a confruntat cu probleme legate de scăderea economică, deficit bugetar peste 7% în anul 2009 şi creşterea inflaţiei de 4,7%.

O analiză strict tehnică ne demonstrează că, în anii 2002-2003, România a trecut printr-o perioadă cu o rată a şomajului foarte mare, de aproximativ 13,5% în februarie 2002, în condiţii de creştere economică pozitivă, cu un număr de 1270000 de şomeri, înregistraţi conform Institutului Naţional de Statistică. Astăzi avem o rată a şomajului de 8,3% în februarie 2010 şi 763 de mii de şomeri.

Şi totuşi, suntem într-un an cu criză economică la nivel global şi cu un şomaj de 10% în Uniunea Europeană.

Acest lucru demonstrează că măsurile luate de Guvern în ultimul an s-au dovedit eficiente şi că trebuie să continuăm un anumit optimism economic pentru partea a doua a anului 2010.

Un indicator important al pieţei forţei de muncă îl reprezintă rata în ocupare, astfel încât să încercăm să păstrăm în zona activă cât mai multe persoane.

Creşterea productivităţii reprezintă de asemenea un stimulent important pentru sustenabilitatea creşterii economice.

Reducerea cheltuielilor bugetare constituie o măsură prin care trebuie să asigurăm un sistem birocratic flexibil, funcţional şi profesionist.

În scopul creării condiţiilor favorabile pentru menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă, Guvernul a luat iniţiativa elaborării unor legi şi lansării unor programe care şi-au propus atenuarea efectelor crizei economice.

De asemenea, vom prezenta şi câteva propuneri de noi legi şi programe necesare scopurilor propuse: păstrarea locurilor de muncă, crearea a noi locuri de muncă şi asigurarea dezvoltării sustenabile a economiei prin investiţii publice, reflectate prin acordarea a 6,4% din p.i.b. pentru lucrări de infrastructură.

Situaţia şomajului în perioada 2000-2004 cu creştere economică pozitivă: februarie 2001 1032000 de şomeri 10,7%; februarie 2002 1,267 de milioane de şomeri, adică 13,5%; în perioada 2005-februarie 2010 8,3% şi pentru februarie 2009 situaţia este comparabilă cu cea din 1993.

Comparabil cu ţările Uniunii Europene, în perioada 2000-2004, rata şomajului a fost între 3 şi 7%, iar pentru 2010 rata şomajului a atins 10%.

În aceste condiţii, s-au impus măsuri pe care Guvernul le-a luat în scopul atenuării crizei economice. Astfel, s-a modificat Codul fiscal, Legea nr.571/2003 şi a fost adoptată scutirea de impozit a profitului reinvestit.

Prin Legea nr.136/2009, Programul "Rabla" a introdus tichetul valoric de 3.800 de lei.

Prin Ordonanţa de urgenţă nr.4/2010, s-a prelungit perioada de acordare a şomajului tehnic, s-a acordat 75% din salariul de bază, s-a modificat stagiul de cotizare fără plata contribuţiei: contribuţia de asigurări sociale, contribuţia de asigurări pentru şomaj, contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale etc.

Prin Ordonanţa de urgenţă nr.13/2010 s-a reglementat plata contribuţiei timp de şase luni, dacă sunt angajaţi din şomaj, cu condiţia ca, în ultimele trei luni, să fi fost în evidenţa Agenţiei de Şomaj.

Alte măsuri luate pentru combaterea crizei economice au fost: Programul "Prima Casă" şi Programul "Primul Siloz", Programul ANL care dă posibilitatea tinerilor de a-şi cumpăra locuinţele; Programul de izolare termică a locuinţelor; programul de investiţii în infrastructură şi alocarea a peste 6,3% din p.i.b. investiţiilor; Fondul de Garantare pentru Creditarea Întreprinderilor şi Schema de minimis prin Ministerul de Finanţe; modificările Legii nr.76/2002 prin mărirea perioadei de şomaj cu trei luni, adăugându-se de la 12 la 15 luni, prin Ordonanţa de urgenţă nr.28/2009; modificarea Legii nr.448/2006; Programul de pietruire a drumurilor din mediul rural; Programul pentru casele specialiştilor din mediul rural; acordarea a 220 de tipuri de prestaţii sociale pentru 9520000 de beneficiari; Legea nr.329/2009 de restructurare a agenţiilor guvernamentale; păstrarea t.v.a.-ului şi a impozitului unic la valori nemodificate.

De asemenea, sunt propuneri de la Guvern care au venit pe masa Parlamentului: Legea privind sistemul unitar de pensii, introducerea pensiei ocupaţionale, Legea responsabilităţii fiscale, utilizarea eficientă a fondurilor europene, elaborarea codului de asistenţă socială şi introducerea standardelor de cost.

În aceste condiţii, cred că este bine să sprijinim Guvernul în măsurile pe care le-a luat şi le ia în continuare pentru combaterea crizei economice.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD-L.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Îl invit în continuare la tribună pe domnul prim-ministru Emil Boc.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc (prim-ministrul României):

Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Distins prezidiu,

Doamnelor şi domnilor,

Distinşi colegi miniştri,

Vă mulţumesc în numele Guvernului României pentru invitaţia pe care ne-aţi adresat-o în vederea discutării astăzi a unui subiect extrem de important pentru ceea ce înseamnă viaţa de zi cu zi a românilor, pentru ceea ce înseamnă pregătirea relansării economice a ţării, pentru ceea ce înseamnă locul de muncă al fiecărui cetăţean din această ţară.

Spun asta în condiţiile în care locul de muncă şi sprijinirea mediului de afaceri reprezintă, practic, prioritatea majoră pe care o are Guvernul în acest moment. Suntem convinşi că locul de muncă şi sprijinirea mediului de afaceri reprezintă, în ultimă instanţă, şi cea mai bună formă de protecţie socială. Practic, orice loc de muncă nou creat este un avantaj pentru fiecare familie, este un avantaj pentru bugetul de stat, este un avantaj pentru noi, ca ţară, şi pregăteşte, în continuare, încheierea recesiunii economice şi ieşirea din criza economică.

Trebuie însă să o recunoaştem: ne aflăm încă într-o situaţie dificilă. Guvernul, pe de o parte, trebuie să aibă grijă de cei care sunt cei mai vulnerabili în societatea românească în momentul de faţă; pe de altă parte, trebuie să luăm în continuare măsuri care să vizeze modernizarea ţării şi ieşirea din recesiunea economică. Aceste două priorităţi pot părea în contradicţie: protecţie socială şi modernizare. În fapt, ele nu sunt în contradicţie una cu cealaltă, cu o singură condiţie majoră: să fim cu toţii cumpătaţi, să nu cerem mai mult decât se poate da, să nu cerem mai mult decât economia poate în acest moment.

Criza a fost trecută mai uşor de cei care au fost cumpătaţi înainte de criză, chiar şi când economia duduia şi la ei. Din nefericire, noi - şi mă refer la România - n-am fost cumpătaţi în anii de creştere economică şi, dimpotrivă, am folosit resursele publice pe care le aveam atunci nu pe infrastructură, nu pe creare de locuri de muncă, ci pentru susţinerea unui fals consum. Trebuie să învăţăm şi din această lecţie a trecutului.

Ce se va întâmpla dacă vom pune satisfacerea unor interese imediate deasupra intereselor economice ale ţării? Vom putea rezolva pe moment probleme punctuale, dar nu vom putea realiza modernizarea acestei ţări. Să spunem că acest Guvern ar lua decizia să majoreze pensiile, salariile cu 200%. Ar putea să o facă. Ar fi acesta un gest responsabil? Am putea trăi cu toţii foarte bine poate o lună, două de zile, dar, după aceea, nota de plată ar fi înfricoşătoare pentru România, pentru români şi pentru generaţiile următoare. Credeţi că ar exista un prim-ministru în această ţară care să nu dorească să ia asemenea măsuri care să îi aducă popularitate? Evident că şi-ar dori oricine să le facă, dar, am spus-o de la învestitură, că vom face ceea ce trebuie şi mai puţin ceea ce ne-ar plăcea. Asta înseamnă, după părerea noastră, o dovadă de responsabilitate într-un moment major pentru România, din perspectiva destinului viitor pe care îl aşteaptă.

Oprirea cursului reformelor ar însemna întoarcerea României pe marginea prăpastiei. A continua ritmul reformelor şi a face ceea ce trebuie - şi repet, nu neapărat ceea ce ne-ar plăcea - înseamnă a ieşi din recesiunea economică, a asigura stabilitate economică, a da un viitor pe termen mediu şi lung acestei ţări, printr-o creştere economică sănătoasă şi nu una bazată pe împrumut şi consum.

Nu deţinem monopolul adevărului şi am spus că suntem deschişi să ascultăm propunerile Parlamentului - evident, care le transformă în legi şi care sunt obligatorii pentru noi -, să colaborăm cu patronatele, cu sindicatele, cu mediul de afaceri. Şi am făcut-o şi o vom face în continuare şi o parte din propunerile lor au fost deja preluate în actul de guvernare. Însă, nu putem să sacrificăm şansa majorării, şansa imensă pe care o are această ţară de a ieşi cu fruntea sus din această recesiune economică, cedând unor interese particulare, de moment.

Mesajul meu este următorul, foarte simplu şi foarte clar: să consolidăm ceea ce am obţinut, să lăsăm de o parte demagogia şi populismele.

Guvernul va continua şi va extinde măsurile de sprijinire a locurilor de muncă şi a mediului de afaceri. Şi semnele, după cum aţi văzut, au şi început să apară, prin faptul că agenţii de rating deja poziţionează România pe o poziţie mult mai bună decât în trecut, prin faptul că producţia industrială, exporturile au început să crească. Avem o rată a şomajului mai mică cu aproape 2% decât media din Uniunea Europeană; succesul emisiunii de eurobonduri de la sfârşitul săptămânii trecute pe pieţele europene sunt câteva din semnalele pe care le avem şi care arată că suntem pe direcţia bună, chiar dacă impactul lor pentru viaţa de zi cu zi a românilor va apărea mai târziu. Dar direcţia pe care mergem este una corectă.

Sunt foarte multe clişee care s-au vehiculat în această perioadă. Printre ele îl amintesc pe acela pe care sunt convins că şi opoziţia îl va repeta astăzi: Guvernul nu a făcut nimic, Guvernul nu a luat nicio măsură anticriză, Guvernul n-a luat nicio măsură pentru sprijinirea locurilor de muncă sau a mediului de afaceri. Şi le-aş răspunde, de pe acum, retoric, acelora care pun o asemenea întrebare.

Dacă Guvernul nu a făcut nimic, atunci de ce cursul euro-leu a rămas stabil şi n-a avut soarta monedelor din alte ţări afectate de criză? Sau, dacă Guvernul n-a făcut nimic, de ce şomajul în România este, în condiţiile acestea de criză internaţională, cu aproape 2% sub media din Uniunea Europeană

Dacă Guvernul nu a făcut nimic, de ce dobânzile, după cum aţi putut observa, au început sa scadă? De ce inflaţia nu este o ameninţare în România? De ce deficitul bugetar a reuşit să fie menţinut în limite controlabile, în contextul în care am avut o cădere economică la fel ca toate ţările din Uniunea Europeană şi am reuşit să ne respectăm angajamentele internaţionale pe care le avem cu Fondul Monetar, Comisia Europeană şi Banca Mondială? De ce exporturile au început să crească de mai bine de trei luni?

De ce, dacă Guvernul nu a făcut nimic, comenzile din industrie încep să fie încurajatoare? De ce agenţiile de rating, aşa cum am spus, au îmbunătăţit deja perspectiva ţării, în condiţiile în care, repet, trecem prin această criză economică? De ce, dacă nu a făcut nimic Guvernul, România are una dintre cele mai scăzute cote unice de impozitare din Europa, atât pentru persoane juridice cât şi pentru persoane fizice, 16 %? La persoane juridice, e clar că doar puţine ţări, vreo trei sau patru, au o cotă unică mai mică decât România, iar în privinţa persoanelor fizice, să ne comparăm cu alte ţări în care este un nivel al impunerii de 39, 40 sau chiar 50 %. Noi suntem la 16%. De ce în România, în condiţiile acestea ale crizei economice, când spuneţi că Guvernul nu a făcut nimic, s-a reuşit să se termine 42 de kilometri de autostradă, când, în urmă cu patru ani de zile, un guvern a făcut 5 kilometri de autostradă, în condiţii de maximă creştere economică posibilă? Le-a făcut pentru că a ştiut să acorde investiţiilor prioritate.

Dacă Guvernul n-a făcut nimic, de ce 16.000 de familii astăzi au o casă şi, cu banii pe care îi plăteau pe chirie, acum au o casă în proprietate şi pot să respire ca o familie şi să trăiască mult mai bine?

Pe scurt: de ce a fost România ferită de bolile şi pierderile care s-au instalat în alte ţări? Pentru că Guvernul n-a făcut nimic? Nu. Pentru că am făcut ceea ce trebuie. Spun asta pentru că am reuşit să limităm efectele negative ale crizei economice. Atât s-a putut face. Iar acum, în 2010, să pregătim ieşirea din recesiune. Şi acest lucru va sta în continuare ca o prioritate pentru Guvernul pe care-l reprezint.

Misiunea de baza a acestui Guvern este şi va rămâne în continuare salvarea şi crearea locurilor de muncă pentru români. Este prioritatea majoră în acest an. Şi, de aceea, o să-mi permiteţi, foarte pe scurt, să fac o trecere în revistă a celor mai importante măsuri pe care Guvernul le-a luat, pe care le are în vedere pentru sprijinirea mediului de afaceri şi de susţinere a locurilor de muncă în această ţară.

Prima măsură - şi poate cea mai importantă - este cea care se leagă de investiţii publice substanţiale pentru susţinerea activităţii economice şi a locurilor de muncă ale românilor.

În 2009 şi în 2010, Guvernul României a alocat cel mai mare procent din produsul intern brut pentru investiţii din ultimii 20 de ani. Şi spun asta în contextul în care trecem printr-o perioadă de criză economică, cu restrângeri majore ale cheltuielilor şi ale activităţii private. Am pornit însă de la premisa că, în vremuri de criză, când din nefericire, comenzile în mediul privat s-au restrâns, când pieţele internaţionale au suferit o contractare, este rolul Guvernului să ia iniţiativa şi să asigure mai multe investiţii în infrastructură şi în toate domeniile. Şi am făcut acest lucru, repet, alocând cel mai mare procent din p.i.b. de după 1989, şi în 2009, şi în 2010, pentru infrastructură. Motiv pentru care, aţi putut observa că, în 2009, s-au finalizat 42 de km de autostradă; am terminat si Pasajul Băneasa din Bucureşti - pentru că îl puteţi observa cu toţii când veniţi la muncă -, am lucrat şi la centura Timişoarei, circulaţi şi pe centura Ploieştiului, cei care veniţi la Bucureşti, sunt lucruri care se văd alături de alte zeci şi sute de obiective de investiţii din întreaga ţară.

Evident că lucrările vor continua şi în 2010 în materie de infrastructură. Vor fi continuate lucrările la Autostrada Transilvania, de asemenea, va fi finalizat terminalul de sosiri interne de la Aeroportul Internaţional din Timişoara.

De asemenea, în 2010, avem în vedere modernizarea metroului, iar primul tronson, Drumul Taberei-Universitate, este un obiectiv extrem de important şi îi vom acorda o maximă atenţie. Construcţia Autostrăzii Nădlac-Arad, la care se vor începe demersurile, autostrada Timişoara-Lugoj, autostrada Orăştie-Sibiu. Lugoj-Deva, sau variantele de ocolire Deva-Orăştie, sau reabilitarea drumului Zalău-Aleşd, sau reabilitarea DN24. Galaţi-Vaslui-Crasna-Albiţa; Alexandria-Craiova; Bucureşti-Copăceni; Curtici-Simeria; sau, în continuare, Autostrada Bucureşti-Ploieşti, căreia în continuare îi vom asigura finanţarea, construcţia Autostrăzii Cernavodă-Constanţa; Craiova-Turnu Severin-Lugoj; centura de ocolire a municipiului Constanţa; Centura Iaşiului; Centura Sucevei; Centura de ocolire Lugoj - sunt doar câteva din obiectivele de investiţii în materie de infrastructură pe care le avem în vedere, la care se adaugă - cu siguranţă le recunoaşteţi - lucrările pe Ordonanţa nr.7, pe HG nr.577 cu drumuri judeţene, lucrările care vizează reabilitarea de şcoli, de spitale, programele din agricultură, sunt obiective concrete prin care va fi susţinută investiţia publică, astfel încât locurile de muncă să fie menţinute, iar altele noi să fie create.

A doua măsură: sprijinirea mediului de afaceri prin neimpozitarea profitului reinvestit.

Pentru 2009, cuantumul impozitului scutit în vederea realizării de investiţii se ridică la 17,7 milioane de lei. având în vedere că ea a fost aplicată numai în ultimul trimestru, avem în vedere, în 2010, evident, aplicarea în integralitate, pe parcursul întregului an, a acestei măsuri. Pentru anul 2010, Ministerul Finanţelor estimează că, prin această facilitate, firmele vor beneficia de 328 de milioane de lei pentru acordarea de scutiri de la plata impozitului pentru profitul reinvestit. O măsură concretă, o măsură care creează locuri de muncă, o măsură care menţine locuri de muncă.

3. Sprijinirea firmelor care angajează şomeri, prin scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale.

Am venit, pe această cale, cu o ordonanţă de urgenţă prin care, pe de o parte, încurajăm firmele să angajeze şomeri, iar pe de altă parte, le dăm posibilitatea firmelor ca timp de şase luni de zile să beneficieze de scutirea contribuţiilor de asigurări sociale dacă angajează persoane care se află în şomaj.

Printr-o asemenea măsură, Guvernul vizează crearea a cel puţin 50 de mii de locuri de muncă în acest an, prin care să putem depăşi, aşa cum am spus, perioada dificilă în care ne aflăm.

4. Programul "Prima casă".

Până în 15 martie 2010 au fost acordate 16.968 de garanţii. Asta înseamnă că 16.968 de familii au o casă şi plătesc rată la bancă şi nu mai plătesc chirie şi au o casă în proprietate. Este un sprijin important al statului prin care, utilizând instrumentul garanţiilor guvernamentale, venim şi cu sprijinirea domeniului construcţiilor, pentru a crea şi menţine locuri de muncă, dar şi pentru a-i sprijini pe cei care nu au astăzi o locuinţă în proprietate, să nu mai plătească chirie şi să poată beneficia de acest sprijin.

În 2010 am adăugat o componentă nouă la program. Am încurajat, prin ceea ce am prevăzut în textul hotărârii de Guvern, construcţia locuinţelor de la zero. De aceea, garanţiile guvernamentale pentru cei care-şi construiesc o locuinţă de la zero sunt de 70 de mii de euro, dacă construiesc individual, sau 75 de mii de euro dacă construiesc în asociere.

Se menţine în continuare plafonul de 60 de mii de euro pentru cei care achiziţionează locuinţe construite. Am alocat un plafon de 700 de milioane de euro pentru 2010, în vederea susţinerii în continuare a programului "Prima casă".

În concluzie, programul "Prima casă" a salvat, după aprecierile pe care le avem la ministere, până în prezent circa 500 de firme şi 9500 de locuri de muncă.

5. Continuarea şi extinderea programului "Rabla", precum şi impunerea programului "Primului tractor".

În anul 2009, în cadrul programului "Rabla" s-au cheltuit 96 de milioane de lei pentru 32.327 de beneficiari. Pentru anul 2010 am îmbunătăţit programul, majorând suma acordată de la 3000 la 3800 de lei, şi, de asemenea, am impus posibilitatea pentru persoanele fizice de a intra în acest program şi dând posibilitatea şi persoanelor fizice să caseze cât mai multe rable, pentru a rezolva şi o problemă de mediu, dar şi pentru a susţine activitatea economică.

În acest an estimăm cam 110 mii de aplicanţi. Pentru 60 de mii, am avut deja alocată în buget suma de 228 de milioane de lei şi am decis, împreună cu ministrul mediului, să suplimentăm cu încă 50 de mii de tichete valorice, respectiv bugetul cu încă 190 de mii de lei, astfel încât programul "Prima rablă" însumează acum o finanţare totală de 418 milioane de lei.

Pentru susţinerea agriculturii, am iniţiat programul de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate. Care e situaţia în momentul de faţă în România? Circa 73% din numărul de tractoare şi 75% din numărul de combine aferente parcului de tehnică agricolă au durata normală de funcţionare depăşită. De aceea, am introdus acest program şi pentru tractoare şi maşini agricole. În condiţiile acestea, suma alocată acestui program este de 100 de milioane de lei, iar cuantumul primei de casare este de cel mult 17 mii de lei, ceea ce înseamnă posibilitatea înlocuirii din parcul de tehnică agricolă a circa 5880 de tractoare şi maşini agricole în anul 2010.

6. Programul "Zece case pentru specialiştii din mediul rural".

Prin această măsură dorim ca medicii, profesorii, asistentele şi asistenţii medicali, cei care lucrează în mediul rural să aibă acces la o locuinţă. Pe de o parte, se sprijină activitatea economică construind peste 25 de mii de locuinţe în mediul rural. Pe de altă parte, creştem calitatea actului medical şi actului educaţional la sate şi apropiem condiţiile de viaţă ale celor de la sate de cele ale celor de la oraş. Şi cei de la ţară au dreptul la asistenţă medicală mai bună. Şi copiii de la sate au dreptul la profesori bine pregătiţi. Evident că, în condiţiile în care nu există un stimulent suplimentar, e greu să convingi şi medicul, şi profesorul şi asistentul medical să rămână în sat, să rămână în comună.

Prin această măsură vom pune la dispoziţia acelora care lucrează în mediul rural o locuinţă gratuită pe care o vor putea folosi pe durata în care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural, locuinţe cu două camere, locuinţe cu trei camere, cu o suprafaţă aferentă de 500 metri pătraţi. E vorba de un preţ aproximativ de 30 de mii de euro pentru o locuinţă cu două camere, aproximativ 100 de metri pătraţi, şi 35 de mii de euro pentru o locuinţă cu trei camere, 120 de metri pătraţi. Am convenit şi am decis ca până în 31 martie să primim solicitările de la autorităţile locale, iar imediat Ministerul Dezvoltării Regionale să deruleze proiectul celor 25 de mii de case din mediul rural.

7. Reabilitarea energetică a clădirilor de locuit.

Un program cu dublu impact: crearea de locuri de muncă, susţinerea activităţii economice, dar şi scăderea costului facturii la întreţinere a cetăţeanului, obiectiv care este extrem de important.

În 2009 s-au alocat 360 de milioane de lei, din care 200 de milioane de lei credite de angajament. Până la sfârşitul lui 2009, s-au finalizat lucrările de creştere a performanţei energetice la 692 de blocuri, 24.834 de apartamente, şi s-au efectua plăţi în valoare de 160 de milioane de lei.

În 2010 se continuă programul şi apreciem că cel puţin 17 mii de apartamente vor fi finalizate şi în 2010, în cadrul programului de reabilitare energetică a clădirilor de locuit.

8. Programul "Primul siloz".

Acest program dă posibilitatea fermierilor care nu deţin spaţii de depozitare adecvate să păstreze producţia realizată pe o perioadă mai îndelungată şi s-o valorifice pe piaţă în condiţii avantajoase. Este o măsură pentru sprijinirea agriculturii, pentru sprijinirea fermierilor, pentru sprijinirea agricultorilor care nu fac speculă, ci doar doresc să-şi vândă producţia în condiţii bune, de piaţă şi fără să cadă pradă intermediarilor care doar urmăresc obţinerea de profituri uşoare.

Pentru 2009 au fost depuse cereri în vederea acordării licenţelor de depozit pentru seminţele de consum pentru o capacitate de depozitare de circa 5.352 mii tone, şi comisia pentru acordarea licenţelor de depozit a eliberat un număr de 173 de licenţe, pentru 94 de operatori economici. Fondul de garantare a creditului rural a acordat un număr de 1150 certificate de depozit pentru capacitatea licenţiată de 756 mii tone, la 11 operatori economici.

Pentru 2010 se preconizează acordarea a 200 de licenţe de depozit pentru 100 de agenţi economici şi o capacitate de depozitare de circa 4000 de tone, şi, de asemenea, emiterea unui număr de 6 mii de certificate de depozit, în baza solicitării operatorilor economici.

Sunt, repet, măsuri concrete pe un domeniu extrem de important cum este acela al agriculturii.

9. Programul "Reabilitarea şi modernizarea a 10 mii de kilometri de drumuri".

Un program pe care Guvernul l-a aprobat prin memorandum şi îl avem deja pregătit în dezvoltare la Ministerul Dezvoltării Regionale.

10. Vânzarea locuinţelor ANL pentru tineri.

Pe de o parte, am luat decizia de a reduce de la trei ani la un an termenul, după care chiriaşii ANL pot opt pentru cumpărarea locuinţelor construite prin acest program.

Care este obiectivul? Dorim ca prin vânzarea de locuinţe, şi este vorba de aproximativ 22 de mii de locuinţe, să putem construi alte 22 de mii de locuinţe. Din vânzarea celor 22 de mii de locuinţe, se estimează atragerea la bugetul de stat a unei sume de 500 de milioane de euro. Cu cei 500 de milioane de euro vom construi alte 22 de mii de locuinţe, cu menţiunea că programul ANL este finanţat de la bugetul de stat, ţinta noastră fiind 100 de mii de locuinţe pentru tineri în mandatul acestui Guvern.

Mai mult decât atât, cei care cumpără locuinţe ANL pot accesa şi programul "Prima casă", tot ca o modalitate pentru a-i sprijini să poată să achiziţioneze locuinţe. achiziţionându-şi locuinţa, şi noi vom avea bani suplimentari pentru a putea să avem şi locuri de muncă, dar şi activitate economică.

11. Sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul fondului de garantare.

Este un instrument extrem de important pe care Guvernul l-a utilizat în 2009 şi-l va utiliza şi în 2010. Întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de sprijinul acestui fond de garantare a creditelor şi vreau să ştiţi doar faptul că prin activitatea desfăşurată în anul 2009 numărul de locuri de muncă direct sprijinite a fost de 90 de mii, iar în anul 2010 se prevede acordarea unui număr aproximativ de 9 mii de garanţii, în valoare de peste 460 de milioane de euro, iar prin această intervenţie a fondului de garantare se vor salva în jur de 110 mii de locuri de muncă şi vor fi sprijinite în jur de 6 mii de firme.

Sunt iarăşi măsuri concrete pe care Ministerul Economiei - domnul ministru Videanu este aici şi poate să vă dea detalii - intervine direct pentru a sprijini întreprinderile mici şi mijlocii în activitatea de afaceri.

12. Garanţii guvernamentale pentru cei care operează cu proiecte finanţate din fonduri europene.

Am emis o ordonanţă de Guvern prin care autorităţile locale, universităţile acreditate, operatorii regionali de servicii de alimentare cu apă şi canalizare, cu alte cuvinte, cei care lucrează cu fonduri europene şi nu au partea lor de cofinanţare, pot utiliza garanţia de stat pentru a putea lua împrumut de la bancă să-şi poată susţine partea lor de contribuţie la proiectul european. Garanţiile se acordă pentru următoarele domenii: infrastructură rutieră, energie, alimentare cu apă, canalizare şi tratarea apelor uzate, managementul deşeurilor, infrastructura din educaţie, cercetare, sănătate, asistenţă socială.

Garanţiile pe care deja le putem acorda anul acesta prin bani prevăzuţi în buget sunt de 300 de milioane de euro, finanţarea garantată în cadrul programului este de 80% din valoarea creditului.

Deci, iată o măsură directă, pragmatică, pentru a putea, pe de o parte, să avem locuri de muncă, activitate economică, fonduri europene atrase în România şi sprijinirea primăriilor şi autorităţilor locale pentru a-şi putea îndeplini obiectivele pe care le au în raport cu programele pe care şi le-au stabilit.

13. Majorarea plafonului maxim de acordare a prefinanţării către beneficiari.

Aici doar vreau să fac precizarea că plafonul de prefinanţare a fost majorat de al 15 la 20% şi de la 20% la 30%. Asta ce înseamnă? Toţi cei care au un program european câştigat primesc imediat 30% din program, din contract, pentru derularea lucrărilor. Deci, am crescut de la 15% practic la 30% această prefinanţare, tocmai pentru a avea mai multe lichidităţi în economie, pentru a avea mai multe resurse financiare cu care ei să poată lucra şi să susţină activitatea economică.

14. Sprijinirea firmelor prin amânarea la plată a obligaţiilor restante ale agenţilor economici afectaţi de criza economică-financiară.

Firmele aflate în dificultate beneficiază de amânarea la plată a obligaţiilor restante. Până în prezent, ANAF-ul a înregistrat 660 de cereri de amânare la plată ale companiilor, fiind aprobate 413 solicitări, pentru o valoare totală a obligaţiilor de 210 milioane de lei, această amânare făcându-se pentru şase luni de zile, pornind de la condiţiile dificile ale activităţii economice specifice crizei economice.

Iată o altă măsură concretă, directă, prin care statul vine în sprijinul mediului de afaceri şi mai ales al firmelor aflate în dificultate.

15. Scutirea de la plata impozitului pe venit către bugetul de stat şi contribuţiile la bugetele de asigurări sociale în perioada de întrerupere temporară a activităţii, pe o perioadă de maxim 90 de zile. Adică, măsura şomajului tehnic. O măsură pe care am avut-o şi în 2009, am aprobat-o şi în 2010.

Ce înseamnă asta? Pentru a putea menţine cât mai mult locurile de muncă timp de 90 de zile, când firmele se află în suspendarea temporară a activităţii, statul preia plata contribuţiilor asigurărilor sociale ale angajatorului şi ale angajatului. Iar cel care este într-o asemenea situaţie, angajatul, primeşte 75% din salariu.

Avem în vedere ca pe această cale să salvăm şi în 2010 în jur de 200 de mii de locuri de muncă. O măsură directă, un efort substanţial bugetar pe care-l facem, dar care iarăşi vine să sprijine activitatea economică.

Amintesc şi faptul că firmele care angajează şomeri la rândul lor, ca măsură activă, beneficiază timp de şase luni de zile de scutirea contribuţiilor de asigurări sociale.

16. Compensarea t.v.a.-ului de recuperat.

Pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri, confruntat cu probleme din ce în ce mai grave, am luat măsura compensării t.v.a.-ului de recuperat cu t.v.a.-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat, dar şi pentru accelerarea rambursării acestuia.

De exemplu, în 2009 au fost realizate compensări în valoare de 4,2 miliarde de lei, deci peste un miliard de euro, care sunt mai mari, aceste compensări de t.v.a., cu 12% decât în 2008. Amintiţi-vă, în 2008, când era an de maximă creştere economică, noi în 2009, în criză economică, am realizat compensări de t.v.a. cu 12% mai mult. De cele peste 600 de mii de operaţiuni de compensare s-au bucurat 16.230 de agenţi economici, măsură directă şi pragmatică de a-i sprijini pe cei care desfăşoară activităţi economice.

17. Accelerarea rambursării t.v.a.-ului.

Ştim ce probleme pune economiei şi firmelor rambursarea t.v.a.-ului. De aceea, am luat decizii substanţiale şi radicale pentru a accelera rambursarea de t.v.a. şi spun trei componente: prima, a fost punerea în aplicare a rambursării electronice a t.v.a., o măsură care pe de o parte a eliminat abuzul, pilele din sistem şi am pus la cale o metodă transparentă prin care fiecare firmă poate să observe pe calculator, pe internet, când i se rambursează automat t.v.a.-ul, fără intervenţii, fără alte lucruri.

Ştiu că i-a durut pe cei care aveau practici de a face din această rambursare de t.v.a. o activitate ilicită. acum acest lucru este transparent şi se aplică în mod egal tuturor firmelor, fără privilegii.

A doua măsură pe accelerarea rambursării t.v.a.-ului vizează rambursarea automată a t.v.a.-ului pentru cei care au deconturi între 5 mii şi 10 mii de lei, adică pentru cei care au venituri mai mici şi pentru care 100 de milioane de lei vechi contează în activitatea economică. Se rambursează automat t.v.a.-ul, urmând controlul fiscal să fie făcut în funcţie de gradul de risc, în următorii trei ani. Oamenii primesc banii, firmele pot să ruleze în continuare aceste resurse financiare.

Şi a treia componentă a rambursării t.v.a.-ului automată vizează exportatorii, unde iarăşi se realizează o rambursare automată a t.v.a.-ului, cu inspecţie fiscală ulterioară, în cazul în care respectă condiţiile prevăzute de ordinul Ministerului Finanţelor.

În anul 2009 s-au realizat rambursări de t.v.a. în valoare totală de 10.418 milioane lei, din care 58,8% au fost efectiv restituite companiilor, iar restul au fost compensate cu celelalte datorii. Repet, în anul 2009, în condiţii de criză economică.

18. Susţinerea mediului de afaceri prin scheme de garantare de la EXIMBANK şi CEC.

Am utilizat posibilitatea ca cele două bănci de stat pe care le avem să sprijine activitatea economică şi mediul de afaceri. Formele de sprijin oferite de EXIMBANK sunt garanţii, asigurări pentru export, finanţări.

19. Sprijinirea firmelor prin intermediul ajutoarelor de stat.

Aceste ajutoare de stat s-au alocat şi în 2009, vor fi alocate şi în anul 2010. în cursul anului 2009, bugetul total al măsurilor de ajutor de stat elaborate de România a fost în cuantum de 8,1 miliarde de euro, alocat pentru un număr total de 29 de măsuri de sprijin financiar.

De asemenea, ajutoarele de minimis pentru IMM-uri au fost şi în 2009, vor fi şi în 2010 pentru sprijinirea mediului de afaceri a întreprinderilor mici şi mijlocii. Prin schema de ajutor de minimis pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii ca motor al economiei s-a alocat pentru o perioadă de trei ani, perioada 2009-2010-2011, suma de 100 de milioane de euro.

Până la data de 18 februarie 2010 au fost depuse un număr de 2120 de cereri, cu o valoare totală a sumei solicitate de 299 de milioane de euro. Din acestea, s-au aprobat 342 de proiecte, în valoare de 39 de milioane de euro, sumă pe care întreprinderile beneficiare le pot utiliza în vederea realizării de investiţii şi de dezvoltare a activităţii lor. Cu alte cuvinte, aceste programe de minimis sprijină în manieră directă întreprinderile mici şi mijlocii, activitatea economică a acestora.

20. Stimularea industriei chimice şi energetice, prin măsuri directe pe care le-am pus în aplicare în anul 2009.

De asemenea, prin HG nr.2015/2009 s-a stabilit schema de sprijin de tip bonus pentru promovarea energiei electrice produse în cogenerare de eficienţă înaltă, pe baza cererii de energie termică utilă.

21. Reducerea, eliminarea, comasarea unui număr de taxe şi tarife cu caracter nefiscal.

În anul 2009 a început procesul de reducere drastică a numărului de taxe şi tarife cu caracter nefiscal, în vederea simplificării şi reducerii poverii administrative. Astfel, până în acest moment au fost reduse un număr de 208 taxe şi tarife cu caracter nefiscal. din cele 491 înregistrate anterior au rămas doar 283.

Şi în 2010 vom continua procesul acesta de reducere, eliminare şi comasare a taxelor şi tarifelor cu caracter nefiscal.

22. Tarife mai mici pentru operaţiunile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Aş menţiona doar ultima hotărâre de Guvern prin care prin decizia ministrului justiţiei au fost diminuate cu 10% toate tarifele pentru serviciile de asistenţă prestate de oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale.

23. aplicarea unei cote reduse de t.v.a. de 5% pentru achiziţionarea unei locuinţe.

Măsură pe care am avut-o şi în 2008, am menţinut-o şi în 2009, se menţine şi în anul 2010. în vederea sprijinirii tinerilor şi a persoanelor cu venituri reduse, se aplică această cotă redusă de t.v.a. de 5% pentru achiziţionarea unei locuinţe.

În anul 2009 s-a realizat un număr de 9.568 de deconturi, cu o cotă redusă de 5%, pentru achiziţionarea unei locuinţe cu valoare t.v.a. de 104,3 milioane de lei.

24. o să fiu mai scurt, pentru a mă încadra în termenul propus, accelerarea absorbţiei fondurilor europene.

Şi vreau să ştiţi că în anul 2010 vom avea şansa să avem cele mai mari sume cheltuite de la Uniunea Europeană în România şi cele mai multe fonduri atrase în această ţară pe baza muncii susţinute pe care am desfăşurat-o în 2009, desţelenind procedurile de achiziţii publice, simplificând procedurile pe fondurile europene, urgentând problema de încheiere a contractelor şi de organizare a licitaţiilor.

De asemenea, menţionez faptul că în anul 2010, prin măsura 322 - renovarea, dezvoltarea satelor - măsură extrem de importantă pentru tot ce înseamnă spaţiul rural, un număr de circa 101 comune vor avea investiţii pentru realizarea a peste o mie de kilometri de drum, cu o valoare a investiţiilor de peste 200 de milioane de euro, prin măsura, repet, 322.

De asemenea, un număr de peste 208 comune vor avea resurse financiare pentru realizarea a peste 2 mii de kilometri de conducte de alimentare cu apă şi resurse financiare pentru 3 mii de kilometri de conducte de canalizare, cu o valoare totală a investiţiilor de 627 de milioane de euro. Sunt bani care încep să intre în economia românească, bani ca urmare a eforturilor pe care Guvernul şi ministerele le-au făcut.

25. Evaziunea fiscală, administrarea şi colectarea veniturilor.

Am spus foarte clar: în condiţiile în care România are un grad redus al veniturilor din produsul intern brut, în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană, evaziunea fiscală este o prioritate a Guvernului, în sensul diminuării şi reducerii acesteia.

De aceea, pentru 2010, Ministerul Finanţelor are în pregătire un amplu program de simplificare a procedurilor, pe de o parte, dar şi de combatere, prin măsuri ferme, a evaziunii fiscale.

26. Cota unică de impozitare la firme.

Aşa cum am spus, doar patru state din Uniunea Europeană au o cotă de impunere pe profit mai mică decât România. Avem o cotă de impozitare care face din România un mediu economic atractiv, un stimulent pentru mediul de afaceri şi care, repet, reprezintă, a reprezentat şi va reprezenta un motor al creşterii economice.

27. Cota de impunere a veniturilor persoanelor fizice din România este sub media europeană, care estre de 37%.

La noi este 16%. Iarăşi un element extrem de atractiv şi care n-a fost modificat în această perioadă de criză, tocmai ca o măsură pentru susţinerea activităţii economice şi a locuirile de muncă.

28. T.v.a.-ul de 19%., care nu a fost modificat, România având în continuare una din cele mai scăzute cote de t.v.a. din Uniunea Europeană. şi doar prin comparaţie vă reamintesc faptul că în timp ce ţări precum Ungaria, a crescut de la 18 la 25% t.v.a.-ul, sau Letonia, de la 18 la 21%, sau Lituania, de la 18 la 20%, România, chiar în condiţiile dificultăţilor economice, nu a procedat la majorarea nici a cotei unice şi nici a t.v.a.-ului.

Evident că aceste măsuri care sunt în exerciţiu, sunt în aplicare, vor fi completate în perioada următoare cu alte măsuri care să susţină locurile de muncă şi mediul de afaceri.

Şi o să fac o foarte scurtă trecere în revistă a lor. Deci, pentru perioada imediat următoare, avem în vedere sprijinirea tinerilor care întemeiază o afacere, prin facilităţi acordate de către stat, aşa-numite firme starter.

Doi: regândirea impozitului forfetar, în sensul orientării lui spre acele domenii unde evaziunea fiscală nu poate fi combătută altfel.

Trei: crearea unui fond de investiţii prin care să susţinem investiţiile majore din această ţară.

Patru: unificarea declaraţiilor fiscale. Este un proiect ambiţios pe care sper ca până la sfârşitul anului să putem ajunge ca toţi oamenii de afaceri din această ţară să nu-şi mai piardă timpul şi banii în hăţişuri birocratice, completând 20-25 de declaraţii de tot felul, să avem un portal electronic şi o unificare a declaraţiilor fiscale, astfel încât oamenii de afaceri să aibă un real câştig din utilizarea tehnologiei avansate.

Cinci: compensarea atipică de t.v.a. şi alte datorii la bugetul de stat şi asigurări sociale şi de sănătate pentru a sprijini firmele, astfel încât să poată susţine activitatea economică.

Şase: Legea parteneriatului public-privat pentru susţinerea multiplelor proiecte de infrastructură, care nu pot fi realizate altfel. Mă refer aici atât la proiecte de infrastructură rutieră, cât şi la proiecte din domeniul energiei, proiecte care pot fi susţinute pentru parteneriat public privat. Să vă dau exemple de proiecte posibil de realizat în parteneriat public privat: în energie - terminalul de gaze lichefiate de la Constanţa, hidrocentrala de acumulare şi pompaj de la Tarniţa, construcţia cablului electric submarin Constanţa - Istambul, sau, în colaborare cu vecinii bulgari, o nouă hidrocentrală pe Dunăre. Acestea sunt doar câteva proiecte care pot fi foarte bine realizate în parteneriat public privat.

Şapte: amânarea, şi pentru 2010, a plăţii anticipate a impozitului pe profit, aşa cum am anunţat, fiind o măsură pe care am amânat-o şi în 2009; va fi amânată şi în 2010 pentru susţinerea mediului de afaceri.

Doamnelor şi domnilor,

Acestea formează doar o parte din măsurile concrete pe care Guvernul le are în aplicare, cu caracter general. Sectorial, evident, mai sunt multe alte soluţii care se aplică prin agenţiile şi structurile guvernamentale.

Şi, spun încă o dată, există semnele că România este pe drumul cel bun al ieşirii din criza economică, al ieşirii din recesiune. În 2010, vom ieşi din recesiunea economică.

Nu avem, însă, voie să facem niciun pas înapoi în ceea ce priveşte drumul reformelor. Că vorbesc aici de salarizare unitară, de reforma pensiilor, de reforma administraţiei publice, de reforma educaţiei naţionale, de reforma sănătăţii, de standardele de cost care trebuie să fie impuse, aceste reforme nu trebuie să fie oprite.

Şi, aici, vă solicit parteneriatul dumneavoastră, alături de Guvern, să facem în continuare ceea ce trebuie pentru România, şi împreună să putem ieşi din recesiunea economică, să dăm acestei ţări stabilitate economică şi să-i dăm fiecărui român şansa la prosperitate în această ţară.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu, domnule prim-ministru.

Urmează să intrăm în dezbaterile susţinute de reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Pentru început, şi sper cu acordul liderilor grupurilor parlamentare, am să-l invit la microfon pe domnul Varujan Pambuccian, ca reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor.

Aveţi la dispoziţie trei minute.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Sigur, suntem departe de a ieşi din depresia economică în care ne aflăm, şi noi şi celelalte ţări ale lumii. Primul semn de ieşire ar trebui să fie măcar 6 luni succesive de creştere a consumului şi de scădere a şomajului, ceea ce nu se întâmplă nicăieri.

Dincolo de acest lucru, care ţine de un adevăr simplu, restul poate să fie o imagine mai mult sau mai puţin frumoasă: intenţii, încercări. Fenomenul economic, însă, este dincolo de foarte multe din dorinţele sau încercările noastre.

Există un singur loc în care statele pot cu adevărat să intervină în situaţii de genul acesta, şi locul acesta se numeşte pârghia fiscală. Absolut toate celelalte încercări, şi am văzut, am văzut anul trecut sume enorme cheltuite de multe din state, în sistemele bancare proprii, care s-au transformat în profituri pentru bănci, la sfârşitul anului trecut, şi în bonusuri pentru managementul acestora, tot la sfârşitul anului trecut, pe bani publici de data asta. Am văzut multe încercări de genul ăsta, şi cred, în continuare, că singurul lucru cu adevărat funcţional este unul foarte vechi, pe care mulţi l-au folosit de multe ori în istorie, într-un mod cât se poate de sănătos, şi anume pârghia fiscală.

În momentul de faţă, trebuie să fim cu toţii conştienţi că tot greul stă pe umerii întreprinderilor. Din punctul ăsta de vedere şi privind cu ochii angajatorilor, noi avem o problemă: locurile de muncă sunt încă scumpe, din punctul de vedere al unui angajator, ceea ce este descurajant şi pentru crearea de noi locuri de muncă, şi pentru menţinerea celor existente, şi duce de foarte multe ori la o suprasolicitare a angajaţilor, pentru că ele costă mult pe angajator.

În acelaşi timp, sunt o grămadă de dări, pe lângă cele mari, clare, pe care le ştim, pe care din nou întreprinderea trebuie să le plătească, unele în avans, adică din bani pe care nu i-a încasat încă.

Cred că ăsta ar fi primul lucru pe care ar trebui să-l facem, şi chiar v-aş propune, aş face propunerea aceasta doamnei preşedinte a Camerei, să avem o discuţie din aceasta, nu cu foarte multă lume, nu în plenul Parlamentului, o discuţie de specialişti, în care să vedem concret ce se poate face. Cred că în fiecare dintre partide există suficienţi oameni care ştiu bine şi cum arată realitatea şi şi-ar da concursul la deblocarea situaţiei în care ne găsim. Este în interesul nostru, al tuturor.

Cred că sunt măsuri aici care vor avea rezultate, în ceea ce a prezentat primu-ministru până acum. Mă gândeam, însă, în timpul discursului pe care l-a susţinut, că, iată, atunci când vorbim de fonduri europene sunt zone, cum este măsura 3.2.2 sau Programul operaţional sectorial de dezvoltare a resursei umane, în care solicitările au fost mari şi cu rezultate bune, şi sunt domenii întregi, axe, în care solicitările sunt mai puţine.

Poate că, acum, după 2 - 3 ani de experienţă, ar fi bine să revizuim puţin şi felul în care am structurat noi, ca ţară, zonele şi modalităţile de cheltuire a banilor europeni. Poate că şi lucrul ăsta ar merita să facă subiectul unei discuţii, pentru că, sunt zone în care absorbţia este foarte mare, şi acolo poate că ar trebui mai multe fonduri, şi zone în care absorbţia s-a dovedit a fi foarte scăzută, şi de acolo pot fi luate fonduri şi mutate dincoace.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am să vă rog să finalizaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian:

atunci, doamna preşedinte, cred că este mai bine să mă opresc aici, pentru că fiecare din chestiunile punctuale, pe care voiam să le ating, merită o minimă dezvoltare.

Vă mulţumesc şi vă propun să avem o discuţie cu cei care sunt specializaţi în chestiunile economice din partea partidelor parlamentare, tocmai pentru a putea veni în sprijinul găsirii unor măsuri din acestea, venite din viaţa de zi cu zi, din practica de zi cu zi, care să eficientizeze şi activitatea întreprinderii, şi cheltuirea banului public, şi care să sprijine întreprinderea. Pentru că, fără ea, şomajul va continua să crească, consumul va continua să scadă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dau cuvântul, în continuare, domnului Mircea Toader, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi deputaţi şi doamne deputate,

Vreau să subliniez, încă o dată, deschiderea pe care a avut-o Guvernul Boc pentru a aduce în plenul Camerei Deputaţilor asemenea dezbatere, şi sunt convins că măsurile care au fost prezentate şi tot ceea ce a prezentat premierul, şi ca măsuri care au fost realizate anul trecut, şi, în special, în acest an, ne va permite să traversăm această perioadă foarte grea.

Şi cred că domnul prim-ministru este de acord că trebuie să mulţumim, în primul rând, mediului privat, acelor întreprinzători mici, mari, că în această perioadă foarte grea, în care, fără să stea la uşa ministerelor, fără să asigure prin sindicate presiuni, au reuşit să traverseze o perioadă grea, fiind, practic, singurii contributori la bugetul de stat. Pentru, şi către ei, trebuie să îndreptăm atenţia, să le asigurăm toate măsurile necesare pentru a funcţiona în această perioadă grea, de a-şi menţine afacerile şi de a reuşi ca, după această perioadă de criză, în care revirimentele au început să apară, în primul rând, spre această zonă, fiindcă oricât am vrea noi, oricâte micşorări de cheltuieli am face în sectorul bugetar, fără alimentarea bugetului de stat şi fără a influenţa mediul privat nu putem merge înainte.

apropo de acest lucru, cred că modul în care a gândit Guvernul ca mediul de afaceri să fie cât mai curat, chiar şi aşa cu mult discutatul impozit forfetar, şi daţi-mi voie să vă dau nişte cifre: au fost închise 173.000 de firme, dintre care 93.000, deci 53%, aveau zero, pur şi simplu, nu au depus niciun fel de bilanţ. De asemenea, 32% erau în pierdere, şi numai 21.000 erau cele care aveau profit.

Şi altă cifră care poate să fie concludentă, faptul că s-au transformat, în această perioadă, din societăţi comerciale, 75.477, în societăţi în care activitatea comercială este considerată de persoane fizice autorizate, şi s-au mai înfiinţat 64.000 de societăţi comerciale, fiind aproape echilibrat cu numărul celor care s-au închis, dovedeşte că măsurile pe care le-a luat Guvernul Boc pentru această modalitate de echilibrare a modului în care sunt privite societăţile comerciale, indiferent de zona în care activează, a fost bună.

Sigur că măsura pe care a propus-o premierul pentru a stabili cu adevărat un impozit forfetar, pentru cele care sunt în zona evazionistă, este foarte bună. Şi vreau să subliniez, încă o dată, şi credeţi-mă, că provin din acest mediu, este problema t.v.a.-ului.

Este prima dată când un guvern s-a aplecat cu adevărat asupra modului în care se raportează t.v.a.-ul, asupra modului şi timpului în care societăţile comerciale îşi preiau înapoi t.v.a.-ul, fără a trece o perioadă foarte mare de timp.

Ca motiv de evaziune, ştiţi că zona cea mai importantă a evaziunii e zona din agricultură, şi faptul că acel ordin al ANAF-ului, care prevede că şi pentru exportatori, cu categorii mai speciale, pe baza unei garanţii bancare, li se returnează t.v.a.-ul, urmând ca controlul să fie efectuat în următoarea perioadă, înseamnă pentru ei o gură de oxigen şi, în mod cert, o modalitate de a funcţiona în bune condiţiuni activitatea.

Şi, apropo de domeniul public, de investiţiile publice, stimaţi colegi, avem 54.000 de investiţii publice începute de toate guvernele, care trebuiesc într-o formă sau alta penalizate. Nimeni nu a gândit, sau cine a fost la guvernare în perioada trecută, cât de importante sunt. De aceea avem şcoli, şi sunt la mine în judeţ şcoli nou-nouţe, cu bănci, cu tot ce trebuie le ele, dar nu au niciun elev. Sigur că sunt investiţii care sunt pornite, şi ca să le poţi finaliza ne mai trebuie încă două bugete şi ceva. De aceea, acest guvern are sarcina deosebită de a găsi şi soluţii pentru finalizarea acestor investiţii începute, dar, mai important, pentru a porni investiţii capabile să asigure o funcţionare a mediului privat.

Şi, apropo de aceasta, domnule prim-ministru, vă garantăm că parlamentarii Partidului Democrat Liberal vor sprijini acţiunile Guvernului, vor promova iniţiativele legislative capabile să sprijine acţiunile dumneavoastră şi vom găsi, şi dorim să găsim, o soluţie, împreună cu dumneavoastră, ca aceste achiziţii publice şi, în special, modul prin care se realizează achiziţiile publice, acele licitaţii mult-discutate, să găsim şi să blocăm acea zonă a mafiei care opreşte aceste investiţii şi care de multe ori ne duce spre o imposibilitate de a realiza investiţiile.

În concluzie, domnule prim-ministru, vă mulţumim pentru discursul dumneavoastră competent, mulţumim Guvernului pentru măsurile care le-a luat, şi le va lua în continuare, şi sunt convins că la următoarea declaraţie şi raport pe care-l faceţi dumneavoastră în faţa plenului, vom avea rezultate şi mai bune.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului Ioan Cindrea, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Domnul Ioan Cindrea:

Eu vreau să vă mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul şi n-aş continua cu mulţumirile prezentate de reprezentantul PD-L-ului la adresa primului-ministru. Uşor, am avut senzaţia că ne aflăm într-o altă epocă, în care mulţumim conducătorului, şi cred că multora dintre noi ne-a fost ruşine, în această sală, de modul în care şi-a încheiat discursul reprezentantul PD-L-ului.

Situaţia nu este deloc roză, şi eu stăteam şi mă gândeam de ce PD-L-ul şi Guvernul PD-L au grăbit această dezbatere şi nu a respectat procedura statutară de a anunţa cu 7 zile înainte, de a pune la dispoziţie materialele, de a realiza o dezbatere reală în folosul românilor.

Cred, şi nu numai eu, şi cred că, din păcate, se urmăreşte altceva de la superficialitatea cu care s-a pregătit această dezbatere. Cred că este un exerciţiu de imagine publică, de a spune românilor ce s-a făcut pentru ei, când românii, în realitate, pierd locurile de muncă, când firmele, în realitate, se închid.

Evoluţia numărului de firme din România, faptul că anul trecut am avut aproape 200.000 de firme care s-au închis, faptul că şomajul de la 4,4% a ajuns la 8,3% ne arată că suntem într-o criză profundă.

Dacă ne uităm în statistici, vedem că între 800 şi 1.000 de oameni îşi pierd locurile de muncă zilnic şi acest lucru a condus la o cifră a şomajului alarmantă pentru piaţa muncii, alarmantă pentru România, cu perspectiva de a ajunge la 1 milion de şomeri, dacă nu cumva numărul de 1 milion a fost atins, fiindcă cifrele oficiale, prezentate de Guvern, ne prezintă şomajul înregistrat. Nimeni nu vrea să prezinte cealaltă metodă statistică de calcul al şomajului din România, care ne arată, de regulă, că şomajul real este cu două procente mai mare decât cel înregistrat, datorită numeroşilor şomeri de lungă durată, care şi-au pierdut locurile de muncă şi care nu se mai înregistrează la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, instituţie publică, destinată sprijinirii şomerilor, nu oferă locuri de muncă.

Deci, din punct de vedere al ocupării, am trecut de la o extremă la alta, sub conducerea măreaţă a Guvernului Boc. De la o criză a locurilor de muncă, de la o criză de forţă de muncă, repet, o criză de forţă de muncă, când angajatorii nu aveau oameni să ocupe locurile de muncă, am ajuns la o criză a locurilor de muncă şi vedem zilele acestea că nu există, practic, locuri de muncă disponibile pentru cei aproape 1 milion de şomeri din România.

Ce este grav (şi nu spune Guvernul), Guvernul, prin măsurile pe care le ia, nu face altceva decât să adâncească criza. Şi aş lua două exemple: Legea salarizării îşi propune reducerea treptată a numărului de salariaţi din sectorul bugetar şi din companiile naţionale. Acest lucru se întâmplă. Dacă ne uităm în bugetarea fondurilor posturilor la instituţii publice şi, după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli, vedem că anul acesta între 80 şi 100.000 de români care lucrează la stat îşi vor pierde locurile de muncă. Guvernul nu are grijă nici măcar de locurile de muncă din propria ogradă, lucru grav într-o perioadă de criză. Alte ţări din Uniunea Europeană au încercat în disperare să păstreze aceste locuri de muncă, nu să le restructureze.

Ceea ce este grav este că cei care au lucrat cu statul, datorită întârzierilor mari în plata lucrărilor, în decontarea lucrărilor executate, au intrat în incapacitate de plată, şi generează, la rândul lor, tot datorită statului şi ineficienţei Guvernului de a plăti la timp aceste lucrări, generează şomaj.

Este foarte grav că şi cei aproape 1 milion de şomeri n-au nicio şansă pe piaţa muncii. Tinerii absolvenţi... din păcate, doar 10% din promoţia anului trecut şi-au găsit un loc oficial de muncă, lucru grav într-o economie, fiindcă nu oferim o şansă tinerilor, dar nici celor care sunt peste 45 de ani. Unul din patru şomeri, deci un sfert, sunt şomeri de lungă durată, au depăşit limita de un an şi au intrat în categoria şomerilor de lungă durată şi n-am văzut nicio vorbă de sprijinire a acestor oameni să-şi găsească real un loc de muncă.

Ce este grav, există zone în care rata şomajului depăşeşte 14% şi se apropie de cote de 20%. Mă refer la zone întregi din Moldova, la sudul ţării, mă refer la zone din Transilvania, în care rata şomajului a depăşit 14%, iar zonele monoindustriale, practic, nu oferă nicio şansă şomerilor şi persoanelor care nu au un loc de muncă.

Cadrul legislativ la care s-a prezentat că vine Guvernul, există, dar nu se foloseşte acest cadru legislativ şi mă refer, nu mai departe, de măsurile active de la Legea şomajului, care sunt subfinanţate. De la formarea profesională, pregătirea şomerilor, până la stimularea şomerilor să-şi caute un loc de muncă, până la stimularea angajatorilor să încadreze anumite categorii defavorizate pe piaţa muncii, cum ar fi absolvenţii, cum ar fi întreţinătorii unici de familie, persoane peste 45 de ani, persoane care domiciliază în mediul rural, practic sunt inexistente datorită bugetului propus de Guvern şi aprobat în Parlament, contrar voinţei opoziţiei. Sunt subfinanţate şi nu oferă nicio soluţie, deşi cadrul legislativ există.

M-aş referi şi la o altă sursă financiară importantă pentru sprijinirea fie a creării, fie a sprijinirii mediului economic pentru a păstra locurile de muncă. mă refer la fondurile europene. Ultimele cifre oferite de reprezentanţii Guvernului, ne arată că din 4,2 miliarde euro, doar 1,8 au fost efectiv consumaţi, doar 70 milioane lei, şi din 6.000 de proiecte doar 10% au fost aprobate: 620 de proiecte. Restul, fără motive întemeiate, sunt în aşteptare datorită birocraţiei şi poate altor interese care funcţionează în această zonă a Ministerul Muncii care gestionează şi administrează aceste fonduri europene.

Aş concluziona, înainte de toate, că nu există astăzi un program de sprijinire a mediului economic şi de creare, nu de creare, aş vorbi de menţinere a locurilor de muncă. Realitatea ne arată că se pierd, în fiecare zi, 1.000 locuri de muncă şi nu există un program real, unitar şi coerent al Guvernului.

De asemenea, prin măsurile luate de reducere a cheltuielilor, fie prin reducerea cheltuielilor cu salariile, prin reducerea de la 9,4% a cheltuielilor din p.i.b. cu salariile la 7% prin Legea unică a salarizării, prin reducerea cheltuielilor cu pensiile de la 8 la 6% din p.i.b., prin Proiectul de Lege a pensiilor, nu facem altceva decât să reducem consumul, să adâncim criza economică şi să dispară noi locuri de muncă pe piaţa muncii.

Nu funcţionează dialogul social, partenerii sociali şi, în special, sindicatele sunt într-o stare de agitaţie şi cred că tensiunea socială datorită lipsei dialogului social va duce la explozie socială dacă nu se deschide un dialog real cu partenerii social.

Cred că bulgărele care a mers spre domnul prim-ministru şi care, cu profesionalism, a fost preluat de una din gărzile de corp, se va putea transforma, ar putea să crească într-un bulgăre mare, care să producă o avalanşă în ceea ce priveşte tensiunea pe piaţa muncii. Nu ne dorim acest lucru. Dorim să sprijinim acele eforturi reale ale Guvernului de a menţine locurile de muncă şi de relansare a mediului economic.

Am depus astăzi o moţiune. La finalul moţiunii există 11 măsuri pe care le-am propus. Din lipsă de timp şi datorită spaţiului insuficient de timp acordat, domnule prim-ministru, analizaţi, împreună cu cabinetul dumneavoastră, măsurile propuse de Partidul Social Democrat, care se referă la domeniul creării, menţinerii locurilor de muncă, domeniul pensiilor, domeniul social, domeniul fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane, şi sunt convins că veţi găsi multe din soluţiile pe care le-am propus în această moţiune de cenzură.

Mă opresc aici, spunând că eu cred că această dezbatere este târzie. Trebuia să aibă loc anul trecut, ca să putem repara multe din greşelile care s-au făcut în această perioadă.

Mulţumesc frumos.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare îi dau cuvântul domnului Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am ascultat cu mare atenţie prezentarea făcută de domnul prim-ministru Emil Boc care, de la început, ne-a prezentat câteva din priorităţile de acţiune ale guvernului domniei sale, printre care a menţionat: măsurile de protecţie socială, după părerea mea perfect justificate într-o perioadă de criză; ne-a vorbit, inclusiv astăzi, despre modernizarea statului. Nu ştiu ce legătură directă are cu subiectul la care, după aceea, l-a dezbătut în detaliu.

Singura întrebare pe care doresc să i-o pun astăzi, pentru că este prezent printre noi, este următoarea: domnule prim-ministru, vreau, într-o bună zi, să aveţi amabilitatea şi să veniţi la o dezbatere serioasă în Parlament şi să ne explicaţi dacă stimularea dezertării parlamentarilor din grupurile politice din partidele care au primit votul de încredere al cetăţenilor la alegerile parlamentare din anul 2008, este o măsură de modernizare a statului şi de reformă a instituţiilor.

Sigur că este o întrebare mai mult retorică, dar cred că trebuie să reflectaţi serios la această practică, care este cea mai gravă formă de corupţie cunoscută în lumea politică şi în toate manualele de ştiinţe politice. Coruperea parlamentarilor este catalogată ca cea mai gravă formă de corupţie. Şi când vorbim de modernizarea statului, atunci gândiţi-vă bine la aceste practici pe care, din păcate, le susţineţi.

Acum, pe fondul problemei. Pe fondul problemei, domnule prim-ministru, chestiunea stă în felul următor, ceea ce s-a observat de la distanţă, de un an de zile, de când conduceţi destinele Guvernului României, este următorul lucru: acţiunea dumneavoastră a fost axată, în principal, pe reducerea cheltuielilor pentru a face faţă provocărilor şi pericolelor crizei.

Este o măsură care, de principiu, este corectă, pentru că în perioada de criză trebuie să strângi cureaua, aşa cum se spune. Dar, vreau să înţelegeţi foarte bine că, având în vedere efectele acestei crize, modul în care evoluează criza, şi care este, din păcate, în continuare, de o amploare fără precedent, numai reducerea cheltuielilor nu poate fi o soluţie pentru că, pe măsură ce economia se contractă, nu veţi mai avea ce cheltuieli să reduceţi.

Ca atare, domnia voastră ar trebui să vă concentraţi pe măsurile active de relansare a economiei şi de pornire a motoarelor economice. Din păcate, astăzi nu am avut decât o palidă prezentare, decât un palid proiect a ceea ce ar trebui să fie o acţiune guvernamentală susţinută. Şi am reţinut de la dumneavoastră, din gura dumneavoastră, chiar, aş spune, că Guvernul nu poate fi lăudat pentru ceea ce a făcut. De exemplu, nu o să vă lăudăm că aţi dus şomajul la 8,3% şi sunt perspective ca în curând să ajungem la 10% şomaj. Dar, am putea, în schimb, să vă lăudăm pentru ceea ce n-aţi făcut. De exemplu, nu aţi modificat cota unică. Şi sigur că în privinţa măsurilor pe care ar trebui să le luaţi, eu am încercat să vi le sintetizez în trei puncte mari.

Primul lucru: investiţii publice. Şi o să discutăm în detaliu ce înseamnă investiţii publice în accepţiunea dumneavoastră, şi ce ar trebui să însemne, poate.

În al doilea rând: stimularea mediului de afaceri, pentru că aţi vorbit în câteva rânduri despre stimularea mediului de afaceri. Dar stimularea mediului de afaceri se face prin reducerea fiscalităţii, nu prin majorarea fiscalităţii, cum aţi făcut, prin stimularea conformării voluntare de plată a impozitelor şi nu prin stimularea evaziunii fiscale, aşa cum aţi făcut, şi prin păstrarea şi crearea de locuri de muncă, nu prin stimularea şomajului, respectiv a şomajului tehnic, aşa cum aţi procedat.

În fine, a treia direcţie de acţiune consistentă, necesară este legată de stimularea consumului şi reintroducerea încrederii la nivelul consumatorilor pentru a cumpăra, pentru a cumpăra bunuri şi servicii produse de economia românească.

Analizând lista foarte lungă, de peste 27 de măsuri pe care le-aţi prezentat, am observat o aplecare a dumneavoastră excesivă pentru elementele punctuale, pentru elementele de detaliu, şi cred că riscaţi să nu vedeţi care sunt direcţiile mari şi importante pe care acţiunea dumneavoastră, şi aş spune acţiunea personală a dumneavoastră, ar trebui să se axeze.

Aţi vorbit inclusiv despre proiecte viitoare, pe care le ştim de ani şi ani de zile: terminalul de gaze lichefiate, cablul submarin până în Turcia, Centrala de la Tarniţa, Centrala hidroelectrică de pe Dunăre, cu bulgarii. Sigur că sunt proiecte interesante, nu le contest, important ar fi fost poate dacă aveţi să ne spuneţi ceva nou, dacă s-a făcut vreun progres în această privinţă şi unde s-a avansat.

Până atunci, permiteţi-mi să fac o primă remarcă de început. Am stat de vorbă de curând cu un grup de oameni de afaceri români şi care exprimau o îndoială fundamentală în privinţa capacităţii dumneavoastră personale de a vă ocupa de problemele economice. Şi unul din ei a făcut o remarcă pe care vreau să v-o reproduc aici. Nu este foarte măgulitoare, din păcate, dar aceasta este. Cineva spunea aşa: domnul Boc se vede că nu are pricepere în chestiunile economice, am convingerea că dacă i-am da pe mână un butic l-ar băga în faliment într-o săptămână. Dumneavoastră aţi reuşit, din păcate, într-un an de zile să băgaţi 100.000 de firme româneşti în faliment. Şi sigur că acest lucru este extrem de grav.

Vreau să analizăm puţin punctual câteva din lucrurile pe care le-aţi anunţat. Investiţii publice substanţiale în 2009 şi 2010. Aţi alocat cel mai mare p.i.b. de după 1990. trebuia să ne spuneţi nu cât este procentul, că să ştiţi că investiţiile nu se fac cu procente, ci se fac cu bani. Deci, era important să ne spuneţi cât e valoarea totală. Aţi anunţat 10 miliarde de euro investiţii. Unde sunt cele 10 miliarde de euro? Pentru că dacă vorbim de proiecte concrete, atunci când vorbiţi de 42 de km de autostradă, domnule Boc, să ştiţi că cei 42 de km de autostradă erau realizaţi toţi în 2008. Eu am fost pe autostradă şi am văzut. Puteaţi să mergeţi şi dumneavoastră, că eraţi la doi paşi! Ce au făcut în anul 2009? Vă spun eu: marcajul, vopseaua!

Vorbiţi de pasajul de la Băneasa. Păi, nu mai menţionaţi, domnule prim-ministru, pasajul de la Băneasa, că e lung, mare şi lat, are 150 de metri. Dacă aceasta este investiţie cu care să se fălească primul-ministru al României, ne facem de râs. Cred că nu aveţi simţul ridicolului, mă scuzaţi că vă spun lucrul ăsta.

Mai departe. Aţi vorbit de măsuri fiscale şi vorbeam de simţul măsurii. Măsura fiscală referitoare la impozitul reinvestit sau mai bine zis la neimpunerea impozitului reinvestit, care a adus în anul 2009 un rezultat de... cred că n-am auzit bine, 17 milioane de lei... Păi aceasta înseamnă cu puţin mai mult de 4 milioane de euro. Ce înseamnă aceasta la nivelul unei economii cum este România?

Apoi, aţi vorbit despre scutirea plăţii CAS pentru angajatorii care angajează şomeri, pe care aţi decis să o introduceţi acum două săptămâni. Foarte bine! Dar eu vă întreb un lucru: această măsură aţi găsit-o pusă în aplicare când aţi preluat dumneavoastră mandatul de prim-ministru. De ce a trebuit un an de zile să o anulaţi dacă o introduceţi acum?!

Aţi vorbit de programul "Prima Casă" şi de 16.968 de garanţii. Vreau să vă întreb: câte case noi s-au construit? Nu câte case s-au vândut, pentru că ceea ce s-a întâmplat cu cele 17.000 de garanţii reprezintă, în majoritatea covârşitoare, diminuarea stocului de case construite. Prin urmare, nu vorbiţi despre noi locuri de muncă, ci mai degrabă de deblocarea pieţei imobiliare, ca să fim corecţi şi riguroşi.

La punctul 5 aţi vorbit de programul "Rabla" pentru 2010. Programul "Rabla" pe 2010 botezaţi-l, vă rog eu, "Epava". Ştiţi de ce? Pentru că fiecare cetăţean care a găsit în curte o tablă care semăna cu o maşină şi care era folosită drept de coteţ de găini a dus-o la REMAT, a încasat un voucher. Ce aţi făcut dumneavoastră? Aţi pus pe piaţă până acum 26.000 de vouchere. Nu s-au vândut maşini noi, dar aţi făcut o piaţă secundară, la negru să-i spunem, nu e grav, de tranzacţionare de vouchere. Dar efectul, până în momentul de faţă, este nesemnificativ. De ce? Pentru că nu există încrederea cetăţenilor şi capacitatea lor, nu numai încrederea, de a-şi cumpăra maşini noi. Deci, încercaţi să consultaţi mediul de afaceri, economia reală şi să vedeţi, să cuantificaţi care este efectul măsurilor pe care le aplicaţi, pentru ca ele, eventual, să fie corectate, pentru că trebuie să afirm, nu am nici o îndoială că aţi făcut-o cu bună intenţie.

Aţi vorbit de zona învăţământului şi de case pentru profesorii la ţară, 25.000 de case. Intrăm deja în categoria măsurilor punctuale, mărunte, care îşi vor produce efecte. Am să-l rog pe colegul meu, Cristian Adomniţei, să vină pentru un minut la microfon şi să-i răspundă domnului deputat Mircea Toader în legătură cu şcolile de care dânsul spune că au fost făcute fără ca să existe elevi. E bine să ştiţi un lucru: că nu există în judeţul domnului Toader nicio şcoală la care s-a început construcţia şi care să nu aibă elevi.

Continui cu măsurile pe care le-aţi anunţat: reabilitarea şi modernizarea a 10.000 de km de drumuri. O să vedem. Programul urmează. Vânzarea locuinţelor către ANL, aşişderea. Sprijinirea IMM-urilor prin fondul de garantare. Aveţi evaluări? Daţi-ne nişte evaluări. Ce efecte concrete a produs acest fond de garantare? Ne-am bucura, dar veniţi cu elemente concrete.

Mai departe. Sprijinirea firmelor prin amânarea la plată a obligaţiilor restante. Aţi vorbit de 660 de cereri la nivelul unei ţări. Cred că este o măsură care nu este de nivelul dumneavoastră să o anunţaţi. Chemaţi un secretar de stat să ne spună de ea. Nu coborâţi la nivelul acesta!

Scutirea de suspendare a obligaţiilor de plată: CAS-ul, şomajul tehnic pentru trei luni. OK! Este o măsură corectă, dar vedeţi că aplicarea ei a dus la creşterea semnificativă a şomajului şi practic nu la stimularea păstrării locurilor de muncă.

Compensarea t.v.a.-ului de recuperat cu cel de plătit. Să ştiţi că se făcea de multă vreme chestiunea aceasta!

Mai departe. Ajutoare de stat. Preiau câteva, pentru că nu am timp suficient. În privinţa ajutoarelor de stat vă dau un exemplu care este, după părerea mea, grav, şi este cel referitor la investiţia Ford de la Craiova. Pregătirea suportului legal pentru acordarea de ajutor de stat a fost făcut încă din trimestrul IV 2008. Tot anul 2009, Ministerul de Finanţe, condus de domnul Pogea, nu a mişcat un deget. Iar în ceea ce priveşte Parlamentul, vreau să vă spun că astăzi a venit solicitarea pentru aprobarea acordului de împrumut cu BEI-ul pentru această investiţie şi mâine Parlamentul a decis să voteze acest acord.

Mai departe. Aţi vorbit în treacăt, foarte subţire, despre accesarea fondurilor europene. Puteţi să ne spuneţi cât a fost accesarea fondurilor europene în 2009, pentru că îmi aduc aminte că ne-aţi criticat foarte mult pentru un nivel de accesare insuficient în anii precedenţi. Şi eu sunt primul care să spun: da, România a accesat insuficient fonduri europene până la finele lui 2008. Dar ar fi bine să ne spuneţi ce aţi făcut dumneavoastră în anul 2009? Vreţi să vă spun eu? Nesemnificativ.

În fine, aţi vorbit de cota de impunere a persoanelor fizice, 16%. Da, este o măsură, bine că s-a menţinut, pentru că, în rest, dumneavoastră aţi adoptat câteva măsuri care sigur că sunt de criticat, şi anume, măsurile de creştere a fiscalităţi. Vă readuc aminte: impozitul forfetar v-aţi angajat în campanie că îl anulaţi şi vreau să ştiu când se întâmplă minunea aceasta, creşterea contribuţiilor sociale pe care aţi făcut-o, eliminarea facilităţilor pentru IMM-uri. Acestea sunt câteva lucruri pe care este bine să le aveţi în vedere.

Am să închei, însă, cu un comentariu făcut de Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare şi care mă scuteşte pe mine de orice concluzie. Ştiţi care este comentariul. Stimaţi colegi, pachetul anticriză din România a avut mai mult un efect imaginar. Aceasta este, dacă vreţi, cea mai bună etichetă pe ansamblul de măsuri pe care l-aţi promovat în anul 2009.

Vreau să sper că anul 2010 va fi un an mai fast pentru economia românească şi pentru întreaga ţară şi veţi avea măsuri mai consistente şi mai inspirate.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc. Tocmai vroiam să vă atrag atenţia... Nu mai sunt alte solicitări pentru intervenţii.

Domnul Adomniţei? Aveţi timpul expirat. Din păcate, nu vă pot da cuvântul. Pe procedură, dar intervenţia o să vă rog să fie scurtă, pentru că domnul Tăriceanu a depăşit cu patru minute timpul alocat.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Procedura se referă la faptul că un principal acuzator al vechiului Guvern, domnul Mircea Toader, nu este în sală şi... Este? Unde? A, se ocupă cu altceva! Îi spun colegului meu Mircea Toader, de faţă cu toată lumea, că sunt doritor, nu doar dispus, să merg în judeţul domniei sale, Galaţi, şi să-mi arate măcar un exemplu din cele peste 400 de lucrări făcute în perioada Guvernului Tăriceanu, de şcoală realizată unde să fie construcţia făcută, băncile puse, ca să fac această remarcă, şi nu erau copii. O fi poate acum, când domnia voastră, cu Guvernul domniei voastre, aţi desfiinţat şcoli fără să aduceţi microbuze în loc. Şi mai fac o remarcă, dacă sunteţi tot atâta de doritor: poate rezolvaţi Colegiul Naţional "Alexandru Ioan Cuza" din Galaţi, care are retrocedat un corp de clădire istoric, unde am făcut campus şcolar, s-au dat deja 16 miliarde de lei vechi investiţi, nu aţi mai continuat de doi ani de zile nimic, în schimb aţi dat bani la campusul din Tecuci, unde este primar PD-L.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Drept la replică domnul Mircea Toader. Dar o să vă rog să nu-i pronunţaţi numele!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am să-i răspund domnului ministru. Şcoala este în comuna Moscu, ce aparţine de Târgul Bujor, una din ele. Microbuze sunt câte două în comuna Lieşti, care nu are nici un fel de sat alăturat. Iar referitor la "Alexandru Ioan Cuza" şi Tecuci, 16 miliarde, într-adevăr, pentru "Alexandru Ioan Cuza", şi pentru Tecuci numai 7 miliarde.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD înţeleg că mai există o intervenţie din partea domnului deputat Solomon. Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Nu o să-i mulţumesc, însă, domnului prim-ministru, pentru că şi astăzi a venit şi ne-a vorbit despre nimic, pentru... Stă cu spatele, este aici! Pentru a cincia oară în trei luni, domnul prim-ministru ne citeşte acelaşi discurs. Probabil că este o problemă la nivelul consilierilor domniei sale şi ar trebui să nu-l mai pună în această situaţie delicată, pentru că ne pune şi pe noi într-o situaţie jenantă.

O voce din sală:

Pe tine!

Domnul Adrian Solomon:

Şi pe dumneata! Şi stai liniştit, nu te enerva, că o să ai, probabil, drept la replică.

Stăm aici şi discutăm despre nimic. Pentru că mai nimic a făcut domnul Boc şi Guvernul domniei sale în ultimul timp şi ne vorbeşte despre măsuri de modernizare a ţării. Eu îi atrag atenţia domnului Emil Boc că ţara este acea entitate cu străzi, cu oraşe, cu sate şi cu oameni în ea, iar ceea ce vrea să facă domnia sa împreună cu domnul preşedinte Băsescu este o modernizare a statului. Numai că pornind de la ideile pe care le au domniile lor în plan, eu nu cred că putem vorbi despre o modernizare sau reformare a statului, ci doar despre o deformare a statului.

Astfel că domnul prim-ministru vine pentru a nu ştiu câta oară în ultimele luni şi ne vorbeşte despre responsabilitate, dorind să ne prezinte nouă persoana sa ca fiind cea mai responsabilă persoană care ocupa funcţia de prim-ministru. Şi haideţi să vă spun cât de responsabil este domnia sa. De exemplu, în chestiunea şomajului, domnul Adrian Năstase în 2001, când a ajuns premier, a găsit o rată a şomajului de 10,5%. În 2004, rata şomajului era de 5,9. Domnul Tăriceanu, aici de faţă, a găsit în 2005 o rată a şomajului de 5,9 şi l-a lăsat în 2008 la 4,4%.

Domnul Boc, într-un singur an a reuşit performanţa, ce-i drept, istorică, de a ridica rata şomajului de la 4,4% la 8,3%. Asta este o responsabilitate de prim-ministru. Cel care vine în faţa dumneavoastră şi vă spune de atâtea ori că face destule lucruri pentru ieşirea din criză, dar nu ştie cum să trimită cât mai mulţi oameni în şomaj.

A produs acest guvern şi nu se spune nimic aici despre o hotărâre de Guvern cu privire la finanţarea per elev. Iar această hotărâre de Guvern lasă învăţământul românesc în subfinanţare şi, mai mult decât atât, vedeţi ce se întâmplă în toată ţara, au rămas profesorii fără bani încă la începutul anului. Gândiţi-vă că la sfârşitul trimestrului IV nu există la nicio primărie bani prevăzuţi pentru fondul de salarii în învăţământ. Prin urmare, cei 15.000 de şomeri vor fi făcuţi doar în urma acestei hotărâri, care din birou şi dintr-un calcul contabilicesc va trebui să trimită, iată, 15.000 de dascăli în şomaj, lăsând, până la urmă, rezolvarea problemei subfinanţării învăţământului pe seama altcuiva.

Vorbeşte domnul prim-ministru despre investiţii în diverse domenii. Şi nu mai comentăm, pentru că nu are rost, că toate sau majoritatea acestora, cele mai importante se duc în vestul ţării. Eu vin dintr-un judeţ, şi anume Vasluiul, care are 14% rată a şomajului în scripte, ceea ce înseamnă că şomajul real este undeva la peste 25%. Şi nimic, nicio investiţie nu se duce către acea zonă a ţării, pentru a putea absorbi din şomerii pe care i-a produs acest Guvern şi nu altcineva.

Vorbeşte despre faptul că va face destule investiţii, în diverse domenii, dar nu vorbeşte despre cei 10.000 de şomeri de la CFR Marfă. Duce CFR-ul acest Guvern în faliment, iar toate mărfurile se transportă pe străzi şi autostrăzi, câte or fi ele în România, pe camioane care distrug nu numai şoselele din ţara aceasta, dar şi străzile din municipiile şi oraşele acestei ţări, unde Guvernul Boc nu găseşte de cuviinţă să facă şosele de centură.

De ce, domnule premier, duceţi CFR-ul în faliment şi nu faceţi ceva ca toate aceste mărfuri să fie transportate pe calea ferată, pentru că, un singur lucru vă atrag atenţia, în România singura cale de circulaţie fără gropi este Dunărea, restul toate sunt pline de gropi. Şi le-aţi adus în acest stadiu dumneavoastră şi cu ministrul Berceanu, cei care de un an de zile vă tot lăudaţi cu fel de fel de investiţii în infrastructură şi nu reuşiţi să faceţi mai nimic.

Vorbeşte domnul Toader care, iată, nu este în sală, despre cât de bun este Guvernul Boc. Şi normal că poate să vorbească! Domnul Toader este deputat de Tecuci. Un lucru minunat. Şi să-i dorim sănătate şi celor care l-au ales. Numai pentru că domnul Toader este lider de grup la Grupul PD-L din Camera Deputaţilor, la Tecuci se începe luna aceasta a doua şosea de centură, în vreme ce Bacăul, Bârladul, Deva şi alte oraşe importante din ţara asta nu au şosea de centură...

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să finalizaţi, vă rog, pentru că termenul a fost expirat.

Domnul Adrian Solomon:

O secundă, doamnă.

De ce, domnule Boc, nu faceţi câte o şosea de centură la fiecare oraş şi la unele faceţi câte două?

Şi dacă ar fi să concluzionez, se vorbeşte despre stimularea investiţiilor şi tot felul de măsuri de acest gen. Eu vreau să vă întreb, domnule premier, v-aţi gândit vreodată la o măsură, nu ştiu, în Codul fiscal, în Legea administraţiei publice, prin care să daţi posibilitatea autorităţilor locale să acorde stimulente fiscale, scutiri de taxe, ştiu eu, terenuri gratuite, poate, pentru investitori sau la preţuri foarte mici? Pentru că aşa cum este legislaţia astăzi, dacă un primar face astfel de chestiuni, îl plimbaţi cu televiziunea pe la DNA.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

S-a încheiat lista vorbitorilor, s-au încheiat dezbaterile din partea grupurilor parlamentare. Îl invit acum la microfon pe domnul prim-ministru Emil Boc pentru a răspunde la problemele ridicate de dumneavoastră.

Domnul Emil Boc:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Încă o dată vă mulţumesc pentru invitaţia la această dezbatere.

Mulţumesc tuturor pentru ideile şi lucrurile menţionate, dar nu pot, însă, să nu observ uneori reaua-credinţă cu care se încearcă a fi prezentate unele lucruri.

Am spus de la început că nu mă aşteptam de la opoziţie să recunoască lucrurile bune care se fac. Dar nu mă aşteptam să se nege evidenţele. Eu nu spun că totul este bine şi frumos, dimpotrivă. Spun că încă suntem într-o situaţie dificilă, spun că încă n-am ieşit din recesiune economică, dar spun că vom ieşi anul acesta. Spun că ceea ce am putut face în 2009 şi facem şi în 2010 a fost să limităm efectele negative ale crizei economice, se evităm derapajele şi să păstrăm sub control atât economia, cât şi plata drepturilor salariale, pensii, alocaţii în această ţară. L-am auzit pe un coleg de la PSD, parcă trăia într-o altă lume. Cred că acum a ajuns în Parlamentul României şi nu ştie că în acest moment Europa şi lumea se află în recesiune globală, în cea mai cruntă recesiune de după cel de-al doilea război mondial, cea mai cruntă recesiune economică.

Să nu credeţi că cineva din această sală are o vină că a venit această criză economică mondială. Ea, însă, ne-a găsit aşa cum ne-a găsit, mai puţin pregătiţi decât alte ţări să facem faţă acestei crize economice. Alţii au fost cumpătaţi în vremuri de creştere economică şi au trecut poate un pic mai bine prin această criză economică. Noi, atunci când am avut creştere economică, am făcut petreceri pe bani publici. Noi, când am avut 8% creştere economică am lăsat ţara cu un deficit de 5,4%. Noi, când am avut bani din privatizări, 4 miliarde de euro, aproximativ, i-am cheltuit pe petreceri. Aceasta trebuie să ne răspundă domnul Tăriceanu de la această tribună. Dar nu l-am auzit spunând un lucru: ce a făcut cu banii din Fondul Naţional de Dezvoltare? Aţi avut banii din vânzarea BCR-ului, aţi avut 11 miliarde de lei, aproape 4 miliarde de euro! Cum a fost posibil ca din aceşti bani să nu se aleagă cu nimic ţara asta?! N-aţi fost în stare nici măcar pasajul de la Băneasa să-l finalizaţi. Când am ajuns la guvernare, 15% era făcut din pasajul Băneasa. Doi ani de zile v-aţi chinuit, n-aţi făcut nimic. A trebuit să vină acest Guvern să pună ordine în Bucureşti şi să facă un pasaj care să arate ca o capitală europeană, cât de cât.

Vorbeaţi de autostrada Transilvania, domnule Tăriceanu. Se vede că nici măcar nu aţi fost pe acolo, că nu cunoaşteţi nimic din ce este în Transilvania. Cum spuneţi că aţi terminat Autostrada Transilvania şi noi am venit şi am tras marcajele? Nu sunteţi penibil?! Nu sunteţi penibil un pic, chiar nu vă uitaţi în oglindă când spuneţi aceste lucruri?! De unde credeţi că vin? Pe unde credeţi că trăiesc? Aţi făcut şi aţi blocat cât aţi putut Autostrada Transilvania, cât aţi fost la guvernare. Aţi blocat-o! Aţi făcut 5 km din Autostrada Transilvania. Am făcut într-un an 42 km, ca o formă de respect pentru o lucrare extrem de importantă pentru acea zonă a ţării, aşa cum sunt importante şi lucrările de la Bucureşti cu metroul şi Centura Constanţei, şi Centura Iaşiului, şi Centura Sucevei, şi Centura Timişoarei, Centura Ploieştiului şi Autostrada Nădlac-Timişoara şi aşa mai departe. Noi le-am abordat pe toate aceste lucrări. Dumneavoastră aveţi tupeul să veniţi să spuneţi că a venit Boc şi a tras liniile de marcaj la autostrada Transilvania, ca şi când până atunci s-ar fi circulat pe autostrada Transilvania.

Întrebaţi-i pe cei din Transilvania care se uită acum la noi să vă răspundă ce aţi făcut dumneavoastră în materia acestei autostrăzi. Deci, a pune echivalentul la cei 5 km pe care i-aţi făcut să alerge iepurii, pentru că nu aveau nici o finalitate, nu duceau nicăieri, cu cei 42 km, cred că este o diferenţă uriaşă şi imensă. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD-L.)

Vorbeaţi de investiţii. Da, cifrele ne dovedesc faptul că acest Guvern pe care îl conduc a avut cea mai mare alocare de resurse publice pentru investiţii. În termeni concreţi, pentru că aţi cerut, în 2009 - 32 de miliarde de lei, în 2010 - 34 de miliarde de lei. Aceşti bani sunt, repet, în buget şi pot fi văzuţi inclusiv de dumneavoastră.

În privinţa fondului de garantare şi contragarantare, în 2009 acest fond de garantare a sprijinit IMM-urile, a sprijinit 90.000 de locuri de muncă să nu fie pierdute, aproximativ 5.600 de firme, iar în 2010, 110.000 de locuri de muncă vor fi asistate, aproximativ 6.000 de firme, pentru a fi salvate.

Valoarea garanţiilor date prin intermediul fondului au fost, în 2008 şi 2009, de 14 milioane de euro. Sunt lucruri directe, lucruri concrete care, repet, au salvat şi salvează locurile de muncă ale românilor. Şi, încă o dată repet, pentru cei care nu vor să vadă nimic din ce s-a întâmplat şi ce se întâmplă pozitiv: eu nu spun că totul este roz, nu spun că este bine, sunt mai realist ca oricine din această ţară şi ştiu câte greutăţi mai avem de trecut şi ştiu că rezultatele acestea bune pe care le avem în materia unor indicatori economici îşi vor arăta rezultatele mai târziu un pic. Dar nu pot, însă, să nu mulţumesc colegilor mei şi celor din PSD când au fost la guvernare şi celor care sunt în continuare în Guvern, cu mine acum, pentru că au făcut eforturi să ţinem lucrurile sub control şi am spus: datorită acestui efort de a nu lăsa ţara să cadă în derapaje avem şi o cifră a şomajului cu două procente mai mică decât media din Uniunea Europeană.

Dacă aveam un şomaj de 18-20%, ca în unele ţări din Uniunea Europeană, era mai bine?

Dacă România scăpa de sub control deficitul bugetar era mai bine?

Dacă cursul euro-leu o lua razna şi ajungeam la un curs de 6-8 lei şi nimeni nu mai putea să-şi plătească creditele, comenzile scăpau de sub control, preţurile ieşeau din orice barem era bine? Aceste lucruri s-au ţinut cu greu sub control, că am reuşit să reducem cheltuielile bugetare acolo unde a fost abuz. Am reuşit în aceste condiţii să facem câteva lucrări de infrastructură importante. Dobânzile acum au început să scadă. Nu mai sunt dobânzi de 20-30%, ci dobânzi de 11-13%. Dobânda de referinţă a Băncii Naţionale este 7%, nu mai este 10%. Standard&poors nu ne-a retrogradat aşa, ca în vremea domnului Tăriceanu, ci, dimpotrivă, ne-a dus la stabil şi obiectivul nostru este să obţinem investment grade în perioada următoare pentru România.

Sunt lucruri concrete care s-au făcut. Imaginaţi-vă: agenţiile internaţionale de rating - şi mă refer la Standard&Poors - în 2008, cu creştere economică de 8%, în plin boom economic, când duduia economia, cum ne spunea domnul Tăriceanu, a ajuns să fie retrogradată ţara la negativ, din perspectiva agenţiilor internaţionale de rating. Noi, pe criză economică, am adus înapoi la stabil şi ne pregătim să mergem spre Investment Grade.

Deci, acestea sunt lucruri concrete. Am reuşit să stăm în angajamentele cu organismele internaţionale, când nimeni nu credea acest lucru. Credeţi că a fost uşor şi este încă uşor? Nu, este greu. Şi va fi în continuare greu. Credeţi că nu este greu să impunem o lege a pensiilor unitară, echitabilă, corectă, pentru 22 de milioane de români, prin pierderea privilegiilor, inclusiv ale parlamentarilor? Vă cerem sprijinul să facem acest lucru, pentru că e nevoie pentru această ţară. Avem nevoie în continuare de sprijinul dumneavoastră pentru reforma în sănătate, în administraţia publică, Legea responsabilităţii fiscale, pentru Legea educaţiei naţionale.

Sunt lucruri care, împreună cu pachetul de măsuri economice, ajută această ţară să meargă pe drumul cel bun. Şi, da, avea o mare dreptate domnul Mircea Toader aici. Şi cred că este şi de datoria mea şi o spun explicit de la această tribună a Parlamentului. Le mulţumesc public tuturor oamenilor de afaceri, tuturor firmelor care-şi plătesc impozitele şi taxele în această ţară, în condiţii grele şi menţin şi salvează locuri de muncă. Lor le datorăm, în primul rând, faptul că suntem unde suntem şi statul face tot ce-i stă în putinţă să-i sprijine cu măsuri raţionale, repet, cu ceea ce se poate da, nu neapărat cu ceea ce ne-am dori. Pentru că ne dorim foarte multe, dar cu ceea ce se poate oferi, pentru a ieşi din această situaţie în care ne aflăm.

Şi vreau să vă asigur pe toţi că nu există o preocupare nici acum, nici în viitor pentru noi mai mare decât locul de muncă şi sprijinirea activităţii economice, pentru că orice loc de muncă, repet, este, în primul rând, o sursă de bani suplimentară pentru întreţinerea pensiilor, salariilor din această ţară, alocaţiilor şi, în acelaşi timp, o sursă de prosperitate pentru fiecare român. Nu este altă formă mai bună de protecţie socială decât locul de muncă al fiecărui român din această ţară şi, în limitele resurselor pe care le avem, ale deficitelor bugetare pe care trebuie să le păstrăm ca echilibru, acest Guvern îşi menţine angajamentul de a face din locul de muncă şi din mediul de afaceri prioritatea lui de fiecare zi.

Vă mulţumesc pentru invitaţie la această dezbatere şi vă asigur că, împreună cu colegii mei, vom veni în faţa dumneavoastră ori de câte ori ne veţi solicita.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu, domnule prim-ministru.

Domnul Duşa, înţeleg, pe procedură. Domnul Tăriceanu, drept la replică.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule prim-ministru,

sigur că aţi răspuns multor probleme ridicate de colegii mei şi chiar unor persoane. Numai mie, fiind minoritar, nu mi-aţi răspuns la întrebare. Nu vă mai chinui, dar aştept, totuşi, răspuns scris. Dar, dacă este scris, să fie bilingv, că eu aşa răspund în colegiu celor care se adresează în audienţă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Da, domnul prim-ministru doreşte să dea un răspuns, dar după dreptul la replică al domnului Tăriceanu.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule prim-ministru,

am numărat, de vreo 15 ori mi-aţi pronunţat numele. Şi, atunci, dacă aţi fi spus o dată, de două ori, poate renunţam la acest drept la replică.

Ştiţi ce se întâmplă? Constat un lucru: că lucrul care doare cel mai tare este adevărul. Vă doare când vă spun că minţiţi. Autostrada Transilvania, cei 42 de kilometri au fost gata de la finele anului 2008. Şi în anul 2009 au făcut marcajele şi au pus semnele de circulaţie. Spre deosebire de dumneavoastră, eu am fost la Autostrada Transilvania înainte. Puteaţi să veniţi, că eraţi primar al Clujului şi, dacă aveaţi acest interes naţional, nimic nu vă împiedica să vedem împreună, când am fost în nenumărate rânduri - şi în 2006, şi în 2007 şi în 2008. Şi sunt nemulţumit de modul cum au evoluat lucrările, din cauze comune; comune Guvernului şi comune constructorului. Dar, acest lucru nu vă dă dreptul acum să vă împăunaţi cu ceva ce nu vă aparţine de fond. Orice om bine informat, la nivelul unui Guvern, ştie că un kilometru de autostradă se realizează, în medie, la 4-5 ani de la luarea deciziei politice privind angajarea proiectului respectiv. Nu mă faceţi să cred că dumneavoastră inversaţi ordinea naturală a lucrurilor şi o să ne spuneţi, probabil, că naşterea unui copil nu se face la 9 luni, se face la 6 luni, în mod normal. Dacă vreţi să ne acreditaţi ideea asta, în sfârşit, se poate, dar, sigur că copiii riscă să rămână subdezvoltaţi.

Deci, în rest, nu vreau să continui. Rămâne cum am stabilit. (Rumoare, vociferări.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule prim-ministru, o să vă rog să răspundeţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte, pentru posibilitatea de a-mi exercita dreptul la replică.

Îmi cer scuze, domnule deputat, nu am făcut-o intenţionat, să omit dreptul la replică. Am respectul cuvenit faţă de munca dumneavoastră şi de modul în care susţineţi procesul legislativ în Parlamentul României.

Vreau să spun foarte clar şi răspicat, în privinţa întrebării dumneavoastră. Din punctul meu de vedere, prevederile Constituţiei României nu se negociază. Ele se aplică. Nu am niciun fel de îndoială că acest lucru este înţeles de către toată lumea. Prezenţa la guvernare a partenerilor de la UDMR nu înseamnă negocierea Constituţiei României. Şi cu asta, cred că am spus absolut tot ce trebuie să fie spus şi sunt convins că şi partenerii şi colegii noştri de la UDMR au această convingere, că acest text al Constituţiei României este în vigoare, nu se negociază, se aplică şi se respectă ca atare.

În privinţa intervenţiei domnului Tăriceanu, aveam multe formule de replică, dar încerc să mi le reprim. Sunt convins că, dacă veţi trece pe la Cluj sau prin zona Ardealului, vă vor da răspunsul ardelenii cu privire la ce aţi făcut pentru Autostrada Transilvania.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu aceasta, am epuizat ordinea de zi pentru astăzi.

Urmează ultima parte a şedinţei - primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru şi membrilor Guvernului.

Vă mulţumesc.

- după pauză -

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi,

După cinci minute, continuăm cu răspunsurile la interpelările adresate membrilor Guvernului. Vă mulţumesc.

Domnul Aurel Vlădoiu este în sală? A adresat o întrebare Ministerului Administraţiei şi Internelor. Nu este. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul scris.

Domnul deputat Lucian Riviş Tipei. Este în sală? Domnul Riviş este în sală? A adresat o interpelare Ministerului Sănătăţii. Vă rog să-i răspundeţi în scris.

Domnul deputat Cristian Adomniţei a adresat o interpelare Ministerului Muncii şi Familiei. Este în sală? Nu este. Vă rog să-i transmiteţi, doamna secretar de stat, răspunsul scris.

Domnul deputat Nini Săpunaru a adresat o întrebare Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul scris.

Domnul deputat Nicolae Păun. A adresat o întrebare Ministerului Educaţiei. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul scris.

Domnul deputat Ialomiţianu Gheorghe a adresat o întrebare Ministerului Finanţelor Publice.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am primit răspunsul de la Ministerul Finanţelor. Este un răspuns bun, pe care-l apreciez.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Robert Sorin Negoiţă a adresat o întrebare ministrului transporturilor. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul scris.

Dacă sunt şi alte intervenţii?

Dacă nu sunt, declar şedinţa dedicată întrebărilor şi răspunsurilor închisă şi reluăm mâine, la ora 8,30, cu declaraţiile politice.

Vă doresc o seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,30.