Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Sever Voinescu-Cotoi şi Mihai Alexandru Voicu, secretari.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 333 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 184. Sunt absenţi 149, din care 12 participă la alte acţiuni parlamentare.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: Ordinea de zi pentru şedinţa din plen pentru ziua de miercuri 7 aprilie, Programul de lucru pentru perioada 6-10 aprilie, Lista rapoartelor depuse în perioada 29 martie - 7 aprilie, Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente, Lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare al Curţii constituţionale, Sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial.

De asemenea, vă informez că au fost distribuite la casetele deputaţilor următoarele documente: Raportul privind rezultatele controlului asupra modului de încheiere şi derulare a Acordului petrolier încheiat cu Compania Sterling Recources Ltd., întocmit de Curtea de Conturi a României ca urmare a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.33/2009 şi Raportul Curţii de Conturi a României privind rezultatele controlului efectuate la Ministerul Turismului primit ca urmare a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.47/2009.

Intrăm în ordinea de zi.

Raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia sistemelor de irigaţii, precum şi a altor sectoare de îmbunătăţiri funciare a fost retrimis de plenul Camerei Deputaţilor în şedinţa din 29 martie, în vederea reanalizării.

Domnule Valeriu Tabără, vă rog frumos.

Aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fac precizarea că este vorba de proiectul de hotărâre referitoare la raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia sistemului de irigaţii, precum şi a altor sectoare de îmbunătăţiri funciare şi s-au făcut rectificările de rigoare, care au fost ca şi observaţii, proiectul fiind reînaintat pentru dezbatere şi aprobare Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea Grupurilor parlamentare pe acest subiect? Nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbatere pe articole a proiectului de hotărâre.

Titlul: "Hotărâre referitoare la raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia sistemelor de irigaţii, precum şi a altor sectoare de îmbunătăţiri funciare".

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Observaţii? Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Înainte de a face referire la art.3, permiteţi-mi dumneavoastră, colegilor noştri, doamnelor deputaţi şi domnilor deputaţi, în numele Grupului parlamentar al PSD şi PC să vă urez "Hristos a Înviat" şi tot ce este mai bine pentru familiile dumneavoastră, dumneavoastră şi pentru cei pe care-i reprezentanţi. (Aplauze.)

Doamna preşedinte,

În numele grupului, solicit eliminarea art.3, în condiţiile în care, aşa cum în raport nu sunt trimiteri directe către instituţia la care face referire, şi în bucăţica de timp, fiind şi o perioadă specială, fiind perioada de campanie electorală prezidenţială, cred că este corect ca art.3 să fie eliminat din proiectul de hotărâre, art.2 acoperind absolut tot ce preşedintele Comisiei de anchetă a prezentat cu ocazia raportului comisiei.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi am introdus acest articol 3 în hotărâre, pentru că în dezbaterile care au avut loc şi în audieri au apărut aceste lucruri, inclusiv în urma analizelor făcute anterior de către instituţiile Justiţiei au reieşit anumite demersuri care au avut inclusiv nume falsificate, dacă vă uitaţi în raport, se găseşte un astfel de material.

Dacă nu, cei care doresc să vadă mai în profunzime, există, aşa cum vă spuneam şi data trecută, un fişet de documente, nu văd de ce am putea să îl eliminăm, până la urmă toate chestiunile, nereguli sau nereguli,... pentru că raportul nu acuză pe nimeni. Ci, efectiv, ceea ce face: sesizează neregulile care sunt în această mare zonă economică a ţării, şi eu vă propun ca şi art.3 să rămână, pentru o completare şi în relaţie cu celelalte articole.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Tinel Gheorghe, şi o să vă rog să pregătiţi şi cartelele de vot, pentru că vom supune la vot această propunere.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Vreau să întăresc cele spuse de domnul preşedinte Tabără şi să vă reamintesc că la pagina 162 din raport, alin.(3) precizează că: "Având în vedere aspectele prezentate mai sus, Comisia parlamentară de anchetă constată faptul că în această cauză au apărut elemente noi în urma audierilor făcute în plenul comisiei, precum şi analizei documentelor puse la dispoziţie de organele şi instituţiile abilitate şi solicită Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie continuarea cercetărilor şi luarea măsurilor legale ce se impun în această cauză".

Deci art.3 din Hotărâre este în deplină concordanţă cu alin.(3) de la pag.162, din raportul mare al comisiei parlamentare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă aveţi cartelele pregătite, vă supun la vot propunerea făcută de doamna Aura Vasile, pentru eliminarea art.3 din proiectul de hotărâre.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul. 41 de voturi pentru, 57 împotrivă şi 3 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

La art.4, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Prin urmare, rămâne pentru votul final.

Votul final în această săptămână va avea loc miercuri la ora 12,30. Miercurea viitoare.

Punctul 3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2009 privind modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal. Procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului? Vă rog.

Domnul Gherghina.

Domnul Gheorghe Gherghina (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă propunem să fie aprobată prin lege Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109 privind modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Prin această ordonanţă de urgenţă a Guvernului au fost aduse o serie de modificări, atât impozitelor: pe profit, impozitului pe venit, impozitului pentru persoane nerezidente, taxei pe valoarea adăugată şi accizelor.

În cea mai mare parte, actualizările care au fost aduse se referă la transpunerea legislaţiei naţionale potrivit prevederilor din Directivele Comisiei Europene. Această transpunere se regăseşte atât la impozitele directe, cât şi la t.v.a., la accize, la impozitul pe profit şi, de asemenea, la impozitul pe venit.

De asemenea, mai sunt o serie de reglementări care au în vedere o mai bună definire a raportărilor care se fac, a declaraţiilor care se fac în domeniul fiecărui impozit în parte şi, de asemenea, mai sunt actualizate o serie de impozite şi taxe, deci este actualizat Codul Fiscal cu o serie de elemente de detaliu. Nu aş dori să intru să detaliez toate aceste forme, o vom face pe parcursul susţinerii proiectului de act normativ şi vă propunem aprobarea acestui proiect de lege, cu o serie de amendamente care au fost făcute şi de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, domnul Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia noastră, sesizată în fond, a întocmit raportul pe marginea proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei pentru industrii şi servicii, Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Nu voi relua conţinutul proiectului de lege, respectiv al ordonanţei, pentru că a fost prezentat de către iniţiator, ci doar voi face următoarele precizări. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Iordache Graţiela, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

Lucrările comisiei au avut loc în 3 săptămâni, respectiv pe 2-9-17 martie 2010, participând la lucrări 32 la prima şedinţă, la a doua - 32 şi la a treia şedinţă 25 din cei 34 de deputaţi, membri ai comisiei.

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat, în condiţiile art.115 alin.(5), Teza a III-a din Constituţia României, republicată. Proiectul, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal în şedinţele din 2.03.- 9.03 şi respectiv 17.03. 2010 comisia propune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, proiectul de lege, cu amendamentele admise, prezentate în Anexa nr.1, şi amendamentele respinse, prezentate în Anexa 2.

Aş vrea să mai fac o singură precizare care nu se regăseşte în raport, deoarece ulterior adoptării şi difuzării raportului printr-o ordonanţă de urgenţă s-au adus alte modificări Codului Fiscal, la poz.20 din Anexa nr.1 - amendamente admise, se impune o renumerotare şi, dacă o să-mi permiteţi, doamna preşedinte, când ajungem acolo să-mi daţi cuvântul să explic despre ce este vorba.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea Grupurilor parlamentare?

Domnul Eugen Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem după sărbătorile Pascale şi, probabil, unele din intervenţiile noastre vor fi considerate altfel decât până în ziua de Paşte. Adică, vor fi tratate cu mai multă înţelepciune, cu mai multă chibzuinţă.

În acest sens, vreau să vă spun că, teoretic, modificările la Codul Fiscal propuse se referă, într-adevăr, la o serie de directive europene care se asimilează în legislaţia românească. Dar cu acest prilej se pot face şi alte corecţii foarte importante pentru cetăţenii acestei ţări.

Noi, Grupul parlamentar al PNL, avem un amendament foarte important care se referă la venitul impozabil lunar din pensii. După cum ştiţi, astăzi pensiile mai mari de 1000 de lei se impozitează. Noi spunem că, într-o situaţie grea pe care o are România, într-o situaţie grea pe care o întâmpină toţi cetăţenii acestei ţări, dar mai ales pensionarii, creşterea acestui prag este mai mult decât necesară. Şi am propus ca acest prag să fie ridicat la 1200 de lei. Nu este mult, dar acum este binevenit. Din păcate, acest amendament a fost respins de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci care a întrunit la vremea respectivă o majoritate a Puterii.

În consecinţă, dacă acest amendament nu va fi admis de plen, şi vă propun să reflectaţi la admiterea acestui amendament, atunci vom fi obligaţi să votăm împotriva proiectului de lege.

Dacă se va admite acest amendament, atunci vom vota pentru proiectul de lege, cu amendamentul admis.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În 2003, când s-a elaborat Codul Fiscal, a fost o muncă consistentă, aş putea să spun. Dar a fost un moment în care toate forţele politice au contribuit la aducerea tuturor prevederilor cu caracter fiscal într-un singur document. Un singur document, care să rămână de referinţă mai ales pentru mediul de afaceri. Sigur, pentru Ministerul Finanţelor Publice era mai simplu să opereze chiar şi cu mai multe documente, dar mediul de afaceri reclama înainte de toate această sistematizare a legislaţiei cu caracter fiscal.

Adoptarea Codului Fiscal în 2003 s-a făcut cu o majoritate covârşitoare de voturi. Aproape dispăruseră nuanţele politice din dezbatere.

Cu toţii am contribuit atunci să elaborăm o legislaţie corectă, o legislaţie pe care ne-am dorit noi să fie stabilă şi, mai ales, o legislaţie predictibilă. Fapt pentru care a fost aşa o înţelegere care nu apare nicăieri ca o normă imperativă, că din 2003 înainte nu ne vom mai juca cu legislaţia fiscală. Că eventualele modificări ale Codului Fiscal să fie operate o singură dată pe an şi recomandarea spune să fie cu 6 luni de zile înaintea exerciţiului financiar următor, când ar trebui să fie aplicate aceste modificări.

Şi aproape ne-am ţinut de cuvânt din 2003 până în 2005, după care a început aceeaşi sarabandă a modificărilor, reglementărilor fiscale care a devenit celebră în perioada 1997-1998-1999, când ne încurcam în cuvinte, făcând trimiteri la ordonanţe care modificau ordonanţe care modificaseră, la rândul lor, multe alte ordonanţe înainte, ca să ajungem într-un final la soluţia fiscală într-o speţă sau alta.

Suntem în 2010 şi am crezut că fenomenul acesta va dispărea. Adică am înţeles cu toţii cât de importantă este stabilitatea şi predictibilitatea în materie de reglementări fiscale.

Iată însă că în momentul în care noi discutam la comisiei pe marginea Ordonanţei Guvernului nr. 109, Ordonanţa Guvernului nr. 109 care, la rândul ei, înglobase în ea Ordonanţa Guvernului nr. 106, Ordonanţele Guvernului nr. 106 şi 109 în legătură cu care se adunaseră la comisie vreo 20 de iniţiative legislative de modificare şi pe care noi le-am blocat acolo în ideea... consecvenţi ideii de stabilitate şi să nu ne mai jucăm cu modificarea reglementărilor fiscale, Guvernul lucra în paralel la încă două acte normative privind modificarea lui 571, a Codului Fiscal. Şi aflam de la televizor că noi discutăm despre 109, Guvernul discută despre eliminarea, spre exemplu, a impozitului minim şi introducerea impozitului forfetar, şi am pus întrebarea: stimaţi guvernanţi, nu credeţi că ar fi bine, dacă tot se face o discuţie în aula Parlamentului, pe baza modificărilor la Codul Fiscal, să atacăm şi această zonă? Şi ni s-a răspuns, nu, e problema noastră a Guvernului. Aşa o fi, problema Guvernului să modifice Codul Fiscal. Dar consecinţele le suportă mediul de afaceri. Şi degeaba discutăm noi de impozite mari sau mici, de facilităţi sau lipsă de facilităţi, ceea ce solicită aceşti întreprinzători, ceea ce solicită toate structurilor asociative din această zonă, înainte de toate, solicită stabilitate şi predictibilitate.

De aceea, aş vrea să fac astăzi un apel către reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice. Haideţi să nu ne mai jucăm cu reglementările fiscale. Haideţi să oferim mediului de afaceri în acest an de criză, în anii ce urmează, care vor fi la fel de grei, măcar stabilitate şi predictibilitate. Haideţi, până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare, să terminăm cu modificările de fiscalitate care vor opera în 2011, în a doua jumătate a anului nu mai daţi nicio ordonanţă în această materie, străduiţi-vă să le daţi pe toate acum, până la sfârşitul sesiunii parlamentare, ca întreprinzătorii să ştie cum să-şi facă planurile de afaceri pe anul viitor, să ştie ce va funcţiona şi ce nu va funcţiona.

Dacă astăzi proiectezi o afacere pe impozit minim, mâine vine şi-mi spune că impozitul forfetar, poimâine vine şi-mi spune că nu-i forfetar sau nu-i în zona aia forfetar, e în altă zonă... nu ajungem nicăieri, nu facem bine nicăieri!

De aceea, înainte de a vorbi despre conţinutul acestei ordonanţe, fac acest apel către reprezentanţii Guvernului cu speranţa mea că va fi reţinut apelul şi poate se va da curs acestei dorinţe care nu este a mea personală, este a celor care produc valoarea adăugată în economia românească şi de care avem atâta nevoie astăzi.

În legătură cu conţinutul ordonanţei, şi noi am făcut foarte multe amendamente, ei, nu exagerat de multe, unele au fost admise, că erau nevinovate, unele au fost respinse, care erau de substanţă.

De aceea, în legătură cu 2-3 amendamente, spre exemplu, cele care sunt în zona impozitării veniturilor din pensii, ceea ce spunea şi colegul liberal, amendamentele care sunt în zona impozitării profitului reinvestit sau amendamentele în legătură cu modul în care se fac sponsorizări şi se impozitează veniturile din care se fac sponsorizările sunt amendamente care vor determina şi votul nostru final.

Deci, dacă vom reuşi să fim înţeleşi, se vor accepta din aceste amendamente doar, poate nu toate, dar măcar 2, atunci cred că puteţi conta şi pe votul nostru la votul final. Dacă nu, cu părere de rău, vom vota împotrivă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu, vă mulţumesc.

Alte intervenţii, din partea Grupurilor parlamentare?

Domnul Lakatos Petru:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Discutăm de probleme economice şi eu vreau să fac o economie substanţială, de aceea, la tot ceea ce a spus colegul, domnul deputat Viorel Ştefan, preşedintele comisiei, subscriu şi eu. Deci, aş putea să spun, idem.

Sunt de acord, am fost de acord cu principiile respective şi când eram în Opoziţie şi am spus acest lucru şi nu am fost ascultat. Acum fac parte din Coaliţia care este la guvernare şi spun acelaşi lucru, că acele principii pe care le-a prezentat ar trebui să fie valabile şi respectate şi acum şi în viitor.

În ceea ce priveşte amendamentele, acolo părerile, să zic aşa, diferă de la amendament la amendament, dar doresc să subliniez un amendament care a fost admis în comisie şi care arată încă o dată că atunci când acum aproximativ 9 luni de zile Camera Deputaţilor a fost de acord ca pensiile persoanelor cu handicap să nu fie impozitate, măsură care n-a trăit decât aproximativ o lună, deci n-a fost pusă în practică, pentru că a venit o ordonanţă de urgenţă care a anulat acest lucru, de data aceasta a fost de acord şi ministerul, apare la amendamente admise şi sper că măcar de data aceasta va rămâne definitiv şi putem liniştiţi să spunem cetăţenilor că Parlamentul, Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională, în sfârşit, a făcut dreptate sau face dreptate din acest punct de vedere.

Foarte multe prevederi ale raportului, într-adevăr, sunt cele care sunt absolut necesare pentru a pune de acord cu prevederile Uniunii Europene anumite prevederi interne, şi Grupul parlamentar al UDMR va vota raportul cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Niţu, Grupul parlamentar al PDL.

Domnul Adrian Henorel Niţu:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Legea de adoptare a Codului Fiscal este o lege foarte importantă în ce înseamnă activitatea legislativă a Parlamentului, dar cu efecte în economia reală şi, mai ales în domeniul economic, oamenii de afaceri privesc cu mare atenţie această lege.

Sigur că dezbaterea din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost densă, dar am reuşit să adoptăm o seamă de amendamente care, zic eu, îmbunătăţesc domeniul fiscal şi predictibilitatea în ceea ce înseamnă mediul de afaceri.

Guvernul este atent la propunerile şi amendamentele noastre, ceea ce a fost dovedit în comisie, când propuneri ale unor membri ai comisiei au fost adoptate.

Astfel încât pot pune că acest Cod Fiscal, cu toate că mai poate avea unele îmbunătăţiri, tocmai pentru a fi predictibil, el poate fi adoptat astăzi, cu propunerea ca toate amendamentele care vor fi făcute, fie prin iniţiativele noastre legislative, fie prin ordonanţele Guvernului să se limiteze doar până la mijlocul anului, când putem stabili termenul de 6 luni, astfel încât în 2011 mediul de afaceri să aibă un cod fiscal clar, reguli predictibile pentru activitate.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va vota acest proiect de lege.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii din partea altor grupuri parlamentare, atunci intrăm în dezbaterea pe articole.

Amendamente admise şi, după aceea, amendamentele respinse.

Titlul. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2009 privind modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 3 la punctul 13. Dacă sunt observaţii, în condiţiile în care nu sunt amendamente ale comisiei? Nu sunt. Adoptate.

punctele 14,15. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

La punctul 16. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctele 17 şi 18. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 19. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 20. Domnul Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, doamna preşedinte,

Aici vroiam să vă spun că e necesară o modificare, pentru că după adoptarea raportului, Guvernul a adoptat o ordonanţă care deja a modificat prevederi din Codul fiscal, ceea ce a generat necesitatea acestei modificări.

Deci, la punctul 20, vorbim despre art.13², al cărui text este următorul: "La art.18, după alin.(4), se introduce un nou alineat, alin.(5), cu următorul cuprins: ".." şi textul curge. În loc de alin.4 trebuie să scriem acolo alin.(6); şi în loc de alin.(5) să scriem alin.(7). Ca urmare, textul ce curge poartă numărul 7, deci, modificările vizează alin.(7).

Ministerul Finanţelor, de acord? Da. E în regulă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Gherghina. Punctul de vedere. Deci, susţineţi, da? Bun.

La punctul 21, dacă sunt observaţii. Nu sunt.

De la punctul 22 până la punctul 32. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 33 la punctul 45. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 46 la punctul 60, inclusiv, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate.

La punctul 61, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 62 până la punctul 70, inclusiv, dacă sunt observaţii.

Punctul 69. Domnul Eugen Nicolăescu. Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Din raportul comisiei, la amendamente respinse, poziţia nr.8, art.69, vă propunem reformularea textului sub următoarea formă: "Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1200 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică."

Considerăm că este un moment important pentru cetăţenii ţării şi pentru pensionari prin care să creştem acest prag şi, în felul acesta, să majorăm veniturile nete ale acestor categorii de pensionari.

Vă rog, stimaţi colegi, să fiţi de acord cu acest amendament.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Vă supun la vot acest amendament respins de comisie.

Votul este deschis. vă rog să votaţi.

36 de voturi pentru, 48 voturi împotrivă şi 6 abţineri.

Amendamentul a fost respins şi de către plen.

Pe procedură, domnul Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Doamna preşedinte,

Eu aşa am înţeles că parcurgem amendamentele admise şi după aceea respinsele. Ce am votat acum...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Corect. Aşa am şi mers, în schimb...

Domnul Viorel Ştefan:

Fapt pentru care eu, la art.19, unde aveam amendament respins, nu am intervenit.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu e niciun fel de problemă.

Domnul Viorel Ştefan:

Nu ştiu, dacă domnul preşedinte Toader vrea să meargă pe păcăleală, n-ar fi prima dată, nu e o problemă. Dar 1 aprilie a fost.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Viorel Ştefan, eu conduc lucrările. Discutăm acum amendamentele admise. În regulă. A fost şi intervenţia domnului Eugen Nicolăescu. Dat fiind faptul că a fost, am vrut să închid acest subiect.

Dar discutăm amendamentele admise în momentul ăsta.

Punctul 71. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 72. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 73. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 74 până la punctul 82, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 83 până la punctul 89, inclusiv. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate.

Punctul 90. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctele 91, 92 şi 93, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate.

La punctul 94 dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 95 la punctul 106, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 107 până la punctul 116, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 117 până la punctul 130, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 131 la punctul 145, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate.

La punctul 146, sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 147, sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 148 până la punctul 150, inclusiv, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate.

La punctul 151, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 152. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 153 la punctul 160, sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

La punctul 160. Domnul Gherghina?

Domnul Gherghina are o intervenţie.

Domnul Gheorghe Gherghina:

La pagina 166 este art.206¹⁴, în cadrul punctului 160, unde în raportul Comisiei pentru buget, finanţe, apare un amendament admis referitor la mărirea cantităţii de ţuică care să nu fie supusă accizării. Această mărire a cantităţii vine în contradicţie cu Directiva Comisiei Europene. Noi, prin tratat, ne-am angajat că directivele Comisiei Europene prevalează în faţa legislaţiei române, am intra în posibilitatea de infringement şi vă propunem să lăsăm cantitatea aşa cum este prevăzută acum în Codul Fiscal.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Eu n-aş vrea să intru pe fond. Sigur, colegii mei, iniţiatorii, îşi vor susţine cauza.

Aş vrea doar să clarific că domnul Gherghina a spus "apare". Apare pentru că s-a votat. Şi apare pentru că s-a votat cu o majoritate de către reprezentanţii tuturor grupurilor politice. Vă rog să observaţi că sunt chiar şi printre iniţiatori.

Mai departe, plenul va decide cum se va tranşa această chestiune foarte importantă mai ales pentru zona Ardealului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Horea Uioreanu.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

În mare, domnul preşedinte, a atins problema. Într-adevăr, această modificare la Codul fiscal am făcut-o în toamnă şi atunci am votat cu toţii în unanimitate acest amendament la Codul fiscal. Sigur, între timp, în mod normal Guvernul, şi aici cred că este o problemă mai veche a guvernelor, trebuia să facă nişte demersuri pentru ca cantitatea pe care noi o propunem, de 250 de litri, să intre în legalitate şi noi zicem, şi am discutat la comisie şi suntem semnatarii acestui amendament întreaga comisie, că poate că introducerea în continuare sau menţinerea în continuare a acestei cantităţi să urgenteze sau să forţeze urgentarea demersurilor pe care în mod normal Guvernul trebuie să le facă.

Spun încă o dată că această problemă este mult mai veche, de câţiva ani, este a treia propunere votată în unanimitate în Parlament ca modificare a Codului fiscal. Deci, eu cred că toată lumea care a votat în toamnă acest amendament îşi va menţine punctul de vedere.

Sigur, s-a spus aici că ar fi vorba doar de zona Ardealului. Da, în principal, într-adevăr, de zona Ardealului. Şi e vorba doar strict de gospodăriile proprii, deci nu e vorba de producţie industrială sau producţie pentru comercializare.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Deci, avem un text iniţial propus de Guvern şi un amendament propus de comisie.

Vă supun la vot amendamentul propus de comisie.

Pe procedură, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte,

Regulamentul interzice Guvernului de a face amendamente în plenul Camerei Deputaţilor. Cei care pot să susţină nu sunt decât reprezentantul comisiei de specialitate şi noi. Deci, nu puteţi să supuneţi la vot propunerea Guvernului, ci noi votăm ceea ce comisia de specialitate a prezentat plenului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Eu n-am supus la vot propunerea Guvernului, eu doar, pentru că am avut observaţii pe un amendament, vă supun la vot amendamentul.

Votul este deschis. vă rog să votaţi.

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Ce votăm?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Amendamentul comisiei.

48 de voturi pentru, 47 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

A fost respins.

La 161. Sunt două abţineri. (Vociferări.)

La punctul 161. Pe procedură, doamna Aura Vasile. Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte,

Nu am înţeles. Cred că trebuie să luăm tot proiectul de lege de la început, de la primul articol, pentru că Regulamentul Camerei stabileşte că în şedinţa de plen, toate amendamentele propuse de comisie trebuie supuse votului şi nu puteţi să alegeţi dumneavoastră pe care-l supuneţi votului şi pe care nu.

Consider că în acest moment aţi făcut o alegere care e aleatorie şi ori votăm toate amendamentele propuse de comisie, ori niciunul.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile, înţeleg că trebuie să facem un spectacol în plen, dar vă invit să respectăm regulamentul. Regulamentul spune aşa: am luat articol cu articol, v-am întrebat dacă aveţi observaţii; la acest articol a existat o observaţie. De aceea, l-am supus la vot, ca să nu fie niciun fel de problemă.

Prin urmare, trecem la punctul 161. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

La punctul 162, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

Punctul 163. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 164. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 165. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 166. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 167. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 168. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 169. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 170. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 171. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 172. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul173. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 174. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 175. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Cu aceasta, am epuizat lista amendamentelor admise.

Intrăm în lista amendamentelor respinse, iar eu voi întreba la fiecare punct dacă susţine cineva acel amendament.

La punctul 1 dacă susţine cineva amendamentul. Nu.

La punctul 2, susţine cineva? Nu.

La punctul 3, susţine? Nu.

La punctul 4?

Domnule Viorel Ştefan, vă rog.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă rog să observaţi că aici amendamentul meu priveşte o chestiune despre care se discută de ani de zile. O chestiune care a fost preluată în programul Guvernului de combatere a crizei şi raportată ca un mare succes: neimpozitarea profitului reinvestit începând cu trimestrul IV al anului trecut.

Din discuţiile avute la comisie, din evaluarea făcută acolo, noi am constatat că aşa cum este reglementată acum această facilitate, ea, de fapt, nu funcţionează. Deci, s-a dorit doar să raportăm în faţa alegătorilor că am făcut ceva pentru a combate criza şi, în realitate, de a doua zi, s-a declanşat toată forţa birocratică a Guvernului Boc, ca să blocheze, ştiu eu, vreo încercare, vreun demers cât de timid, care să facă ca această facilitate să-şi atingă şi scopul. De aceea, pentru trimestrul IV anul trecut, rata de succes e undeva al 5% faţă de cât se spunea în expunerea de motive că va fi impactul pe bugetul de stat.

Deci, este foarte clar că ne aflăm în faţa unei situaţii când măsura privind neimpozitarea profitului reinvestit, aşa cum este reglementată prin programul Guvernului Boc de combatere a crizei şi cum este implementată de către administraţia fiscală în România, nu produce efecte.

Şi atunci, eu am venit aici să propun o alternativă care ar putea să producă efecte. Şi eu propun, pe un text care este elaborat, îl regăsiţi acolo dacă vreţi să-l analizaţi, să-l criticaţi, vă stau la dispoziţie, la comisie a fost analizat, criticat din toate punctele de vedere, care să introducă ideea de amortizare fiscală accelerată cu amortizarea integrală a valorii fiscale a activului pus în funcţiune în doi ani de zile. Deci, astăzi, pe legislaţia românească, se poate amortiza 50% din valoarea fiscală în anul punerii în funcţiune.

Eu vă propun ca cealaltă parte de 50% să fie amortizată în anul doi după punerea în funcţiune. Deci, în doi ani de zile, activul se amortizează integral. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că statul vine alături de întreprinzător, ca un partener bun ce se declară a fi şi dornic de a scoate ţara din criza economică şi spune: "Domnule, eu doi ani de zile renunţ la impozitul pe care tu ar trebui să mi-l dai mie pentru profitul realizat aferent valorii acestei investiţii de 16% din valoarea activului respectiv, urmând ca tu să vii cu diferenţa...", că şi întreprinzătorul vine cu diferenţa de bani, nu se face investiţia numai din banii statului, de 84%, sau dacă, ştiu eu, sunt cârcotaşi care vor să introducă în calcul şi impozitul pe dividende, accept 30% cu 70%, 30% statul, 70% întreprinzătorul, dar începând cu anul trei, împreună vor culege roadele acestui efort pe care îl fac în parteneriat întreprinzătorul şi statul în următoarele proporţii: statul 30%, întreprinzătorul 70% din valoare.

Mi se pare o formulă corectă, n-am inventat-o noi, mai sunt ţări în Europa care, în contextul crizei economice, au apelat la această măsură.

Ministerul Finanţelor zice că cea mai bună formulă este cea adoptată în trimestrul IV anul trecut, care n-a dat niciun rezultat până acum. Fapt pentru care, la comisie, majoritatea colegilor noştri din arcul guvernamental au votat împotriva acestui amendament.

Eu insist în faţa plenului, dacă vreţi ca într-adevăr măsurile de combatere a crizei să fie reale şi nu imaginare, v-aş ruga să votaţi pentru admiterea acestui amendament.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot acest amendament.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul. 38 voturi pentru, 60 voturi împotrivă şi o abţinere.

La punctul 5, observaţii?

Domnul Viorel Ştefan. Vă rog.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

La acest punct vom regăsi textul care reglementează regimul de impozitare a sumelor care fac obiectul sponsorizărilor. Vorbim de aceeaşi ecuaţie: parteneriat între stat şi contribuabil. Sponsorizarea de fapt asta înseamnă. Unele din nevoile societăţii pot fi rezolvate sau finanţate şi în această formulă: întreprinzătorul, contribuabilul renunţă la o parte din ceea ce i se cuvine din afacerea lui, sub condiţia ca şi statul să renunţe cotă parte la ceea ce i se cuvine statului. Rămâne valabilă ecuaţia aceea 30% cu 70% şi în acest caz, sau mai ales în acest caz. Numai că actuala reglementare pune un prag care nu are raţiune economică. Şi eu vă propun să eliminăm acest prag.

Despre ce este vorba? Se recunoaşte ca deductibilă fiscal suma reprezentând 20% din impozitul pe care contribuabilul îl datorează bugetului din impozitul pe profit. Asta înseamnă că dacă se realizează 100 de unităţi profit, 16% reprezintă impozitul pe profit, deci, 20% din 16%, o sumă foarte mică reprezintă ceea ce statul cedează în susţinerea acestor activităţi care fac obiectul sponsorizării.

Mai departe însă, textul actual spune: nu mai mult de 3 la mie din cifra de afaceri. Asta ne duce la o ecuaţie care n-are raţiune economică. Pentru că acolo unde profitul este mic, deci rentabilitatea este mică, tot timpul cu 20% din impozitul datorat vor fi sub 3 la mie din cifra de afaceri, iar acolo unde am substanţă, unde rentabilitatea este mare, unde contribuabilul are de unde să sponsorizeze, 3 la mie din cifra de afaceri mă duce mult mai jos decât 20% din impozitul datorat. Deci, funcţionează corect până la o rentabilitate de 10%. Ce este peste 10% rentabilitate, deja partea cu care pot eu să contribui în susţinerea unor activităţi în scop social raportată la deverul meu, la afacerea mea, la profitul meu, devine din ce în ce mai mică. La un profit foarte mare, aproape nici nu se mai vede. Şi, sigur, tot din mediul de afaceri vin semnalele şi ne spun: "Măi fraţilor, dar fiţi raţionali! Lăsaţi să facă sponsorizare cel care are substanţă, nu daţi o reglementare care face imposibil ca cel care are de unde să dea, să dea, în schimb, face posibil să dea cel care n-are de unde!"

Eu asta vă propun: să devenim raţionali şi să eliminăm acest prag de 3 la mie şi să rămână 20% din impozitul datorat, să fie recunoscut ca şi cheltuială deductibilă în calculul impozitului pe profit, fără niciun prag.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă supun la vot acest amendament respins de comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

40 de voturi pentru, 57 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

La punctul 6. Observaţii? Dacă susţine cineva amendamentul respins de la punctul 6. Nu.

Amendamentul de la punctul 7 îl susţine cineva? Nu.

La punctul 8. Dacă îl susţine cineva. Nu.

La punctul 9. Dacă îl susţine cineva. Nu.

La punctul 10. Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Stimaţi colegi,

Amendamentul meu se referă la impozitul pe veniturile din tranzacţiile imobiliare. Veniturile din impozitul pe tranzacţiile imobiliare au reprezentat până în anul 2007 o sursă importantă de venit pentru administraţiile locale, din care au fost susţinute numeroase investiţii.

Centralizarea acestei surse de venit care s-a realizat în anul 2007 a determinat reducerea cu cel puţin 5% a veniturilor proprii ale administraţiilor publice locale.

În contextul politicii de descentralizare promovate de toate partidele politice şi al transmiterii unor competenţe către autorităţile publice locale, cum ar fi cele din domeniul ordinii publice, sănătăţii, educaţiei, considerăm oportună trecerea ca venit la bugetele locale a unei cote de 50% din impozitul stabilit conform art.77¹ din Codul fiscal.

Astfel, vă propunem următorul amendament la art.77¹, alin.(7): "Impozitul stabilit în condiţiile alin.(1) şi (3) se distribuie astfel: a) cota de 50% se face venit la bugetul consolidat; b) o cotă de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării."

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Întâi, supunem la vot acest amendament.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

48 voturi pentru; 44 voturi împotrivă; 2 abţineri.

Amendamentul a trecut.

Vă rog, domnule Nicolăescu, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna preşedinte,

Sunt surprins de modul în care conduceţi şedinţa pentru că, în mod normal, după fiecare amendament pe care îl auzim cu toţii, ar trebui să avem două puncte de vedere: al iniţiatorului, în speţă, al Guvernului, şi al comisiei.

Dumneavoastră nu ne mai lăsaţi ocazia să auzim aceste puncte de vedere şi, pur şi simplu, supuneţi la vot, ceea ce nu cred că este corect şi nici regulamentar.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Eugen Nicolăescu, este dreptul parlamentarilor de a-şi susţine amendamentele respinse ori de câte ori comisia sau Guvernul au dorit să intervină. Au solicitat acest lucru şi au avut intervenţii.

La punctul 11 dacă susţine cineva amendamentul?

Doamna Aura Vasile, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Aurelia Vasile:

La început, în calitate de vicelider al Grupului parlamentar al PSD + PC, susţin, în numele colegilor, autorii acestui amendament.

Este un amendament care ar putea să ajute puţin la dezvoltarea microîntreprinderilor, un spaţiu care ar putea să revigoreze măcar un pic economia în aceste zile.

Noi, autorii amendamentului, propunem ca, "În primii trei ani de la înfiinţare, microîntreprinderile să fie exceptate de la plata impozitului pe venit stabilit prezentului titlu". Ar fi după alin. (1) al art.105, să se introducă acest alineat (2), cu acest cuprins. Credem noi că este binevenit.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Puncte de vedere? Nu sunt solicitate.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 39 voturi pentru; 57 împotrivă; o abţinere.

Amendamentul a fost respins.

Punctul 12, doreşte să-l susţină cineva? Nu.

Punctul 13, doreşte să-l susţină cineva? Nu.

Punctul 14, doreşte să-l susţină cineva? Nu.

Punctul 15, doreşte să-l susţină cineva? Nu.

Punctul 16, doreşte să-l susţină cineva? Nu.

Punctul 17, doreşte să-l susţină cineva? Nu.

Punctul 18, doreşte să-l susţină cineva? Nu.

Punctul 19, doreşte să-l susţină cineva?

Domnule Viorel Ştefan, doriţi să susţineţi punctul 19? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Nu eu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înţeles. Deci, nu sunteţi dumneavoastră. Colegii aşa reclamau.

Punctul 20, doreşte să-l susţină cineva? Nu.

Punctele 20 şi 21 sunt semnate de dumneavoastră. Doriţi să le susţineţi sau nu? Nu este niciun fel de problemă.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Da, este o propunere de extindere a sistemului de taxare inversă pentru t.v.a., care este în concordanţă cu..., sau este permisă de Directiva europeană şi mai ales că este solicitată de evaziunea fiscală în creştere în zona t.v.a.-ului şi a accizelor în România.

Dacă Ministerul de Finanţe nu vrea o chestie care poate fi armonizată cu Uniunea Europeană şi care să ajute la mai buna colectare a t.v.a.-ului, mai mult de atât eu nu pot să insist.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnule Gherghina, doriţi să interveniţi? Nu.

Vă supun la vot acest amendament.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

36 voturi pentru; 58 împotrivă; 2 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Doriţi să susţineţi amendamentul de la punctul 21? Aţi renunţat.

Punctul 22, domnule Eugen Nicolăescu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Încerc să vă conving că amendamentul pe care l-am propus la punctul 22 nu este un capăt de ţară şi, de fapt, nu vine decât să ajute o altă persoană juridică, pe lângă cele trecute în textul iniţial al legii, şi anume organizaţiile de pensionari, care şi ele să beneficieze de scutiri la impozitul pe clădirile utilizate pentru activităţile social-umanitare, sigur, potrivit hotărârii Consiliului Local, ţinând cont că sunt atât de puţine aceste organizaţii care au clădiri în patrimoniu şi, de regulă, sunt în capitalele de judeţ, acolo unde, totuşi, consiliile locale sunt bogate, nu se compară cu un sat, cu o comună sau cu o localitate foarte mică.

Deci, cred că influenţa este atât de mică, încât nici nu contează. Problema este de principiu numai: să ajutăm aceste organizaţii de pensionari şi cred că se poate adopta o asemenea decizie.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Guvernul vrea să intervină? Nu.

Comisia? Nu.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

37 voturi pentru; 58 împotrivă; 4 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Punctul 23, doreşte să-l susţină cineva? Nu.

Punctul 24, doreşte să-l susţină cineva?

Domnule Viorel Ştefan, doriţi să-l susţineţi? Nu.

Cu aceasta am încheiat şi amendamentele respinse.

Urmează votul final.

Punctul 4. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanţelor publice.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva?

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu Adresa PL-x 49/16.03.2010, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a sesizat, în procedură de urgenţă, pentru examinarea şi avizarea în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanţelor publice.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere având Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Actul normativ stabileşte noi prevederi - art.5, 6 şi 8 - prin care angajaţii ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi ale instituţiilor publice din subordinea acestora, vor putea opta pentru încasarea drepturilor salariale, fie prin intermediul cardurilor bancare, fie în numerar.

Se majorează, astfel, cheltuielile bugetului trezoreriei statului cu aproximativ 15 milioane lei pe an; această suplimentare de cheltuieli se datorează creşterii comisioanelor achitate pentru asigurarea necesarului de numerar pentru plata drepturilor salariale, precum şi majorării cheltuielilor ocazionate de transportul, paza şi procesarea numerarului.

Proiectul de Lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art.54 - 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, din partea Ministerului Finanţelor Publice, domnul director adjunct Valentin Mavrodin.

La lucrările comisiei au participat 28 de deputaţi, din totalul de 35 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat în Senat, în şedinţa din data de 24 februarie 2010.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi art.92 alin. (9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanţelor publice, în şedinţa din 30.03.2010, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mai fac menţiunea că forma adoptată de Senat pune de acord legea cu o decizie a Curţii Constituţionale în această materie.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă sunt intervenţii din partea Grupurilor parlamentare? Nu.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 5. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei dacă doreşte să ia cineva cuvântul?

Domnul Mihail Vasile-Ozunu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Din partea Guvernului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Guvernului, dar punctul de vedere al Guvernului... OK, exprimaţi-l acum, până vine Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mihail Vasile-Ozunu:

Punctul de vedere este de respingere, pentru că, în mai puţin de, în urmă cu o lună, Senatul a aprobat o modificare, mărind vârsta de la 40 la 45 de ani. Şi a apărut Legea nr.51, care va intra în vigoare pe 23 aprilie.

Considerăm că mărirea peste vârsta de 45 de ani nu se justifică, întrucât soldaţii şi gradaţii pe bază de voluntariat pierd o parte din calităţile fizice care le-ar permite să îndeplinească calitatea de luptători.

Aceasta este şi situaţia în ţările care au soldaţi pe bază de voluntariat. Şi, din acest motiv, credem că nu se impune mărirea vârstei până la 50 de ani.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Comisia propune tot respingerea.

Dacă nu sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Atunci urmează votul final.

Punctul 6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 13 noiembrie 2009, la Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 14 august 1992.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Aurel Vainer:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi şi colege deputaţi şi deputate,

Raportul asupra acestui proiect de lege a fost dezbătut în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, noi fiind prima Cameră sesizată. În unanimitate, proiectul a fost aprobat şi prezentat, spre dezbatere şi adoptare, în plenul Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare Ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 13 noiembrie 2009, la Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 14 august 1992.

Acest protocol prevede obligaţia statelor membre de a adopta măsurile necesare pentru eliminarea incompatibilităţilor în tratatele la care acestea sunt părţi şi dreptul comunitar.

Protocolul este supus procedurilor legale cerute de legislaţiile respective ale părţilor şi urmează să intre în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care se comunică îndeplinirea procedurilor legale interne necesare.

Ca atare, vă supun spre dezbatere şi spre adoptare acest proiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Beirut la 15 aprilie 2009, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor şi a protocolului-anexă, semnate la Bucureşti la 18 octombrie 1994.

Vă rog, domnule Vainer, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vainer:

Este un proiect de lege similar cu cel precedent.

De asemenea, s-a dezbătut în plenul comisiei.

S-a adoptat în unanimitate.

Îl supunem spre dezbatere şi adoptare, el având ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului semnat la Beirut la 15 aprilie 2009, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor şi a protocolului anexă.

Încheierea prezentului protocol a fost necesară, întrucât asigură aplicarea art.307 al Tratatului, instituind Comunitatea Europeană, care prevede obligaţia statelor membre de a adopta măsurile necesare pentru eliminarea incompatibilităţilor între tratatele la care acestea sunt părţi şi dreptul comunitar.

Protocolul urmează să intre în vigoare, am mai pus şi dincolo. Important este că el aduce aceste modificări cerute de Uniunea Europeană şi de prezenţa noastră în Uniunea Europeană.

Vă propunem dezbatere şi adoptare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 8. Proiectul de Lege pentru Ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Letonia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti, la 11 iunie 2009.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, vă rog, domnule deputat.

Domnul Eugen Bădălan:

Întrunită în şedinţa din 24 martie 2010, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a analizat proiectul de lege şi, în unanimitate de voturi - fac precizarea că la şedinţă au participat 23 de deputaţi din 25 de membri ai comisiei -, propune plenului dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Dacă la dezbaterile generale doreşte cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, şi a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea şi funcţionarea Centrului comun de contact de cooperare poliţienească şi vamală, semnat la Vidin la 19 mai 2009.

Comisia?

Domnul Eugen Bădălan:

Comisia propune plenului dezbaterea şi adoptarea proiectului, cu o subliniere: la alin. (7) art.11, în forma în care este redactat, nu este cuprins textul corect şi în textul din limba bulgară.

Rugăm să se facă această corectură în textul din limba bulgară.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Guvernului, vă rog.

Doamna Irina Alexe (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Vă mulţumesc.

Într-adevăr, cel de al doilea Acord a fost redactat în limba română, bulgară şi engleză. În caz de divergenţă de interpretare prevalează textul în limba engleză.

Semnalăm faptul că textul în limba română şi textul în limba engleză conţine varianta completă. De altfel, s-au început demersurile pe canale diplomatice pentru corectarea textului.

Am primit nota verbală de la partea bulgară, prin care partea bulgară confirmă că este de acord cu modificarea textului, şi suntem în procedura în care Ministerul Afacerilor Externe trebuie să transmită părţii bulgare nota verbală, astfel încât textul să fie completat.

În aceste condiţii, vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea celor două proiecte.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Doamna Aura Vasile, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte,

Mi se pare bizar să aprobăm prin lege un acord sau două acorduri atât timp cât tratativele şi înţelegerile între ministerele de specialitate nu sunt finalizate. Ni se spune că în acest moment sunt nişte înţelegeri verbale, sunt înţelegeri care nu s-au finalizat. Deci, numai în momentul în care acest lucru este finalizat şi este parafat devine un acord care poate fi adoptat de Parlamentul României.

Deci, noi am propune retrimiterea la comisie şi să aşteptăm până când ministerul de resort ne transmite forma scrisă cu adoptarea celor două ministere de resort ale celor două state.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Eugen Bădălan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Sunt dator să fac sublinierea că acest acord este adoptat, este parafat, şi atunci când s-a făcut redactarea celor trei exemplare în cele trei limbi (română, engleză şi bulgară), dintr-o eroare aproape inexplicabilă pe textul din limba bulgară lipseşte un alineat.

Noi am spus să se adopte această lege, după ce în textul în varianta în limba bulgară se redactează şi acest alineat.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Sorin Cristian Dumitrescu:

Doamnelor şi domnilor,

Hristos a Înviat!

Nu am înţeles, nu ştiu, dar în orice caz Parlamentul intră în procedură de ratificare. Noi ratificăm tratatele în măsura în care tratatele sunt încheiate de guverne. Parlamentul, procedura de ratificare, nu poate să schimbe o virgulă în textul tratatelor. Deci poate să adopte sau să respingă, să ratifice, mai exact, sau să nu ratifice un tratat.

Eu chiar nu înţeleg. Probabil că este vorba de o lege şi de două tratate: un tratat şi un tratat care modifică tratatul. Păi, nu, dar nu am înţeles nimic. Nu aţi explicat coerent. Ceva se întâmplă.

Daţi-mi voie să vă spun că nu poţi să ratifici decât un tratat. De aceea, eu am rămas puţin surprins, aşa, după 20 de ani de Parlament, să auzim că avem o lege prin care aprobăm, de fapt ratificăm, două tratate sau acord ce este. Nu există. Tot aia e, tot tratat internaţional. Subiectele de drept sunt ţările, sunt statele, ele sunt semnate la nivelul miniştrilor sau la nivelul şefilor de stat sau a şefilor de guvern. Ele, ca atare, au o anumită procedură. Cum să ai o singură lege şi două tratate? Eu asta nu pot să înţeleg. Nu există.

Avem legea şi tratatul, pentru că altădată, când se va face referire, dacă un tratat într-o anumită procedură sau, de exemplu, intră în procedură de prelungire, altul nu intră în procedură de prelungire, sau din contră este denunţat, ce facem, denunţăm legea în care de fapt denunţăm şi tratatul celălalt, că ele sunt adoptate printr-o singură lege?!

Eu nu înţeleg. Poate nu pricep eu sau poate nu aţi explicat dumneavoastră.

Uitaţi, îl avem aici pe domnul Sever Voinescu, care a fost secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, şi ştie foarte bine că ceea ce vorbesc eu, este o limbă corectă.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Da, dar asta este o altă problemă.

Domnul Sorin Cristian Dumitrescu:

Bun, dacă este o altă problemă, explicaţi-o, să priceapă şi unul ca mine, care nu pricepe.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Nicio problemă.

Domnul Sorin Cristian Dumitrescu:

Nicio problemă?! Nicio problemă. Atunci votăm, votăm.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Marton Arpad, după care urmează domnul Sever Voinescu.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

A existat o propunere de retrimitere la comisie din partea unui lider de grup parlamentare.

Din partea comisiei, am înţeles eu, s-a explicat că doreşte să votăm acest proiect de lege de ratificare numai când apare acea traducere.

Păi, să aşteptăm. Până pe 29, dacă apare, apare, dacă nu, oricum trece tacit, se duce la Senat, nu este nicio grabă, nu este nicio problemă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot propunerea făcută de, retrimitere, şi precizez faptul că Ministerul Afacerilor Externe este de acord cu retrimiterea la comisie cu termen o săptămână.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 79 voturi pentru; 2 împotrivă; 2 abţineri.

De la ora 18,00 la ora 19,30 va avea loc primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru şi membrilor Guvernului.

Pentru câteva minute, pauză.

- după pauză -

Lucrările au fost conduse, în continuare, de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

*

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să vă ocupaţi locurile.

Deschidem şedinţa Camerei Deputaţilor consacrată răspunsurilor orale la interpelările adresate de către dumneavoastră membrilor Guvernului.

Invit pe domnul lider PDL, Mircea Toader, să nu mai reţină secretarii de stat, pentru a putea urmări şedinţa noastră.

Domnul deputat Florin Iordache, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, a adresat ministrului justiţiei o întrebare referitoare la pierderea creditului acordat de Banca Mondială pentru reforma sistemului judiciar.

Doriţi să prezentaţi? Nu.

Am s-o rog pe doamna secretar de stat Rodica Constantinovici să ofere domnului deputat răspunsul pregătit.

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc şi domnului deputat pentru interpelarea înregistrată la Camera Deputaţilor sub nr.1346B/2010 referitoare la stadiul derulării Proiectului "Reforma sistemului judiciar". Iată că am inversat titulatura, ca să fie un mesaj pozitiv.

Am comunicat şi un răspuns scris, care include şi o anexă, în care sunt detaliate proiectele şi stadiul realizării acestora.

Punctual, precizez doar că împrumutul extern acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru implementarea proiectului "Reforma sistemului judiciar", care este structurat în patru componente, respectiv reabilitarea infrastructurii instanţelor; consolidarea capacităţii administrative a instanţelor; realizarea unui sistem informatic integrat de management al resurselor în cadrul sistemului judiciar şi continuarea dezvoltării capacităţii instituţionale a principalelor instituţii din sistemul judiciar cuprinde în total 60 de subproiecte şi împrumutul este în valoare de 110 milioane de euro.

Valoarea totală a proiectului este de 142 milioane de euro, din care contribuţia Guvernului României este de 32 milioane de euro.

Aproximativ 70% din bugetul total este alocat pentru reabilitarea infrastructurii a 20 de instanţe, respectiv realizarea unor lucrări de construcţii.

Până în prezent, din cele circa 60 de subproiecte din cadrul proiectului, cuprinse în planul de achiziţii, au fost încheiate contracte pentru 35 de teme, din care 15 finalizate, 20 în curs de implementare şi se derulează procedurile de achiziţie pentru alte 11 teme.

În perioada următoare este programată finalizarea a încă două proiecte de impact, ce fac parte din alte două componente ale proiectului, respectiv contractul privind sistemul informatic integrat de management al resurselor în cadrul sistemului judiciar, şi cel privind punerea în aplicare a celor patru coduri.

Procedurile se află în ultimele stadii ale licitaţiei, semnarea contractelor fiind estimată în lunile aprilie-mai 2010.

Urmare a finalizării procedurilor de licitaţie aflate în derulare şi lansării procedurilor pentru încă patru obiective de investiţii de reabilitare sedii instanţe, având în vedere faptul că până în prezent valoarea sumelor contractate în cadrul proiectului este de 19,561 milioane de euro şi faptul că până la finele anului se estimează ca aceasta să ajungă la aproximativ 55 milioane de euro, autorităţile române au solicitat BIRD în decembrie 2009 extinderea termenului de valabilitate a finanţării cu maxim trei ani, care va permite atingerea scopului proiectului.

Precizez doar cauzele obiective ale întârzierilor în derularea acestui proiect, respectiv necesitatea reactualizării întregii documentaţii tehnice pentru a corespunde cerinţelor actuale ale instanţelor beneficiare şi standardelor de proiectare pentru acest tip de clădiri cuprinse în manualul de proiectare elaborat de către specialişti internaţionali şi durata lungă de timp necesară avizării documentaţiilor tehnico-economice la faza de studiu de fezabilitate, întocmirii proiectelor tehnice şi obţinerea autorizaţiilor de construire.

Primele contracte de execuţie de lucrări au fost semnate începând din februarie 2009, situaţia utilizării sumelor alocate pentru reabilitarea instanţelor aflându-se în atenţia noastră încă de la preluarea mandatului, din 2008.

Informaţii detaliate sunt cuprinse, aşadar, în răspunsul scris, în anexa la răspunsul nostru la interpelarea domniei voastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna ministru.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi?

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamna secretar de stat,

Stimaţi colegi,

Scopul interpelării, aşa cum l-a prezentat şi doamna secretar de stat, este modul în care Ministerul Justiţiei reuşeşte să absoarbă fondurile europene.

Aţi văzut, stimaţi colegi, că în urma intervenţiei mele, doamna secretar de stat a prezentat că, într-adevăr mare parte din cele 110 milioane euro care, practic, sunt banii care pot veni de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, încă nu au fost traşi, pentru a putea fi puşi la dispoziţia instanţelor. Din punctul meu de vedere trebuie ca în perioada următoare să constituie o prioritate, ţinând cont că economia românească nu are încă fonduri pentru a putea susţine dezvoltarea şi buna funcţionare a instanţelor şi, de aceea, aceste fonduri europene sunt indispensabile pentru modernizarea şi pentru bunul mers al justiţiei, cu atât mai mult cu cât ştim cu toţii, justiţia este unul din aspectele care sunt permanent şi constituie monitorizare în ceea ce priveşte România.

Mulţumesc pentru răspunsul pe care l-a prezentat doamna secretar de stat.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat, mulţumim frumos. Vă aşteptăm şi altă dată cu răspunsuri pe măsura aşteptărilor deputaţilor. Vă dorim o seară frumoasă în continuare.

În continuare o invit pe doamna secretar de stat Irina Alexe pentru a-i răspunde domnului deputat Culiţă Tărâţă. Este în sală? Unde este domnul Culiţă Tărâţă? Nu este. Dacă nu este în sală, o să vă rog să-i comunicaţi în scris... I-aţi transmis în scris. Atunci, mulţumim doamna secretar de stat pentru prezenţa dumneavoastră.

Îl rog acum pe domnul secretar de stat Cristian-Anton Irimie, din partea Ministerului Sănătăţii, să dea răspunsul aşteptat domnului Constantin Dascălu, deputat PDL, referitor la hotărârea pentru aprobarea standardelor de cost pentru unele servicii medicale, pentru activităţi de asistenţă medicală comunitară şi de mediatori sanitari ai romilor.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Anton Irimie (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind normativele de personal din unităţile de asistenţă medico-socială - aşa figurează la noi interpelarea - funcţiile de asistent farmacie şi statistician registrator medical fac parte din categoria personal mediu sanitar, funcţiile de îngrijitoare şi brancardier fac parte din categoria personal auxiliar sanitar, funcţia de muncitor calificat fochist face parte din categoria muncitori, funcţia de paznic face parte din categoria personal de deservire.

Precizăm că Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nu reglementează normative de personal.

Potrivit prevederilor art.1 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr.412/2003 pentru aprobarea normelor privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea unităţilor de asistenţă medico-sociale, acestea sunt instituţii publice specializate, cu personalitate juridică, în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, care acordă servicii de îngrijire, servicii medicale, precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dacă domnul deputat are vreo nemulţumire sau, dimpotrivă, îl aşteptăm la microfonul Camerei Deputaţilor.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Constantin Dascălu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc pentru răspuns domnului secretar de stat. În schimb aş vrea să vă spun că ar trebui să lăsăm libertate mai mare de decizie consiliilor judeţene sau consiliilor locale, după caz, care au în subordine aceste centre medico-sociale. Pentru că, datorită faptului că aceste centre medico-sociale suplinesc o necesitate socială în momentul de faţă, deoarece pentru bătrâni încă problema nu este rezolvată în România şi sunt foarte multe cazuri sociale în aceste centre, o dată cu preluarea centrelor de către autorităţile locale, cred că în special la personalul de deservire procentajul mi se pare foarte mic, cel pe care îl acordă ministerul, raportat la necesităţile unui astfel de centru. Pentru că sunt persoane cu probleme deosebite, este nevoie de pază, este nevoie de brancardieri, de ajutor, de îngrijitori mai mulţi şi de aceea cred că ministerul ar trebui să aibă în vedere acest lucru, ca să lase la libertatea consiliilor locale şi consiliilor judeţene cel puţin personalul acesta auxiliar.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mulţumesc şi domnului secretar de stat.

Vă dorim o seară frumoasă în continuare.

Avem în mijlocul nostru şi pe domnul secretar de stat Andrei Gheorghe Király, din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Domnia sa a venit pregătit pentru a oferi răspunsuri mai multor deputaţi.

O să verificăm dacă este în sală domnul deputat Vasile Filip Soporan. Nu este în sală. Domnule ministru, o să vă rog să-i comunicaţi în scris domnului Vasile Soporan răspunsul.

Domnul Ştefan Buciuta este? Din partea Grupului minorităţilor? Nu este. De asemenea, şi domniei sale o să vă rog să-i comunicaţi în scris răspunsul la întrebarea adresată ministrului.

Domnul Sorin Zamfirescu este prezent? Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule ministru, vă rugăm să-i răspundeţi distinsului nostru coleg, referitor la solicitarea de fonduri pentru construirea unei grădiniţe de copii cu program prelungit.

Vă rog, aveţi microfonul.

Domnul Király Andrei Gheorghe (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră vă putem comunica următoarele: pentru anul 2010, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are prevăzute în buget fonduri numai pentru credite de angajament, conform Anexei nr.3 din prevederile Hotărârii Guvernului nr.655/2009, obiectivul propus nefiind în finanţare.

Solicitarea a fost inclusă în baza de date a ministerului, figurând printre priorităţi, iar în cazul în care se vor aloca fonduri suplimentare pentru lucrări de investiţii, obiectivul de investiţii propus poate fi cuprins într-o viitoare hotărâre de Guvern, modalitate legală de alocare de fonduri pentru finanţarea lucrărilor de investiţii ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat Zamfirescu, vă rog să interveniţi.

Domnul Sorin Ştefan Zamfirescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu făceam interpelarea dacă situaţia la Olăneşti nu era una disperată. Este vorba de un imobil naţionalizat, care prin justiţie a fost retrocedat, iar din luna mai copiii sunt evacuaţi din această grădiniţă, şi o primărie cum este cea din Băile Olăneşti, staţiune fără foarte multe imobile, decât cu destinaţie balneară, este în imposibilitatea de a asigura alt spaţiu pentru aceşti copii. De aceasta, era aproape disperată situaţia. Proprietarii care şi-au redobândit imobilul nu sunt dispuşi să închirieze, indiferent de valoarea oferită de către Consiliul Local pentru a o închiria.

Fac parte dintr-un grup care trebuie să înţeleagă Guvernul atunci când răspunde aşa cum dumneavoastră aţi făcut-o.

Pe de altă parte, sigur că mi-aţi dat o speranţă, înscriind-o într-o listă de priorităţi, în funcţie de schimbările care vor interveni în acest an. Dar poate că într-o discuţie pe care o puteţi avea cu primăria din Olăneşti, cu cei din conducerea primăriei din Olăneşti sau cu Ministerul Dezvoltării Regionale, poate se va găsi o soluţie pentru mutarea acestei grădiniţe. Este o situaţie, repet, disperată, fiind singura grădiniţă din acest oraş.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat Zamfirescu.

Domnule ministru, sper că aţi reţinut şi rugăminţile distinsului meu coleg şi să sperăm că până la urmă vom găsi o cale de a rezolva şi această problemă.

Mai avem un răspuns pentru doamna deputat Barna Maria Eugenia, din partea Grupului Partidului Social Democrat. Dacă este prezentă? Nu. Domnule ministru, o să vă rog să-i comunicaţi în scris domniei sale răspunsul la întrebarea adresată ministrului.

Domnilor colegi,

Cu acestea, declar închisă şedinţa noastră de astăzi, consacrată răspunsurilor la întrebări. Vă doresc tuturor o seară bună, ne revedem în plenul Camerei Deputaţilor săptămâna viitoare.

Să ne auzim şi să ne vedem cu bine. Doamne ajută!

*

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,15.