Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 9,33.

Lucrările au fost conduse de domnul Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Valeriu Ştefan Zgonea şi Sever Voinescu-Cotoi, secretari.

*

Domnul Mircea Duşa:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Având în vedere că există o prezenţă serioasă, vă propun să începem la ora 10,00. Pauză între orele 9,33 - 10,20

Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor. Vă anunţ că din 333 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 171, sunt absenţi 152, din care 62 participă la alte acţiuni parlamentare.

Continuăm lucrările şedinţei cu ordinea de zi aprobată ieri.

Poftiţi, domnule deputat Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ceea ce urmează să spun nu are nici o legătură cu dumneavoastră, noi doi ne-am întâlnit la 9 fără 1 minut aici, şi are legătură cu o situaţie absolut incalificabilă, pe care o putem consemna probabil numai în Parlamentul nostru. Programul pe care l-am primit arată că lucrările trebuie să înceapă la ora 9,00, ora României. Începem la ora 9,20, ora Europei Centrale, iar mâine, poimâine vom începe la 9,20 GMT (Greenwich Mean Time). Este o crasă lipsă de respect faţă de instituţia Parlamentului, faţă de oamenii care înţeleg să fie punctuali şi să respecte decizia Biroului permanent de a avea plen miercuri, începând cu ora 9,00 dimineaţa. Îmi cer scuze faţă de toţi colegii care au fost prezenţi, pentru această intervenţie, dar personal consider că astfel de situaţii nu au voie să se mai repete în plenul Camerei Deputaţilor din România.

Vă rog mult de tot, domnule preşedinte, să încercaţi să ne sprijiniţi şi dumneavoastră în Biroul permanent, împreună cu domnii secretari şi ceilalţi membri, ca astfel de situaţii să nu se mai producă.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Mircea Duşa:

Mulţumim, domnule deputat.

Tot pe procedură, domnul deputat Zgonea.

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Vreau să ştiu unde e Ioan Oltean, care a cerut schimbarea programului?!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnilor ziarişti, bună dimineaţa!

Ovidiu v-a prezentat înainte ce s-a întâmplat la ora 9,00 şi eu aş vrea să vă spun de la acest microfon că am primit în Camera Deputaţilor, în Biroul permanent, pentru prima dată de când sunt parlamentar, o lecţie de dirigenţie politică. La ultima şedinţă eu i-am spus populism. Populism lipsit de respect şi de apreciere faţă de activitatea parlamentarilor, din dorinţa de a epata şi de a rămâne în stenograma Biroului permanent. Colegii săi de partid... nici nu vreau să-i spun numele, pentru că este un vechi parlamentar şi mi-e greu să cred că a avut un asemenea comportament. Nu vreau să vă spun cum m-a făcut pe mine şi ce cuvânt a folosit la adresa mea şi cum ne-a explicat la toţi de ce nu putem să înţelegem...

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, vă rog să vă limitaţi la procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da, domnule preşedinte.

De ce nu putem să înţelegem regulamentul şi că noi nu vrem să muncim.

Colegii mei, inclusiv preşedintele de şedinţă, i-au atras atenţia că marţea ne vom trezi în situaţia în care la comisiile permanente nu vom avea cvorum, şi ieri aşa s-a întâmplat. Ce trăim astăzi este rezultatul unei politici demagogice. Chiar mi-a venit la un moment dat ideea să schimb Regulamentul Camerei Deputaţilor şi în loc de declaraţii politice să facem dimineaţă o lecţie de dirigenţie politică, prin care fiecare membru PDL să vină şi să ne explice cum trebuie să fim, în aşa fel încât să fim cuminţi. Dar, văzând ce s-a întâmplat ieri, mă aştept ca poate săptămâna viitoare, luni, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor să nu se desfăşoare în Camera Deputaţilor şi poate să mergem şi noi la Cotroceni, să luăm un pic de lumină.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, vă rog.

Domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă, sigur că este o dispută referitoare la programul Camerei Deputaţilor. Acum, dacă facem declaraţii în plenul Camerei Deputaţilor, să ne asumăm şi ceea ce trebuie să şi recunoaştem, am încercat să fim mai lucrativi. Dacă vă aduceţi aminte, şi cred că ne aducem aminte mulţi din cei care am fost în Parlament în anii trecuţi, în perioada 2003 - 2004 şedinţele în plen se încheiau joia cu votul final şi nu au fost asemenea dispute. A plecat această problemă în discuţiile pe care le-am avut cu preşedinţii de comisii, pentru a asigura o continuitate şi o fluidizare a activităţii în comisii, pentru a putea să trecem cât mai repede prin programul legislativ şi iniţiativele legislative.

Sigur că până la urmă problema este a noastră, a grupurilor parlamentare, chiar dacă Biroul permanent are o opinie, el trebuie să fie în concordanţă cu ceea ce hotărăsc colegii noştri în grupurile parlamentare. Noi vom relua discuţia în cadrul Grupului Partidului Democrat Liberal şi vom propune Biroului permanent eventual o soluţie, pentru a nu fi într-o situaţia neplăcută ca aceasta.

Nu cred că neapărat că am pus miercurea, ci depinde foarte mult de comportamentul fiecăruia dintre noi, dar ţineţi cont că sunt o serie de comisii care lucrează în această perioadă, a mai apărut şi Comisia pentru revizuirea Constituţiei, avem termene foarte clare pentru finalizarea codurilor, avem foarte multe activităţi care se suprapun peste plen.

Cred că concluzia putem să o tragem atunci când ne vedem la ora 12,30 la votul final. Ştiţi foarte bine că regulamentul prevede că dezbaterile sunt stabilite din majorităţile celor existenţi în Camera Deputaţilor, iar la votul final, după aceea, putem să tragem o concluzie. Dar, ca finalizare, vreau să spun că cei care trebuie să hotărască sunt parlamentarii şi grupurile parlamentare.

Noi vom discuta încă o dată programul de lucru şi pe care ni-l asumăm şi-l vom prezenta Biroului permanent.

Mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Mulţumim.

Domnul deputat Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

L-am ascultat pe colegul meu de la Grupul parlamentar al PDL-ului şi am constatat pentru a nu ştiu câta oară că unora li se dau cuvintele ca să-şi ascundă gândurile.

Am mai constatat, de asemenea, acelaşi limbaj dublu pe care-l foloseşte PDL-ul, pentru că în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, cel care a făcut propunerea cu schimbarea de program a fost domnul deputat, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Ioan Oltean. După aceea s-a făcut o aşa-zisă consultare a preşedinţilor de comisii, cu toate că decizia era luată.

Eu cred că în acest moment, indiferent că unii se supără sau nu, este mai puţin important acest lucru, datoria noastră de parlamentari este să venim la Parlament, indiferent unde locuim în această ţară. Unii sunt supăraţi că nu pot să plece marţi la prânz acasă, că au drum lung până în circumscripţie, până în colegiu, cu toate că ştiu că programul începe luni la ora 14,00 şi se termină joi la ora 13,00. În consecinţă, cel puţin aşa cred eu, când cunoşti acest program, nu îţi programezi altceva în această perioadă, pentru că trebuie să fii la Parlament. Că eşti în plen, că eşti în comisii, că eşti la alte activităţi, că faci dezbateri publice, aceasta este munca de parlamentar.

Nu vreau să fiu simpatic şi nici să mă iubească colegii parlamentari. Poate sunt dezagreabil când le spun că trebuie să fie mai activi şi să vină mai mult la Parlament, pentru că de aceea sunt plătiţi. Pentru că cetăţenii aşteaptă ca parlamentarii în această sală şi în această clădire să facă ceea ce trebuie pentru cetăţeni, ceea ce discută cu cetăţenii, probabil, în zilele de colegiu, când oamenii sunt în teritoriu. puteţi să vă supăraţi, ştiu că nu vă convine, dar nu aceasta mă interesează. Pe mine mă interesează să punem lucrurile la punct...

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, vă rog să reveniţi la procedură.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Dar la procedură suntem, stimate coleg. Şi anume, că trebuie să venim la serviciu. Şi în afară de aceasta, atunci când s-a hotărât în Biroul permanent să se introducă ziua de plen miercurea dimineaţă, vă aduc aminte că v-am propus să ţinem acest program până la sfârşitul acestei sesiuni şi atunci să evaluăm dacă într-adevăr s-a îmbunătăţit sau nu activitatea Camerei Deputaţilor, şi în felul acesta să mergem mai departe cu ceea ce trebuie.

În consecinţă, domnule preşedinte, cred că în acest moment nu facem decât să blocăm activitatea Camerei Deputaţilor, în loc să o lăsăm să funcţioneze. Avem un program adoptat, să lucrăm pe el.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi am să-i rog pe colegii care atacă alt grup parlamentar, spunând că nu sunt, ştiu eu, majoritatea, să ia notă că ei sunt cei care trebuie să facă şi să asigure cvorumul de şedinţă, şi nu opoziţia. Deci, ceea ce colegul meu, liderul Grupului parlamentar al PDL-ului a spus de la acest microfon, nu a făcut decât să dezinformeze şi să se adreseze altor grupuri parlamentare. Am să-l rog, pe viitor, să se adreseze numai la grupul parlamentar al domniei sale şi nu la celelalte grupuri parlamentare.

Referitor la ce s-a spus de la acest microfon, vreau să vă informez că Grupul PSD+PC nu lipseşte, este activ, în acest moment sunt foarte mulţi colegi care se documentează la comisiile de lucru, în condiţiile în care este cunoscut că suntem în opoziţie şi trebuie să ne pregătim cu foarte multe amendamente, atât la Legea învăţământului, atât la Legea pensiilor, precum şi la viitoarea revizuire a Constituţiei.

Stimaţi colegi,

La votul final, PSD-ul, în general, este prezent în proporţie de 90%, exceptând colegii care sunt în misiune sau care au alte activităţi politice. De aceea, dumneavoastră nu puteţi să vă treceţi proiectele de lege, proiectele de legi organice şi de aceea la votul final multe sunt retrimise pentru a fi dezbătute din nou în plen, pe articole.

Domnilor de la partidul de guvernare, cu "apendicii" dumneavoastră fugiţi de la alte partide, vă rog să vă asiguraţi cvorumul, în condiţiile în care a fost propunerea dumneavoastră, în condiţiile în care aţi vrut să vă acoperiţi lipsurile şi faptul că nu veniţi la program.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, nu vi s-a rostit numele. A zis "colegul meu, lider de grup".

Stimaţi colegi,

eu mă mir că ajungem la asemenea discuţii. Eu v-am propus să continuăm cu ordinea de zi. Cred că trebuia să faceţi această discuţie luni, când în unanimitate de voturi, în plenul Camerei Deputaţilor, aţi aprobat programul de lucru. Luni îmi amintesc că în unanimitate am aprobat programul de lucru propus de liderii de grup şi de Biroul permanent. Trebuia să facem această discuţie luni.

Trecem la ordinea de zi şi începem cu punctul 3, Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea art. 96 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Au cuvântul iniţiatorii.

Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În data de 14 aprilie 2010, Comisia pentru regulament s-a întrunit pentru a aproba un proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea art. 96 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, iniţiat de membrii comisiei, la solicitarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. Respectiva solicitare a fost transmisă comisiei noastre în data de 16 februarie 2010 şi a plecat de la constatarea că prevederile respectivului articol nu reglementează toate situaţiile care se pot ivi în practică.

Dezbaterile în comisie au pus în evidenţă faptul că prevederile art. 96 trebuie adaptate pentru a fi compatibile cu prevederile art.75 alin.(3) din Constituţia României. Trebuie, de asemenea, respectate prevederile art.61 alin.(2) din Constituţie.

Având în vedere şi prevederile art.56 alin.(2) din Legea nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor este necesar ca prevederile art. 96 să fie similare cu cele ale art. 92 din Regulamentul Senatului.

În urma dezbaterilor, proiectul de hotărâre şi prezentul raport au fost aprobate cu unanimitatea de voturi a celor prezenţi.

Ca urmare a acestui fapt, Comisia pentru regulament supune plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare raportul şi Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Domnul Mircea Duşa:

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii?

Domnul deputat Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Eu am avut o discuţie şi în Biroul permanent pe această prevedere, care este un copy/paste a unei prevederi a Regulamentului Senatului şi care din punctul meu de vedere este o interpretare a noastră, a parlamentarilor care nu ne pricepem la Constituţie, câteodată a Constituţiei.

Pe baza unui articol din Regulamentul Senatului, şi vă reamintesc că în Regulamentul Senatului sunt multe pozne, multe articole la care ne uităm şi ne minunăm. Unul dintre ele este extrem de interesant, şi am să vă fac o comparaţie. Un proiect de lege iniţiat de un parlamentar nu intră în procedură până când Guvernul nu-şi dă avizul. Şi cum nimeni, niciodată nu a contestat la Curtea Constituţională acest articol, un proiect de lege iniţiat de dumneavoastră, care poate să fie de urgenţă maximă pentru cetăţeni, poate să stea şi trei ani dacă Guvernul nu este obligat, pentru că nu există nici o sancţiune pentru termenul care este dat Guvernului să răspundă la iniţiativă. Ştiţi foarte bine acest lucru şi am observat în ultimii ani de zile de foarte multe ori proiecte care rămâneau ca iniţiative în prima Cameră sesizată la Senat, aşteptând luni întregi punctul de vedere al Guvernului.

Articolul 75, în alineatul pe care domnul preşedinte al comisiei îl prezintă, ne explică în Constituţie că un proiect de lege odată depus de către un iniţiator trebuie să treacă prin ambele Camere şi ne explică procedura organizatorică, în aşa fel încât noi să creăm o lege organică şi un proiect de regulament prin care să definim baza din Constituţie.

Care este speţa? Să constatăm că un proiect de lege iniţiat de parlamentarii PDL + PSD, la trei zile după ce a apărut o ordonanţă de urgenţă care a trecut de prima Cameră sesizată, să zicem într-o viteză extraordinară, aceasta fiind Senatul, proiectul nostru de lege nu-şi mai are rostul. Ideea de bază, dacă toţi parlamentarii vor să şi-l retragă, trecând de prima Cameră sesizată, Senatul, în interpretarea pe care a avut-o Senatul şi pe care noi acum o facem copy/paste, nu ar trebui să-l mai retragă, ci să decidem definitiv. în înţelesul unora dintre colegii mei, deciderea definitivă înseamnă că trebuie să fie cu vot final şi în cealaltă Cameră. Este un punct de vedere. M-am uitat în toate cărţile, am încercat să înţeleg viziunea acestui articol din cărţile de specialitate, nimeni nu mi-a explicat această viziune şi sunt o grămadă de constituţionalişti în România, unul este şi primul-ministru al României, care nu mi-a explicat articolul şi alineatul, în sensul pe care Senatul României l-a interpretat acum câţiva ani de zile.

Punctul meu de vedere este că un parlamentar poate să retragă, că de aceea este bicameralism, şi după ce a ajuns la a doua Cameră sesizată şi nu a intrat în plen un proiect de lege. este un punct de vedere pe care-l susţin. Nu cer nimănui să fie de acord cu opinia mea, dar nici să ne trezim că dintr-o ordine de zi 600 de proiecte de lege le respingem şi 20 le aprobăm. Din acelea 600, constatăm că au mai fost încă 100 aprobate de Guvern prin copy/paste şi de fapt al nostru, când vine la Camera decizională, nu-şi mai are nici un rost. Şi astfel Guvernul se uită la noi şi face acest lucru şi noi nu avem nici o posibilitate să sancţionăm Guvernul, dar în acelaşi timp trebuie să fim obligaţi să respectăm această interpretare.

Eu, personal, nu cred că această viziune este o viziune corectă de interpretare a art. 75. L-am rugat pe domnul preşedinte, ca să închei, să ceară un punct de vedere şi Comisiei juridice, cea care, de obicei, ne face interpretările şi Biroului permanent, acolo unde noi considerăm că anumite texte ale Regulamentului sau texte constituţionale nu le înţelegem foarte bine. Din fericire pentru noi nu a venit. Este un punct de vedere personal, doamna vicelider, şi am dreptul să mi-l spun, pentru că de aceea sunt parlamentar. Nu am cerut niciunui coleg de-al meu din grupul parlamentar PSD să-l susţină. Este un punct de vedere datorat experienţei în Regulament şi faptului că în ultimul timp ne trezim cu tot felul de idei năstruşnice în Regulamentul Senatului. Şi singurul argument care vine în faţa Camerei Deputaţilor este următorul: "aşa este şi la Senat!" Şi cred că de prea multe ori am început să ascult această poveste, aşa cum în argumentaţiile logice ale unor colegi, la televizor, aud următoarea frază: "Aşa trebuie, aşa e necesar!"

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Trebuie să recunosc că am avut o discuţie şi cu domnul Zgonea şi cu domnul preşedinte al Comisiei pentru regulament pe această speţă şi cred că problema rămâne în Constituţie. În Constituţie spune foarte clar: "După adoptarea sau respingerea de către prima Cameră sesizată proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv". Sigur că dacă interpretăm Constituţia, putem să găsim şi soluţiile pe care le vrem noi. Este adevărat, din punct de vedere practic, până la urmă are dreptate domnul Zgonea, că dacă vrei să ţi-o retragi pe parcursul procesului legislativ, ar fi corect să fie posibil. Dar, aceasta este Constituţia. Acesta este rolul acestei comisii de revizuire a Constituţiei, să se elimine astfel de ambiguităţi şi trebuie să mai spunem un lucru: sunt foarte multe diferenţe între Regulamentul Senatului şi Camerei Deputaţilor, tocmai pe problemele de interpretare sau până la urmă în funcţie de interesele fiecărei Camere, în procesul legislativ. Şi ar trebui ca odată cu revizuirea Constituţiei, să punem până la urmă, să aşezăm şi regulamentele Camerelor în situaţia în care să corespundă exact Constituţiei. Sigur că nu ştiu dacă poate cineva să interpreteze, ca o regulă a bunului-simţ, ceea ce scrie în Constituţie.

Aşa scrie în Constituţie, acesta este rolul acestui Regulament, să fie conform Constituţiei, că altfel, vă daţi seama, putem fi într-o situaţie delicată, ca un proiect de lege care a fost adoptat în Cameră sau respins, eventual, să fie atacat la Curtea Constituţională, dacă el este adoptat în condiţii care nu respectă ceea ce prevede Constituţia. Acesta este rostul regulamentului.

Mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este adevărat că fiecare parlamentar poate să aibă un punct de vedere şi îi respect punctul de vedere al fiecărui coleg care doreşte să interpreteze sau să se exprime legat de o temă, de o filozofie sau, ştiu eu, de un proiect de lege.

Grupul PSD+PC este de acord cu raportul Comisiei pentru regulament. Vreau să vă informez că am luat legătura cu reprezentanţii noştri în Comisia juridică, care au spus că este corect. Preşedintele Comisiei pentru regulament a discutat cu Comisia juridică, e adevărat, nu pe un aviz, dar este corect, iar atâta timp cât articolul respectiv din Constituţie şi alineatul se exprimă foarte clar, trebuie să respectăm măcar noi, dacă cei de la guvernare nu respectă nici Constituţia, nici un Regulament şi de fiecare dată dau alte interpretări sau teoretic încearcă, pe lângă lege, să rezolve anumite probleme. De aceea, grupul nostru va vota acest lucru.

Iar legat de faptul că Guvernul copiază proiecte de lege ale parlamentarilor, indiferent din ce grup parlamentar, consider că este foarte bine ca acest proiect să-şi urmeze cursul, arătând de fiecare dată că proiectul de lege a fost înregistrat înainte de a fi elaborată ordonanţa sau ordonanţa de urgenţă de către Guvern, putând să demonstrăm că de foarte multe ori proiectele noastre primesc aviz negativ de la Guvern sau se întârzie pentru a putea să-şi însuşească de foarte multe ori proiecte ale celor care îşi pun mintea la contribuţie.

Deci, cei care au un alt punct de vedere legat de ceea ce analizăm astăzi, vor putea să-şi facă amendamente la viitoarea sau atunci când comisia de revizuire a Constituţiei va începe să lucreze.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aş fi venit la microfon doar când dezbatem pe articole, pentru că acest capitol este menţinut pentru a avea dezbateri generale, în numele grupurilor. Dar, având în vedere că există deja o excepţie şi să nu intervin la dezbaterea pe articole, îmi expun şi eu un punct de vedere care nu este al grupului, ci al meu personal, care de câţiva ani activez într-o comisie. Şi trebuie să vă spun, din experienţa proprie, că de foarte multe ori s-a întâmplat ca un proiect de lege care a fost respins în Senat să ajungă în Comisia pentru cultură, să-l dezbatem şi în urma dezbaterilor iniţiatorul şi-a dat seama că nu a fost cea mai bună idee prin care a depus acel proiect şi a retras acel proiect. Şi nu ne-am încărcat noi aici în plen cu dezbaterea acelui proiect, cu ieşirea iniţiatorului, să ne spună că este de acord să fie respins proiectul său de lege, deşi ceea ce a vrut el să spună... şi aşa mai departe.

Eu cred că acest articol 75 vorbeşte despre cu totul altceva. Este o enumerare a ordinii în care se dezbat legile: prima Cameră, a doua Cameră şi aşa mai departe. Dar dacă am merge după interpretările Senatului, am putea să interpretăm şi alin.(2) în varianta Senatului, pentru care 45 de zile şi 60 de zile nu sunt zile calendaristice, ci zile de plen. Această prevedere de aprobare tacită la ei poate să dureze 6 luni. Vă pot da şi un alt exemplu, iarăşi o interpretare născocită la Senat, poate o preluăm şi pe aceea: că un proiect de lege odată depus într-o legislatură, care n-a intrat pe ordinea de zi datorită procedurii expuse aici de domnul Zgonea, să fie declarat clasat, că aşa s-a întâmplat la Senat anul acesta, adică la începutul anului 2009. S-au clasat zeci de proiecte de lege pentru că aşa a vrut pixul Senatului, deşi nu avea nici prevedere regulamentară.

Eu cred că nicăieri nu împiedică pe nimeni, este un drept al deputatului sau al senatorului, dacă îşi dă seama că acel proiect de lege nu este bun, să şi-l retragă. Evident, dumneavoastră puteţi să decideţi cum doriţi, dar este un mod prin care ne mai încărcăm cu anumite proiecte de lege pe care să le mai dezbatem aici în plen şi eventual să fim arătaţi cu degetul pentru că nu lucrăm destul de rapid.

Vă mulţumesc. Decizia este a dumneavoastră.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Este clar că pe lângă activitatea noastră de bază, legislativă, trebuie să ne aplecăm şi asupra modului în care legiferăm, adică procedurile de lucru pe care le utilizăm în acest proces legislativ şi constatăm pentru a nu ştiu câta oară că regulamentul nostru mai are încă multe lucruri de perfecţionat. Şi poate că ar trebui să fie un obiectiv pe care să ni-l propunem în această sesiune.

De asemenea, constatăm că avem diferenţe de proceduri între Camera Deputaţilor şi Senat, cu toate că o lege se adoptă în cele două Camere şi după aceea se publică în Monitorul Oficial, deci ar trebui să avem proceduri unitare de adoptare. Iarăşi ar trebui să fie un motiv pentru care să încercăm să uniformizăm cele două regulamente, sigur, pe acele proceduri care sunt generale, pentru că pot fi şi unele specifice. Poate şi dacă se vor modifica atribuţiile celor două Camere, dacă vor rămâne două Camere după revizuirea Constituţiei.

În acest moment, constatăm că avem un raport al Comisiei de Regulament, care nu are un aviz al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, că avem o serie de păreri destul de divergente la un moment dat şi cred că în acest moment cel mai bun lucru ar fi să retrimitem raportul la comisie, să se obţină avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, să aibă loc o discuţie la nivelul grupurilor parlamentare şi numai după aceea să se vină pentru o soluţie de vot în cadrul plenului.

În consecinţă, domnule preşedinte, vă supun retrimiterea raportului la comisie şi realizarea procedurii pe care v-am propus-o.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

S-a făcut propunerea de retrimitere la comisie şi am să supun votului această propunere.

Vă rog să pregătiţi cartelele.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Se retrimite la comisie, cu 45 de voturi pentru, 45 împotrivă şi cu două abţineri. (Rumoare.)

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă, lăsaţi pe doamna vicelider să aibă aceste excese din bancă şi v-aş dori foarte mult să reluaţi votul, totuşi, că mulţi dintre colegii noştri nu au fost încă pregătiţi, aţi fost foarte repede şi, sigur, atunci când votul pe cartelă va stabili majoritatea care să hotărască, să o luăm ca atare.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna deputat Aura Vasile. (Rumoare.) Vrea să intervină pe procedură.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule deputat Toader, aţi vorbit despre o femeie, da? Sper că încă nu v-aţi transformat dumneavoastră sau Eugen în femeie.

Deci, stimaţi colegi, vă spuneam mai devreme că partidul de guvernământ şi cu cei care au fugit, trădătorii de la alte partide au...

Domnul Mircea Duşa:

Doamna Aura Vasile, vă rog să interveniţi pe procedură, că vă întrerup...

Doamna Aurelia Vasile:

Am spus că nu sunt pe procedură, ci pe drept la replică. Mi-aţi dat cuvântul pentru drept la replică, domnule preşedinte de şedinţă!

Domnul Mircea Duşa:

Da. Poftiţi!

Doamna Aurelia Vasile:

Deci, în această situaţie, domnule preşedinte de şedinţă, vreau să ţineţi cont că de fiecare dată când alte persoane din Partidul Democrat Liberal, vicepreşedinţi, care conduc şedinţele Camerei Deputaţilor, interpretează zona de abţinere după cum le convin domniilor lor. Încearcă din nou domnul Toader această şmecherie, în condiţiile în care, în loc să îşi aducă colegii, pentru că ei sunt majoritarii, de la acest microfon au spus că majoritarii nu au cum să se împiedice de cei care sunt în minoritate. Deci, domnilor, aduceţi-vă colegii! Aţi vrut să votăm astăzi! Nu ne judecaţi pe noi! Vă rog foarte mult, nu este treaba noastră! Iar felul insolent în care colegul meu se adresează din nou opoziţiei, vine să-mi certifice că, în continuare, i s-a umflat capul.

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi, stimaţi colegi,

Am votat; au fost 45 de voturi pentru, 45 împotrivă şi două abţineri. S-a retrimis la comisie.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

Domnule Oltean, poftiţi.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este pentru prima dată când un rezultat al votului, ca cel care este consemnat pe tabela de marcaj a Camerei Deputaţilor, conduce la luarea unei decizii favorabile. Întotdeauna, de când ştiu eu, abţinerile s-au adăugat la voturile împotrivă. Întotdeauna. Nu a existat în Camera Deputaţilor o altfel de practică, decât aceasta. (Rumoare; doamna deputat Aurelia Vasile comentează din bancă.)

Eu nu am cunoştinţă, stimată colegă şi prietenă, nu am cunoştinţă de o altfel de însumare a voturilor la capitolul "abţineri".

În consecinţă, domnule preşedinte de şedinţă, nu poate fi luată decizia de retrimitere la comisie, pentru că suma voturilor la capitolul "împotrivă" şi "abţineri" este mai mare.

De aceea, vă rog, fie repetăm procedura de vot, ca să nu existe niciun fel de dubiu, fie continuăm dezbaterile pe marginea proiectului pus în discuţia Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Pe procedură, domnul deputat Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Eu le mulţumesc, în primul rând, celor care au înţeles că retrimiterea la comisie este cel mai bun lucru şi vreau să vă aduc un argument suprem pentru dumneavoastră, care sunteţi deputaţi.

Acest articol stabileşte că un plen este mai presus decât celălalt plen. Dacă dumneavoastră vreţi ca primul plen să fie mai presus decât cel de al doilea plen, decizional, păstraţi-l şi votaţi-l. Dacă vreţi că, aşa cum este în Constituţie, cele două plenuri să aibă rol egal şi să fim respectaţi la acelaşi nivel ca şi senatorii, sau ei să fie respectaţi la acelaşi nivel ca şi noi, atunci retrimiteţi-l la comisie acest proiect de hotărâre, care este şi aberant şi ruşinos pentru noi şi nu face altceva decât să fim copy-paste Senatului.

Eu respect punctele de vedere ale Partidului Social Democrat şi ale Partidului Democrat Liberal şi ale tuturor. Dar, haideţi, să nu stabilim noi că un plen este mai important decât celălalt şi după aceea să păstrăm în comisii, în Camera decizională, până vine celălalt proiect de lege şi pe acela să-l respingem şi pe celălalt să-l facem. Că asta, de fapt, am inventat în art.67 şi art.68 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Eu cred că Constituţia a stabilit că plenul Senatului este egal cu plenul Camerei Deputaţilor şi că deputaţii sunt egali cu senatorii. De aceea există bicameralism.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Korodi.

Domnul Korodi Attila:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

N-aş dori să intru şi să abordez intervenţia mea în legătură cu fondul, cu propunerea despre care discutăm.

Domnule preşedinte de şedinţă, votul care s-a estimat pe propunerea domnului Nicolăescu este una clară: nu s-a întrunit majoritate pentru acel vot. Asta înseamnă că normal, dacă nu dorim să refacem acel vot, atunci nu se retrimite la comisie. Dacă domnul Toader şi-a exprimat opţiunea ca să refacem votul, şi noi suntem de acord să refacem votul, ca să clarificăm. Dar, în principiu, este clar: pentru votul acela nu s-a întrunit o majoritate cu numărul de voturi pentru propunerea formulată de domnul Nicolăescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Da. Toată lumea are cartelă acum? Deci s-a făcut propunerea de retrimitere la comisie. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

69 la 53, cu o abţinere.

Continuăm cu dezbaterea pe articole.

Dacă la art.1, la articolul unic, de fapt, sunt obiecţiuni?

Dacă la punctul 1 de la art.1, sunt obiecţiuni?

Dacă la punctul 2 de la articolul unic sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 4, Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Vă rog, Comisia pentru regulament, să prezentaţi raportul.

Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

În data de 14 aprilie 2010, Comisia pentru Regulament s-a întrunit pentru a aproba un Proiect de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, iniţiat de către domnul William Gabriel Brînză, deputat PDL.

Studiind regulamentele parlamentelor ţărilor din Uniunea Europeană, putem constata că nu există nicio interdicţie privind constituirea comisiilor permanente în timpul unei legislaturi şi, de asemenea, faptul că domeniile de activitate ale acestor comisii ţin exclusiv de voinţa politică a respectivelor parlamente.

Nici prevederile legale, nici regulamentare din ţara noastră nu impun restricţii privind constituirea de noi comisii parlamentare. Având în vedere acest fapt, în urma dezbaterilor, proiectul de hotărâre şi prezentul raport au fost aprobate cu unanimitatea voturilor celor prezenţi.

Ca urmare a acestui fapt, Comisia pentru Regulament supune plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul şi Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Vă mulţumesc.

Dacă, la dezbateri generale, doreşte să intervină cineva? Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

De când am văzut scrisoarea domnului deputat William Gabriel Brînză, deputat al Grupului parlamentar al PDL, prin care solicita constituirea acestei comisii permanente, am crezut că colegii, şefii lui din Biroul permanent, nu vor fi de acord cu acest lucru.

Guvernul şi conducerea Camerei vorbesc despre reduceri ale cheltuielilor. Primul-ministru, ieri, de la microfonul Senatului, a acuzat tot poporul român, mai puţin pe el şi partidul pe care-l reprezintă. Oare, în momentul în care colegii noştri din Comisia pentru Regulament şi cei care au aprobat colegului nostru această solicitare s-au gândit cât costă Camera Deputaţilor acest lucru, în condiţiile în care sunt alte instituţii care sunt abilitate cu această activitate?

Preşedinţia, Guvernul au deja instituţii care se ocupă de acest capitol. Oare, domnul Brînză nu mai are tribună de unde să-şi aranjeze treburile pe comunităţile româneşti? Oare domnul William Gabriel Brînză nu mai are cum să cheltuiască banii Ministerului de Externe pe diverse activităţi pe care le prezintă ca şi activităţi ale Cabinetului parlamentar sau ale diverselor ong-uri? Oare, trebuie neapărat toţi cei care, la un moment dat, fac servicii actualei conduceri să fie răsplătiţi cu scaune, cu şoferi, cu secretare, cu bani puşi la dispoziţie, cu transport gratuit şi altele?

Stimaţi colegi,

Suntem acuzaţi permanent că nu judecăm ca lumea banul public, că nu judecăm ca lumea felul în care se cheltuie banii în această Cameră a Deputaţilor, dar partidul de guvernământ, oare, vede cât va costa acest lucru? Sunt convinsă că deputaţii din Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal nu vor vota acest lucru, pentru că avem Comisia de afaceri europene, avem comisia unde se judecă drepturile omului, avem alte comisii care să desfăşoare aceste activităţi.

Cred eu, domnule preşedinte de şedinţă, că va trebui să solicităm şi Biroului permanent cum aveau planificaţi banii în bugetul pe care noi l-am aprobat şi de unde scot bani pentru a acoperi aceste cheltuieli?

Oare Grupul parlamentar al PDL nu-l ascultă pe primul-ministru în momentul în care solicită bani suplimentari, pentru a da onoruri unui coleg de-al nostru care, probabil, se şi vede preşedinte al acestei comisii? Oare au fost întrebaţi liderii de grup dacă se poate înfiinţa această nouă comisie permanentă? Îmi aduc aminte că au fost solicitări pentru comisii de anchetă pe probleme foarte importante pentru cetăţenii României, pentru felul în care s-au cheltuit banii publici. Acolo s-au spus şi, bineînţeles, s-a argumentat şi în Biroul permanent şi de la acest microfon, că o comisie specială de anchetă sau o comisie de anchetă costă, costă, ştiu eu, poate, o doamnă stenografă şi timpul pe care-l pun la dispoziţie voluntar parlamentarii. Dar acest lucru, colegilor, costă, costă mii de euro bilete de avion, costă, domnilor, personal al preşedintelui, costă, domnilor, un Mercedes pus la dispoziţie, costă, domnilor, şi costă! Astea le vede primul-ministru?

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Sunt surprins de poziţia doamnei Aura Vasile. Nu ştiu cine este liderul Grupului parlamentar al PSD. A fost anunţat domnul Viorel Hrebenciuc, după câte ştiu eu. Domnul Viorel Hrebenciuc, în discuţia cu liderii, a fost de acord cu înfiinţarea acestui grup, acestei comisii... (Rumoare; doamna deputat Aurelia Vasile comentează în sală.)

Doamna Aura, eu vă spun, dacă-l consideraţi pe domnul Hrebenciuc liderul grupului, e corect. Dacă spune că nu, nu am ştiut. Vă rog anunţaţi că s-a schimbat liderul grupului şi nu e niciun fel de problemă.

Pe de altă parte, discuţia a fost mult mai înainte finalizată, fiindcă şi la Senat este o astfel de comisie, iar a discuta că românii care sunt în afara graniţelor sunt nişte fiştecare, nişte oameni care nu trebuie să fie reprezentanţi, am hotărât să aibă reprezentare în Parlament, noi nu putem să avem o comisie care să stabilească, până la urmă, ce probleme legislative au, ce probleme au cei care sunt acolo, cei care trăiesc în afara teritoriului? Nu ştiu de ce există o astfel de poziţie.

Cât despre cheltuieli? Hai, să fim serioşi, sunt alte cheltuieli care trebuie restrânse, nu pentru astfel de poziţie. Dacă nu eraţi de acord să avem deputaţi care reprezintă pe cei care sunt în afara graniţelor, şi ştiţi foarte bine că avem o problemă, oamenii aceşti reprezintă românii din toată lumea. Nu am rezolvat încă problema deplasărilor acestora. Şi cred că pentru prima dată şi românii de dincolo de graniţele ţării sunt cei care fac parte din poporul nostru şi trebuie să-i reprezentăm. Iar, pentru o simplă comisie, care poate să aibă rolul ei şi sunt convins că are rolul ei, nu am făcut niciodată o analiză a comisiilor permanente. Poate unele sunt necesare, altele nu sunt necesare. Dar, pentru cei 5 sau 6 milioane de români care trăiesc în afara graniţelor, trebuie să fie o astfel de comisie. Nu are nicio legătură cu William Gabriel Brînză, nu are nicio legătură cu principiile. Sunt principiile pe care trebuie să fie fundamentate într-un Parlament al României.

Şi, încă o dată, subliniez, acordul a fost al domnului lider al Grupului parlamentar al PSD, Viorel Hrebenciuc.

Domnul Mircea Duşa:

Da, poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că ne interesează pe toţi soarta românilor din străinătate, însă trebuie să stabilim ce înseamnă românii din străinătate. Sunt cei 5 milioane pe care tocmai îi clama domnul Toader, sau cei 130 de mii care tocmai au votat cu domnul Băsescu? Pentru că, până la urmă, cred că ăştia vă interesează, cei 130 de mii care au votat cu domnul Băsescu, pe care i-aţi manevrat prin diferitele organisme ale statului şi ştim bine cum s-a făcut acest lucru, cu sumele de bani care au fost distribuite acestor comunităţi româneşti cu numirea, în fruntea acestor organizaţii a românilor a tot felul de interlopi care-şi desfăşoară activitatea prin Spania şi Italia. Pentru că nu v-a interesat niciodată ce se întâmplă cu cei 500 de mii de români din Valea Timocului. Nu aţi luat niciodată nicio hotărâre, nici n-aţi întrebat Guvernul Serbiei ce fac acei români din Valea Timocului? Sunt acolo de sute de ani şi vă interesează românii care lucrează 3 luni afară, 3 luni aici, nu ştim ce statut au şi ne ocupăm de ei. Marea majoritate a românilor, dacă vor să voteze, vin să voteze în România. Nu votăm numai pe grupuri de interese, pe relaţiile pe care ni le-am făcut acolo şi pe afacerile pe care le putem face cu ei.

Eu cred că altfel trebuie tratată această problemă şi, dacă vreţi, într-adevăr, să aibă şi o reprezentare, foarte uşor se putea face în Comisia pentru politică externă, ca o subcomisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur că s-au spus foarte multe lucruri interesante şi multe dintre ele chiar jignitoare la adresa românilor din afara graniţelor, chiar pentru simplul fapt că mulţi dintre aceştia nu au plecat din România de bună-voie, pentru faptul că unii dintre aceştia şi-au pierdut cetăţenia din cauza unor tratate politice militare şi nu au fost consultaţi dacă au fost de acord sau nu să-şi piardă cetăţenia, însă, cred că trebuie să avem maturitatea să ne aplecăm serios şi responsabil pe această problemă, nu să vorbim despre românii din afara graniţelor că au lideri infractori, că mai ştiu ce minuni fac acolo, ci trebuie să vedem partea bună a activităţii comunităţilor româneşti, a minţilor luminate pe care România nu a reuşit să le păstreze în ţară şi au plecat să se dezvolte şi să se manifeste în afara graniţelor ţării.

Cred că trebuie să avem maturitatea ca, împreună, formaţiunile politice din Parlamentul României să votăm existenţa unei structuri parlamentare, astfel încât problema românilor din afara graniţelor să nu fie un apanaj de lucru la toate celelalte comisii permanente existente.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Da. Domnul Radu Moldovan.

Domnul Emil Radu Moldovan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş vrea să fac o precizare: Grupul parlamentar al PSD respectă românii de pretutindeni şi nu am jignit şi nu jignim pe nimeni. Cred că am fost de acord şi noi atunci ca românii din diaspora să aibă reprezentanţi în Parlamentul României. Dar, nu cred că în momentul de faţă trebuie să înfiinţăm comitete şi comisii pentru a rezolva plata din bani publici a voturilor primite de Traian Băsescu. Cred că cei 4 milioane de euro date domnului Brînză în 28 decembrie, pentru alungarea şobolanilor de la metrou, pot să sprijine o comisie pentru mandatul de 4 ani de zile. Îi ajung, îi ajung "la domnul" Brînză şi, dacă aveţi obligaţii electorale, rezolvaţi-le din fondurile PDL, şi nu din banii publici.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Dincolo de dezbaterea asupra căreia nu ne vom pronunţa, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale crede că interesul Parlamentului României pentru problematica aceasta este legitimă şi susţinem în consecinţă crearea acestei comisii.

Totuşi, am dori să întrebăm iniţiatorul dacă, atunci când se referă la... atunci, poate să ne răspundă Comisia de regulament, dacă, atunci când se face referire la românii din afara graniţelor, referirea este stricto sensu etnică, sau se referă, spre exemplu, la comunităţile de saşi şi şvabi, ca să nu dau şi alte exemple, care au plecat din România, parte dintre ei încă cetăţeni ai acestei ţări, sau care solicită redobândirea cetăţeniei. Vreau să cred că această comisie va avea preocupare şi pentru problematica acestora.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Mircea Duşa:

Pe procedură, doamna deputat.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte, deoarece citesc că la expunerea de motive iniţiator este William Gabriel Brînză, deputat PDL, care nu este în sală şi nu poate să-şi susţină iniţiativa legislativă, solicit scoaterea de pe ordinea de zi.

Domnul Mircea Duşa:

Da. Domnul Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Propunerea a fost a lui William Gabriel Brînză, pe care şi-a asumat-o grupul şi, sub semnătura mea, a liderului de grup, a fost depusă în Biroul permanent.

Expunerea de motive a fost a unui deputat, că aşa este modelul şi aşa este clar că trebuie să fie o iniţiativă, dar ne-am asumat-o întregul grup. Şi, ca să răspund domnului Ganţ, este adevărat, în obiectivul acestei comisii şi al nostru, al tuturor, trebuie să existe şi cei care în mod fortuit şi-au pierdut cetăţenia sau chiar şi cei care cu sufletul sunt alături de noi.

Ştim situaţia şvabilor şi a saşilor, ştim foarte multe despre ce au făcut sau ce fac pentru România. Şi am fost în Germania, am stat de vorbă cu mulţi dintre ei şi am avut ocazia să constat că gândesc mult mai mult româneşte decât credem noi.

Deci, fiţi convins, domnule Ganţ, că şi despre aceştia se va ocupa această comisie care, sigur, nu va fi o chestiune administrativă, poate fi o iniţiativă legislativă, aşa cum sunt toate comisiile care sunt. Mai importantă este Comisia de afaceri europene, care are un rol fantastic şi care văd că încă nu şi-a manifestat, sub o formă sau alta, activitatea.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Varga.

Domnul Varga Attila:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu cred că această problematică o putem privi fie sub aspect emoţional, fie sub aspect oarecum tehnic, mai calm. Şi, din păcate, văd că discutăm sub impulsul unor emoţii. Evident că această problematică are o încărcătură emoţională, când este vorba de românii de pretutindeni, din afara graniţelor României.

Dar cred că greşim dacă incriminăm întreaga comunitate de dinafară, spunând că sunt infractori şi, de asemenea, cred că suntem foarte pasionali şi dăm o importanţă exagerată stimatului nostru coleg William Gabriel Brînză. Cred că este un lucru mai mult decât este vorba de un coleg.

S-a invocat că cu această problematică se preocupă Guvernul, există autoritate în acest sens, se preocupă Preşedinţia. Este foarte adevărat şi, aparent, ar fi suficient acest lucru. Dar, din moment ce s-a schimbat sistemul electoral, ce din moment ce există colegi care reprezintă românii care trăiesc în afara graniţelor României, deci există o reprezentare parlamentară a acestor persoane, eu cred că se justifică existenţa unei astfel de comisii care, totuşi, se ocupă cu nişte probleme mai aparte ale acestor persoane.

Deci dacă privim sub acest aspect, oarecum tehnic, atunci cred că se justifică, şi noi, Grupul UDMR suntem pentru înfiinţarea unei asemenea comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Mulţumim. Domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vă mărturisesc că sunt surprins de această dezbatere care mi se pare că trece într-un plan secund o activitate care ar fi obligatorie pentru Parlamentul României. Şi aş mai spune încă un lucru pe care ar trebui să-l judecăm foarte bine. Atunci când este vorba de astfel de comisii, aşa cum este şi cea de afaceri europene, aşa cum ele se găsesc în majoritatea parlamentelor ţărilor membre ale Uniunii Europene, fiecare îşi face un plan pe care-l aprobă Parlamentul, pentru că nu sunt acţiuni oarecare. Aş vrea să-i întrebaţi pe colegii care au vizitat Lituania ce importanţă are Comisia pentru afaceri europene în plan european pentru Parlamentul lituanian şi nu numai. Şi cred că, într-o astfel de hotărâre de înfiinţare a unei astfel de comisii, trebuie să fie trecută şi obligativitatea acelui program, acelor măsuri şi acelor acţiuni pe care comisia parlamentară le face în relaţiile cu comunităţile de cetăţeni români şi spun cetăţeni români din afara graniţelor ţării.

Este extrem de important acest lucru, mai ales acolo unde există şi cerinţă de sprijin, care vine din partea comunităţilor.

Eu aş întreba acum, aici, în faţa Parlamentului dacă Comisia pentru afaceri europene a făcut ceva până acum, în cei doi ani de zile. S-a prezentat vreo acţiune majoră, făcută de o comisie pe care o plătim pentru a deschide calea de a verifica programele pe care Guvernul sau oricare altă instituţie a statului român le face în plan european? N-am făcut niciodată un astfel de control şi nici nu l-am cerut.

Eu cred că, atunci când facem aceste comisii, este obligatoriu să se vină cu astfel de programe şi, mai ales, cu acceptarea Camerei Deputaţilor, dar nu se poate pune în discuţie valoarea şi, mai ales, posibilităţile de a întări relaţiile cu comunităţile, repet, de cetăţeni români din afara graniţelor României, pentru ceea ce înseamnă un anumit gest de amiciţie şi de prietenie şi de atragere spre ceea ce înseamnă acţiunile majore în prezentarea, practic, şi a prestigiului românesc în afara graniţelor.

Mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi,

Vă atrag atenţia că suntem la dezbateri generale şi, deja, fiecare grup parlamentar a avut câte unu sau doi vorbitori. Mai e domnul Kötö şi cu asta trecem la dezbaterea pe articole.

Domnul Kötö Iosif:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că facem o risipă imensă spirituală şi materială neintegrând comunităţile româneşti care trăiesc dincolo de graniţele ţării. Eu am avut contacte personale, de exemplu cu comunităţile româneşti din Orientul Mijlociu şi din Africa şi pot să vă confirm că este o imensă avere. Dacă am stat de vorbă cu cercetătorii şi am realizat legături cu universităţile noastre, am reuşit să integrăm în circuitul spiritual, cultural şi ştiinţific şi universităţile noastre şi aceste comunităţi.

Am stat de vorbă cu oameni de afaceri care au trimis nenumărate oferte ministerului nostru de comerţ şi diferitelor ministere şi care s-au finalizat cu contracte eficiente şi care au adus venituri însemnate.

Eu cred că aceste legături trebuie să le realizăm instituţionalizat şi această propunere de a înfiinţa această comisie ar asigura instituţionalizarea legăturilor, nevorbind de faptul că aceste comunităţi sunt dornice să-şi păstreze identitatea naţională. Dar ei nu ajung la instituţiile statului despre care s-a vorbit. De exemplu, comunităţile româneşti din Palestina, care locuiesc, de exemplu în Ramallah, n-au acces la Ambasada României din Tel Aviv şi nu pot să-şi dobândească cetăţenia, deci trebuie să muncim să schimbăm şi Legea cetăţeniei.

N-aş vrea să prelungesc, eu cred că aceste exemple au dovedit că e mare nevoie de această comisie şi, încă un argument, eu consider că veniturile simbolice, aduse de aceste legături, depăşesc cu mult cheltuielile făcute în ţară şi sunt convins că, prin păstrarea permanentă a legăturii cu aceste comunităţi, vom creşte competitivitatea ţării şi pe plan european şi pe plan mondial.

Deci eu, ca deputat din diaspora şi membru al Grupului UDMR, susţin propunerea înaintată de domnul William Brînză.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Zgonea pe procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Vă rog frumos să-mi daţi voie să vă explic în primul rând de ce am luat cuvântul pe procedură.

Avem două departamente ale românilor de pretutindeni, care au resursele financiare pe care le au - nu vreau să intru în amănunte. Sunt în subordinea Guvernului, amândouă se ocupă de acelaşi lucru.

Avem în Parlament, pe procedură europeană, legislaţie trimisă de Ministerul Justiţiei pentru autoritatea pentru cetăţenie - nu ştim despre ea; prindem fluturi. Avem reprezentanţi de diasporă la iniţiativa Partidului Social Democrat privind modificarea Legii electorale - ca să discutăm şi despre asta, domnul Movilă, că mie-mi plac cuvintele pe care le spuneţi dumneavoastră, dar probabil, câteodată, norul de cenuşă e mai aproape de dumneavoastră decât de istorie. Noi am iniţiat. Nu le dăm bani, în schimb, colegilor noştri care sunt parlamentari să se deplaseze în comunităţi. Avem o singură comunitate judeţeană care are reprezentant la Castellon în comunitatea de români. Avem atribuţii date Comisiei pentru afaceri externe. Avem atribuţii date, pe cetăţenie, Comisiei juridice. Comisia pentru afaceri europene lucrează de doi ani de zile, nu aşa cum zic unii colegi de-ai noştri, ci chiar lucrează de doi ani de zile - şi-a întărit relaţiile - cum îi sunt competenţele ex-ante, adică înainte de legiferare, nu ex-post, aşa cum sunt parlamentele naţionale, şi am ridicat o chestiune de procedură.

Va trebui, pe acest principiu, domnule Toader, pe care i l-am adus ca argument şi liderului meu de grup, să nu mai creştem numărul de membri într-o comisie la 35, ci să-l scădem şi să reducem competenţele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei juridice şi altor comisii care se ocupă de românii de pretutindeni, fiecare în competenţele stabilite de statul român, pentru că ei sunt români ca şi noi.

Avem o plăcere, şi am sesizat astăzi un coleg tânăr spunând că există o diferenţă între noi românii din România şi românii din afară. Nu, nu există, cum nu există nici între pensionari, aşa cum vor unii dintre colegii mei de la PDL să separe lucrurile.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Partidul Social Democrat va fi întotdeauna alături de românii de pretutindeni, dar nu prin mijloace care sunt ilegale.

Sunt de acord cu această comisie personal, pentru a demonstra colegilor care o iniţiază pentru a-şi ocupa o funcţie şi a lua o secretară şi un şofer şi care nu vor să facă o subcomisie, aşa cum sunt în toate parlamentele naţionale, aşa cum, de exemplu, Comisia pentru afaceri europene, pentru că noi suntem stabiliţi astăzi ca principala ţară de furnizare a traficului de fiinţe vii în Europa, alături de Bulgaria...

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, eraţi pe procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

...iertaţi-mă... Am cerut un grup de lucru şi nu o comisie.

Putem să facem şi altceva, fără să cheltuim banii. Dar, dacă vrem să cheltuim banii în interesul PDL-ului sau altuia, nu-i o problemă, domnule Toader, acceptăm.

Şi încă o chestiune de procedură: să nu confundăm capacitatea şi atributul unui lider de grup, care trimite sub semnătura sa proiecte de lege iniţiate de parlamentari care au susţinerea întregului grup, cu iniţiatorul. Când liderul iniţiază, în numele grupului, cere proceduri specifice conform Regulamentului.

În rest, eu cred că dezbaterea de astăzi, domnule preşedinte, trebuie s-o sistaţi pe procedură şi să trecem pe articole.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la art. 1 sunt obiecţiuni?

La punctul 1 de la art. 1?

La punctul 2 de la art. 1?

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Proiectul de lege are caracter organic. Are cuvântul iniţiatorul.

Comisia sesizată în fond.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată cu dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, lege respinsă de Senat în calitate de primă Cameră sesizată şi trimisă comisiei pentru examinare în fond, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, în conformitate cu prevederile art. 73 din Constituţia României, republicată.

Prin iniţiativă legislativă menţionată se doreşte îmbunătăţirea actului medical şi conştientizarea persoanelor asigurate asupra drepturilor pe care le au.

În acest scop, se impun modificări în conţinutul contractului de asigurare încheiat între asigurat direct sau prin intermediul angajatorului şi casele de asigurări de sănătate. Contractul de asigurare va conţine în mod obligatoriu pachetul de servicii de bază la care are dreptul persoana asigurată, lista serviciilor medicale, a serviciilor de îngrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale şi a altor servicii pentru asiguraţi aferente pachetului de servicii de bază.

Se mai propune ca, în momentul alegerii medicului de familie, între medicul de familie şi persoana asigurată să se încheie un contract care să conţină pachetul de servicii gratuite sau cu plată de care beneficiază persoana asigurată.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 cu amendamentele prevăzute în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Guvernul?

Domnul Cristian-Anton Irimie (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul nu susţine proiectul de act normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Mircia Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a fost iniţiat ca urmare a multor probleme care apar între medicul de familie şi pacienţi. În comisie s-a ajuns la o concluzie, se pare că se doreşte o nouă discuţie, dar pentru aceasta trebuie să vedem ce s-a întâmplat, fiindcă este nevoie de un asemenea proiect şi de un contract între pacient şi asigurat pentru a stabili nişte clauze care să ajute atât medicul, cât şi pacientul.

Aşadar, cred că ar fi bine să discutăm, să vedem ce trebuie făcut pentru a ieşi un proiect de lege cât mai bun şi pentru a rezolva această problemă.

Toate propunerile care vin din partea grupurilor parlamentare sunt bine-venite, la fel şi din partea Guvernului, dar această problemă trebuie rezolvată.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Sergiu Nicolaescu. Domnul deputat Eugen Nicolăescu, mă scuzaţi.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

De-abia a trecut Paştele, domnule preşedinte, că vă ceream doi miei, nu unul.

Cred că, în acest moment, avem o dificultate de a ne apleca asupra acestui proiect de lege, pentru că el este contradictoriu între cele două articole propuse. Şi am să dau citire, ca lucrurile să fie simple şi clare pentru toată lumea.

Primul articol propus spune: "Contractul de asigurare încheiat de asigurat direct sau prin intermediul angajatorului cu casele de asigurări de sănătate..." şi textul continuă, nu este important mai departe şi, vă citez din următorul articol: "La alegerea medicului de familie, între medicul de familie şi persoana asigurată se va încheia un contract care va conţine..." şi iarăşi textul se continuă şi nu este important.

Cu alte cuvinte, încerc să vă spun că, în legislaţia de asigurări, indiferent la ce se referă ea, contractele de asigurări se semnează între asigurat şi asigurator. N-are niciun sens să fie introdus medicul pentru un alt contract, care oricum se semnează între asigurat şi asigurator.

În consecinţă, prin această propunere legislativă se introduc două contracte care să se încheie între asigurat o dată cu asiguratorul şi o dată cu medicul, ceea ce este o aberaţie şi, în acelaşi timp, o birocraţie inutilă, care va îngreuna munca medicilor, care va face ca, din timpul alocat medicilor pentru consultaţie, să se ia o parte pentru muncă birocratică.

Pentru a se pune de acord aceste texte, pentru că eu cred că este nevoie să se specifice mai precis şi mai pregnant în lege că este nevoie de un asemenea contract încheiat între asigurat şi asigurator, că este nevoie să se prevadă în contract pachetul de servicii de bază, consider că a retrimite la comisie este cea mai bună opţiune în acest moment, şi acolo să se discute şi să se găsească formula corectă, legală, pentru a nu avea suprapuneri şi a nu avea o încărcare a medicilor inutil.

Deci, domnule preşedinte, vă propun retrimiterea la comisie.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

N-am înţeles dacă era vorba de domnul Sergiu Nicolaescu sau Eugen Nicolăescu, dar văd că a venit domnul Eugen.

Vroiam să susţin retrimiterea la comisie, cu o rugăminte, să se dea un termen de o lună de zile. Ideea este bună, onorantă, dar trebuie să fie pusă de acord cu poziţia atât a Casei, cât şi a Ministerului Sănătăţii, ca să existe un lucru pozitiv. Dar solicităm nu numai retrimiterea, ci şi un termen de o lună de zile.

Domnul Mircea Duşa:

Da, s-a făcut. Propunerea de retrimitere la comisie. Supun votului această propunere. Votul este deschis, vă rog să votaţi.

105 voturi pentru.

O abţinere.

Un vot împotrivă.

S-a retrimis la comisie.

Doamna preşedinte, termen? O lună de zile.

Punctul 13. Proiectul de Lege pentru completarea art.4 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.85/2008 privind stimularea investiţiilor.

Vă rog, iniţiatorul.

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Dacă nu e iniţiatorul, scoate-o de pe ordinea de zi.

Domnul Mircea Duşa:

Comisia sesizată în fond. Domnul deputat Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am să-l substitui pe domnul deputat Strugaru Stelică, fiind reţinut la comisie, şi nu numai că susţinem această iniţiativă legislativă care reprezintă până la urmă o modalitate de stimulare a investiţiilor, iar faptul că acest proiect de lege e susţinut şi de Guvern şi de întreaga comisie, ne face să vă solicit dumneavoastră adoptarea acestei iniţiative legislative şi-i mulţumesc colegului meu pentru această iniţiativă.

Domnul Mircea Duşa:

Pe procedură, doamnă? Aşteptaţi.

Raportul comisiei sesizate în fond.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi,

Raportul a fost adoptat de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare în unanimitate, ţinând seama şi de avizele favorabile primite de la celelalte comisii solicitate.

În mod special, amintesc că Guvernul susţine această propunere.

Este vorba de o reglementare privind completarea alin.(1) al art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.85/2008 privind stimularea investiţiilor, aprobată prin Legea nr.78/2009, prin adăugarea a două noi domenii de activitate pentru care se vor acorda facilităţi pentru investiţii.

Vreau să precizez că cele două domenii sunt: tehnologii creative, noi infrastructuri sau infrastructuri noi pentru turism. Iată două lucruri foarte importante care pot ajuta la stimularea economică şi, de ce nu, ar putea fi numite şi măsuri anticriză.

Comisia a votat în unanimitate pentru supunerea spre dezbatere, ceea ce fac eu acum, şi sigur că am dori ca acest vot favorabil unanim al comisiei să devină aprobarea plenului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Reprezentanţii Guvernului, domnul secretar de stat.

Domnul Kiraly Andrei Gheorghe (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului):

Vă mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate doamne, stimaţi domni deputaţi,

Propunem aprobarea acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă este în acord cu strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare pe perioada 2007-2013, urmărind creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare, cu impact direct asupra creşterii capacităţii tehnologice a întreprinderilor.

Domnul Mircea Duşa:

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să internă? Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Grupul pe care-l reprezint va susţine această iniţiativă legislativă. O susţinem şi pentru că este oportună, o susţinem şi pentru că, în sfârşit, un proiect al unui coleg deputat sper că poate să treacă de plenul Camerei Deputaţilor pe votul final, fără cenzura Guvernului Boc.

Iniţiativa legislativă cu toate că nu are decât un singur articol, este un articol important, un articol care cred eu că poate va veni în avantajul celor care astăzi lucrează în cercetare, a celor care astăzi sunt consideraţi un fel de paria, iar munca creativă, munca la planşetă, munca de cercetare este pusă astăzi la gunoi, spunându-se că nu sunt bani, că nu sunt fonduri, că trebuie să înţelegem perioada de criză, dar, în acelaşi timp, se găsesc sute de milioane pentru a putea fi cheltuite pe tot felul de alte poveşti care n-au nicio legătură nici cu crearea locurilor de muncă, nici pentru a putea să dezvoltăm infrastructuri care să poată duce mai departe dezvoltări ale diverselor laturi ale economiei din România.

În această bucăţică de timp, consider încă o dată, la fel cum am considerat şi în perioada dezbaterii bugetului României, că felul în care au fost distribuiţi banii sunt distribuiţi pe criterii politice, pentru a putea să fie răsplătiţi cei care au ajutat Partidul Democrat în campaniile electorale, iar de ce trebuie să avem grijă în această ţară, de copii, de sănătatea românilor, în continuare de pensionari, dar mai ales de valorile intelectuale din România, întotdeauna sunt tratate... şi spun încă o dată că discursul premierului Boc de ieri, din Senat, m-a decepţionat, în condiţiile în care consideră România o feudă proprie, putând să ne jignească pe noi şi alte clase sociale, fiind trataţi ca şi cum suntem negri pe plantaţia domniei sale.

Domnul Mircea Duşa:

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe raportul comisiei.

Dacă la punctul 1 din raport sunt obiecţiuni?

La punctul 2?

La punctul 3?

Proiectul de lege rămâne la vot final.

Punctul 14. Proiectul de Lege pentru modificarea art.69 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Iniţiatorul?

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, pentru că aceasta este o iniţiativă semnată de toţi parlamentarii noştri, atât din Senat, cât şi din Cameră, vă propunem această iniţiativă legislativă în sensul de a modifica art. 69 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal prin mărirea plafonului până la care pensiile sunt scutite de impozit.

Proiectul nostru de lege iniţial prevedea plafonul de 2000 de lei, respectiv 20 de milioane de lei vechi.

Urmare a dezbaterilor din Senat, Senatul a adoptat, la 3 noiembrie 2009, proiectul de lege cu scutirea până la 12 milioane de lei, respectiv 1200 de roni.

Doamnelor şi domnilor,

În condiţiile în care există această dezbatere pe tema Legii pensiilor, în care condiţiile în care, la 1 ianuarie 2009, Guvernul Boc I, dar şi la 1 ianuarie 2010, Guvernul Boc al nu ştiu câtelea a îngheţat punctul de pensie, în condiţiile în care, în termeni reali, punctul de pensie a coborât sub 40%, în condiţiile în care, în mod real, criza este pusă pe umerii pensionarilor, din păcate, prin aceste reduceri substanţiale de venituri, deşi varianta adoptată de Senat nu ne mulţumeşte - am fi dorit un plafon de scutire până la 20 de milioane, cred că această valoare de 1200 de lei, 12 milioane de lei vechi este absolut rezonabilă şi cred că va costa bugetul ţării mai puţin decât tot felul de iniţiative exotice pe care le discutam mai devreme.

Fac un apel la colegii din PDL, pentru că această măsură nu se referă la pensiile nesimţite, nu se referă la pensiile peste 30 de milioane, nu se referă la pensiile peste 20 de milioane, se referă la cei între 10 şi 12 milioane, pe care zi de zi, pe toate posturile, în toate declaraţiile publice, domnul prim-ministru, reprezentanţii dumneavoastră susţin că-i ajută. Dacă vrem să le tăiem pensiile prin viitoarea lege pe care o vom dezbate, acceptaţi cel puţin această măsură minimală.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Comisia sesizată în fond?

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra proiectului de Lege pentru modificarea art.69 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal al României.

Cu adresa nr. PL-x 578 din 4 noiembrie 2009, Biroul permanent, conform art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, a sesizat spre dezbatere Comisia pentru buget, finanţe şi bănci cu proiectul de lege pentru modificarea art.69 din Legea nr.571 /2003 privind Codul fiscal al României.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.69 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul majorării plafonului până la care pensiile sunt scutite de impozit, de la 1000 de lei la 1200 lei.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Graţiela Iordache, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

La lucrările comisie au participat 32 de deputaţi din totalul de 34 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 3 noiembrie 2009.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii proiectului de Lege pentru modificarea art.69 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, în şedinţa din data de 9 martie 2010, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, deoarece aplicarea prevederilor referitoare la creşterea plafonului lunar privind venitul neimpozabil din pensii de la 1000 de lei la 1200 de lei ar avea o influenţă negativă asupra bugetului pentru anul 2010 de 274 milioane lei.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Da, dacă sunt intervenţii la dezbateri generale?

Domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În mod normal, ar trebui să reiau toate argumentele pe care le-am avut în vedere, atunci când am discutat pentru prima oară acest proiect de lege.

Nu cred că mai e cazul şi colegul meu Victor Dobre a fost destul de explicit în modul în care argumentele pentru susţinerea acestui proiect de lege sunt mai mult decât evidente.

Eu încerc să-i conving pe cei de la PDL să nu se mai sperie de avizul negativ al Guvernului pe acest proiect de lege, pentru că acel aviz negativ era făcut în alte condiţii. Era dat ca aviz negativ, în condiţiile în care plafonul de impozitare era la 2000 de lei şi nu la 1200 de lei, aşa cum avem proiectul de lege venit de la Senat.

De asemenea, numărul de persoane care ar beneficia de această propunere legislativă nu mai este de 4023 de persoane. De asemenea, salariul mediu brut, aşa cum spunea Guvernul, nu mai este depăşit de pensia care se supune impozitării... deci toate argumentele pe care Guvernul le-a utilizat, atunci când a dat aviz negativ, nu mai sunt valabile.

În consecinţă, eu cred că dumneavoastră, parlamentarii PDL, sunteţi dezlegaţi şi de mâini şi mai ales la minte în a aprecia că acest proiect de lege poate să treacă.

Am rămas, în schimb, surprins de ceea ce a spus vicepreşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci că influenţa negativă pe bugetul anului 2010 ar fi de peste 260 de milioane, când această influenţă se referea la o pensie supusă impozitării de peste 2000 de lei şi se referea la întreg anul 2010.

Noi acum vorbim de mult mai puţine persoane care intră în această categorie, vorbim de faptul că nu se va aplica pentru tot anul, pentru că până va apărea legea, se va publica în Monitorul Oficial, va mai trece o perioadă de timp, probabil că această sumă va fi cam o pătrime din ceea ce se anticipa că s-ar putea constitui drept cheltuială publică în acest an.

Cred că sunt suficient de multe argumente pentru dumneavoastră, parlamentarii PDL, am vorbit în mod deosebit, care să vă dea posibilitatea să vă exprimaţi un vot favorabil pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă, pentru prima dată nu daţi şansa unei doamne să vorbească înaintea unui bărbat, a ridicat mâna, dar fiindcă mi-aţi dat cuvântul, am să susţin şi punctul de vedere al colegilor mei parlamentari.

Sigur că iniţiativa este a unor colegi de-ai mei, este o iniţiativă lăudabilă şi chiar ţinem cont de problemele pe care le au pensionarii, dar trebuie discutate într-un context general, atât a Legii pensiilor, atât a problemelor care trebuie rezolvate la nivel social pentru toate categoriile profesionale şi cred că este încă prematur să iniţiem o astfel de lege până nu ştim Legea pensiilor, care, ştiţi foarte bine, e în dezbatere la Senat şi va veni la noi, până când nu avem un pachet, care este la ora actuală în pregătire la guvern, un pachet de asistenţă socială la nivelul întregii ţări, ăsta este şi motivul pentru care, cu scuzele adresate colegilor mei care au iniţiat mai devreme un astfel de proiect de lege, noi nu putem susţine, suntem de acord cu Guvernul.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna deputat Aura Vasile, care a dorit să vorbească după dumneavoastră.

Doamna Aurelia Vasile:

Da. Domnule preşedinte, eram curioasă ce va spune liderul Grupului Partidului Democrat Liberal şi sunt încântată de debutul discursului domniei sale şi am să i-l aduc aminte de fiecare dată când va mai jigni o femeie sau un alt coleg parlamentar, crezând că suntem muşi, deci mai puţin decât marinari pe coverta PDL-ului.

Vă anunţ că suntem toţi comandanţi de cursă lungă şi că ştim foarte bine ceea ce avem de făcut, iar în momentul în care încercăm să vă dăm sfaturi, vi le dăm pentru binele cetăţenilor acestei ţări, încercând să vă ajutăm în actul de guvernare de care nu sunteţi în stare.

Întorcându-mă la proiectul de lege, grupul meu va vota împotriva respingerii raportului pe care comisia de specialitate, comisia de fond l-a prezentat plenului, iar pe lângă argumentele aduse de alţi colegi, de ce trebuie să adoptăm acest proiect de lege şi să nu-l respingem, trebuie să ţinem cont că Guvernul a fost cel care, prin asumarea răspunderii, a interzis un drept care este acordat de absolut toate instanţele internaţionale, dreptul la muncă, interzicând ca cel care are pensie să poată să mai desfăşoară o altă activitate.

În aceste condiţii, a fixat şi baremul care, din câte îmi aduc aminte, este undeva în jurul cifrei de 17 mii de lei, deci 170 de roni, fapt care a dus de la punerea în aplicare a acestei legi, asumate de Guvernul României, la micşorarea venitului multor, multor familii. De aceea aceste familii au fost luate prin surprindere. Aceste familii aveau angajate tot felul de obligaţii, credite la bănci, angajamente pentru burse ale copiilor pentru studii sau alte lucruri domestice.

Cum au fost luaţi prin surprindere? Pentru că proiectul de lege iniţial a fost declarat neconstituţional de Curte, a fost strecurat în această lege de asumare care, teoretic, a modificat şi Codul muncii, un articol din Codul muncii, interzicând dreptul la muncă şi multe familii, în acest moment, sunt cu cheltuielile domestice în faliment.

De aceea, iniţiativa legislativă este bine venită, în condiţiile în care măcar în acest fel să putem să dăm o mână de ajutor măcar câtorva zeci de familii, în condiţiile în care să corectăm minciunile pe care Guvernul le-a scris în punctul de vedere trimis comisiei de specialitate şi în analizele eronate care se fac totdeauna, faţă de cei care şi-au plătit corect, de-a lungul anilor, dreptul de a avea o bătrâneţe liniştită sau dreptul de a putea să aibă un venit, în condiţiile în care statul le interzice desfăşurarea acestuia.

De aceea, stimaţi colegi, am să solicit şi Grupului parlamentar al PDL ca de la vorbă la faptă, faţă de ceea ce declară de la acest microfon că sunt lângă persoanele cu handicap, că sunt lângă profesori, că sunt lângă pensionari, s-o şi demonstreze prin vot. În condiţiile în care citeam pe o iniţiativă legislativă care va urma, a domnului deputat Prigoană, despre angajamentele în programul de guvernare până în 2012 a partidului de guvernământ.

Cred eu, domnilor deputaţi ai Partidului Democrat Liberal şi celor care vă ajută ca fugari din alte partide, că vă veţi respecta propriul dumneavoastră program pe care l-am recitit după ce domnul Prigoană mi-a atras atenţia asupra lui.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Aş vrea întâi o precizare pentru doamna Vasile. Domnul Toader n-a fost niciodată comandant, a fost şef mecanic, acum este prima dată pe punte.

În legătură cu acest proiect de lege, fac din nou un apel. În data de 3 noiembrie, colegii dumneavoastră de la Partidul Democrat, că de liberali nu cred că e cazul să discutaţi dumneavoastră, au votat acest proiect de lege în Senat. Dacă îl veţi vota şi dumneavoastră astăzi, va fi foarte apreciat votul, pentru că altfel vom înţelege că l-aţi votat pe 3 noiembrie numai pentru că era campanie electorală şi trebuia să mai spuneţi o minciună la multe altele pe care le-aţi spus de-a lungul ultimelor două campanii prezidenţiale.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Numai puţin, că e o dispută între gălăţeni şi au drept la replică.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Un drept la replică, domnule Dobre, care e inginer navalist, este adevărat, între noi, mecanicii, şi cei de la puncte este o dispută, dar ştiu eu un proverb marinăresc: "Merge maşina, merge marina".

Domnul Mircea Duşa:

Pe procedură, domnule?

Domnul Petre Petrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să argumentez pentru susţinerea acestui proiect legislativ prin aceea că fac parte din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. În cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, atunci când am solicitat Guvernului să ne prezinte impactul social, bâlbâielile acestuia nu au făcut decât să ne lase în ceaţă, în sensul că cifrele pe care ni le-a prezentat nu au în spate un material din care să rezulte că, într-adevăr, două sute şi ceva de milioane ar fi impactul de la 1000 de lei la 1200 de lei.

Nu există absolut niciun fel de suport şi din acest punct de vedere, colaborarea între Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, respectiv Parlament, şi Guvern lasă foarte mult de dorit, eu personal am solicitat Guvernului să ne prezinte date concrete asupra numărului de pensionari care ar beneficia de această majorare şi nu am primit acest răspuns.

Cred că dumneavoastră, stimaţi colegi din PDL, ar trebui să faceţi un efort în susţinerea acestui proiect de lege, tocmai pentru că ştiu că urmează altele în care veţi susţine creşteri importante şi alocări de sume pe alte proiecte de lege care vin să vă contrazică şi am vrut să iau astăzi cuvântul, tocmai pentru a vă aduce aminte că nu putem să cerem pensionarilor să strângă cureaua şi să venim cu alte proiecte de lege în care să acordăm discreţionar sume altor categorii sociale care, întâmplător, sunt pe placul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Proiectul de lege rămâne la vot final.

Punctul 15. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(6) al art.78 din Legea nr.19 din 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Are caracter organic.

Comisia ne propune respingerea.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia sesizată în fond?

Poftiţi, doamnă deputat.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, iniţiatori sunt colegi ai grupului nostru parlamentar şi, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, liderul sau înlocuitorul lui poate să susţină acest proiect de lege.

Domnule preşedinte, este o iniţiativă legislativă care vine să acopere programul de guvernare al Partidului Democrat Liberal privind viaţa şi condiţiile persoanelor cu handicap de gradul I, privind pensia de invaliditate.

Acest proiect de lege propune ca stagiul potenţial privind gradul I de invaliditate, punctaj anual al asiguratorului să fie 0,90 de puncte, faţă de 0,75 de puncte, creşterea nefiind foarte importantă, fiind numai de 11 ceva la sută, un lucru puţin semnificativ, în condiţiile în care numărul acestora, conform statisticii Casei Naţionale de Pensii, este de 41 113 şi valoarea medie este 500 de roni.

Ne argumentăm susţinerea proiectului de lege, domnule preşedinte, pe faptul că aceşti oameni, aşa cum prevede şi Constituţia României, sunt în grija statului, sunt oameni care au nevoie de suport moral, dar, mai ales, de suport financiar pentru a putea să-şi continue viaţa.

Este cunoscut că ei nu pot să desfăşoare o activitate profesională, fiind invaliditate de gradul I şi, de aceea, colegii mei, luând notă de datele statistice ale institutului de specialitate privind costurile, preţurile coşului zilnic, au făcut această propunere pentru a armoniza articolul 78 din Legea nr.19 cu ceea ce este în realitate, ca date ale Guvernului actual, şi pentru a respecta atât legea privind invaliditatea, Legea nr.480 şi ceva, precum şi Constituţia României.

Vom vota pentru acest raport şi nu votăm raportul de respingere al comisiei.

Domnul Mircea Duşa:

Mai doriţi să interveniţi, domnule preşedinte?

Proiectul de lege a căzut la votul în plen, de fapt, trecem la dezbaterea pe articole.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi eu vă propun să nu fim de acord cu respingerea propunerii legislative. Este vorba, dacă-mi permiteţi, numai două cifre pentru cei care ajută persoanele cu handicap grav, deci gradul I de invaliditate, este o creştere de la 0,75 în valoarea punctului de pensie la 0,90. Este vorba de persoanele cu handicap grav, foarte puţine.

De asemenea, sunt mici creşteri şi la gradul II şi gradul III. Sunt creşteri foarte mici, cu certitudine nu vor afecta bugetul, nu de aici o să avem probleme cu creşterea cheltuielilor publice, dar ne manifestăm respectul faţă de o categorie de cetăţeni ai noştri care chiar au nevoie de mai mult ajutor decât ceilalţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Da, trecem la dezbaterile pe articole.

Vă supun votului articolul unic.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Proiectul de lege are un singur articol, articol unic şi vă supun votului art.1.

Proiectul de lege merge la vot final.

67de voturi pentru, o abţinere şi 59 împotrivă.

Punctul 16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 privind Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiatorul? Raportul comisiei este de respingere. Comisia? Rămâne la vot final.

Punctul 17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat. Raport de respingere la comisie.

Iniţiatorul? Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul ...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Poate nu aţi observat, domnule vicepreşedinte, dar şi la legea anterioară şi la această lege, trebuie să urmaţi aceeaşi procedură pe care aţi urmat-o la legea care, scrie acolo "dezbatere pe articole", deci şi legea anterioară şi această lege trebuie s-o votăm articol cu articol.

Domnul Mircea Duşa:

Deci, punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 privind Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă iniţiatorul vrea să intervină?

Trecem la dezbaterea pe articole.

Supun votului Camerei articolul unic din lege. Votul este deschis, vă rog să votaţi.

6 voturi pentru, 131 împotrivă şi 3 abţineri.

Art.1 din articolul unic. Îl supun votului. Votul este deschis. (Rumoare.)

Poftiţi, domnule.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Eu nu am mai auzit, este prima dată în Parlament când luăm un raport de respingere şi luăm articol cu articol, dacă îl respingem sau nu. Vă rog frumos, aplicaţi ceea ce am aplicat întotdeauna, există raport de respingere, sunt dezbateri, la vot final. Luăm fiecare articol? Dacă este o lege cu 114 articole, nici nu înţelegem ce să votăm!

Domnul Mircea Duşa:

Domnule lider de grup, această lege a fost la vot final în Cameră şi a căzut la vot final. Se trece la dezbaterea pe articole. Şi următoarea la fel, toate...

Doamna deputat.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte, vicepreşedinte al Biroului permanent, o să am rugămintea să faceţi propunerea în numele Grupului parlamentar al PSD+PC, astăzi, la şedinţa Biroul permanent, să seminarizăm liderii de grup privind cunoaşterea Regulamentului Camerei Deputaţilor şi a procedurilor. (Aplauze.)

Domnul Mircea Duşa:

Da. Deci, stimaţi colegi, reluăm votul.

Am votat articolul unic care are două alineate.

Vă supun votului alin.(1). Votul este deschis.

Cine este pentru?

67 de voturi pentru, o abţinere, 76 de voturi împotrivă.

Supun votului dumneavoastră alin.(2). Votul este deschis.

70 de voturi pentru, 3 abţineri, 73 împotrivă. Voturile împotrivă cu cele 3 abţineri sunt 73.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Este în aceeaşi situaţie. Trecem la dezbaterea pe articole.

Supun votului articolul unic.

Vă fac precizarea că are trei alineate acest articol.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

70 de voturi pentru, 3 abţineri şi 79 voturi împotrivă. Articolul unic a picat.

Dacă a picat articolul unic, n-o să mai supun la vot alineatele articolului.

Proiectul de lege rămâne la vot final.

Punctul 18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Proiectul de lege este în aceeaşi situaţie, a picat la vot în plen.

Conform art.104, supunem votului Camerei proiectul de lege pe articole.

Precizez că proiectul de lege are un singur articol, cu şase alineate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

69 de voturi pentru, 4 abţineri, 84 voturi împotrivă. Articolul unic a picat, au picat şi alineatele articolului unic.

Proiectul de lege rămâne la vot final.

Punctul 19. Proiectul de Lege pentru modificarea art.4 alin.(1) din Legea nr.370/2004 privind alegerea Preşedintelui României.

Este în aceeaşi situaţie. Conform art.104, trecem la vot pe articole.

Proiectul de lege are un singur articol, articolul unic.

Supun la vot articolul unic. Votul este deschis, vă rog să votaţi.

86 de voturi pentru, 2 abţineri şi 74 voturi împotrivă.

Proiectul de lege rămâne la vot final.

Punctul 20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.44 din 1994, republicată, privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Proiectul de lege este în aceeaşi situaţie. A picat la vot în Cameră.

Conform art.104, supunem votului dumneavoastră proiectul de lege pe articole.

Proiectul de lege are două articole.

Supun votului dumneavoastră art.1.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

81 de voturi pentru, 2 abţineri, 87 voturi împotrivă.

Articolul a picat.

Supun votului dumneavoastră art.2.

Vă rog să votaţi.

81 de voturi pentru, 3 abţineri, 84 voturi împotrivă. Şi acest articol a picat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, modificată şi completată prin Legea 303/2007.

Proiectul de lege este în aceeaşi situaţie.

Conform art.104, trecem la votul pe articole.

Proiectul de lege are un singur articol.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Votul este deschis.

85 de voturi pentru, 3 abţineri, 94 voturi împotrivă. Articolul a fost respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 22. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Proiectul de lege este în aceeaşi situaţie.

O să trecem la votul pe articole.

Are cuvântul iniţiatorul. Nu este.

Raportul comisiei sesizate în fond.

Comisia ne propune respingerea proiectului.

Preşedintele comisiei sesizate în fond.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulament, Comisia a fost sesizată cu Proiectul de Lege PL-x nr.606 din 16 noiembrie. Proiectul de lege a avut aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget şi Comisia juridică, aviz negativ al Comisiei pentru egalitate de şanse şi punct de vedere negativ al Guvernului.

Cu unanimitate de voturi, membrii comisiei şi ai Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Propunerea a fost respinsă de Senat în şedinţa din 11 noiembrie 2009. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Mircea Duşa:

Reprezentantul Guvernului? Nu este.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva.

Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PSD+PC va susţine iniţiativa legislativă a domnilor deputaţi Silviu Prigoană, Ioan Oltean, Daniel Buda, Ioan Nelu-Botiş, Claudia Boghicevici, Cornel Ghiţă, Florian Daniel Geantă şi Iulian Vladu, toţi din cadrul Partidului Democrat Liberal, iniţiativă pe care o considerăm că face parte, aşa cum domnul deputat Silviu Prigoană prezintă în expunerea de motive, spune că această problemă face parte din Programul de guvernare 2009-2012 şi actuala guvernare şi-a propus ca obiective şi direcţii de acţiune asigurarea unei pensii sociale minime garantate care să completeze pensia până la 350 de lei lunar, pentru toţi pensionarii cu cuantumul pensiei sub această sumă finanţată de la bugetul de stat, îmbunătăţirea criteriilor şi formelor de acordare a venitului minim garantat.

Or, stimaţi colegi, eu nu înţeleg de ce Guvernul PDL nu susţine propriul program de guvernare şi de ce respinge o iniţiativă legislativă a colegilor mei parlamentari PD care încearcă să aducă Guvernul pe linia de plutire. În condiţiile în care este ştiut că domniile lor şi-au argumentat foarte bine ceea ce au solicitat pe Legea nr.448 din 6.XII.2006 care prevede protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap şi care, de asemenea, asigură un sistem eficient şi real de protecţie şi promovare a drepturilor persoanelor cu handicap.

Acum, vorbind în numele partidului meu, trebuie să vă spunem că noi ne-am aplecat totdeauna cu respect şi cu mult sprijin faţă de aceste persoane, care este ştiut că nu pot întotdeauna, datorită afecţiunilor fizice, mentale sau senzoriale, să desfăşoare activităţi, în mod normal, activităţi cotidiene. De aceea trebuie ca statul, în speţă, Guvernul, în această bucăţică de timp, să asigure măsuri de protecţie în sprijinul recuperării, integrării şi incluziunii sociale.

De aceea, cred eu că propunerea ca venitul minim pentru toate aceste persoane să fie de 300 de lei, indexabil în fiecare an, este un lucru binevenit, în condiţiile în care ştim foarte bine că Guvernul trebuie să asiste şi să ajute pe cei care au nevoie de ajutor în ţară, pe cetăţenii cei mai expuşi, în speţă, copiii, pensionarii, persoanele cu diverse grade de handicap. Şi nu să fie protejate firmele care au sponsorizat în campaniile electorale partidul de guvernământ.

Domnul Mircea Duşa:

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

Doamna deputat Pocora.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ştiţi că acum două zile am dezbătut în Parlament o iniţiativă legislativă cu acelaşi subiect. Eu aş spune că iniţiativa legislativă a colegilor de la PDL este şi mai bună şi mai generoasă.

Tocmai de aceea, pentru că noi sprijinim persoanele cu dizabilităţi şi în încercarea mea de a face dreptate acestei categorii, vreau să vă spun că Grupul Partidului Naţional Liberal va vota această lege.

Domnul Mircea Duşa:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ioan-Nelu Botiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-adevăr, consider că iniţiativa este una bine-venită. Sunt unul din iniţiatori. Dar în discuţiile pe care le-am avut cu ministerul, am ajuns la concluzia că ceea ce trebuie indexat sau mărit ţine de indemnizaţia pentru persoanele cu handicap şi nu de venitul sau de pensie socială minimă. Pentru că o pensie socială minimă introdusă nediferenţiat la persoanele cu diferite tipuri de handicap, nu ar face decât să aducă suplimentar pe buget un alt tip de plată care nu reprezintă o completare la indemnizaţia pe care o primesc persoanele cu handicap la ora actuală.

Din ceea ce avem ca date, practic, o persoană cu handicap grav, la ora actuală, are o indemnizaţie de 202 lei. Or, ideea noastră este aceea de a mări această indemnizaţie şi în discuţiile pe care le-am avut cu reprezentanţii Ministerului Muncii, am mers totuşi pe această variantă în care să creştem indemnizaţia şi nu să venim cu un venit suplimentar numit pensie socială. Pentru că ar introduce un alt tip de plată care nu s-ar regăsi practic în buget la ora actuală.

Deci, ideea pe care o acceptăm şi pe care o vom susţine va fi aceea de a creşte indemnizaţiile acestor persoane şi nu de a introduce un alt tip de plată pentru aceste persoane.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

Având în vedere că raportul comisiei este raport de respingere, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mai avem un proiect de lege şi cu aceasta şi epuizăm ordinea de zi: la punctul 23, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor.

Are cuvântul iniţiatorul.

Domnul Edler András György:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt convins că nu există om în această sală care să nu fi auzit de Festivalul medieval de la Sibiu, de la Sighişoara, de la Suceava sau de la Braşov.

Aceste evenimente au drept scop prezentarea tradiţiilor noastre istorice prin generarea acelei atmosfere tradiţionale timp de câteva zile pe an. Gândiţi-vă, stimaţi colegi, cum ar fi aceste evenimente fără acei cavaleri în port tradiţional, cu tot armamentul din dotare. Gândiţi-vă cum ar fi aceste evenimente fără simularea acelor lupte de cavaleri, fără demonstraţii cu arcul sau aruncări cu suliţa. Cred că s-ar pierde toată vraja acestor festivaluri medievale.

În momentul de faţă, aceste evenimente se desfăşoară în ilegalitate. De ce? Pentru că Legea nr.295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor reglementează ca armele, definite în sensul acestei legi şi care includ şi aceste arme tradiţionale, pot fi utilizate numai în poligoane speciale.

În aceeaşi situaţie se află şi cluburile de arc sportiv sau cluburile de arte marţiale unde se practică învăţarea mânuirii armelor tradiţionale de luptă. Pentru că şi aceste arme tradiţionale sunt catalogate şi pot fi folosite numai în poligoane speciale.

Deci, ceea ce dorim noi, iniţiatorii acestei propuneri legislative, este tocmai reglementarea acestei situaţii. Dorim ca aceste arme să fie scoase de sub regimul Legii nr.295/2004, în condiţiile în care sunt folosite de membrii cluburilor sportive de specialitate sau asociaţiilor care au drept scop aspecte de natură culturală, istorică şi de cultivarea tradiţiilor recunoscute ca atare de lege.

În toate statele europene funcţionează asemenea organizaţii fără ca armele folosite în scop sportiv de educare şi de prezentare a evenimentelor istorice să fie considerate arme propriu-zise, din punct de vedere juridic.

Tocmai din acest motiv, solicit retrimiterea la comisie pentru o mai atentă reanalizare a acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Pe procedură, domnule Toader? Poftiţi!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Da, pe procedură.

Susţinem şi noi reîntoarcerea la comisie, având în vedere o neclaritate privind utilizarea acestor arme. Orice armă şi orice mijloc care poate să producă răniri sau chiar, până la urmă, decese, trebuie considerate arme, dar trebuie să aibă un regim cu totul aparte şi solicităm retrimiterea la comisie.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnul preşedinte Costică Canacheu, împreună cu toţi membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au judecat corect această iniţiativă legislativă. Grupul meu nu este de acord cu retrimiterea la comisie sub diverse motive, ci, teoretic, cu respingerea proiectului de lege. Ca argumentaţie, cred că este suficient ceea ce vedem în fiecare zi că se întâmplă pe treceri de pietoni, în scări de bloc, în sate, comune, în staţii de autobuz, în autobuz, tot felul de agresiuni, ar mai trebui să vedem şi trageri cu arbaleta, trageri cu arcul sau ştiu eu cu ce alte arme istorice.

Cred eu că legislaţia este explicită, cred eu că aceste festivaluri se pot desfăşura cu recuzita care este suficientă pentru un festival şi nu este necesar ca acest festival să poată să, ştiu eu, să defileze în armuri şi cu tot felul de arcuri şi că trebuie să fie posesori ai unor autorizaţii speciale. Cred că m-aş cutremura ca în România, alături de glonţ, pistol cu gaze sau ce Dumnezeu mai este, arme albe, să apară şi arbalete, arcuri sau ştiu eu ce alte arme istorice care se doresc a fi folosite la diverse festivaluri.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna deputat, vă mulţumesc, eram pe procedură.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută, cea de retrimitere la comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

130 voturi pentru, 3 abţineri şi 84 voturi împotrivă.

S-a retrimis la comisie. Termen două săptămâni.

Am epuizat ordinea de zi şi în cinci minute reluăm cu sesiunea de vot final.

- După pauză -

Domnul Mircea Duşa:

Vă rugăm să pregătiţi cartelele de vot.

(Din acest moment, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi,

Vă propun să începem sesiunea de vot final.

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

Mai avem nevoie de 10 secunde de pauză.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Încă 30 de secunde, un minut, la solicitarea Grupului PSD.

- După pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Începem sesiunea de vot final, vă rog să pregătiţi cartelele.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în Registrul comerţului.

Este lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 247 voturi pentru; 6 împotrivă; 3 abţineri.

Proiectul a fost adoptat.

2. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.159/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Este lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 251 voturi pentru; 4 împotrivă; 3 abţineri.

Proiectul a fost adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea statutului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă, deschis spre semnare la Bonn la 26 ianuarie 2009, semnat de România la Bonn la 26 ianuarie 2009.

Este lege ordinară.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 265 voturi pentru; niciun vot împotrivă; nicio abţinere.

Proiectul a fost adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009 şi a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea şi funcţionarea Centrului Comun de Contact de cooperare poliţienească şi vamală, semnat la Vidin, la 19 mai 2009.

Este lege ordinară.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 264 voturi pentru; niciun vot împotrivă; nicio abţinere.

Proiectul a fost adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă.

Este lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 260 voturi pentru; 3 voturi împotrivă; 2 abţineri.

Proiectul a fost adoptat.

6. Proiectul de Hotărâre privind pentru modificarea şi completarea art.96 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 257 voturi pentru; 2 voturi împotrivă; 5 abţineri.

Proiectul a fost adoptat.

7. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 153 voturi pentru; 102 împotrivă; 8 abţineri.

Proiectul a trecut. (Vociferări.)

Da, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor: 153 voturi pentru.

Propunerea a fost respinsă.

8. Proiectul de Lege pentru completarea art.4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.85/2008 privind stimularea investiţiilor.

Este lege ordinară.

Suntem Cameră decizională.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 266 voturi pentru; un vot împotrivă; nicio abţinere.

Proiectul a trecut.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art.69 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Este lege ordinară.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Deci votul este pe raportul comisiei.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 148 voturi pentru; 111 împotrivă; 4 abţineri.

Proiectul de lege a fost respins.

Votul a fost în favoarea propunerii comisiei.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (6) al art.78 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Este lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi la votul final din 13.04.2010. S-a hotărât dezbaterea pe articole, dezbatere care a avut loc.

Deci, vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 119 voturi pentru; 138 împotrivă; 5 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Este lege organică.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Tocmai de aceea, am şi zis: s-a supus la vot adoptarea iniţiativei şi nu a întrunit numărul de voturi. Deci a fost respinsă.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 privind Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

Este lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative, de asemenea, nu a întrunit numărul necesar de voturi cu votul final în 13.04.2010 şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară.

Dezbaterile au avut loc astăzi.

Din nou, se supune la vot adoptarea iniţiative legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 111 voturi pentru; 150 împotrivă; 3 abţineri. Respinsă.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.416/20011 privind venitul minim garantat.

Este lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Am avut propunere de respingere, am avut dezbatere pe articole.

Supunem la vot adoptarea iniţiativei legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 112 voturi pentru; 148 împotrivă; 4 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Este lege organică.

Suntem Cameră decizională.

De asemenea, propunerea comisiei a fost de respingere. Tot astăzi s-a discutat pe articole.

Supunem votului dumneavoastră, la votul final, adoptarea iniţiativei.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 116 voturi pentru; 150 împotrivă; 2 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea art.4 alin. (1) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui României.

Este lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Am avut respingere, dezbateri pe articole. La celelalte propuneri erau şi toate articolele respinse.

Se supune la vot adoptarea iniţiativei legislative.

Domnul Duşa dorea să intervină. Dacă mai doreşte să facă o explicare.

Domnul Mircea Duşa:

La celelalte proiecte de legi, la votul pe articole, articolele au fost respinse.

La acest proiect de lege, articolul unic pe care îl avea, a rămas. A fost singurul proiect de lege la care a trecut articolul unic.

Vreau să mai fac precizarea că textul acesta de lege a fost prevăzut şi există o Ordonanţa de urgenţă care a fost aprobată prin lege. Deci, textul este identic cu cel aprobat prin lege, prin ordonanţa de urgenţă. Aceasta era problema.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, teoretic, trebuie respins, pentru că este o suprapunere legislativă.

Bun, este în regulă.

Ca să evităm dezbaterile, mai bine ne exprimăm prin vot.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 129 voturi pentru; o abţinere; 132 voturi împotrivă.

Propunerea a fost respinsă.

15. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.44/1994, republicată, privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Este lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei a fost de respingere. Nu a întrunit numărul necesar de voturi. S-a dezbătut astăzi pe articole.

Supunem la vot adoptarea acestei iniţiative legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 116 voturi pentru; 138 împotrivă; 6 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, modificată şi completată prin Legea nr.303/2007.

Este lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea. S-a dezbătut.

Acum suntem în faza în care supunem la vot adoptarea iniţiativei legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 116 pentru; 139 împotrivă; 7 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Este lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Comisiile propun respingerea propunerii legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 134 voturi pentru; 116 împotrivă; 9 abţineri.

Nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Va fi dezbătută pe articole într-o şedinţă a Camerei.

Vă mulţumesc.

Cu aceasta am terminat sesiunea de astăzi.

Vă doresc o săptămână bună în continuare.

Membrii Biroului permanent, ne vedem în sala de şedinţă în 10 minute.

*

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,03.