Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse în prima parte de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Dumitru Pardău şi Ştefan Valeriu Zgonea, secretari.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi invit pe cei doi secretari să vină la prezidiu.

Vă anunţ că din totalul celor 334 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 171. Sunt absenţi 163, din care 33 participă la alte acţiuni parlamentare.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei, vă informez că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi, programul de lucru, lista rapoartelor depuse, informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Pentru început, aş vrea să-i dau cuvântul domnului deputat Doru Frunzulică pentru un anunţ.

Domnul Doru-Claudian Frunzulică:

Doamna preşedinte,

Stimate şi stimaţi colegi,

Am un anunţ de făcut.

Joi, 24 iunie, la ora 17,30, la Cercul Militar Naţional are loc reuniunea absolvenţilor români şi moldoveni ai Centrului European pentru Studii de Securitate "George C. Marshall".

Ştiu că mulţi dintre dumneavoastră aţi absolvit diferite cursuri ale Centrului Marshall: "Program in Advanced Security Studies" sau "Senior Executive Seminar" sau "Program on Terrorism and Security Studies". Am onoarea să vă invit încă o dată să participaţi la această reuniune unde ambasadorul SUA va susţine conferinţa cu tema "Importanţa zonei lărgite a Mării Negre pentru securitatea SUA şi a aliaţilor NATO", iar ambasadorul german va susţine conferinţa "Uniunea Europeană după Tratatul de la Lisabona. Realităţi şi perspective ale Parteneriatului româno-german".

De asemenea, participă directorul Centrului European pentru Studii de Securitate "George C. Marshall", generalul doctor John Rose, precum şi ambasadorul american şi cel german, pentru că cele două ţări, după cum ştiţi, patronează acest centru de studii de securitate şi apărare.

Mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Vream să mai fac un anunţ: domnul Ioan Muntean, deputat în Circumscripţia electorală nr.29 Neamţ, Colegiul nr.5, ne anunţă că îşi va face înscrierea în lista de prezenţă a deputaţilor independenţi neafiliaţi grupurilor parlamentare.

Domnul Eugen Nicolăescu, pe procedură.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna preşedinte,

Este de neînţeles faptul că o hotărâre a unui grup parlamentar estre cenzurată de Secretariatul general al Camerei. Vă aduc aminte că săptămâna trecut, chiar lunea trecută, sub semnătura liderului Grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor s-a solicitat ca declaraţiile de avere şi de interese ale deputaţilor liberali să fie făcute publice pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Am constatat ulterior că ne vine o adresă din partea secretarului general al Camerei, prin care ne invită pe fiecare deputat în parte, pe declaraţie pe proprie răspundere, să solicităm acest lucru, cu toate că exista o hotărâre a grupului parlamentar. Eu înţeleg că la nivelul Camerei Deputaţilor, hotărârile grupurilor parlamentare sunt consultative sau facultative.

Eu vă aduc aminte că hotărârile sunt normale şi aplicabile. Nimeni n-are voie să le cenzureze. Astăzi, deputaţii liberali au făcut şi cereri în scris individuale. Dar nu e normal ceea ce se întâmplă şi vă rog să luaţi act de acest protest pentru ca aşa ceva să nu se mai întâmple.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Am o precizare cu caracter tehnic. Am avut această discuţie în Biroul permanent al Camerei, acolo unde domnul Adrian Năstase a spus că nu se poate accepta o hotărâre luată de un grup. Cererile trebuie să fie individuale.

La rândul meu, şi eu, domnule Eugen Nicolăescu, şi eu am depus o cerere individuală pentru ca declaraţia mea de avere să fie afişată pe site.

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Avem un proiect de Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea modalităţilor de atribuire şi clarificare a proiectelor pentru acordarea fondurilor europene pe măsura 3.2.2.

Grupul parlamentar al PSD a propus această comisie de anchetă. O să rog să şi susţină.

Domnul Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinsă doamna preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Şi tovarăşul Nicolăescu,

Există unele îndoieli, poate justificate, poate nejustificate, care planează în special asupra distinşilor noştri colegi de la PDL care ar favoriza o aşa-numită clientelă politică în distribuirea acestor contracte, respectiv, programe.

Pentru a încerca să evităm unele chestiuni care nu sunt în realitate normale şi care planează asupra distinşilor noştri colegi de la PDL, Partidul Naţional Liberal şi PSD încearcă să-i protejeze făcând o comisie de anchetă şi suntem convinşi că distinşii colegi deputaţi şi deputate de la Partidul Democrat Liberal vor vota pentru această comisie pentru că nici dânşii, ca şi noi, ca şi domnii liberali, ca şi domnii de la Grupul parlamentar al independenţilor sau colegii noştri de la minorităţi naţionale, nu au pe nimeni de apărat pentru că nu au nici un fel de interes, ci în special această guvernare este transparentă, este democrată şi astăzi vom vedea dacă apără clientela politică sau aşa-zisa clientelă politică sau vor vota pentru transparenţă, da?, pentru eficacitate în aceste contracte şi programe, şi vor fi alături de toţi, scăpând o anatemă: că puterea este coruptă.

Eu nu cred, îl avem aici pe domnul Mircea Toader care vorbeşte la telefon probabil cu altcineva, şi va susţine şi el ca distinşii colegi PDL să voteze această comisie de anchetă, pentru că altfel se va înţelege în subsidiar că dânşii protejează marea corupţie şi că tăierea pensiilor, tăierea salariilor este făcută în detrimentul cetăţeanului şi pentru binele celor care sifonează diferite contracte pe măsura 3.2.2.

Eu cred că astăzi, distinsă doamnă preşedinte, vom avea un vot de unanimitate şi nimeni nu va îndrăzni să mai acuze PDL-ul, spunem noi, de anumite chestiuni care aparent sunt ilegale. Este un partid democrat din când în când. Cred că astăzi va fi chiar democrat şi în frunte cu domnul Mircea Toader va vota pentru comisia de anchetă.

Vă mulţumesc anticipat pentru votul dumneavoastră.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna preşedinte,

L-am ascultat pe domnul Stanciu care cere transparenţă şi să ne apare interesele noastre; sunt interesele României, domnule Stanciu. Cred că nu există nici un interes al cuiva să creeze o suspiciune referitoare la aceste fonduri, fiindcă cei care le acordă e Uniunea Europeană. Cea care supervizează este Uniunea Europeană sau Comisia Europeană. Şi cred că nimeni nu are nu numai interesul, nu vrea nimeni să rişte ca pe modul în care au fost repartizate aceste fonduri să existe cât de cât o suspiciune şi în afara regulii.

Dar pentru a face o comisie de anchetă până când nu s-a finalizat până la urmă care sunt proiectele care ajung în final să fie finanţate, este încă cale lungă. Acum, o parte sunt încă în comisia de contestaţii. Poate cele pe care dumneavoastră le susţineţi că au fost depunctate vor fi aduse la un punctaj normal, şi cred că a ne apuca acum noi să dăm drumul la anchetă care să creeze la rândul ei o suspiciune suplimentară la Comisia Europeană, face ca să pierdem toţi. Să ajungem în situaţia în care nici unul din aceste proiecte să nu fie finanţate.

Sigur că toţi suntem interesaţi, inclusiv noi, să existe transparenţă şi regulă. Sigur că ştiţi foarte bine că s-au schimbat regulile în timp ce eram noi la un moment dat împreună cu PSD-ul. S-au schimbat înainte, când era Guvernul Tăriceanu. Regulile trebuie să fie sigure şi cunoscute de toţi.

Motivul pentru care nu suntem de acord cu această comisie l-am susţinut. Pe de o parte, că nu suntem de acord cu astfel de comisii de anchetă, poate să fie în Comisia pentru agricultură, poate să fie solicitat la audieri directorul de la ADRPP, poate să fie orice document solicitat în cadrul Comisiei pentru agricultură, unde sunt specialişti. Restul, vom face iarăşi o dezbatere publică, o anchetă judiciară care are un singur efect: televiziunea care trebuie să primească în plus un material de discuţii fără efect sau poate să fie un efect mai negativ decât ne gândim noi. Acesta este motivul pentru care noi nu suntem de acord.

Putem, în cadrul comisiilor de specialitate, şi cei care sunt în Parlament de mai mult timp ştim că foarte multe analize au fost făcute în comisiile de specialitate, în comisiile permanente unde, într-adevăr, sunt cei mai competenţi colegi de-ai noştri, care cunosc foarte bine aceste probleme. Şi cred că a menţine această metodă de a avea comisii de anchetă peste comisii de anchetă, mergând pe ideea că putem să facem un spectacol televizat, nu ne ajută nici pe noi, parlamentarii, nici actul propriu-zis pe care vrem să-l susţinem cu toţii: accesarea de fonduri.

Acesta este motivul pentru care nu susţinem această comisie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Valeriu Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna preşedinte,

Dragi colegi, membri ai Grupului Partidului Democrat Liberal,

Procedura europeană nu se amână şi poate că domnul Toader n-a aflat, dar colegii noştri care au fost selectaţi, unii dintre ei, după opinia noastră, nelegal, au semnat deja cu statul român contractele şi ele au fost trimise către Uniunea Europeană. Ceea ce vă spunea domnul Toader este că domnul Cioloş, la presiunea Grupului PDL, s-a speriat şi a propus suplimentarea acestei sume cu 161 de milioane, văzând că aproape 70%-60% dintre preşedinţii consiliilor judeţene şi majoritatea primarilor care au pierdut la Bucureşti contractele, datorită modificării după încheierea selecţiei, de către domnul Vădana, şi-i pronunţ şi numele aici, a procedurilor, majoritatea au depus cereri de contestaţie, dar în acelaşi timp au făcut plângeri la Comisia Europeană, plângeri la Parlamentul European, la OLAF şi la Comitetul regiunilor.

Cred că dacă ar fi să folosim o procedură pe care o folosea domnul Boc, cred că dumneavoastră ar trebui să acceptaţi, cum şi noi am acceptat când dumneavoastră vă plângeaţi la Parlamentul European, ar trebui ca şi dumneavoastră să acceptaţi că e mai bine ca noi, românii, să vedem atunci când greşim decât să vadă ei înaintea noastră.

Poate că între cele 400 de proiecte care au fost selectate, unele dintre ele sunt corecte şi nu cred că acest lucru vă deranjează. O comisie de anchetă nu are nici o legătură cu vreo procedură juridică externă. Comisiile de anchetă sunt cele care constată dacă lucrurile s-au desfăşurat conform procedurilor europene şi a caietelor care au fost aprobate de către ministerul de resort sau dacă ele au schimbate în timpul jocului.

Este adevărat că plenul Camerei Deputaţilor este suveran. Şi noi aşteptăm de la dumneavoastră să acceptaţi această comisie de anchetă în care Partidul Democrat Liberal, ca şi UDMR, ca şi celelalte structuri, vor fi reprezentate. Dar cred că trebuie să clarificăm ce s-a întâmplat în ultimele zile în structura de selecţie şi de decizie a acestor proiecte, înainte ca structurile europene să se autosesizeze.

Eu nu ştiu dacă proiectele sunt bune sau sunt rele. Ştiu că am văzut proiecte care au fost plecate cu 47 de puncte de la structurile regionale şi au ajuns, peste noapte, cu 67 de puncte la structurile naţionale. Ceea ce ştiu eu, din ceea ce vedeţi dumneavoastră publicat pe internet, este că în proporţie de sută la sută proiectele respective sunt doar, repet, doar la primarii PDL.

Poate că dumneavoastră aveţi o cheie a succesului mai mare decât ceilalţi şi noi n-o ştim. Şi tocmai de aceea, ca parlamentari suntem datori să aducem aceste clarificări în colegiile noastre pentru că şi dumneavoastră aveţi colegii, ca şi noi.

Mai mult, noi am solicitat, împreună cu Partidul Naţional Liberal, începerea acestei comisii de anchetă, tocmai pentru că structura este extrem de complexă şi ea nu aparţine Comisiei pentru agricultură sau Comisiei pentru finanţe publice sau altei comisii, Comisiei juridice din Parlamentul României, ci sunt toate aduse la un loc.

Şi, încheind, eu cred că aşa cum aţi pus capac pe oală în 2007, la anumite proiecte pe care le-aţi câştigat în 2005, în 2006 şi le-aţi aplicat în 2007 şi 2008, şi Comisia Europeană v-a demonstrat că anumiţi primari de-ai dumneavoastră au luat fonduri şi le-au cheltuit ilegal şi a rămas numai la Comisia Europeană, şi ne-au mai luat şi banii în 2008 de pe fondurile SAPARD, poate nu vă mai aduceţi aminte, cred că ar fi ruşinos pentru România, într-o perioadă delicată, să se facă presiune, să se pună presiune asupra ei, să fie demonstrat că procedura de selecţie în România este neregulamentară, conform prevederilor instituţiilor europene.

De aceea, eu am să vă rog pe dumneavoastră să votaţi pentru această comisie de anchetă dacă credeţi că cei 400 au fost selectaţi corect. Dacă aveţi impresia că cei care au fost selectaţi sunt incorecţi, atunci votaţi împotriva acestei comisii de anchetă, pentru că sunt convins că dumneavoastră aveţi ceva de ascuns.

V-aş ruga doar să vă uitaţi câte proiecte au fost depuse şi care este ponderea pe care dumneavoastră o aveţi dintre proiectele depuse şi proiectele câştigate, şi o să vedeţi acest lucru clar. Dacă vreţi să fiţi corecţi cu dumneavoastră şi să explicaţi electoratului dumneavoastră, uitaţi-vă şi la ponderea selecţiei şi unde erau aceste proiecte când au trecut de filtrul regional.

Mai mult nici nu vreau să comentez, dar este regretabil că, aşa cum în 2006 aţi paraşutat bani şi aţi obligat, modificând Legea nr.251, ca anumiţi primari, în schimbul unor sume de bani, să plece de la partidele din opoziţie la un partid din arcul guvernamental, astăzi să folosiţi resursa financiară europeană, singura pe care o mai avem pentru a dezvolta zona regională şi zona locală rurală, s-o folosim doar prin clientela noastră politică. Este regretabil şi să ştiţi că nu noi am dorit, ca parlamentari, ci primarii noştri care au cheltuit miliarde din acel buget care dumneavoastră spuneţi că e cheltuit pe altceva, primarii ne-au cerut, pentru că au cheltuit câte două-trei miliarde pe studii de fezabilitate şi proiecte tehnice.

Eu vreau să vă mulţumesc şi-mi pare rău că dumneavoastră sunteţi plictisiţi. Bănuiesc că sunteţi plictisiţi, că am văzut că prin colegii nu prea mai daţi şi aveţi lacăte prin toate structurile judeţene, pentru că vă e frică acum de popor. Dar măcar aici votaţi aşa cum trebuie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna preşedinte,

Şi o să mă adresez în primul rând stimaţilor colegi de la PDL, pentru că eu cred că de votul dumneavoastră depinde dacă noi, la nivelul Parlamentului, ne facem sau nu datoria.

Avem în Regulament posibilitatea să înfiinţăm comisii de anchetă. Regulamentul acordă acest drept deputaţilor tocmai pentru că este nevoie ca la nivel parlamentar să verificăm, atunci când considerăm noi de cuviinţă, ce se întâmplă în această ţară, pentru că toţi răspundem până la urmă în faţa poporului de modul în care se gestionează această avere pe care o avem cu toţii şi care, generic, se numeşte banul public, aici, în această situaţie, cu atât mai mult, banul comunitar. Deci, eu cred că şi dumneavoastră, ca şi deputaţii opoziţiei, aveţi aceeaşi responsabilitate.

În al doilea rând, o investigaţie parlamentară eu cred că nu este un motiv de teamă pentru cineva, ci, dimpotrivă, este un prilej prin care putem să dovedim Uniunii Europene că suntem şi noi îngrijoraţi, că suntem şi noi atenţi la ce se întâmplă cu adevărat în România şi la banul care vine de la contribuabilul european. Şi că până la urmă pentru toţi banii, indiferent ce sursă au, dar sunt bani publici, trebuie cineva să răspundă dacă ei sunt gestionaţi greşit sau incorect.

Astăzi, după cum au spus şi colegii mei, în România sunt o serie de dubii, o serie de suspiciuni asupra modului în care s-au utilizat banii comunitari. Păi, eu cred că noi trebuie să ne punem o întrebare firească: nu vrem să aflăm care este realitatea? Nu vrem, până la urmă, să aflăm cine are alte interese decât cele normale, cele corecte?

PDL-ul, iertaţi-mă că v-o spun tot dumneavoastră, colegilor de la PDL, este din ce în ce mai mult văzut ca un partid care acoperă corupţia. Nu spun mai mult. Şi care îşi protejează foarte bine clientela politică. Dumneavoastră vreţi să aveţi această etichetă?

Înfiinţând o asemenea comisie de anchetă şi votând pentru ea, nu faceţi decât să dovediţi că dumneavoastră nu aveţi nici în clin, nici în mânecă cu fenomenul corupţiei din România şi că, de fapt, doriţi aflarea adevărului. Iar dacă vă uitaţi la cele trei obiective pe care le-am prins în proiectul de hotărâre nu e nimic grav, ci, dimpotrivă, sunt lucruri absolut fireşti pe care noi, parlamentarii putem să le aflăm printr-o asemenea comisie de anchetă.

Stimaţi colegi de la PDL,

Aveţi o şansă. E a dumneavoastră şi rămâne să vedeţi cum v-o jucaţi. Noi vom vota, cei de la PNL, ca iniţiatori, pentru o hotărâre care să înfiinţeze o comisie de anchetă prin care să verificăm modul în care s-au atribuit proiectele pentru fondurile europene pe măsura 3.2.2.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Zoicaş, din partea deputaţilor independenţi. Vă rog.

Domnul Gheorghe Zoicaş:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu am semnat pentru înfiinţarea acestei comisii. O parte dintre parlamentarii independenţi neafiliaţi o să voteze pentru a se înfiinţa această comisie, dar probabil ar trebui şi extinsă la nivelul Comisiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor, pentru că acolo se întâmplă multe lucruri murdare, în această comisie naţională, în cele zece comisii care soluţionează contestaţiile. Nu cred că ar fi rău să o extindem şi asupra acestei comisii.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Era domnul Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Stimaţi colegi,

Vă mărturisesc că nu-mi face plăcere de data asta să iau cuvântul, mai ales când se pun problemele atât de simplist. Eu aş vrea să le spun celor care au luat cuvântul, inclusiv colegului Zgonea, că în Timiş, din 15 proiecte care sunt la această dată, 7 sunt spre primari PSD. Dar vreau să vă spun că n-aş putea să imput absolut nici un fel de ingerinţă în aprecierea acestor proiecte. S-ar putea ca pe zona Doljului să se găsească multe lucruri. Şi dacă ar fi să facem o analiză corectă, eu m-aş duce dincolo, când am început SAPARD-ul. Atunci când, şi vă amintiţi foarte bine, şi eu am dosare la mine pe masă, când două judeţe din această ţară aveau cu 10-15 puncte peste toate celelalte judeţe. Era vorba despre Dolj şi despre Iaşi.

Daţi-mi voie să cred şi să v-o spun cu toată răspunderea acum că o abordare de acest tip şi cu intenţie politică, fără să vedem greşelile mari făcute în urmă cu câţiva ani, atunci când am deturnat inclusiv priorităţi - pentru o stradă undeva printr-o comună din judeţul Prahova, se mărise cu 5-6 procente, pe un buget pentru sărăcie, şi comuna avea vreo 69 de miliarde buget.

Să ne gândim bine când o facem pentru că, inclusiv ceea ce se întâmplă cu contestaţii, pe comisii care au lucrat, eu spun precis şi destul de precis, faţă de ceea ce înseamnă condiţiile de lucru, să nu creăm probleme mai mari pentru tot ceea ce înseamnă finanţarea lui 3.2.2. Şi acesta este motivul pentru care Partidul Democrat Liberal nu va da girul pentru o comisie care să se joace de-a politica.

Vă rog să reţineţi, stimaţi colegi, că aţi avut două judeţe pe care le-au dus, un ministru şi un secretar de stat, cu câte zece puncte peste restul ţării! Cum a fost posibil aşa ceva? Poate că nu trebuia să spunem nici acest lucru de la această tribună pentru că ştim de ce. Pentru sesizările care se fac şi care ni le ascultă şi alţii. Dar nu este normal, stimaţi colegi, ca, cu aceste proiecte mari să ne jucăm astăzi politic şi să creăm suspiciunile acolo unde n-ar trebui să le creăm. Şi repet, încă o dată: vă rog să vă uitaţi la acele dosare de acum trei-patru ani, cum s-au făcut şi cum au ajuns într-o astfel de situaţie în care noi toţi de aici eram furaţi. Toţi! Dosarele sunt la mine. Dacă vreţi, veniţi şi le vedeţi. La Comisia pentru agricultură.

Ne jucăm, stimaţi colegi, şi nu este normal. Cu aceste lucruri mari, în relaţiile directe cu Uniunea Europeană, mai ales atunci când am avut criterii clare de apreciere şi ele au fost făcute, şi vreau să vă spun, domnule Zgonea, că dacă sunt probleme, şi v-o spun cu toată răspunderea, sunt la comisia de la Dolj. Atenţie la ceea ce am spus acum şi am toată răspunderea când spun acest lucru. O ştiu foarte bine. Atenţie acolo, că acolo sunt probleme de apreciere şi de punctaje. E o chestiune care probabil în perioada imediat următoare se va rezolva.

Încă o dată o spun, e greşit să abordăm acum problema aşa cum o abordăm, prin comisii de acestea de anchetă în care ne jucăm mai mult politic decât ca fond, pentru că elementele de esenţă le-am pierdut, inclusiv la SAPARD şi alte fonduri de preaderare pe care le-am condus la întuneric, aşa, spre anumite zone de politică, şi care probabil în anii următori vor trebui să fie returnate.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Zgonea, drept la replică.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte Tabără,

Probabil că dumneavoastră citiţi numai ce vreţi în ziare. Am să vă informez eu pe dumneavoastră, de când eraţi dumneavoastră ministru şi eu eram student că din păcate pentru noi, şi din fericire pentru noi, cetăţenii din Dolj, structura noastră de integrare europeană şi de absorbţie a fondurilor este una dintre cele mai bune din România.

Asta că nu vă place dumneavoastră, e treaba dumneavoastră. Am să vă mai spun un secret, ca să-l ştiţi şi pe ăsta. Domnul Marijean Marinescu şi cu domnul Radu Berceanu, îi cunoaşteţi?, ei, când s-a făcut această agenţie regională, ei au nominalizat preşedintele, pe care l-am păstrat şi noi între 2001 şi 2004 şi e şi acum. Atunci, dumneavoastră, între 1997 şi 2000, când doamna de astăzi era preşedinta autorităţii care a făcut selecţia, şi după aceea SAPARD-ul s-a făcut, era colega dumneavoastră, şi cei de acolo, marea lor majoritate, sunt colegii dumneavoastră. Ia vedeţi dumneavoastră cine a luat fonduri SAPARD în perioada când dumneavoastră eraţi în alianţă cu CDR-ul şi după aceea. Şi o să vedeţi şi în 2001-2004 cine a luat. Au luat profesioniştii, aşa credeam eu. De aceea, nu ne-am deranjat s-o păstrăm pe doamnă şi pe colegii de la structura, fostă SAPARD, astăzi cea care absoarbe fonduri şi face selecţia.

A doua chestiune. Dacă vă deranjează cumva că noi reuşim, în ciuda dorinţei dumneavoastră de a omorî judeţul şi în ciuda faptului că domnul Berceanu în 20 de ani de politică n-a adus un leu în judeţul respectiv, şi nu poate să arate un pom pe care l-a sădit sau un metru de asfalt pe care l-a construit, eu vă recomand dumneavoastră, pentru că aveţi colegi care erau la alte partide politice şi au muncit în judeţul respectiv şi poate să arate nu şcoli, poate să prezinte realizări pe care l-au făcut în viaţa lor. Uite, domnul Dascălu, mă uit aici, în faţa mea, a fost pe vremuri la Partidul Conservator şi acum e la dumneavoastră. Sau domnul Surpăţeanu, doctor, din judeţul Dolj. Vă pot spune mai multe. Sunt colegii dumneavoastră de partid. Dacă nu vă plac informaţiile mele, întrebaţi-l pe domnul Vişan, fostul prieten al domnului Berceanu şi astăzi contracandidatul domniei sale, despre această chestiune. Noi spunem că dumneavoastră aţi ajuns într-o structură atât de politizată încât după ce s-au închis regulile jocului, cum aţi făcut şi în 2005 şi în 2006 cu oamenii pe care i-aţi angajat la APIA şi aţi uitat astăzi, aţi schimbat procedurile. Nu numai pentru noi, PSD-iştii, că nu are culoare politică primarul, şi pentru cei care sunt la PNG, la PNŢ, astăzi sunt primari, pentru cei de la PNL şi chiar pentru colegii dumneavoastră.

Eu am în colegiul meu primari PDL care mi-au spus că aşa ceva este neadmisibil, ca un individ, chiar dacă este membru PDL, să schimbe..., şi el să se facă de ruşine la membrii comunei. Unul dintre cei care este revoltat este primar şi mare, mare îndrăgostit de dumneavoastră şi un tip loial domnului Berceanu; e primarul de la Gighera. Poate nu vă place numele dar vi l-am lăsat în stenogramă ca să-l ţineţi minte să-l întrebaţi pe domnul Berceanu cât de mult îl apreciază dânsul pe primarul de la Gighera. Ca să nu vă spun că, cel care a câştigat de la dumneavoastră, primarul de Negoi, a plecat cu 47 de puncte selectate de către dumneavoastră prin acea agenţie regională, că n-am fost eu la guvernare din 2005 până în 2008, şi a ajuns cu 67 acolo, înaintea altor primari, tot de la dumneavoastră.

Şi vedeţi care este legătura între Negoi, Gighera şi colegii dumneavoastră care conduc organizaţia PDL, cine are afaceri pe-acolo prin zonă, cine are interese, că eu n-am. M-am născut la asfalt. Am colegiul în zona respectivă, dar sunt un om de asfalt.

Şi vă spun eu care sunt SRL-urile şi câte hectare aveţi acolo dumneavoastră, PDL-iştii, ca să fie chestiunea clară. Dacă vreţi să votaţi împotrivă, eu nu am o problemă. Dar, nu ne spuneţi că la Dolj există o problemă, pentru că structura judeţeană are cea mai bună rată de penetrare şi absorbţie a fondurilor europene!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Seres Denes, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Seres Denes:

Stimaţi colegi,

Sigur că atragerea fondurilor europene este o prioritate pentru noi toţi, şi că măsura 3.2.2 este foarte importantă pentru comunităţile locale.

La fel este de adevărat că s-au investit bani mulţi pentru proiecte, pentru consultaţii ş.a.m.d., dar găsesc că este de departe inoportună la ora actuală, procedura nici nu s-a terminat, să declanşăm o anchetă parlamentară politică vizavi de aprecierea acestor proiecte.

Nu cred că noi trebuie să semnalăm o neîncredere faţă de instituţiile noastre către Comunitatea Europeană, în condiţiile în care, cum am spus, procedura nu s-a încheiat. Sigur, pe urmă, după încheierea procedurii, putem găsi, dacă au fost greşeli sau nu, dar nici într-un caz în momentul de faţă.

Deci, grupul nostru parlamentar nu este de acord, în momentul de faţă, cu înfiinţarea acestei comisii.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Dascălu, pe drept la replică.

Domnul Constantin Dascălu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu aveam de gând să iau cuvântul, dar de la acest microfon, un coleg, 90% din ce a spus, este lipsit de adevăr, deci se confundă Agenţia de Dezvoltare Regională cu SAPARD-ul. Este cu totul altceva. Se confundă lucrurile de aşa natură, încât să se dea o imagine falsă asupra implicării unor personalităţi ale Partidului Democrat Liberal în această chestiune.

Deci, nici vorbă de aşa ceva. Comuna Negoi, cunosc situaţia, s-a pronunţat de la acest microfon că a plecat cu 47 de puncte de la Agenţia de Dezvoltare Regională, din zonă de acolo, cu punctajul luat. O minciună, vă spun cu toată răspunderea, o minciună. Am tot clasamentul, exact cum a plecat la Bucureşti. Pe primul loc şi al doilea loc a fost o comună PSD şi pe locul doi a fost comuna Negoiul. Exact aşa au plecat, ăsta a fost modul în care s-a punctat la Agenţia Regională de acolo.

Dar modul acesta de a face politică, de a spune încontinuu, repetat, minciuni în loc de adevăr, poate prinde la populaţie. Mi se pare lipsit de realitate, cu atât mai mult cu cât vin de la un politician tânăr.

Eu, să zic aşa, că sunt la finalul carierei, dar dânsul este un politician tânăr, pe care îl cunosc de când era mai mic şi de la care mă aştept mai mult. Să fie măcar 50% adevăr în ceea ce spune, dar să spui 90% minciuni, mi se pare inadmisibil, şi în Parlamentul României acest lucru.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe procedură, domnul Toader.

Şi mai avem o listă întreagă de deputaţi înscrişi la cuvânt.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna preşedinte,

Vă rog să întrerupeţi dezbaterile. Vom ajunge, iarăşi, cu dezbaterile pe comisii de anchetă şi uităm de rolul nostru: avem Legea camerelor agricole, pe care toată lumea o doreşte, o vrea şi iarăşi ne apucă dimineaţa şi uităm de ea.

Şi vă rog să sistaţi. Şi-au spus punctul de vedere, avem această modalitate, care înseamnă votul. Ca drept de replică, putem să dăm toţi. Sigur că fiecare are problema lui, fiecare ştie cum au fost acordate, câteodată, anumite proiecte.

Adevărul este altul: pe toţi primarii noştri i-am îndemnat, toţi, şi PSD-ul şi PNL-ul şi PDL-ul să depună proiecte, fără să facem o analiză a oportunităţii şi şanselor pe care le au.

Sigur că acum fiecare primărie care a cheltuit nişte bani, crede că poate să obţină. Asta este o decizie generală, pe care trebuie s-o punem toţi la punct.

Da, domnule Nica, vă spun că din toate proiectele pe judeţul Galaţi, 90% sunt PSD, aşa că...

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul Toader, de sistare a dezbaterilor generale.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 100 voturi pentru, 65 împotrivă.

Cei de la Secretariatul tehnic mi-au atras atenţia că atunci când nu funcţionează acest aparat, să scoateţi cartela şi s-o introduceţi încă o dată.

Cu 100 voturi pentru, 65 împotrivă şi nicio abţinere, s-au sistat dezbaterile.

Intrăm în dezbatere asupra proiectului de hotărâre: Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea modalităţilor de atribuire şi clarificare a proiectelor pentru acordarea fondurilor europene pe măsura 3.2.2 în perioada 2009-2010.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Atunci e adoptat.

Supun la vot numai în momentul în care dumneavoastră solicitaţi lucrul acesta.

La art.1 - dacă sunt observaţii?

Domnul Munteanu, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Munteanu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă acest proiect va fi adoptat, vă propun trei modificări la lit.a), b) şi c) de la art.1, respectiv să fie completat pentru autorităţile locale - la lit. a) - pe măsura 3.2.2. La b) nu discutăm despre atribuirea contractelor. Au spus şi antevorbitorii mei. Atribuirea contractelor se face câştigătorilor. Deci, nici nu avem ce discuta. De altfel, câştigătorii, majoritatea, au şi semnat contractele, aşa cum au spus unii aici, la microfon, şi atunci noi trebuie să discutăm aici despre atribuire, modul în care au fost atribuite proiectele câştigătoare. Asta e logica, de fapt, esenţa proiectului de hotărâre.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat,

Vă rog să formulaţi lit. b).

Domnul Ioan Munteanu:

Deci, am spus,lit. b): verificarea modului în care au fost atribuite proiectele câştigătoare pe măsura 3.2.2.

Şi poate fi completată lit. b) cu aceeaşi terminaţie: "pe măsura 3.2.2". A nu se face confuzie. Din text rezultă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, da.

Domnul Ioan Munteanu:

Eu vreau să vă reamintesc, stimaţi colegi, că, ceea ce facem noi acum este tardiv, că efectul constatărilor comisiei de anchetă va fi nul, pentru că astăzi se ştiu cei 292 de câştigători, iar acea diferenţă, suplimentarea fondurilor europene cu 160 şi ceva milioane de euro, înseamnă încă 65 de proiecte care vor câştiga din contestaţii.

Deci, asta e tot. Putem doar să tragem nişte concluzii, dar, în rest, să ştim cine sunt vinovaţii, dacă-i vom găsi vreodată pe cei care nu au respectat regulile, mă refer la criterii, punctaje, etc., etc.

O întrebare se pune totuşi: punctajul final s-a dat la Agenţia Naţională, iar contestaţiile, acum, într-o procedură nouă, se depun la nivel regional.

Deci, sunt discuţii de făcut câte vrem pe acest proiect de hotărâre, asta voiam să spun.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Toader, pe procedură.

După aceea, vom supune la vot amendamentele propuse de domnul Ioan Munteanu.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna preşedinte,

Vreau să supuneţi la vot articol cu articol.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, aşa voi face.

Deci, primul amendament pe care vi-l supun la vot este amendamentul formulat de domnul deputat Munteanu, lit. a) de la art.1, şi care vizează completarea "pentru măsura 3.2.2", pentru punerea în concordanţă cu titlul şi, practic, cu obiectul acestei hotărâri.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

30 de voturi pentru, 127 împotrivă şi 6 abţineri.

Un al doilea amendament vizează modificarea lit. b), în formularea "verificarea modului în care au fost atribuite proiectele". Aceasta este propunerea formulată de domnul deputat Munteanu.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 68 voturi pentru, 97 împotrivă, 4 abţineri.

A fost respins.

Vă supun la vot art.1, aşa cum a fost el propus de iniţiator.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 68 voturi pentru, 96 împotrivă, 6 abţineri.

Art.1 a fost respins de plen.

Art.2, vă supun la vot acest articol.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 66 voturi pentru, 97 împotrivă, 9 abţineri.

Art.2 a fost respins de plen.

Art.3, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Vă supun la vot acest articol. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 70 voturi pentru, 94 împotrivă, 7 abţineri.

Art.3 a fost respins.

Art.4, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Vă supun la vot. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 67 voturi pentru, 95 împotrivă, 8 abţineri.

Art.4 a fost respins.

Art.5, dacă nu sunt alte observaţii? Nu sunt.

Vă supun la vot art.5. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 65 voturi pentru, 95 împotrivă, 8 abţineri.

Art.5 a fost respins.

Art.6, nu sunt observaţii.

Vă supun la vot acest articol. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 67 voturi pentru, 97 împotrivă, 8 abţineri.

A fost respins art.6.

Art.7, votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 69 voturi pentru, 95 împotrivă, 9 abţineri.

Art.7 a fost respins.

Art.8. Vă supun la vot acest articol. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 69 voturi pentru, 96 împotrivă, 7 abţineri.

Art.8 a fost respins.

Art.9 vi-l supun acum la vot. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 66 voturi pentru, 99 împotrivă, 8 abţineri.

Art.9 a fost respins.

Art.10, vă supun la vot. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 70 voturi pentru, 100 împotrivă, 5 abţineri.

Ultimul articol, art.11. Vi-l supun şi pe acesta la vot. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 68 voturi pentru, 95 împotrivă, 8 abţineri.

Avem anexă: componenţa Comisiei de anchetă, pe care o voi supune, de asemenea, la vot.

Aş vrea ca liderii de grup să facă întâi propunerile, pentru că nu avem propuneri făcute de către grupuri.

Grupul parlamentar al PDL.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna preşedinte,

Ce să propunem dacă nu există niciun articol trecut?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Titlul, domnule Toader, este trecut.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, noi nu propunem.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupul parlamentar al PSD propune?

Domnule Zgonea, după ce terminăm, aşa e, aveţi intervenţii pe procedură.

Grupul parlamentar al PSD nu propune? Nu.

PNL? Nu propune.

UDMR, de asemenea.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale? Nu.

Independenţii? Nu.

Vă supun la vot anexa. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 18 voturi pentru, 146 împotrivă, 7 abţineri.

Domnule Zgonea, pe procedură, vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna preşedinte,

Am vrut să intervin la sfârşit, ca să nu mai spuneţi, dumneavoastră sau colegii dumneavoastră, că vă obstrucţionăm. Sincer, aş vrea să-mi căutaţi şi mie articolul din regulament, în care proiectele de hotărâri privind înfiinţarea comisiilor de anchetă se dezbat pe articole.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Art.227: "Camera Deputaţilor adoptă hotărâri potrivit procedurii prevăzute la art.86 până la 153.".

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

haideţi să vă citesc eu ce spune la art.110 alin.(4), pe care dumneavoastră acum şi colegii dumneavoastră l-aţi încălcat. Dumneavoastră, că dumneavoastră aţi condus şedinţa şi i-aţi indus pe toţi în eroare: "Textele articolelor la care nu se formulează amendamente...", deci la comisia de anchetă nu se pot formula amendamente "obiecţii sau observaţii se consideră adoptate". Ăsta nu e bun?

Doamna Roberta Alma Anastase:

A fost o solicitare din partea liderului de grup, tocmai pentru a se supune la vot fiecare articol, domnule Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna preşedinte,

Eu am spus la început, am spus şi data trecută la această comisie de anchetă şi am crezut că sunt suficient de clar. Domnul Toader s-a supărat pe mine. A avut impresia că am ceva personal cu domnia sa şi nu am.

Propunerile de comisie de anchetă, propunerea de comisie de anchetă se verifică din punct de vedere al regulamentului de către Biroul permanent. Dumneavoastră o anunţaţi aici şi o duceţi la votul final.

Faţă de celelalte propuneri legislative sau alte atribute pe care le aveţi, conform regulamentului, o comisie de anchetă nu este valabilă decât dacă în spate există semnături.

Dacă dumneavoastră, la un articol sau la alt articol, nu sunteţi de acord, aveţi două proceduri clare: una - spuneţi liderului de grup că nu votaţi şi veţi vota împotrivă, aşa cum aţi făcut data trecută sau cum face domnul Toader, la votul final, când se stabileşte dacă plenul Camerei hotărăşte o comisie de anchetă sau nu hotărăşte. Sau, dacă aveţi amendamente, aşa cum am spus, şi există în Secţiunea a treia amendamente de reglare gramaticală, dumneavoastră puteţi sau colegii dumneavoastră pot oricând să intervină.

Domnul Munteanu a venit şi a propus o reglare, din punct de vedere gramatical, adică o asezonare între proiectul de hotărâre - titlul său - şi art.1 lit. a), b) şi c).

Cealaltă chestiune, pe care dumneavoastră aţi făcut-o, este neregulamentară, din punctul meu de vedere. Eu am spus că sunt de acord cu dumneavoastră, dar pe aceeaşi procedură pe care dumneavoastră o faceţi astăzi, data viitoare veţi supune articol cu articol o moţiune de cenzură sau o moţiune simplă. Moţiunea simplă, după ce Curtea Constituţională a spus că, de fapt, în afară de obligaţiile pe care le are prin vot, ea nu produce efecte majore, puteţi să supuneţi, pe aceeaşi interpretare pe care dumneavoastră o aveţi - pe aceeaşi - articol cu articol la vot şi nu va trece.

Întrebarea mea simplă, referindu-ne la articolul pe care dumneavoastră ni l-aţi spus acum, ce e valabil pentru comisia de anchetă, nu cumva e valabil, aşa cum spuneţi dumneavoastră, şi pentru o moţiune simplă? Şi atunci, dacă tot avem semnăturile parlamentarilor şi dumneavoastră întrebaţi şi la moţiunea simplă, şi la comisia de anchetă dacă cineva îşi retrage semnătura, de ce trebuie să încălcăm regulamentul şi să supunem articol cu articol ceva ce nu scrie în regulament că trebuie supus articol cu articol?

Este o întrebare pentru dumneavoastră, că sunteţi preşedinta de şedinţă. Eu sunt convins că şi această întrebare o veţi supune la vot, şi, bineînţeles, că dumneavoastră veţi câştiga.

Dar, vă repet, astăzi, pentru a rămâne în stenogramă, este pentru prima dată în ultimii 10 ani când eu văd supunerea la vot a unei comisii de anchetă, în altă parte decât la votul final, unde sunt de acord, sunteţi dumneavoastră, împreună cu UDMR-ul sau cu Grupul deputaţilor declaraţi independenţi, puteţi să votaţi împotrivă şi, bineînţeles, comisia nu va fi făcută. Şi atunci noi respectăm decizia majorităţii membrilor Parlamentului.

Dar, din acest punct de vedere, eu cred că este o situaţie, nu aş vrea să folosesc un cuvânt greu, dar cred că este o interpretare un pic mai încolo de regulament a acestui articol final.

Şi vă spun cu sinceritate că în acest regulament, dacă aţi fi scris un articol despre ce dumneavoastră aţi făcut azi ca procedură, fiţi convinsă că aşa cum sunt eu, cu bune şi cu rele, aş fi spus: doamna preşedinte are dreptate. Pentru că nu este nicio problemă, dar nu aţi procedat corect astăzi şi aţi încălcat regulamentul. Şi aveţi, pe baza votului de astăzi, pe care l-aţi supus, aveţi tot dreptul ca următoarea moţiune simplă, iniţiată de parlamentarii opoziţiei, s-o faceţi la fel.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu cred că dacă domnul Zgonea citeşte toate articolele la care se face trimitere, atunci o să găsească şi observaţiile că pentru articole, alineate, unde se fac amendamente, dacă amendamentul nu trece, atunci se supune votului textul iniţial, pe de o parte.

Pe de altă parte, textul pe care tocmai l-aţi citat a avut următoarea frazare, dacă mi-aduc eu bine aminte: "Dacă nu au amendamente sau observaţii".

Deci, în momentul în care există o observaţie, de orice natură, atunci acel articol trebuie să fie supus votului. Poate era mai bine dacă domnul Toader aştepta, într-adevăr, după votul primului articol, să spună că, din moment ce acest articol a căzut, tot restul nu are niciun sens. Ca atare, propune să fie supus votului.

Dar, în interpretarea mea, şi simpla solicitare de a se supune votului un articol, înseamnă o observaţie. Dar, despre asta putem discuta.

Ca atare, eu cred că asta, deocamdată, nu e chiar atât de neregulamentar, cum ziceţi dumneavoastră. Dar, vă mai gândiţi.

Referitor la moţiunile de cenzură, n-au articole, deci nu se pot nici dezbate, nici vota pe articole. N-au articole, pur şi simplu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Da, moţiunile nu au articole. Dar principiile există, şi trebuiesc respectate.

Vedeţi dumneavoastră, aceste instrumente speciale ale Parlamentului, prin care se exercită unul din atributele fundamentale ale Parlamentului, acela de control, deci atributul de control, este o formulă care nu a fost inventată nici în Parlamentului României, există dintotdeauna în dreptul parlamentar.

De aceea, nu se votează pe articole, pentru simplul motiv că reprezintă o cerere, o solicitare pentru o comisie de anchetă, în general, este făcută pe baza unei sezine, pe baza unei sesizări.

Legiuitorul, legiuitorul constituţional, a prevăzut nişte condiţii, care, într-adevăr, aşa cum spunea şi domnul deputat Zgonea, se regăsesc şi la moţiunile simple şi la moţiunile de cenzură. Este vorba despre voinţa unui anumit număr de deputaţi sau senatori, un prag, un număr de persoane, care pot să înainteze o astfel de sesizare.

În momentul în care sesizarea respectivă a fost făcută, a fost făcută într-o anumită formă, aşa cum cei care sesizează Parlamentul formulează dorinţa lor de a se exercita acest control.

În Parlament, există principiul majorităţii şi principiul celor care trebuie să se supună majorităţii, minorităţii. Această modalitate, ca şi moţiunea de cenzură, ca şi moţiunea simplă, şi formula unei comisii de anchetă reprezintă, în general, un mod de apărare a drepturilor constituţionale exercitate de către minoritate, care în anumite condiţii pot să acceadă la exercitarea unui astfel de control.

Ca atare, este inadmisibil să se cenzureze pe textul respectiv, pentru că dacă ar fi aşa, majoritatea... sesizează un anumit număr mic, în raport cu numărul de membri ai Camerei, aţi văzut, 25 şi aşa mai departe, deci, dreptul de sesizare, Parlamentul. Păi dacă este aşa, textul unei astfel de solicitări poate fi modificat în sensul în care vrea majoritatea. Adică, în loc să facem o comisie de anchetă în care să demonstrăm care sunt viciile unei proceduri de acordare, cum ar fi a acestei măsuri 3.2.2, să constatăm calităţile şi cât de bine a fost dusă la îndeplinire, pentru că prin vot se poate amenda, articol cu articol, să transformăm sensul sesizării unui instrument constituţional.

De aceea, stimată doamnă preşedinte, aţi căzut în plasa pe care v-a întins-o propriul dumneavoastră coleg. În sfârşit, se întâmplă şi aceste lucruri. Adică v-a făcut o solicitare pe care dumneavoastră, de pe scaun, cum se spune în drept, trebuia să o respingeţi ca fiind inadmisibilă procedural. Aţi căzut în plasa de a supune la vot şi aţi viciat toată procedura.

Pe cale de consecinţă, pentru că procedura a fost viciată, noi trebuie să ne reîntoarcem şi să reluăm acest vot, probabil mâine, pentru că nu mai e cazul într-o astfel de şedinţă, să reluăm votul, respectând toate procedurile normale, corecte şi constituţionale. Altfel, ieşire mai elegantă, pentru că vă daţi seama, că nu doresc să fac o discuţie... ieşire mai elegantă dintr-o astfel de dificultate procedural constituţională nu există. Mâine, cu aceeaşi forţă cu care aţi avut 100 de voturi la câte am avut noi, veţi relua votul, în condiţii legale, în condiţiile de respect a instituirii Comisiei de anchetă, reluăm votul de la bun început şi aceasta este soluţia care se poate întrevedea. Altfel, această procedură este viciată de la bun început, prin modalitatea în care aţi supus-o la vot, iar faptul că acum o să supunem probabil, dacă veţi insista, ceea ce eu nu v-aş recomanda, pentru prestigiul dumneavoastră, ca şi conducător al acestei Camere, dacă veţi supune la vot, votul, care indiferent cum va fi, el va fi viciat de faptul că procedura nu a fost respectată.

Modul cel mai corect şi cel mai puţin perturbator în raporturile constituţionale care există în legătură cu instrumentele folosite de Parlament în exerciţiul atribuţiilor sale este acela de a relua această procedură de la zero, într-o altă şedinţă, probabil cea de mâine.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

La ceea ce a spus domnul Márton Árpád nu mai am nimic de adăugat. Poate o documentare pe care să le-o trimit celor doi colegi, domnul Zgonea şi domnul Dumitrescu, în legătură cu modificarea unor proiecte de hotărâri, prin respingerea unor articole. În cazul nostru s-au respins toate.

Vă mulţumesc.

Trecem la punctul doi de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă "Legea camerelor agricole" şi Propunerea legislativă privind Camerele pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva, pe marginea acestui proiect? Domnule Dumitrescu, ca iniţiator la Legea camerelor agricole?

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Nu, doamna preşedinte, ca parlamentar care v-a cerut un drept de intervenţie pe procedură, în momentul când aţi mai spus şi aţi comis o altă decizie, să nu-i spun altfel, în legătură cu votul...

Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor, nu puteţi să scoateţi de pe ordinea de zi acest punct al Comisiei de anchetă decât printr-un vot. Pentru că suntem...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Dumitrescu, nu a scos nimeni nici ...

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Păi, dar nu am auzit că reluăm votul mâine sau poimâine, că aşa trebuia să spuneţi...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Dumitrescu, avem sesiune de vot final aprobată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor joi, la ora 12,00. A rămas titlul. Să ştiţi că titlul a trecut.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

N-aţi înţeles, doamnă colegă! Toată procedura a fost viciată. Nu există procedura prin care dumneavoastră aţi supus la vot hotărârea respectivă. Deci, acolo se supunea la vot întreaga solicitare şi se respingea.

Or, dumneavoastră, până să ajungem la acest vot, care acela era, de fapt, corect, de respingere sau de aprobare, dumneavoastră aţi procedat la o procedură greşită...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun, vă mulţumesc.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Aţi eliminat... Păi, doamnă...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înţeles propunerea dumneavoastră. Am să supun la vot propunerea dumneavoastră de reluare a procedurii mâine. Da? Aţi formulat o propunere.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Nu, doamnă, nici măcar n-am formulat o propunere. Pur şi simplu este singura modalitate corectă de a intra în legalitate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Eu nu vă fac propuneri dumneavoastră, să îndrept nişte erori care s-au produs aici.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Găsiţi dumneavoastră o soluţie!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi, o să vă rog să pregătiţi cartelele de vot. Există o propunere a domnului Dumitrescu.... Suntem în procedură de vot.... o propunere de reluare a procedurii pe care noi am făcut-o astăzi, mâine.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

43 de voturi pentru, 106 împotrivă şi 3 abţineri.

Cu aceasta, vă rog să trecem la punctul 2.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz (din sală):

Procedură.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu cred că putem să trecem la următorul punct pe ordinea de zi, tocmai că plenul s-a pronunţat în nenumărate rânduri.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Eu cred că trebuie să-mi acordaţi cuvântul.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte, pentru o singură precizare procedurală în faţa acestei onorante Camere. Să ştiţi că majoritatea, într-un sistem democratic şi într-un sistem parlamentar are întotdeauna dreptate, cu o singură condiţie: să respecte regulamentele, Constituţia ţării, legile şi tot ce reglementează activitatea Parlamentului.

Dumneavoastră le călcaţi în picioare, în mod sistematic, cu aprobul majorităţii. Majoritatea nu are această cădere, doamna preşedinte, nu poate să încalce regulamentul, poate să-l modifice. Nu poate să încalce Constituţia, poate să încerce să o modifice. Deci, despre aceasta vorbim. Dacă aceasta, cumva, vă ajută în munca dumneavoastră, aş fi într-adevăr foarte mulţumit, pentru că în modul în care este condusă această Cameră, în ultimele săptămâni, practic, parlamentarismul în România nu-şi mai are sensul.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intrăm în Propunerea legislativă "Legea camerelor agricole" şi Propunerea legislativă privind Camerele pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Din partea iniţiatorilor, domnule Banu, vă rog.

Domnul Mihai Banu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

După vreo 6 luni de aşteptare, uite că astăzi reuşim să introducem această lege în dezbatere.

Eu cred că creăm la această dată cea mai importantă instituţie a fermierului român. Cred că este primul pas spre modernizarea administraţiei agricole, centrale şi locale.

Mai avem multe de făcut în administraţia centrală şi locală a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar eu cred că dacă vom reuşi ca în perioada următoare, după ce va trece şi de votul final, această lege să fie pusă în aplicare corect, pentru că am constatat, din păcate, că foarte multă lume n-a înţeles filozofia acestei legi, ce importanţă va avea această cameră pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dacă este să amintim numai de modernizarea spaţiului rural. Şi eu cred că toate partidele politice au înţeles că este foarte multă treabă în spaţiul rural şi că la această dată locul în care putem vorbi de valoare adăugată reală este spaţiul rural, că la această dată putem vorbi de cea mai mare contribuţie a Uniunii Europene sau cea mai mare sumă de la nivelul fondurilor europene care este destinată spaţiului rural. Şi dacă este să judecăm după ceea ce avem astăzi, 40% din fondurile europene au ca destinaţie spaţiul rural.

La această dată avem suficiente instituţii de control, instituţii de plată, dar instituţia care să-i înveţe pe fermieri, pe micii fermieri cum anume trebuie să procedeze, nu există. Această instituţie, de fapt, va fi camera micilor fermieri, pentru că cei mari nu au nevoie de o asemenea instituţie. Şi avem în România peste 1.400.000 de mici fermieri care sunt beneficiari ai fondurilor europene şi care nu sunt suficient de pregătiţi pentru a întocmi documentaţiile necesare. Sper să avem un vot unanim şi în colegiile noastre, în această vară, să încercăm să-i convingem pe ţărani, pe fermieri că această instituţie este instituţia fermierilor pentru care statul nu contribuie decât financiar.

Vă mulţumesc şi doresc un vot sută la sută.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Olar, vă rog.

Domnul Corneliu Olar:

Doamna preşedinte,

Domnilor colegi,

Vreau să întăresc ideea domnului deputat şi să vă anunţ că în Comisia noastră de agricultură au fost de acord toţi parlamentarii, indiferent din ce regim politic vin, şi mai ales că aveţi şi dumneavoastră un parlamentar coiniţiator, pe domnul Surdu, care a fost alături de domnul Banu. Vă rog să votaţi şi să fim cu toţii de acord că va fi un vot bun pentru fermierul român.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea iniţiatorilor mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Gheorghe Tinel, din partea Grupului parlamentar PDL, şi după aceea domnul Stanciu.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să adaug faţă de ceea ce a spus Mihai Banu că se schimbă fundamental optica de a face administraţie agricolă în România. Prin adoptarea acestei legi introducem un sistem nou, sistemul electiv. Am avut un sistem pe bază de impunere în teritoriu a direcţiilor agricole, a personalului agricol. Acum le dăm responsabilitatea fermierilor să-şi aleagă structurile, să-şi aleagă oamenii cu care vor să facă administraţie agricolă.

Sper ca partea cea mai importantă a legii, cea de implementare, de punere în practică, să o facem tot împreună.

Noi, parlamentarii, am făcut ceea ce trebuia să facem în comisia parlamentară, să dăm fermierilor legea. Dar urmează cea mai importantă parte, cel mai important aspect, să o implementăm, să o punem în practică. Dacă nu reuşim să o implementăm, s-ar putea să avem de la 1 ianuarie 2011 un eşec. Va trebui să manifestăm acelaşi sprijin, de la dreapta la stânga eşichierului politic, în aşa fel încât fermierii să beneficieze de efectele pozitive ale acestei legi.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Stanciu şi după aceea reprezentantul Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinsă doamnă preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Evident că cel care trebuia să vorbească de la această tribună era doctor inginer Victor Surdu. Din motive independente de voinţa domniei sale nu poate să fie astăzi prezent şi să vorbească despre o lege la care a contribuit şi pentru care s-a bătut aproape un an de zile.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va sprijini şi va vota această lege. Aceasta dovedeşte că dincolo de ceea ce ne separă, există şi lucruri care ne unesc, lucruri care sunt bune pentru ţară, aşa cum s-a spus aici, pentru fermierii români şi este bine ca în perspectivă să apară cât mai multe legi care să fie duse spre interesul naţional şi nu pentru aşa-numita clică politică a unor anumite partide aflate vremelnic la putere şi în cădere liberă pe topoganul politicii româneşti.

Închei, spunând următorul lucru: mama proştilor este totdeauna gravidă. Să avem grijă să nu fim noi taţii acestora!

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Horj, din partea Grupului parlamentar PNL.

Domnul Pavel Horj:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Înainte de a exprima punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal, daţi-mi voie să aduc în discuţie un roman celebru al lui Marin Preda, "Moromeţii". Acţiunea acestui roman se desfăşoară între reperele a două metafore: "timpul avea nesfârşită răbdare cu oamenii". Şi primul volum se încheie: "timpul nu mai avea răbdare cu oamenii". Am apelat la această metaforă a lui Marin Preda, deoarece Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal consideră că în acest moment agricultura se află sub spectrul celei de-a doua metafore a marelui scriitor.

Dacă îmi permiteţi, m-aş şi explica. În momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană, potrivit EUROSTAT, existau 3,93 de exploataţii agricole, din care 866.000 depăşeau o unitate de dimensiune economică. Atunci când se ia în discuţie forţa unei agriculturi, întotdeauna se face referire la exploataţiile mai mari decât o dimensiune economică.

După trei ani şi jumătate, sub politica agricolă comună, sub programul naţional de dezvoltare rurală, foarte multe lucruri sau cel puţin la nivel de structură a agriculturii româneşti, nu s-au modificat dacă ne raportăm la faptul că 45% din populaţia României lucrează în agricultură, dacă ne referim la faptul că două treimi din populaţia care lucrează în agricultură are peste 50 de ani şi mai bine de jumătate are peste 60, dacă fermele care depăşesc o unitate de dimensiune economică au între 11 şi 15 hectare, nu putem să spunem că în România agricultura a înregistrat transformări.

Pe de altă parte, dezbaterea academică, spre deosebire de discursul politic, este în unanimitate de acord că politica agricolă comună, în acest moment în România nu şi-a atins obiectivele. Obiectivele fiind competitivitatea, rolul primordial al agro-mediului în dezvoltarea spaţiului rural, gestionarea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere şi calitatea vieţii. S-a dovedit că politica agricolă comună a fost un adevărat pat al lui Procust, dacă ne raportăm la faptul că, deşi, prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală, prin Fondul de garantare agricol, Uniunea Europeană a pus la dispoziţia României peste zece miliarde de euro, în acest moment noi am reuşit să atragem două miliarde.

Deci, este clar că fermierii vor avea nevoie de consultanţă mai aproape de ei, de cineva care să-i îndrume ca aceste fonduri să nu rămână neaccesate până la sfârşitul bugetului multianual al Uniunii Europene.

Partidul Naţional Liberal va vota această Lege privind Camerele agricole, dar consideră un prim pas în reabilitarea conceptului de strategie agricolă. Va trebui, în continuare, să discutăm de, eventual, camere ale creditului rural sau măcar un amendament care să modifice Legea de funcţionare a CEC, care să oblige CEC-ul ca cel puţin 40% din liniile de finanţare să le acorde sectorului agricol. Şi apoi, nu în ultimul rând, va trebui să ne aplecăm asupra unui program naţional de cadastru, cadastrul general.

Încă o dată, Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege şi în încheiere aş dori să expun o maximă a lui Alvin Toffler: "Pământul nu l-am moştenit de la părinţii noştri, ci l-am împrumutat de la copiii noştri".

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Valeriu Tabără, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Ovidiu Ganţ şi după aceea Lucian Bode. Vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

De la bun început am să vă anunţ că şi grupul nostru parlamentar consideră că este o iniţiativă foarte bună şi, în consecinţă, vom vota în favoarea ei. Însă, aş vrea să observăm că există o tendinţă permanentă de înfiinţare de noi structuri şi domeniul agricol excelează din acest punct de vedere, cu atât mai mult cu cât aici ar trebui să fie vorba de structuri liber asociative şi nu prin intervenţia statului.

Cred că a sosit momentul ca atunci când creăm o astfel de structură, când oferim cadrul legal în acest sens să ne mai gândim şi la ce desfiinţăm din acest punct de vedere. Iar tot aici agricultura excelează prin faptul că avem structuri moştenite din regimul anterior anului 1989 şi care există şi astăzi şi care nu au nicio legătură, nici cu politica agricolă comună, nici cu exemplele de bună practică europeană şi sunt absolut contraproductive pentru agricultura românească, nu se mai justifică.

Deci, cred că ar trebui să solicităm Guvernului să analizeze cu atenţie ce justificare mai există pentru existenţa unor astfel de structuri şi dacă nu se mai justifică, să trecem şi la dereglementare şi la desfiinţare de astfel de structuri, aşa cum spuneam, care nu au nicio legătură, nici cu politica agricolă şi nici cu Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi domnul Lucian Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să motivez intervenţia mea la dezbateri generale. În primul rând, sunt unul dintre puţinii parlamentari care nu sunt membri ai Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor care au depus amendamente la această lege extrem de importantă şi nu în ultimul rând, reprezint un judeţ, judeţul Sălaj, care are peste 140.000 de hectare suprafaţă agricolă, mai precis peste 60% suprafaţă agricolă, un judeţ cu un mare potenţial agricol.

Stimaţi colegi,

Legea camerelor agricole va revoluţiona întreaga politică agrară din România. Va duce decizia la bază, la specialişti, la fermieri, care ştiu cu adevărat ce înseamnă politicile agrare.

Legea camerelor agricole va produce adevărata descentralizare. Problemele reale ale agricultorilor, din fiecare comunitate, fiind cu siguranţă mult mai bine reprezentate, mult mai bine cunoscute de specialişti locali decât de ginecologi, electronişti sau popi, care au condus vremelnic agricultura din România.

Stimaţi colegi,

Fiind un moment zero pentru agricultura din România, vă rog să adoptăm acest act normativ extrem de important şi, totodată, să ne preocupăm să adoptăm şi regulamentul de aplicare a acestei legi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Márton Árpád şi după aceea domnul Valeriu Tabără.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În mod evident şi Grupul parlamentar UDMR crede că este nevoie de o astfel de cameră agricolă. Am avut şi iniţiativă legislativă în acest sens, însă, stimaţi colegi jurişti din tot spectrul parlamentar, vă pun următoarea întrebare juridică: conform acestei legi, această cameră este un ONG care ia fiinţă ajutat de un grup de iniţiativă compus din patru reprezentanţi ai unui minister, câte unul de la alte două ministere şi opt din Parlament. Aţi mai auzit dumneavoastră de un ONG care a luat fiinţă prin contribuţia guvernamentală şi parlamentară? Eu nu! Poate, nu ştiu!

Mai departe, cine este electoratul care va alege după ce acest ceva care ia fiinţă va fi iniţiativă de aceste persoane? Electoratul este fermierul compus din fermieri, care este definit cum că este agricultor care are o anumită suprafaţă de teren. Iar definiţia agricultorului, dată tot în primele articole ale acestei legi, deci agricultor este o persoană definită de lege, aşa, în general.

Vă pun întrebarea, după ce vom vota această lege, aşa cum apare ea în raportul venit de la Comisia juridică, Comisia pentru agricultură. Scuzaţi-mi greşeala, pentru că nu cred că forma aceasta a fost văzută de Comisia juridică, cum va putea fi aplicată această lege?

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu. Domnul Korodi cu o altă intervenţie. Am să-l rog după aceea pe domnul Tabără să prezinte raportul. Şi, domnule Banu, după aceea mai puteţi solicita intervenţie.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să subliniez şi să completez ceea ce a spus domnul Ganţ de la acest microfon cu câteva minute înainte. Aceea că la ora actuală în sistemul de management, de administrare naţională a agriculturii, a dezvoltării rurale, există o multitudine de instituţii care poate nici la ora actuală nu şi-au găsit foarte bine locul şi din punctul de vedere al eficienţei în exercitarea serviciilor publice, încă au foarte multe de recuperat.

În condiţiile actuale venim cu un act normativ, propunere legislativă de înfiinţare a camerelor agricole, care dacă vedem dintr-un punct de vedere idealistic este una foarte oportună, binevenită, în care reuşim până la urmă să aducem la aceeaşi masă foarte mulţi agricultori, care din cauza necoagulării intereselor lor foarte greu pot să participe la decizii în zona agricolă sau de absorbţie a fondurilor sau de modernizare a agriculturii.

Dar, din păcate, percepţia mea este că tot suprapunem instituţii şi instituţii şi chiar şi în cazul acesta, în cazul camerelor agricole, aportul guvernamental, aportul politic este mult prea mare ca să pot să spun că aceste camere agricole vor avea o eficienţă şi un aport în sensul pozitiv al cuvântului la ceea ce înseamnă managementul domeniului agricol.

Din nou subliniez, eu cred că atât Guvernul României, cât şi Parlamentul României şi comisia de specialitate, comisia de specialitate chiar şi de la Senat, ar trebui să arunce o privire asupra problemei multitudinii instituţiilor din zona agricolă şi să aducă un aport, ori către descentralizare, ori către comasare, ori către simplificarea instituţională, pentru că altfel agricultorul simplu nu va reuşi să se descurce în această reţea birocratică administrativă care există în acest domeniu.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă prezint raportul înlocuitor asupra Propunerii legislative "Legea camerelor agricole".

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă "Legea camerelor agricole".

În şedinţa din data de 31.05.2010, plenul Camerei Deputaţilor, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege în vederea întocmirii unui raport înlocuitor.

De asemenea, la întocmirea raportului, comisia a avut în vedere propunerea legislativă privind camerele pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea camerelor agricole, organizaţii neguvernamentale de utilitate publică nonprofit cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta şi promova interesele socio-economice ale populaţiei, care derulează activităţi în următoarele domenii: agricultură şi producţie alimentară, dezvoltare rurală, pescuit şi acvacultură, silvicultură, îmbunătăţiri funciare, cercetare ştiinţifică de specialitate, fitosanitar, optimizarea exploataţiilor şi conservarea solurilor.

Propunerea legislativă "Legea camerelor agricole" face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

Având în vedere că propunerile legislative sus-menţionate au obiect de reglementare conex, membrii comisiei au hotărât întocmirea unui singur raport, conform prevederilor art.67 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Întrucât prevederile din Propunerea legislativă privind Camerele Agricole pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală au fost preluate în raportul privind PL-x 338/2009, membrii comisiei propun respingerea lui PL-x 337/2009.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 27 de deputaţi din totalul de 27 de membri. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 9 iunie 2010.

Propunerea legislativă este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Comisia propune admiterea cu modificări şi completări a propunerii legislative.

Aş vrea să fac doar o completare. Mulţumesc foarte mult Departamentului de documentare al Camerei Deputaţilor, care ne-a pus la dispoziţie legislaţia şi modul de organizare din câteva ţări europene în ceea ce priveşte camerele agricole.

Iar pe de altă parte, legea, sigur, are o însemnătate deosebită, trecând dincolo de ce înseamnă comitetul de iniţiativă, care se desfiinţează odată cu înfiinţarea acestor camere agricole. Totul este să vedem însemnătatea lor dincolo de ce înseamnă interesele politice şi ceea ce înseamnă aceste structuri noi, care sunt sinonime cu ceea ce sunt aceste camere agricole în ţările cu agricultură dezvoltată, respectiv Franţa, Germania, Austria, Spania şi alte ţări.

Mulţumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Înainte de a da cuvântul pentru un punct de vedere Guvernului, domnul Mircea Toader, pe procedură.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna preşedinte,

De ce mi-a fost frică n-am scăpat. Am lungit-o cu dezbaterile pe anchete, pe comisii, pe ce-i frumos şi ce nu-i frumos... Vă rog să supuneţi aprobării plenului ca să depăşim ora 18,00, până la epuizarea măcar a acestei legi, să finalizăm şi noi odată o lege.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot această propunere. Votul este deschis, vă rog să votaţi.

105 voturi pentru, 14 împotrivă şi nouă abţineri.

S-a aprobat.

Intrăm în dezbaterea pe articole. Domnul Banu.

Domnul Mihai Banu:

Vreau să vă dau un răspuns. S-au ridicat o serie de probleme de către colegii de la UDMR. S-a afirmat aici că această organizaţie este un ONG. Vă spun că nu este un ONG, pentru că, dacă ar fi fost un ONG, nu mai era nevoie de lege specială.

Doi. Vorbeaţi aici de nevoia de a descentraliza. Vă spun că acesta este primul pas spre descentralizare.

Aveţi foarte mare dreptate că trebuie să umblăm în toate instituţiile ministerului. Sunt foarte multe instituţii. Există un program de reorganizare, de reformă. Nu vă faceţi griji că Ministerul Agriculturii va arăta altcumva în 2012. Dar, această organizaţie este absolut necesară, aşa cum a fost creată legea.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intrăm în dezbaterea pe articole. Drept la replică, domnul Márton Árpád. De ce-mi era frică... Îl rugăm pe colegul Tinel să nu intervină.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Drept la replică. Eu ştiu despre ce vorbesc. Vă rog să citiţi articolul votat şi care apare în raportul dumneavoastră, care defineşte această instituţie ca un ONG. Scris cu litere mari, majuscule.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Şi dacă nu asta aţi dorit, înseamnă că este o defecţiune. Vorbim despre un alt raport şi atunci să clarificăm despre ce vorbim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Acum, eu aş vrea să vă spun, stimaţi colegi, că legea aceasta, dacă am fi avut-o în momentul de faţă, am fi avut posibilitatea ca cei aproape 3000 de oameni, despre care se zice că vor fi disponibilizaţi la Ministerul Agriculturii, să fie preluaţi în efectul acestei legi.

Am întârziat nepermis de mult şi nu vreau să intru în aspecte procedurale cu domnul Márton Árpád, pentru că nu puteam să scoatem Guvernul României din implicarea vizând implementarea, punerea în practică a acestei legi. Pentru că iată, este vorba de o grămadă de structuri, de subunităţi, care trebuie analizate pus cu pas, subunitate cu subunitate, să vedem ce rămâne şi ce trece în partea cealaltă.

Trecem de la statutul de funcţionari publici la o mare parte a acestor subunităţi, la statutul de personal contractual. Dăm o şansă extraordinară prin efectele acestei legi.

Deci, din acest punct de vedere eu zic că trebuie s-o votăm în forma actuală.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intrăm în dezbaterea pe articole a acestui titlu.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Adrian Rădulescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Bună ziua, doamnă preşedinte,

Bună ziua, doamnelor,

Bună ziua, domnilor.

Punctul de vedere este pentru, al Ministerului Agriculturii şi al Guvernului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înţeleg că şi Guvernul susţine.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

O singură întrebare către reprezentantul Guvernului. Dacă cunoaşte legea, cum se înregistrează un ONG, vă rog să-mi spuneţi cum va fi înregistrat acest ONG.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule secretar de stat, vă rog să îi răspundeţi domnului deputat.

Domnul Adrian Rădulescu:

Urmează ca legea să fie dezbătută pe articole. Acolo unde sunt probleme, şi vă văd că aveţi o problemă cu ONG... Probabil că-i găsim o altă soluţie, că de aia suntem aici. Mergem cu legea mai departe, e o lege specială, o votăm şi vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Atunci o să vă rog să modificaţi la articolul invocat de domnul Márton Árpád, astfel încât să fim în regulă. Să propuneţi, domnule secretar de stat.

Lege privind Camerele pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală.

Dacă sunt observaţii la titlu? Nu.

Dacă la punctul 2 sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6? Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 11? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 12? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 13? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 14? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 15? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 16? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 17? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 18? Nu sunt observaţii. Adoptat.

De la punctul 19 la punctul 22, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 23? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 24? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 25? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 26? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 27? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 28? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 29? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 30? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 31 la punctul 39, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 40? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 41? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 42? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 43? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 44? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 45? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 46? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 47? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 48? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 49? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 50? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 51? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 52? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 53 la punctul 60, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 61? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 62? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa nr.1, dacă sunt observaţii? Domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da, este foarte interesant. Vă jucaţi de-a făcut legea. Nu vă supăraţi, stimaţi colegi. Din orgolii politice faceţi un act injust.

Dar revin. Măcar să daţi o formulare cât de cât decentă agricultorului, alta decât a reuşit Comisia pentru agricultură, care este o profesie definită de norme legale. Cam aşa ceva.

O voce din sală:

Acte normative!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Acte normative. Deci o profesie definită de acte normative. Astfel am definit electoratul. Se fac alegeri conform acestei legi. Nu puteam să intervin la fiecare lege, că vă conturbam şi avem şi legi mai importante de făcut, zic eu, la fiecare articol ca să vă arăt cât de incorect este formulată întreaga lege cap coadă.

Deci vor fi alegeri realizate în toate localităţile ţării în care participă... aşa prevede legea, aşa aţi votat-o, aşa aţi lăsat-o. Şi cel care este definit persoana de fond este agricultorul definit astfel cum aţi auzit citit aici, definit conform actelor normative. Măcar aici daţi-i o definiţie, cum doriţi, onor comisie, domnule preşedinte al comisiei, daţi ceva, o definiţie, ca să ştim măcar cine e electoratul.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc. Domnul Banu.

Domnul Mihai Banu:

Doamnă preşedinte,

Este definiţie corectă şi pot să v-o spun şi dumneavoastră, domnule Márton, că "Fermierul este persoana înscrisă în registrul APIA, care deţine 1 ha de teren amplasat în trei parcele mai mari de 3000 de mp şi care este beneficiarul plăţilor directe pe hectar".

Nu participă la alegerea colegiilor decât fermierii care au suprafaţa de minim 1 ha, pentru că ăştia sunt beneficiarii plăţilor directe pe hectar. În rest, dacă vrem să şi am spus aşa, cum este reglementară în normele care, la rândul lor, pun temei plăţilor directe. Deci nu avem o altă soluţie, că altfel trebuia să aducem la vot tot satul şi oamenii care nu aveau nicio legătură cu absorbţia fondurilor. Noi facem această Cameră Agricolă pentru cei 1.400.000 de fermieri, care astăzi nu sunt sprijiniţi de nimeni, pentru că vreo 50-60 de mii mai au specialişti. Pentru aceşti oameni, dacă vă uitaţi atent, nu participă la vot decât această categorie care este clar definită în Regulamentul Uniunii Europene cu privire la plăţile pe hectar.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Alte observaţii la Anexa nr.1 nu sunt. Atunci este adoptată.

Anexa nr.2. Observaţii? Nu sunt. La Anexa nr.2?

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamna preşedinte,

Domnule preşedinte Tabără,

Într-adevăr, ce a spus colegul nu contest. Dar dacă luăm recensământul populaţiei din România, vedem că 9 milioane s-au declarat agricultori. Or nu putem să chemăm să voteze 9 milioane. Să spunem "fermieri" şi vor fi numai fermierii, nu agricultorii. Hai să spun agricultori; agricultori sunt cei care se declară că fac agricultură şi sunt în România 9 milioane şi jumătate... din data de când s-a făcut, în '94, '95.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

La Anexa nr.2, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Anexa nr.3, observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Anexa nr.4, observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Rămâne să dăm votul final în sesiunea de vot final de joi, de la ora 12,00.

Vă mulţumesc. Vă doresc o seară plăcută în continuare.

Urmează răspunsuri la întrebările şi interpelările adresate Guvernului.

În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ioan Oltean:

Bună seara, doamnelor şi domnilor colegi,

Declar deschisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Pentru început, domnului deputat Mircia Giurgiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, care a adresat o interpelare Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, legat de Memoriul Uniunii Generale a Pensionarilor din România. Doamna preşedinte Doina Pârcălabu, de la Casa Naţională de Pensii, va oferi răspunsul necesar domnului deputat.

Doamna preşedinte, aveţi cuvântul, vă rog.

Doamna Domnica Doina Pârcălabu (preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, bună seara!

Având în vedere întrebarea adresată ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, privitoare la memoriul formulat de Asociaţia pensionarilor, formulăm următorul răspuns:

"Având în vedere evoluţia crizei economice în anul 2009, precum şi extinderea acesteia în cursul anului 2010, s-a impus luarea de urgenţă a unor măsuri de reformă pentru a se putea asigura respectarea angajamentelor asumate de România prin semnarea acordurilor de împrumut cu organismele financiare internaţionale, acorduri absolut necesare pentru stabilitatea economică a României pentru atingerea ţintelor de deficit ale bugetului general consolidat în anul 2010.

Luându-se în considerare faptul că diminuarea dezechilibrelor existente şi menţinerea deficitului bugetar în limite sustenabile creează premisele relansării economice, s-au impus, de asemenea, adoptarea, în regim de urgenţă, a unor măsuri cu caracter excepţional, prin care să se continue eforturile de reducere a cheltuielilor bugetare şi în anul 2010. Astfel, pentru evitarea riscului declanşării procedurii de deficit excesiv, a fost necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare şi de abordare mai prudentă a deficitului bugetar.

În acest context, în domeniul pensiilor, în urma unei analize de detaliu a sistemului de pensii publice, Guvernului român a considerat că, pentru asigurarea echilibrului necesar între veniturile şi cheltuielile aferente sistemului contributiv, se impune luarea unor măsuri în următoarele direcţii de reformă:

Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii prin integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii şi a celor care realizează venituri din profesii liberale, manager, asociaţii familiale în sistemul unitar de pensii publice.

Menţinerea standardelor de viaţă ale pensionarilor în plată prin trecerea graduală la indexarea valorii punctului de pensie cu rata inflaţiei.

Asigurarea unui tratament corect pentru asiguraţii actuali, viitori pensionari, prin stabilirea pensiei potrivit contribuţiilor plătite de-a lungul carierei profesionale.

Reducerea pensionărilor anticipate. În acest moment există mulţi pensionari sub vârsta standard de pensionare, lucru care afectează atât veniturile, cât şi cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat.

Implementarea unor criterii mai stricte pentru acordarea pensiei de invaliditate, având în vedere numărul mare de beneficiari de pensii de invaliditate.

Simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice prin eliminarea legilor speciale de pensionare.

Egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei şi creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, dar şi a persoanelor provenite din domenii care au beneficiat de legi speciale de pensionare, magistratură, diplomaţie, personalul auxiliar din instanţele de judecată, şi promovarea unui tratament egal.

Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice.

Toate aceste măsuri sunt integrate în proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice, proiect aprobat de Guvern şi care se află, în acest moment, în plin proces de dezbatere parlamentară.

De asemenea, pe lângă aceste măsuri de reformă, care vor asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii pe termen mediu şi lung, Guvernul trebuie să adopte o serie de măsuri excepţionale, cu efect imediat asupra bugetului, astfel încât să se prevină deficitul bugetar excesiv.

Aceste măsuri de austeritate se regăsesc în toate statele membre ale Uniunii Europene, adaptate la particularităţile fiecărui stat membru în parte, pentru a se controla deficitul bugetar şi stimula relansarea economiei.

Astfel, având în vedere că, în România, pensiile au beneficiat, în perioada 2005-2009, de o creştere de peste 140%, creştere care nu s-a înregistrat şi în sfera productivităţii muncii, în prezent se constată nesustenabilitatea sistemului public de pensii.

La momentul actual, în România, un salariat susţine financiar aproximativ 1,4 pensionari, bugetul de asigurări sociale de stat înregistrând astfel un deficit bugetar în creştere.

În acest context, pentru ca Ministerul Muncii să poată asigura pe termen lung plata drepturilor cuvenite celor peste 5,5 milioane de pensionari, este necesar să se recurgă la o reducere temporară de 15% a cuantumului tuturor pensiilor.

De asemenea, pentru a asigura egalitatea de tratament pentru toţi beneficiarii sistemului public de pensii, toate pensiile de serviciu, acordate în baza legilor speciale, vor fi recalculate pe baza principiilor şi formulei de calcul reglementate de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Până la momentul finalizării procesului de recalculare şi aceste categorii de pensii vor fi diminuate cu 15%.

Este important de menţionat că aceste măsuri excepţionale se aplică temporar, până la sfârşitul anului 2010, şi au în vedere, pe lângă diminuarea pensiilor, diminuarea şi a altor drepturi, cum ar fi salarii, indemnizaţii de asistenţă socială, de şomaj etc., fără a afecta salariul minim pe economie, de 600 de lei, şi nivelul pensiei sociale minime, de 350 de lei sau venitul minim garantat.

Toate aceste măsuri de reducere sunt cuprinse în cele două proiecte de acte normative care au fost aprobate de Guvern şi care au fost trecute pe procedura asumării Guvernului."

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnul deputat Mircia Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, doamna preşedinte, pentru răspunsul complet, clar, numai că sperăm cu toţii ca acele măsuri care au fost adoptate să fie pe o perioadă cât mai scurtă, fiindcă oricum avem destule probleme.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna preşedinte, mulţumim pentru prezenţă.

O să-i rog pe distinşii secretari de stat să reţină că durata unei intervenţii este de trei minute. Atunci când prezintă un răspuns, o să vă rog să-l sintetizeze.

Avem prezent pe doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, din partea Ministerului Justiţiei, pentru a răspunde doamnei deputat Manuela Mitrea, din Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Cum domnia sa nu este prezentă în sală, doamna ministru, vă mulţumim pentru prezenţă. Bănuiesc că aţi comunicat un răspuns în scris, dacă nu, vă mulţumesc foarte mult.

Mulţumesc, doamna ministru, o seară bună vă doresc.

Domnul deputat Boiangiu Victor, este? Unde sunteţi? Bun! Pentru domnul deputat este prezent astăzi domnul vicepreşedinte al Autorităţii pentru Restituirea Proprietăţii, domnul Sergiu Diacomatu, pentru a răspunde la întrebarea privind retrocedarea a două proprietăţi cu titlu de despăgubire pentru Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Giurgiu.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Ionuţ Sergiu Diacomatu (vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Bună seara tuturor celor prezenţi!

Referitor la întrebarea domnului deputat care, se referă la două notificări depuse de Camera de Comerţ şi Industrie Giurgiu, aş vrea...

Domnul Aurel Vlădoiu (din bancă):

Nu este în sală domnul deputat Victor Boiangiu.

Domnul Ioan Oltean:

Domnul deputat Boiangiu este?

Am avut impresia că cineva a zis că este. OK! În situaţia aceasta... Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Domnul Ionuţ Sergiu Diacomatu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Răspunsul înseamnă că l-aţi comunicat şi în scris.

Domnul Ionuţ Sergiu Diacomatu:

Da.

Domnul Ioan Oltean:

Tot din partea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, domnul vicepreşedinte Sergiu Diacomatu va răspunde unei interpelări pe care a adresat-o domnul Mircia Giurgiu.

Este domnul Mircia Giurgiu? Se poate? Nu lipseşte nici dacă-l tai bucăţi.

Referitor la cazul doamnelor Ana şi Maria Giurgiu.

Deci, referitor la doamnele Ana şi Maria Giurgiu, bănuiesc că rudele dumneavoastră.

Domnul Mircia Giurgiu:

Este coincidenţă.

Domnul Ioan Oltean:

Nu sunt rude. OK! Important este că aţi formulat o întrebare serioasă.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Ionuţ Sergiu Diacomatu:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Privitor la răspunsul transmis domnului deputat Giurgiu, în plus faţă de acest răspuns aş vrea să-i transmit că procesul-verbal de punere în posesie pentru cele două doamne a fost întocmit de către comisia locală, practic, din punctul nostru de vedere, problema fiind rezolvată.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Domnule deputat Mircia Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Aşa cum am discutat şi înainte de începerea şedinţei, într-adevăr, am primit răspunsul în scris. Este ataşat şi procesul-verbal de punere în posesie, aşa că eu vă mulţumesc frumos.

Domnul Ioan Oltean:

Mă bucur că sunteţi mulţumit, domnule deputat.

Dacă domnul deputat Pâslaru Florin-Costin este? L-am avut prezent aici pe domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei, care mi-a spus că este planificat pentru răspunsul la Senat, în consecinţă amânăm. Aţi primit răspunsul în scris? Înţeleg că sunteţi mulţumit.

Bun! Deci şi domnia voastră v-aţi manifestat mulţumirea faţă de răspunsul dat.

În consecinţă, şedinţa consacrată răspunsurilor orale se încheie aici.

Mulţumesc domnilor secretari de stat. Mulţumesc parlamentarilor care au fost prezenţi şi au primit răspunsurile şi continuăm şedinţa noastră cu prezentarea interpelărilor pe scurt din partea deputaţilor către membrii Guvernului Emil Boc.

Am să citesc lista în ordinea în care este depusă la mine, la prezidiu. Cei care sunt prezenţi şi doresc să-şi prezinte de la microfonul Camerei o să aibă posibilitatea să o facă.

Domnul deputat Radu Zătreanu a depus în scris. Gheorghe Ciobanu, depus în scris. Neculai Rebenciuc, depus în scris. Laurenţiu Nistor, depus în scris. Petru Călian? 8 interpelări depuse în scris. Vasile Gherasim o interpelare, depusă în scris. Marian-Florian Săniuţă, o interpelare depusă în scris. Eugen Bejinariu, 11 interpelări depuse în scris. Mircea Giurgiu, să văd dacă te-a întrecut! Cornel Itu, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu are 6 interpelări depuse în scris.

O să vă rog să vă prezentaţi una şi restul le depuneţi în scrie, domnule deputat, da?

Vă rog.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte,

Domnului ministru Gabriel Oprea şi domnului ministru Vlădescu. E vorba de o interpelare. Comuna Frânceşti a fost în 2005 afectată de calamităţi naturale. Un pod a fost distrus. A venit Ministerul Apărării Naţionale şi a montat un pod pe o perioadă de câteva luni de zile şi acum cere comunei să plătească suma de 400 de milioane. Rog să găsim o soluţie, pentru că nu are de unde să dea comuna asemenea bani, pentru că a fost calamitate şi nu comuna a rugat să vină Ministerul Apărării Naţionale cu podul acolo.

Şi domnului ministru Vasile Blaga, domnului ministru Videanu, este vorba de trei localităţi din Vâlcea: Măldăreşti, Stroeşti, Dăeşti şi Peşceana, 4 nu 3, care au sate compacte fără lumină electrică şi am înţeles că este o iniţiativă genială a Guvernului să nu rămână nicio comună fără lumină electrică şi rog să fie aceste comunităţi luate în calcul la iluminatul electric.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă mulţumesc şi eu. Ne vedem mâine dimineaţă la declaraţii politice.

Domnul deputat Ioan Holdiş, are 3 interpelări depuse în scris.

Doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu, o interpelare depusă în scris.

Constantin Chirilă o interpelare depusă în scris.

Maria Eugenia Barna. Doamna deputat aveţi cuvântul, pentru a vă prezenta interpelarea.

Vă rog.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună seara!

Bună seara, domnule prim-ministru Emil Boc.

Interpelarea mea se referă la nerespectarea termenului de răspuns la întrebări şi interpelări adresate Ministerului Finanţelor Publice, întrebări care conţin soluţionarea amendamentelor pe care le-am depus la Legea bugetului de stat. De aceea, domnule prim-ministru, vă întreb ce măsuri intenţionaţi să luaţi pentru a asigura funcţionalitatea Ministerului Finanţelor Publice în condiţiile în care această instituţie publică refuză în mod absolut discreţionar să se conformeze obligaţiilor legale de a răspunde în timpul prevăzut de lege întrebărilor pe care le-am formulat.

Mai mult, ce măsuri intenţionaţi să luaţi pentru ca Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de domnul ministru Sebastian Vlădescu, să şi soluţioneze în mod favorabil solicitările adresate.

Pentru a înţelege suportul care stă la baza acestor întrebări, vă rog să-mi permiteţi, domnule prim-ministru să vă prezint pe scurt contextul care le-a generat.

În data de 21.04., deci 21 aprilie, am adresat Ministerului Finanţelor Publice un număr de 6 întrebări, al căror răspuns a întârziat deja de 2 luni, şi anume mă refer la investiţii pentru şcolile şi bisericile din colegiul pe care îl reprezint. Prin aceste întrebări am solicitat Ministerului Finanţelor Publice să rezolve problemele deosebit de grave cu care mă confrunt în calitate de deputat independent.

Concret, este vorba despre amendamentele pe care le-am formulat la discutarea Legii bugetului de stat pe anul 2010 referitor la alocarea sumelor de bani necesare lucrărilor de investiţii, aşa cum am precizat anterior. Aceste amendamente au fost omise la elaborarea Anexelor nr.1 şi 6 la Hotărârea de Guvern nr. 417/2010 privind finanţarea din bugetele locale, aprobate unor ordonatori principali de credite bugetare pentru 2010 pentru unităţi de cult, unităţi sanitare, unităţi de învăţământ.

Cu toate demersurile efectuate până în prezent şi cu toate promisiunile primite în cadrul discuţiilor purtate de către liderul de grup, deputaţii independenţi sunt în situaţia de a nu putea onora solicitările din colegiu. Mai mult, prin aceasta se face o discriminare nepermisă între deputaţii independenţi şi ceilalţi deputaţi, membri ai partidelor politice. Este inadmisibil ca toate solicitările colegilor noştri din Parlament, membri ai PSD, PNL şi PDL, să fie onorate şi solicitările noastre să rămână în aşteptare.

De aceea, domnule prim-ministru, vă solicit o analiză responsabilă cu privire la cele sesizate şi alocarea de îndată a sumelor necesare realizării obiectivelor de investiţii în colegiile reprezentate de către deputaţii independenţi.

Domnul Ioan Oltean:

Doamna deputat, mulţumesc foarte mult.

Sper că domnul premier v-a şi auzit şi va prezenta în cel mai scurt timp punctul de vedere.

Domnul deputat Valeriu Tabără are pregătită o interpelare pe care doreşte s-o şi susţină de la microfonul Camerei.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă prezint succint textul interpelării care este adresată domnului Laszlo Borbely, ministrul mediului şi pădurilor.

În conformitate cu prevederile art.11 alin.(7) lit.d)-l) din Legea nr.247/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ar fi trebuit să se înfiinţeze Comisia pentru securitate biologică, formată din 12 membri titulari şi pentru 4 membri supleanţi. Aceştia provin de la Academia Română, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Academia de Ştiinţe Medicale, universităţi şi instituţii de cercetare-dezvoltare cu profil biologic, agricol şi medical.

Este inutil, domnule ministru, să vă spun că în aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2007 şi a Legii nr.247/2009, Comisia pentru securitate biologică are un rol determinant. Din acest motiv, este de neînţeles de ce până acum această comisie nu a fost constituită. Cum este posibil ca la aproape un an - 29 iunie - de la publicarea Legii nr.247/2009, comisia să nu fie constituită şi să nu poată lucra în conformitate cu prevederile legii.

Întârzierea constituirii Comisiei pentru biosecuritate biologică mă face să cred că dincolo de seriozitatea prevederilor ordonanţei şi a legii există alte interese care doresc blocarea aplicării lor.

Care este, cu adevărat, situaţia Comisiei pentru securitatea biologică şi care sunt cauzele pentru care această comisie nu s-a constituit, conform prevederilor legii? Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat. Veţi primi şi răspuns scris şi răspuns oral la vremea potrivită.

Îl invit acum pe domnul deputat Daniel Budurescu care are pregătită o interpelare pentru a şi-o prezenta de la microfonul Camerei.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Stamate Budurescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii. Obiectul interpelării: este vorba de indemnizaţiilor membrilor din Consiliul de administraţie al Autorităţii Rutiere Române.

Domnule ministru,

În cadrul discuţiilor care au avut loc marţi, 15 iunie 2010, cu ocazia dezbaterii Moţiunii de cenzură, aţi afirmat, printre multe altele, că în 2008, indemnizaţia primită de membrii Consiliului de administraţie al Autorităţii Rutiere Române, instituţie publică în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, era de 4000 roni lunar, ceea ce înseamnă 48 de mii roni pe an.

Tot din afirmaţiile dumneavoastră, am mai aflat că, fiind un an electoral, la indemnizaţie s-a adăugat o primă pe ultimele luni ale anului cu o valoare de 3 ori mai mare, adică 12 mii roni ori 3, egal 36 de mii de roni. Total general, 84 de mii de roni.

Domnule ministru,

Vă aduc la cunoştinţă faptul că în 2008 am fost unul din membri acestui consiliul de administraţie şi, conform fişei fiscale, pe care v-o anexez, pentru perfecta dumneavoastră clarificare, venitul net anual primit de subsemnatul a fost de 17 329. Cum diferenţa dintre afirmaţiile dumneavoastră, 84 de mii, şi realitate este destul de importantă, vă sugerez, domnule Berceanu, ori să daţi dispoziţie să mi se returneze suma de 66 671 roni, ori să recunoaşteţi public că aţi minţit.

Solicit răspunsul în scris şi, sincer, aş prefera prima variantă, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Sper că domnul ministru v-a auzit şi vă va satisface solicitarea.

Domnul deputat Mircia Giurgiu are nici mai mult, nici mai puţin decât 11 interpelări. O să-l rog să facă o prezentare a uneia pe scurt.

Domnul Mircia Giurgiu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să prezint pe scurt o interpelare. Este adresată ministrului agriculturii, domnul Mihail Dumitru.

Obiectul interpelării reprezintă solicitarea de a ne prezenta structura, modul în care doreşte să facă restructurarea, statul de funcţii şi tot ceea ce doreşte să modifice la minister, fiindcă deocamdată aşteptăm cam de mult.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Continuăm prezentarea deputaţilor care au depus interpelările la secretariatul Camerei în scris.

Domnii deputaţi Damian Florea, Liviu-Bogdan Ciucă, 8 interpelări. Emil Bostan - o interpelare. Alin Silviu Trăşculescu - o interpelare. Ion Dumitru - o interpelare. Lucreţia Roşca - o interpelare. Ioan Stan - o interpelare. Aledin Amet - 3 interpelări. Adriana Săftoiu - 2 interpelări. Cristian Buican - o interpelare. Horia Cristian - o interpelare. Mihai Donţu - o interpelare. Andrei Dominic Gerea - o interpelare. Teodor Atanasiu - o interpelare. Mugurel Surupăceanu - 2 interpelări. Sonia-Maria Drăghici - o interpelare. Ciprian-Florin Luca - o interpelare. Cătălin Cherecheş - 4 interpelări. Cristina Pocora - o interpelare. Mihaela Stoica - 15 interpelări. Marian Ghiveciu - o interpelare. Mircea-Gheorghe Drăghici - o interpelare. Relu Fenechiu - 2 interpelări. Vasile Popeangă - 2 interpelări. Radu Costin Vasilică - o interpelare. Cristian Rizea, de asemenea, o interpelare.

Cu acestea, stimaţi colegi, declar închisă şedinţa consacrată prezentării pe scurt a interpelărilor adresate miniştrilor din Guvernul Boc.

Ne revedem mâine dimineaţă, la ora 8,30, la şedinţa consacrată declaraţiilor politice. Până atunci, să auzim de bine.

O seară frumoasă tuturor! Doamne, ajută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,35.