Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 14 decembrie 2010
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.189/2010
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 14 decembrie 2010 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 14 decembrie 2010
|
Şedinţa a început la ora 10.35. Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Alexandru Pereş, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul deputat Dumitru Pardău, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Cornel Popa, secretar al Senatului. |
|
|||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, vă propun să luaţi loc pentru a putea începe lucrările noastre de astăzi. Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Declar deschisă prima şedinţă comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi anunţ că din totalul celor 470 de parlamentari şi-au înregistrat prezenţa 284 şi sunt absenţi 186. Prin urmare, cvorumul legal este îndeplinit. Birourile permanente ale celor două Camere cu participarea liderilor grupurilor parlamentare au adoptat Proiectul ordinii de zi şi Proiectul programului de lucru pentru această şedinţă, în forma în care v-au fost distribuite. Sunt observaţii la ordinea de zi? Domnul deputat Mircea Toader, liderul grupului parlamentar al PDL din Camera Deputaţilor. |
||||
|
|
Doamna preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Aş dori să introducem în Proiectul ordinii de zi - şi să supunem la vot - două puncte noi. Primul se referă la continuarea procedurii privind Legea educaţiei naţionale, având în vedere că este depusă o moţiune, deci continuarea procedurii privind moţiunea de cenzură. Al doilea punct se referă la validarea programului legislativ al celor două Camere, în cadrul plenului reunit, până la sfârşitul anului, având în vedere importanţa deosebită pe care o are Parlamentul în definitivarea principalelor proiecte legislative din acest an. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnule deputat Cristian Dumitrescu, vă rog. |
||||
|
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Doamnelor şi domnilor parlamentari, Domnule prim-ministru, Onorată conducere de şedinţă. Solicitarea care vine din partea domnului deputat Toader este o solicitare care nu are bază juridică, constatându-se următoarele: În ceea ce priveşte procedura de angajare a răspunderii Guvernului, există o decizie a Curţii Constituţionale potrivit căreia această angajare a fost declarată ca fiind o procedură neconstituţională. În momentul în care s-a realizat angajarea răspunderii, exista deja o sesizare din partea preşedintelui Senatului cu privire la neconstituţionalitatea şi conflictul între puterile statului legat de angajarea răspunderii. Şi atunci, ca şi acum, v-am spus că nu se poate angaja răspunderea Guvernului în condiţiile în care un conflict între puterile statului era în dezbaterea Curţii Constituţionale. Eminenţi jurişti din partea majorităţii au susţinut atunci, şi există stenograma, să se continue această procedură şi cu votul majorităţii - în condiţiile pe care le ştim - aţi şi continuat-o, sigur, sub condiţia ca în cazul în care de la Curtea Constituţională, ar veni o decizie care să considere această procedură ca fiind neconstituţională, angajarea să-şi înceteze efectele şi să fie încheiată. Iată că nu s-a produs acest lucru. Mai mult, deoarece Guvernul şi majoritatea au forţat angajarea răspunderii, în condiţiile în care Curtea Constituţională nu se pronunţase, opoziţia a trebuit să introducă moţiunea de cenzură, neştiind care va fi o decizia, dacă angajarea este constituţională sau neconstituţională, deci să poată să fie pregătită pentru ambele situaţii. Decizia Curţii Constituţionale a venit, această decizie spune clar - expressis verbis - în dispozitivul ei şi în tot ceea ce înseamnă susţinerea ei că această angajare a răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei naţionale nu este constituţională. Pe cale de consecinţă, o parte din colegii care au semnat sesizarea către Birourile permanente ale celor două Camere şi-au retras semnăturile, iar această procedură este o procedură legală, pentru că această procedură este constatată de către Birourile permanente reunite. Birourile permanente reunite verifică dacă sesizarea este legală şi au verificat dacă sesizarea este legală. Birourile permanente reunite, în condiţiile în care s-a constatat că procedura de angajare a răspunderii este neconstituţională, au constatat retragerea semnăturilor, pentru că moţiunea de cenzură respectivă nu mai avea obiect, fiind clar că moţiunea de cenzură a fost efectul unei cauze, cauza fiind angajarea de către Guvern a unei proceduri care a fost declarată neconstituţională. Aducerea pe ordinea de zi a acestei proceduri este imposibilă, pentru că sesizarea nu mai există şi pentru că a existat decizia Birourilor permanente reunite, care au procedat corect şi au declarat ceea ce este absolut normal, şi anume că o procedură viciată nu poate să fie continuată în Parlament. Pe cale de consecinţă, nu puteţi să supuneţi la vot introducerea în ordinea de zi a unei proceduri care nu este constituţională, iar dacă o veţi face prin abuz de drept, în aceste condiţii este de domeniul evidenţei, aşa cum spunea şi un distins jurist de la Grupul parlamentar al UDMR, că ceea ce este născut dintr-o procedură neconstituţională este neconstituţional. Doamnă preşedinte de şedinţă, Vă rog în mod respectuos să nu umiliţi Parlamentul României, iar prin forţa votului să distrugem fundamente ale statului de drept, fundamente care spun foarte clar că, atunci când Curtea Constituţională dă o decizie definitivă şi irevocabilă, este obligatoriu ca ea să fie respectată de Parlament. Ca atare, consider, în numele Grupurilor parlamentare ale Alianţei Politice PSD+PC, că obiectul solicitării domnului deputat Toader nu există. Pe cale de consecinţă, nu avem ce să introducem pe ordinea de zi, nu avem ce să dezbatem din acest punct de vedere. Au procedat în mod corect Birourile permanente reunite. Să trecem la celelalte puncte din ordinea de zi, mai ales că sunt două puncte importante. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Márton Árpád. Urmează domnul deputat Eugen Nicolăescu. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Antevorbitorul are parţial dreptate, dar mai uită de câteva elemente procedurale existente. Primul, mai există o decizie a Curţii Constituţionale în acest domeniu, care vizează tocmai posibilitatea sau imposibilitatea continuării procedurii parlamentare, din moment ce a fost depusă o moţiune de cenzură legată de această asumare. Dacă doriţi să citaţi în această temă o decizie a Curţii Constituţionale, trebuie să citaţi acea decizie a Curţii Constituţionale care se referă la această temă. Al doilea element se referă la cutumele conform cărora, atât la moţiunile simple, cât şi la moţiunile de cenzură, retragerea semnăturilor şi constatarea retragerii semnăturilor deputaţilor şi senatorilor care susţin o moţiune se face în plen, în momentul în care s-a introdus în ordinea de zi dezbaterea moţiunii sau a moţiunii de cenzură. Aşa se face. Puteţi să verificaţi. Preşedintele de şedinţă întreabă dacă cineva doreşte să-şi retragă semnătura, iar dacă cineva doreşte să-şi retragă semnătura, vine aici, la microfon, şi fiecare deputat sau senator care îşi retrage semnătura o retrage personal, nu un lider de grup parlamentar anunţă că cineva, adică un grup întreg, şi-a retras semnătura, pentru că susţinerea unei moţiuni sau unei moţiuni de cenzură este voinţa fiecărui deputat şi fiecărui senator în parte. Retragerea şi anunţul retragerii se face de către persoana respectivă, în plenul Camerelor. Din această cauză, nu are nicio susţinere faptul cum că nu ar trebui să se introducă în ordinea de zi. Mai mult, dacă se va constata că, în urma retragerii semnăturilor necesare depunerii moţiunii de cenzură, nu mai există o moţiune de cenzură, legea care se află în procedura parlamentară se consideră a fi adoptată. Al treilea element. Nimeni, nicio procedură nu permite niciunui preşedinte de Cameră, chiar dacă mai există un preşedinte care abuzează de astfel de proceduri, să nu supună votului plenului o problemă procedurală, mai ales dacă ea este propusă de un lider de grup parlamentar şi mai ales dacă este vorba despre modul în care să se completeze o ordine de zi a plenului Camerelor reunite. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Márton Árpád. Era un lucru pe care voiam şi eu să-l spun. Nu pot obstrucţiona propunerea unui lider de a completa ordinea de zi. Domnule deputat Eugen Nicolăescu, vă rog. |
||||
|
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Doamna deputat Roberta Anastase, preşedinte de şedinţă, Cred că trebuie să clarificăm o serie de lucruri. În primul rând, nu vreau să tensionez atmosfera, nu vreau să jignesc pe nimeni şi nici nu vreau să introduc venin de la acest microfon, dar eu cred că pe o temă atât de controversată şi de delicată nu ar fi trebuit să conduceţi dumneavoastră şedinţa, pentru că aveţi multe probleme la activ, în sensul de a denatura sensul Regulamentului. În sfârşit, asta este situaţia. În al doilea rând, avem în faţă două decizii ale Curţii Constituţionale. Prima se referă la actul Guvernului de a-şi angaja răspunderea în faţa Parlamentului pe un proiect de lege care se află deja în dezbatere parlamentară, iar pentru acest lucru, acest tip de legiferare - angajarea răspunderii Guvernului - a fost considerat de Curtea Constituţională ca fiind neconstituţional. În consecinţă, noi, astăzi, operăm cu noţiunea de neconstituţionalitate a angajării răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei naţionale. A două decizie a Curţii Constituţionale se referă la faptul că se presupunea că există o moţiune de cenzură şi că Parlamentul nu poate opri dezbaterea unei moţiuni de cenzură. M-am exprimat corect. Se presupunea că există o moţiune de cenzură. Nu există nicio moţiune de cenzură. Sigur, l-am ascultat pe colegul Márton Árpád cu argumente impecabile de Regulament, dar cu atât de multă sofisticăraie încât dumnealui s-a îndepărtat de Regulament, din păcate, pentru că realitatea este ce-a pe care v-o spun eu, şi anume, moţiunea de cenzură pe care am intenţionat să o depunem nu a fost programată niciodată la dezbatere. Ca atare, nu a început procedura. Al doilea lucru, la fel de important, este că retragerea semnăturilor nu s-a făcut la solicitarea unui lider de grup, domnule deputat Márton Árpád, s-a făcut cu semnătura deputaţilor din Grupul parlamentar al PNL, deci s-a făcut din proprie iniţiativă, nu s-a făcut aşa..., că i s-a părut cuiva ceva! Şi ea a fost comunicată Birourile permanente reunite! În consecinţă, nu există o moţiune de cenzură, nu avem ce procedură să continuăm şi, ca atare, ne întoarcem la temeiul pe care ni-l dă Curtea Constituţională, şi anume că această angajare de răspundere este neconstituţională pentru că ea se face concomitent cu dezbaterea unei alte legi, identice, în Parlamentul României. În consecinţă, doamnă deputat Roberta Anastase, indiferent ce veţi invoca dumneavoastră, vă veţi situa în afara prevederilor regulamentare, dacă veţi supune la vot o aberaţie din punct de vedere regulamentar, ceea ce încearcă să facă domnul deputat Mircea Toader. Vă sfătuiesc colegial să nu întreprindeţi un asemenea demers. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Absolut tot ceea ce face preşedintele Camerei Deputaţilor este neregulamentar din punctul dumneavoastră de vedere, aşa că nu sunt probleme. Din sală: Şi când se încalcă Constituţia?! |
||||
|
|
Domnule preşedinte Greblă, vreau să vă referiţi în intervenţia dumneavoastră la propunerea de introducere de noi puncte pe ordinea de zi. Pe fond, dacă există sau nu moţiune, discutăm la punctul respectiv din ordinea de zi. Vă rog, domnule preşedinte. |
||||
|
|
Problema suplimentării ordinii de zi ridică, după părerea mea, mai multe semne de întrebare. Primul semn de întrebare este legat de limitele în care plenul unei Camere sau plenul reunit al celor două Camere poate să supună la vot o anumită chestiune juridică. Cu alte cuvinte, o problemă care este neconstituţională, nelegală, neregulamentară poate fi inclusă în ordinea de zi, iar votul suveran - am înţeles de la mai mulţi colegi - poate să hotărască împotriva prevederilor Constituţiei?! Aceasta este o temă de meditat. În al doilea rând, angajarea răspunderii... Au fost considerate două conflicte juridice de natură constituţională. Angajarea răspunderii pe Legea educaţiei naţionale - Curtea Constituţională constatând că nu se justifică urgenţa, nu avem o stare excepţională, iar proiectul de lege iniţiat de Guvern se afla în fază avansată de aprobare la Senat, a decis ca modul prin care Guvernul doreşte să intre în vigoare Legea educaţiei naţionale, prin angajarea răspunderii este neconstituţională. Din acest moment nu mai există nicio posibilitate de resuscitare a acestui proiect de lege. Mai mult decât atât, al doilea conflict privea moţiunea de cenzură considerându-se că, dacă nu a intervenit nimic juridic, moţiunea de cenzură trebuie să continue. Este un adevăr că o parte dintre colegi şi-a retras semnătura înainte de începerea dezbaterilor. Amintesc că retragerea semnăturilor poate fi făcută oricând, până la începerea dezbaterilor. Nu există prevăzută o formă anume. Există în practica parlamentară cutuma de a întreba deputaţii şi senatorii dacă îşi menţin semnătura depusă, înainte de începerea dezbaterilor. Un al argument este de natură politică. Viceprim-ministrul Markó Béla, în plenul Senatului, în şedinţa de luni, a solicitat din partea Guvernului, Grupul parlamentar al PDL şi Grupul parlamentar al UDMR, la fel, au solicitat să fie retrimis la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport Proiectul de lege al educaţiei naţionale pentru o perioadă de maxim 30 de zile, după care să revină în plen, urmând a fi dezbătut şi adoptat. Dacă Guvernul şi liderii grupurilor parlamentare care susţin Guvernul nu ar fi solicitat retrimiterea la comisie, acest proiect de lege ar fi fost dezbătut şi adoptat în şedinţa de luni a Senatului României. Astfel încât, din punct de vedere politic, nu mai înţelegem absolut nimic din seriozitatea cu care un Guvern trebuie să trateze raporturile cu Parlamentul. În sfârşit, ultima precizare, legat de imprecizia cu care liderul Grupului parlamentar al PDL a formulat propunerea de introducere a unui nou punct în ordinea de zi. Din acest punct de vedere, solicit domnului deputat să ne precizeze exact: doreşte suplimentarea ordinii de zi cu continuarea asumării răspunderii pe proiectul Legii educaţiei naţionale aşa cum a fost elaborat de Guvern în urmă cu o lună şi jumătate - să ne dea precizări suplimentare - sau solicită doar continuarea procedurii în cazul moţiunii de cenzură, pentru că cele două lucruri nu se îmbină reciproc. Mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc. Domnule preşedinte Markó Béla, vă rog. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, S-a făcut referire la mine în ceea ce priveşte retrimiterea Proiectului Legii educaţiei naţionale la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. În primul rând, aş vrea să clarific că nu vicepremierul sau un reprezentant al Guvernului a solicitat retrimiterea, ci Grupul parlamentar al UDMR, după aceea şi Grupul parlamentar al PDL a fost de acord cu această retrimitere. Într-adevăr, când am fost întrebat dacă în calitate de vicepremier sunt de acord cu această retrimitere, am spus că sunt de acord. Dacă îmi permiteţi, asupra celor două probleme ridicate şi discutate astăzi, şi anume problema angajării răspunderii Guvernului privind un proiect care se află deja în Parlament şi problema moţiunii de cenzură. Stimaţi colegi, Constituţia României nu conţine niciun fel de restricţii privind posibilitatea angajării Guvernului pe un proiect de lege. Guvernul - nici acest Guvern, nici celelalte Guverne care au mai aplicat aceeaşi metodă - nu-şi angajează răspunderea fiindcă nu are posibilitatea de a depune un proiect de lege în Parlament sau pentru că nu are posibilitatea să aibă o dezbatere pe un proiect de lege în Parlament, în prima Cameră şi, după aceea, în cea de-a doua Cameră, cea decizională. Guvernul îşi angajează răspunderea pe un proiect de lege din alte motive, indiferent dacă se mai află un proiect de lege privind acel domeniu în Parlament, şi anume pe motiv de urgenţă, şi acest motiv, în acest moment, există, şi pe motiv că doreşte adoptarea unui anumit proiect în forma care se potriveşte Programului de guvernare şi prin care Guvernul anunţă că poate să meargă mai departe numai prin acel proiect care va asigura reforma în domeniul respectiv. Mai mult, Guvernul, astfel, oferă întregului Parlament un vot pe un anumit proiect - este adevărat, în mod indirect, printr-o moţiune de cenzură -, în timp ce în alte ipostaze se votează de către o singură Cameră în ceea ce priveşte decizia asupra unui proiect de lege. Numai angajarea răspunderii asigură un vot al întregului Parlament pe un proiect. Repet, este adevărat că în mod indirect. În ceea ce priveşte proiectul de lege care se află în acest moment în Senat şi în legătură cu care s-a încercat introducerea în ordinea de zi a plenului Senatului, trebuie să vă anunţ, stimaţi colegi, că acest proiect de lege nu este identic cu proiectul de lege pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea. Proiectul iniţial are 323 de articole din care 293 au fost modificate de către o parte a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Repet, 293 de articole din cele 323 de articole diferă în mod esenţial, substanţial. Stabiliţi vă rog, când este identic un proiect de lege? Când, din 323 de articole, doar 30 de articole sunt identice cu cele înaintate de Guvern sau când deja 293 de articole diferă, mai mult, diferă şi titlul. Singura asemănare, dacă îmi permiteţi, sunt cele 30 de articole, respectiv domeniul în legătură cu care cele două proiecte de lege vor să reglementeze. În ceea ce priveşte moţiunea de cenzură, stimaţi colegi, nu vă supăraţi, nu accept, în calitate de senator - în calitate de senator vorbesc în acest moment -, ca eu să nu am dreptul ca în plenul Senatului, în plenul Camerelor reunite să nu am un cuvânt de spus şi un vot de dat în legătură cu orice problemă care priveşte Parlamentul. Numai aici, în plenul Parlamentului, punem lua act, inclusiv asupra retragerii unor semnături privind moţiunea de cenzură. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Doamna deputat Aurelia Vasile. |
||||
|
|
Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamna preşedinte, multe au vorbit colegii din majoritatea conjuncturală, dar aş vrea ca şi prim-ministrul Boc, şi miniştrii Guvernului, şi distinşii colegi deputaţi şi senatori din această majoritate conjuncturală să ia notă că există două decizii ale Curţii Constituţionale care stabilesc că procedura asumării Legii educaţiei naţionale este neconstituţională. Vă rog să luaţi notă de art. 1 alin. (4) din Constituţia României, pe care dumneavoastră aţi jurat pentru mandatul de parlamentar, şi vă readuc aminte şi de art. 93 alin. (2) din Regulamentul Senatului care spune că în momentul în care o lege a trecut de una dintre Camere nu mai poate fi oprită procedura, în nicio formă, iar ea îşi continuă tot mersul până la vot şi promulgare. Mergând mai departe, această Constituţie, domnule deputat Toader, spune foarte clar ce şi cum face Curtea Constituţională. Eu nu sunt avocat ca soţia dumneavoastră, să vă apăr, sunt inginer şi vă prezint şi eu nişte articole, poate ţineţi cont de ele. Al doilea lucru, doamna preşedinte, vreau să vă spun că, în conformitate cu această Constituţie, ceea ce hotărăşte Curtea Constituţională este lege pentru toţi, doamna preşedinte, iar colegul meu Toader, dacă are soţia avocat, cu ştiinţe juridice, de ce nu-l învaţă cum trebuie să fie citită Constituţia, filozofia Constituţiei, interpretarea articolelor. Dacă dânsa nu are timp, mă ofer eu să-l ajut şi să conspectăm şi Constituţia, lângă Regulament şi lângă altele. Mai departe, doamna preşedinte, nu puteţi să supuneţi la vot ceva care este în afara acestei "cărţucici" pe care preşedintele României Băsescu a prezentat-o întregului popor în două campanii electorale, trebuie să vă hotărâţi dacă o respectaţi sau o călcaţi în picioare. Constat, în ultima jumătate de an, că mai mult aţi stat cu picioarele pe ea decât cu ea deschisă ca să o interpretaţi. (Discuţii, rumoare, vociferări.) Ultima problemă, doamnă preşedinte. Dumneavoastră veniţi şi spuneţi că orice este posibil, în condiţiile în care, în şedinţa reunită de ieri, planificaţi citirea şi dezbaterea unei moţiuni nedepuse?! Doamnă preşedinte, vă rog să-mi indicaţi articolul, alineatul în baza cărora aţi făcut această planificare. Doamnă preşedinte, v-am spus şi altădată: sunteţi o femeie tânără şi cu viitor politic. Din cauza sfaturilor greşite, poate, a colegilor dumneavoastră, câteodată acţionaţi împotriva a ceea ce doriţi. Vă rog să intraţi în pielea dumneavoastră de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Sunteţi şi şefa mea, doamnă preşedinte, nu reprezentaţi doar PDL-ul, mă reprezentaţi şi pe mine, de două ori: o dată ca femeie, pentru că sunteţi judecată ca gen de toţi ceilalţi, a doua oară ca şefă. Doamnă preşedinte, nu aveţi voie să supuneţi la vot ceea ce colegul meu, deputatul Toader, v-a solicitat, pentru că este neconstituţional, pentru că Curtea Constituţională a hotărât odată, pentru că se încalcă şi Constituţia, şi două hotărâri ale Curţii Constituţionale, şi Regulamentul Senatului şi, până la urmă, doamnă preşedinte, este imoral. Nu avem nimic cu solicitările UDMR-ului, sunt convinsă că se va găsi cea mai bună soluţie în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senat. Nu aceasta este problema. S-a creat o problemă falsă, în condiţiile în care PDL-ul şi ministrul Boc încearcă să forţeze UDMR-ul să-i voteze bugetul, încearcă să dea vina pe opoziţie. Doamnă preşedinte, vă rog să fiţi preşedintele Camerei Deputaţilor! (Discuţii, rumoare, vociferări.) Fiţi ceea ce trebuie să fiţi. Dacă nu sunteţi, este numai problema dumneavoastră. (Discuţii, rumoare, vociferări.) |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Radu Berceanu. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Eu am venit pentru o scurtă problemă de procedură. Văd că nu prea se respectă Regulamentul. Cred că ordinea de zi nu poate fi o problemă de moralitate sau imoralitate, nu poate fi constituţională sau neconstituţională, nu poate fi subiect de meditaţie - cum a spus un coleg aici - este, pur şi simplu, ordine de zi. Dacă liderul unui grup parlamentar a propus să se introducă un anumit subiect pe ordinea de zi, indiferent ce caracteristici are acel subiect, dumneavoastră sunteţi obligată de Regulament să supuneţi la vot şi, dacă majoritatea celor prezenţi consideră că doresc să dezbată acel subiect imoral, acel subiect, nu ştiu.., pe care unii îl consideră constituţional şi alţii neconstituţional, unii îl consideră de meditaţii şi alţii de meditaţie transcedentală, discutăm acolo şi vedem cine are dreptate, cu argumente mai multe, mai puţine... Dar ideea că un subiect nu poate fi pus pe ordinea de zi este inexistentă în Regulament. Un subiect nu este pus pe ordinea de zi doar dacă nu întruneşte majoritatea celor prezenţi. Atât. Indiferent ce subiect e. Dacă va veni un lider de grup parlamentar, la un moment dat, şi va propune un subiect derizoriu: "Influenţa razelor de lună asupra galoşilor de gumă"... (Râsete, discuţii) şi jumătate plus unu din senatorii şi deputaţii prezenţi doresc să dezbată acest subiect, nu are nimeni cum să se opună, chiar dacă subiectul nu este în regulă. Drept urmare, vă rog să supuneţi la vot ceea ce s-a propus şi vom vedea dacă majoritatea doreşte să abordeze acest subiect sau nu. Iar după ce vom ajunge la acel punct de pe ordinea de zi, vor veni colegi şi colege care ne vor spune că este constituţional, neconstituţional, moral... (Aplauze, discuţii, rumoare, vociferări) că trebuie făcute meditaţii transcedentale, dar atunci când ajungem la subiect, nu acum. |
||||
|
|
Vă mulţumesc mult pentru aceste precizări corecte regulamentar. (Discuţii, rumoare, vociferări) Domnul Ciprian Dobre era înscris la cuvânt. Vă rog să vă referiţi numai la propunerea domnului Toader, pentru a o putea supune la vot. Într-adevăr, pe fond intrăm la punctul respectiv de pe ordinea de zi. |
||||
|
|
Da, doamnă preşedinte. Cred că, într-adevăr, problemele esenţiale ale statului român le-am auzit adineauri de la acest microfon, domnule ministru Radu Berceanu, într-adevăr, problemele pe care dumneavoastră vreţi să le ridicaţi sunt foarte importante..., de aceea, probabil, le aduceţi în discuţie într-o instituţie a statului pe care începeţi să o confundaţi cu majoritatea parlamentară, vorbesc de Parlamentul României, şi mai cred, domnule ministru, că, aşa cum aţi dovedit că reuşiţi să conduceţi o ţară în derizoriu, şi discursul dumneavoastră despre lege şi despre Constituţia României a fost derizoriu. Da, domnule coleg, este derizoriu ceea ce aţi spus de la acest microfon şi cred că, măcar atunci când vorbim despre Constituţie, ar trebui să aveţi puţin respect şi puţină măsură, domnule senator. Doamnelor şi domnilor colegi, vreau să vă adresez o întrebare firească, o întrebare normală. Domnul Mircea Toader, în calitate de lider de grup parlamentar, vine şi solicită Camerelor reunite modificarea ordinii de zi şi punerea pe ordinea de zi a unui subiect foarte interesant, care a fost dezbătut de două ori de Curtea Constituţională, şi anume constituţionalitatea procedurii asumării răspunderii pe Legea educaţiei naţionale. Acest proiect de lege, care a fost citit, într-adevăr, de domnul prim-ministru şi s-a depus o moţiune de cenzură. Procedura a fost însă declarată neconstituţională, iar moţiunea de cenzură a fost retrasă. În aceste condiţii, ce doriţi să dezbateţi, domnilor de la majoritatea parlamentară, într-o instituţie colegială, care se numeşte Parlamentul României?!? Ce doriţi să dezbateţi? Moţiune de cenzură nu există. Proiectul de lege pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea a fost retrimis la Guvern, prin hotărârea Birourilor permanente reunite ale celor două Camere. Proiectul nu este în Parlament. Împotriva acestui proiect nu s-a depus moţiune de cenzură. Ce doriţi să dezbateţi?! Hotărârea, respectiv, decizia Curţii Constituţionale spune foarte clar: un lucru neconstituţional, în cazul nostru, asumarea răspunderii pe Legea educaţiei naţionale, declarată neconstituţională, atrage neconstituţionalitatea oricărui demers în această procedură. Un fapt ilicit are consecinţe ilicite, un fapt nul atrage nulitatea tuturor actelor subsecvente. Deci, pe cale de consecinţă, nu veţi putea dezbate o moţiune de cenzură care nu există. Nu puteţi să supuneţi la vot aprobarea ordinii de zi, cu introducerea unui fapt inexistent, a unei aberaţii. Dragi domni, Proiectul de lege a educaţiei naţionale nu se află astăzi în Parlamentul României, întrucât a fost retrimis, prin hotărârea Birourilor permanente ale Camerelor reunite, şi nu aveţi nici moţiune pe care să o dezbateţi. Înţelegeţi acest lucru! Înţelegeţi firea lucrurilor şi, după ce aţi înţeles acest lucru, cred că va veni domnul deputat Toader şi va retrage această propunere în afara logicii, pentru că, altminteri, înseamnă că ne aflăm pe altă platformă, pe platforma "razelor de soare", într-adevăr, unde noi vă dorim mult succes. Însă în Parlamentul României discutăm despre Constituţie, discutăm despre art. 114 din Constituţie şi despre Regulamentul şedinţelor comune. Pe cale de consecinţă, doamnă preşedinte, în urma acestor dezbateri, vă rog să constataţi că nu aveţi ce supune la vot pe ordinea de zi în legătură cu Legea educaţiei naţionale. Nu există proiectul şi nu există nici moţiunea. Nu aveţi ce să dezbateţi! (Rumoare, discuţii) |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Art. 8 din Regulamentul şedinţelor comune ale celor două Camere: "Proiectul ordinii de zi este supus aprobării Parlamentului în ziua stabilită pentru şedinţa comună. Ordinea de zi se adoptă cu votul deschis a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi. În orice şedinţă comună, preşedintele Camerei Deputaţilor sau preşedintele Senatului, poate propune modificarea ordinii de zi la cererea, pentru motive temeinice, a unuia din Birourile permanente sau a unui grup parlamentar din orice Cameră, ori, după caz, la cererea Guvernului. Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singură luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opinii contrare, se va da cuvântul unui singur vorbitor de la fiecare grup parlamentar, după care se va supune votului propunerile formulate." Deci nu scrie nicăieri că nu am voie să supun la vot, dar, înainte de a supune la vot, daţi-mi voie să-i dau cuvântul domnului prim-ministru Emil Boc... (Discuţii, rumoare, vociferări.) Din sală, mai multe voci: Pe ce motiv? Cu ce drept? (Discuţii, rumoare, vociferări.) |
||||
|
|
Drept la replică, domnul senator Greblă, după care urmează domnul prim-ministru Emil Boc, apoi supun la vot. |
||||
|
|
Regret că domnul viceprim-ministru a pus la îndoială ceea ce am susţinut eu şi, din acest motiv, am extras stenograma şedinţei de luni, din care o să citez. Domnul Mircea-Dan Geoană îi dă cuvântul domnului Markó Béla, la solicitarea dânsului. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu stau în banca Guvernului, dar îmi permit totuşi o frază în numele Guvernului. Bineînţeles că Guvernul solicită retrimiterea acestui proiect de lege la comisie. Guvernul este de acord. Nu a formulat o astfel de solicitare, dar Guvernul este de acord cu retrimiterea proiectului de lege la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Mai departe, în calitate de senator, permiteţi-mi încă o remarcă..." - ceea ce înseamnă că prima parte a intervenţiei a făcut-o în calitatea Dumnealui, de vicepremier. Asta pentru a fi lucrurile foarte clare. În al doilea rând, dacă discutăm despre ce a spus domnul senator Berceanu aici, dânsul este paralel cu dreptul constituţional, ca şinele de cale-ferată. Nu orice poate fi supus plenului, ci numai ce este legal şi constituţional. (Discuţii, rumoare, aplauze) Am mai auzit o frază de la Preşedintele României, aseară, când a zis: "Niciodată nu voi promulga o lege care va schimba denumirea unei anumite etnii". Preşedintele ţării nu are voie să facă o asemenea remarcă. Poate refuza şi să retrimită Parlamentului un proiect de lege. La a doua retrimitere, preşedintele este obligat - chiar dacă îi convine sau nu - să promulge legea. Astfel de atitudini ne duc spre dictatură. A aprecia, prin simpla citire a unui text de lege, nu înseamnă şi interpretarea lui. De vreme ce Curtea Constituţională a declarat această cale a angajării răspunderii ca neconstituţională, nimeni din această ţară nu poate permite - şi nici noi nu trebuie să permitem - ca această procedură să poată, într-un fel sau altul, să continue. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnule prim-ministru, vă rog. (Discuţii, rumoare, vociferări.) Din sală, mai multe voci: În ce calitate? |
||||
|
|
În calitatea pe care tocmai v-am citit-o, conferită de Regulamentul comun al celor două Camere, la art. 8. Am citit tot articolul. (Discuţii, rumoare, vociferări.) |
||||
|
|
Domnul Emil Boc - prim-ministrul României: Doamnă preşedintă, Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul susţine introducerea pe ordinea de zi a prezentării moţiunii de cenzură şi, implicit, a continuării calendarului asumării răspunderii pe Legea educaţiei naţionale. De ce? Pentru aceasta, distinşi colegi, v-aş invita, fără patimă, să citim decizia Curţii Constituţionale, dar să o citim, nu doar să vorbim despre ea, Decizia Curţii Constituţionale din 24 noiembrie 2010, care ne dă răspuns la toate întrebările care s-au ridicat aici. Prima întrebare care s-a adresat Curţii Constituţionale a fost dacă Decizia Curţii Constituţionale din 3 noiembrie 2010 blochează asumarea răspunderii pe Legea educaţiei naţionale. A fost argumentul pe care l-aţi folosit dumneavoastră, cei din opoziţie, că decizia din 3 noiembrie 2010 pune capăt procedurii de asumare a răspunderii pe Legea educaţiei naţionale. (Rumoare, discuţii) În acest context, vă citesc din decizia Curţii Constituţionale: "Ţinând cont de cele prezentate mai sus, Curtea Constituţională reţine că Decizia nr. 1431/3 noiembrie 2010 nu poate fi invocată în sensul blocării procedurii de angajare a răspunderii Guvernului asupra Legii educaţiei naţionale... (Discuţii, rumoare, vociferări.) Şi, în consecinţă, urmează să constate că există un conflict juridic, de natură constituţională, între Guvern şi Parlament, generat de refuzul Parlamentului de a dezbate moţiunea de cenzură depusă de opoziţia parlamentară, dezbatere care, odată declanşată, ţinând seama de prevederile Constituţiei, nu poate fi oprită". Deci în decizia Curţii Constituţionale avem primul răspuns: nu poate fi oprită procedura asumării răspunderii şi dezbaterea moţiunii de cenzură. (Discuţii, rumoare, vociferări.) Din sală: Poate fi oprită, conform art. 114 din Constituţia României! |
||||
|
|
Doamna deputat, vă rog să vă calmaţi şi să luaţi loc în sală. |
||||
|
|
Domnul Emil Boc: Oricâtă patimă ar presupune citirea cu rigoare a unui text constituţional, el trebuie acceptat, fie că ne place, fie că nu ne place. Deci la prima întrebare avem răspunsul în decizia Curţii Constituţionale. A doua întrebare. "Ar fi putut bloca asumarea răspunderii prima decizie a Curţii Constituţionale? Curtea Constituţională ne dă răspuns tot în decizie. Vă rog să citiţi. (Discuţii, rumoare, vociferări.) Pagina 8. Vă rog să citiţi expressis verbis. "Dacă Curtea Constituţională ar fi fost sesizată de către preşedintele Senatului până cel târziu la data de 18 octombrie 2010, deci înainte de stabilirea calendarului asumării de către Parlament, numai în această situaţie cererea în cauză ar fi fost o situaţie litigioasă." Curtea Constituţională vă dă răspunsul explicit. Dacă sesizarea preşedintelui Senatului era făcută înainte de stabilirea calendarului de către Parlament, da, procedura putea fi oprită. (Discuţii, rumoare, vociferări.) Dar Curtea Constituţională ne spune expressis verbis că nu se poate acest lucru. A treia întrebare. "Poate fi oprită, în aceste condiţii, procedura de asumare a răspunderii pe Legea educaţiei naţionale?" (Discuţii, rumoare, vociferări.) Din sală, mai multe voci: Da. |
||||
|
|
Domnul Emil Boc: Curtea Constituţională ne oferă din nou răspunsul. "În data de 18 octombrie 2010, în urma deciziei Guvernului de asumare a răspunderii, Birourile permanente ale celor două Camere au stabilit calendarul asumării, respectiv: până luni, 25 octombrie 2010, depunerea de amendamente, iar în 28 octombrie 2010, şedinţa comună de asumare a răspunderii. Dacă până la această dată, când Birourile permanente au stabilit calendarul, preşedintele Senatului ar fi sesizat Curtea Constituţională - aşa ne spune Curtea Constituţională - atunci procedura putea fi oprită." După ce calendarul a fost stabilit de Parlament, Curtea Constituţională spune că procedura nu mai poate fi oprită. Menţionez faptul că sesizarea preşedintelui Senatului a fost în 19 octombrie 2010, deci la o zi după ce s-a stabilit calendarul asumării. Curtea Constituţională spune: "În 28 octombrie 2010 s-au petrecut trei momente importante, care confirmă faptul că nu există niciun conflict juridic, în acest moment, între Parlament şi Guvern. De ce?
În aceste condiţii, Curtea Constituţională spune explicit, în concluzii, fără echivoc, că această procedură nu mai poate fi oprită, din moment ce a fost declanşată. Citez din decizia Curţii Constituţionale: "Curtea Constituţională constată că există un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, generat de refuzul Parlamentului de a dezbate moţiunea de cenzură depusă de opoziţia parlamentară, dezbatere care, odată declanşată, ţinând seama de prevederile Constituţiei, nu poate fi oprită." Este ultima decizie a Curţii Constituţionale care, repet, rezolvă explicit această temă pe care noi o avem astăzi în dispută. Mai mult decât atât, Curtea Constituţională spune: "Astfel, în momentul de faţă, Curtea Constituţională reţine că Parlamentul, prin reprezentantul său, preşedintele Senatului, nu a respectat termenul de prezentare a moţiunii de cenzură în şedinţă comună a celor două Camere, de cel mult 5 zile de la data depunerii acesteia. Având în vedere cele arătate, dezbaterea moţiunii de cenzură trebuia deja demarată, ceea ce nu s-a întâmplat, astfel încât Curtea constată că Parlamentul, prin reprezentantul său, preşedintele Senatului, refuză supunerea acesteia spre dezbatere în şedinţa comună a celor două Camere. Or, în acest context, o asemenea procedură, odată declanşată, nu mai poate fi oprită." Din acest punct de vedere, distinşi colegi, doamnelor şi domnilor senatori, cred că punctul de vedere al Guvernului, prin care se susţine continuarea procedurii, este fundamentat pe textul Constituţiei şi pe decizia Curţii Constituţionale, care nu lasă nici o urmă de îndoială sau de interpretare cu privire la continuarea procedurii asumării răspunderii pe Legea educaţiei naţionale. De aceea, Guvernul susţine propunerea formulată, de continuare a procedurii asumării răspunderii pe Legea educaţiei naţionale. Vă mulţumesc. (Discuţii, rumoare, vociferări.) Din sală, mai multe voci: Procedură! Procedură! |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. Procedură de vot. Supun votului dumneavoastră propunerile făcute de domnul deputat Mircea Toader, pentru completarea ordinii de zi. (Discuţii, rumoare, vociferări, fluierături) Cine este pentru? 183 de voturi pentru. Împotrivă? Niciun vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. Vă mulţumesc. Ceilalţi sunt prezenţi, dar nu participă la vot. |
||||
|
|
|
Acum intrăm în ordinea de zi. La primul punct... conform ordinii de zi aprobate de dumneavoastră... (Discuţii, rumoare, vociferări, fluierături) Domnul deputat Mircea Duşa, vă rog. |
|
||
|
|
Domnilor preşedinţi, Domnule prim-ministru, Mă bucur că a venit domnul senator Berceanu la microfon şi i-a atras atenţia doamnei preşedinte că încalcă Regulamentul şi ar trebui, ca să o protejăm, să nu mai încalce Regulamentul, să nu mai conducă nici şedinţele plenului reunit al celor două Camere. De asemenea, domnule senator Markó Béla, aţi venit aici şi aţi certat parlamentarii că legiferează. Eu cunosc foarte bine statutul uniunii dumneavoastră, unul dintre cele mai democratice statute ale vreunei organizaţii politice sau culturale, cum vreţi să o numiţi, ştiu că respectaţi în cadrul ei principiile democratice, dar veniţi şi ne certaţi în plen că legiferăm şi că, la Senat, s-au modificat din 320 de articole 293. Asta este menirea Parlamentului, domnule vicepremier, nu veniţi să certaţi parlamentarii. Şi dumneavoastră sunteţi senator şi aveţi această menire de a legifera şi nu vă deziceţi de acest drept. Legat de ordinea de zi. Sigur că doamna preşedintă, aşa cum face de obicei, ne bagă pumnu' în gură. Am solicitat de zeci de ori cuvântul pe procedură, pentru a cere o pauză de consultări ca să înţelegem ce vrea domnul deputat Mircea Toader să punem pe ordinea de zi, nu numai legat de asumarea răspunderii pe Legea educaţiei naţionale, ci legat şi de celălalt punct, pe care l-a propus şi pe care îl cunoaşte doar dânsul. Atunci când vrem să votăm o ordine de zi, vrem să ştim despre ce este vorba. Revenind la angajarea răspunderii pe Legea educaţiei naţionale, domnule prim-ministru, dumneavoastră sunteţi profesor de drept constituţional, dar astăzi, la examenul în faţa Parlamentului, cu indulgenţă aţi luat nota 4. Sunt două decizii ale Curţii Constituţionale, una este exactă, angajarea este neconstituţională, iar a doua, care se referă la moţiune, la fel este corectă, pentru că protejează împotriva unei puteri, ca a dumneavoastră, o moţiune depusă de opoziţie, ca să nu o puteţi împiedica să se dezbată. Dar, de la cele două decizii ale Curţii Constituţionale, până la ceea ce faceţi dumneavoastră astăzi, este cale lungă. De aceea, la propunerea făcută de preşedinta de şedinţă, Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC nu a votat, iar dacă veţi continua în acest fel, rămâneţi dumneavoastră în sală şi faceţi ce vreţi cu ţara asta. Sufocaţi-o complet şi terminaţi-o. Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC din Senat şi Camera Deputaţilor va părăsi sala în acest moment. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte Geoană? Nu ştiu... Dar... sunteţi suspendat... |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Domnule prim-ministru, Stimate colege, Stimaţi colegi, Ca iniţiator al contestaţiei angajării răspunderii pe Legea educaţiei naţionale la Curtea Constituţională, aş dori să fac câteva precizări şi am să le fac pe un ton mai puţin politic şi mai raţional. Nicio formă de comedie procedurală şi de încercare disperată de a pregăti argumentaţia Guvernului pentru viitoarea contestaţie de la Curtea Constituţională, în opinia mea, nu are niciun fel de valoare. Am ajuns să batjocorim reguli fundamentale de funcţionare ale Parlamentului României; o moţiune de cenzură a căror semnatari şi-au retras în mod normal şi firesc iniţiativa, nu mai există şi nu produce efecte. Eu pot să înţeleg, ca om politic, disperarea pe care domnul prim-ministru, alături de partenerii de la UDMR, o are pentru a păstra această coaliţie împreună, mai ales în faţa bugetului, mai ales în faţa angajării pentru Legea salarizării. Dar un lucru este elementar şi extrem de clar: angajarea răspunderii pe această lege a educaţiei a fost declarată neconstituţională. Indiferent ce fel de şiretlic procedural folosiţi, indiferent ce procedură forţată veţi încerca să aplicaţi pentru a acoperi o declarare evidentă şi netă a Curţii Constituţionale, şi anume că Legea educaţiei naţionale este neconstituţională, nu vă va folosi, fiindcă, imediat ce - probabil, prin acest vot care nu are niciun fel de temei procedural - veţi considera că Legea educaţiei naţionale a fost traversată cu forţa prin Parlament, vreau să vă anunţ în mod oficial că, în termenul legal de contestare la Curtea Constituţională, ca preşedinte al Senatului, voi contesta această lege şi sunt absolut convins că la decizia Curţii Constituţionale cu privire la această contestaţie nu există altă variantă decât reconfirmarea, a treia oară, a faptului că angajarea răspunderii pe această lege este neconstituţională. Deci, din punctul meu de vedere, această... nu discuţie metafizică, ci această discuţie procedurală lamentabilă nu face bine nici Parlamentului, nu face bine nici majorităţii, şi nici măcar prim-ministrului, pentru că această forţare nu va conduce la nimic. Vreţi să aveţi voturile Grupului parlamentar al UDMR la Legea bugetului, pot să înţeleg. Doriţi - cei de la UDMR - să mergeţi în faţa electoratului cu ceva cât de cât concret în urma asocierii cu o guvernare dezastruoasă pentru economia şi societatea românească, asta pot s-o înţeleg, dar a veni aici cu această invenţie procedurală, nu pot să fiu de acord şi cred că cei care sunt în arcul majoritar ştiu, dincolo de politică, că ceea ce faceţi astăzi este, pur şi simplu, un procedeu samavolnic, care nu are niciun fel de finalitate şi care, în faţa Curţii Constituţionale, nu va cântări absolut deloc. Da, iniţiatorii moţiunii au decis să-şi retragă semnăturile. Da, am respectat decizia Curţii Constituţionale, care spune că o moţiune de cenzură nu poate fi împiedicată a fi dezbătută, ceea ce este corect, este în apărarea opoziţiei în România, dar, din punct de vedere al Legii educaţiei naţionale, moţiunea de cenzură nu există, iar acest şiretlic procedural nu are niciun fel de valoare. N-are decât o valoare retorică şi de comunicare. O să aveţi, probabil, voturile Grupului parlamentar al UDMR la Legea bugetului, la angajarea răspunderii, dar atunci când Curtea Constituţională se va fi pronunţat asupra Legii educaţiei naţionale, puteţi să fiţi siguri, dragi colegi - şi aici mă adresez, în special, colegilor senatori - că ne vom reîntoarce în Senat la Legea educaţiei naţionale, iar legea adoptată în Senat va fi legea pe care România o va avea pentru educaţie. Este păcat că, din disperare politică, bruscaţi sistemul nostru constituţional şi bruma de normalitate din Parlament este încă o dată zdruncinată. Vreau să mulţumesc colegilor care au intervenit, pentru că argumentele aduse de colegii care au vorbit din băncile opoziţiei sunt absolut legitime. Astăzi a fost, de fapt, o comedie procedurală în pregătirea dezbaterii de la Curtea Constituţională. În disperare de cauză, premierul şi majoritatea au încercat să improvizeze pe lângă Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi pe lângă Constituţie. Nu vă va ţine acest şiretlic procedural. Legea educaţiei naţionale va fi legea pe care Senatul României, la începutul anului viitor, o va adopta şi se va aplica în ţara românească. Acest lucru vi-l garantez de aici, de la tribuna Parlamentului. (Aplauze) |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Tot la primul punct din ordinea de zi, intervenţie a domnului deputat Călin Popescu-Tăriceanu. Vă rog, domnule deputat. |
||||
|
|
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor reprezentanţi ai Guvernului, Eu v-aş ruga să constataţi următorul lucru, şi anume, în primul rând, decizia lipsită de orice echivoc a Curţii Constituţionale, Decizia nr. 1431 din 3 noiembrie 2010, care constată că angajarea răspunderii de către Guvern în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului asupra Proiectului Legii educaţiei naţionale este neconstituţională, fără niciun alt comentariu. Al doilea lucru pe care doresc să vi-l aduc la cunoştinţă. Vă rog să luaţi notă de faptul că deputaţii, membri ai Grupului parlamentar al PNL, şi-au retras semnăturile de pe moţiunea de cenzură. Cu alte cuvinte, în momentul de faţă, Guvernul nu este angajat pe o moţiune de cenzură care să-i dea dreptul să continue această procedură de angajare a răspunderii. De altfel, vreau să vă subliniez următorul fapt şi să luaţi notă că neconstituţionalitatea procedurii angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii educaţiei naţionale nu poate fi nesocotită prin continuarea procedurilor parlamentare începute în acest sens, la care domnul prim-ministru s-a referit. Numai o procedură parlamentară declanşată cu respectarea prevederilor art. 114 din Constituţie nu poate fi retrasă de către Guvern, în calitate de iniţiator, iar Parlamentul este obligat să continue derularea acesteia. Pe cale de consecinţă, o procedură declarată neconstituţională nu poate fi continuată nesocotind decizia Curţii Constituţionale. Aşadar, vă rog să constataţi că solicitarea pe care au făcut-o domnul deputat Mircea Toader, în numele Grupului parlamentar al PDL, şi domnul prim-ministru Emil Boc nu are obiect şi noi trebuie să ţinem cont de decizia Curţii Constituţionale, pentru că, altfel, nesocotind această decizie, ieşim din modul legal în care Parlamentul poate să funcţioneze. Cred că ar fi pentru prima oară, în istoria de 20 de ani a republicii parlamentare, când Parlamentul ar nesocoti o decizie a Curţii Constituţionale. Prin urmare, vă rog să luaţi act de aceste elemente şi, cu tot regretul, să considerăm - pentru Guvern, evident, nu pentru noi - că procedura angajării răspunderii Guvernului este neconstituţională. Prin urmare, solicitarea domnului deputat Mircea Toader, sigur, poate fi discutată, dar nu avem ce să discutăm în fond, rămânând, ca atare, legea să parcurgă în continuare drumul până la adoptarea de către Parlament, promulgarea şi publicarea în Monitorul Oficial al României, aşa cum se face cu orice lege obişnuită. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Punctul1. În momentul în care discutăm despre o moţiune de cenzură, avem o hotărâre a Curţii Constituţionale care spune că aceasta nu poate fi oprită şi, în acelaşi timp, s-a invocat şi aici faptul că o serie dintre semnatarii moţiunii au depus solicitări individuale pentru a-şi retrage semnăturile. Nu există procedura retragerii semnăturilor de pe moţiunea de cenzură, dar, într-adevăr, cred că este o chestiune absolut corectă din punct de vedere procedural ca acest lucru să se întâmple, aşa cum am făcut de fiecare dată şi cum e corect, în urma adresării întrebării cu privire la această moţiune de către preşedintele de şedinţă, în faţa plenului reunit. Drept care, întrebarea pe care, procedural, trebuie s-o adresez plenului şi, în primul rând, semnatarilor moţiunii este există semnatari ai moţiunii de cenzură care doresc să-şi retragă semnăturile? (Domnul deputat Ciprian Minodor Dobre solicită cuvântul.) Domnule deputat Dobre, doriţi să luaţi cuvântul pe...? Să vă retrageţi semnătura? |
||||
|
|
Nu, doamna preşedinte. Am luat cuvântul pe procedură, să vă informez că deputaţii Partidului Naţional Liberal, dar şi senatorii - şi v-aş solicita să atrageţi atenţia secretarului general al Camerei Deputaţilor, că sunteţi dezinformată -, toţi semnatarii parlamentari ai Partidului Naţional Liberal v-au înştiinţat în scris că şi-au retras semnătura de pe moţiunea de cenzură, iar ceea ce dumneavoastră încercaţi să discutaţi nu are obiect. Într-o altă ordine de idei, vreau să vă supun, în primul rând, doamnelor şi domnilor din majoritate, în al doilea rând, domnule prim-ministru şi domnilor reprezentanţi ai Guvernului, dumneavoastră astăzi vreţi să supuneţi votului Parlamentului dacă se dezbate sau nu o moţiune de cenzură inexistentă - şi asta o punem între paranteze. Dacă votul care va reieşi va fi negativ, şi anume ca Parlamentul să nu admită să se dezbată o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, punem la îndoială, domnule prim-ministru..., cum şi dumneavoastră, de fapt, în cererea pe care aţi adresat-o, respectiv întâmpinarea pe care aţi adresat-o Curţii Constituţionale, puneţi la îndoială art. 114 din Constituţie - asumarea răspunderii Guvernului este o atitudine a Guvernului şi nu un drept al Parlamentului de a acorda sau nu. Deci, pe cale de consecinţă, intraţi în al doilea absurd procedural. Doamnă preşedinte, Domnule prim-ministru, Cădeţi în derizoriu cu o chestiune care nu are nici în clin, nici în mânecă cu asumarea răspunderii pe Legea educaţiei naţionale. Aveţi trei decizii ale Curţii Constituţionale. Prima datează din septembrie 2009, prima declarare ca neconstituţională a legii, a doua este cea din 3 noiembrie 2010, iar a treia, cea din 24 noiembrie 2010. Domnule prim-ministru, dumneavoastră nu mai aveţi o moţiune de cenzură cu privire la această lege. Nu procedura asumării a fost declarată neconstituţională prin decizia din 3 noiembrie 2010, ci asumarea răspunderii Guvernului pe acest proiect de lege a fost declarată neconstituţională. Şi ceea ce este nul produce efecte nule. Deci, domnule prim-ministru, doamnă preşedinte, respectaţi deciziile Curţii Constituţionale! |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat Dobre. Daţi-mi voie să dau citire listei cu cei care au semnat moţiunea şi o să-i rog pe domnii deputaţi, pentru că sunt prezenţi în sală, să spună dacă îşi retrag semnătura sau nu. Domnule deputat Tăriceanu, vă rog. |
||||
|
|
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu: Înainte de a trece la pasul pe care îl doriţi, şi anume să solicitaţi parlamentarilor săşi exprime, în final, punctul de vedere cu privire la retragerea sau la neretragerea semnăturilor, am să vă rog să fiţi de acord cu acordarea unei pauze de consultări de o jumătate de oră. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat Tăriceanu. Vorbeam cu colegii... Şi atunci când este depusă o demisie, ea este anunţată în plen. De aceea, este foarte importantă procedura anunţării de la microfon. Am înţeles, 20 de minute pauză. Vă mulţumesc. |
||||
|
- pauză - |
|||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Vă rog să luaţi loc pentru a putea relua lucrările de astăzi. (Discuţii în sală) Vă rog să luaţi loc pentru a putea merge mai departe cu ordinea de zi. Cred că putem începe plenul. Rămăsesem la citirea semnatarilor moţiunii şi, dacă dumnealor doresc să-şi retragă semnătura, sunt invitaţi la microfon pentru a face acest lucru. Este o procedură corectă şi regulamentară. Primul semnatar, domnul deputat Cristian Adomniţei. Vă rog, domnule deputat. |
||||
|
|
Domnul Cristian Mihai Adomniţei: Doamna preşedinte, Speram să nu fiu pus în această situaţie, atât pentru binele Parlamentului şi pentru ceea ce facem aici, respectiv legi pentru naţiunea noastră, cât şi, evident, pentru România. Cu atât mai trist sunt, ca fost ministru al educaţiei, pentru că sunt nevoit să-mi retrag semnătura de pe această moţiune, deşi nu doar în sufletul meu, cât şi în cuvânt, cred în fiecare literă şi în fiecare cuvânt care sunt scrise acolo. Mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Marin Almăjanu. |
||||
|
|
Îmi retrag semnătura. |
||||
|
|
Domnul deputat Teodor Atanasiu. |
||||
|
|
Onorat prezidiu, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Aşa cum am făcut-o prin declaraţie publică, precum şi în scris, reconfirm şi de la această tribună că îmi retrag semnătura de pe o moţiune de cenzură care nu poate fi depusă pe o asumare de răspundere împotriva Constituţiei. Mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Vasile Berci. |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor colegi, Un gest normal, firesc, aşa cum am procedat atunci când am semnat apelul pentru retragerea semnăturii la moţiunea respectivă, îl fac şi acum în plen. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Viorel Buda, vă rog. Se pregăteşte domnul deputat Daniel-Stamate Budurescu. |
||||
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Aşa cum doream să o fac, în momentul în care am aflat despre decizia Curţii Constituţionale că asumarea răspunderii Guvernului este neconstituţională, dar atunci nu am avut ocazia să vin la microfon, fiindcă nu m-aţi invitat, am făcut-o în scris, ca toţi colegii mei din Grupul parlamentar al PNL, şi o fac şi acum de la microfon şi vă anunţ: da, îmi retrag această semnătură. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Daniel-Stamate Budurescu. Se pregăteşte domnul deputat Cristian Buican. |
||||
|
|
Domnul Daniel-Stamate Budurescu: Stimată doamnă deputat Roberta Anastase, Onorat prezidiu, Dragi colegi, Din sală: Mai tare! |
||||
|
|
Domnul Daniel-Stamate Budurescu: Mai tare? Nicio problemă. Se poate. Vă aduc la cunoştinţă, dacă aţi uitat, dacă nu aţi fost prezentă, că acum două săptămâni, cu semnătură privată, mi-am exprimat o anumită părere şi acea părere era de a-mi retrage semnătura de pe acea moţiune de cenzură. Dacă acum veniţi... nu e regulamentar, e cutumă, dar cutuma încă nu a devenit lege la noi în Parlament, vă spun că nu-mi retrag ultima semnătura, prin care îmi retrăgeam prima semnătură de pe moţiune. În privinţa deciziei Curţii Constituţionale, conform căreia o moţiune trebuie dezbătută orice ar fi şi orice s-ar fi întâmplat, vreau să vă propun o scurtă idee. Gândiţi-vă că s-ar întâmplă o mare minune - suntem în pragul Crăciunului - şi domnul prim-ministru Boc ar demisiona, ar avea gândul cel bun pentru milioane de români sau şi-ar lua câmpii, aşa cum, plastic, se exprimă altcineva. Noi ce ar trebui să facem cu acea moţiune? Continuăm? Şi dacă moţiunea nu trece? Îl condamnăm pe domnul prim-ministru să vină din nou la treburile statului? Ar fi inuman, credeţi-mă. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Domnule deputat, s-a introdus o moţiune împotriva unui ministru care a fost schimbat, şi tot v-aţi susţinut moţiunea. Domnul deputat Cristian Buican, se pregăteşte domnul deputat Mihăiţă Calimente. |
||||
|
|
Doamna preşedinte, Dragi colegi, Având în vedere că decizia Curţii Constituţionale este în sensul ca Guvernul să-şi retragă această asumare a răspunderii, aşa cum am anunţat public, îmi retrag semnătura de pe moţiunea de cenzură, împreună cu colegii mei. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Mihăiţă Calimente. Urmează domnul deputat Mircea-Vasile Cazan. |
||||
|
|
Doamna deputat, Stimaţi colegi, Multe trăsnăi mi-a fost dat să aud în acest Parlament, însă ceea ce a susţinut domnul prim-ministru acum vreo oră, aici, întrece toate trăsnăile pe care le-am auzit, pentru că Domnia Sa nu a făcut legătura între documentul pe care îl citea şi cealaltă decizie a Curţii Constituţionale, care se referea exact la acel document pe care îl citea şi care spunea că procedura este neconstituţională. Sigur că întrebările pe care, după aceea, în chip cu totul şi cu totul curios, le-a pus prim-ministrul, au primit un răspuns care îi permitea să ducă la capăt o procedură care se referea însă la o lege care este neconstituţională. Procedura se desfăşoară şi, în aceste condiţii, este tot neconstituţională, pentru că nu poate prim-ministrul să dea un decret prin care să declare constituţională o lege declarată de Curtea Constituţională neconstituţională. Este clar că această lege, indiferent cum o veţi vota şi ce hotărâre veţi lua, tot la Curtea Constituţională va ajunge şi voi fi extraordinar de curios ce va spune Curtea Constituţională a treia oară, pe aceeaşi materie. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Consider că, în aceste condiţii, sunt absolut obligat să-mi retrag semnătura, pentru că procedurile pe care dumneavoastră, cu onoare, doamna preşedinte, le conduceţi nu au nicio legătură cu ceea ce scrie în Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi în Constituţie. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Mircea-Vasile Cazan. Urmează domnul deputat Daniel Chiţoiu. |
||||
|
|
Doamna preşedinte, Dragi colegi, Îmi retrag semnătura. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Cred că... Îmi daţi voie să şi vorbesc? |
||||
|
|
Atât trebuie să afirmaţi. În rest, nu e nevoie de o intervenţie mai mare. |
||||
|
|
Doamna preşedinte, La fel cum ne-am obişnuit, nu ne mai daţi voie nici să mai vorbim de la microfon. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Daniel Chiţoiu. Se pregăteşte domnul deputat Tudor Chiuariu. |
||||
|
|
Doamna preşedinte, Dragi colegi, Îmi retrag şi eu semnătura de pe moţiunea de cenzură. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Tudor Chiuariu. Se pregăteşte domnul deputat Horia Cristian. |
||||
|
|
Domnul Tudor Alexandru Chiuariu: În primul rând, o să vă rog să-mi scuzaţi vocea, sunt puţin răcit. Mulţumesc, doamna preşedinte. Accesorium sequitur principale. Este un adagiu latin, care spune că actul accesoriu urmează soarta actului principal. Fac aceste precizări pentru acest Guvern în care nu există niciun jurist demn de acest nume. Aşadar, mai pe scurt şi pe înţelesul tuturor, dacă angajarea răspunderii Guvernului este în afara cadrelor constituţionale, e nulă de drept, un act ulterior, subsecvent, în cadrul aceleiaşi proceduri, nu poate fi valabil şi trebuie să-i urmeze soarta. Aşadar, este, de asemenea, lovit de nulitate absolută. Din această cauză îmi retrag semnătura de pe moţiunea de cenzură. Mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Horia Cristian. Se pregăteşte domnul deputat Ciprian Minodor Dobre. |
||||
|
|
Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, În niciun caz, dintr-un gest oarecare, nu am să cauţionez neconstituţionalitatea acestei asumări a răspunderii Guvernului. În niciun caz, nu puteţi să invocaţi urgenţa acestei legi şi în niciun caz, nu cred că această lege trebuie să treacă prin asumarea răspunderii Guvernului. Cu toate acestea, am să-mi retrag semnătura de pe moţiunea de cenzură. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Ciprian Minodor Dobre. Urmează domnul deputat Victor Paul Dobre. |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor, Vreau să vă reamintesc că dispozitivul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1431din 3 noiembrie 2010 sună în felul următor: "Constată că angajarea răspunderii de către Guvern în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţie asupra proiectului Legii educaţiei naţionale este neconstituţională...". Acest lucru, raportat la art. 147 alin. (4) din Constituţia României, în care se arată că "Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor". Vă aduc la cunoştinţă că nu există vreo altă soluţie decât aceea a retragerii acestor semnături. De ce? |
||||
|
|
Domnule deputat, aţi intervenit astăzi de trei ori pe acest subiect. Vă rog din suflet să vă prezentaţi opţiunea în legătură cu retragerea sau nu a semnăturii. Pentru aceasta este... |
||||
|
|
Vă mulţumesc, doamna preşedinte, pentru că îmi daţi această posibilitate. Având în vedere, aşadar, art. 147 alin. (4) din Constituţie şi dispozitivul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1431 din 3 noiembrie 2010, şi neavând altă posibilitate, văzând că această procedură, a angajării răspunderii pe Legea educaţiei naţionale este neconstituţională, noi, parlamentarii Partidului Naţional Liberal, ne retragem această semnătură, pentru că respectăm decizia obligatorie a Curţii Constituţionale. Şi vă reamintesc că asumarea răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei naţionale a intervenit în momentul în care în Senatul României se desfăşura procesul legislativ asupra Legii educaţiei naţionale. Atenţie deci, că asumarea răspunderii Guvernului pe o lege aflată în dezbatere la cea de-a doua Cameră, cea decizională, nu poate avea loc, potrivit aceleiaşi decizii a Curţii Constituţionale. Pe cale de consecinţă, ceea ce se întâmplă astăzi este doar trocul politic dintre PDL şi UDMR pe marginea a ce? A Legii educaţiei naţionale. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. |
||||
|
|
Este vorba despre soarta generaţiei următoare a României. |
||||
|
|
Vă mulţumesc... |
||||
|
|
Domnilor colegi... |
||||
|
|
Domnule deputat, o să vă rog... V-aţi exprimat opţiunea, aţi făcut declaraţii politice astăzi, toată ziua. Vă rog să-i lăsaţi şi pe ceilalţi colegi să-şi exprime punctul de vedere. Vă mulţumesc. Domnul deputat Victor Paul Dobre. Se pregăteşte domnul deputat Aurel Donţu. |
||||
|
|
În primul rând, îmi retrag semnătura de pe moţiune, dar, în acelaşi timp, vă atenţionez, doamna deputat, că modul în care conduceţi lucrările Parlamentului României, întrunit în Camere reunite, în care luaţi dreptul la exprimare unui parlamentar ales este inadmisibil. Poate să vorbească de 20 de ori. De aceasta există democraţie. Ţineţi minte ce aţi vorbit atunci când aţi fost instalată ca preşedinte al Camerei Deputaţilor? Luaţi-vă discursul de atunci în care vorbeaţi de democraţie! Cred că există o limită a bunului-simţ. Nu aveţi dreptul să luaţi posibilitatea de a se exprima unui parlamentar. Pentru ce au mai murit oamenii aceia în decembrie? |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Intervenţiile prevăzute de Regulament sunt de două minute. Are cuvântul domnul deputat Mihai-Aurel Donţu şi se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Dragomir. Îi rog pe secretari să cronometreze. |
||||
|
|
Onorat prezidiu, Domnule prim-ministru, Domnule prim-viceprim-ministru, Doamna deputat cu funcţie de preşedinte, Evident că mă voi înscrie şi eu în acelaşi curent de retragere a semnăturilor de pe această moţiune ca şi colegii mei, dar trebuie să precizez, în cele două minute care mi se acordă, că un antevorbitor de-al nostru - îi dau şi numele, poate să ceară drept la replică, este domnul senator Berceanu - a spus aici că putem vota orice trăsnaie, chiar şi "influenţa razelor de lună asupra galoşilor". Nu este aşa, domnilor colegi! Suntem Parlamentul României, suntem Cameră decizională, suntem Camerele reunite ale Parlamentului României şi nu votăm orice trăsnaie care ne trece prin cap. Nu este bine să ne batem de joc de această instituţie, nu este bine să vă bateţi de joc de opoziţie şi nu este bine să aduceţi Parlamentul în situaţia de a fi Marea Adunare Naţională. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Domnul deputat Gheorghe Dragomir şi se pregăteşte domnul deputat George Dumitrică. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Aşa cum rezultă din adresa transmisă de către Grupul parlamentar al PNL, îmi retrag semnătura de pe moţiunea de cenzură. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat George Dumitrică şi se pregăteşte domnul deputat Relu Fenechiu. |
||||
|
|
Domnul George-Ionuţ Dumitrică: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Din cauza modului în care abordaţi dumneavoastră această procedură şi această Lege a educaţiei naţionale, ţin să vă anunţ că îmi retrag semnătura de pe moţiunea de cenzură. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Relu Fenechiu. Urmează domnul deputat Gheorghe Gabor. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, O să vă rog să-mi permiteţi să nu abuzez de timpul dumneavoastră. Timpul dumneavoastră este important, trebuie să vă ocupaţi de treburile ţării, dar, domnule primministru, cred cu tărie că, pentru România, este mai bine dacă noi, cei din Partidul Naţional Liberal, o să vă reţinem aici o sută optzeci de minute, adică atât cât înseamnă două minute înmulţit cu optzeci şi ceva de deputaţi şi senatori ai Partidului Naţional Liberal. Acum, eu o să mă rezum la aceste o sută optzeci şi ceva de minute, o să mă încadrez în aceste o sută optzeci şi ceva de minute, nu vă faceţi probleme, nu voi depăşi acest timp, dar vreau să vă spun, domnule prim-ministru, că a fost o situaţie în Statele Unite ale Americii când un infractor, un ucigaş, a fost achitat pentru că celui ucis nu i se ştia identitatea. Într-adevăr, dumneavoastră lăsaţi fără identitate învăţământul românesc! Într-adevăr, dumneavoastră, prin ceea ce faceţi astăzi, comiteţi o infracţiune. Nesocotiţii decizia Curţii Constituţionale pe fond şi încercaţi un subterfugiu de formă. Acest lucru îl poate face un oarecare infractor din România, dar acest lucru nu îl poate face Guvernul României, nu-l poate face prim-ministrul României. Am folosit cuvinte dure, domnule prim-ministru, dar, totuşi, sper din toată inima să reveniţi cu picioarele pe pământ şi să lăsaţi ca Legea educaţiei naţionale să fie dezbătută în Parlament şi adoptată de Parlament pentru că este singurul for din România, conform Constituţiei, care poate face acest lucru. De aceea, eu îmi voi retrage semnătura de pe această moţiune, doar pentru ca această moţiune să nu mai poată fi dezbătută. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Pe procedură, domnul deputat Mircea Toader. |
||||
|
|
|
Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Din partea colegilor de la PNL care îşi retrag semnătura, am ascultat tot felul de motivaţii, inclusiv persoane care ne acuză că nu le permitem să vorbească. Totuşi este un program până la ora 13.00 pentru a le putea da voie să vorbească tot ceea ce doresc dânşii. Vreau să prelungim programul până la finalizarea ordinii de zi. Vă rog să supuneţi la vot. |
|
||
|
|
Este în regulă. Supun la vot propunerea. Voturi pentru? 187 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
|
Continuăm procedura. Domnul deputat Gheorghe Gabor şi urmează doamna Graţiela Gavrilescu. |
|
||
|
|
Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Doamna preşedinte, Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Deciziile Curţii Constituţionale, fie că ne plac, fie că nu ne plac, sunt obligatorii pentru toată lumea. Ca o consecinţă a acestui fapt, ca urmare a unei decizii pronunţate de către Curtea Constituţională, referitor la această moţiune de cenzură, eu îmi retrag semnătura. Sigur, aş vrea să fac doar o scurtă consideraţie. Curtea Constituţională este un organism politic, la ora actuală. Poate ar fi bine să fie reorganizată, poate ar fi bine să ne gândim de acum care va fi viitorul ei şi poate ar trebui ca să evităm situaţii de genul celor care se petrec astăzi în Parlament. Să ne gândim ca această Curte Constituţională să fie transformată într-o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Doamna deputat Graţiela Gavrilescu. Se pregăteşte domnul deputat Dominic-Andrei Gerea. |
||||
|
|
Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Domnule prim-ministru, Aţi dorit cu ardoare angajarea răspunderii pentru o lege extrem de importantă pentru o naţiune întreagă. Curtea Constituţională tocmai v-a spus că este neconstituţională această angajare, motiv pentru care îmi retrag semnătura de pe moţiunea de cenzură. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Dominic-Andrei Gerea. Se pregăteşte doamna deputat Alina Gorghiu. |
||||
|
|
Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Domnule prim-ministru, În primul rând, doamnă, stimată colegă, în evidenţele dumneavoastră ar trebui să figurez Andrei-Dominic Gerea, nu Dominic-Andrei Gerea, mă rog, pentru a fi siguri cu cine stăm de vorbă. După aceea, domnule prim-ministru, aş vrea să vă reamintesc că, din educaţie, din sistemul de învăţământ, constant şi îngrijorător de mulţi profesori, dascăli pleacă. Ori se duc în alte domenii, ori pleacă din ţară. La fel se întâmplă şi cu medicii, la fel se întâmplă cu ceilalţi specialişti ai României care, toţi, consideră că nu mai au viitor în România. În acelaşi timp, dumneavoastră vă agăţaţi de putere cu îndârjire, ca şi cum aici s-ar termina viaţa dumneavoastră. La un moment dat, v-am admirat atunci când a fost episodul acela când aţi căzut de pe scenă într-o emisiune televizată pentru tărie, mă rog, pentru ambiţie şi aşa mai departe. Se pare că am interpretat greşit în acel moment comportamentul dumneavoastră care, iată, se răsfrânge acum în mod negativ împotriva poporului român şi vă spun astăzi, aici, în numele părinţilor, mamelor din judeţul Argeş, - în particular din Piteşti, - pe care îi reprezint în Parlament, că toţi aceştia vă roagă, câteodată, într-un limbaj pe care nu-l pot reproduce de la tribuna Parlamentului, să plecaţi şi să vă daţi demisia şi dumneavoastră, şi colegii dumneavoastră, şi doamna preşedinte, care încă are dificultăţi cu număratul, şi aşa mai departe. Şi ne mai roagă pe noi, cei din opoziţie... |
||||
|
|
Domnule deputat, trebuie doar să vă exprimaţi dacă vă menţineţi sau nu semnătura. Este foarte simplu, iar dificultăţi cu număratul, cel mult, are colegul dumneavoastră Mihai Voicu. Şi altfel, a fost şi apel nominal. Asta ca să ne lămurim. |
||||
|
|
Sigur, ca să ne lămurim, vă pot da nişte înregistrări luate cu telefonul în care domnul deputat Mihai Voicu vă solicită de nenumărate ori să verificaţi cvorumul. |
||||
|
|
Aşa între noi. Domnule deputat, vă retrageţi sau nu semnătura? Aţi depăşit termenul de două minute. |
||||
|
|
M-aţi întrerupt, îmi cer scuze. Sigur, probabil, că orice alocuţiune mai dezvoltată vă creează dificultăţi, dar, acum, în două fraze, am terminat. Domnule prim-ministru, Din păcate, noi, opoziţia, am promis să facem tot ce putem pentru a vă demite. Din păcate, decizia Curţii Constituţionale, care este extraordinar de limpede pentru toată lumea, mai puţin pentru dumneavoastră, spune că nu putem continua în acest moment şi mai departe cu procedura de demitere. Prin urmare, sunt nevoit să-mi retrag semnătura. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Doamna deputat Alina Gorghiu. |
||||
|
|
Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi reprezentanţi ai Guvernului, Stimaţi colegi parlamentari, Semnătura mea de pe moţiunea de cenzură o să vă rog să nu o mai luaţi în considerare. Motivul este dorinţa mea de a nu legitima o procedură neconstituţională cu care Guvernul Boc a venit astăzi în faţa dumneavoastră. Dacă îmi aduc bine aminte este a doua oară într-un an de zile - vă aduceţi aminte că şi anul trecut s-a întâmplat aceeaşi poveste, cu aceeaşi majoritate parlamentară din punct de vedere numeric, cu alt partid la guvernare - când Legea educaţiei naţionale a fost contestată de Partidul Naţional Liberal la Curtea Constituţională, şi când s-a dat o decizie de neconstituţionalitate, inclusiv pe procedură, stimaţi colegi, Vă aduceţi aminte că, şi anul trecut, Curtea Constituţională vă spunea acelaşi lucru. Aveţi o majoritate parlamentară, nu puteţi uza de procedura angajării răspunderii. Este o procedură in extremis. Stimate domnule premier, Speram să vă fi plictisit de atâtea decizii ale Curţii Constituţionale care nu vă dau dreptate şi care vă spun că procedurile cu care veniţi în Parlamentul României sunt neconstituţionale, dar se pare că m-am înşelat. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, doamna deputat. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Până în acest moment, 22 dintre semnatarii acestei moţiuni şi-au retras semnătura de pe moţiunea de cenzură. În total, au fost 138 de semnatari. Scăzând cele 22 de semnături, în momentul de faţă, moţiunea a rămas cu 116 semnături. În acest moment, putem considera că nu mai există moţiunea de cenzură, iar Proiectul Legii educaţiei naţionale va fi considerat adoptat. (Aplauze în rândurile puterii) Din acest moment, curge termenul constituţional pentru contestare la Curtea Constituţională. Fiind procedură de urgenţă, acest termen este de două zile. Domnul deputat Ludovic Orban. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Am cerut cuvântul pe procedură, înainte de a face acest anunţ, pentru a vă feri de a comite un nou abuz şi de a încălca grav Regulamentului. Vreau să vă readuc aminte, stimaţi colegi, că situaţia în care suntem noi astăzi nu este situaţia în care parlamentarii, semnatari ai moţiunii de cenzură, îşi retrag astăzi semnăturile de pe moţiunea de cenzură. Retragerea semnăturilor de pe moţiunea de cenzură s-a făcut în scris sub semnătura fiecărui deputat şi senator al Partidului Naţional Liberal, înainte de reuniunea Birourilor permanente comune, care, în urma deciziei Curţii Constituţionale şi în urma retragerii moţiunii de cenzură, au retrimis Proiectul Legii educaţiei naţionale către Guvern. Ca atare, vă repet, stimaţi colegi, că ceea ce faceţi astăzi nu are obiect. Parlamentul României, astăzi, în urma deciziei Curţii Constituţionale, în urma retragerii semnăturilor de pe moţiunea de cenzură, anterioară Birourilor permanente reunite, şi în urma deciziei Birourilor permanente reunite de retrimitere a Proiectului Legii educaţiei naţionale către Guvern nu este astăzi angajat într-o procedură de adoptare a unei legi prin angajarea răspunderii Guvernului. Comiteţi un nou abuz constituţional, săvârşiţi un act care nu are nicio legătură cu realitatea. Stimaţi colegi, Nu aveţi ce să votaţi astăzi. Proiectul Legii educaţiei naţionale, pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a fost retrimis către Guvern de Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului. Vă mai spun un lucru, ca să ştiţi ce ar fi trebuit să se întâmple în mod constituţional şi regulamentar. Guvernul trebuia să-şi angajeze din nou răspunderea asupra Proiectului Legii educaţiei naţionale, aşa cum vreţi voi, după finalizarea dezbaterilor pe Legea educaţiei naţionale din Senat. Aceea era decizia corectă, constituţională, care, într-adevăr, respecta toate procedurile. Am să le spun celor de la Grupul parlamentar al UDMR următorul lucru: să nu credeţi că, susţinând această gravă încălcare a Constituţiei şi a procedurilor parlamentare, veţi avea Legea educaţiei naţionale. În mod evident, vom ataca la Curtea Constituţională modul total neconstituţional în care a fost adoptată această lege pentru că, vă reamintesc, procedura normală şi firească era aceea ca Guvernul să-şi angajeze, din nou, răspunderea, pentru că astăzi nu mai avem de-a face cu procedura de angajare a răspunderii. Degeaba încearcă doamna Anastase să declare de la prezidiu că a constatat că nu mai există semnăturile necesare moţiunii de cenzură şi că Guvernul nu este demis şi că legea este adoptată. Este complet abuziv, este complet neconstituţional şi nu are nicio legătură cu realitatea, cu ceea ce s-a întâmplat în Parlament. Ca atare, doamna preşedinte, vă mai cer, aşa, cu o ultimă speranţă, să vă vină mintea de pe urmă, să sfătuiţi Guvernul, pe care îl apăraţi printr-o majoritate conjuncturală în Parlament, să plece acasă cu Legea educaţiei naţionale şi să revină, dacă doreşte să-şi angajeze răspunderea, atunci când Constituţia şi Regulamentele Camerelor o să-i permită. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Domnul preşedinte Markó Béla. Urmează doamna deputat Aura Vasile. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Aş vrea să dau o replică la ceea ce a spus domnul deputat Ludovic Orban. Domnul coleg a făcut o referire la Grupul parlamentar al UDMR după ce s-au făcut deja foarte multe referiri la interesele UDMR-ului. Domnule deputat, Nu noi, cei din UDMR, avem interesul Legii educaţiei naţionale, fiindcă noi am făcut şcoala, am făcut şi universitatea. Dumneavoastră, după atitudinea pe care o aveţi, eventual, aveţi nevoie de Legea educaţiei naţionale. (Aplauze) În cazul nostru, copiii au nevoie, copiii români, copiii maghiari, copiii majoritari sau copiii minoritari din această ţară au nevoie de o lege bună a educaţiei. Nu politicienii UDMR sau politicienii PNL, PSD şi aşa mai departe. O primă idee. A doua idee, vă rog foarte mult să nu faceţi referiri la deciziile Biroului permanent de a accepta sau de a nu accepta o moţiune de cenzură. Dreptul de a accepta sau a nu accepta o moţiune de cenzură este al plenului. Noi suntem reprezentanţii poporului, noi, senatorii şi deputaţii. Biroul permanent este conducerea administrativă a Parlamentului şi atât. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamna deputat Aura Vasile. |
||||
|
|
Doamna preşedinte, vă mulţumesc. Am câteva lucruri de făcut, ca remarcă, pe procedură. Nu-mi aduc aminte, doamna preşedinte, sau, dacă eu am uitat, dumneavoastră trebuie să-mi indicaţi sau cel care a solicitat această procedură, care articol şi care alineat din Regulamentul şedinţelor comune ale celor două Camere ale Parlamentului sau din altă decizie stabilesc că trebuie să declarăm că ne retragem semnăturile de pe moţiune. Timpul dumneavoastră, efortul dumneavoastră. Partidul Naţional Liberal realizase ceea ce trebuia să facă, vă înştiinţase în scris. Dacă aţi vrut să pierdeţi timpul, asta este altceva. În al doilea rând, am dreptate când spun că trebuie să seminarizez pe liderul Grupului parlamentar al PDL privind Regulamentul, Constituţia şi Regulamentul comunal celor două Camere. Aştept să-mi spuneţi articolul şi alineatul. Mai departe, dumneavoastră spuneţi că se constată că moţiunea nu este susţinută. Doamna preşedinte, acest lucru a fost rezolvat în momentul în care Grupul parlamentar al PNL, din Senat şi din Camera Deputaţilor, şi-a retras semnăturile pentru că, în acel moment, cele două Camere ale Parlamentului, reunite, au constatat că nu mai există obiect. Degeaba domnul senator Markó Béla vine şi spune aici, supărat, ţipând la noi..., nu l-am văzut ţipând atunci când s-au tăiat pensiile, şi ungurilor, şi românilor, nu l-am văzut ţipând atunci când s-au tăiat alocaţiile copiilor, când s-au anulat alte drepturi ale cetăţenilor, şi români, şi turci, şi unguri, şi toate naţionalităţile din România. Acum e supărat? Domnule prim-ministru, sunteţi în sală? Nu sunteţi în sală. Domnule ministru al justiţiei, sunteţi în sală? Nu sunteţi în sală. Atunci, vă spun dumneavoastră, stimaţi colegi. Spunea domnul profesor, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca,... Îmi cer scuze că nu-mi aduc aminte numele... Din sală: Domnul Andrei Marga... |
||||
|
|
Marga...Vă rog să mă scuzaţi, domnule profesor... ...că prim-ministrul, aşa-zis, cu ghilimele, al României... sau ceea ce spunea domnul senator Mang, din grupul meu parlamentar, că trebuie să i se retragă titlul de universitar. Domnule prim-ministru şi doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor, Dânsul a solicitat iar dumneavoastră aţi supus la vot un lucru care nu este constituţional. Domnul prim-ministru a cerut asumarea răspunderii, în contextul în care art. 114 alin. (1) spune "Angajarea răspunderii", şi nu "asumarea", la fel a cerut liderul Grupului parlamentar al PDL, dumneavoastră aţi supus acest lucru la vot - poate fi verificată stenograma. În concluzie, s-a votat ceva ce nu este constituţional. Aţi votat asumarea răspunderii în loc de angajarea răspunderii, aşa cum este scris în cărticica aceasta care se numeşte Constituţia României. Şi să-i mai spun ceva domnului Markó Béla. Dacă voiaţi să fie din nou discutată Legea educaţiei naţionale, bună-rea, necesară-necesară şi aşa... |
||||
|
|
Doamna deputat, vă apropiaţi de trei minute. |
||||
|
|
Doamna preşedinte, 10 secunde şi închei. |
||||
|
|
Vă rog. |
||||
|
|
Guvernul trebuia, din nou, să sesizeze Parlamentul cu acest proiect de lege şi să înceapă, din nou, toată procedura pentru că, altfel, Guvernul procedează la fel ca şi cu alte hotărâri rămase definitive ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau ale curţilor de apel care dau drepturile cetăţenilor şi pe care le planifică, aşa, la sfântu-aşteaptă. Deci doamna preşedinte, nu avem o moţiune, iar ceea ce aţi supus la vot este contrar Constituţiei. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Am supus la vot completarea ordinii de zi cu continuarea procedurii parlamentare referitoare la moţiunea de cenzură, ca să fiu foarte precisă. Domnul senator Haşotti. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Doamna preşedinte, Domnule vicepreşedinte Alexandru Pereş, Distinsă bancă ministerială, În primul rând, vreau să subliniez un fapt. Prezidiul de astăzi nu prea este regulamentar pentru că, în locul domnului vicepreşedinte Alexandru Pereş, ar fi trebuit să stea un vicepreşedinte al Senatului, de la opoziţie. Acesta este un aspect. Al doilea lucru. Doamna preşedinte, dumneavoastră, acum o oră şi ceva, aţi spus că este obligatoriu, conform Regulamentului, ca fiecare parlamentar care a semnat moţiunea să anunţe de la acest microfon dacă îşi retrage sau nu-şi retrage semnătura. Ceea ce aţi făcut dumneavoastră acum este încă un abuz şi îmi pare rău să constat acest lucru. Dumneavoastră interziceţi celorlalţi parlamentari să-şi retragă sau să nu-şi retragă semnătura? Este incalificabil gestul dumneavoastră. Acum, în calitate de lider al Grupului parlamentar al senatorilor liberali, vă anunţ de la acest microfon că toţi senatorii liberali îşi retrag semnăturile dacă dumneavoastră veţi persista în încălcarea Regulamentului de a nu permite colegilor liberali să anunţe de la acest microfon retragerea semnăturii. În altă ordine de idei, faptul că domnul viceprim-ministru Markó Béla, preşedinte al UDMR-ului, a venit aici atât de nervos - nu l-am văzut niciodată atât de nervos - demonstrează tocmai că această lege conţine şi prevederi care convin doar UDMR-ului. Aceasta este o realitate şi nu ne putem ascunde. În sfârşit, am să vă spun, în încheiere, ceva care s-ar putea să vă surprindă. Să ştiţi că, între atitudinea parlamentarilor liberali şi atitudinea dumneavoastră, pe de o parte, doamna preşedinte, şi atitudinea Guvernului, pe aceeaşi parte cu dumneavoastră, şi atitudinea majorităţii parlamentare, tot pe aceeaşi parte, există o mare asemănare, şi anume consecvenţa. Noi suntem consecvenţi când venim la microfon şi anunţăm ceea ce am anunţat, de fapt, în scris, că ne retragem semnăturile. Dumneavoastră, doamna preşedinte, sunteţi consecventă când încălcaţi Regulamentul. Guvernul este consecvent prin guvernarea dezastruoasă, şi majoritatea parlamentară este consecventă pentru că sprijină acest Guvern dezastruos. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Drept la replică, domnul senator Alexandru Pereş. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Sigur, doresc să răspund domnului lider al Grupului parlamentar al PNL din Senat şi o să-i şi dovedesc că, de fapt, această desemnare a mea, de copreşedinte, de astăzi, a fost făcută la rugămintea şi la telefonul domnului preşedinte al Senatului Mircea Geoană. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, liderul Grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor. |
||||
|
|
Domnul Călin Anton Popescu-Tăriceanu: Doamna preşedinte, Domnule viceprim-ministru Markó Béla, Permiteţi-mi să fac o remarcă, v-aş da poate o replică la dreptul la replică pe care l-aţi dat, dar am remarcat şi eu că aveţi dreptate şi enervarea poate este justificată. Aţi considerat că Birourile permanente au un rol care este unul administrativ şi eu am spus de multe ori acest lucru: în cadrul Parlamentului, da, Birourile permanente au un rol administrativ. Prin urmare, contestaţi acţiunea Birourilor permanente de a retrimite legea către Guvern. Dar problema nu este asta. Problema este că eu cred că Legea educaţiei naţionale are mari probleme pe care, dincolo de cele pe care poate le rezolvă în accepţiunea dumneavoastră creează o serie de alte probleme. Eu mi-aş dori ca tineretul să beneficieze de o lege bună a educaţiei, dar prin actuala lege riscăm ca foarte mulţi din cei care astăzi sunt profesori sau care mâine ar putea să devină să se îndepărteze de acest domeniu şi toate dezideratele dumneavoastră pentru generaţiile viitoare să nu mai aibă cum să se înfăptuiască. De asemenea, mi-aş dori să fiţi la fel de enervat atunci când o decizie a Curţii Constituţionale urmează, aşa cum văd, să fie încălcată prin voinţa majorităţii Parlamentului. De data aceasta mă adresez tuturor şi las chestiunea intervenţiei domnului preşedinte al UDMR, domnul Markó Béla, deoparte. Doamnă preşedinte, Dacă am auzit bine, dumneavoastră aţi spus că luaţi act de faptul că semnăturile au fost retrase şi, prin urmare, că procedura asumării răspunderii Guvernului este îndeplinită. Vă rog să ţineţi cont de: 1. Trebuie să daţi dreptul tuturor celor care doresc să-şi retragă semnăturile să vină la microfon să spună acest lucru. Nu este normal, nu este democratic să întrerupeţi această procedură. 2. Dacă consideraţi că procedura de asumare a răspunderii este încheiată - prin urmare, legea urmează să-şi continue mersul, aşa cum doriţi dumneavoastră, către promulgare -, vă avertizez că Grupurile parlamentare ale PNL se vor retrage de la lucrările Parlamentului, pentru că gestul dumneavoastră nu face decât să demonstreze încă o dată că ceea ce numim stat de drept în România nu mai există. Dacă Parlamentul, prin majoritatea lui, va nesocoti decizia Curţii Constituţionale, care consideră că angajarea răspunderii este neconstituţională, atunci evident că nu mai suntem în cadrul statului de drept în România. Orice procedură subsecventă, aşa cum au spus şi alţi colegi de-ai mei, asumării răspunderii, care este neconstituţională, devine şi ea nulă de drept. Prin urmare, moţiunea de cenzură este nulă de drept în acest moment şi nu puteţi să luaţi această decizie, spunând că luaţi act că asumarea răspunderii este îndeplinită, prin urmare, legală, şi să mergeţi mai departe. Încălcaţi grav Constituţia şi la o asemenea acţiune pe care dumneavoastră, în numele majorităţii, vreţi s-o întreprindeţi nu putem să fim părtaşi. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Pentru a fi clară procedura şi a nu merge mai departe cu aceste interpretări, există un număr minim de semnături pe care trebuie să îl aibă o moţiune de cenzură pentru ca ea să existe. Acest număr este 118. În momentul în care numărul de semnături "au scăzut" prin retragerile anunţate la tribună... (Strigăte în sală din partea Grupurilor parlamentare ale PNL) Din sală: Numărul de semnături "a scăzut". |
||||
|
|
...acest număr a scăzut la 116, practic, moţiunea nu mai există. Restul semnatarilor pot să-şi menţină sau nu semnătura, dar lucrul acesta nu mai are relevanţă în ceea ce priveşte moţiunea de cenzură. A doua precizare pe care aş vrea s-o fac este din Decizia Curţii Constituţionale nr. 1525 din 24 noiembrie 2010, tocmai pentru a clarifica plenul şi a ne apropia de final în legătură cu dezbaterile sau intervenţiile politice de după încheierea acestei proceduri. Curtea Constituţională, motivându-şi decizia, a stabilit că: "În cazul de faţă, Curtea constată că doar în situaţia unei facta pendentia s-ar fi pus problema obligării Guvernului de către Curtea Constituţională să renunţe la procedura angajării răspunderii, respectiv dacă instanţa de contencios constituţional ar fi fost sesizată de către preşedintele Senatului până cel târziu la data de 18 octombrie 2010, deci înainte de stabilirea calendarului asumării de către Parlament." Calendar care, aşa cum vă amintiţi, a fost pus în aplicare prin asumarea care a avut loc în plenul Parlamentului. Deci aceasta este, de fapt, decizia Curţii Constituţionale. Lucrurile, de aici, sunt foarte clare. Este motivul pentru care, luând în considerare această decizie, am afirmat faptul că legea este adoptată. Drept la replică, domnul deputat Ludovic Orban şi pe procedură, două minute, domnul deputat Cristian Dumitrescu, după care vă propun să trecem la punctul 2 din ordinea de zi. (Vociferări în sală) |
||||
|
|
Am ţinut să-i dau replica domnului Markó Béla, pentru că m-a deranjat... (discuţii în sală), m-a deranjat... faptul... nu că a spus... (discuţii în sală), nu că a spus că noi, avem şi noi nevoie de o lege a educaţiei. Sigur, am constatat din spusele doamnei deputat Roberta Anastase că "numărul au scăzut" şi, într-adevăr, afirmaţia... |
||||
|
|
Am corectat, domnule deputat Orban! |
||||
|
|
...că mai avem nevoie de educaţie este valabilă, dar nu pentru noi, ci pentru cei cu care... (Rumoare în sală) |
||||
|
|
Domnule deputat Orban, mi-am corectat exprimarea imediat după aceea. Vă rog să vă referiţi la dreptul la replică pe care l-aţi invocat. Vă rog. |
||||
|
|
Nu vorbiţi nici mai tare. Chiar dacă deţineţi dreptul de a-mi tăia microfonul, aceasta nu mă va obliga să mă exprim. Vreau să-i spun din nou domnului Markó Béla că temeiul pentru care Birourile permanente reunite ale celor două Camere au decis retransmiterea proiectului de lege către Guvern a fost decizia Curţii Constituţionale, care a constatat că angajarea răspunderii este neconstituţională. În mod evident, Birourile permanente reunite au luat şi act de faptul că parlamentarii PNL şi-au retras moţiunea de cenzură. În final, am să-i spun domnului Markó Béla că aş prefera ca parlamentarii care au fost invocaţi de Domnia Sa să fie aceia care să decidă cum se va spune: Ştefan cel Mare sau Nagy Istvan, şi nu Guvernul, pentru că, până astăzi, s-a arătat că Guvernul este incapabil să elaboreze legi care să fie cu adevărat în interesul cetăţenilor. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală) |
||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Cristian Dumitrescu. |
||||
|
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Doamnelor şi domnilor membri ai Parlamentului, În aceste două minute vreau să fac o precizare, nu pentru majoritate - care nu vrea să înţeleagă niciun argument -, o fac pentru consemnarea, pentru totdeauna, în stenograma şedinţei Parlamentului României, la 20 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989. Doamnă preşedinte, Prin abuz, dumneavoastră aţi confirmat astăzi că o procedură, declarată pentru Parlamentul României de către Curtea Constituţională ca neconstituţională, a condus la un produs constituţional care merge la promulgare. Această decizie este unilaterală, pe care dumneavoastră v-aţi asumat-o, pentru că nu cred că veţi îndrăzni să cereţi un vot al Parlamentului, pentru că, în acel moment, ar însemna să votăm legi care nu intră în dezbaterea Parlamentului, pentru că această cale ar urma să fie introdusă, dar prin acest abuz de drept, pe care l-aţi făcut de la această tribună, prin care aţi spus că această procedură a fost încheiată. Nu a fost încheiată! Aşa cum s-a specificat în peste 25 sau chiar 30 de luări de cuvânt, moţiunea de cenzură a fost retrasă pe baza efectului care a fost produs de o decizie a Curţii Constituţionale, care spunea că acea moţiune de cenzură trebuie consumată - şi ea s-a consumat prin nesusţinere, dar s-a consumat -, iar faptul că acea procedură a fost declarată neconstituţională nu vă îndreptăţeşte pe dumneavoastră, decât prin abuz de funcţie şi abuz de drept, să declaraţi procedura încheiată şi să solicitaţi ca această lege să meargă la promulgare. Pe cale de consecinţă, vreau să se consemneze aceste lucruri în stenograma acestei şedinţe, pentru ca acest moment, care într-adevăr este de cea mai mare însemnătate în ceea ce înseamnă democraţia românească, să fie consemnat. Să se consemneze că a existat şi opoziţie la acest punct de vedere, că au existat şi oameni care s-au bătut pentru drept şi pentru dreptate, în condiţiile în care dumneavoastră, prin abuz - vă spun încă o dată -, doriţi să încheiaţi o procedură, declarată de cea mai înaltă instanţă, care este irevocabilă şi definitivă, aceea a Curţii Constituţionale, drept neconstituţională. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnule deputat Popa, vă rog. (Discuţii în faţa tribunei între mai mulţi deputaţi ai Grupului parlamentar al PNL) Staţi puţin, era înscris domnul deputat înainte. Vă rog, lăsaţi-l să vorbească. Vă rog, domnule deputat. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Stimaţi parlamentari senatori şi deputaţi, Trăim un moment trist - poate unul din cele mai triste momente din istoria României de după Revoluţie -, momentul în care democraţia, câtă era ea, a fost înfrântă în România. Vreau să vă spun că protestez împotriva acestei încercări a dumneavoastră, doamnă preşedinte, de a mă face părtaş, încercând de a-mi lua dreptul de a mă exprima privind retragerea semnăturii mele de pe moţiunea de cenzură, de a mă face părtaş la un lucru pe care îl asimilez cu o lovitură de stat. Pentru că, de fapt, dumneavoastră, prin această manevră, vreţi să înfrângeţi ordinea constituţională din România, adoptând o lege împotriva deciziei Curţii Constituţionale. Lucrul acesta se numeşte simplu şi peste tot - lovitură de stat. (Vociferări în partea sălii ocupată de Grupurile parlamentare ale PDL) Mai mult decât atât, vreau să spun un lucru şi UDMR-ului. Stimaţi colegi în Parlamentul României, Cred că aţi greşit astăzi. Dumneavoastră, o minoritate, aţi girat o minoritate naţională, aţi girat abuzul împotriva unei minorităţi politice. Nu este un semn bun, nu este un semn bun nici măcar pentru dumneavoastră, nici pentru celelalte minorităţi, pentru că acest lucru se poate întâmpla mâine oricui va fi minoritate în această ţară sau în Parlamentul României, iar acest lucru a fost, într-un fel, legiferat astăzi prin atitudinea dumneavoastră. Îmi pare rău, recunosc faptul că nu am suficientă carte, domnule lider al UDMR-ului, recunosc faptul că mi-ar fi plăcut să ştiu, să cunosc limba maghiară, ca şi limbile celorlalte minorităţi. Mi-ar fi plăcut să ştiu cum se spune "libertate" în limba maghiară, cum se spune "democraţie" în limba maghiară. |
||||
|
|
Domnule deputat, vă rog să încheiaţi intervenţia. |
||||
|
|
Poate îmi veţi povesti dumneavoastră astăzi, pentru că astăzi aţi sacrificat, în limba română sau în limba maghiară, libertatea şi democraţia din România. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Doamna deputat Jipa. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte, că în sfârşit, după câteva ore de când vă rog să-mi daţi cuvântul, mi-aţi dat şi mie cuvântul. Aş vrea să vă spun, stimaţi colegi, că am stat şi m-am gândit că dacă astăzi ar fi fost printre noi un om care a fost cu adevărat un profesor de drept constituţional, Antonie Iorgovan... Cred că se răsuceşte în mormânt la ceea ce vede că se întâmplă în Parlamentul României. Vreau să vă spun că am un doctorat în aceeaşi materie, dar dumneavoastră nu-mi daţi cuvântul. A vorbit de la microfonul acestei Camere de cinci, şase ori, de câte ori a vrut, oricine. Înţeleg să-mi retrag semnătura de pe moţiunea de cenzură, pentru că oricum nu mai avea nicio relevanţă, dar ceea ce observ că faceţi vreau să vă spun că nu mai este comun cu niciun stat de drept, că nu mai suntem de mult un stat de drept, că nu mai avem, de fapt, Constituţie. Să ştiţi că art. 114 din Constituţie spune clar că Guvernul îşi poate angaja răspunderea pe un proiect de lege o singură dată. Ceea ce faceţi astăzi aici este că încălcaţi Constituţia. Aţi călcat-o în picioare de nu ştiu câte ori, dar astăzi o călcaţi cu adevărat. A doua oară, nimeni nu are dreptul, niciun Guvern, să-şi asume răspunderea pe acelaşi proiect de lege. Asta aţi făcut dumneavoastră astăzi. Mi-ar fi jenă în locul dumneavoastră şi cred că lumea care asistă şi vede circul acesta nu l-a văzut în 21 de ani în Parlamentul României, după Revoluţie. Vă mulţumesc. Faceţi această greşeală, asumaţi-vă a doua oară răspunderea pe un proiect de lege! Este deja o noutate absolută! |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnule senator Ghişe, vă rog. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte de şedinţă, preşedinte al Camerei Deputaţilor, Stimate doamne şi stimaţi domni miniştri, Stimaţi colegi, Dacă acceptăm ca premisă că este constituţional şi procedural corect ca o lege depusă de Guvern acum un an, intrată în dezbatere parlamentară şi modificată, să poată fi oprită prin angajarea răspunderii de către Guvern pe aceeaşi lege, înseamnă că acest lucru se poate întâmpla pentru orice lege, nu doar pentru Legea educaţiei naţionale. Şi dacă se poate întâmpla aşa ceva pentru orice lege, ne aflăm în situaţia, de-a dreptul paradoxală, în care nu Parlamentul, reprezentantul legitim al poporului suveran, controlează Guvernul, ci Guvernul controlează Parlamentul pentru că nu legiferează el, Parlamentul, aşa cum vrea Guvernul. Aceasta este o chestiune, să spunem aşa, care arată ridicolul situaţiei în care ne aflăm. A doua chestiune, cu care închei, o chestiune de ordin politic, este următoarea. Să presupunem că s-ar putea întâmpla şi se constituie în perspectivă o persoană juridică, alianţă social-liberală, care câştigă alegerile cu 70%. Peste doi ani şi jumătate, referitor la această majoritate parlamentară, pe bază de cutumă, plecând de la ceea ce se face azi, ar însemna că, ori de câte ori Parlamentul ar vrea să legifereze altfel decât vrea Guvernul, Guvernul îşi angajează răspunderea. O astfel de situaţie nu mai este democraţie şi stat de drept, este dictatura Guvernului faţă de Parlament! |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Aţi epuizat cele două minute. |
||||
|
|
|
Trecem la punctul 2 din ordinea de zi. Aş dori să informez plenul că Birourile permanente reunite, întrunite în şedinţă ieri, au decis următorul calendar, din punct de vedere legislativ, al Parlamentului României până la sfârşitul acestui an. 13, 14, 15 decembrie 2010 sunt zilele în care parlamentarii, deputaţi şi senatori, pot să depună amendamente la Legea bugetului de stat şi la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În data de 16 decembrie 2010... (Vociferări în partea sălii ocupată de Grupurile parlamentare ale PNL) Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Nu am avut nicio solicitare. Am dat cuvântul tuturor deputaţilor şi senatorilor aflaţi pe listă. Nu am avut nicio solicitare semnalată de secretarul dumneavoastră. Dacă a intervenit ulterior, lucrul acesta, sigur, vă permite să aveţi o intervenţie, dar vă rog să nu mă opriţi în momentul în care sunt la un anumit punct. Este o chestiune de respect reciproc. Ziua de 16 decembrie 2010 este ziua destinată obţinerii avizelor de la comisii. 17, 18 şi 19 decembrie 2010 sunt zilele destinate lucrărilor în Comisiile reunite pentru buget, finanţe. Ziua de 20 decembrie 2010 este ziua în care începe, începând cu ora 10.00, dezbaterea bugetului de stat. Totodată, am stabilit în Birourile permanente reunite ca, în cazul în care se depune o moţiune de cenzură, dacă se depune astăzi, 14 decembrie 2010, sau mâine, atunci plenul reunit să fie convocat pentru joi, 16 decembrie 2010, pentru a se da citire acestei moţiuni de cenzură. De asemenea, dacă este depusă joi, 16 decembrie 2010, plenul reunit este convocat vineri, 17 decembrie 2010, pentru a se da citire acestei moţiuni de cenzură, urmând ca această moţiune de cenzură, în eventualitatea în care ea există, să fie dezbătută şi votată vineri. Dragi colegi, supun validării dumneavoastră acest calendar. Voturi pentru? Vă rog să număraţi, domnilor secretari de şedinţă. (Intervenţie neinteligibilă din sală a doamnei deputat Aurelia Vasile; vociferări din sală din partea Grupurilor parlamentare ale PNL) Suntem în procedură de vot. Imediat după aceea vă dau cuvântul. Domnilor secretari, vă rog să număraţi. (Discuţii în sală) Nu, dezbătută şi votată luni. |
|
||
|
Doamna Aurelia Vasile (din sală): Aţi pus altă temă. (Secretarii de şedinţă numără voturile.) |
|||||
|
|
170 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Evident, vorbim de prezenţa în sală şi a celorlalţi colegi care nu au participat la vot, dar sunt prezenţi. Înainte de a trece la punctul 3 din ordinea de zi, îi dau cuvântul doamnei deputat..., domnului deputat..., scuze, domnului senator, pentru că era înscris înaintea dumneavoastră. Vă rog, domnule senator. |
||||
|
|
Domnul Emilian-Valentin Frâncu: Doamnă preşedinte, Constat cu mult regret faptul că de două sesiuni parlamentare vă rog, de fiecare dată când vin la şedinţele comune, să eliminaţi subiectivismul din votul parlamentarilor la aceste şedinţe. V-am rugat şi în scris să se realizeze 137 de cartele pentru senatori, cartele de tip deputat, pentru a putea să se facă un vot cu cartelă. Dumneavoastră mi-aţi promis direct, am primit hârtie şi de la Birourile permanente reunite că s-a acceptat propunerea mea. Vin şi vă atrag atenţia, într-un fel, că peste o săptămână o să avem sute de voturi cu mâna ridicată. Se apropie votarea Legii bugetului de stat şi v-aş ruga, măcar în ceasul al 12-lea, să faceţi în aşa fel ca să putem să votăm în mod civilizat, în mod decent. Vă rog să realizaţi acele 137 de cartele pentru senatori, ca să se poată vota aici, la Camerele reunite, aşa cum este normal. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnule senator, aveţi perfectă dreptate. Noi am avut un episod mai puţin fericit, anume acela în care s-a defectat sistemul electronic de vot timp de o oră şi jumătate în plen. În urma înfiinţării unei comisii de anchetă - anunţ şi plenul cu această ocazie -, am dispus efectuarea unui audit de securitate a sistemului, din cauza unor disfuncţionalităţi majore. Drept pentru care, până la momentul începerii sesiunii următoare vom avea acest audit finalizat şi, bineînţeles, inclusiv deputaţii şi senatorii vor avea cartele de vot. Vă mulţumesc pentru această intervenţie. Doamna deputat Aura Vasile. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Cu scuzele că o femeie îi va spune altei femei ce voi spune acum, dar cred că pe lângă aritmetică trebuie să învăţaţi şi citirea, pentru că la art. 27 din Regulamentul şedinţelor comune ale celor două Camere se prezintă foarte clar că dreptul la replică şi intervenţia pe procedură se dau cu prioritate. Atunci când a fost vorba de domnul Markó Béla aţi dat imediat dreptul la replică. Noi v-am cerut procedura înainte de vot, nu după vot, doamnă preşedinte. Deci continuaţi cu abuzurile. Doamnă preşedinte, Ceea ce aţi supus la vot dumneavoastră este ilegal şi imoral. Dumneavoastră planificaţi citirea şi dezbaterea unei moţiuni de cenzură care nu este depusă. Dumneavoastră aţi stabilit trei termene: dacă se depune miercuri, dacă se depune joi, dacă se depune nu ştiu când. Cine sunteţi dumneavoastră să stabiliţi în locul Birourilor permanente reunite, aşa cum spune în Regulamentul şedinţelor comune ale Camerelor? Doamnă preşedinte, nu se poate! Aţi transformat Parlamentul acesta în, ce să vă spun, cred că în organizaţie locală a PDL-ului. Îmi aduc aminte că la ultimul vot final, când trebuia să votăm la Cameră, ştiţi ce aţi spus de la acel microfon, unde staţi pe cel mai înalt scaun al Camerei Deputaţilor? "Domnule Toader, ai noştri sunt în sală?" Vă aduc aminte încă o dată, doamnă preşedinte, sunteţi preşedintele Camerei Deputaţilor, ordonator de credite. Sunteţi şi preşedinta mea. Aşa cum vă comportaţi dumneavoastră, mă reprezentaţi şi pe mine. De aceea poporul râde de noi, pentru că dumneavoastră conduceţi aşa cum conduceţi, iar colegii mei din PDL şi partidele adiacente - "Partidul cucilor", UDMR-ul şi minorităţile - stau cu prenadez pe scaun sau, câteodată, cu lanţuri grele legate de scaune. Nu se poate! Spuneţi că reprezentaţi poporul, că este votul poporului. Fals! Vă reprezentaţi interesele! Eu îmi reprezint cetăţenii care m-au votat, nu dumneavoastră! (Vociferări în partea sălii ocupată de Grupurile parlamentare ale PDL, fluierături) Doamnă preşedinte, este ilegal! V-am spus, pe lângă aritmetică, trebuie să învăţaţi şi citirea. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Doamna Aura Vasile, înţeleg faptul că sunteţi obligată să ieşiţi la microfon şi să faceţi declaraţii politice, să spuneţi că preşedintele Camerei Deputaţilor abuzează. Ştim amândouă că nu este aşa. Mai mult decât atât, am fost clară în exprimare. Am supus validării plenului reunit hotărârea luată de Birourile permanente reunite. Să ştiţi un lucru: a fost un consens. Este foarte important să ştiţi că a fost un consens şi un calendar agreat cu toată lumea prezentă ieri la şedinţă, şi aţi avut şi dumneavoastră reprezentanţi la acea şedinţă. Acum trecem... (Domnii deputaţi Ciprian Minodor Dobre şi Mihăiţă Calimente solicită înscrierea la cuvânt.) Domnul deputat Ciprian Dobre sau domnul deputat Calimente. Asta era... (Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului deputat Ciprian Minodor Dobre) Nu, era în ordinea înscrierii. Consultam secretarul de şedinţă. |
||||
|
|
|
Doamnă preşedinte, Am observat faptul că aţi spus că Proiectul Legii educaţiei naţionale a fost adoptat, prin aplauze. Aţi mai aplaudat şi la Legea pensiilor. Vă felicit că aţi aplaudat şi aţi adoptat în acest fel şi Legea educaţiei naţionale. Vreau însă să vă aduc la cunoştinţă că proiectul de lege pe care dumneavoastră spuneţi că l-aţi adoptat a fost declarat neconstituţional. Am s-o spun ori de câte ori este nevoie şi, dacă vă deranjează, puteţi să veniţi să-mi aduceţi o replică. Cred că ceea ce trebuie să înţelegeţi este următorul lucru, şi anume faptul că nu puteţi avea un proiect de lege pe care să-l treceţi prin asumare, întrucât există o decizie a Curţii Constituţionale care a desfiinţat acel proiect de lege. Pe de o parte, vă aduc la cunoştinţă că astăzi, prin aplauze, nu se adoptă o lege. Este un dictat al educaţiei naţionale, iar dacă este lucrul de care, până la urmă, sunteţi mândri astfel încât să aplaudaţi sub aula Parlamentului, să ştiţi că nu aţi făcut decât să faceţi ceea ce nu a făcut încă nimeni în Parlamentul României. Dictatul se ia prin aplauze, un proiect de act normativ se ia în raportare cu prevederile Constituţiei. Pe de altă parte, vă aduc aminte că astăzi aţi avut doar o victorie de etapă. Meciul final se joacă la Curtea Constituţională. Vă mulţumesc. |
|
||
|
|
Domnul deputat Calimente. (Rumoare în sală) |
||||
|
|
Doamna Roberta Anastase, Stimaţi colegi, Tocmai am aflat că Biroul permanent al Camerei Deputaţilor nu mai există, că el este un fel de organism administrativ care se suprapune secretariatului. Tocmai am aflat că nici Comitetul liderilor grupurilor parlamentare nu mai există, tocmai am aflat că numai în plen se pot decide ordinea de zi şi, de altfel, orice fel de hotărâre. Ţin să vă anunţ că eu, coborând mai jos acest fel de abordare a Regulamentului şi a Constituţiei, am hotărât că eu, ca deputat, pot să fac ce vreau în această Cameră şi să nu mai ţin cont de aceste autorităţi ale Camerei, autorităţi care, nu-i aşa, nu mai există, pentru că dumneavoastră aţi hotărât astăzi că ele nu mai există şi că nu reprezintă pe nimeni. Cu ocazia aceasta, facem şi o mare economie, pentru că nu vom mai avea preşedinte, vicepreşedinţi, secretari, chestori, cu maşini, cu şoferi, cu tot felul de alte avantaje pe care le au şi vom fi în ton cu economiile pe care domnul prim-ministru Boc tocmai vrea să le ia. Aşa că, începând de săptămâna viitoare sau începând de mâine, fiecare dintre dumneavoastră are dreptul să facă ce vrea în această Cameră, pentru că aici am redus această Cameră şi în aşa fel am interpretat şi Regulamentul, iar acesta este până la urmă modul primar de a se exprima al fiecărui parlamentar care a fost trimis aici de alegătorii lui proprii. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
|
Vă mulţumesc. La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Proiectul de lege a fost depus în Parlament la data de 25 noiembrie 2010. Îi dau cuvântul domnului prim-ministru Emil Boc pentru prezentarea proiectului de lege. |
|
||
|
|
Domnul Emil Boc: Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Distinşi membri ai Guvernului, Vă mulţumesc pentru faptul că aţi acceptat includerea în ordinea de zi astăzi a dezbaterii solicitate de Guvern cu privire la Proiectul de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Proiectul de lege este unul extrem de complex şi vine în faţa dumneavoastră să rezolve o problemă scadentă a societăţii româneşti, o problemă legată de salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Înainte de a intra în câteva consideraţii de natură tehnică, permiteţi-mi să fac câteva consideraţii de natură generală. Dacă anul 2010 a fost anul constrângerilor bugetare, anul 2011 va fi anul dezvoltării, al creşterii economice şi al consolidării reformelor structurale ale statului. În cadrul acestor reforme, un loc extrem de important îi ocupă Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice. Pentru anul 2011, pe componenta salarizării personalului plătit din fonduri publice, cel mai important mesaj pe care îl avem este acela că se realizează o majorare cu 15% a salariilor, în raport cu cele obţinute în luna octombrie sau, altfel spus, se recuperează 15% din salariul diminuat în luna iulie a anului 2010. Acest lucru este posibil în România datorită a două componente. Pe de o parte, datorită faptului că în anul 2011 avem o salarizare pentru 1 290 000 de bugetari. Asta înseamnă că România a realizat o reformă a sistemului bugetar, în sensul că, dacă în decembrie 2008 erau 1 398 000 de bugetari, în anul 2011 avem prevăzuţi în bugetul de stat, spre finanţare, bani pentru 1 290 000 de bugetari. Acest lucru a fost posibil datorită procesului de restructurare pe care Guvernul l-a avut în vedere pe parcursul anului 2010, o parte dintre proceduri fiind finalizate, alte proceduri sunt în derulare, altele urmează să se finalizeze la începutul anului 2011. Datele oficiale din data de 30 octombrie 2010 ne arătau că în România existau 1 291 000 de bugetari, iar procedurile de reorganizare sunt în continuare în derulare. Sumele de bani prevăzute în buget sunt de 39 de miliarde de lei, pentru acoperirea creşterii cu 15% a salariilor personalului bugetar. De aceea spun că această lege este extrem de importantă pentru ceea ce înseamnă 1 290 000 de bugetari din România, care, începând cu anul viitor, vor avea un salariu mai mare cu 15%, raportat la ceea ce primesc în momentul de faţă. Câteva consideraţii, acum, de natură tehnică şi nu voi insista pe foarte multe aspecte, întrucât dumneavoastră aveţi legea în faţă, pentru a o consulta şi a o analiza în detaliu. Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, care reprezintă un procent de recuperare parţială a diminuării de 25% operate începând cu luna iulie a acestui an. Cu aceeaşi dată, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, astfel cum au fot acordate personalului plătit din fondurile publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Cuantumul brut al acestor drepturi se va stabili în anul 2011, ţinându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcţie sau, după caz, în specialitate dobândite în condiţiile legii până la 31 decembrie 2010. De asemenea, de la data reîncadrării, am reglementat introducerea în salariul de bază a sporurilor stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului, necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009 şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri, fără ca acordarea lor să conducă la creşteri salariale altele decât cele prevăzute de prezenta lege. Pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, se majorează valoarea soldei lunare, a salariului lunar, astfel încât majorarea cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat stabilită prin legea care reglementează sistemul unitar de pensii publice să nu conducă la diminuarea venitului net realizat lunar din solde/salarii de aceste categorii de personal. Cu alte cuvinte, prin faptul că începând cu anul 2011, în urma aplicării Legii pensiilor, pensionarii din domeniul militar, funcţionarii publici cu statut special, poliţiştii plătesc contribuţii de asigurări sociale, cu acea contribuţie cu care ei vin la bugetul asigurărilor sociale se majorează solda, indemnizaţia pe care o primesc sau salariul corespunzător, astfel încât acesta să nu fie diminuat. Pentru că, aşa cum ştiţi, prin legea care vizează reforma sistemului de pensii publice din România am impus principiul contributivităţii ca principiu de bază al obţinerii veniturilor din pensii. De asemenea, această lege menţionează faptul că munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa cu timp liber corespunzător. În bugetele pe anul 2011 ale instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de sistemul de finanţate şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete cadou sau de tichete de vacanţă. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru personalul care beneficiază de drepturi băneşti acordate din fondurile constituite în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, salariile de bază se calculează prin includerea în acestea a nivelului mediu al acestor drepturi băneşti aferente lunii octombrie 2010, pentru fiecare funcţie publică pe categorii, clase şi grade profesionale, respectiv pentru fiecare funcţie contractuală, în funcţie de nivelul studiilor, pe grade sau trepte profesionale. Distinşi deputaţi şi senatori, Acestea sunt, în esenţă, principalele prevederi ale Proiectului de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. În concluzie: 39 de miliarde de lei bani alocaţi pentru plata personalului bugetar, o creştere cu 15% în raport cu ceea ce au primit bugetarii în luna octombrie sau o recuperare de 15% din salariul diminuat în luna iulie a anului 2010. Spun asta pentru că am venit în faţa Parlamentului, distinşi reprezentanţi ai forului legislativ, am venit aici să nu vindem iluzii, am venit să spunem foarte clar ceea ce România poate face în momentul de faţă pentru a pregăti creşterea economică, a consolida reformele structurale şi pentru a avea resurse de dezvoltare pentru investiţii şi locuri de muncă. Esenţa întregului proces de reformă a statului pe care l-am derulat şi îl derulăm este aceea de a cheltui atât cât producem, atât cât îşi poate permite România, iar banii pe care îi împrumutăm să fie orientaţi spre cheltuieli cu investiţiile şi locurile de muncă. Vreau să ştiţi că şi în aceste condiţii, în anul 2011, România va avea un deficit bugetar de 4,4%. Dar în cadrul acestui deficit bugetar, am realizat o justă şi corectă alocare a resurselor între cheltuielile de consum şi cheltuielile cu investiţiile şi locurile de muncă. Cu alte cuvinte, încet, dar sigur, ţara se îndreaptă spre un model de creştere bazat pe investiţii, bazat pe noi locuri de muncă, bazat pe atragerea de noi fonduri europene şi mai puţin pe consum şi împrumut, aşa cum am avut modelul de creştere economică în anul 2007 şi în anul 2008, în special. De aceea, în temeiul art. 114 din Constituţia României, Guvernul îşi angajează răspunderea asupra Proiectului de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, În primul rând îi mulţumesc domnului prim-ministru pentru prezentarea făcută şi reamintesc faptul că, urmare a prezentării Proiectului de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea, poate fi depusă moţiune de cenzură în termen de 3 zile de la data prezentării proiectului de lege, potrivit art. 114 alin. (2) din Constituţia României. Ordinea de zi a fost epuizată pentru această primă şedinţă. |
||||
|
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 14.05. |
||||
 |
