Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,38.

Lucrările au fost conduse în prima parte de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, iar în a doua parte de domnul deputat Marian Sârbu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Mihai Alexandru Voicu, secretari.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 333 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 247, sunt absenţi 86, participă la alte acţiuni parlamentare 31.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele în plen în zilele de luni, 4, şi marţi, 5 aprilie 2011; programul de lucru pentru perioada 4-9 aprilie; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; lista rapoartelor depuse în perioada 28 martie - 4 aprilie 2011 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

La punctele 2, 3 şi 4 ale ordinii de zi, avem: Informare din partea Preşedintelui României cu privire la aprobarea propunerilor primului-ministru referitoare la participarea României cu 66 jandarmi la misiunea în NATO de pregătirea forţelor afgane de poliţie până la încheierea acesteia; Informare din partea Preşedintelui României cu privire la aprobarea propunerilor primului-ministru referitoare la participarea României cu doi ofiţeri de stat major şi o fregată clasa T-22R şi Informare din partea Preşedintelui României cu privire la aprobarea propunerilor primului-ministru referitoare la solicitarea părţii americane de punere la dispoziţie a unor facilităţi, în vederea dislocării şi operării pe aerodromuri din ţara noastră a unor aeronave ale Forţelor Aeriene ale SUA, destinate realimentării în aer, utilizate în operaţia de impunere a Rezoluţiei Consiliului de Securitate ONU nr.1973 din 2011 privind Libia.

Daţi-mi voie să dau citire acestor informări. (Coboară la tribună.)

Informare din partea Preşedintelui României cu privire la aprobarea propunerilor primului-ministru referitoare la participarea României cu 66 de jandarmi la misiunea NATO de pregătire a forţelor afgane de poliţie până la încheierea acestora.

Alianţa Nord-Atlantică a solicitat autorităţilor române să analizeze posibilitatea participării cu forţe la misiunea NATO de instruire a forţelor afgane de poliţie NATO Training Mission în Afganistan/NTMA.

Această misiune a fost înfiinţată de către Alianţa Nord-Atlantică, odată cu reconsiderarea strategiei de implicare în Afganistan, în cadrul noii abordări cu privire la desfăşurarea operaţiilor de stabilizare în acest teatru de acţiune.

Misiunea NATO de pregătire a poliţiei afgane se desfăşoară în cadrul operaţiei ISAF (Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate) din Afganistan.

Participarea României la această misiune are un impact favorabil deosebit pentru întărirea poziţiei statului român în relaţiile cu statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, implicate în reglementarea situaţiei în zonă.

În temeiul prevederilor legale, am aprobat propunerile primului-ministru al Guvernului României referitoare la participarea României cu 66 de jandarmi la Misiunea NATO de pregătirea forţelor afgane de poliţie, până la încheierea acesteia.

Fondurile financiare necesare participării României la această misiune sunt asigurate de către Statele Unite ale Americii, Ministerul Administraţiei şi Internelor suportând cheltuielile referitoare la salariile din ţară şi asigurările de viaţă.

Cea de-a doua: Informare, din partea Preşedintelui României, cu privire la aprobarea propunerilor primului-ministru, referitoare la participarea României cu doi ofiţeri de stat major şi o fregată.

Urmare a rezoluţiilor Consiliului de Securitate ale ONU nr. 1970 din 26 februarie 2011 şi nr.1973 din 17 martie 2011, precum şi la solicitarea Alianţei Nord-Atlantice, România va participa cu forţe şi mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Enbargo) împotriva Libiei.

Participarea la această misiune reprezintă pentru ţara noastră o confirmare a rolului său de furnizor de securitate, având totodată ca efecte benefice consolidarea profilului strategic al României ca membru responsabil al NATO şi al Uniunii Europene.

În temeiul art.7 alin.(1) din Legea nr.42 din 2004 privind participarea cu forţe armate la misiuni în afara teritoriului statului român am aprobat propunerile primului-ministru, referitoare la participarea României cu 2 ofiţeri de stat major şi o fregată clasa T22R, cu 205 militari. Fondurile financiare necesare acestei misiuni pentru o perioadă de 90 de zile vor fi asigurate de către Guvernul României.

Şi ultima informare din partea Preşedintelui României, cu privire la aprobarea propunerilor primului-ministru referitoare la solicitarea părţii americane de punere la dispoziţie a unor facilităţi în vederea dislocării şi operării pe aerodromuri din ţara noastră a unor aeronave ale Forţelor Aeriene ale SUA, destinate realimentării în aer, utilizate în operaţia de impunere a Rezoluţiei Consiliului de Securitate ONU nr.1973 din 2011 privind Libia.

În baza Legii nr.268/2006, pentru ratificarea Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României, Statele Unite ale Americii au solicitat punerea la dispoziţie a unor facilităţi, în vederea dislocării şi operării pe aerodromuri din ţara noastră a unor aeronave ale Forţelor Aeriene SUA, destinate realimentării în aer, utilizate în operaţiunea de impunere a Rezoluţiei Consiliului de Securitate ONU nr.1973 din 2011, privind Libia.

Punerea la dispoziţia SUA a facilităţilor solicitate constituie un sprijin acordat în cadrul Parteneriatului strategic româno-american.

În temeiul şi în condiţiile Legii nr.291 din 2007 privind intrarea, staţionarea şi desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, am aprobat propunerile primului-ministru referitoare la solicitarea părţii americane.

Condiţiile concrete privind dislocarea şi operarea pe şi de pe aceste facilităţi vor fi stabilite într-un acord tehnic care se va încheia între Ministerul Apărării Naţionale şi reprezentanţii autorizaţi ai SUA, cu participarea tuturor instituţiilor guvernamentale române implicate în soluţionarea acestei solicitări. (Îşi reia locul la prezidiu.)

Luăm act de informările din partea Preşedintelui României.

La punctul 5 al ordinii de zi, avem solicitările Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile a următoarelor iniţiative legislative: Propunerea legislativă privind regimul manualelor şcolare în învăţământ preuniversitar, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.1/2011 privind educaţia naţională, Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Rectorilor din România, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.1/2011 privind educaţia naţională.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Pe procedură, doamna Aura Vasile.

Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă preşedinte,

Pe două probleme am să fac o singură intervenţie.

Prima. Vă rog să nu vă supăraţi, dar Biroul permanent nu v-a împuternicit să prezentaţi Informarea din partea Preşedintelui României şi nu înţeleg de ce un consilier prezidenţial nu s-a prezentat astăzi în faţa Camerei Deputaţilor pentru a prezenta plenului Camerei Deputaţilor aceste informări.

A doua problemă, doamnă preşedinte, legat de ordinea de zi. Am înţeles că se pune pe site-ul Camerei ordinea de zi a şedinţei de plen ca noi, parlamentarii, să putem să ne facem lecţiile şi să putem să parcurgem tot ceea ce este trecut pe ordinea de zi, ca atunci când avem intervenţii să ştim despre ce vorbim. Este adevărat că sunt foarte multe rapoarte pentru multe proiecte de legi, de adoptare sau de respingere, sau reexaminare, dar este foarte greu să poţi să intervii pe fiecare dacă nu îl revezi.

Nu înţeleg de ce se mai afişează pe site-ul Camerei Deputaţilor ordinea de zi pentru parlamentari, dacă de fiecare dată luni apar, şi pe primele poziţii, doamnă preşedinte, proiecte de legi care nu au fost pe ordinea de zi, pentru care, vă rog să ne credeţi, că nu avem timpul necesar să putem să solicităm rapoartele, proiectele de legi pentru a vota în cunoştinţă de cauză.

O să spuneţi că este obligaţia noastră. Este obligaţia noastră, dar, în acelaşi timp, vă rog să credeţi că nu poţi să te pregăteşti cu sute şi sute de proiecte pentru săptămâna care începe astăzi, în condiţiile în care măcar nu le ai ca material în bancă pentru a putea să vezi despre ce este vorba.

De aceea, doamnă preşedinte, astăzi o să parcurgem ordinea de zi care a fost aprobată de Biroul permanent, dar am rugămintea să ţineţi cont de rugămintea grupului meu, pentru că dorim să fim activi la dezbaterile proiectelor de legi, şi nu să fim o maşină de vot care, teoretic, să ne uităm în dreapta şi stânga, să nu ştim ce votăm, iar în momentul în care suntem întrebaţi de alegătorii noştri, de colegii noştri de partid sau de ziarişti să ridicăm din umeri şi să nu ştim despre ce este vorba. Deci, vă rog, pe cât posibil, ca ceea ce se afişează pe site să rămână tabu pentru săptămâna de lucru care începe în fiecare luni.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Avem la următorul punct solicitarea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final, de la 45 la 60 de zile, a Propunerii legislative privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor de creştere, îngrijire şi educarea copiilor în vârstă de la 0 la 3 ani, precum şi prelungirea cu 15 zile a termenului de depunere a raportului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Dacă nu, trecem la Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Este vorba, în articolul unic, de domnul deputat Mugurel Surupăceanu, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru politică externă la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, în calitate de membru. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii?

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Atunci rămâne pentru vot final.

În ceea ce priveşte punctele 5 şi 6, anterioare celor două puncte, nefiind observaţii din partea dumneavoastră, atunci se consideră adoptate. De fapt, e vorba de solicitări de prelungirea termenului de depunere a rapoartelor.

Vă rog, domnule Eugen Nicolăescu, în acest proiect de hotărâre... cu privire la acest proiect de hotărâre?

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Nu, doamnă deputat Roberta Anastase, preşedinte de şedinţă, vreau să fac un anunţ din partea Grupului parlamentar al PNL.

Începând de astăzi, în cadrul Grupului parlamentar al PNL va reactiva domnul deputat Dan Bordeianu, căruia i-a încetat calitatea de deputat independent şi s-a întors în PNL.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Eugen Nicolăescu, o luăm ca pe o ştire, în schimb trebuie să depună la Biroul permanent solicitarea şi... da. Da.

Vă mulţumesc mult pentru această precizare. Trebuie făcută şi procedura depunerii actelor şi pe urmă dânsul anunţă plenul sau preşedintele de şedinţă.

Trecem la următorul punct pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă. Procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului. Vă rog.

Domnul Claudiu Constantin Dumitrescu (şeful Departamentului Antifraudă):

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă prezint pe scurt motivele care au stat la baza promovării prezentului proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă, instituţie naţională care asigură legătura cu instituţiile europene implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Problema bazei legale a departamentului a survenit în urma abrogării actului său de funcţionare şi a unei succesiuni de decizii ale Curţii Constituţionale din anul 2009 prin care actele subsecvente de organizare au fost declarate neconstituţionale.

În actualul context legislativ, organizarea departamentului este insuficient reglementată, fapt ce generează o serie de disfuncţionalităţi atât în sfera activităţilor de control al modului de accesare şi utilizare a fondurilor comunitare, cât şi în raporturile de colaborare cu instituţii similare la nivelul statelor membre.

Lipsa unei baze legale solide care să permită acestui departament să asigure, în conformitate cu Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene, îndeplinirea obligaţiilor privind protecţia efectivă şi echivalentă a intereselor financiare, a fost semnalată ca element de îngrijorare în raportul de evaluare din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare al Comisiei Europene din anul 2010 cu privire la capacitatea autorităţilor române de a coopera cu Oficiul European de Luptă Antifraudă. Semnale similare au fost primite şi la nivelul Consiliului Uniunii Europene care, în raportul întocmit de Grupul multidisciplinar privind crima organizată, a subliniat importanţa adoptării unei legi care să consolideze rolul acestui departament.

Astfel, proiectul pe care îl aveţi în dezbatere a fost elaborat, în primul rând, pe baza angajamentelor asumate în cadrul negocierilor de aderare, privind controlul financiar, iar în al doilea rând, pe baza obligaţiei ce revine României, ca stat membru, cu privire la combaterea fraudelor şi altor activităţii ilicite ce aduc atingere intereselor financiare ale uniunii.

Totodată, proiectul de lege răspunde criticilor formulate de Curtea Constituţională, precum şi recomandărilor instituţiilor europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei juridice? A, doamna preşedinte Sulfina Barbu. Este vorba de un raport comun al Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi şi de administraţie publică.

Doamna Sulfina Barbu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă, trimis cu adresa PL-x-71 din 2 martie 2011.

Potrivit prevederilor constituţionale, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Aşa cum a fost prezentat de către executiv, obiectul de reglementare îl reprezintă organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă, DLAF, structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în coordonarea primului-ministru, finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatul General al Guvernului.

Membri Comisiei de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în şedinţa din 22 martie 2011, iar membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat această propunere în şedinţa din 29 martie 2011.

La dezbateri au fost prezenţi, din totalul de 22 membri ai Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi, 17 deputaţi, iar din totalul celor 30 de membri ai Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost prezenţi 30 de deputaţi.

Ca urmare a dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de Lege privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă, în forma prezentată de Guvernul României.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în Anexa nr.1.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Aşa cum preciza şi doamna Sulfina Barbu, proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate şi nu are amendamente admise, există o serie, în schimb, de amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să susţină?

Sunt 4 amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să susţină vreunul din aceste amendamente?

Înainte de acest lucru, sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale. Scuze!

Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnă preşedinte, Grupul parlamentar al PSD va vota acest proiect de lege, dar nu înainte de a face câteva comentarii.

Aşa cum a fost cerut prin directive şi prin alte solicitări, pentru a putea să avem un control corect şi să anulăm posibilităţile fraudării fondurilor europene, atribuţiile acestui departament privind controlul proiectelor finanţate din fonduri europene, coordonarea tuturor instituţiilor naţionale implicate în lupta antifraudă şi cooperarea cu OLAF şi cu structurile corespunzătoare din statele membre ale Uniunii Europene.

Dar, mă întreb, doamnă preşedinte, de ce facem noi acest departament? În condiţiile în care România din cele 31 de miliarde de euro pe care le are la dispoziţie până la data de 31 decembrie a anului 2013, în acest moment a reuşit să tragă doar 3% din bani şi 8% să fie acoperiţi cu proiecte, stau să mă întreb de ce trebuie să plătim, pentru că, oricum, fonduri europene în România nu sunt. Poate că era mai bine dacă realizam acest departament sau să-l lărgim şi să controleze felul în care se cheltuiesc banii din bugetul României pe tot felul de proiecte şi pe tot felul de tocat bani.

Cred eu că grupul meu va iniţia un proiect de lege, în condiţiile în care să reluăm tot ceea ce OLAF-ul recomandă pentru acest departament care va fi sub directa coordonare a primului-ministru, pentru a putea să avem un departament care să controleze cum cheltuiesc banii din bugetul României pe tot felul de proiecte.

În acest moment, aş putea să spun că acest departament va şoma, acest departament va consuma alţi bani din bugetul statului privind salarii, dotări, echipament pus la dispoziţie, maşini, bineînţeles că probabil acest departament va avea încă un serviciu care va asculta, cum era vorba aia, timpanul... Ochiul şi timpanul?! Ce să controleze în condiţiile în care România nu este în stare, sub acest guvern, să atragă fondurile europene?

(Conducerea şedinţei a fost preluată de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, doamnă deputat.

Mă bucur să fiu martor la ultima parte a intervenţiei dumneavoastră extrem de interesantă.

Dacă la dezbateri generale?

Da, domnul deputat Tinel, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă rog, domnule deputat, faceţi-i concurenţă doamnei Aura Vasile printr-un discurs cel puţin la fel de bine postat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Da. Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Nu am să intru în polemică cu doamna Aura Vasile. Am să spun doar că necesitatea funcţionării OLAF-lui, Departamentul de Luptă Antifraudă, ca o cerinţă a verificării modului cum se cheltuiesc banii europeni, este foarte importantă. Şi din acest punct de vedere n-ar trebui să bagatelizăm şi nici să privim aşa, cu foarte multă uşurinţă, înfiinţarea şi funcţionarea şi modul cum va funcţiona el de acum încolo.

E drept, nivelul de absorbţie a fondurilor europene, în momentul de faţă, nu este cel pe care îl aşteptam cu toţii. Dar asta nu înseamnă că cei care s-au cheltuit până acum... banii care s-au cheltuit până acum nu trebuie să se cheltuiască în concordanţă cu ceea ce ne-am angajat noi în Tratatul de aderare cu Uniunea Europeană.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult. Partea finală a fost cea mai importantă.

Domnule secretar de stat, dacă aveţi un... a fost doamna Aura Vasile, adică într-o anumită problemă. Dacă mai aveţi? Nu.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Domnul Mircea Toader nu doreşte să intervină.

Stimaţi colegi, intervenţiile cu caracter general s-au finalizat. Trecem la dezbaterea pe articole. Vă rog să urmăriţi raportul. Avem numai amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să îşi susţină amendamentele respinse care se regăsesc în raportul comisiei sesizate în fond? Nu avem.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Poziţia 10 din ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.55/2006 privind siguranţa feroviară.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Domnul secretar de stat Eugen Pistru, secretar în cadrul Ministerul Transporturilor.

Domnule ministru, vă rog să exprimaţi punctul de vedere al iniţiatorului.

Domnul Eusebiu Manea Pistru Popa (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr.55/2006 privind siguranţa feroviară, în vederea transpunerii în totalitate a prevederilor Directivei 2008/110 a Comisiei Europene a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2004/49 a Comisiei Europene privind siguranţa căilor ferate comunitare.

Proiectul de lege reglementează în principal următoarele: definirea deţinătorilor şi a entităţilor responsabile cu întreţinerea vehiculelor feroviare, cu instituirea obligaţiei de înscriere a acestor informaţii în Registrul Naţional a Vehiculelor, astfel cum se prevede la art.33 din Directiva 2008/57 a Comisiei Europene a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate-reformare.

Obligativitatea certificării entităţilor responsabile cu întreţinerea şi a sistemelor de întreţinere a vehiculelor în domeniul feroviar.

Prezentul proiect de lege pentru modificarea, completarea Legii nr.55/2006 privind siguranţa feroviară transpune în totalitate Directiva 2008/110 a Comisiei Europene de modificare a Directivei 2004/49 a Comisiei Europene privind siguranţa căilor ferate comunitare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul. Vă rog să prezentaţi poziţia comisiei.

Domnul Mircea Marin:

Domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrie şi servicii a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.55/2006 privind siguranţa feroviară.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 26 mai 2010.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege.

De asemenea, Consiliul Legislativ, cu Avizul nr.232 din 15 martie 2010, a avizat favorabil acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.55/2006 privind siguranţa feroviară în vederea transpunerii în totalitate a prevederilor Directivei 2008/110 a Comisiei Europene a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008 de modificare a Directivei 2004/49 privind siguranţa căilor ferate comunitare - Directiva privind siguranţa feroviară.

Membrii comisiei pentru industrie şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 23 martie 2011.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.55/2006 privind siguranţa feroviară, cu amendamentele admise prevăzute în anexă.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dacă din cadrul grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale. Nu.

Atunci, stimaţi colegi, vă rog să fiţi de acord să trecem la dezbaterea raportului comisiei sesizate în fond.

Vă rog să urmăriţi raportul şi acolo unde simţiţi nevoia să interveniţi, vă rog să o faceţi fără niciun fel de reţinere.

Dacă la titlul legii există vreo intervenţie.

Rog, de asemenea, secretarii de şedinţă să urmărească cu atenţie dacă din sală cineva doreşte să intervină.

Nr.crt. 2, 3, 4. Nr.crt.5, 6, 7, 8, 9, 10. Poziţia 11. Poziţiile 12, 13, 14, 15, 16 şi atât.

Am epuizat raportul comisiei sesizate în fond. Cu voia dumneavoastră proiectul de lege rămâne pentru votul final de mâine.

Poziţia 11, Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la 9 septembrie 2010, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 24 septembrie 2010 şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009.

Acest proiect de lege se dezbate în procedură de urgenţă.

Vom trece de îndată la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea iniţiatorilor dacă este cineva.

Domnul secretar de stat Ion Ghizdeanu.

Vă rog, domnule secretar de stat. Poziţia iniţiatorului.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la 9 septembrie 2010, prin care se modifică şi completează Scrisoarea de intenţie semnată la 16 iunie 2010, actualizată prin Scrisoarea suplimentară de intenţie din 29 iunie 2010.

Proiectul de lege se referă la condiţionalităţile şi măsurile de reformă sectorială şi fiscal-bugetară ce trebuie luate pe perioada ce a urmat datei de 9 septembrie, în vederea tragerii tranşei a şasea în valoare de 769 milioane DST.

Această tranşă a fost trasă în data de 28 septembrie 2010 de către BNR în vederea susţinerii rezervei valutare şi principalele măsuri angajate de Guvern de reformă sectorială şi fiscal-bugetară au fost îndeplinite.

Faţă de cele de mai sus, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine adoptarea actului normativ şi a elementelor de reformă sectorială şi fiscal-bugetară pe care le implică, în procedură de urgenţă, în forma prezentată de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, domnule ministru.

Din partea comisiei sesizate în fond, distinsul preşedinte Viorel Ştefan.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu adresa PL-x 77 din 7 martie 2011, Biroul permanent, conform art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, a sesizat pentru examinare şi avizare în fond Comisia pentru buget-finanţe cu prezentul proiect de lege.

Despre conţinutul său a făcut vorbire iniţiatorul. Fac precizarea că la întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ.

Potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, proiectul de lege este de competenţa decizională a Senatului.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat 33 de deputaţi dintr-un total de 33 de membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului a participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Cucu Boni, director general adjunct în Ministerul Finanţelor Publice.

În urma dezbaterii în şedinţa din data de 22 martie 2011, cu majoritate de voturi, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de iniţiator, fără amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Numai puţin, domnule preşedinte.

Suntem în procedură de urgenţă. V-aş ruga să supuneţi atenţiei timpul alocat pentru dezbaterea raportului.

Domnul Viorel Ştefan:

Cinci minute.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc foarte mult.

Supun timpul propus de domnul preşedinte votului dumneavoastră.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Mulţumesc. 84 de voturi, un vot împotrivă, zero abţineri. Timpul propus de domnul preşedinte Viorel Ştefan a fost aprobat.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Viorel Ştefan.

Urmează domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Iată, ne aflăm la interval de două săptămâni în situaţia de a ne pronunţa pe un proiect de lege de ratificare a unei scrisori de intenţie a Guvernului României şi Băncii Naţionale pe relaţia cu instituţiile financiare internaţionale.

Sesizez că înregistrăm un progres. Dacă acum două săptămâni ne aflam în faţa unei situaţii inedite, aceea de ratificare prin ordonanţă, de această dată, Guvernul vine într-adevăr cu un proiect de lege. Dar rămâne deschisă întrebarea: cui foloseşte? Pentru că, iată, efectele angajamentului Guvernului României s-au produs mult înainte ca noi să avem posibilitatea să ratificăm aceste angajamente prin aprobarea acestui proiect de lege.

De aceea, ştiu eu, ar trebui cred eu să ne consolăm doar cu o analiză, o luare la cunoştinţă ex post, în legătură cu ce s-a angajat Guvernul. Dar cred că este foarte interesant să constatăm astăzi care sunt şi rezultatele acestui angajament, pentru că această scrisoare de intenţie vizează nişte angajamente pe un orizont de timp care a expirat la 31 decembrie 2010.

Ea, ştim cu toţii, s-a mai discutat public la acea vreme, vizează angajamente privind reducerea cu cel puţin 15 mii de salariaţi în sectorul public până la sfârşitul anului, vizează restricţionarea cheltuielilor bugetare şi eliminarea celui de-al 13-lea salariu şi a primei de vacanţă, obiectiv realizat şi acesta; îngheţarea în continuare a pensiilor, obiectiv realizat; eliminarea subvenţiilor la încălzire şi revizuirea sistemului de asistenţă socială, un proces în derulare; asigurarea unor investiţii mai mari cofinanţate din fonduri europene care să susţină creşterea economică, un obiectiv în legătură cu care nu s-a făcut nimic, dar nici nu vedem perspective de a se întâmpla ceva în următoarea perioadă şi alte angajamente care vizează în principal sistemul bancar şi politica monetară, unde, din fericire pentru societatea românească, lucrurile merg oarecum pe linia normalităţii şi acolo se încearcă o contracarare a derapajelor pe care le regăsim în politicile fiscal-bugetare.

Dar este foarte interesant şi cred că este un moment potrivit astăzi să vorbim despre rezultatele care s-au obţinut urmare aplicării şi atingerii acestor obiective la care s-a angajat Guvernul României la jumătatea anului trecut. Ce constatăm astăzi: constatăm că în doi ani de acord cu Fondul Monetar Internaţional, România nu a reuşit să iasă din recesiune. România, Grecia şi Irlanda mai sunt şi azi în recesiune. Eu vorbesc serios, nu ca cei care ne anunţau ieşirea pe 1 aprilie, eu chiar vorbesc serios acum.

În trimestrul IV 2010, economia a crescut cu 0,1% faţă de trimestrul III, dar a scăzut cu 0,5% faţă de trimestrul IV 2009. În termeni absoluţi, suntem încă în recesiune, e clar. Doar două ţări europene mai raportează scădere economică: Grecia minus 6,6% şi România minus 0,5%. Majoritatea ţărilor sunt în al doilea, al treilea sau chiar al patrulea trimestru de creştere. România a încheiat opt trimestre de scădere în termeni actuali, cea mai lungă recesiune din întreaga Uniune Europeană, cu excepţia Letoniei, nouă trimestre. Grecia este abia în al şaptelea trimestru de scădere, iar majoritatea ţărilor au stat pe minus doar patru-cinci trimestre.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI să reducă drastic cheltuielile, să taie. La creşteri de venituri la buget nu regăsim nicio măsură, niciun angajament. În plus, constatăm la sfârşitul anului 2010 că arieratele bugetare şi în general cele din sectorul public includ aici şi companiile publice, oarecum, România nu a îndeplinit la nici o evaluare acest criteriu. În loc să scadă de la 1,5 miliarde la 0,5 miliarde, cum s-a angajat să scadă arieratele până la sfârşitul anului 2010, constatăm că ele au crescut la 1,6 miliarde lei.

Deci, din această perspectivă, a fost un an ratat, anul 2010.

Nu ştiu dacă are legătură cu angajamentele şi cu relaţia noastră cu Fondul Monetar Internaţional sau are legătură cu competenţa şi profesionalismul actualilor guvernanţi.

Se vorbeşte despre continuarea şi ne angajăm pe relaţia cu FMI-ul în legătură cu continuarea reformelor structurale care înseamnă reducerea cheltuielilor ineficiente la şcoli, spitale izolate şi aşa mai departe. Se angajează Guvernul ca toate şcolile, spitalele care nu aduc profit să fie închise. Asta, în opinia noastră, va duce România în Evul Mediu.

Dar nu acesta e cel mai grav lucru. Cel mai grav lucru constă în modul în care abordează Guvernul această chestiune. Păi, stimaţi colegi de la putere, atunci când vorbim despre politici publice, este pe alături să vorbim despre eficienţă. Corect este să vorbim despre eficacitate. Deci nu în termeni de profitabilitate financiară trebuie măsurate politicile publice, ci în termeni de eficacitate, adică se măsoară gradul în care sunt atinse obiectivele pe care ni le propunem să le finanţăm din fonduri publice. Dumneavoastră, făcând această confuzie crasă în gestionarea actului de guvernare, închideţi spitale şi şcoli pentru că n-au profit. Păi judecata se potriveşte la societăţi comerciale, nu la politici publice. Dar asta este. V-aţi angajat ca atare faţă de Fondul Monetar Internaţional, angajamentele probabil subzistă şi noului acord de tip preventiv despre care vom discuta altă dată şi viaţa merge înainte, aşa cum ştiţi dumneavoastră.

Ce s-a mai întâmplat în legătură cu rezultatele derulării acestui acord? V-aţi angajat că veţi accelera ritmul de atragere a fondurilor europene. Să spunem acum, să constatăm că România a accesat doar 2% din fondurile structurale europene alocate până în 2013? Că la Ministerul Transporturilor avem un record european 0,5% grad de absorbţie? Dar poate ar trebui să spuneţi şi care este cauza principală. Aţi reuşit să politizaţi până şi aceste procese. Deci nu se pot atrage nici fonduri europene dacă dosarul nu e portocaliu.

Vom vedea ce ne rezervă viitorul pentru bugetul european aferent perioadei 2014-2020 să avem surprize neplăcute, în măsura în care nu consumăm fondurile alocate până în 2013 să ni se amputeze alocările pe perioada următoare.

Vreţi să vorbim despre un alt efect spectaculos în legătură cu gestionarea acestui acord cu Fondul Monetar? Despre investiţii străine directe, spre exemplu.

Investiţiile străine directe în 2010 se situează la un nivel de 2,6 miliarde euro, evoluţia faţă de anul anterior, când acestea totalizau 3,5 miliarde euro, fiind una negativă, o scădere cu 25,57%. N-o spunem noi, o spune raportul Băncii Naţionale. Şi dumneavoastră vorbiţi de ieşirea din recesiune!

Ce s-a întâmplat cu datoria publică urmare derulării acestui acord? Haideţi să vedem. Datoria publică a continuat să crească anul trecut într-un ritm rapid de 32%, în condiţiile în care statul s-a împrumutat masiv şi a ajuns la un maxim istoric de 194 miliarde lei, adică 46 miliarde de euro, cu o pondere în PIB de 38%. Practic, datoria publică a crescut de la 35 la 46 miliarde de euro numai în 2010. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că ne-am împrumutat în fiecare lună din 2010 cu câte un miliard de euro. Am intrat într-un cerc vicios al îndatorării, am trecut de la creşterea pe consum şi importuri la o speranţă de creştere pe datorie. Practic, datoria publică s-a triplat ca pondere în PIB în ultimii trei ani de zile. În 2011 vom plăti 6 milioane de euro pe zi numai dobânzi la această datorie. În rest, numai de bine despre modul în care este gestionat acest acord.

Despre evaziunea fiscală constatăm că nu se întâmplă nimic. O spun şi agenţii internaţionale, o spune şi Institutul Naţional de Statistică care e al nostru şi în care sper că aveţi încredere, o spun şi oamenii de afaceri români.

Economia subterană se situează undeva la un nivel cuprins între 20% pe cea mai optimistă evaluare până la 40% din economie.

Acestea sunt rezultatele spectaculoase ale angajamentelor pe care Guvernul şi le-a luat faţă de Fondul Monetar Internaţional în mai multe runde, iar astăzi discutăm despre runda a 5-a.

Vă mulţumesc că m-aţi ascultat cu atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă atenţionez pe cei care urmaţi să limitaţi timpul la maximum cinci minute.

Domnule deputat Eugen Nicolăescu, vă rog. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat Ioan Oltean, preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

N-am să fac atât de multe comentarii precum domnul Viorel Ştefan, dar dumnealui, în calitate de preşedinte de comisie, sigur că avea foarte multe elemente care cred că trebuiau spuse opiniei publice.

Sigur, voi începe prin a vă spune simplu, că împotriva acordului cu Fondul Monetar Internaţional, Grupul PNL este consecvent şi va vota împotriva acestui proiect de lege.

Dar eu cred că trei lucruri din acest proiect de lege trebuie din nou spuse public, răspicat, de la acest microfon al Camerei Deputaţilor, astfel încât toată lumea să ştie ce înseamnă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, pe care atât de mult îl iubeşte domnul preşedinte Băsescu şi mai ales Guvernul României condus de domnul preşedinte Băsescu. Şi am să dau trei exemple, ca să se ştie şi poporul român să ştie de unde i se trage. Că de fapt în România guvernează Fondul Monetar Internaţional.

Aprobarea de către Parlament a bugetului pe 2011 care să reflecte aceste angajamente şi incluzând cota TVA de 24%, este şi reţineţi, doamnelor şi domnilor, o condiţionalitate structurată în contextul angajamentului stand-by. Nu mai avem ce comenta.

Al doilea exemplu: adoptarea de către Parlament a legislaţiei privind introducerea mecanismului de coplată în sistemul sanitar. Cetăţeni români care veţi plăti coplată, o veţi plăti pentru că Guvernul României a îngenuncheat în faţa FMI şi asta face, vă obligă pe dumneavoastră, cetăţeni ai României, să plătiţi pentru asistenţa medicală, cu toate că sunteţi asiguraţi în sistemul sanitar românesc.

Şi al treilea exemplu. Pentru cetăţenii României care au avut credite bancare, care s-au bucurat o vreme de Ordonanţa nr.50 şi să vedeţi ce scrie în acest acord: se va analiza Ordonanţa nr.50/2010 pentru a asigura transparenţa ratelor de dobândă practicate pentru contractele de credit de consum, pentru a se asigura respectarea legislaţiei Uniunii Europene în special în ceea ce priveşte, reţineţi iar, imposibilitatea aplicării retroactive a respectivului act normativ, cu toate că toată lumea a fost de acord că nu este o aplicare retroactivă şi că este de fapt un lucru normal pe care ar trebuie să-l aplice sistemul bancar românesc.

Iar dacă vă uitaţi pe acest memorandum care constituie proiectul de lege, el este aprobat de cine credeţi dumneavoastră? De cel care girează Guvernul României, şi anume, domnul Traian Băsescu.

În consecinţă, stimaţi colegi, faceţi cum vă lasă conştiinţa faţă de alegătorul român.

Grupul parlamentar al PNL va vota împotrivă.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, stimaţi colegi, vă rog să observaţi că sunt îndeplinite prevederile art.106 din regulament care spune că "se trece la dezbaterea pe articole numai dacă sunt amendamente admise sau respinse în raportul comisiei sesizate în fond."

Nefiind aceste amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final de mâine.

Proiectul de Lege pentru aprobarea majorării capitalului deţinut de România la Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre.

Urmează ca şi acest proiect de lege să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Vă rog, din partea iniţiatorului.

Domnule secretar de stat Ion Ghizdeanu, vă rog să vă faceţi datoria şi să exprimaţi poziţia iniţiatorului faţă de acest proiect de lege.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare majorarea capitalului deţinut de România în calitate de membru fondator la Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre cu 145 de mii de acţiuni, în valoare totală de 145 de milioane DST şi modalităţile de plată a acestuia.

Cota de 10% din acest capital, respectiv 14,5 milioane, trebuie achitată în prima parte a anului 2011, iar cota de 20% se va achita în opt rate anuale succesive din 2011 până în 2018.

Mai este de menţionat că cota de 10% ce trebuie plătită urgent şi de România a fost plătită de aproape toate ţările membre ale Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, dintre marii acţionari rămânând numai România şi Ucraina care nu au efectuat plata până la această dată.

Faţă de cele de mai sus, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine şi vă roagă să aprobaţi şi acest proiect de lege în forma transmisă de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule vicepreşedinte, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget.

Vă ascultăm cu atenţie.

Domnul Adrian Henorel Niţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea majorării capitalului deţinut de România la Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

În luna mai 2008, Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema aprobarea majorării capitalului deţinut de România la Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, apreciind că este necesară participarea României la majorarea capitalului social şi la redistribuirea acţiunilor nealocate prin achiziţionarea unui număr mai mare de acţiuni în vederea egalării, dacă va fi posibil, a cotei deţinute în prezent de mari acţionari, Federaţia Rusă, Turcia, Republica Elenă, din următoarele considerente: creşterea prestigiului României atât la zona Mării Negre, cât şi pe plan internaţional prin întărirea poziţiei sale ca acţionar într-o bancă regională de dezvoltare, cu rezultate deosebite, comparativ cu capitalul deţinut şi calitatea acţionarilor; influenţa pozitivă asupra activităţii şi recunoaşterii băncii având în vedere statutul României de membru al UE.

Conform prezentului act normativ, se aprobă majorarea capitalului deţinut de România în calitate de membru fondator la Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre cu 145 de mii de acţiuni, în valoare totală de 145 milioane DST.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au participat 33 de deputaţi din totalul de 33 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege, potrivit art.75 alin.(1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi art.92 alin.(9) pct.1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege pentru aprobarea majorării capitalului deţinut de România la Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, în şedinţa din data de 22 martie 2011, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Vă rog să aveţi în vedere că suntem în procedură de urgenţă, propuneţi timpul afectat dezbaterii pe articole.

Domnul Adrian Henorel Niţu:

Propun cinci minute pentru dezbateri.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul propus. Vă rog să vă pregătiţi cartelele şi să vă exprimaţi prin vot.

Vă rog să votaţi.

84 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi zero abţineri. Propunerea a fost adoptată.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnule deputat, vă rog să exprimaţi poziţia Grupului Partidului Social Democrat.

Domnul Mugurel Surupăceanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu mare atenţie expunerea de motive a reprezentantului Guvernului şi desigur şi raportul pe care ni l-a prezentat Comisia pentru buget, finanţe.

Vreau doar să vă atrag atenţia asupra unor aspecte care ţin de buna reprezentare a României în raport cu organismele internaţionale. În primul rând, semnalez că există grave neconcordanţe între conţinuturile celor două acte care sunt prezentate aici în anexă şi fac referire la Anexele nr.1 şi nr.2 şi la scrisoarea preşedintelui Băncii de Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, neconcordanţe care au fost sesizate şi în textul pe care l-a trimis sub formă de aviz Consiliul Legislativ.

În al doilea rând, vreau să supun atenţiei dumneavoastră un aspect care ţine de problema de fond a dezvoltării şi creşterii influenţei, aşa cum spune aici, a prestigiului României în zona Mării Negre, în raport cu ceea ce s-a făcut până acum în interiorul acestei entităţi, în interiorul Băncii de Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre. Şi vreau să-l întreb pe reprezentantul Guvernului, aici de faţă, dacă din 1994 până astăzi, această instituţie, această bancă a derulat vreun proiect în zona României, dacă a finanţat vreo acţiune care să includă România. Pentru că noi risipim sute de milioane de drepturi speciale de tragere pe majorări de capital, de care nu spun că nu sunt bune, dar nu beneficiem de niciun fel de suport din partea acestei instituţii bancare, nu beneficiem de niciun fel de ajutor şi nu suntem incluşi în niciun fel de proiect pe care această instituţie ar trebui s-o deruleze.

Mai mult decât atât, din 2008 până astăzi, şi desigur şi de astăzi înainte, vreau să-l rog pe reprezentantul Guvernului să ne prezinte o listă a acestor proiecte, a acestor activităţi, a acestor acţiuni pe care doreşte să le desfăşoare Banca de Comerţ şi Dezvoltare din zona Mării Negre care să includă România sau care să facă referire la România. Repet, finanţăm majorare de capital, de acord. Dar unde se duc banii? Şi mai ales cum vedeţi dumneavoastră creşterea prestigiului României în zona Mării Negre, în condiţiile în care nu se desfăşoară niciun fel de acţiune. Despre ce vorbim? Cum se poate să contracarăm influenţa sau chiar să deblocăm ponderea unor acţionari majoritari din interiorul acestei bănci, în condiţiile în care noi de fapt majorăm capitalul cu doar 1% şi rămânem în continuare acţionari minoritari. Despre ce vorbim?

Sunt cuvinte frumoase scrise aici în expunerea de motive, care n-au însă niciun fel de bază reală, n-au niciun fel de suport practic. N-am văzut, repet, o iniţiativă, n-am văzut o acţiune, n-am văzut nimic până acum care să se desfăşoare în numele acestei entităţi, în numele Băncii de Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre. Pe ce aruncăm aceşti bani? Închidem spitale, închidem şcoli, nu avem bani pentru profesori, dar de fapt risipim sute de milioane pe acţiuni care nu se desfăşoară. Suntem într-un vid total. Aş vrea să insist, dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte de şedinţă, să-l rog pe reprezentantul Guvernului să ne spună ce are de gând să facă România ca membru şi ca acţionar al acestei entităţi. Despre ce beneficii vorbeşte domnia sa? Unde este, până la urmă, aportul pe care această bancă îl are în zona Mării Negre, inclusiv în România?

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule deputat Surupăceanu.

Domnule secretar de stat, v-aş ruga, foarte pe scurt, dacă puteţi să daţi câteva date solicitate de către colegul nostru, la care a subscris şi doamna Aura Vasile.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima, şi vreau să spun că, într-adevăr, suntem de acord, şi a fost o mică eroare a mea, mă scuz.

Suntem de acord cu amendamentul prezentat de comisie, deci cu raportul comisiei cu amendamentul făcut.

Referitor la calitatea României, aşa cum menţionam, România se află printre principalii acţionari. Practic, avem 14%, acum 13,5%, în urma legii 14%, faţă de 16% Rusia şi Turcia. Deci, suntem printre marii acţionari, care sunt în număr de şase. Celelalte cinci ţări au toate 9%.

Între proiecte şi investiţii, până acum, în România, participări ale băncii, ele totalizează, până în acest moment, ca fonduri intrate în România, 185 de milioane de dolari.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Pe procedură, doamna Aura Vasile, vicelider PSD.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi vicepreşedinte al Partidului Democrat şi Liberal.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Colegul meu, domnul deputat Surupăceanu, a adresat întrebări punctuale, dar spun încă o dată "punctuale", reprezentantului Guvernului.

Dacă doreşte să ne - îmi vine un termen neacademic, folosit de colegul meu, Marian - să ne "mermelească", nu-i niciun fel de problemă, ne "mermeleşte" suficient această expunere de motive. Deci, colegul meu a întrebat clar: pe ce proiecte şi de ce a beneficiat România de la înfiinţarea băncii şi până astăzi? Şi a mai întrebat colegul meu: cum este posibil ca reprezentanţi ai Guvernului, funcţionari, probabil, cei care au scris ceea ce avem la îndemână, să poată să aşeze pe hârtie aceste bazaconii?! Cum este posibil să scrii aici că - fiţi atenţi! - "contracararea influenţei sau chiar a blocajelor datorate unora dintre marii acţionari"?

Deci, noi ne batem cu Rusia, cu Turcia pe aceste proiecte! Colegul meu a cerut nişte răspunsuri.

Deci, dorim, domnule preşedinte, ca reprezentantul Guvernului să răspundă punctual la ceea ce domnul deputat Surupăceanu a întrebat.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna deputat.

Sunt absolut convins că domnul secretar de stat nu a vrut să "mermelească" pe nimeni, şi că domnia sa nu a vrut decât să dea informaţiile pe care le deţine.

Mai doriţi ceva, domnule secretar de stat? V-aş ruga foarte mult, pentru că urmează sesiunea de întrebări şi interpelări, unde vi se poate pune mai pe larg această întrebare şi trebuie să răspundeţi.

Foarte pe scurt, deci, şi v-aş ruga să nu "mermeliţi" pe nimeni, domnule secretar de stat.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Nu, nu, doar voiam să spun, cu toată condescendenţa, am vrut să răspund şi să spun suma globală, dar aş enumera câteva proiecte: Turceni, Constanţa port, Transgaz, Termoelectrica - două tranşe pe Banca Românească, rambursat deja, şi mai sunt proiecte, iar Ministerul Finanţelor Publice poate transmite lista detaliată în acest moment, şi cu tot fluxul pe aceste proiecte.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Toată lumea este mulţumită şi împăcată.

Trecem la dezbaterea raportului.

Dacă aveţi toţi raportul pe masă? Toată lumea se uită cu atenţie, da, am constatat.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.1 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3 din raport, din lege - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

N-am "mermelit" pe nimeni astăzi.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final de mâine.

Poziţia 13, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale.

Ne aflăm în procedură de urgenţă, conform art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Dacă din partea iniţiatorului se află cineva?

Îl avem pe domnul secretar de stat Anton Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Anton Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rugăm să aprobaţi acest proiect care creează cadrul juridic necesar punerii în aplicare la nivel naţional al unui Regulament al Uniunii Europene privind măsuri restrictive împotriva Republicii Iran.

Această sancţiune se aplică deja, din momentul în care am semnat documentul respectiv, din 25 octombrie 2010.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

La obiect.

Din partea comisiei sesizate în fond - Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - raport comun.

Frumoasa noastră colegă, Emanuela Mitrea, are cuvântul.

Ne bucurăm să vă ascultăm cu maximă atenţie.

Doamna Manuela Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond - în procedură de urgenţă - cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, trimis cu adresa PL-x 86/7 martie 2011, înregistrat sub nr.33/143/2011, respectiv sub nr.31/151/2011.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu unele observaţii şi propuneri, conform Avizului nr.1639/27.12.2010; Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil iniţiativa legislativă, conform Avizului nr.32/67/2011 din 22.03.2011, mai precis.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor în şedinţele din 17 martie 2011, respectiv 22 martie 2011, comisiile sesizate în fond, propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.202/2008 privind punerea a sancţiunilor internaţionale.

Pentru dezbatere şi intervenţii propun un minut, cu un minut.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină?

Dacă nu avem intervenţii, stimaţi colegi, intrăm sub incidenţa prevederilor art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final de mâine.

Poziţia 14, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2010 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul alocării fondurilor în agricultură.

Ne aflăm în procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorului? Înţeleg că nu se află nimeni din partea Ministerului Dezvoltării.

Procedură, doamna deputat Aura Vasile. Abia aşteptaţi să prindeţi o fisură, ca să interveniţi pe procedură.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Ca şi dumneavoastră, încerc să respect Regulamentul. Vreau să vă spun că am scos din stenogramă ceea ce aţi spus la ultima şedinţă de plen, ca de fiecare dată când vorbim de Regulament, să vă citesc paragraful. Dar revin la subiect.

Deci, domnule preşedinte, constatăm că nu avem niciun reprezentant al Guvernului pentru a susţine iniţiativa legislativă, motiv pentru care vă rog să amânaţi dezbaterea generală pentru ziua de mâine. Şi, dacă se va deranja cineva de la Guvern, arătând că îi interesează această problemă extraordinară care este prinsă în acest PL-x 29, atunci vom dezbate la începutul şedinţei de mâine.

Solicit ca să luaţi notă că nu fac decât să solicit respectarea Regulamentul, în condiţiile în care grupul meu are de pus câteva întrebări, pentru a vedea dacă vom vota sau nu vom vota aceste lucruri, în condiţiile în care sunt câteva reglementări care, ştiu eu, poate, dacă vom fi lămuriţi de ce fondurile SAPARD de abia acum, când ştim că au fost fonduri, şi alte fonduri de preaderare...

Domnul Ioan Oltean:

Am reţinut propunerea.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Propunere acceptată.

Proiectul de lege rămâne pentru mâine, primul punct de pe ordinea de zi.

Rog staff-ul tehnic să solicite prezenţa unui secretar de stat, mâine, la dezbaterea acestui important proiect de lege, pentru a da satisfacţie tuturor celor prezenţi mâine, la prima oră, la dezbatere.

Poziţia15, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi realizarea ortofotoplanurilor pe teritoriul României, pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Din partea iniţiatorului?

Domnul secretar de stat Anton Niculescu.

Domnule secretar de stat, vă rog să exprimaţi poziţia iniţiatorului.

Domnul Anton Niculescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este vorba despre un proiect care vine în întâmpinarea unei recomandări a Comisiei Europene prin care se reglementează activitatea de digitizare şi actualizare din trei în trei ani a sistemului de identificare a parcelelor agricole.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumim şi noi.

Din partea comisiilor sesizate în fond? Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Domnule vicepreşedinte, vă rog să faceţi dumneavoastră onorurile de a prezenta raportul pe scurt, chiar foarte pe scurt, pentru a putea intra, pe urmă, în dezbaterile cu caracter general.

Aveţi cuvântul, domnule vicepreşedinte.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Cele două comisii au fost sesizate în procedură de urgenţă cu această propunere legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21.

Acest proiect de lege a fost adoptat în şedinţele care au avut loc pe 8 februarie 2011, respectiv 22 martie 2011.

Proiectul a fost adoptat de Senat în 15 decembrie 2010.

Acest proiect de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor şi face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Da, domnul Gheorghe Tinel, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Se pregăteşte doamna deputat Aura Vasile, din partea Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Actul normativ reglementează, sau, mai bine zis, dă posibilitatea Ministerului Apărării să preia o parte din serviciile de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor, mai bine zis, le preia în totalitate. De ce?

Pentru că, s-a constatat că acele costuri care erau exorbitante, undeva la 25 - 26 euro/ha., până acum, scad la 14 - 15 euro/ha. Deci, o dată, scad costurile; doi: creşte calitatea şi preciza lucrărilor; trei: mi-aduc aminte, în 2007 şi 2008 România a plătit penalităţi Uniunii Europene, pentru 2007 - şapte sute de milioane; pentru 2008 - în jur de 40 milioane de euro, pentru neplata la timp - până la 30 iunie a anului respectiv, a anilor respectivi, a plăţilor pe suprafaţă.

Credem că în momentul de faţă, şi datorită acestei măsuri, credem că nu vom mai plăti aceste penalităţi, iar fermierii îşi vor plăti subvenţiile pe suprafaţă, la timp.

Încă o dată, Grupul parlamentar al PDL susţine acest proiect de act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da, mulţumesc.

Doamna Aura Vasile. Să vedem cum stă PSD-ul cu ortofotoplanul?

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Dacă vă uitaţi la mine, cred că bine.

Domnul Ioan Oltean:

Da, constat că aveţi dreptate.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc.

Legat de proiectul de lege, nu ştiu, domnule preşedinte, dacă punerea în practică a recomandărilor Comisiei Europene este bine dusă la îndeplinire.

Părerea mea..., că trecerea de la Ministerul Agriculturii la Ministerul Apărării nu cred că este justificată, susţinută pentru condiţiile care sunt prezentate de Guvern în expunerea de motive.

Faptul că trece la Ministerul Apărării, care este condus de generalul - nu-mi mai aduc aminte cum îl cheamă, Cuc sau cum îl mai cheamă -, cred eu că nu face decât a îngreuna şi mai mult dorinţa fermierilor, şi, aşa cum ştim că este reglementat de Uniunea Europeană, ca aceste lucruri să fie realizate aşa cum APIA a stabilit - împărţire şi reactualizare, în condiţiile în care, prin Regulamentul 73/2009, regulament care stabileşte nu numai acest lucru, ci multe altele legate de obligativităţi pe care Ministerul Agriculturii - deci, Ministerul Agriculturii le are stabilite -, şi nu Ministerul Apărării, în condiţiile în care, domnule preşedinte de şedinţă, aceste lucruri au fost gândite de către Comisia Europeană ca ajutor direct pentru agricultori, în cadrul politicii agricole comune şi de instruire pe sistem de ajutor pentru agricultori.

În acest moment nu facem decât să îngreunăm şi mai departe aceste lucruri. Probabil că, în condiţiile în care se cheltuieşte banul public necontrolat, şi - aşa cum ne-a învăţat Guvernul Boc - că nu dă socoteală, dar vor veni timpurile când va trebui să dea socoteală, faptul că trebuie din trei în trei ani să refaci acest lucru, pentru că, vă citesc din argumentele Guvernului - ţinând cont că în România în ultimii ani au intervenit schimbări majore de peisaj.

Deci, se fac aceste lucruri din trei în trei ani, în condiţiile în care, ştiu eu, fără un studiu prealabil, fără o argumentare prealabilă, probabil că mai sunt nişte bani la ministerul respectiv care nu au fost cheltuiţi, bani care au fost economisiţi din pensiile militarilor.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna deputat.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii?

Da, domnul deputat Ioan Munteanu, din partea Grupului parlamentar al independenţilor fără independenţă, vă rog frumos.

Pe urmă, domnul deputat Ovidiu Ganţ, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să clarific o problemă, în sensul că Ministerul Apărării Naţionale, în acest act normativ, este doar un prestator de servicii. De altfel, şi astăzi cele mai multe zboruri se fac cu aparatele acestui minister. Păcat că până acum au fost închiriate de firme private, care au ridicat costurile la 24 - 25 de euro.

Prin acest act normativ, ele au scăzut la aproape de jumătate, ceea ce este un lucru foarte bun. Pe lângă faptul că le acoperim acestor servicii munca, prin aceste activităţi fac şi calitate, având posibilitatea să zboare în momentele prielnice, respectiv când nu este vegetaţie pe pomi, ceea ce nu pot firmele private să facă, şi au făcut lucrări de proastă calitate.

Deci, din punctul meu de vedere este un act normativ mai mult decât util.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vom susţine, în mod evident, adoptarea acestui act normativ, pentru că este o chestiune care nu are nicio legătură cu politica. Este o chestiune strict tehnică, şi avem convingerea că, prin trecerea la Ministerul Apărării, aceste lucrări se vor face mult mai bine, mai rapid şi mai eficient. Credem că şi costurile vor fi mai mici şi, indiferent de titularul portofoliului respectiv - şi acum, şi în viitor -, Ministerul Apărării este gestionarul mult mai bun al acestei problematici.

Recomandarea Uniunii Europene nu este întâmplătoare. Şi, pe de altă parte, trebuie să mai avem în vedere un lucru: în momentul de faţă, partea birocratică legată de plăţile directe şi subvenţiile de la Uniunea Europeană gestionate de APIA nu prea funcţionează. Am fi bucuroşi dacă, într-adevăr, acea parte de obligaţii care revin s-ar derula mult mai rapid şi mai eficient. Într-adevăr, sunt probleme, şi dacă vrem ca aceste plăţi directe şi subvenţii de la Uniunea Europeană să se deruleze rapid, aşa cum prevede politica agricolă comună, acest pas de transfer la Ministerul Apărării este un pas foarte bun.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Cu aceasta am epuizat dezbaterile generale.

Suntem sub incidenţa prevederilor art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Poziţia 16 - spre bucuria unor colegi care aşteaptă de mult timp aici - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Domnul secretar de stat Gheorghe Popescu, din partea iniţiatorului.

Pe scurt, domnule secretar de stat, punctul de vedere al iniţiatorului.

Domnul Gheorghe Popescu (preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.115 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196 privind Fondul pentru mediu vizează, în principal, două modificări: una, la partea de venituri, şi alta, la partea de programe.

La partea de venituri, ca urmare a modificării HGR nr.780/2006, prin care s-a stabilit ca penalităţile plătite de către operatorii şi operatorii de aeronave pentru certificatele de emisii cu efect de seră care nu s-au depus în termenul stabilit de lege pentru emisiile din anul precedent, să constituie venit la Fondul pentru mediu.

La partea de programe, având în vedere angajamentele asumate faţă de Comisia Europeană, funcţionează un program de monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional şi se propune ca finanţarea acestui program să se facă tot din bugetul Fondului pentru mediu.

În afară de aceste două modificări, mai discutăm doar de câteva chestiuni legate de procedură pe zona de venituri, procedură fiscală, nişte puneri de acord cu prevederile din Codul de procedură fiscală.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule secretar de stat, mulţumim şi noi.

Din partea comisiei sesizate în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic - doamna preşedinte.

Vă rog, doamna preşedinte, aveţi cuvântul.

Doamna Sulfina Barbu:

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbaterea pe fond - în procedură de urgenţă - a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 9 martie 2011.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Obiectul de reglementare a fost prezentat de către iniţiator.

În conformitate cu prevederile Regulamentul, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a examinat iniţiativa legislativă mai sus menţionată, în şedinţa din 29 martie 2011.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 30 de deputaţi din totalul de 30 de membri ai comisiei, iar în urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna preşedinte Sulfina Barbu.

Dacă sunt intervenţii?

Doamna deputat Lucia Varga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal va vota această lege, în primul rând pentru că, prin lege, se propune acel program de monitorizare a calităţii aerului.

Trebuie să ştim că România a primit deja scrisoare pentru declanşarea procedurii de infringement, pentru că în marile aglomerări urbane au fost depăşite valorile - la pulberile în suspensie - de cinci ori.

Prin urmare, este obligatoriu ca ministerul să ia cât mai urgent măsuri pentru reducerea poluării şi de aceea, Fondul pentru mediu poate fi o bună ocazie de finanţare a acestui program.

Din păcate, însă, asistăm la o uitare a problemelor de mediu din partea Guvernului. Nu au fost luate niciun fel de măsuri de reducere a poluării aerului în marile oraşe, deşi, încă din timpul guvernării liberale, am creat cadrul legal potrivit, astfel încât să poată fi demarate proiecte pentru realizarea de piste de biciclete, pentru parcuri în marile oraşe şi pentru schimbarea mijloacelor de transport poluante, cu mijloace de transport nepoluante.

Votăm această lege, însă atragem atenţia asupra necesităţii demarării unor astfel de proiecte, pentru că un aer curat înseamnă sănătate pentru cetăţeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna deputat.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii?

Dacă nu mai sunt, stimaţi colegi, avem şi de data aceasta îndeplinite prevederile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în consecinţă, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Este ora 18,02. Timpul alocat dezbaterilor pe marginea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi s-a epuizat.

Vă mulţumesc pentru participarea extrem de eficientă a dumneavoastră.

Vă doresc o după-amiază plăcută, o seară plăcută.

Să ne vedem cu bine mâine. Doamne ajută!

Urmează şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebările şi interpelările dumneavoastră.

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Marian Sârbu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

*

Domnul Marian Sârbu:

Începem partea a doua a şedinţei de astăzi consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Dacă domnul deputat Resmeriţă Cornel-Cristian, din partea PSD-ului este?

Dacă nu este, îl rog pe domnul Gheorghe Emacu să trimită în scris răspunsul la interpelări, care e prezent, da.

Din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la o interpelare a domnului deputat Riviş-Tipei Lucian, din partea PDL, vă rog, dacă este în sală?

Dacă nu este în sală, îl rog pe domnul Gheorghe-Andrei Kiraly, secretar de stat, prezent, să îi răspundă în scris domnului deputat.

Pentru celelalte răspunsuri la interpelări, Guvernul a solicitat amânarea, în cazul interpelărilor depuse de domnul deputat Dumitru Ion - PSD, Lucia-Ana Varga - PNL şi Leşe Doru Braşoan - PDL.

Cu aceasta, stimaţi colegi, vă mulţumesc.

Vă doresc o seară plăcută!

*

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,09.