Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,20.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Marian Sârbu vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Marian Sârbu:

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, şi anunţ că din totalul celor 332 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 171, 161 fiind absenţi, din care 9 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa în plen pentru zilele de marţi - 13 şi miercuri - 14 septembrie 2011; programul de lucru pentru perioada 12-17 septembrie 2011; lista rapoartelor depuse în perioada 6-13 septembrie 2011 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitorul Oficial al României, partea I.

Intrăm deci în ordinea de zi de astăzi, urmând să luăm în dezbatere iniţiativele legislative scrise pe ordinea de zi. Aşa după cum ştiţi, astăzi vom dezbate proiectele legislative pentru care comisiile au propus respingerea.

La poziţia 3 din ordinea de zi, începem dezbaterea pe Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.8 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să intervină?

Din partea comisiei sesizate în fond, dacă doreşte cineva să intervină? Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte să intervină cineva? Nu doreşte nimeni. Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei iniţiative legislative. În astfel de situaţii, urmează să procedăm în conformitate cu prevederile art.104 din regulament.

Aşadar, proiectul acesta rămâne pentru votul final.

Da, vă rog, domnule Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat Marian Sârbu, preşedinte de şedinţă, vă aduc aminte că în regulament există o procedură de legiferare. Trebuie să fie prezent iniţiatorul, trebuie să se asculte raportul comisiei şi, după aceea, vedem ce se întâmplă mai departe. Sunt sau nu sunt puncte de vedere din partea grupurilor parlamentare, se dezbate raportul şi aşa mai departe.

În consecinţă, dumneavoastră nu puteţi să duceţi la vot final un proiect de lege care nu respectă procedura parlamentară. În acest moment nu se respectă procedura.

Domnul Marian Sârbu:

Vă rog, dacă mai sunt intervenţii pe procedură? Dacă nu mai sunt intervenţii, întrucât am întrebat iniţial grupurile parlamentare dacă au intervenţii şi, nefiind intervenţii, consider acest proiect de lege rămas pentru votul final.

În ceea ce priveşte propunerea domnului Nicolăescu, ea este corectă şi vom începe dezbaterea pe punctul 8 din ordinea de zi. Sau... 7?

Punctul 7 de pe ordinea de zi, referitor la Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Titlul VI - Efectuarea prelevării şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic, Capitolele I şi II.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să intervină? Vă rog.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cred că nu mai este nici un mister pentru nimeni că sănătatea românească este în faliment. Nu cred că acest proiect de lege ar schimba ceva din acest faliment dar, în mod sigur, proiectul de lege încearcă să schimbe ceva în mentalitatea oamenilor.

În cazul transplantului de organe şi ţesuturi, problema nu este aceea a resurselor financiare şi problema nu este aceea a găsirii pacienţilor care beneficiază de transplant. Problema este aceea ca populaţia să accepte şi să înţeleagă ideea că transplantul de ţesuturi şi organe poate să salveze vieţi. Nevoia care trebuie împlinită este aceea de a transmite mesajul către cetăţeni, privind importanţa şi locul transplantului. Proiectul de lege tocmai la asta se referă, la transmiterea acestui mesaj, prin faptul că cetăţenii, în anumite momente ale vieţii lor, sunt obligaţi să ia o decizie informată. Decizie informată în faţa unui organ al puterii statului, şi această decizie informată poate să influenţeze decizia lor viitoare sau decizia aparţinătorilor, în cazul în care ei se află în moarte clinică, privind transplantul de ţesuturi şi organe.

Acum cred că nu e un mister pentru nimeni că medicina românească are nevoie de transformare, şi nu reformă, pentru că reforma este doar un proces parţial al transformării. Dar, din păcate, aşa cum bine ştim, democraţia nu este un instrument al transformării.

Parlamentul, care este expresia supremă a democraţiei, nu este un instrument al transformării. De aceea, nici nu mă mir că acest proiect de lege a primit respingerea, pentru că el este un proiect care vrea transformarea medicinii româneşti. Eu vă adresez încă o dată apelul o să citiţi acest proiect de lege - în cazul în care le-aţi citit, foarte bine, dacă nu l-aţi citit, poate-l citiţi - şi să votaţi în consecinţă de cauză.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, domnule deputat Horia Cristian.

Tot din partea iniţiatorilor, domnule deputat Ciuhodaru, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt mii de români care aşteaptă un organ care să le salveze viaţa. Sunt zeci de mii de români care au nevoie de o inimă, de un ficat sau de un rinichi. Sunt mii de români care nu au fost ajutaţi niciodată, nici de către minister, şi nici de către cei care sunt puşi la guvernare să aibă grijă de sănătatea noastră.

Mai mult decât atât, nu am văzut nicio campanie de informare din partea ministerului care să spună ce este bine şi ceea ce se poate face în acest domeniu. Această lege îşi propune stimularea, de fapt, a acestui transplant şi, trebuie s-o facem, evident, în cunoştinţă de cauză, pentru că de prea multe ori lucrurile acestea ni s-au impus, există acea tendinţă de a face dictatură până şi în sănătate.

Eu cred că atunci când vom putea spune de ce şi de cine depinde viaţa noastră, când vom putea decide cine are nevoie de acest lucru, vom constata că putem să ne ajutăm unii pe alţii. Pentru că până acum, oricând există posibilitatea ca cineva să contese decizia celui care hotărăşte să ajute pe cineva, lăsându-şi organul pentru transplant.

Eu cred că veţi vota această lege, pentru că pe dumneavoastră nu vă costă absolut nimic şi măcar legile care nu vă costă nimic poate le votaţi astăzi în Parlamentul României, pentru că astfel puteţi salva o viaţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, doamna deputat Rodica Nassar, preşedinta comisiei.

Vă rog.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât orice persoană să-şi poată exprima acordul sau dezacordul privind donarea după moarte de organe, ţesuturi şi celule, în vederea transplantului ce va fi realizat în scop terapeutic.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat iniţiativa legislativă în 24 mai 2011. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere al propunerii legislative, iar membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, de asemenea, cu majoritate de voturi să propune plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere al Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul VI - Efectuarea prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, în scop terapeutic.

În urma dezbaterilor, cele două comisii propun, prin urmare, plenului Camerei Deputaţilor, respingerea propunerii legislative.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

La dezbateri generale, dacă grupurile parlamentare doresc să intervină. Dacă nu sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

La punctul 8 de pe ordinea de zi, luăm în dezbatere, în acest moment, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, din partea comisiei, doamna deputat Rodica Nassar.

Doamna Rodica Nassar:

În temeiul dispoziţiilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi împreună cu Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă. Guvernul, prin punctul de vedere transmis, nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Ministerul Sănătăţii, de asemenea, nu susţine adoptarea iniţiativei legislative. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, în scop terapeutic, se poate efectua de la persoane majore în viaţă, având capacitate de exerciţiu deplină, după obţinerea consimţământului informat, scris, liber, prealabil şi expres al acestora.

Totodată se preconizează că prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de la donatori în viaţă, minori sau persoane majore lipsite de capacitatea de exerciţiu, este interzisă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu unanimitate de voturi să propune plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul de respingere al Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

În urma dezbaterilor, de asemenea, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât cu majoritate de voturi să propune plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul de respingere al Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Prin urmare, în urma dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative întrucât soluţia legislativă este reluată şi de dispoziţiile articolului 68 din noul Cod civil, Legea nr.287/2009, potrivit cărora prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la donatorii în viaţă se fac exclusiv în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil şi expres al acestora şi numai după ce au fost informaţi, în prealabil, asupra riscurilor intervenţiei.

În toate cazurile, donatorul poate reveni asupra consimţământului dat, până la momentul prelevării. Se interzice prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la minori, precum şi de la persoane aflate în viaţă, lipsite de discernământ din cauza unui handicap mintal, a unei tulburări mintale grave sau dintr-un motiv similar, în afara cazurilor expres prevăzute de lege.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, doamna deputat.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenţii?

Domnul deputat Ciuhodaru, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vorbim de o mare problemă etică şi de teama de abuz în medicină. Ştim cu toţii, dinainte de ́89 că sunt multe acuzaţii pe care corpul medical le-ar fi făcut în întreaga lume şi a fost pus să îndeplinească anumite decizii politice. Şi vorbim de această teamă de abuz. Şi eu consider că atunci când se face o manevră asupra unui pacient, atunci când sunt puşi să ia o decizie, trebuie să se obţină consimţământul informat: să ştiu la ce riscuri sunt expus, ceea ce mi se întâmplă, şi ce consecinţe poate avea acel gest.

Acest consimţământ prezumat trebuie să fie dat la o parte, pentru că nu se ştie unde, în lumea aceasta, cineva, un medic sau poate altcineva, s-ar putea să hotărască pe moment, mai ales atunci când este pretat financiar sau pe alte considerente, că organele dumneavoastră sunt extraordinar de bune pentru a fi vândute peste graniţă sau în altă parte.

Cu atât mai mult în cazul copiilor acest lucru este discutabil şi există de multe ori suspiciunea, în cadrul traficului de persoane, că acest lucru ser întâmplă deja în întreaga lume. Acest proiect legislativ, practic, acest lucru îl propune. Şi să reglementeze foarte clar ca atunci când are loc un astfel de transplant de organe, consimţământul informat la o persoană care este conştientă, care are toate datele din punct de vedere medical să fie obţinut în formă scrisă, pentru că şi atunci se pun multe întrebări. Dar, gândiţi-vă ce se poate întâmpla atunci când acest lucru nu este realizat. Gândiţi-vă că undeva, în România sau poate în altă parte, într-o noapte o cunoştinţă sau o rudă de-a dumneavoastră în comă s-ar putea să fie dezmembrată pe bucăţi, pentru că cineva a dat mai mulţi bani pentru ca un organ să plece în altă parte şi să se invoce, evident, acel consimţământ prezumat. Sunt multe pudibonderii care privesc medicina şi costurile din acest sistem.

De aceea, eu cred că aceste lucruri trebuie reglementate foarte clar, pentru ca aceste probleme etice să fie rezolvate. Consider, de aceea, că aţi putea vota această lege, mai ales că, iar, nu vă costă nimic, decât vă protejează sănătatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai sunt intervenţii?

Vă rog, domnule deputat Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Activitatea de prelevare şi transplant de organe este o activitate foarte serioasă, bine reglementată, atent monitorizată şi, sigur, este făcută în scopul de a salva vieţi.

Subiectul în sine, electoral, politic este foarte interesant, însă întâlnim şi foarte multe propuneri legislative năzdrăvănii, ca să le spunem în acest sens, cum avem şi în situaţia de faţă. Din această cauză, cred că iniţiatorii ori ar trebui să ceară retrimiterea la comisie, să vedem dacă putem gândi ceva, dacă nu, acest proiect de lege ar trebui respins.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc. Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Dacă nu mai sunt, proiectul rămâne pentru votul final.

Trecem la Proiectul de Lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, punctul 16 din ordinea de zi.

Dacă din punct de vedere al iniţiatorului sunt intervenţii? Dacă nu sunt intervenţii, rog Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, domnul deputat Buda... domnul deputat Andronache, vă rog.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea acestei iniţiative legislative, pentru că majoritatea propunerilor din iniţiativă se regăsesc în noile coduri, în Codul de procedură penală şi în Codul penal.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenţii? Dacă nu sunt intervenţii, proiectul va rămâne la votul final.

Urmează iniţiativa legislativă, de fapt, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, de la poziţia 125 din ordinea de zi.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să intervină? Dacă nu, din partea comisiei sesizate în fond, doamna deputat Rodica Nassar sau domnul deputat Costică Canacheu. Dacă nu sunt intervenţii, din partea... vă rog.

Vă rog, domnule deputat, Ciuhodaru, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Începând in 2008 ne-am confruntat cu fenomenul drogurilor de sinteză, aşa zisele "produse etnobotanice". Prima iniţiativă legislativă a trecut de plenul Camerei Deputaţilor, ţineţi minte, cu o majoritate zdrobitoare, dar nu a fost promulgată de preşedinte. Această propunere legislativă pe care o aveţi astăzi în faţă precizează un lucru foarte clar: că nu se poate comercializa nimic în România dacă nu are avizul Ministerului Agriculturii, mai precis, după ce se vede ce substanţe sunt acolo, prin Institutul de Resurse Alimentare, şi există şi avizul Agenţiei Naţionale Antidrog şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Considerăm, astfel, să nu se vor putea comercializa sub diverse forme mascate în sex-shopuri sau ca hrană pentru câini sau sub alte denumiri comerciale, substanţe care sunt din categoria drogurilor de sinteză. Iar până astăzi n-am constituit fatal decât că fenomenul etnobotanicelor a explodat, că sunt din ce în ce mai multe cazuri în serviciile de urgenţă, că vârsta pacienţilor este din ce în ce mai mică şi se ajunge la cazuri extreme de comă, de suicid, de stop cardio-respirator şi că datorită intervenţiei tardive a Parlamentului s-a ajuns la fenomene precum dependenţa şi extinderea acestui fenomen în populaţie.

Sper că, în urma comunicării pe care am făcut-o la Parlamentul European, Directiva europeană privind interzicerea acestor substanţe va fi aplicată. Dar, până una alta, avem posibilitatea ca în Parlamentul României să interzicem această nouă moarte. Pentru că, indiferent cum s-ar numi aceste substanţe, vă aduc aminte că nici moartea şi nici traficanţii nu ţin cont de denumirile comerciale. Iar orice armă, orice lege poate să facă ceva în plus pentru a stopa comercializarea acestor droguri de sinteză şi a salva implicit vieţile tinerilor din România.

Eu sper că veţi vota această lege pentru că nu pot să cred că în Parlamentul României vreţi promova vânzarea de droguri de sinteză.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. Din partea grupurilor parlamentare dacă mai sunt intervenţii? Nu mai sunt intervenţii, proiectul rămâne la votul final.

Urmează Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, de la punctul 126 din ordinea de zi.

Iniţiatorii, dacă doresc să intervină? Nu doresc. De la Comisia pentru sănătate şi familie, doamna deputat Nassar, dacă doreşte să intervină? Dacă nu, am înţeles... Dacă, atunci, din partea grupurilor parlamentare doreşte să intervină cineva?

Vă rog, domnule deputat, Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat Marian Sârbu, preşedinte de şedinţă, intervin pe procedură.

Aţi ajuns la punctul 125 din ordinea de zi. Observaţi că...

Domnul Marian Sârbu:

La 126, domnule...

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

126. Observaţi că sunt probleme mari de procedură. Nu sunt anunţaţi şefii de comisii să fie prezenţi în sală cu rapoartele de la aceste puncte, care sunt departe pe ordinea de zi. Atunci când ei sunt în sală, din păcate, au aflat târziu şi n-au rapoartele la îndemână.

În consecinţă, nu puteţi merge aşa cum doriţi dumneavoastră. Când nu sunt toate documentele şi toate procedurile îndeplinite se amână până la sfârşitul şedinţei, şi dacă nici până atunci lucrurile nu sunt în regulă, se amână pentru şedinţa următoare. Nu se poate să ne batem joc de procedura legislativă.

Vă rog, intraţi în regulament.

Domnul Marian Sârbu:

Da. Vă mulţumesc pentru observaţii.

Deci, doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte de şedinţă, cu tot respectul, este adevărat că hotărârea modului de desfăşurare a şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor, pentru ziua de astăzi şi ziua de mâine, a fost luată în şedinţa Biroului permanent de la ora 14 de astăzi. Liderul nostru de grup ne-a adus la cunoaştere la şedinţa grupului de noua ordine de zi şi noua desfăşurare.

Dar, pentru a putea să facem o dezbatere adevărată, chiar dacă sunt proiecte de lege cu raport de respingere de la comisie, trebuie să ţinem cont că fiecare lege, în marea majoritate, este elaborată de colegi de-ai noştri, şi nu pot să fiu niciodată de acord ca să trecem ca umbra prin apă de munca fiecărui parlamentar, în condiţiile în care suntem criticaţi că nu avem iniţiative, că 80 şi ceva la sută sunt numai legile şi proiectele Guvernului.

De aceea, domnule preşedinte, în momentul în care această ordine de zi şi noua repartizare a desfăşurării şedinţei de astăzi nu a fost adusă la cunoaşterea preşedinţilor de comisii, care să poată veni cu rapoartele, care să poată să desfăşoare activitate, cred că acolo unde preşedintele de comisie nu a fost anunţat şi nu are raportul pentru a putea să prezinte punctul de vedere al comisiei şi de ce a fost respinsă iniţiativa colegilor noştri, să fie reprogramată, în condiţiile în care nu facem decât să respectăm regulamentul. Este posibil ca o serie de colegi de-ai noştri, iniţiatori de proiecte de lege, neştiind modul în care se desfăşoară în acest moment sunt pe alte activităţi sau la comisii, iar ei, ca iniţiatori, nu pot să-şi desfăşoare activitatea.

De aceea, domnule preşedinte, acolo unde nu se întrunesc toate obligaţiile regulamentului, cu prezentarea de către dumneavoastră a temei, cu iniţiator, dacă este guvern sau dacă este un coleg de-al nostru, cu raportul comisiei, cu dezbateri, vă rog să nu treceţi mai departe, să nu luaţi nici o hotărâre privind trecerea pentru vot final, pentru că nu se îndeplinesc criteriile regulamentului, iar respectiva lege, aşa cum spune regulamentul, să rămână pentru dezbatere într-o altă şedinţă.

Vă rog, domnule preşedinte, încă o dată tot respectul meu pentru dumneavoastră care totdeauna aţi fost un om foarte riguros pe tot ceea ce aţi făcut, să respectaţi regulamentul şi să putem să dăm importanţă colegilor noştri parlamentari care într-adevăr au muncit pentru aceste iniţiative legislative, în condiţiile în care, trecând ca umbra prin apă, nu au satisfacţia muncii domniilor lor, chiar dacă au raport de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, doamna Aura Vasile.

Dacă doamna Nassar aţi găsit raportul? Bun. Atunci, procedăm în consecinţă, amânăm dezbaterea pe acest proiect de lege şi trecem la proiectul următor.

Proiectul următor este, de fapt, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar. Este vorba de punctul 127 din ordinea de zi. Fac precizarea că am ajuns la acest punct, deci la punctul 127, neparcurgând însă primele toate 126, întrucât, aşa după cum ştiţi, în Biroul permanent s-a decis ca astăzi să se discute doar iniţiative legislative cu raport de respingere.

Cu această precizare, rog iniţiatorii să ia cuvântul. Sau, din partea comisiei sesizate în fond, doamna deputat Sulfina Barbu.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată pentru dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Ca obiect de reglementare, a fost avută în vedere amendarea art.9 din Legea nr.7 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată.

Senatul a adoptat propunerea legislativă în şedinţa din 9 mai 2011.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În data de 31 mai 2011, Comisia pentru administraţie publică a analizat proiectul de lege sus-menţionat şi propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, motivat de faptul că modificările propuse se regăsesc la art.42 din Legea cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, evitându-se astfel crearea unor paralelisme legislative.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 29 de deputaţi din totalul de 30 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte să intervină cineva.

Dacă nu doreşte nimeni să intervină, propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

La punctul 128 din ordinea de zi luăm în dezbatere Proiectul de Lege pentru completarea art.13 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva.

Din partea comisiei.

Vă rog, domnule deputat Kötő, aveţi cuvântul.

Domnul Kötő Iosif:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere şi avizare în fond Proiectul de Lege pentru completarea art.13 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000.

Pentru întocmirea raportului, comisia a analizat avizele primite de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, avizul Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art.13 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu un alineat nou, în care să fie prevăzut faptul că tinerii sub 14 ani au acces gratuit la toate competiţiile interne.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 19 deputaţi din totalul de 27 de membri ai comisiei.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată în şedinţa din 17 noiembrie 2010.

În urma dezbaterii, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, respingerea proiectului de lege din următoarele considerente: formularea textului iniţiativei legislative este neclară, deoarece nu se precizează calitatea pe care trebuie s-o deţină tinerii sub 14 ani pentru a avea acces gratuit la toate competiţiile interne, şi anume, sportivi de performanţă, amatori, profesionişti, nu se specifică dacă organizatorii competiţiilor sunt structuri sportive publice, federaţii sportive sau organizatori particulari, nu este menţionat dacă gratuitatea se referă la a participa ca spectator sau ca practicant al unui sport.

Federaţiile sportive având calitatea de entităţi private, precum şi alţi organizatori particulari ai competiţiilor interne nu pot fi obligaţi prin lege să ofere acces gratuit unor persoane la competiţiile pe care le organizează.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare, doamna deputat Aura Vasile. Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Poate că în ceea ce spune, comisia de specialitate, comisia de fond are dreptate, dar, în acelaşi timp, cred eu că ministerul putea foarte bine prin norme să reglementeze ceea ce spune domnul deputat că nu e foarte bine prezentat în proiectul de lege.

De ce? Este obligatoriu, în condiţiile de sănătate, în condiţiile programei şcolare ca educaţia fizică în şcoli să fie reintrodusă.

Domnule preşedinte de şedinţă şi stimaţi colegi din Partidul Democrat Liberal,

Dacă Guvernul Boc construieşte săli de sport, terenuri de fotbal, bazine de înot şi câte altele, dacă nu sunt folosite de elevi, dacă administraţia publică le are în administrare şi nu le pune la dispoziţia cetăţenilor, vreţi să-mi spuneţi ce facem cu ele? În condiţiile în care în programa şcolară nu am inclus program de educaţie fizică, iar cei care sunt în clasele primare să nu trebuiască să plătească şi să poată să beneficieze de aceste săli de sport, terenuri, bazine care sunt construite în toate cătunele şi toate satele, pentru ce le construim?

De aceea sunt surprinsă de raportul pe care l-a prezentat comisia de fond, în condiţiile în care ministerele poate nu stau de vorbă, poate nu-şi fac politicile împreună. Cine va folosi sălile de sport? Bunicii şi bătrânii din sate? Nu pentru copii, tineret şi cei care au în programa şcolară educaţie fizică trebuiesc folosite? Cine trebuie să joace fotbal pe terenurile de fotbal în pantă? Bătrânii din sat? Sau, ştiu eu, or veni brazilienii şi nu ştiu eu.

De aceea, domnule preşedinte, cred că ar fi bine să reîntoarcem proiectul de lege la comisie pentru a fi revăzut, poate prin amendamente să fie completat, aşa cum domnul deputat spunea că nu e foarte clar, să nu fie lăsat în momentul acesta doar pe modul în care a fost prezentat de autori, de aceea comisia trebuia să cheme pe autori şi să se aplece asupra proiectului, pentru că şi proiectele de lege ale parlamentarilor trebuiesc dezbătute şi trebuiesc să primească raport de adoptare. Cred că comisia, în momentul în care a văzut că nu este autor Guvernul, nici măcar nu au mai făcut efortul de a completa cu amendamente.

Deci, domnule preşedinte, pentru a putea fi folosite sălile de sport, terenurile şi bazinele care sunt construite şi tăiate panglici cu multă emfază de Guvernul Boc, propun ca acest proiect de lege să se întoarcă la comisie pentru a fi completat şi a fi explicitat aşa cum domnul deputat a spus, domnul vicepreşedinte al comisiei, pentru că este necesar acest lucru copiilor până la 14 ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Dacă nu, supunem la vot propunerea doamnei deputat Aura Vasile de retrimitere la comisie a proiectului de lege.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. (Vociferări.)

Vă rog, întrucât colegii noştri spun că instalaţia de vot nu funcţionează, vă propun să repetăm votul.

Vă rog să introduceţi din nou cartelele în instalaţie.

Supunem din nou votului propunerea făcută.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

Din 111 deputaţi prezenţi, 59 au votat împotrivă, 51 pentru.

Ca atare, propunerea a fost respinsă.

Proiectul de lege rămâne la vot final.

Urmează proiectul de lege de la poziţia 129 din ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru modificarea art.5 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000.

Din partea iniţiatorilor nu este nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Kötő.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Kötő Iosif:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere şi avizare în fond Proiectul de Lege pentru modificarea art.5 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000.

Pentru întocmirea raportului, comisia a analizat avizele primite de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, avizul Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.5 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii obligativităţii existenţei a cel puţin trei ore de educaţie fizică în planurile de învăţământ.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 19 deputaţi din totalul de 27 de membri ai comisiei.

În baza prevederilor art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, la dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitaţi doamna Doina Melinte, preşedinte, Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, domnul Octavian Morariu, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în condiţiile art.75 alin.(2) teza a treia din Constituţia României, republicată.

În urma dezbaterii în şedinţele din 8 februarie şi 7 iunie 2011, comisia a propus, având în vedere voturile exprimate, respectiv 9 voturi pentru adoptare şi 10 abţineri, respingerea proiectului de lege din următoarele considerente: sistemul educaţional din România este reglementat prin Legea educaţiei naţionale nr.1 din 2011; orice specificare referitoare la numărul de ore alocate disciplinei educaţie fizică prevăzute în toate planurile-cadru în vigoare pentru învăţământul preuniversitar, cursuri de zi, face obiectul unui ordin al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Sportului, şi nu al Legii educaţiei fizice şi sportului.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare.

Domnul deputat Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă la prima modificare cu referire la Legea educaţiei fizice şi sportului, cred că a fost o mică neînţelegere pentru că nu era vorba despre participare pentru a practica, ci ca spectatori, şi acolo sigur că înţeleg punctul de vedere al comisiei şi al Guvernului, având în vedere votul care s-a dat atât de strâns în comisie şi explicaţia pe care ne-aţi dat-o că Legea învăţământului trebuie să reglementeze acest capitol, mi se pare de-a dreptul hilar, pentru că susţin c-am avea nevoie nu de trei ore, ci de cel puţin patru ore de educaţie fizică în şcoală şi în universităţi. Pentru că o naţiune puternică este o naţiune care face sport. O naţiune care nu face sport este ca a noastră, nu contează nici în activitatea ştiinţifică, nici în activitatea culturală, şi nici în cea sportivă. De altfel, educaţia fizică este o componentă a educaţiei generale, pe lângă cea ştiinţifică şi pe lângă cea estetică.

Idealul armonic al Greciei antice, Kalos Kai Agathos - omul frumos şi bun, trebuie să-l punem în practică şi astăzi. Încă din antichitate, din palestrele greceşti, din arenele romane, prin ceea ce românii numeau pehlivani şi care, de fapt, reprezentau arenele sportive ale Persiei antice, până la ceea ce s-a întâmplat chiar sub perioada comunistă în România, educaţia fizică şi sportul au fost o preocupare constantă a guvernelor României.

Astăzi, în ultimii douăzeci de ani, nu mai avem niciun fel de preocupare pentru educaţie fizică şi sport. Uitaţi-vă la tinerii noştri, la cei care folosesc etnobotanice, la cei care umplu discotecile, la cei care umplu barurile. Şi aici vine întrebarea: de ce am construit săli de sport, terenuri, bazine de înot dacă facem o oră sau două ore de educaţie fizică, nici alea nu sunt obligatorii, majoritatea copiilor sau părinţilor le scot motivări pentru a nu practica exerciţiul fizic.

O naţiune care nu practică exerciţiul fizic este destinată pieirii. Şi vreau să vă spun că în acest moment, în lume, se desfăşoară Campionatul mondial de rugby. Sunt două naţiuni care s-au născut practicând acest sport. Şi vorbesc de Australia şi de Noua Zeelandă care au fost ţări de deportare în Imperiul Britanic pentru puşcăriaşi. Din puşcăriaşi au creat două naţiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

S-a spus de la acest microfon că doamna secretar de stat Melinte a fost prezentă la comisie şi că nu a susţinut această iniţiativă legislativă. Refuz să cred că doamna Melinte, o personalitate a sportului românesc, o personalitate care ştie ce înseamnă sport de performanţă, dar şi sportul de masă, ar fi spus că nu este convenabilă această iniţiativă legislativă. Exemplificarea cu legea lui Funeriu, acest ministru care spune că tot adevărul este la el şi că în acel hibrid de lege, care teoretic a nenorocit şi va nenoroci în continuare tot ce înseamnă învăţământul în România pe următorii ani, are pretenţia să nu i se mişte o virgulă din proiectul de lege.

Stimaţi colegi,

Adevărul absolut nu este niciodată la un singur om. Noi toţi am fi avut obligaţia, indiferent de culoarea politică, să participăm şi să îmbunătăţim acest proiect de lege.

Îmi exprim încă o dată supărarea că atunci când acest proiect a fost la Camera Deputaţilor, amendamente bune ale colegilor noştri din Partidul Democrat nu au fost adoptate doar pentru a nu se mişca o virgulă. Spunea domnul deputat Calimente că este necesar sportul. Este necesară sănătatea, este necesar învăţământul, iar sportul nu este decât o complementare la toate celelalte.

Vreau să vă aduc aminte că sportul de performanţă întotdeauna îşi găseşte locul în sportul de masă şi copiii la fragedă vârstă pot să demonstreze calităţile lor pentru diverse sporturi şi ramuri sportive.

În acest moment, vă convine că la toate întâlnirile internaţionale, la olimpiade, acolo unde străluceam, mai ales pe zona atletismului, acum nu ne mai vedem? Cred că nu vă convine. Iar a se face sport numai de maniera ca un şef de federaţie să facă rost de câţiva bănuţi în societatea lui mulgând de la guvernul în exerciţiu, nu cred că este corect. Cred că este obligaţia în primul rând a ministerului şi a specialiştilor pentru a putea avea din nou flamura tricolorului pe înaltele catarge ale terenurilor de sport în competiţiile internaţionale să dezvoltăm... Copiii, astăzi, fiind săraci şi familiile lor neputând să-i susţină pe sporturi de performanţă, însemnând echipamentul sportiv, hrana şi toate celelalte, de ce să nu dăm posibilitatea profesorilor de sport din şcolile generale şi din licee să selecteze copii care pot mai târziu să fie preluaţi de cluburi de specialitate, de antrenori emeriţi şi să poată să facă performanţă?

Cred că doamna Melinte ar fi bucuroasă să poată să selecţioneze un număr de copii pe care să-i poată pregăti ca peste câţiva ani de zile să poată să ducă mai departe performanţa Domniei Sale.

Domnule preşedinte,

Din nou vă propun să retrimitem la comisie acest proiect de lege, în condiţiile în care rog toţi parlamentarii, indiferent de culoarea politică din comisia de specialitate, să gândească nu politic, ci profesional, mai ales că în comisia respectivă sunt numai profesionişti, sunt profesori, sunt specialişti.

Deci, propun retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pentru că mă gândesc la rezultatele sportivului de performanţă de peste câţiva ani de zile.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă mai doreşte cineva să intervină.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marius-Sorin Göndör:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Eu nu mă opresc şi rămân în continuare stupefiat de cât de talentaţi suntem să trecem şi să discutăm într-un mod politicianist orice fel de subiect.

Membrii Comisiei pentru învăţământ au respins această iniţiativă legislativă pentru că nu se putea modifica Legea educaţiei. Nu într-o lege a educaţiei se stabilesc planurile-cadru, deci numărul de ore pentru fiecare disciplină. Haideţi să ne gândim ce-ar însemna ca prin lege să stabilim numărul de ore la fiecare disciplină. Vom găsi argumente, din păcate, cred eu, la fel de politicianiste pentru fiecare dintre discipline.

Aş vrea să vă spun că putem să retrimitem de câte ori dorim această iniţiativă legislativă la comisie, pentru că nu are obiect, nu putem să modificăm legea educaţiei în acest sens.

Un argument la faptul că...sau aş vrea să mai spun ceva înainte de asta. Ambii colegi care au vorbit aici în faţa mea au mare dreptate. Au tratat puţin aşa, politicianist, problema, însă ambii au dreptate, şi-i rog pe ambii colegi ai mei să discute şi cu doamna Andronescu acest lucru, pentru că doamna Andronescu, în 2009, a fost primul ministru al educaţiei după o perioadă lungă de timp care a tăiat numărul de ore. Haideţi să luăm puţin procesele verbale de la şedinţele Comisiei de învăţământ, ce discuţii au fost acolo când s-au tăiat aceste ore. Îi rog pe toţi membrii Comisiei pentru învăţământ să-şi aducă aminte de acest lucru.

În concluzie, cei care am votat acolo, şi mă aflu printre ei, împotriva acestei iniţiative legislative, am votat nu pentru că nu susţinem sportul, pentru că nu se poate modifica legea educaţiei printr-o asemenea iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule deputat Göndör.

Doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Corect, domnule deputat. Poate că dumneavoastră aveţi dreptate. Dar dumneavoastră mi-aţi dat argumentul. Poate Cati Andronescu a greşit, dar de ce atunci când era Cati Andronescu s-a putut discuta de orele de sport şi acum că este Funeriu nu se poate discuta de orele de sport. De ce? Dumneavoastră vorbiţi de politică, că legea învăţământului nu e acoperită de politică. În momentul când această lege, domnule deputat, stabileşte unui cetăţean dacă are dreptul sau nu să facă politică în momentul în care este profesor, director sau orice altă funcţie, atunci, da, putem să discutăm de o lege politică.

În condiţiile în care discutăm şi vă rog să mă credeţi că tot ce am spus, am spus cu bună-credinţă şi nicio secundă gândindu-mă la altceva. O cunosc pe Doina Melinte şi cunosc cum a fost sportul şi cum este sportul în ziua de astăzi şi mă doare sufletul în momentul în care văd că la marile competiţii vin delegaţii numeroase, iar noi ne ducem cu doi-trei şi ne bucurăm că venim pe locul nu ştiu care.

Domnule deputat, poate că nu-şi avea subiectul acolo unde spuneţi dumneavoastră. Dar într-o lege, acolo unde s-a cuprins ce vrei şi ce nu vrei şi câte pagini să fie şi cum trebuie să fie ghiozdanul şi toate altele, nu putem stabili ca prioritate sportul? În condiţiile în care, în acest moment, se spune că nu trebuie să ne mai bucurăm de olimpici, că trebuie să ne uităm la cei care au picat la bac, că nu trebuie să mai... întreb încă o dată: pentru ce facem sălile de sport? Pentru ce facem terenurile de fotbal în pantă? Pentru ce facem bazinele?

Am luat-o acum pe Camelia Potec, iarăşi un sportiv de marcă al României, un sportiv care a urcat pe cele mai înalte trepte şi care a adus României mai multă imagine decât o aducem noi toţi la un loc, dacă este să recunoaştem. În acest moment, o luăm pe ea să ne reprezinte, să fie brand, dar noi lui Potec sau lui Melinte îi creăm posibilitatea să facă selecţie la copilaşi în sălile de sport şi în bazinele respective? Nu. Pentru că venim să spunem aici, în momentul în care ridicăm o problemă pe care o spunem cu crezământ, că facem politică, unde vreţi s-o discutăm? Pe stradă?

Spun încă o dată, domnule deputat, cu toată credinţa am spus că doresc să putem să facem selecţia copiilor încă de la grădiniţă pentru gimnastică, că uitaţi-vă unde suntem, începând cu clasa I-a, a II-a pentru atletism, începând cu clasa a V-a, a VI-a pentru baschet, volei, handbal şi alte sporturi. Am fost pe primul loc în lume la handbal. Antrenorii noştri, sportivii noştri au plecat în alte ţări, iar acum ai noştri i-au învăţat pe ei şi noi suntem unde suntem.

Am spus-o cu crezământ, domnule deputat, şi nicidecum încercând să fac politică.

Îmi menţin punctul de vedere, domnule preşedinte, de a fi retrimisă la comisie. Poate că se găseşte o portiţă.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, doamna Aura Vasile.

Domnul deputat Göndör, după care, din nou, domnul Calimente.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marius-Sorin Göndör:

Departe de mine gândul de a intra într-o polemică cu doamna deputat Aura Vasile. Aş vrea să vă spun că se vorbeşte, în înţelepciunea populară, că un om deştept doarme în jumătate de oră cât altul în cinci ore.

Eu am să vorbesc foarte scurt, n-am să vorbesc foarte mult. Dacă-mi daţi dreptate că nu este calea legală de a modifica numărul de ore de sport, de ce mai facem această propunere de retrimitere la comisie? Aţi recunoscut, şi vă mulţumesc. Apreciez faptul că aţi recunoscut, aici, la microfon, că doamna ministru Andronescu a greşit atunci. Şi, credeţi-mă, membrii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport - şi din partea PDL-ului, şi cred că toţi membrii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport sunt gata să aibă o discuţie cu ministrul Funeriu, pentru a găsi o soluţie legală la acest lucru. Nu trebuie să forţăm, şi nu cred că trebuie să vorbim în Parlamentul României... hai să o trimitem la comisie, că poate găsim o portiţă. Nu suntem la găsit portiţe aici, suntem la dat nişte reglementări care să se încadreze în lege.

Mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Este în regulă, vă mulţumesc.

Domnul deputat Calimente, aveţi cuvântul.

V-aş ruga să limitaţi.

Imediat vă dau cuvântul.

Am rugămintea să limitaţi discursurile. Vă mulţumesc.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Da, este adevărat, probabil că nu putem să ne atingem de legea domnului Funeriu, pentru că, după cum arată, cred că singurul sport pe care l-a făcut a fost datul cu părerea sau aruncatul cu privirea.

Aici este vorba despre cu totul şi cu totul altceva şi, ca să înţelegeţi, vă dau un exemplu: luaţi ţările în ordinea laureaţilor premiului Nobel pe care l-au luat şi a medaliilor olimpice pe care le-au luat şi veţi vedea că sunt cam aceleaşi ţări. România stă prost şi la una, şi la alta.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O ultimă intervenţie pentru drept la replică, doamna deputat Aura Vasile.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Eu am spus că la acel moment Cati poate a greşit. Am spus că o greşeală poate fi îndreptată. Referitor la numărul de ore de somn, aş putea să spun un alt proverb: "Deşteptul învaţă din greşelile altora, iar prostul nici din ale lui".

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii la dezbaterile generale?

Nemaifiind intervenţii supun la vot propunerea doamnei Aura Vasile, de retrimitere la comisie a proiectului de lege.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Cu 41 voturi pentru, 52 împotrivă, propunerea doamnei Aura Vasile a fost respinsă.

Proiectul rămâne pentru votul final.

Trecem la Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.260/4.11.2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.757/10.01.2008, proiectul de lege de la punctul 130 de pe ordinea de zi.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei? Domnul Vainer.

Vă rog, domnule deputat Vainer, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vainer:

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun de la început că nu este un raport de respingere, pentru că este vorba de un raport înlocuitor care propune adoptarea.

Deci, în condiţiile acestea, spuneţi, vreţi să dezbatem sau rămâne la cele bune, când o fi?

Eu sunt la dispoziţia dumneavoastră să citesc acest raport şi să vă dau explicaţiile necesare.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, domnule deputat, pentru precizare.

Întrucât Biroul permanent a decis ca astăzi să discutăm numai propunerile legislative de respingere, cu propunere de respingere, rămâne pentru o altă şedinţă.

Trecem la Propunerea legislativă nr.131 din ordinea de zi, pentru modificarea Legii privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor nr.260/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.757/10.11.2008.

Până la începerea discuţiilor, vă rog, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Pentru că la poziţia nr.30, unde domnul deputat a spus că nu este raport de respingere, ci este raport înlocuitor de adoptare, am rugămintea să fie scoasă de pe ordinea de zi de săptămâna aceasta, şi reprogramată săptămâna viitoare, pentru ca ceea ce a susţinut comisia, cu ceea ce avem noi, fiecare deputat, să fie în concordanţă.

De aceea, domnule preşedinte, rămâne la aprecierea dumneavoastră, de a scoate de pe ordinea de zi şi a reprograma Biroul permanent săptămâna viitoare, cu înscrisul corect şi la poziţia care se cade.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc.

Aşa am şi procedat.

Punctele 130 şi 131, până la lămurirea rapoartelor - ce tip de raport avem - vor fi amânate.

Propunerea legislativă nr.132 din ordinea de zi, care se referă la modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Vă rog, domnule deputat Andronache, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte,

Raportul de la punctul 131 poate fi discutat, pentru că este al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, nu este al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Domnul Marian Sârbu:

Am înţeles, dar fiind vorba de...

Domnul Gabriel Andronache:

Are legătură cu contravenţiile.

Domnul Marian Sârbu:

Nu, dar se referă cam la aceleaşi teme.

Este în regulă. Vom rediscuta punctul 131.

Am anunţat punctul 132 - Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei?

Vă rog, domnule deputat Andronache, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc.

Îmi cer scuze pentru precizarea anterioară. Aveam o ordine de zi mai veche, şi am fost indus în eroare.

Domnul Marian Sârbu:

Este în regulă.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc.

Cu privire la Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea aceste propuneri legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, trebuie spus că, prin proiectul de act normativ, se impune contravenientului executarea sancţiunii amenzii contravenţionale, drept condiţie prealabilă pentru sesizarea instanţei cu plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii.

Faţă de această situaţie, cu prilejul dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au considerat că obligarea contravenientului la plata amenzii contravenţionale înainte ca hotărârea judecătorească, pronunţată în cadrul unei proceduri conforme cu standardele art.6 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului, să devină definitivă este de natură să contravină dreptului la un proces echitabil, prin încălcarea prezumţiei de nevinovăţie.

Aşa cum vă spuneam, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi vă propune un raport de respingere, adoptat cu unanimitate de voturi, cu precizarea că iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenţii?

Nefiind intervenţii, propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

Urmează punctul 133 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

Doamna deputat Sulfina Barbu, întrucât iniţiatorul nu are intervenţii.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Sulfina Barbu:

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, în conformitate cu prevederile Regulamentului şi Constituţiei.

Senatul a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 30 martie 2011.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil acestei propuneri legislative.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ pe această propunere legislativă, care are ca obiect de reglementare concesionarea terenurilor care constituie domeniu public de interes naţional, situate în perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", şi pe care sunt amplasate bunuri imobile deţinute de persoane fizice sau/şi juridice, acordându-se acestor persoane drept de preempţiune.

La dezbaterile Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, din totalul de 22 de membri, au participat 14 deputaţi, iar la dezbaterile Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, din 30 de membri au fost prezenţi 30 de deputaţi.

Având în vedere cele constatate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.82 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

Mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Grupurile parlamentare dacă doresc să intervină?

Nefiind intervenţii, proiectul rămâne pentru votul final.

Urmează Propunerea legislativă de la punctul 134 din ordinea de zi, referitoare la stimularea înfiinţării de întreprinderi micro, mici şi mijlocii în mediul rural, în domeniul producţiei agroalimentare.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte să intervină cineva?

Din partea comisiei?

Domnul preşedinte, Iulian Iancu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu propunerea legislativă menţionată, altfel, o propunere legislativă foarte bună, dar, din păcate, Consiliul Legislativ, care a avizat favorabil, nu a putut să fie în aceleaşi coordonate cu Guvernul, care nu a susţinut adoptarea.

Senatul a respins propunerea.

De asemenea, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avizat negativ propunerea legislativă, propunere care reglementează funcţionarea întreprinderilor micro, mici şi mijlocii care au ca obiect de activitate producţia agroalimentară.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii specifice au dezbătut în detaliu propunerea respectivă şi, cu majoritate de voturi, propun plenului Camerei respingerea acesteia.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, dacă grupurile parlamentare doresc să intervină?

Vă rog, domnule deputat Vlădoiu, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte,

Este o iniţiativă bună. Grupul nostru o susţine şi vin cu două argumente foarte clare: în 2008 şi 2009, domnul preşedinte Băsescu a susţinut în campania electorală înfiinţarea unor asemenea unităţi la nivelul comunităţilor locale, pentru a veni în ajutorul cetăţenilor, să facem o serie întreagă de microîntreprinderi pentru prelucrarea laptelui, prelucrarea cărnii, pentru colectarea şi difuzarea fructelor la nivelul comunelor şi, de asemenea, iniţiativa "Silozul" şi alte acţiuni.

Deci sunt ideile pe care domnul preşedinte Băsescu le-a susţinut.

Şi, de aceea, grupul nostru susţine această idee, care este bună pentru agricultorii din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai sunt intervenţii?

Nu mai sunt intervenţii.

Proiectul rămâne pentru votul final.

Urmează Propunerea legislativă privind statutul şcolilor populare de artă şi meserii, punctul 135, din ordinea de zi.

Din partea iniţiatorului nu intervine nimeni.

Din partea comisiei?

Domnul deputat Kötő, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Kötő Iosif:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au primit spre dezbatere şi avizare în fond Propunerea legislativă privind statutul şcolilor populare de artă şi meserii.

La întocmirea prezentului raport, în conformitate cu art.97 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au avut în vedere avizele negative ale Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, Comisiei pentru buget, finanţe şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Consiliului Legislativ, emis cu nr.767/2010, precum şi punctul de vedere al Guvernului, transmis cu adresa nr.2036/2010, care nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea şi modificarea statutului şcolilor populare de artă şi meserii, precum şi al personalului de specialitate, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora, în sensul trecerii acestor şcoli în subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

În conformitate cu prevederile art.61 şi art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

La lucrările Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, în data de 16 februarie 2011, au fost prezenţi 15 deputaţi, din totalul de 18 membri ai comisiei.

La lucrările Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, din data de 1 iunie 2011, au fost prezenţi 23 de deputaţi, din totalul de 27 de membri ai comisiei.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 24 noiembrie 2010.

Raportul comisiilor a fost adoptat cu majoritate de voturi la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, şi cu unanimitate de voturi la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

În urma dezbaterilor, comisiile au propus respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: actul normativ care reglementează în acest moment statutul şcolilor de artă şi meserii este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale.

Prezenta iniţiativă legislativă propune abrogarea dispoziţiilor din ordonanţa de urgenţă referitoare la şcolile populare de artă şi meserii, dar nu cuprinde noi dispoziţii privitoare la înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi finanţarea şcolilor de artă şi meserii, care să le înlocuiască pe cele vechi.

Abrogarea prevederilor din ordonanţă ar crea un vid legislativ în materie. Transferarea şcolilor de artă şi meserii la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Tineretului şi Sportului nu se poate realiza, deoarece tipul de activităţi organizate în cadrul acestora nu sunt parte a structurii sistemului de educaţie realizat prin formarea profesională iniţială, conform prevederilor Legii educaţiei naţionale.

Trecerea şcolilor de artă şi meserii în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Tineretului şi Sportului presupune creşterea numărului de posturi şi apariţia unor noi cheltuieli pentru finanţarea acestor posturi, ceea ce atrage după sine o creştere a cheltuielilor bugetare ale ministerului, efort bugetar ce nu poate fi susţinut.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenţii?

Vă rog, doamnă Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

S-a tot discutat, toată vara aceasta, de Legea turismului. Tot auzim că trebuie organizate târguri şi tot felul de alte activităţi, unde să prezentăm ceea ce poporul nostru ştie să facă, începând de la încondeierea ouălor până la oala olarului şi multe altele, în condiţiile în care ştim că, în general, şcolile populare de artă, care în acest moment sunt sub administrarea consiliilor judeţene, nu fac decât să ducă mai departe tradiţii şi meşteşuguri care sunt în satele şi regiunile noastre.

În acest moment, fiecare judeţ are specificul lui, cu activităţile care, prin interesul Consiliului judeţean şi prin interesul unor profesori reuşesc să adune cu greu, puteţi să mă credeţi, cu greu, mai mulţi practicanţi sau copii, tineri sau adulţi, care doresc să ducă mai departe diverse meşteşuguri care sunt unele de sute de ani prin comunele şi zonele noastre.

Ultima explicaţie care a fost dată de comisie, că, vezi Doamne, dacă aceste şcoli populare de artă şi meserii ar fi trecute sub egida Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ar mări numărul de profesori ş.a.m.d., cred că este ultimul argument care putea să fie adus. În acest moment, tot profesori predau la aceste şcoli.

Mi-aduc aminte că i-am spus domnului ministru Funeriu, în momentul în care se dezbătea Legea învăţământului, la un moment dat, ce face un copil care termină clasa a IX-a şi nu intră la liceu? Mi-a răspuns domnul ministru că nu am citit foarte atentă proiectul de lege, pentru că el primeşte un ausweis, pe care spune că el ştie să lucreze la calculator.

L-am întrebat atunci pe domnul ministru: copilul din satul nu ştiu care, unde nu avem curent electric, el ce face cu acel certificat? Că în acel moment, neexistând alte posibilităţi, transformăm copiii încă de la finele clasei a IX-a, în argaţi la oi, la vaci, la tăiat pădurea sau la ştiu eu la ce alte activităţi, sau să plece în bejenie de tineri, să adune căpşunile altora.

De aceea, stimaţi colegi, cred că întorcând proiectul de lege la comisie şi rugând specialiştii din comisia respectivă să vadă cum putem să dezvoltăm ca aceste şcoli şi aceste meserii, care acum se predau într-o formă foarte restrânsă, să poată fi dezvoltate, ele venind alături de sistemul de învăţământ postşcolar, pentru a putea să dăm o diplomă sau să putem să dăm într-un fel o meserie în mâna foarte multor tineri, care sunt acum în multe sate şi comune, care trebuie să păstreze... suntem de acord cu doamna ministru Udrea că trebuie să păstreze aceste tradiţii, pentru a putea să dezvoltăm turismul, unde să vină turiştii străini, unde să facem drumul Sucevei, drumul nu mai ştiu care, pentru a vedea... că am văzut şi noi, domnul prim-ministru a fost să vadă cum se încondeiază oul.

De aceea, domnule preşedinte, cred eu că justificările care au fost aduse de către comisia de specialitate că se îngroaşă numărul profesorilor sau că nu există posibilităţi nu stau în picioare, şi că ar trebui să întoarcem la comisie acest proiect de lege, pentru că de la o iniţiativă legislativă a colegului meu Radu Moldovan putem să dăm o mână de ajutor sistemului de învăţământ, în condiţiile în care, acum, copiii care au intrat în şcoală şi care vor termina după Legea lui Funeriu, în momentul în care termină clasa a IX-a, a spus dânsul, ca o meserie, ştiu să lucreze la calculator, dar nu mai contează dacă este curent electric sau nu în satul respectiv.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, doamna deputat Aura Vasile.

Are cuvântul domnul deputat Göndör.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Sorin Göndör:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Doamnă deputat Aura Vasile, îmi pare foarte rău, dar vreau să vă spun că vorbiţi de 10 - 15 minute şi aţi vorbit pe un teren unde... iarba a sărit. Vorbiţi de cu totul alt subiect, doamnă deputat Aura Vasile. Şcolile de artă şi meserii despre care dumneavoastră aţi vorbit cu o extraordinar de frumoasă limbă de lemn... (Rumoare.)

Despre şcoala populară este vorba, însă aţi vorbit de şcolile de artă şi meserii, cu o frumoasă limbă de lemn. Acele şcoli de artă şi meserii tot doamna ministru Andronescu le-a şi înfiinţat, şi le-a şi desfiinţat în 2009. Trebuia să-i spuneţi lucrul acesta dumneaei, atunci, în 2009.

Şcolile populare, despre care face vorbire iniţiativa legislativă, sunt cu totul altceva şi ele sunt sub egida consiliilor judeţene, fac cu totul altceva, nimic din ceea ce dumneavoastră aţi spus.

Rugămintea mea este ca, atunci când venim, aici, la microfon, să ne învăţăm să ştim despre ce vorbim. Dacă nu ştim despre ce vorbim, să stăm frumos acolo în bancă şi să tăcem. Rugămintea mea este încă ceva: dacă nivelul nostru de educaţie nu ne lasă să tăcem din gură şi să îi ascultăm pe ceilalţi colegi, să mai stăm şi pe coridor, afară.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Aura Vasile, drept la replică, cu rugămintea de a păstra o...

Doamna Aurelia Vasile:

Cu multă eleganţă.

Domnul Marian Sârbu:

Vă rog, cu foarte multă eleganţă, doamnă deputat.

Aveţi cuvântul.

Doamna Aurelia Vasile:

Cu foarte multă eleganţă, în momentul în care spuneam: Cati a greşit, poate a greşit în multe locuri, poate noi am greşit că nu am ajutat-o, dar şi dumneavoastră eraţi lângă noi în acel moment şi trebuia să veniţi să ne trageţi de mânecă şi să spuneţi că nu sunteţi de acord. Dar şi dumneavoastră aţi fost de acord.

În acest moment, domnule deputat, trebuie să recunoaşteţi că nu vorbim în van aici, ci încercăm să atragem atenţia că sunt foarte multe locuri asupra cărora nu vă aplecaţi şi nu doriţi să reglementaţi, pentru o singură chestie: vă este frică, că, vezi Doamne, trebuie să dai un ban în plus sau nu... Consiliului judeţean sau ştiu eu... Ce să vă spun, domnule deputat, că dumneavoastră veniţi la acest microfon încercând să spuneţi deputaţilor că nu trebuie să intervenim, că dumneavoastră aveţi întotdeauna dreptate? Cred că nu aţi luat locul domnului Oltean.

Domnule deputat, ceea ce am spus vă spun încă o dată, că am spus cu credinţă, şi că din fiecare lucru, spuneam că trebuie să veniţi în ajutorul doamnei ministru Udrea, pentru că vorbim de turism, şi dumneavoastră în programul dumneavoastră de guvernare ... (Rumoare.)

Da, acum sunt la consiliile judeţene, asta v-am spus şi dumneavoastră, dar de ce, vă rog, nu puteţi să schimbaţi acest lucru, în condiţiile în care putem să avem mai mulţi meseriaşi sau mai mulţi specializaţi în meserii?

S-au făcut greşeli, domnule deputat, nu spune nimeni. s-au făcut în ultimii 20 de ani greşeli - şi de ai mei, şi de ai dumneavoastră, şi de alţii care au fost miniştri -, dar asta nu înseamnă că trebuie să rămânem obtuzi şi să nu putem să fim deschişi.

în condiţiile în care solicit retrimiterea la comisie, domnule deputat, o solicit pentru a putea dumneavoastră - cei care spuneţi că sunteţi specialişti - cu noi, care ne lovim de aceste lucruri, în toată activitatea sau în colegiile noastre, să găsiţi soluţii, domnule deputat, în condiţiile în care să nu fiţi servilul ministrului Funeriu, care habar nu are de ce se întâmplă în România şi care a nenorocit în acest an copiii şi mult de acum înainte probabil că va trebui să îndreptăm.

Sunt lucruri şi proiecte, domnule deputat, care poate, pe moment, ceea ce s-a propus, poate fi corectat cu amendamentele dumneavoastră, dar trebuie să aveţi bunăvoinţă.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, doamnă Aura Vasile.

Domnul deputat Göndör, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Sorin Göndör:

Voi fi la fel de elegant, şi am să vă spun că problema şcolilor de artă şi meserii - când se termină şedinţa vă stau la dispoziţie să vă explic ce înseamnă acelea - în noua Lege a educaţiei există, s-au reintrodus, adică le-am reînfiinţat prin noua Lege a educaţiei şi am corectat ceea ce a făcut greşit doamna ministru Andronescu. (Rumoare.)

Domnul Marian Sârbu:

Domnule deputat Spînu, aveţi cuvântul.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Stimaţi colegi care probabil nu aţi citit în amănunt acest proiect de lege, nu înţeleg natura acestei dezbateri efervescente. şcolile populare de artă şi meserii, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, se adresează celor talentaţi care doresc să înveţe să cânte la un instrument, să înveţe un meşteşug tradiţional ş.a.m.d. Deci este o oportunitate oferită acelor copii, tineri, adulţi care doresc ca în timpul liber să înveţe ceva nou.

Doamna Aura Vasile avea o temere, şi o înţeleg, de natură social-democrată: ce facem cu copiii din clasa a IX-a? Nu o să-i ducem la şcolile populare de artă şi meserii, doamnă deputat, pentru că, în general, ele sunt în municipiile reşedinţă de judeţ. Copiii care termină clasa a IX-a, pe actuala Lege a educaţiei, au posibilitatea de a merge la liceu, au posibilitatea de a merge la şcolile profesionale sau posibilitatea de a merge la licee tehnologice.

Deci, în niciun caz, certificatul european de calificare, acel ausweis despre care aţi spus dumneavoastră, care dă o calificare minimă pentru acei - sperăm noi - foarte puţini elevi care nu vor urma în continuare o formă de educaţie, nu înseamnă un certificat fără nicio valoare.

Iar, încă o dată, este o diferenţă colosală între conceptul de şcoală populară de artă şi şcoala de arte şi meserii, aşa cum am privit-o noi. Şi vă rog chiar să nu mai intrăm în dezbateri, pentru că nu au nimic în comun. Mai mult, în Comisia pentru educaţie, aşa cum aţi spus - vorbim de specialiştii care au discutat acolo, care ştiau despre ce este vorba -, în unanimitate am luat această decizie; deci, de la toate partidele, doamnă deputat. Haideţi, să punem punct acestui lucru. Nu o să rezolvăm nimic. Putem să o retrimitem la comisie de o sută de ori. Sunt două concepte total diferite.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc.

Supunem votului propunerea doamnei Aura Vasile. Vă dau cuvântul imediat. Aţi propus retrimiterea la comisie.

Supunem votului retrimiterea la comisie. Vot deschis. Vă rog să votaţi.

35 de voturi pentru, 58 împotrivă. Propunerea a fost respinsă, propunerea doamnei Aura Vasile.

Propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

Da, doamna Aura Vasile, aveţi cuvântul.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte de şedinţă,

îi mulţumesc domnului deputat Spânu, pentru că în debutul intervenţiei dumnealui nu a făcut decât să reia ceea ce şi eu spusesem în debutul discuţiei, în condiţiile în care constat că domnul deputat Spânu este un parlamentar al României, din partidul domniei sale, iar alt deputat este un taliban al partidului domniei sale.

Domnul Marian Sârbu:

Trecem la Propunerea legislativă privind instituirea unor măsuri de protecţie a minorilor, punctul 136 din ordinea de zi.

Dacă iniţiatorii au intervenţii?

Din partea comisiei dacă doreşte cineva să intervină?

Domnul deputat Andronache. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu privire la iniţiativa legislativă privind instituirea unor măsuri de protecţie a minorilor, această propunere legislativă are ca obiect de reglementare instituirea interdicţiei accesului minorilor în localurile publice după ora 21,00, în zilele de duminică până joi, inclusiv, pe perioada celor două semestre şcolare, dacă nu sunt însoţiţi de părinţi sau de reprezentantul legal.

În raport cu această propunere legislativă, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au constatat că aceasta nu se justifică, pentru următoarele considerente - şi am să dau doar două dintre considerentele care au stat la baza hotărârii comisie: în instituirea interdicţiei accesului minorilor în localurile publice după ora 21,00 nu precizează acest text de lege clar specificul şi activităţile care se desfăşoară în aceste localuri, fapt ce poate fi de natură să îngrădească drepturile copilului la petrecerea timpului liber, astfel cum este reglementat acesta în Legea nr.272/2004.

Pe de altă parte, dispoziţiile din Legea nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială sunt suficiente pentru a combate faptele prevăzute în această iniţiativă legislativă.

Pentru aceste motive şi pentru altele menţionate în raport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea iniţiativei legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare, nefiind intervenţii, proiectul rămâne pentru votul final.

Urmează Propunerea legislativă privind protejarea şi susţinerea apărătorilor drepturilor omului, punctul 137 din ordinea de zi.

Iniţiatorii nu doresc să intervină.

Din partea comisiei, domnul deputat Andronache. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gabriel Andronache:

Propunerea legislativă privind protejarea şi susţinerea apărătorilor drepturilor omului are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru protejarea şi susţinerea apărătorilor drepturilor omului, avându-se în vedere Rezoluţia 53/144 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite referitoare la Declaraţia privind dreptul şi răspunderea persoanelor, a grupurilor şi a organismelor societăţii pentru promovarea şi protejarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale universal recunoscute.

În raport cu această iniţiativă legislativă, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi, de asemenea, membrii Comisiei pentru protecţia drepturilor omului au constatat că soluţiile legislative contravin prevederilor art.1 alin.(4) şi art.21 şi art.138 din Constituţia României, pentru că scutirile de taxe vamale sunt reglementate la nivel comunitar prin Regulamentul CEE nr.1150/2000 şi Regulamentul CEE nr.2913/92, România asumându-şi obligaţia respectării acestor prevederi comunitare încă de la data aderării sale la Uniunea Europeană, astfel că propunerile din proiectul de act normativ nu respectă reglementările regulamentelor invocate şi astfel nu pot fi adoptate în legislaţia românească.

Astfel, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună respingerea acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Întrucât grupurile parlamentare nu au intervenţii, proiectul rămâne pentru votul final.

Urmează Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art.135 din Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, pct.138 din ordinea de zi.

Iniţiatorii nu sunt prezenţi.

Din partea comisiei, domnul deputat Victor Paul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu Propunerea legislativă de modificare a alin.(2) al art.135 din Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.

Raportul comisiei a avut în vedere avizele favorabile al Consiliului Legislativ şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizele negative al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea legii în sensul eliminării prevederilor prin care se diminuează cuantumul sumei totale cuvenite pentru pensia privată, cu penalităţile de transfer şi comisioanele legale, precum şi introducerea unui nou text care să prevadă ca suma totală cuvenită pentru pensia privată să nu poată fi mai mică decât valoarea contribuţiilor plătite, actualizată cu rata inflaţiei în perioada cuprinsă între data plăţii şi data ieşirii la pensie a participantului.

Comisia propune plenului respingerea iniţiativei din următoarele considerente: sistemul românesc de pensii private obligatorii, pilonul 2, oferă deja trei garanţii, care asigură atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu obţinerea de performanţe investiţionale peste rata inflaţiei.

1. potrivit legii, arhivele fondurilor de pensii sunt integral separate juridic, fizic şi contabil de activele administratorului, iar fondurile nu pot intra niciodată în faliment.

2. garanţia contribuţiilor nete la finalul perioadei de cotizare şi chiar la transferul între fonduri - niciun client nu va primi mai puţin la pensia privată decât sumele depuse minus comisioanele de administrare.

3. garanţia randamentului minim relativ la piaţă - niciunui fond nu-i este permis prin lege să aibă randamente semnificativ mai reduse decât media pieţei, performanţa fondurilor fiind măsurată trimestrial.

În caz de subperformanţă repetată, fondul este obligat să iasă din piaţă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform art.73 alin. (3) din Constituţie.

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 24 noiembrie 2010.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenţii?

Nu sunt intervenţii.

Proiectul rămâne pentru vot final.

Urmează ultimul act normativ pe care-l vom dezbate astăzi: Propunere legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20 din 11 martie 2009 pentru modificarea art.13 alin.(2) şi alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru reorganizarea unor unităţi din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Iniţiator?

Comisie?

Vă rog, domnule deputat Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20 din 11 martie 2009 privind modificarea art.13 alin.(2) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă nr.30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru reorganizarea unor unităţi din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Obiectul de reglementare îl constituie reînfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog, ca structură instituţională independentă, în coordonarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin menţinerea statutului de structură independentă.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputaţi din totalul de 24. În unanimitate de voturi s-a hotărât respingerea prezentei propuneri legislative, întrucât, începând cu 31 martie 2011, prin Legea nr.38/2011 de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2009 Agenţia Naţională Antidrog a fost reorganizată în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi devine direcţie cu personalitate juridică.

Pe cale de consecinţă, iniţiativa legislativă a rămas fără obiect de reglementare.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Întrucât nu sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare...

vă rog, domnule deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Este proiectul meu legislativ, pentru că nu pot să nu mă întreb, în politică am văzut că nu prea există coincidenţe, că desfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog, ca structură independentă de coordonator al programului naţional antidrog, a coincis cu acea respingere a legii privind interzicerea etnobotanicelor. noi avem o relaţie veche cu Agenţia Naţională Antidrog şi credem că astfel se poate realiza formarea politicilor privind drogurile în România, astfel încât prevenţia să fie pusă pe primul plan.

Mă bucur că, într-un final, târziu, ce-i drept, s-a decis acelaşi lucru şi că Agenţia Naţională Antidrog trebuie să funcţioneze ca structură independentă. Sunt multe probleme în ceea ce priveşte controlul şi interzicerea substanţelor de acest gen în România şi vă aduc aminte că, în acest moment, nu avem un program naţional antidrog, că prevenţia este lăsată încă mult în urmă, iar că acele centre de toxicologie şi acea colaborare cu centrele de prevenire şi evaluare antidrog este încă slabă în România.

Am atras atenţia încă din 2007, apropo de evoluţia fenomenului consumului de droguri şi a traficului de droguri, dar, din păcate, lucrurile acestea au fost trecute undeva, acolo, într-un sertar.

De fapt, nu vedem decât vârful aisbergului şi, dacă ţineţi cont că sunt raportate peste 300 de mii de persoane care au consumat droguri în România, puteţi vedea doar o parte din amploarea fenomenului.

Eu sper ca Agenţia Naţională Antidrog, reînfiinţată, practic, în urma presiunilor pe care le-am făcut noi, cei din serviciile de urgenţă şi societatea civilă, să reuşească să coordoneze într-un final acest program pentru stoparea fenomenului consumului de droguri. Dar, deocamdată, dacă lucrurile vor fi făcute doar la nivel declarativ, aşa cum au fost cele din ordonanţa guvernamentală, vom asista, în continuare, la mii de cazuri care ajung în serviciile de urgenţă şi mii de morţi pe suprafaţa întregii ţări.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Nefiind intervenţii din partea grupurilor parlamentare, proiectul de lege rămâne la votul final.

Înainte de încheierea şedinţei de astăzi, vă voi prezenta, din partea domnului deputat Marin Bobeş, ales deputat în Circumscripţia electorală nr.30 Olt, Colegiul uninominal nr.3, precizarea că, începând cu data de 6 septembrie 2011, îşi va desfăşura activitatea în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Cu aceasta, încheiem şedinţa de astăzi.

După o scurtă pauză, urmează prezentarea interpelărilor domnilor deputaţi, adresate Executivului.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Marian Sârbu:

Reluăm şedinţa, prezentând lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări adresate Executivului.

Doamna deputat Alina Gorghiu dacă este în sală? Nu este. Are două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Bogdan Radu Ţîmpău, o interpelare depusă în scris; doamna deputat Mariana Câmpeanu, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Cornel Itu, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Eugen Bejinariu, două interpelări; domnul deputat Vasile Popeangă - trei interpelări.

Doriţi să interveniţi? Vă rog.

Domnul Vasile Popeangă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Una dintre interpelări se adresează domnului ministru Laurenţiu Sebastian Lăzăroiu şi obiectul este legat de eliminarea subvenţiilor la căldură, cu două întrebări pe care i le pun domnului ministru, şi anume: care sunt datoriile pe care le are Guvernul faţă de CET-urile din ţară şi cum vor acoperi primăriile subvenţiile respective, având în vedere că aproximativ 70% dintre ele au primari PSD, PNL şi nu au primit nimic la rectificarea bugetară precedentă.

Cea de a doua interpelare o adresez doamnei ministru Anca Daniela Boagiu şi se referă la secţiunea de drum Rovinari-Târgu Jiu-Bumbeşti-Jiu. Întrebarea este: care sunt motivele reale pentru care nu încep lucrările de reparaţii la această porţiune de drum, având în vedere că firma care a câştigat licitaţia trebuia să înceapă lucrările de acum doi ani de zile?

Iar cea de a treia interpelare este adresată domnului ministru Daniel Petru Funeriu şi se referă la numirea ilegală de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj a cel puţin 150 de directori şi directori adjuncţi la unităţile de învăţământ din judeţul Gorj, ele fiind făcute numai după apartenenţa politică, încălcându-se art.95, art.258 alin.(7) din Legea nr.1/2011. Cer, în acest sens, explicaţii domnului ministru, care sunt cauzele nerespectării acestui act normativ şi ce măsuri va lua împotriva vinovaţilor?

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Florin-Costin Pâslaru are 15 interpelări; domnul deputat Andrei Dolineaschi, două interpelări.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Dolineaschi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am adresat două interpelări ministrului Teodor Baconschi, ministrul de externe, şi domnului Constantin Traian Igaş, referitor la cazul domnului Marius Murariu, cetăţeanul încarcerat pe nedrept timp de trei luni de zile în Franţa.

Am să fac câteva referiri adresate în special ministrului Teodor Baconschi, care a tratat cu maxim dezinteres şi sprijin pentru cetăţeanul român aflat la nevoie într-un un stat străin.

Am urmărit cu interes reacţiile ministrului afacerilor externe cu privire la cazul domnului Marius Murariu şi am înţeles argumentele juridice invocate cu privire la răspunderea fiecărui stat conform înţelegerilor internaţionale.

Admit faptul că partea care a cerut expulzarea avea obligaţia să ofere sprijin pentru repatrierea persoanei expulzate pe nedrept. Cu toate acestea, nu pot înţelege de ce Ambasada României la Paris nu l-a vizitat pe domnul Marius Murariu pe perioada detenţiei sale la Penitenciarul din Regiunea Lile şi de ce nu a făcut demersuri pentru sprijinirea sa în faţa autorităţilor statului francez.

De asemenea, chiar dacă obligaţia cheltuielilor de repatriere revenea statutului francez, nu pot înţelege sub nicio formă dezinteresul reprezentanţilor Ambasadei României în sprijinirea unui cetăţean român care se afla în mod evident într-o situaţie foarte complicată pe teritoriul unui stat străin, fără adăpost şi fără alte venituri necesare pentru hrană şi transport.

Într-o astfel de situaţie, chiar invocarea argumentelor juridice privind obligaţiile repatrierii, fără a lua în considerare situaţia disperată a unui compatriot, mi se pare o probă de cinism şi lipsă de orice sentiment uman. Este revoltător să readucem drama unor oameni la o logică pur instituţională, în spatele căreia se ascund persoanele responsabile din corpul diplomatic român.

În acest sens, am adresat câteva rugăminţi, în baza art.112 din Constituţia României, prin care solicit ambasadorului Teodor Baconschi atât un răspuns în scris, cât şi verbal.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ioan Cindrea, o interpelare; domnul deputat Marian Neacşu, două interpelări; domnul deputat Mircia Giurgiu, 11 interpelări; domnul deputat Gigel-Sorinel Ştirbu, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Aurel Vlădoiu, patru interpelări.

Aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte, numai două le prezint pe scurt: domnului ministru Daniel Funeriu, o interpelare, prin care solicit alocarea sumei de un milion de lei pentru reabilitarea Grupului şcolar economic din Călimăneşti, singurul liceu cu profil turistic din Vâlcea, un liceu care are foarte mulţi copii şi cu performanţe. Este păcat că în acest liceu, în ultimul an, plouă şi, de aceea, solicit suma de un milion, pentru reabilitare urgentă a acoperişului la acest liceu foarte important pentru oraşul Călimăneşti.

A doua este adresată domnului ministru Ion Ariton, prin care solicit recuperarea valorii unor investiţii suportate de către Asociaţia de Proprietari Goranul Râmnicu-Vâlcea, de care beneficiază în prezent Gaz de France.

În perioada 1993-2004, proprietarii din Goranul, împreună cu primăria, au suportat costurile realizării reţelei stradale de gaz metan pe o lungime de 22 de kilometri. Din 1993 şi până acum, oamenii s-au adresat de foarte multe ori ministerului şi Gaz de France, dar nu au primit niciun răspuns pentru această investiţie.

Cred că este necesar să analizăm cu atenţie, pentru că sunt banii lor şi acum firma este privată, au cumpărat-o în 2005 şi cred că este bine să fie făcută de către minister o analiză foarte atentă pe această temă.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm prezentarea listei. Domnul deputat Cătălin Nechifor, o interpelare; domnul deputat Petru Călian, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Ioan Stan, o interpelare; domnul deputat Ciprian-Florin Luca, o interpelare.

Cu aceasta, încheiem şedinţa de astăzi.

O seară plăcută tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,20.