Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 465 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa până în acest moment 262, iar 203 sunt absenţi. Prin urmare, cvorumul de lucru este îndeplinit.

Birourile permanente, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, propun ca pe ordinea de zi a acestei şedinţe să avem dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 200 de deputaţi şi senatori ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, ordinea de zi a fost aprobată.

În legătură cu programul de lucru sunt observaţii?

Nu sunt observaţii. Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

Reamintesc faptul că, în conformitate cu prevederile Regulamentului şedinţelor comune, moţiunea de cenzură înscrisă pe ordinea de zi a fost citită în şedinţa comună din 19 decembrie 2011 şi vă informez că nu au fost înregistrate cereri de retragere a semnăturii.

Conform procedurii, am să întreb dacă sunt solicitări de retragere a semnăturilor. Nu.

Potrivit art. 79 şi art. 80 din Regulament, în şedinţa de astăzi are loc o nouă prezentare a moţiunii, după care urmează prezentarea poziţiei Guvernului, dezbateri din partea deputaţilor şi senatorilor, răspunsuri ale Guvernului şi, în final, votul asupra moţiunii de cenzură.

Pentru desfăşurarea dezbaterilor, timpul maxim propus a fi afectat se prezintă astfel: Guvernului i se rezervă 60 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor, iar grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor şi din Senat au alocat timpul maxim corespunzător numărului de membri din fiecare grup, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar, la care se adaugă, cu acelaşi calcul, deputaţii independenţi fără apartenenţă la grupuri parlamentare.

Astfel, Grupul parlamentar al PDL are la dispoziţie 56 de minute, Grupul parlamentar al PSD - 44 de minute, Grupul parlamentar al PNL - 28 de minute, Grupul parlamentar al UDMR - 10 minute, Grupul parlamentar progresist - 11 minute, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 6 minute, deputaţi şi senatori fără apartenenţă la grup parlamentar - două minute.

Sunt observaţii în legătură cu propunerile pe care vi le-am prezentat?

Nu sunt. Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerile au fost aprobate.

Am să rog liderii de grup să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor şi senatorilor înscrişi la cuvânt pentru dezbaterea moţiunii.

Acum, daţi-mi voie să-l invit la microfon pe domnul deputat Ion Călin, care va da citire moţiunii de cenzură.

Domnul Ion Călin:

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În România anului 2011, problema deficitului de democraţie este una reală. Cu fiecare acţiune a acestui Guvern de marionete, mânuit de păpuşarul suprem de la Cotroceni, asistăm astăzi la o punere în scenă macabră a unei drame cu tuşe accentuate de umor negru, în care democraţia şi statul de drept sunt terfelite şi ajunse la cheremul unui grup infracţional, ce pune în practică o adevărată lovitură de stat. Fie că vorbim despre măsurile economico-sociale catastrofale promovate de acest Guvern, de la amputări de venituri pentru toate categoriile sociale până la anularea iniţiativei private prin măsuri fiscale de afundare, şi nu de relansare a sectorului IMM-urilor, fie că vorbim despre modul arbitrar în care este condusă această ţară, prin angajări repetate de răspundere, toate subminează democraţia şi pun sub semnul întrebării existenţa statului de drept.

S-a ajuns într-un punct critic, în care gradul de suportabilitate a atins un nou maximum istoric, după perioada de tristă amintire care a fost regimul ceauşist. Pericolul pentru democraţie este iminent, iar măsura comasării alegerilor încununează această operă de distrugere a mecanismelor democratice.

Domnilor guvernanţi,

Nu vă place deloc cuvântul "democraţie". Îl invocaţi destul de des în discursurile publice, pentru că "dă bine" la auditoriu, pentru că este în trend şi îl aveţi chiar şi în denumirea a două partide din arcul guvernamental, respectiv Partidul Democrat Liberal şi Uniunea Democrată Maghiară din România, însă, când vine vorba despre aplicarea lui, acţiunile guvernamentale, care sunt o anexă a celor prezidenţiale, completându-se reciproc, sunt golite de acest principiu.

Stimaţi guvernanţi,

Contrar aparenţelor, aţi strivit democraţia în aceşti ultimi doi ani. Fără a vă ţine o lecţie de politică însă, să ştiţi că democraţia nu este un concept abstract, democraţia este măsurabilă. Instituţii precum Economist Intelligence Unit au elaborat Indexul democraţiei măsurat în anii 2006, 2008, 2010, iar, în ceea ce ne priveşte, concluziile sunt alarmante. În funcţie de cinci criterii - procesul electoral şi pluralismul, libertăţile civile, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultură politică -, statele sunt clasificate în patru tipuri de regimuri: democraţii integrale, democraţii viciate, regimuri hibride şi regimuri autoritare.

În 2010, faţă de 2006, România a scăzut şase poziţii, ajungând pe locul 56, cu cinci locuri sub Bulgaria, cu care ne place să ne comparăm şi care, în parte, a împărtăşit acelaşi destin istoric şi european cu al nostru, şi devansând cu doar un loc Columbia şi cu două Papua Noua Guinee.

Dacă aceasta este situaţia înaintea reformei electorale, cu vârful său de lance - comasarea alegerilor, pe care v-aţi angajat răspunderea, ne întrebăm unde ne vom plasa în acest clasament după acest ultim asalt asupra democraţiei. La nivelul ţărilor bananiere ne aflam deja, mai rău de atât se poate oare? Iar dacă ne întoarcem la clasificarea regimurilor în funcţie de cele cinci criterii enumerate mai sus, în ritmul acesta, vom ajunge, de la o democraţie viciată, la un regim autoritar în toată plenitudinea lui.

Proiectul privind comasarea alegerilor este un demers discreţionar, unilateral şi antidemocratic al actualei puteri, elaborat fără consultarea societăţii civile, şi impus prin procedura angajării răspunderii, Parlamentul fiind din nou eliminat din ecuaţia democratică. Efectele devastatoare ale acestor schimbări asupra gradului, şi aşa precar, de democraţie din ţara noastră sunt îngrijorătoare. Modificarea legislaţiei electorale pe care o impuneţi acestei ţări contravine Codului bunelor practici în materie electorală, ce conţine recomandări ale Consiliului Europei, adoptate de către Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare.

Interesul politic meschin de a vă menţine la putere cu orice preţ vă împinge să încălcaţi cu bună ştiinţă practici europene în materie electorală. Vă place să vă recomandaţi europeni, să participaţi la întruniri la nivel european, unde poza de grup este tot ce contează, pentru că participarea este de cele mai multe ori lipsită de consistenţă şi viziune. Singura dumneavoastră viziune în actul de guvernare, ce transpare în politicile publice promovate, se circumscrie câtorva clişee păguboase pentru români: liberalizări de preţuri, diminuări de salarii şi pensii, servicii medicale pe bani, fonduri publice acordate clientelar şi comunităţi locale conduse de primari ai opoziţiei, subfinanţate, investiţii publice megalomanice în detrimentul atragerii de investiţii private cu valoare adăugată pentru economie. Valoarea adăugată trebuie să ajungă doar în buzunarele reprezentanţilor puterii, precum şi ale acoliţilor portocalii, iar populaţia trebuie menţinută într-o stare perpetuă de dependenţă şi umilinţă, pentru ca sacoşa portocalie din alegeri să fie mană cerească pentru poporul sărăcit. Comasarea alegerilor vă economiseşte nişte bani, însă nu de la buget, aşa cum aţi argumentat, ci din fondul Partidului Democrat Liberal destinat mitei electorale. Astfel, veţi cumpăra voturi cu sacoşa doar o dată.

În schimb, atunci când trebuie să ne raportăm la recomandări europene care, dacă le-am implementa, ne-ar ajuta să ne îmbunătăţim performanţele democratice şi am intra în rândul statelor civilizate, cu democraţii solide şi instituţii funcţionale, nu vă mai place, adoptaţi politica struţului. Asta în cazuri fericite, când nu sfidaţi prin răspunsuri cinice şi impertinente.

Pentru buna dumneavoastră informare, vă amintim că printre recomandările Comisiei de la Veneţia formulate în Codul bunelor practici în materie electorală se numără şi următoarea: "Elementele fundamentale ale dreptului electoral nu trebuie deloc modificate cu mai puţin de un an înaintea alegerilor şi trebuie tratate la nivel constituţional sau la un nivel superior celui al unei legi ordinare." În declaraţia interpretativă asupra stabilităţii dreptului electoral [CDLAD(2005)043], această dispoziţie este clarificată: "De o manieră generală, orice reformă a legislaţiei electorale destinată să fie aplicată în alegeri trebuie să intervină suficient de devreme pentru ca aceasta să fie într-adevăr aplicabilă." La limită, în anumite circumstanţe, exceptarea regulii de un an poate fi acceptată, de exemplu, dacă este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme neprevăzute sau pentru a rectifica legislaţia electorală acolo unde "aceasta ar aduce atingere drepturilor internaţionale recunoscute".

Se poate oare vorbi în România despre astfel de circumstanţe? Sau problema neprevăzută este faptul că în urma studiilor sociologice aţi constatat că veţi pierde alegerile de la anul, fie că le comasaţi, fie că nu, ceea ce aduce gravă atingere intereselor de partid ale PDL, dar şi celor politice ale UDMR, şi nicidecum unor drepturi internaţionale, cum se prevede mai sus?

Astfel, constatăm că toate criteriile de bună practică în materie electorală sunt ignorate de către Marea Coaliţie Pro comasare şi că întreaga procedură propusă de Comisia de la Veneţia este maculatură pentru minţile luminate din Guvern şi de la Cotroceni.

Angajându-şi răspunderea în faţa Parlamentului pe un proiect de lege antidemocratic, Guvernul Boc demonstrează o dată în plus existenţa în interiorul său a unei crize şi a unei dezorientări în ceea ce priveşte pierderea masivă a încrederii românilor, scopul real al acestei angajări de răspundere nefiind binele ţării, ci pur şi simplu nevoia PDL de a-şi asigura, pentru 2012, un calendar electoral cât mai favorabil. Ce altceva ar mai putea face acest Guvern - care, în acest moment, se bucură de încrederea a doar 7% dintre cei pe care-i guvernează - pentru a mai putea emite pretenţii la un eventual alt mandat, decât să manipuleze şi să încerce să deturneze rezultatele procesului electoral din 2012?

1. Comasarea alegerilor - un simulacru de procedură legislativă

Modul în care proiectul de lege privind comasarea alegerilor a fost generat, gestionat şi comunicat partidelor politice, societăţii civile şi opiniei publice, în general, poate face obiectul mai multor observaţii de fond şi de formă, cu sublinierea că responsabilitatea nu-i revine doar ministrului Igaş, specializat mai degrabă în anacolute şi fracturi lingvistice, decât în legislaţie, ci întregului arc guvernamental şi abonaţilor săi politici. Practica democratică, neglijată, ba, mai mult, încălcată de guvernanţi, spune că legile trebuie create numai prin modalităţile permise de instrumentul de stabilire a criteriilor şi prin voinţa organului desemnat de popor ca legiuitor. Pentru că numai astfel putem vorbi de funcţionarea statului de drept, privit fie ca limită în faţa emiterii de legi de către organe care nu sunt împuternicite, fie ca împiedecare a utilizării unor căi care nu sunt prevăzute de instrumentul de stabilire a criteriilor.

Desigur, e greu să vorbeşti în România de respectarea criteriilor statului de drept atunci când Ministerul Administraţiei şi Internelor hotărăşte cum să schimbe legile organice ca să-i fie bine partidului său în alegeri sau când Ministerul Afacerilor Externe iniţiază şi el un proiect al votului prin corespondenţă, pe care să-l gestioneze în regie proprie ministrul numit de partid pentru a strânge voturile diasporei, sau când Preşedinţia transmite ce este permis şi ce nu în schimbarea Constituţiei, în reorganizarea administrativă, precum şi în diverse alte domenii care fac obiectul gestiunii Executivului ori al legiferării Parlamentului. Ştim, ca de altfel majoritatea concetăţenilor noştri, că, dacă interesele Guvernului şi ale PDL o cer, negrul poate deveni alb şi invers, că şeful Guvernului poate susţine cu fermitate ceva dimineaţa, pentru ca după-amiaza să respingă dezaprobator, în aplauzele corifeilor şi ale tovarăşilor umili, tot ceea ce a susţinut cu vehemenţă dimineaţa.

Pentru prima oară, în practica legislativă românească din ultimii ani, un guvern lansează în dezbatere publică un proiect legislativ pe care îl modifică "în principiu" cu propriile amendamente la doar 48 de ore de la postarea pe site-ul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Asistăm la un joc dublu din partea Guvernului, care intră în rolul clar atribuit Parlamentului de a amenda un text de lege. Acest fapt dovedeşte reaua-credinţă şi incompetenţa crasă a Guvernului Boc, care elaborează un act normativ care oricum nu era necesar, deoarece aveam o legislaţie în materie electorală care răspundea foarte bine criteriului stabilităţii.

Stimaţi guvernanţi,

Vă temeţi că majoritatea de strânsură pe care aţi creat-o artificial, prin trădare şi minciună, în Parlament nu va răspunde la ordine în aşa fel încât această aberaţie legislativă, care este comasarea alegerilor, să treacă de Parlament în procedură normală. De aceea, aţi apelat la aceeaşi măsură de forţă, care este angajarea răspunderii, sărind etapele unei dezbateri democratice, respectiv dezbaterea publică şi cea parlamentară.

Aşadar, daţi două lovituri democraţiei româneşti: pe de o parte, prin promovarea ideii de comasare a alegerilor şi, pe de altă parte, prin recurgerea la o procedura extraordinară de legiferare, pentru care urgenţa nu se justifică.

Jucaţi popice cu democraţia românească! Dintr-o singură lovitură dărâmaţi toate principiile de drept, toate mecanismele democratice, precum şi toate recomandările europene în materie electorală.

2. Reducerea cheltuielilor bugetare - un argument necredibil

Argumentul principal invocat în susţinerea acestei anomalii nedemocratice, care este comasarea alegerilor, a fost reducerea cheltuielilor din fondurile publice. Acest argument enunţat de Domniile Voastre, stimaţi guvernanţi, este hilar şi, totodată, revoltător.

Faceţi economii acolo unde nu trebuie. Aţi afirmat că organizarea simultană a alegerilor ar reduce cheltuielile la jumătate, respectiv la aproximativ 22 de milioane de euro, de la 43 de milioane de euro, dar în acelaşi timp aţi încurajat şi încurajaţi risipa banului public, prin construirea de patinoare la sume exorbitante, cum a fost cel de la Braşov, care a înghiţit 12 milioane de euro, sau alte obiective inutile, precum telegondola din Bucureşti, în valoare estimată de 20 de milioane de euro.

Extravaganţe ale unui Guvern iresponsabil, care face rabat de la democraţie, dar niciodată de la satisfacerea propriilor interese şi sinecuri de partid.

Totodată, aţi invocat şi sărăcia bugetelor locale, care ar putea duce chiar la nedesfăşurarea în bune condiţii a alegerilor.

Culmea tupeului, sărăcirea bugetelor locale este tot opera acestui Guvern. Acum înţelegem mai bine care a fost miza acestei sărăciri. Pe lângă şantajul ordinar, practicat la adresa aleşilor locali ai opoziţiei, care primesc bani pentru comunităţile lor doar dacă semnează o adeziune în alb la partidul-stat, acum tabloul este complet - bugetele locale nu ar putea susţine financiar organizarea alegerilor locale dacă ar avea loc la termen, iar bunul samaritean portocaliu, Guvernul României, ia povara aceasta de pe umerii autorităţilor locale, comasând alegerile. Ne întrebăm: cu ce cost însă? Cu ştirbirea democraţiei în România, cu încălcarea tuturor regulilor democratice şi provocarea unui haos din suprapunerea celor două scrutine, astfel încât manipularea şi bulversarea electoratului să fie mai uşor de realizat de către aparatul de propagandă a PDL.

Nu mai mimaţi grija pentru desfăşurarea în bune condiţii a alegerilor, pentru că nu vă mai crede nimeni! Aţi minţit şi aţi înşelat de prea multe ori aşteptările românilor! Nu vă interesează nici cât negru sub unghie destinul acestei ţări şi soarta românilor, ci doar să vă aranjaţi mai bine propriul destin pentru următorii patru ani.

Dacă luăm în calcul precedentul din 2009, când am avut concomitent alegeri prezidenţiale şi referendum, este evident faptul că vor exista cheltuieli pentru organizarea de birouri electorale (ale secţiilor de votare) necesare susţinerii fiecăruia dintre tipurile de alegeri. Unde este economia mult invocată, de la prim-ministru până la "branconatul" ministru de interne? Costurile rămân aceleaşi, dovadă fiind şi faptul că în bugetul pe anul 2012 nu aţi prevăzut niciunde cheltuielile cu organizarea alegerilor. Vă ascundeţi şi veţi folosi, probabil, la momentul respectiv, fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, sacul magic folosit discreţionar de această guvernare, de unde finanţaţi toate nenorocirile pe care le pregătiţi românilor în cele două palate - Victoria şi Cotroceni.

Dacă am accepta principiul invocat al economiilor la buget în perioadă de criză, criză care afectează întreaga Europă, ar trebui ca, în logica îngustă a domnului Igaş, Franţa, care la anul organizează două tipuri de scrutin, prezidenţiale şi legislative, să le comaseze. Cu atât mai mult cu cât au loc la diferenţă de doar o lună (în mai prezidenţialele şi în iunie legislativele), iar cheltuielile în Franţa sunt cu mult mai mari, fiind proporţionale cu numărul populaţiei, teritoriului, dar şi pentru că se poate ajunge în situaţia organizării a două tururi de scrutin. Şi, ca să fie şi mai ieftin, de ce nu ar comasa francezii şi alegerile regionale, cantonale şi municipale, care au loc în anul 2014? Dacă-i criză pentru români, de ce nu ar fi şi pentru francezi? Însă nu avem cunoştinţă de faptul că preşedintele Nicolas Sarkozy ar intenţiona să propună comasarea acestor alegeri. Chiar dacă democraţia costă, nu îl sperie, cum nu îl sperie nici faptul că nu stă strălucit în sondaje. Asta dovedeşte că în Franţa, şi nu numai, respectul faţă de electorat şi faţă de valorile democraţiei este mai presus decât jocurile infame, politicianiste, practicate în România de către coaliţia de guvernare, condusă de dumneavoastră, domnule Boc.

Vă agăţaţi de acest argument al economiilor la bugetul de stat, care nu poate deveni sursă constantă de legitimare a unor acţiuni ce pot risca să pericliteze buna funcţionare a unui stat democratic.

Stimaţi guvernanţi,

Constituţia României cuprinde prevederi foarte clare de natură a creiona un stat funcţional, în care supremaţia legii şi a principiilor de drept este primordială. Legislaţia electorală, în România ultimilor 20 de ani, a avut ca principală caracteristică stabilitatea şi respectarea principiilor şi valorilor europene în această materie.

Evoluţia democratică a României a însemnat, în primul rând, organizarea unor alegeri libere şi democratice, care au dat ţării şi liderilor săi legitimitatea necesară accederii României în marea familie transatlantică.

Departe de a fi perfectă, nu întotdeauna corect aplicată, legislaţia electorală care a funcţionat în România ultimilor ani s-a raportat permanent la patrimoniul electoral european, aşa cum defineşte Comisia de la Veneţia ansamblul principiilor de bază care trebuie să guverneze alegerile în statele democratice.

Schimbarea filosofiei actualului sistem electoral românesc, acum, după 20 şi ceva de ani, este nu numai o utopie, dar şi o greşeală majoră, care poate avea consecinţe deosebit de grave în ceea ce priveşte legitimitatea viitoarelor autorităţi ale statului român.

De altfel, numai calculul politic al regimului autoritar Băsescu-Boc poate imagina modificarea unui sistem electoral care, printre altele, a avut şi darul de a-i aduce vremelnic la putere pe cei doi.

Stimaţi guvernanţi,

Ştim că vă confruntaţi cu riscul înregistrării unui rezultat electoral care să vă scoată de pe scena politică a României pentru totdeauna, precum şi cu posibilitatea ca unii dintre dumneavoastră să ajungeţi să răspundeţi în faţa românilor, iar alţii în faţa legii. Asta însă nu poate justifica măsura comasării alegerilor, pe care o consideraţi ca singura salvare pentru a scăpa de furia electoratului român. Prin această măsură, aruncaţi, practic, la gunoi tot ceea ce s-a reuşit din 1989 până acum în materia democratizării societăţii româneşti.

Poate ar trebui să ştiţi faptul că legislaţia în vigoare în materia organizării şi desfăşurării alegerilor locale şi parlamentare încununează viziunea constituţională asupra principalelor instituţii ale statului de drept şi are la bază o serie de principii de drept, imuabile şi general recunoscute.

Măcar de la dumneavoastră, domnule profesor de drept Emil Boc, am fi aşteptat să ştiţi sau măcar să înţelegeţi aceste lucruri.

Sper totuşi să pricepeţi ceva şi, de aceea, o să vă explicăm în continuare câteva aspecte.

3. Mandatele de ales local, respectiv de parlamentar sunt guvernate de regimuri juridice distincte

Constituţia României tratează în mod distinct Parlamentul, în raport cu autorităţile administraţiei publice locale, trasând diferenţe majore între cele două categorii de autorităţi publice.

Astfel, alin. (1) al art. 61 din legea supremă ne arată că "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării".

Pe de altă parte, legiuitorul constituţional a reglementat, în alt capitol al textului legii fundamentale, autorităţile administraţiei publice locale, evocând astfel categoric diferenţele majore dintre cele două categorii de autorităţi publice.

Astfel, potrivit art. 121, se prevede că:

Alin. (1) - "Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii."

Alin. (2) - "Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe."

Aşadar, prevederile constituţionale mai sus evocate arată clar faptul că rolul, atribuţiile şi competenţele celor două categorii de autorităţi publice sunt total distincte, ceea ce, pe cale de consecinţă, presupune existenţa unui sistem de alegere specific fiecăreia dintre acestea.

De altfel, există dispoziţii constituţionale exprese care indică acest fapt, iar aici avem în vedere prevederile alin. (1) al art. 63, care stipulează: "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora."

Aşadar, domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, sper că aţi reţinut faptul că discutăm despre două regimuri juridice diferite.

4. Prelungirea mandatelor aleşilor locali în funcţii - schimbarea regulilor în timpul jocului

În esenţă, comasarea alegerilor presupune, de fapt, o prelungire a mandatelor aleşilor locali, actualmente în funcţie, şi obţinute în alegerile din iunie 2008, în conformitate cu prevederile Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

Prevederile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală vin în aplicarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în alin. (1) al art. 121 al legii fundamentale şi reglementează regimul juridic al mandatelor aleşilor locali, după cum urmează:

• art. 26 alin. (1): "Mandatul primarului, consiliului local, respectiv al consiliului judeţean este de 4 ani. Mandatul se exercită în condiţiile legii.";
• art. 38 alin. (1): "Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.";
• art. 69 alin. (1): "Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.";
• art. 93 alin. (1): "Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă."

Aşadar, mandatele actualilor aleşi locali au, în mod evident, o durată de patru ani. Organizarea alegerilor locale în acelaşi timp cu cele parlamentare, în toamna anului 2012, presupune o prelungire a mandatelor actualilor aleşi locali.

Acesta este un fapt absolut imposibil, în condiţiile în care orice modificare a duratei mandatelor aleşilor locali nu se poate face decât prin amendarea în acest sens a prevederilor Legii nr. 215/2001. Or, modificarea în acest moment a Legii nr. 215/2001, în sensul măririi duratei mandatului de ales local, nu se poate aplica decât viitorilor aleşi locali, în niciun caz celor aflaţi acum în funcţie, pentru că asta ar însemna o încălcare a principiului conform căruia "legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă".

Aşadar, domnule Boc, încercarea dumneavoastră de a prelungi durata mandatelor actualilor aleşi locali cu aproximativ şase luni este total ilegală şi contrazice principiile de drept general recunoscute şi în baza cărora funcţionează actualul sistem juridic românesc.

Potrivit prevederilor alin. (1) al art. 93 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, există posibilitatea prelungirii mandatelor aleşilor locali numai în anumite situaţii expres prevăzute, şi anume în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

În cazul nostru, nu se întruneşte niciuna dintre condiţiile special prevăzute de lege care să justifice prelungirea mandatelor actualilor aleşi locali. De fapt, aceste situaţii speciale sunt singurele motive care pot constitui motiv legal întemeiat de prelungire a mandatului aleşilor în funcţie.

Dar poate Guvernul ştie ceva ce nu ştim noi atunci când invocă existenţa unei astfel de situaţii speciale. Aşteptăm un raport amănunţit cu nenorocirile, catastrofele şi cataclismele care ne vor paşte la anul, elaborat, probabil, de o nou înfiinţată comisie prezidenţială cu experţi în arta divinaţiei.

De fapt, este posibil ca dumneavoastră să aveţi dreptate. În ultimii ani, aţi fost în prima linie a războiului contra românilor, uneori chiar pe post de armă cu care preşedintele Băsescu a luat la ţintă fiecare categorie socială.

Revenind, concluzia de bun-simţ care se impune este aceea că, în conformitate cu prevederile legale, mandatele actualilor aleşi locali expiră în iunie 2012. Astfel, persoanele care, în mod ilegal, vor exercita atribuţiile de aleşi locali, fără a fi confirmaţi prin alegeri organizate în conformitate cu legea, vor trebui să suporte consecinţele legale. Mai mult, orice act juridic emis sau adoptat de către aceste persoane este ilegal şi, pe cale de consecinţă, lovit de nulitate absolută.

Bineînţeles, pe dumneavoastră acest fapt nu vă interesează absolut deloc, aşa cum aţi dovedit până acum, dar venim şi vă spunem că o astfel de situaţie ar însemna, practic, blocarea administraţiei publice locale din România, a cărei atribuţie este şi executarea legii, prin emiterea sau adoptarea unor acte normative subsecvente acesteia.

Aşadar, stimaţi guvernanţi, prelungirea mandatelor actualilor aleşi locali nu are niciun fel de motivaţie legală şi, de altfel, nu poate fi susţinută juridic, ci numai politic.

Vă anunţăm, dacă nu ştiaţi, deşi suntem convinşi că acţionaţi în perfectă cunoştinţă de cauză, că sunteţi pe cale de a săvârşi un abuz de drept grosolan pentru a vă atinge scopurile politice. Este clar că măsura comasării alegerilor va dinamita întregul sistem juridic românesc.

5. Fraudarea alegerilor - adevărata miză a comasării alegerilor

Furtul şi frauda au devenit politică de stat în guvernarea Boc. Am avut parte de mai multe episoade din acest foileton infracţional sub semnătura unor iluştrii reprezentanţi ai PDL. De la preşedintele Camerei Deputaţilor, doamna Roberta Anastase, care a furat votul la Legea pensiilor, revoluţionând aritmetica elementară şi lăsând o pată neagră în istoria parlamentarismului românesc, până la Ioan Oltean, care, atunci când nu înghite broaşte, repetă votul până iese, aşa cum s-a întâmplat cu ocazia desemnării membrilor Curţii Constituţionale. Peste toţi tronează preşedintele Băsescu, care a promulgat Legea pensiilor, trecută prin fraudă, punându-şi semnătura pe această lege cu cele două degete cu care măsoară nivelul cuburilor de gheaţă din pahar.

În această logică infracţională, au fost organizate şi alegerile parţiale din judeţul Neamţ, pentru un mandat de deputat, scrutin care nu a fost altceva decât un exerciţiu dureros pentru democraţie, în care PDL şi-a exersat îndemânarea la furat voturi. Aceste alegeri sunt, de fapt, preambulul furtului instituţionalizat pregătit pentru toamna anului 2012.

Doamnelor şi domnilor,

Poate dumneavoastră, celor din banca ministerială, ideea comasării alegerilor vi se pare una genială sau care vă va salva de la un dezastru electoral, însă vrem să vă informăm că, de fapt, este una extrem de proastă şi asta nu numai în viziunea noastră, ci şi în cea europeană.

În niciun stat din Uniunea Europeană alegerile locale nu pot fi comasate cu alegerile parlamentare, pentru că niciun stat cu adevărat european nu încalcă prevederile şi recomandările Comisiei de la Veneţia, materializate în documentul intitulat "Codul bunelor practici în materie electorală".

Stimaţi guvernanţi,

Aţi venit de nenumărate ori în faţa opiniei publice, în frunte cu preşedintele Băsescu, şi aţi dat lecţii de cunoaştere a legislaţiei europene. Aţi pozat în campioni ai europenismului şi în mari apărători ai valorilor europene.

Va spunem astăzi răspicat că aţi minţit. Comasarea alegerilor este o măsură specifică ţărilor bananiere, şi nu ţărilor europene.

Dacă aţi fi respectat câtuşi de puţin patrimoniul electoral european definit în Codul bunelor practici în materie electorală, nu aţi fi îndrăznit nici măcar să discutaţi despre o asemenea aberaţie legislativă, numită comasarea alegerilor.

Stimaţi colegi,

Ne-am gândit să evocăm, spre luare-aminte, câteva idei dintre cele cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală, elaborate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, mai bine cunoscută sub numele de Comisia de la Veneţia.

Unul dintre principiile fundamentale care stau la baza codului este acela potrivit căruia "alegerile trebuie organizate în mod periodic". Periodic, stimaţi guvernanţi, înseamnă la intervale egale de timp. Nu o dată la patru ani, apoi, dacă vrem să mai rămânem la putere câteva luni, modificăm legea.

În ceea ce priveşte condiţiile de implementare a principiilor fundamentale, Comisia de la Veneţia arată: "Elementele fundamentale ale dreptului electoral, şi în special sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi delimitarea circumscripţiilor electorale nu ar trebui să poată fi amendate înainte de un an faţă de data alegerilor."

Cu alte cuvinte, dragi reprezentanţi ai PDL, UDMR şi UNPR, ar fi trebuit ca măcar în iunie 2011 să veniţi cu acest proiect de lege care să pună în discuţie data alegerilor locale din 2012. Însă, la momentul respectiv, nu erau definitivate negocierile dumneavoastră. Şantajul UDMR nu slăbea deloc Guvernul, iar UNPR-ul solicita încă tot felul de asigurări că trădarea va fi recompensată.

Prin astfel de manevre care ocultează legea, domnule prim-ministru, vă plasaţi în afara Europei cu această măsură.

De altfel, nu ar fi prima oară când o faceţi. Tot în materie electorală, mai aveţi antecedente, când, la ordinul preşedintelui Băsescu, disperaţi că veţi pierde alegerile prezidenţiale, aţi inventat două referendumuri organizate concomitent cu scrutinul prezidenţial.

Dar să revenim la Comisia de la Veneţia şi să vedem ce părere are această entitate despre organizarea, în aceeaşi zi, a două sau mai multe scrutine. Citez: "Procedurile de votare joacă un rol vital în cadrul procesului electoral, deoarece în timpul votării pot fi comise eventualele fraude electorale. De aceea, procedura de vot trebuie să fie simplă."

Cred că ne putem uşor imagina, nu-i aşa, cam cât de simplă poate fi în România procedura de vot în care alegătorul va trebui să primească două buletine de vot pentru alegerea reprezentanţilor în Parlament, două buletine de vot pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale (primar şi consiliu local) şi, bineînţeles, încă două pentru alegerea autorităţilor administrative judeţene (preşedinte de judeţ şi consiliu judeţean). În total, şase buletine de vot.

Mai mult, alegătorul va trebui să opteze atât pentru persoane, cât şi pentru liste de candidaţi. Simplu, ce să spunem?!

Vă imaginaţi cum vom demonstra noi întregii Europe că românii se vor descurca excelent cu şase buletine de vot? Şi putem să fim siguri că, în anumite secţii de votare, se vor înregistra iarăşi recorduri de viteză în procedura de vot.

De la Paris, se aude că în 2012, crescând numărul de buletine de vot, prin urmare şi dificultatea, PDL va solicita înscrierea în rândul disciplinelor olimpice a unui nou sport: vot viteză.

Ca de obicei însă, la Paris e una, în ţară e alta. Cel puţin aşa ne-a demonstrat domnul Baconschi, ministru-antrenor responsabil cu performanţa în sportul olimpic brevetat de actuala putere - vot viteză.

În ţară, comasarea alegerilor va genera o mare confuzie în rândul electoratului. Se vor înregistra numeroase situaţii în care cetăţeanul care votează, urmând să mânuiască şase buletine de vot, bulversat fiind, nu va mai face diferenţa între a pune ştampila pe un candidat sau o listă de partid. Acesta este, de fapt, un aspect al vicierii rezultatului votării, aşa cum, de altfel, este definit chiar de către Comisia de la Veneţia.

Un aspect extrem de important în materia legislaţiei electorale este stabilitatea acesteia.

Codul bunelor practici în materie electorală prevede: "Stabilitatea dreptului este un element important al credibilităţii procesului electoral şi este esenţială pentru consolidarea democraţiei. Prin urmare, modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere şi că votul alegătorului nu mai este elementul esenţial care decide rezultatul scrutinului."

Aşadar, domnule prim-ministru, prin comasare nu faceţi altceva decât să decredibilizaţi procesul electoral şi să induceţi în eroare alegătorii.

Da, doamnelor şi domnilor reprezentanţi ai puterii, de fapt, chiar asta urmăriţi.

Vă doriţi ca alegerile din 2012 să fie organizate într-un haos general, în care dumneavoastră, cu prefecţii, şefii de instituţii şi întreaga clientelă politică, cu buzunarele bine garnisite în aceşti ani de guvernare, să puteţi fura mai uşor. Asta aţi urmărit permanent prin această aberaţie legislativă, prin impunerea căreia încercaţi acum să daţi, practic, o adevărată lovitură de stat, fără a utiliza tancul sau mitraliera, ci o majoritate parlamentară de strânsură, un conglomerat bine cimentat de infracţiune, înşelătorie, şantaj, laşitate, trădare şi micime.

Ceea ce propuneţi este o demenţă electorală, menită să creeze dezordine atât în rândul electoratului, cât şi în rândul celor implicaţi în desfăşurarea procesului electoral. Cum vă puteţi imagina că rezultatele alegerilor vor fi corecte, când dumneavoastră obligaţi membrii comisiilor birourilor secţiilor de votare să numere buletine de tot felul aruncate la grămadă în trei urne, unde se amestecă candidaţii de la Cameră cu cei de la Senat, de la consiliul judeţean cu cei de la preşedinţia consiliului judeţean, precum şi cei de la consiliile locale cu candidaţii la primărie?

De ce faceţi asta, stimaţi guvernanţi? Mizaţi pe faptul că aceşti oameni vor claca fizic şi psihic în faţa acestui volum imens de muncă şi a responsabilităţii uriaşe care apasă pe umerii lor? Suntem siguri că asta urmăriţi.

Mai mult decât atât, impuneţi, în birourile electorale de circumscripţie, procurori. Practic, subordonaţi procesul electoral elementelor de forţă ale statului român. Mai lipseau din acest construct diabolic ofiţeri SRI, SIE şi STS, deşi nu suntem siguri că nu vor fi implicaţi în vreun fel, măcar prin activitatea unor agenţi sub acoperire din cadrul celor trei structuri. Probabil că de asta le-aţi mărit bugetele în an electoral, să-i puteţi recompensa pentru aceste activităţi ilegale într-un stat de drept.

Procurorii numiţi în birourile electorale vor face astfel o pauză scurtă de la instrumentarea dosarelor politice cu care ne-au obişnuit în ultimii ani şi vor lupta ca cei pe care îi slujesc acum cu atât devotament să le rămână şefi şi în viitor. Aşadar, suntem în faţa unei fraude electorale fără precedent, în care structurile de forţă ale statului român sunt implicate activ, amintindu-ne de pretorianismul autoritar, specific unor vremuri de tristă amintire.

Domnule prim-ministru,

Zilele acestea se împlinesc 22 de ani de la sacrificiul unor tineri care şi-au dat viaţa în decembrie 1989 pentru democraţie, libertate şi mai ales alegeri libere. Ce aţi înţeles dumneavoastră, stimaţi guvernanţi, din acest sacrificiu? Se pare că nimic. Călcaţi în picioare toate principiile şi valorile pentru care aceşti oameni şi-au dat viaţa şi datorită cărora sunteţi astăzi în cele mai înalte funcţii ale statului român, de unde aţi devalizat bugete, aţi luat comisioane grase prin organizarea de licitaţii cu dedicaţie pentru clientela politică, iar acum veniţi şi comasaţi alegerile pentru a vă menţine la putere cu orice preţ şi a nu răspunde în faţa românilor pentru aceste nelegiuiri.

Stimaţi guvernanţi,

Întreaga procedură de angajare a răspunderii este una abuzivă, nedemocratică şi adânceşte criza de legitimitate cu care deja vă confruntaţi.

Într-un stat modern, aşa cum este România, deşi Domniile Voastre aţi reuşit performanţa să ne întoarceţi în timp nu cu 22 de ani, ci în zona neofeudalismului, legitimitatea guvernanţilor se bazează pe percepţia cetăţenilor că instituţiile statului se achită satisfăcător de rezolvarea necesităţilor economice, politice şi sociale ale populaţiei. În aceşti trei ani, aţi gafat continuu şi, în ciuda discursurilor triumfaliste prin care încercaţi să ne convingeţi că toate măsurile luate sunt spre binele comun, al tuturor, cetăţenii au simţit pe pielea lor contrariul.

Astfel, ultimele sondări sociologice relevă faptul că v-aţi prăbuşit la un nivel de sub 10% din încrederea populaţiei. Atât dumneavoastră, domnule Boc, cât şi mentorul de la Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu, aţi atins minimele istorice întâlnite în ultimii zece ani la un om politic la capitolul încredere. Pe scurt, asta înseamnă că poporul nu vă mai vrea. Regimul pe care îl întruchipaţi nu mai are susţinerea cetăţenilor. Faptul că vă menţineţi la putere prin tertipuri şi încălcări repetate ale regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului, ale legilor şi ale Constituţiei reprezintă disperarea şi falimentul acestei guvernări.

Promovând Legea comasării alegerilor, prin procedura angajării, veţi reporta această criză de legitimitate şi pentru următorii patru ani. Vom avea aleşi locali nelegitimi, un Parlament nereprezentativ, pe modelul celui din ultimii ani, când aţi forţat crearea unui grup parlamentar de transfugi politici, împreună cu care aţi dat naştere unei majorităţi toxice, nesocotind voinţa electoratului.

În final, noi, parlamentarii opoziţiei, semnatari ai acestei moţiuni de cenzură, dorim să adresăm un mesaj tuturor parlamentarilor puterii:

Votaţi alături de noi această moţiune de cenzură!

Ar trebui să vă simţiţi şi dumneavoastră jigniţi, ca şi noi, de modul total netransparent în care a fost adoptată această lege. Ar trebui să fiţi revoltaţi, în calitate de parlamentari, că pentru a 14-a oară Guvernul ignoră Parlamentul şi recurge la procedura angajării răspunderii. Ar trebui să refuzaţi să fiţi părtaşi la cea mai gravă lovitură dată democraţiei din România prin adoptarea acestei legi. Şi, dacă nimic din toate astea nu vă determină să acţionaţi şi să daţi un vot favorabil moţiunii de astăzi, poate faptul că va trebui să daţi socoteală la viitoarele alegeri, fie ele comasate sau nu, cetăţenilor din colegiile unde veţi candida - iar pe aceia pe care nu veţi reuşi să-i cumpăraţi va trebui să-i priviţi în ochi când le cereţi votul - sperăm să vă pună pe gânduri în următoarele minute, până va începe procedura de vot a acestei moţiuni.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Le reamintesc liderilor grupurilor parlamentare să comunice secretarilor de şedinţă lista cu cei care doresc să intervină în cadrul dezbaterilor generale.

Îl invit la tribună pe domnul Emil Boc, prim-ministrul României, pentru prezentarea poziţiei Guvernului.

Domnule prim-ministru, vă rog.

Domnul Emil Boc - prim-ministrul Guvernului României:

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Miza alegerilor comasate din anul 2012 o constituie greutăţile pe care le presupune anul economic 2012. Spun asta într-o manieră sinceră şi directă. (Discuţii, rumoare, vociferări)

Anul 2012 va fi un an dificil atât din punct de vedere extern, cât şi din punct de vedere intern. Când mă refer la aspectul extern al anului economic 2012, am în vedere cel puţin următoarele elemente.

În primul rând, după cum aţi putut observa, prognozele de creştere economică în Uniunea Europeană au fost revizuite în scădere şi, dacă în primăvară se vorbea de o prognoză de peste 2% creştere economică, în această toamnă aceste prognoze au fost revizuite negativ şi se vorbeşte de o creştere economică de 0,5-0,6% în Uniunea Europeană, cu perspectiva, din nefericire, chiar şi de reintrare în recesiune economică. (Rumoare, discuţii)

În al doilea rând, criza datoriilor suverane în Uniunea Europeană a atins cote fără precedent. În condiţiile în care media datoriilor publice raportate la produsul intern brut este de peste 80%, Uniunea Europeană va avea în 2012 misiunea extrem, extrem de dificilă de a adopta acele decizii care să pună la adăpost ţările Uniunii Europene, pe de o parte, în legătură cu problema datoriilor suverane, pe de altă parte, cu problema deficitelor excesive. România nu este în afara Uniunii Europene, ci, dimpotrivă, este parte a acesteia şi, inevitabil, tot ce se întâmplă în Uniunea Europeană ne afectează indirect şi pe noi.

În plan intern, România are şansa de a fi reuşit în 2011 să treacă pe creştere economică. Miza anului 2012 este consolidarea economică a României. Am reuşit să avem patru trimestre consecutive de creştere economică. După doi ani de cădere economică, 2009 şi 2010, vom încheia anul 2011 cu o creştere economică între 1,5% şi 2%.

De asemenea, România a reuşit să facă paşii necesari astfel încât în 2012 să iasă din procedura de deficit excesiv ca urmare a deficitului din anul 2008 de 5,4%. Dacă în 2011 vom încheia cu un deficit de maximum 4,4%, bugetul pentru anul 2012 este conceput pe un deficit de 1,9% şi cu o prognoză de deficit zero pentru 2013. Acestea sunt semne de responsabilitate pentru care, încă o dată, le mulţumesc românilor şi, în al doilea rând, coaliţiei guvernamentale care a susţinut în această perioadă de timp eforturile României pentru a nu intra în colaps şi pentru a evita falimentul ţării.

Din această perspectivă, anul economic 2012 are această provocare majoră de a consolida creşterea economică. Ştiţi bine că am venit în faţa dumneavoastră şi vă mulţumesc pentru faptul că aţi aprobat un buget fără niciun fel de conotaţie electorală. Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, o majoritate parlamentară are forţa, are înţelepciunea şi are capacitatea să iasă din metehnele pomenilor şi populismelor electorale şi să adopte un buget în interesul României şi al tuturor cetăţenilor acestei ţări, astfel încât să putem consolida, în aceste vremuri de furtună economică din Uniunea Europeană, ceea ce am câştigat din punct de vedere economic în anul 2011.

De asemenea, anul 2012 are două mari provocări: provocarea continuării politicii de investiţii pentru salvarea locurilor de muncă şi crearea altora noi şi, de asemenea, şansa absorbţiei fondurilor europene.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Să le spunem lucrurilor pe nume. Ştiţi cu toţii ce înseamnă două campanii electorale pe parcursul unui singur an. Fiecare dintre dumneavoastră, dacă vă puneţi această întrebare, ce reprezintă pentru o ţară două campanii electorale, aveţi răspunsul dat. Inevitabil înseamnă încetinirea motoarelor dezvoltării, inevitabil înseamnă dispute politice, din nefericire, de cele mai multe ori politicianiste, înseamnă, practic, paralizarea activităţii statului, la nivel naţional şi la nivel local, într-un an, repet, care are o miză enormă din punct de vedere economic, din punct de vedere al consolidării situaţiei României.

Gândiţi-vă că în anul 2012, din perspectiva absorbţiei fondurilor europene, avem şansa să aducem 6 miliarde de euro în România. În perspectiva fondurilor structurale, vreau să ştiţi că în acest moment sunt încheiate, semnate, 7 441 de contracte în valoare de 19,8 miliarde de euro, din care 12,3 miliarde de euro - bani de la Uniunea Europeană. Vorbesc doar de fondurile de coeziune. Sunt proiecte semnate şi care, cu alte cuvinte, sunt în implementare.

Gândiţi-vă ce înseamnă, practic, fragmentarea anului 2012 în două campanii electorale. Cea mai mare parte a acestor proiecte se află în raporturile cu administraţiile locale care trebuie să le implementeze. Intrarea în campanie electorală înseamnă cel puţin două luni înainte şi două luni după de inactivitate şi de încetinire a motoarelor absorbţiei fondurilor europene. Acum avem pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, şansa de a utiliza aceşti bani europeni. Vă invit să nu o pierdem şi să găsim cea mai potrivită soluţie în interesul ţării.

De asemenea, dacă ne referim la Măsura 3.2.2, pe care o cunoaşteţi cu toţii, sunt 617 proiecte în implementare în valoare de peste 1,5 miliarde de euro. Asta înseamnă iarăşi implicaţii pentru toate autorităţile locale în ceea ce priveşte gestionarea acestor fonduri europene, iar dacă ne gândim la faptul că 64% din alocarea pe care o avem până 2013 pe fonduri europene, mă refer la componenta structurală, este deja antamată, acest lucru ne mai dă încă un argument pentru ceea ce înseamnă necesitatea ca anul 2012 să nu fie compromis prin campanii electorale, prin dispute sterile şi prin consumarea energiilor într-o altă direcţie decât cea care ar servi interesului ţării. Timpul, din acest punct de vedere, ne poate fi un aliat, după cum timpul ne poate fi un duşman.

În consecinţă, propunerea pe care am făcut-o este aceea ca în anul 2012 să ne concentrăm, putere şi opoziţie, opoziţie şi putere, administraţie centrală şi administraţie locală, pentru ceea ce înseamnă binele României, prin consolidarea creşterii economice, acest bun câştigat, şi, în al doilea rând, prin absorbţia fondurilor europene, absorbţie care cere o muncă de 24 de ore din 24 de ore pentru ca banii europeni să vină şi să rămână în România.

O campanie electorală mai puţin nu înseamnă un deficit pentru democraţie, după cum mai multe campanii electorale desfăşurate la intervale scurte nu înseamnă automat o creştere a calităţii şi a nivelului democraţiei. Comasarea alegerilor locale şi parlamentare în 2012 este şi o şansă pentru a avea un interes sporit al alegătorilor pentru aceste alegeri. O să vină şi mai mulţi la vot. De aceea, cred că nu putem vorbi de un deficit de democraţie în condiţiile în care este cunoscut faptul că alegerile locale generează o emulaţie şi o participare mai mare a cetăţenilor la vot. De ce să nu profităm şi de această şansă pentru a da posibilitatea românilor, cetăţenilor acestei ţări, să se exprime într-o manieră directă, explicită şi transparentă cu privire la destinul autorităţilor locale şi cu privire la viitoarea guvernare?

Din aceste scurte considerente, vă invit, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, să respingeţi această moţiune de cenzură şi să abordăm responsabil anul economic 2012, în interes general.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu, domnule prim ministru.

Intrăm în dezbaterile generale.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Tinel, reprezentând Grupul parlamentar al PDL.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor colegi, deputaţi şi senatori,

Mărturisesc că mă aşteptam, dată fiind perioada extrem de sensibilă pe care o traversăm, 22 de ani de la evenimentele din decembrie ’89... şi vă văd pregătiţi pentru o nouă revoluţie.

Ştie domnul Iliescu care este menirea dumneavoastră astăzi aici? L-aţi întrebat? (Discuţii, rumoare, vociferări)

Deci mă aşteptam ca o eventuală moţiune de cenzură să se refere exclusiv la acea perioadă şi să aibă eventual titlul "Cine a tras în noi după 22?". Bineînţeles că ar fi trebuit apoi să înceapă o adevărată dezbatere parlamentară, cu argumente pro şi contra, privind evoluţia acelor evenimente.

Din păcate însă, aflarea adevărului despre tragicele evenimente petrecute atunci, în decembrie ’89, se amână până când actuala opoziţie va conştientiza faptul că minciuna, tăinuirea, manipularea, obstrucţionarea nu pot face casă bună cu democraţia sau, mai bine zis, sunt duşmanii de moarte ai democraţiei.

Stimaţi colegi din opoziţie,

Vă înşelaţi dacă consideraţi că România poate merge înainte pe drumul consolidării democraţiei până nu lămureşte definitiv problematica acelui decembrie însângerat din 1989. Vă întreb şi mă întreb: dacă ar învia acum cei peste o mie de morţi din decembrie ’89, ce credeţi că ne-ar întreba prima dată, intrând pe uşile acestei aule parlamentare: unu, în ce mod organizăm alegerile locale şi parlamentare în toamna anului 2012 sau, doi, dacă am aflat cine i-a împuşcat pe ei şi ce pedepse au primit criminalii?

Vă răspund eu. Ne-ar pune sigur a doua întrebare şi tare mi-e teamă că unii dintre noi am avea mari emoţii în a da explicaţii.

Aş fi vrut, deci, să începeţi textul moţiunii cu un omagiu pios adus acelor morţi şi dispăruţi în decembrie 1989. Aş fi vrut, de asemenea, să înţelegeţi că în această perioadă, de regulă, nu se pot face moţiuni de cenzură. Ele au menirea de a divide, de a învrăjbi. Or, spiritul lui decembrie 1989 a fost de unitate, de fraternitate.

Ziceţi dumneavoastră în textul moţiunii: "Jucaţi popice cu democraţia românească" sau "Nu vă interesează nici cât negru sub unghie destinul acestei ţări şi soarta românilor, ci doar cum să vă asiguraţi mai bine propriul destin pentru următorii patru ani".

Oare aşa să fie? Oare aşa vor fi percepute, peste un an, de majoritatea românilor, toate măsurile de reformă luate în aceşti ultimi trei ani de Guvernul Boc: Legea educaţiei naţionale, Legea pensiilor, Legea salarizării unitare, Codul muncii, Legea asistenţei sociale, Codurile, civil, penal şi cele de procedură civilă şi penală, şi toate celelalte măsuri care, iată, acum încep să-şi arate roadele?

V-a prezentat domnul prim-ministru raţiunile economice şi politice pentru care am luat această măsură de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare.

Oare chiar să nu înţeleagă românii că a fost o perioadă în care ne-a trecut glonţul pe lângă ureche şi, fără aceste măsuri dure, dar necesare, nu am fi supravieţuit?

Care politician nu-şi doreşte să-şi treacă în contul lui, la rubrica realizări, o suită întreagă de creşteri salariale, ale pensiilor, ale diferitelor forme şi categorii de sprijin social? Din păcate însă, puţini sunt politicienii care îşi asumă şi responsabilitatea unor măsuri dure de reformă, dar absolut necesare pentru buna funcţionare a statului în întregul său, iar dumneavoastră, cei din opoziţie, nu vă puteţi gândi că faceţi parte din această ultimă categorie. Dumneavoastră, cei din opoziţie, rămâneţi nişte populişti şi excelenţi demagogi, nu pentru că nu aţi realiza şi conştientiza faptul că măsurile luate de Guvernul Boc au fost cele corecte, ci pentru că, "genetic" vorbind, vă trageţi din cei care au practicat minciuna, populismul şi demagogia, ca politică de stat.

Voi, cei de stânga, aţi avut grijă să induceţi opiniei publice, în mod fals, dragostea faţă de om, faţă de valorile democraţiei sociale. Aşa s-a ajuns ca, în decembrie 1989, tocmai cei cărora le purtaţi de grijă - paradoxal! - să se revolte împotriva voastră. Şi mi-e teamă că nici acum, la 22 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, nu realizaţi că politica bazată pe minciună, pe demagogie şi populism nu poate fi apanajul unor politicieni adevăraţi, ci al unora vopsiţi.

Oare cum pot fi catalogate măsurile luate în trimestrul IV al anului 2008 de Guvernul Tăriceanu, de cheltuire fără noimă a 4 miliarde de euro? Pot fi ele privite prin prisma dragostei şi afecţiunii faţă de om, faţă de ţară sau, mai degrabă, faţă de un grup restrâns, aflat la putere, care încerca să obţină un scor electoral cât mai bun pentru a-şi perpetua puterea politică?

Deci asistăm astăzi la dezbaterea celei de-a zecea moţiuni de cenzură îndreptate împotriva Guvernului Boc. Şi trebuie să recunoaşteţi că este un record absolut în materie de moţiuni de cenzură. Comparativ, Guvernul Tăriceanu a avut cinci moţiuni de cenzură în patru ani de mandat, din care trei, cele mai importante, în perioada 2005 - 2006, iar două în anii de guvernare cu PSD şi - atenţie! - fără să-şi asume răspunderea pe vreun pachet de legi important.

Şi pentru că vorbeam de ipocrizie în politică, mă întreb: ce poate fi mai revoltător decât să asişti la un calcul politic meschin, gândind că poţi fi, în acelaşi timp, şi victimă, şi călău?

La ce mă refer? Aveţi mai mult de jumătate din preşedinţii de consilii judeţene şi, de asemenea, cel mai mare număr de primari. Or, toate acestea sunt avantaje politice pentru toamna anului 2012 în condiţiile în care ştiţi că această comasare a alegerilor şi candidatura în bloc a aleşilor locali, a primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene, cu parlamentarii aduce avantaje acolo unde partidul are preşedinte de consiliu judeţean, ştiut fiind că acesta trage după el toată lista. Or, dacă aceste lucruri se ştiu şi se vede clar că vă avantajează, atunci, ce v-a îndemnat la acest gest al depunerii unei moţiuni de cenzură? Poate numai dorinţa de a vă da în spectacol aici, la tribuna Parlamentului, gândind că o să ne apuce tremuratul pe noi, cei de la putere, dacă veţi veni dumneavoastră la guvernare. Ceea ce, sincer, cred că nu se va întâmpla multă vreme de aici înainte.

Nu vreţi să acceptaţi argumentul, de altfel, logic, al reducerii cheltuielilor bugetare cu 20 de milioane de euro. Apropo, la o pensie medie de 1 000 de lei pe lună, pentru că calculaţi totul în pensii, asta ar însemna vreo 6 700 de pensii pe an în plus, susţinute din economia realizată prin comasarea alegerilor, sau 100 de grădiniţe în plus, dacă facem calculul pentru un cost de aproximativ 200 000 de euro pe grădiniţă. (Discuţii în sală)

De altfel, în general, domnilor din opoziţie, dumneavoastră nu acceptaţi niciun fel de argumente, indiferent de valoarea şi raţionamentul care le-au impus. Nu recunoaşteţi nici creşterea economică reală - aproximativ 1,7% - şi încadrarea în deficitul bugetar - 4,2% - de anul acesta, precum nu vreţi să acceptaţi faptul că, deşi pus la zid în fiecare zi atât de dumneavoastră, opoziţia, cât şi de o bună parte a presei româneşti, acest Guvern se încăpăţânează să reziste, dar, mai ales, să continue cu măsurile de reformă care abia încep a fi apreciate şi recunoscute şi pe plan internaţional.

Nu vreau să închei înainte de a vă spune că măsura comasării alegerilor este dată de conjunctura economică dificilă, pe care o tranversăm...

Din sală: Traversăm!

Domnul Gheorghe Tinel:

...şi că, din această perspectivă, decizia politică a Guvernului, susţinută de noi în Parlament, este una curajoasă.

În fond, domnilor din opoziţie, în toamna anului 2012, toţi participanţii la scrutinul electoral vor pleca din block start-uri în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii.

Şi, pentru că se apropie Crăciunul şi Anul Nou, aş vrea să vă urez, domnule prim-ministru, dumneavoastră şi întregului Cabinet, un "Crăciun Fericit!" şi un An Nou cu sănătate şi indicatori macroeconomici realizaţi, iar dumneavoastră, celor din opoziţie, fie ca anul 2012 să vă aducă sănătate şi să vă menţină tot acolo unde sunteţi acum, adică în opoziţie, gândind că poate numai aşa veţi face diferenţa dintre un om politic responsabil şi un demagog.

Grupurile parlamentare ale PDL din Camera Deputaţilor şi Senat vă anunţă că nu va vota această moţiune de cenzură.

Mulţumesc.

Din sală: Nu vor! Analfabetule!

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu vor vota această moţiune. Scuze!

"La mulţi ani!"

(Vociferări, replici neinteligibile)

Domnul Vasile Blaga:

Aţi vorbit 10 minute.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Victor Ponta, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD. Se pregăteşte domnul senator Crin Antonescu, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte al Senatului,

"Tovarăşa" preşedinte a Marii Adunări Naţionale,

Dacă "tovarăşul" prim-ministru "Emil Bobu" ar fi fost aici, l-aş fi întrebat dacă ştie de ce se află astăzi în această sală.

Din păcate, astăzi, ne aflăm la 22 de ani după o altă revoluţie română, pentru a discuta despre un drept fundamental, un drept care defineşte o democraţie, dreptul de a vota în cadrul unor alegeri libere, corecte, anunţate din timp, pe baza unui sistem stabilit în mod democratic.

Din păcate, puterea actuală, după ce a luat românilor multe alte drepturi: dreptul la sănătate, dreptul la educaţie, dreptul la protecţie socială, ia, astăzi, un alt drept fundamental, pentru care românii au luptat şi un drept pe care românii l-au dorit foarte mult, acela de a putea să aleagă cine îi conduce în cadrul unor alegeri democratice.

Angajarea răspunderii Guvernului "Emil Bobu" pentru amânarea alegerilor reprezintă nu doar un pericol pentru democraţie, ci un precedent extrem de periculos. Înseamnă că vom putea oricând să anulăm sau să amânăm alegeri pe motive de criză. România va fi, din păcate, după aceşti ani de regim al "tovarăşului" preşedinte Traian Băsecu, mulţi ani, de acum încolo, în criză. Asta înseamnă că putem să nu mai facem alegeri.

Este mai ieftin să facem alegeri comasate, spune "tovarăşul" prim-ministru Emil Boc. Mult mai ieftin ar fi să scăpăm de Guvernul Boc. Ar fi mult, mult mai ieftin şi nu ar trebui să ne uităm la o aşa-zisă economie în urma alegerilor, o economie care reprezintă doar a cincea parte din paguba pe care o produce Televiziunea Română aservită preşedintelui, cel mai iubit fiu al poporului pedelist, aşa cum era, înainte de 1989, aservită unui alt preşedinte.

Din punctul de vedere al Uniunii Social-Liberale, lucrurile sunt foarte clare. Nu mai există dreptul la sănătate, dreptul la educaţie, dreptul la protecţie socială şi astăzi se ia românilor şi dreptul la alegeri libere.

Vom face tot ce ţine de noi pentru ca acest drept să fie restituit românilor şi vom încerca să aducem aminte "tovarăşului" Emil Boc despre soarta lui Emil Bobu, "tovarăşei" Elena Udrea despre soarta tovarăşei Elena Ceauşescu, "tovarăşului" Traian Igaş despre soarta tovarăşului Tudor Postelnicu şi, mai ales, "tovarăşului" preşedinte Traian Băsescu, cel mai iubit fiu al poporului, tuturor tovarăşilor şi "pretinilor" săi români, maghiari şi de alte naţionalităţi - (Aplauze) - că, aşa cum istoria, în mod rău, se rescrie după 22 de ani şi ne întoarcem la o ţară nedemocratică, sunt convins că se va rescrie şi în ceea ce-i priveşte pe toţi aceşti "tovarăşi". Ca să nu se supere "tovarăşul" Daniel Funeriu, îmi era destul de greu să-l compar cu tovarăşa Suzana Gâdea, dar cred că e o comparaţie potrivită. Toţi aceşti "tovarăşi" şi "tovarăşe", români, maghiari şi de alte naţionalităţi, vor împărtăşi soarta iluştrilor lor înaintaşi şi sper că mai repede decât îşi doreşte un "mare" om politic - la figurat, evident - pe care l-am descoperit astăzi, "tovarăşul" Tinel, fost angajat...

Eraţi mult mai bun când lucraţi în Guvernul Năstase, la Ministerul Agriculturii. (Aplauze)

Sper ca toţi aceşti "tovarăşi", mari şi mici, să ajungă să se căiască în faţa poporului român. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Şi anul viitor, în luna decembrie, să-i pedepsim pe aceşti "tovarăşi", aşa cum au fost şi alţii înaintea lor.

Mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Vasile Blaga:

Mulţumesc.

Aţi utilizat 5 minute din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PSD.

Îl invit la microfon pe domnul senator Crin Antonescu, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.

Se pregăteşte domnul senator Fekete-Szabó András-Levente.

Vă rog, domnule Antonescu.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Domnilor colegi parlamentari,

De obicei, la o moţiune de cenzură, mai ales declanşată de o angajare de răspundere, se discută deosebiri între opţiuni politice punctuale, între politici pe diferite teme. Nu suntem astăzi într-o asemenea situaţie, pentru că, dincolo de ceea ce domnul preşedinte Ponta evoca înainte, şi anume consacrarea anulării încă unui drept fundamental al cetăţenilor români, cu această angajare a răspunderii Guvernului, avem de-a face cu o declaraţie de filozofie politică cu toată greutatea. Astăzi nu se mai confruntă două opţiuni în interiorul unui sistem democratic, nu se mai confruntă viziuni, în mod obişnuit, diferite între putere, Guvern şi opoziţie, ci avem de-a face cu două filozofii care se confruntă şi, dacă e ceva de salutat în această şedinţă, de azi, a Parlamentului şi în discursul de azi al prim-ministrului, este că, în fine, filozofia actualei puteri, antidemocratică, este asumată explicit.

Sigur că am putea, din nou, să glumim pe seama unor elemente din discursul prim-ministrului sau, mai cu seamă, pe seama intervenţiei hazlii, intervenţiei princeps, în numele Partidului Democrat Liberal. Nu e însă de glumă. Avem de-a face, doamnelor şi domnilor, cu încercarea de a lovi direct în sistemul democratic şi direct în nucleul tare, în inima sistemului democratic, pentru că, în fond, într-o democraţie reală, alegerile sunt condiţia şi sunt proba de verificare.

Ce ne spune nouă astăzi, clar, prim-ministrul? E bine să alegem cât mai rar. Campaniile electorale - afirmă Domnia Sa, cu valoare de principiu - sunt nişte dezbateri sterile şi de evitat. Cineva - afirmă Domnia Sa -, adică cei care guvernează acum, a stabilit ce este bine pentru naţiune şi, ca atare, toţi, fără să mai dezbatem, fără să mai facem alegeri, trebuie să ne aliniem, cum spune Domnia Sa - putere, opoziţie, administraţie centrală, administraţie locală - acestor obiective stabilite de voinţa puterii.

Nu există, domnule prim-ministru, în 20 de ani de democraţie în România... 22 de ani, care se împlinesc, cumva, astăzi, nu există nicio afirmaţie mai răspicat leninistă, în ideea minorităţii conştiente, decât aceea pe care dumneavoastră, astăzi, o faceţi.

Nu există, în 22 de ani, o explicaţie mai răspicat fascistă şi antidemocratică decât aceea pe care dumneavoastră o faceţi.

Dumneavoastră aveţi un Führer, dumneavoastră aveţi la dispoziţie un popor, dumneavoastră ştiţi ce trebuie şi ce nu trebuie să facă naţiunea, dumneavoastră ştiţi cine e responsabil şi cine nu, dumneavoastră ştiţi că cine nu e de acord e duşmanul poporului şi, ca atare, nu mai avem nevoie de alegeri, de cheltuieli şi de "trăsnăile" de campanii electorale.

Sigur, în momentul când v-aţi început, domnule prim-ministru, discursul şi o bună bucată de vreme după aceea, ne-am gândit că poate nişte consilieri au rătăcit discursurile şi reluaţi discursul despre starea economică a naţiunii şi despre politica strălucită pe care o duceţi în acest domeniu. Nu! Eraţi la subiect şi doreaţi să ne spuneţi că, din cauza tuturor dificultăţilor economice interne şi internaţionale, trebuie s-o lăsăm mai moale cu democraţia şi cu alegerile.

În numele colegilor mei din Partidul Naţional Liberal şi din Uniunea Social-Liberală, resping ferm, aici, într-un Parlament în care încă ne mai putem pronunţa, ideea că dificultăţile economice, oricât de mari, se înfruntă sau se rezolvă prin diminuarea democraţiei. Dimpotrivă.

Resping ideea că o simplificare şi o diminuare a procesului electoral, incluzând campanie electorală, competiţie politică şi alegeri libere şi corecte, ar fi soluţii pentru ceva, cu atât mai puţin pentru o criză economică.

Sigur, criza pe care o descrieţi, cel puţin în ceea ce priveşte restul Europei, este reală. În care ţară din Europa s-a renunţat la părţi din procesul electoral, s-a renunţat la vreo alegere sau s-au comasat alegeri? S-au întâmplat alte lucruri: au demisionat Guverne care n-au mai avut suficientă credibilitate - în Italia, în Grecia - s-au făcut, domnule prim-ministru şi domnilor din majoritate, alegeri anticipate - în Spania.

Tot ceea ce prim-ministrul a povestit aici poate să fie, în cel mai bun caz, motiv nu pentru amânarea şi comasarea alegerilor, ci pentru alegeri anticipate, pentru că, dacă ne confruntăm cu împrejurări dificile şi cu cât sunt ele mai dificile, atunci, ne trebuie cu atât mai mult un Guvern mai puternic şi mai performant. Prima condiţie pentru ca un Guvern să fie puternic şi performant ţine de credibilitate şi de legitimitate. Credibilitatea Guvernului dumneavoastră este la cote minime record în toată istoria României. Legitimitatea Guvernului dumneavoastră este, de la naştere, pusă grav sub semnul întrebării, pentru că ea este dată de o majoritate din Parlamentul actual care încalcă grav şi evident majoritatea voturilor pe care cetăţenii le-au dat la alegerile parlamentare din 2008.

Alegeri anticipate, aşadar, ar fi modificarea de calendar democratic pe care criza descrisă de dumneavoastră să o justifice.

Nu acceptăm, de asemenea, ideea că Parlamentul, ca instituţie, este astăzi atacat definitiv şi, cu votul sau cu rămânerea dumneavoastră în bănci, colegi din majoritate, daţi azi încă o lovitură, poate fatală, acestei instituţii, pentru că în comasarea alegerilor, păcatul cel mai grav este că nu mai putem avea o dezbatere democratică, o campanie electorală corectă şi o competiţie necesară şi distinctă între temele de administraţie locală şi politicile parlamentare şi, implicit, guvernamentale.

Ştiţi cu toţii - pentru că asta intenţionaţi - că dezbaterea se va contamina, în sensul diminuării, ascunderii, ocultării temelor specifice Parlamentului. Şi toţi cei care astăzi susţineţi, prin votul sau prin abţinerea dumneavoastră de la vot, această aberaţie vă gândiţi cum să vă ascundeţi pe sub pulpana nu ştiu cărui primar. Gândiţi-vă, vă rog, în perspectivă, ce forţă, ce legitimitate, ce greutate va avea un Parlament care va fi alcătuit, în mare măsură, dintr-un fel de "trimişi" sau de "adjuncţi" ai primarilor. Primarii au importanţa lor, nu asta pun în discuţie, dar pun în discuţie faptul că, prin această comasare a alegerilor, în mod clar şi explicit, Parlamentul României, organ reprezentativ suprem al poporului român, definit ca atare în Constituţie, este transformat într-o instituţie de mâna a doua.

Sigur, actualei puteri îi surâde un Parlament alcătuit din 300-400 de "Tinei", care să vină aici şi să - (Aplauze) - debiteze orice, să citească cu greu, de pe o foaie, până şi urările de "La mulţi ani!" pentru prim-ministru, echipa sa şi familia sa - (Aplauze) -, şi pentru care un biet dezacord gramatical în limba română nu contează.

Dar pentru toţi cei care ne gândim, măcar un minut azi, 22 decembrie 2011, că în ţara asta oamenii au vrut şi vor în continuare, fiecare după înţelesul lui, garanţii ale democraţiei, vă luaţi răspunderea astăzi de a mai face un pas către desfiinţarea instituţiei fundamentale a acesteia.

Sigur că pentru dumneavoastră, probabil, această bătălie pentru aşa-zisa reformă, pentru simplificarea procedurilor democratice, dacă aţi putea, şi pentru simplificarea procedurilor judiciare, este o cauză pe care o îmbrăţişaţi sub anumite presiuni, sub anumite tentaţii şi cu gândul cu care foarte mulţi dintre dumneavoastră au trăit şi înainte de 1989: că, în fond, răspunderea este a lui Traian Băsescu şi, cel mult, a lui Emil Boc. Iar eu vă spun, chemându-vă, cu respect şi sobrietate, să gândiţi şi să daţi acest vot ca parlamentari adevăraţi, pentru că răspunderea este, în primul rând, a dumneavoastră, a noastră, a tuturor, atât cât mai avem acest vot la îndemână.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

(Din acest moment, conducerea şedinţei este preluată de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

13 minute aţi epuizat din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PNL.

Vă rog, domnule senator Haşotti, pe procedură.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Pe procedură.

Stimaţi colegi,

Respectul pe care îl dă prim-ministrul României Parlamentului se vede. Şi, în primul rând, nu vă respectă pe dumneavoastră, că dumneavoastră l-aţi votat.

Respectul pe care miniştrii Guvernului îl dau Parlamentului se vede. Şi iată de ce avem astăzi angajarea răspunderii pentru o lege nedemocratică. Pentru că ceea ce face prim-ministrul României nu este democraţie politică, este mitocănie politică. (Aplauze)

Nu-mi fac iluzii şi nu-l chem înapoi în această sală. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Dragi colegi,

Ca o formă de respect pentru plen, o să vă rog să folosim un limbaj adecvat. (Vociferări, proteste din sală)

Domnul senator Fekete-Szabó András-Levente, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Vă rog!

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

Nu mai blocaţi Guvernul!

Domnul Fekete-Szabó András-Levente:

Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Nu vom bloca democraţia. Facem tot ce e posibil ca democraţia, în România, să funcţioneze, chiar dacă unii nu cred acest lucru.

În fine, Grupurile parlamentare ale UDMR din Camera Deputaţilor şi Senat vor vota împotriva acestei moţiuni.

De altfel, vă doresc "Crăciun fericit!" "La mulţi ani!".

"Áldott Karácsonyit! Boldog Új Évet!"

Mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Din partea Grupurilor parlamentare progresiste, îl invit la microfon pe domnul senator Nedelcu.

Domnul Vasile Nedelcu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor reprezentanţi ai Guvernului,

Stimat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm astăzi în faţa celei de-a zecea moţiuni de cenzură din această legislatură. Deja, sincer, devine plictisitor acest demers politicianist, lipsit de argumente, pe care îl tot exersaţi de trei ani încoace fără rezultat.

Încercaţi din nou să doborâţi Executivul, să aruncaţi ţara, la final de an, într-o imensă criză politică, de astă dată, pe motiv că nu sunteţi de acord cu asumarea răspunderii Guvernului în ceea ce priveşte comasarea alegerilor de anul viitor.

Nu mă pot abţine însă să nu vă întreb: cu ce soluţii veniţi? Care ar fi continuitatea dacă Executivul ar pica astăzi? Care ar fi Guvernul pe care îl vedeţi scoţând ţara din criză? Care ar fi legea electorală pe care aţi dori să o promovaţi dumneavoastră?

Nu am un răspuns, din simplul motiv că nu aţi venit cu astfel de răspunsuri în faţa României şi a românilor. Mai grav, nu aţi venit cu astfel de răspunsuri nici în multitudinea de mandate în care v-aţi perindat la guvernare.

Mi-e greu să cred că acum aţi fost loviţi, brusc, de idei geniale, pe care însă le ţine secrete. Vorbiţi în textul moţiunii de faptul că, prin angajări repetate ale răspunderii, Guvernul subminează democraţia şi pune sub semnul întrebării existenţa statului de drept.

Uitaţi însă că jucaţi rolul de "Gică contra". Ca întotdeauna, puneţi piedici oricărei măsuri de modernizare şi reformare a României, că nu aţi susţinut nicio măsură, dar absolut nicio măsură promovată de către Guvernul Boc. Practic, aţi fost cei care aţi forţat Executivul să-şi asume, repetat, răspunderea pentru a salva ţara din criză, iar rezultatele se văd acum, când România stă bine în raport cu alte ţări europene. Uitaţi că România stă cu fruntea sus în Uniunea Europeană.

Revenind la Legea electorală, spuneţi că o comasare a alegerilor ar însemna un demers discreţionar, unilateral şi antidemocratic, menit să ajute partidele de la putere să fraudeze alegerile. Nimic mai fals. O recunoaşteţi şi dumneavoastră, prin lipsa argumentelor în acest sens. Ba, mai mult, aveţi tupeul să invocaţi tot felul de sondaje făcute pe genunchi, pe care vă bazaţi atunci când faceţi asemenea acuzaţii grave, lipsite de acoperire.

Culmea culmilor este faptul că îndrăzniţi să susţineţi că ar trebui să tăiem din investiţii, în loc să economisim 22 de milioane de euro prin comasarea alegerilor.

România nu mai poate sta pe loc, iar dumneavoastră nu mai puteţi să opriţi evoluţia şi modernizarea.

Le-aţi spus celor care v-au votat de această "idee genială"?

Le-aţi vorbit despre cum vă doriţi ca, din bugetul statului, să fie aruncaţi bani pe fereastră pentru organizarea alegerilor, iar în contrapartidă să tăiem investiţii sănătoase, bune pentru oameni şi care atrag turişti în ţara noastră?

Din sală: Slugă!

Domnul Vasile Nedelcu:

Vreţi să daţi jos acest Guvern, dar nu aveţi nicio soluţie alternativă.

De ce nu spuneţi oamenilor ce urmează dacă România ar rămâne fără Guvern?

De ce nu le spuneţi că o criză politică în acest moment ar duce la o cădere liberă a pieţelor?

De ce nu recunoaşteţi public că orgoliul este singurul motiv pentru care nu vă implicaţi, pentru care nu veniţi cu idei şi soluţii?

Nicolae Iorga spunea că "Un om făţarnic are două feţe şi niciun obraz".

Cât timp au fost la guvernare, mulţi dintre semnatarii moţiunii au ignorat problemele Legii electorale din România. Aşa am ajuns să avem parlamentari votaţi de o mână de oameni, aşa am ajuns -(Vociferări, replici neinteligibile în sală) - să bâjbâim cu toţii referitor la o lege prea încurcată, pe care nu o mai înţelege nimeni, aşa am ajuns, involuntari, părtaşi cu toţii la o mare brambureală.

Din sală: Vorbeşte, mă, limba română!...

Domnul Vasile Nedelcu:

Astăzi, când sunt în opoziţie, unii mimează indignarea şi responsabilitatea, dar nu ar fi dispuşi să-şi asume niciuna din greşelile ultimilor 20 de ani şi nici responsabilitatea guvernării, iar acum, prin intermediul acestei moţiuni de cenzură, vă exprimaţi propriile temeri. Vă este frică pentru că, în sfârşit, nu veţi mai putea mitui - (Vociferări, replici neinteligibile în sală) -, nu veţi mai putea fura voturi şi nu aveţi realizări cu care să vă lăudaţi în faţa cetăţenilor care v-au votat.

Şi toate aceste gânduri care vă macină le-aţi cosmetizat într-un text lung şi plictisitor, aruncându-le în cârcă partidului principal, aflat la guvernare. Un text prin care îndrăzniţi cu neruşinare să-i jigniţi şi să-i subestimaţi pe români, despre care spuneţi că sunt incapabili să se descurce a faţa şase buletine de vot.

Ruşine, domnilor! Ruşine!

Domnilor uslaşi,

Teribilismul politic şi superficialitatea unor lideri nu ţin de soluţii responsabile. Vorbele mari, spuse în faţa camerelor de filmat, nu ţin de foame, iar cuvintele arzătoare, scrise în moţiune, nu ţin loc de soluţii concrete. La fel cum am făcut-o de fiecare dată, vom aplica în continuare politica interesului naţional.

Din acest motiv, parlamentarii progresişti nu votează moţiunea de cenzură depusă de moţiune. (Rumoare)

Este un demers imoral, care nu scoate România din criză, ci riscă să o arunce în pragul unei instabilităţi politice de proporţii, iar noi, cei din UNPR, nu vrem să fim părtaşi la un demers iluzoriu, care nu aduce nimic bun nici pentru salariaţi, nici pentru pensionari, nici pentru mediul privat.

"La mulţi ani!", români.

Vă mulţumesc. (Vociferări, rumoare, aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon acum pe domnul deputat independent Daniel Oajdea.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Doamna preşedinte,

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Voi vota moţiunea. (Aplauze)

Nu este un vot pentru USL, este un vot pentru un principiu. Legea comasării alegerilor este o lege nedemocratică:

1. Prin restrângerea dreptului de a fi ales, pentru că nu dă voie cuiva să candideze pentru Parlament şi alegerile locale;

2. Prin faptul că organizează alegeri locale şi generale în aceeaşi secţie de votare.

La alegerile locale, numărătoarea voturilor se termina undeva pe la cinci dimineaţa, în anumite secţii de votare, la alegerile generale, adică parlamentare, undeva, pe la două noaptea.

Observăm că, organizând alegerile simultan în aceeaşi secţie de votare, în anumite secţii de votare probabil se vor termina de numărat voturile undeva pe la ora şase sau zece dimineaţa.

Cred că nu este nevoie să spun că se depăşeşte limita rezistenţei umane şi, prin acest lucru, neregulile de la numărarea voturilor vor fi mult amplificate.

Cred că istoria va confirma că această lege este antidemocratică şi-mi fac datoria morală de a vota corect, împotriva acestei legi.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, îl invit la microfon pe domnul senator Marian Rasaliu.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Domnule prim-ministru,

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Oricum, înainte de a începe, vizavi de ceea a spus colegul Oajdea, în ceea ce-l priveşte, cum spuneam, voturile se vor termina de numărat foarte repede. Să nu-şi facă griji!

(Vociferări, rumoare, gălăgie foarte mare, replici neinteligibile)

Am avut în faţă textul moţiunii de cenzură pe care l-aţi gândit foarte bine. Necesitatea revizuirii unor legi, începând cu Legea fundamentală a statului, devine tot mai evidentă.

Un exemplu la îndemână îl reprezintă această Lege electorală. Iată, domnilor, ce efecte a reuşit să producă, printre altele, această lege, purtând pecetea actualilor opozanţi. Unii lideri au reuşit să pătrundă în Parlament din poziţia a doua sau a treia, ca număr de voturi obţinute de la alegători, iar în detrimentul competitorilor s-au situat pe locul pe locul întâi.

(Replică neinteligibilă din sală)

Seamănă mai degrabă cu legea absurdului. Aşa stând lucrurile, nu mai poate fi de mirare că unii dintre dumnealor nu înţeleg nici acum pe ce criterii au ajuns demnitari. Cu atât mai greu ar putea pricepe raţiunea unor măsuri de guvernare în situaţii de criză.

Stimaţi colegi din opoziţie,

Nu este de mirare că aţi recurs la un asemenea gest a cărui penibilitate este destul de dezbătută de către cei care înţeleg contextul macroeconomic şi sunt interesaţi de viitorul românilor, dar, să daţi dovadă de o neîncredere atât de mare în propria strategie, este hilar chiar pentru un copil de grădiniţă.

(Replică neinteligibilă din sală)

Da, da, mulţumesc.

În lipsa altei activităţi, vă frecaţi ochii a nedumerire şi constataţi tot ceea ce se poate constata în plan legislativ. Nu ştim cui aparţine partitura după care dirijaţi, dar, cu siguranţă, aţi devenit personaje contradictorii.

O dată spuneţi că vrem comasarea alegerilor ca să fraudăm votul, iar după aproape o secundă, vă arătaţi convinşi că vom pierde. Şi atunci, vă întreb: dacă tot sunteţi convinşi că vom pierde următoarele alegeri, pentru ce atâta tevatură inutilă. Grea întrebare.

Inconştienţa aceasta în afirmaţii şi în gândire transpare chiar şi în partidele pe care le reprezentaţi şi în acţiunea din ograda dumneavoastră. Aşa se explică tot teatrul prost şi dramele cu care dumneavoastră ieşiţi la rampă.

Dar de ce să ne mirăm când daţi chiar în foştii colegi de guvernare, UDMR? Cred că aţi uitat cam repede cât de mult v-aţi bazat, în 2007 - 2008, pe sprijinul celor pe care acum îi criticaţi aspru şi pe care îi numiţi cu atâta convingere "trădători".

"Trădători", "păpuşari supremi de la Cotroceni", "măsură abuzivă", "nedemocratică" sunt nişte cuvinte destul de grele. Este evident câtă educaţie şi cât respect transpar din vorbele dumneavoastră şi cum interpretaţi rolul politicianului român, de umorist, reprezentant al poporului.

Mai mult, credeţi că singurii care vor merge la vot vor fi cei care vor primi ceva în schimbul acestui lucru şi vor alege un politician pe care nu-l cunosc şi care nu a avut absolut nicio legătură. Aşa o fi în altă parte, noi nu ştim, dar "gura păcătosului adevăr grăieşte".

La noi, alegătorii votează în cunoştinţă de cauză, iar participarea la vot este un act liber consimţit. Probabil că şi acesta este unul dintre motivele pentru care nu aţi ajuns la putere în două legislaturii consecutive.

Ne aruncaţi în faţă studii despre democraţie, fără ca măcar să vă documentaţi până la capăt, însă, ca auditoriul să nu rămână cu nişte concluzii total eronate, să luăm exemplul indexului democraţiei realizat şi publicat de Economist Intelligence Unit.

Este prima armă cu care ne atacaţi cu convingere în moţiunea de cenzură. Acesta a fost criticat după apariţia primei ediţii, în anul 2006, din cauza faptului că nu a ţinut cont de contextul economic în analiza făcută.

Drept urmare, în ultima ediţie sunt foarte bine expuse motivele pentru care indicii democraţiei au scăzut în majoritatea ţărilor, inclusiv în Franţa. Dar, în acelaşi timp, dacă aţi fi avut răbdare să citiţi toate rapoartele până la capăt, aţi fi constatat faptul că, de exemplu, categoria referitoare la nivelul respectării drepturilor civile primeşte o notă mare, de 8,24 de puncte, la fel ca şi alte categorii de interes.

Mai mult, ei pun regresul multor ţări pe seama crizei economice şi financiare şi a măsurilor dure, dar absolut necesare, pe care conducătorii trebuie să le ia pentru binele populaţiei, pentru asigurarea stabilităţii economice.

Tot aceeaşi publicaţie, pe care se bazează teoria conspiraţionistă din moţiunea de cenzură, ne indică şi măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a asigura stabilitatea, măsuri pe care Guvernul prim-ministrului Boc le-a luat şi le ia în continuare pentru binele tuturor românilor, nu pentru o mână de oameni.

Cele mai importante sunt: atragerea investiţiilor, absorbţia fondurilor europene, eficientizarea sistemului de sănătate, reducerea cheltuielilor de personal, acolo unde este posibil, evident, acest lucru, şi diversele reforme, care vor asigura creşterea economică şi reducerea deficitului bugetar.

În acest context, stimaţi colegi de la opoziţie, aş dori să vă urez "La mulţi ani!", în opoziţie, evident, şi tuturor colegilor "Un Crăciun fericit!".

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon acum pe domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Este o zi de aniversare, 22 decembrie, astăzi, ziua în care românii şi-au luat porţia de libertate.

Văd că, în ultimele săptămâni, în ultimul an, în ultimele zile, se fac multe comentarii şi sunt foarte mulţi experţi în revoluţie. Cred că o să înceapă să fie mai mult decât revoluţionarii care, şi aşa, şi-au pierdut indemnizaţiile, cu voia dumneavoastră, din majoritate.

Cred, de asemenea, că s-a schimbat mult optica puterii, pentru că un oficios de partid şi de stat ne explica, zilele trecute, că, fără Securitate, revoluţia nu ar fi avut, niciodată, niciun fel de succes.

Deci aniversăm această revoluţie - şi mă bucur că văd tricolorul pe braţul dumneavoastră - într-un moment în care, de fapt, trebuie să combatem un derapaj extraordinar de grav de la democraţie, şi anume asumarea răspunderii Guvernului în legătură cu sistemul de alegeri şi, mai ales, cu comasarea alegerilor din România.

Vreau să mă refer întâi la cei care au comentat faptul că există o explozie de moţiuni de cenzură.

Da, stimaţi colegi, din cauza faptului că există o explozie de asumări de răspundere din partea Guvernului, fără precedent, şase până acum, şi pentru că nu ne putem exprima altfel, ca opozanţi, pentru că, dacă aţi fi venit cu o lege, noi am fi votat împotrivă şi ciclul parlamentar s-ar fi închis, dumneavoastră poate votaţi pentru. Dar, la asumarea răspunderii, suntem obligaţi să depunem o moţiune de cenzură, să combatem şi să arătăm că avem altă opinie decât dumneavoastră în ceea ce priveşte derapajul grav democratic la care conduceţi acest Parlament şi viaţa politică românească.

De ce asumarea răspunderii, domnule prim-ministru?

Eu vă înţeleg că, pentru o majoritate de strânsură, cel mai simplu lucru este ca dumneavoastră să veniţi cu asumarea răspunderii pentru că, dacă aţi veni în faţa Parlamentului, v-aţi teme, într-o dezbatere deschisă, că strânsura nu mai e coezivă, că cei pe care i-aţi adunat în interesul personal, nu naţional, aşa cum se invocă uneori, s-ar putea să greşească sau să fie nemulţumiţi de ultima afacere, pe care au derulat-o la dânşii în colegiu, şi să voteze împotriva opiniei dumneavoastră. Şi atunci, e mai simplu să facem uz şi exces de asumări de răspundere care atrag după sine, fără îndoială, stimaţi colegi, inevitabil şi inexorabil, moţiuni de cenzură.

Până la urmă, dumneavoastră, domnule prim-ministru, ca şi lider de partid, aţi reuşit să introduceţi încă o situaţie total nedemocratică, şi anume să interziceţi parlamentarilor dumneavoastră, din partidul pe care îl conduceţi, să voteze. Acesta a fost primul pas, pentru că ei sunt reprezentanţii poporului, dar au primit o interdicţie de a vota. Următoarea interdicţie este ca românii să mai voteze, deocamdată să fie obligaţi să voteze printr-o comasare de alegeri, dar, de ce nu, poate că anul electoral să fie atât de greu încărcat de răspunderile economice, pe care dumneavoastră le invocaţi, încât să anulăm alegerile cu totul.

Sigur, cineva, dintre vorbitorii din arcul puterii, ne vorbea despre cum s-ar asigura "continuitatea". O să-i spun stimatului coleg că cea mai bună continuitate a fost continuitatea 1945 - 1989. Atunci, continuitatea, cu anumite oscilaţii, până în 1947, dar nu grave, a fost asigurată! De nezdruncinat, stimate coleg! A fost o continuitate în care ne-a mers extraordinar, până am ieşit câteva milioane în stradă, că nu mai puteam de frig şi de foame. Dar continuitatea era asigurată sută la sută! (Aplauze)

Vorbiţi, domnule prim-ministru, despre creşterea economică şi despre incompatibilitatea procesului democratic. Spuneţi că nu se poate să ne batem joc, pentru că alegerile, fără îndoială, sunt ceva rău, sunt ceva nociv într-o societate, sunt ceva care nu fac decât să perturbe, sunt ceva la care, fie vorba între noi, suntem obligaţi, pur şi simplu, dar facem şi noi chestia asta, dar nu o să o facem de două ori pe an.

Vă asigur că, în 2004, au fost trei alegeri şi nu au fost comasate alegerile locale cu alegerile generale, erau alegerile prezidenţiale în acelaşi timp cu cele parlamentare, şi la aceste trei alegeri, în 2004, Guvernul Adrian Năstase, Guvernul PSD, termina cu o creştere economică de 8,4%, domnule prim-ministru, şi cu un deficit sub 1,8%. Ba, încă, în ultimele luni, eram sub perspectiva de a avea un excedent în final de an.

Deci, iată că o guvernare corectă, o guvernare bine condusă şi responsabilă, nu numai că a putut să facă şi alegeri, dar a putut să facă şi alegeri, să facă şi un deficit mic şi o creştere economică foarte mare, nota bene, încheind la data respectivă, în acelaşi decembrie, şi negocierile cu Uniunea Europeană, Uniune Europeană de care ne depărtăm, de ale cărei concepţii ne distanţăm în fiecare zi cu guvernarea dumneavoastră şi sub oblăduirea preşedintelui Traian Băsescu.

Şi o să spun de ce.

Stimaţi colegi, în 1992, în aceeaşi Românie, care avea doi ani de democraţie, am avut alegeri în februarie, locale, şi, în septembrie, alegeri generale.

Nu era un moment de prosperitate economică, vă garantez. Era momentul marilor zdruncinături, dar nu i-a trecut nimănui prin cap şi, dacă cuiva i-ar fi trecut prin cap, ar fi fost, probabil, aruncat din scaunul înalt pe care stătea în stradă, pentru că însemna să compromită poziţia şi mersul înainte al României şi situaţia pe care ea vroia să şi-o asume, de ţară care vrea să fie condusă într-un regim democratic şi să intre în structurile internaţionale ale epocii, în primul rând, în Consiliul Europei. Consiliul Europei care, de altfel, prin organismul său abilitat, Comisia de la Viena, vă spune să nu faceţi nici alegeri comasate, să nu faceţi nici alegeri în acelaşi timp cu referendum şi, deşi, vă spune, aţi făcut. Comisia de la Viena de care nu numai că nu vă mai interesează, dar ale cărei concepţii şi principii...

Din sală: Comisia de la Veneţia!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Scuzaţi-mă, Comisia de la Veneţia. Îmi cer scuze şi vă mulţumesc.

Comisia de la Veneţia care vă impune... care nu reuşeşte să vă impună puncte de vedere care, în ultimă instanţă, sunt de bun-simţ.

Dar de ce faceţi, de fapt, această comasare, domnule prim-ministru, că lumea care ne priveşte trebuie să înţeleagă şi lumea care ne ascultă trebuie să afle adevărul.

Este un lucru simplu şi evident. Vreţi să prelungiţi mandatele primarilor şi aleşilor locali ai dumneavoastră, în care să pompaţi în mod exclusiv banii din bugetul de stat destinaţi investiţiilor şi altor cheltuieli, în aşa fel încât să vă alimentaţi şi clientela politică, în aşa fel încât să-i ridicaţi şi pe aceştia în simpatia publică şi, la adăpostul votului de primar sau consilier, să obţineţi şi dumneavoastră o brumă de voturi, pe care nu mai vreţi, nu mai ştiţi şi nu mai puteţi să le obţineţi în ceea ce priveşte alegerile parlamentare, dacă ar fi sigure şi la termen.

Aceasta este motivaţia clară şi limpede, pe care nu vreţi să o spuneţi, cum nu spuneţi deloc, dacă tot vreţi să faceţi o economie pe care tot o invocaţi - care, fie vorba între noi, cred că, în fiecare zi, este o cheltuială mult mai mare decât economia aceasta pe care vreţi dumneavoastră să o faceţi la patru ani, o cheltuială oneroasă, bineînţeles -, nu ne spuneţi de ce, dacă tot v-a venit ideea, total nedemocratică şi pe care tot o respingem, de ce nu le comasaţi în iunie?

Repet, ideea trebuie respinsă, de principiu, dar, dacă totuşi vă venise, de ce nu aţi făcut cel puţin rabat, în sensul de a nu mai călca în picioare legile şi Constituţia în ceea ce priveşte mandatul primarului sau al consilierului? Pentru că nu aveţi explicaţia acolo, v-o dau eu. Pentru acelaşi motiv, ca primarii dumneavoastră, consiliile pe care le alimentaţi de la bugetul de stat, să aibă un an la dispoziţie şi să primească fonduri pentru a-şi consolida poziţia şi a reuşi, sub pulpana lor, să mai scoată ceva deputaţi şi senatori din ceea ce numesc eu astăzi o majoritate de strânsură.

Şi o să închei, domnule prim-ministru, spunându-le colegilor mei din majoritate:

Stimaţi colegi,

Există o pildă tradiţională, veche, în care se vorbeşte despre un preot care, întrebat cum a ajuns să fie la mâna torţionarilor, a spus:

Când a venit şi l-a ridicat pe primul, care stătea în apartamentul de lângă mine, am zis că nu e treaba mea, că e ţigan.

Când a venit să-i ia pe al doilea, am spus că nu e treaba mea, că e maghiar.

Când a venit să mă ia pe mine, stimaţi prieteni din majoritate, aş fi vrut să strig ajutor, dar mi-am dat seama că eram singur. Nu mai aveam cui să-i cer acest ajutor.

Gândiţi-vă bine, cum votaţi astăzi, pentru că există, până la urmă, un bun-simţ elementar şi în vorba românească, prea simplă, dar cu mult tâlc: "Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face", pentru că abuzurile de azi se vor regăsi mâine şi poimâine şi obiceiurile bune sunt greu de dobândit, iar obiceiurile abuzului de putere sunt... renasc prea uşor după 22 de ani.

O să amintesc doar că, în acest Parlament, nu sub această cupolă, dar sub această cupolă, generic, acum aproape o sută de ani, opoziţia demisiona din cauza unei intervenţii brutale a puterii conservatoare, în epoca respectivă, în legătură cu o lege care privea o hotărâre judecătorească.

Gândiţi-vă că România are tradiţii democratice, întrerupte, ce-i drept, de un regim comunist, impus din afară, de peste o sută de ani, şi responsabilitatea noastră este cel puţin să încercăm, împreună, să stopăm orice fel de derapaj democratic.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

12 minute aţi epuizat din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PSD.

Îl invit la microfon acum pe domnul deputat Eugen Nicolăescu, Grupurile parlamentare ale PNL.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna deputat Roberta Anastase, preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnule senator Vasile Blaga, preşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Am stat să mă întreb dacă mai este nevoie să aduc argumente suplimentare, faţă de cele din moţiune şi faţă de cele care deja au fost prezentate, şi mi-am dat seama că, în general, s-a spus aproape tot.

Deci vocea opoziţiei s-a auzit, ceea ce am încercat prin această moţiune de cenzură, dar vocea societăţii civile care, în sfârşit, după ani de zile, a reînviat, nu se aude deloc.

Ştim foarte bine că există blocaj mediatic, că actuala putere a pus mâna pe aproape toate instituţiile de presă.

De aceea, stimaţi colegi, indiferent că place sau nu place puterii, am să fac un lucru normal, şi anume am să citesc de la această tribună protestul societăţii civile, cel care ne spune, cred eu, pe bună dreptate, ceea ce spunem şi noi: comasarea alegerilor creează un precedent periculos pentru democraţie.

"Alianţa pentru o Românie Curată reaminteşte că s-a pronunţat printr-o scrisoare deschisă, pe care o relansează pentru dezbatere şi strângere de semnături, în mod categoric împotriva comasării alegerilor locale şi parlamentare la sfârşitul anului 2012, cu atât mai mult cu cât o astfel de decizie importantă se doreşte din nou a fi impusă prin asumarea răspunderii Guvernului.

Procedura corectă ar fi fost deschiderea de negocieri asupra acestui subiect pentru a se ajunge la un consens cât mai larg. Atât alegerile locale, cât şi cele parlamentare trebuie să se desfăşoare decalat şi la termen, la datele previzibile. Este contrar bunei practici stabilite de Consiliul Europei a se aduce modificări importante legislaţiei electorale în mod unilateral şi cu mai puţin de un an înainte de data acestora.

Motivele invocate pentru această decizie sunt neconvingătoare.

Comasarea ar crea un abuz prin sfidarea regulilor democraţiei şi ar antrena tot statul în campanie electorală la sfârşit de an. Într-o astfel de campanie ar fi implicaţi toţi primarii, consilierii locali, preşedinţii de consilii judeţene, parlamentarii, plus multe alte instituţii abilitate să supravegheze şi gestioneze întregul proces electoral, inclusiv poliţia şi jandarmeria. Nu trebuie ignorat nici riscul afectării procesului electoral prin producerea unei confuzii în rândul electoratului, obligat să folosească un număr mult mai mare de buletine de vot.

Există, de asemenea, riscul scăderii gradului de transparenţă, deoarece comasarea celor două tipuri de alegeri poate influenţa şi mecanismul de finanţare a partidelor politice, mai ales că sumele folosite pentru fiecare campanie în parte nu se vor putea identifica distinct.

Dacă s-ar fi dorit neutilizarea bugetului local sau central pentru campania electorală, aceste alegeri ar fi trebuit stabilite în ianuarie 2013, ca o dovadă că domnii candidaţi nu sunt interesaţi să folosească banii publici, pentru că nu ar fi avut timp să atace bugetele noi, şi să le plaseze la sfârşitul anului 2012. O campanie electorală ar trebui să se facă din banii proprii ai candidaţilor şi partidelor, nicidecum amestecând resursele bugetelor locale sau de stat.

În plus, în ciuda desfăşurării concomitente a ambelor scrutine, alegerile se vor desfăşura în circumscripţii diferite, fiind, astfel, evident faptul că vor exista cheltuieli diferite pentru organizarea birourilor electorale, ceea ce înseamnă că şi costurile pentru organizarea secţiilor de votare, pentru tipărirea buletinelor de vot şi pentru plata resurselor umane rămân aceleaşi. Economia de resurse invocată nu e susţinută de date şi chiar dacă ar fi, ar reprezenta mult mai puţin decât un plan de austeritate realizat prin tăierea numărului parlamentarilor, a parcului auto sau prin mutarea înapoi în clădirea istorică din Dealul Mitropoliei şi închirierea Casei Poporului unui operator comercial.

Alianţa pentru o Românie Curată nu este de acord cu schimbarea datei alegerilor decât printr-un larg consens. Se pronunţă împotriva asumării răspunderii de către Guvern şi avertizează contra multiplelor propuneri privind alegerile, din care destule au caracter de malpraxis electoral, care ar aduce mai multe dezavantaje decât beneficii democraţiei româneşti."

Acest protest a fost semnat de următoarele organizaţii, membre ale Alianţei pentru o Românie Curată: Societatea Academică Română, CNS Cartel Alfa, academia de advocaţi, Centrul Român de Politici Europene, Alma Mater, Asociaţia pentru educaţie şi cercetare EDU CER, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, Societatea Timişoara, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Pro. Do. Mo, Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Asociaţia "Salvaţi Dunărea şi Delta!", Asociaţia Mişcarea Civică, Miliţia Spirituală, Fundaţia Culturală "Timpul" şi Alianţa Civică."

Stimaţi colegi, dacă dispreţuiţi opoziţia, dacă dispreţuiţi o parte a poporului român, nu dispreţuiţi şi societatea civilă.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

8 minute a durat această intervenţie.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Costică Canacheu, în numele Grupului parlamentar al PDL. 7 minute... Nu, scuze.

Domnul Costică Canacheu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule preşedinte,

Onorat auditoriu,

Vin la tribună pentru a încerca să devoalăm împreună o situaţie care ar putea deveni periculoasă, nu pentru noi, cei de aici din sală, inclusiv pentru invitaţi, care cunoaştem bine ce semnificaţie are această zi - una a jocului democratic, oarecum plictisit, de sfârşit de an, înaintea Crăciunului, fără semnificaţii majore -, ci pentru aceia în numele cărora noi spunem că vorbim.

Ce vreau să devoalez? S-a vorbit aici de anul 1992 şi că atunci am avut alegeri separate şi că atunci Comisia de la Veneţia ne-a cerut să facem acest lucru. S-a strecurat o eroare, nu ştiu dacă intenţionată.

Anul 1992 era, ca urmare a evenimentelor desfăşurate în septembrie 1991, o exemplificare a democraţiei originale pe care noi o trăiam - ţineţi minte bine, nu?! Ţineţi bine minte ce se întâmpla în septembrie 1991! Cădea un guvern, pentru că democraţia originală avea instrumente la îndemână să sară peste alegeri, peste moţiuni de cenzură, peste şedinţe ale Parlamentului, să cheme - nu?! - cetăţenii, deţinătorii puterii şi legitimităţii absolute, să surpe acel guvern, să punem un guvern - nu?! - provizoriu, cu ce misiune, stimaţi colegi, puţini din aceia vechi, care eraţi atunci? Să ţină alegeri în 6 luni de zile, adică în primăvară. Ce s-a întâmplat în democraţia noastră originală? Pentru că era riscul ca reprezentanţii acelei democraţii originale să nu câştige alegerile în primăvară, au fost amânate pentru septembrie, ceea ce ne-a adus un mare şi decisiv prejudiciu pentru democraţia noastră autentică, pe care voiam să o promovăm, noi, unii, care am participat la evenimentele din 1989, care am intrat în politică, care am încercat să punem pe şinele bune România de atunci.

Era prim-ministru - pentru că mă întreabă un fost ministru de externe de atunci - era prim-ministru domnul Theodor Stolojan. Era, atunci, un important susţinător al preşedintelui Ion Iliescu, importantul şi decisivul personaj - nu?! - care ne-a condus pe calea democraţiei originale. Aşa că să nu folosim argumente, premise false, pentru că ajungem la concluzii false.

Situaţia din acest an şi anul următor impune coerenţă, coeziune, comunicare, dialog şi lucru împreună. Nu am sentimentul că noi vom fi favoriţii pentru anul 2012 la alegerile generale şi locale. E foarte posibil ca dumneavoastră să fiţi favoriţii. Ca să fiţi însă favoriţii nu trebuie să facem aici demagogie, ci să mergem acolo, la acei cetăţeni care vor vota şi să-i facem prin demersul nostru să înţeleagă mai bine ce vor vota în 2012 - o continuare a democraţiei originale începută în septembrie 1991 sau un demers pentru o guvernare responsabilă, pentru o guvernare care să pună cetăţeni, comunităţi şi stat într-o gestiune coerentă a evoluţiei noastre economice, sociale, culturale pentru următorii ani în Europa mare şi integrată. De aceea Guvernul îşi asumă acest proiect de lege, nu pentru a avantaja un partid sau altul. Nu vor fi asemenea avantaje în 2012. Oamenii, concetăţenii noştri vor fi mult mai atenţi şi mult mai pregătiţi să voteze pe cine trebuie, adică pe cel care face, pe cine merită să fie votat, prin faptele pe care le face. Iar această abordare despre care dumneavoastră spuneţi că la 22 de ani de la evenimentele din 1989, în România cetăţenii încă nu vor şti ce să voteze arată că...

(Proteste din sală, strigăte)

...guvernele şi parlamentele care s-au scurs în aceşti 22 de ani nu şi-au îndeplinit misiunea. Nu noi am avut majorităţi şi nu noi am avut guverne. De doi ani avem, pentru prima oară în istoria politică a partidului nostru, premier, de doi ani de zile, premier şi coaliţie majoritară. Dacă dumneavoastră credeţi că asta este condiţia alegătorului român, eu resping această aserţiune. Nu, alegătorul român ştie să aleagă, alegătorul român va înţelege exact ce trebuie să facă în 2012 pentru el, pentru familia lui, pentru comunitatea lui şi pentru statul nostru, ţara noastră România.

Vă doresc "Crăciun fericit!". "La mulţi ani!"

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Mulţumesc domnului deputat Canacheu.

Îl invit acum la microfon pe domnul senator Adrian Ţuţuianu.

Domnul Adrian Ţuţuianu:

Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

M-am gândit, în pregătirea intervenţiei mele, dacă ar fi bine să evit argumente care s-au spus şi repetat de sute de ori din momentul lansării de către Partidul Democrat Liberal a subiectului legat de comasarea alegerilor. Adică ce să fac? Să reiau toate adevărurile punctate de colegii mei? Să reiau problema lipsei de argumente a PDL în sprijinul acestei decizii? Să reiau problema unei informări corecte şi complete, în sprijinul nerealizării acestei măsuri? Să reiau recomandările Comisiei de la Veneţia? Răspunsul este, inevitabil, da. Pentru că aşa trebuie procedat, pentru că am ajuns în situaţia în care numai prin repetarea de zeci, sute şi mii de ori a acestor adevăruri putem croi un mod raţional de rezistenţă fermă împotriva a ceea ce cred eu că este cel mai îngrozitor abuz al unei puteri politice din ultimii 22 de ani.

Motivul pentru care s-a ajuns la un asemenea gest îl cunoaştem cu toţii: spaima. Spaima PDL de a se trezi evacuat de pe scena politică românească. La pata pe care a produs-o acest partid în peisajul politic autohton aşa ar fi corect, aşa ar fi igienic. Dar de aici şi până la a maltrata principiile fundamentale ale unui stat de drept povestea nu mai ţine de riscuri, ci de un sistem bolnav, toxic, irecuperabil, cum, de altfel, s-a putut lesne observa în gestionarea incoerentă, bâlbâită de către Guvern a subiectului, cu toate implicaţiile sale, de la argumente invocate la respingerea acuzaţiilor.

Argumentul nr. 1 al PDL - o cafea şi o apă plată pentru democraţie. Prima scuză care le-a ieşit pe gură domnilor de la putere în sprijinul anomaliei comasărilor alegerilor a fost cea financiară: s-a invocat economisirea unei sume de aproximativ 20 de milioane de euro prin acest demers abuziv, adică un euro pe locuitor sau ca grotescul să fie complet, o cafea şi o apă plată pe cap de român. Atât de prost susţinut, atât de neconvingător tratat în nota de fundamentare a proiectului, de unde lipsesc orice indicatori financiari, atât de jalnic abordat de reprezentanţii puterii a fost acest argument, încât s-a prăbuşit de la primele silabe.

De cât penibil trebuie să se fi umplut unii dintre PDL-işti, jelindu-se de lipsa banilor pentru un proces democratic?! Cum să-i accepţi pe domnul Boc şi domnul Igaş scuzându-se că n-au bani?! Cum să nu te revolţi auzindu-i pe baronii din PDL din teritoriu, adevăraţi jefuitori în slujba partidului, invocând lipsa banilor pentru organizarea alegerilor? Nu-i aberant tabloul?! Adică să furi ca în codru şi să vii apoi să te plângi că nu sunt bani pentru alegeri e, fără doar şi poate, apogeul tupeului şi al lipsei de bun-simţ din ultimii 22 de ani.

Dacă Partidul Democrat Liberal ţine musai să economisească nişte bani îi recomand eu câteva direcţii unde trebuie să apeleze. Să apeleze la asfaltangii de casă, rugându-i frumos să nu mai suplimenteze cheltuielile kilometrului de asfalt cu mai mult de 200%. Poate să apeleze la constructorii de patinoare, rugându-i să facă lucrări cu doar de 3 ori mai mare decât preţul real. Poate să apeleze la Silviu Bian, fostul preşedinte al ANOFM şi vicepreşedinte al PDL Alba, să-i dea o parte din mita electorală ridicată de procurori. Poate să apeleze la baronul de Maramureş, Mircea Man, pus şi el sub învinuire de DNA pentru luare de mită la o lucrarea de circa 22 de milioane de euro, adică fix exact cât vrea domnul Boc şi domnul Igaş să economisească prin abuzul comasării. Poate să apeleze la baronul Florin Popescu, de la Dâmboviţa sau la baronaşul de Târgovişte, Gabriel Boriga, cel care face locuri de joacă de 10 ori mai scumpe decât preţul real. Sau poate vorbim cu domnul Stoia să apeleze la "number one", iar domnul Stoia o să primească comisionul - ne obligăm noi să facem o chetă publică. Eu cred că acest argument nu stă în niciun fel în picioare.

Argumentul nr. 2 al PDL - eficienţa măsurilor de reformă. Unii reprezentanţi ai PDL, jenaţi şi ei de prostia economiei de o cafea şi o apă plată, au început să caute disperaţi alte explicaţii, ajungând la formulări de toată jena. Spune aşa un coleg parlamentar din Grupul parlamentar al PDL: "În primul rând, comasarea alegerilor va însemna continuarea şi eficientizarea măsurilor de reformă ale Guvernului". Aţi auzit bine: "măsuri de reformă ale Guvernului". Vă puteţi da seama la ce inepţii s-a ajuns. Să invoci drept argument continuarea celor mai aberante şi bolnave măsuri de care a fost capabil un Guvern vreodată reprezintă o sinceră ameninţare din partea PDL. Ce înseamnă să continui măsuri de reformă? Să insişti pe tăierea de salarii şi îngheţarea de pensii? Să creşti TVA la 30%? Să elimini orice subvenţie şi orice ajutor social? Să scazi investiţiile străine sub 50% pe an? Cât de perfid trebuie să fii să invoci asemenea monstruozităţi?!

Al treilea argument. Reiau şi eu teza susţinută în Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia pentru democraţie prin drept de la Veneţia care spune ca elementele fundamentale ale dreptului electoral nu trebuie deloc modificate cu mai puţin de un an înaintea alegerilor şi trebuie tratate la nivel constituţional sau la nivelul superior al unei legi ordinare. Schimbarea regulilor, stimaţi colegi, în timpul jocului, chiar înaintea sau în timpul alegerilor nu favorizează alegerile democratice.

Vă întreb şi pe dumneavoastră, cum, de exemplu Franţa nu s-a gândit să comaseze alegerile. Anul viitor, în Franţa se organizează două tipuri de scrutin la o diferenţă doar de o lună între ele: prezidenţiale în mai, legislative în iunie, fără ca nimeni să se fi gândit pe acolo că este nevoie să se maltrateze principiile statului de drept. Evident însă că Sarkozy nu şi-ar fi permis niciodată să facă ceea ce face domnul Boc. Este şi acesta un mod de raportare la valorile care guvernează familia europeană. Din păcate, cu Emil Boc şi PDL la putere, România devine un simplu vagabond al acestei familii.

Zilele trecute, pe un post naţional de televiziune, academicianul Dinu Giurescu şi Lucia Hossu Longin discutau despre comasare. Vă recomand tuturor să citiţi cartea academicianului Dinu Giurescu "Falsificatorii alegerilor din 1946". Sunt acolo avertismente istorice solide asupra faptului că abuzul comasării alegerilor săvârşit de Guvernul Boc se înscrie într-un tipar de nelegiuiri menit să distrugă fundamentele democratice ale statului de drept, reducând România la statutul de ţară bananieră.

Vorbim, repet, de un lanţ al nelegiuirilor, atunci şi acum, de o similitudine care pe mine unul mă îngrozeşte, de la votul prin fabrici şi uzine la ce înseamnă astăzi turismul electoral încurajat deşănţat, de la manevrarea comisiilor electorale - atunci se impuneau câte doi membri din partea fiecărui partiduleţ, oferind blocului partidelor democratice, condus de comunişti, majoritatea şi posibilitatea lejeră de abuz, astăzi domnul Boc ne propune ca în comisia care va trasa colegiile electorale să fie câte doi reprezentanţi de fiecare partid politic, asigurându-şi o majoritate confortabilă a puterii în aceste comisii care desenează colegiile electorale -, la cultivarea aproape agresivă a sentimentului de ură, ambalat atunci în conceptul luptei de clasă, la ce înseamnă astăzi, instigarea de către Traian Băsescu şi PDL a tuturor categoriilor socio-profesionale una împotriva celeilalte: pensionari contra salariaţi, privaţi contra bugetari, pacienţi contra medici, părinţi contra profesori, elevi contra profesori, civili contra poliţişti, de la frauda majoră comisă de blocul guvernamental dirijat în 1946 de Partidul Comunist la recentul episod de astăzi de la Neamţ, când blocul PDL-UNPR a desfigurat procesul electoral prin furt şi şpagă electorală.

Stimaţi colegi, trăim vremuri hotărâtoare pentru viitorul democraţiei în România. Demersul discreţionar, unilateral, antidemocratic al comasării alegerilor transformă România într-o junglă fără reguli. Ecuaţia democratică este anulată, valorile pentru care nişte oameni au murit acum 22 de ani sunt anulate. Alegerile libere sunt anulate, statul de drept este anulat şi pentru asta istoria nu-i va ierta pe cei care fac aceste lucruri. Şi nu-i va ierta, în primul rând, pe cei care o ignoră, repetând, fidel şi cu bună ştiinţă, abuzurile pe care alţii le comiteau în 1946. Şi românii trebuie să-i cunoască pe cei care îi întorc în gaura neagră a acelor ani - PDL, UNPR, UDMR şi Grupul minorităţilor naţionale. Aceste partide, aceste formaţiuni sunt groparii statului de drept din România, motiv pentru care vom vota moţiunea de cenzură. Vă mulţumesc.

(Din acest moment conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Vasile Blaga, preşedintele Senatului.)

Domnul Vasile Blaga:

Mulţumesc, aţi utilizat 12 minute.

Are cuvântul domnul deputat Octavian Bot, din partea Grupului parlamentar al PNL şi va încheia lista vorbitorilor domnul senator Toni Greblă, din partea Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Octavian Bot:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Faţă de situaţia în care ne aflăm - şi nu spun "vizavi" de situaţia în care ne aflăm, cum spun unii pretenţioşi - încep prin a mă întreba dacă nu ar trebui să modificăm art. 1 din Constituţia României şi să nu mai spunem că în România respectarea Constituţiei este obligatorie. Am putea spune, simplu: respectarea Constituţiei este aleatorie. Ne aflăm din nou în faţa unei angajări a răspunderii sau a asumării răspunderii - diferenţa semantică este evidentă - a Guvernului şi până aici, nimic nou. A devenit de pe acum o practică curentă acest mod de legiferare. Ne-am obişnuit deja cu inversarea rolurilor dintre Parlament şi Guvern.

Cred că, tot în această logică, ar trebui să modificăm şi art. 69 din Constituţia României în care se spune că: "În exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului". Am putea spune mult mai simplu: "În exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul Guvernului sau, de ce nu, şi mai şi, în serviciul preşedintelui". Ce popor?! Ce treabă are poporul cu asta?! Ce contează democraţia reprezentativă?!

Gândind în aceeaşi logică, cred că şi art. 73 din Constituţie ar trebui modificat. Se spune că Parlamentul adoptă legi şi se enumeră ce legi - constituţionale, ordinare, organice. Am putea spune mult mai simplu: "Parlamentul ascultă angajări sau asumări de răspundere, după caz". Iar pentru aşa ceva nu cred că am avea nevoie de două Camere ale Parlamentului. Ar fi nevoie de o singură Cameră şi asta poate prea mult, după cum gândeşte cineva.

Dar să revenim la oile noastre şi să vorbim pe ce îşi asumă răspunderea Guvernul. Este corect a spune "îşi asumă" pentru că, dacă şi-ar angaja răspunderea, Guvernul ar trebui să rişte şi să-şi pună pielea la bătaie. Dar, aşa?!

Văd că s-a hotărât ca cei de la putere să nu voteze. Asta echivalează, după părerea mea, cu un mandat imperativ, interzis de Constituţie.

Invocând urgenţa, Guvernul îşi asumă răspunderea asupra legii privind comasarea alegerilor, lege din start neconstituţională. Care urgenţă?, mă întreb. Pentru că am aflat, cumva, peste noapte, că peste un an, anul viitor vor avea loc alegeri? Ştiam încă din 2008 că la epuizarea mandatului de 4 ani va trebui să se organizeze alegeri.

Sigur că problema nu este atât de gravă, cu toate că este grav că se comasează alegerile, dar şi că se încalcă Legea administraţiei publice locale, Legea nr. 215/2001, prin care se încearcă prelungirea mandatelor aleşilor locali, ceea ce este interzis expres de lege. Legea prevede doar situaţii speciale în care se poate prelungi acest mandat. Se vorbeşte, într-adevăr, şi am auzit mari specialişti ai puterii, care dau ca argument în favoarea prelungirii mandatului de 4 ani, că un consiliu local sau un primar, un preşedinte de consiliu judeţean îşi poate continua mandatul până când se constituie noul consiliu local sau până depun jurământul ceilalţi. Atenţie, în Legea nr. 215/2001 se vorbeşte şi se dă posibilitatea prelungirii mandatului numai până la constituirea noului consiliu ales şi, repet şi subliniez, noul consiliu ales. Aşadar, ar trebui să se aleagă un nou consiliu, un nou primar, un nou preşedinte de consiliu judeţean şi de-abia atunci s-ar putea prelungi acest mandat, dar legea limitează doar la maximum 20 de zile până când se constituie legal noul consiliu.

Zilele trecute, la prezentarea bugetului de stat pe 2012, făceam un exerciţiu de imaginaţie: stăteam cu ochii larg închişi - precum în romanul lui Arthur Schnitzler - şi mă imaginam într-o sală de teatru unde se juca "O scrisoare pierdută!". Auzeam cuvinte mari, precum "ţărişoara mea, România", "poporul", "Europa". Brusc, am deschis ochii şi am văzut în persoana prezentatorului atât pe Caţavencu, cât şi pe Farfuridi, dar şi pe Brânzovenescu, la un loc. Numele Europa era invocat obsesiv. Devenise deja un substantiv comun. La buget, conta Europa. Acum, când ni se propune comasarea alegerilor, comasare nelegală, nu mai contează ce spune Europa prin Comisia de la Veneţia.

Organizarea simultană a alegerilor, adică la grămadă, cred că va transforma alegătorii români într-o masă de cetăţeni turmentaţi, care se vor mişca haotic prin secţiile de votare, întrebându-se: "Eu cu cine votez?"

Mărturisesc că nu am citit "Levantul" lui Mircea Cărtărescu, pentru că nu-mi place. Am citit "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu la timpul potrivit, în perioada liceului. Am citit în schimb cartea lui John Hallowell "Temeiul moral al democraţiei", unde se trage un semnal de alarmă de care cred că ar trebui să ţinem seama cu toţii. Se spune că nicio guvernare nu este mai uşor de suspectat de degenerare în anarhie decât democraţia. Pesemne, domnul Traian Băsescu ţine morţiş să ne demonstreze că este aşa. Acelaşi autor ne spune că un partid politic, atât prin definiţia, cât şi prin natura sa, ţine seama neapărat - şi subliniez - neapărat de existenţa partidelor politice rivale, deoarece nu va exista niciodată o înţelegere unanimă cu privire la mijloacele cele mai bune de a promova interesul naţiunii şi binele comun. Recunoaşteţi cumva PDL în această situaţie?

În ultimă instanţă, cred că în povestea cu comasarea alegerilor Partidul Democrat Liberal nu are niciun amestec. De altfel, nici nu are voie să voteze. Găselniţa aceasta năstruşnică şi nesăbuită a fost descoperită la Cotroceni, de către cel care, probabil, când se uită dimineaţa în oglindă îşi spune: "L’etat ç’ést moi". Sper să nu continue cu: "Aprčs moi, le deluge". Ironia sorţii a făcut ca în decembrie 1989 să aibă loc premiera filmului regizat de Dan Piţa, "Noiembrie, ultimul bal". Atunci, un regim de tristă amintire avea să treacă în uitare. Traian Băsescu vrea, cu orice preţ, să ni-l readucă în actualitate.

Domnul Vasile Blaga:

Domnule deputat,

Aţi depăşit timpul.

Domnul Octavian Bot:

Coincidenţă sau nu, alegerile viitoare vor avea loc tot în noiembrie, alegeri viitoare comasate, amânate, şi nu mai spun rima care ar urma, adică fraudate.

Urmează oare seria a doua de la "Noiembrie, ultimul bal"? Poate ne ajută maestrul Sergiu Nicolaescu sau maestrul Mircea Diaconu.

Până la vot însă, dacă preşedintele izbuteşte să citească "Levantul", i-aş recomanda să citească un roman admirabil al lui Milan Kundera "Valsul de adio".

Vă doresc tuturor înţelepciune politică şi un "Crăciun fericit!" (Aplauze în sală)

Domnul Vasile Blaga:

Mulţumesc mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Toni Greblă, care încheie discursurile parlamentarilor.

(Din acest moment conducerea şedinţei este preluată de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Dacă nu este domnul senator, atunci încheiem aici dezbaterile pe marginea moţiunii de cenzură.

În încheierea acestor dezbateri, intervenţia prim-ministrului, domnul Emil Boc.

Domnul Emil Boc:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Eu cred că populismul economic este mult mai periculos pentru democraţie decât comasarea alegerilor, şi ceea ce s-a întâmplat în anul 2008, când s-au majorat nejustificat cheltuieli sociale pentru un pumn de voturi în favoarea PNL-ului şi PSD-ului, adică populismul economic, a adus atât de multe necazuri României şi românilor în 2009, în 2010 şi în 2011.

Vă spuneam că miza anului 2012 este anul economic. Aceasta este miza anului 2012. (Rumoare şi aplauze în sală)

(De la balconul Camerei Deputaţilor se strigă: "Ruşine, ruşine, ruşine să vă fie!" Aplauze în sală)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule prim-ministru,

Vă rog să continuaţi. Vă rog să asiguraţi liniştea în plen.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc.

Eu cred că orice om raţional din această ţară înţelege faptul că, în acest moment, cel mai mare pericol pentru democraţia românească este reprezentat de populismul şi demagogia economică. (Aplauze şi rumoare în sală)

Şi am să spun asta ori de câte ori voi avea ocazia. Recunosc libertatea de exprimare, dar, în acelaşi timp, nu pot să nu constat că, atunci când România este dusă în pragul falimentului prin politici populiste, acestea sunt acelea care, din nefericire, au aderenţă în continuare la opoziţie. (Vociferări în partea de sală ocupată de Grupurile parlamentare ale PNL şi de Grupurile parlamentare ale PSD)

Anul 2012 vă spuneam că nu este un an obişnuit. Traversăm cea mai gravă criză economică din ultimii 60 de ani. Prin efortul României şi al românilor, am reuşit să ne stabilizăm din punct de vedere economic.

Ce vreţi să facem în 2012? Vreţi din nou, cu populisme şi demagogie, să compromitem soarta României? (Vociferări în sală)

Răspunsul nostru este nu. Invitaţia noastră este să dăm un semn de responsabilitate, raţionalitate şi, în primul rând, în anul 2012, să ne preocupe soarta României, a românilor, a locurilor de muncă, a investiţiilor şi a fondurilor europene. Aceasta este cea mai importantă provocare pentru noi. Şi provocarea constă în aceea că România, prin efortul românilor, stă mai bine decât multe state din Uniunea Europeană sub aspectul deficitului şi al datoriei publice.

Vreţi să compromitem această stabilitate? Eu spun că nu. De aceea, apelul responsabil este ca în 2012 să organizăm alegeri - da, locale şi parlamentare -, să avem o participare foarte bună la vot, încât românii să decidă în cunoştinţă de cauză şi să decidă destinul localităţilor şi destinul guvernării României după 2012. Dar, cel mai important lucru este să nu scufundăm România din punct de vedere economic prin campanii electorale care, din nefericire, blochează activitatea economică a ţării într-un an, repet, când este în joc consolidarea economică a României.

Distinşi colegi din opoziţie,

Nu am înţeles, de fapt, ce doriţi. Şi o să încerc, împreună cu dumneavoastră, să aflu despre ce este vorba.

Dumneavoastră spuneţi că a realiza comasarea alegerilor în luna noiembrie a anului viitor, sau când vom decide... ( Vociferări în sală)

Potrivit calendarului electoral, ele se pot organiza cu 20 de zile înainte de expirarea mandatului actualului Parlament, care este 11 decembrie 2012. Deci, probabil, în prima decadă a lunii noiembrie 2012 se pot organiza alegerile comasate. Spuneţi că aceste alegeri comasate reprezintă un atac la democraţie, un atentat, un furt al democraţiei, dar, dacă le-am organiza mai devreme, nu ar fi niciun fel de atac la democraţie, ar fi o mare democraţie. Păi, decideţi-vă, dragi colegi! (Vociferări în sală)

Reprezintă sau nu un atac la democraţie comasarea alegerilor? Dacă sunt în noiembrie, e un atac. Dacă sunt în iunie, e democraţie. Nu vă daţi seama cât de ilogic este argumentul dumneavoastră?

Eu ştiu că miza dumneavoastră o reprezintă alegerile anticipate, pentru că aţi plecat de la 67%... (Vociferări în sală)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

O să vă rog să asiguraţi liniştea în sală.

Domnul Emil Boc:

Eu ştiu că vă doriţi cu disperare, de ani buni, alegeri anticipate. Cred că aţi greşit. Aţi greşit, pentru că aţi plecat - mă refer la USL - de la 67%. Astăzi sunteţi la 46% şi, în primăvară, veţi fi sub 40%, conduşi de demagogia domnului Victor Ponta şi de somnul domnului Antonescu. Acolo veţi ajunge în primăvară şi, de aceea, doriţi alegeri anticipate, doriţi comasare în vară.

Repet, de ce e mai bună comasarea din vară decât comasarea din toamnă? (Vociferări în sală)

Dragi colegi,

Aţi avut ocazia şi în anii anteriori să avem alegeri comasate prezidenţiale şi parlamentare. Vă reamintesc faptul că, până în anul 2004, aceste alegeri au fost împreună şi nu au reprezentat niciun fel de atac la adresa democraţiei. Vă reamintesc faptul că, în 1996, nu aţi organizat alegeri locale în luna februarie, la termen, cum trebuia, ci le-aţi organizat, printr-o hotărâre de Guvern, în luna iunie, fără niciun fel de lege în Parlament.

Vă reamintesc, de asemenea, faptul că, în 2007, aţi amânat alegerile europarlamentare din mai pentru luna noiembrie, fără niciun fel de lege. Deci nu este cazul să daţi lecţii de morală şi de democraţie. Este bine să vă uitaţi în oglindă, în primul rând. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL din Camera Deputaţilor şi Senat)

Şi nu în ultimul rând, dragi colegi, spuneaţi că alegerile comasate sunt din nou un mare atentat la adresa democraţiei. Asta aţi spus.

Am o mare întrebare şi vă dau dovada supremă a ipocriziei de care daţi dovadă astăzi. Vă invit să vă respingeţi moţiunea de cenzură, pentru că nici dumneavoastră nu credeţi în ea. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL din Camera Deputaţilor şi Senat)

Aveţi ceva de comentat la această afirmaţie? (Vociferări în sală)

Vă prezint un material. Un material de 25 de pagini, care reprezintă amendamentele PNL la Proiectul de lege privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului şi pentru modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali

Păi, distinşi colegi, dacă sunteţi împotrivă, de ce aţi făcut amendamente la proiectul de lege? (Vociferări în sală)

De fapt, ştiţi bine că sunteţi de acord, pentru că şi primarii dumneavoastră sunt de acord cu comasarea alegerilor, pentru că vor să-şi ducă proiectele până la capăt. Dumneavoastră, doar de faţadă, faceţi un exerciţiu de ipocrizie aici. Da, USL face un exerciţiu de ipocrizie, pentru că la art. 1, care presupune comasarea alegerilor, vă citesc amendamentul Grupului parlamentar al PNL: nemodificat, adică susţine comasarea alegerilor.

Asta este realitatea. Îl aveţi aici, cu semnăturile liderilor grupurilor parlamentare. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL din Camera Deputaţilor şi Senat)

Şi vreau să vă mai dau o veste. În aceste 25 de pagini de amendamente am acceptat un amendament, îl aveţi în lege. Sunteţi parte la legea privind comasarea alegerilor. Şi atunci, unde este această demagogie şi până unde pleacă ea? (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL din Camera Deputaţilor şi Senat)

Deci încă o dată, distinşi colegi, asta este adevărata faţă a opoziţiei: demagogie în linie, populism economic şi demagogie politică.

În consecinţă, vă invit şi vă solicităm un act de responsabilitate pentru salvarea anului economic 2012 şi respingerea acestei moţiuni de cenzură.

Vă mulţumesc tuturor.

(Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL din Camera Deputaţilor şi Senat şi vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi PSD din Camera Deputaţilor şi Senat)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Cu intervenţia prim-ministrului, am încheiat dezbaterile generale. Urmează să ne exprimăm votul asupra moţiunii de cenzură.

Vă reamintesc faptul că moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret şi se exprimă prin bile. În conformitate cu prevederile regulamentare, fiecare parlamentar primeşte o bilă albă şi una neagră. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru. Bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra moţiunii.

Am să-i invit pe domnii chestori să-şi ocupe locurile. Secretariatul General aduce urnele.

Domnilor senatori Berceanu şi Marcu, chestori ai Senatului, începem cu lista de la Senat. În acelaşi timp, domnul senator Alexandru Pereş, secretarul Senatului, va da citire listei senatorilor.

Ca să putem începe, am să-i invit pe domnii chestori să vină la tribună.

Domnul Alexandru Pereş:

Albert Álmos - prezent, nu votează
Andrei Florin-Mircea - prezent, nu votează
Andronescu Ecaterina - prezentă
Antonescu George-Crin-Laurenţiu - prezent
Arcaş Viorel - prezent
Ariton Ion - prezent, nu votează
Badea Viorel-Riceard - prezent, nu votează
Banias Mircea-Marius - absent
Bara Ion - prezent, nu votează
Başa Petru - prezent, nu votează
Bădescu Iulian - prezent
Bălan Gheorghe-Pavel - prezent
Belacurencu Trifon - prezent
Berca Gabriel - prezent, nu votează
Berceanu Radu-Mircea - prezent, nu votează
Bîgiu Marian-Cristinel - prezent
Bîrlea Gheorghe - prezent, nu votează
Blaga Vasile - prezent, nu votează
Boagiu Anca-Daniela - prezentă, nu votează
Boitan Minerva - prezentă
Bokor Tiberiu - prezent, nu votează
Borza Dorel-Constantin-Vasile - prezent, nu votează
Bota Marius-Sorin-Ovidiu - prezent
Calcan Valentin-Gigel - prezent, nu votează
Câmpanu Liviu - prezent, nu votează
Chelaru Ioan - prezent
Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent, nu votează
Chivu Sorin-Serioja - prezent, nu votează
Cibu Constantin-Sever - prezent, nu votează
Coca Laurenţiu Florian - prezent
Constantinescu Florin - prezent
Constantinescu Viorel - prezent, nu votează
Cordoş Alexandru - prezent
Corlăţean Titus - prezent
Crăciun Avram - prezent, nu votează
Cseke Attila-Zoltán - prezent, nu votează
Daea Petre - prezent
David Cristian - prezent
David Gheorghe - absent
Diaconescu Cristian - prezent, nu votează
Diaconu Mircea - prezent
Dobra Nicolae - prezent, nu votează
Dumitru Constantin - prezent, nu votează
Fekete-Szabó András-Levente - prezent, nu votează
Feldman Radu-Alexandru - prezent, nu votează
Filip Petru - prezent, nu votează
Fodoreanu Sorin - prezent, nu votează
Frâncu Emilian-Valentin - prezent
Frunda György - absent
Găină Mihăiţă - prezent
Geoană Mircea-Dan - prezent
Ghişe Ioan - prezent
Greblă Toni - prezent
Grosu Corneliu - prezent, nu votează
Günthner Tiberiu - prezent, nu votează
Haşotti Puiu - prezent
Hărdău Mihail - prezent, nu votează
Humelnicu Augustin-Daniel - prezent, nu votează
Ichim Paul - prezent
Igaş Traian-Constantin - prezent, nu votează
Ion Vasile - prezent
Iordănescu Anghel - prezent, nu votează
Jurcan Dorel - prezent, nu votează
Lazăr Sorin-Constantin - prezent
Luca Raymond - prezent
Mang Ioan - prezent
Marcu Gheorghe - prezent
Mardare Radu-Cătălin - prezent
Marian Ovidiu - prezent, nu votează
Marian Valer - prezent
Markó Béla - prezent, nu votează
Mazăre Alexandru - prezent
Măgureanu Cezar-Mircea - prezent, nu votează
Mărcuţianu Ovidius - prezent, nu votează
Meleşcanu Teodor-Viorel - prezent
Mihăilescu Petru-Şerban - absent
Mitrea Elena - prezentă
Mitrea Miron-Tudor - prezent
Mîrza Gavril - prezent
Mocanu Alexandru - prezent, nu votează
Mocanu Toader - prezent, nu votează
Moga Nicolae - prezent
Mustăţea Vasile - prezent
Mutu Gabriel - absent
Necula Marius-Gerard - prezent, nu votează
Nedelcu Vasile - prezent, nu votează
Nicoară Marius-Petre - prezent
Nicoară Romeo-Florin - prezent
Nicolaescu Sergiu-Florin - prezent
Nicula Vasile-Cosmin - prezent
Nistor Vasile - prezent
Niţă Mihai - prezent, nu votează
Onofrei Orest - absent
Oprea Dumitru - prezent, nu votează
Oprea Mario-Ovidiu - prezent
Panţuru Tudor - prezent, nu votează
Paşca Liviu-Titus - prezent
Păran Dorin - prezent, nu votează
Pereş Alexandru - prezent, nu votează
Pintilie Vasile - prezent, nu votează
Plăcintă Sorina-Luminiţa - prezentă, nu votează
Pop Gheorghe - prezent
Popa Cornel - prezent
Popa Mihaela - prezentă, nu votează
Prodan Tiberiu-Aurelian - prezent, nu votează
Prunea Nicolae-Dănuţ - prezent
Rasaliu Marian-Iulian - prezent, nu votează
Rădulescu Cristian - prezent, nu votează
Rădulescu Şerban - prezent
Robu Nicolae - prezent
Rotaru Ion - prezent
Ruşanu Dan-Radu - absent
Ruşeţ Ion - prezent, nu votează
Saghian Gheorghe - prezent
Savu Daniel - prezent
Sârbu Ilie - prezent
Sbîrciu Ioan - prezent, nu votează
Secăşan Iosif - prezent, nu votează
Severin Georgică - prezent
Silistru Doina - prezentă
Staicu Dumitru-Florian - prezent, nu votează
Stănişoară Mihai - prezent, nu votează
Şova Dan-Coman - prezent
Tămagă Constantin - prezent
Toma Ion - prezent, nu votează
Ţopescu Cristian-George - prezent
Ţuţuianu Adrian - prezent
Udriştoiu Tudor - prezent, nu votează
Urban Iulian - prezent, nu votează
Valeca Şerban Constantin - prezent
Vasilescu Lia-Olguţa - prezentă
Verestóy Attila - concediu medical
Voicu Cătălin - prezent
Voiculescu Dan - prezent
Vosganian Varujan - prezent

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Pe procedură, vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aud - şi nu este prima dată - sintagma "prezent, nu votează". Vreau să vă spun că am în mână procedura de vot de la Camera Deputaţilor şi, probabil că la fel este şi la Senat. În toată secţiunea a 5-a, la "Procedura de vot", nu există niciun fel de sintagmă "prezent, nu votează". Asta înseamnă că dumneavoastră exercitaţi un mandat imperativ. O să-mi spuneţi că nu este aşa. Poate că nu-i aşa, dar se vede că sunteţi toţi cu aceeaşi minte atunci, dacă nu este aşa. Iar, pe de altă parte, ceea ce faceţi dumneavoastră arată că nu vă reprezentaţi electoratul care v-a trimis în Parlament.

(Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PDL din Camera Deputaţilor şi Senat)

Ştiu că nu înţelegeţi lucrurile astea, pentru că nu le-aţi citit niciodată, nu vă interesează şi, de fapt, sunteţi aici ca să ridicaţi mâna numai când vi se spune. Păcat că nu este şi celebrul jurist constituţionalist, prim-ministrul, că v-ar explica el cum stau lucrurile. Şi, ca să le înţelegeţi, puneţi mâna pe carte şi citiţi! Nu este o ruşine.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Am să-l invit acum pe domnul deputat Nicolae Mircovici, secretar al Camerei Deputaţilor, pentru...

Domnul Mihai Alexandru Voicu (de la tribună):

Voicu.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

... domnul deputat Mihai Voicu, scuze, pentru a da citire listei deputaţilor.

Îi invit pe domnii deputaţi Motreanu şi Seres Dénes, chestori ai Camerei Deputaţilor, pentru a înmâna bilele.

(Discuţii în sală)

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Adomniţei Cristian Mihai - prezent
Albu Gheorghe - prezent, nu votează
Alecu Valeriu - prezent, nu votează
Almăjanu Marin - prezent
Amet Aledin - prezent, nu votează
Ana Gheorghe - prezent
Anastase Roberta-Alma - prezentă, nu votează,
Andon Sergiu - prezent
Andronache Gabriel - prezent, nu votează
Anghel Florin Serghei - prezent, nu votează
Antal István - prezent, nu votează
Antochi Gheorghe - prezent
Apostolache Mihai Cristian - prezent, nu votează
Ardeleanu Sanda-Maria - absentă
Arion Viorel - absent
Atanasiu Teodor - prezent, nu votează
Avram Marian - absent
Axenie Carmen - prezentă, nu votează
Balan Ioan - absent
Balcan Viorel - prezent, nu votează
Banu Mihai - prezent, nu votează
Barbu Sulfina - prezentă, nu votează
Barna Maria Eugenia - prezentă, nu votează
Bădălan Eugen - absent
Bădulescu Adrian - prezent, nu votează
Bănicioiu Nicolae - prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ - absent
Bejinariu Eugen - prezent
Berci Vasile - prezent
Béres Ştefan Vasile - prezent, nu votează
Blaga Iosif Veniamin - prezent, nu votează
Bleotu Vasile - prezent
Boabeş Dumitru - prezent
Bobeş Marin - prezent
Bode Lucian Nicolae - prezent, nu votează
Boghicevici Claudia - absentă
Boiangiu Victor - prezent, nu votează
Boldea Mihail - absent
Borbély László - prezent, nu votează
Bordeianu Dan - prezent
Bostan Emil - absent
Bot Octavian - prezent
Botiş Ioan-Nelu - prezent, nu votează
Boureanu Cristian Alexandru - prezent, nu votează
Brătianu Matei Radu - prezent
Brînză William Gabriel - prezent, nu votează
Buciuta Ştefan - prezent, nu votează
Bud Nicolae - prezent, nu votează
Buda Daniel - prezent, nu votează
Buda Viorel-Vasile - prezent
Budurescu Daniel-Stamate - prezent, nu votează
Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
Buican Cristian - prezent
Burcău Doina - prezentă
Burlacu Cristian-Ion - prezent, nu votează
Burnei Ion - prezent
Buta Sorin Gheorghe - absent
Calimente Mihăiţă - prezent
Canacheu Costică - prezent, nu votează
Cantaragiu Bogdan - prezent, nu votează
Cazan Mircea Vasile - prezent
Călian Petru - prezent, nu votează
Călin Ion - prezent
Cărare Viorel - prezent, nu votează
Câmpeanu Mariana - prezentă
Chircu Doiniţa-Mariana - prezentă, nu votează
Chirilă Constantin - prezent, nu votează
Chiriţă Dumitru - prezent
Chisăliţă Ioan Narcis - absent
Chiţoiu Daniel - prezent
Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent
Cindrea Ioan - prezent
Ciobanu Gheorghe - absent
Ciocan Gheorghe - prezent
Cionca-Arghir Iustin-Marinel - absent
Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
Ciuhodaru Tudor - prezent
Coclici Radu Eugeniu - prezent
Coroamă Gheorghe - absent
Covaci Dorel - prezent
Cristea Victor - prezent
Cristian Horia - prezent
Croitoru Cătălin - absent
Damian Ioan - prezent
Dascălu Constantin - absent
Derzsi Ákos - prezent, nu votează
Dobre Ciprian Minodor - prezent
Dobre Cristina Elena - prezentă, nu votează
Dobre Victor Paul - prezent
Dolineaschi Andrei - prezent
Donţu Mihai-Aurel - prezent
Dragomir Gheorghe - prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
Drăghici Sonia-Maria - prezentă
Drăgulescu Iosif Ştefan - prezent, nu votează
Dugulescu Marius Cristinel - prezent, nu votează
Dumitrache Ileana Cristina - absentă
Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
Dumitrică George Ionuţ - prezent
Dumitru Georgică - prezent, nu votează
Dumitru Ion - prezent
Duşa Mircea - prezent
Edler András György - prezent, nu votează
Erdei Dolóczki István - prezent, nu votează
Farago Petru - prezent, nu votează
Farkas Anna-Lili - prezentă, nu votează
Fenechiu Relu - prezent
Firczak Gheorghe - absent
Florea Damian - prezent
Florescu Adrian - prezent, nu votează
Fuia Stelian - prezent, nu votează
Gabor Gheorghe - prezent
Ganţ Ovidiu Victor - absent
Gavrilescu Graţiela Leocadia - prezentă
Geantă Florian Daniel - prezent, nu votează
Georgescu Filip - prezent
Gerea Andrei Dominic - prezent
Gheorghe Tinel - prezent, nu votează
Gherasim Vasile - prezent, nu votează
Ghiţă Cornel - prezent, nu votează
Ghiţă-Eftemie Stelian - prezent, nu votează
Ghiveciu Marian - prezent
Giurgiu Mircia - prezent, votează
Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
Göndör Marius-Sorin - prezent, nu votează
Gorghiu Alina-Ştefania - prezentă
Gospodaru Gabriel-Dan - prezent, nu votează
Grama Horia - prezent
Grosaru Mircea - prezent, nu votează
Gurzău Adrian - prezent, nu votează
Gust Băloşin Florentin - prezent
Hogea Gheorghe - absent
Holban Titi - prezent
Holdiş Ioan - prezent, nu votează
Horj Pavel - prezent
Hrebenciuc Viorel - prezent
Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă, nu votează
Iacob Strugaru Stelică - prezent, nu votează
Ialomiţianu Gheorghe - prezent, nu votează
Iancu Iulian - prezent
Ibram Iusein - prezent, nu votează
Iftime Dragoş-Adrian - prezent, nu votează
Ignat Miron - prezent, nu votează
Ionescu George - prezent, nu votează
Iordache Florin - prezent
Iordache Luminiţa - prezentă, nu votează
Iorguş Zanfir - absent
Irimescu Mircea - prezent
Itu Cornel - prezent
Jipa Florina Ruxandra - prezentă
Jolţa Nicolae - prezent
Kelemen Atilla-Béla-László - absent
Kelemen Hunor - prezent, nu votează
Kerekes Károly - prezent, nu votează
Korodi Attila - prezent, nu votează
Kötő Iosif - prezent, nu votează
Leşe Doru Braşoan - absent
Liga Dănuţ - absent
Longher Ghervazen - absent
Lubanovici Mircea - prezent, nu votează
Luca Ciprian-Florin - prezent
Lup Silvestru Mircea - prezent
Lupu Mihai - prezent
Macaleţi Costică - prezent
Manda Iulian Claudiu - prezent
Manolescu Oana - prezentă, nu votează
Marian Dan Mihai - prezent, nu votează
Marin Mircea - prezent, nu votează
Marinescu Antonella - prezentă
Martin Eduard-Stelian - prezent
Márton Árpád-Francisc - prezent, nu votează
Máté András-Levente - prezent, nu votează
Mazilu Constantin - absent
Merka Adrian-Miroslav - prezent, nu votează
Militaru Constantin Severus - absent
Mircovici Niculae - prezent, nu votează
Mitrea Manuela - prezentă
Mocanu Adrian - prezent
Mocanu Vasile - prezent
Mocioalcă Ion - prezent
Moldovan Carmen Ileana - prezentă
Moldovan Emil Radu - prezent
Morega Dan Ilie - absent
Motreanu Dan-Ştefan - prezent, nu votează
Movilă Petru - prezent, nu votează
Munteanu Ioan - absent
Mustea-Şerban Răzvan - prezent, nu votează
Nassar Rodica - prezentă
Năstase Adrian - prezent
Neacşu Marian - prezent
Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
Neculai Marius - absent
Negoiţă Robert Sorin - prezent
Negruţ Clement - prezent, nu votează
Nica Dan - prezent
Nica Nicolae-Ciprian - prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
Nicolicea Eugen - prezent, nu votează
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - absentă
Nistor Laurenţiu - prezent
Niţă Constantin - prezent
Niţu Adrian Henorel - absent
Nosa Iuliu - prezent
Novac Cornelia Brânduşa - prezentă, nu votează
Oajdea Daniel Vasile - prezent
Olar Corneliu - prezent, nu votează
Olosz Gergely - prezent, nu votează
Oltean Ioan - prezent, nu votează
Oprea Gabriel - absent
Oprişcan Mihai Doru - prezent, nu votează
Orban Ludovic - prezent
Pál Árpád - prezent, nu votează
Palaşcă Viorel - prezent
Palăr Ionel - prezent
Paleologu Theodor - prezent, nu votează
Pambuccian Varujan - absent
Pandele Sorin Andi - absent
Panţîru Tudor - prezent
Pardău Dumitru - prezent, nu votează
Păduraru Nicuşor - prezent, nu votează
Păsat Dan - absent
Păun Nicolae - absent
Pâslaru Florin-Costin - prezent
Petö Csilla-Mária - prezentă, nu votează
Petrescu Cristian - prezent, nu votează
Petrescu Petre - prezent
Pieptea Cornel - prezent
Pirpiliu Ştefan Daniel - prezent, nu votează
Plăiaşu Gabriel - prezent
Pocora Cristina-Ancuţa - prezentă
Ponta Victor-Viorel - prezent
Pop Georgian - prezent
Pop Virgil - absent
Popa Florian - prezent
Popa Octavian-Marius - absent
Popeangă Vasile - prezent
Popescu Adrian - prezent, nu votează
Popescu Cosmin Mihai - prezent, nu votează
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
Popov Duşan - prezent, nu votează
Popoviciu Alin Augustin Florin - absent
Postolachi Florin - prezent, nu votează
Potor Călin - prezent
Preda Cezar-Florin - prezent, nu votează
Prigoană Vasile-Silviu - prezent, nu votează
Radan Mihai - prezent, nu votează
Rădulescu Adrian - prezent, nu votează
Răţoi Neculai - prezent
Rebenciuc Neculai - absent
Resmeriţă Cornel-Cristian - prezent
Riviş-Tipei Lucian - prezent, nu votează
Rizea Cristian - prezent
Rogin Marius - prezent, nu votează
Roman Gheorghe - prezent, nu votează
Roman Ioan Sorin - prezent
Roşca Lucreţia - prezentă
Rusu Valentin - absent
Sava Andrei-Valentin - absent
Săftoiu Ana Adriana - prezentă
Săniuţă Marian-Florian - prezent
Săpunaru Nini - prezent
Sârbu Marian - prezent, nu votează
Scutaru Adrian George - prezent
Seremi Ştefan - prezent, nu votează
Seres Dénes - prezent, nu votează
Socaciu Victor - prezent
Solomon Adrian - prezent
Soporan Vasile Filip - absent
Spînu Teodor-Marius - prezent, nu votează
Stan Ioan - prezent
Stan Ion - prezent
Stan Nicolae - absent
Stanciu Anghel - prezent
Stavrositu Maria - prezentă, nu votează
Steriu Valeriu-Andrei - prezent, nu votează
Stoica Mihaela - prezentă
Stragea Sorin Constantin - prezent
Stroe Ionuţ-Marian - prezent
Stroe Mihai - prezent, nu votează
Stroe Radu - prezent
Stroian Toader - absent
Surpăţeanu Mihai - prezent, nu votează
Surupăceanu Mugurel - prezent
Şandru Mihaela Ioana - prezentă, nu votează
Ştefan Viorel - prezent
Ştirbeţ Cornel - prezent, nu votează
Ştirbu Gigel-Sorinel - prezent
Tabără Valeriu - prezent, nu votează
Tabugan Ion - prezent, nu votează
Taloş Gheorghe-Mirel - prezent
Tărâţă Culiţă - absent
Tătaru Florin-Cristian - prezent
Teodorescu Horia - prezent
Tiţa-Nicolescu Gabriel - absent
Tîlvăr Angel - prezent
Toader Mircea-Nicu - prezent, nu votează
Trandafir Teodora Virgina - absentă
Trăşculescu Alin Silviu - prezent, nu votează
Tudose Mihai - prezent
Turcan Raluca - absentă
Tuşa Adriana Diana - prezentă
Ţaga Claudiu - prezent, nu votează
Ţintean Ioan - prezent
Ţîmpău Radu Bogdan - prezent
Ţurcanu Florin - prezent
Ţurea Răzvan - prezent, nu votează
Udrea Elena Gabriela - prezentă, nu votează
Uioreanu Horea-Dorin - prezent
Uricec Eugen Constantin - absent
Vainer Aurel - absent
Varga Attila - absent
Varga Lucia-Ana - prezentă
Vasile Aurelia - absentă
Vasilică Radu Costin - prezent
Vişan Gelu - prezent, nu votează
Vîlcu Samoil - prezent, nu votează
Vladu Iulian - prezent, nu votează
Vlase Petru Gabriel - prezent
Vlădoiu Aurel - prezent
Voicu Mădălin-Ştefan - prezent
Voicu Mihai Alexandru - prezent
Voinescu-Cotoi Sever - prezent, nu votează
Vreme Valerian - prezent, nu votează
Zamfirescu Sorin Ştefan - prezent, nu votează
Zătreanu Dan-Radu - prezent, nu votează
Zgonea Valeriu Ştefan - prezent
Zisopol Dragoş Gabriel - prezent, nu votează
Zoicaş Gheorghe - prezent

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Am să invit membrii celor două Birouri permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului să meargă în sala unde-şi desfăşoară în mod obişnuit şedinţa Biroul permanent al Camerei Deputaţilor pentru a efectua numărătoarea.

Între timp, daţi-mi voie să dau citire unei note:

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, vă informez că s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 11 al Capitolului II din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente;
• Lege privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi a altor prevederi financiar-fiscale;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2011 pentru modificarea şi completarea art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2011 pentru abrogarea unor poziţii din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei, precum şi pentru aprobarea unor măsuri cu privire la ajustarea tarifelor de călătorie cu metroul şi de transport feroviar;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2011 pentru modificarea unor acte normative în vederea eliminării prevederilor referitoare la acordarea de stimulente pentru personalul din sectorul bugetar;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2011 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea contribuţiei financiare elveţiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, precum şi a contribuţiei naţionale aferente acestei asistenţe;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2011 pentru completarea art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2011 privind modificarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2011 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gazelor naturale;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2011 pentru stabilirea principiilor de aplicare a tarifelor de deservire generală în transportul feroviar public de călători;
• Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I - VIII din învăţământul de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore;
• Lege pentru modificarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru;
• Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari.

PAUZĂ

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Îl invit la microfon pe domnul secretar Mihai Alexandru Voicu să citească procesul-verbal.

Domnul Mihai Alexandru Voicu: Proces-verbal

referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori asupra moţiunii de cenzură iniţiată de 200 de deputaţi şi senatori, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali.

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 465;

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 338;

Numărul total de voturi exprimate - 213;

Numărul de voturi anulate - 0;

Numărul total de voturi valabil exprimate - 213;

din care:

• voturi pentru adoptarea moţiunii de cenzură - 209;
• voturi contra moţiunii de cenzură - 4.

Potrivit art. 113 alin. (1) din Constituţia României, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 233 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că din totalul de 465 de parlamentari au fost prezenţi 338, din care 209 au votat pentru moţiunea de cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea cerută de Constituţie.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Moţiunea de cenzură fiind respinsă, potrivit art. 114 alin. (3) din Constituţie, Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului şi pentru modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali este adoptată.

Ca urmare, această lege a fost depusă la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. Fiind procedură de urgenţă, termenul pentru sesizare este de două zile, începând de astăzi.

Dragi colegi, ordinea de zi este epuizată. Suntem în ultima şedinţă a plenului comun din acest an, dar şi în ultima şedinţă de plen pentru fiecare Cameră, daţi-mi voie să vă urez să aveţi un an mult mai bun şi să vi se împlinească toate visurile. "La mulţi ani!" (Aplauze)

Declar încheiată şedinţa comună de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.55.